DA-CL10 - Vol 2 - 1

UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMANIEI INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007 - 2013

ANGAJATOR:S.C. APAVITAL S.A. Iai

CL10 MODERNIZAREA STATIILOR DE
TRATARE APE UZATE IN
TG. FRUMOS, PODU ILOAIEI, HARLAU

- DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE -

Volumul 2 Caiet de sarcini

2011

ELABORATOR: SC EPTISA ROMANIA SRL

CL10-Modernizarea statiilor de tratare ape Volumul 2,
uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Harlau Caiet de sarcini

Pagin 2 din 3

Cuprins:
Volumul 1 Fisa de date
Fisa de date a achizitiei
Volumul 2 Caiet de sarcini
Volumul 2 capitolul A Specificatii tehnice
Volumul 2 capitolul A1 Cerinte specifice
Sectiunea 1 Conditii existente
Sectiunea 2 Specificatii Proiectare
Volumul 2 capitolul A2 Specificatii tehnice generale
Sectiunea 1 Specificatii executie Proiect
Sectiunea 2 Cerinte generale Unitatii de proces; Aparatura laborator analize fizico-
chimice
Volumul 2 capitolul A3 Specificatii tehnice speciale
Sectiunea 1 Specificatii lucrari de Constructii
Sectiunea 2 Specificatii lucrari Mecanice
Sectiunea 3 Specificatii Electrice si SCADA
Volumul 2 capitolul A4 Preambul la liste
Sectiunea 1 Preambul la costuri de operare, garantii, fise tehnice si liste
generale
Sectiunea 2 Preambul liste de preturi
Volumul 2 capitolul B Planse desenate
Planuri de situatie
Diagrama de proces
Flux tehnologic
Volumul 2 capitolul C Alte informatii disponibile pentru ofertanti
Sectiunea 1 Situatia terenului
Sectiunea 2 Studii geotehnice
Sectiunea 3 Studii topografice
Sectiunea 4 Certificate de urbanism si avize
Volumul 3 Modele de formulare
Sectiunea 1 Formulare pentru intocmirea ofertei
Sectiunea 2 Costuri de operare, garantii, fise tehnice
Sectiunea 3 Liste de preturi
Sectiunea 4 Formulare contract
CL10-Modernizarea statiilor de tratare ape Volumul 2,
uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Harlau Caiet de sarcini

Pagin 3 din 3

Volumul 4 Clauze contractuale obligatorii
Sectiunea 1 Conditiile Generale ale Contractului
Sectiunea 2 Conditiile Speciale ale Contractului

2007 - 2013


CL10 - MODERNIZAREA STAIILOR DE
TG. FRUMOS, PODU ILOAIEI, HRLU

- DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE -

Volumul 2, Capitolul A1, Seciunea 1
Condiii Existente

2011

DA-CL10 Modernizarea staiilor de tratare ape Volumul 2, Capitolul A1, Seciunea 1
uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Condiii existente
Pagina 2 din 12

CUPRINS

1 DESCRIEREA PROIECTULUI 4
2 APLASAMENT 5
2.1 Aplasament SEAU Targu Frumos 5
2.2 Aplasament SEAU Podul Iloaiei 6
2.3 Aplasament SEAU Harlau 7
3 CONDITIILE TOPOGRAFICE SI HIDROLOGICE 8
3.1 Topografia amplasamentului SEAU Targu Frumos 8
3.2 Topografia amplasamentului SEAU Podul Iloaiei 8
3.3 Topografia amplasamentului SEAU Harlau 8
3.4 Conditiile mecanice ale solului subsolului 8
3.5 Seismicitate 8
4 CONDITII CLIMATICE 9
4.1 Temperatura 9
4.2 Nivelul de zgomot 9
4.2.1 Nivelul de zgomot pe durata functionarii statiei: 9
4.2.2 Nivelul de zgomot pe durata constructiei: 9
5 INFRASTRUCTURA I UTILITATI 9
6 LUCRARI HIDRAULICE 11
6.1 Profilul hidraulic 11
6.2 Emisar 12
6.3 Structuri existente in incinta statiei de epurare 12
7 CARACTERISTICILE APEI UZATE 12

Pagina 3 din 12
IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei oferte, Ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale care
guverneaza acest contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent care sunt
conditiile proprii Ofertantului.

2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati Oferta
conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor tehnice
continute in aceasta Documentatie inclusiv Clarificarile si alte documente emise de Autoritatea
Contractanta pe parcursul procedurii.

3. Esecul de a depune o Oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut va
conduce la respingerea Ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in Oferta
sau presupunere cu privire la cerintele din Documentatia de Atribuire.

4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregatirea si depunerea Ofertei nu va fi
rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de catre operatorul economic Ofertant, indiferent
de rezultatul procedurii.
Pagina 4 din 12
1 DESCRIEREA PROIECTULUI
Conform Tratatului de aderare Romaniei i s-a dat o perioada de tranzitie pentru
conformare la acquis comunitar in sectorul apei uzate (colectare epurare deversare) pana
in 2015 pentru 263 aglomeratii de peste 10,000 p.e. si pina in 2018 pentru 2,346
aglomeratii avind intre 2,000 si 10,000 p.e. Tranzitia se refera si la apa potabila (Directive
No 98/83/EC) care trebuie sa fie conforma pina in 2015. Toate aglomeratiile prioritare au
peste 10,000 p.e. Investitiile ce se propun au ca scop ameliorarea situatiei in aceste
aglomerari, in sectoarele apa si canalizare, pentru conformare la acquis-ul de mediu.
Programul POS doreste sa reduca decalajul pentru infrastructura de mediu dintre
Romania si UE. Atingerea obiectivelor pentru apa si canal se face doar prin regionalizare,
adica implementarea unii cadru institutional in zona proiectului, astfel incat serviciile de
apa si cele de canalizare sa fie combinate. Efectul regionalizarii este crucial ea ameliorand
eficienta de calitate si cost pentru toate infrastructurile locale de apa-canal (asigurind
conformare la standarde de mediu, sustenabilitatea investitiilor, si a exploatarii). In plus se
pune astfel baza unei strategii pe termen lung pentru apa si a unei dezvoltari echilibrate
regionale.

Investitiile au doua componente:
Apa potabila: reabilitare surse subterane apa; reabilitare-extindere conducte apa;
reabilitare-extindere statii pompare rezervoare; reabilitare-extindere retele distributie;
contorizare.
Apa uzata: reabilitare-extindere retele apa uzata, statii pompare, colectoare principale;
reabilitare-extindere statii epurare.
In tabelul de mai jos sunt prezentate investitiile pe apa uzata din judet:

Aglomerare apa
uzata
Colectoare principale Statii pompare Statie epurare retele
Iasi E,R E,R E E,R
Harlau E,R E E,R E,R
Targu Frumos R E E E,R
Podu Iloaiei E,R E E,R E
EExtindere, RReabilitare

Mai jos sunt aratate amplasamentele localitatilor ale caror statii de epurare fac obiectul prezentei
documentatii:

Pagina 5 din 12
2 APLASAMENT

2.1 Aplasament SEAU Targu Frumos
Targu Frumos este un oras din judetul Iasi, Romania. Invecinata la nord si sud cu regiuni
mult mai inalte, zona avand o inaltime medie de 300 m, asezata intre Culoarul Siretului si
Campia Moldovei.

In prezent, reteaua de apa uzata actuala este exploatata in regim unitar (colector
principal plus retea secundara). Statia de epurare se afla amplasata pe malul stang al
raului Bahlui. Statia de epurare din Targu Frumos a fost conceputa ca o statie cu namol
activat cu stabilizare simultana aerobica de namol. A fost pusa in functiune in 1983. In
Harlau
Targu Frumos
Iasi
Podu Iloaiei
Pagina 6 din 12
2007 s-a demarat o investitie de modernizare si retehnologizare. Dar, conform opiniei
operatorului si consultantului, calitatea proiectarii si executiei este nesatisfacatoare si
neconforma cu standardele UE. A fost creata pentru un debit mediu vreme uscata de
64l/s si un debit maxim ploaie de 80l/s. Investigatiile de la statia de epurare Tg. Frumos
arata ca este nevoie de modernizare si extindere a statiei pentru a se respecta
specificatiile standard legate de capacitatea de tratare si calitatea apei epurate (prin
optimizarea tuturor componentelor civile, electromecanice si electrice).
2.2 Aplasament SEAU Podul Iloaiei
Podu Iloaiei este o localitate in judetul Iasi, la circa 25 de kilometri vest de Iasi. A fost
declarat oras pe data de 12 octombrie 2005. Reteaua de apa uzata este de tip unitar
(colector principal plus retea secundara).

Statie de epurare Podu Iloaiei a fost realizata intre 1985 si 1986 si consta intr-o singura
treapta cu namol activat si in general epureaza doar apa menajera. A fost proiectata
pentru un debit vreme uscata de 43l/s. In prezent, statia de epurare functioneaza la
intervale de 10 minute, de 6 ori pe zi, la o capacitate de pompare de 55l/s (echivalentul
debit vreme uscata de 3l/s).
Fazele de epurare sunt:
- pretratare (numai gratar rar)
- decantare primara
- tratare secundara (namol activ)
Pagina 7 din 12
- decantare secundara
- tratare namol (ingrosare gravitationala, paturi uscare).
Starea generala a dotarilor electromecanice se descrie ca precara. Conform
investigatiilor realizate la statia de epurare Podu Iloaiei rezulta ca numai executia unei
noi statii de epurare in acelasi loc va putea asigura respectarea specificatiilor standard
legate de starea tuturor componentelor civile, electromecanice si electrice, cu efect
asupra capacitatii de tratare si calitatii finale a apei epurate.
2.3 Aplasament SEAU Harlau
Harlau este o localitate situata in partea de nord-vest a judetului lasi, la circa 66 de
kilometri. Reteaua apa uzata este de tip unitar (colector principal plus retea secundara).

Statie de epurare Harlau a fost realizata intre 1983 si 1984 si consta intr-o singura
treapta cu namol activat si in general epureaza doar apa menajera. A fost creata pentru
un debit vreme uscata de 70l/s. in prezent statia de epurare functioneaza la o capacitate
de pompare de 15l/s.
- pretratare (gratar rar si desnisipator)
- decantare primara
- tratare secundara (namol activ)
- dezinfectare (prin clorinare)
- tratare namol (paturi uscare).
Pagina 8 din 12
Starea generala a dotarilor electromecanice se descrie ca precara. Starea generala a
structurilor civile se descrie ca precara spre satisfacator Conform investigatiilor
realizate la statia de epurare Harlau rezulta ca numai executia unei noi statii de epurare
in acelasi loc va putea asigura respectarea specificatiilor standard legate de starea
tuturor componentelor civile, electromecanice si electrice, cu efect asupra capacitatii de
tratare si calitatii finale a apei epurate.

3 CONDITIILE TOPOGRAFICE SI HIDROLOGICE
3.1 Topografia amplasamentului SEAU Targu Frumos
Ridicarea topografica a amplasamentului este prezentata in Volumul 2, Capitolul C,
Sectiunea 3 Studii Topografice.
Este obligatia Antreprenorului sa verifice ridicarea topografica i sa faca eventualele
studii pentru completarea celor existente.
3.2 Topografia amplasamentului SEAU Podul Iloaiei
3.3 Topografia amplasamentului SEAU Harlau

3.4 Conditiile mecanice ale solului subsolului
Un studiu geotehnic pentru fiecare amplasament a statiilor de epurare este prezentat in
Volumul 2, Capitolul C, Sectiunea 2 Studii geotehnice.
Antreprenorul va verifica studiile geotehnice mentionate mai sus si va efectua propriile
investigatii geotehnice.
3.5 Seismicitate
Seismicitatea zonei se va stabilii in conformitate cu prevederile Normativului P100/1-
2006.
Pagina 9 din 12

4 CONDITII CLIMATICE
4.1 Temperatura
Clima prezinta un caracter continental pronuntat, fiind influentata de masele de aer cu
provenienta rasariteana; iernile sunt geroase, iar verile calduroase. Temperatura maxima
inregistrata a fost 40 C (27 iulie 1909), in timp ce minima a fost de - 36,3 C (1
februarie 1937).
Temperatura medie a aerului (media lunara i anuala)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -3,5 -1,8 3,1 10,2 16,0 19,5 21,2 20,5 15,9 10,0 4,1 -0,8 9,5
2010 0,3 -3,8 2,8 10,3 16,3 18,7 21,8 20,6 16,7 10,1 3,7 1,0 9,9

4.2 Nivelul de zgomot
4.2.1 Nivelul de zgomot pe durata functionarii statiei:
Nivelul echivalent de zgomot in interiorul pavilionului de exploatare sa nu depaeasca 65
dB(A) conform Ord. 981/1994 emis de catre Ministerul Sanatatii si Standardele
romaneti (STAS 10009-1988), cu exceptia in care este specificat altfel in Specificatii
tehnice.
4.2.2 Nivelul de zgomot pe durata constructiei:
Nivelul echivalent de zgomot pe durata constructiei va fi conform Ordinului 1957/1995
emis de catre Ministerul Sanatatii.

5 INFRASTRUCTURA I UTILITATI
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
- linii complete ale apei (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de
incendiu, etc.);
- linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.):
- linii complete de putere inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune);
- trasee de cabluri;
- iluminare stradala;
- indicatoare de trafic;
- drumuri destinate accesului public;
Pagina 10 din 12
- linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.);
- rigole, traversari de ape;
- linii de fibre optice;
- toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitarilor, in limitele lucrarilor de
constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitarilor existente, in limitele lucrarilor de constructii propuse si de
asemenea, inainte de inceperea oricarei constructii semnificative, va fi raspunderea si
responsabilitatea totala a Antreprenorului. Nici o revendicare de la Antreprenor sosita cu
informatii incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer. Antreprenorul va
trebui sa fie complet responsabil si va trebui sa admita in Pretul Contractului costurile
oricaror investigatii aparute la cerintele din acest capitol si pentru orice defectiune sau
interferenta cu utilitatile.
Antreprenorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfaurarii lucrarilor pentru a evita
defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice
defectiune si defectiuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct
sau indirect, din ceva facut sau omis.
Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice
pentru excavatii adiacent utilitatilor, Antreprenorul va trebui sa excaveze manual in
vecinatatea acestora dupa ce in prealabil s-a asigurat prin masuri adecvate de
sprijinire/stabilizare a terenului si constructiilor adiacente. Tarifele din contract vor trebui
sa includa si aceste excavatii manuale si metode de sprijinire/stabilizare a
terenului/constructiilor adiacente. Inainte ca excavatiile sa fie efectuate in apropierea
utilitatilor folosind utilaje mecanice, Antreprenorul va trebui sa efectueze investigatii
preliminare adecvate si complete pentru a localiza utilitatile publice prin gropi sapate
manual. Antreprenorul va trebui sa fie responsabil pentru pastrarea sigurantei si protectia
oricaror aparate de comanda, cabluri si alte echipamente conectate la instalatiile de
dirijare a traficului din antier.
In punctele in care operatiunile Antreprenorului sunt adiacente proprietatilor apartinand
autoritatilor cailor ferate, telegrafului, telefoniei, gaze naturale si energie electrica, sau
sunt adiacente altei proprietati, defectiuni care pot duce la cheltuieli, pierderi sau
inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face toate
aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Antreprenorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati
subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul
ca aceste operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a
rearanjarii lucrarii sa poata fi redusa la minim si serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie
intrerupte inutil.
Pagina 11 din 12
In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale
sau ca rezultat al expunerii sau nesustinerii, Antreprenorul va trebui sa intiinteze imediat
autoritatea potrivita sau proprietarii. El va trebui sa coopereze cu autoritatea numita
pentru refacerea serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei sau
altor utilitati va trebui permisa in afara orelor de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa
fie accesibili oricand Pompierilor si niciun fel de material nu va trebui depozitat pe o raza
de 5 metri fata de fiecare hidrant.
Va fi de datoria Antreprenorului sa intiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de
utilitati si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare
la utilitati pana la limitele constructiei cat mai curand posibil .
Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine.
Antreprenorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient traneele de explorare inaintea
lucrarilor cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi
afectate de lucrari. Antreprenorul va trebui sa realizeze sapatura manuala in jurul
structurilor si a utilitatilor existente in subteran.
Antreprenorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va
trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui
trimise Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite sa
foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru verificarea tehnica (A, Is, B9, Ie) a
solutiilor privind schimbarea pozitiei Lucrarilor Permanente. Nicio intarziere nu va fi luata
in considerare pe motivul eecului sau al imposibilitatii Antreprenorului de a emite
desenele detaliate in timp potrivit. Traneele de explorare se cer a fi umplute imediat
dupa ce scopul a fost realizat si Antreprenorul va trebui sa mentina suprafata in conditii
satisfacatoare.

6 LUCRARI HIDRAULICE
6.1 Profilul hidraulic
Ofertantul va putea propune propriul profil hidraulic, conform proiectului pe care acesta
doreste sa-l implementeze, daca in viziunea lui profilul hidraulic propus reprezinta un
optim din punct de vedere tehnico-economic. In scopul adaptarii si verificarii profilului
hidraulic, proiectantul Antreprenorului va tine cont de datele privind situatia existenta aa
cum sunt ele prezentate in Volumul 2, Capitolul B Planse desenate si de propriile
investigatii efectuate in teren.

Pagina 12 din 12
6.2 Emisar
SEAU Targu Frumos va descarca apele in raul Bahlui. In Volumul 2, Capitolul C,
Sectiunea 4- Certificate de urbanism si avize este anexata cerinta din partea Apelor
Romane privind parametrii de descarcare.
SEAU Podul Iloaiei va descarca apele in raul Bahluiet. In Volumul 2, Capitolul C,
Sectiunea 4- Certificate de urbanism si avize, este anexata cerinta din partea Apelor
Romane privind parametrii de descarcare.
SEAU Harlau va descarca apele in raul Bahlui. In Volumul 2, Capitolul C, Sectiunea 4-
Certificate de urbanism si avize este anexata cerinta din partea Apelor Romane privind
parametrii de descarcare.

6.3 Structuri existente in incinta statiei de epurare
Structurile existente au fost prezentate in documentatia pusa la dispozitie in cadrul
Volumul 2, Capitolul B Planse Desenate.

7 CARACTERISTICILE APEI UZATE
Calitatea apei uzate care urmeaza a fi tratata este descrisa in Volumul 2, Capitolul A1,
Sectiunea 2 Specificatii Proiectare.

2007 - 2013




Specificaii Proiectare

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Specificaii poiectare

Pagina 2 din 117

CUPRINS

1 CERINTE GENERALE 9
1.1 Scopul lucrarilor: 9
1.2 Costurile aferente obtinerii aprobarilor necesare: 10
1.3 Prezentarea situatiei existente 10
1.3.1 SEAU Targu Frumos. 10
1.3.2 SEAU Harlau. 11
1.3.3 SEAU Podul Iloaiei. 12
1.4 Cerinte generale de proiectare 12
1.4.1 Cerinte generale pentru conducte. 14
1.4.2 Cerinte generale pentru lucrarile electrice 14
1.4.3 Reabilitarea si protectia constructiilor si instalatiilor existente 15
1.4.4 Demolarea structurilor existente 15
1.4.5 Sistematizare pe verticala / cai de acces /spatii verzi. 18
1.4.6 Masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe durata executiei lucrarilor 18
1.5 Cerinte hidraulice, de fiabilitate si redundanta 20
1.5.1 Conditii generale 20
1.5.2 Cerinte privind echipamentul de rezerva 21
1.5.3 Cerinte hidraulice si de redundanta 21
1.6 Exploatarea facilitatilor existente 22
1.7 Cerinte de sanatate si securitate 22
1.8 Conditii ambientale 24
1.8.1 Conditii climatice, de relief si topografice 24
1.8.2 Conditii seismice 24
1.8.3 Conditii geotehnice / geohidrologice 24
1.8.4 Conditii de interior 24
1.8.5 Conditii de mediu adverse 24

Pagina 3 din 117
1.9 Cerinte fundamentale de proiectare 25
1.9.1 Proiectul Antreprenorului 25
1.9.2 Uniformitatea echipamentului 26
1.9.3 Durata proiectata de viata in exploatare. 26
1.9.4 Standardizare metrica 27
1.9.5 Drenajul si curatarea/spalarea unitatilor de epurare 27
1.9.6 Cerinte de izolare termica 28
1.9.7 Cerinte de iluminat 29
1.9.8 Protectie mpotriva trasnetelor 30
1.9.9 Cerinte privind sistemul de etichetare 30
1.9.10 Concept de culoare 30
1.9.11 Izolatie mpotriva prafului, insectelor si daunatoarelor 31
2 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU TARGU FRUMOS 32
2.1 Criterii de proiectare 32
2.1.1 ncarcari hidraulice 32
2.1.2 ncarcari poluante 32
2.2 Cerinte privind efluentul 33
2.3 Curs de apa - emisar 35
2.4 Intrare n SEAU si facilitatea de tratare a apei pluviale 35
2.4.1 Camera de receptie si camera deversor apa pluviala 35
2.4.2 Gratare rare si gratare dese 36
2.4.3 Desnisipator separator de grasimi cu aerare 37
2.4.4 Statie de pompare intrare apa uzata 39
2.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala 40
2.5 Epurarea biologica 41
2.5.1 Bazine de indepartare pe cale biologica a fosforului, nitrificare si denitrificare. 41
2.5.2 Precipitarea chimica a fosforului 43
2.5.3 Statia de suflante pentru bazinele de aerare 44

Pagina 4 din 117
2.5.4 Decantoare secundare 45
2.5.5 Statie de pompare namol activat 47
2.5.6 Masurarea debitului efluent si instalatie automata de masura a parametrilor din efluent.49
2.5.7 Sistemul de evacuare a apei uzate 49
2.6 Prelucrarea namolului 50
2.6.1 Concentratorul gravitational de namol 50
2.6.2 Deshidratarea mecanica a namolului in exces 51
2.6.3 Statie de pompare supernatant 53
2.6.4 Depozitarea namolului deshidratat 54
2.7 Alte instalatii 55
2.7.1 Drumuri de acces la statie 55
2.7.2 Drumurile de incinta pana la limitele amplasamentului statiei 56
2.7.3 Imprejmuirea statiei 56
2.7.4 Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei 56
2.7.5 Retea apa de exploatare 57
2.7.6 Cladirea administrativa, laborator analize fizico-chimice, atelier mecanic 58
2.7.7 Postul de transformare 60
3 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU PODU ILOAIEI 60
3.3 Curs de apa - emisar 63
3.4.1 Camera de receptie si deversor apa pluviala 63
3.4.2 Gratare rare si dese 65
3.4.4 Statie de pompare intrare apa uzata 67

Pagina 5 din 117
3.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala 68
3.5.6 Masurarea debitului efluent 76
3.5.7 Echipament automat de prelevare probe 76
3.7.2 Strazile pana la limitele amplasamentului statiei 83
4 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU HARLAU 87

Pagina 6 din 117
4.3 Curs de apa emisar 90
4.4.4 Masurarea debitului influent 94
4.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala tratata mecanic 95
4.5.7 Echipament automat de prelevare probe 103
4.6.2 Deshidatarea mecanica a namolului in exces 105
4.7.2 Strazile pana la limitele amplasamentului statiei 109

Pagina 7 din 117
4.8 Alte lucrari 114
4.8.1 General 114
4.8.2 Peisagistica 114
4.8.3 Lucrari electrice 115
4.8.4 Reteaua de impamantare 115
4.8.5 Iluminatul exterior 115
4.8.6 Instalatie de paratrasnet 116
4.8.7 Sistem de securitate antiefractie 116
4.8.8 Sistem de detectie gaze 116
4.8.9 Automatizare si sistem SCADA 116


Pagina 8 din 117

IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei oferte, ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale care
guverneaza acest contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent care sunt
conditiile proprii ofertantului.

2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati oferta
conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor tehnice
continute in aceasta Documentatie inclusiv Clarificarile si alte documente emise de Autoritatea
Contractanta pe parcursul procedurii.

3. Esecul de a depune o oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut va
conduce la respingerea ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in oferta
sau presupunere cu privire la cerintele din Documentatia de Atribuire.

4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregatirea si depunerea ofertei nu va fi
rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de catre operatorul economic ofertant, indiferent
de rezultatul procedurii.


Pagina 9 din 117
1 CERINTE GENERALE
Aceasta Sectiune descrie datele de proiectare si cerintele care vor constitui baza
proiectului Modernizarea Statiilor de Epurare a apelor uzate din Targul Frumos, Podul
Iloaiei, Harlau. Scopul acestor lucrari nu este limitat la activitatile descrise in acest
volum, ci vor include si orice alte activitati necesare pentru atingerea scopului lucrarilor
descrise aici. In acest sens, pe perioada intocmirii ofertelor, ofertantii trebuie sa
efectueze vizite in amplasamentul Statiilor de Epurare a Apelor Uzate pentru a identifica
si a include in oferte toate lucrarile (si costurile aferente) necesare pentru a finaliza cu
succes, in bugetul si timpul de executie ofertat, lucrarile din contract. Celelalte
Specificatii cuprinse n Volumul 2 al acestei Documentatii de Licitatie pot contine cerinte
de proiectare suplimentare care trebuie considerate ca specificatii complementare
acestui document.

1.1 Scopul lucrarilor:
1. Intocmirea proiectelor pentru procesul tehnologic;
2. Intocmirea proiectelor pentru toate constructiile si instalatiile aferente;
3. Obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare de la toate autoritatile nationale
conform legislatiei in vigoare si pentru toate fazele de derulare a contractului;
4. Intocmirea Proiectului Tehnic si a tuturor Detaliilor de Executie (inclusiv aprobarea
fazelor determinarea ale lucrarilor de catre Inspectoratul de Stat in Constructii);
5. Executia lucrarilor si punerea in functiune a statiilor de epurare a apelor uzate;
6. Realizarea testelor hidraulice si a testelor de proces intr-o perioada de 3 luni de
testare si punere in functiune a instalatiilor, incepand cu data oficiala de terminare a
lucrarilor de executie. Antreprenorul trebuie sa desfasoare, mai inainte de
inceperea testelor, scolarizarea personalului de operare al Angajatorului.
Scolarizarea va putea sa continue si in perioada de efectuare a testelor hidraulice si
de proces;
7. Intocmirea si predarea catre Angajator a Manualului de Operare si Intretinere si a
documentatiei Conform cu Executia(as built), inainte de data inceperii testelor si a
perioadei de scolarizare; documentatia Conform cu Executia va contine si planurile
topografice reprezentind situatia finala, de dupa punerea in functiune;
8. Perioada de notificare a defectiunilor este de 12 luni, incepand cu data emiterii
Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor. In cazul in care limitele si
conditiile stabilite prin garantiile privind costurile de operare nu sunt indeplinite,
perioada de notificare a defectelor se poate extinde pana la maximum 24 luni. Pe
toata perioada de notificare a defectelor Antreprenorul va avea in vedere mentinerea

Pagina 10 din 117
de personal specializat in domeniul epurarii apelor uzate (1 sau 2 specialisti) , care
sa coordoneze si sa monitorizeze performantele operationale ale lucrarilor si modul
de exploatare a statiei de epurare de catre Angajator.
9. Ofertantii vor intocmi proiectele pentru statiile de epurare avand la baza si
elementele identificate de catre el in cadrul vizitelor la amplasamant precum si
datele existente in Volumul 2, Capitolul B Planse Desenate si capitolul C Alte
informatiidisponibile pentru ofertanti. Aceste date, din Volumul 2, sunt oferite doar
spre informare si Antreprenorul isi va asuma intreaga responsabilitate in ceea ce
priveste activitatea de proiectare, indiferent de informatiile oferite de catre Autoritatea
Contractanta Planse desenate si alte informatii ale prezentei Documentatii de
Atribuire.

1.2 Costurile aferente obtinerii aprobarilor necesare:
Costurile aferente obtinerii tuturor avizelor, autorizatiilor si a altor taxe legale mentionate
la punctul 2, vor fi suportate integral de catre Antreprenor (ofertantul declarat castigator).
Prin exceptie taxa aferenta Autorizatiei de Construire, taxele catre Inspectia de Stat in
Constructii vor fi suportate de catre Angajator.
Pentru usurinta, lucrarile (in consecinta si listele de preturi prezentate in Volumul 3) au
fost incadrate pe sectiuni, in functie de componentele ce trebuie reabilitate sau construite
in cadrul acestui Contract.

1.3 Prezentarea situatiei existente
1.3.1 SEAU Targu Frumos.
Statia de epurare din Tg. Frumos a fost conceputa ca o statie cu namol activat cu
stabilizare simultana aerobica de namol. A fost pusa in functiune in 1983. In 2007, statia
a fost modernizata si retehnologizata. s Statia a fost dimensionata pentru un debit mediu
vreme uscata de 64l/s si un debit maxim ploaie de 80l/s. Investigatiile de la statia de
epurare Tg. Frumos arata ca este nevoie de modernizare si extindere a statiei pentru a
se respecta specificatiile standard legate de capacitatea de tratare si calitatea apei
epurate (prin optimizarea tuturor componentelor civile, electromecanice si electrice).
In prezent fazele de epurare sunt:
Linia apei:
- gratar rar cu curatare mecanica;
- statie de pompare apa uzata;

Pagina 11 din 117
- instalatie automata de sitare fina;
- instalatie automata de deznisipare si separare de grasimi
- bazin anaerob pentru defosforizare biologica;
- bazin cu namol activat, cu nitrificare, denitrificare si stabilizare namol;
- statie de suflante pentru bazinul cu namol activat;
- decantor secundar;
- statie automata preparare si dozare reactivi;
Linia namolului:
- unitate de reactie, ingrosare si stabilizare de namol in exces;
- instalatie automata pentru deshidratat namol;
- transportor elicoidal pentru evacuare namol deshidratat.

1.3.2 SEAU Harlau.
Statie de epurare Harlau a fost executata intre 1983 si 1984 si consta intr-o singura
treapta cu namol activat si in general epureaza doar apa menajera. A fost dimiensionata
pentru un debit vreme uscata de 70l/s, dar pana in prezent debitele medii pe vreme
uscata nu au depasit 15 l/s.
- pretratare (deznisipare, gratar)
- decantare primara
- epurare secundara (namol activ)
- clorinare
- namolul se stocheaza pe paturi de uscare
Starea generala a dotarilor electromecanice se descrie ca precara. Starea generala a
constructiilor civile se descrie ca fiind deasemenea precara si necesita demolarea si
dezafectarea in totalitate si implicit realizarea unei statii noi, pe acelasi amplasament. .
Statia de epurare Harlau va fi proiectata pentru a trata apa uzata din aglomerarea Harlau
(adica 5 localitati cu caracteristici rurale si orasul Harlau slab industrializat). In vederea
unei exploatari usoare, se va adopta tehnologia de co-stabilizare aerobica a namolului
cu eliminarea nutrientilor (eliminare fosfor prin metode biologice si / sau chimice).


Pagina 12 din 117
1.3.3 SEAU Podul Iloaiei.
Statia de epurare Podu Iloaiei a fost executata intre 1985 si 1986 si consta intr-o singura
treapta cu namol activat si in general epureaza doar apa menajera. A fost dimensionata
pentru un debit vreme uscata de 43l/s. Curent, statia este alimentata cu apa uzata la
intervale de 10 minute, de 6 ori pe zi, la o capacitate de pompare de 55l/s (echivalentul
debit vreme uscata de 3l/s).
-> pretratare (numai gratar rar)
-> decantare primara
-> tratare secundara (namol activ)
-> decantare secundara
-> tratare namol (ingrosare gravitationala, paturi uscare).
Starea generala a constructilor existente si a dotarilor electromecanice se descrie ca
fiind precara. Conform investigatiilor realizate la statia de epurare Podu Iloaiei rezulta
ca numai executia unei noi statii de epurare, pe acelasi amplasament, va putea asigura
respectarea specificatiilor si cerintelor legale privind calitatea efluentului final.

1.4 Cerinte generale de proiectare
Este responsabilitatea Antreprenorului sa se asigure ca proiectarea si realizarea
lucrarilor de modernizare a statiilor de epurare respecta legile si reglementarile valabile
n Romania.
Statiile vor fi proiectate sa functioneze fara ntrerupere 24 de ore pe zi, 7 zile pe
saptamana, 365 zile pe an pe linia apei si 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana pe linia de
namol.
Cerintele stabilite n acest document sunt obligatorii. Se subliniaza faptul ca echipa de
proiectare a Antreprenorului are libertatea de a alege tipul de proces de epurare a apelor
uzate si de tratare a namolurilor n limitele indicate in prezentele cerinte. Conditia ca,
procesele de tratare a apelor uzate alese sa fie recunoscute pe plan international si sa
fie deja certificate ca fiind valabile si eficiente.
Oferta / proiectul trebuie sa cuprinda calculul hidraulic si calculul de proces al ntregii
instalatii pentru tratarea apelor uzate care, sa indice clar conceptul propus si metoda de
epurare folosita. Un bilant al debitelor si al ncarcarilor masice pentru fiecare statie de
epurare (intrari, iesiri si cantitati recirculate), precum si toti parametrii si indicatorii de
proiectare relevanti vor fi reflectati clar in documentatia de ofertare si in cea tehnica de
proiectare. Aceste documente trebuie ntocmite corespunzator, pentru ncarcarea

Pagina 13 din 117
(ncarcarile) de proiectare care ntruneste (intrunesc) cerintele definite n Capitolul 2.1
care urmeaza.
Statiile de epurare vor trebui sa fie capabile sa primeasca urmatoarele debite, conform
tabelului urmator :
Localitate/ SEAU Q
zi mediu
Q
orar max
Q
orar timp ploios

SEAU Targu Frumos 6222 mc/zi 372 mc/ora 505 mc/ora
SEAU Harlau 4682 mc/zi 299 mc/ora 479 mc/ora
SEAU Podu Iloaiei 3566 mc/zi 231 mc/ora 262 mc/ora

- Conform tabelului de mai sus, statia de epurare a orasului Targu Frumos va putea
sa primeasca un debit total de 505 mc/ora, din care 372 mc/ora vor fi tratati integral prin
epurare primara, secundara si tertiara si, un alt debit de pina la 133 mc/ora va fi tratat
numai in treapta primara. Excedentul de debit influent in statia de epurare va fi deversat
in capatul amonte al treptei primare si evacuat pe canalul de by-pass.
Procesul de epurare a apelor din SEAU Targu Frumos, de pe cele doua linii, atat pe
vreme uscata cat si pe vreme de ploaie, va fi condus, controlat si monitorizat automat
prin sistemul SCADA. Sistemul SCADA trebuie sa fie conceput astfel ncat sa poata
recunoaste modificarile de debite si de ncarcari influente si sa reactioneze singur asupra
functionarii in paralel a celor doua linii si, a ajustarii / corectarii / adaptarii procesului de-a
lungul acestora.
- Conform tabelului de mai sus, statia de epurare a orasului Harlau va putea sa
primeasca un debit total de 479 mc/ora, din care 299 mc/ora vor fi tratati integral prin
Procesul de epurare a apelor din SEAU Harlau, de pe cele doua linii, atat pe vreme
uscata cat si pe vreme de ploaie, va fi condus, controlat si monitorizat automat prin
sistemul SCADA. Sistemul SCADA trebuie sa fie conceput astfel ncat sa poata
functionarii in paralel a celor doua linii si a ajustarii / corectarii / adaptarii procesului de-a
lungul acestora.
- Conform tabelului de mai sus, statia de epurare a orasului Podu Iloaiei va putea sa
primeasca un debit total de 262 mc/ora, din care 231 mc/ora vor fi tratati integral prin

Pagina 14 din 117
Procesul de epurare a apelor din SEAU Podu Iloaiei, de pe cele doua linii, atat pe vreme
uscata cat si pe vreme de ploaie, va fi condus, controlat si monitorizat automat prin
sistemul SCADA. Sistemul SCADA trebuie sa fie conceput astfel ncat sa poata
functionarii in paralel a celor doua linii si a ajustarii / corectarii / adaptarii procesului de-a
lungul acestora.

1.4.1 Cerinte generale pentru conducte.
Toate conductele vor fi inlocuite, astfel incat intreaga instalatie hidraulica a Statiilor de
Epurare sa fie noua:
- lucrarile legate de conducte, in legatura cu diferite structuri vor fi inlocuite in totalitate,
inclusiv conductele existente ce leaga diferite structuri;
Materiale care se pot utiliza pentru conductele sunt: otel inoxidabil, HDPE, PVC,
PAFSIN, sau similar.
Conductele de PVC se pot utiliza numai pentru apa uzata. Antreprenorul poate considera
adecvata folosirea oricarui tip de material pentru conductele diferitelor parti ale lucrarii.
Alegerea trebuie sa fie bine justificata in functie de diametrul conductei, de adancimea la
care este pozata conducta si de proprietatile mecanice si chimice ale solului.
In locatiile unde conductele pot fi expuse la inghet, va fi prevazuta ca parte a lucrarilor o
protectie corespunzatoare impotriva inghetului. Costul acestei protectii va fi inclus in
pretul conductei, fara a fi platit separat.
Conductele metalice care vor fi dezafectate vor fi valorificate de catre Angajator, dar
transportul si taxele aferente depozitarii acestor deseuri revine Antreprenorului.

1.4.2 Cerinte generale pentru lucrarile electrice
In general, lucrarile electrice pentru alimentarea cu energie, automatizarea si actionarea
diverselor componente ale Statiilor de Epurare, sau orice alta lucrare necesara pentru
buna functionare a statiilor, nu sunt mentionate separat, dar fac parte componenta a
fiecarei sectiuni, fie ca sunt incluse in listele de preturi sau nu. Va fi responsabilitatea
Antreprenorului sa defineasca lucrarile electrice pentru alimentarea cu energie,
automatizarea si actionarea diverselor componente ale Statiilor de Epurare. in asa fel
incat sa corespunda Specificatiilor tehnice.
In cazul in care pentru o anumita componenta de lucrare, lucrarile electrice nu sunt
incluse in sectiunea respectiva sau intr-una separat, acestea se vor considera ca fiind
incluse in costul total al lucrarii, Antreprenorul nefiind indreptatit sa revendice costuri
suplimentare.

Pagina 15 din 117
Toate lucrarile electrice se vor efectua in conformitate cu specificatiile si standardele,
codurile si normativele romanesti in vigoare.

1.4.3 Reabilitarea si protectia constructiilor si instalatiilor existente
Oriunde este mentionat in aceasta sectiune,"Reabilitarea si protectia constructiilor
existente" va include minim urmatoarele lucrari permanente si / sau nepermanente,
acolo unde se aplica:
- Toate lucrarile de terasamente.
- Toate lucrarile civile, inclusiv conservarea, repararea si reconditionarea structurilor de
beton armat, zidarie, hidroizolarea in interior si exterior.
- Inlocuirea tuturor conductelor aferente, inclusiv toate armaturile si fitingurile aferente.
- Toate lucrarile de arhitectura, inchideri si finisaje, daca este cazul, incluzand tencuirea,
placarea, zugravirea, lucrari de dulgherie, constructia de sarpante noi la cladirile noi si
existente,inlocuirea timplariei interioare si exterioare, nlocuirea instalatiilor electrice , a
instalatiilor sanitare, a instalatiilor de incalzire, a instalatiilor de climatizare, a instalatiilor
de ventilatie si orice alte lucrari stabilite de catre Inginer.
- Toate lucrarile de confectii metalice, cum ar fi parapeti si mana curenta, scari acces,
tamplarie, capace de camine, trape de acces, estacade, suporti de sustinere pentru
diverse scopuri tehnologice si de mentenanta si altele. Confectiile metalice vor fi curatate
prin sablare (sau periere pana la luciu metalic pentru cele cu grad de accesibilitate
redus, dar doar cu acceptul scris al Angajatorului) si izolate anticoroziv. Partile si
elementele metalice mult afectate vor fi nlocuite ( aceasta masura poate fi stabilita si n
timpul derularii lucrarilor de catre Inginer sau de catre Angajator). In acest sens
Ofertantul trebuie sa faca o analiza atenta si o expertiza tehnica a structurilor si
confectiilor metalice potential a fi inclocuite, nefiind indreptatit la costuri suplimentare pe
aceasta sectiune ).
- Refacerea suprafetelor afectate de derularea lucrarilor, cel putin la stadiul si nivelul de
calitate initial sau asa cum este indicat prin cerintele prezentului caiet de sarcini
Totul va fi n concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului, metodele de lucru
stabilite si aprobate, precum si cu standardele si Codul de Practica n domeniu, in
vigoare.

1.4.4 Demolarea structurilor existente
O parte din structurile existente care nu sunt in prezent in folosinta sau care nu vor fi
folosite in noul proiect vor fi demolate in cadrul acestui contract.

Pagina 16 din 117
Trebuie inteles faptul ca toate structurile care nu vor fi folosite in viitor (conform
proiectului elaborat de Antreprenor sau conform deciziei Angajatorului si transmisa
Antreprenorului prin Inginer), urmeaza sa fie demolate in cadrul acestui contract.
Autoritatea Contractanta nu este in posesia planselor obiectelor care trebuiesc demolate.
Ofertantii pot efectua relevee in timpul vizitelor pe santier.
Toate costurile privind lucrarile de demolare (inclusiv transportul molozului in afara
limitelor santierului) se considera ca fiind incluse in costurile ofertate, viitorul Antreprenor
nefiind indreptatit la nici un cost suplimentar privind activitatile de demolare si ulterior de
sistematizare pe verticala a zonelor afectate de catre aceste activitati.
Lucrarile de demolare necesare vor presupune demolarea completa a structurilor
mentionate, pana la orice adancime necesara ( dar nu mai putin de 1,00 m sub nivelul
terenului amenajat), precum si colectarea si transportul molozului si depozitarea la
groapa de gunoi, dupa o prealabila sortare, maruntire si concasare, in functie de
cerintele impuse la depozitare si/sau de catre Angajator. Antreprenorul este singur
raspunzator de stabilirea unei relatii contractuale si legale cu detinatorul gropii zonale de
gunoi.
Antreprenorul va prezenta Inginerului, imediat dupa inceperea proiectului, un program de
demolarein vederea verificarii si a aprobarii. Conform Specificatiilor tehnice,
Antreprenorul va lua in considerare ca la inceperea executarii lucrarilor constructiile
propuse, se vor demola in etape astfel incit sa poata fi asigurata continuitatea
functionarii statiei de epurare existenta; restul se vor demola spre sfirsitul perioadei de
implementare, o data cu sistematizarea amplasamentului.
1.4.4.1 Demolarea structurilor existente SEAU Targu Frumos
Toate structurile care urmeaza sa nu fie folosite in viitor (conform proiectului elaborat de
Antreprenor sau conform deciziei Angajatorului, transmisa Antreprenorului prin Inginer),
urmeaza sa fie demolate in cadrul acestui contract, fie ca aceste structuri sunt prinse sau
nu in desene.
cerintele impuse la depozitare si / sau de catre Angajator.
Fara a se considera limitativ principalele structuri care se vor demola sunt urmatoarele:
- Statia de sitare (gratar rar curatat mecanizat);
- Statia de pompare apa uzata;
- Pavilion tehnologic pentru instalatie automata de deznisipare si separare de grasimi;
- Paturi de uscare namol.

Pagina 17 din 117
1.4.4.2 Demolarea structurilor existente SEAU Harlau
Toate structurile care nu vor fi folosite in viitor (conform proiectului elaborat de
Antreprenor sau conform deciziei Angajatorului si transmisa Antreprenorului prin Inginer),
nu in desene.
Lucrarile de demolare necesare, vor presupune demolarea completa a structurilor
cerintele impuse la depozitare si / sau de catre Angajator.
Fara a se considera limitativ, principalele structuri care se vor demola sunt urmatoarele:
- Statia de sitare;
- Bazine desnisipare separare de grasimi;
- Decantoare primare
- Bazine cu namol activat;
- Decantoare secundare;
- Statie de reactivi;
- Cladire administrativa si laborator;
1.4.4.3 Demolarea structurilor existente SEAU Podu Iloaiei
Toate structurile ce urmeaza a nu fi folosite in viitor (conform proiectului elaborat de
Antreprenor sau conform deciziei Angajatorului si transmisa Antreprenorului prin Inginer),
nu in desene.
mentionate, pana la orice adancime necesara, precum si colectarea si transportul
molozului si depozitarea la groapa de gunoi, dupa o prealabila maruntire si concasare, in
functie de cerintele impuse la depozitare si / sau de catre Angajator.
Fara a se considera limitativ, principalele structuri care se vor deloma sunt urmatoarele:
- Statia de sitare;
- Bazine desnisipare separare de grasimi;
- Decantoare primare
- Bazine cu namol activat;

Pagina 18 din 117
- Decantoare secundare;
- Bazin ingrosator de namol gravitational;
- Cladire administrativa si laborator;

1.4.5 Sistematizare pe verticala / cai de acces /spatii verzi.
Dupa incheierea fazei de constructie se vor efectua lucrari generale de amenajare a
incintei (sistematizare pe verticala), in conformitate cu propunerea Antreprenorului din
oferta sa tehnica si pe baza planurilor de amenajare aprobate.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, cel putin urmatoarele: constructia tuturor
cailor de acces auto, a trotuarelor, a parcarilor, a portilor de acces, nivelarea terenului,
amenajarea spatiului verde la nivelul de echilibru cu constructiile statiei, asa cum vor fi
prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului, precum si orice alta lucrare necesara.
Daca nu sunt alte specificatii, aceste elemente se proiecteaza si se executa conform
standardelor si normativelor in vigoare, tinand cont ca accesul vehiculelor de interventie,
incarcare si transport a namolului sa se faca facil.
Toate aleile si caile de acces vor fi asfaltate si spatiile verzi bine conturate si insamantate
cu iarba.
In cadrul proiectului de sistematizare pe verticala / cai de acces / spatii verzi, se va lua in
considerare colectarea, transportul si evacuare apelor pluviale, precum si a oricaror
scurgeri accidentale ce pot aparea in functionarea statiei.

1.4.6 Masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe durata executiei lucrarilor
Antreprenorul va elabora si implementa un plan de masuri menite sa diminueze
impactul asupra mediului datorat activitatilor de executie a lucrarilor prevazute in
acest contract. Planul de masuri va include si lista de masuri descrise in acest paragraf,
aceasta lista nefiind limitativa.
Planul de masuri va fi inaintat o data cu proiectele de detalii de executie si inainte de
inceperea lucrarilor fizice pe santier. Aprobarea planului de masuri pentru protectia
mediului conditioneaza inceperea activitatilor fizice pe santier, Antreprenorul fiind
singurul responsabil pentru orice intarziere care survine ca urmare a neindeplinirii
acestei obligatii.
Masuri de diminuare a impactului asupra SOLULUI.
Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele
destinate depozitarii de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitarii

Pagina 19 din 117
deseurilor vor fi impermeabilizate in prealabil se vor folosi: folie de polietilena,
platforme de beton existente, dar si containere de mare capacitate pentru depozitarea de
materiale de constructii si de deseuri din constructii si demolari.
Se va asigura organizarea functionala a incintelor organizarilor de santier, astfel incat
desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific
(depozitare, spatii manevra etc.).
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei.
Antreprenorul va aplica proceduri si va asigura implementarea masurilor de protectie a
solului impotriva eventualelor contaminari accidentale.
Masuri de diminuare a impactului asupra APELOR subterane si de suprafata.
Deseurile solide, combustibilii, uleiurile si orice alte reziiduri ale materialelor de
constructii, nu se vor deversa in cursurile de apa. Deasemenea, Antreprenorul va lua
masuri pentru evitarea contaminarii apelor subterane si a apelor uzate tratate in statia de
epurare. Se recomanda colectarea selectiva a acestora si evacuarea de pe
amplasament, in vederea valorificarii/eliminarii, prin firme autorizate.
Gestionarea deseurilor generate pe amplasament in perioada de executie
In etapa de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri comparativ cu etapa
de exploatare, in special in timpul lucrarilor de dezafectare si de inlocuire a constructiilor,
insatalatiilor si conductelor existente. Vor fi generate, printre altele, urmatoarele tipuri de
deseuri:
deseuri cu componente vegetale rezultate din defrisarea arborilor si arbustilor de
pe traseul conductelor;
spartura de asfalt si de beton;
namoluri si ape din golirea si spalarea obiectelor tehnologice
pamant excedentar din excavatie ;
deseuri rezultate din demolarea si reabilitarea constructiilor, a instalatiilor si a
conductelor: deseuri lemn, deseuri zidarie, beton, deseuri metalice, etc.
In planul de management al mediului pentru durata executiei lucrarilor, Antreprenorul
va include si un plan complet de gestionare a deseurilor, care va contine dar nu se va
limita, astfel:
inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de
periculozitate;
evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deseuri solide, in special a
tipurilor de deseuri periculoase sau toxice;

Pagina 20 din 117
determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de
gestionare a deseurilor.
Vor fi incluse, de asemenea, urmatoarele masuri, fara a se limita, astfel:
Eventualele deseuri impurificate de lubrifianti si alte substante contaminante vor fi
curatate inainte de a fi predate unor firme autorizate in vederea
reciclarii/valorificarii.
Depozitarea deseurilor se va face in spatii autorizate pentru aceasta.
Pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat posibil ca material de umplutura. Solul
contaminat va fi considerat deseu si va fi inlaturat in consecinta, la un depozit de
deseuri periculoase. Surplusul de pamant va fi depozitat in spatii aprobate de
primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si
va fi redistribuit dupa reumplerea santurilor.
Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza numai pe folii
de plastic rezistente, astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei
freatice.
Antreprenorul va asigura degajarea de orice resturi de materiale de constructie sau
deseuri de pe traseul lucrarilor, la sfarsitul acestora si refacerea atenta a tuturor
zonelor verzi afectate pe parcursul lucrarilor.

1.5 Cerinte hidraulice, de fiabilitate si redundanta
1.5.1 Conditii generale
Conceptul general al statiilor de epurare trebuie sa permita Operatorului flexibilitatea
necesara pentru a mentine eficienta si continuitatea procesului de epurare in cazul
defectiunilor temporare si / sau a avariilor accidentale. Deasemenea trebuie sa poata
efectua lucrarile programate de revizie si de ntretinere fara scaderea capacitatii de
epurare si a eficientei procesului sub nivelul proiectat, respectand permanent cerintele
autorizate si cele legale privind calitatea efluentului si a namolului produs.
Pentru ca acest grad de redundanta sa fie atins, Antreprenorul va concepe o
compartimentare optima si eficienta a volumelor din cadrul obiectelor tehnologice noi si
/sau existente, va furniza si instala suficient echipament de rezerva (stand by) si va
prevedea variante / cai de ocolire pentru toate unitatile importante de tratare a apei si a
namolului, precum si pentru echipamentul principal destinat pentru controlul statiei si a
procesului de epurare si pentru sistemul de alimentarea cu energie electrica.
Ofertantul va include n oferta, un concept detaliat si aplicabil in exploatare de
redundanta, demonstrand in perioada de testare functionalitatea acestuia si a fiecarei
statii de epurare in parte. Acest aspect va fi monitorizat si pe toata durata de notificare a

Pagina 21 din 117
defectiunilor sau a lucrarilor regulate de revizie si ntretinere. Aceasta cerinta se va
aplica pentru toate facilitatile importante ale statiilor de epurare.

1.5.2 Cerinte privind echipamentul de rezerva
Daca nu se specifica altfel, urmatoarea regula generala se va aplica pentru echipamentul
instalat (cum ar fi pompe, suflante sau echipamente similare):
1 la 4 unitati n operare: 1 unitate de rezerva (n+1)
> 4 unitati n operare: 2 unitati de rezerva (n+2)
Daca sunt furnizate unitati cu capacitate diferita, unitatea (unitatile) de rezerva vor fi
dimensionate pentru a se potrivi cu unitatea (unitatile) cu capacitatea cea mai mare.
Pentru componentele esentiale ale echipamentelor, acolo unde instalarea unei unitati de
rezerva nu este posibila si o defectiune a acelor echipamente ar afecta n mod
semnificativ capacitatea de epurare a apelor uzate (de exemplu, mixer n zonele anoxice
sau anaerobe ale reactorului de namol activ, aeratoare de suprafata, etc.) vor fi asigurate
un numar de seturi de componente strategice de rezerva si de nlocuire. Fara a se
considera limitat, fiecare dintre seturile de componente strategice de rezerva / nlocuire
va consta cel putin dintr-un set de piese de uzura, un set complet de rulmenti, un set
complet de garnituri si o unitate de actionare, inclusiv cutia de viteze ( mecanismul de
actionare).

1.5.3 Cerinte hidraulice si de redundanta
Daca nu se specifica altfel, unitatile de epurare primara si secundara vor fi proiectate
astfel ncat debitul maxim sa poata fi tratat in statie si cu n-1 unitati n operare. Se vor
adopta prin proiectare si apoi in excutie masuri care sa permita fiecarei unitati
tehnologice de epurare sa poata fi scoasa din functiune si golita individual. Pentru
separarea unitatilor individuale de epurare, fiecare unitate va fi echipata cu dispozitive de
nchidere n punctul de intrare si respectiv de iesire. n cazul n care iesirea unei unitati
de epurare este echipata cu un prag deversor, care asigura o scurgere libera n orice
conditii de sarcina hidraulica, nu este necesar un dispozitiv de nchidere la iesire. Se
presupune ca o inundare accidentala a structurii, prin intermediul pragului deversor
pentru efluent, este imposibila indiferent de sarcina hidraulica.
Pentru o distributie egala si omogena a debitului si incarcarilor apelor uzate, a namolului
recirculat sau a debitului intern de recirculare, Antreprenorul va prevedea, de preferinta,
camere de distributie si cu rol de omogenizare, folosind praguri deversoare fixe. n cazul
n care construirea unei camere de distributie comuna nu este o optiune practica si
aplicabila, distributia debitului poate fi realizata prin praguri deversoare ajustabile sau
vane de nchidere actionate electric in regim automat. ntr-un astfel de caz, debitul va fi

Pagina 22 din 117
masurat / monitorizat permanent, pentru fiecare linie de epurare, astfel incat sa se
permita o ajustarea facila a distributiei sale .

1.6 Exploatarea facilitatilor existente
Antreprenorul trebuie sa aiba n vedere faptul ca, functionarea statilor de epurare
existente nu trebuie sa fie intrerupta sau impiedicata sub nici o forma de executarea
lucrarilor. Orice masuri / actiuni / lucrari provizorii necesare a fi ntreprinse, n timpul
executarii lucrarilor, pentru mentinerea deversarii apelor epurate n emisar, trebuie sa fie
luate n considerare si suportate de Antreprenor. In cazul in care, din cauze care apartin
numai de Antreprenor si de derularea lucrarilor acestuia, calitatea efluentului va fi sub
limitele autorizate, platile legale de compensare a efectului poluarii raului emisar vor fi
suportate de catre acesta. Orice schimbare a conditiilor de derulare a procesului de
epurare, indusa de o lucrare programata conform graficului de executie aprobat al
Antreprenorului, se va putea face numai cu anuntarea si aprobarea, in conditiile legii,
autoritatilor de administrare a apelor romane si / sau de protectie a mediului.
Daca nu se specifica altfel, Antreprenorului nu i se va permite scoaterea din exploatare a
facilitatilor existente fara aprobarea prealabila a Inginerului si Angajatorului.
Antreprenorul va cere permisiunea in scris Inginerului pentru a prelua o structura
existenta, n vederea efectuarii de lucrari, cu cel putin 30 de zile nainte de data la care
se asteapta sau s-a programat inceperea lucrarilor respective.. Orice activitate legata de
scoaterea din functiune a structurilor existente va fi facuta de Angajator in baza notificarii
scrise transmisa de catre Antreprenor si numai daca conditiile reale de la acea data si /
sau impuse de influent o pot permite. Drenajul / golirea si curatarea acestor structuri /
obiecte, pentru a corespunde lucrarilor (reabilitare, demolare etc.) se vor constitui n
parte obligatiilor contractuale care revin Antreprenorului. La acele obiecte tehnologice
existente, unde nu exista un sistem de drenare / golire sau exista deja un sistem dar este
ineficient, insuficient sau incomplet Antreprenorul va realiza lucrarile necesare construirii
si instalarii unui sistem adecvat si / sau a mbunatatirii celui existent, dupa caz.

1.7 Cerinte de sanatate si securitate
Lucrarile de modernizare a Statiilor de Epurare trebuie sa fie proiectate si construite n
deplina conformitate cu legile si reglementarile romane privind cerintele de sanatate si
securitate in munca.
O atentie speciala trebuie acordata prevenirii zgomotului excesiv si a evitarii acelor
conditii daunatoare sanatatii umane, n locurile unde prezenta personalului de operare /
exploatare este necesara.

Pagina 23 din 117
Vor fi prevazute centuri de siguranta, instalate n cabine independente pozitionate n
locatii adecvate n jurul bazinelor descoperite, camerelor si canalelor.
Daca patrunderea n locuri ce pot constitui un potential pericol pentru viata este
necesara, Antreprenorul va asigura ventilatie fortata corespunzatoare a spatiilor in care
se pot acumula gaze nocive si va face masuratori si verificari ale prezentei si
concentratiei gazelor. Antreprenorul va asigura echipamentul de protectie si de siguranta
necesar si adecvat locului si va instala dispozitive de siguranta fixe / permanente cum ar
fi dispozitive speciale pentru masurarea concentratiilor de gaz periculos, centuri de
siguranta, trepiede, platforme, balustrade, scari, bare de sustinere, aparatura si
tubulatura de ventilatie, haine de protectie, dusuri, dispozitive de decontaminare pentru
ochi, suprafete antiderapante, aparate autonome de respirat, truse de prim ajutor, opriri
de avarie, dispozitive de nchidere, masti de gaze si /sau echipament autonom de
respiratie, etc.
Va fi asigurat un sistem de ventilatie pentru situatii de urgenta pentru toate zonele care
sunt potential periculoase pentru viata din cauza prezentei atmosferei toxice. Ventilatia
de urgenta va fi proiectata pentru a permite o rata de schimb a aerului de minim 10
cicluri pe ora si va fi controlata automat printr-un sistem online de detectie a gazelor.
n plus, Antreprenorul va asigura si va monta in zonele de lucru panouri de avertizare
asupra pericolului / riscului si instructiuni n conformitate cu cerintele reglementarilor
locale n locatiile cu pericol specific. Deasemenea Antreprenorul are obligatia sa
delimiteze si sa mprejmuiasca zonele sale de lucru mai ales acelea unde riscul este
evident.
Antreprenorul se va asigura ca prin proiect s-a prevazut suficient spatiu pentru ca
accesul, actionarea, ntretinerea si repararea echipamentelor sa se faca usor si n
siguranta. Distanta minima ntre utilaje sau ntre echipamente si pereti nu va fi mai mica
de 1,00 m. Platformele, scarile fixe si mobile si elementele similare trebuie sa fie n
conformitate cu reglementarile romanesti. Diametrul / latura caminelor si a golurilor de
acces nu va fi mai mic de 0,80m (sau 0,80m x 0,80 m). Podurile sau pasajele radiale sau
diametrale peste bazine (de exemplu, poduri rulante pentru decantoarele secundare de
sedimentare, podurile fixe pentru reactoare namol activ etc.) nu vor avea obstacole si vor
asigura spatiu suficient pentru transportul corespunzator al echipamentului instalat n
structura respectiva. Latimea minima utila a podurilor rulante va fi de 1,00m, iar latimea
minima utila a podurilor fixe sau a pasajelor de 1,50m.
Se vor prevedea dispozitive fixe de ridicare / translatare pentru fiecare componenta a
echipamentului / utilajului (de exemplu pompe, mixere, motoare etc.) ce depaseste o
greutate totala de 25kg. De regula dispozitivele de ridicare / translatare se vor prevedea
cu actionare electrica de la distanta. Dispozitivele de ridicare trebuie sa fie n
conformitate cu reglementarile romanesti si autorizate de catre autoritatea legala
romana. Toate dispozitivele de ridicare necesare pentru asamblarea sau dezasamblarea

Pagina 24 din 117
echipamentului sau pentru ncarcarea / descarcarea camioanelor trebuie sa fie furnizate
n cadrul Contractului.

1.8 Conditii ambientale
Lucrarile si toate materialele si echipamentele aferente vor fi proiectate si realizate
pentru functionarea continua la solicitarile / ncarcarile proiectate n conditiile de clima si
mediu care sunt predominante in zona de executie a lucrarilor.
1.8.1 Conditii climatice, de relief si topografice
Se face referire la Volumul 2, Capitolul A1, Sectiunea 1 Conditii existente.
Daca nu este specificat altfel, temperatura maxima proiectata pentru ntregul echipament
va fi n general de maxim +50C.
Toate componentele echipamentului si materialele prevazute pentru instalare la exterior
vor fi rezistente la vant, ploaie si zapada si temperaturi scazute de pina la -25
o
C. Tot
echipamentul amplasat in exterior care este sensibil, cum ar fi instrumentele de masura,
ecranele de afisaj si de comanda locala, tablourile de comanda si de alimentare, etc. vor
fi protejate mpotriva soarelui, a ploii si a nghetului.
Vor fi asigurate facilitati de ventilatie si de ncalzire/racire adecvate.
1.8.2 Conditii seismice
A se vedea Volumul 2, Capitolul A1, Sectiunea 1 Conditii existente.
1.8.3 Conditii geotehnice / geohidrologice
A se vedea Volumul 2, Capitolul C, Sectiunea 2 Studii geotehnice.
1.8.4 Conditii de interior
Conditiile de interior sunt cele definite n celelalte specificatii.
Totusi, n cazul unei defectiuni la sistemul de ncalzire sau ventilatie, echipamentul va fi
adecvat functionarii nentrerupte n conditiile sarcinilor proiectate n conditiile generale
din teren.
1.8.5 Conditii de mediu adverse
Pentru zone cu conditii adverse de mediu (de exemplu puturi, statii de pompare etc.),
cum ar fi stropi de apa si namol sau atmosfera agresiva / coroziva, echipamentul va fi
ales tinand cont de aceste conditii ( n special de rezistenta la coroziune din cauza
umiditatii crescute si / sau a prezentei unor gaze / substante cu agresivitate crescuta).

Pagina 25 din 117
Instalarea dulapurilor de distributie n astfel de zone este permisa doar n ncaperi
separate, prevazute cu ventilatie naturala si obligatoriu si cu ventilatie fortata cu aport de
aer proaspat.

1.9 Cerinte fundamentale de proiectare
1.9.1 Proiectul Antreprenorului
Toate informatiile existente in documentatie (desene, studii anterioare, etc) sunt strict
pentru informarea ofertantilor si indica numai proiectul de conceptie propus. Ofertantul va
pregati proiectul necesar, inclusiv calculele si detaliile de executie, manualele de operare
si intretinere.
Proiectul intocmit de catre Antreprenor, va fi analizat de catre Inginer, si dupa acceptare,
Inginerul va avea obligatia de a-l verifica conform cerintelor Legii 10/1995 privind
calitatea in constructii. Proiectul semnat si stampilat de catre Verificatorul Autorizat de
Proiect, va fi apoi inaintat catre Antreprenor si Angajator si va constitui documentatia de
executie.
Tehnologia si obiectele cerute in Documentatia de Atribuire reprezinta solutia minima de
respectat. Antreprenorul are libertatea de a imbunatati tehnologia si obiectele
tehnologice prin adaugarea de posturi/procedee de epurare. Obiectele continute in
tehnologia si obiectele ei tehnologice din Documentatia de Atribuire se vor regasi
obligatoriu in propunerea tehnica a Ofertantilor. Propunerile tehnice ale Ofertantilor care
nu vor contine minim tehnologia si obiectele tehnologice cerute in Caietul de Sarcini vor
fi considerare neconforme.
Proiectul Antreprenorului va cuprinde (fara a se limita la):
- Proiectul pentru proces tehnologic insotit de o descriere a acestuia si de un breviar
de calcule tehnologice, detaliat pe fiecare obiect, cu respectarea cerintelor caietelor
de sarcini si a legislatiei in vigoare, cu asigurarea parametrilor efluentului ceruti prin
caietul de sarcini si cu respectarea intocmai a ofertei tehnice in ceea ce priveste
echipamentele ofertate, respectiv costurile de operare si intretinere asumate prin
Oferta la semnarea Contractului de Lucrari.
- Calculul hidraulic si tehnologic de proces al instalatiilor propuse.
- Studii de teren, topografice si geotehnice si de oricare natura aferente tuturor
lucrarilor propuse, pentru intocmirea unor proiecte de detalii de executie care sa
corespunda exigentelor de calitate impuse de legislatia in vigoare privind calitatea in
constructii.
- Proiectul la nivel de detalii de executie pentru toate obiectele componente statiei de
epurare, linia apei si linia namolului astfel: detaliile de executie pentru structuri de
beton armat / structuri metalice / echipamente si parti de echipamente, etc. (inclusiv

Pagina 26 din 117
breviare de calcul structurale / memorii tehnice, cu detaliere incarcari, grupari de
incarcari, ipoteze de calcul, dimensionare si verificare a tuturor elementelor
structurale, calculul armaturilor, diagrame de eforturi, etc), instalatii hidraulice
(inclusiv breviare de calcul hidraulice / memorii tehnice), instalatii mecanice / instalatii
electrice si automatizari (cu breviare de calcul / memorii tehnice pe specialitati, etc.) ,
proiectul de organizare de santier, documentatia tehnica pentru obtinerea autorizatiei
de construire, precum si orice alte documentatii necesare pentru obtinerea tuturor
avizelor si acordurilor.
- Orice alt proiect si/sau documentatie tehnica care este necesara pentru finalizarea
obiectivului din Contract.
Antreprenorul va prezenta atasat la Oferta si o Documentatie Tehnica pentru Obtinerea
Autorizatiei de Constructie (DTAC) , impreuna si cu documentatiile necesare obtinerii
avizelor si acordurilor cerute prin Certificatul de Urbanism, prezentat in Volumul 2,
Capitolul C, Sectiunea 4 Certificate de Urbanism si avize. Documentatiile vor cuprinde
si partea desenata (planurile de arhitectura, planul de fundatii, schema coloanelor de
instalatii sanitare, schema monofilara a instalatiilor electrice),respectiv partea scrisa
aferenta fiecarei specialitati in parte (arhitectura, structura, instalatii).

1.9.2 Uniformitatea echipamentului
Antreprenorul va tine cont de specificatiile echipamentelor propuse spre utilizare, astfel
incat sa fie asigurata o diversitate minima a diferitelor componente sau sisteme ale
acelora cu aceeasi functiune in cadrul lucrarilor. In cazul in care folosirea aceluiasi tip de
echipament si /sau de la acelasi furnizor este posibila, se recomanda achizitionarea
astfel .

1.9.3 Durata proiectata de viata in exploatare.
Lucrarile de constructii se vor proiecta pentru o durata de viata in serviciu de minim 50
de ani. Componentele echipamentului mecanic si electric si instalatiile vor fi adecvate
pentru functionare intermitenta si / sau continua timp 24 de ore pe zi n conditiile de
mediu locale predominante ( temperatura, umiditate, agresivitate, etc). Durata de viata in
exploatare a echipamentului trebuie sa fie n general de 10 pana la 20 ani si/sau n
conformitate cu cerintele stipulate n specificatiile mecanice si electrice aferente
elaborate de catre producator.
Tot echipamentul mecanic, electromecanic si electric va avea o fiabilitate dovedita si
nregistrata n aplicatii si conditii similare de operare.
O fiabilitate dovedita nregistrata n aplicatii si conditii similare nseamna:

Pagina 27 din 117
pentru materialul si echipamentul mecanic si electric: ca materialul si echipamentul
comparabil se afla n operare de cel putin 5 ani n 5 aplicatii si conditii similare din
locuri diferite.
Pentru instrumentele electronice si alte echipamente (de exemplu calculatoare) si
pentru software care sunt supuse unor cicluri de evolutie si inlocuire scurte, ca
materialul si echipamentul comparabil se afla deja n operare de cel putin 2 ani n 3
aplicatii similare din locuri diferite .

Echipamentul ales n final nu trebuie sa fie n totalitate identic cu echipamentul de
referinta, dar va trebui sa fie comparabil ca dimensiune, tip, calitate, functionalitate si
aplicabilitate. Aceste referinte trebuie sa fie furnizate si n faza de proiectare detaliata.
Pentru urmatorul echipament principal, referintele mentionate mai sus vor trebui furnizate
mpreuna cu oferta tehnica:
echipamentele din sistemul de aerare pentru bazinele de epurare bilogica;
echipamente de sitare si de transport a materialului sitat;
dispozitive de amestec pentru reactoarele de namol activ;
pompe;
electromotoare si sisteme de antrenare electromecanica sau electrica;
aparatura de masura, control si monitorizare a functionarii si a procesului de tratare;
suflante si alte echipamente de producere a aerului sub presiune inclusiv cele pentru
asigurarea alimentarii acestora cu energie electrica ( transformatoare, celule de
motor , baterii de compensatori, etc);
tablouri electrice de comanda si semnal ( MCP/LCP) si de alimentare cu energie
electrica;
echipamente si utilaje din instalatiile pentru tratarea namolurilor;
echipamente de ridicare si de transport.
Antreprenorul va trebui sa dea asigurare si sa garanteze ca, pe o perioada de minim 10
ani ncepand cu Acceptarea finala (emiterea Certificatului de Receptie Finala) a finalizarii
lucrarilor, vor fi disponibile pe piata apropiata, de la acelasi Furnizor sau altfel, piese de
rezerva si service pentru echipamentul/utilajul respectiv.

1.9.4 Standardizare metrica
Toate lucrarile vor fi proiectate si construite n Sistem Metric. Desenele, componentele,
dimensiunile si calibrarile vor fi n unitati de masura metrice.

1.9.5 Drenajul si curatarea/spalarea unitatilor de epurare
Fiecare unitate individuala de epurare a apelor uzate si / sau a namolului prevazuta n
cadrul acestui Contract va fi proiectat si echipata cu un sistem de drenaj si de golire care
va permite drenarea / golirea / spalarea facila a structurii. Bazinele de retentie apa vor fi

Pagina 28 din 117
echipate cu un sistem de drenaj ce va permite drenarea ntr-o perioada cat mai scurta de
timp. De asemenea, un sistem adecvat de golire va trebui proiecatat si prevazut pentru
deznisipatorul/separatorul de grasimi ). Amplasarea si adancimea puturilor pentru pompe
si panta partii inferioare a tuturor structurilor vor permite un drenaj corespunzator si
complet al fiecarei structuri. In cadrul contractului se va avea in vedere si extinderea,
reabilitarea si adaptarea sistemelor existente de drenaj / golire, acolo unde va fi necesar,
fie pentru derularea lucrarilor fie, ulterior, pentru explotarea instalatiei de epurare (de
exemplu, sistemul de golire si de drenaj al apelor din bazinele de aerare existente in
cazul statiei de epurare Targu Frumos, etc).
Vor fi prevazute n cadrul acestui Contract suficiente robinete si vane ,inclusiv hidranti,
de apa si furtunuri adecvate spalarii structurilor. Lungimea efectiva a furtunului nu va
depasi 40m de la sursa la locul de spalare/de lucru.
Drenajul se va fi realiza de preferinta prin scurgere gravitationala. Acolo unde drenajul
unei structuri nu este realizabil prin scurgere gravitationala, se vor folosi instalatii fixe de
pompare/repompare. Un numar suficient de puturi pentru pompe si un numar suficient de
pompe (n+1) va fi asigurat n cadrul acestui Contract, in vederea realizarii operatiunilor
de golire si de drenare eficienta a obiectelor tehnologice din liniile de tratare a apelor
uzate.

1.9.6 Cerinte de izolare termica
Daca nu se specifica altfel, pentru cladirile existente si pentru cele nou construite se vor
aplica urmatorii coeficienti maximi de transfer termic (k), specificati ca in Tabelul 1.
In cadrul contractului, Antreprenorul va trebui sa verifice prin calcul eficienta termica a
cladirilor tehnologice si de mentenanta si sa propuna, sa proiecteze si sa execute
lucrarile necesare pentru imbunatatirea izolarii termice si reducere a pierderilor,
respectiv pentru extinderea retelelor si a aparatajului de incalzire, cu eficientizarea
consumului de energie termica pentru incalzirea acestora.

Tabel 1: Cerinte de izolare termica
Structura Coeficient maxim de transfer termic
[W/m
2
K]
Pereti de protectie mpotriva aerului exterior
si de protectie mpotriva ncaperilor
neizolate
0,35
Tavane de protectie mpotriva aerului 0,2

Pagina 29 din 117
exterior
Ferestre, usi 1,7
Pereti si pardoseli de protectie mpotriva
solului
0,4

1.9.7 Cerinte de iluminat
Antreprenorul va asigura iluminatul interior si exterior suficient pentru toate facilitatile
prevazute n cadrul acestui Contract. Iluminatul va fi proiectat astfel ncat sa asigure
lumina adecvata pentru accesul si deplasarea personalului, pentru functionarea si
ntretinerea facilitatilor statiei de epurare n conditii de siguranta din fiecare zona de lucru
si operare.
Mijloacele de iluminat vor fi alese n functie de locatie. Totusi, vor fi preferate cele cu
consum redus de energie si sisteme de economisire a energiei acolo unde este adecvat.

Niveluri de iluminare
a) Conditii generale
Nivelul de iluminare pentru zonele unde accesul este necesar pentru diverse scopuri
este de 30 lucsi n medie / 6 lucsi minim la nivelul solului sau terenului.
b) Iluminarea zonei statiei
Nivelul de iluminare pentru zonele unde accesul este necesar n vederea operarii
sau ntretinerii statiei si echipamentului este de 100 lucsi n medie / 30 lucsi minim la
nivelul solului sau aleii.
c) Iluminarea drumului
Nivelul de iluminare pentru drumurile din zona de lucru prevazute n cadrul acestui
contract va fi de 5 lucsi n medie / 2 lucsi minim la suprafata drumului.
d) Zone operationale proces
Nivelul de iluminare pentru zonele unde accesul este necesar n vederea operarii
sau ntretinerii statiei si echipamentului va fi de 150 lucsi n medie / 30 lucsi minim la
nivelul podelei sau aleii.
e) Camere de control, sub-statii si ncaperi pentru echipament electric
Nivelul de iluminare pentru camerele de control, sub-statiile si ncaperile pentru
echipamentul electric va fi minim 500 lucsi n medie / 150 lucsi minim la nivelul
podelei si minim 150 lucsi pe suprafetele verticale ale panourilor [valori ce vor fi
ajustate].
f) Ateliere
Nivelul de iluminare pentru ateliere va fi minim 200 lucsi n medie / 50 lucsi minim la
nivelul podelei. Va fi asigurat iluminat suplimentar pentru sarcini de lucru n functie
de situatie.

Pagina 30 din 117
g) Birouri
Nivelul de iluminare pentru birouri va fi minim 300 lucsi n medie / 100 lucsi minim la
nivelul podelei. Va fi asigurat iluminat suplimentar pentru sarcini de lucru n functie
de situatie.

Iluminat pentru situatii de urgenta
Se va realiza iluminat pentru situatii de urgenta, dupa cum este necesar, pentru a
permite accesul n siguranta din cladiri si zone ale statiei n cazul unei caderi de
tensiune. Iluminatul pentru situatii de urgenta va folosi, acolo unde este posibil,
dispozitive de iluminare normale prevazute cu sistem de acumulatori de back-up si sursa
nentreruptibila de energie.
Se va asigura un sistem de iluminare de urgenta care nu necesita ntretinere pentru a
asigura deplasarea si evacuarea n siguranta a personalului din cladiri, structuri si scari
n cazul ntreruperii alimentarii normale cu energie.

1.9.8 Protectie mpotriva trasnetelor
Antreprenorul va realiza un sistem de paratrasnet n conformitate cu EN 62305 pentru
toate facilitatile SEAU prevazute de Contract.

1.9.9 Cerinte privind sistemul de etichetare
Antreprenorul va implementa un sistem de etichetare n cadrul Contractului. Sistemul de
etichetare va permite fiecarei facilitati din cadrul Statiei de Epurare, pentru fiecare Statie
de Epurare in parte (de natura civila, mecanica, electrica) furnizata prin Contract sa fie
identificata fara eroare prin intermediul numarului de inventar de pe eticheta. Sistemul de
etichetare aplicat pentru lucrarile mecanice si electrice va fi identic.
Sistemul de etichetare pe care Antreprenorul intentioneaza sa-l foloseasca va fi subiect
al aprobarii Inginerului.

1.9.10 Concept de culoare
Antreprenorul va implementa un concept de culoare uniform la nivelul ntregii statii de
epurare, pentru fiacare statie de epurare in parte. Cladirile, itemii, echipamentele,
componentele similare vor avea culori similare.
Conceptul de culoare pe care Antreprenorul intentioneaza sa-l foloseasca va fi subiect al
aprobarii Inginerului. Angajatorul si rezerva dreptul de a alege toate culorile fara ca
reprezentantii Antreprenorului sa fie ndreptatiti sa pretinda costuri suplimentare.

Pagina 31 din 117

1.9.11 Izolatie mpotriva prafului, insectelor si daunatoarelor
Toate echipamentele furnizate prin intermediul Contractului care pot fi afectate de
patrunderea prafului vor fi protejate corespunzator mpotriva patrunderii prafului.
Toate echipamentele furnizate prin intermediul Contractului vor fi izolate mpotriva
daunatorilor acolo unde nu exista astfel de protectii n produsele de serie, pentru a
asigura ca nu vor avea loc defectari mecanice/electrice ca urmare a interferentei sau
daunelor produse de daunatori. Toate materialele utilizate n constructii sau pentru
conectari vor fi rezistente la atacul insectelor, vietii micro-biologice sau altei forme ale
faunei locale.


Pagina 32 din 117
2 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU TARGU FRUMOS
2.1 Criterii de proiectare
Parametrii de proiectare relevanti pentru lucrarile de modernizare a SEAU Targu Frumos
sunt prezentati mai jos.
Cerintele de capacitate detaliate ale diferitelor unitati de tratare sunt specificate n detaliu
n capitolele de mai jos.

2.1.1 ncarcari hidraulice
ncarcarile hidraulice pentru SEAU Targu Frumos sunt prezentate n Tabel 2 de mai jos.
Tabel 2: ncarcari hidraulice
Descriere
Valori debit
proiectat
Unitatea
Debit zilnic vreme uscata Q
uscat
6222 m/zi
Debit maxim vreme uscata max. Q
uscat
372 m/h
Debit maxim ce trebuie tratat n
conditii de vreme ploioasa
max. Q
apa uzata
505 m/h

Toate debitele care depasesc debitul maxim pentru vreme ploioasa, de 505 m
3
/h vor fi
deversate n Raul Bahluiet prin intermediul pragului deversor al camerei de receptie,
dispusa la intrarea in statia de epurare.

2.1.2 ncarcari poluante
Dimensionarea statiei de epurare a orasului Targu Frumos va fi facuta pentru un numar
de 31837 LE.
Concentratiile si ncarcarile poluante de proiectare prezentate n Tabelul 3, de mai jos,
vor fi folosite pentru proiectarea SEAU Targu Frumos.

Pagina 33 din 117
Tabel 3: Concentratii si ncarcari poluante de proiectare
Parametru poluant
Concentratie poluanta
proiectata
ncarcare poluanta
proiectata *
Cererea biochimica de oxigen (CBO
5
) 307 mg/l 1910 kg/zi
Cererea chimica de oxigen (CCO-Cr) 614 mg/l 3820 kg/zi
Total azot (N
TOT
) 350 mg/l 350 kg/zi
Total Fosfor (P
TOT
) 63.7 mg/l 64 kg/zi
Total solide n suspensie (TSS) 358 mg/l 2229 kg/zi
* valorile privind ncarcarile sunt rotunjite
ncarcarile interne, precum cele cauzate de debitele recirculate din linia de tratare a
namolului, nu sunt incluse n valorile prezentate in tabel 3 si se vor lua in considerare n
mod suplimentar.
Temperaturile apei uzate sunt preconizate sa se regaseasca n intervalul dintre
aproximativ 6C pe timpul iernii si de aproximativ 26C pe timpul verii.
Antreprenorul va acorda o atentie speciala posibilelor fluctuatii diurne si sezoniere la
nivelul compozitiei apei. Proiectarea Antreprenorului va include suficiente masuri si
rezerve de siguranta pentru a face fata unor fluctuatii, fara a nregistra o scadere a
calitatii efluentului.

2.2 Cerinte privind efluentul

Calitatea apei uzate dupa tratarea primara, secundara si tertiara trebuie sa fie n
conformitate cu cerintele stipulate n Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 276, emisa n
Octombrie 2009 si sa se incadreze in limitele maxime admise, asa cum sunt prezentate
n tabelul 4, de mai jos.

Pagina 34 din 117
Tabel 4: SEAU - criterii calitate efluent
Nume indicator U.M.
Valoarea
maxim
permisa
1)
Frecventa
de
prelevare
Cererea biochimica de oxigen n
5 zile (CBO
5
) determinata prin
adaugarea unui inhibator de
nitrificare
mg O
2
/l 25 Zilnic
Cererea chimica de oxigen (CCo-
Cr) determinata prin metoda cu
dicromat
mg O
2
/l 125 Zilnic
Total solide n suspensie mg/l 35 Zilnic
Total azot
)
(suma totala azot Kjeldahl (N
org
+
N
NH4
) din azot azotit si azot
azotat)
mg N/l 15 Zilnic
Amoniu mg/l 3 Zilnic
Azotati mg/l 37 Zilnic
Azotiti mg/l 2 Zilnic
Total fosfor mg P/l 2.0 Zilnic
1)
Analize realizate pe probe compozite medii zilnice, omogenizate, nedecantate si nefiltrate
2)
Pentru probele zilnice colectate la o temperatura a apei uzate n bazinele de aerare de cel
putin 12C
Parametrii prezentati n tabelul de mai sus vor fi analizati cu frecventa indicata n tabel.
Prelevarea si analiza probelor de apa uzata va trebui realizata n conformitate cu ultima
editie a standardelor relevante DIN/EN sau romanesti.
Cerintele privind calitatea efluentului vor trebui ndeplinite pentru debitele si ncarcarile
proiectate ale apei uzate prezentate n tabelul 3. n cazul n care ncarcarea poluanta
zilnica intrata n SEAU depaseste nivelul ncarcarilor prezentate n tabelul 3, probele de
efluent ale zilei respective vor fi excluse de la procedura privind garantia performantei. In
toate cazurile, se va demonstra ca eficienta de epurare ( procentul minim de reducere) a
treptelor si eficienta totala a statiei de epurare ( procentul minim de reducere) s-a
indeplinit. Procentul minim de reducere este cel definit in NTPA 011/2002 modificat cu
HGR 352/2005 ( Tabel nr.1 si Tabel nr.2)
Parametrii efluentului prezentati mai sus vor fi ntruniti cu un nivel de conformare de
93 %.

Pagina 35 din 117
2.3 Curs de apa - emisar
Apa uzata tratata sau partial tratata si debitele aparute n situatii de urgenta vor trebui
deversate n Raul Bahluiet. Antreprenorul va proiecta si construi facilitatile SEAU de o
asemenea maniera ncat sa permita deversarea apelor uzate tratate n orice moment din
perioada lucrarilor de construire.
2.4 Intrare n SEAU si facilitatea de tratare a apei pluviale
2.4.1 Camera de receptie si camera deversor apa pluviala
Facilitatea de deversare a apelor pluviale si in caz de urgenta va fi prevazuta cu un
dispozitiv de masurare a debitului de apa netratata deversata n emisar Debitmetrul
trebuie sa fie conectat la sistemul SCADA iar informatiile vor fi arhivate.
Caminul de receptie primeste apa din colectorul principal si o directioneaza catre statia
de epurare, oferind si posibilitatea de ocolire (By-pass) a statiei de epurare in cazuri de
forta majora. Deasemenea, in caminul de receptie se va realiza si deversorul de apa
pluviala. Caminul va fi construit din beton armat si va fi echipat cu o stavila pentru
izolarea conductei de admisie in statia de epurare (dand posibilitatea de by-pass a statiei
de epurare). Deversorul din incinta caminului de receptie va fi prevazut cu un gratar rar
autocuratitor, care se va amplasa pe coronamentul acestuia in vederea retinerii
materiilor plutitoare din apa pluviala.
In statia de epurare va intra doar debitul maxim 505 mc/ora.
- Lucrari civile:
o Construirea unui nou camin / camera de admisie pentru apa uzata in statie;
Construirea unui nou camin de preluare general a apelor uzate;
o Inlocuirea conductei de ocolire / descarcare by-pass
- Lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare manuala cu
reductor;
o Achizitionarea si instalarea deversorului de apa pluviala, prevazut cu gratar
rar autocuratitor;
o Achizitionarea si instalarea conductelor corespunzatoare, inclusiv vanele,
clapetele de retinere, instalatii de evacuare, si orice fiting care poate fi
necesar;
Echipament de masura si control considerat necesar pentru alimentarea cu energie
electricasi pentru controlul, protectia si automatizarea echipamentului folosit

Pagina 36 din 117
Pentru prelevarea probelor din influent, in camera de receptie va fi instalat un
echipament automat de prelevare probe. Deasemnea, se vor prevedea si se vor instala
in camera de receptie, aparate online de masura, control si de avertizare a
concentratiilor in pH, T
o
, MTS si CCO
Cr;.
Datele inregistrate de aceste aparate vor fi
transmise si protocolate in sistemul SCADA.

2.4.2 Gratare rare si gratare dese
Atat gratarele rare cat si gratarele dese vor fi amplasate intr-o cladire izolata termic ,
prevazuta cu ventilatie naturala si ventilatie fortata si cu sistem de incalzire impotriva
inghetului. In vederea asigurarii redundantei in exploatare, atat gratarele rare cat si
gratarele fine vor avea doua fronturi de curatare, fiecare fiind amplasat intr-un canal
separat. In capatul amonte si in captul aval al fiecarui canal vor fi prevazute stavile de
izolare, care vor fi actionate electric.
Gratarele rarare se vor dimensiona astfel incat debitul maxim de pe vreme uscata sa
poata fi preluat in conditii de eficienta maxima doar pe un singur front de sitare.
Functionarea curatitoarelor mecanice va fi automata si comanda de actionare a acestora
se va realiza pe baza diferentei de nivel amonte/aval. In plus, actionarea automata va fi
posibila si pe baza unui temporizator. Pentru ambele tipuri de comanda va fi posibila
ajustarea parametrilor de functionare in timpul exploatarii.
Pentru gratarele rare se cere ca distanta dintre bare sa nu depaseasca 50 mm.
Descarcarea materialului retinut se va face in containere avind capacitatea de minim 3,0
mc. Containerele vor fi proiectate si confectionate astfel incat sa poata fi incarcate
/descarcate si transportate cu mijlocele de transport special destinate.
Gratarele dese vor fi de tipul pasitor ( step by step) cu interspatii de minim 6 mm si se
vor dimensiona astfel incat debitul maxim de pe vreme uscata sa poata fi preluat in
conditii de eficienta maxima doar pe un singur front de sitare. Functionarea gratarelor va
fi automata si comanda de actionare a acestora se va realiza pe baza diferentei de nivel
amonte/aval. In plus, actionarea automata va fi posibila si pe baza unui temporizator.
Pentru ambele tipuri de comanda va fi posibila ajustarea parametrilor de functionare in
timpul exploatarii.
Materialul retinut, de pe ambele fronturi de sitare fina, se va descarca intr-un transportor
orizontal si inainte de descarcarea in containere va fi trecut printr-o instalatie de spalare
si de stoarcere. Containerele vor avea o capacitate de minim 3,00 mc si vor fi proiectate
si confectionate astfel incat sa poata fi incarcate / descarcate si transportate cu
mijloacele de transport special destinate.
Apele care rezulta din stoarcerea materialului retinut pe gratarele fine dar si cele
rezultate prin scurgere din containere (sau altfel) vor fi colectate si dirijate catre linia de
epurare.

Pagina 37 din 117
Pentru spalarea gratarelor si a canalelor, in vederea operatiunilor de intretinere sau in
caz de interventie, in incinta cladirii si in apropierea gratarelor vor fi prevazute surse de
apa.
Pentru manipularea gratarelor in timpul opretiunilor de intretinere si de interventie se vor
prevedea electropalane cu comanda de la distanta, echipamente care vor fi
dimensionate corespunzator sarcinilor maxime provenite din greutatea echipamentelor
instalate in incinta.
Cladirea gratarelor va fi prevazuta cu instalatie de iluminat interior si exterior conform
cerintelor din prezentul caiet de sarcini.
La exterior, in zona cailor de acces se va prevedea o platforma tehnologica,
dimensionata astfel incat sa permita manevrarea in siguranta a mijloacellor de transport
si / sau de interventie. Platforma se va realiza din beton armat.

- Lucrari civile:
o Construirea cladirii si a canalelor pentru gratare - toate lucrarile civile, de
arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea gratarelor rare si dese automate din inox cu
interspatiul dintre bare de 50 mm, respectiv 6 mm;
o Achizitionarea si instalarea stavilelor si a actionarilor corespunzatoare amonte
si aval conform proiectului aprobat al Antreprenorului;
o Achizitionarea si instalarea de containere mobile;
o Achizitionarea si instalarea de traductori de nivel ultrasonici;
o Echipament de masura si control considerat necesar pentru alimentarea cu
energie electrica, controlul, protectia si automatizarea echipamentului folosit,
asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului.
2.4.3 Desnisipator separator de grasimi cu aerare
Se va realiza un bazin deznisipator cuplat cu separatoare a grasimilor.
Scopul acestui proces este de a indeparta particule solide de dimensiuni mai mari decat
0.2 mm cu o eficienta de 95% sau mai mare.
Noua structura a deznisipatorului separator de grasimi va permite distributia egala a
debitului de apa uzata pe doua linii paralele.

Pagina 38 din 117
Deznisipatorul -separatorul de grasimi va fi prevazut cu posibilitati de izolare prin stavile,
amonte-aval pentru fiecare linie. Stavilele vor fi prevazute cu actionare electrica.
Fiecare dintre cele doua linii va fi prevazuta cu cate un pod raclor independent.
Dupa colectarea din deznisipator amestecul apa-nisp va fi pompat catre o unitate de
separare anisipului (clasor de nisip), echipament care se va amplasa intr-o incinta
inchisa si asigurata contra fenomenului de inghet precum si a altor intemperii.
Dupa aceasta, nisipul sa va descarca intr-un container mobil, in vederea evacuarii
ulterioare la groapa de gunoi. Grasimile flotate la suprafata apei vor fi colectate si vor fi
pompate, printr-o statie de pompare a grasimilor, spre linia de tratare a namolurilor.
Controlul, monitorizarea si functionarea echipamentelor vor fi complet automatizate.
Aerarea deznisipatorului va fi asigurata de 1+1 suflante, ce vor fi instalate intr-o cladire
tehnologica ce va adaposti eventual si clasorul de nisip (spalator de nisip tip clasor
elicoidal).
Antreprenorul va prezenta calculele hidraulice necesare pentru dimensionarea acestui
obiect precum si a echipamentelor si instalatiilor conexe (suflantelor, pompelor,
conductelor, etc).
- Lucrari civile:
o Construirea unui bazin de desnisipare si de separare a grasimilor - toate
lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea
accesului facil la echipamente;
o Toate lucrarile necesare pentru montarea echipamentalor si asigurarea
accesului facil la echipamente in cazul in care noua unitate compact de
degrosisare va fi montata in pavilionul existent
- Lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare:
o Achizitionarea si instalarea utilajelor de degrosisare si spalare a nisipului;
o Achizitionarea si instalarea suflantelor;
o Achizitionarea si instalarea containerului mobil pentru nisip;
o Achizitionarea si instalarea unui recipient pentru stocare grasimi ;
clapeti de retinere, instalatii de evacuare, si orice furnitura care poate fi
necesara;
o Achizitionarea si instalarea oricarui alt echipament sau dotare care pot fi
necesare pentru completarea sistemului;

Pagina 39 din 117
o Echipamente de masura si control considerate necesare pentru alimentarea
cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea echipamentului
folosit, asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al
Antreprenorului.

2.4.4 Statie de pompare intrare apa uzata
Pentru ridicarea apei uzate in obiectele tehnologice ale statiei de epurare amplasate in
aval, se va prevedea o statie de pompare apa uzata. Statia va fi executata tip cheson si
va fi echipata cu 2+1 pompe submersibile. Suprastructura statiei de pompare se va
realiza astfel incat sa corespunda nevoilor de protectie higrotermica a electromotoarelor
si a celorlalate echipamente aferente precum si de siguranta in explotare. Atat camera
pompelor cat si camera motoarelor vor fi prevazute cu sisteme de ventilatie naturala si
/sau fortata. In camera de aspiratie a pompelor vor fi prevazute scari si platforme de
acces necesare in perioada intretinerii si in cazul interventiilor programate si /sau
accidentale. O instalatie de incalzire adecvata va fi dimensionata si realizata in camera
motoarelor si a celorlalate echipamente aferente ( tablouri de comanda , tablouri de
alimentare si de distributie, etc.). In vederea ridicarii si a manipularii partilor /
subansamblelor de echipamente, se vor instala electropalane sau un pod rulant,
comandate de la distanta, echipamente de ridicat care se vor dimensiona corespunzator
sarcinilor induse.
Pentru masurarea debitului influent in statia de epurare, va fi prevazut un debitmetru
electromagnetic care se va instala pe conducta de refulare a instalatiei de pompare .
- Lucrari civile:
o Construirea statiei de pompare apa uzata - toate lucrarile civile, de arhitectura
si finisaje care pot fi necesare, si asigurarea spatiului necesar pentru a avea
un acces facil la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea de pompe prevazute cu convertizoare de
frecventa, se va include si o unitate de rezerva;
necesara;
o Achizitionarea si instalarea echipamentului de manevrare;
o Achizitionarea si instalarea unui debitmetru electromagnetic pentru
masurarea debitului influent;
o Achizitionarea si instalarea de traductori de nivel;

Pagina 40 din 117
o Echipamente de masura si control considerate necesare pentru alimentarea
Antreprenorului.
- Instalatia electrica si de automatizare va satisface urmatoarele cerinte:
o masurarea continua a nivelului si sesizarea a 3 trepte reglabile de nivel a
apei din bazinul de aspiratie aferent (nivel minim avarie, nivel minim lucru,
nivel maxim lucru), cu transmiterea starilor aferente la dispecer;
o actionarea electrica manual-automat a pompelor (regim 2+1), functionarea
pompelor fiind conditionata de evolutia nivelului din bazinul de aspiratie
propriu, cu oprirea acestora la atingerea nivelului minim (valoare reglabila la
montaj), repornirea avand loc la refacerea nivelului, daca acesta depaseste o
valoare maxima(valoare reglabila la montaj);
o semnalizarea la dispecer a starii de functionare si de avarie a pompelor;
o semnalizarea la dispecer a intrarii in functiune a pompei de rezerva;
o contorizarea orelor de functionare a pompelor prin automatul programabil
montat la dispecer. Sistemul de automatizare va permite comanda optionala a
pornirii pompelor de la dispecer.
o debitul influent in statia de epurare va fi masurat prin intermediul debitmetrului
electromagnetic, monitorizat, controlat si inregistrat prin sistem SCADA

2.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala
Se va construi un o camera de distribuire si de deversare a efluentului primar care va
permite accesul in treapta biologica a uni debit maxim de Q orar max=372 mc/ora.
Volumul excedentar lui Q orar max va fi deversat in conducta de by-pass si descarcare
in Raul Bahluiet. Camera va fi construita din beton armat si va fi echipat cu stavila,
pentru izolarea conductelor de admisie in bazinele biologice (dand posibilitatea de by-
pass a treptei de epurare biologica) si cu un deversor metalic din inox. In treapta de
epurare biologica va intra doar debitul maxim Qorar max=372 mc/ora. Antreprenorul va
prezenta calcule hidraulice atat pentru camera deversor cat si pentru conducta de
evacuare.
- Lucrari civile:
o Construirea unui camere deversor de apa pluviala - toate lucrarile civile, de
arhitectura si finisaje care pot fi necesare, si asigurarea spatiului necesar
pentru a avea un acces facil la echipamente;

Pagina 41 din 117
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare electrica
o Achizitionarea si instalarea deversorului metalic de inox
necesara;

2.5 Epurarea biologica
Vor fi incluse instalatii mecanice noi pentru epurare si in treapta biologica care este
bazata pe procesul bioreactoare si decantoare secundare.
2.5.1 Bazine de indepartare pe cale biologica a fosforului, nitrificare si denitrificare.
In prezent exista in functiune doua bazine de aerare, acestea se vor reabilita din punct
de vedere al structurilor, iar echipamentele mecanice vor fi inlocuite in totalitate. Volumul
total al bazinelor de aerare existente este de 7024 mc. Capacitatea zonei de aerare va fi
extinsa prin construirea a una/doua linii suplimentare noi. Antreprenorul in solutia sa din
Oferta va trebui sa explice integrarea bazinelor (volumului) de aerare existente si
reabilitate, precum si capacitatea bazinului/bazinelor de aerare nou propuse. Varsta
aleasa pentru namol va fi de 25 de zile (aerare extinsa) deoarece namolul va fi stabilizat
in aceste bazine.
Bazinele biologice ca treapta de epurare avansata a apei uzate vor fi compartimentate in
zona pentru eliminarea pe cale biologica a fosforului, zona de denitrificare si zona de
nitrificare.
In zonele anaerobe (fara oxigen liber sau legat chimic) vor fi create conditii favorabile
indepartarii fosforului. Zonele vor fi prevazute cu mixere submersibile pentru asigurarea
circulatiei apei si evitarea producerii fenomenului de sedimentare.
Pentru concentratii mari ale fosforului la intrarea in statia de epurare, va fi prevazuta si o
instalatie de precipitare pe cale chimica a fosforului cu sulfat sau clorura ferica, instalatie
ce va fi amplasata in pavilionul pentru prelucrarea namolului si care va avea punctul de
injectie in camera de distributie a decantoarelor secundare.
De asemenea, aceste zone anaerobe vor primi namolul activat de recirculare de la
decantoarele secundare.
Zonele anoxice (DN) vor realiza denitrificarea, unde nitratii generati de procesul de
nitrificare sunt eliminati, iar zonele aerobe (N) vor realiza nitrificarea.
Zonele anoxice trebuie sa fie prevazute cu mixere cu turatie mica.

Pagina 42 din 117
Pentru a asigura nitratii necesari pentru zona anoxica, namolul activat din zona de
aerare (nitrificare), va fi recirculat intern (prin pompare) n zona anoxica prin intermediul
a trei pompe.
Distributia aerului n zona de nitrificare (N) va fi realizata cu difuzoare cu membrana
elastica perforata, cu bule fine instalate pe radierul bazinelor, sau similar (doar cu
acceptul Angajatorului).
Apa uzata efluenta din bazinele biologice va fi evacuata din bazine catre camera de
distributie a decantoarelor secundare.
- Lucrari civile:
o Construirea bazinelor noi bioreactor BioP, DN+N - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Reabilitarea bazinelor existente, toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje
care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea de mixere submersibile, pentru zona anaeroba
BioP ;
o Achizitionarea si instalarea de stavile din inox pentru a asigura posibilitatea
separarii bazinelor in caz de necesitate;
o Achizitionarea si instalarea de mixere pt. zona anoxica;
o Achizitionarea si instalarea pompelor de recirculare interna, prevazute cu
convertizoare de frecventa, in amonte de zona anoxica;
o Achizitionarea si instalarea unui echipament de aerare complet, cu conducte
de coborare, vane de izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele de
aerare, difuzori cu membrana tip disc de bule fine;
o Achizitionarea si instalarea unui sistem de masura a oxigenului dizolvat si a
materiilor solide in suspensie;
necesar;

Pagina 43 din 117
Vor fi prevazute cate 1 (un) dispozitiv de masurare a oxigenului in fiecare bazin. In
eventualitatea in care citirile probelor de oxigen au valori mai mari decat limita definita de
operator, este declansata alarma.
Sistemul de suflante va fi controlat automat prin masurarea debitului de aer si respectiv
prin masurarea nivelul de oxigen din bazin. Controlul pentru variatia capacitatii va consta
intr-un control in cascada si a frecventei suflantelor.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va avea competenta, prin
sistemul SCADA, sa pomeasca/opreasca/deschida/inchida/suprasolicite/inhibe suflantele
si vanele.
Toate semnalele de functionare si de alarma emise de catre sistem vor fi transmise catre
dispecerat.

