Civilizatii preistorice si antice

Civilizatii preistorice
Preistoria este perioada cuprinsa intre momentul in care omul faureste in mod constient primele unelte si pana la aparitia izvoarelor scrise.
In aceasta perioada progresul are loc in mod lent, iar progresele dobandite sunt evidentiate cu ajutorul sapaturilor arheologice. In acest sens sunt descoperite adevarate culturi arheologice, ce reprezinta un ansamblu de vestigii materiale (ruine, vase) si spirituale provenite dintr-o anumita epoca si o anumita zona, avand caracteristici comune.

Epocile preistorice
In functie de materialul folosit la confectionarea uneltelor, preistoria se poate imparti in epoca pietrei si epoca metalelor. 1. Epoca pietrei a) Paleoliticul este epoca pietrei vechi sau pietrei cioplite (600000 sau 1000000 10000 I. !r.). "neltele# $ele mai vechi unelte gasite pe teritoriul tarii noastre sunt din prund (bolovani ciopliti la unul din capete). %le se aflau pe valea &arjovului, in 'ltenia. (ot din piatra cioplita mai e)istau si# lame, toporase si cutite. 'cupatiile# In acea perioada oamenii practicau asa numita economie pradalnica# vanatul, culesul si pescuitul. 'rganizarea sociala# In aceasta perioada traiau oameni din specia Homo sapiens neanderthalensis, care aveau pozitie verticala, membre masive, craniul mare si cunosteau focul. *ai e)istau si oameni din specia !omo sapiens fossilis, care aveau frunte inalta, pozitie verticala, craniu mijlociu si cunosteau focul. +cestia erau organizati in cete primitive. +sezarile# (raiau in pesteri si pe terasele raurilor, avand un caracter sezonier. ,iata spirituala# 'amenii incep sa creada in zeitati, practica magia, isi manifesta inclinatiile artistice, remarcandu-se picturile rupestre, precum cele ce se afla in pestera $uciulat din -alaj, unde s-au pictat un cal si o felina. $ulturile arheologice# In aceasta perioada se remarca pesterile $ioplovina din !unedoara, $eahla din .eamt, /aia de fier din 0orj, 'haba 1onor si /ugiulesti. b) Mezoliticul (epipaleoliticul) este epoca de mijloc a pietrei (10000 6200 I. !r.). -e remarca prin aparitia mono)ilei (barca scobita intr-un copac), e)istenta uneltelor foarte mici (microlitice), aparitia arcului cu sageti.

c) Neoliticul este epoca pietrei slefuite (6200 3200 I. !r.). "neltele# "neltele sunt din piara slefuita sau perforata si se diversifica.

'cupatiile# $ultivarea pamantului (gradinaritul), domesticirea animalelor, olaritul. -e trece la economia productiva. 'rganizarea sociala# -e constata o crestere demografica, oamenii sunt organizati in ginti si apare o diferentiere sociala.
+sezarile# +sezarile sunt stabile, pe terasele raurilor. ,iata spirituala# +pare cultul fecunditatii si al fertilitatii, statui ce reprezinta femei si grupuri statuare (0anditorul).

-pre sfarsitul neoliticului apare eneoliticul sau calcoliticul (dupa 4200 I. !r.). In aceasta perioada apare ceramica pictata, se inmultesc uneltele de metal si arama. -e evidentiaza culturi cu ceramica pictata# 1etresti in (ransilvania, 0umelnita in *untenia, $ucuteni-+riusd in *oldova. $ultura $ucuteni-+riusd# + fost descoperita intamplator in 1554. -e intinde din (ransilvania de -%, .% *unteniei, zona centrala a *oldovei, pana spre "craina. -e desfasoara intre mileniile I, si II I. !r. -e remarca asezari intinse pe terasele apelor curgatoare. --au gasit unelte din sile) si os# cutite, fierastraie dalti si topoare. $eramica este facuta dintr-o pasta fina colorata in rosu, negru si alb# castroane, cupe, fructiere, vase binoclu si vase pentru provizii. -unt decorate cu spirale, cercuri, zigzag-uri si triunghiuri. --au gasit si statuete de lut ars, antropomorfe si zoomorfe (reprezinta oameni si animale). -farsitul acestei culturi este datorat venirii unei populatii nord-pontice, care a adus la procesul de indo-europenizare.
2. Epoca metalelor

