Sunteți pe pagina 1din 10

STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI

In noiembrie 2006, consortiului Sweco/Halcrow/Sogreah i-a fost atribuit Contractul de Servicii pentru Asistenta Tehnica (AT) cunoscut drept Asistenta tehnica pentru Management de Proiect si Asistenta pentru Program Statia de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti. Facand parte din TdR ai Contractului de Servicii de AT, exista cerinta ca consortiul SHS sa acorde asistenta Consiliului General al Municipalitatii Bucuresti (CGMB) in indeplinirea numeroaselor sarcini in perioada implementarii masurii ISPA Reabilitarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti: Faza 1. Pentru aceasta masura ISPA, CGMB a numit o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP) sa actioneze in numele Consiliului. Una dintre sarcinile specifice atribuite consortiului SHS este aceea de a sprijini UIP in vederea indeplinirii conditionalitatile din Memoradumul de Finantare ISPA. Aces raport, Planul de Respectare Deversari Industriale actualizat, a fost elaborat de catre consortiul SHS impreuna cu UIP pentru a indeplini cerintele Articolului 8.4(a) din MF, si anume: Prezentarea unui plan de actiune actualizat care sa intruneasca cerintele Comisiei, BEI si BERD, si prin care beneficiarul final sa se oblige la finalizarea conform unui program estimativ de masuri: Sa asigure ca apele uzate industriale sunt pre-epurate conform directivelor CE si / sau reciclate corespunzator; sa asigure ca o astfel de pre-epurare este monitorizata si pusa in parctica de catre autoritatile de mediu; sa garanteze ca sarcinile efluentilor industriali nu vor impiedeca procesul de epurare proiectat a statiei de epurare a apelor uzate in Glina. Orasul Bucuresti este centrul financiar, comercial si industrial cel mai important din Romania. In timp ce, in ultimii 10 ani a crescut importanta relativa a sectorului de servicii, orasul ramane totusi un centru de productie important. Volumul de ape uzate industriale descarcate in sistemul de canalizare a orasului a scazut in ultimii 4 ani, iar in 2005 a reprezentat aproximativ 25% din totalul volumului facturat de ape uzate. Apa Nova Bucuresti (ANB, concesionarul responsabil de serviciile de ape uzate din oras, are aproximativ 700 de consumatori industriali cu un volum mediu de ape uzate facturate ce depaseste 1,000m3 pe luna. Volumul si calitatea evacuarilor industriale in reteaua de canalizazre oraseneasca este controlat printr-un sistem de avize si aprobari reglementate de catre Agentia pentru Protectia Mediului, Apele Romane si ANB. ANB controleza in mod regulat calitatea apelor uzate de la o medie de 80 de agenti industriali pe luna. Multi dintre acestia au sarcini poluante ce depasesc maximul admis si care atrag penalitati financiare. In general, s-a constatat ca concentratiile inregistrate ale parametrilor-cheie au fost scazute si ca nu ar trebui ca acestea sa duca la suprasolicitarea statiei chiar si in cazul in care o crestere temporara a sarcinilor cauzata de exemplu de spalarea instalatiilor de productie. Nivelurile inregistrate de metale grele au fost de asemenea scazute, ceea ce da posibilitatea refolosirii eficiente a namolului, daca aceasta varianta este considerata drept viabila.