2.5.2 Precipitarea chimica a fosforului
In cazul in care cantitatea de fosfor nu este indepartata corespunzator pe cale biologica,
este necesara si o precipitare chimica a acestuia.
Se vor prevedea (fara a se limita la acestea) minim un senzor pe linie pentru sesizare
concentratie de fosfor din apa evacuata dupa treapta de eliminare biologica a fosforului,
randamentul treptei de eliminare a fosforului va fi corelata cu citirea fosforului influent in
SEAU si transmitere la dispecer (prin sistem SCADA). Un continut de fosfor mai mare
decat cel admis dupa treapta de indepartare biologica a fosforului, va transmite un
semnal de Alarma in SCADA si va porni automat instalatia de precipitare chimica a
fosforului. Dozele de reactiv vor fi ajustate automat in functie de citirile senzorilor de
masurare a fosforului.
Injectarea reactivilor se va face in camera de distributie situata in amonte de
decantoarele secundare. Instalatia de precipitare chimica a fosforului va fi integrata in
sistemul de automatizare al intregii statii.Vor fi efectuate toate lucrarile pentru realizarea
unei statii de eliminare a fosforului impreuna cu toate facilitatile cerute, Totodata se va
prevedea un bazin (cuva de retentie) de protectie la golire accidentala (in caz de avarie)
pentru 110% din continutul bazinelor.
In prezent in SEAU Tg. Frumos exista o instalatie de precipitare chimica a fosforului, ea
fiind nefunctionala. Instalatia existenta este compusa din:
- Cuva de stocare prevazuta cu cuva de retentie, din PEHD, volum 10 mc;

Pagina 44 din 117
- Pompe de dozare cu membrana;
- Instalatie de transport (conducte, fitinguri, etc).
Instalatia existenta nu va suporta noile incarcari si debite ale SEAU. Pompele prezinta
semne avansate de uzura, automatizarea este practic inexistenta. Cuva de stocare va fi
refolosita si integrata in noua instalatie de precipitare chimica a fosforului. Ea va putea fi
mutata in orice locatie va stabili Antreprenorul de cuviinta sa amplaseze statia de stocare
si dozare a precipitantului (amplasarea cuvei de stocare va fi facuta in interiorul unei
constructii incalzite).
In furnitura noua vor fi incluse echipamentele pentru dozarea si transportul reactivului (cu
toate masurile de protectie), furnizarea si instalarea unei statii de eliminare a fosforului
impreuna cu toate conductele asociate, echipamente de masurare, etc. Instalatia va fi
amplasata intr-un pavilion nou construit.
- Lucrari civile:
o Construirea pavilionului instalatiei de precipitare chimica - toate lucrarile civile,
de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea de pompe cu membrane;
necesar;
montat la dispecer.Sistemul de automatizare va permite comanda optionala a

2.5.3 Statia de suflante pentru bazinele de aerare
Statia de suflante va fi situata in imediata vecinatate a bioreactoarelor (BioP + D + N) si
acestea ofera necesarul de aer pentru procesul de nitrificare si stabilizare namol. Aerul
va fi asigurat de 2 + 1 suflante, controlate de convertizoare de frecventa pentru ajustarea

Pagina 45 din 117
debitului. Debitul de aer va fi ajustat in functie de concentratia de oxigen dizolvat,
concentratie ce va fi controlata cu ajutorul senzorilor de oxigen. Suflantele vor fi
amplasate intr-un pavilion tehnologic ce va contine si instalatia de precipitare chimica a
fosforului si integrate in sistemul de automatizare al intregii statii.
- Lucrari civile:
o Reabilitarea pavilionului tehnologic al suflantelor - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea a 2+1 suflante, prevazute cu convertizoare de
frecventa pentru bioreactor ;
necesar;
asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului ;
o semnalizarea la dispecer a starii de functionare si de avarie a suflantelor;
o semnalizarea la dispecer a intrarii in functiune a suflantei de rezerva;
o contorizarea orelor de functionare a suflantelor prin automatul programabil
pornirii suflantelor de la dispecer.
Procesul de aerare se va conduce pe baza necesarului de oxigen dizolvat prescris si
masurarea on line a oxigenului dizolvat din zona aeroba a reactorului biologic, masura
care va comanda reglarea cantitatii de aer insuflat de suflante prin variatia turatiei lor.

2.5.4 Decantoare secundare
Cele doua structuri existente se vor reabilita pentru a indeplini rolul decantoarelor
secudare respectiv, actualul decantor secundar in functiune (diametrul 25 m) si actualul
bazin anaerob, acesta din urma fiind de fapt tot un decantor secundar ( cu diametrul 25
m), care in ultima etapei de modernizare - retehnologizare a fost transformat in bazin
anaerob circular.
Modificarile structurale suferite de acesta au constat in suprainaltarea acestuia si
camasuiala pe interior a peretelui circular.

Pagina 46 din 117
Prin prezentul contract, se doreste reabilitarea si integrarea in proiect a celor doua
structuri existente astfel incat sa raspunda nevoilor de proces pentru tratarea biologica
secundara si tertiara.
Amestecul de apa uzata si namol activat trece in 2 decantoare secundare, unde este
supus procesului de sedimentare. Dimensiunile decantoarelor secundare vor fi cele ale
structurilor existente reabilitate, se va verifica ca timpii de retentie la debitul de calcul si
la debitul de verificare sa corespunda standardelor in vigoare.
Fiecare bazin va fi echipat cu un pod raclor prevazut cu instalatie de suctiune cu vacuum
pentru colectarea si transportul namolului activ. Namolul activat va fi colectat de podul
raclor si evacuat in statia de pompare namol activat.
Apa epurata rezultata la finalul procesului de decantare secundara, deverseaza intr-un
canal de colectare de unde se asigura evacuarea spre emisar prin intermediul conductei
generale de evacuare.
- Lucrari civile:
o Reabilitarea si modernizarea decantoarelor secundare - toate lucrarile civile,
de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea pentru fiecare decantor a unui pod raclor cu
suctiune si cu racleta de suprafata pentru spuma si materiile flotante;
necesar;
o Achizitionarea si instalarea unui echipament de masura a debitului de namol
activat de recirculare;
o Achizitionarea si instalarea de stavile metalice cu actionare manuala pentru
fiecare bazin;
o Achizitionarea si instalarea de pompe recirculare namol activ, se va include si
o unitate de rezerva;

Pagina 47 din 117
Racloarele vor functiona continuu.
Va fi generata o alarma daca nu se primeste un semnal de la intrerupatorul de apropiere
de bratul raclorului in intervalul de timp stabilit de utilizator.
Antreprenorul va prevedea posibilitatea introducerii manuale a datelor despre nivelul si
pozitia limitelor straturilor de namol in sistemul SCADA.
Procesul de recirculare externa a namolului si extragerii namolului in exces trebuie sa fie
automat, cu functionare continua si posibil de condus prin intermediul SCADA
Reglarea debitului de recirculare externa se va face pe baza raportului de recirculare
prescris, dintre debitul influent de apa uzata a treptei secundare si debitul de namol
recirculat. Reglarea se face prin modificare debitului pompelor de recirculare externa prin
intermediul convertizoarelor de frecventa, debit masurat de debitmetrul montat pe
conducta de refulare a pompelor de recirculare a namolului, in functie de indicatia
debitmetrului de apa uzata de pe conducta de refulare a pompelor.
Sistemul trebuie prevazut si cu posibilitatea de reglare manuala.
Extragerea namolului in exces din proces se va face in functie de concentratia namolului
activat din reactorul biologic, concentratie masurata on-line cu senzor de materii solide in
suspensie. Extragerea namolului trebuie sa fie reglata automat..
Sistemul trebuie prevazut si cu posibilitatea reglarii extragerii temporizate a namolului in
exces, in cazurile cand se defecteaza senzorul de suspensii solide.

2.5.5 Statie de pompare namol activat
Se va construit o statie de pompare namol activat care va transfera namolul activat de
recirculare catre camera de amestec din amonte de bazinele biologice prin intermediul a
2+1 unitati de pompare. Namolul in exces va fi transferat catre unitatea de concentrare
gravitationala prin intermediul a 1+1 unitati de pompare.Conductele de refulare a
unitatilor de pompare vor fi prevazute cu debitmetre electromagnetice pentru masurarea
atat a debitului de namol de recirculare cat si a debitului de namol in exces. Functionarea
pompelor de recirculare va fi in stransa legatura cu masuratorile efectuate de senzorii
montati in bioreactoare (functie de concentratia namolului activat) si a ratei de recirculare
presetate.
- Lucrari civile:

Pagina 48 din 117
o Construirea statiei de pompare namol activat - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea de pompe, se va include si cate o unitate de
rezerva;
o Achizitionarea si instalarea a cate un debitmetru electromagnetic pentru
fiecare colector de refulare;
o Achizitionarea si instalarea de traductori de nivel
necesar;
Instalatia de automatizare si control va satisface urmatoarele cerinte: va asigura
functionarea statiei de pompare atat in regim de nivel constant, cat si pe baza de nivel
minim - maxim.
Statia de pompare va fi astfel conceputa incat sa poata functiona atat in regim manual
cat si automat.
Masurarea continua a nivelului si sesizarea a 3 trepte reglabile de nivel al namolului din
bazinul de aspiratie aferent (nivel minim avarie, nivel minim lucru, nivel maxim lucru,
nivel maxim de avarie), cu transmiterea starilor aferente la dispecer;
Sistemul automat trebuie sa permita rotirea functionarii pompelor in vederea obtinerii
unei uzuri uniforme a pompelor.


Pagina 49 din 117
2.5.6 Masurarea debitului efluent si instalatie automata de masura a parametrilor din efluent.
Pentru a monitoriza apa epurata deversata in emisar, inainte de punctul de deversare, se
va fi construi un canal de masura a debitului, realizat din beton armat dotat cu un
debitmetru pe canal deschis. Acesta se va pozitiona astfel incat sa masoare debitul
efluent total al statiei (atat debitul evacuat dupa treapta biologica, cat si debitele
evacuate prin toate conductele de ocolire-descarcare , in aval de caminul de
intersectie). In aceasi sectiune se va instala si aparatura de masurare instantanee si
automata a parametrilor pH -T, MTS si CCO. Instalatie va fi legata la sistemul SCADA ,
rezultatele trebuind sa fie afisate si arhivate de catre calculatorul central.
- Lucrari civile:
o Construirea canalului pentru instalarea dispozitivului de masurare a
efluentului - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare,
asigurarea accesului facil la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel cu ultrasunete;
o Achizitionarea, instalarea si punerea in functiune a instalatiei automate de
analiza a indicatorilor de calitate ai efluentilor statiei de epurare.
o Achizitionarea si instalarea unui debitmetru montat in canalul corespunzator
asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului
Trebuie inregistrate si transmise la SCADA debitele momentane si volumele zilnice
masurate. Perioada de cumulare a volumului zilnic se va considera intre orele 6 am si 6
am a zilei urmatoare.

2.5.7 Sistemul de evacuare a apei uzate
Se va executa conducta de evacuare si gura de varsare a apei epurate din cadrul statiei
de epurare. Emisarul statiei de epurare va fi Parul Bahluiet. Se solicita amenajarea
malului in zona gurii de deversare in emisar, In acest scop, ca parte a ofertei sale
tehnice, Antreprenorul va elabora proiectul si lucrarile necesare pentru protectia malului,
luand in calcul cota maxima a raului, in conformitate cu standardele si normativele in
vigoare. Determinarea cotei maxime a raului se va face de catre Antreprenor prin
elaborarea unui studiu hidrologic pentru Raul Bahluiet.
- Lucrari civile:
o Conectarea la sistemul de evacuare a apei uzate, construirea gurii de varsare
in emisar si construirea sistemului de by-pass - toate lucrarile civile, de

Pagina 50 din 117
arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil in
camine;
necesar;
2.6 Prelucrarea namolului
2.6.1 Concentratorul gravitational de namol
Namolul in exces va fi pompat intr-un concentrator de namol gravitational nou, care va
creste continutul de solide. Namolul concentrat va fi pompat in unitatea de deshidratare
mecanica a namolului. Supernatantul separat se ndeparteaza gravitational si apoi
directionat prin conducte la statia de pompare supernatant.
Concentratorul nou prevazut va fi echipat cu un raclor tip pieptene.
- Lucrari civile:
o Construirea unui bazin circular cu functia de concentrator gravitational de
namol - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare,
o Achizitionarea si instalarea unui pod raclor tip pieptene
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel ultrasonic
necesar;
Raclorul concentratorului gravitational va fi operat continuu si in mod automat. Operarea
raclorului va fi monitorizata si controlata de catre sistemul SCADA de la dispecerat.
Evacuarea namolului va fi automata si va fi controloata si monitorizata prin sistemul
SCADA, in functie de cerintele statiei de concentrare mecanica a namolului biologic.
Pornirea extragerii namolului precum si oprirea extragerii trebuie sa fie decisa de
operator.


Pagina 51 din 117
2.6.2 Deshidratarea mecanica a namolului in exces
Deshidratarea mecanica a namolului se va face cu 1 + 1 unitati de deshidratare, care vor
creste continutul in solide a namolulului pana la cel putin 25%. Alimentarea unitatilor de
deshidratare se va face prin intermediul a doua unitati de pompare (1activa + 1 rezerva).
Pompele vor fi dimensionate pentru a asigura debitul necesar de alimentare a celor doua
unitati de deshidratare. Antreprenorul va prezenta calculele hidraulice necesare pentru
dimensionarea pompelor.
Conditionarea materiilor solide necesara in general pentru producerea unui namol cu
umiditate scazuta, implica adaugarea in amonte de instalatiile de deshidratare a
reactivilor de conditionare. Pentru a asigura o buna dispersie a acestora in masa de
namol se va prevedea cate un bazin de omogenizare prevazut cu agitator rapid.
Ofertantul are libertatea de a alege rectivii de conditionare conform procesului propus de
acesta, cu obligativitatea ca alegearea sa fie justificata din punct de vedere tehnico-
economic iar statiile de preparare, stocare, dozare de reactivi sa fie justificate conform
tipului de reactiv ales.
Capacitatea instalatiilor de deshidratare va fi astfel selectata incat o singura unitate sa
fie capabila sa prelucreze tot debitul zilnic de namol intr-un timp maxim de 8 ore/zi.
Namol deshidratat va fi transportat de un transportor cu surub cu 2 intrari si evacuat n
containere mobile care sunt tractate la zona de depozitare a namolului deshidratat.
Pompele alimentare a unitatii de deshidratare mecanica vor fi amplasate la o cota care
sa permita amorsarea lor chiar si la un nivel minim al namolului.
Supernatantul separat se ndeparteaza gravitational catre statia de pompare
supernatant.
- Lucrari civile:
o Lucrari necesare instalarii echipamentelor - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea conductelor de alimentare cu namol a instalatiei
de deshidratare inclusive vanele clapetele de retinere si orice fiting care va fi
necesar;
o Achizitionarea si instalarea unitatilor de deshidratare mecanica;
o Achizitionarea si instalarea pompelor de alimentare a unitatii de deshidratare
cu namol fermentat;
o Achizitionarea si instalarea unei unitati de masurare debit alimentare namol;
o Achizitionarea si instalarea unui rezervor de preparare polielectrolit;

Pagina 52 din 117
o Achizitionarea si instalarea pompelor de alimentare cu polielectrolit
o Achizitionarea si instalarea unui transportor elicoidal pentru namolul
deshidratat
o Achizitionarea si instalarea containerelor mobile pentru namolul deshidratat
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de gaz explozibil
o Echipament considerat necesar pentru alimentarea cu energie electrica,
controlul, protectia si automatizarea echipamentului folosit, asa cum este
necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului.
- In cadrul obiectului va fi prevazuta o furnitura electrica si de automatizare care va
realiza :
o functionarea automata a electropompelor de namol,
o functionarea automata a utilajului pentru deshidratarea mecanica a
namolului;
o functionarea automata a gospodariei chimice pentru conditionarea namolului
inainte de deshidratare, inclusiv anexele.
o preluarea semnalelor de functionare, respectiv avarie si transmiterea lor la
dispecer. Se va realiza si comanda optionala a pornirii utilajelor de la
dispecer
- Instalatia de deshidratare mecanica a namolului trebuie sa fie echipata minim cu
urmatoarele instrumente de masura si control:
o Debitmetre:
Pentru masurarea cantitatii de namol fermentat intrata in unitatea de
deshidratare mecanica
Pentru masurarea cantitatii de solutie de polielectrolit dozat in unitatea
de deshidratare mecanica
o Indicatoare de presiune:
Masurarea presiunii apei de spalare
o Sitemul de deshidratare mecanica trebuie sa fie complet automatizat si
controlat atat local cat si din SCADA. Debitele masurate trebuie transmise si
inregistrate in sistemul SCADA.


Pagina 53 din 117
2.6.3 Statie de pompare supernatant
Supernatantul colectat de la diferitele procese de prelucrare a namolului va intra in statia
de pompare supernatant. Aceasta va fi echipata cu 1 + 1 pompe submersibile ce vor
trimite supernatantul catre treapta de epurare la capatul din amonte al bazinelor
decantoare primare.
- Lucrari civile:
o Construirea statiei de pompare supernatant - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Achizitionarea si instalarea a 2 (1+1) pompe submersibile;
necesar;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel
functionarea statiei de pompare atat in regim de nivel constant al apei in camera umeda,
cat si pe baza de nivel minim - maxim.
cat si automat.
Masurarea continua a nivelului si sesizarea a 3 trepte reglabile de nivel a apei din

Pagina 54 din 117
Semnalizarea la dispecer a parametrilor statiei de pompare dupa cum urmeaza : starea
de functionare a pompelor si instalatiilor de ventilatie, nivelul apei, alarme, regimul de
functionare automat-manual si de avarie a pompelor.

2.6.4 Depozitarea namolului deshidratat
Zona de depozitare a namolului deshidratat va fi proiectata pentru a stoca namolul
deshidratat produs intr-o perioada de minim 6 luni.
Suprafata trebuie sa fie acoperita cu un sistem de invelitoare transparenta. Platformele
de depozitare vor fi realizate din radiere de beton armat si vor fi dimensionate astfel incat
sa reziste incarcarilor si traficului cauzat de catre utilajele si mijloacele de manipulare si
transport a namolului dezhidratat. Platformele si peretii perimetrali respectiv de
compartimentarte dupa caz vor prezenta un grad superior de etnseitate sprea se evita
exfiltratiile in solul amplasamentului si /sau spre albia Raului Bahluiet. Platformele vor fi
prevazute cu un sistem de drenaj a apelor subterane care se va racorda la reteaua de
canalizare interna, cu descarcare in statia de pompare a supernatantului. Platformele
vor avea pante de scurgere adecvate care sa asigure scurgerea apei de namol si din
precipitatii spre o retea de rigole perimetrale. Reteaua de rigole va fi conectata la
conducta de canalizare interna astfel ca apele colectate sa fie trimise catre statia de
pompare a supernatantului. Depozitul de namol format va fi alcatuit din trei
compartimente si va fi prevazut cu imprejmuire si porti de acces auto.
Supernatantul si apele de precipitatii colectate de la zona de depozitare, se transfera
mpreuna cu supernatantul generat de procesul de concentrare si de deshidratare namol
( apa de spalare si apa rezultata din stoarcere), spre statia de pompare supernatant.
Zona de depozitare trebuie astfel proiectata ca sa dispuna de suficient spatiu de acces si
de manevra pentru utilaje in vederea aranjarii namolului deshidratat din zona gurii de
evacuare pe platforma de depozitare, astfel ca sa se asigure continuitatea evacuarii si
depozitarea uniforma a namolului deshidratat pe suprafata platformei. In sectiunea de
iesire din incinta depozitului se va realiza o platforma de beton pentru spalarea utilajelor
si mijloacelor de transport. In acest scop, in zona platformei de spalare se vor prevdea
doua guri de hidrant precum si un numar suficient de camine colectoare a apelor de
spalare; caminele vor fi racordate la sistemul de canalizare intern. In scopul evitarii
transportului de materiale contaminante si de namol pe rotile utilajelor si /sau a
mijloacelor de transport, in sectiunea zonelor de iesire din incinta statiei de epurare, vor fi
realizate bazine de spalare, care vor avea in apropiere surse de apa si care vor fi
prevazute cu base de golire, racordate la sistemul de canalizare.
Va fi achizitionat un vehicul pentru transportarea namolului deshidratat din zona de
depozitare a namolului.
- Lucrari civile

Pagina 55 din 117
o Executia unui depozit de stocare temporara a namolului deshidratat, acoperit
- toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea
o Sistemul de drenaj trebuie astfel proiectat ca sa nu fie distrus sau colmatat de
utilajele care manipuleaza si transporta namolul
o Peretii depozitului de namol trebuie sa fie etansi, executati astfel incat sa nu
permita scurgeri in exteriorul ecestuia.
o Acoperisul depozitului de namol sa asigure protejarea platformei de
patrunderea precipitatiilor. Inaltimea acoperisului trebuie sa permita accesul
si manevrele utilajelor de transport. Usa de acces va fi instalata in partea
opusa punctului de incarcare cu namol si va asigura o inchidere etansa.
o Achizitionarea si instalarea unui sistem de drenaj, orice conducte sau
armaturi vor fi necesare;

2.7 Alte instalatii
Antreprenorul va realiza toate lucrarile contractuale sistematizarea pe verticala a
amplasamentului final al Statiei de Epurare, care, fara sa fie limitativ, va contine,
drumurile de acces in statia de epurare si drumurile si aleele din incinta statiei de
epurare , spatiile verzi, imprejmuirea, portile de acces si cabinele de paza, sistemul de
canalizare, de drenaj si de colectare si evacuare apa meteorica, retele de apa
tehnologica si retele apa de incendiu, retele de apa potabila, retele electrice, retea de
transport aer sub presiune, sisteme si retele de incalzire, reteaua de iluminat exterior,
etc.

2.7.1 Drumuri de acces la statie
Lucrarile vor include toate terasamentele, unde si daca este necesar; procurarea,
punerea in opera si compactarea materialului aprobat pentru umplutura, a stratului de
baza, a stratului final si a asfaltului; toate lucrarile civile, lucrarile de betoane, sprijinirea
rambleurilor, lucrarilor de drenaj; si orice lucrare, dotare sau echipament. Totul trebuie sa
fie in concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului.


Pagina 56 din 117
2.7.2 Drumurile de incinta pana la limitele amplasamentului statiei
Dupa incheierea fazei de constructie, se vor efectua lucrari generale de amenajare a
incintei SE , in conformitate cu propunerea Antreprenorului din oferta sa tehnica si pe
baza planurilor de amenajare aprobate.
Planul de amenajare propus de Angajator este prezentat in Volumul 2, Capitolul B
Planse desenate.
Ofertantul poate propune un alt plan de amenajare, daca acesta corespunde mai bine
proiectului sau. Plan de amenajare propus va avea incluse toate costurile necesare
pentru proiectare si executie.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: constructia tuturor drumurilor
de incinta, cailor de acces, trotuarelor, parcarilor, imprejmuirilor, portilor de acces, zonele
verzi , nivelarea terenului, asa cum vor fi prezentate in proiectul aprobat al
Antreprenorului.
Pentru deservirea rutiera a obiectivelor proiectate in cadrul statiei de epurare se prevede
amenajarea terenului in jurul acestora. In incinta statiei de epurare se prevede
amenajarea unor platforme cu imbracaminte din beton de ciment. In jurul fiecarui obiect
se prevede realizarea unui trotuar de 1.00 m latime pentru circulatia pietonala.
Toate vor fi pana la limitele amplasamentului statiei.
2.7.3 Imprejmuirea statiei
Pentru imprejmuirea statiei s-a propus executarea unei imprejmuiri din plasa de sarma
zincata, montata pe stalpi din beton H = 2.05 m, la distanta de 4 m unul de altul, cu 5
randuri de sarma ghimpata la partea superioara. De asemenea va fi construita o cabina
poarta, complet utilata, la intrarea in statia de epurare, accesul auto urmand a fi
restrictionat printr-o bariera nou prevazuta.
Pentru asigurarea unei zone de protectie ecologica a amplasamentului statiei de epurare
se prevede realizarea unei plantatii cu pomi imprejurul statiei. Plantatiile se vor realiza
de-a lungul gardului, in interiorul statiei

2.7.4 Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei
Apa uzata produsa in cadrul statiei de epurare este directionata catre intrarea in statie.
Va fi realizata o retea completa de canalizare, pentru colectarea apei uzate de la toate
structurile si instalatiile aferente (inclusiv grupurile sociale), ce va fi directionata catre
intrarea in statia de epurare.
Apa uzata va fi evacuata pe cat posibil gravitational. Constructia unei statii de pompare
pentru apa uzata se va realiza tinand cont de debitele provizionate a fi pompate.

Pagina 57 din 117
Lucrari necesare:
o Toate lucrarile de excavatii si umplutura la orice adancime si in orice conditii
de sol.
o Procurarea, instalarea si conectarea retelei, inclusiv conducte, fitinguri si
furnituri.
o Constructia statiei de pompare a apei uzate daca este necesar.
o Toate lucrarile de terasamente;
o Constructia caminelor de pompe inclusiv lucrari civile, in cazul in care este
necesara o statie de pompare, toate confectiile metalice cum ar fi capace,
scari si altele;
o Procurarea si instalarea a doua (1+1) pompe submersibile de apa uzata,
inclusiv conductele, fitingurile, suportii si altele;
o Toate lucrarile electrice incluzand tot echipamentul de masura si control
considerat necesar pentru alimentarea cu energie electrica, controlul,
protectia si automatizarea echipamentului folosit;
o Orice dotare sau echipament care poate fi necesar, in conformitate cu
proiectul aprobat al Antreprenorului si standardele si codurile de practica in
vigoare.
2.7.5 Retea apa de exploatare
Apa de exploatare (pentru spalarea tehnologica sau scopuri sanitare) este necesara in
diverse faze ale procesului de epurare si la functionarea diverselor echipamente, in
concordanta cu recomandarile producatorilor.
O retea de apa de exploatare va fi construita si conectata la echipamentul necesar. Unde
este necesar vor fi prevazuti robineti si/ sau debitmetre.
In incita statie se va executa reteaua si sistemul de hidranti pentru stingerea
incendiilor.Va fi folosita apa furnizata de reteaua orasului.
Antreprenorul va lua in considerare conectarea la reteua de apa a orasului prin
realizarea unui camin de bransament si a tuturor lucrarilor de conectare a retelei statiei.
Punctul de bransare la retea orasului va fi indicat de catre Angajator inainte de
executarea proiectului pentru retea de apa tehnologica aferenta statiei de epurare.
Urmatoarele instalatii vor fi prevazute cu racord la apa tehnologica:
o Gratare;
o Sistem spalare gratare;
o Spalator desnisipator;

Pagina 58 din 117
o Sistem pompare namol;
o Instalatie concentrare namol;
o Instalatie deshidratare namol;
o Sistem de incalzire local;
o Instalatie de precipitare chimica a fosforului;
o Orice alt echipament ar putea fi necesar;
o Cladirea administrativa.
Este in responsabilitatea Antreprenorului sa dimensioneze corespunzator reteaua de apa
de exploatare.
Lucrari necesare:
o Toate lucrarile de excavatii si umplutura la orice adancime si in orice
categorie de sol.
furnituri.
o Constructia statiei de producere a apei de exploatare, incluzand:
o Toate lucrarile de terasamente.
o Toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje pentru constructia si
adapostirea echipamentului mecanic si electric.
o Toate lucrarile electrice incluzand echipamentul de masura si control
vigoare.

2.7.6 Cladirea administrativa, laborator analize fizico-chimice, atelier mecanic
Cladirea administrativa este existenta si va adaposti de asemenea si laboratorul fizico-
chimic al Statiei. Structura se prezinta in bune conditii si va fi utilizata in noul proces.
Adiacent cladirii administrative se gaseste centrala termica existenta ce va fi reabilitata
pentru a fi transformata in atelier mecanic. Sunt necesare lucrari minore de reabilitare a
etanseitatii ferestrelor, usilor si hidroizolatiei, termoizolatie, a tencuielilor interioare si
exterioare, inlocuirea instalatiilor electrice si sanitare interioare. Toate grupurile sanitare
vor avea peretii placati cu faianta pe intreaga inaltime iar salile aferente laboratorului pe
inaltimea de cota.pardoselii 1,50m.

Pagina 59 din 117
Camera de laborator va realiza conditiile climatice cerute, considerand echipamentele de
laborator furnizate in acest Contract.
Antreprenorul va realiza cladirea in concordanta cu Standardele si Regulile de Sanatate
si Securitate in vigoare.
Propunerea Antreprenorului pentru cladirea administrativa va face parte din oferta sa
tehnica si va fi prezentata in asa fel incat sa reflecte standardele de calitate propuse,
materialele si alte informatii relevante.
Dotarea cu mobilierul necesar fiecarei ncaperi a cladirii administrative, cladirilor anexe si
laboratorului va fi considerat a fi inclusa in pretul contractului.
- Lucrari civile:
o Reabilitarea cladirii administrative, laborator de analize, atelier mecanic -
toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare;
- Lucrari de instalatii:
o Toate lucrarile de instalatii sanitare si termice necesare;
- Lucrari electrice:
Laboratorul va fi amplasat in cladirea administrativa.
Suprafata totala a laboratorului si sectiunile interne trebuie realizate in asa fel incat sa
includa echipamentele de laborator listate mai jos si cele detaliate in Volumul 2, Capitolul
A2, Sectiunea 2:
- Dotari laborator:
o Turbidimetru portabil si de laborator;
o Reactivi si accesorii pentru turbidimetru;
o Aparat de masura multiparametru cu senzorii necesari;
o Sistem BOD ( CBO) + incubator;
o Kituri de analiza;
o Termoreactor pentru mineralizare;
o Spectofotometru;
o Termobalanta;


Pagina 60 din 117
2.7.7 Postul de transformare
Consumatorii electrici aferenti statiei de epurare vor fi deserviti prin intermediul tabloului
TGD, de catre un Post de Transformare dimensionat conform proiectului
Antreprenorului. Transformatorul va contine si plecarile necesare de joasa tensiune
pentru statia de epurare.
Se recomanda utlizarea unui Post de Transformare in conditiile de mai sus, avand in
vedere asigurarea unei incarcari maximale de 80-90% din puterea nominala. Distributia
energiei electrice la obiecte se face prin tabloul de distributie generala TGD si tablourile
de distributie cu cabluri din cupru cu izolatie din pvc, armate montate ingropat.
Pentru protectia mpotriva electrocutarii s-a prevazut centura de impamantare la care se
vor lega partile metalice ale PT-ului care nu sunt sub tensiune dar care ar putea ajunge.
Centura se va lega la priza de pamant comuna pentru toate obiectele din statia de
epurare.
Pentru perioadele in care alimentarea principala se intrerupe, se va prevedea un
generator Diesel (pentru consumatorii importanti), cu pornire automata (AAR), cu
insonorizare acustica. cu bazin de rezerva pentru cel putin 48 de ore si kit de umplere
automata a rezervorului. Tabloul general de distributie va fi montat in aceiasi cladire a
postului de transformare.
- Lucrari civile:
o Reabilitarea cladirii postului de transformare- toate lucrarile civile, de
echipamente;

3 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU PODU ILOAIEI
Se va proiecta si se va realiza o statie de epurare complet noua, care sa trateze primar,
secundar si tertiar, un influent general avind caracteristicile descrise in tabelele 5 si
respectiv 6 de mai jos, astfel incat caracteristicele de calitate ale efluentului sa nu
depaseasca limitele din tabelul 7 de la punctul 3.2 de mai jos .


Pagina 61 din 117
ncarcarile hidraulice pentru SEAU Podu- Iloaiei sunt prezentate n Tabelul 5 de mai jos.
Descriere
Valori debit
proiectat
Unitatea
uscat
3566 m/zi
Debit maxim vreme uscata max. Q
uscat
231 m/h
max. Q
apa uzata
262 m/h

Toate debitele care depasesc debitul maxim proiectat pentru vreme ploioasa, de 262
m
3
/h vor fi deversate n Raul Bahluiet prin intermediul pragului deversor al camerei de
receptie.

Dimensionarea statiei de epurare a orasului Podu Iloaiei va fi facuta pentru un numar de
17442 LE.
Concentratiile si ncarcarile poluante de proiectare prezentate n Tabelul 6 de mai jos vor
fi folosite pentru proiectarea SEAU Podu Iloaiei.
Parametru poluant
proiectata
ncarcare poluanta
proiectata *
5
) 294 mg/l 1046 kg/zi
Total azot (N
TOT
) 54 mg/l 192 kg/zi
Total Fosfor (P
TOT
) 34.8 mg/l 35 kg/zi
* valorile privind ncarcarile sunt rotunjite.
ncarcarile interne, precum ncarcarile cauzate de debitele recirculate provenind din
tratarea namolului, nu sunt incluse n valorile prezentate mai sus si vor trebui avute n
vedere n mod suplimentar.

Pagina 62 din 117
Antreprenorul va obtine si garanta, prin procesele de epurare implementate, valori mai
mici sau egale cu cele prezentate in tabelul 7, atat timp cat concentratiile si ncarcarile
influentului sunt mai mici sau egale cu valorile prevazute n Tabelul 6 de mai sus.
Calitatea apei uzate tratate trebuie sa fie n conformitate cu cerintele stipulate n Aviz de
Gospodarire a Apelor Nr. 275, emis n Octombrie 2009 asa cum este prezentata n
tabelul de mai jos.
Tabel 7: SEAU criterii de calitate a efluentului
Nume indicator U.M.
Valoarea
maxim
permisa
1)
Frecventa
de
prelevare
5 zile (CBO
5
) determinata prin
nitrificare
mg O
2
/l 25 Zilnic
dicromat
mg O
2
/l 125 Zilnic
Total azot
)
org
+
N
NH4
azotat)
mg N/l 15 Zilnic
Amoniu mg/l 3 Zilnic
Azotati mg/l 37 Zilnic
Azotiti mg/l 2 Zilnic
1)
Analize realizate pe probe compozite medii zilnice, omogenizate, nedecantate si nefiltrate
2)
putin 12C
editie a standardelor relevante romanesti.


Pagina 63 din 117
proiectate ale apei uzate, prezentate n tabelul 3. n cazul n care ncarcarea poluanta
zilnica intrata n SEAU depaseste nivelul ncarcarilor prezentate n tabelul 3, probele de
efluent ale zilei respective vor fi excluse de la procedura privind garantia performantei. In
toate cazurile, se va demonstra ca eficienta de epurare ( procentul minim de reducere) a
treptelor si eficienta totala a statiei de epurare ( procentul minim de reducere) s-a
indeplinit. Procentul minim de reducere este cel definit in NTPA 011/2002 modificat cu
HGR 352/2005 ( Tabel nr.1 si Tabel nr.2)
93 %

3.3 Curs de apa - emisar
deversate n Raul Bahluiet. Antreprenorul va proiecta si construi facilitatile SEAU de o
asemenea maniera ncat sa permita deversarea apelor uzate tratate sau netratate n
orice moment pe perioada lucrarilor de construire.

3.4.1 Camera de receptie si deversor apa pluviala
Facilitatea de deversare de urgenta va fi prevazuta cu un dispozitiv de masurare a
debitului pentru a masura cantitatea de apa netratata deversata n Raul Bahluiet.
Debitmetrul urmeaza sa fie conectat la sistemul SCADA.
de epurare. Oferind si posibilitatea de ocolire (by-pass) a statiei de epurare in cazuri de
forta majora si de asemenea, are rolul de deversor de apa pluviala. Caminul va fi
construit din beton armat si va fi echipat cu stavila pentru izolarea conductei de admisie
in statia de epurare (dand posibilitatea de by-pass a statie de epurare) si gratar rar
autocuratator, amplasat pe coronamentul deversorului pentru retinerea materiilor solide
cand caminul are rol de deversor apa pluviala. In statia de epurare va intra doar debitul
maxim 262 mc/ora.
- Lucrari civile:
o Construirea unui camin de admisie apa uzata - toate lucrarile civile, de
echipamente;

Pagina 64 din 117
o Construirea unui camin general de preluare a apelor uzate - toate lucrarile
civile si finisaje care pot fi necesare;
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare manuala;
o Achizitionarea si instalarea deversorului de apa pluvial prevazut cu gratar rar
autocuratator;
necesar;
Tot in camera de receptie si deversor de apa pluviala va fi instalat si un echipament
automat de prelevare probe.
Va fi instalat un dispozitiv automat de prelevare probe, programabil sa colecteze si sa
stocheze probe de apa din influent.
- Lucrari civile:
o Toate lucrarile civile toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi
necesare, asigurarea accesului facil la echipamente, pentru montarea
echipamentelor;
o Achizitionarea si instalarea unui dispozitiv automat de prelevare probe de apa
din influent.
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru temperatura apei uzate,
inclusiv transmiterea datelor catre dispeceratul central al statiei.
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru valoarea pH-ului,
o Tot echipamentul de masura si control considerat necesar pentru alimentarea
Antreprenorului.


Pagina 65 din 117
3.4.2 Gratare rare si dese
Se va construi un pavilion tehnologic in care se vor amplasa in canale deschise 2 gratare
rare si doua gratare dese cu curatare mecanica. Acestea vor putea fi izolate amonte si
aval cu stavile. Pe fiecare dintre cele doua linii se va monta cate un gratar rar plan
inclinat, cu interspatiul dintre bare de 50 mm si cate un gratar des, cu interspatiul dintre
bare de 6 mm. Gratarele vor fi curatate mecanic, pornirea acestora facandu-se functie
atat de un temporizator cat si functie de pierderea de sarcina printre barele gratarului.
Materiile retinute se vor descarca prin intermediul transportoarelor in doua containere
mobile, dupa compactare.
- Lucrari civile:
o Construirea canalelor pentru gratare - toate lucrarile civile, de arhitectura si
finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la echipamente;
Instalatia automata de curatare a gratarelor va fi prevazut sa porneasca la sesizarea
unei diferente de nivel amonte/aval, dar si temporizat la o perioada de timp definita si
controlabila de catre utilizator.
In momentul actionarii instalatiei de curatare, temporizat se vor actiona si transportoarele
pentru evacuarea refuzului de pe gratare si instalatia de compactare.
Sistemul de control va opri automat instalatia de curatare a gratarelor, transportoarele si
compactoarele la detectarea unui semnal de supraincarcare si va transmite un semnal
de alarma in SCADA.

0.2mm cu o eficienta de 95% sau mai mare.

Pagina 66 din 117
Apa uzata pompata va intra in bazinele de degrosisare unde va fi trecuta prin
deznisipator si separatorul de grasimi, unde sunt retinute particulele solide si grasimile.
debitului de apa uzata pe cele doua linii paralele.
amonte-aval pentru fiecare linie.
Fiecare dintre cele doua linii va fi prvazuta cu cate un pod raclor independent.

Nisipul va fi spalat si i se va reduce umiditatea intr-o unitate specialaclasor de nisip
(spalator de nisip tip clasor elicoidal).
Dupa acest proces, nisipul este stocat intr-un container mobil in vederea evacuarii
ulterioare la groapa de gunoi. Grasimile flotate la suprafata apei vor fi colectate in statia
de pompare grasimi.
Echipamentele vor fi integral automatizate, controlul podurilor racloare, a sistemului de
aerare, a transportoarelor si a instalatiilor de spalare se va face prin temporizare.
Aerarea deznisipatorului si separatorului de grasimi va fi asigurata de 1+1 suflante, ce
vor fi pozitionate intr-o cladire tehnologica ce va adaposti si clasorul de nisip. (spalator
de nisip tip clasor elicoidal) Antreprenorul va prezenta calculele hidraulice necesare
pentru dimensionarea suflantelor.
- Lucrari civile:
o Construirea unui pavilion tehnologic pentru instalatia de desnisipare si
separare grasimi - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi
necesare, asigurarea accesului facil la echipamente;
degrosisare va fi montata in pavilionul existent
o Achizitionarea si instalarea utilajelor de deshidratare si spalare a nisipului
o Achizitionarea si instalarea unui recipient pentru stocare grasimi ;
necesar;

Pagina 67 din 117
Racloarele vor functiona automat cu o frecventa determinata de operator cu o intarziere
determinata de operator la finalizarea fiecarui ciclu.
Unitatile de desnisipare- separare grasimi vor lucra automat, pe o perioada de timp
determinata, conform unui grafic definit de operator.

3.4.4 Statie de pompare intrare apa uzata
Pentru ridicarea nivelului apei uzate in obiectele tehnologice ale statiei de epurare
amplasate in aval, se va prevedea o statie de pompare apa uzata. Statia va fi executata
tip cheson si va fi echipata cu pompe submersibile (2 unitati active + 1 unitate de
rezerva). Pentru masurarea debitului influent in statia de epurare va fi prevazut un
debitmetru electromagnetic pe conducta colector de refulare a pompelor.
- Lucrari civile:
o Construirea statiei de pompare apa uzata - toate lucrarile civile, de arhitectura
si finisaje care pot fi necesare si asigurarea spatiului necesar pentru a avea
un acces facil la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea de pompe prevazute cu convertizoare de
frecventa, se va include si o unitate de rezerva;
necesara;
o Achizitionarea si instalarea unui debitmetru electromagnetic pentru
masurarea debitului influent al statiei de epurare;

Pagina 68 din 117
o masurarea continua a nivelului si sesizarea a 3 trepte reglabile de nivel a
apei din bazinul de aspiratie aferent (nivel minim avarie, nivel minim lucru,
nivel maxim lucru), cu transmiterea starilor aferente la dispecer;
o actionarea electrica manual-automat a pompelor (regim 3+1), functionarea
pompelor fiind conditionata de evolutia nivelului din bazinul de aspiratie
propriu, cu oprirea acestora la atingerea nivelului minim (valoare reglabila la
montaj), repornirea avand loc la refacerea nivelului, daca acesta depaseste o
valoare maxima(valoare reglabila la montaj);
o debitul influent in statia de epurare va fi masurat prin intermediul debitmetrului
electromagnetic, monitorizat, controlat si inregistrat prin sistem SCADA

3.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala
Se va construi un deversor pentru apa uzata tratata mecanic, care va permite accesul in
treapta biologica a doar Q orar max=262 mc/ora, debitul superior Q orar max fiind
deversat in conducta de by-pass. Caminul va fi construit din beton armat si va fi echipat
cu stavila pentru izolarea conductelor de admisie in bazinele biologice (dand posibilitatea
de by-pass a treptei de epurare biologica) si cu un deversor. In treapta de epurare
biologica va intra doar debitul maxim Qorar max=262 mc/ora. Antreprenorul va prezenta
calcule hidraulice atat pentru caminul deversor cat si pentru conducta de evacuare.
- Lucrari civile:
o Construirea unui camin deversor apa pluvial - toate lucrarile civile, de
arhitectura si finisaje care pot fi necesare si asigurarea spatiului necesar
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare manuala
o Achizitionarea si instalarea deversorului
necesara;


Pagina 69 din 117
Vor fi incluse instalatii mecanice noi pentru epurare in treapta biologica care este bazata
pe procesul bioreactoare si decantoare secundare.
nitrificare. Varsta aleasa pentru namol va fi de 25 de zile (aerare extinsa) deoarece
namolul va fi stabilizat in aceste bazine.
Zonele anoxice vor realiza denitrificarea, unde nitratii generati de procesul de nitrificare
sunt eliminati, iar zonele aerobe vor realiza nitrificarea.
aerare (nitrificare), va fi recirculat intern (prin pompare) n zona anoxica cu ajutorul a trei
pompe.
Distributia aerului n zona de nitrificare va fi realizata cu difuzoare cu membrana elastica
perforata, cu bule fine instalate pe radierul bazinelor, sau similar (doar cu acceptul
Angajatorului).
- Lucrari civile:
o Construirea bazinelor noi bioreactor - toate lucrarile civile, de arhitectura si
BioP ;

Pagina 70 din 117
o Achizitionarea si instalarea de mixere pt. zona anoxica;
de coborare, vane de izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele de
aerare, difuzori cu membrana tip disc de bule fine;
necesar;
Vor fi prevazute cate 1 dispozitiv de masurare a oxigenului in fiecare bazin. In
si vanele.
dispecerat.


Pagina 71 din 117
concentratie de fosfor din apa evacuata dupa treapta de eliminare biologica a fosforului,
decat cel admis dupa treapta de indepartare bilogica a fosforului, va transmite un semnal
de Alarma in SCADA si va porni automat instalatia de precipitare chimica a fosforului.
Dozele de reactiv vor fi ajustate automat in functie de citirile senzorilor de masurare a
fosforului.
Injectarea reactivilor se va face in camera de distributie situata in amonte de
decantoarele secundare. Instalatia de precipitare chimica a fosforului va fi integrata in
sistemul de automatizare al intregii statii. Vor fi efectuate toate lucrarile pentru realizarea
unei statii de eliminare a fosforului impreuna cu toate facilitatile cerute. Totodata se va
prevedea un bazin (cuva) de protectie la golire (in caz de avarie) pentru 110% din
continutul bazinelor. Vor fi incluse echipamentele pentru dozarea si stocarea
substantelor chimice (cu toate masurile de protectie), furnizarea si instalarea unei statii
de eliminare a fosforului impreuna cu toate conductele asociate, echipamente de
masurare, etc. Instalatia va fi amplasata in pavilionul suflantelor.
- Lucrari civile:
o Lucrari civile necesare pentru instalarea noilor echipamente - toate lucrarile
civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil
la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea rezervorului de stocare a precipitatului pentru
fosfor;
o Achizitionarea si instalarea de pompe cu membrane cu reglaj manual;
necesar;

Pagina 72 din 117

Statia de suflante va fi situata in imediata vecinatate a bioreactoarelor si acestea va fi
proiectata pentru asigurarea necesarului de aer pentru procesul de nitrificare si
stabilizare namol. Aerul va fi asigurat de 2 + 1 suflante, controlate de convertizoare de
frecventa pentru ajustarea debitului. Debitul de aer va fi ajustat in functie de concentratia
de oxigen dizolvat, concentratie ce va fi controlata cu ajutorul senzorilor de oxigen.
Suflantele vor fi amplasate intr-un pavilion tehnologic ce va contine si instalatia de
precipitare chimica a fosforului si integrate in sistemul de automatizare al intregii statii.
- Lucrari civile:
o Construirea pavilionului tehnologic al suflantelor - toate lucrarile civile, de
echipamente;
necesar;
asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului;

Pagina 73 din 117

supus procesului de sedimentare. Dimensiunile decantoarelor secundare vor fi alese,
astfel incat timpii de retentie la debitul de calcul si la debitul de verificare sa corespunda
standardelor in vigoare.
Fiecare bazin va fi echipat cu un pod raclor cu suctiune care colecteaza si transfera
namolul la canalul de colectare namol, situat ntre cele doua decantoare.
Namolul activat va fi colectat de podul raclor si evacuat in statia de pompare namol
activat.
Apa epurata rezultata la finalul procesului de decantare secundara, deverseaza la
capatul aval al decantorului intr-un canal de colectare de unde se asigura evacuarea
spre emisar prin intermediul conductei generale de evacuare.

- Lucrari civile:
o Construirea decantoarelor secundare - toate lucrarile civile, de arhitectura si
necesar;
activat de recirculare ;
fiecare bazin;

Pagina 74 din 117
Racloarele vor functiona continuu.Antreprenorul va prevedea posibilitatea introducerii
manuale a datelor despre nivelul si pozitia limitelor straturilor de namol in sistemul
SCADA.
automat, cu functionare continua si posibil de condus prin intermediul SCADA.
Extragerea namolului exces din proces se va face in functie de concentratia namolului
suspensie. Extragerea namolului trebuie sa fie continua si reglata automat, prin
deschiderea variabila a vanei de namol exces.

1+1 unitati de pompare, iar excesul de namol va fi transferat catre unitatea de
concentrare gravitationala (concentratorul de namol), prin intermediul a 1+1 unitati de
pompare.Conductele de refulare a unitatilor de pompare vor fi prevazute cu debitmetre
electromagnetice pentru masurarea atat a debitului de namol de recirculare cat si a
debitului de namol in exces. Functionarea pompelor va fi in stransa legatura cu
masuratorile efectuate de senzorii montati in bioreactoare (functie de concentratia
namolului activat).
- Lucrari civile:

Pagina 75 din 117
echipamente;
rezerva;
o Achizitionarea si instalarea de traductori de nivel
necesar;
minim - maxim.
cat si automat.


Pagina 76 din 117
3.5.6 Masurarea debitului efluent
debitmetru Parshall. Acesta se va pozitiona astfel incat sa masoare debitul efluent total
al statiei (atat debitul evacuat dupa treapta biologica, cat si debitele evacuate prin toate
by-passurile, in aval de caminul de intersectie).
- Lucrari civile:
o Achizitionarea si instalarea unui jgheab Parshall montat in canalul
corespunzator

3.5.7 Echipament automat de prelevare probe
In prezent nu exista un echipamet automat pentru prelevarea probelor de apa uzata ce
iese din SEAU. Va fi instalat un dispozitiv automat de prelevare probe, programabil sa
colecteze si sa stocheze probe de apa din influent.
- Lucrari civile:
o Toate lucrarile civile toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi
necesare, asigurarea accesului facil la echipamente, pentru montarea
echipamentelor;
din influent.
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru temperatura apei uzate
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru valoarea pH-ului

Pagina 77 din 117
Antreprenorului.

Se va executa conducta de evacuare si se va conecta la gura de varsare a apei epurate
din cadrul statiei de epurare. Emisarul statiei de epurare va fi raul Bahluiet. Se solicita
reabilitarea amenajarii malului in zona gurii de deversare in emisar, in acest scop, ca
parte a ofertei sale tehnice, Antreprenorul va elabora proiectul si lucrarile necesare
pentru protectia malului, luand in calcul cota maxima a raului, in conformitate cu
standardele si normativele in vigoare. Determinarea cotei maxime a raului se va face de
catre Antreprenor prin elaborarea unui studiu hidrologic pentru raul Bahluiet.
- Lucrari civile:
o Conectarea la sistemul de evacuare a apei uzate si construirea sistemului de
by-pass - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare,
asigurarea accesului facil in camine;
necesar;

Namolul in exces este pompat intr-un concentrator de namol gravitational nou prevazut
ce va creste continutul de solide. Namolul concentrat va fi pompat in unitatea de
deshidratare mecanica a namolului. Supernatantul separat se ndeparteaza gravitational
si apoi directionat prin conducte la statia de pompare supernatant.
Concentratorul nou prevazut va fi echipat cu un pod raclor tip pieptene.
- Lucrari civile:

Pagina 78 din 117
o Achizitionarea si instalarea unui pod raclor tip pieptene
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel ultrasonic
necesara;
Evacuarea namolului va fi automata, controloata si monitorizata prin sistemul SCADA, in
functie de cerintele statiei de concentrare mecanica a namolului biologic. Pornirea
extragerii namolului precum si oprirea extragerii trebuie sa fie decisa de operator.

Conditionarea materiilor solide necesara in general pentru producerea unui namol cu
umiditate scazuta, implica adaugarea in amonte de instalatiile de deshidratare a unor
reactivi. Pentru a asigura o buna dispersie a acestora in masa de manol se va prevedea
cate un bazin de omogenizare prevazut cu agitator rapid. Ofertantul are libertatea de a
alege reactivii folositi pentru conditionarea namolului conform procesului propus de
acesta, cu obligativitatea ca alegearea sa fie justificata din punct de vedere tehnico-
economic, iar statiile de preparare, stocare, dozare de reactivi sa fie justificate conform
tipului de reactiv ales.
Unitatile de deshidratare si instalatia de preparare si dozare polielectrolit vor fi adapostite
de pavilionul in care se afla si unitatile de concentrare mecanica.
Namolul deshidratat va fi transportat de un transportor cu surub cu 2 intrari si evacuat n
containere mobile care sunt tractate la zona de depozitare a namolului deshidratat .

Pagina 79 din 117
supernatant.
- Lucrari civile:
echipamente;
necesar;
cu namol fermentat;
o Achizitionarea si instalarea pompelor de alimentare cu polielectrolit;
deshidratat;
o Achizitionarea si instalarea containerelor mobile pentru namolul deshidratat;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de gaz explozibil;
realiza:
o functionarea automata a electropompelor de namol;
o functionarea automata a utilajului pentru deshidratarea mecanica a namolului;
o functionarea automata a gospodariei chimice pentru conditionarea namolului
inainte de deshidratare, inclusiv anexele;
dispecer.

Pagina 80 din 117
o Debitmetre:
deshidratare mecanica
de deshidratare mecanica
Masurarea presiunii apei de spalare
decantoare primare.
- Lucrari civile:
echipamente;
necesar;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel

Pagina 81 din 117
cat si automat.
nivel maxim de avarie), cu transmiterea starilor aferente la dispecer.

deshidratat pentru o perioada de aproximativ 6 luni.
Suprafata trebuie sa fie acoperita cu invelitoare transparenta si prevazuta cu pante ale
platformelor/ sisteme de colectare perimetrale, astfel ncat apa de ploaie sa nu se
infiltreaze in namolul deshidratat, pentru a se evita generarea unui volum semnificativ de
supernatant si rehidratarea namolului.
Depozitul de namol format va fi alcatuit din trei compartimente si va fi prevazut cu porti
de acces.
Supernatantul colectat de la zona de depozitare, se transfera mpreuna cu supernatantul
generat de procesul de concentrare si de deshidratare namol, spre statia de pompare
supernatant.
manevra pentru utilaje in vederea aranjarii namolului deshidratat din zona gurii de
depozitarea uniforma a namolului deshidratat pe suprafata platformei.
Va fi achizitionat un vehicul operational pentru transportarea turtelor de namol de la
deshidratarea namolului la zona de depozitare a namolului.


Pagina 82 din 117
- Lucrari civile
utilajele de manipulare si transport al namolului
o Peretii depozitului de namol trebuie sa fie etansi, astfel executati sa nu
permita scurgeri in exteriorul ecestuia.
si manevrele utilajelor de transport.
o Usa de acces va fi instalata in partea opusa punctului de incarcare cu namol
si va asigura o inchidere etansa.

3.7 Alte instalatii
Antreprenorul va lua in considerare elaborarea unui proiect complet care sa contina toate
elementele necesare pentru sistematizarea pe verticala a amplasamentului final al Statiei
de Epurare, care contine, accesul la statie, accesul in interiorul statiei, canalizare
menajera si colectare si evacuare apa meteorica, retele de apa tehnologica si retele apa
de incendiu, retele electrice, etc.



Pagina 83 din 117
3.7.2 Strazile pana la limitele amplasamentului statiei
incintei Statiei de Epurare , in conformitate cu propunerea Antreprenorului din oferta sa
tehnica si pe baza planurilor de amenajare aprobate.
Planse Desenate.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: constructia tuturor strazilor,
cailor de acces, trotuarelor, parcarilor, imprejmuirilor, portilor de acces, zonele verzi,
nivelarea terenului, asa cum vor fi prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului.
Pentru deservirea rutiera a obiectivelor proiectate in cadrul statiei de epurare se prevede
amenajarea terenului in jurul acestora. In incinta statiei de epurare se prevede
amenajarea unor platforme cu imbracaminte din beton de ciment. In jurul fiecarui obiect
se prevede realizarea unui trotuar de 1.00 m latime pentru circulatia pietonala.
de-a lungul gardului, in interiorul statiei.
pentru apa uzata se va realiza doar daca este necesar.
Lucrari necesare:

Pagina 84 din 117
de sol;
furnituri;
o Constructia statiei de pompare a apei uzate daca este necesar;
o Constructia caminelor de pompe inclusiv lucrari civile, in cazul in care prin
proiectul Antreprenorului este necesara o statie de pomparese vor prevedea
si toate confectiile metalice cum ar fi capace, scari si altele;
vigoare.

Apa de exploatare (pentru spalarea tehnologica sau scopuri sanitare) este necesara la
In incita statie se va executa reteaua si sistemul de hidranti pentru stingerea incendiilor.
Va fi folosita apa furnizata de reteaua orasului.
realizarea unui camin de bransament, care va fi prevazut cu apometru si a tuturor
lucrarilor de conectare a retelei statiei.
Urmatoarele instalatii vor fi prevazute cu racord la apa tehnologica:
o Sistem de spalare pentru gratare rare si gratare dese;
o sistem de spalare pentru desnisipator si separator de grasimi;

Pagina 85 din 117
o Sistem de spalare statie de pompare namol;
o Sistem spalare pentru gratare rare si gratare dese;
o Instalatie de spalare pentru ingrosatorul namol;
o Instalatie de spalare pentru deshidratare namol;
o Sistemul de incalzire locala;
o Cladirea administrativa;
o Orice alta unitate daca este necesar.
de exploatare.
Lucrari necesare:
categorie de sol.
furnituri.
o Constructia statiei de livrare a apei de exploatare, incluzand:
vigoare.

Cladirea administrativa va fi prevazuta cu atelier mecanic, laborator analize apa uzata,
vestiare, grup sanitar si centrala termica proprie. Toate grupurile sanitare vor avea peretii

Pagina 86 din 117
placati cu faianta pe intreaga inaltime iar salile aferente laboratorului pe inaltimea de
cotapardoselii 1,50m.
Pentru camera de laborator se vor realiza conditiile climatice specifice echipamentelor de
laborator furnizate in cadrul acestui Contract.
- Lucrari civile:
o Toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje ce sint necesare pentru
constructia cladirii administrative;
includa echipamentele de laborator prezentate mai jos si cele specificate in Volumul 2,
Capitolul A2 Sectiunea 2:
- Dotari laborator:
o Reactivi si accesorii pentru tubidimetru;
o Sistem BOD + incubator;
o Spectofotometru;

Pagina 87 din 117
o Termobalanta;
vor lega partile metalice ale PT-ului care nu sunt sub tensiune dar care ar putea ajunge
sun tensiune in mod accidental. Centura de impamantare se va lega la priza de pamant
comuna pentru toate obiectele din statia de epurare.
- Lucrari civile:
o Construirea cladirii postului de transformare- toate lucrarile civile, de
echipamente;

4 CERINTE PARTICULARE DE PROIECTARE SEAU HARLAU
Parametrii de proiectare relevanti pentru lucrarile de modernizare a SEAU Harlau sunt
prezentati mai jos.

Pagina 88 din 117
Cerintele de proiectare detaliate pentru diferitele unitati de tratare sunt specificate n
detaliu n capitolele de mai jos.

ncarcarile hidraulice pentru SEAU Harlau sunt prezentate n Tabelul 8 de mai jos.

Descriere
Valori debit
proiectat
Unitatea
uzat zi med
3000 m/zi
Debit maxim vreme uscata Q
uz orar max
252 m/h
Debit mediu ce trebuie tratat n conditii
de vreme ploioasa
Q
uz zi ploaie
4652 m/zi
max. Q
apa uzata
479 m/h

Toate debitele care depasesc debitul maxim proiectat pentru vreme ploioasa,
reprezentat de 479 m
3
/h vor fi deversate n Raul Bahlui prin intermediul pragului deversor
al camerei de receptie.

Dimensionarea statiei de epurare a orasului Harlau va fi facuta pentru 19009 LE.
Concentratiile si ncarcarile poluante de proiectare prezentate n Tabelul 9 de mai jos vor
fi folosite pentru proiectarea SEAU Harlau.

Pagina 89 din 117
Parametru poluant
proiectata
ncarcare poluanta
proiectata *
5
) 256 mg/l 1200 kg/zi
Total azot (N
TOT
) 45 mg/l 209 kg/zi
Total Fosfor (P
TOT
) 8.20 mg/l 38 kg/zi
* valorile privind ncarcarile sunt rotunjite
ncarcarile interne, precum ncarcarile cauzate de debitele recirculate provenind din
tratarea namolului, nu sunt incluse n valorile prezentate mai sus si vor trebui avute n
vedere n mod suplimentar.

Antreprenorul va obtine si garanta, prin procesele de epurare implementate, valori mai
mici sau egale cu cele prezentate in tabelul 10 atat timp cat concentratiile si ncarcarile
influentului sunt mai mici sau egale cu valorile prevazute n Tabelul 9 de mai sus.
Calitatea apei uzate tratate trebuie sa fie n conformitate cu cerintele stipulate n Aviz de
Gospodarire a Apelor Nr. 274, emisa n Octombrie 2009 asa cum este prezentata n
tabelul de mai jos.

Pagina 90 din 117
Tabel 10: SEAU - criterii calitate efluent
Nume indicator U.M.
Valoarea
maxim
permisa
1)
Frecventa
de
prelevare
5 zile (CBO
5
) determinata prin
nitrificare
mg O
2
/l 25 Zilnic
dicromat
mg O
2
/l 125 Zilnic
Total azot
)
org
+
N
NH4
azotat)
mg N/l 15 Zilnic
1)
Analize realizate pe probe compozite medii zilnice, omogenizate, nedecantate si nefiltrate.
2)
putin 12C.
editie a standardelor relevante romanesti.
proiectate ale apei uzate prezentate n tabelul 9. n cazul n care ncarcarea poluanta
zilnica primita n SEAU depaseste nivelul ncarcarilor poluante prezentate n tabelul 9, o
parte cat mai mare din debit va fi pe deplin tratata n SEAU, nsa probele de efluent ale
zilei respective vor fi excluse de la procedura privind garantia performantei.
93 %. Concentratia maxima a probelor care nu ndeplinesc acesti parametri nu va depasi
valorile privind efluentul cu mai mult de 100 %.

4.3 Curs de apa emisar
deversate n Raul Bahlui. Antreprenorul va proiecta si construi facilitatile SEAU de o
asemenea maniera ncat sa permita deversarea apelor uzate tratate sau netratate n
orice moment pe perioada lucrarilor de construire.

Pagina 91 din 117

Facilitatea de deversare de urgenta va fi prevazuta cu un dispozitiv de masurare a
debitului pentru a masura cantitatea de apa netratata deversata n Raul Bahlui.
Debitmetrul urmeaza sa fie conectat la sistemul SCADA.
de epurare. Oferind si posibilitatea de ocolire (by-pass) a statiei de epurare in cazuri de
forta majora si de asemenea, are rolul de deversor de apa pluviala. Caminul va fi
construit din beton armat si va fi echipat cu stavila pentru izolarea conductei de admisie
in statia de epurare (dand posibilitatea de by-pass a statiei de epurare) si gratar rar
autocuratator, amplasat pe coronamentul deversorului pentru retinerea materiilor solide
cand caminul are rol de deversor apa pluviala. In statia de epurare va intra doar debitul
maxim 479 mc/ora.
Tot in camera de receptie si deversor de apa pluviala va fi instalat si un echipament
automat de prelevare probe.
Va fi instalat un dispozitiv automat de prelevare probe, programabil sa colecteze si sa
stocheze probe de apa din influent.
- Lucrari civile:
o Construirea unui camin de admisie apa uzata - toate lucrarile civile, de
echipamente;
o Construirea unui camin general de preluare a apelor uzate - toate lucrarile
civile si finisaje care pot fi necesare;
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare manuala;
o Achizitionarea si instalarea deversorului de apa pluvial prevazut cu gratar rar
autocuratator;
o Achizitionarea si instalarea unui dispozitiv frigorific automat de prelevare
probe de apa din influent.
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru temperatura apei uzate,
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru valoarea pH-ului,

Pagina 92 din 117
necesar;

Se va construi un pavilion tehnologic in care se vor amplasa in canale deschise 2 gratare
rare si doua gratare dese cu curatare mecanica. Acestea vor putea fi izolate amonte si
aval cu stavile. Pe fiecare dintre cele doua linii se va monta cate un gratar rar plan
inclinat, cu interspatiul dintre bare de 50 mm si cate un gratar des, cu interspatiul dintre
bare de 6 mm. Gratarele vor fi curatate mecanic, pornirea acestora facandu-se functie
atat de un temporizator cat si functie de pierderea de sarcina printre barele gratarului.
Materiile retinute se vor descarca prin intermediul transportoarelor in doua containere
mobile, dupa compactare.
- Lucrari civile:
o Construirea canalelor pentru gratare - toate lucrarile civile, de arhitectura si
Instalatia automata de curatare a gratarelor va fi prevazut sa porneasca la sesizarea
unei diferente de nivel amonte/aval, dar si temporizat la o perioada de timp definita si
controlabila de catre utilizator.
In momentul actionarii instalatiei de curatare, temporizat se vor actiona si transportoarele
pentru evacuarea refuzului de pe gratare si instalatia de compactare.

Pagina 93 din 117
Sistemul de control va opri automat instalatia de curatare a gratarelor, transportoarele si
compactoarele la detectarea unui semnal de supraincarcare si va transmite un semnal
de alarma in SCADA.

0.2mm cu o eficienta de 95% sau mai mare.
Apa uzata pompata va intra in bazinele de degrosisare unde va fi trecuta prin
deznisipator si separatorul de grasimi, unde sunt retinute particulele solide si grasimile.
debitului de apa uzata pe cele doua linii paralele.
amonte-aval pentru fiecare linie.
Fiecare dintre cele doua linii va fi prvazuta cu cate un pod raclor independent.

Nisipul va fi spalat si i se va reduce umiditate intr-o unitate speciala clasor de nisip
(spalator de nisip tip clasor elicoidal).. Dupa acest proces, nisipul este stocat intr-un
container mobil in vederea evacuarii ulterioare la groapa de gunoi. Grasimile flotate la
suprafata apei vor fi colectate in statia de pompare grasimi.
Echipamentele vor fi integral automatizate, controlul podurilor racloare, a sistemului de
aerare, a transportoarelor si a instalatiilor de spalare se va face prin temporizare.
Aerarea deznisipatorului si separatorului de grasimi va fi asigurata de 1+1 suflante, ce
vor fi pozitionate intr-o cladire tehnologica ce va adaposti si clasorul de nisip(spalator de
nisip tip clasor elicoidal). Antreprenorul va prezenta calculele hidraulice necesare pentru
dimensionarea suflantelor.
- Lucrari civile:
o Construirea unui pavilion tehnologic pentru instalatia de desnisipare si
separare grasimi - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi
necesare, asigurarea accesului facil la echipamente;
degrosisare va fi montata in pavilionul existent.
o Achizitionarea si instalarea utilajelor de degrosisare si spalare a nisipului;

Pagina 94 din 117
o Achizitionarea si instalarea unui recipient pentru stocare grasimi;
necesara;
Racloarele vor functiona automat cu o frecventa determinata de operator cu o intarziere
determinata de operator la finalizarea fiecarui ciclu.
Unitatile de desnisipare- separare grasimi vor lucra automat, pe o perioada de timp
determinata, conform unui grafic definit de operator.

4.4.4 Masurarea debitului influent
Pentru a monitoriza apa uzata ce intra in statia de epurare, se va fi construi un camin de
debitmetru, caminul va fi realizat din beton armat, iar debitmetrul va fi dotat cu
posibiltate de izolare amonte si aval cat si posibiltate de ocolire a acestuia in caz de
defectiune/ interventii. Acesta se va pozitiona astfel incat sa masoare debitul influent
statiei, fara by-pass).
Lucrari civile:
o Construirea caminului pentru instalarea dispozitivului de masurare a
Lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare
o Achizitionarea si instalarea unui debitmetru;
o Achizitionarea si instalarea conductelor corespunzatoare, vanelor de izolare
necesare si orice fiting care poate fi necesar;

Pagina 95 din 117

4.4.5 Camera de amestec, distributie si deversor de apa pluviala tratata mecanic
Se va construi un deversor de apa uzata tratata mecanic care va permite accesul in
treapta biologica a doar Q orar max=252 mc/ora, debitul superior Q orar max fiind
deversat in conducta de by-pass. Caminul va fi construit din beton armat si va fi echipat
cu stavila pentru izolarea conductelor de admisie in bazinele biologice (dand posibilitatea
de by-pass a treptei de epurare biologica) si cu un deversor. In treapta de epurare
biologica va intra doar debitul maxim Qorar max=252 mc/ora. Antreprenorul va prezenta
calcule hidraulice atat pentru caminul deversor cat si pentru conducta de evacuare.
- Lucrari civile:
o Construirea unui camin deversor apa pluvial - toate lucrarile civile, de
arhitectura si finisaje care pot fi necesare si asigurarea spatiului necesar
o Achizitionare si instalare stavile reglabile din inox cu actionare manuala
o Achizitionarea si instalarea deversorului
necesara;

Vor fi incluse instalatii mecanice noi pentru epurare si in treapta biologica care este
bazata pe procesul din bioreactoare si decantoare secundare.
nitrificare. Varsta aleasa pentru namol va fi de 25 de zile (aerare extinsa) deoarece
namolul va fi stabilizat in aceste bazine.

Pagina 96 din 117
Zonele anoxice vor realiza denitrificarea, unde nitratii generati de procesul de nitrificare
sunt eliminati, iar zonele aerobe vor realiza nitrificarea.
aerare (nitrificare), va fi recirculat intern (prin pompare) n zona anoxica prin intermediul
a trei pompe.
Distributia aerului n zona de nitrificare va fi realizata cu difuzoare cu membrana elastica
perforata, cu bule fine instalate pe radierul bazinelor, sau similar (doar cu acceptul
Angajatorului).
- Lucrari civile:
o Construirea bazinelor noi bioreactor - toate lucrarile civile, de arhitectura si
o Reabilitarea bazinelor existente, toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje
care pot fi necesare, asigurarea accesului facil la echipamente;
BioP ;
o Achizitionarea si instalarea de mixere pentru zona anoxica;
de alimentare, vane de izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele
de aerare, difuzori cu membrana;

Pagina 97 din 117
necesar;
Vor fi prevazute cate 1 dispozitiv de masurare a oxigenului in fiecare bazin. In
si vanele.
dispecerat.

concentratie fosfor in apa evacuata dupa treapta de eliminare biologica a fosforului,
decat cel admis dupa treapta de indepartare bilogica a fosforului, va transmite un semnal
de Alarma in SCADA si va porni automat instalatia de precipitare chimica a fosforului.
Dozele de reactiv vor fi ajustate automat in functie de citirile senzorilor de masurare a
fosforului.

Pagina 98 din 117
Injectarea cu reactivi se va face in camera de distributie situata amonte de decantoarele
secundare. Instalatia de precipitare chimica a fosforului va fi integrata in sistemul de
automatizare al intregii statii.Vor fi efectuate toate lucrarile pentru realizarea unei statii de
eliminare a fosforului inpreuna cu toate facilitatile cerute. Totodata se va prevedea un
bazin (cuva) de protectie la golire (in caz de avarie) pentru 110% din continutul bazinelor.
Vor fi incluse echipamentele pentru dozarea si stocarea substantelor chimice (cu toate
masurile de protectie), furnizarea si instalarea unei statii de eliminare a fosforului
impreuna cu toate conductele asociate, echipamente de masurare, etc. Instalatia va fi
amplasata in pavilionul suflantelor.
- Lucrari civile:
o Lucrari civile necesare pentru instalarea noilor echipamente - toate lucrarile
civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea accesului facil
la echipamente;
o Achizitionarea si instalarea rezervorului de stocare a precipitatului pentru
fosfor;
o Achizitionarea si instalarea de pompe cu membrane cu reglaj manual;
necesar;

Statia de suflante va fi situata in imediata vecinatate a bioreactoarelor si acestea va oferii
necesarul de aer pentru procesul de nitrificare si stabilizare namol. Aerul va fi asigurat de
2 + 1 suflante, controlate de convertizoare de frecventa pentru ajustarea debitului.
Debitul de aer va fi ajustat in functie de concentratia de oxigen dizolvat, concentratie ce
va fi controlata cu ajutorul senzorilor de oxigen. Suflantele vor fi amplasate intr-un

Pagina 99 din 117
pavilion tehnologic ce va contine si instalatia de precipitare chimica a fosforului si
integrate in sistemul de automatizare al intregii statii.
- Lucrari civile:
o Construirea pavilionului tehnologic al suflantelor - toate lucrarile civile, de
echipamente;
necesar;
asa cum este necesar in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului;

supus procesului de sedimentare. Dimensiunile decantoarelor secundare vor fi alese,
astfel incat timpii de retentie la debitul de calcul si la debitul de verificare sa corespunda
standardelor in vigoare.
Fiecare bazin va fi echipat cu un pod raclor cu suctiune care colecteaza si transfera
namolul la canalul de colectare namol, situat ntre cele doua decantoare.
Namolul activat va fi colectat de podul raclor si evacuat in statia de pompare namol
activat.

Pagina 100 din 117
Apa epurata rezultata la finalul procesului de decantare secundara, deverseaza la
capatul aval al decantorului intr-un canal de colectare de unde se asigura evacuarea
spre emisar prin intermediul conductei generale de evacuare.

- Lucrari civile:
o Construirea decantoarelor secundare - toate lucrarile civile, de arhitectura si
necesar;
activat de recirculare;
fiecare bazin;
Racloarele vor functiona continuu.
Antreprenorul va prevedea posibilitatea introducerii manuale a datelor despre nivelul si
pozitia limitelor straturilor de namol in sistemul SCADA.
automat, cu functionare continua si posibil de condus prin intermediul SCADA.

Pagina 101 din 117
Extragerea namolului in exces din proces se va face in functie de concentratia namolului
suspensie. Extragerea namolului trebuie sa fie reglata automat.

1+1 unitati de pompare, iar namolul in exces va fi transferat catre unitatea de
concentrare gravitationala, prin intermediul a 1+1 unitati de pompare. Conductele de
refulare a unitatilor de pompare vor fi prevazute cu debitmetre electromagnetice pentru
masurarea atat a debitului de namol de recirculare cat si a debitului de namol in exces.
Functionarea pompelor va fi in stransa legatura cu masuratorile efectuate de senzorii
montati in bioreactoare (functie de concentratia namolului activat).
- Lucrari civile:
echipamente;
rezerva;
necesar;

Pagina 102 din 117
minim - maxim.
cat si automat.

debitmetru Parshall. Acesta se va pozitiona astfel incat sa masoare debitul efluent total
statiei (atat debitul evacuat dupa treapta biologica, cat si debitele evacuate prin toate by-
passurile, in aval de caminul de intersectie).
- Lucrari civile:
o Achizitionarea si instalarea unui jgheab Parshall montat in canalul
corespunzator;

Pagina 103 din 117

4.5.7 Echipament automat de prelevare probe
In prezent nu exista un echipamet automat pentru prelevarea probelor de apa uzata ce
iese din SEAU. Va fi instalat un dispozitiv automat de prelevare probe, programabil sa
colecteze si sa stocheze probe de apa din influent.
- Lucrari civile:
o Toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare, asigurarea
accesului facil la echipamente, pentru montarea echipamentelor;
din influent;
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru temperatura apei uzate;
o Achizitionarea si instalarea a 1 analizor online pentru valoarea pH-ului;
Antreprenorului.
Se va executa conducta de evacuare si gura de varsare a apei epurate din cadrul statiei
de epurare. Emisarul statiei de epurare va fi raul Bahlui. Se solicita amenajarea malului
in zona gurii de deversare in emisar, In acest scop, ca parte a ofertei sale tehnice,
Antreprenorul va elabora proiectul si lucrarile necesare pentru protectia malului, luand in
calcul cota maxima a raului, in conformitate cu standardele si normativele in vigoare.
Determinarea cotei maxime a raului se va face de catre Antreprenor prin elaborarea unui
studiu hidrologic pentru raul Bahlui.
- Lucrari civile:
o Conectarea la sistemul de evacuare a apei uzate si construirea sistemului de
by-pass - toate lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare,
asigurarea accesului facil in camine;

Pagina 104 din 117
necesar;

Namolul in exces va fi pompat intr-un concentrator de namol gravitational nou prevazut
prevazut pentru a creste continutul de solide din namol inainte de a fi deshidratat.
Namolul concentrat va fi pompat in unitatea de deshidratare mecanica a namolului.
Supernatantul rezultat din deshidratarea namolului se va ndeparta gravitational si apoi
va fi directionat prin conducte la statia de pompare supernatant.
Concentratorul nou prevazut va fi echipat cu un pod raclor tip pieptene.
- Lucrari civile:
o Achizitionarea si instalarea unui pod raclor tip pieptene;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel ultrasonic;
necesar;
Evacuarea namolului va fi automata, controloata si monitorizata prin sistemul SCADA, in
functie de cerintele statiei de concentrare mecanica a namolului biologic. Pornirea
extragerii namolului precum si oprirea extragerii trebuie sa fie decisa de operator.


Pagina 105 din 117
4.6.2 Deshidatarea mecanica a namolului in exces
Conditionarea materiilor solide necesara in general pentru producerea unui namol de
calitate cu o umiditate scazuta, implica adaugarea in amonte de instalatiile de
deshidratare a reactivilor de conditionare. Pentru a asigura o buna dispersie a acestora
in masa de manol se va prevedea cate un bazin de omogenizare prevazut cu agitator
rapid. Ofertantul are libertatea de a alege rectivii de conditionare conform procesului
propus de acesta, cu obligativitatea ca alegearea sa fie justificata din punct de vedere
tehnico-economic, iar statiile de preparare, stocare, dozare de reactivi sa fie justificate
conform tipului de reactiv ales.
Unitatile de deshidratare si instalatia de preparare si dozare polielectrolit vor fi adapostite
de pavilionul in care se afla si unitatile de concentrare mecanica.
Namol deshidratat va fi transportat de un transportor cu surub cu 2 intrari si evacuat n
containere mobile care sunt tractate la zona de depozitare a namolului deshidratat
supernatant.
- Lucrari civile:
echipamente;
necesar;
cu namol fermentat;

Pagina 106 din 117
o Achizitionarea si instalarea pompelor de alimentare cu polielectrolit;
deshidratat;
o Achizitionarea si instalarea containerelor mobile pentru namolul deshidratat;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de gaz potential explozibil;
realiza:
o functionarea automata a electropompelor de namol;
o functionarea automata a utilajului pentru deshidratarea mecanica a
namolului;
o functionarea automata a statiei chimice de stocare, preparare si dozare de
reactivi pentru conditionarea namolului inainte de deshidratare, inclusiv
anexele;
dispecer.
o Debitmetre:
deshidratare mecanica;
de deshidratare mecanica.
Masurarea presiunii apei de spalare.

Pagina 107 din 117
decantoare primare.
- Lucrari civile:
echipamente;
necesar;
o Achizitionarea si instalarea unui traductor de nivel;
cat si automat.

Pagina 108 din 117

deshidratat pentru o perioada de aproximativ 6 luni.
Suprafata trebuie sa fie acoperita cu invelitoare transparenta si prevazuta cu sisteme de
colectare perimetrale, astfel ncat apa de ploaie sa nu se infiltreaze in namolul
deshidratat, pentru a se evita generarea unui volum semnificativ de supernatant si
rehidratarea namolului.
Depozitul de namol format va fi alcatuit din trei compartimente si va fi prevazut cu porti
de acces.
Supernatantul colectat de la zona de depozitare, se transfera mpreuna cu supernatantul
generat de procesul de ingrosare si de deshidratare a namolui, spre statia de pompare
supernatant.
manevra pentru utilaje in vederea aranjarii namolului deshidratat din zona gurii de
depozitarea uniforma a namolului deshidratat pe suprafata platformei.
- Lucrari civile
utilajele care manipuleaza si transporta al namolul;
o Peretii depozitului de namol trebuie sa fie etansi, executati astfel incat sa nu
permita scurgeri in exteriorul ecestuia;
si manevrele utilajelor de transport;
o Usa de acces va fi instalata in partea opusa punctului de incarcare cu namol
si va asigura o inchidere etansa.

Pagina 109 din 117
- Va fi achizitionat un vehicul operational pentru transportarea turtelor de namol de la
deshidratarea namolului la zona de depozitare a namolului.

4.7 Alte instalatii
Antreprenorul va lua in considerare elaborarea unui proiect complet care sa contina toate
elementele necesare pentru sistematizarea pe verticala a amplasamentului final al Statiei
de Epurare, care contine, accesul la statie, accesul in interiorul statiei, canalizare
menajera si colectare si evacuare apa meteorica, retele de apa tehnologica si retele apa
de incendiu, retele electrice, etc.

4.7.2 Strazile pana la limitele amplasamentului statiei
incintei SE, in conformitate cu propunerea Antreprenorului din oferta sa tehnica si pe
baza planurilor de amenajare aprobate.
Planse Desenate.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: constructia tuturor strazilor,
cailor de acces, trotuarelor, parcarilor, imprejmuirilor, portilor de acces, zonele verzi ,
nivelarea terenului, asa cum vor fi prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului.
Pentru accesul rutier cat mai facil la obiectivele nou proiectate in cadrul statiei de
epurare se va prevedea amenajarea terenului in jurul acestora. In incinta statiei de
epurare se prevede amenajarea unor platforme cu imbracaminte din beton de ciment. In

Pagina 110 din 117
jurul fiecarui obiect se prevede realizarea unui trotuar de 1.00 m latime pentru circulatia
pietonala.

de-a lungul gardului, in interiorul statiei.

pentru apa uzata se va realiza doar daca este necesar.
Lucrari necesare:
de sol;
furnituri;
o Constructia statiei de pompare a apei uzate daca este necesar;
o Constructia caminelor de pompe inclusiv lucrari civile, in cazul in care este
necesara o statie de pompare, toate confectiile metalice cum ar fi capace,
scari si altele;

Pagina 111 din 117
vigoare.

Apa de exploatare (pentru spalarea tehnologica sau scopuri sanitare) este necesara in
In incita statie se va executa reteaua de apa de exploatare si sistemul de hidranti pentru
stingerea incendiilor.Va fi folosita apa furnizata de la reteaua orasului.
realizarea unui camin de bransament prevazut cu apometru si a tuturor lucrarilor de
conectare a retelei statiei.
Urmatoarele instalatii vor fi prevazute pentru apa de exploatare cu racord la apa
tehnologica:
o Sistem de spalare pentru gratare rare si gratare dese;
o Sistem spalare pentru gratare rare si gratare dese;
o Instalatie de spalare pentru ingrosatorul namol;
o Instalatie de spalare pentru deshidratare namol;
o Sistemul de incalzire locala;
o Cladirea administrativa;

Pagina 112 din 117
o Orice alta unitate daca este necesar.
de exploatare.
Lucrari necesare:
categorie de sol.
furnituri.
o Constructia statiei de livrare a apei de exploatare, incluzand:
vigoare.

Cladirea administrativa este existenta si va adaposti de asemenea si laboratorul fizico-
chimic al Statiei.. Toate grupurile sanitare vor avea peretii placati cu faianta pe intreaga
inaltime iar salile aferente laboratorului pe inaltimea de cota.pardoselii 1,50m.
Camera de laborator va realiza conditiile climatice cerute, considerand echipamentele de
laborator furnizate in acest Contract.
- Lucrari civile:

Pagina 113 din 117
o Construirea cladirii administrative, laborator de analize, atelier mecanic - toate
lucrarile civile, de arhitectura si finisaje care pot fi necesare;
includa echipamentele de laborator listate mai jos si cele specificate in Volumul 2,
Capitolul A2, Sectiunea 2:
- Dotari laborator:
o Reactivi si accesorii pentru tubidimetru;
o Sistem BOD + incubator;
o Spectofotometru;
o Termobalanta;
In camera de laboratorului se vor realiza conditiile climatice specifice luand in
considerare echipamentele de laborator propuse in cadrul acestui Contract.
si Protectie in vigoare.

Pagina 114 din 117
vor lega partile metalice ale PT-ului care nu sunt sub tensiune dar care ar putea ajunge.
Centura se va lega la priza de pamant comuna pentru toate obiectele din statia de
epurare.
- Lucrari civile:
o Construirea cladirii postului de transformare- toate lucrarile civile, de
echipamente;

4.8 Alte lucrari
4.8.1 General
Pe propria cheltuiala, Antreprenorul este singur responsabil pentru realizarea tuturor
aranjamentelor si eforturilor necesare pentru a asigura ndeplinirea corespunzatoare a
obligatiilor sale de proiectare, achizitionare si construire a instalatiei de epurare . Toate
costurile induse de conectarea si consumul de utilitati publice pe perioada executarii
obligatiilor de proiectare si construire vor fi incluse n Suma Contractului si se vor achita
de catre Antreprenor.

4.8.2 Peisagistica
Antreprenorul este obligat sa adopte masuri de peisagistica pentru toate zonele de
constructie n care actioneaza.

Pagina 115 din 117
Zonele santierului care nu sunt ocupate de facilitati ale SEAU, drumuri, alei etc. vor fi
nivelate uniform asigurindu-se o racordare optima la acestea. Orice schimbare abrupta a
nivelului suprafetei va fi evitata pe cat posibil. Acolo unde acest lucru nu este posibil se
vor prevedea ziduri de sprijin din beton sau zidarie, prevazute cu sistem de drenaj si cu
rigole de colectare si transport.
Zonele nepavate vor fi acoperite si replantate cu arbusti specifici zonei, adaptabili
conditiilor din statiile de epurare si vor fi inierbate.

4.8.3 Lucrari electrice
Lucrarile electrice, legate de functiile de operare si control ale diverselor echipamente si
structuri, reprezinta parti de lucrari ce apartin respectivelor componente si sunt definite
de sectiuni specifice.
Aceasta sectiune se refera la orice alte lucrari electrice ce nu sunt definite in alta parte
printre care:
o cablurile de alimentare de la TGD la tablourile TD de la obiecte, cablurile intre
obiecte, precum si cablurile intre obiecte si receptori;
Antreprenorul va include in costurile sale orice alte lucrari pe care le considera necesare
pentru finalizarea, punerea in functiune si operarea statiei de epurare.

4.8.4 Reteaua de impamantare
Antreprenorul va proiecta si construi un sistem nou si o noua retea de impamantare, in
conformitate cu standardele, codurile si legislatia in vigoare in Romania.

4.8.5 Iluminatul exterior
Antreprenorul va proiecta, transmite spre abrobare si va construi un sistem pentru
iluminatul exterior stradal, care sa cuprinda intreaga Statie, pana la limitele ei de
proprietate.
Sistemul de iluminat stradal va fi comandat atat de un sistem de fotocelule cat si manual.
Iluminatul cladirilor sau al diverselor structuri va fi proiectat astfel incat sa permita
activitati de inspectie si/sau interventie in cazuri de urgenta.


Pagina 116 din 117
4.8.6 Instalatie de paratrasnet
Antreprenorul va proiecta, transmite spre aprobare si construi un sistem complet
protectie la trasnete in conformitate cu standardele, codurile si legislatia in vigoare in
Romania.

4.8.7 Sistem de securitate antiefractie
Antreprenorul va trebui sa realizeze si un sistem de securitate a incintei statiei (incluzand
si imprejmuirea) care sa fie coordonat de sistemul integrat de automatizare al statiei.

4.8.8 Sistem de detectie gaze
Toate incintele inchise unde exista riscul acumularilor de gaze toxice si inflamabile
(hidrogen sulfurat, metan) vor fi prevazute cu senzori specifici si sisteme de detectie,
semnalizare si alarma acustica (eventual incluse in sistemul SCADA). Toate aceste
incaperi vor avea instalatiile afertente construite in sistem antiexploziv.

4.8.9 Automatizare si sistem SCADA
Antreprenorul va proiecta si implementa un sistem automat complet, conectat la sistemul
central SCADA, pentru a permite functionarea si controlul si monitorizarea in intregime a
procesului de epurare, cu personal minim. Sistemul SCADA va functiona n sistem
GSM/GPRS.
Lucrarile vor include dar nu se vor limita la:
o Procurarea si instalarea tuturor senzorilor, de orice fel, dupa cum este
necesar.
o Toate lucrarile de legatura, inclusiv procurarea si instalarea cablurilor
necesare, a fitingurilor, accesoriilor, lucrarilor de umplutura, dupa cum este
necesar.
o Procurarea si instalarea echipamentului de transmisie prin radio sau telefonie
mobila, daca si acolo unde este necesar.
o Pregatirea si adaptarea camerei centrale de control la standardele
corespunzatoare pentru primirea echipamentului SCADA, inclusiv toate
lucrarile civile, cum ar fi tavane false, echipament pentru controlul umiditatii si
temperaturii si alte lucrari relevante.
o Procurarea, instalarea, conectarea si punerea in functiune a tuturor
echipamentelor Hardware si software.

Pagina 117 din 117
o Orice alta dotare sau echipament poate fi necesar.
Totul trebuie sa fie in concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului, cu standardele
si codurile de practica in vigoare.
Antreprenorul va include in costurile sale orice alte lucrari pe care le considera necesare
pentru finalizarea, punerea in functiune si operarea statiei de epurare.

2007 - 2013

ANGAJATOR: S.C. APAVITAL S.A. Iai

CL10 - MODERNIZAREA STAIILOR DE TRATARE
APE UZATE IN


Volumul 2 Capitolul A2, Seciunea 1
Specificaii Execuie Proiect

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Specificaii Execuie Proiect

Pagina 2 din 59
CUPRINS
1 OBIECTUL 7
2 REVIZUIREA PROIECTARII PRE-CONSTRUIRE 7
2.1 Prevederi generale 7
2.2 Documente necesare pentru aprobare 8
2.3 Specificatii privind documentele Antreprenorului 8
2.3.1 Planuri furnizate de Angajator 9
2.3.2 Schitele si documentatia 9
2.3.3 Etape ale inaintarii documentelor Contractului 10
3 SEDINTE 11
3.1 Sedinte saptamanale de santier 11
3.2 Sedinte de management pentru proiectare 11
3.3 Sedinte lunare de progres 12
4 PROGRAME SI PLANIFICARI 12
4.2 Program detaliat de implementare 12
4.3 Gradul de detaliere 14
4.4 Actualizare 14
4.5 Raport de progres privind materialele utilizate in proiect 14
4.6 Lista Planurilor Antreprenorului si lista de achizitii 15
4.7 Analiza periodica a Programelor de lucru 15
5 RAPOARTE DE PROGRES LUNAR 15
6 CONTROLUL SI ASIGURAREA CALITATII 17
6.1 Planul de control si asigurare a calitatii 18
7 INSPECTIE SI TESTARE 20
7.1 Generalitati 20
7.2 Testarea lucrarilor si costurile inspectiilor 21
7.3 Certificatele testelor 22

Pagina 3 din 59
7.4 Inspectii ale echipamentelor, teste si garantii 23
7.5 Teste si inspectii ale materialelor si lucrarilor 24
8 PROBELE, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIA LA TERMINAREA
LUCRARILOR 25
8.1 Generalitati 25
8.2 Verificari inaintea punerii in functiune 25
8.2.1 Statia electrica / Postul de tranformare 26
8.2.2 Reteaua de impamantare 26
8.2.3 Testarea cablajelor 26
8.2.4 Tablourile locale de distributie 27
8.2.5 Sarcina motoarelor electrice / Suprasarcini 27
8.2.6 Vitezele motoarelor electrice 27
8.2.7 Protectiile 27
8.2.8 Aparate de Masura si Control 27
8.2.9 Sistemul SCADA 27
8.3 Teste si probe de functionare 28
8.3.1 Pompele 28
8.3.2 Podurile racloare de la decantoare 28
8.3.3 Gratare si Benzi Transportoare 28
8.3.4 Compactor evacuare materii sitate 28
8.3.5 Racloare de curatire gratare, pompe gratare si suflante desnisipare separare grasimi 29
8.3.7 Probe de santier la echipamentul pentru aerare 29
8.3.8 Racloarele de la decantoarele secundare 30
8.3.9 Statia de pompare namol de recirculare 30
8.3.10 Sistem monitorizare calitate apa 30
8.3.11 Pompe de transfer a namolului la deshidratare 30
8.3.12 Instalatii de dozare Polimeri, Polielectrolit si Clorura Ferica 30
8.3.13 Statia de Dozare Polimeri si Statia de Dozare Clorura Ferica 31

Pagina 4 din 59
8.3.14 Concentrarea gravitationala a namolului si deshidratarea mecanica a namolului 31
8.3.15 Teste de presiune si de pierderi 31
8.3.16 Conductele 31
8.4 Punerea in functiune 32
8.4.1 General 32
8.4.2 Instruirea 32
8.4.3 Teste la Terminare 33
8.4.4 Probe de functionare 33
8.4.5 Prelevarea de probe 34
8.4.6 Verificarea performantelor Statiei de Epurare 34
8.4.7 Receptia la terminarea lucrarilor 35
8.5 Lucrari civile 36
8.5.1 Introducere 36
9 MANUALE DE EXPLOATARE SI INTRETINERESI ARHIVA TEHNICA 37
9.1 Generalitati 37
9.2 Manuale de exploatare si intretinere 37
9.3 Documentele Antreprenorului conforme cu executia 39
10 INSTRUIREA PERSONALULUI ANGAJATORULUI 41
10.1 Metodologia de instruire 41
10.2 Programul de instruire 41
10.3 Locatia pentru instruire 42
11 SANTIERUL 42
11.1 Santierul 42
11.2 Conditiile pe santier 42
11.3 Sursa de apa pentru lucrari in santier 43
11.4 Analizarea si indepartarea munitiilor 43
11.5 Asistenta arheologica 44
11.6 Persoane neautorizate 44

Pagina 5 din 59
11.7 Publicitatea 45
11.7.1 Panouri pentru afisare temporara 45
11.7.2 Placi pentru amplasare permanenta 46
11.8 Traficul 47
12 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 48
12.1 Planul de securitate si sanatate 48
12.2 Prevenirea si stingerea incendiilor 50
12.3 Norme de Protectia Muncii si PSI 51
13 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 51
14 JURNALUL DE SANTIER 52
15 LUCRARI PROVIZORII 52
16 NIVELUL DE ZGOMOT 53
16.1 Nivelul de zgomot in perioada funtionarii statiei 53
16.2 Nivelul de zgomot pe perioada executiei lucrarilor 53
17 PERSONALUL ANTREPRENORULUI 53
18 UTILITATI PUBLICE 53
19 TESTE FINALE 56
20 DOCUMENTELE POST EXECUTIE (AS BUILT DRAWINGS) SI CARTEA TEHNICA A
CONSTRUCTIEI 56
21 ORGANIZAREA DE SANTIER, ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI SI ALTE
SERVICII 58
21.1 Organizarea de santier 58
21.2 Asigurarea conditiilor de trai pentru personalul Antreprenorului 59
21.3 Grupuri Sanitare 59


Pagina 6 din 59
IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei Oferte, Ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si
speciale care guverneaza acest contract ca singura baza a acestei proceduri de
atribuire, indiferent care sunt conditiile proprii Ofertantului.
2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati
Oferta conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si
specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie inclusiv Clarificarile si alte
documente emise de Autoritatea Contractanta pe parcursul procedurii.
3. Esecul de a depune o Oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul
prevazut va conduce la respingerea Ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a
unei rezerve in Oferta sau presupunere cu privire la cerintele din Documentatia de
Atribuire.
4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregatirea si depunerea Ofertei
nu va fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de catre operatorul economic
Ofertant, indiferent de rezultatul procedurii.

Pagina 7 din 59

1 OBIECTUL
Aceasta Specificatie descrie principiile organizationale si tehnice ce vor fi urmarite de
Antreprenor pe durata executarii Contractului si care sunt comune diferitelor lucrari
descrise in alte Specificatii.
Inginerul va acorda o mare importanta indeplinirii obligatiilor Antreprenorului in
conformitate cu aceasta Specificatie. In cazul in care Antreprenorul nu respecta aceste
obligatii fie in termeni ai calitatii si/sau ai abaterilor de la programul convenit va fi
aplicata Clauza 15.2 din Conditiile Generale de Contract Rezilierea Contractului la de
catre Beneficiar.
Antreprenorul va respecta deasemenea, toate conditiile prevazute in orice avize
acordate de terte parti, inclusiv conditiile stipulate in acele avize obtinute de catre
Angajator.

2 REVIZUIREA PROIECTARII PRE-CONSTRUIRE
2.1 Prevederi generale
Se considera ca echipa Antreprenorului a verificat, inspectat si a facut investigatiile
necesare care sa ii permita sa isi asume intreaga responsabilitate pentru toateproiectele,
specificatiile, planurile si calculele incluse in Documentele Contractului.
In termen de 28 de zile de la data semnarii Acordului Contractual, Antreprenorul va
inainta Inginerului programul cuprinzand toate planurile si documentele ce urmeaza sa
fie inaintate spre aprobare/pentru informare. Acest program este subiect al aprobarii
Inginerului si trebuie sa cuprinda un grafic care sa indice in mod clar data cand va fi
inaintat fiecare desen sau document individual. In acest program, Antreprenorul va lua in
considerare perioadele de revizuire necesare Inginerului, precum si orice alte transmiteri,
aprobari si acorduri mentionate in Specificatii tehnice.
Antreprenorul va inainta Inginerului spre aprobare, in conformitate cu procedura
prezentata mai jos, documente tehnice in limba romana pentru toate echipamentele si
metodele de lucru care vor fi utilizate in cadrul lucrarilor de constructie la nivelul statiei.
Informatiile suplimentare cum ar fi planuri, programe, calcule si documente tehnice vor fi
furnizate cand sunt solicitate in mod expres in Specificatiile tehnice sau de catre Inginer.
Termenul "documente va cuprinde toate tipurile de planuri, materiale imprimate,
documente tehnice, rapoarte de testare, probe, calcule, programe, liste de materiale,
devize de cantitati si informatii, precum si alte elemente cu inteles similar.

Pagina 8 din 59
Nu se vor incepe lucrarile de constructie si nu vor fi fabricate sau expediate
materiale/echipamente pana ce planurile relevante sau documentele ce trebuie inaintate
pentru fiecare lucrare in parte nu au fost aprobate de Inginer.

2.2 Documente necesare pentru aprobare
Abaterile de la cerintele Contractului nu vor fi considerate valide chiar daca aprobarea
Inginerului a fost acordata pentru documente relevante ce implicau astfel de abateri, in
afara de cazul cand aceste abateri au fost aprobate in mod explicit de catre Inginer la
notificarea speciala a Antreprenorului cu privire la aceste abateri.
Fiecare plan sau fisa de calcul si toate datele ingineresti inaintate de catre Antreprenor
pentru lucrarile aferente, trebuie sa fie emise de acesta sau, daca sunt emise de un
Subantreprenor, trebuie sa fie verificate si semnate de catre Antreprenor. Planurile
Subantreprenorilor sau asociatilor Antreprenorului care nu au fost marcate "verificat" de
catre Antreprenor, nu vor fi luate in considerare de catre Reprezentantul Inginerului
pentru proiectare-executie si nu vor fi distribuite.

2.3 Specificatii privind documentele Antreprenorului
Toate Planurile vor fi executate in sistem CAD sub forma unor linii negre pe un fond alb
si vor contine cel putin urmatoarele informatii in blocul de titlu si orice alt sistem de
proceduri de asigurare a calitatii, dupa cum este necesar pentru a demonstra ca sunt
conforme cerintelor de asigurare a calitatii ale Antreprenorului.
Angajator,
Titlu contract,
Nr. Proiect,
Titlu plan,
Scara,
Data,
Numar plan,
Nr. revizie.
Realizat de, verificat de, aprobat de.

Toate planurile, inclusiv cele ale oricaror Subantreprenori, trebuie sa fie incluse intr-un
program iar acest program subdivizata in parti, cum ar fi: proces, proiect de structura,
proiectare hidraulica/pneumatica/mecanice, proiectare electrice, sistemde alimentare cu
apa, HVAC (incalzire, ventilatie si aer conditionat), Sistem SCADA etc.
Toate planurile de situatie si planurile de ansamblu vor fi realizate la scara si vor include
o scara grafica prin care sa se faciliteze utilizarea reproducerilor fotografice. Toate
dimensiunile vor fi exprimate in unitati metrice din sistemul international de unitati (SI).

Pagina 9 din 59
Planurile nu vor depasi formatul standard A1. Grosimile liniilor, inaltimea si stilul textului
vor fi conforme cu standardele ISO si standardele relevante romanesti. Calculele si alte
documente vor include o pagina de inceput ce ofera cel putin aceleasi informatii ca si
cele ce trebuie indicate pe planuri.

2.3.1 Planuri furnizate de Angajator
Planurile furnizate impreuna cu Documentatia de Licitatie sunt cuprinse in Volumul 2,
Capitolul B -Planse Desenate.
Antreprenorul va verifica toate dimensiunile, cantitatile si detaliile indicate pe planuri sau
alte date primite de la Inginer si il va notifica imediat pe acesta in legatura cu orice
eroare, neconcordanta sau conflict descoperit. Nedescoperirea acestor erori,
neconcordante sau conflicte nu il degreveaza pe Antreprenor de intreaga
responsabilitate pentru munca nesatisfacatoare, nici de rectificarea unei astfel de lucrari
pe propria cheltuiala.
O copie imprimata pe hartie a Planurilor de Licitatie si copii in format digital .dwg si .pdf
vor fi furnizate Antreprenorului fara costuri. Orice copie suplimentara necesara
Antreprenorului in format imprimat pe hartie va fi furnizata la pretul imprimarii. Aceste
planuri vor deveni Planurile Contractului.
Inginerul isi rezerva dreptul de a realiza planuri aditionale pe durata desfasurarii
Lucrarilor si aceste planuri vor constitui Planuri complementare ale Contractului.

