BRUTALISMUL

,, Brutalismul este mai degraba etic decit estetic,

cautind in mod constient
sa creeze o arhitectura care sa iasa din tiparele
traditiei si canoanele
gusturilor, generind efecte prin intermediul
materialelor si a formelor
neprelucrate, presupuse a deriva din functie.,,
( Re
yner Banham)
Aparitia:
Spre deosebire de alte curente, care au un nceput difuz si o nchegare treptata, brutalismul se
naste ntr-un mod clar atestat istoric. Prima cladire numita "brutalista" de catre autorii ei, Alison si
Peter Smithson, este scoala secundara din Hunstanton (n Norfolk/Anglia), terminata n 1954.
Cauzele aparitiei :
Brutalismul a primit un impuls semnificativ n Marea Britanie, dup cel de-al doilea rzboi
mondial, ntr-o Anglie aflat ntr-o depresie economic datorat ravagiilor provocate de rzboi,
care cuta cu disperare soluii implicnd metode de designare i construire ieftin de locuin e,
magazine i cldiri guvernamentale.

Brutalismul a fost promovat ca o micare arhitectural, dar i social pozitiv, o solu ie la

probleme urbane i sociale ale mijlocului secolului XX .

Termenul de brutalism:
Arhitectii britanici Peter i Alison Smithson au inventat termenul n 1953, de le brut Bton, sau
"beton brut" , expresie folosita de Le Corbusier pentru a descrie beton turnat din placi marcate.
Dei betonul este materialul cel mai larg asociat cu arhitectura brutalista, nu toate cldirile
brutaliste sunt formate din beton. n schimb, o cldire poate atinge calitatea acestui brutalism
printr-un aspect dur, i expresivitatea de materialele sale structurale, formele, i (n unele cazuri),
serviciile pe exteriorul sau. De exemplu, Casele particulare ale sotilor Alison i Peter Smithson sunt
construite din caramida, materiale Brutaliste de construcie includ, de asemenea, crmid, sticl,
oel, brute-cioplite piatr, i gabioane (de asemenea, cunoscute sub numele de trapion).
Alt tem comun n modelele brutaliste este expunerea funciilor cldirii, variind de la
structura lor i serviciile lor pentru uz uman, n exteriorul cldirii. n Boston City Hall proiectat n
1962, poriuni izbitor de diferite i prognozate ale cldirii indic natura special a camerelor in
spatele acestor ziduri, cum ar fi biroul primarului sau camerele Consiliul Municipal.

Boston City Hall , 1968

Din alt perspectiv, de proiectare a colii Hunstanton, include introducerea rezervor instalaiei de
ap, n mod normal, o caracteristic de serviciu de ascuns, insa aici, de gaseste ntr-un turn
proeminent, vizibil.

Hunstanton School

PETER i ALISON SMITHSON

Arhitect (ti)
Amplasare Norfolk, Anglia
Ani constructie 1949-1954

AMPLASARE

Cldirea colii Hunstanton, considerata drept manifest al micrii Brutaliste, este proiectul n
care acest termen a fost folosit pentru prima dat drept singura soluie a micrii moderniste, ca
un manifest al lui Peter si Alison Smithson. Acest manifest este exprimat ca " un respect pentru
materialele n care rdcina Brutalismului Nou, ... o nelegere a afinitatii poate fi stabilit ntre
construcii i om ....."

Aceast cldire sa marcat printr-o austeritate extraordinara, a avut un buget strict i o claritate
formala i a exprimat dorina arhitecilor pentru a prezenta esena structurii materialelor
utilizate.