Istoric Orasul Bucuresti este deservit de un sistem mixt de canalizare care se intinde pe o lungime de aproximativ 2400km si care preia ape uzate de la aprox. 80% din populatia de 1.920.000 a orasului, dar si de la majoritatea agentilor industriali si institutii. Apele uzate colectate sunt transportate catre statia de epurare partial construita in Glina, in sud-estul Bucurestiului. Initial, statia de epurare Glina a fost proiectata in vederea tratarii complete a debitelor de ape uzate colectatate din Bucuresti, in 3 linii separate de tratare de 10m3/sec fiecare. Constructia statiei a fost oprita in decembrie 1989, datorita evenimentelor politice. S-a incercat reluarea constructiei in 1996 dar din nou lucrarile au fost oprite dupa o scurta perioada de activitate, de aceasta data oprirea lucrarilor fiind datorata dificultatilor de ordin contractual, financiare si de mediu. Niciuna dintre aceste trei (3) linii de epurare nu a fost finalizata, iar in prezent apele uzate colectate sunt evacuate netratate in raul Dambovita. Raul Dambovita se varsa in Arges la Budesti inainte de a se varsa in Dunare langa Oltenita. Evacuarea la Glina a apelor uzate neepurate provenind din Bucuresti reprezinta una dintre cele mai mari surse de poluare a Dunarii. Asigurarea unei epurari eficiente a apelor uzate din Bucuresti a fost identificata drept prioritara in Planul National de Actiune pentru Mediu in 1995 si actualizat in 1999. In 2002, consultantul Pell-Frischmann a fost numit sa asiste Municipalitatea Bucuresti in pregatirea unei aplicatii catre Fondul UE ISPA pentru asistenta financiara in vederea finalizarii si modernizarii statiei de epurare de la Glina. In urma studiilor de fezabilitate si a analizelor financiare, s-a convenit o modalitate de finalizare a lucrarilor de la Glina in etape. O aplicatie pentru asistenta financiara pentru o prima faza (care sa furnizeze o tratare completa a unor debite de 10m3/s) a fost depusa la Comisia Europeana (CE) pe data de 10 iunie 2004, primindu-se ulterior un aviz favorabil. Memorandumul de Finantare (MF) a fost semnat de catre CE pe data de 13 decembrie 2004 si de catre Ministerul Finantelor Publice din Romania pe data de 14 februarie 2005. Masura este cofinantata prin imprumuturi de la BEI si BERD si printr-un grant primit de la Guvernul Romaniei. Responsabilitatea pentru implementarea masurii a fost in mare parte delegata de catre Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP) catre consiuliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB); in schimb, acesta a delegat responsabilitatile unei Unitati de Implementare a Proiectului (UIP) infiintata in cadrul Directiei de Protectie a Mediului. Pana in prezent, trei contracte au fost atribuite, ca facand parte din Masura, si anume: Contract 1: Asistenta Tehnica pentru Management de Proiect si Asistenta pentru Program, atribuit consortiului SHS Contract 2: Asistenta Tehnica pentru supervizarea Contractului, atribuit consortiului Jacobs/Fichtner/Plancenter. Contract 3: Contract de lucrari FIDIC Cartea Galbena achizitionat conform regulilor internationale restrictive de licitatie pentru desfasurarea primei faze a proiectului, atribuit consortiului Aktor/Athena

Pentru realizarea obiectivului, la solicitarea beneficiarului, Administratia Nationala APELE ROMANE a emis Avizul de Gospodarire a Apelor nr.275/2004 (privind Finalizarea si modernizarea Statiei de Epurare a Municipiului Bucuresti).

In conformitate cu prevederile acestui aviz, Statia de epurare va avea 2 linii de epurare, care se vor executa in 2 etape: Faza 1: 2005-2009 , lucrari la prima linie de epurare (extindere si reabilitare), cu un debit de 10 mc/s: Faza 2: 2010-2013 : completarea si marirea capacitatii de epurare prin construirea unei noi linii de 8 mc/s si a unui incinerator de namol Evacuarea apelor uzate orasenesti in receptorul natural Dambovita face obiectul unui abonament de utilizare / exploatare a resurselor de apa incheiat intre beneficiarul SC Apa Nova Bucuresti SA si administratorul receptorului natural, AN AR Directia Apelor Arges Vedea; monitorizarea cantitativa si calitativa a volumelor si calitatii apelor uzate evacuate este efectuate de catre SGA Ilfov-Bucuresti. Rezultatele monitorizarii efectuate in anul 2007 sunt redate in tabelul alaturat: Evacuarea apelor uzate ale Mun. BUCURESTI la GLINA CONCENTRATII MEDII 2007 concentratia medie cantitate anuala (mg/l) evacuata (t/an) 197.213 85.011 245.224 41.445 31.796 4.836 424.521 59.183 69.633 0.708 0.143 0.012 0.015 0.289 0.003 1.201 0.099 1.612 30.136 0.0021 0.0115 0.0093 72575.186 31284.412 90243.786 15252.121 11701.026 1779.764 156225.789 21779.763 25625.415 260.364 52.747 4.531 5.496 106.24 1.104 441.913 36.613 593.408 11090.071 0.775 4.229 3.405