2.3.2 Schitele si documentatia
Antreprenorul va trebui sa pregateasca calculele detaliate si documentatia de detalii de
executie necesare pentru executia lucrarilor. Calculele si desenele de lucru vor trebui sa
fie prezentate Inginerului pentru aprobare inainte de inceperea unor parti importante ale
lucrarilor pe Santier.
Toate dimensiunile din desene, calculele si informatiile furnizate in legatura cu contractul
vor trebui sa fie exprimate in unitati de masura apartinand Sistemului International (SI).
Toate desenele vor trebui sa aiba dimensiunile A1, A2, A3 si A4. Fiecare desen va trebui
sa cuprinda denumirea proiectului, numele proiectantului de specialitate, Inginerului,
Antreprenorului, Angajatorului, etc. sau orice alta exigenta este considerata ca fiind
necesara impreuna cu denumirea desenului, numarul si data acestuia si alte date
relevante, precum numarul si data revizuirii documentului in coltul din dreapta jos.
Cand Antreprenorul este pregatit pentru a-i da Inginerului spre verificare si/sau aprobare
anumite desene si documente, el va trebui sa prezinte cinci copii complete, lizibile ale
desenelor si documentelor. In timp de 21 zile dupa primirea copiilor desenelor si
documentelor de la Antreprenor, Inginerul va returna o copie insemnata cu una din

Pagina 10 din 59
urmatoarele clasificari, in functie de cazul in care se inscriu desenele sau documentele
"aprobate" sau "verificate :
a. Aprobat Lucrarea poate continua.
b. Aprobat cu comentarii Lucrarea poate continua daca conditiile mentionate sunt
realizate. Trebuie stabilita o data de emitere a documentului
revizuit.
c. Respins Lucrarea nu poate continua. Trebuie stabilita o data de
emitere a documentului revizuit.
d. Neaplicabil S-a considerat ca documentul nu are nici o legatura cu
lucrarea in curs.

La primirea desenelor si documentelor care au fost insemnate cu "a" sau "b" (din
clasificarea de mai sus), Antreprenorul poate continua lucrarea, fiind acoperit prin aceste
desene si documente, facand corecturile indicate de Inginer. Copiile tuturor desenelor
aprobate vor fi tinute la biroul de pe santier al Antreprenorului.
Cand desenele si documentele returnate au fost insemnate cu "c" (din clasificarea de
mai sus), Antreprenorul va face corecturile necesare si/sau reviziile desenelor si
documentelor cat mai curand si va retransmite cinci copii ale acestora Inginerului.
Orice lucrare facuta inainte ca Inginerul sa aprobe desenele si/sau documentele va fi pe
riscul Antreprenorului.
Aprobarea Inginerului pentru documentatia de executie , raporturi contractuale etc. nu il
va elibera pe Antreprenor de obligatia de a satisface termenii Specificatiilor tehnice si
daca oricare din echipamentele livrate pe santier este gasit a fi defect sau nesatisfacator,
sau nu functioneaza corespunzator in timpul exploatarii sau in timpul Perioadei de
remediere a defectelor, acesta va fi inlocuit in vederea acceptarii de catre Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil pentru orice discrepante, erori sau omisiuni in desene si
in alte detalii furnizate de catre el, indiferent daca aceste desene si detalii au fost
aprobate sau nu de catre Inginer, cu conditia ca aceste discrepante, erori sau omisiuni
sa nu se datoreze unei informatii inexacte sau unor detalii furnizate in scris
Antreprenorului de catre Angajator sau Inginer.

2.3.3 Etape ale inaintarii documentelor Contractului
Proiectarea aprobata din faza de ofertare reprezinta baza contractuala pentru
urmatoarele etape de proiectare.
Pe durata urmatoarelor etape ale proiectarii, Antreprenorul va inainta Inginerului spre
aprobare urmatoarele documente:

Pagina 11 din 59
1. Proiectare fundamentala (finala): Planuri si informatii in vederea obtinerii
autorizatiilor;
2. Proiectare detaliata (executie): Planuri si informatii anterior inceperii Construirii.

3 SEDINTE
Toate sedintele si discutiile cu Inginerul vor fi desfasurate in limba romana si, daca este
necesar, Antreprenorul va avea prezent un interpret sau un purtator de cuvant vorbitor
de limba romana.
La Atribuirea Contractului, va fi determinata procedura definitiva pentru derularea
sedintelor pe baza urmatoarelor principii.

3.1 Sedinte saptamanale de santier
Vor avea loc sedinte saptamanale de santier intre Inginer si Antreprenor pentru fiecare
locatie, Inginerul prezidand intalnirea. Subantreprenorii vor participa la aceste sedinte la
cererea Inginerului. Angajatorul este invitat sa participe.
In cadrul acestor sedinte, vor fi discutate si se va incerca rezolvarea problemelor care ar
putea afecta executia si progresul lucrarilor, se va revizui progresul lucrarilor din
saptamana care a trecut si vor fi stabilite lucrarile care se vor executa in perioada
urmatoare. Deasemenea, se identifica problemele care cer investigatii si sedinte separate.
Procesele verbale ale acestor intalniri vor fi intocmite de Inginer si distribuite
Antreprenorului si Angajatorului. Aceste procese verbale vor include un program al
lucrarilor pentru saptamana urmatoare acordand o atentie sporita testelor de santier si
furnizarii si instalarii materialelor/echipamentelor.

3.2 Sedinte de management pentru proiectare
La solicitarea Inginerului, vor fi programate sedinte, cu desfasurare intr-o locatie
considerata convenabila de catre Inginer si convenita impreuna cu personalul relevant al
Antreprenorului responsabil pentru proiectare si achizitia de materiale in vederea
coordonarii acestor activitati.
Principalul obiectiv al acestor sedinte va fi accelerarea aprobarii/revizuirii proiectarii si
revizuirea periodica a stadiului proiectarii. Angajatorul este invitat sa participe.
Vor fi intocmite de Inginer Procese verbale ale acestor intalniri, care vor fi distribuite
Antreprenorului si Angajatorului.

Pagina 12 din 59

3.3 Sedinte lunare de progres
Vor avea loc sedinte lunare de progres intre Inginer si Antreprenor, Inginerul prezidand
intalnirea. Subantreprenorii vor participa la aceste sedinte la cererea Inginerului.
Angajatorul este invitat sa participe.
In cadrul acestor sedinte, se vor analiza toate activitatile legate de Contract prestate de
Antreprenor in perioada de executie a lucrarilor si se vor informa toate partile implicate
despre progresul lucrarilor, situatia financiara, calitatea lucrarilor si se va identifica
probleme importante care ar putea sa afecteze progresul lucrarilor.
Procesele verbale ale acestor intalniri vor fi intocmite de Inginer si distribuite
Antreprenorului si Angajatorului.

4 PROGRAME SI PLANIFICARI
Antreprenorul se va conforma cerintelor de intocmire a unui program detaliat, asa cum
este descris mai jos, cu exceptia cazului cand un sistem de programare echivalent sau
imbunatatit este propus de Antreprenor si acceptat de Inginer.
Antreprenorul va prevedea cate o programare realista in timp pentru tratarea tuturor
tertelor parti responsabile, inclusiv obtinerea avizelor si eliberarea autorizatiilor de
construire/demolare, in planificarea si programarea activitatilor sale.

4.2 Program detaliat de implementare
In termen de 28 de zile de la data semnarii Acordului Contractual, Antreprenorul va
elabora un Program detaliat cu planificarile calendaristice pe activitati pentru executia
proiectului. Acest program va fi inaintat Inginerului in vederea acceptarii. Programul va
include, fara a se limita la, urmatoarele detalii:
a) Programul trebuie sa fie sub forma unei diagrame logice in care va fi mentionata
ordinea in care antreprenorul intentioneaza sa execute Lucrarile, inclusiv
perioadele pentru fiecare faza de proiectare in care sa fie identificate drumurile
critice Atunci cand sunt specificate finalizari planificate ale unitatilor sau
sistemelor, drumurile critice si subcritice identificate pentru fiecare unitate sau
sistem trebuie clar indicate;
b) Data de efectuare de comenzii si intervalul de livrare pentru elementele
principale ale echipamentului;

Pagina 13 din 59
c) Urmatoarele repere de verificare ale proiectului vor fi indicate, indiferent daca
sunt situate sau nu pe drumurile critice sau subcritice:
Datele de incepere si finalizare pentru toate categoriile importante de
activitati de inginerie si de teren;
Data de intrare pe santier si data inceperii propriu-zisa a lucrarilor in teren.
e) Atunci cand in planificarea lucrarilor de constructie apare necesitatea unor livrari
secventiale de la un furnizor, acestea trebuie de asemenea incluse in plan;
f) Vor fi prezentate toate activitatile asociate cu Subantreprenorii; precum
pregatirea pachetului de ofertare, perioada de ofertare, revizuirea ofertei si
atribuirea, activitati de inginerie, mobilizare si de construire;
g) Programul de lucru va include toate activitatile semnificative ce urmeaza sa fie
realizate de:
Contactor, Subantreprenorul acestuia, furnizorii de echipamente si
materiale;
Terte parti, pentru care Antreprenorul nu este responsabil dar care ii pot
afecta lucrarea, cum ar fi Angajatorul, Inginerul dar si alti Antreprenori
implicati in proiect. Aceste informatii de la terte persoane vor fi colectate
lunar de catre Antreprenor. Antreprenorul se va asigura ca Programul
detaliat de implementare va fi in conformitate cu ultimul Raport de progres
privind materialele utilizate in proiect, lista planurilor si achizitiilor.
Se preconizeaza ca toate activitatile sa fie executate de la data cea mai devreme de
incepere a activitatilor pana la data cea mai devreme de finalizare, cu exceptia cazului
cand sunt disponibile date planificate din programarea resurselor.
Pentru a satisface cerintele subliniate mai sus, va fi necesara o analiza computerizata.
Indicatorii minimi acceptabili de realizare pot fi formulati astfel:
a) O lista imprimata indicand o ierarhizare dupa caracterul critic. Aceasta lista
imprimata va sublinia datele de incepere si finalizare cel mai devreme posibil si
cel mai tarziu posibil, si rezerva totala (durata totala de intarziere a activitatilor)
pentru fiecare activitate
b) O lista imprimata indicand un lant secvential ordonat dupa codul activitatii
inclusiv o descriere a activitatii
O lista imprimata sau o histograma care sa indice datele planificate de incepere si
finalizare a activitatilor stabilite in functie de alocarea fortei de munca, utilizarea utilajelor
de construire etc.


Pagina 14 din 59
4.3 Gradul de detaliere
Gradul de detaliere al diagramei logice va respecta cererea ca orice intarziere
semnificativa si modificare a cursului proiectului sa poata fi clar explicata si controlata
prin cele mai recente documente emise.
Gradul de detaliere al anumitor parti ale diagramei logice pot varia pe durata derularii
proiectului si poate fi mai mare in partea la care raportarea progresului curent face
referire.

4.4 Actualizare
Antreprenorul va analiza si revizui continuu programul pe masura ce lucrarea
avanseaza. Emiterea programului de lucrari actualizat se va face cel putin in urmatoarele
momente:
a) Imediat dupa lansarea comenzilor pentru toate echipamentele importante;
b) Cu o luna inainte de inceperea lucrarilor in teren;
c) Atunci cand au loc modificari care afecteaza drumul critic sau creeaza un nou drum
critic.

4.5 Raport de progres privind materialele utilizate in proiect
Antreprenorul va furniza lunar, in termen de 7 zile calendaristice de la terminarea lunii
precedente, un Raport lunar privind materialele utilizate in proiect, asigurand
urmatoarele informatii minime privind starea materialelor si a lucrarii:
Descrierea activitatii furnizorului de materiale si/sau a subantreprenorului;
Numele Furnizorului / Subantreprenorului;
Ordinul de cumparare / numarul si data Subcontractului;
Data de livrare / finalizare asa cum este specificata in ordin sau Subcontract;
Datele revizuite de livrare / finalizare;
Datele de expediere;
Datele estimate si necesare de sosire in locatie a materialelor (informatii privind
expedierea);
Datele estimate si curente ale planurilor disponibile ale producatorului.


Pagina 15 din 59
4.6 Lista Planurilor Antreprenorului si lista de achizitii
Antreprenorul va furniza lunar o lista completa cuprinzand toate planurile si achizitiile
estimate, indicand:
Desenul / achizitia si titlul;
Datele planificate de emitere;
Intarzieri estimate;
Date curente de emitere;
Revizuiri recente;
Datele planificate pentru lansarea de comenzi;
Datele curente ale emiterii de comenzi;
Numarul de comanda corespunzator achizitiei.
Planurile si achizitiile preconizate pentru luna urmatoare de la data raportului vor fi listate
separat.
Lista de achizitii va permite o comparare facila cu raportul de progres privind materialele
utilizate in proiect.

4.7 Analiza periodica a Programelor de lucru
Va fi realizata lunar o analiza a programului detaliat de lucru. Concluziile acestei analize
urmeaza sa fie acoperite in raportul lunar de progres, care va cuprinde - ca cerinta
minima:
a) Sublinierea, intr-o forma narativa, a modificarilor fata de situatia din luna anterioara
b) Actiuni speciale intreprinse sau planificate in vederea mentinerii programului
c) Prognoza a evenimentelor ulterioare semnificative
Vor fi efectuate analize saptamanale in teren si vor fi examinate impreuna cu Inginerul in
cadrul sedintelor saptamanale.
Copii ale rapoartelor de expediere pentru achizitiile de materiale vor fi inaintate
Inginerului la cerere.

5 RAPOARTE DE PROGRES LUNAR
Scopul acestui raport va fi informarea Angajatorului si Inginerului cu privire la toate
aspectele performantei Antreprenorului pe durata perioadei de raportare si prezentarea
unei imagini actualizate a progresului proiectului astfel incat Angajatorul si Inginerul sa

Pagina 16 din 59
fie direct informati daca stadiul proiectului este conform planificarii. Raportul de progres
va fi intocmit lunar, in termen de 7 zile calendaristice de la incheierea perioadei de
raportare. Primul raport va acoperi o perioada pana la sfarsitul primei luni calendaristice
consecutive Datei de Incepere..
Raportul de progres va fi verificat si comentat (daca este cazul) de Inginer. Elaborarea si
inaintarea de Rapoarte de progres se va face de catre Antreprenor pana la terminarea
executiei lucrarilor, respectiv obtinerea Certificatului de receptie la terminarea lucrarilor.

Aceste rapoarte vor include, dar nu se vor limita la urmatoarele sectiuni:
1. Grafice si descrieri detaliate ale evolutiei nregistrate, incluznd fiecare etapa de proiectare si
Documentele Antreprenorului referitoare la: achizitie, fabricatie, livrari pe santier, constructie,
montaj, testare, punerea n functiune si efectuarea probelor;
2. Fotografii care sa reprezinte stadiul fabricatiei si evolutia lucrarilor pe Santier;
3. Pentru producerea fiecarui subansamblu principal al Echipamentelor si pentru Materiale, se
vor prezenta: numele producatorului, locul de asamblare, procentul de realizare, datele
planificate si cele realizate pentru:
(i) inceperea asamblarii;
(ii) inspectiile facute de Antreprenor;
(iii) testele si
(iv) transportul si sosirea pe Santier;
4. Detalii privind forta de munca utilizata si autilajelor folosite de Antreprenor pentru executia
Lucrarilor;
5. Copii ale documentelor de asigurare a calitatii, rezultatele testelor si certificatele de calitate
pentru materiale;
6. Lista Modificrilor, a instiintarilor transmise potrivit prevederilor Sub-Clauzei 2.5 [Reclamaiile
Beneficiarului] si a celor transmise potrivit prevederilor Sub-Clauzei 20.1 [Reclamaiile
Antreprenorului];
7. Comparatii ntre evolutia reala a Lucririlor si cea planificata, prezentnd detalii referitoare la
orice evenimente sau circumstante care pot periclita terminarea lucrarilor conform prevederilor
Contractului si masurile care se adopta (sau care trebuie adoptate) pentru evitarea
ntrzierilor.
8. Statistici referitoare la securitatea muncii, inclusiv detalii asupra oricaror incidente neprevazute
si activitati n legatura cu aspectele de mediu si relatiile publice.

Pagina 17 din 59

3. Controlul costurilor
Prezentarea succinta a platilor solicitate si primite;
Precum si stadiul solicitarilor de plata (daca este cazul) in perioada care
urmeaza;
Grafic indicand stadiul platilor in raport cu durata de finalizare:
Rezumat al ordinelor de modificare a contractului si/sau de lucrari suplimentare,
in cazul in care exista.

6 CONTROLUL SI ASIGURAREA CALITATII
Antreprenorul este responsabil pentru calitatea lucrrilor si va depune Inginerului detalii
ale sistemului su de calitate propus pentru ndeplinirea obligatiilor sale contractuale,
inainte de inceperea fiecarei etape de proiectare sau executie. La emiterea oricarui
document de natura tehnica adresat Inginerului, dovada aprobarii anterioare de catre
insusi Antrprenorul trebuie sa apara clar pe documentul respectiv.
Antreprenorul (inclusiv Subantreprenorii declarati) va institui un plan de asigurare a
calitatii specific pentru executia lucrarilor din contract conform cu sistemul de calitate-
mediu integrat pentru care este cerificat, cu scopul de a demonstra respectarea
cerintelor Contractului din punctul de vedere a calitatii. Planul de asigurare a calitatii va fi
in conformitate cu detaliile specificate in Contract. Inginerul va fi indreptatit sa verifice si
sa comenteze in vederea revizuirii de catre Antreprenor/Subantreprenor, orice aspect al
planului de asigurare a calitatii prezentat.
Respectarea sistemului de asigurare a calit ii pentru care este certificat si a planului de
asigurare a calitatii aprobat nu va absolvi Executantul de niciuna dintre ndatoririle,
obliga iile sau rspunderile sale potrivit prevederilor Contractului.
Astfel se vor respecta prevederile din:
Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea in constructii;
Hotararea nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si
expertizare tehnica de calitate a proiectarii, a executiei lucrarilor si a
constructiilor;
HG nr. 766/1997, cu modificarile si completarile ulterioare pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii conf lit. b) din art. 1:
conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
SR EN ISO seria 9000 sistemul calitatii adaptat specificului
constructiilor;

Pagina 18 din 59
Ordinul nr. 777/2003 reglementarea tehnica Indrumator pentru atestarea
tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii, modificat de
OMTCT nr. 575/2006.
HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii, si republicata in 2007;
HG 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu completarile si
modificarile ulterioare;
HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente acestora, completat si modificat prin HG
940/2006;
HG 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a
capacitatilor de productie;
C 56/1985: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente exclus sectiunea pentru instalatii aferente
constructiilor;
C 56/2002: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
instalatii aferente constructiilor;
Asigurarea calitatii executiei lucrarilor de constructie se va face in mod diferentiat in
functie de categoria de importanta a constructiei printr-un sistem propriu de calitate si cu
responsabili tehnici cu executia atestati conform legii.

6.1 Planul de control si asigurare a calitatii
Va include:
a. Articole generale ce descriu:
- Organizarea Lucrrilor inclusiv durata si metodele de lucru;
- Gestionarea traficului pe santier inclusiv toate semnele temporare de trafic;
- Reglementari de siguranta si sanatate;
- Calificarile si experienta fiecarei echipe de lucru;
- Numele persoanelor responsabile pentru calitatea Lucrarilor;
- Metodele si procedurile de adoptat in controlul calitatii;
- Echipamentele de utilizat pentru control si testare (o descriere a Laboratorului de
utilizat)

Pagina 19 din 59
- Metoda si sistemul de colectare a rezultatelor testelor de laborator si prezentarea
acestora Inginerului;
b. Articole detaliate pentru fiecare sectiune a lucrarii Declaratia Metodei de
Constructie descriind cel putin insa fara a se limita la, si aferente operatiunii specifice:
- Metoda ori tehnologia aplicata;
- Detalii ale lucrarilor temporare;
- Resursele de personal si forta de munca de utilizat;
- Masurile de siguranta de utilizat inclusiv detalii asupra circulatiei pietonilor si
vehiculelor si accesul de urgenta;
- Toate unitatile si echipamentele de utilizat pe santier impreuna cu specificatiile
acestora;
- Diversele tipuri si numere de mijloace de transport mpreuna cu metodele de
incarcare si descarcare;
- Metoda de depozitare a materialelor;
- Metodele de ntretinere si de protejare a incarcaturilor in timpul transportului;
- Metodele si procedurile pentru testarea si inspectarea livrarilor de materiale;
- Metodele si procedurile pentru testarea si inspectarea articolelor specifice de
lucrari;
- Actiunea de luat in cazul materialelor descoperite a nu fi n conformitate cu
cerintele din Specificatiile Tehnice.
Declaratiile metodei de constructie vor fi pregatite pentru elementele principale ale
Lucrarilor si vor fi depuse Inginerului spre verificare cu cel pu in 28 de zile inainte de
inceperea activitatii programate.
Declaratiile metodei de constructie vor lua in calcul toate cerintele si restrictiile impuse
prin Contract. Fiecare declaratie de metoda va cuprinde un program pas cu pas al
operatiunilor sau activittilor specifice cu descrierea, data, ora si durata fiecarui pas.
Declaratiile vor fi sustinute cu schite, diagrame sau alte detalii sustinatoare dupa cum
este necesar pentru a permite o ntelegere clara a metodei si semnificatiei fiecarui pas al
lucrarii sau operatiunii.
Inginerul va face comentarii si/sau obiectii cu privire la Declaratiile de metoda furnizate
de Executant in termen de 14 zile de la prezentarea acestora. Aceste comentarii si/sau
obiectii vor fi luate in considerare ca acceptate de catre Antreprenor daca acesta nu le
contrazice in scris, prin scrisoare nregistrata fie prin fax transmis Inginerului, in termen
de 7 zile de la primirea lor.

Pagina 20 din 59
Inainte de a prezenta Declaratiile de Metoda, Executantul se va consulta cu Inginerul. Un
preaviz de cel putin 7 zile va fi acordat asupra necesitatii unei asemenea consultari si,
daca se cere de catre Inginer, Executantul va mai furniza si Desene in numarul specificat
de exemplare, cu cel putin 7 zile inainte de data consultarii.
Executantul va amenda, fara intarziere, documentatia si Desenele furnizate de acesta
Inginerului in legatura cu modificarile efectuate in timpul executarii Lucrarilor.
Executantul este responsabil pentru controlarea executiei lucrarilor si a calitatii
materialelor. Executantul va asigura sistemul corect de control si va furniza
laboratoarele, personalul si toate echipamentele necesare pentru monitorizarea si
testarea lucrarilor. Scopul Controlului Calitatii este de a atinge standardele cerute prin
contract si legislatia din domeniul constructiilor.
Executantul va efectua preluari de mostre si testari ori de cate ori dupa cum sunt acestea
necesare pentru a se asigura ca lucrarile sunt derulate in conformitate cu cerintele din
desene si Specificatiile Tehnice.
Cerintele minime pentru tipul si frecventa testarii sunt descrise n Specificatiile Tehnice,
standarde si instructiuni. In cazul in care acestea nu au fost descrise, Inginerul va
determina ce cerinte sunt necesare in vederea asigurarii ca lucrarile sunt in conformitate
cu Contractul.
Executantul va furniza certificate confirmand ca toate echipamentele de preluare de
mostre si testare sunt potrivite acestui scop, au fost calibrate corect si indeplinesc
cerintele procedurilor de testare.
Inginerului i se va permite accesul la toate laboratoarele Executantului in scopul
inspectarii.
Inginerul il va informa pe Executant in scris asupra oricaror erori privind laboratorul,
echipamentele sale, tehnicienii sai sau metodele de testare. Daca Inginerul este de
parere ca aceste erori pot afecta acuratetea testarii, acesta poate refuza includerea in
lucrari a materialului testat pana in momentul in care procedurile de testare sunt
corectate si este stabilita acceptabilitatea materialelor.
Toate costurile privind testarea vor fi suportate de Executant.

7 INSPECTIE SI TESTARE
7.1 Generalitati
Aceasta sectiune se refera la controlul si testele ce vor fi efectuate in timpul si dupa
finalizarea lucrarilor de extindere si modernizare a Statiei. Toate probele fara flux de apa,
precum si toate procedurile pentru verificarea si reglajul echipamentelor si al
instrumentelor trebuiesc incheiate inainte de punerea in functiune a statiei, in timp ce

Pagina 21 din 59
probele cu flux de apa se vor derula in timpul procedurilor de punere in functiune si la
inceputul perioadei de garantie.
Antreprenorul va intocmi un program de testare a echipamentelor si de punere in
functiune a Statiei, a carui metodologie va fi agreata de comun acord cu Inginerul.
Testele se vor derula in conformitate cu practicile internationale in vigoare. Cu toate
acestea, pe timpul lucrarilor, Antreprenorul va tine cont si va respecta standardele si
normativele romanesti, in special pe cele din domeniul epurarii apelor uzate.
Diferitele metode de control si masura trebuie sa raspunda normativelor tehnice
romanesti (in particular Legea 10 /1995 privind calitatea in constructii), standardelor ISO,
EN, in aceasta ordine ierarhica.
In cazul inexistentei unui standard, sau daca acesta a fost abrogat ori in cazul unor
derogari justificate, in special datorate necesitatii folosirii unor tehnologii moderne,
Antreprenorul va propune propriile specificatii si cataloage, iar daca acestea nu sunt
disponibile, vor fi puse la dispozitie cele ale furnizorilor.

7.2 Testarea lucrarilor si costurile inspectiilor
Antreprenorul va pune la dispozitie toate componentele Statiei in vederea inspectiilor si a
testelor si va notifica Inginerul cu privire la faptul ca echipamentele sunt pregatite pentru
functionare si ca intentioneaza sa inceapa probele tehnologice, conform clauzelor
contractuale.
In cazul in care fabricantul nu poate realiza probele tehnologice, acesta va lua masurile
necesare ca probele sa fie realizate in alta parte. Orice derogare de la aceasta obligatie
va fi agreata si confirmata in scris de catre Inginer.
Antreprenorul va conduce probele in conformitate cu standardele romanesti (SR),
standardele Comisiilor Internationale sau Europene (EN, IEC sau BS), teste de
performanta sau oricare alte teste ar fi necesare, in opinia Inginerului, pentru a stabili
faptul ca toate Lucrarile raspund Cerintelor, indiferent ca aceste teste si probe sunt
efectuate la producator (fabricant), pe santier sau in alta locatie. Antreprenorul trebuie sa
accepte prioritatea standardelor romanesti.
Acolo unde probele si inspectiile au fost incheiate si certificatele de proba, curbele de
performanta din diagrame au fost verificate, Inginerul va confirma in scris acceptul sau,
iar Statia sau lucrarile respective nu vor fi receptionate pina la obtinerea scrisa a
acordului.
Acolo unde nu sunt necesare probe de casa in prezenta Inginerului, certificatele de
probe si curbele de performanta vor fi transmise acestuia in doua saptamani de la data la
care testele fara prezenta Inginerului au fost efectuate. Fiecare Certificat de testare va
contine suficiente informatii, pe care Inginerul le va folosi la emiterea unui certificat de

Pagina 22 din 59
accept, inclusiv numarul clauzei contractuale, precum si alte detalii necesare identificarii
materialelor sau echipamentelor la care se refera respectivele certificate. Nici o inspectie
sau verificare efectuatata de catre Inginer, a lucrarilor, materialelor sau a echipamentelor
executate sau furnizate de catre Antreprenor, nu-l va scuti, pe acesta din urma, de
obligatiile contractuale.
Inginerul isi rezerva dreptul de a cere Antreprenorului sa suporte costurile suplimentare
datorate incapacitatii Antreprenorului de a se conforma obligatiilor privind testele si
inspectiile mentionate mai sus, inclusiv de a pune la dispozitie certificatele de testare,
curbele de performanta, comenzi catre Sub-antreprenori, etc si care, in opinia
Inginerului, se datoreaza incapacitatii Antreprenorului sau a Subantreprenorilor de a
organiza activitatile premergatoare inspectiilor sau testelor. In cazul unui echipament
neacceptat, Antreprenorului i se poate cere sa- l returneze producatorului in vederea
inspectiei sau/si a testarii la care pot participa reprezentantii Inginerului si a
Angajatorului, totul pe cheltuiala Antreprenorului.
Orice echipament folosit la testele efectuate in cadrul Statiei, va respecta cerintele
normativelor de protectie a muncii pentru instalatiile electrice, pentru siguranta Statiei si
a personalului lucrator din cadrul acesteia.
Antreprenorul va lua toate masurile ca Subantreprenorii sa intre in posesia prevederilor
Contractuale referitoare la testarea lucrarilor..
Detalii ale metodelor de testare propuse pentru fiecare sistem vor trebui transmise
Inginerului.
Preturile din Contract vor include costurile referitoare la lucrarile necesare testelor,
inclusiv constructii provizorii, personalul calificat, instrumentar, depozitare, combustibili si
energie electrica necesare pentru realizarea eficienta a testelor conform prevederilor
Contractuale..

7.3 Certificatele testelor
Certificatele testelor ce vor fi elaborate vor contine date detaliate referitoare la probele
mecanice si electrice pentru fiecare echipament si material, inclusiv pentru echipamentul
de ridicat, rezervoare, vase sub presiune, cabluri si cablaje, atat la producator cat si pe
santier.
Vor fi puse la dispozitie si Copii ale Certificatelor pentru probele hidraulice.
Intr-un termen de 2 saptamani de la data efectuari testelor, Antreprenorul va obtine si va
transmite Inginerului dar si altor parti, dupa cum i se va indica, Certificate ale Testelor
precum si Curbele de Performanta ale tuturor elementelor testate, care sa dovedeasca
ca acestea au fost testate cu succes, impreuna cu descrierea detaliata a testelor.
Copii ale Certificatelor vor fi atasate la instructiunile de Operare si Intretinere.

Pagina 23 din 59

7.4 Inspectii ale echipamentelor, teste si garantii
Ofertantul va elabora grafice detaliate pentru toate echipamentele tehnologice, cu
specificarea detaliata a randamentelor si garantiilor acordate, pentru fiecare din conditiile
de functionare specificate, acestea fiind definitive, neputand fi schimbate decat cu
acordul scris al Inginerului
De asemenea pentru aceste echipamente se vor efectua probe in prezenta Inginerului,
care sa demonstreze parametrii garantati din ambele statii:
- Toate electro-pompele cu puteri mai mari de 10 KW;
- Toate suflantele aferente Statiei de Epurare (vor fi testate si la fabricant);
- Intreg echipamentul pentru ingrosarea si deshidratarea namolului (va fi testat si la
fabricant);
- Toate elementele motorizate ale statiei: electrovane, stavile, electromotoarele
racloarelor si a benzilor transportoare, etc.;
- Echipamentele aferente instalatiilor termice si de conditionare a aerului;
- Echipamentele aferente instalatiei de prelucrare a namolului;
- Toate tablourile electrice de comanda, distributie si automatizare, si generatorul de
energie electrica;
- Toate sigurantele (intreruptoarele) de retea;
- Toata aparatura aferenta instalatiei pentru imbunatatirea factorului de putere;
- Toate Aparatele de Masura si Control;
- Toata Aparatura electrica de masura si contorizare;
- Toate automatele programabile (PLC);
- Componentele sistemului SCADA;
- Echipamentele aferente sistemului de monitorizare a accesului in incintele statiilor.
In plus, intreg echipamentul care nu va fi supus probelor in prezenta Inginerului va fi
preasamblat la fabricant, supus testelor de functionare si notificat in vederea inspectiei.
Copii dupa citirile parametrilor masurati la fabricant vor fi transmise Inginerului, inainte de
ambalarea in vederea livrarii.
Aceste inspectii, verificari sau probe nu vor degreva Antreprenorul, fabricantul sau
furnizorul de echipament, oricare ar fi acesta, de viitoarele obligatii.

Pagina 24 din 59
Cu toate ca Inginerului i se vor pune la dispozitie toate mijloacele pentru a asista la
probele si inspectiile organizate la fabricant, acesta va putea decide daca testele pot
avea loc cu sau fara prezenta sa si daca copiile corespunzatoare / certificate ale
masuratorilor efectuate in timpul testelor vor fi transmise.
Atunci cand diferite elemente ale echipamentelor sunt identice din punct de vedere al
dimensiunilor si al destinatiei, Inginerul poate accepta ca un numar limitat de elemente
sa fie supuse testelor in prezenta sa, cu mentiunea ca acest lucru nu va degreva
fabricantul de efectuarea probelor tehnologice de casa pentru toate elementele
constructive ale echipamentului, inainte ca probele de casa cu martor sa fie anuntate.
In cazul in care, dupa inspectie, verificare sau proba de material sau echipament,
Inginerul ar putea decide ca anumite elemente sau parti sunt defecte sau nu corespund
specificatiilor sau parametrilor ce se impun, si pe care le poate refuza, transmitand
fabricantului, in acest sens si in decursul unei perioade rezonabile de timp, o notificare
scrisa de refuz, unde va transcrie motivul pe care isi bazeaza decizia. Toate re-testarile
se vor efectua pe cheltuielile fabricantului.
Daca si atunci cand Inginerul va decide ca echipamentul este acceptabil, acesta va
notifica in scris Antreprenorul despre aceasta decizie.

7.5 Teste si inspectii ale materialelor si lucrarilor
Antreprenorul se va asigura si va cere clarificari din partea Inginerului referitor la tipul de
materiale, produse, imbinari, prinderi, vopseluri etc., care sunt destinate testelor si, din
care, pe propria cheltuiala, va pregati si prezenta mostre pe care se vor efectua probele
cerute.
Testele de materiale si produse vor fi efectuate cu suficient timp inainte de utilizarea
acestora. Antreprenorul nu va pretinde compensatii si nu va reclama intarzieri, dificultati,
daune, timpi morti sau orice alte pretentii cauzate de transmiterea cu intarziere a
rezultatelor testelor sau de refuzul de materiale si produse.
Antreprenorul se va asigura ca toate inspectiile si testele se vor desfasura in bune
conditiuni atat pe santier cat si oriunde in alta parte, si ca toate activitatile de remediere
necesare vor fi luate.
In situatia in care Inginerul va cere efectuarea unei inspectii a lucrarilor pregatitoare dar
si participarea la teste, la sediul sau laboratoarele furnizorului, Antreprenorul va
transmite Inginerului o notificare care va cuprinde programul lucrarilor si al testelor,
desfasurate la sediul sau laboratoarele producatorului, cu scopul de ai permite
Inginerului sa efectueze inspectiile in cazul in care acesta va decide sa le faca.
Atat produsele prefabricate cat si materialele livrate pe santier vor fi verificate de catre
Antreprenor la sosire. Orice defect va fi notificat Inginerului. Finisajul suprafetelor cu

Pagina 25 din 59
defecte minore va fi adus la stadiul de fabrica prin reparatii corespunzatoare, aprobate
de catre Inginer. Produsele cu defecte mai serioase vor fi returnate furnizorilor in
vederea corectiilor sau a inlocuirii, dupa cum va fi cazul.
In plus, fata de obligatiile specifice referitoare la mostre si teste, Antreprenorul va
raspunde si de inspectiile de rutina, prelevarea de esantioane, precum si de controlul
destructiv si ne-destructiv al materialelor si lucrarilor, in vederea unui control al calitatii
lucrarilor si pentru a raspunde Specificatiilor tehnice
Inspectiile si testele ce vor fi efectuate de catre sau din partea Inginerului nu vor degreva
Contactorul de obligatiile contractuale.

8 PROBELE, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIA LA TERMINAREA
LUCRARILOR
8.1 Generalitati
Aceasta sectiune reglementeaza cerintele privind probele si punerea in functiunea a
Echipamentelor, in concordanta cu lucrarile din contract si conditiile privind Receptia la
terminarea lucrarilor.
Punerea in functiune a lucrarilor va cuprinde trei parti:
- Verificari efectuate inaintea punerii in functiune, insemnand verificari ale lucrarilor si
probe de functionare in uscat;
- Pregatirea pentru functionare, insemnand probe de functionare in sarcina, cu
alimentare cu apa curata sau cu efluent final;
- Punerea in functiune a Statiilor, insemnand operarea Statiilor folosind apa bruta si apa
uzata, pe intregul flux tehnologic.
Finalizarea cu succes a etapei de Punere in Functiune va deveni preconditie din partea
Angajatorului pentru a permite Antreprenorului sa continue sirul activitatilor (acestea s-ar
putea derula in etape, pe masura ce lucrarile avanseaza) si al probelor necesare pentru
a atinge parametrii garantati de catre Antreprenor.

8.2 Verificari inaintea punerii in functiune
Verificarile efectuate inaintea punerii in functiune vor consta in:
Probe la sediul fabricantilor (Probe de Casa, FAT);
Probe pe santier dupa lucrarile de constructii-montaj (Probe de Santier, SAT).

Pagina 26 din 59
Probele de Santier vor incepe numai dupa aprobarea de catre Inginer a Manualelor de
Operare si Intretinere.
Probele de Santier vor cuprinde, dar nu se vor limita la:

8.2.1 Statia electrica / Postul de tranformare
- Interblocaje ale circuitelor asociate de medie si joasa tensiune;
- Testarea protectiei Transformatorului (lor), daca nu s-au efectuat la producator;
- Interblocajele intreruptoarelor (mecanice si electrice);
- Protectiile Transformatorului si interactiunea cu intreruptoarele de medie si joasa
tensiune.

8.2.2 Reteaua de impamantare
- Testarea tuturor prizelor de pamant de joasa tensiune de la bucla de impamantare
a incintelor tablourilor electrice.

8.2.3 Testarea cablajelor
Testele urmatoare vor fi efectuate inainte de finalizarea lucrarilor de cablare:
- Cabluri de forta:
- Teste strapungere izolatie faza la faza si faza la neutru;
- Verficari de identificare a fazelor;
- Cabluri curenti slabi:
- retele automatizare de 110 V;
- teste izolatie conductor la conductor si conductor la punctul de identificare.
- Circuite de Joasa tensiune, conductoare torsadate, cabluri coaxiale:
- identificare conductor si,
- teste de continuitate.
Toate circuitele de alimentare de 380 V si 220 V vor fi testate utilizand o bucla de
impamantare, un tester de impedanta iar rezultatele vor fi inregistrate pentru arhivare in
Manualele de Intretinere si Operare.


Pagina 27 din 59
8.2.4 Tablourile locale de distributie
- Functionarea tablourilor de distributie va fi testata inainte ca motoarele electrice sa
fie alimentate pentru prima data.
- Acolo unde este posibila comanda manuala a motorului, se vor efectua teste
similare.
- Rezultatele vor fi inregistrate in vederea arhivarii in Manualele de Intretinere si
Operare

8.2.5 Sarcina motoarelor electrice / Suprasarcini
- Inainte de punerea in functiune a unui motor electric, se va verifica pe placuta de
identificare curentul nominal dar si cel de suprasarcina.
- Rezultatele vor fi inregistrate in vederea arhivarii in Manualele de Intretinere si
Operare.

8.2.6 Vitezele motoarelor electrice
- Motoarele vor fi puse in functiune si se va verifica sensul de rotatie.

8.2.7 Protectiile
- Motoarele avand protectii incorporate (de ex. termice, de presiune, cuplu de rotatie,
sens de rotatie) vor fi verificate din punct de vedere functional (atat al motorului
cat si al protectiei) iar rezultatele vor fi inregistrate in vederea arhivarii in
Manualele de Intretinere si Operare.

8.2.8 Aparate de Masura si Control
- Toate buclele de masura vor fi testate folosind semnalul test de iesire al aparatului
(acolo unde este posibil) sau un generator de semnal adecvat.
- Setarile initiale ale nivelelor se vor face utilizand indicatoare ultrasonice de nivel.
Instrumentarul ce necesita calibrare la fata locului, cum ar fi cel pentru
determinarea oxigenului dizolvat vor fi calibrate in functie de recomandarile
producatorului.

8.2.9 Sistemul SCADA
- Capacitatea sistemului SCADA de monitorizare si control a actionarilor si de
culegere a datelor furnizate de Aparatele de Masura si Control va fi verificata si
testata prin intermediul Sistemului Centralizat de Comunicare.

Pagina 28 din 59

8.3 Teste si probe de functionare
Toate testele vor fi efectuate in concordanta cu instructiunile producatorului; rezultatele
vor fi inregistrate in vederea arhivarii in Manualele de Intretinere si Operare.
Testele si probele de functionare vor cuprinde, fara sa se limiteze la, urmatoarele:

8.3.1 Pompele
- Parametrii pompelor vor fi testati folosind apa bruta sau efluent, functie de destinatia
pompei.
- Masuratorile de debit vor fi preluate de la un debitmetru, daca este prevazut in proiect sau
de la un sistem de masurare a timpului de golire a unui recipient in raport cu volumul
acestuia.
- Inaltimea de pompare va fi masurata la refularea pompei folosind un indicator de presiune
calibrat.

8.3.2 Podurile racloare de la decantoare
- Podurile racloarele de la decantoarele secundare vor fi verificate din punct de vedere al
sensului de rotatie / deplasare, cuplului de rotatie / vitezei de deplasare si al opririi de
urgenta.
- Buclele de comanda vor fi verificate prin sistemul de perii / inele colectoare.

8.3.3 Gratare si Benzi Transportoare
- Functionarea gratarelor, impreuna cu cea a transportoarelor va fi verificata prin simularea
diferentei de nivel indicate de senzorii de nivel asociati gratarelor.
- Pornirea secventiala a gratarelor la cresterea nivelului va fi testata impreuna cu cea a
gratarului(lor) de rezerva, in cazul in care cele aflate in serviciu nu pot functiona, impreuna
cu transportoarele corespondente.

8.3.4 Compactor evacuare materii sitate
- Functionarea transportoarelor cu banda si a compactorului va fi testata prin simularea
semnalelor de pornire impreuna cu toate celelalte interblocaje de siguranta asociate.


Pagina 29 din 59
8.3.5 Racloare de curatire gratare, pompe gratare si suflante desnisipare separare grasimi
- Functionarea racloarelor de curatire a gratarelor va fi testata in cadrul unui ciclu complet
de functionare impreuna cu pompele asociate gratarelor (daca este cazul).
- Va fi testata functionarea suflantelor impreuna cu vanele din camera de aerare.
- Testele vor include pornirea suflantelor de rezerva in cazul in care cele de serviciu nu
functioneaza.

Mixerele din bazinele de nitrificare vor fi verificate in punct de vedere al sensului de
rotatie prin pornire de la tabloul electric de comanda local.
Va fi masurata viteza de deplasare a fluidului, prin intermediul unui echipament de
masurare integrat. Masuratorile vor fi efectuate la 1.0 m de peretele rezervorului, la
mijlocul distantei dintre perete si operator, si cat mai aproape posibil de aerator. Viteza
medie masurata in oricare punct aflat la 380 mm deasupra nivelului de baza, va atinge
0,30 m/s in oricare directie.
Semnalele de iesire ale echipamentului pentru masurarea Oxigenul Dizolvat (DO) vor fi
simulate utilizand un generator de semnal pentru verificarea functionarii vanelor de aer
aflate pe distribuitorul de aer in corelatie cu semnalul de crestere sau descrestere a
nivelului de oxigen.
Verificarea configuratiei dar si testul de etansare a intregului circuit de aerare, precum si
difuzoarele din fiecare bazin de aerare vor fi efectuate in prezenta Inginerului.
Functionarea pompelor de recirculare interna va fi testata corespunzator, inclusiv
pornirea automata a pompei de rezerva atunci cand pompa de serviciu nu functioneaza.
Acolo unde se instaleaza trei sau mai multe pompe, se va verifica si functionarea
secventiala automata a acestora.

8.3.7 Probe de santier la echipamentul pentru aerare
Testele de performanta ale sistemelor de aerare vor fi efectuate in conformitate cu
normele si standardele romanesti in vigoare. Cu patru saptamani inainte ca testul sa
inceapa, Antreprenorul va elabora si transmite Inginerului, in vederea aprobarii, o
metodologie detaliata cu privire la efectuarea testului.
Fiecare dintre suflantele de aer comprimat va fi testata temporar, utilizand propriul motor
si reductor, pentru a se verifica masura in care capacitatea de aerare, capacitatea de
oxigenare (OC) si randamentul de transfer al oxigenului (ON) al fiecarui circuit
corespunde Cerintelor Tehnice si, asa cum este evidentiat in Specificatiile Tehnice,

Pagina 30 din 59
puterea absorbita nu depaseste 85% din cea nominala, la o temperatura ambientala de
40 C. Testul de performanta va fi efectuat de un reprezentant al Producatorului.
Pentru fiecare test se vor indica trei puncte de masura, localizate pe fluxul de curgere.
Aparatura va inregistra si calcula curbele de valori ale oxigenului pentru fiecare din
punctele de masura. Sondele de oxigen vor fi calibrate inainte de instalare si vor avea
certificare metrologica. Calibrarea se va efectua prin intermediul aparaturii de
inregistrare.

8.3.8 Racloarele de la decantoarele secundare
Racloarele de la Decantoarele Secundare vor fi verificate din punct de vedere al sensului
de rotatie, cuplului de rotatie si al opririi de urgenta. Buclele de comanda vor fi verificate
prin sistemul de perii/inele colectoare.

8.3.9 Statia de pompare namol de recirculare
Functionarea pompelor de recirculare va fi testata corespunzator, inclusiv pornirea
automata a pompei de rezerva atunci cand pompa de serviciu nu functioneaza. Acolo
unde se instaleaza trei sau mai multe pompe, se va verifica si functionarea secventiala
automata a acestora.

8.3.10 Sistem monitorizare calitate apa
Sistemele de monitorizare a calitatii apei la intrarea si iesirea din statie vor fi instalate si
puse in functiune de catre producatori, iar regimul de prelevare a probelor va fi initiat cu
cel putin doua saptamani inainte de data estimata pentru functionarea cu fluxuri de apa.

8.3.11 Pompe de transfer a namolului la deshidratare
Pompele de transfer al namolului vor fi verificate din punct de vedere al sensului de
rotatie, al protectiei la functionarea in regim uscat (supra incalzire si supra presiune), prin
punerea in functiune de la tabloul electric local de comanda. Acolo unde se instaleaza
trei sau mai multe pompe, se va verifica si functionarea secventiala automata a acestora.

8.3.12 Instalatii de dozare Polimeri, Polielectrolit si Clorura Ferica
Buna functionare a instalatiilor de dozare a polimerilor si a clorurii ferice va fi verificata in
functie de tipul fiecarei pompe. Acolo unde se instaleaza trei sau mai multe instalatii, se
va verifica si functionarea secventiala automata a acestora.

Pagina 31 din 59
8.3.13 Statia de Dozare Polimeri si Statia de Dozare Clorura Ferica
Acestea vor fi instalate si puse in functiune de specialistii furnizorului de echipament.

8.3.14 Concentrarea gravitationala a namolului si deshidratarea mecanica a namolului
Echipamentul va fi pus in functiune conform specificatiilor producatorului si/sau cu
asistenta acestuia.
Motoarele vor fi verificate in punct de vedere al sensului de rotatie prin pornire de la
tabloul electric de comanda local.
Se verifica conectarea sistemului de spalare la reteaua de apa de serviciu si buna
functionare a sistemului de spalare.

8.3.15 Teste de presiune si de pierderi
Instalatiile de aer comprimat vor fi testate de Antreprenor in prezenta Inginerului. Aceste
teste constau in teste de presiune si teste de pierderi pe conducte, rezervoare si canale.
Testele de presiune au scopul de a garanta ca sistemul, asa cum este construit, este
structurat adecvat pentru presiunile anticipate si testele de pierderi sunt pentru a asigura
ca acele pierderi, fie in afara, fie in unitati sunt conforme cu Specificatiile tehnice.
Instalatiile cu lichide vor fi testate cu apa si instalatiile de fluide gazoase cu aer, sau alt
gaz aprobat.
Testele de presiune, daca nu este altfel specificat, vor fi aplicate pentru o perioada de o
ora la o presiune 1,5 ori mai mare decat presiunea normala de operare planificata a
sistemului, conform SR 4163-3. Sisteme de vacuum vor fi testate la o depresiune de 1,5
ori mai mare decat depresiunea normala de operare a sistemului. Toate imbinarile
expuse sa fie verificate in timpul acestui test la scurgeri cu o solutie de sapun.
Daca orice test de presiune deschide o imbinare, fisureaza o teava sau apar alte parti
rupte in sistem, Antreprenorul va face reparatiile necesare si va repeta testul de
presiune. Aparatele de masurare pentru presiune sau vacuum vor fi instalate in punctul
cel mai de jos in sistem si presiunea necesara va fi mentinuta continuu in timpul
perioadei testului.

8.3.16 Conductele
Unde este relevant, toate conductele noi vor fi testate la presiune in conformitate cu
Specificatiile tehnice si cu normativul care stabileste procedura de testare la presiune, de
spalare si dezinfectie a conductelor. Conductele de apa potabila vor fi curatate si
conductele principale de apa tratate si dezinfectate.

Pagina 32 din 59
Fiecare conducta principala de apa va fi testata la 1,5 ori presiunea maxima de lucru
planificata.
Antreprenorul va da Inginerului o notificare inainte cu doua zile lucratoare despre intentia
de a incepe testul de presiune pentru ca Inginerul sa monitorizeze testul conform
cerintelor.
Testul va fi considerat ca este trecut cand Inginerul va emite Antreprenorului un certificat
semnat.
Toate conductele, care urmeaza a fi ingropate sau acoperite, trebuie sa ramana
neacoperite pana se obtine aprobarea de la Inginer.

8.4 Punerea in functiune
8.4.1 General
Dupa incheierea cu succes a testelor premergatoare punerii in functiune si a pregatirii
pentru functionare a Lucrarii, Inginerul va permite Contratorului sa alimenteze cu apa
sectiunile nou construite ale Lucrarii.

8.4.2 Instruirea
Cu sase saptamani inainte de inceperea activitatii de Punere in Functiune, Antreprenorul
va transmite Inginerului un program de instruire, indicand modul in care se va desfasura
scolarizarea personalului operator al Angajatorului, in vederea operarii Statiei. Programul
va cuprinde, dar nu se va limita, la urmatoarele:
- Instruire teoretica in sala de curs;
- Instruire practica la fata locului;
- Participarea personalului operator al Angajatorului la activitatile premergatoare punerii
in functiune si pregatii pentru functionare a lucrarii;
- Asistenta din partea Antreprenorului pe perioada de operare a lucrarii de catre
personalul specializat al Angajatorului.
Echipa Angajatorului, ce va fi instruita la fata locului, va insoti si asista echipa
Antreprenorului, in activitatile specifice, pentru insusirea din mers a notiunilor. La
instructiunile Inginerului, Antreprenorul va implica personalul Angajatorului in toate
problemele de natura operationala.
Antreprenorul va informa Angajatorul, cu patru saptamani in avans, despre intentia sa de
a conduce orice activitate de instruire la fata locului si va transmite detalii referitoare la
perioada de timp, tema si numarul persoanelor participante, etc.

Pagina 33 din 59
Numarul total de persoane va fi de in conformitate cu numarul de cursanti prevazuti in
Clauza 9 a acestei sectiuni, printre care, directorul tehnic al statiei (inginer), chimist,
operatori specialitatea electric si mecanic (tehnicieni, maistri). Toate documentatia pentru
scolarizare va fi editata in limba romana. Serviciile de traducere la fata locului, pe intrega
perioada a scolarizarii, vor asigurate si suportate de catre Antreprenor.

8.4.3 Teste la Terminare
Antreprenorul va notifica Inginerul, cu 21 de zile in avans, cu privire la inceperea testelor
de finalizare a lucrarii, astfel incat, la sfarsitul perioadei, Antreprenorul sa poata
demonstra ca parametri obtinuti sunt in conformitate cu cei garantati.

8.4.4 Probe de functionare
Probele finale vor fi efectuate la sfarsitul perioadei de testare, de 3 luni, conform
contractului. Scopul Probelor Finale este de a determina capacitatea si calitatea
lucrarilor implementate, precum si performantele si comportarea echipamentelor in
conditii de functionare normala.
Pe timpul acestei perioade, Statia va fi operata de catre personalul Angajatorului sub
supravegherea Antreprenorului
Probele finale vor include:
- Teste care sa demonstreze conformitatea cu parametri tehnici garantati in Contract, cu
referire si la consumul energetic in raport cu debitele de intrare;
- Teste care sa demonstreze corecta functionare a procesului, comenzilor, controlului,
masuratorilor, a echipamentului de siguranta, in conformitate cu specificatiile din
Contract;
- Dovada ca Statia indeplineste parametrii de proces stabiliti in Parametri Garantati ai
Statiei de catre Antreprenor.
Ultimele 30 de zile din cadrul perioadei de testare de 3 luni, vor reprezenta o perioada de
monitorizare, pe timpul careia Antreprenorul va pregati Statia in vederea operarii si va
conduce propriile teste de determinare a calitatii efluentului si pentru a se convinge ca
acesta corespunde cerintelor. La sfarsitul acestei perioade, Antreprenorul va notifica
Inginerul asupra faptului ca Statia este finalizata si ca indeplineste Parametrii Garantati,
care vor fi atinsi pe o perioada de 28 de zile de functionare consecutiva inainte ca
Receptia la punerea in functiune a statiei sa aiba loc.


Pagina 34 din 59
8.4.5 Prelevarea de probe
Se vor preleva probe din camera de distributie la bazinul de aerare (si din camera finala
a efluentului. Probele se vor preleva in mod automat, proportional cu debitul. Inceputul si
sfarsitul perioadei de 24 de ore va coincide cu citirile zilnice ale consumului de energie
electrica.
Numarul de probe va fi ales conform recomandarilor metodei de analiza specifica fiecarui
parametru analizat:
- In fiecare zi, se vor preleva un numar mediu de probe pe durata a 24 de ore.
- In doua zile ale fiecarei saptamani, se vor preleva 24 de probe la un interval de o
ora.
Pe durata Probelor Finale, cele doua zile ale saptamanii dedicate prelevarii de probe vor
fi astfel alese, incat sa fie diferite de cele doua zile ale saptamanii anterioare.
Media probelor prelevate in 24 de ore va trebui sa corespunda parametrilor efluentului.
Analizele vor fi efectuate in conformitate cu standardele europene si romanesti in
vigoare.

8.4.6 Verificarea performantelor Statiei de Epurare
- Verificarea debitului, pH-ului si a temperaturii:
pH, temperatura si debitul vor fi inregistrate atat pentru influent cat si pentru efluentul
final tratat.
- Verificarea calibrarii sondelor pentru Oxigen Dizolvat:
Va fi efectuata o singura data la inceputul perioadei de testare. Valorile debitelor de aer
ale sistemului de aerare vor fi masurate si inregistrate in paralel.
- Consumul de energie electrica:
Pe timpul perioadei de testare, consumul de electricitate al diferitelor componente ale
instalatiei va fi citit si inregistrat.
Citirile consumurilor energetice vor fi corelate cu masuratorile debitelor si al numarului de
prelevari de probe.
- Performantele decantoarelor secundare:
Performantele Decantoarelor Secundare vor fi determinate pe baza reducerii solidelor in
suspensie de la iesireadin treapta de aerare si pana la iesirea din decantoarele
secundare de sedimentare. Vor fi prelevate probe la intrare si iesire, intr-un interval egal
cu timpul de retinere in bazine. Acest test ar trebui repetat de sase ori pentru a elimina
orice discrepanta cauzata de variatiile bruste de debit. Testul se va desfasura in conditii

Pagina 35 din 59
de vreme stabila si atunci cand, din date istorice, se cunosc perioadele de debit constant
ce intra in statie.
Performantele concentrarii namolului si deshidratarii mecanice a namolului.
Concentratia medie a namolului concentrat, pe perioada testarii, trebuie sa fie mai mare
sau cel putin egala cu 3% (procente de masa) dar pentru nici o proba nu trebuie sa fie
mai mica de 0.8%.
Concentratia medie a namolului deshidratat, pe perioada testarii, trebuie sa fie mai mare
sau cel putin egala cu 25% (procente de masa) dar pentru nici o proba nu trebuie sa fie
mai mica de 20%.
Consumul specific mediu de polielectrolit nu poate fi mai mare decat valoarea garantata
exprimata in g PE/kg substanta uscata.

8.4.7 Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se va desfasura conform HG 273/1994 cu modificarile si
completarile aduse prin H.G. 940/2006 si de H.G. 1303/2007.
Receptia lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si punerea in
functiune a capacitatilor de productie se va desfasura conform HG 51/1996 si se face
dupa receptia la terminarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

Astfel, dupa finalizarea tuturor activitatilor mai sus mentionate inclusiv instruirea
personalului operator si editarea variantei finale a Manualului de Intretinere si Operare,
Antreprenorul va notifica Inginerul, cu 15 de zile in avans, cu privire la data de terminare
a lucrarilor.
Angajatorul va organiza incepera receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la data
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita membrilor comisiei de receptie si
Antreprenorului (in cazul de fata, Antreprenorul este Proiectant si Executant).
Dupa efectuarea receptiei, Angajatorul va aproba, amana sau respinge Receptia. Pe
baza acestei decizii, Inginerul va emite Certificatul de Receptie la Terminarea Lucrarilor.
Pe baza acestui document, Antreprenorul poate solicita restituirea partii legale din
Garantia de Buna Executie si din Sumele Retinute.


Pagina 36 din 59
8.5 Lucrari civile
8.5.1 Introducere
Testarile privind lucrarile civile, ce vor fi efectuate pe perioada constructiei si dupa
incheierea activitatilor de constructii-montaj la Statii, se vor desfasura in conformitate cu
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, modificata de Legea nr. 587/2002,
precum si standardele si normativele romanesti specifice in vigoare.
Testarile si verificarile privind lucarile civile, pe timpul activitatilor de constructii se refera
(dar un se limiteaza) la:
- betoane
- armaturi
- otel laminat
- vopsitorii si protectie anti-coroziva
- sol
- conectori
- suduri
- izolatii
- circuite de tevi
- pompe
- pereti din prefabricate (daca exista)
- beton precomprimat (daca exista)
- piloti (daca exista)
- teste de etanseitate ale structurilor ce retin apa uzata - verificarea utilizarii agregatelor
la drumuri si cladiri (daca exista)
Antreprenorul va conduce testele iar metodele de lucru vor fi aprobate de catre Inginer.
Testele descrise in sectiunile urmatoare reprezinta practici internationale uzuale. Cu
toate acestea, Antreprenorul se va conforma, pe timpul executiei, la standardele si
normativele Romanesti, si in special, la cele ce se refera in mod particular la epurarea
apelor. In cazul in care nu exista un standard obligatoriu romanesc, cu privire la testele
din perioada de desfasurare a lucrarilor, metodologiile de verificare si masurare vor
raspunde standardelor ISO si EN sau altor directive tehnice romanesti, si in plus, in
aceasta ordine ierarhica.


Pagina 37 din 59
9 MANUALE DE EXPLOATARE SI INTRETINERESI ARHIVA TEHNICA
9.1 Generalitati
Obligatiile Antreprenorului vor include, ca o preconditie pentru obtinerea Certificatului de
Receptie la terminarea Lucrarilor, si clauza referitoare la redactarea unor manuale de
instructiuni pentru exploatare si intretinere a echipamentelor, in 4 exemplare in limba
Romana, precum si un set complet de desene provenite de la fabricant, impreuna cu un
plan de intretinere asa cum este specificat in continuare. In situatia in care, Inginerul va
respinge, in totalitate sau partial, manualul de instructiuni sau setul de planse transmis,
Antreprenorul va lua masura de a le modifica corespunzator cerintelor Inginerului.

9.2 Manuale de exploatare si intretinere
Pe linga cele de mai jos, manualele de exploatare si intretinere vor cuprinde in mod
obligatoriu si numarul de persoane necesar pentru exploatarea si intretinerea Statiei
precum si schema de personal necesara exploatarii statiei de epurare. In functie de
personalul necesar, Angajatorul va putea decide asupra necesarului privind instruirea.
Manualele de exploatare si intretinere vor cuprinde lucrarile de constructii-montaj,
pregatirea lucrarilor, punerea in functiune, testarile, operarea, controlul, intretinerea si
reparatiile investitiei. Cea mai mare importanta se va acorda claritatii prezentarii si
gradului de acoperire a informatiei.
Se subliniaza faptul ca prezentarea doar a unei colectii de extrase din standarde, insotite
de desene si descrieri generale ale instalatiilor nu va fi acceptata. In mod particular,
informatia provenita de la Subantreprenor si producatorii Antreprenorului va fi cuprinsa in
manualele de instructiuni. Referirile la partea descriptiva, desenele si lista pieselor de
schimb vor trebui sa fie complete.
Antreprenorul va transmite Inginerului, in vederea aprobarii, un exemplar al Manualelor
de exploatare si intretinere versiune initiala ale Statiei inainte de livrarea lor pe santier.
Manualele vor fi impartite pe volume (de ex. Functionarea, Operarea, Intretinerea,
Reparatiile) si vor cuprinde instructiuni si recomandari clare si complete ale
Antreprenorului, necesare pentru o buna exploatare, intretinere si reparatie a
echipamentelor precum si pentru fiecare sistem sau componenta in parte.
Schemele electrice vor fi insotite de text si diagrame, precum si de instructiuni de montaj
si exploatare. Schitele din manuale vor fi verificate cu atentie de catre Antreprenor, pe
perioada testelor si punerii in functiune, fiind modificate si actualizate in vederea unei
variante finale, pe deplin descriptive si conforme cu procesul tehnologic al
echipamentelor si conditiile de functionare ale acestora.
Schitele din manuale pot include literatura standard de specialitate a producatorului, dar
Antreprenorul va include in anexa propriile desene si descrierea functionarii acestora..

Pagina 38 din 59
Manualele de intretinere si exploatare vor fi intregite cu un plan detaliat al unui program
de intretinere anuala, destinat personalului de exploatare si intretinere. Acest plan anual
va fi prezentat in forma unei diagrame, care va avea diviziuni verticale pentru saptamani
si diviziuni orizontale pentru activitatile specifice din cadrul statiei.
Va fi furnizat un sistem care are la baza o fisa tehnica, editata in limba romana. Sistemul
va fi corelat cu planuri(ele) de intretinere, pentru cel putin o componenta a Statiei,
detaliind activitatile de intretinere necesare avand spatii corespunzatoare pentru lucrarile
efectuate, astfel incat pentru fiecare activitate de intretinere in parte sau zi de lucru
efectuata, personalul specializat de intretinere (electric sau mecanic) al Angajatorului sa
poata inregistra si prezenta in vederea semnarii. Va fi folosit un sistem de evidentiere
avand la baza culori diferite pentru activitatile de efectuat, cele restante si lucrarile
efectuate.
Planul de Intretinere va fi prezentat Inginerului in vederea acceptarii si va fi completat la
data Punerii in Functiune a investitiei.
De asemenea, la acest capitol va fi prevazuta si procedura de predare a softului aferent
sistemului SCADA sau orice soft si/sau licenta care se va instala pe echipamentele
aferente statiei de epurare.
Dupa aprobarea finala a Inginerului, dar inainte de Receptia la terminarea lucrarilor, vor
fi transmise 4 copii pe suport de hartie ale Manualelor, in limba Romana. Acestea vor fi
indosariate in bibliorafturi de format A4, purtand titluri clare, pagini numerotate si referinte
cu alte documente. In plus, vor fi transmise doua versiuni in format electronic, pe CD. Se
va folosi un format Adobe-pdf-files, clar structurat si usor de utilizat, analog cu versiunile
tiparite.
Versiunea finala a manualelor va cuprinde instructiuni, recomandari si comentarii privind
operarea intregului proces tehnologic. Nici o componenta a Investitiei nu va fi certificata
de catre Inginer ca fiind incheiata pina la indeplinirea cerintei de mai sus.
Daca, pe perioada de testare, Inginerul constata ca manualul necesita modificari sau
adaugiri, ca rezultat al experientei de operare sau intretinere acumultate in timp,
Antreprenorul va face modificarile aprobate in fiecare manual, fara costuri suplimentare.
Manualele vor cuprinde explicatii privind functia si scopul fiecarui echipament si
procedurile operationale, mecanice si electrice pentru:
- Gresarea, verificarea, calibrarea (inclusiv scheme), testarea si reglarea fiecarei
componente a echipamentelor;
- Activitati zilnice, saptamanale, lunare sau la alte intervale de timp pentru asigurarea
unei functionari sigure, lipsite de evenimente;
- Revizii, demontarea si remontarea, teste si repuneri in functiune ale echipamentelor
- Identificarea si selectia lubrifiantilor potriviti;

Pagina 39 din 59
- Diagrame de localizare a evenimentelor, pentru o mai usoara determinare a
defectiunilor;
- Recomandari si proceduri de rutina si in caz de urgenta;
- Activitati de curatenie in cadrul Statiei si a componentelor sale;
- Modalitati de protectie si de intretinere;
- Intretinerea operationala a Investitiei, monitorizarea parametrilor de functionare si de
calitate a apei, precum si procedurile de raportare;
- Monitorizarea calitatii apelor brute si uzate, pornind de la surse, statia de tratare, statia
de epurare, deversare in emisar, inclusiv tehnicile de prelevare a probelor, laboratorul si
procedurile si standardele de analiza si de raportare.
Manualele de operare vor cuprinde o descriere generala a instalatiei dar si proceduri de
urmat pas-cu-pas pentru orice activitate de natura operationala pe intreaga durata de
viata a echipamentelor
Capitole separate ale manualului vor fi dedicate fiecarui tip de echipament si pentru
fiecare sistem al echipamentelor
Capitolele vor fi grupate in volume separate functie de grupa de activitate din care face
parte subiectul: operare, intretinere, revizii, etc. Volumul respectiv va contine o descriere
detaliata privind constructia si functionarea fiecarui sistem, precum si toate datele
referitoare la acesta, inclusiv o lista de piese de schimb si procedurile de comanda a
pieselor.
Echipamentul electric va fi descris din punct de vedere al functionarii cu detalierea
secventelor de operare. Daca va fi necesar, Capitolul respectiv va contine si instructiuni
de intretinere si o diagrama de localizare a defectiunilor.

9.3 Documentele Antreprenorului conforme cu executia
Daca nu este altfel stipulat in Contract, documentatia conforma cu executia a investitiei,
in limba Romana, referitoare la constructie, va fi transmisa Inginerului pentru a fi
verificata, inainte de efectuarea Receptiei la terminarea lucrarilor. Daca Inginerul nu va
transmite observatiile sale, in decurs de o luna de la data primirii, aceasta se va
considera ca fiind acceptata.
Documentatia conform executiei va contine urmatoarele:
- Desene de ansamblu ale retelelor, structurilor, inclusiv drumuri, cote de nivel si spatiile
verzi;
- Desene de detaliu ale lucrarilor civile, etc. cuprinzand informatii generale de
amplasament, grosimi ale peretilor, pozitionarea armaturilor, cote de nivel, retele,

Pagina 40 din 59
diametre de tevi, materiale, umpluturi, conditii ale solului, conexiuni, etc., date bazate pe
masuratori conform executiei;
- Desene de detaliu privind monatajul echipamentelor, a cablurilor si conductelor etc.,
avand la baza masuratorile conform executiei;
- Toate celelalte documente cerute in Contract.
Desenele referitoare la partea de constructii civile din cadrul Statiei vor contine toate
componentele terminate din cadrul investitiei, inclusiv toate modificarile efectuate in
perioada lucrarilor de constructii-montaj, al probelor si testelor, precum si la punerea in
functiune a Statiei.
Desenele vor contine informatii, furnizate de catre Antreprenor, din perioada de
proiectare, constructie sau fabricatie, impreuna cele din perioada de licitatie.. In plus,
fiecare componenta a Statiilor, de ex. vane, motoare, actionari, cabluri, etc.vor fi
prezentate in desenele de ansamblu general, cu marcarea exacta a pozitiei lor. Toate
reperele vor fi numerotate, iar numerele vor corespunde cu cele din, specificatii tehnice
si parti descriptive.
Vor fi transmise desene continand schemele electrice cu indicarea legaturilor dintre
fiecare element in parte.
In plus, fiecare componenta a echipamentului electric va contine scheme de principiu
precum si scheme monofilare. Schemele de principiu vor prezenta conexiunile intr-o
forma schematica, permitand intelegerea principiului de functionare, in timp ce schemele
monofilare vor arata asezarea relativa a fiecarei componente, impreuna cu toate
conexiunile electrice. Fiecare conexiune va fi numerotata iar numarul va corespunde cu
cel din schema de principiu, schema monofilara si eticheta de pe echipamentul propriu-
zis.
Desenele vor fi editate pe formate ISO A1, sau alte formate ISO, cu aprobarea
Inginerului, si vor fi indosariate in volume. Titlurile volumelor vor fi inscriptionate vizibil pe
fata primei coperte si pe partea laterala a dosarului. Desenele vor fi marcate (conform cu
executia - PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI). Desenele vor fi transmise Angajatorului
in 2 exemplare, in limba Romana.
Toate desenele vor fi transpuse pe CD, in AutoCad (format .DWG) si in Adobe (format
.PDF). CD-urile vor fi transmise Angajatorului in 2 exemplare in limba Romana. Vor fi
structurate cu claritate si usor de utilizat, in conformitate cu versiunile tiparite.
Desenele post-executie (As-Built) vor fi transmise inainte de emiterea Certificatului de
Receptie la Terminarea Lucrarilor.

Pagina 41 din 59
10 INSTRUIREA PERSONALULUI ANGAJATORULUI
Antreprenorul va fi responsabil pentru instruirea personalului Angajatorului in
functionarea si intretinerea utilajelor in timpul perioadei de instalare, punere in functiune
si testare. Activitatile de instruire a personalului vor avea la baza manualele de
exploatare si intretinere. Antreprenorul va asigura pregatirea pentru un total de 15
persoane sau un numar rezonabil de persoane care urmeaza a fi indicat de Angajator
privind exploatarea si intretinerea utilajelor. Locul pentru pregatire va fi pe santier si in
orice alta locatie asigurata de catre Antreprenor, cu acceptul Inginerului.

10.1 Metodologia de instruire
Instruirea personalului va trebui sa urmeze pas-cu-pas procedura de realizare si
indeplinire a unei anumite sarcini intr-un mod cat mai eficient. Antreprenorul va trebui sa
demonstreze modul in care trebuie indeplinita o sarcina punctand la fiecare pas factorii
de siguranta si posibilele riscuri. Instruirea va trebui planificata, realizata si verificata
astfel incat Antreprenorul sa poata evalua progresul personalului instruit. Pregatirea
practica a personalului nu trebuie sa depaseasca 50% din timpul de pregatire.
Antreprenorul va instrui si va indruma personalul Angajatorului pana cand sarcinile si
deprinderile au fost insusite si bine stapanite. Antreprenorul va trebui sa realizeze
instruirea personalului in urmatoarele domenii:
- functionarea, exploatarea si intretinerea utilajelor si echipamentelor, cum ar fi
generatoarele electrice, sistemele de tratare, distributie si alimentare;
- functionarea, exploatarea si intretinerea echipamentelor de proces, cum ar fi
conductele, pompele, filtrele, compresoarele, motoarele si aparatele;
- functionarea, exploatarea si intretinerea echipamentelor de siguranta, cum ar fi
echipamentele pentru ajutor de urgenta si extinctoarele;
- functionarea, exploatarea si intretinerea sistemelor, cum ar fi retele de conducte,
drenuri, aparate de masura si calibrare, sistem SCADA.
Antreprenorul va include pentru o instruire completa a personalului (stabilit de Angajator)
in conformitate cu specificatiile pentru functionarea si intretinerea tuturor partilor
componente ale utilajelor si echipamentelor instalate, corespunzatoare acestui contract.
Accentul acestei instruiri va trebui pus pe intretinerea preventiva, pe exploatarea
eficienta a statiei de epurare si pe siguranta la locul de munca.

10.2 Programul de instruire
Antreprenorul va trebui sa prezinte, cu 2 luni inainte de inceperea perioadei de testare a
Statiei, un program complet al sesiunilor de instruire, pe care intentioneaza sa le

Pagina 42 din 59
efectueze, pentru aprobarea Inginerului. Programul de instruire va trebui sa contina
urmatoarele informatii:
- numele si calificarea instructorilor;
- un rezumat al continutului fiecarei perioade de instruire;
- durata perioadei de instruire;
- personalul Angajatorului, care trebuie sa participe.
Antreprenorul va trebui sa prevada in contract pretul pentru o perioada de pregatire a
personalului Angajatorului pe durata a trei saptamani (5 zile pe saptamana),.
Coordonarea pe aceasta perioada va fi stabilita, de comun acord, intre Antreprenor si
Angajator.
Personalul Angajatorului va fi prezent pe durata stadiilor de instalare si dare in
exploatare. Acestia vor trebui incurajati sa se familiarizeze cu echipamentele electrice si
mecanice instalate si pot solicita explicatii personalului Antreprenorului despre
functionarea fiecarei parti componente a echipamentelor mecanice si electrice. Aceasta
instruire neoficiala si perioada de familiarizare nu vor face parte din perioada oficiala de
instruire.

10.3 Locatia pentru instruire
Antreprenorul va informa Inginerul despre locul, in care se vor desfasura sesiunile de
instruire.

11 SANTIERUL
11.1 Santierul
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie,
Santierul inseamna aria necesara sau practicabila pentru constructia lucrarilor si
asigurarea organizarii de santier in raport cu experienta si tehnologia Antreprenorului.
Antreprenorul nu va folosi Santierul pentru nici un alt scop care nu este prevazut in
contract.

11.2 Conditiile pe santier
Inainte de inceperea oricarei lucrari, Antreprenorul va inspecta Santierul impreuna cu
Inginerul sau Reprezentantul acestuia, pentru a stabili conditiile existente care vor fi
inregistrate ca evidente in scris si/sau prin mijloace de fotografiere sau video.

Pagina 43 din 59
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antreprenorului, atelierele, zone pentru
materiale si stocare a utilajelor, drumurile de santier, alte utilitati necesare, surse locale
de materiale (nisip, piatra sparta etc. ).
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la
conditiile cladirilor, suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute,
garduri si alte informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi afectata
oricand de operatiunile Antreprenorului.

11.3 Sursa de apa pentru lucrari in santier
Antreprenorul va trebui sa acorde atentie sursei de apa necesara lucrarilor in santier, ,
astfel incat sa asigure executarea lucrarilor specificate in conditii satisfacatoare cu
aprobarea Inginerului.
Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte, toate masurile legate de atentia
acordata asigurarii apei pentru lucrari, vor trebui considerate ca fiind Lucrari Temporare.
Antreprenorul nu va avea dreptul la rambursarea banilor cheltuiti pentru asigurarea apei
din partea Inginerului. Dupa ce si-a servit scopul, Lucrarile Temporare si utilajele vor fi
dezafectate (cu exceptia drumurilor de acces care vor ramane ca drumuri definitive).

11.4 Analizarea si indepartarea munitiilor
Eliminarea munitiilor va insemna in sensul prezentei Specificatii fie eliminarea resturilor
explozive de la razboi (RER) fie a munitiilor neexplodate (MNX) sau a altor materiale
explozive, de propulsie si pirotehnice inclusiv Munitie pentru Arme Mici.
In timpul constructiei va exista o posibilitate pentru descoperirea de munitii. De aceea
Antreprenorul va pregati un Plan de analizare si indepartare a munitiilor pentru executia
lucrrilor. Planul va fi pregatit si executat de un specialist profesionist cu experienta in
acest domeniu. Planul este supus aprobarii Inginerului.
Planul va cuprinde urmatoarele:
a) Estimare a masurii analizei si indepartarii de munitii de asumat in conformitate cu
Specificatiile Tehnice;
b) Proceduri detaliate pentru identificarea, securizarea, indepartarea munitiilor
neexplodate, implementarea procedurilor de Control al Calittii
c) Prezentarea de rapoarte Inginerului inclusiv formatul de raportare propus, pentru
urmtoarele:
Raport pe fiecare Zona de Constructie analizata, eliberata si inspectata in termen
de 14 zile de la incheierea acestei activitati;

Pagina 44 din 59
Rapoarte la sase (6) luni asupra tuturor cautrilor, eliberarilor, dispunerilor,
Controalelor de Calitate si inspectarilor.
Pentru fiecare Zona de Constructie cautata si eliberata Antreprenorul va emite un
Certificat confirmand eliberarea zonei in formatul convenit cu Inginerul.
Planul Antreprenorului de Analiza si Indepartare a Munitiilor va face parte din Planul
general de Control si Asigurare a Calitatii.
Gama de actiuni a Antreprenorului din cadrul cerintelor acestei Specificatii va fi limitata la
ndepartarea munitiilor pana la 1m adancime sub suprafata solului, care poate fi derulata
folosind detectoare manuale standard.

11.5 Asistenta arheologica
Monitorizarea arheologica a constructiei este in general realizata pentru a monitoriza
activitati ce rascolesc solul si care au loc in apropierea unor locatii arheologice
cunoscute sau acolo unde se va efectua un numar substantial de sapaturi. Monitorizarea
constructiei se realizeaza pentru a limita impacturile la locatiile arheologice in timpul
operatiunilor de sapaturi ce sunt amplasate in apropierea unor cunoscute locatii
arheologice.
Indiferent de prezenta sau absenta personalului Autoritatii Arheologice daca oricine
dintre angajatii Antreprenorului sau alta persoana identifica orice material suspectat a fi
de semnificatie arheologica in timpul constructiei, lucrarile ce ar putea avea impact
asupra materialului vor fi ntrerupte imediat, iar Inginerul precum si Autoritatea
Arheologic vor primi notificarea imediat.
Antreprenorul va fi responsabil pentru protectia impotriva unei eventuale sustrageri sau
tulburari, a materialului suspectat a fi de semnificatie arheologica pana atunci cand este
luata decizia unei cercetari ulterioare fie de catre autoritatea competenta fie de Inginer.
Antreprenorul va include in Programul sau de Lucrari activitati legate de monitorizarea
arheologica si va include in Sistemul sau de Asigurare a Calitati Declaratia de Metoda
corespunzatoare in scopul monitorizarii arheologice. Acest lucru ar putea acoperi
suspendarea unei parti sau a tuturor lucrarilor pentru inspectarea si fotografierea
santurilor, malurilor, si excavarilor manuale de catre personalul Antreprenorului sub
supraveghere arheologica, excavarea de urgenta pe o perioada de pana la sapte (7) zile
in cazul unor descoperiri accidentale.

11.6 Persoane neautorizate
Persoanele neautorizate nu vor avea acces in Santier. Antreprenorul va trebui sa-si
instruiasa tot personalul in vederea evitarii si prevenirii abuzurilor (patrunderea in santier

Pagina 45 din 59
a persoanelor neautorizate)(nu stiu la ce va referiti!!!) in conformitate cu Conditiile
Generale ale Contractului.

11.7 Publicitatea
Antreprenorul va monta panourile publicitare pe Santier sau in apropierea acestuia, dupa
obtinerea aprobarii Inginerului.
Antreprenorul va trebui sa se conformeze in totalitate in ceea ce priveste cerintele de
publicitate pentru proiecte finantate din fonduri coeziune. Toate costurile de publicitate
trebuie sa fieincluse in pretul contractului.
Antreprenorul are obligatia de a executa, monta si intretine pe perioada specificata, la
locatiile santierelor panourile publicitare ce contin Elementele de Identitate Vizuala
conform Manualului de Identitate Vizuala pentru Instrumente Structurale.

11.7.1 Panouri pentru afisare temporara
Antreprenorul va furniza, monta (in termen de o saptamana de la inceperea lucrarilor pe
santier) si va intretine un panou de afisare rezistent la itemperii la santier in locatia ce
urmeaza sa fie aprobata de catre Inginer. Macheta exacta a panoului, impreuna cu logo
vor fi asigurate Antreprenorului de catre Inginer in format electronic. Panoul va avea o
latime de minim 4m pe 3,5m inaltime si vor oferi urmatoarele informatii conform
Principiilor de vizibilitate ale UE (a se vedea link-ul de mai jos) si a prevederilor din
Legea 50/1991, actualizata:
http://europa.eu.int/comm/europeaid/visibility/indexen.htm
Denumirea proiectului;
Programul UE cu logo;
Autoritatea contractanta/Angajator (denumirea, adresa sediului si telefon);
Titlul proiectului;
Pretul contractului;
Locatia/adresa obiectivului;
Finantat de catre;
Uniunea Europeana (imprumut nerambursabil in Lei);
Supervizor lucrari (denumire, adresa sediului si telefon);
Proiectant general (denumire, adresa sediului si telefon)

Pagina 46 din 59
Antreprenor (denumire, adresa sediului si telefon);
Perioada Contractuala;
Numarul autorizatiei de construire/desfiintare din data;
Numarul autorizatiei de organizare a executiei lucrarilor din data;
Emitentul autorizatiilor;
Termenul de executie a lucrarilor, prevazut in autorizatie;
Data inceperii constructiei (conform autorizatiei de construire/desfiintare);
Data finalizarii constructiei (conform autorizatiei de construire/desfiintare);
Vedere de ansamblu (daca este cazul).
Structura si cadrul vor fi din lemn nou sau metal, intr-o stare buna si adecvate din punct
de vedere structural pentru finisajul specific. Culoarea structurii, cadrului, suprafetei de
semnalizare si a graficelor va fi supusa aprobarii Inginerului.

11.7.2 Placi pentru amplasare permanenta
Dupa finalizarea executiei lucrarilor, panourile pentru afisare temporara vor fi inlocuite cu
placi pentru amplasare permanenta la cel mult 6 luni dupa finalizarea proiectului.
Momentul finalizarii proiectului este asimilat pentru proiectele de lucrari, cu emiterea
Certificatului de receptie la terminarea lucrarilor.
Placile vor fi instalate intr-un loc vizibil, in apropiere de locatia proiectului. Se va identifica
cel mai potrivit amplasament, in ceea ce priveste vizibilitatea si in conformitate cu
reglementarile din Romania.Ele pot fi plasate in orice loc considerat potrivit din punct de
vedere al vizibilitatii si trebuie sa fie suficient de vizibile astfel incat cei care sunt in
trecere sa le poata citi si sa inteleaga natura proiectului.
Urmatoarele elemente sunt obligatorii pe placa de amplasare permanenta:
a) Sigla Uniunii Europene;
b) Sigla Guvernului Romaniei;
c) Sigla Instrumentelor Structurale in Romania;
d) Numele fondului din care se acorda cofinantarea: Fondul de Coeziune;
e) Afirmatia aleasa de Autoritatea de Management, care subliniaza contributia
interventiei realizate din Instrumente Structurale;
f) Titlul proiectului/investitiei.

Pagina 47 din 59
Dintre acestea, suma suprafetelor ocupate de informatiile precizate la punctele a, d, e si f
trebuie sa fie cel putin 25% din suprafata placii.
Optional, se poate inscrie pe placa valoarea contractului la finalizare.
Dimensiunile placilor pentru amplasared permanenta recomandate sunt: inaltime 3m, si
latime 2m.

11.8 Traficul
Antreprenorul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in
conformitate cu aceasta clauza.
Inainte ca orice lucrare sa inceapa si care afecteaza folosirea drumurilor publice,
propunerea referitoare la conditiile de lucru ale Antreprenorului va fi supusa aprobarii
scrise din partea Inginerului, a Autoritatilor drumurilor publice si Politiei.
Pe toata perioada de desfasurare a Contractului, Antreprenorul va trebui sa coopereze
cu Autoritatile drumurilor publice si cu Politia privind lucrarile, si accesul pe orice drum
public. Antreprenorul va informa Inginerul despre orice cerinta sau aranjamente facute cu
Autoritatile drumurilor publice si cu Politia.
Antreprenorul va trebui sa furnizeze si sa mentina drumurile si/sau trotuarele de acces in
cazul in care devierea oricarei sosele, oricarui trotuar sau drum public este afectat
temporar pentru executia lucrarilor, acestea vor trebui sa fie operationale inainte de
inceperea lucrarii si vor trebui acceptate de Inginer si de Autoritatilor drumurilor publice si
Politiei.
Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi furnizate si mentinute la un standard adecvat
in ceea ce priveste toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le foloseasca.
Antreprenorul va fi responsabil de inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea
acestora dupa cum este cerut si in conformitate cu legislatia in vigoare (de luat in
considerare, dar nu limitat la, respectarea prevederilor din Norme Metodologice privind
conditiile de inchidere sau de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de
lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului emis de Ministerul de
Interne & M.Transporturilor, Ed.2002.
Antreprenorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgenta pe toate
proprietatiile si la orice ora.
Antreprenorul este obligat ca in termen de 4 saptamani de la Data de Incepere a
Lucrarilor (conform sub-clauza 8.1 din Conditiile Generale de Contract) sa inainteze un
Plan de Management al Traficului, vizat de catre Politia Rutiera (daca este cazul si de
catre Serviciul de Ambulanta, Pompieri, etc.). Planul va analiza fluiditatea traficului pe

Pagina 48 din 59
drumurile afectate de catre lucrari si posibilitatea de access pentru pompieri, ambulanta,
etc.
Documentul va fi inaintat spre aprobare si va constitui preconditie pentru inceperea
lucrariilor pe santier.

12 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
12.1 Planul de securitate si sanatate
Planul de securitate si sanatate trebuie sa faca parte din proiectul lucrarii si trebuie sa fie
adaptat continutului acestuia.
Antreprenorul trebuie sa puna planul propriu de securitate si sanatate la dispozitia
Angajatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, dupa caz.
Planul propriu de securitate si sanatate cuprinde ansamblul de masuri de securitate si
sanatate specifice fiecarui antreprenor sau subantreprenor.
Antreprenorul trebuie sa stabileasca acest plan in cel mult 30 de zile de la data
contractarii lucrarii.
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si
sanatate al santierului.
Antreprenorul care executa cu unul ori mai multi subantreprenori, in totalitate sau o parte
din lucrarile care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate si sanatate,
trebuie sa le transmita acestora un exemplar al planului propriu si, daca este cazul, un
document care cuprinde masurile generale de securitate si sanatate pentru lucrarile
santierului ce intra in responsabilitatea sa.
La elaborarea planului propriu de securitate si sanatate subantreprenorul trebuie sa tina
seama de informatiile furnizate de catre antreprenor si de prevederile planului de
securitate si sanatate al santierului.
Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate in cel mult
30 de zile de la data contractarii lucrarii cu antreprenorul.
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
a) numele si adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numarul lucratorilor pe santier;
c) numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor, daca este cazul;
d) durata lucrarilor, indicand data inceperii acestora;

Pagina 49 din 59
e) analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea
lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de munca pe santier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor
periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea santierului;
g) masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa pe santier, inclusiv masuri de protectie
colectiva si masuri de protectie individuala.
Inainte de inceperea lucrarilor pe santier de catre antreprenor/subantreprenor, planul
propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie consultat si avizat de catre coordonatorul
in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, medicul de medicina
muncii si membrii comitetului de securitate si sanatate sau de catre reprezentantii
lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie actualizat ori de cate ori este cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate si sanatate trebuie sa se afle in
permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de
munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau
de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor.
Pe toata durata realizarii lucrarii Antreprenorul si/sau lucratorii independenti trebuie sa
respecte obligatiile generale ce le revin in conformitate cu prevederile din legislatia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, in special in ceea ce priveste:
a) mentinerea santierului in ordine si intr-o stare de curatenie corespunzatoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand seama de conditiile de acces la
aceste posturi;
c) stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;
d) manipularea in conditii de siguranta a diverselor materiale;
e) intretinerea, controlul inainte de punerea in functiune si controlul periodic al
echipamentelor de munca utilizate, in scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;
f) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si inmagazinare a diverselor
materiale, in special a materialelor sau substantelor periculoase;
g) conditiile de deplasare a materiilor si materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor si a materialelor rezultate din daramari,
demolari si demontari;

Pagina 50 din 59
i) adaptarea, in functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita
pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori si lucratorii independenti;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeaza in cadrul sau in apropierea
santierului.
In timpul executarii lucrarilor, Executantul va respecta ntotdeauna toate cerinele legale
privind sigurana si sanatatea in munca. Acesta va acorda o atentie speciala sanatatii si
sigurantei angajatilor sai si va asigura conditii sanitare si de lucru corespunzatoare.
Executantul va marca toate santurile deschise si alte obstructii prin indicatoare, ingradiri,
baricade, si iluminari avizate pentru siguranta publicului.
Executantul trebuie s furnizeze toate echipamentele si uniformele de siguranta
necesare pentru protectia si siguranta angajatilor sai si a persoanalului implicat in
realizarea si implementarea contractului de lucrari de la Angajator, Inginer, etc.
Costul respectarii cerintelor de siguranta este considerat a fi inclus in Pretul Contractului.

12.2 Prevenirea si stingerea incendiilor
Executantul va desfasura intreaga activitate ntr-un mod sigur fata de incendii. Acesta va
furniza si mentine pe santier echipamente corespunzatoare de stingere a incendiilor.
Executantul va respecta toate reglementarile curente aplicabile de prevenire a
incendiilor.
Materialele inflamabile vor fi depozitate n conformitate cu reglementarile de prevenire a
incendiilor si departe de persoane terte.
Executantul va fi responsabil pentru orice pierderi ca rezultat al unui incendiu inceput in
timpul executarii lucrarilor sau de oricare dintre angajatii sai.
Masuri de prevenirea si stingerea incendiilor:
Pe santier sau la locul n care se desfasoara oricare alta activitate de constructie
montaj din cadrul Contractului de lucrari trebuie sa existe instalatii si echipamente pentru
stingerea incendiului, securitatea oamenilor fiind prioritara.
Se vor respecta nornativele P.C.I pentru toate directivele din incinta. Prevenirea
producerii unor incendii se va realiza prin:
a) Evitarea amplasarii surselor de foc si temperaturi ridicate n vecinatatea
obiectivelor inflamabile;
b) Departarea materialelor inflamabile de lnga motoarele termice de pompare,
ntretinerea si verificarea esapamentelor pentru evitarea produceri de scantei;

Pagina 51 din 59
c) Interzicerea amplasarii surselor de foc si a fumatului n zone cu surse inflamabile;
d) Dotarea punctelor care au surse inflamabile, cu utilaj si material pentru stingerea
incendiilor.
Pentru stigerea incendiilor este obligatorie:
a) utilizarea dispozitivelor si uneltelor din dotare;
b) folosirea extinctoarelor;
c) cunoasterea surselor de apa din zona, etc.
Se va instrui n mod obligatoriu, periodic personalul (conform legii in vigoare) pentru
folosirea dotarilor in conditii optime in caz de incendiu.

12.3 Norme de Protectia Muncii si PSI
Normele ce trebuiesc respectate de Antreprenor si Angajator n timpul executiei lucrarilor
sunt:
Hotararea nr. 300/2.03.2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile;
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Decretul nr.
290/1977;
Normativul P.I. 18/1993 privind protectia impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor.

13 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa intocmit de
catre Antreprenor si prezentat Inginerului pentru aprobare in timp de 4 saptamani de la
primirea de catre Antreprenor a instiintarii de incepere a lucrarilor emisa de catre Inginer.
PMM va trebui sa includa masurile care trebuiesc luate de Antreprenor pentru a atenua
si/sau proteja mediul inconjurator impotriva impactului rezultat in urma executarii
lucrarilor O copie a Planului de Management al mediului Integrat al Angajatorului va fi
pus la dispozitia Antreprenorului, care poate consulta capitolele relevante ca de exemplu
controlul poluarii, constientizarea personalului sau fata de mediul inconjurator si protectia
calitatii apei.
Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul Antreprenorului,
acesta va trebui sa prezinte in detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica,
resursele cerute si programul de implementare. Planul va trebui sa contina sectiuni
separate despre aspectele individuale ale mediului inconjurator.

Pagina 52 din 59
Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda:
1. Obiectivul
2. Planul de Lucru
3. Programul de implementare
4. Cerinte de forta de lucru
5. Monitorizarea procedurilor
Antreprenorul va trebui sa implementeze masurile din P.M.M. de la inceperea lucrarilor
permanente. Costul pregatirii, implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca fiind
inclus in pretul contractului.

14 JURNALUL DE SANTIER
Antreprenorul va pastra un jurnal de santier in care vor fi consemnate toate remarcile
sale, instructiunile, deciziile si detaliile esentiale ale lucrarilor. Antreprenorul are datoria
sa intocmeasca acest jurnal prin care sa furnizeze detalii zilnice si orice alte informatii
despre lucrari cerute de catre Inginer.
La cererea Inginerului, Antreprenorul va trebui sa completeze jurnalul la nu mai mult de
doua zile de la fiecare inregistrare zilnica facuta si va trebui sa semneze fiecare
inregistrare completata de el in prealabil. Inginerul va trebui, de asemenea, sa semneze
jurnalul si sa inmaneze Contractantului o copie a jurnalului semnat.
Daca Antreprenorul nu este de acord cu ceea ce a scris Inginerul in jurnalul de santier,
el va trebui sa-si inregistreze remarcile si sa le detalieze, in spatiul prevazut inainte de a
semnarea jurnalul de santier, dupa care acestea vor trebuie transmise in scris Inginerului
dar, nu mai tarziu de sapte zile dupa ce a citit si a semnat jurnalul. Altfel ar putea sa se
considere ca este de acord cu continutul jurnalului de santier; oricum, inregistrarile
trecute in jurnal nu vor trebui sa constituie o baza pentru nicio cerere de plata in cadrul
contractului.

15 LUCRARI PROVIZORII
Antreprenorul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile provizoriie care pot fi
cerute pentru executia lucrarilor. Inainte cu 42 zile de la inceperea oricarei lucrari
provizorii Antreprenorul va trebui sa prezinte un program al lucrarilor provizorii, o
descriere a acestora, calcule si detalii de executie. In timp de 21 zile dupa prezentarea
documentelor mai sus mentionate Inginerul va trebui sa comenteze sau sa aprobe
lucrarile provizorii relevante.

Pagina 53 din 59
In ciuda aprobarii din partea Inginerului pentru proiectarea oricarei lucrari de provizorat,
Antreprenorul ramane responsabil pentru eficienta acestora, siguranta, intretinerea si
pentru toate obligatiile privind aceste lucrari, specificate sau implicite in contract, pana la
mutarea sau dezafectarea acestora.
In cazul in care aceste lucrari nu sunt incluse in listele de preturi, toate cheltuielile pentru
lucrarile temporare necesare pentru executia lucrarilor se considera ca fiind incluse in
ratele si preturile din listele de preturi si acestea nu vor fi platite sub un articol separat.

16 NIVELUL DE ZGOMOT
16.1 Nivelul de zgomot in perioada funtionarii statiei
Nivelul echivalent de zgomot in interiorul pavilioanelor de exploatare, dar si in cazul
echipamentelor montate in exterior, nu trebuie sa depaseasca 65 dB(A) conform Ord.
536/1997 emis de catre Ministerul Sanatatii si Standardelor romanesti (STAS 10009-
1988), cu exceptia cazului in care este specificat altfel in cerintele particulare.

16.2 Nivelul de zgomot pe perioada executiei lucrarilor
Nivelul echivalent de zgomot pe durata constructiei va fi conform Ordinului 508/2002
emis de catre Ministerul Sanatatii.

17 PERSONALUL ANTREPRENORULUI
Antreprenorul si orice subantreprenor angajat de acesta pentru executia lucrarilor va
trebui sa dispuna de personal calificat, cu experienta in lucrari similare siva fi responsabil
de furnizarea utilajelor, care trebuie sa fie sigure in functionare si eficiente, Antreprenorul
asigurand toate utilajele si serviciile necesare pentru o executie completa si performanta
a lucrarilor, chiar daca sunt sau nu sunt precis mentionate in Specificatii tehnice, Listele
de Preturi sau indicate in desene.
Personalul trebuie sa fie certificat in conformitate cu legislatia in vigoare.

18 UTILITATI PUBLICE
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
- retele de apa (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de incendiu,
etc.);

Pagina 54 din 59
- retele de cabluri subterane si supraterane (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri
electrice, trasee de cabluri etc.);
- retele electrice aeriene de transport energie electrica inalta si joasa tensiune (stalpi
de tensiune);
- iluminare stradala;
- indicatoare de trafic;
- drumuri destinate accesului public;
- retele de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.);
- retele de gaze naturale;
- rigole, traversari de ape;
- linii de fibre optice;
- panouri publicitare amplasate pe domeniul public;
- toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de
constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de executie propuse si de
asemenea, inainte de inceperea oricarei lucrari semnificative, va fi responsabilitatea
totala a Antreprenorului. Nicio revendicare de la Antreprenor sosita cu informatii
incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer.
Antreprenorul va trebui sa fie complet responsabil si va trebui sa includa in Pretul
Contractului toate costurile oricaror investigatii aparute ca fiind necesare conform
cerintelor din acest capitol si pentru orice defectiune sau interferenta cu utilitatile.
Antreprenorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita
defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va fi responsabil pentru orice defectiune
si defectiuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct sau
indirect, din ceva facut sau omis. Costurile determinate de remedierea unor utilitati
deteriorate in urma activitatii Antreprenorului vor fi in totalitate suportate de catre
Antreprenor.
Pentru orice tip de lucrari care implica oprirea temporara a serviciilor aferente unei
utilitati, antreprenorul va pregati un program de lucru si un grafic de lucrari care va fi
agreat cu detinatorul de utilitati si APAVITAL. In acest grafic vor fi mentionate in clar
perioadele de timp necesare lucrarilor in care este necesara oprirea serviciilor oferite de
respectiva utilitate. Depasirea termenului respectiv costul daunelor rezultate din acest
fapt va fi in responsabilitatea Antreprenorului.
Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice
pentru excavatii adiacent utilitatilor, Antreprenorul va trebui sa excaveze manual in

Pagina 55 din 59
vecinatatea acestora dupa ce in prealabil s-a asigurat prin masuri adecvate de
sprijinire/stabilizare a terenului si a constructiilor adiacente.
Preturile din contract se considera ca avand incluse si aceste excavatii manuale si
metode de sprijinire/stabilizare a terenului/constructiilor adiacente. Inainte ca excavatiile
sa fie efectuate in apropierea utilitatilor folosind utilaje mecanice, Antreprenorul va trebui
sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a localiza utilitatile
publice prin gropi sapate manual.
Antreprenorul va fi responsabil pentru pastrarea sigurantei si protectia oricaror aparate
de comanda, cabluri si alte echipamente conectate la instalatiile de dirijare a traficului din
Santier.
In punctele in care operatiunile Antreprenorului sunt adiacente proprietatilor apartinand
autoritatilor cailor ferate, telegrafului, telefoniei, gaze naturale si energie electrica,
inclusiv retele de apa si canalizare sunt adiacente altor proprietati, defectiuni care pot
duce la cheltuieli, pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui
inceputa inainte de a se face toate aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Antreprenorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati
subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul
ca aceste operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a
rearanjarii lucrarii sa poata fi redusa la minim si serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie
intrerupte inutil.
In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale
sau ca rezultat al propriei activitati, Antreprenorul va trebui sa instiinteze imediat
autoritatea potrivita sau proprietarii. El va trebui sa coopereze cu autoritatea numita
pentru restabilirea serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei sau
altor utilitati va trebui permisa in afara orelor de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa
fie accesibili oricand Pompierilor si niciun fel de material nu va trebui depozitat pe o raza
de 5 metri fata de fiecare hidrant.
Va fi de datoria Antreprenorului sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de
utilitati si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare
la utilitati pana la limitele constructiei cat mai curand posibil .
Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine.
Antreprenorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea
lucrarilor cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi
afectate de lucrari. Antreprenorul va trebui sa realizeze sapatura manuala in jurul
structurilor si a utilitatilor existente in subteran si va fi pe deplin responsabil pentru luarea
tuturor masurilor de securitate si siguranta a muncii necesare la indeplinirea acestor
activitati.
Antreprenorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va
trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui

Pagina 56 din 59
trimise Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite sa
foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru verificarea tehnica ( A, Is, B9, D, Ie, si
orice alte exigente necesare) a solutiilor privind schimbarea pozitiei Lucrarilor
Permanente. Nicio intarziere nu va fi luata in considerare pe motivul esecului sau al
imposibilitatii Antreprenorului de a emite desenele detaliate in timp potrivit. Transeele de
explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce scopul a fost realizat si Antreprenorul va
trebui sa mentina suprafata in conditii satisfacatoare.
Toate amenzile sau penalitatile care se aplica APAVITAL din cauza activitatii
necorespunzatoare a Antreprenorului (de ex, depasirea termenelor de lucru agreate, in
cazul devierii, intreruperii sau limitarii furnizarii serviciilor aferente oricarei utilitati, cu
referire dar nu limitat la statiile de epurare unde cu siguranta vor fi agreate cu SGA
perioade de timp in care vor exista deversari de ape uzate direct in emisar pentru a
putea executa o serie de lucrari din contract) vor fi supoartate de catre Antreprenor.

19 TESTE FINALE
Antreprenorul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare
pentru reglarea si testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate. Aceste
costuri vor fi incluse in pretul echipamentelor.
Pe intreaga durata a efectuarii testelor, Antreprenorul va trebui sa fie complet
responsabil pentru pastrarea, intretinerea si remedierea oricaror defecte ale
echipamentelor si va trebui sa asigure toata forta de munca, supervizarea, aparatura,
materialele si depozitele, instrumentele, etc. necesare pentru aceste operatiuni.
Antreprenorul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura,
contoarele si personalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va
trebui inclus in preturile ofertate.
Daca orice parte a utilajului sau a procesului nu corespunde performantelor garantate
sau nu functioneaza corect, Antreprenorul va trebui sa modifice sau sa inlocuiasca, pe
cheltuiala sa, aceste parti asa cum este necesar pentru ca utilajul sa ajunga la
performantele garantate, in vederea acceptarii de catre Inginer.
toate verificarile, certificatele de testare si documentele inregistrate in 4 exemplare vor
trebui transmise Inginerului dupa fiecare verificare sau test.