Finalizata n 1954, coala Hunstanton este un rezumat de experimentare arhitecturala n Marea

Britanie postbelic, precum i acceptarea tot mai mare de modernizare de ctre autoritile
publice ale rii.
PLAN GENERAL

PLAN PARTER

PLAN ETAJ
SECTIUNI

FATADE

Arhitecii au avut, chiar de la inceput, scopul de a gsi o relaie ntre cultur, industrie i
societate. Peter Smithson a remarcat drumul spre coal "este dictat de un studiu atent al nevoilor
educaionale i cerinele pur formale (...)."
AXIONOMETRIE

Cldirea este amplasata pe o cimpie, n form de paralelipiped-89x32 metri cu un hol de intrare

mare. Constructia are o margini nete i bine definite i simetrie n compoziia faadelor sale
principale. Acesta prezint o planimetrie oficial ordonata in axele sale de simetrie, i anume
coala Hunstanton are o simetrie biaxiala, care este vizibila din exterior.
Materiale folosite : sticl, crmid i beton
Conductele de ap i de energie electric nu sunt ascunse in perete sunt vizibile. Se poate vedea
ce este de fcut i cum funcioneaz , cu excepia spaiilor pentru de joac.
VEDERI

DETALII

Sugden House
Arhitect (ti) PETER i ALISON SMITHSON
Amplasare Watford, Anglia
Ani constructie 1955-1956
Parteneriatul arhitectural al lui PETER i ALISON SMITHSON a fost unul dintre cele mai
influente din perioada post-rzboi la nivel naional i internaional.
 Sugden House este una dintre puinele lor proiecte naionale care au ajuns la ndeplinire, cu un
buget de aproximativ 2.500 de lire sterline

AMPLASARE si PLAN SITUATIE

PLAN PARTER si PLAN ETAJ

Planul: ingeniozitatea simpla, forma planului este atestat prin proiectarea nivelurilor pentru a
indica destinatia spaiilor pstrnd n acelai timp un plan deschis, ptrat, care ncorporeaz un
garaj la nord-est.
SECTIUNI
Cas are dou etaje, cu un garaj intr-un singur etaj si curte nchis. Toate ferestrele sunt cu
cercevele metalice.

FATADE

Materialefolosite : caramida, sticla, lemn, metal - pentru exterior si interior, exemplific ceea ce a
fost descris de ctre Alison Smithson i Petru, ca "respect pentru materiale"
VEDERI
Uile, ca si ferestrele, sunt originale, servind drept surse de lumina pentru interior.
n dormitoare, living, bucatarie, sunt dulapuri i rafturi proiectate de ctre Alison Smithson.

INTERIOR

Mnstirea La Tourette
Arhitect (ti)

LE CORBUSIER
Amplasare Eveux-sur-l'Arbresle, Frana
Ani constructie 1957-1960

Amplasare
Le Corbusier elaboreaz ideile i proiecteaz cldirea ncepnd cu 1953, construcia propriu-zis
a mnstirii ncepnd abia n anul 1956. ntruct proiectul se confrunt cu dificulti de finanare,
mnstirea Sainte-Marie va fi finalizat i inaugurat n 1960.

Schite

PLANE
Ansamblul mnstirii cuprinde biserica, sala capitular, sli de curs, o bibliotec, buctrii i o
sut de celule individuale- totul din beton armat brut.
Celulele individuale pun n aplicare optimizarea spaiului minim dup principiul modular, o
asemenea celul dispunnd doar de un pat, un birou, o toalet i un balcon cu o deschidere mare,
ce ofer un peisaj bogat.
Sala de mese, ntins i scldat n lumin, este un spaiu care favorizeaz comunicarea dintre
cei adunai

SECTIUNE
Le Corbusier pune in valoare cele cinci puncte ale arhitecturii moderne [publicate n 1927 de
ctre Le Corbusier i Pierre Jeanneret. Acestea se refer la un rezumat sistematizat al ideilor lor
arhitecturale dezvoltate n cursul anilor precedeni:

1. Armtura- parterul este transformat ntr-un spaiu degajat, dedicat circulaiei; locurile obscure
sunt nlturate; grdina i spaiul verde trec liber pe sub cldire;
2. Acoperiul-teras- semnific pe de-o parte renunarea la tradiionalul acoperi n pant i pe de
alta, accesibilitatea acesteia i posibilitatea de a fi ntrebuinat (cu funcie de teren de sport,
piscin sau teres-grdin);
3. Planul liber- eliminarea pereilor i eliberarea spaiului;
4. Ferestrele n lungime;
5. Faada liber] i proporiile dup modelul MODULATOR (un sistetem de proporii bazat pe
masurtorile umane, irul lui Fibonacci i numrul de aur).
VEDERI
O importan major n acest proiect o are dispunerea ferestrelor i programul luminii, n sfrit,
conceptul unui joc bine studiat al luminii naturale. Astfel, se proiecteaz dispozitive speciale, zise
i "couri de fum" sau metaforic numite "tunuri de lumin", care vor produce o iluminare
concentrat, proiectat pe podea.