a) Epoca bronzului (3200 1120 I. !r.). "neltele# +par# topoare, spade, pumnale, topoare de lupta, sabii si seceri. 'cupatiile# 'cupatiile de baza sunt pastoritul si metalurgia bronzului. 'rganizarea sociala# +par ginta patriarhala si triburile. %le detin un teritoriu. %)ista grupuri sociale, toate conduse de un principe, care avea o resedinta intarita cu sant de aparare. In cadrul acestor grupuri sociale apare aristocratia, formata din sefi de ginti sau de triburi, preoti si persoane mai instarite. ,iata spirituala# -unt adorate zeitati solare. Inmormantarea se face in tumuli (movile de pamant), practicandu-se incinerarea. 1entru decorare se foloseau motive geometrice precum soarele si spirala. $eramica este mai putin fina. +ceasta arata venirea unor populatii noi odata cu procesul de indoeuropenizare care are loc dinspre stepele nord-pontice, cand apar popoare din ., din care s-au desprins# iliricii, grecii si tracii (acestia din urma erau locuitorii tarii noastre din epoca bronzului).

$ulturile# *onteoru in *untenia, 1eriam-1ecica in /anat, 'tomani in $risana, $ultura .oua in $luj, -ighisoara, $otofeni, 0lina. b) Epoca fierului este formata din epoca !allstatt si epoca 6a (7ne. Epoca Hallstatt (1120 420 I. !r.). "neltele# +par unelte din fier# ciocan, nicovala, sapa, plugul cu brazdar de fier. 'cupatiile# -e practica agricultura pe suprafete intinse, pastoritul si metalurgia. +par schimburile si moneda. 'rganizarea sociala# +pare familia monogama (mama, tata si copiii) si primele inchegari sociale. 1e teritoriul tarii noastre locuiesc tracii nordici care sunt autohtoni cat si alte popoare alogene (straine)# ilirii, scitii si bastarnii. $ulturile# /asarab in 'ltenia, /arsesti in - *oldovei si 8erigele in 'ltenia. a !"ne (420 I. !r. 106 &. !r.).

Civilizatia #eto$daca si le#aturile ei cu lumea mediterana

Incepand din secolul ,I I. !r. spatiul carpato-dunarean intra intr-o noua epoca# antichitatea, care va dura pana in secolul III &. !r. 1rima perioada# (ine pana in anul 106 &. !r. si corespunde cu cea de a doua epoca a fierului (6a (7ne). In acest timp, pe teritoriul patriei noastre se remarca civilizatia geto-daca dar si e)istenta unor grupuri alogene# celtii (secolele I, III I. !r.) in (ransilvania, bastarnii (secolul III I. !r.) in *oldova si grecii in &obrogea. + doua perioada# -e desfasoara intre 106 si 9:1 &. !r. si corespunde stapanirii romane si procesului de romanizare. $ivilizatia geto-daca# .umele# 6ocuitorii spatiului carpato-dunarean se numesc geti, nume dat de greci, se refera la zona de rasarit a tarii; se numesc daci, nume dat de romani. %i formeaza acelasi popor, iar geograful antic -trabon spune ca vorbesc aceeasi limba. -tiri despre geto-daci# - !erodot, parintele istoriei, ii aminteste pe geti in anul 214 I. !r. ca sau opus persilor, in frunte cu &arius, care pornisera in razboi, impotriva scitilor si au fost invinsi <&esi sunt cei mai vechi si mai viteji dintre traci=; - in anul 33> I. !r. getii se lupta cu scitul +theas care va fi infrant de 8ilip al II-lea al *acedoniei;