20 DOCUMENTELE POST EXECUTIE (AS BUILT DRAWINGS) SI CARTEA TEHNICA A
CONSTRUCTIEI
Pe masura ce executia lucrarilor in santier avanseaza., Antreprenorul va trebui sa
pregateasca toata documentatia post-executie, desenele lucrarilor executate,

Pagina 57 din 59
notele de santier etc., care ar putea fi cerute pentru aprobare si pentru
supraveghere, intretinere, reparatii, si acestea vor include, dar nu se vor limita la:
- Conducte si liste cu piese anexe
- Desenele fiecarei instalatii complete vor fi la o scara de minim 1:50
- Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui
sa cuprinda tabele de fitinguri, instrumente si elemente componente si vor trebui
sa includa numele producatorului, numerele de referinta, caracteristici si
particularitati complete ale tuturor partilor componente.
- Desenele in sectiune ale componentelor principale ale utilajului, cu partile denumite
si numerotate pentru a facilita intretinerea si verificarea. Aceste desene vor arata,
de asemenea, si cotele de montaj, impreuna cu abaterile limita, iar pe desenele
de executie ale reperelor vor fi incluse tolerantele admisibile ale cotelor, care pot
fi necesare pentru fabricarea componentelor de schimb pe durata de viata a
utilajului.
- Diagrame electrice si operationale dupa cum este necesar.
- Liste cu cabluri, diagrame si aliniamentele pentru instalarea cablurilor.
- Planul de aliniament al cablurilor pe Santier si fiecare din principalele sectiuni prin
grupurile de cabluri si transee, asa incat fiecare cablu din grup sau transee sa
poata fi usor identificat. Aceasta informatie este de preferat sa fie aratata intr-un
numar de desene la o scara mai mare ca sa poata fi corelate, prin mijloace
specifice, cu master planul la o scara mai mica.
- Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si aprobate ca desene de
lucru si vor fi dimensionate si marcate in concordanta cu cererile desenelor de
lucru.
- Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru verificare de catre Inginer
sau de catre personalul tehnic in orice moment al executiei lucrarilor.
- Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiterea Certificatului de Terminare a
Lucrarilor, pana cand desenele aprobate nu sunt furnizate.
- orice alte elemente cerute de catre Inginer sau Angajator
- toate documentele conform legislatiei in vigoare.
Lucrarile vor fi preluate de ctre Angajatorl dup ce au fost ncheiate n conformitate cu
Contractul. n vederea preluarii Lucrarilor Antreprenorul va pregti i va prezenta
Inginerului Cartea Tehnica a Construcie (structurata conform HG 273/1994, actualizata)
i Desenele conforme cu executia dup cum prevede legea romn. Aceste acte vor
constitui anex la Certificatul la Terminarea Lucrarilor.

Pagina 58 din 59
Netransmiterea de ctre Antreprenor a acestor documente poate fi considerat de
Inginer ca un motiv justificat de a respinge instiintarea Antreprenorului pentru emiterea
Certificatului la Terminarea Lucrarilor.
Inginerul va avea dreptul de a revizui documentele prezentate de Antreprenor i de a
dispune orice amendamente sau confirmri dup cum consider acesta necesar.

21 ORGANIZAREA DE SANTIER, ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI SI ALTE SERVICII
Organizarea de santier va fi cuprinsa ca si valoare in cadrul Centralizatorului preturilor
din Volumul 3 Sectiunea 3 Liste de preturi.
Antreprenorul va fi responsabil de intocmirea POE (proiectul pentru organizarea
executiei / organizarea de santier) si de autorizarea lui.
Plata organizarii de santier se face pe baza situatiilor justificative de lucrari executate
pentru Organizarea de santier in cadrul Proiectului, dupa cum se expliciteaza in Volumul
2, Capitolul A4, Sectiunea 2 Preambul la liste de preturi.
Cerintele listate in acest paragraf vor fi asigurate separat de catre Antreprenor, pentru
fiecare locatie.

21.1 Organizarea de santier
Organizarea de santier se refera la zona in care Antreprenorul va amplasa birourile,
atelierele, depozitele, utilitatile, transportul, montarea, intretinerea si daca este necesara
si mutarea temporara a instalatiilor, echipamentelor, vehiculelor si schelelor ale intregului
echipament de constructie, al echipamentului auxiliar, al materialelor, personalului si
instrumentelor de lucru, toate instalatiile temporare sau permanente, atelierele, birouri,
laboratoarele, magaziile, constructia de case, a cantinelor, primul ajutor, garduri, accesul
temporar pentru anumite drumuri si pentru caile de acces temporare si permanente la
incintele statiilor de epurare si toate celelalte facilitati cerute de personalul
Antreprenorului sau in legatura cu construirea de lucrari si pentru indeplinirea obligatiilor
Antreprenorului.
Antreprenorul va fi responsabil pentru ingrijirea si mentinerea facilitatilor de santier in
buna conditie de functionare iar la cererea Inginerului va executa prompt reparatii si
imbunatatiri. El va mentine santierul curat si va avea grija sa nu existe suprafete de apa
stagnanta sau noroi.
Costurile pentru mentinerea curateniei, incalzire, iluminat si oricare alte utilitati,
securizarea biroului si documentelor la santier vor fi suportate de Antreprenor in costul
Contractului de lucrari ca parte a acestei cheltuieli.

Pagina 59 din 59

21.2 Asigurarea conditiilor de trai pentru personalul Antreprenorului
Antreprenorul va asigura cazarea personalul su i angajaii si, daca este cazul.. In
cazul in care va fi necesara construirea de spatii de cazare, Antreprenorul va trebui sa
respecte legislatia in vigoare. Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea
suprafetelor necesare construirii spatiilor de cazare.
La terminarea Lucrarilor sau a unei seciunii relevante a acestora Antreprenorul va
demonta toate birourile, atelierele, depozitele, unitile, ngrdirile, schelele etc., va
cura zona respectiva i va readuce terenul folosit ca amplasament la starea sa iniial.
Nici un articol separat nu va fi trecut in lista de preturi pentru locuintele personalului,
costul acestora fiind inclus in pretul diferitelor articole din Contract.

21.3 Grupuri Sanitare
Antreprenorul va monta si mentine grupuri sanitare pe santier in vederea utilizarii
acestora de catre personalul angajat.. Antreprenorul trebuie sa faca toate lucrarile
necesare pentru evacuarea in mod corespunzator a apei uzate de la sau in legatura cu
lucrarile si le va pastra functionale atat timp cat este necesar.
Antreprenorul va interzice indisciplina si perturbarile pe santier sau pe teritoriul
Angajatorului sau pe alte proprietati adiacente.

2007 - 2013


APE UZATE IN


Cerine generale Unitii de proces
Aparatur laborator analize fizico-chimice

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Cerine generale Unitii de proces; Aparatur laborator analize fizico-chimice
Pagina 2 din 23

CUPRINS

1 CONSTRANGERI 5
1.1 Functionarea statiei pe durata constructiei 5
2 CERINTE GENERALE ALE UNITATILOR DE PROCES 5
2.1 Epurare mecanica 5
2.1.3 Desnisipator - separator de grasimi cu aerare 6
2.1.4 Statia de pompare intrare apa uzata 7
2.1.5 Statia suflantelor pentru desnisipator - separator de grasimi 7
2.1.6 Camerele de distributie 7
2.2 Epurare biologica 7
2.3.1 Concentrarea mecanica a namolului in exces MST 9
2.3.4 Statia de pompare supernatant 9
2.3.5 Retele incinta 10
3 APARATURA LABORATOR ANALIZE FIZICO-CHIMICE 10
3.1 Introducere 10
3.2 Aparat pentru prelevarea manuala a probelor 11
3.3 Turbidimetru portabil si de laborator 12
Pagina 3 din 23

3.4 Reactivi si accesorii pentru turbidimetru 12
3.5 Termobalanta 12
3.6 Aparat de masura multiparametru cu senzorii necesari 13
3.7 Spectrofotometru 14
3.8 Incubator 15
3.9 Termoreactor pentru mineralizare 16
3.10 Kituri de analiza (200 buc/ indicator) 16
3.11 Calculator 17
3.12 Ceas temporizator de semnalizare 17
3.13 Barometru, umidometru si termometru (de perete) 17
3.14 Agitator magnetic de laborator 18
3.15 Ansamblu de determinare a consumului biochimic de oxigen 18
3.16 Centrifuga de laborator 19
3.17 Alte articole 19
3.18 Sticlarie pentru laborator 19

Pagina 4 din 23

IMPORTANT:

atribuire, indiferent care sunt conditiile proprii ofertantului.
specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie nclusiv Clarificarile i alte
3. Esecul de a depune o Oerta care sa contina toate informatiile cerute in termenul
unei rezerve in oferta sau presupunere cu privire la cerintele din Documentatia de
Atribuire.
4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregatirea i depunerea Oertei nu
va fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de catre operatorul economic
Oertant, indiferent de rezultatul procedurii.
Pagina 5 din 23

1 CONSTRANGERI
1.1 Functionarea statiei pe durata constructiei
Statia va ramane functionala pe toata durata fazei de constructie/reabilitare si nu se va
permite by-pass-area intregii Statii de Epurare.
Orice costuri (amenzi, penalitati, etc.) inregistrate de catre SC APAVITAL SA pe
perioada de executie, datorita deversarii in emisar a apei uzata neepurata din motive
care pot fi atribuite Antreprenorului, vor fi despagubite integral de catre acesta.
Programul de lucrari al Ofertantului/Antreprenorului trebuie sa fie bine structurat pe faze
pentru ca lucrarile sa fie facute cu un minim de abateri in functionarea statiei in perioada
de executie a acestora.
Eventual, in cazuri speciale si exceptionale, aprobate de Inginer, Angajatorul poate sa
solicite autoritatii (Apele Romane) optinerea unei autorizatii temporare de functionare cu
limite permisive pentru calitatea efluentului. In ciuda aprobarii Inginerului, Antreprenorul
nu este in dreptatit sa aiba pretentii in eventualitatea in care Apele Romane din diverse
motive, nu aproba cererea facuta de Angajator sau o aproba cu intarziere.
Antreprenorul este raspunzator in ceea ce priveste plata daunelor sau amenzilor catre
Apele Romane in cazul nerespectarii termenilor agreati cu aceasta autoritate in
autorizatiile temporare, cazul depasirii timpului alocat (sau debitului) pe perioada
deversarilor, nerespectarii graficului de lucrari sau depasirii limitelor permisive de calitate
a efluentului.

2 CERINTE GENERALE ALE UNITATILOR DE PROCES
2.1 Epurare mecanica
Antreprenorul va prevedea o camera de receptie care va fi capabila sa colecteze toate
apele care provin din reteaua de colectare a orasului si totodata va asigura din punct de
vedere hidraulic schimbarea directiei pentru admisia in Statia de Epurare.
Colectorul de canalizare care leaga camera de receptie va fi dimensionat sa poata
prelua toate debitele provenite din reteaua de canalizare si sa asigure viteza minima de
autocuratire pentru toate debitele incidente in statie.
Camera de receptie, cu rol si de deversor de apa pluviala, va fi construita din beton
armat, si va fi echipata cu vana de izolare, gratar autocuratator.
Pagina 6 din 23

Apele pluviale colectate vor fi preluate intr-un jgheab prevazut cu un gratar cu
autocuratare si apoi dirijate catre by-pass-ul statiei.

Viteza maxima printre bare, atat pentru gratarul rar cat si pentru cel des, va fi de 1,2 m/s.
Distanta intre bare la gratarele rare: 50 mm, iar la gratarele dese: 6mm.
Ambele gratare rare si dese vor fi curatate automat. Senzorii de nivel, amplasati in aval
si amonte de fiecare gratar, vor actiona sistemul de curatire, atunci cand diferenta de
nivel atinge 20 cm.
Daca, dupa o perioada de timp (timpul de oprire pentru modul temporizat) nivelul este
nca mai mic decat nivelul de referinta, echipamentul va porni n modul temporizat.
Retinerile colectate de pe gratare transportate automat vor fi colectate in containere
mobile (inclusiv instalatia de compactare si transport catre containere a materiilor
rezultate din curatarea gratarelor).

2.1.3 Desnisipator - separator de grasimi cu aerare
Desnisipator - separator de grasimi cu aerare va fi alcatuit din doua linii independente.
Scopul acestei unitati este de a indeparta din apa uzata particulele de nisip mai mari de
0.2 mm cu o eficienta de 95 % sau mai mare.
Nisipul va fi spalat pentru a atinge un continut de materie organica de maxim 5% volum
si resturile vor fi transportate in containere.
Indicele de aerare va fi reglabil pentru a acoperi o gama cuprinsa intre 0,5 Nm3/m3,h si
1,5 Nm3/m3,h prin comutare treptata si/sau convertizoare de frecventa.
Urmatorii parametri de calcul ai compactului de degrosisare vor respecta limitele
mentionate, conform prevederilor reglementarilor romaneti aplicabile, in vigoare.
Incarcarea superficiala:
u < 6...7 mm/s la debitul de calcul (Debitul de calcul Qc=2xQuz or max)
us < 4...5 mm/s la debitul de verificare (Debitul de verificare Qv=Quz zi max)
Timpul mediu de stationare in bazin:
t = 2...5 min la debitul de calcul
t = 10 ... 15 min la debitul de verificare

Pagina 7 din 23

2.1.4 Statia de pompare intrare apa uzata
Debitul maxim care va intra in statie este definit in Volumul 2, Capitolul A1, Sectiunea 2:
Specificatii Proiectare.
Statia de pompare va fi echipata cu doua unitati de pompare active si una de rezerva,
dimensionate corespunzator. Se va masura debitul pompat. Debitul va fi masurat cu o
precizie mai buna de 1.5 % din debitul total masurat. De asemenea, debitul va fi masurat
continuu si datele vor fi inregistrate.

2.1.5 Statia suflantelor pentru desnisipator - separator de grasimi
Capacitatea suflantelor va fi in concordanta cu cerintele, fiind calculata luandu-se in
considerare media reala, temperatura apei (vara si iarna), temperatura aerului (vara si
iarna) etc. Sistemul de suflante si sistemul de aerare vor permite folosirea capacitatii de
rezerva a suflantelor la incarcari mai mari decat capacitatea proiectata a statiei.

2.1.6 Camerele de distributie
Toate camerele de distributie vor asigura o distributie egala a debitului, cu o precizie de
5%.

2.2 Epurare biologica
Bazinul cu namol activat va include compartimente anaerobe, anoxice si aerate.
Aerarea se va face cu difuzori de aer sub forma de bule fine situati pe radier.
Aerarea va fi reglata automat pe baza de masurari on-line ale concentratiei de oxigen
dizolvat din bazin. Reglarea se va face individual in fiecare bazin de aerare.
Antreprenorul va furniza un sistem de masurare, comanda si control; acesta va permite
statiei sa functioneze eficient la cea mai mica concentratie posibila necesara de oxigen
in bazin.
Combinarea zonelor anaerobe, aerobe si anoxice va asigura eliminarea fosforului
(impreuna cu precipitarea chimica), diminuarea CBO, nitrificarea si de-nitrificarea, in
functie de sursa adecvata de carbon din apa uzata la intrare.
Alte cerinte referitoare la bazinul cu namol activat sunt:
IVN = 100 l/kg
Temperatura minima de proiectare pentru eliminarea C si N: 10C
Viteza min. la fund: > 0.3 m/s
Pagina 8 din 23

Temperatura maxima considerata pentru proiectare: 20C
Timpul minim de retentie pentru Bio-P: 0,75 h
Capacitatea pompelor de recirculare a namolului nu va fi mai mica de 100% din debitul
de intrare in treapta biologica. Pompele de recirculare a namolului vor permite
functionarea fara incidente chiar si atunci cand concentratiile din namol se situeaza la
niveluri ridicate. Continutul de particule in suspensie, din namolul recirculat, va fi
continuu monitorizat.

Procesul de aerare va fi eficient din punct de vedere al costurilor de functionare si va fi
comandat automat in functie de concentratia de oxigen din fiecare bazin, concentratie ce
va fi masurata on-line.
Controlul si reglarea aerarii se va face individual, pentru fiecare bazin de aerare, ce va fi
echipat cu o suflanta. O suflanta de rezerva va fi prevazuta pentru toate bazinele. Toate
suflantele vor fi actionate de motoare electrice cu turatie variabila.
Proiectul va lua in considerare valori limita de temperatura a apei de max 20
o
C si de
minim 10
o
C si de o valoare a coeficientului alfa de 0,7.
Sistemul de aerare va fi proiectat astfel incat sa ajunga la concentratia de 2mg O2/l cu o
eficienta cu nu mai putin de 3.5kg O2/kWh.

Incarcare de suprafata maxim acceptabila: 0.8 m/h
Incarcarea maxima pe deversor 10 m/h x m in cazul unui deversor.
Incarcarea maxima pe deversor 6 m/h x m in cazul a doua deversoare.
Toate valorile se vor raporta la debitul maxim proiectat.
Capacitatea pompelor de namol activat va fi aleasa pentru a face fata debitului de varf in
conditiile unei productii maxime de namol in exces si a unui continut minim estimat de
substanta uscata din namol. Pompele de recirculare a namolului vor permite
functionarea fara incidente chiar si atunci cand concentratiile din namol se situeaza la
niveluri ridicate.

Debitul va fi masurat cu o precizie mai buna de 1,5% din debitul total masurat. De
asemenea, debitul va fi inregistrat continuu si datele inregistrate.
Pagina 9 din 23

2.3.1 Concentrarea mecanica a namolului in exces MST
Capacitatea concentratorului gravitational de namol va fi in concordanta cu productia de
namol calculata a statiei de epurare. Alimentarea concentratorului va fi dimensionata si
corelata cu productia de namol in exces prevazut a fi produs. Concentratorul de namol
gravitational trebuie sa concentreze namolul de la un continut de solide de 0.8% pana la
3%.

Capacitatea echipamentului de deshidratare a namolului stabilizat va fi in concordanta cu
productia de namol calculata a statiei. Echipamentul va include instalatia de conditionare
chimica a namolului care intra la deshidratare. Va fi prevazuta o unitate de deshidratare
de rezerva.
Va fi oferita o garantie pentru functionarea statiei de deshidratare a namolului, inclusiv o
garantie pentru consumul maxim de polimeri, energie si continutul de substanta uscata.
Namolul deshidratat va contine un minimum de substanta uscata de 25%
Timpul de functionare zilnic nu va depasi 8 ore/zi.

Depozitul de namol va fi proiectat pentru o perioada de stocare a namolului de minim 6
luni. Pavilionul trebuie sa fie acoperit cu invelitoare transparenta, astfel incat apa de
ploaie sa nu se infiltreze in namolul deshidratat si sa genereze un volum mare de
supernatant si hidratare a namolului. Depozitul va fi prevazut cu rampa de acces, porti
de acces si sistem de drenaj.
Invelitoarea va fi montata la o inaltime suficienta pentru a permite manevrarea
corespunzatoare a utilajelor de incarcare si transport.

2.3.4 Statia de pompare supernatant
Statia va fi prevazuta cu echipamente de pompare (1+1) a caror capacitate va fi
conforma cu productia de supernatant a statiei de epurare.

Pagina 10 din 23

2.3.5 Retele incinta
Se vor amenaja corespunzator retelele din incinta statiei de epurare, respectiv:
retea de alimentare cu apa tehnologica;
retea de canalizare menajera;
retea supernatant;
retele electrice
conducte de legatura intre obiectele tehnologice (apa uzata, namol, solutii reactivi,
goliri bazine, etc.) inclusiv conducte de by-pass pentru situatii de avarie.
retea de incendiu daca este cazul;
retea telefonie.

3 APARATURA LABORATOR ANALIZE FIZICO-CHIMICE
3.1 Introducere
Echipamentul de laborator prezentat in acest document reprezinta echipamentul de
laborator care este cerut, in general, pentru monitorizarea calitatii apei uzate in cadrul
statiei de epurare. Caracteristicile pentru echipamentul de laborator solicitat si prezentat
in acest document sunt obligatorii si reprezinta un minimum de cerinte pentru
instrumentarul de laborator pe care Antreprenorul trebuie sa-l asigure. Lista
echipamentelor ofertate va fi adaptata destinatiei (laborator, trusa mobila etc.) pentru
fiecare amplasament.
Antreprenorul va elabora propriile liste de echipament de laborator, pe care le va
prezenta in volumul 3, sectiunea 2, ca parte din propunerea sa tehnica. Aceste liste
trebuie sa contina echipamentele absolut necesare pentru o monitorizare
corespunzatoare a statiei de epurare, in conformitate cu Standardele si Normele
romanesti in vigoare. Aceste Standarde si Norme vor fi mentionate clar in listele mai sus
mentionate.
Laboratoarele trebuie sa fie utilate astfel incat sa fie posibila efectuarea analizelor atat in
cadrul statiei cat si pe teren pentru indicatorii prevazuti in standardele si normele in
vigoare. Analizele trebuie sa fie efectuate cu precizia si frecventa prevazute de lege.
Antreprenorul poate propune in oferta sa tehnica orice tip de echipament pe care il
considera adecvat.
Echipamentul propus de Antreprenor va indeplini cel putin caracteristicile tehnice a
echipamentului echivalent prezentat mai jos.
Pagina 11 din 23

Doar daca nu se mentioneaza in mod explicit, numarul de bucati al fiecarui echipament
in parte (pentru fiecare statie de epurare) va fi stabilit de Antreprenor, luand in
considerare frecventa necesara a prelevarii si analizei probelor, precum si necesitatile
practice ale procedurilor de analiza (min. 1 buc./ statie de epurare).
Toate consumabilele, incluzand sticlaria si reactivii necesari efectuarii analizelor de
laborator, se vor asigura pe perioada de testare si perioada de notificare a defectelor.
Sticlaria de laborator gradata va fi de tip A, insotita de certificate de etalonare.
Reactivii chimici vor fi de calitate pentru analiza (p.a.) si vor fi insotiti de certificate de
calitate si garantie si de instructiuni tehnice de securitate.
Aparatele vor fi insotite de cartile tehnice traduse in limba romana, aprobare de model in
Romania, buletine de verificare metrologica si de calibrare, certificate de calitate,
garantie si de omologare. In perioada de garantie se va asigura service gratuit.

Antreprenorul va aloca 5 zile pentru instruirea personalului de laborator al Angajatorului,
in ceea ce priveste utilizarea dotarilor noi.
Pentru plata, Echipamentul si instrumentarul de laborator se va factura individual. Se
accepta cumularea valorii in cazul echipamentelor de acelasi tip si dimensiune.

3.2 Aparat pentru prelevarea manuala a probelor
Realizeaza prelevarea manuala a diferitelor tipuri de probe de apa, la volum variabil sau
la volum constant, in mod discontinuu. Este necesar pentru recoltarea probelor medii de
apa uzata de la agentii economici, de apa bruta (de suprafata) si din reteaua de
canalizare.
Caracteristici tehnice:
- Sistem de prelevare manuala cu posibilitatea prelevarii de probe de apa distincte,
cu volum si timp de prelevare variabil
- Sistem de pompare cu vacuum
- Sistem de racire, ventilatie pentru asigurarea circulatiei aerului
- Controlul automat al temperaturii (+ 4C) si a timpului de prelevare
- Sistem de monitorizare automat, afisaj electronic, indicator de umiditate
- Filtre pentru evitarea infundarii cablului (furtunului) de prelevare
- Dispozitiv de prelevare vertical
- Posibilitatea de prelevare de la orice adancime
Pagina 12 din 23

- Carcasa de transport
- Functionare in conditiile termice specifice zonei, cel putin in intervalul -30C+40C

3.3 Turbidimetru portabil si de laborator
Folosit pentru masurarea turbiditatii suspensiilor prin compararea subiectiva a
transparentei mediului analizat cu aceea a unei probe etalonate.
Caracteristici tehnice
- Domeniu de masura 0-1000 FNU
- Rezolutie 0-9.99/0-99.9/0-1,000 FNU
- Reproductibilitate 1% a valorii afisate sau 0.01FNU
- Acuratete 2% din citire plus lumina difuza
- Rezolutie 0,01 FNU in cel mai scazut domeniu de masurare
- Lumina difuza < 0,02 FNU
- Volumul probei cel putin 15ml
- Alimentare: kit de alimentare si baterii
- Carcasa de transport

3.4 Reactivi si accesorii pentru turbidimetru
- Cuve
- Solutii de etalonare
3.5 Termobalanta
Folosita pentru a oferi precizie si rapiditate in determinarea umiditatii probei investigate,
are doua functii simultane: determinarea masei probei si uscarea acesteia prin incalzire
cu scopul de a determina automat umiditatea probei. Va incluzande tastatura
alfanumerica ce permite navigarea usoara prin meniu si realizarea simpla si facila a
operatiunilor dorite la o utilizare complexa a balantei, diverse functii, grafice si calcule
statistice, precizie.
Timpul si temperatura de uscare pot fi setate in functie de compozitia chimica si
proprietatile fizice ale materialului investigat, iar termbalanta va afisa diagrama de
uscare.
Pagina 13 din 23

- Capacitate: 100g
- Precizie: 0.001g
- Rezolutie umiditate: 0.01%
- Temperatura de uscare: 0...160 C
- Timp de determinare: 1...180s s
- Timpul de incalzire al camerei de cantarire pana la 100 grd. C: 1 min:
- Diametru platan: min 80 mm
- Dimensiuni ale camerei de incalzire: min 100x20 mm
- Alimentare: kit de alimentare

3.6 Aparat de masura multiparametru cu senzorii necesari
Pentru determinarea pH-ului, conductivitatii, salinitatii, total solide dizolvate, oxigen
dizolvat
- domeniu de masura pH: -2,000... 20,000 unit. pH
- acuratete pH: 0,004 / 0,01 unit. pH
- domeniu de masura potential: -2,000...2,000mV
- acutatete potential: 0,2 mV
- domeniu de masura conductivitate:
0,0 S/cm...2000 mS/cm in 5 domenii de masura
autorange 0,000 S/cm...20,000 S/cm (pentru K=0,1cm-1)
si 0,0000 S/cm...2.0000 S/cm (pentruK=0,01 1cm-1)
- acuratete conductivitate: 0,5 % din valoare
- domeniu de masura salinitate: 0,0 ...70,0
- domeniu de masura TDS: 0...2000mg/l
- domeniu de masura rezistivitate: 0,000...2000 MOhm
- domeniu de masura temperatura: -5,0...+105,0C
- constanta celulei:
Pagina 14 din 23

- fixa: 0,475 cm-1, si 0,1 cm-1, si 0,01 cm-1
- ajustabila 0,25 cm-1, si 2,5 cm-1
- domeniu de masura concentratie oxigen dizolvat: 0,00...19.99 mg/l ; 0,0...90,0 mg/l
- acuratetea concentratiei oxigenului dizolvat: 0,5% din valoare
- domeniu de masura saturatie oxigen dizolvat: 0,0...199,9 % ; 0...600 %
- acuratetea saturatiei oxigenului dizolvat: 0,5% din valoare
- domeniu de masura presiune partiala oxigen dizolvat:
0,0 - 199,9 mbar
0,0- 1.250 mbar
- corectia salinitatii: automatic 0,0...70,0 g/l
- memorie 2000 masuratori
- aparatul sa fie livrat impreuna cu stand (suport) pentru electrozi
- sa fie controlat integral de catre microprocesor
- sa efectueze automat compensarea de temperatura
- dislay LCD cu afisarea simultana a valorilor indicatorilor determinati
- calibrare automata
- calibrarea cu solutii de calibrare sa se poata efectua in 5 puncte
- alimentare de la retea si posibilitate de alimentare de la baterii
- imprimanta si functie GLP
- interfata RS 232

3.7 Spectrofotometru
Pentru metodele spectrometrice cantitative, aplicate n determinarea diferitilor indicatori
la lungimi de unda variate, se pot determina indicatorii: fenoli antrenabili cu vapori de
apa, aluminiu, cianuri, sulfocianuri, azot amoniacal, fosfor total/ fosfati, azotiti, azotati,
detergenti sintetici anioni activi, fluoruri, aluminiu rezidual, fier total, etc.
- domeniu spectral: 190 1100nm
- latimea benzii spectrale: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 2 si 5nm
Pagina 15 din 23

- acuratete lungime de unda 0,2 nm
- reproductivitate : 0,1 nm
- precizie : 0,5 nm
- repetabilitate: 0.001A (0-0.5A), 0.001A (0.5-1A)
- moduri de masurare: Absorbanta (3Abs.),Transmitanta (0,099,0%)
- domeniu de masurare: -2 3 A
- viteza de scanare: 10-8000nm/min
- abaterea liniei de baza: + 0.0006 A (200-1000nm)
- sistem optic: dublu fasicol, cu 2 monocromatoare
- posibilitate de folosire a reactivilor(solutiilor) preparate si a kiturilor
- afisaj LCD de inalta rezolutie (320x240 pixeli)
- suport de cuve 10 mm drum optic, cabluri
- calculator si software (pachet de program)
- cuve de cuart de 1cm
- sursa de lumina cu lampa tungsten (2951100nm) sau wolfram (330-1100) pentru
domeniul vizibil si cu lampa de deuterium pentru domeniul UV (190350nm) sursa de
lumina sa se schimbe automat intre 295364nm

3.8 Incubator
Necesar pentru asigurarea proceselor reproductibile de incubare a probelor de ape uzate
ce contin microorganisme, la determinarea oxigenului dizolvat la 5 zile, in testul CBO5
- capacitate: 180 220 litri
- domeniu de temperatura: 0C +99,9C
- acuratetea temperaturii setate: 0,1C intre 0,1C si 99,9C
- acuratetea temperaturii: 0,05C la 37C
- uniformitatea temperaturii: < 0,7C
- rezolutia temperaturii afisate: 0,1C
- reglare electronica, afisare si reglare digitala a temperaturii
Pagina 16 din 23

- sistem de protectie electronic la supraancalzire
3.9 Termoreactor pentru mineralizare
Sistem de mineralizare, distilare tip Kjeldahl pentru determinare azot si fosfor total cu 12
pozitii, display digital al temperaturii, timpului, indicator acustic si luminos pt sfaritul
programului, domeniul de temperatura 45 - 450 C, suport pentru tuburile de
mineralizare, sistem de absorbtie a vaporilor, inclusiv instalatie distilare
- manta metalica, captuseala cu transfer termic bun si carcasa rezistenta la coroziune
- regulator energie cu scara numerica individuala pentru fiecare pozitie
- control precis al temperaturii pentru reproductibilitatea avansata a rezultatelor)
- protectie pentru depasirea temperaturii prescrise
- protectie pentru current cu posibilitatea intreruperii alimentarii
- digestoare de sticla termorezistenta cu volum de 250 ml 5-8 bucati
- condensatoare de reflux din sticla 5-6 bucati
- support sustinere condensatoare si furtune

3.10 Kituri de analiza (200 buc/ indicator)
- Kit CCO- Cr domeniul 5-60mg/l
- Kit CCO- Cr domeniul 15- 150 mg/l
- Kit CCO- Cr domeniul 150-1000 mg/l
- Kit AMONIU, domeniu 0,1-2 mg/l
- Kit AMONIU, domeniu 2-30 mg/l
- Kit AMONIU, domeniu 0.4-60 mg/l
- Kit AZOTATI, domeniul 0.4-30 mg/l
- Kit AZOT TOTAL, domeniul 0.5-25 mg/l
- Kit AZOT TOTAL, domeniul 10-150 mg/l
- Kit FOSFOR TOTAL, domeniul0.5-5 mg/l
- Kit FOSFOR TOTAL, domeniul 5-15 mg/l
- Kit FENOLI, domeniul 0.05-5 mg/l
- Kit FENOLI, domeniul 5-200 mg/l
- Kit SULFATI , domeniul 2-70 mg/l
Pagina 17 din 23

- Kit DETERGENTI, domeniul 0.2-2 mg/l
- Kit DETERGENTI, domeniul 0.1-20 mg/l

3.11 Calculator
Echipament electronic de stocare, prelucrare si analizare a datelor
Caracteristici tehnice de baza:
- procesor Intel minim 2.5 GHz
- memorie RAM: minim 2GB
- hard disk: minim 200 GB
- monitor LCD 19"
- tastatura, mouse, pad
- Imprimanta laser, format A4 color
- Scanner, format A4
- Licente produse software de baza, dupa cum urmeaza:
- Licenta Windows 7 Professional 1 bucata
- Licenta Office 2010 Professional 1 bucata
- Licenta antivirus 1 bucata
- Conexiune la Internet

3.12 Ceas temporizator de semnalizare
Folosit in activitatile de laborator care necesita normarea timpului
- 5 canale
- temporizatoare individuala cu numaratoare inversa si ceas
- interval de timp 100 ore cu pasi de o secunda si alarma de semnalizare

3.13 Barometru, umidometru si termometru (de perete)
Folosit in laborator la monitorizarea conditiilor de mediu: salile de balante, analiza
instrumentala si chimie umeda (cate 1 bucata)
Pagina 18 din 23

Domeniu de masura:
- 720 - 800 mm Hg
- 10 - 50C
- 20 - 100 % RH
- Cu port USB pentru descarcarea datelor memrate

3.14 Agitator magnetic de laborator
Pentru determinarea fractiunilor produsului petrolier si a unor substante organice
compexe.
Asigura omogenizarea solutiilor si a probelor in general, sau in timpul determinarii unor
indicatori, de exemplu: indicele de permanganat, cloruri, titrari acido-bazice, pentru
stabilirea factorilor solutiilor standard.
- aspect: extraplat
- capacitatea maxima de agitare(apa): 0,8 litri
- viteza de agitare reglabila: 15... 1500 rot / min
- diametru plita: 90-165 mm
- plita sa nu permita alunecarea
- schimbarea sensului de rotatie: la fiecare 30 sec.
- carcasa rezistenta la coroziune
- fara parti mobile
- clasa de protectie IP65

3.15 Ansamblu de determinare a consumului biochimic de oxigen
Trebuie sa contina:
- sticle brune ( 48 buc)
- sistem masurare (48 buc)
- bara magnetica lungime 50mm (36 buc)
- bara de scos magnetii (2 buc)
Pagina 19 din 23

- termostat 20 grade C (1 buc)
- tablete de NaOH (5 cutii)
- solutie inhibitor (ATU) de 250 ml (5buc)
- placa magnetica de 12 locuri (3 buc).

3.16 Centrifuga de laborator
Trebuie sa contina:
- eprubete de 4x100ml,
- viteza de rotatie: 3500 rot / min.

3.17 Alte articole
- baie de nisip (1 buc)
- etuva electrica termoreglabila (1 buc)
- distilator cu rezervor de 8l (1 buc)
- bidistilator cu rezervor cu conductivitate < 1ms/cm (1 buc)
- frigider cu congelator (1 buc)
- cuptor de calcinare (1 buc pentru Targu Frumos)
- analizor de umiditate (1 buc pentru Targu Frumos)
- dedurizator (1 buc pentru Targu Frumos)
- plita electrica (1 buc)
- sistem de filtrare la vid (pompa de vid) pentru determinarea materiilor in suspensie si
unitatea de filtrare cu membrana (1 buc pentru Targu Frumos)
- termobloc de digestie (1 buc)
- nisa chimica de laborator (1 buc)
- Mobilier de laborator (cuiere, mese, scaune, dulap reactivi si sticlarie, dulap documente,
chiuveta etc.)

3.18 Sticlarie pentru laborator
Va fi achizitionata conform urmatorului tabel:

Nr.Crt. DENUMIRE PRODUS UM
Tg.
Frumos
Harlau
Podu
Iloaiei
TOTAL
3 buc
Pagina 20 din 23

Tg.
Frumos
Harlau
Podu
Iloaiei
TOTAL
4 Bagheta sticla , L 200 buc 10 5 5 20
5 Sticla bruna dop rodat 1000 ml buc 40 20 20 80
6 Sticla bruna dop rodat 250 ml buc 30 10 10 50
7 Sticle brune cu d.r. de 500ml buc 30 10 10 50
8 Sticle brune cu d.r. de 100ml buc 30 10 10 50
9
Baloane cotate dop rodat de 50ml -
clasa de precizie A,
buc
50 20 20 90
10
clasa de precizie A,o buc. Cu certificat
de etalonare
buc
20 5 5 30
11
clasa de precizie A,o buc. Cu certificat
de etalonare
buc
20 10 10 40
12
clasa de precizie A
buc
20 10 10 40
13
Baloane cotate din plastic, clasa B, cu
capac filetat , volum 1000 ml
buc
10 5 5 20
14
buc
10 5 5 20
15
buc
10 5 5 20
16 Balon Erlenmayer 100 ml,cu gat larg buc 40 10 10 60
19
Balon PVC pentru lichide cu robinet lateral
si gat ingust, cu capac fileta si maner, de 5
litri
buc
5 2 2 9
20
Biureta automata Pellet ,clasa A,
capacitate 10 ml din sticla, cu robinet
de sticla cu sticla rezervorde 1 litru,
para de cauciuc de rezerva si valoarea
diviziunii 0.02 ml, o buc. cu certificat
etalonare
buc
5 2 2 9
21
Biureta (automata 25 ml) cu para de
cauciuc de rezerva si sticla rezervor,
valoarea diviziunii 0.05 ml,o buc. cu
certificat de etalonare
buc
5 2 2 9
22
Biureta (automata 50 ml) cu para
cauciuc de rezerva si sticla
rezervor,valoarea diviziunii 0.05 ml,o
buc. Cu certificat de etalonare
buc
5 2 2 9
23
Capsula portelan smaltuita pe partea
interioara, cu fund plat si cioc cu
diametrul exterior 80mm
buc
40 20 20 80
24
Capsula portelan smaltuita pe partea
interioara cu fund plat si cioc cu
diametrul exterior 100 mm
buc
40 20 20 80
25 Ceas semnalizare electronic buc 3 2 2 7
26
Cilindru gradat de sticla volum 100 ml,
cu talpa de sticla clasa A,
buc
20 10 10 40
Pagina 21 din 23

Tg.
Frumos
Harlau
Podu
Iloaiei
TOTAL
27
Cilindru gradat de sticla , cu talpa de
sticla , volum 1000 ml clasa A
buc
20 10 10 40
28
Cilindru gradat de sticla , cu talpa de
sticla , volum 500 ml clasa A
buc
20 10 10 40
29
Cilindru gradat de sticla 50 ml - clasa
de precizie A,
buc
20 10 10 40
30 Clema Mohr, alama nichelata buc 3 2 2 7
31
Cleste pentru creuzet, incovoiat de
doua ori, inox, lungimea 220 mm
buc
4 3 3 10
32
Creuzet de fier, cu capac,
diametru/inaltime 35/30 mm
buc
2 2
33 Cuve sticla cu d.o. de 10 mm, 2bc/set buc 8 8
34 Eprubete 18/180 mm buc 20 20 20 60
35
Exicator cu capac din sticla
termorezistent cu diametrul de 392
mm
buc
1 1 1 3
36
Fiola de cantarire cu capac slefuit, de
forma joasa cu diametrul 60mm( volum
de 65ml)
buc
20 10 10 40
37
Flacon Erlenmayer din PP cu gat larg
cu capac filetat cu volum 500 ml
buc
20 10 10 40
38
Flacon pentru lichide din PP cu gat
larg cu capac filetat cu volum 1000 ml
buc
20 10 10 40
39
Flacon Erlenmayer din PP cu gat larg
cu capac filetat cu volum 250 ml
buc
20 10 10 40
40
Flacoane iodomertice cu dop rodat de
500 ml,din sticla termorezistenta
buc
20 10 10 40
41
Flacoane iodomertice cu dop rodat de
250 ml
buc
20 10 10 40
42
Flacoane idometrice cu dop rodat de
1000 ml
buc
20 10 10 40
43 Pahar Berzelius , 600 ml buc 30 20 20 70
44
Pahar Berzelius din sticla
termorezistenta, forma inalta de 1000
ml
buc
30 10 10 50
45
termorezistenta, forma inalta de100 ml
buc
30 10 10 50
46
termorezistenta, forma inalta de 250ml
buc
30 10 10 50
47
termorezistenta, forma inalta de 500ml
buc
30 10 10 50
48
Lada frigorifica cu locuri distincte,
capacitate 10l
buc
2 1 1 4
49
Pahar Berzelius PP de forma inalta de
1000 ml
buc
5 2 2 9
50
Pahar Berzelius PP, forma inalta,de
2000ml
buc
2 1 1 4
51
Pahar Berzelius PP, forma inalta, de
5000 ml
buc
2 1 1 4
52
Palnie de sticla , d 100 mm, cu unghi
de deschidere de 60 grade
buc
10 5 5 20
Pagina 22 din 23

Tg.
Frumos
Harlau
Podu
Iloaiei
TOTAL
53
Palnie de sticla , d 80 mm, cu unghi de
deschidere de 60 grade
buc
10 5 5 20
54
Palnii de separare cu robinet de sticla
slefuit din sticla termorezistenta de 250
ml
buc
10 5 5 20
55
slefuit din sticla termorezistenta de 500
ml
buc
10 5 5 20
56
slefuit din sticla termorezistenta de
1000 ml
buc
10 5 5 20
57
Mojar smaltuit diametrul exterior 100
mm
buc
2 1 1 4
58
Para cauciuc pentru biurete automate,
cu o para, cu tub de cauciuc rosu
buc
15 6 6 27
59 Para de cauciuc pentru pipete (5/7) buc 20 10 10 40
60 Palnii PP, d=100, d=200 buc 5 5 5 15
61
Placa pentru exicator din portelan cu
diametrul de 290 mm
buc
1 1 1 3
62
Microspatula inox pentru pulbere,
L=150mm
buc
5 3 3 11
63 Stativ pentru palnii de sparare buc 3 2 2 7
64 Conuri Inhoff, cu evacuare buc 10 6 6 22
65
Pipeta gradata de 1 ml - clasa de
precizie A.cu certificat de etalonare
buc
40 20 20 80
66
Pipeta gradata de 2ml - clasa de
precizie A
buc
40 20 20 80
67
precizie A
buc
40 20 20 80
68
precizie A
buc
40 20 20 80
69
precizie A
buc
20 20 20 60
70
Pistil pentru mojar cu lungimea 110
mm
buc
1 1 1 3
71 Piseta polipropilena 500 ml buc 1 1 1 3
72
Sonde prelevare probe pentru diferite
adancimi pentru prelevare esantioane
de apa uzata
buc
1 1 1 3
73
Spatula-lingura cu maner cilindric,
inox, lungime 210 mm, diametrul
lingurii de 40x29
buc
5 3 3 11
74 Stativ ( suport ) pentru eprubete buc 2 1 1 4
75 Stativ ( suport ) pentru pipete buc 5 2 2 9
76
Sticla de ceas cu margina taiata ,
diametru de 80 mm
buc
5 3 3 11
77
Sticla de ceas cu margina taiata ,
diametru de 60 mm
buc
5 3 3 11
78 Sticla bruna picuratoare , 100ml buc 10 3 3 16
Pagina 23 din 23

Tg.
Frumos
Harlau
Podu
Iloaiei
TOTAL
79 Sticlute bruna picuratoare de 200ml buc 10 3 3 16
80
Tava dreptunghiulara cu capac din PP,
dimensiunea 520x420mm , pentru
pipete
buc
2 1 1 4
81
Termometre de laborator cu scala
interioara intre 0 C si 200 C
buc
10 3 3 16
82 Termometru camera buc 1 1 1 3
83
Uscator de vase din polistiren
montabil pe perete cu rezervor de
acumulare, cu refulare pentru uscat
sticlarie, cu dimensiunea de 450x630
cu 72 spini de uscare
buc
3 1 1 5
84 Ansamblu de filtrare pentru probe buc 4 2 2 8
85 Pompa de vid buc 1 1 1 3
86 Dispenser 1-10 buc 2 1 1 4
87 Dispenser 2.5-25 buc 2 1 1 4
88 Tava inox cu capac , pentru pipete buc 2 1 1 4
89 Trepied buc 2 2 2 6

2007 - 2013


APE UZATE IN


Specificaii lucrri de construcii

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Specificaii Lucrri de Construcii

Pagina 2 din 142

CUPRINS

1. CERINTE GENERALE 14
1.1. Introducere 14
1.2. Stabilirea lucrarilor si a punctelor de reper 14
1.2.1. Scopul lucrarilor topografice 14
1.2.2. Resurse si metode 15
1.2.3. Predarea masuratorilor 15
1.3. Reteaua proiectului 16
1.3.1. Aspecte generale 16
1.3.2. Punctele de baza, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Antreprenorului 16
1.4. Aprobarea masuratorilor realizate de Antreprenor 17
1.5. Echipamentul si aparatura topo 18
1.6. Ridicari topo ale terenului 18
1.6.1. Ridicari topo ale terenului 18
1.6.2. Cota sapaturii terenului 19
1.7. Trasari 19
1.7.1. Trasarea terenului 19
1.7.2. Verificari trasee 20
1.7.3. Trasee de conducte 20
1.8. nregistrarea documentelor si desenelor 20
1.8.1. Inregistrari si documentatii din masuratori 20
1.8.2. Desene conforme cu executia 20
1.8.3. Masurare si plata 21
1.9. Analiza subsolului 21
1.9.1. Prevederi generale 21
1.9.2. Analize de sol complementare 21
1.9.3. Standarde pentru lucrari de investigare a solului 21

Pagina 3 din 142

1.10. Standarde si normative 21
1.11. Controlul lucrarilor 42
1.11.1. Protejarea structurilor si a utilitatilor existente 42
1.11.2. Reabilitarea si protectia constructiilor existente 42
1.11.3. Siguranta si securitate pe santier 43
1.11.4. Accesul pe santier 43
1.11.5. Curatenia la locul de munca 44
1.11.6. Materiale in contact cu apa 45
1.11.7. Golirea apei din obiectele din beton 45
1.11.8. Manipularea si depozitarea materialelor 46
1.12. Dovezi fotografice ale progresului lucrarilor 46
1.13. Conditii generale 47
1.13.1. Standarde romanesti si alte standarde 47
1.13.2. Cerinte arhitecturale 47
1.13.3. Eficienta termica 48
1.13.4. Acces si spatiu de lucru 48
2. MATERIALE SI FORTA DE MUNCA GENERALITATI 48
2.1. Cerinte generale pentru materiale 48
2.2. Standarde publicate 49
2.3. Produse de proprietate privata 49
2.4. Aprobarea materialelor echivalente 50
2.5. Mostre 50
2.6. Achizitionarea materialelor 50
2.7. Lucrari in afara santierului 51
2.8. Certificate 51
2.9. Transportul si depozitarea, supravegherea lucrarilor 51
2.10. Planurile de intretinere 52
2.11. Mijloacele de ridicare 52

Pagina 4 din 142

2.12. Indatoriri la locul de munca 52
2.13. Piese cu grad de uzura ridicat 52
2.14. Piese de schimb 53
2.15. Chei 53
2.16. Accesul si siguranta 53
2.17. Unelte speciale 53
2.18. Rezistenta la paraziti 53
2.19. Etichete de identificare 54
2.20. Rezistenta la coroziune si abraziune 54
2.21. Sudura 54
2.22. Zgomotul si vibratiile 55
2.23. Instalarea 55
2.24. Operarea cu echipamente necorespunzatoare 56
2.25. Echipamente de constructie 56
2.26. Forta de munca, tehnicieni calificati 56
2.27. Materiale de firnizat 56
2.28. Protectia lucrarilor 57
3. ALIMENTAREA CU APA SI ALTE RETELE DE CONDUCTE 57
3.1. Generalitati 57
3.2. Materiale ce vor putea fi utilizate 57
3.2.1. Imbinarea conductelor de PAFSIN si a fitingurilor 57
3.2.2. Conducte din beton si fitinguri 58
3.2.3. Conducte si fitinguri din beton pre-comprimat 58
3.2.4. Protectia interioara a conductelor de beton si a fitingurilor 59
3.2.5. Conducte si fitinguri din fonta 59
3.2.6. Conducte si fitinguri de otel 59
3.2.7. Conducte si fitinguri din PVC 59
3.2.8. Conducte si fitinguri din polietilena 60

Pagina 5 din 142

3.2.9. Stratul de material pentru pozarea conductei 61
3.2.10. Capace si rame de camine 61
3.2.11. Rigole, gratare si rame 61
3.2.12. Trepte din otel 62
3.2.13. Scarile caminului 62
3.2.14. Lanturile de siguranta ale caminelor 62
3.2.15. Balustradele caminelor sau bazinelor 62
3.2.16. Afisarea marcajelor si indicatoarelor 63
3.3. Saparea transeelor pentru conducte si cabluri 63
3.3.1. Excavarea (Saparea) 63
3.3.2. Sistemele de sprijiniri 64
3.3.3. Drenarea 64
3.4. Instalarea conductelor 65
3.4.1. Instalarea 65
3.4.2. Fundatia 66
3.4.3. Manipularea conductelor 66
3.4.4. Imbinarea si taierea conductelor 67
3.4.5. Conectarea la canalizare 67
3.4.6. Curbe si coturi 68
3.4.7. Protectie 68
3.5. Camine si camere de vane 69
3.5.1. Date generale 69
3.5.2. Camine din beton prefabricat 69
3.5.3. Radiere 69
3.5.4. Montarea capacelor si a ramelor 70
3.5.5. Numerotarea caminelor 70
3.5.6. Afisarea marcajelor si a indicatoarelor 70
3.6. Testarea 70

Pagina 6 din 142

3.6.1. Generalitati 70
3.6.2. Testarea pentru verificarea liniaritatii 70
3.6.3. Proba de presiune hidraulica a conductelor 70
3.6.4. Testarea conductelor gravitationale 71
3.7. Restaurarea suprafetelor 72
3.7.1. Clasificare 72
3.7.2. Pierderile Antreprenorului 72
3.7.3. Acordul din timpul reparatiilor (restaurarilor) temporare 72
3.7.4. Reparatii temporare 72
3.7.5. Reparatiile permanente drumurile de beton 73
3.7.6. Reparatii permanente alte tipuri de drumuri 73
3.7.7. Dezinfectia 73
4. LUCRARI CIVILE 74
4.1. Materiale 74
4.1.1. Agregate pentru beton 74
4.1.2. Apa 75
4.1.3. Cofraje 76
4.1.4. Armaturi si etrieri 77
4.1.5. Fire de legatura 78
4.1.6. Piatra 78
4.1.7. Argila 78
4.1.8. Material filtrant geotextil 79
4.1.9. Stavile plane si deversoare de spuma 80
4.1.10. Otel moale de constructii 80
4.1.11. Suruburi cu piulite 81
4.1.12. Electrozi de sudura 81
4.1.13. Rezervoare de apa din plastic armate cu fibra de sticla 81
4.1.14. Agregate pentru drumuri si pavaje 81

Pagina 7 din 142

4.1.15. Fundatia drumurilor 82
4.1.16. Prelucrarea suprafetelor asfaltice 82
4.1.17. Pavajele asfaltice 83
4.2. Terasamente 86
4.2.1. Observatii cere vor fi prezentate nainte de nceperea excavarii 86
4.2.2. Aliniamente si nivele pentru terasamente 86
4.2.3. Defrisare 87
4.2.4. Demolare si demontare 87
4.2.5. ndepartarea stratului vegetal 88
4.2.6. Schimbarea utilitatilor / devierea de utilitati 88
4.2.7. Excavatii - Generalitati 89
4.2.8. Suprafata de excavare 90
4.2.9. Alunecari, prabusiri si excesul de sapatura 91
4.2.10. Sisteme de sprijinire 91
4.2.11. Drenarea apei 92
4.2.12. Pastrarea uscata a excavatiilor 92
4.2.13. Excavarea de berme si pante 92
4.2.14. Saparea de drenuri 93
4.2.15. Excavarea de drumuri 93
4.2.16. Excavarea pentru structuri/constructii 93
4.2.17. Toleranta pentru sapaturi 94
4.2.18. Pregatirea de fundare 94
4.2.19. Materiale de umplutura generalitati 95
4.2.20. Materiale de umplutura si compactare 95
4.2.21. Aranjarea si compactarea materialelor de umplutura 95
4.2.22. Surplusul de Material 96
4.3. Lucrarile din beton 96
4.3.1. Depozitarea cimentului 96

Pagina 8 din 142

4.3.2. Testarea cimentului 97
4.3.3. Inregistrarea cimentului 97
4.3.4. Depozitarea agregatelor 97
4.3.5. Aditivi 97
4.3.6. Calitatea amestecurilor de beton 98
4.3.7. Amestecurile de beton proiectarea amestecurilor 98
4.3.8. Amestecuri din beton amestecuri de proba 100
4.3.9. Prepararea si agregatele betonului 100
4.3.10. Transportul betonului 101
4.3.11. Betonarea pe vreme nefavorabila 102
4.3.12. Protejarea betonului 102
4.4. Armaturile 102
4.4.1. General 102
4.4.2. Desene si specificatii 103
4.4.3. mbinarile 103
4.4.4. nvelisul de beton al armaturilor 103
4.5. Cofraje 103
4.5.2. ndepartarea cofrajelor 105
4.6. Suprefetele finisate (finisajele) 106
4.6.1. Finisaje obisnuite 106
4.6.2. Finisaje netede 106
4.6.3. Finisarea podelelor 106
4.7. Repararea betonului existent 107
4.7.1. Uscarea si curatarea 107
4.7.2. Identificarea reparatiilor 107
4.7.3. Tipuri de defecte 107
4.7.4. Materiale 107

Pagina 9 din 142

4.7.5. Repararea fisurilor de la 1 mm pana la 3 mm deschidere 108
4.7.6. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin injectare 108
4.7.7. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin captusire 109
4.7.8. Repararea fisurilor de la 3 mm pana la 20 mm deschidere 109
4.7.9. Repararea betonului defect 109
4.7.10. Repararea imbinarilor deteriorate 110
4.7.11. Repararea spatiului liber de sub placile de beton 111
4.8. Rezervoarele de apa 111
4.8.2. Rezervoare din fibra de sticla 111
4.8.3. Rezervor de inmagazinare din beton armat 113
4.8.4. Dezinfectarea rezervoarelor 113
4.9. Sistemul de instalatii sanitare 113
4.10. Strat vegetal si iarba 117
4.11. Imprejmuiri si porti 118
4.11.1. Perimetrul existent al zidurilor si imprejmuirilor 118
4.11.2. Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune 118
4.11.3. Materiale de umplere pe baza de cauciuc (neopren) 119
4.11.4. Materiale de etansare a rosturilor 119
5. LUCRARI DE ARHITECTURA 120
5.1. Materiale 120
5.1.1. Elemente prefabricate 120
5.1.2. Mortarul 120
5.1.3. Straturi hidroizolatoare 120
5.1.4. Cherestea (lemn de constructie) 120
5.1.5. Placa aglomerata si placaj 121
5.1.6. Cuie si suruburi 121
5.1.7. Clei de lemn 121

Pagina 10 din 142

5.1.8. Tocuri metalice de usa 121
5.1.9. Ferestre si usi metalice 121
5.1.10. Jaluzele rulou la usi 122
5.1.11. Feroneria 122
5.1.12. Tavane false 123
5.1.13. Tabla de aluminiu pentru acoperis 123
5.1.14. Tabla din otel pentru acoperis 123
5.1.15. Acoperis de metal si perete placat cu tabla 123
5.1.16. Sticla 124
5.1.17. Jaluzele metalice fixe 124
5.1.18. Textura de finisare 124
5.1.19. Placa de izolare fonica 124
5.1.20. Placi prefabricate de mozaic 124
5.1.21. Placi ceramice 125
5.1.22. Pardoseala si plinta de PVC 125
5.1.23. Conducte de serviciu pentru apa calda si apa rece 125
5.1.24. Robineti de inchidere pentru conducte de serviciu de apa calda si rece 125
5.2. Pereti de zidarie 125
5.2.1. Depozitarea materialelor 125
5.2.2. Amestecarea mortarului 126
5.2.3. Zidaria 126
5.2.4. Conservarea si protejarea 126
5.2.5. Pereti neportanti 127
5.2.6. Legaturile structurilor de beton 127
5.2.7. Rosturi de tasare 127
5.3. Dulgerie si tamplarie 127
5.3.2. Protejarea materialului lemnos 127

Pagina 11 din 142

5.3.3. Cuie si suruburi 128
5.3.4. Dimensiuni finisate 128
5.3.5. Executia 128
5.3.6. Verificarea inaintea pregatirii 129
5.3.7. Defecte 129
5.4. Ferestre si usi 129
5.4.2. Tamplarie PVC 129
5.4.3. Izolatia 131
5.4.4. Fixarea usilor si ferestrelor 131
5.4.5. Feroneria 131
5.4.6. Laminarea 132
5.5. Tencuiala exterioara si alte finisaje 132
5.5.1. Tencuiala interioara si tencuiala exterioara 132
5.5.2. Pardoseala din granit 133
5.5.3. Pavaje si borduri din mozaic in situ 133
5.5.4. Placi ceramice netede pentru perete 134
5.5.5. Pardoseala ceramica si placi de plinta 134
5.5.6. Protectia placilor 134
5.5.7. Materialul pardoselilor 134
5.6. Vopsitorii si alte straturi de protectie 134
5.6.2. Vopsitorii si zugraveli 134
5.6.3. Testarea vopselei 135
5.6.4. Pregatirea si intretinerea suprafetelor 135
5.6.5. Conditiile de executie 136
5.6.6. Protejarea si vopsirea lucrarilor metalice 137
5.6.7. Protejarea si vopsirea lemnului de esenta moale 139

Pagina 12 din 142

5.6.8. Protectia lemnului de esenta tare 139
5.6.9. Protectia lemnului in apa 139
5.6.10. Protectia si vopsirea betonului, tencuielilor si zidariei de caramida 140
5.6.11. Culorile 140
5.6.12. Reabilitarea lucrarilor de vopsitorii existente 140
5.6.13. Rezumatul sistemelor de acoperire 140

Pagina 13 din 142
IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei oferte, Ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si
specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie nclusiv Clarificarile si alte
unei rezerve in oferta sau presupunere cu privire la cerintele din Documentatia de
Atribuire.

Pagina 14 din 142
1. CERINTE GENERALE
1.1. Introducere
Aceasta sectiune a specificatiilor prezinta standardele generale de proiectare si
materialele ce vor fi furnizate precum si lucrarile executate de Antreprenor. Mentionarea
unui anumit material sau echipament nu presupune n mod necesar includerea acestora
n lucrari.
Toate lucrarile civile vor respecta prevederile cuprinse n aceasta Sectiune, daca nu
exista alte dispozitii. Antreprenorul va furniza numele producatorilor si informatii detaliate
despre materialele propuse pentru a fi folosite la lucrari reprezentatului Angajatorului
care va avea puterea sa respinga orice parte care, dupa parerea lui, este
nesatisfacatoare si nu respecta specificatiile.

1.2. Stabilirea lucrarilor si a punctelor de reper
1.2.1. Scopul lucrarilor topografice
Antreprenorul va realiza atat trasarile lucrarilor pe teren cat si ridicarile topografice
necesare, asa cum sunt cerute prin actele normative.
Pornind de la planurile din Documentatia de atribuire si alte piese grafice furnizate,
inclusiv de Inginer prin dispozitiile date, Antreprenorul va intocmi planuri topografice in
asa fel, incat sa faca posibila verificarea pe teren, identificarea tuturor utilitatilor,
traversarilor de drumuri sau cai de acces public existente de-a lungul traseelor sau
amplasamentelor lucrarilor. Tot pe baza acestor planuri se vor realiza desenele post
executie dupa finalizarea lucrarilor.
Ridicarile topo si cartografierea acestora vor include dar nu se vor limita la stabilirea
bornelor orizontale si verticale, sectiuni transversale si profile, ridicari necesare eliberarii
diverselor avize, realizarea lucrarilor propriu-zise, urmaririea in timp a lucrarilor precum si
a intocmirea desenelor Conforme cu executia (as-built).
Ridicarile topo vor fi realizate in Sistemul National Cadastral de Coordonate Stereo 1970.
Cotele vor fi absolute, referentiate la Nivel 0 Marea Neagra.
Inainte de inceperea lucrarilor, Inginerul va face predarea amplasamentelor conform
reglementarilor in vigoare. Proiectantul din Contract poate dispune prin Inginer de unele
masuratori topografice din arhiva Angajatorului, in masura in care exista astfel de date,
dar aceasta nu-l scuteste de a face verificarile pe care le considera necesare pentru
siguranta proiectului si lucrarilor Contractului.
Antreprenorul este deplin resposnabil de efectuarea, pe propriile costuri a tuturor
investigatiilor topografice necesare pentru executarea lucrarilor temporare si permanente
fara a solicita costuri suplimentare.
Pagina 15 din 142

1.2.2. Resurse si metode
Pentru realizarea ridicarilor si a planurilor topo, Antreprenorul va angaja personal
specializat si auxiliar, familiarizat cu tehnicile si aparatura moderna specifica. Toate
ridicarile vor fi stocate in mod profesional pe suport electronic, intr-un format accesibil
prin programe uzuale.
Antreprenorul va furniza echipamentul topo, va opera acest echipament, va face
calibrarile si intretinerea necesara a sa, ori de cate ori acest lucru este solicitat de catre
Inginer.
Inainte de inceperea propriu-zisa a ridicarilor topo, Antreprenorul va furniza Inginerului
pentru aprobare urmatoarele informatii, sintetizate intr-un raport:
CV-ul topografului principal si informatii in legatura cu echipa din subordinea sa;
Metodele de ridicare ce se intentioneaza a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor de
nivelment cu coordonate in sistem Stereo 70 si cote absolute nivel Marea Neagra, ce
urmeaza a fi utilizate de-a lungul traseelor lucrarilor;
Detalii si date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmeaza a fi utilizat), si
programe soft specifice de lucru;
Acuratetea, garantata a ridicarilor, obtinuta pentru toate metodele aplicate cu
echipamentul descris anterior;
Toate ridicarile topo vor fi inregistrate in jurnale de teren, trecute apoi pe planuri,
aprobate de Inginer. Producerea de planuri ori de cate ori se solicita se considera parte
din activitatea topografica.
Toate activitatile topografice vor fi aprobate de Inginer.

1.2.3. Predarea masuratorilor
Inainte de inceperea lucrarilor Inginerul va preda Antreprenorului toate informatiile si
datele existente utilizate pentru proiect iar ridicarile topo ale Antreprenorului se vor
raporta la Sistemele de coordonate pe orizontala si verticala definite in paragraful
anterior.
Dupa predarea datelor, Antreprenorul le va verifica (existenta punctelor de triangulatie si
a cotelor de nivel, etc).
Verificarile de pe teren vor indica daca punctele au fost avariate sau deplasate.
Antreprenorul va anunta imediat Inginerul despre acest fapt iar Inginerul va da
instructiuni daca este necesar sa fie folosite alte puncte de referinta. Daca nu exista
obiectiuni ale Antreprenorului cu privire la reteaua de baza topo si datele relevante in 60
Pagina 16 din 142
de zile dupa inmanarea datelor, punctele de referinta si datele sunt considerate
acceptate de catre Antreprenor.

1.3. Reteaua proiectului
1.3.1. Aspecte generale
O retea pentru proiect compusa din puncte de control si cote de nivel va fi stabilita de
catre Antreprenor pentru inlesnirea masuratorilor - ca parte din lucrari. Reteaua va avea
cel putin aceasi calitate si durabilitate ca reteaua punctelor existente si va avea o
precizie asa cum este ceruta de legislatia europeana.
Precizia si verificarea acestei precizii a datelor aditionale si a cotelor de nivel va fi
stabilita pe baza realizarii a cel putin 5 serii de masuratori si respectiv a doua inchideri,
cu analizele necesare si calcule ale valorii medii.

1.3.2. Punctele de baza, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Antreprenorului
Raportul ce va fi transmis de catre Antreprenor inainte de inceperea masuratorilor va fi
compus din detalii ale retelei de referinta propuse a proiectului si harti care sa prezinte
locatiile punctelor si cotelor de nivel ce vor fi stabilite de catre antreprenor pe tot santierul
ca baza pentru urmatoarele masuratori necesare pentru realizarea lucrarilor. Puntele si
cotele de nivel vor exista permanent si vor fi construite in asa fel incat sa fie agreate de
Inginer. Antreprenorul va detalia tolerantele in plan orizontal si in plan vertical pentru
sistemele de coordonate de referinta ale proiectului pentru a fi aprobate de catre Inginer.
Antreprenorul va stabili reperele de nivelment pentru liniile centrale si pentru linia de
control a structurilor care necesita masuratori frecvente si vaste (de ex aliniamentul
conductelor si axele si locatiile structurilor etc).
Daca in opinia Inginerului sunt necesare date aditionale pentru punctele, cotele de nivel
si reperele de nivelment, pentru a se asigura o acoperire precisa si satisfacatoare a
santierului pentru realizarea lucrarilor, acesta poate instrui antreprenorul sa
imbunatateasca locatiile unor puncte sau sa stabileasca puncte aditionale iar
antreprenorul se va conforma cu aceasta instructiune fara a cere costuri aditionale.
Antreprenorul va efectua masuratori utilizand metode precise de masuratori, va stabili
punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment in locatiile agreate de Inginer.
Antreprenorul va fi in intregime responsabil pentru corectitudinea punctelor si cotelor de
nivel si pentru orice efect sau eroare directa sau indirecta sau de schimbare in locatiile si
cotele lor.
Antreprenorul va transmite Inginerului toate datele, estimarile si calculele pentru fiecare
din punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment ale antreprenorului, inclusiv o
descriere a punctului si starea lui fizica impreuna cu o schita, coordonatele si cotele sale,
Pagina 17 din 142
pe parcursul a trei zile pentru stabilirea punctului gata de a fi utilizat. Dupa aceea
Inginerul poate utiliza oricand aceste puncte stabilite de antreprenor pentru propria
masuratoare.
Antreprenorul va fi responsabil pentru intretinerea si protectia acestor puncte, cote de
nivel si repere de nivelment pe parcursul constructiei si regulat se vor realiza masuratori
complete de verificare pentru a confirma daca acestea nu au fost afectate de activitatile
de constructie sau nu au fost avariate sau deplasate.
La finalizarea lucrarilor punctele / reperele vor fi predate catre Angajator.

1.4. Aprobarea masuratorilor realizate de Antreprenor
Inainte de inceperea oricarei lucrari de masurare antreprenorul va informa Inginerul in 7
zile (dar nu mai putin) despre intentia sa de a incepe lucrarile. Antreprenorul va indica
scopul masuratorii, zona unde vor avea loc acestea, structura sau facilitatile implicate,
metodele ce vor fi aplicate si cerintele legate de timp. Aceste informartii sunt necesare
pentru a permite Inginerului sa coordoneze masuratorile cu alte lucrari in paralel inclusiv
cu cele ale unei terte parti.
Urmare receptionarii tuturor informatiilor necesare, daca nu exista constrangeri speciale,
Inginerul va acorda in doua zile aprobarea de a incepe. Oricum daca Inginerul considera
ca exista constrangeri acesta il va sfatui pe antreprenor in conformitate si va determina
data de incepere pentru lucrarile respective.
Inainte de finalizarea unei masuratori partiale sau dupa finalizarea traseului
antreprenorul va informa Inginerul in conformitate astfel incat Inginerul va avea
oportunitatea de a realiza verificarile si inspectiile necesare. Aceasta in mod particular va
fi aplicabila pentru structurile care vor fi realizate si/sau sunt permanente.
Fara a tine seama de cele de mai sus, Inginerul va avea dreptul sa verifice la discretie
performanta, precizia, statiile etc si toate rezultatele din masuratori si calcule ca si
conformitatea cu planurile si desenele legate de masuratori.
Antreprenorul va asigura fara intarziere Inginerului orice fel de servicii si asistenta
auxiliara necesara pentru a-i permite sa realizeze masuratori si inspectii de control.
Antreprenorul va pastra si mentine inregistrarile profesionale ale tuturor masuratorilor de
pe teren, calculele respective, manuscrisele, planurile, desenele si hartile si le va pune la
dispozitia Inginerului oricand i se va cere.
Daca in opinia Inginerului au fost gasite deficiente si/sau inexactitati in munca de birou
sau de teren, aceste lucrari se vor repeta si vor fi realizate corespunzator spre
multumirea Inginerului fara a-i da dreptul Antreprenorului de a cere o extra plata.
Pagina 18 din 142
Orice control asupra lucrarilor de masurare ale Antreprenorului de catre Inginer nu va
diminua responsabilitatile antreprenorului privind precizia locatiei, pozitia, dimensiunile,
masuratorilor etc pentru orice tip de structura sau facilitate sau a unei parti din aceasta.

1.5. Echipamentul si aparatura topo
Antreprenorul se va dota, utiliza si intretine echipament topo corespunzator tipului de
ridicari topo solicitate pentru lucrarile din proiect.
Precizia echipamentului topo ce urmeaza a fi utilizat de catre Antreprenor pentru
activitatile topografice, va fi in concordanta cu tipurile de lucrari ce urmeaza a fi
executate si cu metodele de construire aplicate.
Toate aparatele topo, accesorii si materiale necesare activitatii topo din dotarea
Antreprenorului vor fi pastrate in perfecta stare de functionare. Inainte de inceperea
activitatilor topo, in special a ridicarilor de precizie mare, Antreprenorul va face
verificarea, calibrarea si service-ul tuturor aparatelor la producator sau reprezentant
autorizat. Certificatele de calibrare si service (dupa caz) vor fi furnizate Inginerului.
In timpul executiei Antreprenorul va face verificari periodice ale aparatelor topo, conform
recomandarilor producatorului. In acest sens Antreprenorul va tine evidente stricte ale
acestor verificari. Inginerul are dreptul de a verifica oricand echipamentul si aparatura
topo a Antreprenorului.
Echipamentul si aparatura topo a Antreprenorului care a suferit uzura, deteriorari sau
defecte ce nu le mai permit sa fie utilizabile, vor fi indepartate de pe santier si inlocuite
imediat iar Inginerul informat fara intarziere. Orice intarzieri ale activitatilor topografice,
ce decurg din faptul ca Antreprenorul nu a avut echipament sau aparatura topo
functionala sau aprobata de Inginer disponibila, se constituie in costuri pentru care
Antreprenorul este responsabil si nu-i permit acestuia sa ceara extinderea duratei
executiei.

1.6. Ridicari topo ale terenului
1.6.1. Ridicari topo ale terenului
Antreprenorul are obligatia de a-l informa pe Inginer de intentia sa de a efectua lucrari
care vor schimba topografia existenta a santierului, cu nu mai putin de 14 zile anterior
inceperii oricarei lucrari, daca aceasta lucrari vor face parte din lucrarile permanente sa
fie construite pe santier sau lucrari temporare pe care antreprenorul intentioneaza sa le
execute pentru interesul propriu. Inainte de inceperea oricarei lucrari, antreprenorul va
face ridicari pentru topografia existenta a intregii zone ce va fi ocupata si afectata si le va
prezenta Inginerului spre aprobare. Astfel de ridicari pot fi solicitate dupa indepartarea
vegetatiei si/sau a stratului vegetal.
Pagina 19 din 142
Informatiile astfel obtinute vor fi inregistrate de catre Antreprenor pe plansa/e desenata/e
care va fi semnata/e individual de catre antreprenor si Inginer. Antreprenorul va asigura
Inginerului o copie care poate fi produsa in format de hartie si/sau digital (dupa cum va
cere Inginerul) a fiecarei planse desenate pentru a fi folosita ca inregistrare permanenta
in scopul determinarii cantitatilor prin excavare si lucrari de terasamente prevazute in
lucrari permanente si extinderea pentru care lucrarile temporare vor fi in indepartate sau
excavatii temporare vor fi reumplute pana la finalizarea lucrarilor.

1.6.2. Cota sapaturii terenului
Antreprenorul va cerceta toate suprafetele excavate si finale solicitate de Inginerul pentru
scopul inregistrarilor detaliate si pentru masurarea cantitatilor:
i. Pentru completarea excavarii si anterior inceputului amplasarii pamantului, betonului si
altor lucrari;
ii. In finalizarea amplasarii pamantului, betonului si altor lucrari.
Antreprenorul ii va acorda Inginerului orice oportunitate rezonabila sa execute ridicarile
topo ale acestor suprafete inainte ca acestea sa fie afectate. Informatiile despre ridicarile
topo vor fi inregistrate conform cu clauza 1.6.1.

1.7. Trasari
1.7.1. Trasarea terenului
Antreprenorul trebui sa execute toate lucrarile si sa verifice toate lucrarile in concordanta
cu metodele de lucru aprobate de Inginer inainte de inceperea lucrarilor. Metodele si
programul de verificare ar trebui sa fie in asa fel conceput, incat sa asigure nivelul si linia
corecta a constructiei in fiecare parte a lucrarii. Inginerul poate in orice moment sa ii
ceara antreprenorului sa prezinte probe ca lucrarile sale au fost verificate satisfacator, si
antreprenorul ar trebui sa indeplineasca imediat astfel de cerinte.
Numarul de puncte cerute pentru prezentari la fel ca si distanta dintre aceste puncte ar
trebui determinate de antreprenor impreuna cu Inginerul in concordanta cu tipul lucrarii.
In afara punctelor de coordonate si cotelor de nivel pe care antreprenorul le stabileste
pe cont propriu, Inginerul poate sa ceara ca anumite sau toate punctele si cotele de nivel
date sa fie clar marcate in timpul constructiei in asa fel incat reperele sa poata fi retinute
dupa terminarea lucrarii.
Antreprenorul nu trebuie sa rectifice metodele de verificare aprobate fara acordul
Inginerului.

Pagina 20 din 142
1.7.2. Verificari trasee
Inginerul va realiza regulat masuratori de verificare in timpul executiei constructiei si
antreprenorul trebuie sa coopereze si sa acorde asistenta Inginerului.
Antreprenorul trebuie sa fie in legatura cu Inginerul pentru a programa ca verificarea
masuratorilor pe parcursul perioadelor sau in paralel sa fie realizate astfel incat oriunde
si oricand sa fie o intarziere minima in executia constructiei. Antreprenorul trebuie sa
acorde Inginerului orice cooperare si asistenta in aceasta privinta, dar nefiind limitat la
furnizarea de echipamente de masurat, canalizare, iluminare si ventilatie si personal si
indepartarea si inlocuirea echipamentului antreprenorului si alte restrictii astfel incat sa
nu se amestece cu verificarile lucrarilor si acolo unde este cerut sa faciliteze aceasta
verificare.

1.7.3. Trasee de conducte
Trasarea oricarei conducte trebuie sa fie realizata in nu mai putin de 28 zile inaintea
excavatiei pentru partea de aliniament. Orice intersectie de puncte in lungul
aliniamentului trebuie sa fie stabilita si materializata pe teren. Odata ce aliniamentul
conductei a fost verificat si aprobat de Inginer si utilitatile subterane au fost localizate,
Antreprenorul poate incepe excavatia conductei.

1.8. nregistrarea documentelor si desenelor
1.8.1. Inregistrari si documentatii din masuratori
Antreprenorul trebuie sa pastreze inregistrarile tuturor masuratorilor in schite, registre
teren, calcule, etc. si trebuie sa mentina inregistrari pe computer ale coordonatelor si
elevatiilor pentru toate reperele de nivelment, cote de nivel, puncte de referinte etc.
pentru intreaga durata de executie a constructiei. Antreprenorul va pune la dispozitie la
cererea Inginerului toate inregistrarile si documentatia sau va asigure copii ale acestora.

1.8.2. Desene conforme cu executia
Antreprenorul va pregati si furniza Inginerului desenele conforme cu executia ale
lucrarilor din perioada specificata pana la finalizarea sectiunilor sau partilor de lucrari in
conformitate cu contractul si cu Condiiile Generale i Speciale de Contract.
Pentru plata intermediara a elementelor ca lucrari de excavare, constructia
terasamentelor, constructia drumului, lucrari de beton etc unde rezultatele din masuratori
au fost utilizate pentru calcularea cantitatii, planurile si desenele respective impreuna cu
calculele relevante etc vor fi prezentate Inginerului in format digital si tiparit pentru
Pagina 21 din 142
replotare cu aceleasi linii, stiluri si simboluri ca in sistemul de desenare al Inginerului
CAD ca documente suport pentru fiecare factura.

1.8.3. Masurare si plata
Nu va exista o plata separata pentru masuratori sau pentru oricare din cerintele din
aceasta sectiune de specificatii, odata ce toate costurile din acestea sunt considerate ca
fiind incluse sau impartite in diferite sume forfetare pentru lucrarile de constructie/ridicare
din Listele de Preturi.

1.9. Analiza subsolului
1.9.1. Prevederi generale
La locul de amplasarea a instalatiei au fost efectuate investigatii ale solului. Rezultatele
sunt certificate n Rapoartele de Verificare Geotehnica, anexate in Volumul 2, Capitolul
C, Sectiunea 2 Studii Geotehnice, Antreprenorul va verifica investigatiile.
Responsabilitatea pentru interpretarea tuturor rezultatelor din Raportul geotehnic furnizat
revine n ntregime Antreprenorului.

1.9.2. Analize de sol complementare
Antreprenorul va face analize suplimentare, va lua probe de sol si va face teste de
laborator. Rezultatele analizelor suplimentare vor asigura fundarea n conditii de
siguranta a rezervoarelor si a structurilor.
Antreprenorul va propune masuri de mbunatatire a subsolului, daca este necesar. Toate
costurile necesare desfasurarii analizelor suplimentare de sol vor fi suportate de
Antreprenor, cu exceptia investigatiilor realizate pentru a corecta masuratori gresite.
Inginerul va decide n legatura cu orice alte masuri, daca este necesar, conform
Contractului.

1.9.3. Standarde pentru lucrari de investigare a solului
Toate lucrarile de investigare a solului (lucrari pe teren si analize de laborator) vor fi
efectuate de institutii locale acreditate.
1.10. Standarde si normative
Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta toate
reglementarile si standardele in vigoare in Romania.
Pagina 22 din 142
In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari /
coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau
termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in
continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu
exceptia cazului cand Inginerul aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor
inferioare celor initiale.
Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi
respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau
testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a
standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza
expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se
refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care
asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate.
In aceste Specificatii, urmatoarele abrevieri, daca sunt intalnite, vor avea sensurile
atribuite mai jos:
SR, STAS= Standardele Romaniei
EN = Norme Europene
ISO = Organizatia Internationala a Standardelor
mm = milimetru
cm = centimetru
m = metru
km = kilometru
mm = milimetru patrat
cm = centimetru patrat
m = metru patrat
ha = hectar sau 10.000 de metri patrati
l = litru
cc = centimetru cub
m = metru cub
g = gram
mg = miligram
kg = kilogram
N = newton
Pagina 23 din 142
kN = kilonewton
kcal = kilocalorie
h = ora
l/s = litru pe secunda
m/s = metru cub pe secunda
kg/cm= kilogram pe centimetru cub
kg/m = kilogram pe metru cub
C = grade Celsius
% = la suta
= la mie
DN = diametru nominal in milimetri
db(A) = decibel

1.5.1. Lista standardelor si normativelor romanesti aplicabile
Principalele standarde si reglementari relevante
Legi:
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995
Legea protectiei mediului nr. 137/1995
Legea apelor nr. 107/1996
Legea protectiei muncii nr. 90/1991 si alte asemenea legi care sunt aplicabile.
Normative, reglementari si instructiuni
Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie:
P 1002006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor
rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale. P 7394: Instructiuni tehnice
pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat.
P 8596: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton
armat. P 9376: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat.
Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de
fundatie:
C 16988: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de
fundatie a constructiilor civile si industriale. C2995: Normativ cu privire la consolidarea
Pagina 24 din 142
zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 1-4). C 19686: Instructiuni tehnice
privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de constructie.
Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor:
P 1086: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a
constructiilor. C 16075: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru
fundatie.
C 29/VIII1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari
mecanice .
Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).
GE 02997: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie.
GE 01497: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.
P 792: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in
zone cu sol sensibil la lichide.
C 25194: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia
lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse
pe santier prin metode dinamice.
P 7079: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren
umflat sau cu contractii mari.
Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si
beton comprimat:
C 14086: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat.
C 2185: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat.
GE 00997: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de
constructie din beton armat.
GE 02297: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie
din beton armat.
P 5986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate
pentru elementele de beton.
C 2883: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat.
C 13078: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.
C 15689: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton
prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a
caracteristicilor geometrice.
Pagina 25 din 142
C 16387: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat
pentru izolarea elementelor de constructie.
C 14987: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de
beton si beton armat.
Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:
C 4186: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare. C
1174: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament.
Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:
C 1482: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in
constructii.
C 1782: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru
lucrarile de caramida in constructii.
P 285: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.
Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:
P 7481: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara
umplutura.
Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:
C 3788: Normativ cu privire la structura si executia straturi lor constructiilor.
Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie:
C 10782: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a
constructiilor.
P 12289: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor
civile, tehnico-administrative si culturale.
C 14285: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.
C 12587: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii
cladirilor.
C 11286: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale
bituminoase a constructiilor.
C 12189: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie
fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale.
C 22386: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate,
fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.
C 3582: Normativ pentru aranjament si executie.
Pagina 26 din 142
C 19788: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a
constructiilor.
Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata:
I 2284 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de
canalizare si alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat,
tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica.
P 2884: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare liniile
mecanice si biologice, linia de tratare a namolului si linia de exploatare.
P 28/288: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de
epurare.
NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale
efluentului de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa.
NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale
efluentului de apa uzata tratata evacuata in canalizare.
I 791: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru
unitatile consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V.
I 2089: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor.
PE 10778: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri.
PE 12485: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si
altii similari.
I 178: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare
din PVC neplastifiat.
I 982: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare.
Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor
de constructii:
C 1684: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea
echipamentului aferent in timpul sezonului rece.
Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de
constructie:
C 16777: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare
si depozitare a cartii as built a constructiilor.
C 5685: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor
de constructii.
Pagina 27 din 142
C 20480: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a
echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru
constructiile civile, industriale si agricole.
I 1278: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de
otel.
C 20480: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a
echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru
constructiile civile, industriale si agricole.
I 2782: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale
conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.
Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii 1993.
C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii
lucrarilor si pentru instalatiile aferente.
Pentru lucrari de ventilatii, gaze, termice, se vor lua in considerare toate standardele de
proiectare si normativele. De asemenea Antreprenorul are obligativitatea coformarii cu
normativele privind proiectarea instalatiilor PSI.
Usi, ferestre si lucrari de finisaj
C 18578: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea,
transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.
C 19979: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si
instalarea tamplariei de lemn a constructiilor.
C 4786: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor
componente de sticla ale constructiilor.
C 376: Normativ cu privire la executia zugravelilor.
C 13987: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele
de constructie.
I 1476: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice
incastrate.
C 21082: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton
armat pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale.
Pagina 28 din 142
C 21985: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.
Drumurile si refacerea lor
C 18287: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.
C 7980: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor
industriale.
C 2292: Normativ cu privire la executia straturi lor din beton ciment ale drumurilor.
C 8286: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor
din curtile cladirilor.
STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la
foc a elementelor de constructie.
Reguli generale de calcul
STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni
seismice.
STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.
STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara.
STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
constructii civile si industriale.
STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.
Incarcari datorate podurilor rulante.
STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
Reguli de calcul pentru structurile constructiei
STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.
STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1.
Generalitati. Reguli commune si reguli pentru cladiri.
STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii
tehnice de calitate.
Pagina 29 din 142
SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material
plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.
STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele
interioare, goluri de acces si goluri de montaj.
STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.
Calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.
STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de
hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.
STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi
si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.
SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie.
STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton
armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.
Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice
STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare.
SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii
generale de proiectare.
STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare .
STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
Drumurile de comunicare
Pagina 30 din 142
SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de
macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate
SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate.
STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate
mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de
calitate.
SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare.
STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la
cald. Conditii tehnice generale de calitate.
SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.
STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de
constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de
executie.
STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.
STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de
proiectare.
Protectia anti-coroziva a constructiilor
STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea mecanica a suprafetelor.
STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate.
Electrod de referinta Cu/CuSO4.
SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea
conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine
STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu
agresivitate medie.
Pagina 31 din 142
STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Conditiile tehnice generale.
Sudarea, lipirea si taierea metalelor
SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si
burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.
SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si
metode de incercare.
Materialele de constructie si silico-ceramica
SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.
SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate.
Straturi de legatura
SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate
ale cimenturilor uzuale.
SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de
conformitate
SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.
SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la
agresivitatea apelor cu continut de sulfati.
SR 7055-96: Ciment alb Portland.
SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru
inzidire.
SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.
STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii
tehnice de calitate.
SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari
SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.
Pagina 32 din 142
SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton.
Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.
Elemente ceramice
STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor.
SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru
zidarie de argila arsa.
SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.
STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.
Materiale pentru izolare si etansare
SR 138-94: Cartoane bitumate.
STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice
Elementele din lemn semifabricate
SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni
preferentiale pentr cheresteaua de foioase.
SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.
SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la
dimensiunile cherestelei.
Elemente din lemn finisat
STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.
Materiale de plastic
SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.
Lucrari de constructii din beton
SR EN 1097/98 2002 Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale agregatelor.
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;
SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru
beton
SR 138/1994. Carton bituminat
Pagina 33 din 142
SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa
SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.
SR 3011/1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la
agresivitatea apelor cu continut de sulfati; SR 3011/1996/A1 -1999 Cimenturi cu
caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si
evaluarea conformitatii.
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare
si etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si
evaluarea conformitatii.
SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;
SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si
conformitate;
SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate
SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,
examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 Incercari nedistructive. Determinarea
indicelui de recul
SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si
gradina.
SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari
SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari
pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul
agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
SR EN 1323:2008 Adezivi pentru placi ceramice. Placa de beton pentru ncercare
Pagina 34 din 142
SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie
SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu
nervuri
SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la nghet-dezghet a betonului celular
autoclavizat
SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului
din structuri si din elemente prefabricate
SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de
carbon agresiv din apa
SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari
SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie
SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti
SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele
prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu
structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor
SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din
beton. Metode de ncercare. Determinarea continutului de clorura n betonul ntarit
SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din
structuri si din elemente prefabricate
STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat
la cald. Marci si conditii tehnice de calitate
SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari
pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul
agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton
SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 1:
Beton si mortar de referinta pentru ncercari
SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat
si beton armat
SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de
inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat
SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare.
Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare
prin metoda electrochimica potentiostatica
Pagina 35 din 142
SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de
plansee
SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de
structura
SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton
SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru
bare. Partea 2: Metode de ncercare
SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru
bare. Partea 1: Conditii
SR 13513:2007 mbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului
SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Metode de ncercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune
SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor
de beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane
SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor
de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6:
Ancorarea armaturii
de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 7:
Protectia armaturii mpotriva coroziunii
beton. Metode de ncercari. ncercarea de evaluare a protectiei mpotriva coroziunii
beton. Metode de ncercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a armaturii
(ncercarea prin smulgere)
Determinarea timpului de priza
SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si
placari de pereti. Specificatii de produse
SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si
rezervoare
Pagina 36 din 142
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206-1
SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5:
Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic
SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de
ncercari
SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru
beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare,
control si evaluare a conformitatii
SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea
pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor
Determinarea exudarii betonului
SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare.
Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi
SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de
pereti. Metode de ncercare
SR EN 12504-3:2006 ncercari pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea fortei
de smulgere
SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste
pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare
SR EN 12390-1:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si
alte conditii pentru epruvete si tipare
SR EN 12390-5:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la
ntindere prin ncovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-6:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la
ntindere prin despicare a epruvetelor
Pagina 37 din 142
SR EN 12390-7:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului
ntarit
SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
Reguli generale - Calculul comportarii la foc
SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
de beton - Proiectare si prevederi constructive
SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton
Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri
Determinarea absorbtiei capilare
SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru
mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fasii cu goluri
SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
conformitate
SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3:
Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4:
Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat
SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de
pereti. Specificatii de produse
de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire
structurala
de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse
de injectie n beton
SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru
beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
conformitate
SR 2970:2005 Stalpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii
electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate
SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12:
Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton
Pagina 38 din 142
SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stalpi
SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si
silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton
SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si
silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse
din beton armat
SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar
de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea
11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie
de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a
elementelor pentru zidarie de argila
SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare.
Terminologie, conditii, control de calitate
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton.
Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale si reguli pentru cladiri
beton. Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea de despicare
SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate
usoare cu structura deschisa
de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier
a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor
beton. Metode de ncercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la
cicluri de uscare n aer si conservare n apa
beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
beton. Metode de ncercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia
expansiunii
SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura
difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale
Pagina 39 din 142
SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de
tabla inclusiv mbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la sarma de
precomprimare pentru tuburi
SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate n
cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate
SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma cu profil periodic
obtinuta prin deformare plastica la rece
STAS 5585-71 ncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune al betonului
STAS 5511-89 ncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si
armatura. Metoda prin smulgere
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.
Reguli si metode de verificare a calitatii
STAS 6605-78 ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a otelului beton, a
sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat
STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. ntocmirea desenelor pentru
constructii din beton si beton armat
STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru
canale interioare. Forme si dimensiuni
STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat
si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de
ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali
STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat.
Conditii tehnice de calitate
STAS 6482/4-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat.
Toroane
STAS 6482/3-80 Sarma de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.
Sarma ampentata
Pagina 40 din 142
Sarma neteda
Reguli pentru verificarea calitatii
"STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din
beton precomprimat vibrat si presat
STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din
beton precomprimat centrifugat
STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri
STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare
STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.
Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele
STAS 2833-80 ncercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului
ntarit
STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii generale
STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate
STAS 10265/1-84 Tolerante n constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent
STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton
armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton
armat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din
beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si
grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
STAS 12287-85 ncercarile metalelor. ncercari mecanice ale mbinarilor sudate din
bare de otel beton
SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente n stare uscata a betonului celular
autoclavizat
Pagina 41 din 142
STAS 7209-87 ncercarile metalelor. ncercarea la relaxare a sarmelor si a
produselor din sarma pentru beton precomprimat
SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei
mbinarilor plaselor sudate
SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de ndoire-
dezdoire
SR EN 12350-4:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
SR CR 12793:2002 Determinarea adancimii stratului de carbonatare a betonului ntarit
SR EN 772-6:2002 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6:
Determinarea rezistentei la tractiune prin ncovoiere a elementelor pentru zidarie de
beton cu agregate
SR EN 772-14:2002" "Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea
14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie
de beton cu agregate si de piatra artificiala
Lucrari de instalare conducte
SR EN 10226 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 filete exterioare
conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare. SR EN 10226
1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 Verificarea cu ajutorul calibrelor
SR ISO 7-1/2000 Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 Dimensiuni, tolerante
si notare
STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare
SR EN 124-96 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si
guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip,
marcare, inspectia calitatii)
SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor
pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare.
SR EN 1916/2003/AC -2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si
beton armat;
Lucrari de constructii metalice
SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala
cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;
SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala
cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;
Pagina 42 din 142
SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea
manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina
SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar
SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit nodular;
SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie. Fonta cu grafit nodular
SR EN 1096/2000 2004. Partile 1 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.
SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla
silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 Geam float. Partea 2 Evaluarea conformitatii
SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-
sodica. Partea 2 Geam float.
SR EN 942/2003 Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului
Antreprenorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a documentelor enumerate
anterior (Standarde si Normative) sau oricare alt standard si normativ care se aplica la
materialele care urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce
urmeaza a fi executate, in termen de 4 saptamani de la data Inceperii Lucrarilor, fara nici
un cost suplimentar.
1.11. Controlul lucrarilor
1.11.1. Protejarea structurilor si a utilitatilor existente
Antreprenorul si asuma ntreaga responsabilitate pentru protejarea tuturor cladirilor,
structurilor si utilitatilor, publice sau private, inclusiv a stalpilor de linie electrica, a
semnelor, serviciilor pentru cladiri, utilitati stradale, conducte, hidranti, canale (de
scurgere) si retele electrice si de telefon si conducte-burlane, fie ca apar sau nu n
desene. Antreprenorul va ntretine si va proteja toate structurile si utilitatile de acest tip
de orice deteriorare. Orice deteriorare ce rezulta n urma activitatilor desfasurate de
Antreprenor va fi reparata pe cheltuiala acestuia.
Antreprenorul si va asuma ntreaga responsabilitate pentru obtinerea pozitiei tuturor
structurilor si utilitatilor subterane. Serviciile pentru cladiri vor fi mentinute si orice costuri
sau cheltuieli rezultand din deteriorari ale acestora vor fi platite de catre Antreprenor.

1.11.2. Reabilitarea si protectia constructiilor existente
Oriunde este mentionat "Reabilitarea si protectia constructiilor existente" va include
minim urmatoarele lucrari permanente si / sau nepermanente, acolo unde se aplica:
- Toate lucrarile de terasament.
Pagina 43 din 142
- Toate lucrarile civile, inclusiv conservarea, repararea si reconditionarea structurilor
de beton armat, zidarie, hidroizolarea in interior si exterior.
- Inlocuirea tuturor conductelor aferente, inclusiv toate robinetele si armaturile.
- Toate lucrarile de arhitectura si finisaje, daca este cazul, incluzand tencuirea,
placarea, zugravirea, lucrari de dulgherie, constructia de sarpante noi la cladirile noi
si existente, nlocuirea instalatiilor electrice si sanitare ori alte lucrari stabilite de
Inginer.
- Toate lucrarile de confectii metalice, cum ar fi mana curenta, scari acces, tamplarie,
capace de camine, trape de acces si altele. Confectiile metalice vor fi curatate prin
sablare (sau periere pana la luciu metalic pentru cele cu grad de accesibilitate redus,
dar doar cu acceptul scris al Inginerului) si izolate anticoroziv, iar partile mult afectate
vor fi nlocuite ( aceasta masura poate fi stabilita si n timpul derularii lucrarilor de
catre Inginer sau de catre Angajator; in acest sens Ofertantul trebuie sa faca o
analiza atenta a confectiilor metalice potential a fi inclocuite, nefiind indreptatit la
costuri suplimentare pe aceasta sectiune ).
- Refacerea suprafetelor afectate de lucrari cel putin la stadiul initial sau asa cum este
indicat prin cerintele prezentului caiet de sarcini
Totul va fi n concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului, metodele de lucru
stabilite si aprobate, precum si standardele si Codul de Practica n domeniu in vigoare.

1.11.3. Siguranta si securitate pe santier
Antreprenorul are responsabilitatea de a cunoaste si respecta reglementarile locale
privind siguranta pe santier si de a lua toate masurile necesare pentru a proteja tot
personalul ce lucreaza pe santier de orice riscuri ce pot aparea n desfasurarea
lucrarilor. Antreprenorul se va asigura n special ca sunt angajate numai persoane
calificate pentru responsabilitatile curente si ca sunt folosite instrumentele si procedurile
corecte.
Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea securitatii pe santier pentru a-si proteja
materialele si echipamentele si pentru a preveni accesul neautorizat la locul constructiei
si eventualele riscurile care pot decurge de aici.

1.11.4. Accesul pe santier
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa asigure drumuri
de acces temporare, incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a
Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Antreprenorul va mentine aceste drumuri de
acces intr-o conditie adecvata pentru deplasarea in siguranta a utilajelor si vehiculelor
pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Pagina 44 din 142
Antreprenorul va intocmi un document care va fi supus aprobarii Inginerului privind
conditiile oricaror suprafete private de teren sau oricaror suprafete publice cultivate sau
intretinute prin intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte de folosinta si
va trebui sa pastreze aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de curatenie si intretinere
in timpul executiei lucrarilor.
Documentul Raport privind conditiile initiale ale santierului va fi inaintat in termen de
maxim 4 saptamani de la Data de Incepere a Lucrarilor. Raportul va include o descriere
scrisa detaliata a tuturor zonelor, drumurilor de acces, imprejurimilor, etc. afectate de
catre lucrarile permanente si temporarare ale Antreprenorului. Descrierea scrisa va fi
insotita de fotografii relevante pentru toate locatiile mentionate. Documentul va fi inaintat
spre aprobare si va constitui preconditie pentru lucrari fizice pe santier.
La terminarea folosirii de catre Antreprenor a zonelor afectate de lucrari, el va trebui sa
aduca suprafetele la niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite
de catre el.
In cadrul acestui Contract, toate drumurile, drepturile de acces, trotuarele si altele
lucruri asemanatoare care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de
catre Antreprenor sau de catre Inginer pe sau aproape de Santier direct sau indirect in
legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste
drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare. Toate aceste drumuri existente vor fi
incluse in Raport privind conditiile initiale ale santierului si vor trebui aduse la starea
initiala la finalizarea lucrarilor.
Antreprenorul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in
conformitate cu standardele, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice
conditii climatice. Antreprenorului nu i se va rambursa nicio suma pentru folosirea
Drumurilor de Serviciu de catre altii decat Angajatorul, personalul sau agentii Inginerului
si Antreprenorului, cu conditia ca acestia sa foloseasca aceste drumuri cu aprobarea
Inginerului si in mod direct sau indirect in legatura cu Lucrarile din cadrul Contractului.
Antreprenorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa
dupa aprobare, pentru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de
teren care pot fi necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginerul din cadrul
Contractului.

1.11.5. Curatenia la locul de munca
Antreprenorul are ntreaga responsabilitate pentru protejarea tuturor suprafetelor
exterioare si interioare, dispozitivelor de fixare si echipamentelor, de pete, urme,
murdarie sau de orice deteriorare aparuta n timpul construirii, la terminare, sau instalare,
pana cand proiectul complet este predat Angajatorului.
Pagina 45 din 142
nainte de a solicita o verificare a lucrarilor ncheiate n scopul de a obtine acordul final,
Antreprenorul va face curatenia necesara, reparand si finisand ceea ce este necesar
astfel ncat toate suprafetele, dispozitivele de prindere si echipamentele sa fie lasate n
conditii normale.
Antreprenorul va trebui sa mentina Santierul in bune conditiuni, din punct de vedere al
aspectului si al curateniei. Desemenea, vegetatia din vecinatatea Santierului va trebui sa
nu fie afectata de lucrari.
Antreprenorul va trebui sa curete, de asemenea, sursele de materiale locale sau alte
surse de materiale, amplasamentele tuturor Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor,
atelierelor, depozitelor, deseurile provenite de la baraci si alte amplasamente si va
dispune debarasarea tuturor reziduurilor intr-o maniera adecvata. Limitele suprafetelor
care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Desene sau vor fi stabilite de catre Inginerul.
Tot timpul, Antreprenorul va lua masurile necesare pentru protectia mediului in interiorul
si in jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management
al Mediului Inconjurator. Antreprenorul va trebui sa faca tot posibilul sa evite taierea
copacilor, afectarea vegetatiei, florei, etc. Daca Reprezentantii Inginerului cer ca anumiti
copaci, arbusti si garduri vii vor trebui sa fie protejati, Antreprenorul se va conforma si va
trebui sa ia toate precautiile necesare pentru a preveni deteriorarea acestora.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in
orice parte a Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Antreprenorul
va curata partea mentionata a Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante
ale Conditiilor Contractului.

1.11.6. Materiale in contact cu apa
Materialele folosite pentru lucrari, care sunt, sau pot fi in contact cu apa netratata sau
tratata, nu vor trebui sa contina nicio substanta care poate provoca gust, miros,
toxicitate, altfel incat ar fi daunatoare sanatatii sau ar afecta sever apa transportata.
Materialele sau echipamentele vor trebui sa fie in conformitate cu cerintele pentru acest
proiect si cand apar altele, va trebui obtinuta mai intai aprobarea Inginerului si, daca este
necesar, autorizatia Ministerului Sanatatii.