"Tunuri de lumin"si efectele lor in interior

Fora expresiv a acestui proiect const n segmentarea formelor, a volumelor simple i definite,
a proporiilor, a materialelor brute i nu n ultimul rnd, ntr-o palet de culori naturale.
Aceast palet are corespondeni n dou game: culorile primare, pe de-o parte, iar pe de alt parte
culorile pmntului. Distribuite n zonele plate, acestea contrasteaz violent cu griurile betonului
sau cu cele vecine.
Totui, ele nu au doar roulul de a seduce ci mai ales acela de a clarifica lectura volumelor.
Ele descriu volumele, profileaz i disting planurile.
n ansamblul ei, aceasta este o construcie rigid cu o definire riguroas, ns armonia proporiilor
trdeaz aspectul brutal i rece.
DETALII

Begrisch Hall
Arhitect (ti)

Marcel Breuer
Amplasare New York City
Ani constructie finisat in 1961
AMPLASARE

SCHITA

Begrisch Hall, finalizat n 1961, este, probabil, cel mai indraznet proiect a lui Marcel Breuer.
Cladiria se afl n partea de sud-vest a facultatii Bronx Community College, situat n Universitatea
Heights.

Cladiria aproape in intregime este efectuata din beton.

 SE
CTIUNE

Cu forma sa trapezoidal, picioare scurte, precum i consolele nclinate, seamana mai mult cu o
bucat de sculptura abstracta.

Acesta forma sculpturala reflect cerinele specifice programatice, si are o capacitate de 250 de
studeni. Faadele principale, la est i vest, sunt decorate cu ferestre in forma de trapeze i
dreptunghiuri. Aceste fatade sunt aproape identice .

Faadele de nord i sud nu au ferestre.

Intrarea este dinspre nord si se afl subt o consola. Vestibul i scara cu balustrade metalice,
sunt sustinute de sase coloane de granit.
VEDERI

DETALII
 Whitney Museum of American Art
Arhitect (ti) Marcel Breuer si Hamilton Smith P.
Amplasare 945 Madison Avenue at 75th Street in New York City
Ani constructie 1963-1966

AMPLASARE

Cladirea actuala, planificata si construita 1963-1966 de ctre Marcel Breuer i Hamilton Smith
P. ntr-un stil modern, este uor de a o distinge de vile vecine, prin stilul faadei si formei sale
neobisnuite .

SCHITE

PLANE
SECTIUNI

VEDERI

VEDERI IN INTERIOR
MACHETA

Geisel Library
Arhitect (ti)

William Pereira
Amplasare San Diego
Ani constructie finalizat 1970
Designul Bibliotecii Geisel din San Diego a fost realizat n 1970 de un arhitect cunoscut, William
Pereira, faimos pentru proiectele sale extravagante.

Cldirea bibliotecii este una dintre cele mai moderne din lume. La o prim vedere, are aspectul
unei nave spaiale cu un design remarcabil de sticl i beton.

Biblioteca din San Diego include i o sal numit "Dinner in the Library", unde cititorii pot servi
cocktailuri, pot participa la licitaii sau pot asista la diverse discursuri ale unor autori importani.
AMPLASARE

Cladirea originala a fost conceputa 1960 de ctre William Pereira in virful unui canion, u o
scara care sa duca la intrarea ei . Turnul este un prim exemplu de arhitectura brutalista. Acesta se
ridica la o nlime de 33,5 m, si este compusa din 8 etaje .