- in anul 332 I. !r. are loc e)peditia lui +le)andru *acedon, impotriva getilor de la . de &unare; - in anul 396 I. !r. getii distrug in - /asarabiei o armata macedoneana; - in anii 300 si 9>9 I. !r. apare 6isimah, care se lupta cu regele get &romichaites; - in secolul III I. !r. apare ?almodegi@os, ca protector al !istriei; - in secolul II I. !r. apare 'roles (vulturul) in lupta cu bastarnii (un neam strain); - in secolul II I. !r. apare Aema)os, care apara !istria in lupta acesteia cu capetenia tracica ?oltes; Aema)os stapanea in *untenia si in *oldovei. (eritoriul ocupat de geto-daci se intindea in , de la &unarea 1anonica pana la /ug in %, iar in . de la $arpatii 1adurosi pana in /alcani in -. -unt organizati in 19 triburi# albocensii, burii, carpii, caucoensii, predavensii, costobocii etc. In fruntea triburilor se afla un sef militar (rege, basileu), care batea moneda si avea relatii cu vecinii. $etatile se terminau de obicei in -dava# +rgedava, /uridava, $umidava, 1etrodava, ?iridava, (amasidava. %)istau si cetati care nu se terminau in -dava# +pulum, &orbeta, .apoca, -armisegetuza. -tratificarea sociala# oamenii de rand se numesc comatii si aristocratia se numeste tarabostes sau pileati (de la pileus B caciula, model luat de la frigieni, ca semn al libertatii). 0eto-dacii sunt creatorii civilizatiei fierului# s-au gasit unelte si arme de fier si obiecte de uz casnic. %i se ocupa cu agricultura. *estesugurile erau diverse si se remarca ceramica manuala sau lucrata la roata. -e faceau de la vase de dimensiuni mici (creuzete) pana la vase de dimensiuni mari (chiupuri) pentru pastrarea alimentelor. %i foloseau scrisul# cel grecesc (e)ista o inscriptie in greceste care aminteste despre basileul (hiamarcos) si cel latin (e)ista un vas de cult la -armisegetuza pe care scrie# <&ecebalus per -corio= <&ecebal fiul lui -corio= sau <&ecebal a facut acest vas prin -corio=). +veau cunostinte despre# astronomie, botanica si medicina (la -armisegetuza e)ista un sanctuar rotund cu mai multi stalpi despre care se spune ca ar fi fost folosit drept calendar).

e#aturile cu lumea Mediterana

0eto-dacii au avut numeroase legaturi cu lumea mediteraneana. $oloniile grecesti de pe taramul *arii .egre#

In anul 62: I. !r. marinarii grecesti, veniti din *ilet au intemeiat colonia Istros (!istria) pe malul lacului 0olf (-inoe). In secolul ,I I. !r. !eracleea 1ontica, la randul ei colonie a *egarei infiinteaza (omis si $allatis. +ceste colonii au e)ploatat resursele naturale ale zonei si au facut schimburi cu localnicii. %le aveau o economie dezvoltata, producand arme, unelte, ceramica, bijuterii etc. $oloniile bateau moneda proprie de argint sau bronz. In fruntea acestor colonii erau regimuri oligarhice sau democratice. &upa secolul , I. !r. coloniile duceau o viata culturala specific greceasca, au fost gasite inscriptii in limba greaca, teatre si temple grecesti, venerau zei greci, scolile acordau atentie pregatirii fizice si intelectuale ca si cele grecesti. Aelatiile cu localnicii au fost bune dar si conflictuale. In 214 I. !r. histrienii, acordand ajutor persilor, au intrat in conflict cu getii. In 33> I. !r., cand scitii condusi de +theas ataca coloniile grecesti, acestea sunt ajutate de geti, in frunte cu un re) !istrianorum in frunte. In secolul III I. !r. ?almodegi@os este mentionat ca protector al cetatii !istriei. In secolul II I. !r. Aema)os este protector al cetatilor grecesti. In anii :3 :9 I. !r., o data cu venirea generalului roman 6uculus, coloniile semneaza tratate cu Aoma si devin cetati federate. 1rivind influenta cetatilor grecesti asupra getilor, se poate spune ca grecii dau getilor# ceramica, uleiuri, parfumuri etc. si primesc lemn, blanuri, grau si materii prime. 0eto-dacii au luat de la greci metalurgia fierului si roata olarului. -e remarca influenta arhitecturii grecesti asupra coloanelor si zidurilor -armisegetuzei. 1rivind scrierea, grecii au influentat si din acest punct de vedere pe geti (inscriptia care il aminteste pe (hiamarcos). Influenta asupra hainelor se vede prin faptul ca acel pileus purtat de daci seamana cu caciula greceasca. $ontactele cu lumea mediterana (greaca, macedoneana, elenistica si romana) au imbogatit civilizatia geto-daca dar nu au modificat trasaturile sale.