1.11.7. Golirea apei din obiectele din beton
In timpul golirii apei din obiectele din beton ( daca este cazul ), pot aparea forte de
ridicare cu efecte periculoase ca urmare a fenomenului de flotatie datorat prezentei apei
freatice la adancimi relativ mici.
Inainte de inceperea oricaror lucrari la obiecte, care presupun golirea de apa a acestora,
Antreprenorul va verifica nivelul apei subterane si va inmana spre aprobare Inginerului, o
Pagina 46 din 142
declaratie de metoda prin care sa faca descrierea detaliata a efectuarii lucrarilor, pentru
evitarea oricaror consecinte negative asupra structurilor respective, datorate flotatiei pe
parcursul golirii.
In eventualitatea necesitatii epuizarii apei pe perioada lucrarilor, acestea nu vor fi platite
suplimentar, Antreprenorul trebuind sa isi includa aceste costuri in preturile declarate.
In cazul obiectelor din beton nou executate, antreprenorul va lua masurile pe care le
considera necesare pentru a evita, pe timpul constructiei, fenomenul de flotatie
mentionat mai sus.
Toate obiectele din beton nou proiectate de tip bazin, cheson, rezervor, vor fi prevazute,
in limita oferita de cotele de nivel, cu instalatii de golire gravitationala a apei la reteaua
interna de canalizare acolo unde este posibil in caz contrar se va prevede o basa in
radier pentru instalarea unei pompe de golire. In cazurile in care aceasta practica nu va
fi posibila (de ex. in cazul in care radierul bazinului, va fi mult sub cota retelei de
canalizare) golirea se va face cu pompe de golire.
In cazul deteriorarii oricarei structuri datorita incapacitatii Antreprenorului de a prevedea
masurile prin care sa evite acest lucru, Antreprenorul este direct responsabil pentru toate
costurile de remediere (reabilitare structura, consolidare, etc. Daca este necesar
Antreprenorul este obligat sa inlocuiasca in totalitate structura deteriorata, pe propriile
costuri).

1.11.8. Manipularea si depozitarea materialelor
Toate materialele si echipamentele ce urmeaza a fi folosite n cadrul lucrarilor vor fi
predate si depozitate de catre Antreprenor nainte, n timpul si dupa expedierea facuta
astfel ncat sa previna deformarea, rasucirea, ndoirea, spargerea, sfaramarea, ruginirea
si orice deteriorare, furt sau stricaciune de orice fel asupra materialului sau
echipamentului.
Orice material care, n opinia Inginerului, a ajuns atat de deteriorat ncat nu mai poate fi
folosit n scopul proiectat initial sau specificat va fi ndepartat imediat de pe santierul
unde se executa lucrarea si Antreprenorul nu va primi nici o despagubire pentru
materialul deteriorat sau pentru procedurile de ndepartare a acestuia. Materialele
fabricate vor fi expediate si depozitate n containerul original, marcat clar, cu identificarea
materialului si a producatorului.

1.12. Dovezi fotografice ale progresului lucrarilor
Vor fi facute fotografii digitale n fiecare saptamana indicand gradul de progres al
lucrarilor. De asemenea, la cererea Inginerului vor fi facute fotografii speciale indicand
anumite particularitati ale statiei.
Pagina 47 din 142
Toate Fotografiile vor fi numerotate, ndosariate si predate Inginerului lunar pe CD sau n
format printat cu comentarii. Dreptul de reproducere si difuzare a fotografiilor apartine
Angajatorului.

1.13. Conditii generale
Antreprenorul va realiza Proiectul Final al lucrarilor. Antreprenorul va respecta regulile de
proiectare de baza indicate mai jos n aceasta sectiune.

1.13.1. Standarde romanesti si alte standarde
Proiectarea structurilor din beton si de rezistenta la solicitare seismica va fi realizata n
conformitate cu Standardele Romanesti aplicabile.

1.13.2. Cerinte arhitecturale
Arhitectura diferitelor cladiri din proiect va prezenta un aspect exterior placut, cu
mentinerea de linii simple si clare, combinate cu o buna rezistenta la actiunea agentilor
atmosferici si cu caracteristica de a fi usor de ntretinut. Vor fi selectate materiale cu
durata de viata lunga (durabilitate peste 50 de ani), tinand cont de conditiile de mediu ale
locatiei santierului.
Antreprenorul va nainta spre aprobare Inginerului detalii despre proiectul arhitectural,
materialele pentru constructie, scheme culori si camere pentru lucrarile de tratare.
Detaliile aspectului exterior al cladirilor si structurilor situate deasupra nivelului solului vor
fi naintate spre aprobare Inginerului.
Vor fi folosite metode eficiente de evacuare a apei pluviale astfel ncat sa nu existe
acoperis sau streasina cu scurgere directa pe fatadele cladirilor. Elementele suspendate
vor fi dotate cu colectoare eficiente de apa pluviala. Cladirile ce necesita ndepartarea
echipamentului cu mijloace mecanice vor fi echipate cu usi de acces pentru echipament
suficient de largi pentru a permite accesul camioanelor cu scopul de a ndeparta
echipamentul. n cazul n care accesul camioanele este necesar, naltimea usilor nu va fi
mai mica de 5 m si latimea minima a usilor de 3,5 m. n afara de usile pentru accesul
echipamentului, vor exista usi separate pentru accesul personalului. naltimea minima a
tavanului pentru birouri etc. va fi de 2.7 m. Usile exterioare si tocurile vor fi din aluminium
eloxat sau din alt material, aprobat de Inginer.

Pagina 48 din 142
1.13.3. Eficienta termica
Cladirile cu instalatii de ncalzire si aer conditionat vor fi proiectate pentru un consum
minim de energie. Ferestrele vor fi proiectate astfel ncat n lunile de vara lumina soarelui
sa nu patrunda direct n camere sau sa patrunda ntr-o masura redusa. Peretii si
acoperisul vor fi proiectate astfel ncat sa previna aparitia condensului la elementele
cladirii (condens interstitial).
Eficienta termica va fi proiectata conform Standardelor romanesti.

1.13.4. Acces si spatiu de lucru
Proiectarea caselor scarilor, scarilor, a palierelor, a rampelor, a balustradelor etc. Va fi
facuta astfel incat sa asigure un spatiu de lucru si de acces adecvat.

2. MATERIALE SI FORTA DE MUNCA GENERALITATI
2.1. Cerinte generale pentru materiale
n volumul prezent sunt descrise caracteristici tehnice si de calitate ale
materialelor/produselor ce vor fi folosite, cerintele tehnice si tehnologice de executie.
Toate materialele, utilajele si modurile de montare ale acestora (armaturile) folosite in
lucrari vor fi autorizate de catre Inginer si trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile.
Toate produsele propuse de Antreprenor vor putea fi folosite numai daca indeplinesc
cerintele esentiale stabilite de Legea 10/1995 , cu completarile si modificarile aduse de
Legea 587/2002, daca conformitatea lor a fost evaluata si daca au marcajul de
conformitate. n cazul n care sunt materiale noi sau neutilizate la momentul inceperii
lucrarilor vor fi n conformitate cu Specificatiile tehnice si n mod obligatoriu vor avea
agrement tehnic. Toate materialele, utilajele si modurile de montare ale acestora folosite
n constructii, terminarea si intretinerea lucrarilor vor fi asigurate de catre Antreprenor.
Toate materialele folosite n constructiile civile trebuie sa fie de o asemenea calitate ncat
sa se utilizeze cu usurinta si astfel ncat toate lucrarile de constructiile realizate sub
acest Contract sa fie n conformitate cu HG 2139/2004 privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe specificate n Catalogul publicat pe 30
noiembrie 2004 si care este n vigoare ncepand cu 1 ianuarie 2005.
Toate componentele utilajelor si echipamentelor utilizate trebuie sa fie noi, nefolosite n
productia curenta si n conformitate cu cele mai noi prevederi standard. n cazul n care
utilajele sunt deja importate n tara n care se executa lucrarile, data importului trebuie sa
fie de maximum un an la momentul nchiderii lucrarilor. Toate partile componente
trebuie sa fie fabricate n limitele stricte ale sistemului calitatii si sa se ndeplineasca
cerinta de nlocuire completa a componentelor. Unde nu sunt recunoscute specificatiile
Pagina 49 din 142
Standardelor Internationale, materialele si lucrarile folosite trebuie sa fie adecvate
scopului si nu trebuie instalate fara a avea aprobarea scrisa a Inginerului.
Omogenitatea si capacitatea de nlocuire a componentelor electrice si mecanice si ale
accesoriilor ce sunt comune diferitelor parti ale Lucrarilor trebuie sa ndeplineasca
cerintele practice.

2.2. Standarde publicate
Oriunde se face referinta n Contract cu privire la standardele si codurile specifice, pentru
a ndeplini conditiile de furnizare a bunurilor si materialelor si a muncii depuse si testate,
prevederile celei mai noi editii curente sau a revizuirilor standardelor si codurilor
relevante vor fi aplicate efectiv, numai daca este specificat n mod expres n contract.
Unde astfel de standarde si coduri sunt nationale sau legate de o anumita tara sau
regiune, alte standarde autorizate care sa asigure o calitate cel putin egala sau mai
ridicata decat standardele si codurile specificate vor fi acceptate prin revizuirea si acordul
scris al Inginerului. Diferenta dintre standardele specificate si standardele alternative
propuse trebuie sa fie n ntregime detaliata n scris de catre Antreprenor si i va fi
prezentata Inginerului cu cel putin 28 de zile nainte datei n care Antreprenorul doreste
acordul Inginerului. n cazul n care Inginerul sesizeaza ca propunerile se abat de la
norme sau nu asigura o calitate cel putin egala sau mai ridicata (decat cea asigurata de
standardele si codurile specificate n documentatie), Antreprenorul trebuie sa se supuna
standardelor specificate n documentatie (acolo unde exista standarde romanesti sau
armonizate cu cele europene, proiectul si lucrarile se vor raporta n mod exclusiv la ele ).
Antreprenorul trebuie sa asigure, pentru utilizarea n exclusivitate de catre Inginerul, un
set din toate standardele mentionate n aceste Specificatii n termen de 28 de zile de la
data de ncepere a Lucrarii. n plus, daca alte standarde sunt aprobatesau utilizate de
catre Antreprenor, va trebui asigurata o copie pentru Inginerul n termen de 28 de zile din
momentul aprobarii. Toate standardele trebuie sa ramana n proprietatea Angajatorului
la finalizarea lucrarilor.

2.3. Produse de proprietate privata
Acolo unde este indicat un produs patentat, brand, numele unui furnizor sau al unui
producator pe desene sau n Specificatii (-le tehnice) acestea se vor respecta pentru
produsele care nu sunt conform descrierilor facute de catre standardele recunoscute (n
vigoare). Produsele alternative bazate pe recunoasterea standardelor nationale ale tarii
din care provin vor fi acceptate cu conditia ca dovada documentatiei n limba engleza sa
fie acceptata de catre Inginerul pentru a obtine aprobarea acestuia cu suficient timp n
avans si sa demonstreze ca produsele alternative propuse sunt, din punct de vedere
Pagina 50 din 142
calitativ si din punct de vedere al performantelor, superioare sau cel putin egale fata de
produsele specificate.

2.4. Aprobarea materialelor echivalente
Pentru orice fel de materiale specificate ca echivalent la materialele cerute n desene
sau n specificatii(-le tehnice), oricand Antreprenorul doreste sa foloseasca materiale
echivalente trebuie sa si prezinte cererile n scris Inginerului pentru a obtine aprobarea
acestuia n toate cazurile.
Nu exista obligativitate prin Contract ca Inginerul sa accepte materiale echivalente,
aceasta aprobare urmand a fi data si in urma acordului scris al Angajatorului.
Antreprenorul trebuie sa foloseasca materialele echivalente numai dupa ce se obtine
aprobarea. Folosirea fara obtinerea prealabila a acordului nu trebuie permisa. Daca
materiale alternative sunt mai ieftine decat materialele specificate n Deviz trebuie
scazuta din suma diferenta de pret. Daca materialele alternative sunt mai scumpe decat
materialele recomandate nu este permisa nici o adaugare la Deviz.
Daca calitatea materialelor alternative nu este inferioara calitatii materialelor
recomandate, materialele alternative pot fi considerate ca fiind echivalente. Daca sunt
cerute testari, testul trebuie efectuat de catre un institut agreat de catre Inginerul.
Antreprenorul trebuie sa si asume pregatirea si costurile testarii.

2.5. Mostre
Antreprenorul va trebui sa furnizeze la cererea Inginerului mostre din materialele ce vor fi
folosite in lucrari. Antreprenorul trebuie ndrumat de catre Inginerul n ceea ce priveste
achizitionarea de mostre vizand materialele ce vor fi folosite n lucrari. Mostrele ce
asteapta aprobarea trebuie prezentate de catre Antreprenor n cutii etichetate adecvate
pentru depozitare, si un timp, suficient, necesar testarii, acesta fiind util n cazul n care
mostrele sunt respinse, urmatoarele mostre si testari vor fi cerute. Mostrele acceptate
vor fi pastrate de catre Inginerul, care va refuza orice alte materiale care nu corespund
calitativ si din punct de vedere al caracteristicilor cu mostrele acceptate (aprobate).

2.6. Achizitionarea materialelor
Cel putin 30 de zile anterior achizitiei fiecarui lot de materiale ce va fi folosit n Lucrari de
catre Antreprenor, specificatiile producatorului si recomandarile materialelor pe care
intentioneaza sa le foloseasca trebuie transmise Inginerului, incluzand adresa completa
a furnizorului (producatorului), pentru obtinerea acceptului Inginerului.
Pagina 51 din 142
Dupa aprobarea Inginerului, Antreprenorul poate trece la achizitionarea materialelor
trimitand Inginerului ordinele de cumparare emise in triplu exemplar.

2.7. Lucrari in afara santierului
Antreprenorul trebuie sa nstiinteze n scris Inginerul despre pregatirea sau fabricarea
materialelor la locul de productie si nu pe santier, a oricarei piese prefabricate sau
materiale ce vor fi folosite n Lucrari. O astfel de nstiintare trebuie sa fie cuprinda detalii
cu privire la locul si timpul pregatirii sau fabricarii, exploatarii sau extractiei, si ar trebui
sa i se acorde suficient timp Inginerului pentru a face orice aranjamente pe care le
considera necesare pentru verificarea lucrarii, n orice stadiu.
Lucrarile din afara santierului nu trebuie sa nceapa fara aprobarea prealabila a
Inginerului.
Orice piesa, subansamblu sau produs aflat in stadiul de pregatire, fara sa fi avut o nota
initiala din partea Inginerului poate fi refuzata daca Inginerul considera ca era necesara
supravegherea pe parcursul procesului de pregatire sau fabricare.

2.8. Certificate
Toate certifictele de testare, certificatele de garantie, certificatele de fabricatie, etc. care
arata ca materialele au fost testate n concordanta cu cerintele Standard sau alte
standarde aprobate, sau aceste specificatii, trebuie sa fie furnizate Inginerului in mod
gratuit, n limba engleza si traduse corespunzator n limba romana, de catre Antreprenor.

2.9. Transportul si depozitarea, supravegherea lucrarilor
Antreprenorul trebuie sa fie responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor
materialelor livrate si montate pe santier si pentru toate lucrarile executate pana la
emiterea Certificatului de garantie.
Fiecare piesa din utilaj sau lot de materiale trebuie sa fie mpachetat rezistent, protejat
adecvat si notat pentru a putea fi evitate pierderile sau degradarile materialelor n timpul
deplasarii. Toate echipamentele trebuie sa fie manevrate si stocate n conformitate cu
recomandarile fabricantului.
Numarul livrarilor trebuie sa fie cat mai mic posibil si orice alt articol cerut sa fie construit
sau asamblat n fabrica/pe loc si sa fie livrat pe santier n timp util pentru a evita
ntarzierile.
Pagina 52 din 142
2.10. Planurile de intretinere
Planurile generale de intretinere mecanice si electrice ale utilajului (echipamentului) se
vor referi n special la componentele si subansamblurile supuse uzurii. Pentru aceste
componente, precum si altele supuse uzurii, se va cere o perioada mai ndelungata de
timp pentru efectuarea mentenantei, fara o ntretinere frecventa si atentie sporita.

2.11. Mijloacele de ridicare
Trebuie prevazute mijloace de ridicare adecvate pentru toate componentele utilajelor
(echipamentelor), ambalate corespunzator. Toate mijloacele de ridicare ale
Antreprenorului vor fi certificate conform legislatiei in vigoare. In toate locatiile unde
Inginerul considera necesar, Antreprenorul se va asigura ca se vor monta elemente de
sprijin sau cai de rulare suspendate, fixe sau demontabile, pentru echipamentele sau
utilajele vizate.

2.12. Indatoriri la locul de munca
Daca nu este specificat sau aprobat altfel, toate utilajele (echipamentele) trebuie sa fie
calculate/proiectate pentru o functionare continua in cele mai grele conditii de functionare
ce se pot ivi sub circumstante normale si trebuie sa fie eficient protejate mpotriva
avarierilor n cazul unei suprancarcari datorate unui incident n conditii anormale de
lucru.
Toate materialele si echipamentele trebuie sa fie adecvate unei expuneri continue la
conditiile climatice locale, incluzand temperaturi exterioare de la -25C pana la +50C,
umiditatea relativa pana la 95% si altitudini pana la 700 m fata de nivelul marii.
Daca nu este specificat sau aprobat altfel, toate dispozitivele si componentele care sunt
incluse n lucrari trebuie sa fie testate si aprobate de catre Inginer si Antreprenor, a caror
experienta s-a dovedit a fi n ntregime potrivita indeplinirii cerintelor Specificatiilor.

2.13. Piese cu grad de uzura ridicat
Piesele trebuie sa fie marcate vizibil cu numarul lor, numele si adresa producatorului si
sa fie usor de identificat. Trebuie facuta aprovizionarea pentru piesele cu uzura mai mare
si pentru alte parti usor de nlocuit, daca repararea acestora nu este posibila.
Orice parte care n opinia Inginerului prezinta, pe durata perioadei de garantie, semne de
uzura excesiva, coroziune sau erodare, trebuie nlocuita pe cheltuiala Antreprenorului, n
ciuda faptului ca piesele ar putea functiona ntr-o maniera satisfacatoare.
Pagina 53 din 142
2.14. Piese de schimb
Piesele de schimb trebuie sa fie interschimbabile cu piesele corespunzatoare ale
utilajului (echipamentului); fiecare trebuie sa aiba o eticheta cu rezistenta la coroziune si
o descriere adecvata pentru identificarea rapida, incluzand numarul desenului, numarul
piesei, numele si adresa producatorului.
Antreprenorul trebuie sa furnizeze gratuit manualele/documentele recente ale pieselor de
schimb, pe o perioada de un an dupa montarea si predarea instalatiei.

2.15. Chei
Antreprenorul trebuie sa predea toate cheile cu inscriptionari permanente, indicand
Inginerului la terminarea lucrarilor locatia broastelor la care acestea se potrivesc. n orice
caz, nainte de acceptarea lucrarilor, toate cheile trebuie sa fie n custodia
Antreprenorului. n nici un caz nu trebuie sa existe duplicate dupa chei. Daca se pierde o
cheie, se va nlocui broasca cu una noua, costurile fiind suportate de Angajator.

2.16. Accesul si siguranta
Utilajul trebuie sa fie echipat cu un grilaj de sustinere, cai de acces din otel, asa cum
este cerut pentru a ndeplini reglementarile cu privire la siguranta personalului si a
utilajului si pentru a permite accesul n siguranta la toate componentele utilajului. Toate
acestea trebuie sa fie stabile din punct de vedere al constructiei si trebuie explicate clar
in desene.

2.17. Unelte speciale
Orice unealta speciala ceruta pentru asamblarea si ntretinerea utilajului
(echipamentului) trebuie sa fie furnizata mpreuna cu echipamentul.

2.18. Rezistenta la paraziti
Toate utilajele si echipamentele furnizate n cadrul Contractului trebuie sa fie
corespunzatoare ca rezistenta la atacul termitelor sau parazitilor. Nu trebuie folosite
materiale organice; toate partile componente vor fi etansate, vor avea garnituri, etc.

Pagina 54 din 142
2.19. Etichete de identificare
Fiecare piesa din utilaj (echipament) si fiecare subansamblu pentru fiecare piesa de
rezerva ce poate fi ceruta, trebuie sa aiba atasata o marca de metal netransmisibila sau
o tablita de identificare care sa arate clar numele producatorului, numarul de serie si
informatii de baza despre caracteristicile nominale definitorii, suficiente astfel ncat sa
permita componentelor sau ansamblelor sa fie usor de identificat si cand se comanda
piese de schimb. Informatiile descrise anterior trebuie sa fie inscriptionate pe
placute/marci asigurate prin suruburi filetate si piulita sau printr-o metoda similara
agreata. Nu vor fi acceptate suruburile cu autofiletare sau cu filet moale.
Tablourile de distributie si pupitrul de comanda trebuie sa fie usor identificabile. Fiecare
grup sau componenta trebuie etichetata pentru a identifica scopul acesteia.
Componentele interne si subcomponentele trebuie sa aiba etichete pentru a putea fi
identificate cu usurinta n schemele de montaj. Toate capetele de linie trebuie sa fie
numerotate cu numarul liniei, cat mai aproape de sistemul de racordare adoptat astfel
nct cablurile sa fie corect reconectate fara a se apela la desene. Numarul liniei trebuie
astfel ales incat sa fie unic pe tot amplasamentul si sa permita identificarea clara si
rapida a liniei respective.
Etichetele exterioare trebuie sa fie gravate pe plastic alb cu caractere negre, asa cum a
aprobat Inginerul si trebuie sa fie securizate cu suruburi neferoase. Etichetele interne pot
fi similare cu etichetele externe sau pot fi vopsite si lacuite. Nu trebuie folosite etichete
lipite.

2.20. Rezistenta la coroziune si abraziune
Unde este de asteptat sa apara coroziune sau abraziune datorita contactului cu apa,
sedimentelor sau din orice alta cauza, Antreprenorul trebuie sa aprovizioneze cu
materiale rezistente potrivite. Orice material care da semne de coroziune, sau care este
corodat nainte de expirarea perioadei de notificare a defectiunilor va trebui nlocuit de
catre Antreprenor pe cheltuiala acestuia cu materiale acceptate de Inginerul.

2.21. Sudura
Daca nu se specifica in mod expres altceva, Specificatiile de mai jos se aplica sudurilor.
n toate cazurile n care sudura este supusa unor tensiuni ridicate Antreprenorul trebuie
sa furnizeze Inginerului detaliile de executie nainte de nceperea sudurii si a pregatirilor
propuse. Sudura nu va fi inceputa pana cand Inginerul nu-si va da in scris acordul cu
privire la detaliile propuse. Nu se vor face modificari ulterioare decat cu acordul prealabil
al Inginerului.
Pagina 55 din 142
Inginerul este liber ca n orice situatie in care se ntalnesc suduri la tensiuni ridicate, sa le
examineze si sa efectueze orice alt test mecanic nedistructiv, inclusiv teste cu raze X,
daca este necesar.
Toate componentele sudate vor fi detensionate nainte de folosinta.

2.22. Zgomotul si vibratiile
Antreprenorul trebuie sa faca toate eforturile pentru a reduce zgomotul si vibratiile la
minimum. Toate partile rotative ale utilajelor (echipamentelor) trebuie sa fie echilibrate
static si dinamic astfel ncat acestea sa functioneze la parametrii specificati fara vibratii
excesive.
Oriunde este posibil, masinile trebuie sa fie selectate astfel ncat nivelul zgomotului emis
sa fie mai scazut decat 85 dB(A) la o distanta de 1 m de axul masinii si sa se coformeze
cerintelor conform STAS 10009-88 . Unde aceasta limita va fi depasita, masurile de
atenuare a zgomotului trebuie sa ndeplineasca aceste cerinte. Acestea se aplica
echipamentului instalat n interiorul cladirilor.
Nivelul zgomotului n afara ficarei cladiri nu trebuie sa depaseasca 55 dB(A) cand se fac
masuratori de-a lungul unui contur de 1m de la peretele exterior, cu o toleranta de 5%
deasupra spectrului frecventei medii.
Utilajele (masinile, echipamentele) nu trebuie sa fie pozitionate astfel ncat zgomotul
produs de acestea sa fie accentuat de cel al masinilor deja existente, in concordanta cu
prevederile legislatiei romanesti si a Uniunii Europene (UE).
Testul de masurare a zgomotului trebuie sa fie facut la instalarea echipamentului n
santier pentru a verifica daca este conform cu specificatiile. Echipamentele care nu
ndeplinesc specificatiile referitoare la nivelul zgomotului cand vor fi testate (verificate),
vor fi respinse; exceptie fac cazurile in care echipamentele vor fi modificate pe cheltuiala
Antreprenorului pana la data programata pentru inspectie.
Nivelul vibratiilor trebuie sa fie evaluat si testat n conformitate cu Legile Romanesti sau
ale UE.

2.23. Instalarea
Antreprenorul trebuie sa asigure mana de lucru, supravegherea si echipamentul necesar
pentru primirea, descarcarea, depozitarea si instalarea utilajului la fata locului. Utilajul va
fi instalat in concordanta cu instructiunile producatorului si va fi pus si fixat in pozitia
corecta si la nivelul corespunzator utilizand toate garniturile necesare instalarii. Toate
piesele de racord necesare pozitionarii corecte a gaurilor de bulon etc. trebuie furnizate,
Pagina 56 din 142
pozitionate, fixate si securizate; vor efectuate n asa maniera ncat sa nu se miste sau sa
fie afectate n orice mod de nsurubare.
Rosturile (gaurile din beton) care nu depasesc 25 mm in diametru, daca nu sunt lasate
din constructie si vor fi considerate necesare, pot fi executate de Antreprenor cu ajutorul
unei masini de gaurit cu viteza de rotatie ridicata sau cu ajutorul unei masini de gaurit cu
percutie avandu-se grija ca materialul din jur sa nu fie afectat. Pozitionarea rosturilor va
fi stabilita de catre Inginerul inainte de gaurire; Antreprenorul va fi si el responsabil de
pozitionarea cat mai exacta a acestor gauri. Structura de otel nu va fi gaurita pentru
accesorii decat daca este specificat sau daca exista o aprobare speciala a Inginerului.

2.24. Operarea cu echipamente necorespunzatoare
Daca o operatiune in sine, sau materialele si instalatiile folosite se dovedesc a fi
nesatisfacatoare pentru Inginerul, acesta va avea dreptul de a dispune operarea si
utilizarea acestor materiale sau echipamente doar pana in momentul in care vor putea fi
luate de catre Antreprenor pentru corectarea erorilor, defectelor sau chiar omisiunilor
si/sau inlocuirea lor partiala sau totala, in cazul in care reparatiile vor esua sau nu vor fi
fezabile.

2.25. Echipamente de constructie
Echipamentul de constructie si uneltele care vor fi folosite: betoniera de ciment,
vibratorul de beton sau schela vor fi in conditii bune si functionale. Antreprenorul va
furniza materialele si echipamentul necesar in cantitati suficinte si in timp util.

2.26. Forta de munca, tehnicieni calificati
Antreprenorul va aloca un numar suficient de muncitori si tehnicieni specializati, cu
experienta in domenii corespunzatoare, pentru a putea termina lucrarile in timp util. Daca
Inginerul afla ca unul dintre muncitorii angajati de Antreprenor nu este calificat pentru
munca pe care o presteaza, Inginerul poate cere demiterea acelui angajat. Antreprenorul
se va conforma cerererii formulate de Inginerul. Modificarile sau intarzierile cauzate de
inlocuire nu vor constitui motive intemeiate pentru prelungirea perioadei de constructie.

2.27. Materiale de firnizat
Orice material care apare sau nu in desenele tehnice, dar care este necesar pentru
lucrarea contractata in concordanta cu specificatiile tehnice, va fi furnizat de catre
Antreprenor, fiind considerat ca inslus in contract.
Pagina 57 din 142
2.28. Protectia lucrarilor
Antreprenorul se va asigura ca piesele folosite n lucrari nu sunt defecte sau dispuse n
alt loc fata de cel corect.
Procesul tehnologic si materialele care pot fi afectate de ploaie, inundatii, caldura, praf
din atmosfera, umiditate, sau de alte conditii climatice vor fi protejate cu atentie.

3. ALIMENTAREA CU APA SI ALTE RETELE DE CONDUCTE
3.1. Generalitati
Conductele, fitingurile si supapele trebuie sa fie de aceleasi diametru si aceeasi clasa de
material cu cele specificate si aratate n desen iar conexiunile trebuie sa fie perfect
etanse. Toate conductele, fitingurile si supapele trebuie sa fie in conformitate cu
standardele din domeniu. Antreprenorul trebuie, la cererea Inginerului, sa prezinte
cetificatele care atesta ca materialele folosite au fost testate si ndeplinesc conditiile
tehnice speciale si standardele specifice.
Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca tevi si fitinguri provenite de la mai mult de un
producator, pentru fiecare material specificat, fara aprobarea n scris a Inginerului.
Fabricarea tevilor, a fitingurilor si a accesoriilor trebuie sa fie deschisa la inspectia
Inginerului la atelierele de fabricare.
Tevile trebuie sa fie comandate la lungimea maxima disponibila, pentru a se face un
numar minim de mbinari. De asemenea nu vor fi acceptate conducte PEID cu
diamentrul mai mare sau egal cu 110 mm livrate la colac.
Antreprenorul trebuie sa fie responsabil pentru aprovizionarea cu toate materialele n
cantitati suficiente si trebuie sa dea prioritate n special bunurilor importate, asigurand
cantitatile cerute.

3.2. Materiale ce vor putea fi utilizate
3.2.1. Imbinarea conductelor de PAFSIN si a fitingurilor
Verificarea mbinarii conductelor si a fitingurilor trebuie sa fie n concordanta cu SR EN
295:2006. Conductele si fitingurile pentru canalizarea menajera si drenuri trebuie sa fie
clasa 200 dupa SR EN 295:2006 pentru conducte DN 200 pana la DN 350, si clasa 120
pentru conductele cu diametre mai mari sau egale cu DN 400.
Toate conductele si fitingurile trebuie sa aiba mbinari flexibile cu mufa.
Pagina 58 din 142
3.2.2. Conducte din beton si fitinguri
Conductele si fitingurile din beton armat si beton nearmat trebuie sa aiba o calitate
acceptata (agreata) n concordanta cu SR EN 1916:2003. Conductele pot fi achizitionate
de la un producator aprobat (agreat) sau sa fie construite (realizate) de Antreprenor,
daca sunt omologate sau au agrement tehnic (pentru produsele neomologate). Toate
conductele si fitingurile trebuie sa aiba mbinare cu garnituri flexibile si mansoane daca
nu sunt alte specificatii sau alte tipuri comandate de catre Inginerul.
Daca Anteprenorul decide sa fabrice conductele el nsusi atunci betonul si armatura
pentru conducte trebuie sa se supuna n totalitate clauzelor mentionate in cadul sectiunii
Lucrari din beton. Betonul trebuie sa fie Categoria C25 afara de cazul n care sunt alte
tipuri aprobate sau comandate de catre Inginerul.
Conductele pot fi refuzate daca nu ndeplinesc conditiile necesare la oricare din testele
ce sunt cerute.
Tronsoanele de teava vor fi de asemenea refuzate daca prezinta crapaturi, capete
deteriorate si alte defecte datorate unei fabricari defectuase, manipularii, transportului
sau amplasarii.
Nici o conducta din beton armat crapata, testata initial la sarcina de proba, care nu
respecta cerintele si prevederile SR EN 295:1997, nu poate fi folosita n Lucrari. n mod
similar, conductele din beton armat care au fost gasite cu crapaturi n zonele de tensiune
ulterior instalarii vor fi considerate necorespunzatoare Specificatiilor.
mbinarea conductelor de beton trebuie sa fie n concordanta cu prevederile SR EN
295:1997, sau echivalent si aditional, Antreprenorul se va asigura ca toate conductele
pot suporta ncarcarile de mbinare n timpul instalarii, fara crapaturi sau fisuri.
Antreprenorul va emite catre Inginerul un certificat care atesta ca ncarcarile de mbinare
distribuite pentru care conductele au fost proiectate sunt conforme.

3.2.3. Conducte si fitinguri din beton pre-comprimat
Conductele din beton pre-comprimat trebuie sa respecte prevederile relevante ale SR
EN 642:1998 sau echivalentul. Suprafetele finisate trebuie sa fie fixate conform si sa
satisfaca SR EN 295:1997.
Cu exceptia betonului tratat, nici o conducta sau fiting nu trebuie sa paraseasca locul de
fabricare nainte de a fi realizata uscarea si maturarea, in conditii corespunzatoare,
pentru o perioada nu mai mica de 28 de zile.

Pagina 59 din 142
3.2.4. Protectia interioara a conductelor de beton si a fitingurilor
Acolo unde se indica n desene sau in Cerinte / Specificatii, toate conductele de beton si
fitingurile vor trebui protejate n interior. Stratul protector trebuie sa fie Gudron de
carbune Epoxidic 6500, sau alt material similar aprobat.
Utilizarea trebuie sa fie n conformitate cu recomandarile fabricantului. Suprafata de
beton trebuie sa fie de buna calitate si toate suprafetele lapte de ciment trebuie sa fie
ndepartate cu o perie de sarma sau curatate cu aer comprimat. Orice gaura trebuie sa
fie umpluta cu Protecton Epoxy Filler 6290 sau echivalent.
Primul strat va fi subtiat cu 10% Protecton Thinner 6950 si va fi periat (slefuit) pentru a
rezista la penetrare.

3.2.5. Conducte si fitinguri din fonta
Conductele din fonta si fitingurile trebuie sa se supuna SR EN 545 sau ISO 2531:1998
pentru conducte de apa potabila si SR EN 598 pentru canalizare. Doar daca nu sunt
specificate altfel, toate mbinarile trebuie sa fie de tipul sub presiune, etansate cu
mansoane din cauciuc circulare avand posibilitatea de rotatie de cel putin 300. Se vor
folosi numai mansoanele pentru mbinarea etansa.
Toate conductele din fonta si fitingurile trebuie sa fie acoperite la interior si la exterior.
Suprefetele exterioare ale conductei trebuie sa fie pulverizate cu zinc nainte de
acoperire. Conductele si fitingurile trebuie sa fie acoperite cu izolatie bituminoasa
aprobata pentru lucrari de alimentare cu apa potabila.

3.2.6. Conducte si fitinguri de otel
Conductele din otel trebuie sa aiba diametrul si grosimea specificate n desene si trebuie
sa respecte standardul SR 404-1:2000 sau echivalentul. Conductele din otel si fitingurile
trebuie sa fie acoperite la exterior si interior cu cel putin 2 straturi de izolatie bituminoasa
(sau echivalent) aprobata pentru lucrari de alimentare cu apa potabila. n cazul n care
nu este specificat altfel, conductele de otel trebuie sa fie mbinate prin sudura sau prin
cuple flexibile mecanice de tip Viking Johnson sau similare, n timp ce fitingurile,
adaptoarele, etc. trebuie sa fie flansate cu PN 16 cu flanse SR ISO 7005-1:2000.
Conductele ce trebuiesc taiate trebuie sa fie usor de identificat. Ele trebuie sa fie
furnizate rotunjite la lungime, si sa fie folosite doar asa cum a fost specificat.

3.2.7. Conducte si fitinguri din PVC
Conductele din PVC si fitingurile pentru canalizare trebuie sa fie n concordanta cu
prevederile relevante ale SR EN 13598-1:2004
Pagina 60 din 142
Conductele din PVC de presiune si fitingurile trebuie sa fie n concordanta cu prevederile
relevante ale SR EN 1452-1,2,3:2003 si trebuie sa fie n clasa specificata n Contract.
n cazul n care nu este specificat altfel, mbinarile pentru conducte si fitinguri trebuie sa
fie mecanic flexibile si sa se supuna cerintelor SR EN 1452-2:2003.

3.2.8. Conducte si fitinguri din polietilena
Conductele din polietilena de nalta densitate (PEID) folosite la alimentarile cu apa
trebuie sa fie fabricate din material PE 100, asa cum a fost clasificat de Raportul
Comisiei Tehnice Europene CEN/TC 155. n conformitate cu ISO 12162 PE 100
valoarea rezistentei minime cerute trebuie sa fie de 10 MPa. Conductele si fitingurile
folosite la alimentarile cu apa trebuie sa fie de culoare albastra si sa fie potrivite pentru
folosirea subterana.
Conductele din PEID trebuie sa fie nsotite la montaj de o banda de avertizare din
PEHD si a unui fir indicator din cupru , izolat , cu sectiunea de min 2,5 mmp astfel ncat
ulterior sa fie usor de detectat de la suprafata terenului, cu echipamentele potrivite.
mbinarile si fitingurile trebuie sa fie n concordanta cu prevederile SR EN 13244 3 sau
cu SR EN 122013.
Conductele din PEID cu diametrul mai mare sau egal decit 110 mm vor fi livrate numai
bara.
n general, toate conductele ngropate trebuie sa fie mbinate prin termofuziune cap la
cap. Conductele cu diametre mici (D<63 mm), conductele din structuri si legaturile
conductelor la fitinguri din metal trebuie sa fie imbinate folosind tehnici de imbinare
mecanica, ca de exemplu prin compresiune, mbinari prin flanse sau mbinari sub
presiune.
Conductele din PEID folosite la alimentarile cu apa trebuie sa corespunda cu SR EN
13244 Partea a 2-a, SR EN 12201 Partea a 2-a, SR ISO 4427, SR ISO 3607, ISO
2506.
Conductele din polietilena de densitate medie folosite la sistemele de canalizare si la
statii de pompare ape uzate trebuie sa fie de culoare neagra. Conductele si fitingurile
trebuie sa fie fabricate si testate n conformitate cu ISO 8772:1991. Orice mbinare
necesara trebuie facuta prin metode de mufare aprobate de fabricant, doar daca nu sunt
altfel detaliate n Contract. Fitingurile vor fi alipite atat cat este necesar pentru a asigura
lungimea de fixare adecvata.
Conductele din polietilena de densitate medie pentru alimentarile cu apa folosite pentru
diametre nominale mai mari de 63 mm trebuie sa fie de culoare albastra si n
concordanta cu prevederile SR EN 12201-1,2,3,4,5:2004.
Pagina 61 din 142
3.2.9. Stratul de material pentru pozarea conductei
Materialul granular de tipul 1 trebuie sa fie nisip din albia raului n concordanta cu zona
granulometrica 2 sau 3 dupa SR EN 2620:2003, sau orice alta granulometrie care este
aprobata de Inginerul.
Materialul granular de tipul (ordinul) 2 trebuie sa fie piatra sparta sau pietris, caramida
sparta sau beton, cu dimensiuni cuprinse ntre 5 si 25 mm, completat cu nisip din albia
raului n proportie de: o parte nisip la doua parti piatra, pietris, caramida sau beton.
Materialul granular de tipul (ordinul) 3 trebuie sa fie piatra sparta sau pietris, caramida
sparta sau beton, cu dimensiuni cuprinse ntre 5 si 10 mm, completat cu nisip din albia
raului n proportie de: o parte nisip la doua parti piatra, pietris, caramida sau beton.
Alternativ, mixturi conform cu SR EN 12620, Tabelul 3, sau alte materiale pot fi folosite,
daca n opinia Inginerului acestea au caracteristici potrivite. Stratul de material folosit
pentru pozarea conductelor din beton nu trebuie sa contina mai mult de 0,3% sulfat.
Cantitatea de material selectata trebuie sa contina material fara resturi de radacini, bine
compactat, materie organica, material provenit din daramarea cladirilor (moloz) si fara
bucati de argila cu dimensiuni mai mari de 75 mm si pietris cu dimensiuni mai mari de 25
mm.

3.2.10. Capace si rame de camine
Capacele si ramele de camine trebuie sa fie n concordanta si sa ndeplineasca cerintele
SR EN 124, trebuie sa aiba clasa minima D400, sa fie realizate din fonta cu o deschidere
minima de 600 mm. Capacele provizorii nu trebuie folosite n lucrari.
"Ansamblurile" capac-rama trebuie sa fie tinute mpreuna tot timpul. Toate capacele si
ramele folosite vor fi unse naintea montarii.
Dispozitivele de ridicare a capacelor trebuie sa fie furnizate n numar de 2 dispozitive
pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie.

3.2.11. Rigole, gratare si rame
Rigolele prefabricate din beton trebuie sa fie nearmate si trebuie sa ndeplineasca
cerintele SR EN 295-2:1997.
Fagasurile din argila smaltuite trebuie sa fie nearmate si trebuie sa ndeplineasca
cerintele SR EN 295:1997.
Gratarele si ramele trebuie sa fie n concordanta cu SR EN 124:1996.
Pagina 62 din 142
3.2.12. Trepte din otel
Treptele trebuie confectionate din otel zincat sau otel inoxidabil cu diametrul de 20 mm
conform STAS 438/1-80 sau materiale similare aprobate. Treptele trebuie sa fie
ncastrate n beton n momentul constructiei, pe cat este posibil. n cazul n care nu pot fi
incastrate n timpul constructiei trebuie sa fie instalate prin gaurire si ancorare chimica
(cu rasini) n beton printr-o metoda aprobata de Inginerul nainte de a se executa
constructia.

3.2.13. Scarile caminului
Scarile caminului trebuie sa fie din otel inoxidabil, scari pentru fixare verticala,
confectionate din otel de tipul X5CrNi-18-10 conform cu SR EN 10084:2000. Toate
scarile trebuie sa corespunda dimensiunilor prevazute de SR EN ISO 14122-3:2001,
clasa A. Orice sudura manuala trebuie sa fie facuta n concordanta cu procesul cu arc
electric cu electrod de tungsten-wolfram n atmosfera inerta. Vergelele de metal de
adaos precum si electrozii si cablurile trebuie sa se supuna prevederilor din SR EN
1600:2000.
Toate scarile trebuie sa fie fabricate dupa dimensiunile de pe santier; fabricarea scarii nu
se va incepe nainte ca dimensiunile sa fie confirmate de catre Inginerul.

3.2.14. Lanturile de siguranta ale caminelor
Lanturile de siguranta ale caminelor trebuie sa fie fabricate din zale de otel inoxidabil.
Otelul trebuie sa aiba gradul X5CrNi-18-10, n conformitate cu SR EN 10084:2000.
Zalele trebuie sa fie sudate si sa aiba o lungime interna care sa nu depaseasca 45 mm,
si o grosime interna cuprinsa ntre 12 si 15 mm. Sudurile trebuie sa fie finisate de jur
mprejur. Lungimea lantului trebuie sa fie cea prevazuta in odcumentatia de executie.
Orice sudura manuala trebuie sa fie facuta n concordanta cu procesul de sudura cu arc
electric cu electrod de tungsten-wolfram in atmosfera inerta. Vergelele de metal de
adaos si firele trebuie sa corespunda cu provizionarile relevante ale SR EN 1600:2000.
Electrozii si cablurile trebuie sa se supuna prevederilor din SR EN 1600:2000.
Fiecare lant trebuie sa aiba o rezistenta la rupere de minim 30 kN.

3.2.15. Balustradele caminelor sau bazinelor
Trebuie sa fie fabricate din bare de otel inoxidabil cu diametru de 25 mm. Otelul
inoxidabil trebuie sa aiba gradul X5CrNi-18-10, n conformitate cu SR EN 10084:2000,
partea 1. Orice sudura manuala trebuie sa fie facuta n concordanta cu procesul de
sudura cu arc elctric cu electrod de tungsten-wolfram in atmosfera inerta. Vergelele de
Pagina 63 din 142
metal de adaos si firele trebuie sa corespunda cu cerintele relevante ale SR EN
1600:2000, Partea 2. Electrozii si cablurile trebuie sa se supuna prevederilor din SR EN
1600:2000, Partea a 2-a.

3.2.16. Afisarea marcajelor si indicatoarelor
Marcajele si indicatoarele trebuie fixate pe suporti n acord cu dimensiunile si modelul din
desene. Suporturile trebuie sa fie prevazute cu cavitati (gauri) potrivite cu cele ale
placutelor cu nume atasate. Toate gaurile trebuie sa fie libere si pozitionate corect.

3.3. Saparea transeelor pentru conducte si cabluri
3.3.1. Excavarea (Saparea)
Saparea transeelor pentru conducte si cabluri trebuie sa fie limitata la lungimea aprobata
n scris de catre Inginer. Cu exceptia aprobarii n scris a Inginerului, odata nceputa
saparea unei transei aceasta va fi terminata nainte de a se ncepe saparea altei transei.
nainte de a ncepe, conductele se vor alinia si fixa n afara transeelor si vor fi verificate
si aprobate.
In cazul in care nu se specifica altfel, transeele pentru conducte si cabluri trebuie sa fie
limitate la 300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei, pana la latimea de
sant maxima indicata mai jos.
Antreprenorul trebuie sa ntocmeasca detalii ale transeelor care depasesc latimi mai mari
de acest nivel, detalii ce vor fi prezentate spre aprobare Inginerului.
Umplerea si protectia deasupra conductei trebuie sa fie extinsa n totalitate pe laturile
excavatiei (sapaturii).Toate placile si toti suportii se vor incadra in grosimile mentionate.
Daca trebuie executate sapaturi cu latimi mai mari decat s-a stabilit, Inginerul poate cere
ntarituri si protectii suplimentare ale tevilor, ca urmare a conditiilor de umplere
neadecvate iar Antrepenorul, pe costuri proprii, va ndeplini orice cerinta (care are
legatura cu asta) formulata de catre Inginerul in acest sens.

Diametrul nominal al conductei
(mm)
Latimea maxima a transeului
(sapaturii)
(mm)
Mai mic sau egal cu 600 D+750
Mai mare de 600 pana la 825 D+825
Pagina 64 din 142
(inclusiv)
Mai mare de 825 pana la 1125
(inclusiv)
D+1250
Mai mare de 1125 D+1350

Antreprenorul trebuie sa aprovizioneze si sa ntretina un sistem adecvat de sustinere al
terenului (transeului); zonele de protectie ale structurilor, cladirilor sau utilitatilor
adiacente nu vor fi afectate.

3.3.2. Sistemele de sprijiniri
Sistemul de sprijiniri include printre altele, n afara de terenul pe care este montat
sistemul, si alte metode temporare de sustinere acceptate de catre Inginer, folosirea de
palplanse de otel, material lemnos, beton sau alte astfel de materiale. Toate sistemele
de sprijinire si alte instalatii de sprijinire trebuie sa fie n conformitate cu normele si
standardele din Romania, inclusiv cu normele de siguranta.
n cazul n care se excaveaza n apropierea sau sub structuri existente sau n apropierea
lucrarilor n curs de executie care pot fi afectate, Antrepenorul trebuie, pe cost propriu, sa
previna eventualele daune ce pot surveni datorita lucrarilor efectuate. Toate sistemele de
sprijinire vor fi ntretinute n stare de functionare pana cand lucrarile (sistemele)
permanente vor fi suficient de stabile pentru a se permite ndepartarea lor. Antreprenorul
va fi responsabil de orice accident care are loc n zona n care se lucreaza sau orice alte
daune cauzate de montarea sau demontarea (ndepartarea) sistemelor de sprijinire si
orice instructiune, permisiune sau aprobare data de catre Inginer n legatura cu
ndepartarea acestora nu va diminua n nici un fel responsabilitatile asumate de
Antreprenor prin Contract.
Nu vor fi permise crapaturi sau goluri ca urmare a ndepartarii sistemului de sprijinire.
Crapaturile si golurile vor fi umplute cu un amestec de nisip-ciment sau cu alte mijloace
aprobate de catre Inginer.

3.3.3. Drenarea
Antrepenorul va furniza un sistem de drenare adecvat pentru a scadea nivelul apei sub
nivelul transeelor si le va mentine uscate pentru montarea tevilor si astuparea ulterioara.
Daca n timpul lucrarilor transeele, n parte sau integral, vor fi inundate Antrepenorul va
ntrerupe toate activitatile conexe pana n momentul n care transeele vor fi uscate
(drenate).
Pagina 65 din 142
Antreprenorul va suporta toate costurile legate de pierderile sau ntarzierile cauzate de
inundatie. Revendicari privind ntarzierile, pierderile sau daunele rezultate nu vor putea fi
formulate de catre Antreprenor Inginerului.

3.4. Instalarea conductelor
3.4.1. Instalarea
Instalarea conductelor include livrarea, pozarea si imbinarea conductelor si a fitingurilor,
construirea patului de pozare a conductelor si a fundatiilor, caminele si alte structuri
asemanatoare, testarea, umplerea santurilor, refacerea suprafetelor, dezinfectia si darea
n exploatare.
Instalarea conductelor trebuie sa urmeze principiile de aplicare ale legilor romanesti n
vigoare:
GP-043-1999 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC si polietilena;
SR 4163-3:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Partea a 3-a. Prescriptii de
executie si exploatare.
SR 1343:2006 Alimentari cu apa;
SR 10898:1985 Alimentari cu apa si canalizari;
SR 8591/1:1991 Amplasarea n localitati a retelelor edilitare subterane executate n
sapatura;
SR 6819:1997 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de
executie.
SR EN 12889:2000 Executia fara transee si ncercarea racordurilor si retelelor de
canalizare;
SR EN 1610:2000 Executia si ncercarea racordurilor si retelelor de canalizare;
STAS 3479-80 Echipamente de stingerea a incendiilor. Hidranti supraterani.

Toate utilajele, operatiunile si cerintele de transport pentru a aduce conductele de la
sursa de aprovizionare sau magazin, vanele, etc. la locul lor de pozare, incluzand orice
descarcare temporara ntr-o zona de depozitare si orice descarcare ulterioara pentru
transportarea la locul de pozare trebuie sa fie inclusa n aprovizionarea cu conducte si
fitinguri.
Pagina 66 din 142
Pe perioadele cand Antreprenorul nu realizeaza pozitionarea conductelor, capetele
conductelor vor fi prevazute cu capace fixate bine. Capacele pot fi prevazute cu mici
gauri n scopul drenarii, dar apa din transee nu trebuie sa intre n conducta.

3.4.2. Fundatia
n cazul n care nu este specificat n alt mod, conductele trebuie sa fie ntinse n santuri
n conformitate cu Clauza 3.3.1 Excavatii. n cazul n care se ntalneste sol
necorespunzator, santurile trebuie sa fie sapate la o adancime specificata sub
generatoarea inferioara a conductei si pregatit conform Clauzei 3.3.1.
Patul de pozare al conductelor trebuie amplasat prin mprastierea si compactarea
materialului granular pe toata lungimea santului. Unde conductele de mari dimensiuni
sunt mbinate n sant, fundamentul va fi format astfel ncat sa se asigure faptul ca fiecare
teava este uniform sustinuta pe toata lungimea cilindrului, pentru a se putea lucra la
mbinari si pentru a se putea verifica n timpul testelor. Dupa asezarea tevilor, materialul
aditional va fi asezat si se va compacta manual cu maiul n straturi egale de 150 mm,
pe ambele parti.
Acolo unde conductele sunt ntinse pe paturi granulare n terenurile cu un nivel al apei
ridicat, baraje de argila plastica vor fi construite la intervale de 25 de metri n zona axiala
a fiecarei tevi. Barajele vor fi lungi de 0,5 m si vor fi ndesate n parti si sub tevi 300 mm;
barajele vor fi extinse la minimum 150 mm deasupra partii superioare a materialului
granular.
Conductele vor fi asezate pe blocurile de fundatie (stalpi de siguranta) doar acolo unde a
fost folosit un strat sau un cadru de ciment.

3.4.3. Manipularea conductelor
Antreprenorul trebuie sa fie responsabil pentru manipularea n siguranta a tuturor
conductelor, vanelor si fitingurilor. Cand se ncarca, descarca sau se manipuleaza ntr-un
alt mod, trebuie acordata o atentie deosebita evitarii socurilor ce pot cauza crapaturi,
spargerea sau orice fel de deteriorare a conductelor, vanelor sau fitingurilor sau a
protectiei acestora.
Toate conductele si fitingurile prea grele pentru a fi transportate manual trebuie sa fie
ncarcate si descarcate de catre macarale sau orice alt aparat aprobat pentru ridicare si
manipulare, cu sustineri si prinderi corespunzatoare. In acest caz adanciturile vor fi
sapate sub radier pentru a permite sustinerilor si prinderilor sa fie retrase corect.
O grija deosebita trebuie acordata pentru a se asigura ca protectia anticoroziva sa
ramana intacta nainte de mbinarea conductelor si a fitingurilor. Nici o conducta nu va fi
rostogolita pentru coborare.
Pagina 67 din 142
nainte ca orice conducta sa fie coborata n transee, trebuie sa fie curatata si examinata
de crapaturi, rupturi, etc. n timpul manevrarii, si trebuie evitat ca pamantul sau orice
materie straina sa patrunda n interiorul conductei sau al mbinarii. Nici un capac, disc
sau orice alt fel de dispozitiv nu trebuie sa fie ndepartat decat n momentul n care este
pe cale sa se execute mbinarea conductelor.
Trebuie luate masurile necesare pentru a preveni flotatia sau alte deplasari nainte ca
lucrarile sa fie complete.

3.4.4. Imbinarea si taierea conductelor
Toate mbinarile trebuie sa se supuna standardelor romanesti sau europene si trebuie sa
fie facute conform recomandarilor fabricantului si specificatiilor ulterioare.
mbinarea prin sudare termica ntre conductele din polietilena trebuie facuta doar ntre
conducte ce au caracteristici fizice similare si n acord cu instructiunile producatorului.
mbinarea prin flanse trebuie facuta n mod corespunzator centrat/aliniat nainte ca orice
surub sa fie strans. Garnitura de etansare pentru mbinarile cu flanse trebuie sa fie de
tipul garnitura de interior cu gauri.
Garniturile pentru conducte de aductiune si drenaj trebuie sa fie de tipul 1 si respectiv 2,
n conformitate cu prevederile SR EN 681:2002 si trebuie sa fie obtinuta de la fabricantul
conductelor.
Lubrifiantii folositi pentru gresarea mbinarilor si la mbinarea conductelor de aductiune
nu trebuie sa mprumute apei gust, culoare sau orice efect cunoscut ca periculos pentru
sanatate, si trebuie sa fie rezistenti la dezvoltarea bacteriilor si la dizolvare.
n cazul n care nu este specificat n alt mod, mbinarile ce au expuse componente din
otel moale trebuie sa fie curatate si toate piesele ruginite trebuie nlocuite.
Pentru nchiderea lungimilor de conducte poate fi necesara taierea conductelor din
diverse materiale. Conductele trebuie sa fie taiate printr-o metoda care asigura un contur
cu margini fara defecte sau crapaturi n peretele conductei, si care sa provoace minimum
de defecte asupra oricarui strat acoperitor.
Unde conductele din fonta ductila cu diametre mai mari DN 450 mm vor fi taiate la
diferite lungimi, ovalizarile rezultate n urma taierii vor fi corectate conform
recomandarilor fabricantului.
3.4.5. Conectarea la canalizare
Toate conectarile la canalizare trebuie sa fie facute n camine. Toate conectarile directe
la linia de canalizare trebuie sa fie mijlocite de garnituri sau piese indirecte de mbinare.
Bratarile pentru tuburi din argila sau beton vor fi fixate pe un strat de mortar de ciment si
va fi format un guler de mortar pentru a acoperi cu cel putin 50 mm baza bratarii.
Pagina 68 din 142

3.4.6. Curbe si coturi
Conductele trebuie sa fie montate, pe cat posibil, n linie dreapta. Curbele cu raza mare
trebuie sa fie obtinute prin deviere la mbinari. n acest scop devierea la imbinari nu
trebuie sa depaseasca mai mult de 50% din maximul devierii specificate de catre
fabricant pentru tipul potrivit de mbinare. Cand nu se poate obtine schimbarea de
directie ceruta prin deviere la mbinari, se vor folosi coturi prefabricate.
Cuzinetele de reazim/masive de ancorare din beton vor fi adaugate doar la ordinele
Inginerului, indicate n desene si la reductii, la teuri, la garniturile de etansare, etc. si la
curbe si coturi cu un unghi mai mare de 11 grade. Marimile si tipul cuzinetelor de
reazim/masive de ancorare vor fi n concordanta cu desenele tehnice sau cu
instructiunile Inginerului. Betonul pentru cuzinetele de reazim va fi turnat cu grija pe
pamant nederanjat sau pe pietre (roci) si n nici un caz nu vor acoperi mai putin de 150
mm din teava. Betonul va fi de tipul C25. Cand vor fi turnate (amplasate) cuzinetele de
reazim, nu vor fi acoperite racordari sau mbinari, si unde a fost folosit cofraj acesta va fi
ndepartat nainte de umplere.

3.4.7. Protectie
Dupa saparea santului, amplasarea si compactarea patului, instalarea conductelor si
cimentarea masivelor conducta trebuie sa fie acoperita cu material de umplutura sau
beton.
Conductele vor fi nconjurate de o umplutura granulata n conformitate cu Clauza 4.2.19.
Modificari la tipul materialului de umplutura va fi permis numai la tronsoane de teava bine
delimitate, care au caracteristici particulare, de exemplu n cazul caminelor de vane sau
a hidrantilor. Orice modificare cu privire la mediul n care vor fi montate tevile va fi facuta
cu acordul n scris al Inginerului. Mediul care va nconjura tevile va fi compactat usor, n
straturi care nu vor depasi 150 mm n grosime, pentru a se asigura ca nu vor mai avea
loc modificari ulterioare cu privire la ordinea straturilor la o reinstalare ulterioara sau la o
reparatie a conductelor.
Antreprenorul nu trebuie sa acopere nici o conducta, cu exceptia conductelor din PVC
nainte de a fi inspectate, testate si aprobate.
Conductele din PVC pot fi acoperite pe o naltime de 150 mm pentru a reduce variatiile
termice daca nu se poate realiza o testare sau o inspectie imediata.
Daca nu se specifica ntr-un alt mod, conductele peste care se va turna beton si
conductele PVC vor fi acoperite cu argila sau dale din beton de o grosime de cel putin 40
mm si o rezistenta la compresiune de 5 N/mm.
Pagina 69 din 142
Dupa ce conducta a fost montata, santul din jurul conductei va fi umplut n concordanta
cu Clauza 4.2.19 si va fi tasat pana se va ajunge la nivelul solului, n concordanta cu
cerintele Clauzei 4.2.21.
Acolo unde se specifica n desene, n cazul n care este ordonat de Inginer si unde
conductele nu sunt acoperite sau sunt acoperite cu un strat mai subtire de 750 mm, vor fi
nconjurate de beton de tip C25.
Conductele care vor fi nconjurate de beton vor fi sustinute de postamente din beton,
turnate anterior la nu mai putin de 150 mm n adancime, acoperiti cu doua straturi de
etansare din bitum compresate, rezistente la umiditate. Betonul va fi turnat pe o parte a
tevii si aranjat cu grija sub conducta fara a modifica n vreun fel pozitia acesteia. Apoi
betonul va fi turnat pe ambele parti ale conductei si deasupra ntr-o singura operatie.
Betonul va acoperi teava cu minimum 150 mm.
Daca nu se specifica altfel, betonul nu va fi armat si nu va fi ntrerupt pe ntrega sectiune
pe intervale care sa nu depaseasca 8 metri de umplutura compactata. Intreruperile vor
coincide cu mbinarile de teava.

3.5. Camine si camere de vane
3.5.1. Date generale
Toate caminele si camerele de vane trebuie sa fie construite pe santier, incepand cu
locul de montaj al betonului armat sau al elementelor de beton prefabricat, asa cum este
indicat n desene.
Caminele si camerele de vane trebuie sa fie impermeabile.

3.5.2. Camine din beton prefabricat
mbinarile trebuie sa fie facute astfel ncat materialul de mbinare sa umple
gaurile/cavitatile. Orice surplus de material care iese n afara trebuie sa fie ndepartat si
rosturile finisate.

3.5.3. Radiere
Radierele trebuie sa fie construite din materialele descrise in Contract. Acolo unde nu
sunt schimbari n diametrele conductelor, radierul trebuie sa urmeze gradientul conductei
de iesire. Acolo unde sunt schimbari de diametre conductele de intrare si de iesire
trebuie sa fie introduse si vor fi asezate nivele de scafe iar radierul va fi inclinat chiar si
intre conducte.

Pagina 70 din 142
3.5.4. Montarea capacelor si a ramelor
Ramele trebuie sa fi montate la cota ceruta pe o rama de beton turnata anterior. Ramele
vor fi montate la nivelul fundamentului pe mortar de ciment si acoperirea ramelor se va
face cu beton C25.

3.5.5. Numerotarea caminelor
Antreprenorul trebuie sa scrie numarul de identificare al caminelor la partea superioara a
peretelui interior al caminului. Numarul trebuie sa fie vizibil prin gura de acces.
Alternativ, numarul caminului trebuie sa fie presat in tencuiala. n cazul n care caminul
nu este tencuit la interior se va monta o placa de tencuiala pe perete pentru a se indica
numarul.

3.5.6. Afisarea marcajelor si a indicatoarelor
Afisarea marcajelor si a indicatoarelor trebuie sa fie realizata sub ndrumarea Inginerului,
pe sau in imediata apropiere a conductelor de canalizare si de aductiune.

3.6. Testarea
3.6.1. Generalitati
Dupa ce tevile au fost pozate pe stratul de nisip si nainte de umplere (acoperire), vor fi
testate pentru a se evita eventualele scurgeri.
Capetele deschise vor fi astupate ermetic cu dopuri, capace (piston, soclu) sau cu o
flansa. Testarea cu vanele nchise nu va fi permisa.
Antreprenorul va anunta Inginerul cu cel putin o zi nainte cu privire la intentiile sale de a
testa o parte a instalatiei.
3.6.2. Testarea pentru verificarea liniaritatii
Sistemul de canalizare va fi testat pentru a se verifica liniaritatea atat pe directie verticala
cat si pe orizontala, prin urmarirea cu ajutorul oglinzilor si lanternelor.

3.6.3. Proba de presiune hidraulica a conductelor
nainte de testare, vanele vor fi verificate si sigilate, conductele vor fi umplute cu apa iar
aerul existent va fi evacuat. Dupa umplere, conductele vor fi lasate sa functioneze sub
presiune pentru o perioada de cel putin 3 ore, pentru a se ajunge la conditii cat se poate
Pagina 71 din 142
de stabile pentru testare, urmarindu-se evacuarea completa a aerului prin dispozitivele
de dezaerisire.
Presiunea va fi atunci marita, pana cand n cea mai joasa parte a conductelor testate se
va indica o presiune de 150% fata de presiunea maxima nregistrata n conditii de
functionare normala, la indicatiile Inginerului, si se va mentine la acest nivel prin
pompare daca este nevoie, pentru o ora. Pompa va fi apoi deconectata, si nu se va mai
permite intrarea apei pentru o ora. In acest timp presiunea din instalatie nu trebuie sa
scada. In caz contrar se vor urmari pierderile de apa si se vor remedia portiunile de
instalatie afectate. Proba de presiune se va repeta pana cand nu se vor mai inregistra
pierderi de apa. Manometrul cu care se va urmari presiunea trebuie sa fie omologat
metrologic.
n afara de aceste testari pe portiuni, ntregul sistem va fi testat urmandu-se aceleasi
proceduri ca si la testarile partiale.

3.6.4. Testarea conductelor gravitationale
Pentru a se ntelege mai bine aceasta clauza: conductele gravitationale sunt definite ca
tevi care nu functioneaza la o presiune mai mare decat presiunea gravitationala.
Tevile gravitationale neacoperite vor fi testate dupa montare dar nainte de a se ncepe
cimentarea sau umplerea, n afara de ceea ce este necesar pentru stabilitatea n timpul
testarii. Un alt test se va efectua dupa ce umplutura va fi efectuata n ntregime.
Tevile vor fi testate prin folosirea apei dar si prin inspectie vizuala, n lungimi determinate
de cursul constructiei, n concordanta cu programul realizat de catre Inginer. Testul de
presiune pentru tevile care se folosesc de forta gravitationala nu trebuie sa fie mai mic
decat 1,2 metri nainte de sursa de apa n punctul cel mai nalt si nu mai mare de 6 metri
deasupra celui mai de jos punct al sectiunii.
Tevile vor fi umplute cu apa si se va permite o perioada de minimum doua ore pentru
absorbtie, dupa care se va adauga apa dintr-un vas de masurare la intervale de 10
minute si se va nota cantitatea necesara pentru mentinerea nivelului initial. n cazul n
care nu se specifica altfel, lungimea tevii va fi acceptata daca la o perioada mai mare de
30 de minute nu se va adauga o cantitate mai mare de 0,5 litri per metru liniar, per metru
de calibru al tevii.
n cazul n care testul de mai sus nu are rezultate satisfacatoare, n cazul unor scurgeri
de apa de la tevi sau racord, teava va fi nlocuita iar racordul va fi refacut iar testul va fi
repetat pana cand scurgerea este oprita.
Tevile gravitationale si caminele vor fi testate pentru a se evita infiltratiile dupa umplere si
dupa ndepartarea oricaror drenuri temporare. Orice orificiu de admisie va fi nchis, si
alte scurgeri vor fi considerate a fi exfiltrari.
Pagina 72 din 142
Tevile, inclusiv caminele, vor fi considerate satisfacatoare daca infiltrarea pe o perioada
de 30 de minute nu va depasi 0,5 litri pe metru de teava.

3.7. Restaurarea suprafetelor
3.7.1. Clasificare
Suprafetele care pot fi ntalnite, afectate si apoi restaurate (readuse la forma initiala) n
timpul lucrarilor de instalare a conductelor sunt:
- Drumuri si alei din beton
- Suprafete ce deservesc drumurile de acces
- Drumuri cu asfalt normal si macadam
- Drumuri cu strat gros de asfalt sau de bitum
- Alte tipuri: drumuri, alei si trotuare pavate cu piatra naturala sau din beton etc.

3.7.2. Pierderile Antreprenorului
Daca din cauza folosirii nepotrivite a utilajelor de excavat sau a instalatiilor, din cauza
neglijentei sau din orice alte motive care puteau fi evitate, Antrepenorul excaveaza o
suprafata mai mare decat cea specificata n schite, sau, n cazul partilor de drum care nu
au fost decopertate pentru montarea instalatiei, acestea sunt distruse de urmele lasate
de utilajele grele folosite, toate reparatiile necesare vor cadea n grija Antreprenorului
(pentru a fi aduse la starea initiala) sau acesta va plati autoritatilor costul unor asemenea
reparatii.

3.7.3. Acordul din timpul reparatiilor (restaurarilor) temporare
Antreprenorul va fi atent la suprafetele pe care sunt desfasurate lucrarile si va fi
responsabil de aspectul lor si de reparatii pe o perioada prestabilita de 3 luni. n cazul n
care apar tasari n timpul reparatiilor, gaurile lasate de acestea vor fi umplute de catre
Antrepenor pana vor ajunge la nivelul corespunzator.

3.7.4. Reparatii temporare
Umplerea transeelor va fi facuta pana la o adancime de 450 mm de la suprafata
terminata. De la acest nivel, pe o grosime de 125 de mm, se va umple cu nisip sau cu
pietris cu urmatoarea compozitie granulometrica:
Pagina 73 din 142

Dimensiunea
particulelor
Trecere prin sita %
75 mm 100
37,5 mm 85-100
10 mm 45-100
5 mm 25-85
600 m 8-45
75 m 0-10

Materialul va fi pus n straturi ce nu vor depasi 200 mm si vor fi compactate (presate)
pentru a forma un rambleu ferm.
Partea de sus de 125 mm va fi umpluta cu materialul de baza al drumului.

3.7.5. Reparatiile permanente drumurile de beton
La excavare bucatile de beton existente vor fi rupte la cel putin 150 mm dincolo de
marginile transeelor iar fetele expuse vor fi nclinate ntre 10 si 30 de grade de verticala.
Limita de rupere trebuie sa fie trasata cu un corp ascutit la nu mai putin de 25 mm n
adancime. Acolo unde placa este armata, armatura trebuie sa fie protejata astfel ncat
proiectia sa fie la cel putin 150 mm de fata expusa.
Betonul folosit pentru reparatii trebuie sa fie de tipul C25.

3.7.6. Reparatii permanente alte tipuri de drumuri
Bordurile expuse ale carosabilului existent trebuie sa fie taiate vertical de-a lungul unei
linii uniforme, n concordanta cu latimea transeei.

3.7.7. Dezinfectia
n completare la testele hidraulice asupra aductiunilor de apa potabila, trebuie trecut prin
conducta un dezinfectant pentru curatarea finala, suficient timp pentru a realiza
dezinfectia conductei.
Pagina 74 din 142
Conducta trebuie sa fie umpluta cu solutie de clor cu o concentratie suficienta pentru a
realiza o sterilizare completa. Solutia de clor trebuie sa ramana n sistem pentru cel putin
24 de ore dupa care sistemul va fi spalat, pana cand apa de evacuare va avea un
continut de clor egal cu cel produs de statia de tratare.
Dupa 24 de ore vor fi prelevate mostre de apa din sistem, testate de un laborator
acreditat pentru a fi n acord cu cererile Legii 458/2002 si a Legii 311/2004 cu privire la
calitatea apei potabile si cu rectificarile lor ulterioare. Daca rezultatul acestor teste nu
este satisfacator sterilizarea trebuie repetata pana se vor obtine rezultate satisfacatoare.

4. LUCRARI CIVILE
4.1. Materiale
4.1.1. Agregate pentru beton
Generalitati
Agregatele (fine sau brute) trebuie sa se supuna SR EN 12620 si trebuie sa fie gradate
si spalate daca este necesar sa se produca un beton dens fara goluri si prelucrabil fara
exces de apa.
Agregatele brute trebuie sa aiba o dimensiune maxima indicata pentru fiecare piesa
solida si cu spatiul necesar pentru armaturi asa cum este specificat n Clauza 4.3.7. Asta
nu scuteste Antreprenorul de responsabilitatea de a obtine soliditatea stabilita.
Cat de curand posibil dupa ce contractul este inceput, Antreprenorul trebuie sa obtina
mostre reprezentative de agregate n cantitati suficiente, agregate din diferitele marci de
beton ce au fost propuse pentru a fi utilizate si trebuie sa organizeze testarea acestora in
conformitate cu normativele in vigoare.
Daca oricare dintre mostre nu va trece testele, materialele respective nu trebuie sa fie
folosite n Lucrari; se vor alege alte materiale, ale caror mostrele se vor testa pana cand
se vor obtine rezultate satisfacatoare. Antreprenorul trebuie sa l asigure pe Inginer ca va
fi o cantitate suficienta de materiale si mostre pe santier n timpul lucrarilor.
Mostrele reprezentative ale fiecarei livrari de marfa pe santier trebuie sa fie testate
pentru analiza granulometrica; de asemenea, se vor efectua teste de instalare si
estimare a impuritatilor organice, n conformitate cu SR EN 1097:2003.

Agregate potentiale
La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa efectueze analizele petrografice n acord
cu Standardele romanesti aplicabile sau echivalentul acestora n UE pentru toate
agregatele propuse pentru a fi utilizate. n urma acestor analize Inginerul poate cere
Pagina 75 din 142
Antreprenorului sa execute teste suplimentare n conformitate cu standardele romanesti
sau echivalentul acestora n UE si Ghidul BRE 35.
Daca sunt cerute teste n concordanta cu normele Romanesti sau ale Uniunii Europene,
cimentul folosit va avea un continut alcalin (exprimat ca oxid de sodiu +0.658 oxid de
potasiu) mai mare de 0,8% pe greutate iar epruvetele de beton vor avea o rata de
agregat/ciment pe greutate de 2.25:1.0.
n functie de rezultatele obtinute Inginerul poate decide sa limiteze continutul alcalin
(Na2O and K2O) din adezivi pana la 0.6%.

Agregate fine
Agregatele fine trebuie sa contina nisip cuartos sau trebuie sa fie obtinute prin macinarea
granitului pur sau din nisip obtinut din depozitele de nisip din albiile raurilor sau o
combinare a acestora.
Agregatele fine trebuie sa corespunda Domeniului de clasificare 2 sau 3 din SR EN
12620 sau SR EN 12620, sau altor clasificari ce pot fi aprobate de catre Inginer.
Cantitatea totala de praf fin ce trece prin sita de 200 n agregatele fine provenite din
macinarea rocilor trebuie determinata prin metoda descrisa n SR EN 1097:2003, si nu
trebuie sa depaseasca 8% din greutate.

Agregate brute
Agregatele pentru beton trebuie sa contina pietris natural sau piatra sparta naturala,
obtinuta prin macinarea completa a rocilor tari; rocile trebuie sa provina dintr-o sursa
aprobata de catre Inginer, n conformitate cu SR EN 12620 sau SR EN 12620, cu
compozitia granulometrica n acord cu Tabelul 1.
Cand indicii de exfoliere sunt determinati prin metoda descrisa n SR EN 1097:2003,
acestia nu trebuie sa depaseasca 30%. Piesele individuale trebuie sa fie de forma
aproximativ cubica sau sferica si sa nu aiba suprafete sticloase sau prafoase. Valoarea
de sfaramare din agregatul brut nu trebuie sa depaseasca 45% cand este determinata
prin metodele descrise n SR EN 1097:2003.

4.1.2. Apa
Apa folosita n lucrari trebuie sa fie curata, proaspata, potabila, fara substante nocive,
nisip, materie organica, substante alcaline, ardezii sau alte impuritati. Trebuie sa fie n
acord cu SR EN 1008:2003. Trebuie sa provina dintr-o sursa aprobata de catre Inginer.
Daca este disponibila, trebuie folosita o sursa de alimentare cu apa potabila.
Pagina 76 din 142
Daca este cerut de catre Inginer, apa trebuie sa fie testata n comparatie cu apa distilata.
Comparatia trebuie facuta prin testul pentru solidificare al cimentului, timpul necesar
pentru turnare si rezistenta betonului.
Orice semnalmente care conduc la concluzia ca materialul nu este corespunzator,
precum modificari cu mai mult de 30 de minute a timpului de priza, scaderea cu mai mult
de 10% a rezistentei mecanice ca rezultat al amestecarii cu apa respectiva, vor fi cauze
suficiente pentru respingerea apei testate.

4.1.3. Cofraje
Alcatuirea si montarea cofrajelor trebuie efectuata astfel nct sa li se asigure stabilitatea
necesara sub actiunea ncarcarilor ce apar n procesul de executie.
De asemenea trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare
prevazute n proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectndu-se
nscrierea n abaterile admisibile normativ - indicativ NE 012 - 99.
La calculul cofrajelor si sustinerilor acestora se va tine seama de prevederile normativ -
indicativ NE 012 - 99.
Pot fi utilizate panouri de cofraj din materiale lemnoase (tego, scndura), cofraje metalice
demontabile, realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la un anumit numar
de refolosiri (la casete).
nainte de montarea panourilor, se vor verifica n mod obligatoriu si reconditiona
cofrajele, tinndu-se seama de urmatoarele:
- nu se admite reutilizarea panourilor care au captuseala discontinua;
- nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezistenta slabit, urechile
de prindere desprinse, slabite sau defecte;
- nainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua masuri ca acestea sa fie
curatate la fata interioara de mortarul lipit de ele sau alte corpuri straine,
recomandndu-se ungerea panoului cu decofrat pe baza de emulsie de parafina,
care sa se aplice cu putin timp naintea betonarii.
- cofrajul trebuie sa fie astfel prins ca sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si a
mortarului.
Abaterile geometrice la montarea cofrajelor fata de cotele fixate prin proiect vor trebui sa
se nscrie n urmatoareale limite (respectndu-se simultan si tolerantele indicate n
normativul indicativ NE 012 - 99).
- pentru paramentii vazuti, goluri pentru betonul de montaj, rosturi de dilatatie,
toleranta este 1 cm;
Pagina 77 din 142
- pentru paramentii spre umputura sau spre apa, toleranta este 2 cm;
- pentru rosturile de lucru, toleranta este 3 cm;
- n zonele de existenta a pieselor nglobate direct n betonul primar, toleranta
este 3mm.
La decofrare se vor lua toate masurile si precautiile impuse pentru evitarea stricaciunilor
la betonul turnat sau de distrugerea cofrajelor.
Este interzisa decofrarea prin batere, fortare sau izbire a sustinerilor.
Termenele minime de decofrare vor fi orientativ cele din normativul - indicativ NE 012 -
99 si n orice caz nu vor fi inferioare termenelor necesare pentru atingerea urmatoarelor
rezistente (conf. P.E. 713/90).

4.1.4. Armaturi si etrieri
Barele de otel pentru armare vor fi n concordanta cu SR EN 10080:2005 (bare din otel
moale) si vor avea o rezistenta la rupere minima de 250 N/mm2.
Barele din otel de armare ce fac legatura trebuie sa ndeplinesca SR EN 10080:2005 sau
standarde similare aprobate si vor avea o rezistenta minima la rupere de 425/460
N/mm2 si limita de curgere mare.
Structura de consolidare din otel trebuie sa fie conforma cu SR EN 10080:2005 si va fi o
simpla retea de sarma sudata din sarme dure sau din bare de otel prelucrate. Un raport
al testelor fabricantului n conformitate cu SR EN ISO 15630:2003 va fi disponibil pentru
inspectia Inginerului.
Toate armaturile vor fi realizate de un fabricant aprobat de Inginer. Antreprenorul trebuie
sa aiba mostre ale otelului specificat de catre Inginer, testate de catre o autoritate
nominalizata de Inginer, pentru a se demonstra calitatea specificata. Costurile testelor
efectuate vor fi suportate de catre Antreprenor. Antreprenorul va pune la dispozitia
Inginerului un test certificat cu privire la fiecare serie de armaturi livrate pe santier,
mpreuna cu notele de livrare ce dau detalii cu privire la lot. Armaturile vor fi livrate in
legaturi legate strans si nu vor fi ndoite. Pe legaturi se va indica fabricantul si calitatea,
data livrarii pe santier, lungimea, diametrul si numarul de bare.
Fasonarea si montarea barelor si plaselor de armaturi se va face n conformitate cu
prevederile proiectului de executie.Barele taiate si fasonate,depozitate n pachete,
etichetate pe tipuri, n asa fel nct sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea
formei si curateniei pna la momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C.
Barele cu profil periodic cu diametrele mai mari de 25 mm se vor fasona la cald.
Pagina 78 din 142
Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie sa fie ndreptat nainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora nsa profilul.
La ntinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m.

4.1.5. Fire de legatura
Firele de legatura pentru otel armat trebuie sa aiba diametrul final 1.6 mm otel moale
recopt care corespunde cu STAS 438/2-91.

4.1.6. Piatra
Piatra trebuie sa fie de cea mai buna calitate si trebuie sa fie compusa din bucati
angulare din roca dura, durabila, de buna calitate fara crapaturi, zone de descompunere
sau alterate. Bucatile de roca trebuie sa aiba dimensiunile agreate si sa nu prezinte fisuri
sau crapaturi vizibile care ar putea duce la ruperea acestora n timpul ncarcarii,
descarcarii si utilizarii. Media greutatii specifice n vrac trebuie sa fie de cel putin 2600
kg/m3.
Greutatea medie a pietrei a oricarui tip de roca specificat de catre limita superioara si
cea inferioara nu va fi mai mica decat media acestor limite. Nu mai mult de 2% din pietre
ale unei ncarcaturi alese arbitrar vor avea o greutate mai mica decat limita minima
specificata.
Media ponderata a materialului pierdut n urma efectuarii testului de structura a sulfatului
de sodiu nu trebuie sa depaseasca 10% din greutate conform standardelor romanesti n
vigoare sau echivalentul acestora n UE. Procentul de uzura determinat de catre teste nu
trebuie sa fie mai mare decat cele prevazute n standardele romanesti aplicabile sau cele
echivalente UE. Absorbtia de apa a rocii trebuie sa fie de maximum 6%.
Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului mostre din rocile propuse pentru utilizare.
Daca este cerut de catre Inginer, trebuie sa faca aranjamente pentru testarea rocilor,
pentru a arata conformitatea acestora cu specificatiile. Aprobarea Inginerului trebuie
obtinuta nainte de a face orice comanda.

4.1.7. Argila
Argila potrivita ca material de captusire, acolo unde este cazul, trebuie sa fie prelevata
dintr-o sursa agreata de catre Inginer si sa fie n conformitate cu:
Limitele Atterberg: Limitele de curgere: 0 - 60%
Indicele de plasticitate: 10 - 30%
Contractie liniara: 0 10%.
Pagina 79 din 142
Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului la densitatea maxima a argilei asa cum
este determinat de testul de compactibilitate Procter (testul standard) trebuie sa fie
minim 106 cm/s determinat n laborator folosind o metoda agreata de catre Inginer.

4.1.8. Material filtrant geotextil
Materialul trebuie sa aiba rezistenta la coroziune chimica si sa nu sufere modificari
semnificative ale proprietatile fizice, chimice sau de proiectare sub influenta sulfatilor,
clorurilor, acizilor si substantelor alcaline n forma si n concentratiile n care acestea se
gasesc n sol si n apa subterana.
Materialul trebuie sa aiba demostrata rezistenta mpotriva bacteriilor sau a altor atacuri
microbiologice, trebuie sa fie prelucrat n conformitate cu specificatiile acestuia la
temperaturi cuprinse ntre 5 si 45 grade C. Expunerea temporara a materialului la
temperaturi mai mari de 60 grade C nu l va deteriora permanent.
Materialul filtrant geotextil trebuie sa fie furnizat n role de cel putin 5 m latime si, n cazul
n care nu este specificat n alt mod, trebuie sa fie mbinat prin suprapunere pe 0,5 m n
ambele directii. Lungimile rolelor de material filtrant geotextil trebuie sa acopere dintr-o
singura operatiune, fara a se mbina, fiecare suprafata cu variatii ale nclinatiei si lungimii
orizontale.
Permeabilitatea (fata de apa a) materialului filtrant geotextil trebuie sa fie mai mare decat
cea a solului pe care l protejeaza n timp ce dimensiunile ochiurilor de plasa trebuie sa
fie mai mici decat dimensiunea ochiurilor de sita care permite trecerea a mai putin de
10% din particulele de sol.
Rezistenta la tractiune a materialului trebuie sa fie de cel putin 2kN/5 cm atat la ntindere
cat si n zonele de pliere.
Greutatea materialului trebuie sa fie de cel putin 240 g/m.
Antreprenorul trebuie sa dovedeasca nainte de utilizare ca materialele propuse satisfac
specificatiile. Mostrele si rezultatele testelor de laborator trebuie sa fie supuse aprobarii
Inginerului.
NISIP SI PIETRIS PENTRU FILTRE SUBTERANE
Materialul filtrant consta din nisip, pietris sau piatra sparta provenite dintr-o sursa
agreata. Materialul trebuie sa se supuna clasificarii corespunzatoare tabelului de mai jos
si dimensiunea particulelor trebuie controlata cu atentie astfel ncat materialul de fundare
sa nu fie spalat prin filtru de nisip, sau nisipul de filtru prin pietrisul de filtru.

Marimea
sitei
Trecere prin sita
Filtru de Filtru de
Pagina 80 din 142
(mm) nisip pietris
20 - 85 100
10 - 50 85
2,3 85 100 15 50
0,6 50 85 0 15
0,15 15 50 -
0,075 0 15 -

Materialul filtrant trebuie sa se supuna urmatoarelor cerinte:
- D15 din materialul filtrant / D15 din materialul de fundatie = 5 40
- D15 din materialul filtrant / D15 din materialul de fundatie 5

4.1.9. Stavile plane si deversoare de spuma
Stavilele plane si deversoarele de spuma trebuie sa fie dintr-un amestec plastic stabilizat
UV, non-toxic si rezistent la alge. Toate stavilele trebuie construite dupa dimensiunile din
desene, si trebuie sa fie completate cu toate accesoriile inoxidabile, bolturile si
componentele de etansare necesare.
Toate stavilele trebuie sa aiba gauri de fixare la maximum 1000 mm. Toate stavilele
trebuie sa aiba gauri crestate care sa permita ajustarea pe verticala de minim 20 mm.
4.1.10. Otel moale de constructii
Daca nu este specificat altfel, toate partile din otel moale de constructii trebuie sa fie
fabricate din otel S235JR - SR EN 10025 sau superior sau echivalentul acestuia. Limita
rezistentei la tractiune nu trebuie sa fie mai mica de 360 N/mm2 si limita de curgere sa
nu fie mai mica de 235 N/mm2.
Profilele din otel pot fi laminate la rece, turnate sau confectionate prin sudura din table de
otel.
Profilele din otel trebuie sa fie conforme cu toleranta la dimensiuni asa cum este descrisa
n SR EN 10034:1995 pentru profile pentru constructii. Profilele din otel cu o latime mai
mica de 300 mm sau orice grosime mai mica de 8 mm nu trebuie sa fie fabricate prin
sudura.

Pagina 81 din 142
4.1.11. Suruburi cu piulite
Daca nu este specificat altfel, suruburile cu piulita trebuie sa aiba capetele hexagonale,
filete metrice, si sa se supuna SR EN ISO 4014:2003 si trebuie sa fie de grupa 5.6.
Bolturile cu autoblocare trebuie sa fie de gradul 8.8 si trebuie sa se supuna STAS 10838-
88.
Toate suruburile, piulitele si saibele trebuie sa fie galvanizate. Acolo unde buloanele nu
sunt compatibile cu materialul n care se vor fixa, se vor utiliza saibe de izolare potrivite
si mansoane.
Suruburile folosite pentru structuri din otel nu trebuie sa fie mai mici de M12.
Lungimile suruburilor trebuie sa fie suficiente pentru a asigura ca piulitele sunt bine
nsurubate n pozitia finala.

4.1.12. Electrozi de sudura
Electrozii de sudura folositi la sudura cu arc electric functie de continutul de carbon al
fierului beton conform SR EN 10025:2004 sau echivalent, trebuie sa fie de tipul hidrogen
redus si trebuie sa ndeplineasca cerintele SR EN ISO 2560:2006 sau echivalent.

4.1.13. Rezervoare de apa din plastic armate cu fibra de sticla
Rezervoarele de apa din plastic armate cu fibra de sticla demontabile, acolo unde este
cazul, trebuie sa fie construite prin sistem de mulare presat la cald cu o coala mulata
potrivita pentru apa potabila.
Panourile trebuie sa fie compuse din rasini poliesterice nesaturate n acord cu SR EN
ISO 584:2004 si trebuie sa aiba un continut minim de fibra de sticla non-alcalina de 30%.
Absorbtia de apa a panoului finisat nu trebuie sa depaseasca 0,2%.
Peretii rezervoarelor trebuie sa fie izolati termic astfel incat coeficientul total de transfer
termic sa nu fie mai mare de 1 kcal/m2*h*gr.C.
Toate materialele folosite pentru etansare trebuie sa fie non-toxice, cauciuc sau plastic
sintetic si certificate pentru folosirea lor n contact cu apa potabila. Toate suruburile de
fixare, piulitele si saibele, folosite la asamblarea si fixarea rezervoarelor, trebuie sa fie
din otel inoxidabil. Suportii si buloanele de ancorare interioare trebuie sa fie din otel
inoxidabil.

4.1.14. Agregate pentru drumuri si pavaje
Agregatele pentru pavaje trebuie sa fie piatra sparta sau pietris spart. nainte de a
comanda sau mprumuta orice fel de material, Antreprenorul trebuie sa dispuna de
Pagina 82 din 142
mostre din materialele propuse testate asa cum a fost specificat sau comandat de catre
Inginer, de catre o autoritate testanta nominalizata de Inginer.

4.1.15. Fundatia drumurilor
Materialul de fundatie trebuie sa fie prelevat dintr-o sursa de materiale locale agreata.
Compozitia procentuala in greutatea agregatelor de baza trebuie sa fie conforma, n
cazul n care nu este specificata n alt mod, cu urmatoarea clasificare.

Marimea
ochiurilor
sitei
Trecere prin sita
%
40 mm 100
6 mm 35 60
1 mm 10 35
Nr 200 5 15

Materialul trebuie sa indeplineasca si urmatoarele cerinte:
- Limita de curgere: 20 %
- Coeficientul de plasticitate: 8 %
- Incercarea de Perforare Statica (Test CBR): valori care sa nu depaseasca
80 %
Amestecul trebuie sa nu prezinte urme de materie vegetala, bolovani sau alte materiale
sau substante nocive. nainte ca materialul sa fie pus n fundatie trebuie sa aiba un grad
al umiditatii egal sau putin mai jos de gradul optim necesar pentru a asigura ca
densitatea ceruta n proiect sa fie obtinuta cand se vor compacta materialele. Gradul de
umiditate cerut trebuie sa fie aprobat de catre Inginer.

4.1.16. Prelucrarea suprafetelor asfaltice
Materialul asfaltic folosit la fundatie trebuie sa fie bitum lichid diluat cu uscare rapida,
conform cerintelor SR 174-2:1997. Materialul asfaltic trebuie sa fie manevrat si depozitat
n asa fel ncat riscul de incendiere si alte riscuri sa fie eliminate.

Pagina 83 din 142
4.1.17. Pavajele asfaltice
Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
- Stratul de beton asfaltic
- Stratul de legatura
- Stratul de uzura
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special
in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton
asfaltic va fi cel mai gros iar cel de uzura va fi cel mai subtire.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor
produse local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
- Umplutura de praf inert
- 7 % bitum
- 70-75 % material calcaros gri sau albastru
- 23 -25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala, aprobata, in
masura in care este posibil.
Vor fi furnizate Inginerului numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec
bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de
Antreprenor si aprobata de Inginer, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului
care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se
va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris
de Inginer.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu
este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C
si in scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in
crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Inginer.
Pregatirea
Pagina 84 din 142
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi
curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi
acoperit cu un invelis adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi
utilizat va fi supus aprobarii Inginerului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp
inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire
adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru
patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Inginer.
Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre
Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Inginerului, cu scopul ca Lucrarile sa se
conformeze traseelor indicate pe planuri.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul camioane
cu platforme netede si curate care au fost unse pentru a se preveni lipirea amestecului
de platforma camionului. incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat
pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi
astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa
poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina
artificiala satisfacatoare pentru Inginer. incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi
respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si
excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui
amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Inginer, plus
sau minus 10 C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de
asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se
conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi
amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Inginer. Atunci
cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate
inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald,
satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul
marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand
nu este amplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi
discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda
adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de
Pagina 85 din 142
usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii.
Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi
imprastiat manual si indreptat cu sisteme de raclaj. incarcatura nu va fi amplasata mai
rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si sisteme de
raclaj.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si
structurilor similare vor fi acoperite cu un invelis adeziv inainte de amplasarea
amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.
Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o
dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat
imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata
imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va
continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin
jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate,
cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative
ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce
priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in
exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu
sisteme de raclaj si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte
de cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata panace se va obtine o densitate de cel putin 100%.
In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea, dar nu
se va permite excesul de apa.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi
indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea
cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie
necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine
pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura
forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea
iregularitatilor pavajului.
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine
dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea
cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care
depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea
Pagina 86 din 142
zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum
finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Inginerul. Acolo unde grosimea
se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va
fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone
ale stratului, imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate
astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate
suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un invelis adeziv subtire si uniform
inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt
neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii
vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta
abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la
punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia
niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
Amplasarea bordurilor
Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate
si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la
aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.
Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de
obicei se re-folosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt
deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la
aliniamentul si nivelul celor nederanjate.

4.2. Terasamente
4.2.1. Observatii cere vor fi prezentate nainte de nceperea excavarii
Antreprenorul trebuie sa i prezinte Inginerului cu cel putin sapte zile inainte, n scris,
intentiile sale de a ncepe excavari n orice parte a santierului pentru a permite
Inginerului sa se aprovizioneze cu materiile prime de care are nevoie pentru ntreaga
lucrare, inclusiv cele necesare pentru masuratori.
Lucrarile de terasamente nu trebuie sa se deschida nainte de a se primi aprobarea n
scris de la Inginer.

4.2.2. Aliniamente si nivele pentru terasamente
Toate lucrarile de terasamente pentru unele parti din Lucrari trebuie sa fie efectuate la
dimensiunile si nivelele aratate n desene, sau la dimensiunile si nivelele ce pot fi
comandate de catre Inginer. Dimensiunile legate de nivelul terenului sau schimbarile
Pagina 87 din 142
survenire se vor comunica Inginerului nainte de nceperea lucrarilor de terasament n
orice locatie.
Pentru scopul Specificatiilor termenul de nivelul terenului trebuie sa se refere la
suprafata terenului nainte de nceperea operatiilor de terasare, dar dupa curatarea
generala a Santierului.

4.2.3. Defrisare
Curatarea consta n defrisarea si scoaterea radacinilor inclusiv depozitarea materialelor
pe toate suprafetele din interiorul limitelor proiectate n desene sau dupa cum a fost
dispus de catre Inginer. Atat defrisarea cat si scoaterea radacinilor trebuie sa fie
aprobata de Inginer. Operatiunile efective de curatat si scoatere a radacinilor nu trebuie
sa nceapa nainte ca prospectiune pre-excavatie relevante sa fie complete.
n zonele proiectate pentru a se face defrisare si scoatere de radacini, suprafata
terenului trebuie sa fie curatata de toti copacii, de buturugi, de copaci taiati, busteni,
arbusi, radacini, iarba n mari cantitati sau buruieni, garduri, structuri de mici dimensiuni
(anexe), ramasite, si gunoi de orice natura, sau orice obstacol natural sau alte materiale
care n opinia Inginerului nu sunt potrivite pentru fundatie sau pentru ndiguiri. Toate
materialele inlaturate vor deveni responsabilitatea Antreprenorului si vor fi ridicate de pe
santier dupa specificatiile Inginerului.
La alcatuirea rambleurilor si fundatiilor viitoarelor constructii, radacinile trebuie sa fie
nlaturate pana la o adancime de 0,5 m sub nivelul terenului. Golurile rezultate dupa
curatare vor fi umplute cu materiale agreate, umezite si compactate corespunzator n
acord cu Clauza 4.2.20.

4.2.4. Demolare si demontare
Antreprenorul trebuie sa demoleze, demonteze si/sau sa mute orice structura existenta,
cladire sau fragmente care ocupa sau obstructioneaza Lucrarile permanente, totul asa
cum este reprezentat n desene, sau dupa cum este indicat de catre Inginer. Materialele
provenite din demolari si demontari raman proprietatea Antreprenorului, mai putin
materialele pe care Autoritatea Contractanta le va retine spre folosul ei. Materialele
necorespunzatoare trebuie sa fie depozitate ntr-o maniera si intr-o locatie aprobata de
Inginerul.
Acolo unde sunt cerute lucrari de demolare majore implicand mari cantitati de materiale
refolosibile si/sau material inutilizabil, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului,
anterior nceperii unor astfel de operatii, o metoda de supraveghere a tuturor lucrarilor
implicate n demolari. El trebuie sa obtina aprobarea pentru astfel de lucrari de santier
sau pentru suprafata de depozitare a materialului inutilizabil de la Inginer si de la toate
autoritatile relevante, mai ales de la autoritatile locale si de la cele implicate n protectia
Pagina 88 din 142
mediului. Pentru materialele refolosibile trebuie sa obtina aprobarea Inginerului pentru ca
o suprafata sa fie folosita la depozitarea temporara a acestora - daca exista o astfel de
suprafata pe santier -pana va gasi o suprafata de depozitare permanenta.
Acolo unde este necesara o demolare partiala a structurilor, Antreprenorul trebuie sa
aiba cea mai mare grija pentru a evita avarierea structurii partilor ce raman nedemolate.
Daca se produc astfel de avarii, Antreprenorul va trebui sa execute reparatiile pe propria
cheltuiala.
n cazul n care nu este impus n alt fel de catre Inginer, gaurile sau deschiderile trebuie
sa fie umplute cu materiale agreate, compactate n conformitate cu Clauza 4.2.20 si
4.2.21.

4.2.5. ndepartarea stratului vegetal
n cazul n care nu este impus n alt mod de catre Inginer, acest articol trebuie sa
constea n ndepartarea stratului vegetal la partea superioara a suprafetei originale pe o
adancime de 150 mm.
ndepartarea stratului vegetal trebuie facuta cu grija, daca se considera necesar de catre
Inginer, n imediata vecinatate ce va fi ocupata de catre Lucrari, inclusiv zonele de
excavatie unde materialul din excavatie va fi folosit n umpluturi, zonele ce vor fi ocupate
de Lucrari Temporare, sau n orice alte zone dupa cum dispune Inginer. Dupa
indepartarea stratului vegetal, acesta trebuie sa fie depozitat n zone speciale de
depozitare a solului vegetal.
Stratul vegetal ce va fi reutilizat pentru acoperirea rambleurilor, taluzarea excavatiilor,
drenurilor si similar se va excava si pastra separat, n zone de golire/depozitare. Pentru a
pastra umiditatea naturala si caracteristicile generale ale materialelor care vor fi folosite
la fundare sau ca material de umplere, stratul vegetal ndepartat trebuie sa fie stocat
corespunzator.
Astfel de suprafete deteriorate trebuie sa fie recuperate, urmand indicatiile Inginerului, pe
cheltuiala Antreprenorului.
Daca Inginerul solicita Antreprenorului ndepartarea stratului vegetal n exces, pe o
adancime mai mare de 150mm, atunci cantitatea in exces va fi masurata pentru a fi
cuantificata si platita ca excavatie.

4.2.6. Schimbarea utilitatilor / devierea de utilitati
Antreprenorul trebuie sa si asume pe propria cheltuiala orice masura necesara pentru a
proteja si apara toate drenurile, conductele, cablurile si utilitatile similare ntalnite,
instalate sau pe cale de a fi instalate, pe durata Contractului, pentru a le pastra n stare
buna de functionare.
Pagina 89 din 142
Informatia, asa cum este prezentata n Contract n raport cu conditiile si caracterul
structurilor existente, soselelor, terasamentelor sau altor lucrari similare si n raport cu
dimensiunile structurilor existente, pozitionarea, ntinderea si particularitatile drenurilor,
conductelor, cablurilor sau altor lucrari similare, este data fara a garanta acuratetea ei.
Nici Antreprenorul si nici Inginer nu sunt raspunzatori pentru discrepante n aceasta
privinta.
Antreprenorul are responsabilitatea de a intra n legatura, de a coordona, a urmari si a
obtine toate informatiile necesare si avizele de la Autoritati, n ceea ce priveste
pozitionarea si devierea conductelor principale si alte obiective ale altor utilitati publice;
aceasta informatie trebuie adusa la cunostinta Inginerului, imediat dupa obtinerea ei.
Atunci cind aceste date nu sunt disponibile, Antreprenorul va actiona din proprie intiativa
si pe cheltuiala proprie efectuind determinarile, sondajele si masuratorile necesare
identificarii utilitatilor respective.
Toate amplasamentele lucrarilor vor fi stabilite cu patru saptamani n avans fata de
nceperea executiei lucrarilor. Antreprenorul trebuie sa obtina toate informatiile si
asistenta disponibila de la Autoritati pentru amplasarea conductelor principale si trebuie
sa fie de acord cu reprezentantul Inginerului privind orice ncercare de excavare care
poate fi necesara, pentru a confirma sau stabili aceste locatii. Se va solicita ca toate
costurile privind executarea gropilor de ncercare sa fie incluse n tariful Antreprenorului
pentru excavatie.
Absenta unor astfel de informatii nu l scuteste pe Antreprenor de la obligatia suportarii
costului oricarei lucrari de reparatie aparuta din cauza avariilor produse asupra altor
utilitati publice., pe parcursul lucrarilor sale, si pentru costul tuturor pierderilor ce pot
apare.
Orice deviere temporara sau permanenta a conductelor si altor utilitati va fi permisa
numai de comun acord cu Autoritatile n drept si cu aprobarea Inginerului.
NOTA: Pentru orice tip de lucrari care implica oprirea temporara a serviciilor aferente
unei utilitati, Antreprenorul va pregati un program de lucru si un grafic de lucrari care va fi
agreat cu detinatorul de utilitati si APAVITAL. In acest grafic vor fi mentionate in clar
perioadele de timp necesare lucrarilor in care este necesara oprirea serviciilor oferite de
respectiva utilitate. Depasirea termenului respectiv costul daunelor rezultate din aceasta
cauza va fi in responsabilitatea antreprenorului.

4.2.7. Excavatii - Generalitati
Excavatiile constau din excavarea, transportul si depozitarea n conditii satisfacatoare a
oricarui material, indiferent de materialul ntalnit, pentru fiecare din partile Lucrarilor.
Metoda de excavare a Antreprenorului trebuie sa fie aprobata de catre Inginer. Toate
materialele rezultate n urma excavarii raman n custodia Inginerului, n masura n care
Pagina 90 din 142
A.C. ridica pretentii asupra unora dintre ele, altfel ndepartarea lor va constitui obligatia
Antreprenorului.
Pentru stabilirea cantitatilor de roci excavate care trebuie platite de Antreprenor,
Inginerul va fi informat despre intentiile acestuia de a executa orice excavatie de roci si
Antreprenorul nu va executa aceste excavatii fara aprobarea Inginerului. Anterior oricarei
excavatii de roca, Antreprenorul va determina suprafata de roca existenta n acord cu
Inginerul.
Orice excavatie de material care se supune definitiei de excavatie de roca fara acordul
Inginerului va fi considerata ca excavatie de pamant si nici o pretentie a Antreprenorului
pe aceasta tema nu va fi acceptata de catre Inginer si toate clauzele semnificative
despre excavatiile de pamant se vor considera valide pentru acest tip de excavatie.
Doar daca nu este specificat ntr-un alt mod sau precizat materialul provenit din
excavatie trebuie sa fie folosit pentru umplutura, rambleu pentru structuri, terasamente
de drumuri sau alte tipuri de lucrari. Surplusul de material si materialul considerat
inutilizabil de catre Inginer trebuie sa fie depozitat la cererea Inginerului, n spatiul de
depozitare ales de catre Antreprenor si aprobat de catre Inginer (spatii de depozitare
autorizate de autoritatile administratiei locale ). Nu se va depozita material n spatiul de
depozitare cu exceptia cazului n care este aprobat de Inginer. Deficitul de material
cauzat de orice depozitare neautorizata de material trebuie sa fie refacut pe cheltuiala
Antreprenorului.
Doar daca nu este specificat ntr-un alt mod, materialul de umplere care n timpul
excavarii nu a putut fi amplasat n pozitia finala a lucrarilor permanente trebuie stocat
pentru utilizare ulterioara. Plata nu se va face separat sau pentru materialele stocate si
re-excavate ulterior.
Daca suprafetele de excavat nu sunt accesibile pentru echipamentul folosit la excavare
datorita spatiului de lucru limitat, datorita traficului sau orice alt motiv, excavatia se va
efectua manual.