INDICATOR MTS materii in suspensie CBO5 subs organica CCO-CR NH4 amoniu AZOT TOTAL FOSFOR TOTAL REZIDUU FIX CLORURI SULFATI FIER TOTAL MANGAN CROM TOTAL CUPRU ZINC CIANURI DETERGENTI FENOLI SULFURI + HIDR.SULFURAT SUBST. EXTRACTIBILE CADMIU NICHEL PLUMB

Volumul apelor uzate evacuate in anul 2007 a fost 368004,8 mii mc. Pentru acest volum, pe baza concentratiilor medii anuale inregistrate, s-au determinat cantitatile de poluanti evacuati in receptorul natural Dambovita Avand in vedere ca beneficiarul Apa Nova are in derulare un program de etapizare, conditiile de capat (calitative) stabilite sunt cele specificate de HG 352/2005 NTPA 002 (normativ referitor la calitatea apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare); dupa realizarea Statiei de epurare, apele uzate epurate evacuate este necesar sa se incadreze in limitele prezature de normativul NTPA 001 (din acelasi HG 352/2005), normativ referitor la calitatea apelor uzate epurate evacuate in receptori naturali. In prezent, in conditiile evaluarii raportate la limitele normaivelor privind calitatea apelor evacuate in retele de canalizare, nu sunt inregistrate depasiri frecvente ale conditiilor de calitate ale parametrilor specifici monitorizati.

Totusi, trebuie remarcata incarcarea apelor uzate cu nutrieni (reflectata de valorile ridicate ale Azotului total si Fosforului total), parametri care sustin astfel necesitatea epurarii tertiare a apelor uzate orasenesti. In continuare este atasat fisierul ultimei raportari a PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI - Unitatea de Impledmentare a Proiectului, referitoare la gradul de realizare, termene si finantari pentru linia I a SEAU Glina

Retea de canalizare (km) Lungime a existenta (km) Populatia racordata (loc) 2 1800 km/aprox 2,1milioa ne locuitori 3 Lungim e necesa ra (km)

Statie de epurare Existenta/ capacitate statie de epurare/ trepte epurare Nr.loc.echivale nti racordati 4 In prezent Municipiul Bucuresti dispune de o singura Statie de epurare nefinalizata si nefunctionala. Intregul debit de ape uzate menajere si industriale al capitalei (cca. 20 m3/s, 2.100.00 echivalentlocuitori) este deversat direct in emisarul Dambovita fara a fi supus nici unui proces de epurare.Debitul mediu pe vreme uscata a acestuia este foarte ridicat (18-20 m3/s) si foarte diluat. 5 -2010 -Faza I a proiectului cuprinde o trepta de epurare mecanica si una de epurare biologica Necesar/ An de realizare confirmarii/ Tip epurare

Lucrari Necesare -retea canalizare -statie de epurare Perioada de realizare Cost EURO

Nr. crt

Localita ti (comun a)

Lucrari de investitii -in executie -in promovare

Tip fonduri

Ter men PIF

Stadiul realizarii fizice a lucrarilor (%)

Cost EURO

1 Comun a Glinajud Ilfov

6 -2007- 2009, cu o perioada de testari tehnologice de 1 an 2010 -108 300 000euro

7 In executie

8 Valoarea contractului : 108.300.00 0 EURO, din care: -Grant: (70,395,00 0.00 Euro) Cofinantare 37.905.000 Euro din care: - 25 000 000 (B.E.I.) - 10 000 000 (B.E.R.D) - 2 905 000 (Guvern) -Costurile neeligibile ( TVA, cheltuieli mprumutur i, comisioane bancare,