%e#alitate si reli#ie
%e#alitatea& 6a sfarsitul secolului al II-lea si in secolul I I. !r., societatea geto-daca cunoaste o dezvoltare fara precedent. +re loc o inflorire a civilizatiei fierului# - e)ista o economie prospera;

- e)ista o structurare tot mai clara din punct de vedere social; - acum apar si cetatile -dava, ca centre rezidentiale, religioase si mestesugaresti ale aristocratiei geto-dace; - la acestea se adauga e)istenta sanctuarelor in cetati. -e remarca cele din -armisegetuza. In aceste conditii se contureaza statul geto-dac. -tatul geto-dac# - cel dintai monarh important al getilor a fost &romichaites (300 9>9 I. !r.); - in secolul II I. !r. se remarca 'roles si Aobobostes, in vremea caruia creste puterea geto-dacilor. -tatul geto-dac, condus de /urebista (59 44 I. !r.)# a reusit, cu ajutorul preotului &eceneu sa uneasca triburile geto-dace, fie pe calea armelor, fie pe cale pasnica. Aesedinta statului era la $ostesti, in apropiere de centrul religios Cogaionon. In muntii 'rastiei era un puternic sistem de fortificatii din care faceau parte cetatile# $ostesti, /lidaru (construita in vremea lui &ecebal), 1iatra Aosie (marita in vremea lui &ecebal) si $apalna. $u ajutorul unei armate de 900000 de oameni, dupa geograful -trabov, si folosindu-se de o legislatie# o <ascultare de porunci= si o morala bazata pe virtute# taierea vitei de vie, /urebista a facut un stat foarte intins# de la &unarea mijlocie pana la /ug si de la $arpatii padurosi pana la muntii !aemus. +junge astfel <cel dintai si cel mai mare dintre regii din (racia=, asa cum se mentioneaza in inscriptia de la &ionDsopolis. /urebista ii infrange pe celtii din ., (ransilvaniei in jurul anului 60 I. !r. %l cucereste cetatile grecesti de la 'lbia la +ppolonia in 22 I. !r. /urebista a intervenit in razboiul dintre $aesar si 1ompei, trimitand pe +cornion sa trateze cu 1ompei impotriva lui $aesar, dar ajunge prea tarziu. $aesar se pregatea sa vina cu armate in &acia, dar este ucis in martie 44 I. !r., iar /urebista a fost si el ucis intr-un complot in acelasi an. &upa moartea lui /urebista, regatul se imparte in 4 si apoi in 2 parti, conduse de regi, a caror putere oscila intre diplomatie si confruntare militara. In (ransilvania, centrul puterii se afla in mutii 'rastiei, iar -armisegetuza primeste apelativul <basileion= B <regia= B <capitala regilor=. &upa /urebista urmeaza regii# &eceneu, $omosicus, $orrDllus--corilo, &uras si &iurpaneus (&ecebal). $and imparatul &omitian (51) vine in fruntea Aomei se hotaraste sa puna capat incursiunilor dacice in Imperiul Aoman. +stfel, regele &uras redeschide ostilitatile cu romanii (52 56) si, desi este victorios la inceput, totusi, dacii sunt respinsi prin venirea unei armate