4.2.8. Suprafata de excavare
Suprafata de excavare trebuie sa reprezinte un minim disponibil pentru executarea
Lucrarilor permanente, la dimensiunile si planurile din desene, sau respectand indicatiile
Inginerului.
Pe parcursul procesului poate fi considerat necesar sa se modifice pantele sapaturilor
fata de cele aratate n desene. Inginerul si rezerva dreptul de a face orice modificare a
pantelor sau a dimensiunilor excavatiilor. Antreprenorul nu va fi ndreptatit la nici o plata
aditionala sau bonificatie peste preturile unitare relevante pentru Contract pentru
excavatii datorita unor astfel de schimbari.

Pagina 91 din 142
4.2.9. Alunecari, prabusiri si excesul de sapatura
Antreprenorul trebuie sa se ncadreze n limitele Contractului, sa si asume
responsabilitatea pentru stabilitatea excavatiei pe tot parcursul lucrarilor, Antreprenorul
trebuie sa fie responsabil pentru orice paguba adusa Lucrarilor, sau pentru alte pagube
importante cauzate de prabusiri, alunecari peste excavatii, eroziuni cauzate de factorii de
mediu sau alte eventuale pagube.
Antreprenorul trebuie sa indeplineasca cerinta ca orice sectiune a sapaturii deschise sa
permita excavarea sigura fara sa se foloseasca sprijiniri; daca nu este posibil, pe
cheltuiala sa, trebuie sa asigure suport temporar, permitand excavarii sa fie efectuata n
siguranta.
Antreprenorul trebuie sa si ia toate precautiile posibile pentru a preveni alunecarile peste
sapaturile realizate, sa protejeze si sa sustina partile din lucrari care pot fi puse n
pericol. Antreprenorul trebuie sa inspecteze cu regularitate excavatiile si sa execute pe
propria-i cheltuiala toate tipurile de lucrari de remediere pe toata durata Contractului
cauzate de orice eventuale pagube, si sa se asigure ca toate suprafetele excavate sunt
mentinute n conditii de stabilitate si siguranta optime.
n cazul n care nu este indicat ntr-un alt mod de catre Inginer, excavatia suplimentara
executata de catre Antreprenor pentru orice alt motiv sau scop nu va fi platita.
Orice excavatie n exces, ruptura sau alunecare aparute peste limitele excavatiei trebuie
remediate pe cheltuiala Antreprenorului cu materialele si metodele de lucru dispuse de
catre Inginer. Cand astfel de goluri, n opinia Inginerului, pot afecta stabilitatea terenului
de suport al lucrarilor sau ale structurilor adiacente si a reparatiilor de ntretinere,
Antreprenorul trebuie sa umple golurile cu beton de clasa C15.
NOTA: Orice paguba rezultata in urma acestor evenimente va fi in responsabilitatea
Antreprenorului.

4.2.10. Sisteme de sprijinire
Sistemele de sprijinire cerute pentru tipul de teren ntalnit trebuie sa includa printre altele,
dar nu se limiteaza la atat, metodele obisnuite de sprijin temporar inclusiv fixarea,
folosirea de palplanse din otel, beton sau orice alt material aprobat de catre Inginer.
Unde excavatia este efectuata n apropierea sau dedesubtul unor structuri sau lucrari
existente ce pot fi afectate de subsidenta, Antreprenorul trebuie sa previna riscul de
deteriorare pe propria-i cheltuiala.
Toate sistemele de sprijinire trebuie ntretinute n mod corespunzator nainte ca Lucrarile
Permanente sa fie suficient de avansate pentru a permite mutarea acestora.
Antreprenorul trebuie sa fie responsabil pentru orice paguba adusa Lucrarilor si pentru
orice avarie importanta cauzata de catre aparitia sau mutarea sistemelor de sprijin.Orice
Pagina 92 din 142
comentariu, permisie sau aprobare data de catre Inginer referitor la mutarea sistemelor
de sprijinire nu scuteaste pe Antreprenor de responsabilitatile prevazute n Contract.
Nu sunt permise existenta spatiilor libere sau a golurilor ca rezultat al mutarii sistemelor
de sprijinire. Spatiile libere si golurile vor fi umplute, dupa cum o cere Inginerul, cu un sol
nisipos aprobat sau cu alte mijloace aprobate. Nu se vor face plati sau masuratori de
plata separate pentru impactul asupra terenului. Impactul asupra terenului trebuie sa fie
considerat ca secundar la operatiunea de la excavare si trebuie sa fie executata de cate
Antreprenor fara cost suplimentar.

4.2.11. Drenarea apei
Antreprenorul trebuie sa prevada un sistem de drenare adecvat pentru a cobori nivelul
apei subterane sub nivelul structurilor proiectate si sa pastreze excavatia uscata pana ce
Lucrarile permanente vor fi construite si umpluturile realizate.
Daca pe parcursul Lucrarilor , excavatia, partial sau total, este inundata, Antreprenorul
trebuie sa opreasca imediat toate lucrarile importante pana n momentul n care sapatura
va fi posibila datorita retragerii apei.
Antreprenorul trebuie sa repare, pe propria-i cheltuiala, toate avariile la lucrarile
temporare si permanente cauzate de inundare. Revendicarile Antreprenorului n ceea ce
priveste ntarzierea, avarierea si consecintele avariilor nu vor fi sustinute de catre Inginer
sau Angajator.
Drenarea si lucrarile de indepartare a apei, vor fi considerate ca neimportante la
excavare, si trebuie sa fie executate de catre Antreprenor fara costuri suplimentare.
Costurile pentru drenarea apei se considera incluse in preturile ofertate. Antreprenorul
nu este indreptatit la costuri suplimentare, si trebuie sa efectueze o investigatie detaliata
la nivelul ofertei pentru a se asigura ca a inclus toate aceste costuri in preturile ofertate.

4.2.12. Pastrarea uscata a excavatiilor
Doar daca nu este aprobat intr-un alt mod, iar aceasta aprobare va fi data doar n
circumstante exceptionale, Antreprenorul trebuie sa pastreze uscate excavatiile pentru
structuri si conducte, oricare ar fi sursa de apa, astfel ncat Lucrarile sa fie executate n
conditii optime.

4.2.13. Excavarea de berme si pante
Lucrarile ce se supun acestui articol includ excavarea pe conturul si nclinarile aratate pe
desenele de berme (ntaritura pentru consolidarea unui taluz, facuta din pamantul
Pagina 93 din 142
rezultat prin saparea santului) si pante, inclusiv nivelarea, transportul si depozitarea
materialelor inutilizabile, totul n acord cu specificatiile.
Suprafetele excavate trebuie sa fie aduse la o forma neteda si uniforma.
Suprafetele stancoase excavate trebuie aduse la cea mai buna forma practicabila, care
n opinia Inginerului poate fi obtinuta prin folosirea adecvata a echipamentului aprobat
pentru excavarea suprafetelor stancoase.
Excavarile suplimentare trebuie facute corect n acord cu Clauza 4.2.9 sau/si trebuie sa
fie facute n ntregime pe cheltuiala Antreprenorului.

4.2.14. Saparea de drenuri
Antreprenorul trebuie sa sape drenurile in linii drepte si curbe line cu razele si
dimensiunile indicate n Desene sau dupa cum este ordonat de Inginer.
Partea nclinata si baza drenurilor trebuie sa fie construite si prelucrate n mod egal pana
la cel mai bun finisaj, care n opinia Inginerului poate fi obtinut cu folosirea adecvata a
echipamentului aprobat pentru utilizarea n excavatiile Lucrarilor.

4.2.15. Excavarea de drumuri
Lucrarile ce se supun acestui articol includ excavarea de drumuri si piste la dimensiunile
aratate pe Desene, inclusiv curatarea, transportul si depozitarea materialelor.
Antreprenorul trebuie sa aiba grija ca suprafata excavata sa fie bine drenata iar pantele
ce o traverseaza sa fie cele indicate n Desene. Antreprenorul trebuie sa execute
excavatia astfel ncat pe parcursul si dupa executarea excavatiei prin drenarea
corspunzatoare a drumului si a pistei sa fie n siguranta pe toata perioada si astfel ncat
drenajul pantelor mai mari situate de-a lungul drumului si a pistei sa nu deterioreze
suprafetele excavate. Suprafetele finale trebuie sa fie netede, regulate; trebuie avuta o
grija deosebita n stabilirea pantelor traversarilor n acord cu Desenele.
Excavarile suplimentare trebuie facute corect de catre Antreprenor, pe propia-i
cheltuiala, si trebuie sa ndeplineasca n totalitate conditiile Clauzei 4.2.9.

4.2.16. Excavarea pentru structuri/constructii
Excavatiile pentru constructii includ ndepartarea si depozitarea de material, pentru toate
excavatiile constructiilor.
Antreprenorul trebuie sa si asume responsabilitatea pentru stabilitatea pantelor
excavatiilor pe tot parcursul lucrarilor. Transportul nu trebuie sa fie masurat pentru plata
si nici platit, fiind cuprins n costul lucrarilor ofertate .
Pagina 94 din 142
Partea de jos si pantele laterale ale excavatiei peste care va fi turnat beton se vor
excava cu precizie, manual, la adancimea, dimensiunile, gradele si pantele din proiect.
Fundatiile constructiilor trebuie sa fie pregatite conform Clauzei 4.2.18. Excavatia n
exces va fi umpluta pana la nivelul cerut cu beton de clasa BC15 (C12/15, sau B200) pe
cheltuiala Antreprenorului.
Este posibil ca suprafata excavatiei la nivelul fundatiei sa prezinte deteriorari din diferite
motive, n acest caz Antreprenorul va excava n plus tot materialul care devine inoportun,
n opinia Inginerului, si va trebui sa l inlocuiasca pe propria-i cheltuiala cu un material
corespunzator, n modul n care este ndrumat de catre Inginer.
n cazul n care excavatia pentru constructii este executata n stanca, Antreprenorul
trebuie, ca dupa ce primeste aprobarea Inginerului, sa extinda excavatia cu 250 mm
peste adancimea de baza a fundatiei asa cum este indicat pe Desene. n astfel de cazuri
Antreprenorul trebuie sa umple extinderile excavatiilor pana la nivelul fundatiei cerut cu
beton de clasa C15. Extinderea excavatiei n roca si dupa aceea umplerea acesteia
trebuie sa fie masurata pentru plata doar n cazul n care extinderea excavatiei a fost
aprobata de catre Inginer anterior executarii, si sa fie masurat si platit conform cu
specificatiile pentru excavarea rocilor si umplerea excavatiei pentru structurile respective.

4.2.17. Toleranta pentru sapaturi
Doar daca nu este specificat n alt mod, nici un punct de pe suprafata excavarii complete
nu trebuie sa aiba o cota cu mai mult de + 50 mm sau mai putin de - 50 mm fata de
suprafata proiectata.
n limitele tolerantei, suprafata trebuie sa fie neteda si regulata, conform cerintelor
Inginerului.
Nivelul patului drenurilor nu trebuie sa aiba o cota cu mai mult sau mai putin de 200 mm
fata de nivelul impus.

4.2.18. Pregatirea de fundare
Lucrarile ce se supun acestui clauze constau n pregatirea fundatiei si anume
asigurarea drumurilor si structurilor compactate, sau care cer pregatire in alte scopuri,
dupa indicatiile Inginerului.
Nici o fundatie nu trebuie sa aiba pierderi de material sau materiale vatamatoare. Orice
suprafata de fundatie trebuie sa fie bine inclinata pentru drenarea corespunzatoare;
compozitia granulometrica trebuie sa fie mentinuta tot timpul.

Pagina 95 din 142
4.2.19. Materiale de umplutura generalitati
Nici un material de umplututra nu trebuie sa fie depozitat pe Lucrarile Permanente
nainte ca fundatia sa fie pregatita asa cum s-a specificat. Materialul de umplutura
trebuie sa fie manipulat, depozitat, ntins si compactat astfel ncat sa se evite segregarea
umpluturii si pentru a obtine o structura stabila, compacta si omogena. Cand si
organizeaza munca, Antreprenorul trebuie sa tina cont de conditiile climatice care se pot
ntalni n zona. Trebuie nlocuit materialul devenit inacceptabil din orice motive.
Antreprenorul trebuie sa mute materialul considerat inacceptabil sau sa il prelucreze
pana cand va ndeplini specificatiile cerute. Astfel de lucrari vor fi executate fara nici un
cost suplimentar.

4.2.20. Materiale de umplutura si compactare
Unde este specificata prezenta umpluturilor sub constructii si podelele cladirilor,
materialul trebuie sa constea din pietris durabil, piatra sparta cu particule de dimensiuni
nu mai mari de 100 mm, beton spart sau nisip. Granulometria materialului trebuie sa fie
astfel ncat sa nu se produca nici o migrare a particulelor fine n umplutura. Materialul de
umplutura suplimentar situat sub constructii trebuie sa se supuna cerintelor Clauzei
4.2.19.

4.2.21. Aranjarea si compactarea materialelor de umplutura
Materialul de umplutura va fi mprastiat de catre masini n straturi orizontale succesive cu
o grosime maxima de 200 mm. mbinarile longitudinale sau transversale ntre oricare
doua straturi succesive trebuie sa ntrepatrunda pe o distanta minima de 3 m.
Operatiunile de excavare/terasament vor fi suspendate oricand rezultatele obtinute nu
vor fi satisfacatoare din cauza ploilor sau a altor conditii. Antreprenorul va trebui sa
dragheze, sa taie sau sa taluzeze digul de pamant pentru a asigura o suprafata adecvata
pentru drenaj.
Materialul din straturi trebuie sa aiba gradul de umiditate potrivit nainte de compactarea
cu cilindru pentru a obtine compactarea recomandata. Pentru asigurarea unei umiditati
uniforme pe toata suprafata stratului, acesta trebuie udat sau uscat.
Continutul n apa al umpluturilor coezive trebuie sa fie uniform nainte si pe tot parcursul
compactarii. Antreprenorul trebuie sa verifice continutul de apa astfel ncat toleranta sa
fie de 2% fata de continutul optim determinat n laborator prin testul de compactare
specificat n STAS 1913/13-83.
Antreprenorul va lua precautiile necesare pe masura ce sunt necesare, n opinia
Inginerului, pentru a proteja suprafetele supuse deteriorarii/alterarii.
Pagina 96 din 142
Mostre din toate materialele pentru testare, nainte si dupa pozitionarea si compactarea,
vor fi prelevate la intervale de timp frecvente. Aceste teste vor arata corectiile, reglarile,
corectarile de metode, continutul de umiditate al materialului.
Operatiunea de compactare trebuie continuata pana cand gradul de compactare al
taluzului este de cel putin 95% din densitatea standard maxima uscata, testul de control
al compactarii se determina la continutul optim de umiditate conform STAS 1913/13-83.
Antreprenorul trebuie sa compacteze umplutura folosind echipament de compactare
aprobat. Acest echipament va include ciocan pneumatic din cauciuc, cilindrii compactori
cu picior de oaie si alte echipamente folosite la compactare aprobate. Taluzurile trebuie
sa fie egale si sa aiba cel mai bun finisaj practicabil, n opinia Inginerului, si care poate fi
obtinut prin folosirea judicioasa a echipamentelor de terasament aprobate pentru
utilizarea n lucrarile de constructie de rambleu.
Unde excavatiile sunt sprijinite iar suportii trebuiesc mutati, acestea, acolo unde este
posibil, se vor retrage progresiv n timpul procesului de umplere cu material astfel ncat
riscul de pabusire sa fie minim, si toate golurile formate n spatele suporturilor trebuiesc
umplute si compactate cu grija. n cazul n care nu este posibil suporturile trebuie taiate
si lasate n pamant. Nivelul taieturii trebuie sa fie aprobat de catre Inginer.
Nici un material de umplutura nu trebuie sa fie pozitionat sau compactat n apropierea
betonului, decat n cazul n care au trecut cel putin 7 zile din momentul turnarii betonului.

4.2.22. Surplusul de Material
Antreprenorul trebuie sa transporte si sa dispuna de tot materialul nefolositor pentru
Lucrari. Locatia propusa de Antreprenor pentru depunerea sau depozitarea materialului
excavat, temporara sau permanenta, va trebui aprobata de catre Inginer. Depozitele de
surplus de materiale adecvat si de materiale neadecvat se refera la depozitele de
deseuri. Antreprenorul trebuie sa compacteze, aranjeze si sa evacueze depozitele de
deseuri de cate ori este necesar pentru a le mentine n conditii estetice si stabile, la
nivelele si pantele comandate de Inginer.
Pozitionarea materialelor n depozitele de deseuri trebuie sa fie facute astfel ncat ca el
sa nu fie nlocuite cu pamanturi mai putin eficiente sau sa interfereze sau sa acceseze
cu drenajul natural. Acolo unde este cerut de catre Inginer, drenurile vor fi construite
pentru a preveni acumularile nedorite de apa n si n jurul depozitelor de deseuri.

4.3. Lucrarile din beton
4.3.1. Depozitarea cimentului
Cimentul va fi depozitat departe de suprafata terenului si va fi acoperit, complet uscat si
bine ventilat, si ntr-un mod aprobat de catre Inginer. Cimentul n saci nu va fi depozitat
Pagina 97 din 142
in gramezi cu naltime mai mare de 2 m. Fiecare gramada va fi depozitata separat si va
fi usor identificabila si utilizate n ordinea n care au fost livrate. Nu va fi utilizat ciment a
carui perioada de garantie, acordata de fabricant, a fost depasita naintea utilizarii pe
santier.

4.3.2. Testarea cimentului
Dupa livrarea pe santier, Inginerul poate cere, oricand, din orice considerente ca
cimentul sa fie supus oricaror sau tuturor testelor si analizelor cerute de SR EN 197 pe
cheltuiala Antreprenorului. Cimentul care nu se va supune Specificatiilor din timp ce este
testat, n orice moment, sau care a fost deteriorat, n orice fel, va fi refuzat si va fi mutat
de pe santier fara ntarziere, desi initial este posibil ca cimentul sa fi fost considerat ca
avand o calitate satisfacatoare.

4.3.3. Inregistrarea cimentului
Antreprenorul trebuie sa tina o nregistrare a cimentului, include printre altele: date de
expediere, data de livrare pe santier, numarul transportului, numarul lotului de fabrica,
tipul si calitatea, fabricantul, locul de depozitare, cantitatea, data la care s-a nceput si s-
a terminat utilizarea lui si portiunea, din lucrarile temporare sau permanente, pentru care
s-a utilizat cimentul.

4.3.4. Depozitarea agregatelor
Agregatele trebuie sa fie depozitate pe santier n lazi sau pe o suprafata curata dura si
ferita de orice sursa de contaminare. Agregatele de granulometrii diferite trebuiesc tinute
separat si sa nu li se permita sa se amestece nainte de utilizare. Gramezile trebuie sa
fie construite din strate orizontale succesive care sa nu depaseasca 1 m n grosime si
astfel ncat sa previna segregarea.
Agregatele trebuie sa fie depozitate si manevrate pentru a permite selectarea
satisfacatoare, masurarea continutului de umiditate si a temperaturii materialelor.
Aranjamentele pentru stocarea agregatelor facute de Antreprenor trebuie sa fie aprobate
de Inginer. Daca este ordonat de Inginer, agregatele trebuie sa fie protejate de lumina
directa a soarelui.

4.3.5. Aditivi
Betonul trebuie facut din ciment, agregate si apa asa cum este specificat. Cu exceptia
cazului n care Inginerul si-a dat consimtamantul sau este prescris n alta parte n
Specificatii nu se vor ntrebuinta nici adaosuri nici ciment cu continut de aditivi.
Pagina 98 din 142
Orice adaos, catalizator, agent de dilatare, de ntarziere sau oricare altul, trebuie sa fie,
n ntregime, pe cheltuiala Antreprenorului. Folosirea acestora, face cantitatea si metoda
aplicata sa fie aprobata de catre Inginer si n stricta concordanta cu recomandarile
fabricantului.
Testele cerute pentru obtinerea acestei aprobari trebuie sa fie efectuate pe masura ce
sunt specificate de catre Inginer, de catre o autoritate de testare nominalizata de catre
Inginer sau orice alt loc aprobat de catre Inginer. Testele, cu exceptia cazului n care nu
este consimtit ntr-un alt mod, trebuiesc efectuate n prezenta Inginerului. Costurile
testelor vor fi suportate de catre Inginer.

4.3.6. Calitatea amestecurilor de beton
Ingredientele trebuie sa fie proportionate pentru a realiza un beton de o densitate
prelucrabila care poate fi complet compactat fara segregare.
Rezistenta caracteristica a betonului este data de curba de rezistenta de 28 de zile, mai
jos de care mai putin de 5% din rezultate pot fi asteptate sa nu fie pozitive.
Maximum raportului apa libera/ciment (WCR) este cel mai ridicat raport medie sarcina
permisa apa libera/ciment.
Realizarea betoanelor, procedurile de fabricare si testare pentru toate tipurile de beton,
trebuie sa se faca n statii de betoane deservite de laboratoare acreditate sau cel putin
autorizate conf. legislatiei romanesti n conformitate cu HG 808/2005, SR EN ISO/CEI
17025:2005, avand sef de statie si responsabil CTC autorizati. Documentele emise de
acesti factori cu responsabilitate vor fi prezentate Inginerului n vederea avizarii.
Dozarea si productia trebuie sa fie sub controlul continuu al Inginerului sau a unei
persoane calificate delegate de catre Inginer. Pentru a face fata tuturor problemelor ce
se pot ivi la productia de beton Inginerul trebuie sa fie ntotdeauna disponibil sa asiste.

4.3.7. Amestecurile de beton proiectarea amestecurilor
Antreprenorul trebuie sa proiecteze amestecurile de beton la clasele mai jos mentionate
si n acord cu cerintele date si relevante din standarde, astfel ncat efectele datorate
temperaturii si contractiei sa fie minime. Amestecurile proiectate trebuie sa fie aprobate
de catre Inginer. Oricum, aceasta aprobare elibereaza pe Antreprenor de
responsabilitatile ce ii revin sub aceasta cauza.
Continutul minim de ciment cerut n beton pentru a asigura durabilitatea n conditiile de
expunere specificate trebuie sa fie asa cum este descris mai jos. Suprastructurile sunt
structurile situate deasupra terenului. Infrastructura este reprezentata de toate structurile
subterane si toate lucrarile civile.

Pagina 99 din 142
Clasa de expunere
Beton simplu Beton armat
Beton
precomprimat
Dimensiunea nominala maxima a agregatelor [mm]
40 20 40 20 40 20
Kg ciment/m
3
de beton
Moale: protectie mpotriva
climei sau a conditiilor
agresive. A se folosi la
suprastructura cladirilor
230 250 - 280 - -
Mediu: beton ngropat si
beton aflat continuu sub
nivelul apei. A se folosi
pentru:

-Lucrari civile
suprastructuri
250 280 - 320 - -
-Infrastructuri 250 280 - 320 - -
-Canale 250 280 290 320 - -
-Drumuri 250 280 290 320 - -
-Piloti si palplanse - - - 320 - 330
Rigid: expus marii si apei
salcii sau alternantelor
umed si uscat sau supuse
unui condens puternic sau
fumuri corozive

-canale 270 310 - 360 - -
Canalizare, camine,
poarta-segment la o
ecluza navigabila
270 310 - 360 - -
Pereti de sustinere 270 310 - 360 - -

Umiditatea din agregate va fi determinata de catre Antreprenor de cel putin doua ori pe zi
pentru fiecare material n timpul procesului de amestec al betonului.

Clasa Utilizare
Dimensiunea
maxima a
agregatelor
(mm)
Greutatea
maxima de
apa per Kg de
ciment
(Kg)
Continutul
maxim de
ciment
(kg/m
3
)
Forta
caracteristica
(N/mm
2
)
Poros Drenaj 40 0.6 - 3.0
C15 Blindare 40 0.6 - 15.0
C25 Beton armat 20 0.5 380 25.0
C35 Beton armat 20 0.5 35.0
C40
Beton armat
sau
prefabricat
20 0.5 40.0
C45
Piloni
prefabricati
20 0.5 45.0

Cerintele de prelucrabilitate pentru turnarea betonului trebuie determinate de
Antreprenor si trebuie sa fie supuse aprobarii Inginerului. Orice reglare necesara pentru
Pagina 100 din 142
a ameliora amestecuri necesare pentru a mbunatati prelucrabilitatea trebuie sa fie
aprobate de catre Inginer nainte de betonare.
Betonul poros trebuie facut fara utilizarea agregatelor fine. Granulometria agregatelor
brute nu trebuie sa fie mai mica de 95% din trecerea prin sita de 19 mm si nu mai mult
de 5% din trecerea prin sita de 10 mm. Toate particulele de agregate vor fi acoperite cu
o pelicula din lapte de ciment. Cnd se va turna , betonul poros trebuie sa nu contina
straturi din lapte de ciment.

4.3.8. Amestecuri din beton amestecuri de proba
In urma aprobarii Inginerului privind alegerea betoanelor, Antreprenorul, n prezenta
Inginerului va lua un esantion de proba pentru fiecare clasa de beton folosita, din timp,
astfel ncat prepararea si aprobarea epruvetelor de ncercare sa nu ntarzie nceperea
betonarii n cadrul Lucrarilor. Epruvetele de ncercare vor fi testate n laboratoare
aprobate de catre Inginer.Aceste incercari a epruvetelor vor fi ntrerupte doar n
momentul n care Antreprenorul va demonstra ca au fost ndeplinite cerintele din
Specificatii. Nu se vor face modificari n epruvetele de proba fara a avea aprobarea
anterioara a Inginerului.
Antreprenorul nu trebuie sa faca nici o schimbare n ceea ce priveste sursa sau natura
oricarui tip de agregat agreat, nainte de a obtine acordul Inginerului si ulterior va supune
spre aprobarea Inginerului mostre preliminare de agregate. Antreprenorul trebuie sa
efectueze amestecuri de proba si n plus sa prepare epruvete cubice/cuburi de
ncercare.
Doar amestecurile aprobate de catre Inginer vor fi folosite pentru toate lucrarile de
betonare de pe santier.

4.3.9. Prepararea si agregatele betonului
Toate cimenturile si agregatele vor fi cantarite n masina de dozare a greutatii - un model
aprobat. Masina trebuie pastrata curata si n conditii bune de functionate si asamblare si
trebuie verificata si calibrata la intervale de timp regulate si atunci cand este cerut de
catre Inginer.
Datorita admiterii trebuie sa fie facut din agregate uscate (fara continut de umiditate),
umiditatea agregatelor va fi determinata cel putin o data pe zi sau dupa modificarea
conditiilor de clima. Materialele vor fi cantarite cu o toleranta de 2,5% inclusiv cu
toleranta pentru erorile de marime si operativitate. Masina de dozare a greutatii trebuie
sa se descarce eficient pentru a nu retine material.
Betonul va fi preparat n mixere mecanice un model aprobat. n nici un caz
amestecarea fiecarei ncarcaturi de beton nu trebuie sa fie mai mica/scurta de doua (2)
Pagina 101 din 142
minute. Capacitatea utilajului de dozare trebuie sa fie astfel ncat sa se poata mentine o
livrare nentrerupta de beton pe santier. Fiecare betoniera trebuie sa fie dotat cu un
dispozitiv corespunzator de masurare a apei, pe care Antreprenorul trebuie sa il mentina
n parametrii de reglaj corespunzatori, sa l verifice si sa nregistreze la intervalele de
timp cerute de Inginer.
Betonul care a nceput a se aseza nu trebuie sa fie remixat, cu sau fara adaugare de
apa. Un astfel de beton nu se va folosi n nici un caz n Lucrari. ntregul continut al cuvei
betonierei va fi descarcat nainte de reumplere. Cuva betonierei trebuie sa fie n totalitate
curatata anterior modificarii proportiilor amestecului betonului, tipului acestuia sau pentru
ntreruperea amestecarii.
Inginerul trebuie sa dea nstiintarile adecvate nainte de nceperea oricarei preparari a
betonului.
Urmatoarele date trebuie sa pastrate n Condica de betoane pentru fiecare amestec sau
ncarcatura:
- Clasa betonului
- Greutatea agregatelor si a cimentului
- Cantitatea de apa adaugata
- Timpul de amestecare
- Timpul minim dupa care fiecare amestec este descarcat
- Tipul si cantitatea adaosurilor, daca este cazul.
4.3.10. Transportul betonului
Betonul trebuie sa fie tranportat de la locul de preparare catre locul de montare prin
metode si mijloace care sa previna segregarea sau pierderea ingredientelor si care sa fie
suficient de rapide pentru a asigura ca betonul sa nu nceapa sa se fixeze si sa se
ntareasca.
Betonul poate fi dozat si amestecat fie pe santier fie n afara santierului si transportat.
Atunci cand este preparat n exteriorul santierului si transportat, toate cerintele
standardelor corespunzatoare trebuie sa fie ndeplinite odata cu altor cerinte prinse sub
aceste Specificatii.
ncarcatura de amestec de beton poate fi utilizata, cu aprobarea anterioara a Inginerului
cu conditia ca acesta sa ndeplineasca Specificatiile si n acord cu SR EN 1926:2007
sau echivalentul acestuia EN Standard, si apa folosita pentru amestec sa fie adaugata
pe santier cat mai aproape de punctul de turnare final.

Pagina 102 din 142
4.3.11. Betonarea pe vreme nefavorabila
Antreprenorul nu trebuie sa toarne beton pe ploaie, sau atunci cand temperatura este
mai scazuta de +5C si mai mare de 40C. Cand temperatura aerului este mai ridicata
de 30C, Antreprenorul nu trebuie sa toarne beton fara a avea aprobarea n scris a
Inginerului.
Temperatura amestecului de beton nu trebuie sa depaseasca 30C n momentul turnarii
si nu trebuie sa depaseasca 34C n timpul ntaririi.

4.3.12. Protejarea betonului
nainte de a fi complet ntarit, betonul trebuie sa fie potejat de efectele nocive ale
vantului, soarelui, temperaturii si variatiilor de temperatura, ncarcarea prematura,
abaterea sau impactul, apa subterana agresiva si alte cauze nefavorabile.
Doar daca nu este aprobat ntr-un alt mod de catre Inginer, suprafata de expunere a
betonului trebuie sa fie tinuta n permanenta umeda dupa turnarea n cofraj pentru cel
putin 7 zile. Suprafata, trebuie sa fie acoperita cu o tesatura de iuta densa sau nisip sau
un alt material asa cum poate fi aprobat de catre Inginer, care va fi n contact continuu cu
betonul pe care sa l pastreze umed.
Operatiile de protejare a betonului trebuie sa nceapa, n general, mediat dupa turnare.
Toate procedurile de protejare trebuie sa fie aprobate n avans de catre Inginer.
Daca sunt propuse membrane pentru protectie, de catre Antreprenor, si daca sunt
aprobate de catre Inginer, vor trebui aplicate pe suprafata nedecofrata la nu mai mult de
o ora de la ntarirea betonului la suprafata.
4.4. Armaturile
4.4.1. General
Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de calitate eliberat de fabricant pentru
fiecare pachet de armaturi livrat la santier mpreuna cu nstiintari de livrare, care ofera
informatii cu privire la lotul respectiv.
n afara de aceste certificate, Inginerul poate cere Antreprenorului teste suplimentare
realizate n laboratoare independente asupra esantioanelor de otel livrate pe santier. n
cazul n care exista discrepante n rezultate, se vor lua n considerare testele realizate de
laboratorul independent.
Otelul beton pentru armaturi va fi nmagazinat pe rafturi, departe de pamant si va fi
protejat de rugina, de deteriorare si de ulei sau de alte substante daunatoare.

Pagina 103 din 142
4.4.2. Desene si specificatii
Armaturile vor fi n conformitate cu Desenele si Specificatiile sau n conformitate cu
indicatiile Inginerului. Antreprenorul va realiza desene suplimentare si planuri de armare
pentru o executie adecvata a lucrarilor.

4.4.3. mbinarile
mbinarile armaturilor (barelor de armare) si locatiile acestora vor fi n conformitate cu
directivele, cu specificatiile din planurile de armare si/sau cu aprobarea Inginerului.

4.4.4. nvelisul de beton al armaturilor
nvelisul de beton al armaturilor trebuie sa respecte ntotdeauna valorile din tabel, n
afara cazurilor n care pe desen sunt alte valori, exista specificatii sau directive exprese
ale Inginerului:

Amplasare Grosimea
minima (mm)
Lucrari n interior 25
Lucrari n exterior 35
Beton asezat pe sol sau
ingropat
45

Armaturile vor fi n conformitate cu Desenele si Specificatiile sau n conformitate cu
indicatiile Inginerului. Antreprenorul va realiza desene suplimentare si planuri de armare
pentru o executie adecvata a lucrarilor.
Planul de armare va contine toate dimensiunile, marimile, numerotarea si clasele de
rezistenta mecanica ale tuturor armaturilor utilizate n lucrarea finala. Acestea vor trebui
sa aiba aprobarea Inginerului. Suporturile de otel, etc. nu trebuiesc incluse.

4.5. Cofraje
4.5.1. Generalitati
Antreprenorul va proiecta, furniza, asambla (monta) si ndeparta cofrajul si va purta
ntreaga responsabilitate pentru stabilitatea si siguranta necesara pentru a suporta
ncarcarea de beton proaspat si alte ncarcari accidentale si pentru a evita ca betonul sa
Pagina 104 din 142
provoace distrugeri sau distorsiuni n momentul turnarii, compactarii, montarii si uscarii.
Cofrajele vor fi din lemn, metal sau plastic si vor include toti suportii temporari.
Antreprenorul va proiecta toate cofrajele si va da Inginerului spre aprobare toate
desenele si calculele care alcatuiesc planul de cofrare.
mbinarile dintre armaturi, cofrajele individuale si ntre nchizaturi vecine, se vor face prin
piulite ermetice, si va ramane astfel si n urma efectelor vibratiilor necesare pentru a se
ajunge la compactarea necesara. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca abaterea
nvelisului nu depaseste 1/200 din distanta dintre suporti (si n nici un caz nu va depasi
5mm) si este suficient de rigid si puternic pentru a preveni distorsiunile datorate presiunii
betonului lichid sau altor ncarcari secundare. Va fi astfel contruit ncat sa confere
betonului dimensiunile din desene si dintr-un material capabil sa furnizeze suprafetele
finale specificate.
Cu exceptia cazului n care se specifica ntr-un alt mod toate marginile din beton expuse
din Lucrarea Permanenta va avea o canelura. Daca marimea nu este specificata,
canelura va fi de 20 mm pe 20 mm.
Cofrajele vor fi realizate astfel ncat sa nu existe pierderi de lichid din betonul proaspat.
Orice pana folosita trebuie sa fie batuta n cuie pentru a se evita alunecarea sau
miscarea n timpul compactarii.
Nici o scoaba (piesa de ancorare, traversa, tirant, colier etrier- la alegere) nu va trece
printr-o piesa, realizata din beton, componenta a constructiei. Utilizarea de sarma care
trece prin beton n scopul de a fixa cofrajele nu va fi permisa pentru structurile din beton.
Toate cofrajele vor fi curatate de orice urma de beton vechi sau alte materiale. Cu putin
timp nainte de turnarea betonului, cofragul va fi udat cu furtunul cu apa, deschiderile
temporare fiind folosite pentru a se elimina rumegusul, aschii etc. cu ajutorul apei.
Panourile mobile vor fi furnizate n functie de necesitati pentru curatenie sau pentru
acces n timpul turnarii betonului. Imediat nainte de a se ncepe turnarea betonului,
interiorul cofrajelor vor fi curatate de eventualele gunoaie iar fetele care intra n contact
cu betonul vor fi curatate cu grija si udate cu apa, curate sau tratate cu o solutie pe baza
ulei aprobata de Inginer.
Suprafetele cofrajului pot fi tratate cu o solutie uleioasa care nu pateaza nainte de
montarea armaturilor de otel. Aceasta solutie nu va intra n contact cu armaturile sau cu
mbinarile din constructie. Se va avea grija ca n momentul n care cofrajele vor fi
refolosite suprafetele sa fie netede si curate.
Toate cofrajele vor fi inspectate si autorizate de catre Inginer nainte de turnarea
betonului. Acest proces nsa nu l sustrage de la nici o responsabilitate pe Antreprenor.
Toate elementele care fac parte din planul de cofrare vor fi pozitionate cu precizie n
conformitate cu Desenele si fixate nainte de turnarea betonului. Toate gaurile, transeele
(santurile facute special), canalele si golurile pentru conducte, canelurile, penele,
Pagina 105 din 142
jgheaburile, si alte asemenea elemente vor fi realizate nainte de a se ncepe turnarea
betonului. Numai daca se aproba, Antreprenorul poate forma gauri si caneluri pentru
buloane sau alte elemente de prindere. Taierea sau gaurirea si alte actiuni
asemanatoare nu vor fi permise decat daca este specificat n desen sau daca este
aprobat expres de catre Inginer.
Daca nu este aprobat ntr-un alt mod, nchizaturile superioare pentru suprafetele din
beton vor fi realizate acolo unde panta depaseste 1/3 (1 vertical/ 3 orizontal).

4.5.2. ndepartarea cofrajelor
Cofrajele vor fi ndepartate evitandu-se producerea de vibratii sau socuri fizice. ntreaga
responsabilitate a ndepartarii cofrajelor i va reveni Antreprenorului. Orice semn care
priveste distrugeri cauzate de ndepartarea prematura a cofrajelor vor fi reconstruite n
totalitate de catre si pe costul Antreprenorului.
n afara de cazul n care se accepta ntr-un alt mod de catre Inginer, cofrajele nu vor fi
ndepartate pana cand rezistenta caracteristica a cubului este de minim 10 N/mm2 sau
de doua ori mai mare decat efortul maxim la care va fi supus, stiindu-se ca orice
ndepartare nainte de termen a cofrajelor va duce la modificari (deviatii) inacceptabile
datorate contractarii, fluajului etc. Cuburile vor fi nmagazinate cat de departe posibil n
conditii identice cu ale structurii. ndepartarea va ncepe n momentul n care betonul s-a
ntarit suficient ncat sa suporte propria sa greutate si alte structuri sau sarcini probabile
sa fie montate sau depozitate deasupra. Daca este anticipata orice ncarcare n exces
fata de valorile proiectate, vor fi prevazute sprijiniri si sustineri aprobate dupa decofrare
pentru a asigura ca ncarcarile de constructie ale planseului sunt uniform distribuite pe
podeaua situata sub cea despre care este vorba. Sprijinirile grinzilor si ale planseelor nu
vor fi ndepartate pana cand planseul de deasupra celei pe care se sprijina, este suficient
de puternic pentru a-si sustine propria greutate precum si a oricarei alte constructii sau
ncarcari care este posibil sa fie realizata/depozitata pe ea.
n cazul n care nu exista specificari exprese, perioada minima dinaintea ndepartarii
cofrajelor este dupa cum urmeaza:
Stalpi, suprafete laterale 7 zile
Grinzi, suprafete laterale 7 zile
Grinzi, scafe 14 zile
Pereti, suprafete laterale 7 zile
Placi suspendate, scafe 14 zile

Pagina 106 din 142
Nici un cofraj de scafa nu va fi ndepartat nainte ca betonul sa ajunga la o maturare de
28 de zile asa cum este specificat n Clauza 4.3.7. Nici un cofraj sau suport nu va fi
ndepartat fara aprobarea Inginerului.
Orice gauri ramase n beton (ca urmare a folosirii legaturilor de cofraje) vor fi umplute cu
un mortar aprobat.

4.6. Suprefetele finisate (finisajele)
4.6.1. Finisaje obisnuite
Un finisaj obisnuit se obtine folosind cofraje bine montate din scanduri taiate cat mai
drept cu fierastraul .
O suprafata din beton despre care este specificat ca are un finisaj obisnuit, este dreapta
(regulata) si fara urme dar care este aspra si urmele mbinarilor, coturilor si alte astfel de
elemente pot fi vizibile.
Daca nu se specifica ntr-un alt mod, un finisaj obisnuit este necesar pentru suprafetele
care n mod normal nu sunt vizibile.

4.6.2. Finisaje netede
Un finisaj neted se obtine folosind scanduri avand suprafete perfect plane, placaj (furnir)
sau cofraj din otel n bune conditii.
O suprafata de beton despre care este specificat ca are un finisaj neted, nu trebuie sa
aiba urme, iesiri n relief, gauri si nici un alt gen de deviatii si defecte. Sablonul cofrajului
trebuie sa fie regulat (cat mai drept) si fara alte defecte.
O suprafata din beton cu defecte despre care este specificat ca necesita un finisaj neted,
va fi tencuit si finisat si nivelat cu o platbanda de otel si va avea o calitate echivalenta cu
cea a finisajului final.
Daca nu se specifica ntr-un alt mod, un finisaj neted este necesar pentru suprafetele
care n mod normal sunt vizibile.

4.6.3. Finisarea podelelor
Betonul va fi turnat si bine tasat apoi va fi adus la acelasi nivel. Podelele care vor fi
izolate hidrofug pentru a conduce apa catre scurgeri sau catre alte orificii de evacuare a
apei, vor fi hidrofugate cu grija pentru a se evita golurile de aer.

Pagina 107 din 142
4.7. Repararea betonului existent
4.7.1. Uscarea si curatarea
Toate lucrarile de reparatii la betonul existent trebuie sa fie facute in climat uscat.
Antreprenorul trebuie sa usuce structurile implicate si sa curate suprafetele in intregime.

4.7.2. Identificarea reparatiilor
Dupa curatarea betonului de orice material strain Antreprenorul trebuie sa faca o
examinare a suprafetelor inspectate si sa faca un inventar al lucrarilor de reparatii
necesare, distingand tipurile de defecte la fel cum sunt descrise in aceasta sectiune, iar
inventarul lucrarilor de reparatii propuse, va fi transmis Inginerului spre aprobare. Intr-o
intalnire de control facuta de Inginer si de Antreprenor inventarul va fi discutat si Inginerul
va putea instrui Antreprenorul cu privire la modificarile din inventarul lucrarilor propuse
dupa care Inginer trebuie sa aprobe inventarul modificat pentru executie.
Antreprenorul trebuie sa furnizeze Inginerului trei copii semnate ale inventarului cu
lucrarile propuse si, dupa aprobare, Inginer trebuie sa semneze aceste copii si sa
returneze o copie semnata Antreprenorului. Antreprenorul trebuie sa execute lucrarile
corespunzator si in concordanta cu aceste Specificatii.

4.7.3. Tipuri de defecte
Pentru efectuarea de reparatii la betonul existent, urmatoarele defecte trebuie deosebite:
Fisuri de la 1 mm pana la 3 mm deschidere
Fisuri neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere
Fisuri de la 3 mm pana la 20 mm deschidere
Beton defect ca beton necompactat, spart sau poros.
Imbinari deteriorate.
Spatii libere sub placile de beton.

4.7.4. Materiale
Pentru toate mortarele, tencuielile, bitumuri si alte produse descrise in aceasta sectiune,
Antreprenorul va propune produsele pe care intentioneaza sa le utilizeze in lucrari si va
prezinta Inginerului pentru aprobare informatii complete ale acestor produse. Toate
produsele nu vor avea efecte adverse in contact cu apa potabila.
Pagina 108 din 142
Produsele nominalizate in alta parte in aceasta sectiune au un indicativ de standard tip si
o executie a produselor care sunt satisfacatoare pentru Inginer. Antreprenorul poate
utiliza produsele nominalizate sau alte produse echivalente dupa obtinerea aprobarii
Inginerului in conformitate cu specificatiile, conditiile din contract si cu specificatiile
fabricantului.
Toate materialele utilizate pentru reparatii vor fi in acord cu importanta sectiunilor a
acestei specificatii.

4.7.5. Repararea fisurilor de la 1 mm pana la 3 mm deschidere
Antreprenorul va repara fisurile din structurile de beton prin injectarea cu o rasina de
injectie corespunzatoare.
Cand fisurile sunt uscate o rasina epoxidica cu vascozitate redusa trebuie utilizata. In
alte cazuri injectarea trebuie facuta cu o rasina poliuretanica cu vascozitate redusa.
Antreprenorul va curata si va sufla fisura cu aer comprimat inainte de a injecta orice
rasina in scopul de a inlatura la maximum posibila raspandire a oricarui praf sau nisip
care poate obstructiona injectarea.
Cand fisura este curatata, o plomba superficiala va fi aplicata pe suprafata elementului
utilizand un material de priza rapid de acelasi fel ca orice rasina poliesterica
corespunzatoare, in care racordurile de injectare sunt fixate la intervale. Marea
majoritate a spatiilor satisfacatoare a racordurilor de injectare trebuie gasite prin
experienta, dar vor fi de obicei mai putine decat adancimea estimata a fisurii. Cea mai
potrivita presiune pentru injectare trebuie de asemenea determinata prin experienta.
Injectarea va fi facuta prin sistem de injectare cu rasina epoxidica Nitokit sau altul similar
aprobat. Injectarea cu rasina epoxidica de vascozitate redusa trebuie sa faca subiectul
aprobarii Inginerului. Nici o injectare nu trebuie realizata fara aprobarea Inginerului.

4.7.6. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin injectare
Antreprenorul va injecta imbinarile neetanse din structuri cu izolatoare de apa cu o rasina
poliuretanica de injectie potrivita, care va fi de vascozitate redusa si va reactiona cu apa
pentru a umple toate golurile inauntru si in zonele invecinate ale imbinarii. Injectarea va
continua pana cand toate pierderile sunt oprite.
Pentru a reduce presiunea apei daca este necesar, trebuie fixate conducte de drenaj in
betonul ramas pentru ca apa sa poata fi descarcata liber. Dupa injectare materialul este
consolidat, conductele de drenaj trebuie sa fie taiate sau indepartate si gaurile de
transport ramase vor fi astupate una cate una cu un material cu priza foarte rapida care
poate fi tinut in loc cu mana pana este fixat.
Pagina 109 din 142
Antreprenorul va supune spre aprobare Inginerului metoda de injectare, materialul si
echipamentul pe care propune sa il utilizeze. Inginerul poate sa instruiasca Antreprenorul
sa modifice propunerile sale. Nici o injectare nu va fi facuta fara aprobarea Inginerului.

4.7.7. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin captusire
Pardoselile si peretii de beton cu viitoare scurgeri datorate fisurilor sau a altor porozitati
reduse din beton trebuie sa fie impermeabilizate prin aplicarea unei captusiri interioare.
Placile expuse directiei variabile de presiune a apei nu trebuie sa fie reparate cu aceasta
metoda ci numai cu metoda descrisa in clauza precedenta.
Captusirea trebuie sa fie aplicata doar pe partea interioara structurilor de retinere a apei
asa incat captuseala este comprimata intre apa si beton.
Captusirea trebuie sa fie facuta cu o rasina epoxidica si/sau ciment bazat pe substante
de retinere a apei. Materialul trebuie sa aiba o durabilitate de 10 ani sau mai mult si sa
furnizeze o suprafata etansa si usor de curatat. Materialul trebuie sa fie capabil de
blocare si umplere cu 3 mm a fisurilor largi sub presiunile apei curente.
O grija deosebita va fi asumata asigurarii ca toate suprafetele betonului sunt complet
libere de alge, grasimi, praf, nisip, coroziuni si alte materiale daunatoare si ca suprafata
betonului este pregatita in conformitate cu cerintele procedeului de realizare a captusirii,
inainte de aplicarea captuselii.

4.7.8. Repararea fisurilor de la 3 mm pana la 20 mm deschidere
Antreprenorul trebuie sa curete fisura de toate impuritatile si alte materiale straine si sa
buciardeze suparafetele mecanic. Dupa curatirea fisurii cu aer comprimat suprafetele vor
fi amorsate cu o amorsa Nitobond AR sau un produs similar autorizat.
Toate armaturile expuse trebuie sa fie curatate perfect de orice pata de rugina si alte
materiale straine. Armaturile expuse trebuie sa fie amorsate cu o amorsa Nitoprime
Zincrich sau alt produs similar aprobat, pentru prevenirea coroziunilor viitoare.
Daca armaturile sunt rupte sau deteriorate prea mult, fisura trebuie reparata asa cum
este descris in clauza urmatoare. Apoi fisura trebuie sa fie umpluta cu un mortar
impermeabil potrivit, fara contractie, ca Renderoc TC sau un produs similar aprobat si
protejat imediat dupa aplicare cu un agent protector.

4.7.9. Repararea betonului defect
Cand betonul este spart, cand apar pierderi, are gauri sau orice alte defecte similare,
trebuie sa fie indepartat si elementele afectate reconstruite la sectiunea originala.
Pagina 110 din 142
Antreprenorul trebuie sa indeparteze orice sparturi sau beton deteriorat pana cand numai
materialul bun ramane. Betonul trebuie in orice caz indepartat pe 25 mm in spatele
armaturilor expuse.
Toate armaturile expuse trebuie sa fie curatate perfect de orice pata de rugina si alte
materiale straine. Armaturile expuse trebuie sa fie amorsate cu o amorsa Nitoprime
Zincrich sau alt produs similar autorizat, pentru prevenirea coroziunilor viitoare.
Daca armaturile sunt rupte sau deteriorate prea mult, noi armaturi trebuie puse. Pentru a
potrivi aceste armaturi, vor fi facute gauri in care noile armaturi sunt fixate cu rasina
epoxidica. Alta optiune ar fi sa se indeparteze betonul pana cand o suficienta lungime de
suprapunere va fi obtinuta pentru a cuprinde armatura noua. Daca nici una din aceste
obtiuni nu este potrivita, un otel exterior sau o consolidare a betonului trebuie construita.
Solutia finala ce se va aplica trebuie sa fie hotarata de Inginer.
O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii (garantarii) ca toate suprafetele de beton
expuse sunt complet libere de lapte de ciment, uleiuri, praf, grasimi, coroziune si alte
materiale daunatoare. Laptele de ciment trebuie indepartat mecanic cu jet de apa sub
presiune, jet de nisip sau amandoua combinate.
Muchiile ascutite ale ariilor reparate trebuie sa fie nivelate sau taiate pe o adancime de
10 mm pentru a evita pe viitor imbinarea muchiilor.
Toate suprafetele de beton trebuie sa fie suprafete uscate inainte de amorsare.
Amorsarea trebuie facuta cu Nitobond AR sau produse similare aprobate dupa care aria
distrusa va fi reparata cu mortar impermeabil potrivit, fara contractie, aprobat de
Inginerul. Imediat dupa finalizarea reparatiei mortarul trebuie protejat cu un agent de
protejare

4.7.10. Repararea imbinarilor deteriorate
La imbinarile de contractie, constructie sau de deplasare, unde umpluturile si / sau
substanta de protectie au fost deteriorate, inlocuirea este necesara. Antreprenorul
trebuie sa inlocuiasca atat umplutura, cat si substanta de protectie a imbinarii. El trebuie
sa taie si sa indeparteze umplutura si substanta de protectie a imbinarii existente si sa
curete imbinarea de vegetatie, sedimente si alte materiale straine. Muchiile betonului
trebuie sa fie patrate. Daca muchiile sunt stricate la 10 mm adancime, noua umplutura a
imbinarii trebuie pusa mai adanc. Muchiile stricate de la 10 mm pana la 30 mm trebuie
taiate patrate pentru a crea o imbinare patrata dar mai lata. Daca muchiile stricate
depasesc mai mult de 30 mm betonul trebuie indepartat inapoi cel putin 25 mm, in
spatele armaturilor cele mai apropiate si re-turnat.
Dupa curatarea si netezirea adanciturilor din beton, imbinarile trebuie sa fie umplute cu
material de umplutura flexibil si/sau cu substanta de protectie a imbinarilor.
Pagina 111 din 142
Numai in imbinarile de deplasare se pot utiliza solutii alternative de constructii. In acest
caz un tub de vacuum din cauciuc butil trebuie pus in imbinare si golurile ramase trebuie
umplute cu un chit de tetrametilena. Tubul de vacuum si chitul de tetrametilena trebuie
sa fie de calitatea aprobata de Inginer.

4.7.11. Repararea spatiului liber de sub placile de beton
In timpul repararii fisurilor sau imbinarilor aparute in materialul placilor, pot fi gasite spatii
goale, existente in spatele sau sub placa. In aceste cazuri si acolo unde este indicat de
Inginer, Antreprenorul trebuie sa umple golurile cu un mortar potrivit pe baza de ciment.
In functie de tipul imbinarii, cimentarea trebuie facuta inainte sau dupa completarea altor
reparatii asupra imbinarilor sau fisurilor.
Daca golurile nu sunt accesibile prin cel putin 10 mm latime, imbinarea se suprapune,
apoi gaurile trebuie sa fie facute prin placa de beton, cu o distanta maxima intre gaurile
succesive de 700 mm de la centru la centru. Golurile trebuie sa fie cimentate prin
intermediul gaurilor.
Mortarul va face subiectul aprobarii Inginerului si va trebui sa aiba o vascozitate potrivita.
Suprafata ce va fi injectata si metoda de lucru va fi propusa de Antreprenor pentru a fi
aprobata de catre Inginer, sau ca sa fie instruit de Inginer. Nici o gaurire sau injectare nu
trebuie facuta fara aprobarea Inginerului.
4.8. Rezervoarele de apa
4.8.1. Generalitati
Lucrarile sub aceasta clauza cuprind construirea si/sau renovarea rezervoarelor de
inmagazinare a apei potabile atat subterane, cat si supraterane. Pentru scopul acestor
Specificatii urmatoarele rezervoare se disting:
rezervoare din rasini armate cu fibra de sticla
rezervoare de beton
Toate tipurile de rezervoare vor fi etanse, sa nu aiba nici un efect advers in contact cu
apa potabila si sa necesite numai o intretinere minimala dupa construire sau reabilitare.

4.8.2. Rezervoare din fibra de sticla
Rezervoarele din GRP trebuie sa fie aprovizionate cu toate conductele si vanele
auxiliare, si pentru rezervoarele supraterane cu o structura de sustinere
corespunzatoare. Rezervoarele trebuie sa fie procurate de la un fabricant experimentat
in domeniul respectiv. Daca nu este specificat altfel, fundatia trebuie sa fie proiectata de
catre Antreprenor si aprobata de catre Inginer. Inginerul va da Antreprenorului
Pagina 112 din 142
informatiile cerute necesare sa faca proiectul de fundatie cu exceptia incarcarilor de
calcul la orice mecanism sau echipament aferent pe care Antreprenorul le
aprovizioneaza.
Furnizarea trebuie sa includa raportul breviarului de calcul si desenele de fabricare
pentru aprobarea Inginerului, fabricarea, vopsirea, depozitarea unde este necesar,
livrarea pe santier, construirea fundatiei, montarea, darea in exploatare si testarea.
Betonul pentru fundatie trebuie sa fie de clasa C25.
La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa furnizeze servicii cu norma intreaga unui
supervizor calificat in montaj de la fabricantul rezervorului, a carui calificare trebuie sa fie
aprobata de Inginer.
In cazul in care rezervorul de apa este amplasat intr-un turn, fundatiile lui trebuie sa fie
proiectat de Furnizor sau de Antreprenor. Turnul va include scarile de acces si toate
conductele de intrare, preaplin si iesire si trebuie sa sustina rezervorul cand este umplut
cu apa pana la partea superioara.
Turnul si fundatiile lui trebuie sa fie proiectate sa reziste la combinatia cea mai
defavorabila de incarcari, incarcarile impuse si incarcarile din vant care sunt incarcari
rezonabile care sunt asteptate sa fie aplicate pe perioada constructiei si a operarii.
Incarcarile impuse trebuie sa fie in concordanta cu standardul SR EN 1991:2005 cu
anexe.
Volumul de apa aflat in rezervor si in conducte vor fi privite ca o incarcare impusa.
Sarcina data de presiunea vantului se va calcula in conformitate cu legislatia
romaneasca si normativele in vigoare.
Proiectul elementelor structurale tebuie sa fie in conformitate cu standardelel si
normativele romanesti in vigoare.
Structura trebuie sa fie corespunzator rigidizata sau intarita impotriva balansarii sau
devierii orizontale cauzate de lucrari sau de efectul incarcarilor verticale neechilibrate.
Forta minima orizontala considerata activa in orice directie la orice nivel trebuie sa fie nu
mai putin de 1,5% din totalul incarcarilor verticale deasupra nivelului, chiar si unde nici o
incarcare data de vant sau alte incarcari orizontale nu sunt aplicate. Alimentarea trebuie
facuta pentru efectele incarcarilor nominale minime. Daca nu este altfel indicat devierea
elementelor trebuie sa fie in conformitate cu standardele enumerate mai sus. Sageata
elementelor care suporta structura rezervorului trebuie sa fie compatibila cu proiectul
rezervorului si nu va depasi 1/750 din deschiderea lor.
Devierea pe orizontala a turnului sub sarcina data de presiunea vantului nu va depasi
1/400 din inaltimea turnului.

Pagina 113 din 142
4.8.3. Rezervor de inmagazinare din beton armat
Rezervorul din beton armat va fi construit asa cum este indicat in Desene. Betonul
trebuie sa fie impermeabil. Toate imbinarile trebuie astfel prevazute cu etansare
corespunzatoare.
Cand rezervorul va fi terminat trebuie testat pentru impermeabilitate.

4.8.4. Dezinfectarea rezervoarelor
Dupa testarea pentru impermeabilitate rezervoarele trebuie sa fie golite prin pompare.
Dupa pompare si terminarea instalatiei, partea inferioara a tavanului, partea superioara a
pardoselei si toti peretii care intra in contact cu apa trebuie sa fie spalate cu solutie de
hipoclorit de sodiu.
Noroiul, namolul si mizeria trebuie adus in partea cea mai de jos a basei sau spalate in
fiecare compartiment si indepartate. Pentru executia lucrarilor muncitorii trebuie sa fie
echipati cu salopete curate si cu cizme de cauciuc si vor fi echipati cu o masca pentru
protectia fetei. Dupa curatare rezervoarele trebuie sa fie umplute cu apa potabila cu
adaugarea unei solutii de hipoclorit de sodiu cu concentratie de 15%. Un volum total de
hipoclorit (15%) trebuie adaugat pana cand o concentratie de clor in apa de 40 mg/l va fi
obtinuta. Apoi o perioada de testare de 2 x 24 ore va trebui respectata. Dupa aceasta
perioada apa trebuie indepartata si rezervorul va fi umplut din nou cu apa potabila si golit
din nou.
Un test bacteriologic ce va fi aprobat de Inginer trebuie apoi facut. Numai dupa
aprobarea rezultatelor testului rezervoarele vor putea fi puse in functie.

4.9. Sistemul de instalatii sanitare
Lucrarile acoperite de aceasta sectiune cuprind furnizarea tuturor proiectelor, fortei de
munca, materialelor, echipamentelor, accesoriilor si instalarea si testarea acestora, care
sunt necesare si impuse pentru sisteme complete si adecvate.
Antreprenorul va inainta spre aprobare Inginerului detaliile complete ale propunerilor
sale, impreuna cu planurile, inainte de inceperea lucrarilor si va efectua toate testele si
inspectiile lucrarilor finalizate, pe care Inginerul le considera necesare.
Toate materialele si echipamentele furnizate de Antreprenor vor fi noi si vor avea diverse
calitati, dupa cum se stipuleaza in aceste specificatii.
Executia se va realiza la cele mai inalte standarde si intr-o maniera satisfacatoare pentru
Inginer. Sistemul sanitar va fi instalat conform prevederilor standardelor si normativelor
nationale aplicabile, in vigoare, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre
Inginer.
Pagina 114 din 142
Materialele utilizate pentru conductele de reziduuri, apa uzata, apa pluviala si de
ventilatie, inclusiv fitingurile, situate in interiorul cladirilor se vor conforma prevederilor,
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Imbinarile si conexiunile din sistemul de instalatii sanitare vor fi impermeabile la gaze si
apa, la presiunea impusa de testare. Imbinarile ce prezinta scurgeri vor fi refacute cu
materiale noi. Sudarea si indoirea este strict interzisa la conductele galvanizate.
Conductele de distributie vor fi prevazute cu piese de legatura la intervale adecvate
pentru a permite dezasamblarea cu usurinta pentru efectuarea de modificari sau
reparatii.
Piesele de legatura vor fi prevazute cu vane si echipamente in apropiere, care vor trebui
scoase pentru intretinere sau reparatii.
Piesele de legatura vor fi confectionate dintr-un material corespunzator conductelor si
vor avea aceeasi greutate si rezistenta la coroziune.
Conductele vor fi instalate fara tensionari sau presiuni inutile si se vor lua masuri pentru
dilatare, contractie si stabilizare structurala. Se va prevedea un numar suficient de
suporti verticali si orizontali la intervale potrivite.
Antreprenorul va furniza si instala mansoanele care vor fi construite la trecerea
conductelor prin structuri.
Antreprenorul va coordona amplasarea mansoanelor necesare, avand o marime
corespunzatoare cerintelor, la momentul turnarii betonului. Este strict interzis sa se
sparga grinzile de beton armat pentru trecerea conductelor, fara ca sa fi fost obtinuta
aprobarea prealabila.
Mansoanele vor avea o marime adecvata pentru a permite miscarea libera a conductelor
datorata dilatarii si contractiei, indiferent ca sunt izolate sau neizolate. Mansoanele
pentru conducte vor fi din PVC.
Mansoanele conductelor vor fi incastrate in podele si plafoane si vor iesi in afara cel
putin 3 cm deasupra podelelor si aproximativ 15 cm deasupra plafoanelor sau dupa cum
hotareste Inginerul.
Dupa instalarea conductelor, Antreprenorul va stemui spatiul intre conducta si manson
cu un produs aprobat pentru a evita circularea aerului si patrunderea insectelor.
Stemuirea va fi realizata astfel incat sa se evite indepartarea acesteia odata cu dilatarea
sau contractia conductei.
Interiorul conductelor, vanelor, etc. va fi curatat de mizerie si alte materii obturante,
atunci cand acestea sunt montate. Toate tevile vor fi golite inainte de pozare pe
amplasament. Daca este necesar, toate deschizaturile din conducta vor fi inchise pe
perioada constructiei pentru a le proteja impotriva patrunderii mizeriei, etc.
Pagina 115 din 142
Conductele ce trec prin pereti vor fi protejate impotriva ruperii. Conductele de apa de
exploatare sau conductele de apa subterane nu vor fi pozate in acelasi sant cu cele de
canalizare.
Se poate permite ca evacuarea conductelor de drenaj sa se faca la o inaltime de maxim
450 mm deasupra fundului caminului. Daca inaltimea de cadere din camin depaseste
450 mm, se va folosi un camin de rupere de presiune.
Atunci cand este necesara taierea conductelor rigide, aceasta se va executa cu o freza
de conducte adecvata, astfel incat sa ramana un capat curat si egalizat fata de axa
conductei.
Toate conductele vor fi verificate cu atentie inainte de pozare si, in cazul in care exista
fisuri sau defecte de material, acestea vor fi respinse. Conductele vor fi stivuite pe
orizontala in timpul depozitarii si nu trebuie ca mufele sa stea pe pamant. Toate
conexiunile pe conductele de apa sau gaz vor fi etanse. Acolo unde conductele de
aerisire sunt aplicate la alte conducte, aerisirile trebuie sa fie realizate deasupra axului
conductei si trebuie sa se ridice vertical.
Antreprenorul va alimenta si instala conducta de alimentare cu apa de la cea mai
apropiata sursa.
Conducta va fi ingropata sub un strat de 1.100 mm, cu exceptia cazului in care se
dispune contrar de catre Inginer.
Antreprenorul va obtine aprobarea Inginerului cu privire la propunerea sa pentru sistemul
de distributie a apei potabile de pe Santier.
Conductele de exploatare de apa si canalizare ingropate vor fi montate la o distanta pe
orizontala de cel putin 1 metru si vor fi separate prin pamant nederanjat sau compactat
acolo unde se intersecteaza. Conductele acoperite vor fi instalate astfel incat sa permita
accesul cu usurinta pentru intretinere. Acesta regula se aplica in special la
amplasamentele vanelor.
Toate vanele vor fi fixate in linii verticale ordonate si la distante pe orizontala adecvate
pentru a permite sistemului sa fie corect ventilat si drenat. Supapele, usile si gurile de
aerare vor fi evitate cu atentie. Conductele nu vor fi sudate.
Vor fi prevazute vane glisante pe toate conductele principale si bransamente pentru
izolarea sectiunilor de conducta pentru intretinere. Fiecare dispozitiv de fixare din
instalatiile sanitare va fi prevazut cu o vana de inchidere pentru inlocuirea saibei. Vana
de inchidere se va potrivi dispozivului de ajustare furnizat impreuna cu dispozitivul de
fixare.
Antreprenorul va instala sistemele de instalatii de apa calda si rece, care se vor
conforma in general prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in
vigoare.
Pagina 116 din 142
Sistemul de instalatii sanitare nu va fi acceptat pana cand nu este testat, asa cum se
stipuleaza in cele ce urmeaza. Testele vor fi efectuate in prezenta Inginerului. Nicio
portiune a sistemului de instalatii sanitare nu va fi vopsita, acoperita sau inchisa pana ce
nu a fost testata, inspectata si acceptata. Toate echipamentele, materialele,
instrumentele si forta de munca necesare pentru testare si inspectie vor fi furnizate de
catre Antreprenor, pentru executarea lucrarii dupa cum s-a dispus.
Conductele din sistemul de instalatii sanitare si de drenaj vor fi testate cu apa. Dupa ce
au fost montate dispozitivele de fixare ale tevilor si au fost umplute cu apa, intregul
sistem de drenaj va fi supus unui test final. Testarea cu apa se va face pe intregul sistem
sau pe portiuni. In cazul in care testarea se face pe intregul sistem, toate deschizaturile
din conducta vor fi bine inchise, cu exceptia orificiului celui mai inalt, iar sistemul va fi
umplut cu apa pana la nivelul deversorului. In situatia in care sistemul este testat pe
sectiuni, fiecare deschizatura va fi bine inchisa, obturata, cu exceptia celei mai inalte din
sectiunea supusa testarii. Fiecare sectiune va fi umpluta cu apa, dar niciuna dintre
acestea nu va fi testata cu mai putin de 3 m coloana de apa.
Antreprenorul va instala temporar o conducta cu o inaltime de 3 m in scopul de a aplica
coloana de apa in sectiunile cele mai inalte ale sistemului. Apa va fi mentinuta in sistem,
sau in sectiunea testata, cel putin 4 ore inainte de a incepe inspectia. Sistemul va fi
etans in toate punctele.
Colectoarele subterane din afara cladirilor vor fi testate prin colmatarea capatului
conductei umplute cu apa si testarea cu cel putin 3 m coloana de apa.
La finalizarea sistemului de alimentare cu apa potabila, acesta va fi testat si va fi
demonstrata etanseitatea la o presiune a apei de 10 bar sau 150% presiune de lucru,
oricare din ele este mai mare. Se va avea grija ca niciun dispozitiv sau fiting sa nu fie
presurizat peste valoarea sa limita.
In situatia in care apar scurgeri la imbinari sau defecte la conducte sau fitinguri, lucrarea
deficienta va fi corectata imediat prin inlocuirea partilor defecte cu imbinari sau materiale
noi. Nu se vor permite reparatiile improvizate sau aplicarea de compusi de carpire. Dupa
ce se va executa reparatia, se vor efectua teste suplimentare pana cand se vor obtine
conditii de lucru satisfacatoare.
Testul de curgere va fi efectuat pe toate componentele sistemului de instalatii sanitare si,
in cazul in care apar colmatari in conducte sau echipamente, Antreprenorul va
dezasambla, curata, repara si reasambla aceste conducte sau echipamente.
Se va efectua un test de etanseitate asupra mansoanelor si punctelor de trecere ale
conductelor prin podele si plafoane. Antreprenorul va executa reparatiile daca apar
scurgeri.
Curatarea si dezinfectarea se vor realiza in etape, conform prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Pagina 117 din 142
Spalarea preliminam. Conductele cu diametre intre 100 si 600 mm inclusiv vor fi spalate
preliminar cel putin odata la valori mari ale debitului (viteza va depasi 1.5 m/sec).
Antreprenorul va pregati un plan de spalare si il va inainta spre aprobare Inginerului.
Curatarea. Toate conductele vor fi curatate cu apa curata timp de cel putin cinci minute
la o valoare a debitului suficienta pentru a se obtine o viteza ce depaseste 1 m/sec.
Aceasta procedura de curatare va fi repetata pana cand va disparea din apa orice urma
de gust sau miros.
Dezinfectarea. Dupa curatarea satisfacatoare, Antreprenorul, cu ajutorul unui sistem de
dozare portabil sau printr-o alta metoda aprobata, va introduce in conducta o solutie de
substanta chimica de sterilizare ce contine clor. Solutia va fi introdusa lent si va avea o
tarie care sa rezulte intr-o concentratie a clorului de cel putin 50 parti la milion (ppm) pe
intreaga lungime a conductei.
Hidrantii de incendiu (sau teurile unde este cazul) de pe sistemul de distributie vor fi
deschisi succesiv, operand progresiv departe de locul unde este introdusa solutia.
Fiecare hidrant va fi inchis atunci cand apa evacuata incepe sa miroasa a clor. Intregul
sistem va ramane apoi incarcat timp 24 ore, dupa care apa va trebui sa indice un
continut in clor rezidual de cel putin 10 ppm. In situatia in care clorul rezidual gasit este
sub 10 ppm, procesul de sterilizare va fi repetat pana cand se obtine un rezultat
satisfacator.
Testarea bacteriologica. Dupa o perioada de dezinfectare de 24 de ore, apa va fi
evacuata din conducte si sistemul va fi apoi reumplut cu apa potabila cu o concentratie
de clor rezidual aproximativ 0.1 ppm.
Va fi prevelat apoi un numar de probe de apa, care va fi determinat de catre Inginer, si
vor fi supuse testarii de laborator cu privire la bacteriile coliforme. In cazul in care testele
indica prezenta bacteriilor coliforme, intregul proces de curatare si dezinfectare va fi
reluat incepand cu curatarea preliminara, pana cand rezultatul va fi negativ.
Antreprenorul va include in cotatiile si tarifele sale pentru pozarea conductelor toate
costurile in legatura cu forta de munca, transportul, materialele, echipamentul,
substantele chimice si apa, necesare pentru finalizarea satisfacatoare a operatiunilor de
curatare si sterilizare.

4.10. Strat vegetal si iarba
Cu exceptia daca nu este altfel specificat, suprafetele ce vor trebui inierbate trebuie sa
fie acoperite cu strat vegetal care se va reduce la un arat de buna calitate fara pietre si
alte materiale daunatoare cu orice dimensiune mai mare de 60% din grosimea stratului
de sol vegetal. Orice piatra ramasa nu trebuie sa fie pe verticala mai mult de 30 mm.
Stratul de sol vegetal va fi dupa aceea usor compactat.
Pagina 118 din 142
Acolo unde este indicat de catre Inginer, Antreprenorul trebuie sa inierbeze suprafetele
finalizate prin insamantare sau plantare. Toata iarba si semintele vor fi naturale pe
suprafata, in conditii bune, rezistente la apa sarata si vii si nevatamate in momentul
insamantarii si plantarii.
Imediat inaintea insamantarii si plantarii un amestec de ingrasamant de 1 kg fiecare, de
azot, acid fosforic si potasiu pe o suprafata de 100 mp va fi amestecata pe 50 mm din
solul de suprafata.
Semintele trebuie sa fie uniform insamantate la o rata de 2,50 g/m2, in timp ce solul este
liber si umed. Dupa insamantare semintele trebuie sa fie insamantate si usor greblate in
suprafata solului.
Daca plantarea este utilizata, lastarele trebuie puse in sol in asa fel ca spatiul final intre
lastare sa nu depaseasca 150 mm.
Iarba tanara sau lastarele trebuie tinute libere de buruieni si orice spatii goale trebuie
resadite ori replantate pana cand o suprafata uniforma de gazon inchis este obtinuta.

4.11. Imprejmuiri si porti
Portile de acces vor fi de cea mai buna calitate disponibila utilizand tuburi de otel moale
pentru cadru si umplere (tevi rectangulare si alte profile), si inainte de a se da comanda
Antreprenorului trebuie supuse spre aprobare Inginerului desenele portilor care sunt
propuse sa se aprovizioneze. Portile vor fi echipate cu zavor de inchidere, opritor si
incuietoare cu trei chei.

4.11.1. Perimetrul existent al zidurilor si imprejmuirilor
Unde reparatia zidurilor perimetrului existent si a imprejmuirilor este aratata in Desene
sau este dictata de Inginer, reparatiile trebuie sa fie compatibile cu sectiunea existenta a
zidului sau a imprejmuirii cerute de Inginer astfel ncat sa fie in bune conditii. Aceasta se
refera la toate tipurile de ziduri si imprejmuiri construite.

4.11.2. Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune
Toate rosturile trebuie sa fie proiectate si dimensionate corespunzator de catre
Antreprenor n conformitate cu standardul corespunzator. Bazele n calcularea latimii
Pagina 119 din 142
necesare a rostului sunt valorile tehnice ale materialului de etansare si materialul
constructiilor adiacente, plus expunerea cladirii, metoda de construire si dimensiunea sa.
Substratul pentru mbinarile deschise va fi curat, uscat, omogen, fara pete de ulei si
grasimi, praf sau particule libere ori friabile. Laptele de ciment trebuie ndepartat.

4.11.3. Materiale de umplere pe baza de cauciuc (neopren)
Materialul de umplere pe baza de cauciuc va avea la baza material non-absorbant cu
structura celulara nchisa din cauciuc neopren cu o revenire de pana la 90 % din
grosimea initiala dupa cel putin 50 % compresiune si o rezistenta la compresiune de 5
N/cm2.

4.11.4. Materiale de etansare a rosturilor
Materialele pentru etansarea rosturilor vor fi notate n proiect si vor fi aprobate de
Inginer. Materialul va fi utilizat pentru instalatii de apa potabila dar si pentru valorile de
temperatura ce se asteapta pe santier si nu va fi degradabil n contactul cu apele uzate
din fose septice.
Utilizarea materialelor de etansare se va face n conformitate cu instructiunile
producatorului si va tine cont de conditiile de mediu.
Material etansare elastomeric
Acesta va fi facut din polisulfuri sau va avea o compozitie similara cu valorile potrivite
pentru aplicarea rosturilor orizontale si verticale. Materialul de va avea o durata de viata
estimata la minim 15 ani. Materialul de etansare va avea o aderenta buna la beton
conform informatiilor furnizate de producator. Va fi potrivit pentru imersiune n apa si va fi
rezistent la acizi diluati si alcalii, la grasimi animale, vegetale si minerale. Materialele de
etansare n contact direct cu apa reziduala menajera, namolul de canalizare sau apa de
scurgere vor fi rezistente la atacul biologic. Toate mbinarile structurilor de retinere a apei
vor fi amorsate conform indicatiilor producatorului nainte de aplicarea materialului de
etansare.
Mastic pentru etanseizare
Acesta va avea o buna aderenta la lemn, sticla si beton si va ramane flexibil si etans la
apa n caz de miscare, soc sau vibratie. Materialul va avea o alungire la rupere mai mare
de 100 % dar o valoare mai nceata de revenire, mai mica de 10 %.
Materiale termoplastice de etansare
Acestea vor fi din cauciuc/bitum sau vor avea o compozitie similara cu valori adecvate
pentru rosturi orizontale sau verticale. Materialul de etansare are buna aderenta la beton
cu amorsa recomandata de producator. Acolo unde este precizat, se vor folosi materiale
Pagina 120 din 142
rezistente la combustibili. Folosirea materialului de etansare din cauciuc /bitum va fi n
mod normal acceptata n contact cu apa reziduala.

5. LUCRARI DE ARHITECTURA
5.1. Materiale
5.1.1. Elemente prefabricate
Elementele prefabricate pentru constructie (piatra artificiala, caramizi, BCA, etc.) vor fi
conform SR EN 771:2005. Dimensiunile standard ale fetei vor fi 390 mm x 190 mm.
Blocurile vor avea o rezistenta minima de compresiune de minim 3,5 N/mm2. Blocurile
de marimi speciale si forme speciale vor fi utilizate la blocuri de capat, feronerie,
buiandrugi si in locuri similare unde este specificat.
Toate blocurile vor avea o suprafata densa si egala si o densitate nu mai mica de
1700kg/m.
Antreprenorul va supune Inginerului pentru aprobare mostre de blocuri pentru fiecare lot
adus pe santier. Antreprenorul va dispune testele de rezistenta solicitate de Inginer
pentru a fi executate de o autoritate autorizata in testare aprobata de Inginer.

5.1.2. Mortarul
Compozitia mortarelor atat pentru zidarie cat si pentru zidaria de caramida va fi conform
SR EN 413-1:2004. Se va folosi ciment Portland obisnuit corespunzind SR EN 197-
1:2002. Agregatele utilizate vor fi obtinute de la surse aprobate de Inginer si vor
corespunde SR EN 13139:2003.
Plasticitatea, plastifianti antrenanti de aer si alti aditivi se pot utiliza la prepararea
mortarului cu aprobarea Inginerului.

5.1.3. Straturi hidroizolatoare
Straturile hidroizolatoare in pereti vor fi din strat hidroizolator bituminos conform SR EN
1107 cantarind nu mai putin de 3,8 kg/m suprapuse cu 75 mm la toate imbinarile si
stratificat in mortar cat timp mortarul este proaspat.

5.1.4. Cherestea (lemn de constructie)
Cheresteaua va fi cherestea neutilizata, de cea mai buna calitate ce se poate obtine,
perfect uscata si fara boli, crapaturi, fisuri radiale, fisuri si noduri moarte sau alte
Pagina 121 din 142
imperfectiuni si va fi o suprafata curata. Cheresteaua va avea un continut maxim de
umiditate de 15% la momentul livrarii pe santier.
Lemnul de constructie va fi de clasa generala. Lemnul de esenta moale ce va fi utilizat
pentru scopuri structurale va include numai acea cherestea de clasa generala in
conformitate cu SR EN 338. Tot lemnul de constructie va fi dublu tratat sub presiune
scazuta cu o substanta conservanta aprobata. Tratamentul se va realiza pentru
combaterea cariilor, fungilor, ciupercilor dar si pentru ignifugare.
Pentru lucrarile de tamplarie, cheresteaua va fi conform cu cerintele SR EN 942.
Antreprenorul va prezenta Inginerului copie dupa certificatele de clasificarea si
certificatele de inspectie emise de inspector de cherestea acreditat de guvern din tara de
origine pentru a acoperi fiecare consemnare de pe cheresteaua gradata.

5.1.5. Placa aglomerata si placaj
Placa aglomerata va fi certificata impotriva termitelor si de la fabricant aprobat si fiecare
foaie va avea un indicator distinct sau titlu la acest efect. Placajul va fi conform cu SR EN
636 si va fi furniruit pe ambele parti la clasa 3 cu imbinare tip MR.

5.1.6. Cuie si suruburi
Toate cuiele si suruburile pentru lemn vor fi in conformitate cu SR EN 10230-1:2001 si
SR EN 912:2002

5.1.7. Clei de lemn
Cleiul va fi in conformitate cu SR EN 301:2006 si va fi clasificat WBP tip rezorcina-
aldehida formica (CRF) sau tip fenol-aldehida formica (PF), si va fi utilizat strict in
conformitate cu instructiunile de fabricatie.

5.1.8. Tocuri metalice de usa
Tocurile de usa vor fi din aluminiu vopsit, dotata cu doua balamale de otel cu cinci
articulatii, trei placi de fixare ajustabile si trei tampoane de cauciuc in tocul canatului de
inchidere.

5.1.9. Ferestre si usi metalice
Aluminiul anodizat sau ferestrele din PVC trebuie sa aibe prindere laterala dubla in canat
cu deschidere interioara si cu ecrane de plasa.
Pagina 122 din 142
n mod obligatoriu la toti peretii din cele 2 statii (atat cei exteriori cat si interiori) se vor
folosi ferestre si usi confectionate din aluminiu anodizat , echipate cu geamuri tip
termopan confectionat din foi de sticla de 4 mm grosime. Geamurile vor fi umplute cu
argon si vor avea protectie termica anticondens (low-e)
Aceste elemente vor fi sistem termopan cu timplarie din profile de aluminiu vopsit.
Usile interioare vor fi Termopan din profile aluminiu, functie de destinatia incaperilor
acestea fiind prevazute sau nu cu fereastra, panel, izolatie termica, izolatie fonica,
bariera termica, grile de ventilatie.
Usile exterioare vor fi Termopan duble sau simple, glisante sau batante din profile
aluminiu cu bariera termica din 5 camere de izolare si miez din poliamida. Functie de
destinatia incaperilor si cladirilor acestea vor prevazute sau nu cu fereastra, panel,
izolatie fonica, grile de ventilatie
Toate geamurile vor fi executate din sticla Float. In cazul ferestrelor si usilor exterioare,
cel putin o foaie de geam va fi de tip Low-e iar ochiurile de geam vor avea prevazut
mediu de argon intre foile de sticla. Unde este cazul se vor monta foi de sticla mata sau
in alta configuratie.
Toate profilele care compun timplaria trebuie sa fie proiectate pentru mediul climatic din
Romania, mediu ce prezinta variatii mari de temperatura.
In cazuri bine justificate (functionalitate, gabarit, mediu de lucru, temperatura), aceste
elemente pot fi executate si din alte materiale sau prin alte sisteme.
Usile trebuie dimensionate corespunzator inca din faza de proiectare pentru a asigura
accesul echipamentelor si utilajelor, materialelor sau pieselor de schimb pentru activitati
de intretinere si reparatii.

5.1.10. Jaluzele rulou la usi
Jaluzelele rulou la usi cu operare manuala, unde este cazul, vor fi obtinute de la un
furnizor aprobat si fabricate din otel laminat la rece galvanizat. Canalele de ghidaj
montate la canaturi vor fi fabricate din profil de otel U laminat. Cutiile de actionare vor fi
montate direct pe arbore la partea de sus a usii. Jaluzelele de usa rulou vor fi dotate cu
acoperire din metal presat.
Canalele de ghidaj, acoperite, si manerul va fi furnizate cu un strat pulverizat anti-
coroziune final.

5.1.11. Feroneria
Feroneria va fi obtinuta de la furnizorul aprobat. Mostrele vor fi supuse Inginerului pentru
aprobarea inaintea comandarii.
Pagina 123 din 142

5.1.12. Tavane false
Tavanele false din ncaperile de productie, vor fi confectionate din panouri de fibra de
sticla antifonica cu fata de vinil obtinute de la un furnizor aprobat. Tavanul complet va fi
fixat de o companie specializata, nominalizata de Antreprenor si supus spre aprobare
Inginerului.

5.1.13. Tabla de aluminiu pentru acoperis
Acolo unde este prevazuta in proiect, tabla de aluminiu ondulata pentru acoperisul
cladirilor va fi de deschidere mare, obtinuta de la un furnizor aprobat.

5.1.14. Tabla din otel pentru acoperis
In cazul acoperisurilor din tabla de otel galvanizat, suruburile cu gheara si piulitele de
actionare vor fi de 8 mm diametru de tabla zincata de otel cu saiba octogonala pentru
10/3 striatii si rondele de plastic. Piulitele de actionare vor fi de calibrul 14 din tabla
zincata de otel cu saibe de otel si plastic/bitum asa cum este descris mai sus. Obiectele
enumerate mai sus, tipuri, dimensiuni, materiale si finalizarea tuturor strangerilor vor fi
furnizate si utilizate asa cum este recomandat de furnizorul foii.
Daca nu se specifica in alta parte culoarea va fi gri natural. Tipul, dimensiunea si
sectiunea vor fi aratate in planse. Orice foaie cu crapatura, presare sau distrugere va fi
refuzata.

5.1.15. Acoperis de metal si perete placat cu tabla
Tabla de forma trapezoidala, inclusiv jgeaburi de scurgere, coama si similare, pentru
acoperire si pereti placati cu metal vor fi de otel galvanizat la cald placat cu zinc G350
conform SR EN 10143:2006.
Cu o deschidere de 1 m tabla va fi capabila sa poarte fara deformatii plastice,
presupunand coeficientul de siguranta de 1,8:
- distributie uniforma a incarcarilor de 1,0 kN/m
- incarcare concentrata de 1,5 kN in mijlocul dechiderii
Sageata foii de tabla cu o deschidere de 1 m si o incarcare concentrata de 1,5 kN la
mijlocul deschiderii va fi mai mica de 10 mm. Foaia de tabla si accesoriile acesteia vor fi
capabile sa reziste in siguranta fortelor ascensionale de la vant de 1.0kN/m cu
deschidere de 1 m.
Pagina 124 din 142
Foaia de tabla nu va fi zgariata, patata, deformata sau nu va avea alte defecte. Foaia de
tabla va fi fara nici o intretinere si sub conditiile locale nu va fi afectata nefavorabila de
coroziune.

5.1.16. Sticla
Daca nu este specificat altfel, toata sticla va fi fara ondulatii, particule de impuritati, bule
de aer, descresteri sau alte imperfectiuni.
Toate ferestrele exterioare vor fi prevazute cu unitati de sticla izolanta conform cu SR EN
1279, fabricat din foaie de sticla facute prin procesul flotant conform SR EN 572-4.
In toate usile si ferestrele in toalete si unde nu este specificat in alt fel va fi utilizata sticla
mata (opaca).

5.1.17. Jaluzele metalice fixe
Jaluzele metalice construite in pereti in scopul racirii vor fi din aluminiu cu acoperire
anodica sau otel galvanizat. Dimensiunile generale vor fi asa cum este indicat in Desene.
Lamelele jaluzelelor vor fi astfel proiectate ca sa previna intrarea ploii. Rama si lamele
jaluzelelor vor fi fixate rigid una de cealalta si vor fi din acelasi material. Jaluzelele vor fi
echipate cu ancore si gauri pentru fixare inaintea aplicarii oricarei tencuieli. Jaluzelele vor
fi dotate cu dispozitive de captare a nisipului si plasa de tantari.

5.1.18. Textura de finisare
Textura de finisare va fi obtinuta de la un furnizor aprobat. Finisajul va fi aplicat strict pe
suprafete de beton in conformitate cu instructiunile furnizorului.

5.1.19. Placa de izolare fonica
Unde este necesara izolare fonica, peretii se vor placa cu placi de izolare de tip Celotex
(sau similar) de 12 mm grosime, in placi de 600 x 600 mm sau similar, cu aprobarea
Inginerului.

5.1.20. Placi prefabricate de mozaic
Placile prefabricate de mozaic vor fi de 300 x 300 x 25 mm, sau asa cum este fabricat de
un furnizor aprobat.

Pagina 125 din 142
5.1.21. Placi ceramice
Unde este prevazuta placarea cu placi ceramice, acestea vor fi de calitatea I, cu abateri
corespunzatoare de forma si dimensiuni, omogene, fara fisuri sau alte defecte. Placile de
podea vor fi de 330 x 330 x 9 mm, plintele vor fi de 330 x 100 x 9 mm, iar placile de
perete vor fi de 300 x 200 x 6 mm. Orice modificari fata de cele prezentate sunt posibile
numai cu acordul Inginerului.

5.1.22. Pardoseala si plinta de PVC
In cazul placilor de pardoseala din vinilin, acestea vor fi din PVC flexibil de trafic greu
conform cu SR EN 649:1999 de culoare aprobata. Placile vor fi de 250 x 250 x 3 mm
grosime si plinta va fi de 125 x 250 x 3 mm grosime fixate liniar si amplasate utilizand
adezivi strict in conformitate cu recomandarile producatorului. Orice modificari fata de
cele prezentate sunt posibile numai cu acordul Inginerului.

5.1.23. Conducte de serviciu pentru apa calda si apa rece
Conductele de serviciu pentru apa rece si apa calda vor fi din PVC , Cupru, PPR sau
GRP cu imbinari sudate si fitinguri, montate si fixate in conformitate cu instructiunile
furnizorului.

5.1.24. Robineti de inchidere pentru conducte de serviciu de apa calda si rece
Daca nu se specifica in mod diferit, robinetii de inchidere vor fi de tip sferici din bronz cu
conectori de imbinare filetati pentru racordareala conductele de serviciu.

5.2. Pereti de zidarie
5.2.1. Depozitarea materialelor
Blocurile vor fi incarcate si descarcate manual si nu prin basculare, si nu vor fi utilizate
pana la 4 saptamani dupa turnare daca nu se obtine o altfel de aprobare in scris de la
Inginer.
Toate blocurile vor fi manipulate cu grija de la fabrica la locul de utilizare si sortate cum
se cuvine in pozitia corespunzatoare pentru lucrare. Ele nu vor fi depozitate in apa si vor
protejate de ploaie, noroi sau de contaminarea cu alte materiale.
Nisipul va fi depozitat separat intr-o locatie uscata, curata si protejata de contaminare.
Pagina 126 din 142
Cimentul va fi depozitat pe un teren sub acoperis si protejat de umezeala, si in asa
maniera ca sa permita sa fie utilizat prin rotatie in ordinea livrarii si in conformitate cu
succesiunea de livrare si in concordanta cu cerintele Clauzei 4.3.1.

5.2.2. Amestecarea mortarului
Toate materialele vor fi exact masurate cu casetele de calibrare si amestecate mecanic
la o consistenta uniforma. Mortarele se vor utiliza intr-o ora cu adaos de ciment dupa
care el va fi descarcat. Reamestecarea mortarului nu va fi permisa. Casetele de calibrare
si amestecatoarele vor fi tinute curate.

5.2.3. Zidaria
Toate zidariile daca nu este altfel specificat vor fi in conformitate cu recomandarile SR
EN 1996:2006. Toate suprafetele pe care zidariile urmeaza sa fie construite vor fi
curatate de orice material strain care influenteaza legatura intre suprafata si zidarie.
Folosirea blocurilor sparte si degradate nu vor fi permise in orice zidarie aparenta. Toate
lucrarilor vor fi construite uniform, corect si la nivel, cu toate muchiile verticale si
orizontale, toate rosturile in cruce vor fi solide, pline cu mortar in orice directie in timpul
executiei lucrului.
Toate blocurile vor fi curatate inaintea amplasarii si vor fi umezite cu apa cu cel putin 3
ore inaintea folosirii cu o metoda care va garanta ca fiecare bloc e complet si in mod
uniform umezit.
Nici o lucrare nu se va ridica mai mult de 1 m deasupra lucrarilor adiacente si aceste
cresteri trebuie sa fie corect sprijinite. Nici o zidarie nu va avansa pe verticala mai mult
de 1,5 m intr-o zi. Rosturile in ziduri pentru a fi facute sau retrase vor fi extrase 10 mm
pentru a forma o cheie.
Inaltimea randurilor de zidarie nu va varia peste tot in constructie, si fiecare rand de
zidarie se va nivela si marca astfel incat patul rosturilor se va gasi in linie cu pervazurile,
buiandrugii si alte particularitati de constructie.
Blocurile de umplutura vor fi umplute cu beton Clasa C25 unde este indicat in Desenele
de executie.

5.2.4. Conservarea si protejarea
Cand se construieste zidarie in conditii atmosferice nefavorabile si in protectia muncii
finalizate, Antreprenorul va aplica aceleasi instructiuni asa cum este specificat pentru
lucrarile de betonare.
Pagina 127 din 142
Toate lucrarile de zidarie, inclusiv rosturile, vor fi protejate prin pastrarea zidului umed
sau jilav cu o metoda aprobata de Inginer.

5.2.5. Pereti neportanti
Toate zidurile care nu sunt portante nu vor fi aduse la nivelul final pana cand construirea
oricarei placii de beton armat de acoperis nu va fi completa, si acoperisul final nu va fi
ncheiat.

5.2.6. Legaturile structurilor de beton
Legaturile jonctiunilor cu lucrarile de beton armat vor fi de tipul fluture conform SR EN
845:2008 va fi distribuita in beton la centre asemenea pentru a fi in linie cu adancimea
centrului si latimea rostului de mortar.

5.2.7. Rosturi de tasare
Rosturile de tasare vor fi conform cu cerintele specifice in lucrari de beton asa cum este
descris in aceste specificatii.

5.3. Dulgerie si tamplarie
5.3.1. Generalitati
Materialul lemnos va fi sortat in asa maniera ca sa se previna deformatiile si pentru a
avea toate elementele disponibile oricand pentru inspectie. Tot materialul lemnos va fi
subiectul inspectiei pe santier element cu element din partea Inginerului care poate
respinge acel material lemnos care nu este conform specificatiilor de calitate. Orice parte
a materialului lemnos care este deformat sau are defecte ascunse va fi inlocuit.
Materialul lemnos va fi in principiu taiat cu fierastraul in rigle la dimensiunile solicitate cu
cel putin o luna inainte de a fi utilizat.

5.3.2. Protejarea materialului lemnos
Toata tamplaria si lemnul de constructie va primi tratament de protectie. Protectia va fi
solutie pe baza de cupru / crom / arsenic aplicata in conformitate cu instructiunile
fabricantului si SR EN 1912:2007 (vezi tabelul de la clauza 5.6.13.).
Inaintea tratamentului materialul lemnos va avea continutul de umiditate corect specificat
si fara suprafata umezita sau murdara. Tratamentul va fi executat dupa ce toate taierile
si fasonarile sunt complete si trebuie avut grija sa evite deteriorarile suprafetelor lemnului
Pagina 128 din 142
tratat in tratamentul urmator. Unde materialul lemnos este furnizat tratat cu substante de
protectie si cu toate acestea taiat ulterior, conturat, gaurit sau deteriorat, suprafetele
expuse la aceste taieri, conturari sau gauriri va fi acoperit generos cu acelasi tip de
substanta de protectie bine periat. Dupa tratament materialul lemnos va fi stivuit cu grija
intr-un loc acoperit bine ventilat pentru a se asigura evaporarea completa a surplusului
de solvent de la substanta de protectie inaintea incorporarii in lucrare.
Inregistrarile tratamentului de protectie si a certificatelor de conformitate cu standardele
in vigoare vor fi pastrate de Antreprenor.

5.3.3. Cuie si suruburi
In toate suprafetele ce vor fi vopsite, floarea cuiului va fi perforata si suruburile
insurubate sub suprafata si umplut cu plomba.

5.3.4. Dimensiuni finisate
Materialul lemnos taiat cu fierastraul va fi la formatul intreg cerut. Dimensiunile date in
listele de cantitati pentru tamplaria fasonata are marimea nominala, 3 mm vor fi permisi
pentru dimensiunea nominala pentru fiecare fata fasonata.

5.3.5. Executia
Toata tamplaria va fi conforma cu SR EN 1912:2007. Munca dulgherului si a tamplarului
va fi legata si pusa impreuna intr-o maniera iscusita cu un numar suficient de cuie de
marime adecvata pentru a mentine lucrul. Toate crestarile, imbinarile lemnului cap la
cap, zidirile de caramizi intre cadre de lemn necesare, etc vor fi executate cu atentie si
suprafata de reazem va fi in contact potrivit.
Toate formele de imbinari vor fi in asa fel pentru a transmite in siguranta incarcarile si
solicitarile la care materialul lemnos va fi supus si va fi satisfacator pentru Inginer.
Grinzile, penele si elementele structurale vor fi, pe cat posibil, dintr-o bucata. Unde
imbinarile sunt inevitabile in grinzi sau penele vor fi innadite corespunzator si asamblate
prin buloane si unde este practicabil, vor fi amplasate la punctele de reazem. Imbinarile
capetelor de lemn, daca nu este specificat altfel, vor fi de lungime egala de doua ori
adancimea elementului, prevazut ca cherestelele alaturate sa fie continuu. Cosoroabele
vor fi injumatatite la unghiuri si articulatii in lungime daca nu se poate obtine altfel dintr-o
singura bucata.
Elementele de tamplarie vor fi pastrate cu grija, stivuite pe teren si protejate pana cand
este necesara. Ele nu vor fi lipite cu clei, impanate sau prinse cu scoabe decat imediat
Pagina 129 din 142
inainte de folosire. Cadrele de usa, etc. vor avea imbinari cu cep si canelura cu scoabe
de imbinare a lemnului de esenta tare sau pene, lipite si curatate.
Calitatea executiei va fi conform cu SR EN 942:2007 si va fi in general in conformitate cu
mostrele de tamplarie indicate de Inginer pe santier.

5.3.6. Verificarea inaintea pregatirii
Pregatirea specificata in Clauza 5.3.2 nu va fi executata pana cand lemnul de constructie
pegatit nu va fi inspectat si aprobat de Inginer, dar va fi facut inainte de asamblarea
finala si fixare.

5.3.7. Defecte
Daca in 12 luni de la terminare orice scorojire, deformare sau circumvolutiune ar aparea
sau orice alt defect apare in orice element de tamplarie care sunt atribuite defectelor
materialelor sau executiei, aceste lucrari defecte vor fi indepartate si inlocuite cu
aprobarea Inginerului. Orice alta lucrare supusa inlocuirii din cauzele de mai sus, va fi de
asemenea refacuta pe cheltuiala Antreprenorului.

5.4. Ferestre si usi
5.4.1. Generalitati
Toate usile si ferestrele atat la interior cat si la exterior vor fi complet rezistente la
intemperii si impermeabile la conditii climatice.
Daca nu se specifica altfel toate deschiderile ferestrelor si usilor in pereti de zidarie vor fi
sustinute de buiandrugi de beton armat corespunzatori.

5.4.2. Tamplarie PVC
Materialele utilizate pentru tamplaria de PVC vor fi conform prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare si de o clasa adecvata destinatiei dorite.
Proiectantul va preciza caracteristicile tamplariei:
etansarea la apa si la vant;
rezistenta la ncarcarea din vant;
coeficientul de transfer termic al tamplariei si geamului termoizolant sau al
ansamblului;
indicele de izolare fonica etc.
Pagina 130 din 142
Pentru birouri, spatii de lucru coeficientul de transmisie termica a tamplariei va fi de
maximum UF = 1,8 W/mpK (rama, cercevea si geam termoizolator). Pentru spatii de
depozitare, productie sau cele cu ncalzire de garda tamplaria poate avea un coeficient
de transfer termic UF cuprins ntre 2 si 2,8 W/mpK.
Indicele de izolare fonica la zgomot aerian minim admis este de 29 dB.
Prelucrarea materialelor n timpul executiei tamplariei termoizolante se va realiza cu
utilajele profesionale indicate de fabricantul sistemului, cu respectarea n detaliu a
tehnologiilor, nefiind permise prelucrari manuale sau cu utilaje improvizate care pot
determina diminuarea calitatii produselor Materialele pentru executia tamplariei din PVC
vor avea urmatoarele caracteristici:
compozitia chimica a profilelor va avea continut majoritar de Ca-Zn sau PVC
100% reciclabil; de preferinta fara continut de plumb si cadmiu, admise doar
pana in anul 2005;
profilele pentru ferestre vor avea minimum 3 camere de izolare termica
(conform C107/3-99, tabel 15), iar pentru usi cu minimum 2 camere;
latimea profilelor va fi de minimum 58 mm;
grosimea peretilor exteriori ai profilelor nu va fi mai mica de 3 mm;
coeficientul de transfer termic admis pentru profilele cu 3 camere de aer si
armatura din otel zincat va fi de maxim Ur = 1,7W/mpK;
toleranta maxima pentru planeitatea suprafetelor exterioare si interioare va fi
mai mica de 0,2 mm;
armatura din otel zincat folosita pentru rigidizare va avea grosimea minima
de 1,5 mm, iar cea pentru usi interioare si exterioare va fi de 2 mm;
suruburile de fixare a armaturii vor fi distantate la 30-40 cm
gradul minim de rezistenta la foc este C2;
durata de viata a profilelor albe trebuie sa fie de cel putin 25 de ani, iar a
celor colorate - 10 ani;
garniturile pot fi de tip EPDM sau in conformitate cu recomandarile
furnizorilor;
tamplaria va avea minim doua garnituri de etansare;
cercevelele trebuie sa permita grosimi de geam termoizolant diferite, de
regula, minimum 24 mm.