9 2010

10 -6.03% aprox. 5 milioane Euro

Cu o retea de canalizare in intregime unitara, fluxul provenind din ape pluviale este foarte mare, atingand cote de 70%. Solutia propusa pentru finalizarea si modernizarea lucrarilor de tratare a apelor uzate se bazeaza pe o abordare pe faze in scopul de a realiza urmatoarele: (1) Faza I terminarea Liniei 1 si maximizarea capacitatii celorlalte elemente existente; folosirea mecanismelor de descompunere existente, construirea unor rezervoaretampon, obtinerea unei statii de ingrosare si uscare pentru

etc.) vor fi suportate din bugetul local

tratarea namolului, obtinerea unui nivel acceptabil in ceea ce priveste managementul apelor pluviale care sa opereze initial sub forma unor rezervoare si, desigur, demolarea a tot ceea ce s-a propus. Operarea initiala a Liniei 1 in cadrul in cadrul primei faze a proiectului ar reprezenta aproximativ 55% din fluxul prevazut pentru anul 2010 (2)Faza II construirea unei noi linii, Linia 2, pornind de la performantele Liniei 1; pentru tratarea namolului, se urmareste marirea capacitatii de fermantare, suplimentarea echipamentelor de ingrosare si

uscare si construirea unui incinerator care sa prelucreze intreaga productie de namol.

Stadiul actual al lucrrilor Dei este posibil utilizarea unora dintre construciile existente, n mod realist este imposibil s se reutilizeze vreun echipament mecanic sau electric existent, acestea urmnd a fi nlocuite. Avantajul utilizrii unora dintre activele existente, este c o linie de tratament poate fi pus n funciune mai repede dect demolarea tuturor structurilor i reconstruirea total. n aceast perioad se desfoar lucrri de demolare a unor structuri existente care nu vor fi folosite la viitorul proces tehnologic. 1. Construcia gardului n luna iunie a acestui an a fost nceput construcia gardului care delimiteaz cele 42 de hectare aferente Etapei 1 a Proiectului Reabilitarea Staiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureti. Lucrrile de construcie a gardului au demarat cu amplasarea stlpilor de susinere, iar ulterior, au fost montate panourile de beton, conform proiectului aprobat. Gardul va avea o lungime de aproximativ 3.8 km i va fi finalizat n cel mai scurt timp.

2. Reabilitarea cldirii administrative Organizarea de antier a nceput prin amplasarea containerelor ce adpostesc birourile constructorului precum i a personalului de supervizare a lucrrilor. Prima operaiune efectuat n vederea reabilitrii cldirii administrative a fost nlocuirea ferestrelor, cldirea avnd dou niveluri. Astfel, n momentul de fa, au fost nlocuite toate ferestrele de la etaj, iar cele de la parter sunt n curs de a fi nlocuite. De asemenea, se lucreaz la amenajarea pavilionului administrativ unde vor fi schimbate toate instalaiile sanitare, electrice i de nclzire. Refacerea acoperiului a fost ncheiat n luna iulie a anului curent prin repararea i aplicarea unei hidroizolaii noi.

3. Lucrri de demolare Lucrrile de demolare ncepute n luna mai a acestui an continu cu dezafectarea unor constrcii aferente Liniei 1.

4. Ci de acces n incinta antierului Cile de acces interior, existente, i aflate n stare necorespunztoare la momentul actual, sunt n curs de modernizare i reabilitare. Drumurile interioare vor fi folosite pentru transportul i circulaia materialelor, a utilajelor i a personalului, pe durata execuiei lucrrilor precum i a exploatrii staiei. Se preconizeaz ca aceste ci de acces s fie finalizate pn la sfritul anului 2007.

O parcare destinat angajailor se afl, de asemenea, n curs de amenajare, fiind amplasat n apropierea cldirii administrative.

10

S-ar putea să vă placă și