romane, care restabileste ordinea. In fata pericolului roman, &uras lasa locul lui &ecebal, care <era priceput intr-ale razboiului si iscusit la fapta, stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp. *ester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere=, asa cum zice &io $assius. %eli#ia& geto-daca juca un rol foarte important in societatea acestora. !erodot, in secolul , I. !r. il aminteste pe ?amol)is ca zeu al pamantului si al naturii. %l este amintit si de catre &iodor din -ilicia, care spune ca a mostenit darurile sale de la !estia, zeita focului. "n alt zeu este 0epelezis# zeul ceresc al luminii. +pare si /endis, zeita padurii si vanatorii. %)ista, se pare, si un zeu al razboiului +res la greci si *arte la romani. +stfel, se poate spune ca religia geto-dacilor este politeista. %)ista cultul cavalerului trac, inscris in multe locuri, de e)emplu pe teracote. *ircea %liade spune ca in religia geto-daca se vorbeste despre o viata fericita dupa moarte. 1entru practicarea cultului religios se construiau sanctuare rotunde sau patrulatere, cum sunt cele de la -armisegetuza, unul dintre ele fiind un calendar asemanator cu cel egiptean, babilonian, indian sau grecesc. $ele mai multe edificii se aflau pe dealul 0radistea, considerat atunci *untele -fant sau Cogaionon. 1reotii jucau un rol important in societate, un preot fiind considerat mare sfetnic, colaborator al regelui, ca &eceneu, care, potrivit lui Iordanes i-a instruit pe daci in filozofie, morala, botanica, medicina si astronomie. %l nu a fost numai preot in vremea lui /urebista, dar si rege dupa moartea acestuia.

%azboaiele daco$romane
In 5:, impotriva dacilor vine o armata romana, condusa de $ornelius 8uscus si are loc o batalie la (apae. 8uscus este infrant, romanii pierd o legiune, iar stindardele romanilor vor fi gasite mai tarziu de (raian. In urma acestei lupte, &iurpaneus isi ia numele de &ecebal (&ecebalus), insemnand puternic. In 55, impotriva dacilor vin romanii, condusi de (etius Iulianus si are loc o batalie la (apae. Aomanii castiga dar dacii reusesc sa obtina o pace favorabila in 5>. 1acea din 5># &ecebal devine client al Aomei si primeste ajutor in bani, tehnicieni si mesteri pentru a construi un sistem de cetati. In aceste conditii se intareste statul dac.

-tatul lui &ecebal era mai putin intins decat cel al lui /urebista dar era mai bine organizat. %l cuprindea (ransilvania, *oldova si -ubcarpatii *eridionali. 1opulatia era mai mare si grupata in jurul davelor. %)ista o viata economica activa# agricultura condusa de prefecti, e)istau legaturi comerciale cu lumea greco-romana, e)ista o cultura infloritoare cu elemente originale. 6uptele dintre (raian si &ecebal# (raian (>: (>5) - 11:) este numit <cel mai bun dintre imparati=. %l hotaraste sa se lupte impotriva dacilor. Aazboaiele din 101 109, 102 106# $auzele sunt determinate de incursiunile dacilor impotriva romanilor si de bogatiile &aciei, care ii atrageau pe romani. Inainte de razboi, &acia era inconjurata in totalitate de romani# la - de &unare e)ista provincia romana *oesia, &obrogea facea parte si ea din Imperiul Aoman, iar 1anonia va fi de asemenea cucerita de romani. Aazboiul din 101 109# (raian trece &unarea pe un pod de vase, patrunde in /anat, are loc o batalie la (apae, romanii castiga, dar cu pierderi mari. ,enirea iernii il determina pe (raian sa opreasca ofensiva. In iarna 101 109 &ecebal trece &unarea spre &obrogea cu ajutorul sarmatilor si ataca garnizoanele romane. (raian vine in ajutorul lor si obtine victoria. In cinstea acestor lupte se va construi (ropeum (raiani in &obrogea. In primavara anului 109 (raian reia ofensiva, inainteaza spre -armisegetuza, cucereste cetate dupa cetate, intre care si $ostesti, pana ajunge in fata -armisegetuzei. &ecebal cere pace. 1acea din 109# &ecebal trebuia sa inapoieze ceea ce primise prin pacea din 5>, sa darame cetatile construite in perioada 5> 101 cu fondurile romanilor si nu mai putea sa duca o politica e)terna proprie. +rmata romana ocupa /anatul, - *oldovei si . *unteniei. Aazboiul din 102 106# (raian construieste podul de la &robeta. +rmatele romane patrund prin mai multe directii# pe pod, pe ,alea 'ltului si pe ,alea Eiului. Aomanii distrug sistemul de fortificatii din *untii 'rastiei si intrerup aprovizionarea cu apa a dacilor dintr-o cetate. &ecebal se retrage spre munti, este urmarit de (iberius $laudius *a)imius si, pentru a nu cadea viu in mana romanilor, se sinucide. In anul 106, &acia devine provincie Aomana sub numele din &acia 8eli). In cinstea acestor lupte se construieste $olumna lui (raian.