Pagina 131 din 142
5.4.3. Izolatia
Pentru ruperea puntii termice se pot folosi doua tipuri de produse: poliamida din doua
componente care isi pastreaza calitatile intre -30 si +75 grade Celsius sau dubla
poliamida (din fibra de sticla ranforsata), ce rezista la o diferenta de temperatura de 250
grade Celsius.
Etansarea se va face pe minimum doua garnituri.
Profilele trebuie sa admita geamuri termoizolante cu grosimi diferite de minimum 24 mm;
Grosimea peretilor exteriori ai profilelor va fi de minimum 1,5 mm;
Imbinarile de colt si teurile vor fi prevazute cu piesele de stabilitate specifice sistemului;
Indice de izolare fonica la zgomot aerian va fi de minimum 29 dB;
Asamblarile de colt vor fi etansate cu adezivul adecvat;
La montajul in golurile de zidarie, pentru o mai buna etansare se recomanda utilizarea
garniturilor perimetrale pe conturul exterior al tocului;
Componentele din otel, cu exceptia celor din inox, vor fi zincate;
Clasa de rezistenta la foc va fi prevazuta prin prescriptiile de proiectare conform
Normativului P118-99, art.2.3.24.

5.4.4. Fixarea usilor si ferestrelor
Unde tamplaria urmeaza sa fie umpluta dopul va fi din lemn de esenta tare taiat, prin
rasucire, canal in coada de randunica din lemn de esenta tare fixare bloc de forma la
locul de montaj sau Rawlplugs asa cum va fi specificat.
Cadrele de usi si ferestre vor fi securizate cu zavoare de expansiune (Hilti sau
echivalent) sau agrafe de otel galvanizate cotite 25 x 3 x 178 mm circumferinta, gaurit
innecat pentru insurubare sa mearga inapoi pe cadru, alta coada de peste de sfarsit
pentru construire asa cum este detaliat. Cadrele de usi si ferestre vor fi securizate cu cel
putin 3 agrafe pe latura sau asa cum este detaliat, asezate din loc in loc in general la 600
mm distanta maxima intre varfuri pentru suprafata de sprijin in articulatia solida in mortar.
Toate cadrele ferestrelor si usilor vor fi fixate exact in deschiderea lor. Imbinarile intre
cadre si perete vor fi infasurate si impermeabilizate cu materiale aprobate.

5.4.5. Feroneria
Toate partile mobile ale componentelor tamplariei urmeaza sa fie fixate cu spatii de
toleranta egale din toate punctele de vedere. Balamalele, etc. urmeaza sa fie montate in
aliniament perfect, incuietorile si zavoarele sa fie montate corespunzator in cadru sau in
Pagina 132 din 142
toc fara a permite jocuri ulterioare. Suruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelasi
metal ca feroneria. La terminare toata tamplaria va fi ajustata si feroneria unsa si totul va
fi in perfecta stare de functionare. Feroneria demontabila, cu exceptia balamalelor vor fi
demontate pentru vopsire si remontate inaintea stratului final de vopsea sau la terminare
asa cum este solicitat de Inginer.
Incuietorile urmeaza sa fie fixate unde este aratat in Desene sau asa cum este dictat de
Inginer. Toate incuietorile usilor externe vor avea trei chei, iar toate incuietorile interioare
doua chei. Toate cheile trebuie sa fie diferite daca Inginer nu emite intructiuni contrarii in
scris. Toate incuietorile si piesele in miscare vor fi unse si lasate in stare perfecta de
functionare si toate cheile vor fi marcate corespunzator, etichetate si transmise
Inginerului asa cum se solicita.
Toate usile de lemn vor fi echipate cu model aprobat de incuietoare asezata combinat si
zavor complet cu manere de aluminiu. In plus usile duble vor avea zavoare cu butoias
montate in fata si in spate la un canat.

5.4.6. Laminarea
Usile de toaleta in contact cu apa stropita pe fata interioara, vor fi protejate cu PVC de
1,5 mm grosime foaie formica sau echivalent, aplicata prin presare cu clei strict in
conformitate cu recomandarile fabricantului.

5.5. Tencuiala exterioara si alte finisaje
5.5.1. Tencuiala interioara si tencuiala exterioara
Inainte de a fi executate tencuiala interioara si exterioara, toate muchiile vor fi curatate
pe o adancime de 10 mm, suprafata peretelui curatata si toate materialele straine
indepartate.
Toate suprafetele de beton care vor fi tencuite trebuie sa fie crestate cu atentie si
complet cu o unealta corespunzatoare pentru a furniza o suprafata adecvata si
corespunzatoare.
Imediat, inainte de tencuirea tuturor suprafetelor, acestea vor fi complet udate. Toate
tencuielile vor fi pastrate umede pentru sapte zile dupa aplicare.
Tencuiala exterioara pe cladiri va fi aplicata in doua straturi de mortar de ciment/nisip cu
liant var sau alt produs aprobat de supervizor, conform SR EN 998:2007, cu o gletiera la
o grosime minima totala de 20 mm.
Daca nu este specificat altfel sau indicat in Desene tencuiala interioara va fi conform SR
EN 998:2007 si va fi aplicata intr-un strat de minim 12 mm grosime.
Pagina 133 din 142
Tencuiala pe peretii interiori si pe tavane va fi aplicata in doua straturi cu o grosime
minima totala de 20 mm dupa cum urmeaza:
- Stratul de acoperire: ciment/nisip SR EN 13914:2005;
- Finisaj: ghips din ipsos deshidratat conform SR EN 13279:2005, cu suprafata
neteda
- Straturile de acoperire vor fi aplicate complet, drepte si razuite si au dus la o
suprafata corecta.
Recalirea si reconstruirea amestecurilor nu vor fi permise dupa ce tasarea initiala a avut
loc.
Suprafetele finisate vor fi lasate corecte, netede si fara pete si toate colturile vor fi
finisate corect, vertical si neted si executate in acelasi timp cu suprafetele peretelui
adiacent. Orice defecte minore sau pete in gletuire, care in opinia Inginerului pot fi in
mod satisfacator reparate vor fi prompt facute prin intermediul unui model rectangular
ascutit cu muchii taiate dedesubt pentru a forma o piesa in forma de coada de randunica
si va finaliza cu tencuiala sau gletul inconjurator.

5.5.2. Pardoseala din granit
Pardoseala va fi asternuta uniform, in grosime corecta si profilele aratate in Desene, in
timp ce betonul de baza este inca proaspat. Pardoseala va fi lucrata si netezita cu mistria
pe o suprafata dura si uniforma in timp ce este inca proaspata.
Priza suprafetei va fi efectuata prin aplicarea unei solutii, compusa volumetric din o parte
silicat de sodiu la patru parti apa curata, sapte pana la paisprezece zile dupa asternere.
Solutia va fi pulverizata prin intermediul unei stropitori si intinsa uniform cu un spalator. A
doua aplicare compusa volumetric din o parte silicat de sodiu la trei parti apa curata va fi
facuta in aceeasi maniera la doua zeci si patru de ore dupa prima aplicare. Aplicarea
finala compusa volumetric din o parte silicat de sodiu si doua parti apa curata va fi facuta
in aceeasi maniera la doua zeci si patru de ore de la a doua aplicare. Dupa aplicare
finala orice silicat neabsorbit de suprafata va fi indepartat prin spalare cu apa curata.

5.5.3. Pavaje si borduri din mozaic in situ
Pavajele de mozaic in situ se vor compune din doua parti si jumatate (2) sparturi de
marmura de 6 mm de culoare aprobata, si o parte ciment colorat. Totul va fi rolat si intins
cu mistria pe o suprafata neteda densa si va fi slefuita jos la terminare la o suprafata
polizata fara gauri, pete si murdarie.
Pavajul va fi asezat pe panouri de 1 m, separate de benzi de ebonita de 6 x 31 mm.

Pagina 134 din 142
5.5.4. Placi ceramice netede pentru perete
Placile netede vor fi umezite in apa curata si aplicat cu peria pe fata interioara cu adezivi
specializati pentru interior/exterior cu 24 de ore inaintea fixarii. Apoi ele vor fi puse pe un
pat de mortar de ciment (1:3) si fixate dupa aceea cu acuratete si muchii drepte.

5.5.5. Pardoseala ceramica si placi de plinta
Placile vor fi umezite in apa curata si se aplica cu peria pe fata interioara o pasta de
ciment, inainte de a fi puse. Ele vor fi puse pe un pat de mortar de ciment (1:3), utilizand
ciment colorat si fixate dupa aceea cu acuratete si muchii drepte.
Daca nu este altfel specificat o plinta de 100 mm inaltime va fi furnizata la toate
suprafetele unde sunt specificate pardosele ceramice.

5.5.6. Protectia placilor
Dupa asezarea placilor, ele vor fi imediat acoperite pentru a asigura protectie completa
la murdarie si distrugere in timpul tuturor etapelor urmatoare de lucru. Antreprenorul va fi
nevoit, pe propria sa cheltuiala sa indeparteze orice placa care este patata sau
deteriorata inaintea finalizarii lucrarilor si le va inlocui cu altele noi.

5.5.7. Materialul pardoselilor
Pardoselile vor fi executate din materiale corspunzatoare conditiilor locale ale mediului
de lucru, substantelor si materialelor vehiculate sau utilizate din incaperea, cladirea sau
corpul de cladire unde se monteaza.

5.6. Vopsitorii si alte straturi de protectie
5.6.1. Generalitati
Daca nu este altfel specificat, executia si calitatea materialelor pentru vopsitorii va fi
conform cu SR EN 1062:2004, "Vopsitorii la Constructii si SR EN ISO 12944:2002
Protectia structurilor de otel impotriva coroziunii.

5.6.2. Vopsitorii si zugraveli
Antreprenorul va prezenta certificate de la furnizorii aprobati dand garantii ca vopseaua
oferita este conform cu standardele relevante (de exemplu SR EN ISO 12944:2002), cu
Specificatiile, si este corespunzatoare pentru conditiile locale si compatibila cu suprafata
de aplicare. Producatorul si tipurile de vopsea nu vor fi schimbate fara ca in prealabil sa
Pagina 135 din 142
se obtina aprobarea scrisa de la Inginer. Antreprenorul va utiliza serviciile de
Supervizare de la furnizorul vopselei. Ar trebui ca pentru orice neconcordanta cu aceste
Specificatii, Antreprenorul sa obtina instructiuni scrise de la Inginer inaintea avansarii cu
lucrarile. Furnizorul vopselei va permite pentru inspectie si verificare pregatirea si
vopsirea pe parcursul tuturor etapelor Contractului si sa raporteze Inginerului.
Toate straturile de vopsea pentru sistemul de acoperire va fi compatibil unul cu celalalt si
va fi de la acelasi fabricant daca nu este altfel aprobat de Inginer.
Fiecare transport de vopsea va fi furnizat in containere sigilate de fabricant, insotit de un
certificat de garantie prin care vopseaua este conforma cu standardele relevante si
Specificatiile. Informatiile ce rezulta din testele si analizele facute in timpul fabricatiei vor
fi atasate. Capacitatea containerului nu va fi mai mare de 0.03 m. Numele fabricantului,
tipul vopselei, numarul lotului, conditii speciale de depozitare, etc trebuie aratate clar pe
fiecare container. Containerele vor ramane nedeschise, separat de mostrele necesare,
pana ce sunt cerute pentru folosire si utilizate in ordinea livrarii.
Vopseaua isi va pastra proprietatile pe perioada depozitarii pe santier si orice vopsea
care nu indeplineste conditiile nu va fi permisa spre a fi utilizata la lucrari. Vopseaua care
nu a fost folosita in perioada de garantie, specificata pe containere sau in 12 luni de la
data de fabricatie( oricare este mai mica), va fi inlocuita. Vopselele oxidate, gelifiate, sau
altfel deteriorate nu vor fi utilizate.

5.6.3. Testarea vopselei
Inaintea comandarii oricaror materiale pentru vopsire Antreprenorul va avea mostre din
acestea testate, asa cum este specificat de Inginer, printr-o autoritate de testare,
Propusa de Antreprenor si aprobata de Inginer, pentru a stabili care din calitatile de
vopsea este capabila sa reziste la oricare din conditiile posibile de pe santier. Piese de
test vor fi vopsite de Antreprenor, separat pentru fiecare tip de vopsea.
Daca Inginerul solicita mostre din containere, acestea vor fi luate si testate la orice
moment dupa livrarea pe teren.

5.6.4. Pregatirea si intretinerea suprafetelor
Pregatirea suprafetei initiale pentru materialului ce va fi aplicat va fi asa cum este descris
in prescriptiile tehnice ale furnizorului, aferente fiecarui material in parte.
Imediat inaintea aplicarii oricarui strat intreaga suprafata ce va fi vopsita va fi curatata in
intregime de tot praful, vopsea exfoliata sau grasime prin spalarea cu apa curata
prospata si daca este necesar perierea cu o perie aspra. Antreprenorul va examina toate
suprafetele inaintea aplicarii oricarui strat. Nici o vopsea nu va fi aplicata pe suprafete
Pagina 136 din 142
ude, acide, alcaline, cu igrasie, brute sau unsuroase. Nici un strat nu va fi aplicat pe orice
suprafata inainte ca Inginerul sa inspecteze suprafetele curatate si preparate.

5.6.5. Conditiile de executie
Toate lucrarile vor fi executate de muncitori calificati, cu experienta in folosirea
materialelor specificate.
Toate vopselele vor fi complet amestecate pana la omogenizare si, daca este necesar,
vor fi curatate de pelicule, bulgari sau sedimente. Diluantii si agentii de uscare vor fi
adaugati numai pentru a permite vopselei sa fie conform cu conditiile aplicarii sau
cerintele uscarii. Diluantii si agentii de uscare vor fi compatibili cu vopseaua si nu vor fi
utilizati fara aprobarea Inginerului si a furnizorului vopselei.
Pentru a preveni pierderea aderentei si separarea solventului vor fi urmarite in mod
deosebit instructiunile furnizorului de vopsea in privinta perioadelor minime si maxime
intre straturi si intervalul de temperatura pentru aplicare. Metoda de aplicare a vopselei
va fi subiectul aprobarii de catre Inginer si va fi in conformitate cu recomandarile
furnizorului. Unde alterarea suprafetelor invecinate este posibil sa se intample, si in cazul
in care vopselele contin plumb, nici o pulverizare nu va fi permisa.
Daca pensula sau rola de vopsire a suprafetelor nu sunt netede, ele vor fi slefuite si
desprafuite sa se obtina o suprafata neteda si mata la care stratul urmator va adera cu
fermitate. Pelicula de vopsea nu va avea grosime excesiva sau inegala si suprafata
terminata va fi fara defecte. Stratul final de acoperire va fi neted si fara defecte,
incluzand acele expuneri datorate de straturile precedente.
Carpele, pensulele si uneltele utilizate care au fost folosite in pregatirea si vopsirea
suprafetelor vor fi curatate cu terebentina sau diluant asa cum este aprobat de Inginer.
La sfarsitul fiecarei perioade de vopsire, vopseaua ramasa in recipient va fi indepartata si
nu va fi amestecata cu vopseaua proaspata din bidonul original.
Garnituri, feroneria, intrerupatoare, aparate electrice, etc care nu necesita sa fie vopsite
vor fi demontate inaintea inceperii procesului de vopsire si remontate dupa terminarea
vopsitoriilor.
Dupa ce este aplicat fiecare strat Antreprenorul trebuie sa testeze suprafata vopsita in
prezenta Inginerului. Grosimea peliculei maxime uscate nu va depasi cifra minima
specificata pentru clasa specificata de protectie cu mai mult decat 20%. Antreprenorul va
fi responsabil pentru asigurarea intregului echipament pentru testarea straturilor
protectoare si va remedia toate defectele pentru satisfacerea Inginerului.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru a impiedica ca orice strat de vopsea in orice
mod la orice faza sa fie deteriorat. Daca cu toate aceste masuri stratul de vopsea este
deteriorat, Antreprenorul va repara de indata aceste deteriorari spre satisfactia
Inginerului. Lucrarile de vopsitorie nu vor fi expuse direct luminii soarelui. Lucrarile de
Pagina 137 din 142
pregatire, amorsarea sau de acoperire inferioara nu vor fi lasate expuse pentru o
perioada nepotrivita inainte de terminarea procesului de vopsire.

5.6.6. Protejarea si vopsirea lucrarilor metalice
Daca nu se specifica altfel, toate structurile metalice si otel vor fi curatate prin sablare
inaintea vopsirii. Curatarea prin sablare va fi suflare uscata utilizand nisip sau alte silice
abraziva. Gradul de curatire dupa sablare va fi de Clasa SA 2 1/2.
Trebuie avut grija ca sablarea sa curete gaurile bolturilor si alte strapungeri. Inaintea
acoperirii, tot praful va fi indepartat de pe suprafata. Primul strat de acoperire va fi aplicat
la cel mult o ora dupa curatarea prin sablare. Daca umiditatea relativa e mai mare de
75% acest timp va fi redus la o jumatate de ora.
Regiunea sudurilor va fi curatata de zgura sudurii si va avea muchiile ascutite rotunjite
inaintea aplicarii straturilor.
Curatirea prin sablare si aplicarea tuturor straturilor este facuta unde structura de otel
este prefabricata. Toate atelierele de vopsire vor executa acoperirea inferioara si vor
ramane asa pana cand vopseaua a fost protejata complet. Vopsitoriile in atelier vor fi
executate cu pulverizator de inalta presiune fara aer. Metodele de vopsire vor fi in
conformitate cu recomandarile si instructiunile furnizorului.
Pentru otelul in contact continuu cu apa sau expus permanent conditiilor de umiditate va
fi utilizat Sistemul de Acoperire A prezentat in tabelul de la clauza 5.6.13:
curatirea prin sablare la SA 2;
un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina epoxidica cu o
grosime minima de pelicula uscata de 25 microni in intervalul de timp
specificat (0,5 sau 1 ora)
doua straturi de doua pachete de gudron de huila puse in strat inalt din
rasina epoxidica vopsita, fiecare strat cu o pelicula de grosime minima
uscata de 200 microni pentru a fi aplicata in intervalul a 48 ore dupa
grunduire.
Pentru toate celelalte structuri de otel va fi utilizat Sistemul de Acoperire B prezentat in
tabelul de la clauza 5.6.13:
curatirea prin sablare la SA 2;
un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina epoxidica cu o
grosime minima de pelicula uscata de 25 microni in intervalul de timp
specificat (0,5 sau 1 ora);
Pagina 138 din 142
unul sau doua straturi de doua pachete acoperire cu rasina epoxidica pusa
in strat inalt pigmentata cu oxid de fier micaceu, cu o grosime minima de
pelicula uscata de 150 microni;
doua straturi de doua pachete de rasina epoxidica emailat la o culoare ce va
fi specificata cu o grosime minima de pelicula uscata de 50 microni pe strat.
Daca structurile de metal sunt mascate un strat de email poate fi omis.
Galvanizarea structurilor de otel trebuie sa fie executate asa cum este descris in aceasta
clauza si asa cum este indicat in Sistemul de Acoperire C prezentat in tabelul de la
clauza 5.6.13.
Structurile de otel ce vor fi galvanizate vor fi curatate de improscarile de sudura, zgura,
crusta sfaramata, si alte impuritati. Indepartarea rezultatelor coroziunii si tratarea
suprafetei imediat inaintea galvanizarii va fi facut prin decapare. Decaparea va fi facuta
intr-o solutie de acid clorhidric. Acidul va fi dupa aceea neutralizat dupa care structurile
metalice vor fi spalate si uscate. La sfarsit structurile metalice vor fi inmuiate in baia de
galvanizare.
Daca nu este altfel specificat toate structurile metalice vor fi galvanizate prin cufundare la
cald conform cu SR EN ISO 1461:2002 cu o rata minima de depunere de 460 g/m, dupa
terminarea tuturor sudurilor, perforarilor, slefuirilor sau debavurarilor metalului. Mana
curenta a balustradei sau alte elemente de structuri de otel mari vor putea fi galvanizate
pe sectiuni. Suprafata galvanizata va fi neteda si fara zgura sau alte impuritati. Toate
elementele vor fi decapate cum trebuie dupa galvanizare pentru a minimiza decolorarea.
Orice deteriorare a galvanizarii datorate transportului sau instalarii va fi refacuta pe
cheltuiala Antreprenorului, cu o metoda aprobata de Inginer. Unde elementele
galvanizate vor fi taiate sau deteriorate pe santier, Antreprenorul va remedia imediat
defectiunea si nu se va admite galvanizarea prin vopsire la rece. Protectia va fi aplicata
strict in conformitate cu instructiunile fabricantului si cu aprobarea Inginerului. Repararea
elementelor deteriorate va fi executata numai cu permisiunea expresa a Inginerului.
Daca supafetele galvanizate conform Sistemului C (prezentat in tabelul de la clauza
5.6.13.) sau galvanizarea in fabrica a suprafetelor foii, sarmei, cadrelor de usa, etc vor fi
vopsite in plus acestea vor fi conform cu cerintele acestei clauze, indicat ca Sistem de
Acoperire D prezentat in tabelul de la clauza 5.6.13.
Suprafetele galvanizate vor fi decapate sau decolorate inaintea vopsirii cu o amorsa
decapanta (altul decat decapant cu continut de cupru) care va fi doua pachete de
amorsa aplicata in conformitate cu instructiunile fabricantilor.
Dupa uscare fiecare suprafata amorsata va fi in totalitate spalata cu apa curata
proaspata si lasata sa se usuce. Terminarea se va compune din doua straturi de doua
pachete rasina epoxidica smaltuita (de culoare aprobata de Inginer) cu grosimea
peliculei uscate de 50 microni pe strat.
Pagina 139 din 142
5.6.7. Protejarea si vopsirea lemnului de esenta moale
Vopsirea lemnului de esenta moale este impartita in doua categorii:
tamplaria si dulgheria din lemn de esenta moale vizibile Sistem E prezentat in tabelul
de la clauza 5.6.13.
tamplaria din lemn de esenta moale mascate Sistem F prezentat in tabelul de la
clauza 5.6.13.
Suprafata lemnului de esenta moale care va fi vizibila si vopsita va fi curatata, degresata,
stearsa de praf la o suprafata neteda. Gaurile, fisurile si petele in suprafetele expuse vor
fi astupate cu chit, si nodurile vor fi tratate. Grunduirea va fi facuta cu un grund pe baza
de solvent pentru lemn conform cu SR EN 927:2007. Dupa grunduire suprafata va fi din
nou degresata si stearsa de praf. Apoi suprafata va fi vopsita cu un strat protector de
vopsea si doua straturi de finisare de luciu de vopsea pe baza de ulei compatibil. Primul
strat de finisare va fi slefuit pe suprafata interioara inaintea aplicarii stratului final.
Lemnul de esenta moale folosit pentru tamplaria mascata sau nevopsita va fi grunduit cu
un strat intermediar dupa fabricare si conservare. Grundul va fi pe baza de plumb
conform cu SR EN 927:2007. Gaurile, fisurile si petele in suprafetele expuse vor fi
astupate cu chit, si nodurile vor fi tratate. Suprafetele de contact cu zidaria de caramida
sau betonul vor fi date cu un al doilea strat de grund.

5.6.8. Protectia lemnului de esenta tare
Protectia lemnului de esenta tare va fi in conformitate cu Sistemul de Acoperire G
prezentat in tabelul de la clauza 5.6.13..
Toata tamplaria din lemn de esenta tare va primi tratament de protectie cu inhibitor de
imbatranire pe baza de apa. Suprafata lemnului de esenta tare nu va fi vopsita, dar va fi
tratata cu email penetrant hidrofug de clasa exterioara si finisare cu email lucios.

5.6.9. Protectia lemnului in apa
Daca nu este altfel aprobat, cheresteaua pentru utilizare in apa sau pamant va fi tratata
in conformitate cu Sistemul de Acoperire H prezentat in tabelul de la clauza 5.6.13.
Cheresteaua va fi tratata intr-un amestec de o parte creozot la o parte pacura bruta
pentru a da o absortie finala de 0.054 m/m de cherestea. Cheresteaua va fi complet
imersata intr-o baie cu amestec rece care va fi dupa aceea incalzit la o temperatura de
aproximativ 117C, si mentinuta la aceasta temperatura pentru 40 de minute dupa care
va fi indepartata si stivuita pentru uscare.

Pagina 140 din 142
5.6.10. Protectia si vopsirea betonului, tencuielilor si zidariei de caramida
Betoanele, tencuielile, zidariile de caramida si alte suprafete cimentate vor fi vopsite
conform cu Sistemul de Acoperire J prezentat in tabelul de la clauza 5.6.13.
Suprafetele de beton, gletuite, tencuite si ale zidariilor de caramida care vor fi vopsite vor
fi lasate sa se usuce dupa finalizare si vor fi apoi tratate cu solutie anti-fungica. Subiect
de aprobare pentru Inginer spalarea fungicida poate fi omisa daca primul sau stratul de
grund vopsit ce va fi aplicat incorporeaza fungicide indicate. Suprafetele vor fi dupa
aceea vopsite cu doua straturi de emulsie acrilica.
5.6.11. Culorile
Culorile vor fi asa cum este specificat de Inginer sau Angajator. Suprafetele mostre vor fi
pregatite asa cum este cerut de Inginer, pentru stabilirea culorii, terminarii si executiei si
aceste suprafete vor fi indepartate asa cum se cere.
Unde doua sau mai multe straturi de vopsea de aceeasi culoare sunt specificate, stratul
de protectie va fi nuantat sa diferentieze intre straturi. Stratul final nu va fi nuantat.
5.6.12. Reabilitarea lucrarilor de vopsitorii existente
Unde revopsirea suprafetelor existente este aratata in Desene sau este dictata de
Inginer, suprafetele ar trebui sa fie pregatite asa cum este stabilit in Clauza 5.6.4,
Pregatirea si intretinerea suprafetelor.
Daca exista orice semn de deteriorare a materialelor de dedesubt, straturile existente vor
fi in intregime indepartate cu o metoda sigura care sa nu se faca nici o deteriorare
viitoare la materialul de dedesubt si asa cum este specificat de Inginer.
Pregatirea si vopsirea suprafetei urmatoare va urmari cerintele in ceea ce priveste
vopsirea lucrarilor noi asa cum este descris in clauzele de mai sus.
5.6.13. Rezumatul sistemelor de acoperire
Tabelul urmator contine toate sistemele de acoperire care au fost descrise anterior:
Sistem Aplicare Descriere
A pentru otel in
contact cu apa,
pamantul sau
expus la
conditii de
umiditate
- curatirea prin sablare la SA 2;
- un strat de doua pachete zinc imbogatit cu
amorsa de rasina epoxidica cu o grosime
minima de pelicula uscata de 25 microni;
- doua straturi de doua pachete de gudron de
huila puse in strat inalt din rasina epoxidica
vopsita, fiecare strat cu o pelicula de grosime
minima uscata de 200 microni pentru a fi
aplicata in intervalul a 48 ore dupa grunduire.
Pagina 141 din 142
B pentru alte
structuri de
otel
- curatirea prin sablare la SA 2;
- un strat de doua pachete zinc imbogatit cu
amorsa de rasina epoxidica cu o grosime
minima de pelicula uscata de 25 microni;
- unul sau doua straturi de doua pachete
acoperire cu rasina epoxidica pusa in strat
inalt pigmentata cu oxid de fier micaceu, cu o
grosime minima de pelicula uscata de 150
microni;
- doua straturi de doua pachete de rasina
epoxidica emailat la o culoare ce va fi
specificata cu o grosime minima de pelicula
uscata de 50 microni pe strat.
C pentru otel in
conditii
speciale si
turnat in beton
- indepartarea zgurii, cruste si a altor
impuritati
- decaparea in acid clorhidric, neutralizarea,
spalarea si uscarea.
- galvanizarea prin cufundare la cald in
conformitate cu SR EN ISO 1461:2002
D pentru otel
galvanizat
- pentru suprafete proaspat galvanizate,
decapate si / sau alterate
- curatarea si degresarea
- un strat de doua pachete de amorsa
decapanta
- doua straturi de doua pachete de rasina
epoxidica emailata de o culoare ce va fi
specificata cu o grosime a minima de pelicula
uscata de 50 de microni per strat.
Pagina 142 din 142
E pentru
tamplarie
vizibila din
lemn de
esenta moale
- tratament de protectie
- curatarea, degresarea si stergerea de praf
- un strat de solvent pe baza de grund de
lemn conform cu SR EN 927:2007
- degresarea si stergerea de praf
- un strat protector de vopsea pe baza de ulei
- doua straturi de finisare de luciu de vopsea
pe baza de ulei compatibil la culoarea ce se
va specifica
F pentru
tamplarie
nevizibila din
lemn de
esenta moale
- tratament de protectie
- un strat de plumb sau miniu de plumb / oxid
de fier pe baza de grund de lemn
- doua straturi in contact cu suprafetele
zidariei de caramida sau betonului
G pentru lemn de
esenta tare
vizibil
- tratament de protectie conform
- email penetrant hidrofug de clasa exterioara
si finisare cu luciu complet
H pentru lemn in
apa si pamant
- imersarea intr-o mixtura fierbinte (117C) de
1:1 creozot pacura pentru 40 de minute
J pentru
suprafete
cimentate ca
beton, zidarie
de caramida si
tencuiala
- un strat de amorsa sau strat protector de
vopsea pentru suprafetele de ciment cu
fungicide incorporate
- doua straturi de emulsie acrilica de culoare
ce va fi specificata

2007 - 2013


APE UZATE IN


Specificaii lucrri mecanice

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Specificaii Lucrri Mecanice

Pagina 2 din 106

CUPRINS

1 SPECIFICATII MECANICE GENERALE 8
1.1 Scopul lucrarilor mecanice 8
1.2 Standarde 8
1.3 Proiectarea si construirea 18
1.3.1 Caracteristicile proiectarii pentru siguranta in exploatare 19
1.4 Interschimbabilitate 20
1.5 Unitati de masura 20
1.6 Cerinte generale privind materialele 20
1.6.1 Folosirea metalelor 21
1.6.2 Otel forjat 21
1.6.3 Piese turnate 21
1.6.4 Bronz 22
1.6.5 Aluminiu si aliaje de aluminiu 22
1.6.6 Otelul inoxidabil 22
1.6.7 Sudarea 23
1.7 Vopsirea si protectia anticoroziva 23
1.8 Suruburi, piulite, saibe si materiale de asamblare 24
1.9 Piese Forjate 25
1.9.1 Fundatii, lucrarile de constructii si asamblarea utilajelor 25
1.10 Locatie si aliniere 26
1.11 Cerinte generale pentru lucrarile de otel 26
1.11.1 Balustrade 27
1.11.2 Platformele tabla expandata si din tabla striata 28
1.11.3 Scari fixe 28
1.11.4 Scari mobile 29
1.11.5 Capace de canal si rame 29

Pagina 3 din 106
1.12 Protectia mecanica 29
1.13 Etichetare 30
1.14 Eliminarea zgomotului si a vibratiilor 32
1.15 Conductele 33
1.15.1 Cerinte generale 33
1.15.2 Cerinte generale de instalare 33
1.15.3 Tubulatura termoplastica 35
1.15.4 Conducte din fonta ductila 35
1.15.5 Conducte din otel 36
1.15.6 Conducte din otel inoxidabil 36
1.15.7 Mansoane flexibile, adaptoare ale flanselor si mansoanele de expansiune 36
1.15.8 Canale colectoare si de ventilatie 37
1.15.9 Identificarea conductei 37
1.15.10 Echipamentul de ventilare 37
1.15.11 Protectia si ambalarea pentru expediere 39
1.15.12 Manuirea fitingurilor si conductelor 41
1.15.13 Depozitarea pe teritoriul locatiei si pastrarea in siguranta 41
2 ECHIPAMENTUL MECANIC 42
2.1 Vane 42
2.1.1 Generalitati 42
2.1.2 Suporti conducte si vane 43
2.1.3 Izolatie de protectie a conductelor, vanelor si a altor echipamente 43
2.1.4 Vane sertar 44
2.1.5 Stavile 44
2.1.6 Vane fluture 45
2.1.7 Supape regulatoare de presiune 46
2.1.8 Vanele cu bila 46
2.1.9 Vane cu membrana 46

Pagina 4 din 106
2.1.10 Debitmetre pentru apa potabila 47
2.1.11 Clapeti de retinere 47
2.1.12 Supape de aspiratie 47
2.1.13 Vane de aerisire 48
2.1.14 Vane cutit 48
2.1.15 Axele de actionare 49
2.1.16 Indicatorul de pozitie 49
2.1.17 Hidranti 49
2.1.18 Vane Telescopice 50
2.1.19 Actionarea vanelor 50
2.1.20 Vanele si stavilele actionate automat 50
2.2 Echipamente specifice procesului 52
2.2.1 Echipamente de filtrare 52
2.2.2 Echipament pentru deznisipator si separator de grasimi 56
2.2.3 Benzi transportoare 59
2.2.4 Transportor elicoidal 59
2.2.5 Mixere submersibile 60
2.2.6 Sedimentarea primara 61
2.2.7 Decantoare finale 63
2.2.8 Sisteme de aerare 66
2.2.9 Ingrosarea namolului & echipamentul de deshidratare 74
2.2.10 Instalatii de preparare a polimerilor 80
2.2.11 Instalatii de depozitare & dozare a chimicalelor 81
2.2.12 Instalatii de depozitare & control a oxidului de calciu 82
2.3 Echipamentul de pompare 82
2.3.1 Pompe tip Arhimedian 82
2.3.2 Pompe centrifuge 84
2.3.3 Pompe de apa uzata submersibile 85

Pagina 5 din 106
2.3.4 Pompe cu cavitate progresiva 86
2.3.5 Pompele axiale verticale 86
2.3.6 Pompe de drenaj 87
2.3.7 Pompe emulsie apa/nisip 88
2.3.8 Pompe de dozare chimicale 88
2.3.9 Unitati de hidrofor 90
2.3.10 Pompe cu tocator 91
2.4 Echipamentul mecanic auxiliar 91
2.4.1 Reductoare cu angrenaje 91
2.4.2 Mecanism de ridicare 92
2.4.3 Rezervoare de depozitare chimicale 93
3 TESTE SI INSPECTII 95
3.2 Inspectia 95
3.3 Teste pentru presiunea hidraulica 96
3.4 Testul de fabrica 96
3.5 Pompe si suflante 97
3.6 Motoare 97
4 ANEXA 98
4.1 Constructii din otel 98
4.2 Constructii din otel sudat si sectiunile acoperite 99
4.3 Protectia initiala 99
4.4 Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia
D. 99
4.5 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B si C. 100
4.6 Pregatirea otelului care va fi total incastrat in beton 101
4.7 Refacerea vopselei deteriorate 101
4.8 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara a suprafetelor galvanizate 101

Pagina 6 din 106
4.9 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala a suprafetelor din locatiile A,B si C 101
4.10 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala a suprafetelor din locatia D 102
4.11 Frormula vopselei di rasina epoxidica 102
4.12 Grosimea totala a vopselei 103
4.13 Conductele cu exceptia celor care vor fi pozate in soluri agresive 103
4.14 Otelul fabricat 103
4.15 Componentele din metale neferoase (care vor fi utilizate numai in locatiile A si B)104
4.16 Aliajul din aluminiu de rezistenta (va fi utilizat doar in locatia A) 104
4.17 Casa scarii din otel moale, incluzand grinzile longitudinale, benzile de rulare,
stalpii si piesele de sustinere ale acestoara, din locatiile A, B si C 104
4.18 Dispozitivele de fixare 104
4.19 Suprafetele de alunecare si rotative prelucrate 105
4.20 Orificiile temporare 105
4.21 Motoarele electrice, declansatoarele, panourile, carcasele si conductorii din otel
moale 105
4.22 Atelierul si conditiile de santier 105
4.23 Suprafetele galvanizate nevopsite din locatiile B si C 105


Pagina 7 din 106
IMPORTANT :

Atribuire.
ofertant, indiferent de rezultatul procedurii.

Pagina 8 din 106

1 SPECIFICATII MECANICE GENERALE
1.1 Scopul lucrarilor mecanice
In aceasta sectiune sunt prezentate caracteristici tehnice generale pe care trebuie sa le
indeplineasca echipamentele si lucrarile de montaj ale acestora, inclusiv orice alte
confectii metalice auxiliare. Aceste sunt echipamente folosite in mod general la statiile de
epurare ale apei uzate. Antreprenorul se va conforma cerintelor numai pentru acele
echipamente sau orice alte prevederi din prezenta sectiune care sunt aplicabile
proiectului intocmit de el.
1.2 Standarde
Lucrarile pentru echipamentul mecanic trebuie proiectate, fabricate, construite si testate
potrivit urmatoarelor coduri, standarde, reguli si reglementari (=standarde):
SR, STAS inseamna Standardele Romaniei
EN inseamna Norme Europene
ISO inseamna Organizatia Internationala a Standardelor
IEC inseamna Comisia Internationala de Electrotehnica
CEN inseamna Comisia Europeana de Standardizare
ISCIR inseamna Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
1.1.1. Lista standardelor Romanesti aplicabile
Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si
standardele in vigoare in Romania.
In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi
reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice
si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma
in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu
exceptia cazului cand Inginerul aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor
inferioare celor initiale.
In sensul celor mentionate anterior se vor avea in vedere standardele romanesti
mentionate mai jos; Lista nu este exhaustiva. Toate proiectele, materialele si lucrarile se
vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Atunci cand se
face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire
la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica

Pagina 9 din 106
prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si
codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in
Contract).
Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza
standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz in care va atasa documentatiei
proiectului norma respectiva, impreuna cu traducerea corespunzatoare in limba romana.
Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau
regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau
superioara standardelor si codurilor specificate.

SR EN 10243-2:2002
Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la
dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini
orizontale de forjat;
SR EN 10243-
1:2003/AC:2005
dimensiuni. Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane
matritoare sau prese verticale
SR EN 10243-
2:2002/AC:2005
dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini
orizontale de forjat.
SR EN 10250-4:2002
Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri
inoxidabile.
SR EN 10250-3:2002
aliate speciale.
SR EN 10250-2:2002
nealiate de calitate si oteluri speciale.
SR EN 10250-1:2002
Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii
generale
STAS 1097/2-91
Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru
cazane si recipiente sub presiune. Conditii tehnice
STAS 2171/2-84
Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri
limita pentru piese forjate pe ciocane.
STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6092/1-83
Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia
defectelor

Pagina 10 din 106
SR EN 29104:1997
Masurarea debitelor fluidelor in conducte inchise. Metode
de evaluare a performantei debitmetrelor electromagnetice
utilizate pentru lichide;
SR EN ISO 748:2008
ver.eng.
Hidrometrie. Masurarea debitelor de fluide in canale
deschise cu debitmetre sau flotoare
SR ISO 1190-1:1993
Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 1:
Simbolizarea starilor.
SR EN 13835:2003
Turnatorie. Fonta austenitica
SR EN 586-3:2002
Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3:
Tolerante la dimensiuni si de forma
SR EN 586-2:2001
Caracteristici mecanice si proprietati speciale
SR EN 586-1:2001
Conditii tehnice de inspectie si de livrare
SR EN 601:2004
Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia
chimica a pieselor turnate utilizate in contact cu produsele
alimentare
STAS 198/2:1992
Aliaje cupru-aluminiu turnate in piese
SR EN 604-1:2002
Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru
forjare. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare
SR EN 1706:2010
Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie
chimica si caracteristici mecanice.
SR EN 1559-4:2000
Turnatorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii
suplimentare pentru piesele turnate din aliaje de aluminiu
SR ISO 10049:1995
Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de
evaluare a Porozitatii
SR EN 604-2:2002
Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru
forjare.
STAS 8589-70
Culori conventionale pentru identificarea conductelor care
transporta fluide in instalatii terestre si navale.
SR 13354:1996
Manometre, vacuummetre si monovacuummetre
inregistratoare cu element elastic.
SR 3589-8:1994
Manometre, vacuummetre si manovacuummetre
indicatoare cu element elastic. Verificari de receptie.

Pagina 11 din 106
SR EN 62271-107:2006
Aparataj de inalta tensiune. Partea 107: Intreruptoare de
current alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni
nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusive
SR EN ISO 6603-2:2001
Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin
perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2:
Incercarea la soc instrumental
SR EN ISO 6603-1:2001
Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin
perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1:
Incercarea la soc neinstrumental
SR EN ISO 179-1/A1:2006
Materiale plastice. Determinarea proprietatilor de soc
Charpy. Partea 1: Incercarea neinstrumentala la
soc.Amendament 1.
SR EN ISO 4589-3:2000
Materiale plastice. Determinarea comportarii la foc cu
ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la
temperatura ridicata.
SR EN 12680-3:2003
Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese
turnate din fonta cu grafit nodular.
SR EN 1564:1999/A1:2006
Turnatorie. Fonta bainitica.
SR EN 1172:2001 ver.eng
Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii
SR EN 13347:2003
Cupru si aliaje de cupru. Bare si sarme pentru sudare si
pentru lipire tare
SR EN 12164:2003/ver.eng
Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare
mecanica simpla.
SR EN 13601:2003
Cupru si aliaje de cupru. Bare si sarme de cupru pentru
aplicatii electrice generale.
SR EN 12167:2002
Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare
pentru aplicatii generale.
SR EN 12163:2002
Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale.
STAS 2841-80
Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje
cupru-zinc.
SR EN 12420:2002
Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate.
SR EN
10293:2005/AC:2008. ver.
eng
Oteluri turnate pentru utilizari generale.
SR EN
13157:2004+A1:2010
Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu

Pagina 12 din 106
actionare manuala
SR EN 607:2006
Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii,
cerinte si metode de incercare
SR EN 13245-1:2005
Materiale plastice. Profile de policlorura de vinil
neplastifiata (PVCU) pentru utilizari in constructii. Partea 1:
Codificarea profilelor de culoare deschisa
SR EN ISO 15493:2004
Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii
industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de
vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurata
(PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie
metrica.
SR EN 13598-1:2004
Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru
bransamente sisteme de evacuare ingropate, fara
presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U),
polipropilena (PP) si polietilena (PE). Partea 1: Specificatii
pentru fitinguri auxiliare, incluzand camere de inspectie de
mica adancime.
SR EN 13566-3:2004 ver.
eng.
repararea retelelor de evacuare ingropate, fara presiune.
Partea 3: Tubare fortata, cu tevi continue.
SR EN 12842:2004
Racorduri de fonta ductila pentru sisteme de canalizare de
PVC-U sau PE. Conditiiti metode de incercare.
SR EN 580:2004
Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de
policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de
incercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura
data (DCMT.
SR EN 607:2006
Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii,
cerinte si metode de incercare.
SR EN 1905:2003 ver.eng.
Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguri
materiale de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U).
Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza
continutului total de clor.
SR EN 1452-5:2010
Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru
alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-
U). Partea 5.
SR EN 1452-4:2010

Pagina 13 din 106
U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare.
SR EN 1452-3:2010
U). Partea 3: Fitinguri.
SR EN 1452-2:2010
U). Partea 2: Tevi.
SR EN 1452-1:2010
U). Partea 1: Generalitati
SR EN 1401-1:2009
Sisteme de canalizare din materiale plastice ingropate
pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1:
Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem.
SR ENV 1401-3:2002
Sisteme ingropate de tevi de materiale plastice pentru
scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare.
SR ENV 1329-2:2002, ver.
eng
Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea
apelor murdareti uzate (la temperatura scazutati ridicata)
din interiorul structurii cladirilor. Policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea
conformitatii.
SR EN ISO 13783:2002
Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de
legatura duble de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U),
rezistente la sarcina axiala. Metoda de incercare a
etanseitatiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la
incovoiereti presiune interna.
SR ENV 1401-2:2001, ver.
eng
Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate
pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid
pentru evaluarea conformitatii.
SR ENV 1452-7:2001, ver.
eng
policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 7: Ghid
pentru evaluarea conformitatii.
SR EN 1453-1:2001, ver.
eng.
Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu
pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si
apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura
ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil

Pagina 14 din 106
neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si
sistem.
SR EN 12200-1:2001, ver.
eng.
Sisteme de canalizare de materiale plastice neingropate,
pentru scurgerea apelor pluviale, destinate utilizarii in
exterior. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea
1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem.
SR ENV 1453-2:2001, evr.
eng.
Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu
pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere (la
temperatura joasati la temperatura ridicata) in interiorul
cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea
2: Ghid pentru evaluarea conformitatii.
SR EN ISO 13844:2001,
ver. eng.
Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinari cu
etansare de policlorura de vinil neplastifiata pentru utilizare
cu tevi de PVC-U. Metoda de incercare a etanseitatii la
presiune negative.
SR EN 580:2004
Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de
policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de
incercare a rezistentei la diclormetan la o temperatura
data (DCMT).
SR EN 922:1996
Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale
plastice. Tevi si fitinguri de policlorura de vinil neplastifiata
(PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea
indicelui de viscozitate si calculul valorii K.
SR EN ISO 1452-2:2010
ver.eng.
alimentare cu apa, pentru bransamente si evacuare,
ingropate si de suprafata, sub presiune. Policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi
SR EN ISO 1452-5:2010
ver.eng.
neplastifiata (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a
sistemului
SR EN ISO 1452-3:2010
ver.eng.
neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Racorduri.
SR EN ISO 1452-
1:2010,ver.eng.

Pagina 15 din 106
neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati.
SR EN ISO 1452-
4:2010,ver.eng.
neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete.
STAS 6371-73
Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal.
STAS 981-74
Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si
pasi.

STAS 8417/2-90
Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre
pentru filete metrice cilindrice. Tolerante de executie si
limite de uzura
SR ISO 2902:1996
Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu
SR ISO 2903:1996
Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante
SR ISO 2904:1996
Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de baza
SR ISO 2901:1996
Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de baza si profiluri la
maximum de material
SR ISO 724:1996
Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza
SR EN 61058-1:2003
Intreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale
SR EN ISO 4375:2004
ver.eng.
Masurarea debitului fluidelor in canale deschise. Sisteme
de suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe
cursuri de apa.
SR ISO 9826:2001
Masurarea debitului de lichide in canale deschise. Canale
de masurare Parshall si Saniiri.
SR ISO/TR 9823:1998
Masurarea debitului de lichid in canale deschise. Metoda
explorarii campului de viteze care utilizeaza un numar
redus de verticale.
SR EN 1759-1:2005 ver.
eng.
Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi,
robinete, racorduri si accesorii, desemnate Class. Partea
1: Flanse de otel, NPS 1/2 pana la 24.
SR EN ISO 2361:2009
Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de
incercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
STAS 12476-86
Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile

Pagina 16 din 106
de vibratii
SR EN ISO 15493:2004:
Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru plicatii
industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de
vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurata
(PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie
metrica
SR EN 62305 - 1: 2006
Protectia impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.
SR EN 62305 - 3: 2006
Protectia impotriva trasnetului. Partea 3: Avarii fizice ale
structurilor si punerea in pericol a vietii.
SR EN 14525:2005 ver. eng.
Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu
tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la
conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta
cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment
SR EN
877:2004/A1:2007/AC:2008
Tuburi si racorduri din fonta, elemente de legatura si
accesorii destinate evacuarii apei din cladiri. Cerinte,
metode de incercare si asigurarea calitatii
SR EN 598+A1:2009
ver.eng.

Tuburi, racorduri si accesorii din fonta ductila si
asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si
metode de incercare.
SR EN 10029:1995
Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau
egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de forma si la
masa
SR EN 10025-1:2005
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare
SR EN 10025-3:2004:
Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea
3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii
sudabile cu granulatie fina in stare normalizata/laminare
normalizata
SR EN 10025-5:2005:
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de
constructii cu rezistenta imbunatatita la coroziunea
atmosferica
SR EN 10210-
2:2006/AC:2007
Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de
constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 2:
Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale
profilului
SR EN 10210-1:2006

Pagina 17 din 106
constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii
tehnice de livrare
SR EN 10210-
2:2006/AC:2007
constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 2:
Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale
profilului
SR EN ISO 898-6:2002
Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare.
Partea 6: Piulite cu sarcini de proba indicate. Filete cu pas
fin
SR EN ISO 898-5:2002
Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
executate din otel carbon si otel aliat. Partea 5: stifturi
filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu
sunt supuse eforturilor la tractiune
SR EN ISO 898-1:2009
ver.eng.
Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi
partial si complet filetate si prezoane de clase de calitate
specificate. Filete cu pas normal si filete cu pas fin.
SR EN ISO 1461:2009
Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si
otel. Specificatii si metode de incercare.
SR EN 10220:2003 ver. eng.
Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase
liniare
STAS 7335/3-86
Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice
ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din
otel
SR EN 10300:2006
Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si
imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare
aplicate la cald
SR EN 1011-
3:2002/A1:2004 ver.eng.
Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor
metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor
inoxidabile.
SR 13259:1996
Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal,
pentru utilizari generale
SR ISO
1127:1996/A99:2002
Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase
liniare conventionale
STAS 10321-88
Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri
inoxidabile si refractare

Pagina 18 din 106
STAS 10358-88
Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din
oteluri inoxidabile si refractare
SR EN 1124-2:2008
ver.eng.
Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare
sudate longitudinal, de otel inoxidabil cu mufa si capat
drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni
SR ISO
1127:1996/A99:2002
Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase
liniare conventionale
SR EN 10020:2003
Definirea si clasificarea marcilor de otel
SR EN 10312:2003/A1:2005
Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor
apoase, inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrare
SR EN 10216-
5:2005/AC:2008
Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii
tehnice de livrare. Partea 5: Tevi de otel inoxidabil
SR EN 1124-
1:2002/A1:2005
Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de
otel inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept.
Partea 1: Cerinte, incercari, control de calitate
SR EN 10217-7:2005
Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice
de livrare. Partea 7: Tevi de otel inoxidabil
SR EN 10088-1:2005
Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile
Alte standarde sau reglementari se vor aplica echipamentelor specifice sau sistemelor
daca anumite utilaje nu sunt acoperite de nici unul dintre standardele listate mai sus.
Lucrarile si echipamentele similare vor fi intotdeauna executate potrivit doar unuia dintre
standardele mentionate (coroborarea standardelor nu este permisa pentru lucrari si
echipamente similare, de ex. conducte din fonta/ conducte). Antreprenorul va mentiona
pentru fiecare lucrare si echipament standardul exact (de ex. SR EN 580:2004) pe care il
va aplica.
Toate partile echipamentului mecanic vor fi livrate si marcate conform CE potrivit
Directivei UE 98/37/AT.
1.3 Proiectarea si construirea
Antreprenorul trebuie sa proiecteze lucrarile in conformitate cu conditiile tehnice si pentru
satisfacerea Specificatiilor tehnice si cerintelor Inginerului. Proiectarea utilajelor trebuie
sa se faca in conformitate cu procedurile moderne si trebuie sa fie de asemenea usor de

Pagina 19 din 106
folosit, inspectat, curatat, lubrificat si reparat pentru a asigura o perioada de functionare
lunga si satisfacatoare in toate conditiile de intretinere. Calculatiile desenului
Antreprenorului trebuie sa se supuna cerintelor Inginerului.
Utilajele trebuie proiectate pentru un regim de exploatare sigur si adecvat unei
functionari continue de 24 h/zi, pe perioade lungi in conditiile climatice cerute si cu
intretinere minima. Antreprenorul poate fi convocat pentru a demonstra pentru fiecare
componenta, fie prin prezentarea fiselor de intretinere sau prin dovada ca exista un
echipament deja instalat in alta parte sau prin fise de teste relevante.
Pe ct posibil, utilajul trebuie proiectat si amplasat astfel inct gradul de intretinere si
reparatie cerut in lucrari sa fie minim. Exceptnd consumabilele precum periile de
carbune si altele asemanatoare, care in mod normal se inlocuiesc mai des, nicio parte
care este supusa uzurii nu trebuie sa aiba o perioada de functionare de la nou la reparat
mai mica de 5 ani de operare continua, si unde se cere a fi inlocuita o piesa, durata de
functionare ale anumitor piese nu trebuie sa fie mai mica de 10 ani.
Lucrarile trebuie proiectate pentru prevenirea la coroziune, patrunderea insectelor si a
parazitilor, patrunderea de gunoi si praf si cu un risc minim si deteriorari in cazul unui
incendiu. Utilajul trebuie sa functioneze fara oscilatie exagerata si componentele
acestuia vor fi proiectate astfel inct sa reziste la eforturi maxime in cele mai severe
conditii, cu o intretinere normala, dupa pierderea datorata unui adaos pentru corodare,
sau unei conditii de incercare cerute, incluznd orice adaos de corodare.
Utilajul trebuie proiectat astfel inct functionnd in conditii normale, nivelul zgomotului in
mediul de lucru sa nu constituie un risc al sanatatii operatorilor sau altor persoane sau sa
fie cauza neplacerilor in afara zonei lucrarii. Caracteristicile zgomotului anticipat tuturor
componentelor utilajului si sistemelor care produc zgomot puternic trebuie prezentate
Inginerului intr-un stadiu de proiectare timpuriu al contractului.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toti poluantii de la lucrari sunt descarcati intr-un
mod sigur si controlat.

1.3.1 Caracteristicile proiectarii pentru siguranta in exploatare
Utilajele proiectate si instalate, nu trebuie sa aiba nici o caracteristica care poate fi un
risc pentru operator, personalul de intretinere, vizitatori sau alte persoane care au acces
la acestea. Toate dispozitivele electrice de siguranta, izolatii termice de protectie, centuri
de siguranta si alte obiecte asemanatoare trebuie prevazute acolo unde sunt necesare
pentru a asigurarea sigurantei personalului de exploatare.
Aparatori de protectie adecvate trebuie prevazute pentru a preveni accidentarea
persoanelor care intra in contact cu mecanismele periculoase ale masinilor, suprafetele
fierbinti, piesele electrice si alte elemente care pot prezenta risc de accidente in
exploatare.

Pagina 20 din 106
Dispozitive de oprire in caz de urgenta trebuie prevazute si pozitionate lnga toate
utilajele care:
- implica un risc de accident al personalului in cazul in unei avarii, in timpul sau
intretinerea procesului;
- manevrarea lichidelor fierbinti, cu presiune mare sau a substantelor chimice
periculoase;
- daca este localizat o distanta mai mare de 5 m fata de aparatul de comanda;
- nu exista accesul direct intre aparatul de comanda si sistemul reglat, indiferent de
distanta.
Covoarele electroizolante de cauciuc trebuie aprovizionate de catre Antreprenor.
Acestea trebuie sa corespunda dimensional si sa fie verificate conform normativelor in
vigoare. Antreprenorul va preda Inginerului Buletinele de Verificare, iar daca acestea
corespund d.p.d.v. al securitatii muncii Inginerul va da acceptul pentru asezarea lor in
fata motoarelor, tablourilor de distributie, si a instrumentelor alimentate electric
achizitionate prin contract.

1.4 Interschimbabilitate
Tot echipamentul care indeplineste sarcini similare va fi de un singur tip si fabricatie si pe
deplin interschimbabil, vizandu-se astfel limitarea stocului de piese de schimb necesare.
Aceasta se aplica in special in cazul unitatilor precum motoare, aparataj electric de
conexiuni, aparate de masura si control, vane si relee.

1.5 Unitati de masura
Toate lucrarile vor fi in intregime proiectate si construite in sistemul metric. Desenele,
componentele, dimensiunile si calibrarile vor avea masuratori metrice, iar unitatile
adoptate vor fi in general in concordanta cu Sistemul International al Unitatilor.

1.6 Cerinte generale privind materialele
Utilajul si anumite componente tehnice ale sale trebuie sa fie facute din materiale noi de
o calitate si rezistenta corespunzatoare, protejat in mod corespunzator in conditii de
operare si de lucru ct si conditii climaterice.
Acolo unde este o miscare relativa fragila dintre doua materiale in contact, unul dintre
cele doua materiale fiind metal, precautiile corespunzatoare trebuiesc luate astfel inct
sa se previna prinderea prin frecare.

Pagina 21 din 106
Materialele trebuie sa aiba o rezistenta mare la orice schimbare a proprietatilor datorata
trecerii timpului, expunerii la lumina sau orice alta cauza care poate avea un efect
daunator asupra performantelor in timp a lucrarilor.
Unde materialele diferite unite sau invecinate pot fi unite de un electrolit producnd un
mediu coroziv, Antreprenorul trebuie sa demonstreze la cerintele Inginerului ca au fost
luate precautiile adecvate pentru a preveni coroziunea.
Cnd bronzul si alama sunt folosite in mediile unde au loc dezincare si
dealuminificare, trebuie incorporat un dispozitiv convenabil sa previna acest tip de
agresiune.

1.6.1 Folosirea metalelor
Suprafetele de fier si otel vor fi protejate. Piesele mici de fier si otel (altul decat otelul
inoxidabil), si partile metalice ale releelor si mecanismelor urmeaza sa fie tratate intr-o
maniera aprobata, astfel incat sa se previna ruginirea. Piesele care sunt facute din
laminari si de aceea nu pot fi tratate anti-rugina urmeaza sa aiba toate partile expuse
curatate si din abundenta emailate sau lacuite. Folosirea fierului si otelului va fi evitata in
cadrul aparatelor de masura si control si releelor electrice oriunde este posibil.
Cand este necesar sa se foloseasca metale diferite in contact, acestea ar trebui astfel
selectate ca diferenta de potential electrochimic sa nu fie mai mare de 250 mV. Unde
este practicabil cele doua metale vor fi izolate unul de celalalt prin folosirea unui material
izolator sau prin folosirea unui strat dintr-un compus emailat acceptat.
Cand se folosesc suruburi de otel, acestea trebuie sa fie galvanizate la cald prin
imersiune. Dispozitivele de fixare sanitare trebuie sa fie placate cu crom. Arcurile trebuie
sa fie din alama, bronz sau materiale care nu ruginesc. Pivotii pentru care materialul
neferos este nepotrivit vor fi din otel rezistent la coroziune aprobat de Inginer.

1.6.2 Otel forjat
Forjarea trebuie sa fie in concordanta cu standardele romanesti in vigoare. Lingourile din
care se fac piesele forjate trebuie sa fie facute in matrite de metal, mna de lucru trebuie
sa fie colificata corespunzator si piesele forjate trebuie sa nu prezinte defecte care le
afecteaza rezistenta si durabilitatea, cum ar fi sudurile, crapaturile, fisurile, porozitatea,
gauri, incluziuni si segregarea excesiva.

1.6.3 Piese turnate
Toate piesele turnate trebuie sa fie apropiate calitativ, etanse, efectuate intr-o maniera
foarte apropriata de sablonul original, cu finisaje bine executate si o calitate si o stare

Pagina 22 din 106
omogena, fara bule de aer, fara porozitate, fara gauri, defecte datorita contractiilor, fisuri
sau alte defecte nocive, si vor fi curatate satisfactor pentru scopul intentionat.
Incercarile fara distrugere sunt necesare pentru orice piesa turnata ce contine defecte a
caror evaluare nu ar putea fi altfel analizata.
Piesele turnate nu se vor repara, conecta, sau suda fara permisiunea Inginerului. Astfel
de permisiune va fi data doar cnd defectele sunt mici si nu afecteaza rezistenta,
intrebuintarea si prelucrabilitatea pieselor turnate.
Suprafetele care nu suporta sa fie prelucrate si sunt expuse in instalarea finala vor fi
imbracate pentru a da o infatisare satisfacatoare asa inct ele nu necesita o finisare in
santiere anterior vopsirii.
Fonta ductila trebuie sa fie in concordanta cu standardele romanesti in vigoare. Piesele
turnate din otel trebuie sa fie integral calite si trebuie sa fie in concordanta cu
standardele romanesti in vigoare.

1.6.4 Bronz
Unde nu se specifica altfel, bronzul va fi facut dintr-un amestec durabil si puternic fara
zinc.

1.6.5 Aluminiu si aliaje de aluminiu
Datorita atmosferei corozive, folosirea aluminului sau a aliajelor de aluminium necesita
aprobarea Inginerului in toate cazurile.
Aliajele vor fi din tipul celui folosit in aplicatiile marine unde magneziul este principalul
element de aliere.
Toate detaliile compozitiei pentru fiecare aliaj vor fi inaintate spre aprobare Inginerului,
inainte de inceperea fabricatiei.
Structurile imersate sau structurile care sunt scufundate periodic vor fi construite din
aluminium sau aliaj de aluminium.

1.6.6 Otelul inoxidabil
Otelul inoxidabil se va furniza potrivit cu nivelul de calitate X5 Cr Ni-18-10 daca nu e
specificat altfel.

Pagina 23 din 106
1.6.7 Sudarea
1.6.7.1 Generalitati
Toate sudurile trebuie realizate, fie manual cu arc electric protejat, fie automat prin
metoda arcului protejat sau metoda sudarii sub flux.
Antreprenorul trebuie sa prezinte procedurile de sudare pentru aprobare Inginerului in
concordanta cu desenele. Dupa ce procedura de sudare a fost aprobata, antreprenorul
trebuie sa inregistreze procedura intr-un desen special, care imediat va deveni unul din
desenele Antreprenorului. Dimensiunea si tipul sudurii trebuie aratata in toate desenele
Antreprenorului, unde exista imbinari sudate.
Tablele, pentru a fi prinse prin sudura trebuie taiate precis ca marime si rulate prin
presiune cu o curbura adecvata care va fi continua de la margine. Aplatizarea prin
curbura, de-a lungul marginilor prin lovire nu va fi permisa. Dimensiunile si forma
marginilor ce urmeaza a fi cuplate trebuie de asemenea sa permita fuziune si patrundere
completa si marginile tablelor vor fi formate in mod corespunzator pentru adaptarea la
conditiile diferite de sudare. Suprafetele tablelor pe o distanta de 25 mm de la marginile
ce urmeaza a fi sudate, trebuie curatate de rugina, grasimi sau arsuri.
Tehnica sudorului, aspectul si calitatea sudurii facute si metoda folosita in corectarea
lucrarii defecte, trebuie sa fie in concordanta cu standardele romanesti in vigoare (sudorii
trebuie sa fie autorizati de catre ISCIR si procedeele de sudare trebuie sa fie omologate
de asemenea de catre ISCIR sau de catre organisme echivalente tarii de provenienta a
Antreprenorului sau subcontractantului).
Antreprenorul trebuie sa-i furnizeze Inginerului 3 copii ale procesului verbal cu rezultatele
testelor psihologice din testele de calificare sustinute de sudori. Daca in opinia
Inginerului, activitatea oricarui sudor in orice moment pare dicutabila, el poate cere un
test de recalificare. Toate testele de calificare vor fi suportate de Antreprenor.
Electrozii de sudura si electrozii de sarma de adaos pentru sudare trebuie sa fie in
concordanta cu standardele romanesti in vigoare si sa fie compatibili cu materialul de
baza al pieselor ce se sudeaza.

1.7 Vopsirea si protectia anticoroziva
Toate echipamentului vor fi vopsite sau protejate asa cum se precizeaza in aceasta
specificatie si in Anexa 1. Antreprenorul va fi responsabil pentru a aduce la cunostinta
tuturor diferitilor furnizori, clauzele potrivite privind vopsirea si/sau protectia
echipamentului lor.


Pagina 24 din 106
1.8 Suruburi, piulite, saibe si materiale de asamblare
Buloanele ce vor fi folosite pentru fixarea lucrarilor de metal, altele decat utilajele, pe
beton, zidarie de caramida sau blocuri trebuie sa urmareasca urmatoarele:
- pentru fixarea printr-o gaura pe suprafete orizontale, verticale sau inclinate, buloanele
trebuie fixate folosind rasina epoxidica. Rasina epoxidica va fi furnizata cu cumponentele
separate, in cantitati masurate in prealabil, amestecandu-se numai inainte de aplicarea
lor in gaura. Rasina epoxidica si buloanele trebuie folosite in concordanta cu
instructiunile din fabricatie. Dupa intarire, rasina trebuie sa umple complet spatiul dintre
bulon si gaura de pe suprafata betonului, a zidariei de caramida si blocurilor.
- Ca o alternativa, ancorele mecanice expansive (conexpanduri) pot fi furnizate pentru
fixarea pe suprafetele de beton din interiorul cladirilor deasupra cotei terenului, cu
conditia ca utilizarea propusa de Antreprenor este aprobata de Inginer. Buloanele nu
trebuie folosite in interiorul lichidelor retinute, in camine, in subsoluri si locatii similare sub
nivelul pamantului, in exteriorul cladirilor nici in constructia de blocuri sau zidarii.
- Buloanele pot fi folosite pentru fixarea in plan orizontal a suprafetelor finisate din beton,
prin cimentare folosind ca baza lapte de ciment sau mortar, suprafetelor gaurite sau
perforate si a soclului protejat anticoroziv.
- Suruburile si dopurile de fixare pot fi acceptate in anumite procese.
Antreprenorul trebuie sa supuna pentru aprobare detaliile de fixare a rasinei ancorelor
chimice si a buloanelor mecanice.
Materialele folosite pentru fixare, ancorare, buloanele, piulitele, diblurile si saibele si alte
asamblari demontabile folosite in lucrari trebuie sa fie otel inoxidabil nevopsit (similar
EN58J) in urmatoarele circumstante:
- Unde este specificat in proiect sau in prezenta documentatie;
- Pentru toate elementele de fixare sau elementele de prindere galvanizate sau anumite
parti din aliaj de aluminiu;
- In locurile cu umiditate crescuta, sau condensare ori inundarea totala, partiala sau
intermitenta a unui lichid coroziv.
Dealtfel, suruburile de fundatie, piulitele, saibele, placile de ancorare si ancorele
autofiletante trebuie sa fie din otel galvanizat lucios si dupa asamblare trebuie stranse.
Suruburile trebuie sa fie cu cap hexagonal, iar lungimea tijei trebuie aleasa astfel incat
dupa montajul saibelor si strangerea piulitei, tija surubului sa iasa in afara cu o lungime
egala cu cel putin jumatate din diametrul nominal al surubului.
Saibele din teflon trebuie sa fie montate sub capul bulonului si a piulitei cand se fixeaza
elemente din materiale diferite: otel galvanizat sau aluminiu.

Pagina 25 din 106
Buloanele filetante vor fi stranse in orificiile corespunzatoare si trebuie sa aiba portiunea
filetata de un diametru corespunzator, astfel incat sa nu deterioreze sau sa cauzeze
avarii si trebuie sa fie bine pozitionate pentru a asigura asamblarea corecta pe santier.
Pozitionarea saibelor, dispozitivelor de blocare si anti-vibrare trebuie prevazuta acolo
unde este necesar sa nu se produca nici o deformare a bulonului.
Unde este un risc ridicat de coroziune, buloanele si diblurile trebuie proiectate astfel incat
maximul de deformare in bulon si diblu sa nu depaseasca jumatate din campul de
deformare al materialului in orice conditii.
Daca stratul de acoperire sau forma fizica se deterioreaza datorita strangerii sau altei
cauze, Antreprenorul trebuie sa inlocuiasca prinderea.
Flanse
Toate flansele vor fi fabricate potrivit aceluiasi standard. Indicele presiunii nominale
pentru anumite flanse va fi cel putin egal cu indicele de presiune cel mai mare al
conductelor la care sunt atasate filetele, dar cu o presiune nominala minima PN 10.
Cuplarile flexibile
Cuplarile flexibile vor fi conforme presiunii conductei. Cuplarile vor fi capabile sa
gestioneze deviatiile unghiulare intre conducte adiacente, fara scurgeri. Adaptoarele
flanselor vor deservi jumatate din deviatiile de mai sus. Cuplarile vor fi capabile sa
gestioneze o miscare repetata a conductei de 9 mm si adaptoarele flanselor de 4,5 mm
intre conducte adiacente, fara scurgeri.
Toate materialele de asamblare se vor asigura de catre Antreprenor.

1.9 Piese Forjate
Forjarea trebuie sa fie in concordanta cu standardele romanesti in vigoare. Lingourile din
care se fac piesele forjate trebuie sa fie facute in matrite de metal, mana de lucru trebuie
sa fie colificata corespunzator si piesele forjate trebuie sa nu prezinte defecte care le
afecteaza rezistenta si durabilitatea, cum ar fi sudurile, crapaturile, fisurile, porozitatea,
gauri, incluziuni si segregarea excesiva.

1.9.1 Fundatii, lucrarile de constructii si asamblarea utilajelor
Antreprenorul se va asigura ca pozitionarea fundatiilor pentru postamentul utilajelor,
buloanele de ancorare si asezarea utilajelor sunt pozitionate potrivit schemei aprobate a
utilajelor.
Antreprenorul va executa, dupa primirea desenelor aprobate pentru utilaje, constructiile
civile pentru toate fundatiile si postamentele necesare diferitelor utilaje ale statiei,

Pagina 26 din 106
incluzand formarea orificiilor si ramele pentru tevi, lucrarile din otel, cablajele, canalele,
buloanele de fixare si, unde este necesar, includerea buloanelor de fundatie si utilajelor
diverse ale statiei, toate potrivit cu desene aprobate. Se va lasa spatiu intre beton si
placile de baza ale echipamentelor pentru subturnare, acolo unde acest lucru este
necesar.
Antreprenorul va furniza toate sabloanele pentru fixarea pozitiei gaurilor buloanelor etc.
Utilajele vor fi instalate pe un pachet de placi de otel de grosime selectata astfel incit sa
preia variatiile nivelului fundatiilor de beton.
La fiecare locatie se va folosi un singur pachet din grosimea selectata, care va fi
adiacent la fiecare surub de fixare. Numarul acestor placute de egalizare nu va fi mai
mare de doua la fiecare locatie si grosimea fiecarei placute de fixare nu va fi mai mare
de 3 mm.
Utilajele vor fi aliniate, nivelate si prinse in suruburile de fixare cu o cheie de buloane de
lungime normala si nu se va aplica tencuiala pana ce utilajul nu va fi pus in functiune si
verificat de Inginer in privinta stabilitatii si vibratiilor.
Antreprenorul va curata betonul si tencuiala dupa ce pompele, motoarele, sau alte
echipamente au fost in final fixate si asamblate.

1.10 Locatie si aliniere
Acolo unde componente separate interconectate, precum motoare, reductoare si utilajele
similare depind de aliniamentul corect pentru operarea satisfacatoare, atunci toate
utilajele fara exceptie vor fi localizate adecvat in pozitia lor operationala corecta cu
ajutorul mijloacelor aprobate care sa asigure ca re-alinierea corecta poate fi usor
realizata cand se re-asambleaza utilajele dupa mutarea pentru reparatii generale.

1.11 Cerinte generale pentru lucrarile de otel
Antreprenorul trebuie sa aprovizioneze si sa monteze toate lucrarile de confectii metalice
cum ar fi platformele, galeriile de acces, scarile fixe, scarile mobile, balustradele, tablele
striate si platformele gratar, cadrele si dispozitivele de fixare necesare pentru a permite
accesul personalului in timpul functionarii sau stationarii utilajelor. Proiectarea si
constructia trebuie sa fie conforme cu SR EN ISO 14122.
Toate lucrarile de otel trebuie construite din otel cu continut scazut de carbon si trebuie
galvanizate prin scufundare dupa fabricatie in conformitate cu standardele romanesti in
vigoare.

Pagina 27 din 106
Pentru toate lucrarile mecanice prefabricate, inclusiv capace de canale de cabluri,
conducte etc., scari exterioare, platforme de plasa, table striate, balustradele, scarile fixe,
structurile din otel, si altele asemenea. Antreprenorul trebuie sa supuna desenele de
executie pentru aprobarea Inginerului inainte de punerea in opera.
Toate otelurile utilizate trebuie sa fie galvanizate, cu caracteristicile materialului de baza
egale sau superiorare cu S275JO - SR EN 10025. Toate confectiile metalice care vin in
contact cu fluidul tehnologic (apa potabila, apa uzat, namol etc.) vor fi din otel inoxidabil
austenitic X5CrNi18-10, SR EN 10088, sau o alta marca de otel austenitic cu
caracteristici anticorozive egale sau superioare acestei marci care primeste acceptul
Angajatorului si/sau Inginerului.

1.11.1 Balustrade
Balustradele vor fi din otel cu continut scazut de carbon galvanizat tubular in
conformitate cu cerintele SR EN 10025:2004.
Balustradele trebuie sa includa extremitatea inferioara a tablelor din otel cu continut
scazut de carbon, 100 mm inaltime pana la 3 mm grosime pozitionat la 10 mm deasupra
nivelului platformei si fixate de suporti.
Suportii si balustradele nu trebuie sa aiba diametrul mai mic de 32 mm.
Balustradele orizontale (mana curenta) trebuie sa aiba o inaltime de 1100 mm prevazute
cu o balustrada intermediara la o inaltime de 550 mm. Cota balustradei trebuie masurata
vertical de la cota radierului finisat pana la centrul balustradei.
Balustradele si fixarile trebuie proiectate pentru a rezista la o incarcare orizontala uniform
distribuita, aplicata la nivelul balustradei egala cu 740 N/m. Deviatia balustradei nu
trebuie sa depaseasca 0,8% din intreaga lungime dintre stalpii de sustinere si deviatia
stalpilor nu trebuie sa depaseasca 0,8% pentru inaltimea lor.
Balustrada inclinata trebuie sa fie asa cum s-a specificat pentru balustrada orizontala
dar cu traversa fixa cu 900 mm mai sus de linia fixa si stalpii de sustinere verticali
distantati la nu mai mult de 1500 mm masurat paralel cu linia fixa.
Fitingurile trebuie sa fie filetate sau fixate cu suruburi autofiletante. Suportii trebuie
asamblati la cel mult 1,50 m. Cand balustrada se aprovizioneaza in bucati, partile sunt
asamblate
prin sudura continua sub strat de gaz protector si zona sudurii se va curata si grundui
imediat.
Toate scarile mobile, scarile fixe sau alte deschideri trebuie inconjurate cu balustrade pe
trei parti in conformitate cu cerintele stabilite anterior. Accesul la scarile mobile sau la
deschideri trebuie incojurate de doua balustrade galvanizate tip lanturi, care trebuie
trebuie sa fie inchise la un capat si detasabile la celalalt.

Pagina 28 din 106
Antreprenorul trebuie sa se asigure, daca nu se specifica in alt mod, ca toate
balustradele sa fie uniforme din punctul de vedere al executiei si al aspectului.
Antreprenorul trebuie sa supuna desenele de constructie ale balustradelor aprobarii
Inginerului.

1.11.2 Platformele tabla expandata si din tabla striata
Platformele si gratarele trebuie sa fie conforme cu SR EN ISO 14122-2, exceptand
cazurile cand prin proiect se specifica altceva. Atat platformele cat si gratarele trebuie sa
fie suprafete rectangulare si antiderapante auto si trebuie sa fie din otel cu continut
scazut de carbon si galvanizate dupa fabricatie.
Baza tablelor trebuie asigurata pe tot conturul exceptand cazul in care Inginerul cere
altceva. Platformele din tabla striata trebuie sa fie de tip antiderapant auto, cu o grosime
de cel putin 6 mm excluzand partea ridicata. Platforma trebuie fixata de cadrul sau cu
suruburi din otel inoxidabil cu cap ingropat.
Platformele trebuie proiectate pentru a suporta o incarcare de 500 kg/mp iar sageata sa
nu depaseasca 0,2% pe deschidere si trebuie sa fie prevazute cu opritoare care sa
inrameze platformele de acces. Toate platformele trebuie sa fie demontabile, montate in
rame sau materiale similare. Acolo unde ramele trebuie fixate deasupra deschiderilor
trebuie prevazute console incastrate in constructie.
Suportii intermediari trebuie de asemenea sa fie detasabili pentru a oferi acces
deschiderilor. Costul acestor suporti intermediari si fixarilor acestora trebuie apreciat ca
se va include in taxele si preturile Antreprenorului. Sistemul de ridicare trebuie furnizat
pentru fiecare locatie.
Antreprenorul trebuie sa supuna desenele de constructie ale platformelor aprobarii
Inginerului.

1.11.3 Scari fixe
Scarile fixe trebuie detaliate, fabricate si montate in conformitate cu SR EN ISO 14122-3
pentru a suporta o greutate de 500 kg/mp. Scarile fixe trebuie construite avand
dimensiune si pozitie corecta conform cerintelor Inginerului. Ele trebuie sa fie galvanizate
prin scufundare dupa fabricatie si trebuie sa contina suporti pentru grinda longitudinala si
trebuie furnizate complet cu manere si stalpi de sustinere.
Antreprenorul trebuie sa supuna desenele de constructie ale scarilor fixe aprobarii
Inginerului.

Pagina 29 din 106
1.11.4 Scari mobile
Scarile mobile trebuie fabricate din otel cu continut scazut de carbon si galvanizate dupa
fabricatie. Grinzile longitudinale trebuie sa aiba o sectiune plata cu nu mai putin de 65
mm x 13 mm la o distanta de 380 mm si trebuie sa fie cu flanse si gaurite pentru a fi
fixate de perete la ambele capete. Grinzile longitudinale trebuie sa fie curbate la partea
superiora unde ele nu trebuie sa aiba o raza mai mica de 60mm. Scarile mobile cu o
lungime de peste 3 m trebuie prevazute cu suporti intermediari dispusi la o distanta de
cel mult 2,5 m.
Bratele trebuie sa aiba un diametru de 25 mm, o lungime de 300 mm, trebuie prevazute
cu praguri la fiecare capat si fixate prin nituire. Distanta dintre perete si brate nu trebuie
sa fie mai mica de 225 mm.
Toate scarile mobile trebuie prevazute cu un corp de siguranta, care trebuie construit din
3 suporti verticali rezemati de inele metalice plate, cu diametru de 750 mm. Inelele
metalice trebuie asezate la o distanta de 700 mm fata de primul inel si la 2400 mm fata
de nivelul platformei. Unde ridicatura depaseste 6000 mm se prevede o bara
intermediara.
Antreprenorul trebuie sa supuna desenele de constructie ale scarilor mobile aprobarii
Inginerului.

1.11.5 Capace de canal si rame
Capacele si ramele pentru canale trebuie sa fie din fonta, etanse, neoscilante. Ele
trebuie sa fie de tip incorporate integral, detasabile, cu balama prevazute cu grinzi
intermediare pentru a oferi deschiderea necesara.
Se vor prevedea dispozitive de etansare intre capac si rama pentru a preveni infiltrarea
nisipului. Toate capacele, ramele si toate lucrarile metalice de sprijin vor fi proiectate
pentru incarcare conform cu STAS 2308-81. Toate lucrarile metalice de sprijinire trebuie
galvanizate conform cu SR EN ISO 1460.

1.12 Protectia mecanica
Depinzand de instalarea si aplicarea echipamentului electric, urmatoarea clasa de
protectie trebuie sa fie asigurata potrivit SR EN 60529.
Urmatoarea lista va fi considerata ca si ghid indicand cerintele minime. Antreprenorul va
inainta o lista detaliata pentru clasa de protectie selectata in final a imprejmuirii pentru
fiecare echipament individual/ piesa, depinzand de aplicarea si locatia sa.

Pagina 30 din 106

Echipament Locatii
interne
uscate
Locatii
interne
umede
Extern Sub
arborele
cardanic
Submersibil
Aparataje
electrice de
conexiuni
medie tensiune
(MT)
IP 4X --- --- --- ---
Tablourile de
distributie joasa
tensiune (JT),
tablourile de
distributie
IP 42 IP 54 IP 55 --- ---
Motoare joasa
tensiune (JT)
IP 54 IP 55 IP 55 IP 65 IP 68
Actuator al
vanei operate
cu motor
--- IP 67 IP 67 IP 67 IP 68
Terminalul
echipamentului
si cutiile de
racord
IP 55 IP 55 IP 65 IP 65 ---
Incaperile
pentru control si
instrumentar
IP 42 IP 54 --- --- ---
Incaperile
pentru
comunicatii
IP 42 IP 54 --- --- ---
Echipamentul
pentru telefonie
IP 42 IP 54 --- --- ---
Cutii pentru
protectia
instrumentelor
--- IP 55 IP 65 IP 65 ---
Instrumente --- IP 55 IP 65 IP 67
* IP 68
IP 68
Debitmetru
magnetic
IP 67 IP 68 IP 68 IP 68 IP 68

1.13 Etichetare
Antreprenorul trebuie sa aprovizioneze si sa marcheze etichetele si fiecare din partile
componente ale utilajelor pe toate instalatiile.
Etichetele trebuie sa fie atasate permanent intr-o pozitie vizibila si trebuie sa contina
detalii privind performantele proiectate, identificarea functiilor din fabricatie si

Pagina 31 din 106
identificarea sistemului. In general identificarea functiilor sau identificarea sistemului
trebuie sa fie etichete separate.
Toate indicatiile si conditiile de exploatare trebuie sa fie atasate sau marcate pe utilaje,
inscriptionate in romana, ca si functionarea si modul de utilizare.
Utilajele, cum ar fi vanele, trebuie sa aiba indicata directia de rotatie pentru pornire si
oprire.
Pentru marci si etichete pot fi folosite doar materiale neinflamabile.
Inscriptiile trebuie sa fie gravate permanent, si in general, cu conditia ca inscriptia sa fie
de culoare inchisa pe un fond deschis.
Stilul propus, materialul etichetelor, inscriptia, localizarea si modul de fixare trebuie
supuse aporbarii Inginerului. Materialele in relief nu sunt acceptate.
Acolo unde sunt furnizate echipamente demontabile sau detasabile, ambele portiuni
deplasabile sau detasabile trebuie sa aiba etichete corespondente. Etichetele trebuie sa
contina o avertizare cu privire la pericole sau pericole in posibile imprejurari sau
substante. Inscriptiile de pe etichetele care indica un pericol trebuie sa inceapa cu
cuvantul PERICOL scris cu alb pe un fond rosu.Inscriptiile de pe etichetele care indica
un avertisment trebuie sa inceapa cu cuvantul AVERTISMENT.
Etichetele cu instructiuni trebuie sa furnizate unde procedurile de siguranta sunt
esentiale pentru a proteja operatiunile si personalul de intretinere de potentialele conditii
periculoase, ex: izolarea prin impamantarea circuitelor electrice sau imbracaminte de
protectie.
In completarea etichetelor utilajelor enuntate mai sus, Antreprenorul trebuie sa se
asigure ca fiecare componenta a mecanismului are o identificare din fabricatie / eticheta
cuprinzand urmatoarele detalii:
- Numele si adresa fabricantului;
- Identificarea modelului / tipului;
- Numarul de serie;
- Anul fabricatiei;
- Detaliile tehnice specifice.
- Alte detalii relevante, conditii de exploatare, etc.
Pentru tablourile electrice, comutatoare, etc, etichetarea trebuie sa urmareasca:
- Toate etichetele exterioare trebuie sa fie clar gravate in plexiglas, in limba romana cu
negru si fondul de aceeasi culoare cu tabloul;

Pagina 32 din 106
- Toate etichetele interioare trebuie sa fie gravate in plastic cu straturi multiple fixate cu
puilite si buloane cromate;
- Fiecare usa compartimentata trebuie sa aiba un titlu, si fiecare element sau control al
montajului usii trebuie sa aiba eticheta de functionare;
- Sigurantele trebuie etichetate cu identificarea tipului de siguranta sau capacitatea
electrica a sigurantei;
- Compartimentele cu usi sau acoperisuri care nu se cupleaza cu izolatorul trebuie sa
aiba o eticheta externa fixata dupa cum urmeaza:
- PERICOL DE MOARTE cu litere romanesti luminoase si semnele fulgerelor pe fond
rosu.
Toate etichetele trebuie sa fie demontabile pentru a facilita inlocuirea cu o eticheta avand
acelasi dimensiuni.

1.14 Eliminarea zgomotului si a vibratiilor
Antreprenorul trebuie sa faca toate eforturile pentru a reduce zgomotul si vibratiile la
minimum. Toate partile rotative ale utilajelor (echipamentelor) trebuie sa fie echilibrate
static si dinamic astfel incat acestea sa functioneze la parametrii specificati fara vibratii
excesive.
Oriunde este posibil, masinile trebuie sa fie selectate astfel incat nivelul zgomotului emis
sa fie mai scazut decat 65 dB(A) ), conform STAS 10009-88. Unde aceasta limita va fi
depasita, masurile de atenuare a zgomotului trebuie sa indeplineasca aceste cerinte.
Acestea se aplica si echipamentului instalat in interiorul cladirilor.
Utilajele (masinile, echipamentele) nu trebuie sa fie pozitionate astfel incat zgomotul
produs de acestea sa fie accentuat de cel al masinilor deja existente, in concordanta cu
prevederile legislatiei romanesti si a Uniunii Europene (UE).
Testul de masurare a zgomotului trebuie sa fie facut la instalarea echipamentului in
santier pentru a verifica daca este conform cu specificatiile. Echipamentele care nu
indeplinesc specificatiile referitoare la nivelul zgomotului cand vor fi testate (verificate),
vor fi respinse; exceptie fac cazurile in care echipamentele vor fi modificate pe cheltuiala
Antreprenorului pana la data programata pentru inspectie.
Nivelul vibratiilor trebuie sa fie evaluat si testat in conformitate cu Legile Romanesti sau
ale UE.


Pagina 33 din 106
1.15 Conductele
1.15.1 Cerinte generale
Toate conductele vor fi inlocuite, astfel incat intreaga instalatie hidraulica a Statiei de
Epurare sa fie noua.
Lucrarile legate de conducte, in legatura cu diferite structuri vor fi inlocuite in totalitate,
inclusiv conductele existente ce leaga diferite structuri.
Noile conducte vor trebui sa fie din constituite din unul sau mai multe din urmatoarele
materiale: otel, otel inoxidabil, HDPE, PVC, PAFSIN, sau similar.
Nu se va folosi PVC-ul la conductele de apa, ci eventual la cele de canalizare.
Antreprenorul poate considera adecvata folosirea unui alt fel de material pentru
conductele diferitelor parti ale lucrarii. Alegerea trebuie sa fie bine justificata in functie de
diametrul conductei, de adancimea la care este pozata conducta si de proprietatile
mecanice si chimice ale solului.
In locatiile unde conductele pot fi expuse la inghet, va fi prevazuta ca parte a lucrarilor o
protectie corespunzatoare impotriva inghetului. Costul acestei protectii va fi inclus in
pretul conductei, fara a fi platit separat.
Transportul si valorificarea conductelor metalice ce se vor dezafecta se va face de catre
Angajator, insa transportul si taxele aferente depozitarii altor deseuri revine
Antreprenorului.
Domeniul sistemului de tubulatura, la care aceasta specificatie urmeaza sa fie adresata,
va fi indicat in digramele de proces si instrumentatie si in desene. Oricum, tubulatura
care este furnizata ca parte la un echipament standardizat trebuie sa fie in conformitate
cu standardele fabricantului echipamentului pentru conditii de proiectare.
Proiectarea, construirea, inspectia si testarea tubulaturii trebuie realizate in conformitate
cu standardele romanesti aplicabile.

1.15.2 Cerinte generale de instalare
Se vor folosi acolo unde este necesar burduful tip cauciuc sau alte cuplaje
compensatoare. Unde cuplajele compensatoare sunt aplicate, vor fi furnizate ghidaje
adecvate pentru a se evita excentricitatea liniei mediane. Pentru imbinarile tevilor cu
pompele se vor folosi cuplajele compensatoare tip cauciuc.
Compensatoarele de montaj aprobate vor fi incorporate in conducte pentru a facilita
indepartarea sau inlocuirea elementelor.
Toate tevile vor fi proiectate astfel incat incarcarile si momentele la flansele
echipamentului mecanic ca de exemplu pompele si compresoarele nu vor depasi
reactiunile permise pentru acest echipament specificate in fabrica.

Pagina 34 din 106
Toate tronsoanele conductelor ce trec prin pereti constructiilor care retin apa vor avea
flansele integral in apa. Toate conductele vor fi sprijinite adecvat cu suporti (de tip
consola, rezemati sau suspendati) proiectati corespunzator. Deschiderea suportului va fi
determinata, tinandu-se seama de efortul cauzat de greutatea componentelor tevilor,
fluidului si izolatiei. Conductele vor fi prevazute cu suporti corespunzatori pentru a
preveni fortele de expansiune excesive pe echipament si vibratiile excesive.
Tevile vanelor si echipamentele mecanice, ca de exemplu pompele, ce necesita o
intretinere periodica, vor fi sprijinite astfel incat vanele si echipamentul sa fie demontate
cu un efort minim pentru a instala suporturile de teava temporare.
Detaliile suportilor de tevi vor fi furnizate pentru conducte de DN 50 si mai mari, si pentru
conducte cu presiuni mari sau/si vibratii. Conductele de DN 200 mm si cele mai mici vor
fi sprijinite sa sustina greutatea lor plus apa pentru testul hidrostatic. Conductele de DN
250 mm si cele mai mari vor fi sprijinite sa duca greutatea lor sub conditiile fluidului.
Conexiunile filetate vor fi asamblate fara o sudura de etansare.
Conductele care pot ingheta vor fi izolate sau incalzite sau izolate cu materiale izolante
omologate sau avand agrement tehnic. Suprafata exterioara ce urmeaza a fi izolata
trebuie imbracata cu o foaie de coroziune metalica independenta, culoarea finala
facandu-se la alegerea clientului.
Vanele trebuie instalate astfel incat roate de manevra sa nu fie situata la o inaltime mai
mare de 1,8 mm fata de nivelul planseului. Vanele frecvent actionate, montate la o
inaltime mai mare de 1,8 m fata de planseu vor fi dotate cu lanturi de actionare sau alte
dispozitive de actionare pentru a facilita accesul usor al operatorului. Lanturile se vor
atarna pana la 90 mm fata de cota vanei.
Vanele si instalatiile vor fi amplasate direct langa sau aproape de ajutaje cu exceptia
materialelor care sa impiedice functionarea corecta a vanelor. Vanele nu vor fi amplasate
inauntrul rezervorului sau pe marginile lui.
Toate gurile de evacuare ale vanelor, in serviciile de proces care nu se conecteaza la
nici un sistem de conducte, se vor inzestra cu o flansa oarba sau un ansamblu de capac
filetat. Vanele actionate manual, care se intrebuinteaza impreuna cu debitmetre locale,
vor fi amplasate la acelasi nivel de functionare si vor fi localizate unde instrumentul poate
fi observat. Vanele de control si vanele de siguranta vor fi montate intr-o locatie care sa
permita acces pentru intretinere.
Aspiratiile pompelor vor fi, in general proiectate sa se evite golurile de aer. Conductele
de refulare de la pompele centrifuge vor fi prevazute cu o vana de control intre pompa si
vana de izolare. Pentru pompele verticale, vana de control va fi amplasata pe o linie
verticala oricand practica. Aspiratia si refularea pompelor vor fi golite prin canalele de
scurgere, localizate in cel mai jos punct din carcasa pompei pe cat posibil.

Pagina 35 din 106
Etansarea sistemului de ulei si a tevilor de apa pentru racire se va face conform cu
recomandarile fabricantului pompei.
La terminarea constructiei, toata tubulatura va fi testata hidraulic la o presiune de 1,5 ori
mai mare decat presiunea maxima de lucru. Presiunea de incercare se va mentine 2 ore
in prezenta Inginerului si orice crapatura va fi rectificata pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va furniza toate materialele necesare acestor teste: apa, pompe, flase
oarbe, instrumente de masura, etc.

1.15.3 Tubulatura termoplastica
Urmatoarele materiale care vor fi folosite pentru tubulatura termoplastica care corespund
STAS, SR, SR EN, SR ISO, sunt:
- PVC (policlorura de vinil);
- NBV (nitril acrilic butadiena vinil benzen);
- PP (polipropilena);
- PE (polietilena);
- PAFSIN (poliester armat cu fibre de sticla).
Conductele din plastic nu vor fi intrebuintate in servicii unde sunt expuse direct la lumina
soarelui.
Imbinarile tevilor din PVC pot fi sudate, cu flanse sau cu dispozitive de etansare tip
cauciuc prin impingere. Dispozitivele de etansare pentru flansele din PVC vor avea un
strat de cauciuc avand o grosime de 3 mm. Cand se conecteaza flansele din PVC cu
flanse de matal avand proeminente, proeminenta de metal se va inlatura.
Suporti, ancorajele, punctele de fixare, asezarea conductelor si prelucrarea conductelor
trebuie sa fie conforme cu materialele si echipamentele recomandate de fabricantul
conductelor.

1.15.4 Conducte din fonta ductila
Tevile din fonta, fitingurile si accesoriile trebuie sa corespunda cu SR ISO 2531 sau
echivalent. Protectia externa va cuprinde un strat de zinc (ISO 8179) si un strat superior
de vopsea neagra bituminoasa.
Imbinarile exterioare vor fi cu flanse SR ISO 7005, PN10 (sau mai mare daca este
mecesar). Garniturile de etansare pentru canalizare vor fi cauciuc perbunan. Cuplajele
ingropate vor fi mecanice sau de tip garnituri de etansare cauciuc ce vor avea un
dispozitiv de blocare.

Pagina 36 din 106
1.15.5 Conducte din otel
Conductele din otel trebuie sa corespunda cu SR EN 1123 Tuburi de otel pentru apa si
canalizare. Imbinarile exterioare vor fi cu flanse PN10 (sau mai mare daca este
mecesar). Garniturile de etansare pentru canalizare vor fi din cauciuc perbunan. Daca
este cazul trecerile prin pereti /cuplajele ingropate vor fi de tipul alunecarea cuplajului cu
manson cu impingere.
Protectia externa va cuprinde un strat de zinc si un strat superior de vopsea neagra
bituminoasa, cu o banda magnetica aditionala. Protectia interna va curpinde o captusala
cu mortar de ciment de 6 mm grosime pentru conducte avnd diametrul cuprins intre Dn
100mm Dn 250mm, si de 8 mm grosime pentru conductele avnd diametrele cuprinse
intre Dn 300 mm Dn 500 mm.

1.15.6 Conducte din otel inoxidabil
Conductele din otel inoxidabil trebuie sa corespunda cu ISO 1127 Tuburi de otel
inoxidabil. Dimensiuni si greutati conventionale / unitatea de lungime. Calitatea otelului
inoxidabil va fi corespunzatoare aplicatiei. Imbinarile cu flanse vor fi conform SR ISO
7005, PN10 (sau mai mare daca este mecesar). Garniturile de etansare pentru
canalizare si namol vor fi de calitate Bunan-N.
Toate tevile de transport a aerului la nitrificare vor fi din otel inoxidabil sau materiale
plastice.

Conectari cu flanse
Numai daca nu se indica altfel conectarile cu flanse vor fi imbinari de tipul suprapus cu
inele sudate cu bucse si flanse detasabile. Centrele gaurilor, numarul suruburilor si
dimensiunile suruburilor vor fi conforme cu standardele romanesti in vigoare.
Inelele sudate, bucsele si flansele vor fi facute din otel inoxidabil asa cum se specifica
pentru materialul conductei.
Suruburile, piulitele si saibele vor fi facute din otel inoxidabil. Saibele vor fi amplasate
atat sub piulite cat si sub capetele suruburilor.

1.15.7 Mansoane flexibile, adaptoare ale flanselor si mansoanele de expansiune
Vor fi furnizate mansoane flexibile sau adaptoare ale flanselor pentru a permite
dezasamblarea pompelor, vanelor, debitmetrelor etc. fara a fi necesara dezasamblarea
conductelor.

Pagina 37 din 106
Cuplajele mecanice flexibile si adaptoarele flanselor vor fi potrivite clasei si tipului
conductelor imbinate. Ele vor fi fabricate din otel sau fonta maleabila cu suruburi de otel
sau nituri din otel inoxidabil cu izolatie de cauciuc EPDM cu autostrangere.
Cuplajele vor fi capabile sa se adapteze la devierile unghiulare dintre conducte
adiacente, fara scurgeri.
Cuplajele vor fi capabile sa se adapteze la miscarile de dilatare/ contractie datorate
diferentelor de temperatura.
Se vor furniza imbinari de dilatare pentru toate sectiunile de conducta supuse dilatarii
termice.

1.15.8 Canale colectoare si de ventilatie
Antreprenorul va fi responsabil pentru furnizarea tuturor facilitatilor necesare pentru
drenarea in siguranta a tuturor materiilor care ies din toate canalele colectoare si din
canale de ventilatie.
Toate canalele de ventilatie si canalele colectoare vor fi aranjate sa aiba o panta
corespunzatoare, conform proiectului, pana la punctul de evacuare a materiei care se
deverseaza.
Unde este practicabil, canalele de ventilatie se vor termina la 2000mm deasupra nivelului
acoperisului sau dupa cum este aprobat de Inginer.

1.15.9 Identificarea conductei
Antreprenorul va fi responsabil pentru identificarea prin vopsire a conductelor si a fluxului
prin toate conductele din cladiri la intervale de 3 metri si acolo unde conductele trec prin
pereti sau podele, intra sau ies din cladiri sau containere de depozitare. In apropierea
fiecarui astfel de punct va fi plasat un tabel de identificare a conductei. Marcajele de
identificare vor consta din unul sau mai multe inele colorate vopsite in jurul conductei.
Tabelul propunerilor va fi inaintat Inginerului spre aprobare.

1.15.10 Echipamentul de ventilare
In general, sistemele de ventilatie trebuie sa cuprinda un aranjament de fante de perete,
casete filtru, atenuatoare, ventilatoarele si conducte. Grile de admisie de aer,
ventilatoare de extractie si conductele trebuie dimensionate pentru a satisface aceste
cerinte. Casete filtru si ventilatoarele trebuie sa poata fi mentinute sau scoase din
interiorul cladirii.

Pagina 38 din 106
Ventilatorul/ventilatoarele de extractie se va dovedi capabil de a elibera volumul de aer
necesar atunci cnd functioneaza impotriva rezistentei totale al sistemului.
Toate ventilatoarele trebuie sa fie testate in conformitate cu cerintele sau standarde in
viguare.
Toate ventilatoarele trebuie sa fie capabile sa reziste presiunii si efortului in timpul
functionarii continue la parametrul selectat.
Toate carcasele ventilatoarelor trebuie sa aiba monturi anti-vibratii.
Cuplaje flexibile trebuie sa fie furnizate pe aspiratia si refularea ventilatorului pentru a
reduce vibratiile tubulaturii de care este atasat atasat si pentru a prelua eventuale
nealinieri axiale ale ventilatorului. In cazul in care ventilatoarele vor vehicula gaze toxice,
corozive, inflamabile, explozive sau la temperaturi ridicate, materialele de constructie
trebuie sa fie adecvate scopului si toate reglementarile relevante de siguranta se vor
aplica. Pentru sistemele lubrifiate cu ulei, carcasa va fi prevazuta cu un rezervor pentru
ulei si vor include un punct de umplere care va fi inchis ermetic.
Toate punctele de lubrifiere trebuie sa fie accesibile fara a necesita demontarea si toate
lubrificatoare vor fi amplasate pentru a facilita intretinerea.
Carcasa ventilatorului trebuie sa fie construita astfel inct sa permita retragerea rotorului
ventilatorului dupa instalarea pe pozitie,in vederea efectuarii in bune conditiuni a
mentenantei.
Ventilatoarele de acoperis (ventilatoare de extractie),vor fi montate respectand
normativele in vigoare,folosind cadre de otel adecvate,in asa fel incat sa prezinte
siguranta in functionare si sa permita o mentenanta usoara.
Tuburile de aspiratie a aerului vor fi in general proiectate in acord cu cerintele urmatoare:
a) Marimea tuburilor va fi astfel incat fantele vor fi capabile sa indeparteze cel putin
85% din materiile solide suflate si amestecul de praf din curentul de intrare al
aerului. Materiile solide colectate de fante vor fi deversate continuu datorita
gravitatiei in exteriorul cladirii.
b) Pe partea de aval a fantelor, se va fixa un cadru complet de aluminiu, prevazut cu
balamale, cu un gratar din otel inoxidabil cu deschideri de 12 mm, pentru a preveni
intrarea pasarilor, daunatorilor etc.
Toate grilajele si gurile de ventilatie vor fi din aluminiu sau dintr-un material rezistent la
coroziune.
Tipul si locatia grilajelor si gurilor de ventilatie vor fi selectate pentru a asigura buna
distributie a aerului.
Amortizoarele cu care sunt prevazute toate gurile de ventilatie vor fi etanse cand sunt in
pozitia inchisa.

Pagina 39 din 106
Tuburile vor fi proiectate pentru viteza standard ridicata, fara sa tina cont de viteza reala.
Se vor asigura racorduri flexibile intre tuburi si utilajul rotativ si se va avea in vedere
dilatarea termica.
Viteza aerului va fi mai mica de 6 m/s.
Suruburile si piulitele fundatiei si flanselor, placile de sustinere a flanselor si suportii de
otel vor fi din otel.
Se vor asigura imbinari anti-vibratie prin racorduri flexibile ale flanselor intre tuburi si
utilajul rotativ. Se vor asigura suporti catre tuburi la racordurile flexibile iar distanta
suportilor va fi potrivita cerintelor producatorului dar nu va fi mai mare de 2m pe verticala
si la nivelul orizontal al tuburilor.
Tuburile vor fi potrivite pentru nivelul temperaturii de lucru variind intre -15 70 C si vor
fi proiectate adecvat pentru a se asigura protectia impotriva deteriorarii provocate de
lumina cu ultra-violeta.