PLANE
 O trstur neobinuit a bibliotecii este c nivelurile inferioare sunt numerotate 1 i 2, ele sunt
subterane, iar cele de la etajele superioare de la 4 la 8. Acest lucru a dat natere mai multor
presupuneri , pentru ca etajul al treilea este izolat si nu este accesibil pentru lifturi si scari.
Una dintre cele mai populare legende este c arhitectul nu a luat n considerare greutatea
eventuala a crilor, astfel nct etajul al treilea a fost necesar de lasat gol. Aceasta este doar o
legenda urbana .

SECTIUNE
n realitate, acesta este ntrit de beton, pentru a lasa o ie ire de urgen , care i ajut pe elevii de
la etajele 4-8 ca sa iasa fr a fi nevoie de a merge la etajul al doilea.
VEDERI
DETALII
MACHETA

Waterside Plaza

Arhitect (ti) Asociatia Davis & Brody

Amplasare New York City, FDR Drive between East 25th si East 30th
Streets.
Ani constructie primele cladiri de apartamente date in exploatare n 1973,
intreg complexul a fost finalizat in 1974.

AMPLASARE PLAN GENERAL

PLAN PARTER PLAN ETAJ TIP

Complexul este format din patru turnuri rezideniale, precum i un rnd de vile duplex,
mbrcate n crmid rosie, care cuprind o piata mare cu vedere spre East River. Exista 1470 de
unitati rezidentiale, mpreun cu un club de sntate (deschis pentru vizitatori) i un garaj de
parcare.
FATADA

VEDERI

n 2001, in revista New York Times, criticul de arhitectura Herbert Muschamp descris
Waterside drept fiind o"compoziie urbana marepitoreasca si istoric informata."
n 1975, Waterside a ctigat Premiul pentru Arhitectur i Design Urban.
Un an mai trziu, ea a ctigat premiul de onoare al Institutului American al Arhitec ilor.
n 2004, societatea Municipala de Arta a plasat Waterside in lista atractiilor turistice .

Designul brutalist al multor cldiri au fost adesea criticat ca fiind (foarte) neplcut ochiului. Spre
exemplu, ghidul Londrei numit The Fodor's guide to London menioneaz cldirea de birouri
cunoscut ca 50 Queen Anne's Gate ca fiind (foarte) masiv (n original, hulking).

Ex-Home Office building, London

(Spence 1976)

Caracterizarea este real, ntruct brutalismul apeleaz masiv la folosirea betonului, care se
toarn uor, este uor de meninut, dar poate fi modificat foarte greu.
 Trellick Tower, London
(Goldfinger, 1972)

Oricum, n cazul cldirii Trellick Tower, designul acesteia s-a dovedit a fi plcut tuturor ce
locuiesc acolo, att celor care nchiriaz ct i celor care au proprieti. n timp, s-a ntmplat
adesea ca multe structuri brutaliste s devin apreciate ca semne ale locului datorit unicit ii lor
precum i a aparenei lor care atrage privirea.

Brutalismul este asadar un "stil" sau un curent bine datat si personalizat. Dar termenul se
poate desigur extinde, asa cum s-au extins si alti termeni ai arhitecturii moderne care desemnau
un "spirit" mai general, sau o tendinta principiala (cum ar fi futurismul sau constructivismul sau
expresionismul).

Daca Herzog si de Meuron pun bolovani n custi de sarma si alcatuiesc astfel peretii unei
constructii, cu scopul de a i si expune ca atare (la Dominus Winery n California, 1995-97), atunci
se poate spune ca ei fac arhitectura brutalista. Minimalismul n general mizeaza mult pe textura
materialelor, exprimata uneori chiar brutal, frust. Lipseste azi spontaneitatea primitiva pentru
care pleda Dubuffet.

Ceea ce a ramas actual este interesul pentru forma si pentru recombinarea limbajului
modernist, despre care Frampton observa ca era mai important pentru brutalisti decat orice
preocupare pentru calitatile locului. "Calitatea stilului era mai importanta decat calitatea vietii",
spune el. Cred ca aceasta observatie - critica - este posibil de facut de multe ori si azi.