'nte#rarea #eto$dacilor in lumea romana

&acia romana nu cuprinde tot teritoriul &aciei libere. "nele teritorii ale acesteia au fost integrate *oesiei, iar altele# . *oldovei, *aramures si $risana au ramas sub stapanirea dacilor liberi. &upa cucerire, &acia devine provincie imperiala condusa de un 6egatus +ugusti pro praetore. $apitala este la "lpia (raiana -armisegetuza. In timpul imparatilor !adrian +urelius si *arc +urelius, &acia romana va fi reorganizata din punct de vedere administrativ, dar teritoriile ocupate de romani raman in general aceleasi. &esi pierderile umane suferite de geto-daci au fost mari, elita conducatoare fiind in mare parte lichidata, majoritatea populatiei a ramas integrata in viata economica, sociala si culturala a provinciei. &in punct de vedere economic se mentin ocupatiile traditionale, cum sunt agricultura si cresterea animalelor. %)istau proprietati agricole ca si in imperiu, care aveau in centru o villa rustica, constand in locuinta proprietarului si o serie de ane)e gospodaresti. ' atentie deosebita s-a acordat e)tractiei bogatiilor solului# sarea, aurul, arama si fierul. *estesugarii vor fi organizati in asociatii cu scop caritabil, numite colegii si formate din persoane care aveau aceeasi meserie, origine etnica si religie. In &acia romana a avut loc un puternic proces de urbanizare. 'rasele erau impartite in doua# - colonii# "lpia (raiana -armisegetuza, +pulum, &robeta, 1otaissa, .apoca, Aomula (in ele locuiau cetateni romani care se bucurau de toate drepturile); - municipii# &ierna, 1orolisum. In &obrogea, pe langa vechile colonii grecesti apar si orase noi, cum este (ropeum (raiani. ,iata spirituala in &acia romana este foarte diversa# erau adorati zeii romani ca Eupiter, Eunona, &iana, -ilvanus si ,enus. %rau adorate si divinitati orientale ca *ithras (<soarele nebiruit= simbolizeaza lupta binelui cu raul). -e intalneste fenomenul numit <interpretatio romana= zei locali cu nume romane, ca /endis sau ?amol)is. &intre zeitatile romane se mai mentine cultul cavalerilor danubieni. -e constata si fenomenul de sincretism# asimilarea zeitatilor locale cu cele oficiale.

%omanizarea
$ea mai mare parte a teritoriului ocupat de daci este supus unui proces de romanizare. 1rin romanizare intelegem raspandirea culturii materiale

romane# constructii, unelte, ceramica, bijuterii etc. si a culturii spirituale romane# obiceiuri, cunostinte stiintifice, religii etc., in randul geto-dacilor. In concluzie, se poate spune ca romanizarea este o simbioza etnolingvistica si culturala intre autohtoni si nou-veniti. 1rocesul de romanizare a inceput inainte de cucerirea &aciei de catre romani, din a doua jumatate a secolului II I. !r. si a continuat pe masura ce romanii au inaintat catre &acia. +stfel, la jumatatea secolului I I. !r., moneda romana este adoptata de geto-daci. %)istau, de asemenea, si relatii comerciale intre aristocratia dacica si negustorii romani, fapt dovedit de ceramica si podoabele romane, descoperite in davele geto-dace. In primii ani ai secolului I generalul +elius $atus patrunde in *untenia, de unde muta la - de &unare 20000 de geti. &obrogea intra si ea de timpuriu sub influenta romana, dupa e)peditia din 9> 9: I. !r. In 46 este inglobata in Imperiul Aoman si ramane astfel pana in 609. In felul acesta contactele dintre cele doua civilizatii se intensifica.

(actorii romanizarii
6a romanizare a contribuit, printre altele, armata. In &acia au fost aduse legiuni. ,ine legiunea a FIII-a 0emina, care se stabileste la +pulum, iar din 166 1:: legiunea a ,-a *acedonica a fost adusa la 1otaissa. 6a acestea se adauga trupele au)iliare. 6egiuni# trupe pedestre de elita formate din cetateni romani. (rupe au)iliare# trupe formate din necetateni romani, compuse din alae (cavalerie) si cohorte (pedestri). In total, apro)imativ 20000 soldati erau cantonati in castre (tabere militare), precum# +pulum, *icia si 1otaissa. In jurul castrelor era o linie de aparare cu valuri de pamant si tunuri, numita limes. 6anga castre erau canabe, unde locuiau militarii. *ilitarii cunosteau limba latina si dupa ce terminau serviciul militar deveneau veterani, iar o parte din ei se asezau in &acia, raspandind cultura romana. $olonistii erau adusi in numar foarte mare din toata lumea romana. +sezati in sate si orase, ei contribuiau la raspandirea limbii latine in randul dacilor.

6imba latina reprezinta factorul esential al romanizarii (este vorba despre limba populara). +ceasta este folosita in administratie, in armata, scoli si judecatorii. %a se impune pentru ca era limba oficialitatilor si pentru ca era o limba superioara. *odul de viata roman# Imbracamintea, incaltamintea (sandalele), podoabele, obiectele de uz casnic, plugul si ceramica au fost preluate de autohtoni. ,iata sociala si culturala# (ermele, scolile si dreptul roman au influentat spiritualitatea autohtona. &acii liberi, precum carpii si costobocii, stapaneau teritorii din *oldova, ., (ransivaniei si *untenia. &escoperiri arheologice au pus in evidenta asezarile si metropolele dacilor liberi din ,aleni (.eamt), *ediesul +urit (-atul *are), 1adureni (,rancea), *atasaru (&ambovita). &acii liberi au e)ecutat actiuni militare# - in 1:0 ataca zona 1ontica, ajungand pana in 0recia; - in 935 carpii aliati cu gotii fac incursiuni in Imperiu; - in vremea lui 8ilip +pabu (944 94>) carpii distrug o mare parte din centrele urbane ale provinciei. $u toate ca au e)istat aceste atacuri si ca viata sociala a dacilor continua in forme traditionale, intre dacii liberi si &acia romana au e)istat o serie de contacte (comert). +stfel se e)plica monedele si produsele romane gasite in $ampia *unteana, 1odisul *oldovei si ,alea $risurilor. +ici s-au gasit si inscriptii romane, fapt care arata ca si dacii liberi au fost supusi procesului de romanizare.

%etra#erea armatelor romane de pe teritoriul patriei noastre

&atorita atacurilor dacilor liberi si gotilor, imparatul +urelian (9:0 9:2) ajunge la concluzia de a retrage armata si administratia romana la - de &unare, probabil in anul 9:1, pentru a avea un hotar mai usor de aparat. *ajoritatea locuitorilor au continuat sa traiasca la . de &unare. &obrogea, ocupata in 46 va ramane sub stapanire romana pana in 609, cand se prabuseste granita Imperiului Aoman de Aasarit, datorita atacurilor slavilor.