1.15.11 Protectia si ambalarea pentru expediere
Inainte de expedierea de la locatia producatorului, toate utilajele vor fi adecvat protejate
prin mijloace aprobate pentru intreaga perioada de tranzit, depozitare si constructie,
impotriva coroziunii si daunelor accidentale. Antreprenorul va fi numit responsabil pentru
modul de ambalare a utilajului si / sau protectie ca sa se asigure ca ajunge la locatie
intact si fara daune. Dupa cum va fi necesar, toate utilajele si echipamentele vor fi
impachetate in containere de calitate buna sau ambalaje, fara a se folosi materiale
anterior utilizate. Utilajul va fi impachetat sa reziste manuirii brutale in tranzit si toate
ambalajele vor fi potrivite pentru cateva stadii de manipulare in timpul transportului pe
mare sau pe calea aerului, pe uscat si in timpul mutarii pe teritoriul locatiei pentru
depozitare, incluzand intarzierile posibile de distributie.
Se vor lua masuri de precautie pentru a se proteja suprafetele neprotejate care sunt
asezate pe lemn sau alti suporti care pot contine umezeala. In astfel de locuri se vor
folosi ambalaje impregnate cu compozitie antirugina sau inhibatori ai fazei de vaporizare
de suficienta putere sa reziste la uzura prin frecare si la lovituri care pot aparea ca
urmare a oricarei miscari care poate sa apara in timpul transportului. Forma ambalajelor
de protectie si impregnarea vor fi potrivite pentru o perioada minima de 12 luni.
Capacele si elementele interne de fixare ale tuturor cutiilor de ambalaj vor fi fixate cu
suruburi si nu cuie. Inelele metalice de legatura ale cutiilor vor fi sigilate la capete si daca
nu sunt din material rezistent la coroziune vor fi vopsite.
Continutul cutiilor va fi fixat pentru securizare sau legat cu suporti. Toti suporti vor fi
preferabil sustinuti de cleme fixate in partea de sus si jos pentru a forma o margine pe
care sa se poata sprijini elementele de fixare.

Pagina 40 din 106
Unde se cere ca piesele sa fie fixate de peretii cutiei, se vor folosi saibe mai mari pentru
a distribui presiunea iar lemnul va fi facut mai rezistent cu ajutorul unui tampon de
amortizare.
Hartia rezistenta la apa si captuseala de carton se vor suprapune cu cel putin 12mm si
stratul va fi securizat intr-o maniera aprobata, iar spatiul inchis se va asigura cu gratare
cu orificii pentru a se asigura ventilatia.
Flansele conductelor, vanele si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda
adeziva sau imbinate si apoi vor fi protejate cu discuri de lemn securizate cu ajutorul
suruburilor destinate special pentru transport (care nu vor fi folosite la locatie) sau alte
mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplajelor flexibile vor fi legate cu sarma.
Cutiile care contin inele de cauciuc, suruburi si alte obiecte mici nu vor cantari mai mult
de 500 kg greutate bruta.
Toate releele, instrumentele etc. vor fi transportate cu suruburi de transport si/sau cleme,
clar marcate si vopsite in rosu pentru a preveni miscarea pieselor mobile. Detalierile se
vor prezenta in instructiunile de operare si intretinere.
Lucrarile structurale din otel, conductele, vanele, fitingurile neambalate si lucrarile
metalice vor fi marcate similar. In plus unul din zece utilaje care se repeta va purta
insemnele de expediere cu vopsea potrivita sau alte medii aprobate. Cand in opinia
Inginerului insemnele de expediere nu pot fi aplicate satisfacator pe un utilaj ele vor fi
stantate pe o eticheta metalica atasata de ele sau pe o parte cu ajutorul unei bucati de
sarma care trece prin gaurile de la ambele capete ale etichetei si este securizata ca sa
fie la acelasi nivel cu utilajul.
Utilajele de interior precum motoarele electrice, comutatoarele si mecanismele de
control, PLC-urile, instrumentele si panourile, componentele utilajelor, etc, urmeaza sa
fie acoperite complet intr-un strat de folie de aluminiu sau polietilena, etansate la
imbinari, iar spatiile inchise vor avea asigurat in interior un material absorbant.
Toate utilajele statiei vor fi clar marcate pentru identificare pe baza listei de impachetare,
in limba romana.
Toate cutiile, coletele etc., vor fi clar marcate pe partea exterioara cu un material
rezistent la apa pentru a arata greutatea, de unde este sustinuta greutatea, unde ar
trebui atasate bandulierele si va avea de asemenea un semn de identificare care le
relationeaza de lista de impachetare si de documentele aferente de transport.
Cutiile vor purta numele Antreprenorului si numele locatiei in cauza. Acestea vor fi
marcate cu un sablon sau litere lizibile si vor fi cu vopsea rezistenta la apa rosie sau
neagra sau protejate pentru a preveni stergerea in timpul transportului.
Fiecare lada din sipci sau colet va contine o lista de ambalare intr-un plic rezistent la apa
si copii in duplicat urmeaza sa fie inaintate Inginerului Locatiei, anterior expedierii. Toate

Pagina 41 din 106
utilajele materialului sunt clar marcate pentru o identificare usoara pe baza listei de
impachetare.
Antreprenorul va fi obligat sa includa in Contract pretul tuturor materialelor si cutiilor de
ambalaj necesare pentru transportul si distributia in siguranta a utilajelor.
Inginerul poate cere sa inspecteze si sa aprobe ambalarea inainte ca utilajele sa fie
expediate, insa Antreprenorul ramane in intregime responsabil pentru asigurarea ca
ambalarea este potrivita pentru transport, si o astfel de inspectie nu va exonera
Antreprenorul pentru nici o pierdere sau dauna cauzata de ambalarea
necorespunzatoare.

1.15.12 Manuirea fitingurilor si conductelor
Antreprenorul va asigura ca in timpul tuturor operatiilor de manuire se va avea grija in
mod corespunzator de toate fitingurile neambalate. Se vor folosi legaturi de franghie sau
nailon si ambalaj de lemn pentru a se asigura ca suprafetele finisate si utilajele
neimpachetate nu sunt avariate.

1.15.13 Depozitarea pe teritoriul locatiei si pastrarea in siguranta
In cazul intarzierii programului lucrarilor civile, pentru a preveni intarzieri ale expedierii
utilajelor sau deteriorarii utilajelor depozitate la locatie, Antreprenorul va adopta
urmatoarele masuri:
1. Va impacheta adecvat toate partile utilajelor pentru a permite depozitarea in aer
liber pe locatie fara nici o deteriorare de orice fel.
2. Va furniza un depozit aprobat, care sa fie conform cu cerintele minime de la
locatie care va preveni de asemenea orice deteriorare a utilajelor.
Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, intr-o zona protejata
impotriva prafului si daunatorilor.
Masinile rotative mecanice: zona acoperita.
Conducte, vane, lucrari de otel etc.: invelite, pe zone de sustinere cu suprafata
tare.
Antreprenorul va furniza asigurarea intregii furnituri si va fi in intregime si singur
responsabil pentru siguranta tuturor utilajelor depozitate in locatie pentru perioada
premergatoare construirii.
Antreprenorul va fi responsabil de inspectarea intregului echipament anterior depozitarii
si va lua masuri ca orice echipament avariat sa fie rectificat anterior distribuirii la zona de
depozitare.

Pagina 42 din 106
Antreprenorul va ridica utilajele din depozit si le va transporta la punctul final de instalare
pe baza primirii instructiunilor de la Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil pentru operarea, buna pastrare si intretinerea tuturor
echipamentelor de la locatie pe toata durata Contractului.

2 ECHIPAMENTUL MECANIC
2.1 Vane
2.1.1 Generalitati
Lucrarile si materialele se vor supune urmatoarelor standarde:
- SR EN 12334 Vane industriale vane de control din fonta
- SR EN 1171 Vane industriale vane de fonta
- EN 1984 Vane industriale vane din otel
- Alte standarde romanesti relevante
Stavilarele, vanele si mecanismele de actionare trebuie proiectate si fabricate sa
garanteze functionarea satisfacatoare unde siguranta in functionare si inspectia sigura si
intretinerea sunt consideratii primare, stavilarele si vanele, altele decat acelea care
functioneaza cu cheie de manevra tip T vor avea tija de ridicare, exceptand situatiile
unde se specifica altceva.
Toate vanele si stavilarele mai mari de Dn 150 mm vor fi fixate cu buloane. Toate fetele
trebuie sa fie in intregime rezemate. Stavilarele trebuie montate cu axul vertical.
Toate vanele si stavilarele vor fi testate la compresie in conformitate cu standardele in
vigoare sau evaluarea presiunii cu care ele au fost fabricate. Toate vanele si stavilarele
vor fi capabile sa reziste testului de presiune similar testului pentru conductele pe care
ele functioneaza (150% fata de presiunea maxima de lucru).
Vanele si stavilarele vor fi cu grija selectate pentru atributii pentru a fi executate,
acordand o atentie deosebita lichidului pe care-l transporta, conditiilor climaterice si
presiunilor si temperaturilor de functionare, si vor fi protejate corespunzator in interior
impotriva coroziunii.
Toate vanele mai mari de Dn 50mm vor fi construite cu flanse conform SR ISO 7005.
Vanele pentru canalizare mai mari de Dn 50mm vor fi prevazute cu stut de golire pe
corpul vanei.
Toate vanele fluture actionate manual, mai mari de Dn 50mm vor fi prevazute cu
mecanism reductor de actionare si roata de manevra sau levier.

Pagina 43 din 106
Unde elementele de actionare electrice sunt fixate pe vane si stavilare, ele trebuie
asamblate in prealabil si testate in halele fabricantului cu toate intrerupatoarele si
dispozitivele stabilite prin proiect, inainte de furnizarea pe santier.
Presiunea de lucru pe vane trebuie sa fie corespunzatoare pentru 120% fata de
presiunea maxima care poate fi dezvoltata cu pompa in conducte plus presiunea maxima
pe aspiratia pompei.
Garnitura de etansare trebuie sa fie corespunzatoare pentru utilizarea in conditiile
locatiei unde se foloseste si a mediului de lucru.
In general vor fi utilizte vane cu sertar.. Alte tipuri de vane se folosesc cand sunt cerute
sau specificate.
Vanele cu sertar, sferice, sau fluture, vanele de retinere inclinate, vanele cu bila etc,
trebuie sa se conformeze standardelor de fabricatie, de asemenea si dimensiunea
flanselor de cuplare se vor conforma clasei de presiune si diametru conform proiectului
aprobat al Antreprenorului.
Flansele trebuie sa fie acoperite cu o compozitie corespunzatoare protectoare pentru a
impiedica corodarea lor.
Vanele sertar vor avea capacul superior demontabil si vor avea posibilitatea de
schimbare a sertarului fara a demonta corpul vanei din instalatie.

2.1.2 Suporti conducte si vane
Toti suportii necesari inclusiv lucrarile structurale de otel, fundatiile, consolele, capacele
de protectie pentru stalpi, suportii alunecatori, buclele, compensatorii de dilatatie,
suruburile de fixare, punctele de fixare si ancorare si alte forme de adaptare vor fi
realizate astfel incat sa sustina conductele si echipamentul sau asociat intr-o maniera
aprobata.
Toate consolele sau alte forme de sustinere care pot fi proiectate convenabil in acest fel
vor fi construite rigid din sectiuni de otel prin bulonare sau sudare, de preferat folosirii
turnarii. Nici un punct de trecere a conductelor prin pereti sau podele nu va fi folosit ca
punct de sprijin cu exceptia situatiei in care se aproba astfel de catre Inginer.

2.1.3 Izolatie de protectie a conductelor, vanelor si a altor echipamente
Toate conductele, instalatiile si componentele aferente instalatiilor sensibile la inghet vor
fi incalzite, izolate termic si izolate pentru protectia la inghet. Izolatia se va realiza
conform temperaturilor minime ale zonei climatice de montaj.
Unde s-a dovedit prin calcul pentru satisfacerea Inginerului, incalzirea poate fi omisa
pentru sistemul de protectie impotriva gerului.

Pagina 44 din 106

2.1.4 Vane sertar
Elementele constructive (corp, flanse de legatura, teste etc.) ale vanelor sertar se vor
conforma standardelor: SR EN 1171:2003, SR EN 1984:2002, SR ISO 5996:2000, SR
ISO 6002:2000, STAS 9526-80 sau alte standarde relevante care corespund cel mai
bine destinatiei vanei.
Corpul si capacul vor fi din fonta ductila, si vor fi acoperite la interior si exterior cu pulberi
epoxidice in grosime de 250 microni.
Sistemul de etansare va fi cu suport elastic, sertarul vanei va fi din fonta ductila si va fi
incapsulat interior si exterior in cauciuc de tip EPDM cu o grosime de minim 4 mm in
zona de etansare.
Piulita sertarului pana va fi fixa, integrata in corpul sertarului pana si va fi confectionata
din alama navala.
Axul vanei va fi neascendent, confectionat din otel inoxidabil roluit la rece.
Sistemul de etansare de pe tija va fi de tipul fara intretineresi va cuprinde:
1. o garnitura hidraulica din cauciuc EPDM (tip manseta);
2. cel putin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care sa nu permita contactul metal-metal
dintre tija si capac;
3. un inel raclor rezistent la radiatii ultraviolete care va preveni patrunderea murdariei
dinspre exterior.

2.1.5 Stavile
Toate stavilele vor fi plate in spate si trebuie inchise prin rotirea in sensul acelor de
ceasornic a rotii de manevra si va avea indicatie clara privind deschiderea si inchiderea
prin mnuirea rotii de manevra sau a mnerului. Sistemul de functionare prin tije trebuie
sa fie corespunzator sa poata fixa elementele cu actionare cu comanda electrica de
celelalte elemente.
Echipamentul unde directia debitului este importanta va avea indicata clar directia in
partea de jos a corpului echipamentului.
O eticheta permanenta din metal va fixata pe fiecare roata de manevra si stavila.
Aceasta va indica clar functionalitatea si numarul de referinta, detalii ce vor fi agreate de
catre Inginer.
Vor fi furnizate accesoriile corespunzatoare care sa permita ca roata de manevra a
fiecarui stavilar sa fie blocata in orice pozitie.

Pagina 45 din 106
Stavile de fonta sau otel inoxidabil (minimul X5CrNi-18-10) si stavile de fonta cu garnituri
de cauciuc se vor construi si instala astfel inct sa fie capabile sa reziste impactului
produs de corpurile plutitoare din apa uzata. Masele plastice vor fi folosite doar pentru
sitele apelor uzate.
Stavile din fonta sau otel inoxidabil (minimul X5CrNi-18-10) vor fi capabile sa sustina
presiuni diferentiale de 6 m coloana de apa, cu o pierdere maxima evaluata la 30 l/h pe
ml de perimetru etansat. Ramele si portile vor fi din fonta sau otel inoxidabil (minimul
X5CrNi-18-10), cu fete etansate. Axele si accesoriile de fixare, buloanele, diblurile si
saibele trebuie sa fie din otel inoxidabil, cu exceptnd acele suprafete sigilate unde vor fi
din materiale neferoase. Cama de functionare trebuie sa fie din bronz sau alte materiale
neferoase aprobate. Constructia si instalarea se va face astfel inct sa se impiedice
coroziunea electrochimica.
Stavile din fonta cu garnituri de cauciuc vor fi capabile sa sustina presiuni diferentiale de
4 m coloana de apa in plus, cu o scurgere maxima evaluata la 20 l/h per m de perimetru
inchis. Ramele si portile vor fi din fonta, cu etansari de plastic si/sau cauciuc butadien-
nitrilic. Axele si accesoriile de fixare, buloanele, diblurile si saibele trebuie sa fie din otel
inoxidabil.
Constructia si instalarea se va face astfel inct sa se impiedice coroziunea
electrochimica.
Stavile de tip poarta din plastic vor fi capabile sa sustina presiuni diferentiale de 3 m
coloana de apa in plus, cu o scurgere maxima evaluata la 20 l/h pe m de perimetru
etansat. Ramele vor fi din otel cu continut mic de carbon si portile din otel cu continut mic
de carbon si plastic. Axele si accesoriile de fixare, buloanele, diblurile si saibele trebuie
sa fie din otel inoxidabil. Cama de functionare trebuie sa fie din bronz sau alte materiale
neferoase aprobate. Constructia si instalarea se va face astfel inct sa se impiedice
coroziunea electrochimica.

2.1.6 Vane fluture
Vanele fluture folosite vor fi de tip centric cu flanse.
Vanele fluture se vor supune ultimelor standarde si vor fi inchise ermetic, de tip sandwich
de o clasa apropiata celor cu ax orizontal. Vanele vor avea corpul din fonta ductila conf.
DIN 1693 iar garnitura de cauciuc va fi de tip EPDM avizat pentru apa potabila si
inlocuibila. Pentru diametre de pna la DN 200 discul va fi din otel inoxidabil X17CrNi16-
iar pentru diametre mai mari de DN 200 discul poate fi si din fonta ductila acoperita cu
Rilsan. Tijele de actionare superioare si inferioare vor fi din otel inoxidabil X17CrNi16. Va
fi asigurat in mod corespunzator evitarea jocului dintre pana si disc.

Pagina 46 din 106
Sistemul de etansare de pe tija superioara va fi format din 2 garnituri O-ring de tip EPDM
pe o bucsa de bronz. Pentru dimensuni mai mari de DN 350 sistemul de etansare va
cuprinde o garnitura O-ring de tip EPDM pe o bucsa.
Lagarele de alunecare superior si inferior vor fi din otel acoperit cu PTFE.
Mijloacele de sustinere vor fi prevazute acolo unde este necesar.

2.1.7 Supape regulatoare de presiune
Supapele vor fi de marime adecvata sa controleze debitul la presiunea diferentiala
ceruta, cu o acuratete de +2 1/2 % din valoarea ceruta. Ele vor fi capabile de operare la
o presiune sustinuta de 20 % in exces fata de presiunea de lucru nominala declarata.
Supapele vor fi de o asemenea dimensiune incat sa asigure ca intreaga lor capacitate va
fi mai mult decat suficienta pentru acceptarea debitului maxim dorit la presiunea
diferentiala minima ceruta.
Toate supapele si mecanismele de operare vor fi pregatite si vopsite conform Anexei 1.

2.1.8 Vanele cu bila
Vanele cu bila se vor conforma la standardul romanesc relevant, ori standardelor
echivalente si vor fi de asemenea potrivite pentru presiunile de lucru cerute.
Bila si tija vor fi din otel inoxidabil. Operarea supapei se va face prin levier numai daca
nu se specifica altfel pe desene.
Vanele vor fi prinse cu suruburi de otel inoxidabil (nivelul de calitate minim X5CrNi18-10)
completat cu garnitura pentru a asigura etanseitatea la scurgeri a imbinarii vanelor.
Pentru folosirea la dozarea chimica si la facilitatile de depozitare, vanele cu bila facute
din material plastic (de ex.. PVC, PEID etc.) sunt de asemenea acceptate.

2.1.9 Vane cu membrana
Vanele cu membrana va fi de tipul cu diametru complet, cu un diametru minim de 25
mm. Corpul vanelor si flansele vor fi din fonta conform specificatiilor pentru fonta
cenusie. Membrana vanei va fi facuta din material corespunzator mediilor de folosinta.
Vanele cu membrana vor fi folosite in sisteme de dozare chimica.


Pagina 47 din 106
2.1.10 Debitmetre pentru apa potabila
Debitmetrele vor fi conceputi pentru utilizare la apa si apa uzata. Debitmetrele vor avea
acelasi diametru nominal ca si conducta pe care vor fi amplasate numai daca nu se
detaliaza altfel in specificatiile producatorului.
Carcasa debitmetrului va avea flanse duble conforme PN10 sau PN16. Debitmetrele
trebuie sa poata fi instalate in conducte orizontale, verticale sau inclinate fara sa isi
piarda acuratetea. Proiectarea debitmetrului se va face astfel incat apa sa treaca prin el
cu pierderi de presiune neglijabile si fara restrictionarea sau schimbarea directiei.
Debitmetrele vor avea contor de citit drept care va inregistra debitul total in metri cubi
(m) .Se va furniza si un indicator rotativ in centru inregistrand litri (l).
Debitmetrele vor fi potrivite pentru o presiune maxima de lucru conform calculelor
Antreprenorului, care va asigura adecvarea lor la folosirea in conditiile predominante.
Mecanismul complet de lucru al debitmetrelor va fi fabricat din materiale care garanteaza
rezistenta maxima la uzura si coroziune.

2.1.11 Clapeti de retinere
Toate vanele de retinere se vor supune ultimelor standarde si vor fi de tipul cu recul,
proiectate pentru o inchidere rapida fara soc. Vanele trebuie sa aiba corpul din fonta
dupa ulimele standard si fetele etansate dupa ultimele standarde. Capacele vanelor
trebuie sa aiba o dimensiune mare pentru a permite accesul la ventilul vanei cand vana
este deschisa total, si fiecare vana trebuie dotata cu by-pass si vana de izolare.
Fiecare vana de sens va avea directia debitului, presiunea nominala precizata.
Vanele de control folosite la canalizare trebuie sa fie de tip un singur disc, fabricat dupa
EN 12334 si sa fie capabile sa permita trecerea sferelor avand diametrul de 100 mm.
Vana si ventilele vor fi rezistente la soc si corespunzatoare pentru functionare repetata.
Acolo unde este stabilit in Cerintele Specifice se va prevede un brat de parghie si trebuie
atasate contragreutatea si un senzor in apropiere. Cama va pune in functiune un
dispozitiv pentru generarea semnalelor de inversiune de polaritate vecine evaluat
5A/240V cu un brat ajustabil si o rola.
Vanele de control de Dn 50 mm si mai mari vor fi furnizate cu un adaos turnat in partea
inferioara.

2.1.12 Supape de aspiratie
Supapele de aspiratie sunt montate pe conductele de aspiratie ale pompelor si trebuie sa
aiba o eficienta hidraulica inalta. Supapele de aspiratie vor fi inzestrate cu un filtru de tip
cos.

Pagina 48 din 106
2.1.13 Vane de aerisire
Constructiv, se vor folosi vane de aerisire specializate pentru ape uzate sau potabile, cu
functionare ingropata sau supraterana. Cele supraterane vor avea asigurata protectia
impotriva inghetului.
Vanele de aerisire vor avea o presiune nominala de lucru corelata cu cea a retelei , vor fi
cu tripla actiune si se vor conecta de instalatia aferenta prin flanse conforme ISO 7005-2
(EN1092-2, DIN 2501). Vanele cu diametre mai mici de 50 mm se pot cupla si prin
filetare.
Vanele vor permite:
Admisia aerului la golirea retelei;
Eliberarea aerului la incarcarea retelei;
Eliberarea aerului sub presiune in timpul functionarii retelei.
Aceste dispozitive vor avea capacitatea de evacuare/admisie corelata cu dimensiunea
retelei.
Atat corpul cat si angrenajul sistemului trebuie sa fie protejate impotriva coroziunii si sa
nu existe pericol de blocare sau deteriorare.
Vanele de aerisire vor trebui sa aiba forme netede si volume si greutati reduse pentru o
usoara manipulare si montare.
Vanele de aerisire pentru utilizarea in instalatii de canalizare vor fi cele destinate acestui
scop si vor fi proiectate astfel incat fluidul este continut in josul caminului si nu poate veni
in contact cu fetele etansate. Plutitorul acestor vane va fi din otel inoxidabil.
Fiecare vana de aerisire va fi montata impreuna cu un ventil de separare cu acelasi
diametru si presiune nominala.

2.1.14 Vane cutit
Vanele cutit se vor intrebuinta pentru namoluri. Daca nu se specifica diferit acestea vor fi
prevazute cu roata de manevra.
Axul confectionat din otel inoxidabil,va fi ascendent. De asemenea sertarul va fi din otel
inoxidabil.
Iar corpul vanei va fi acoperit cu pulberi poliesterice in grosime de 150 microni.
Piulita de actionare a axului va fi din bronz iar garniturile din cauciuc NBR.

Pagina 49 din 106
2.1.15 Axele de actionare
Axele vor fi furnizate monobloc. Unde sectionarea axului este inevitabila, axul trebuie sa
aibe un numar nimim de reazeme cu o lungime maxima a unui ax nesprijit de 2 m.
Legaturile expuse care sunt destinate pentru a fi imersate trebuie sa fie protejate sau
proiectate pentru a opri reziduurile colectionate de ele.
Legaturile vor fi din otel inoxidabil si vor admite tolerante de reglare adecvate pentru a
permite aliniamentul axelor.
Piulitele axului, mansoanele si bratele de ghidare vor fi amplasate sigur, cu un acces
simplu si sigur in punctele de lubrifiere. Lubrifiantul va necesita improspatarea/inlocuirea
la intervale mai mici de 6 luni.

2.1.16 Indicatorul de pozitie
Axele mobile ale stavilelor si vanelor trebuie acoperita cu o carcasa de plastic
transparent gradata deasupra axului. Plasticul va fi rezistent la decolorare sau opacitate
cauzate de lumina ultravioleta.
Axele fixe ale stavilelor si vanelor (unde se permite) vor avea un indicator integral cu
suportul.

2.1.17 Hidranti
Atit hidrantii subterani cit si cei supraterani vor avea urmatoarele caracteristici:

Corpul va fi din fonta ductila conf. DIN 1693; Pentru cei subterani, acelasi material va fi
folosit pentru constructia racordului cu gheare si capacului.
Ventilul de inchidere-etansare va avea miezul din fonta ductila si va fi acoperit complet cu
elastomer. Acesta va fi compatibil cu apa potabila si va avea garantia revenirii la forma
initiala in cazul deformarii datorate particolelor solide de pe suprafata de asezare.
Tija de manevra va fi confectionata din otel inoxidabil prelucrat prin roluire.
Niplul de golire va fi din poliamida si va asigura golirea completa si automata a hidrantului.
Corpul va fi acoperit interior si exterior cu pulberi epoxidice certificate GSK pentru hidrantii
supraterani acoperirea epoxidica va fi rezistenta la radiatii ultraviolete;
Racordurile si capacele hidrantilor supraterani vor fi din aluminiu conforme cu DIN 14318
si DIN 14319
Hidrantii supraterani vor fi prevazuti ci sistem de protectie la rupere;
Hidrantii subterani vor fi prevazuti obligatoriu cu cutii de protectie cu capac din fonta

Pagina 50 din 106

2.1.18 Vane Telescopice
Vanele telescopice vor functiona pe baza principiului a doua tuburi concentrice adecvate
debitului mediu de distribuit, miscandu-se in sus si in jos. Etanseitatea intre cele doua
conducte va fi obtinuta printr-un sistem de etanseizare, iar controlul va fi fie manual sau
printr-un acuator.

2.1.19 Actionarea vanelor
Fiecare vana va fi prevazuta cu mecanism de actionare care sa permita si actionarea
manuala, de rezerva.
Pozitia rotii de manevra si operarea angrenajului trebuie aranjata cu grija pentru a
permite operarea usoara de la nivelul platformei sau de pe platforma alaturata.
Rotile de manevra vor fi furnizate in urmatoarele dimensiuni, daca nu se specifica altfel:

Clasa Tip sertar Tip sfera Cu ventil Fluture
PN6
PN16
PN64
350mm
300mm
250mm
300mm
250mm
200mm
200mm
200mm
200mm
200mm
150mm

2.1.20 Vanele si stavilele actionate automat
Vanele si stavilele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de actionare electrice cu
demaror-inversor integral, acolo unde vor fi necesare in fluxul tehnologic.
Elemente de actionare trebuie sa incorporeze un motor si un reductor de turatie facilitati
de pornire/oprire, facilitate de indicare si control local, si terminale pentru indicare si
control la distanta in vederea integrarii in SCADA.
Actionarea trebuie sa fie dimensionata pentru a garanta inchiderea/oprirea intr-o pozitie
intermediara)/deschiderea vanei/stavilei la presiunea diferentiala specificata sau la
debitul necesar a fi vehiculat. Marja de siguranta a puterii disponibile a motorului pentru
inchiderea si deschiderea vanei trebuie sa fie suficienta pentru a asigura un cuplu maxim
la o tensiune de alimentare cu10% mai mica decat cea nominala. Viteza de operare a
vanei/stavilei, va asigura deschiderea si inchiderea de aproximativ 300 mm pe minut.
Actionarea trebuie sa fie adecvata pentru functionarea in conditiile specificate ambientale
ale statiei.
Motoare trebuie sa fie trifazate, la o sarcina medie de cel putin 33% din cuplul maxim
actionare vana. Protectia la suprasarcina trebuie sa fie furnizata de catre un termostat
incorporat in infasurarile motorului. Incalzirea anti-condens va fi furnizata in cazul in care

Pagina 51 din 106
se specifica. Limitarea miscarii este realizata prin intermediul comutatoarelor de capat in
ambele pozitii finale.
Angrenajul, reductorul trebuie sa fie in totalitate incorporat intr-o baie de ulei complet
inchisa lubrifiata adecvat pentru functionarea la orice unghi si prevazua cu dopuri
adecvate de umplere si scurgere. Arborele de iesire reductor va permite cuplarea
elementului motor al vanei sau stavilarului, fiind lagaruit corespunzator preluarii sarcinilor
aparute in timpul actionarii. Fabricarea trebuie sa permita carcasei reductorului sa fie
deschisa pentru inspectie sau demontare fara a scoate vana din functionare.
O roata de manevra trebuie sa fie prevazuta pentru actionarea manuala. Unitatea va fi
repusa in functiune in mod automat de pornirea motorului. Roata de manevra trebuie sa
fie independent mecanic de unitatea automata, precum si orice actionare trebuie sa fie
posibila astfel inct sa permita operarea manuala de urgenta intr-un timp rezonabil.
Operarea in sensul acelor de ceasornic a rotii de manevra va inchide vana. Pozitiile rotii
vor fi marcate clar cu DESCHISA si INCHISA si sageti in directiile corespunzatoare.
Efortul necesar pentru operarea manuala nu trebuie sa depaseasca un efort maxim de
250N la roata de manevra.
Roata de manevra trebuie sa aiba forma necesara pentru a da o prindere sigura, fara
partii ascutite, avand in mod clar marcata directia de inchidere.
Servomotorul trebuie sa fie echipat cu o unitate care va fi usor de demontat pentru
prelucrare pentru a se potrivi la tija vanei/stavilei si la reductor.
Actionarea trebuie prevazuta cu un cuplu de deschide si inchide si / sau cu limitatoare de
pozitie in conformitate cu tipul de robinet sau vana plus doua limitatoare suplimentare, la
fiecare capat de cursa pentru indicare la distanta si pentru interconectare. Mecanismul
trebuie sa fie prevazut pentru doua seturi suplimentare de intrerupatoare de cursa.
Fiecare set trebuie sa fie independent reglabil pentru orice vana sau stavilar.
Echipamentul va avea un indicator mecanic de pozitie.
Un indicator luminos (colorat)-conform normativelor in vigoare- cu cadran ,va fi furnizat
pentru a arata pozitia vanei complet deschisa, complet inchisa, si intermediar. Se va
putea identifica deplasarea continua a vanei corespunzator iluminata.
Va fi incorporat unui emitator de pozitie de 4-20mA. Starterul trebuie sa fie adecvat
pentru 60 de porniri pe ora, si va cuprinde contactoare mecanice si electrice
interblocabile adecvate la dimensiunea motorului.
Controlul local va cuprinde buton pentru deschidere, inchidere si oprire.
Va fi imposibila functionarea simultana att a butonului de deschidere si a celui de
inchidere.
Fiecare actionare trebuie sa includa urmatoarele:
Servomor;

Pagina 52 din 106
Reductor (daca este necesar);
Unitate de comanda;
Interblocare pentru a preveni manevrarea rotii de manevra in timpul actionarii
automate si posibilitatea de a decupla functionarea manuala atunci cnd unitatea
automata este pornita;
Posibilitatea de monitorizare si de control de la distanta (prin sistemul SCADA),
pentru pozitiile deschis,inchis,pozitie intermediara;
Limitatori de cursa si de moment;
Protectia motorului contra supraincalzirii.
Toate componentele actionarilor (subansamblele), vor contine certificate de
testare.
Fiecare dispozitiv de actionare va avea gradul de protectia IP 67,dotat cu radiator anti-
condensare, comutatoare pentru limita inferioara si superioara si de cuplu.
In vederea protejarii la intemperii se va monta un capac din PVC transparent pentru a
proteja filetul fusului actionat.

2.2 Echipamente specifice procesului
2.2.1 Echipamente de filtrare
2.2.1.1 Gratare rare
Echipamentul va include un cadru de gratar, o placa glisanta, un grilaj, o racleta
actionata cu un lant, un stergator al racletei, o placa moarta si o unitate de actionare.
Toate componentele de sustinere si de etalonare sunt situate deasupra nivelului
lichidului permanent pentru a facilita lubrifierea si a prelungi durata de viata. Toate
componentele ansamblului de raclare vor fi situate deasupra nivelului lichidului la
sfarsitul fiecarui ciclu de curatare pentru a facilita intretinerea si verificarea.
Gratarul este construit astfel incat sa suporte fortele maxime statice si hidraulice
exercitate de lichid asupra gratarului. Toate componentele de rezistenta si de operare
sunt dimensionate astfel incat sa previna defectele sau vibratiile, care pot impiedica
operatiunile de raclare sau de triere. Lanturile de transmisie pentru dispozitivele de
sustinere sunt localizate deasupra nivelului proiectat al apei; suporturile, lanturile si
suprafetele de alunecare sunt lubrificate corespunzator si protejate pentru a se obtine o
durata de viata maxima.
Materiale:
Sub nivelul apei: otel inoxidabil

Pagina 53 din 106
Deasupra nivelului apei: otel protejat, galvanizat la cald si vopsit
Podurile racloare pentru de triere. Gratarul este alcatuit din bare de triere paralele.
Aceaste se prelungesc de la baza canalului de debit in sus, in unghi de 80 fata de
orizontala. Spatiul intre bare va fi de aprox. 30 mm daca nu este specificat altfel in
proiect.
Racleta este confectionata din otel de rezistenta si cu dinti conici pozitionati pentru a se
extinde intre barele gratarului, pe intreaga sa lungime. Vor exista mijloace de localizare
si de ghidare mobile pentru a controla distanta pe care dintii o extind intre barele
gratarului. Racleta este imbinata prin articulatie de carucior cu un lant de actionare, care
ofera mijloacele pentru miscarea paralela catre si la o distanta ajustabila de gratar, in
timpul cursei ascendente. Actiunea de pivotare misca racleta catre gratar, la baza cursei
sale.
Pe fiecare latura a cadrului racletei sunt integrate arcuri de presiune pentru absorbtia
socurilor. Racleta trebuie controlata de un intrerupator de apropiere de limita.
Placa. O placa din otel inoxidabil va fi instalata peste si in prelungirea barelor gratarului.
Placa va fi bine fixata de cadru si sprijinita in mod adecvat pentru a mentine o suprafata
plana. Marginea superioara se termina la o inaltime corespunzatoare pentru evacuarea
rezidurilor prin intermediul unei platforme basculante intr-un container.
Evacuarea reziduurilor. Atunci cand racleta a ridicat reziduurile in varful placii, un
mecanism de curatare fara alunecare, constand dintr-un cadru de otel pivotant cu o
placa de curatare din cauciuc (rigola de deversare) le transporta catre un container de
evacuare.
Lantul de actionare. Un lant fara capat actioneaza caruciorul racletei de pe marginea
cadrului.
Lantul. Lantul va fi confectionat din otel carbon galvanizat si trebuie sa aiba o rezistenta
medie limita de cel putin 220 kN. Diblurile, bucsele, etc trebuie intarite.
Mecanismul de actionare. La partea superioara a cadrului gratarului grebla sunt
prevazute un motor electric si un ansamblu reductor pentru miscarea ascendenta si
descendenta a racletei. Motorul electric este prevazut pentru 3 faze. Transmisia energiei
catre cele doua lanturi de transmisie articulate se face prin intermediul arborelui,
pinioanelor si a rotilor dintate cilindrice atasate de arborele de antrenare. Vor fi prevazute
lagare principale si/sau lagare de rostogolire conice, intermediare pentru sprijinirea
arborelui si alinierea langa angrenajul pinionului.
Panoul de control va fi echipat cu un contor de energie activ pentru protectie impotriva
supraincarcarii electrice, prin intermediul contorului.
Cutiile de control electric. Pentru operarea automata a gratarelor in functie de diferenta
de nivel a apei, rezultata din depunerea de reziduuri pe barele gratarului; indiferent de
diferenta de nivel a apei, gratarul va fi pornit periodic de un temporizator ajustabil.

Pagina 54 din 106
Sistemul poate opera pe principiul nivelului ultrasonic, intr-o gama 0/4 20 mA
corespunzatoare unei diferente de nivel al apei de 0 300 mm, cu o valoare contractuala
limita pentru gratare si o valoare suplimentara contractuala limita pentru sistemul de
alarma local si la distanta.
Sistemul contine senzori de nivel ultrasonici in amonte si aval de gratar.
Sistemul de control electric include contacte ajustabile, decuplarea de supratensiune,
lampi indicatoare, relee de alarma, contoare active pentru protectia impotriva
supraincarcarii electronice, temporizator ajustabil pentru operarea periodica, cuplaje
complet interconectate catre un bloc de conexiuni si livrate deja testate pentru operare.
Unitatea va fi adapostita intr-o carcasa de fibra de sticla armata neancorata, construita
cu o protectie de min. IP 55 si prevazuta cu un sistem de incalzire anti-condens, adecvat
pentru instalarea in aer liber sau intr-o camera care nu face obiectul riscului de explozie.
Gratarul va fi echipat cu un dispozitiv de protectie (limitator de cuplu) impotriva blocajului
(se va include si alarma)

2.2.1.2 Gratare fine
Gratarele fine vor fi cu autocuratare sau curatate cu ajutorul unei perii, cu bare dese
proiectate sa elimine solidele din apa uzata.
Gratarul fin trebuie sa elimine elementele din apa uzata, cu o dimensiune mai mare de 3
mm (min.).
Motoreductorul gratarului va fi localizat in afara apei.
Gratarul trebuie construit conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Constructia gratarului va fi realizata din otel inoxidabil, X5CrNiMo-17-12-2, constructie
inchisa cu 4 laturi, in 2 trepte usor indepartabile pentru intretinere.
Gratarul de filtrare va fi construit astfel incat sa fie posibila operarea manuala in cazul
unei pene de curent.
Gratarul va fi echipat cu un dispozitiv de protectie (limitator de cuplu) impotriva blocajului
(se va include si alarma).

2.2.1.3 Gratar autocuratator
Gratarul va prelua debitele de apa pluviala si va fi amplasat la intrarea in statia de
epurare intr-un canal deversor. Gratarul va fi actionat de debitul de apa, fiind de tipul cu
auto-curatare si nu va prezenta costuri electrice sau de functionare, va oferi o intretinere
redusa, combinata cu o sitare eficienta si efectiva.

Pagina 55 din 106
Tamburul gratarului este prevazut cu o sita si incorporeaza o roata de curatire, dotata cu
perii reglabile. Debitul de ape reziduale intra in canal, iar solidele mai mari de 6mm sunt
captate in sita. Debitul apei actioneaza o roata cu palete, care este montata sub
tamburul prevazut cu sita. Acesta actioneaza roata perie care curata ochiurile de plasa
din tambur, printr-o transmisie cu lant si scripeti, intorcand orice solidele retinute inapoi in
fluxul principal.
Gratarul va avea urmatoarele caracteristici:
- auto-curatare fara a necesita actionarea sa de catre un motor;
- un design simplu asigurand cerinte minime de intretinere;
- sitare eficienta, conforma cu cerintele din acordul de descarcare in emisar;
- va fi capabil sa opereze in situatii de debit minim dar si de debit maxim proiectat,
asigurand eficienta in sitare.
Intregul echipament va fi fabricat din materiale rezistente la coroziune si abraziune.

2.2.1.4 Unitate de spalare si compactare materiale retinute de gratare
Vor fi furnizate unitati de spalare si compactare a materialelor macro- si micro-grosiere
retinute de gratare. Unitatile de spalare si compactare a materialelor retinute de gratare
vor include sistemul de actionare, de conectare la apa pentru spalare, instrumente
necesare pentru spalare, jgheabul de incarcare si canalul de evacuare. Materialul retinut
de gratare, spalat si compactat, trebuie sa fie evacuat intr-un container. Descarcarea
trebuie sa fie conectata la un container.
Unitatea de spalare si compactare trebuie sa poata procesa intreaga cantitate de materii
sitate preluate de gratare din apa reziduala si sa le separe pentru a realiza un continut
curat si deshidratat.
Compactorul va fi fabricat din otel inoxidabil. Surubul compactor va fi fabricat din otel
inoxidabil (minimum X6CrNiTi 18-10 ori alt standard de otel inoxidabil echivalent) si va
trebui sa fie dimensionat pentru toate conditiile de functionare potentiale, inclusiv in
cazul unui blocaj al tubului compactor; componente mobile, suruburile care intra in
contact cu materiile sitate trebuie sa fie fabricate din materiale rezistente la uzura.
Componentele de uzura in cazul in care trebuie sa fie schimbate vor fi usor de inlocuit.
Tubul de evacuare trebuie sa fie fabricat din otel inoxidabil, minimum X6CrNiTi 18-10.
Jgheabul de evacuare trebuie sa fie conceput pentru a elimina cu usurinta materiile
compactate si spalate ce vor fi directionate gravitational intr-un container.
Toate materialele de constructie trebuie sa fie alese pentru a se conforma cu perioada
de exploatare proiectata, si tinand cont de mediul de operare, cu un minim de intretinere.

Pagina 56 din 106
Sistemul de spalare va cuprinde un sistem de intoarcere a apei de spalare din compactor
in amonte de gratare.
Sitele vor fi fabricate din materiale rezistente la coroziune(minimum X6CrNiTi 18-10) si
vor include sisteme de prindere suficiente pentru a permite o dezmembrare facila pentru
intretinere si inlocuire. Dimensiunile sitelor trebuie sa fie dimensionate in mod
corespunzator pentru a preveni blocarea.
Functionarea unitatii de spalare si compactare a materialelor retinute de gratare va fi
sincronizata cu cea a benzilor transportoare si a unitatilor de filtrare.

2.2.1.5 Containere pentru materialele retinute de gratare
La alegerea fiecarui container cu care va fi echipata statia de epurare se va consulta in
prealabil operatorul local de salubritate pentru a asigura posibilitatea manevrarii si
transportului containerelor de catre acesta.
In toate cazurile, containerele vor fi prevazute cu echipamente de manevrat/ridicat ce vor
asigura operarea acestora de catre o singura persoana si cu o perioada de stocare a
materialului de minim 2 zile.
Containerele vor fi fabricate din materiale adecvate fiecarui produs stocat, materiale
rezistente la coroziune, abraziune si la posibile socuri mecanice cauzate de maevrarea
lor.

2.2.2 Echipament pentru deznisipator si separator de grasimi
2.2.2.1 Generalitati
Conform Specificatiilor de proiectare functionala eliminarea nisipului si grasimilor va fi
realizata prin unitati de deznisipare si separare a grasimilor prevazute cu insuflare de
aer. Nu sunt permise sisteme de retinere a nisipului circulare si longitudinale fara aerare
si indepartare a grasimilor.
Utilizarea pompelor de aerlift pentru eliminarea nisipului nu sunt permise.
Aerarea va fi de un tip care nu se colmateaza si va fi adecvata pentru operari
intermitente. O atentie speciala va fi acordata pentru a se permite ajustarea fluxului de
aer.
Grasimile colectate vor fi descarcate intr-un camion si ulterior duse la o rampa locala de
depozitare a deseurilor.
Procesul de deznisipare si indepartare a grasimilor va trebui sa fie complet automatizat.


Pagina 57 din 106
2.2.2.2 Echipament de deznisipare si separare a grasimilor
Pod raclor
Podurile racloare desnisipatoare vor fi montate pe sine si vor avea cursa pe intreaga
lungime a bazinelor desnisipator pentru a asigura o extragere continua a nisipului, vor fi
montate cate o uitate pentru fiecare linie separate. Pe podul raclor vor fi montate o
pompa submersibila pentru eliminarea nisipului si o placa pentru retinerea grasimilor.
Racloare de suprafata pentru grasimi vor fi montate pe fiecare pod pentru a antrena
materiile flotante spre un canal special construit la capatul desnisipatorului/separator de
grasimi.
Podul va fi construit din otel inoxidabil, Minimum X5CrNi-18-10 pentru partile in contact
cu fluidul si minimum X5CrNi-18-10 pentru partile neimersate.
Calea de rulare tip sina va fi construita dintr-un material adecvat, avand rezistente
corespunzatoare la incarcarile mecanice, chimice si climaterice.
Colierele, dispozitivele de fixare si diblurile, care vor fi probabil inlocuite pe durata de
viata a echipamentului, vor fi din otel inoxidabil X5CrNi18-10.
Podul va fi echipat cu gratare pietonale antiderapante si balustrazi prevazute cu mana
curenta si pazie.
Podurile vor fi actionate de un motor electric, avand gradul de protective IP55. Vor fi
prevazute cu protective anti-condensare.
Reductoarele vor fi adecvate functionarii la temperature de pana la 50C si vor fi
lubrificate si etansate pe intreaga durata de viata a produsului.
Orice conexiune electrica a podului va fi protejata. Sistemul de alimentare cu energie
electrica a podului va fi astfel conceput incat sa nu fie posibila intreruperea sau blocarea
cablului in timpul translatiei podului.
Podul se va misca pe toata lungimea camerei si va avea comenzi de miscare inainte /
inapoi / stop. Miscarile inainte si inapoi vor fi limitate prin intrerupatoare de sfarsit
de cursa. In modul auto, podul va fi controlat de un temporizator pentru 24h. Un motor cu
doua viteze va asigura o miscare de inapoi cu o viteza de doua ori mai mare decat cea
de la miscarea de inainte. Viteza podului va fi intre 0,60 2,5 m/min.
Pompa pentru nisip grosier va fi suspendata de pod si se va deplasa pe toata lungimea
rezervorului. Pompa va fi pozitionata in interiorul rezervorului cu gura de admisie situata
la 30 cm de fundul rezervorului. Pompa va fi coborata de pe pod pe doua sine de ghidaj,
cu conectare la un canal lateral, ghidand mixtura apa/nisip grosier catre unitatea de
spalare a nisipului.
Pompa va fi complet submersibila sau cu elice pentru debit liber.

Pagina 58 din 106
Eliminarea grasimii de pe suprafata canalului de eliminare a grasimilor se va face catre
iesirea colectorului de nisip & grasime. O placa deflectoare va muta grasimea si materiile
plutitoare catre o groapa de colectare a grasimilor de unde aceasta va fi descarcata intr-
un camion si ulterior transportata la rampa locala de depozitare a deseurilor solide.
Placa pentru retinerea spumei va fi ridicata pe durata muscarii de inapoi a podului. O
atentie speciala va fi acordata de contractant pentru evitarea extragerii unor cantitati mari
de apa simultan cu grasimile.
Raclor cu lant pentru eliminarea grasimilor (daca exista)
Ca alternativa la podul raclor eliminarea grasimii din rezervor poate fi efectuata de un
raclor nemetalic cu lant.

2.2.2.3 Unitatea de spalare si deshidratare a nisipului (clasor de nisip)
In clasorul de nisip amestecul de apa/nisip este clasificat si, in acelasi timp spalat, lund
in considerare diferenta in densitate a componentelor minerale si a celor organice.
Fluxul este definit si se desfasoara conform efectului Coanda care asigura eficienta de
separare. Separarea de materialului organic este sustinuta de un sistem automat integrat
de admisie a aerului, care creeaza un efect rotativ. Dupa separare,nisipul este descarcat
intr-un recipient prin intermediul unui transportor cu snec inclinat iar apa uzata este
returnata in sistemul de epurare.
Lagare de sustinere a transportorului elicoidal, din partea inferioara si superioara vor fi
lubrificate si etansate pe intreaga durata de viata a produsului.
Toate componentele echipamentului de transport si spalare, transportorul elicoidal, trapa
pentru nisip, precum si toate componentele in contact cu fluidul vehiculat vor fi din otel
inoxidabil (minim X6CrNiMo18-10) sau dintr-un material cu rezistente chimice si la
abraziune cel putin egale (cu exceptia fitingurilor, mecanismelor de actionare si
lagarelor). Transportorul elicoidal va fi fabricat din otel inoxidabil (minim X6CrNiMo18-10)
si va trebui sa fie dimensionat pentru toate conditiile de functionare potentiale, inclusiv in
cazul unui blocaj al tubului compactor. Componente mobile, suruburile care intra in
contact cu materiile sitate trebuie sa fie fabricate din materiale rezistente la uzura.
Echipamentul va fi furnizat complet cu toate accesoriile necesare si consta in principal
din: trapa pentru nisip integrata in dispozitivul de transport si deshidratare cu surub
inclinat, precum si cu recipientul prevazut pentru stocarea timp de 7 zile a nisipului.
Panoul de control electric va fi in intregime automatizat si va fi prevazut cu intreruptor de
siguranta, semnalizare luminoasa si posibilitatea inregistrarii orelor de functionare.
Dispozitivele de intrerupere de siguranta vor fi incorporate in circuitele de control ale
clasorului de nisip pentru a initia oprirea utilajului in conditii de siguranta si a asigura
declansarea alarmelor audio-vizuale.

Pagina 59 din 106
Gradul de protectie va fi IP 55.

2.2.3 Benzi transportoare
Vor fi instalate transportoare orizontale pentru transportarea diferitelor materiale precum
reziduurile.
Transportoarele vor incorpora o banda concava cu o latime si o viteza de rulare
suficiente pentru eliminarea cantitatii maxime de reziduuri depuse. Banda va fi
confectionata din bumbac/nylon (sau similar) in 3 straturi cu strat de cauciuc rezistent la
uleiuri, cu o grosime de 2.5 mm pe fata superioara si de 1 mm pe fata opusa. Banda va fi
actionata de un tambur-transportor motorizat, continut de aceasta. Banda va avea
marginile protejate cu cauciuc.
Banda va fi sprijinita pe role de ghidare orientabile, concave, plasate la intervale
suficiente si vor fi reduse la pasuri apropiate la punctele de colectare a reziduurilor.
Rolele de ghidare vor avea un diametru adecvat functiilor lor si vor rula pe o bila sau pe
un lagar de rostogolire. Sistemul va fi echipat cu un dispozitiv adecvat de tensionare a
benzii.
Transportoarele vor fi prevazute cu placi laterale pentru a se asigura ca reziduurile sunt
mentinute pe banda si vor fi realizate mijloacele adecvate pentru drenajul benzii de
lichidul in exces din canale.
Sub tamburii de evacuare va fi montata o banda racloare echilibrata, cu o lama de
cauciuc inlocuibila care sa inlature toate materiile care raman lipite de banda.
Echipamentul va fi montat si sprijinit de un cadru adecvat, care va fi in intregime puternic
galvanizat, impreuna cu toate celelalte componente, role, tambururi, etc., care sunt
expuse la improscare.
Cadrul transportorului va fi montat intr-o concavitate de otel pentru a impiedica
revarsarea intre canalele adiacente si in presa de reziduuri. Concavitatea va fi fixata si
etansata efectiv de structura de beton.
Va fi prevazut si un dispozitiv de protectie (limitator de cuplu) impotriva blocajului
(incluzand alarma).

2.2.4 Transportor elicoidal
Transportorul elicoidal este proiectat sa transporte reziduurile fine catre compactorul
elicoidal sau namolul tratat catre containere. Acesta trebuie sa prezinte o constructie
robusta, cu un arbore central si un nivel ridicat de umplere.

Pagina 60 din 106
Palnia de alimentare trebuie proiectata conform conditiilor locale. Constructia
transportorului elicoidal trebuie sa fie inchisa, astfel incat sa fie un sistem acceptabil din
punct de vedere igienic.
Va fi instalata o placa deversoare in concavitatea elicoidala pentru protectia lagarului de
sprijin.
Materialul trebuie sa fie otelul inoxidabil. (mnimum X5CrNi18-10 ori alt otel inoxidabil
echivalent).
Propulsia va fi mai mica de 15 rpm.
Va fi prevazut si un dispozitiv de protectie (limitator de cuplu) impotriva blocajului
(incluzand alarma).

2.2.5 Mixere submersibile
Unitatile cu motor cu elice vor fi etalonate in mod continuu. Toate componentele vor
putea fi renovate in timpul reparatiilor capitale si toate componentele inlocuibile vor fi
disponibile. Motorul si elicea vor forma o unitate complet integrala, adecvata pentru
operarea in conditii de submersie.
Carcasa statorica va fi fabricata din fonta. Elicea va fi confectionata din fonta, poliester,
clorura de polivinil sau un material adecvat echivalent. Arborele elicei va fi confectionat
din otel inoxidabil.
Antreprenorul va consulta furnizorul de mixere in faza de proiectare si va conveni
cerintele de detaliu si specificatiile pentru a asigura ca este prevazut un mixer optim,
reprezentand costul total cel mai scazut al proprietatii. Elicele vor fi proiectate cu auto-
curatare si la baza sau aproape de baza va fi obinuta o viteza minima de 0.3 m/s, pentru
a se evita precipitarea namolului.
Etansarea arborelui mecanic se va face cu doua etansari independente pentru a se
obtine o dubla siguranta. Unitatea va fi echipata cu detector de pierderi si un senzor de
temperatura in aripile statorice. Senzorii vor opri mixerul in cazul in care lichidul va
patrunde in carcasa statorului si respectiv in caz de supraincalzire.
Pentru coborarea si ridicarea mixerelor vor fi utilizate bare de ghidaj realizate din tuburi
de otel inoxidabil cu pereti grosi (minim 4 mm). Atunci cand sunt coborate, mixerele se
vor bloca automat in pozitia predeterminata.
Pentru ridicare si coborare vor fi utilizate lanturi din otel moale fixate de partea
superioara a mixerelor, in punctul geometric potrivit.

Pagina 61 din 106
2.2.6 Sedimentarea primara
2.2.6.1 Decantor primar, circular
Decantoarele primare circulare vor fi compuse din pilonul central, sistemul de alimentare
a influentului, sistemul de deversare periferic cu mecanisme de actionare periferice ce
rotesc un pod raclor la o viteza nu mai mare de 2 m/min de-a lungul peretelui unui bazin.
Mecanismul podului incluzand picioarele de sustinere va fi suportat in intregime de
pilonul central si vor pivota ghidandu-se dupa pista formata de peretele lateral al
rezervorului. Apa uzata va fi introdusa prin conducta verticala situata in centrul
rezervorului de filtrare. O racleta de fund, curbata, rotativa, acoperind tot diametrul
bazinului va deplasa deseurile primare catre rezervorul din centrul radierului bazinului.
Spuma va fi indepartata de pe suprafata apei in mod mecanic. Podul va fi proiectat din
punct de vedere static si dinamic.
Principalele componente sunt:
Podul
Conducta de alimentare
Deversorul de evacuare
Dispozitivul de dragare a namolului
Dispozitiv de eliminare a spumei
Perie de curatare a canalului de colectare a efluentului
Unitate de actionare
Podul va fi autocentrant. Podul va fi realizat din otel moale galvanizat, otel inox si/sau
vopsit in conformitate cu Anexa 1. Va avea 2 roti si dispozitiv de protectie la roti. Rotile
vor avea anvelope din cauciuc plin sau alt material echivalent. Anvelopele vor fi
dimensionate astfel incat sa asigure uzura minima. Roata va avea rulmenti autocentranti
cu bile sau role. Ansamblul rotii va fi proiectat astfel incat sa asigure pozitionarea
corespunzatoare a rotilor pentru a corecta deviatiile de masurare a podului si a
diametrului bazinului. Unghiul rotilor cu raza bazinului va fi un unghi drept. Rotile nu vor
avea fuzete, vor avea un dispozitiv de protectie impotriva obstacolelor completat cu un
intrerupator.
Podul va fi furnizat cu un colector electric localizat in centru si o instalatie cu cabluri. Pe
suportul central se vor monta suficiente inele de colectare (cel putin doisprezece) pentru
a furniza forta si a asigura controlul pentru motorul de actionare. Colectorul va fi acoperit
cu o protectie din otel inoxidabil usor de demontat. Pentru siguranta, in timpul demontarii,
capacul va fi ghidat in asa fel incat sa previna contactul cu colectorul. In plus, capacul va
fi captusit cu material izolator. Antreprenorul va furniza si instala un tablou de control
localizat langa scara de acces de la capatul podului continand printre altele: intrerupator
de siguranta si un intrerupator de limitare a cuplului ce reactioneaza la nealinierea

Pagina 62 din 106
podului. Antreprenorul va furniza cutie de racord si cabluri de legatura de la colector la
motor si intrerupatoare.
Un put de influent, cu un diametru corespunzator pentru a elimina apa la viteza maxima
va fi executat din otel inoxidabil sau din alt material rezistent la coroziune si va avea
legaturi la pod din otel inoxidabil. De asemenea este acceptat si un put de influent din
beton ca si parte componenta a pilonului central din beton.
O racleta pentru eliminarea spumei si a materialelor flotante catre o basa pentru spuma
sau o instalatie similara va fi instalata la 100 mm peste nivelul maxim al apei.
Deversarea efluentului
Un prag deversor cu profile in V, cu deflector de spuma, executat din tabla de otel
inoxidabil sau alt material rezistent la coroziune, va fi fixat de canalul din beton pentru
apa uzata cu ajutorul ancorelor filetate. Pragul va fi ajustabil pe inaltime +/- 50mm in
raport cu nivelul maxim al apei.
Dispozitive de eliminare a namolului
Brate curatitoare rotative: constructia structurala trebuie sa fie din otel inoxidabil,
conforma cu inclinatia podelei si sa fie in mod rigid conectata la si sustinuta de structura
podului. Bratele racletei si lamele vor acoperi intregul diametru al bazinului. Lamele
racletei vor fi pozitionate asimetric:
De tip neflotant;
Lamele racletei vor fi furnizate cu o muchie activa cu fasii de cauciuc, ajustabile pe
inaltime;
Prevazute cu roti pe fundul tancului pentru sustinerea racletei;
Inaltimea minima a lamei este de 300 mm.
Dispozitiv de eliminare a spumei
Dispozitivul se compune din urmatoarele:
deflector de spuma,
racleta cu o lama colectoare si lama de eliminare,
jgheab de colectare a spumei;
pompa si conducta pentru spuma.
Deflectorul de spuma va opri spuma pentru a nu se descarca in canalul de apa uzata si o
va deplasa in groapa pentru spuma. Deflectorul va fi montat pe dispozitivul raclor rotativ
pentru namol.

Pagina 63 din 106
2.2.6.2 Decantor primar, rectangular
Decantoarele rectangulare vor fi echipate cu poduri racloare. Podul raclor va avea o
deschidere egala cu latimea bazinului si va fi sustinut de roti. Podul se va deplasa pe
lungimea bazinului pe sine, anvelope de cauciuc sau poliuretan. Podul va fi in constructie
tip grinda plina sau grinda cu ferme (zabrele).
Podul va avea comenzi de miscare inainte / inapoi / stop. Miscarile de inainte si de
inapoi vor fi limitate prin intrerupatoare de sfarsit de cursa. Circuitele podului vor fi
realizate pentru a preveni mersul inapoi daca lama de curatare este jos. In modul auto,
podul va fi controlat printr-un temporizator permanent. Un motor cu doua viteze va
asigura deplasarea inapoi la o viteza de 2 ori mai mare decat cea de la deplasarea
inainte. Temporizatori de ciclu mic vor fi furnizati pentru miscarea podului secvential pe
1/3, 2/3 si toata lungimea bazinului. Eliminarea materialului solid se va face in directia
gurii de alimentare. Indepartarea fractiunilor usoare se va face catre gura de alimentare
a bazinului. Podul va fi proiectat sa reziste static si dinamic la incarcari.
inoxidabil sau alt material rezistent la coroziune ,va fi fixat de canalul din beton pentru
apa uzata cu ajutorul ancorelor filetate. Pragul deversor va fi ajustabil pe inaltime +/-
50mm in raport cu nivelul maxim al apei.

2.2.7 Decantoare finale
2.2.7.1 Decantor final circular
Decantoarele finale circulare se vor compune din pilon central, sistem de alimentare a
influentului, sistemul de deversare periferica cu mecanisme periferice de actionare ce
rotesc podul cu o viteza mai mare de 3m/min de-a lungul peretelui bazinului. Intregul
mecanism, incluzand componentele structurale, va fi sustinut de un pilon central si va
actiona prin pivotare caretele pe pista formata de partea superioara a peretelui lateral al
bazinului. Apa uzata va fi alimentata printr-o conducta verticala localizata in centrul
bazinului de decantare catre un put. O racleta de fund, rotativa, curbata ce acopera
intregul diametru al bazinului va evacua namolul primar catre corpul centrul al
decantorului. Spuma va fi eliminata mecanic de pe suprafata apei. Podul va fi proiectat
sa reziste static si dinamic.
Principalele componente sunt:
Podul
Conducta de alimentare
Deversorul de evacuare

Pagina 64 din 106
Dispozitivul de suctiune a namolului
Perie de curatare a canalului de colectare a efluentului
Unitate de actionare
Podul va avea posibilitatea sa se autocentreze. Podul va fi realizat din otel moale
galvanizat, otel inox si/sau vopsit in conformitate cu Anexa 1. Rotile vor avea anvelope
din cauciuc plin sau alt material echivalent. Anvelopele vor fi dimensionate astfel incat sa
asigure uzura minima. Roata va avea rulmenti autocentranti cu bile sau role. Ansamblul
rotii va fi proiectat astfel incat sa asigure pozitionarea corespunzatoare a rotilor pentru a
corecta deviatiile de masurare a podului si a diametrului bazinului. Unghiul rotilor cu raza
bazinului va fi un unghi drept. Rotile nu vor avea fuzete, vor avea un dispozitiv de
protectie impotriva obstacolelor completat cu un intrerupator.
Podul va fi furnizat cu un colector electric localizat in centru si o instalatie cu cabluri. Pe
suportul central se vor monta suficiente inele de colectare (cel putin doisprezece) pentru
a furniza forta si a asigura controlul pentru motorul de actionare. Colectorul va fi acoperit
cu o protectie din otel inoxidabil usor de demontat. Pentru siguranta, in timpul demontarii,
capacul va fi ghidat in asa fel incat sa previna contactul cu colectorul. In plus, capacul va
fi captusit cu material izolator. Antreprenorul va furniza si instala un tablou de control
localizat langa scara de acces de la capatul podului continand printre altele: intrerupator
de siguranta si un intrerupator de limitare a cuplului ce reactioneaza la nealinierea
podului. Antreprenorul va furniza cutie de racord si cabluri de legatura de la colector la
motor si intrerupatoare.
Un put de influent, cu un diametru corespunzator pentru a elimina apa la viteza maxima
va fi executat din otel inoxidabil sau din alt material rezistent la coroziune si va avea
legaturi la pod din otel inoxidabil. De asemenea este acceptat si un put de influent din
beton ca si parte componenta a pilonului central din beton.
O racleta pentru eliminarea spumei si a materialelor flotante catre o basa pentru spuma
sau o instalatie similara va fi instalata la 100 mm peste nivelul maxim al apei.
inoxidabil sau alt material rezistent la coroziune, va fi fixat de canalul din beton pentru
apa uzata cu ajutorul ancorelor filetate. Pragul va fi ajustabil pe inaltime +/- 50mm in
raport cu nivelul maxim al apei.
Raclorul cu suctiune este destinat procesului tehnologic din treapta biologica, pentru
evacuarea namolului activ rezultat. Evacuarea namolului se face hidraulic prin suctiune
direct de pe fund, utilizndu-se un pod radial, avnd in vedere viteza periferica si timpul
maxim admis pentru namol neaerat.

Pagina 65 din 106
Vor fi prevazute o serie de lame si guri de aspiratie pentru raclarea si aspiratia namolului
de pe fund, dispuse liniar pe raza, cu conducte si vane de reglaj; un colector in care se
descarca namolul prin conductele de suctiune; un sifon care transvazeaza namolul din
colectorul mobil in colectorul fix.

2.2.7.2 Decantor final rectangular
Decantoarele rectangulare vor fi echipate cu poduri racloare cu succtiune. Podul raclor
va avea o deschidere egala cu latimea bazinului si va fi sustinut de roti. Podul se va
deplasa pe lungimea bazinului pe sine, anvelope de cauciuc sau poliuretan. Podul va fi
in constructie tip grinda plina sau grinda cu ferme (zabrele).
Podul va avea comenzi de miscare inainte / inapoi / stop. Miscarile de inainte si de
inapoi vor fi limitate prin intrerupatoare de sfarsit de cursa. Circuitele podului vor fi
realizate pentru a preveni mersul inapoi daca lama de curatare este jos. In modul auto,
podul va fi controlat printr-un temporizator permanent. Un motor cu doua viteze va
asigura deplasarea inapoi la o viteza de 2 ori mai mare decat cea de la deplasarea
inainte. Temporizatori de ciclu mic vor fi furnizati pentru miscarea podului secvential pe
1/3, 2/3 si toata lungimea bazinului. Eliminarea materialului solid (succtiunea) se va face
in directia gurii de alimentare. Indepartarea fractiunilor usoare se va face catre gura de
alimentare a bazinului. Podul va fi proiectat sa reziste static si dinamic la incarcari.
inoxidabil sau alt material rezistent la coroziune ,va fi fixat de canalul din beton pentru
apa uzata cu ajutorul ancorelor filetate. Pragul deversor va fi ajustabil pe inaltime +/-
50mm in raport cu nivelul maxim al apei.
Raclorul cu suctiune este destinat procesului tehnologic din treapta biologica, pentru
evacuarea namolului activ rezultat. Evacuarea namolului se face hidraulic prin suctiune
direct de pe fund, utilizndu-se un pod radial, avnd in vedere viteza periferica si timpul
maxim admis pentru namol neaerat.
Vor fi prevazute o serie de lame si guri de aspiratie pentru raclarea si aspiratia namolului
de pe fund, dispuse liniar pe raza, cu conducte si vane de reglaj; un colector in care se
descarca namolul prin conductele de suctiune; un sifon care transvazeaza namolul din
colectorul mobil in colectorul fix.


Pagina 66 din 106
2.2.8 Sisteme de aerare
2.2.8.1 Suflante volumetrice
Suflantele vor fi volumetrice, proiectate sa confere o evacuare complet libera, fara ulei.
Suflantele si motoarele vor fi proiectate pentru o durata de functionare de 20 ani, fara
reparatii capitale. Mai mult, suflantele nu vor necesita proceduri normale de intretinere
care sa implice inlocuirea componentelor in primele 18.000 de ore de functionare, cu
exceptia lubrifiantilor si filtrelor.
Componentele care probabil se vor uza pe durata functionarii normale vor putea fi
inlocuite, utilizandu-se componentele usor schimbabile. Suflantele vor avea o carcasa
din fonta de calitate superioara cu picior integrat. Arborele si doua sau trei rotoare vor
alcatui o constructie intergrala de grafit sferic, cu etansari dintr-un material adecvat.
Lagarele de sprijin vor fi cu o singura rola, lubrifiata la capatul antrenat si de tip rulment
cu canal de bile adancit, pe doua randuri, la capatul de angrenare. Vor fi montate
etansari labirint si inele de etansare din nitril O in planseta lagarului pentru a se
impiedica scaparile de aer si contaminarea.
Fiecare suflanta va fi prevazuta cu cuplaje sau benzi, protectie si motor electric, iar
intregul ansamblu va fi montat pe o placa de baza cu izolatoare de vibratii. In cazul
unitatilor cuplate direct, suflanta si motorul vor fi insurubate pe pozitie, dupa darea in
exploatare satisfacatoare, in scopul de a se asigura o realiniere corecta dupa demontare.
Cadrul de baza va include facilitatile pentru ridicarea ansamblului suflanta /motor/cadru
de baza.
Fiecare suflanta va fi prevazuta cu:
a) Filtru de admisie si atenuator de zgomot cu o eficienta de captare de 98% la 5m;
b) Un indicator al blocarii filtrului de aer, incluzand un semnal electronic la distanta;
c) Un atenuator de zgomot la evacuare;
d) O supapa de siguranta pentru presiune si un intrerupator de suprapresiune electric;
e) O vana de retinere si o vana de izolare;
f) Conexiunile conductelor vor fi flexibile pentru a se evita transferul vibratiilor.
Ofertantul va include suflante din gama standard pentru a indeplini cerintele pentru un
sistem complet si va asigura gama de debite impusa. Acestea vor fi proiectate pentru
variatiile de presiune atmosferica, temperatura si umiditatea relativa necesare conform
calculelor Antreprenorului.
Suflantele vor fi dimensionate sa confere eficienta maxima de operare in conditiile
standard. Suflantele vor avea capacitatea sa opereze peste gama de operare stipulata.
Eficientele suflantei vor fi cotate pentru conditiile de operare minimale si maximale.

Pagina 67 din 106
Nivelul zgomotelor din cladiri este specificat in cele ce urmeaza in sub-sectiunea
Reducerea zgomotelor. In cazul in care nu toate suflantele pot atinge nivelul de zgomot
stipulat, acestea vor fi echipate cu o carcasa de reducere a zgomotelor confectionata din
tabla de otel galvanizat cu material de izolare. Carcasa va fi usor demontabila, cu
incuietoare cu resort.
Acolo unde este necesara ventilarea fortata, impreuna cu carcasele acustice si racirea
cu ulei, cotatia motoarelor de ventilare utilizate in acest scop va fi inclusa in oferta.
Sarcina suplimentara reprezentata de elicele de ventilare fortata va fi luata in
considerare la calcularea eficientei de operare globala a sistemului.
Vopsirea se va realiza in conformitate cu Anexa I, suprafata A.

2.2.8.2 Suflante centrifuge
Cerinte generale
Suflantele si motoarele vor fi proiectate pentru o durata de functionare de 20 ani, fara
reparatii capitale. Mai mult, suflantele nu vor necesita proceduri normale de intretinere
care sa implice inlocuirea componentelor in primele 18.000 de ore de functionare, cu
exceptia lubrifiantilor si filtrelor.
Suflanta si motorul sau de actionare vor reprezenta mecanisme separate, cuplate strans
cu un cuplaj flexibil, pentru a alcatui o unitate integrala montata pe o placa de baza
adecvata. Fiecare componenta va fi insurubata pentru a facilita reasamblarea.
Componentele care probabil se vor uza pe durata functionarii normale vor putea fi
inlocuite, utilizandu-se componentele usor schimbabile.
Suflantele vor fi instalate intr-o maniera care sa elimine aparitia vibratiilor in utilaj sau
transmiterea acestora catre structura cladirii.
Suflantele si motoarele vor fi adecvat protejate contra patrunderii prafului si apei.
Nivelul zgomotelor din cladiri este specificat in cele ce urmeaza in sub-sectiunea
Reducerea zgomotelor. In cazul in care nu toate suflantele pot atinge nivelul de zgomot
stipulat, acestea vor fi echipate cu o carcasa de reducere a zgomotelor confectionata din
tabla de otel galvanizat cu material de izolare. Carcasa va fi usor demontabila, cu
incuietoare cu resort.
Acolo unde este necesara ventilarea fortata, impreuna cu carcasele acustice si racirea
cu ulei, cotatia motoarelor de ventilare utilizate in acest scop va fi inclusa in oferta.
Sarcina suplimentara reprezentata de elicele de ventilare fortata va fi luata in
considerare la calcularea eficientei de operare globala a sistemului.
Capacitate

Pagina 68 din 106
Ofertantul va oferi suflante din gama standard care sa indeplineasca cerintele cu privire
la presiunea intregului sistem si sa confere gama de debite impusa. Acestea vor fi
caracterizate de lipsa unei supraincarcari cu energie si vor fi dimensionate cu rezerve
pentru presiunea atmosferica, temperatura si umiditatea relativa specifice mediului in
care ele lucreaza.
Suflantele vor fi dimensionate sa confere eficienta maxima de operare in conditiile
standard. Suflantele vor avea capacitatea sa opereze peste gama de operare stipulata.
Eficientele suflantei vor fi cotate pentru conditiile de operare minimale, standard si
maximale.
Suflantele vor avea o scara de performanta abrupta care sa faciliteze impartirea debitului
intre suflantele in operare paralela. Aceasta se va realiza prin impartirea sarcinii sau
reglare prin cuplare in cascada pentru a se conferi mijloacele cele mai eficiente de
operare. Suflantele vor atinge o gama de operare volumetrica dinamica larga, fiecare
suflanta demostrand o rabatare de 45%.
Va fi disponibil un minim de 3.5% peste presiunea adiabata maxima proiectata, inainte
sa apara conditiile de supratensiune.
Constructia
Suflantele vor fi de tipul centrigufal cu o singura treapta, cu palete de ghidare la admisie
sau palete de difuzare la evacuare, dupa caz. Pinioanele si arborele de admisie vor fi
confectionate din aliaj de aluminiu de calitate superioara. Prima viteza critica nu va
depasi 80 % din viteza de functionare. Mecanismul de pornire va asigura ca suflanta sa
nu se opreasca la prima viteza critica, prin furnizarea unei accelerari rapide prin ea.
Lagarul arborelui de pinion va fi de tip manson sau suport de basculare, adecvat
dimensionat pentru sarcinile impuse si va include lagare axiale.
Arborele primar se va plasa in lagare cu bile, role sau manson si va include un lagar
axial.
Suflanta va avea o cutie de viteze integrata orizontal, demontabila, cu constructie din
fonta.
Rotoarele vor avea paletele curbate inapoi, cu debit radial pentru o eficienta ridicata si o
gama de operare volumetrica larga.
Inelele de etansare interna si etansarea arborelui vor fi de tip labirint, adecvate pentru
functia impusa, cu minimizarea indicelui de pierderi si vor fi usor inlocuibile in timpul
intretinerii.
Carcasele suflantelor vor fi din fonta de calitate superioara cu un difuzor proiectat pentru
convertirea presiunii de viteza in presiune statica, cu un indice mare de eficienta.
Lubrifierea
Sistemul de lubrifiere va contine urmatoarele:

Pagina 69 din 106
i) Rezervor de ulei integrat;
ii) Pompa de ulei principala operata mecanic;
iii) Pompa de ulei principala operata electric;
iv) Racitor de ulei, incluzand un radiator si racire prin ventilatie fortata;
v) Filtru de ulei.
Lubrifierea cutiei de viteze se va realiza printr-un sistem sub presiune. Pompa de ulei
principala va fi volumetrica si actionata mecanic fie din cutia de viteze, fie din motorul de
actionare principal. Pompa va avea o capacitate suficienta pentru a asigura ca lubrifierea
efectiva continua atunci cand suflanta se descarca ca urmare a unei pene de curent.
Pompa de ulei auxiliara va fi actionata electric si va fi etalonata adecvat pentru
amorsarea pompei inainte de pornire si in timpul descarcarii. Pompa auxiliara se va
comporta si ca pompa principala daca este necesar.
Radiatorul de racire a uleiului va indeplini minimal specificatia pentru tuburile de cupru cu
aripi de aluminiu.
Sistemul de racire a uleiului va include o vana de control al temperaturii uleiului cu
termostat.
Filtrarea uleiului va fi de 10 microni sau mai buna, cu utilizarea unui filtru cu hartie de tip
cartus, inlocuibil.
Rezervorul de depunere a uleiului va conferi un timp de retentie de cel putin 5 minute.
Vor fi incluse vane de control al presiunii si de siguranta.
Conductele si fitingurile vor fi realizate din metal rezistent la coroziune cu fitinguri de
compresie.
In rezervorul de ulei va fi instalat un dispozitiv de incalzire pentru a se asigura o pornire
satisfacatoare a suflantei pe vreme rece.
Dispozitive de control al debitului de aer
Vor fi utilizate paletele de ghidaj de admisie pentru a conferi flexibilitatea necesara
operarii cu un motor, cu viteza constanta.
Paletele de ghidaj vor pre-roti aerul pe masura ce intra in rotor, pentru a scadea
necesarul de energie pe masura ce apare incovoierea. Paletele de ghidare vor fi operate
simultan dintr-un singur fus. Fusul va fi actionat electric.
Difuzorii de descarcare variabili, dispusi pentru ajustarea orificiului de intrare al suflantei,
vor fi aranjati in jurul zonei periferice a rotorului. Difuzorii de evacuare vor fi operati
simultan dintr-un singur fus. Fusul va fi actionat electric.
Conexiuni

Pagina 70 din 106
Fiecare suflanta va fi prevazuta cu burdufuri flexibile, care vor fi protejate prin tije de
legatura pentru a se preveni deformarile burdufurilor in functiune.
Admisia fiecarei suflante va fi prevazuta cu mijloacele de atasare de filtru/silentiator
(amortizor de zgomot), care sa mentina alinierea mecanica si sa nu preseze carcasa
compresorului.
Filtrul de aer si amortizorul de zgomot
Filtrul de aer va utiliza unitati de filtre modulare cu tambur, recuperabile, cu inchidere
ermetica, intr-un cadru rigid. Aerul va fi filtrat conform cerintelor prevederilor standardelor
si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Va fi prevazuta o filtrare suplimentara daca este necesara pentru garantarea unei operari
pe termen lung a suflantelor, conductelor de aer si difuzorilor.
Proiectul unitatii de filtrare a aerului va fi calculat pentru 120% din debitul de aer maxim
calculat al suflantei. Pierderile de presiune prin amortizor si unitatea de filtrare vor fi
mentinute la un minim absolut.
Un manometru permanent va fi instalat la fiecare unitate de filtrare a fiecarei suflante,
dispusa pentru a indica pierderile de presiune de-a lungul unitatii de filtrare, normale si
ridicate (filtrul blocat). Vor fi incluse un semnal electronic si o alarma pentru pierderile
mari de presiune.
Sistemul de protectie la suprapresiune
Pentru fiecare suflanta va fi instalat un sistem complet care sa previna aparitia
supratensiunii, pentru a asigura ca o cerinta de debit de aer sub nivelul optim al suflantei
nu va conduce la supratensiune. Atunci cand aceasta se realizeaza cu o vana de
evacuare, va fi prevazut un silentiator adecvat.
Alternativ, furnizorul va instala un sistem de detectare a supratensiunii care va inchide
suflanta si va declansa o alarma corespunzatoare.
Dispozitive de control
Toate sistemele cu senzori necesare pentru ulei, temperatura si presiune vor fi incluse
pentru a asigura functiile de control si de alarma.
Suflantele vor fi controlate de catre un traductor de presiune situat in conducta de
aerisire principala.

2.2.8.3 Distributie de aer, difuzori cu membrana si accesorii
Difuzorii vor fi confectionati din material poros, complet acoperite cu membrane de
cauciuc si cu o operare eficienta si cu performante bune, dovedite in sisteme de aerare
folosit la lucrarile de apa uzata.

Pagina 71 din 106
Difuzorii vor fi complet interschimbabil, plati si vor produce bule fine, cu diametru
nominal de 1 la 5 mm. Acestea vor fi capabile sa opereze intr-o gama de debite de aer,
cu un indice de virare de 5:1.
Fiecare difuzor va fi fixat de o placa de baza proiectata in acest scop printr-un inel de
retentie periferic, cu etansari inelare de tip O. Ansamblul placii de baza si inelul de
retentie vor fi confectionate din PVC. Nu se vor utiliza ansambluri de insurubare.
Ansamblul difuzor/placa de baza va incorpora un orificiu adecvat pentru controlarea
debitului de aer si va fi fixat de sistemul de conducte pentru a asigura ca sistemul sa
ramana pe pozitie in toate conditiile de operare si pe durata curatarii manuale (cu furtun
cu presiune scazuta) si ridicarii sectiunilor cu difuzori.
Difuzori vor fi asamblate pe sectiuni. Fiecare sectiune va avea maxim 40 de difuzori.
Fiecare conducta de coborare de la canalele de colectare catre fiecare sectiune de
difuzori va fi echipata cu o vana de izolare si o conexiune usor detasabila catre conducta
de coborare. Numarul de difuzori pe fiecare zona de aerare va fi determinat de
Antreprenor pentru a indeplini cerinta de oxigen din fiecare bazin si cerintele testului de
eficienta a oxigenului. Difuzori vor fi distribuite egal pe intreaga suprafata a radierului
pentru a preveni zonele moarte si se vor incadra in gama de 3% la 15% zona cu
difuzori pe metru patrat de radier.
Instalarea conductelor
Conductele principale de la statia suflantelor si colectoarele pentru bazinele de aerare
vor fi din otel inoxidabil si instalate deasupra cotei solului, cu un dispozitiv automat de
evacuare a condensului montat in cel mai jos punct accesibil al conductei.
Conductele vor fi proiectate si instalate astfel incat sa se adapteze la dilatarile termice.
Conductele si difuzori vor fi nivelate pentru a se asigura o distributie egala a aerului.
Conductele de evacuare a apei vor fi instalate in punctele corespunzatoare din fiecare
sectiune cu difuzori pentru a facilita suflarea apei blocate pe conducta de aerare. Fiecare
conducta de evacuare se va finaliza cu o vana situata la un punct usor accesibil de pe
pasarela.
Pierderile de sarcina
Pierderile de sarcina vor fi minimizate prin mentinerea la un nivel minim a schimbarilor
de sectiune si de directie si prin utilizarea de curburi cu raza larga. Utilizarea vanelor va fi
cea minima pentru conformarea la specificatie si pentru o operare satisfacatoare.
Conductele, incluzand toate vanele, difuzorii, vor fi proiectate astfel incat presiunea de
evacuare la punctul de lucru al fiecarei suflante sa nu depaseasca:
Presiunea hidrostatica + 100mbar.

Pagina 72 din 106
Aceasta va fi masurata la debitul de aer maxim proiectat, cu vanele de control complet
deschise. Antreprenorul va furniza calculele ca facand parte din proiect, depus pentru a
dovedi conformarea la aceasta conditie.
Controlul debitului de aer
Vanele de control vor fi cu tampon excentric sau de tip fluture care sa confere o
caracteristica liniara a debitului de aer in functie de gradul de deschidere. Atunci cand
este necesar un control mai sensibil, vana va avea un diametru mai mic decat conducta
asociata.
Vanele de control vor fi motorizate si adecvate pentru o functionare modulara continua.
Acestea vor putea fi inchise in orice pozitie.
In fiecare zona a fiecarui coridor de ventilare vor fi instalate evacuari adecvate si
dispozitive de masurare a debitului de aer. Dispozitivele de masurare a debitului vor fi
completate cu echipamentul de interfata necesar pentru conectarea la instrumente de
indicare a debitului portabile. Antreprenorul va furniza doua seturi de instrumente de
indicare. In plus, Antreprenorul va instala un dispozitiv permanent de masurare a
debitului in conducta principala de la statia de suflante.

2.2.8.4 Aeratoare de suprafata
Discul aerator
Aeratorul va fi fabricat din otel sudat, un disc rotativ echilibrat static si numar
corespunzator de lame de aerare verticale. Aeratorul trebuie sa fie adecvat pentru
functionarea in conditii de scufundare completa, semiscufundat, sau pozitionat deasupra
liniei apei.
Axul aeratorului
Arbore de actionare al aeratorului va fi fabricat din otel cu sectiune circulara tubulara o si
placa. Arborele trebuie sa fie acecvat conditiilor de functionare avand o durata de
utilizare de cel putin 50.000 de ore de functionare. Antreprenorul va trebui sa prezinte
calcule, referinte, pentru a proba functionalitatea acestuia si perioada de utilizare indicata
mai sus.
Ansamblul arborelui de antrenare
Pozitia relativa a placii de baza a reductorului aeratorului fata de platforma de sprijin
trebuie sa fie realizata astfel inct flansa de sus al arborelui aeratorului poate fi decuplata
de la cuplajul reductorului pentru a permite arborelui aeratorului si aeratorului sa fie
inlaturate de pe platforma suport fara golirea rezervorului saui ridicarea unei
platforme/schele de suport.

Pagina 73 din 106
Toate elementele de conectare, buloane, piulite si alte elemente de fixare, care pot
necesita deconectarea pentru reparatii sau intretinere trebuie sa aiba un grad ridicat de
rezistenta la coroziune.
Discul rotativ
Aeratorul si unitatea de antrenare sunt suspendate si sustinute de o placa baza situata
central deasupra rezervorului. Furnizarea de monturi de amortizare a vibratiilor pentru a
izola fortele armonice de structura civila.
Vor fi furnizate dispozitive de ajustare a inaltimii conului aerator cu + / -100 mm de la
nivelul maxim proiectat al apei.
Motorul
Fiecare aerator de suprafata trebuie sa fie cuplat la reductorul complet inchis, etansat si
lubrifiat. Motorul va fi conectat astfel incat sa poata fi mutat pentru intretinere/mentenanta
in timp ce conul de antrenare va ramane pe pozitie.
Reductorul va contine un stut de vizualizare din sticla pentru verificarea nivelului de ulei.
Factorul de multiplicare al reductorului va fi un minim de 3. Reductorul trebuie sa aiba o
capacitate de ulei adecvata pentru a evita verificarea frecventa iar vizorul trebuie sa fie
echipat cu un indicator de nivel avand nivelul maxim si minim in mod clar marcate.
Motorul de actionare trebuie sa aiba protectia IP 65.
De-a lungul lungul bazinului aeratoarele se vor roti in directie opusa pentru a preveni
sau a reduce scurtarea traseului de parcurs a namolului activ.
Podul de sustinere
Fiecare aerator trebuie sa fie prevazut cu un pod din otel inoxidabil de sustinere care se
intinde peste partea transversala a bazinului. Podul de acces trebuie sa fie fabricat din
otel inoxidabil cu platforme pietonale cu auto drenaj; balustrazi cu mana curenta si pazie.
Vor fi prevazute scari de acces de la nivelul cotei terenului amenajat la nivelul podului de
aces la aerator.
Rotoare orizontale de aerare
Fiecare unitate de aerare trebuie sa fie de constructie robusta si va cuprinde o serie de
palete montate pe circumferinta. Toate elementele de fixare, care pot necesita
deconectarea pentru reparatii sau intretinere trebuie sa aiba un grad ridicat de rezistenta
la coroziune. Rotorul va fi conectat prin intermediul unor lagare lubrifiate etanse, astfel
incat sa fie adecvate in cazul stropirilor severe sau imersiunii. Rotorul trebuie sa fie
conectat la reductor cu un cuplaj flexibil. Rotorul trebuie sa fie prevazut cu urechi de
ridicare.
O protectie impotriva stropirii se va monta pe rotor si va fi pozitionat pentru a oferi
protectie maxima. Protectia va fi fabricata din material plastic armat cu sticla sau din alte
materiale rezistente la coroziune, aprobate.

Pagina 74 din 106
2.2.9 Ingrosarea namolului & echipamentul de deshidratare
Tipul de ingrosare a namolului si instalatiile de deshidratare trebuie sa fie alese de catre
contractant.

2.2.9.1 Instalatii de ingrosare namol activ in exces
Sistemul mecanic de preingrosare va fi proiectat ca ingrosator gravitational
Grilajului ingrosatorului va avea doua brate racloare fabricate dintr-o serie de structuri de
otel verticale, proiectate pentru ingrosarea optima a namolului. Firele de sustinere si de
tensionare vor fi din otel inoxidabil (minim X5CrNi18-10), restul elementelor grilajului pot
fi si din PVC.
Toate piesele de prindere intermediare in forma de catuse sau surub, bride, piulite, vor fi
confectionate din otel inoxidabil (minim X5CrNi 18-10). Ingrosatorul va fi sustinut de un
ax central rotativ ghidat in partea de jos de un lagar cu rulmenti capabil sa preia toate
incarcarile si in partea de sus de un lagar si un cuplaj care preia miscarea de la
motoreductor.
Subansamblele principale vor fi:
Motoreductorul de actionare;
Raclor tip grilaj;
Axul central de actionare a raclorului;
Difuzor central;
Lamela deversoare;
Pasarela fixa.
Pasarela fixa va fi o structura rigida din otel inoxidabil (minim X5CrNi18-10), proiectate a
avea deschiderea (anvergura) bazinului si care sa sustina o incarcatura de 1500N/m2 cu
o deflectie (sageata) care sa nu depaseasca 1/250 din deschidere. Pasarela nu va avea
o latime mai mica de 700mm, prevazuta cu balustrade din otel inoxidabil (minim
X5CrNi18-10) cu dispozitive de fixare laterale. Puntea va fi de tip retea deschisa dar nu
mai putin de 30mm grosime. O tabla groasa in lungime de 100 mm va depasi intreaga
lungime a puntii pe inaltime. Scara de acces catre nivelul podului va fi amplasata acolo
unde inaltimea de urcare este mai mare de 0,3m de la nivelul solului.
Racletii vor fi montati pe o structura rotativa si vor produce o miscare radiala continua a
namolului spre palnia centrala de evacuare. Racletii vor fi prevazuti cu lame inlocuibile
de cauciuc sau din alt material adecvat fluidului vehiculat, de grosime mai mare de
15mm.Lamele deversoare vor fi confectionate din otel inoxidabil si amplasate imprejurul
marginilor bazinului, furnizate la lungimi convenabile, aranjate pentru asamblare,

Pagina 75 din 106
fabricate din otel inoxidabil, care vor fi deasemeni furnizate si fixate. Buloanele de
siguranta vor fi din otel inoxidabil sau alt material cu rezistenta la coroziune. Gaurile
alungite vor fi puse in toate locurile de fixare pentru a permite ajustarea verticala de +
25mm. Toate materialele de imbinare sau etansare pentru imbinari intre peretele suport
si placa vor fi incluse.
Actionarea podului se va face printr-un motoreductor cu factor de serviciu 1,5 (grad
protectie IP 65) dimensionat astfel incat sa permita actionarea in bune conditiuni a
podului raclor (miscare lina fara socuri).
Podul va fi furnizat cu un dispozitiv mecanic de limitare a cuplului.

2.2.9.2 Instalatii de deshidratare a namolului
Sistemul mecanic de deshidratare va fi proiectat ca filtru presa cu banda sau centrifuga.

2.2.9.2.1 Filtre-presa cu banda
Generalitati
Filtrele-presa trebuie sa fie un produs standardizat al producatorului acestui filtru si
trebuie livrat ca un sistem complet.
Instalatia de deshidratare trebuie sa fie cu banda continua cu drenare gravitationala, de
inalta presiune.
Filtrele-presa trebuie sa fie formate din, dar sa nu se limiteze la, un ansamblu de
alimentare cu namol, zone de filtrare gravitationala si cu presiune, benzi, lame de
curatare, role ale benzilor, sisteme de tensionare a benzilor superioare si inferioare,
instalatii de actionare superioare si inferioare ale benzilor, cadru, controlere, sistem de
alimentare cu polielectrolit, injector, si sistem de amestec al namolului cu polielectrolit,
opritor de namol, pompa de alimentare cu namol, pompa cu apa de spalare si
transportor turta de namol.
Ansamblul de admisie a namolului trebuie sa fie format dintr-o teava de alimentare
namol, conectata la un bazin de amestec rapida / floculare si un ansamblu de distributie
pentru depunerea namolului in mod egal pe toata latimea benzii in zona de filtrare
gravitationala.
In zona de filtrare prin gravitatie, drenarea trebuie facuta gravitational pe banda
superioara, si drenare prin presiune prin benzile superioare si inferioare prin cresterea
continua a presiunii in zona de strecurare si inalta presiune in zona de presare.
Garniturile de etansare trebuie montate pe lateralele si capetele presei pentru a retine
namolul in timp ce trece prin aceasta, si astfel sa previna scurgerile si pierderile. Se vor

Pagina 76 din 106
furniza jgheaburi si recipiente pentru colectarea din instalatie a intregii cantitati de
material filtrat cat si a apei de spalare.
Benzile trebuie fabricate din poliester de inalta rezistenta si calitate pentru a asigura
conditii optime pentru scurgerea apei prin material, dar cu retinerea solidelor pentru
formarea turtei de namol. Se vor furniza lame de curatare superioare si inferioare pentru
indepartarea turtei de namol de pe banda. Se vor furniza sisteme de tensionare
superioare si inferioare pentru a ajusta tensiunea benzilor in timpul functionarii.
Dispozitivele de directionare a benzilor superioare si inferioare sunt necesare pentru
mentinerea bandei centrate pe rola. Se vor furniza spalatoare pentru banda superioara si
inferioara, pentru curatarea benzii dupa descarcarea turtei de namol.
Echipamentul trebuie sa fie de tipul industrial, de mare rezistenta, proiectat special
pentru deshidratarea namolului. Nu trebuie sa fie necesara demontarea rolelor pentru
inlocuirea benzii.
Descrierea sistemului
Antreprenorul va furniza un sistem complet autonom incluzand, dar fara a se limita la,
urmatoarele:
Injectie de polieletrolit;
Carcasa si cadrul structural principal;
Sectiunea de presare,
Sectiunea de strecurare;
Role;
Lagare;
Sistemul de spalare a benzii;
Sistemul de centrare a benzii;
Sistemul de tensionare a benzii;
Sistemul de actionare a benzii;
Benzile filtrante;
Lame de descarcare;
Albii de scurgere;
Dispozitive de control.
Toate materialele aflate in contact cu polielectrolitul sau cu namolul vor fi executate din
otel inoxidabil, minim X5CrNi18-10. Cadrul structural principal si carcasa, toate
suruburile, buloanele si bolturile de ancorare vor fi executate din otel inoxidabil minim
X5CrNi18-10. Antreprenorul se va asigura ca intregul echipament este pozitionat si
realizat adecvat pentru mediul de functionare.
Proiectarea echipamentului
Echipamentul si accesoriile vor fi proiectate si fabricate pentru a rezista la toate tipurile
de tensiuni ce ar putea aparea in timpul fabricatiei, testarii, transportului, instalarii, cat si
in toate conditiile de functionare. Toate lagarele si partile in miscare vor fi protejate in

Pagina 77 din 106
mod adecvat impotriva uzurii cu mansoane sau prin alte mijloace aprobate, iar
dispozitivele usor accesibile vor fi aprovizionate cu lubrifianti adecvati. Vor fi luate in
considerare detalii de aspect exterior cat si de utilitate. Elementele iesite in afara,
legaturile, colturile, carcasele de angrenaje etc. vor fi finisate la exterior. Toate sudurile
expuse de pe instalatie vor fi slefuite, iar colturile formelor structurale vor fi rotunjite si
tesite.
Partile corespondente ale masinilor identice vor fi interschimbabile. Toate instalatiile si
echipamentele vor avea sisteme de protectie in conformitate cu codurile de securitate in
exploatare ale standardelor internationale. Toti arborii rotativi, cuplajele sau alte parti in
miscare din cadrul echipamentului vor avea sigurante de protectie adecvate si vor fi
sustinute precis si rigid cu suruburi din otel inoxidabil acolo unde este cazul. Protectiile
vor fi demontabile dupa caz pentru a permite accesul in cazul reparatiilor sau operatiilor
de intretinere.
Sistemul de conditionare a namolului
In vederea realizarii unei deshidratari optime, se va pune la dispozitie un sistem de
conditionare a namolului, proiectat pentru a amesteca eficient polielectrolitii cu namolul si
pentru a conditiona adecvat namolul.
Sistemul de conditionare a namolului trebuie sa fie montat in amonte de filtrele-presa si
trebuie proiectat sa asigure o amestecare rapida si adecvata.
Polielectrolitul trebuie injectat in fluxul namolului in asa fel incat sa maximizeze dispersia.
Sistemul de spalare a benzii
Fiecare banda de ingrosator gravitational trebuie sa fie echipat cu o statie de spalare a
benzii. Statia trebuie sa fie formata dintr-o teava cu duze de stropire fixata intr-o carcasa
speciala ce incapsuleaza o sectiune a benzii. Ansamblul de duze trebuie sa fie rapid
demontabil pentru a facilita lucrarile de intretinere.
Distantele intre duze si forma de stropire trebuie sa fie alese in asa fel incat sa curete
banda pe toata latimea ei. Duzele trebuie sa poata fi demontate/inlocuite individual.
Antreprenorul va furniza un sistem de spalare cu apa, dedicat, indicat in spalarea de
benzi de ingrosator.
Ingrosatorul gravitational cu banda va avea o conexiune dedicata la apa de spalare a
benzii si va include intrerupator manometric pentru detectarea presiunii prea mici apei.
Daca se detecteaza o presiune prea mica a apei, filtrul-presa cu banda va fi oprit.
Sistemul de spalare va evacua apa de curatare si supernatantul in bazinul de colectare
al Statiei de pompare a supernatantului.


Pagina 78 din 106
Sistemul de aliniere al benzilor
Fiecare banda trebuie sa aiba prevazut un sistem automat de aliniere a benzilor pentru a
asigura o aliniere a ambelor benzi in orice moment.
Sistemul de tensionare a benzilor
Fiecare sistem trebuie sa fie dotat cu un sistem de tensionare reglabil si individual.
Actionarea benzilor
Doua role trebuie actionate de o instalatie motor/angrenaj cu viteza variabila.
Pompele de alimentare a filtrelor-presa trebuie sa fie cuplate cu sistemul de actionare a
benzii transportoare astfel incat banda sa intre in miscare inaintea celorlaltor
echipamente.
Benzi de deshidratare
Benzile trebuie sa fi capabile sa asigure o deshidratare eficienta.
Lame de descarcare
In zona ultimelor role de descarcare, se vor furniza lame de descarcare pentru curatarea
namolului deshidratat de pe banda.
Panoul de control
Panoul de control va face parte din centrul general de control si va fi protejat conform IP
54.
Panoul de control va include, dar fara a se limita la, cate un intrerupator de siguranta
pentru fiecare instalatie, intrerupator la sarirea benzii de pe role, intrerupator manometric
pentru apa de spalare, intrerupatoare la ruperea benzii si intrerupator manometric pentru
presiune hidraulica.
Dispozitivele electrice
Dispozitivele electrice vor fi interconectate si vor include conductori nemetalici flexibili.
Conductorul va fi tras intr-un invelis de protectie pentru a limita expunerea la lichidele din
proces.
Altele
Instalatia trebuie sa fie complet acoperita si sa aiba conectari la sistemul de evacuare a
mirosurilor.
Pentru a permite o monitorizare rapida a functionarii ingrosatoarelor, capacele trebuie sa
fie dispuse cu trape de inspectie dupa necesitati. Aceste trape de acces trebuie sa aiba
in partea interioara grilaje de protectie din plasa, prinse sigur cu bolturi.

Pagina 79 din 106
Instalatia trebuie sa fie completata cu toata scarile necesare, platformele de acces etc.
pentru a permite inspectia si intretinerea in conditii de securitate a filtrului-presa cu
banda.
2.2.9.3 Centrifuge
Pot fi furnizate centrifuge pentru deshidratarea namolului. Centrifugele vor fi furnizate cu
intregul echipament asociat, cu cadru si tambur, angrenaj, transportor elicoidal, accesorii
asociate tamburului, accesorii electrice si un sistem de control.
Separarea solide/lichide se va face prin intermediul fortei centrifuge in interiorul unui
tambur cilindro-conic, ce contine, in varf, un transportor elicoidal coaxial, ce se roteste cu
o viteza diferentiala mica.
Suspensia lichida/solida este alimentata prin axul central al bazinului conveierului. Forta
centrifugala impinge materialele solide catre peretele tamburului. Ele sunt transportate
de transportorul elicoidal catre capatul conic al tamburului si pur si simplu extrudate sau
strivite din cauza reducerii progresive a zonei de trecere din sectiunea conica.
Namolul deshidratat este descarcat la capatul sectiunii conice a masinii. Lichidul rezultat
in urma filtrarii (supernatantul) este extras prin capatul opus (cilindric) al tobei.
Centrifuga este actionata de un motor electric al carui ax este conectat la tamburul
cilindro-conic prin intermediul unui sistem de benzi si roti de transmisie pentru reglarea
vitezei de rotatie. Ca alternativa poate fi folosita si actionarea hidraulica.
Un reductor epiciclic este montat pe tambur. Cel de-al doilea ax al sau este conectat la
transportorul elicoidal, coaxial, astfel incat tamburul si transportorul sa se roteasca in
acelasi sens, dar cu viteze diferite, corespunzatoare raportului de reductie al
reductorului.
Se va furniza un dispozitiv pentru variatia si controlul automat al vitezei diferentiale ca
parte integranta din sistemul de control al acestei sectiuni. Acest dispozitiv este necesar
pentru a adapta functionarea centrifugii la schimbarile conditiilor de alimentare date de
curgere, vascozitate, continutul in material solid etc.
Transportorul tip surub va fi executat din otel inoxidabil minimum X5CrNi18-10. Axul sa
va fi gaurit, iar namolul va intra din ax in camera dintre tambur si surub prin locasuri
pozitionate la capatul axului. Rotatiile tamburului si surubului de alimentare vor fi
concentrice.
Structura tamburului va fi obtinuta prin turnare si finisare ulterioare pe masini de finisat.
La cele doua extremitati vor fi prevazute gauri pentru evacuarea supernatantului si a
namolului deshidratat.
Panoul de control local va include sectiune de alimentare la retea si sectiunea de control
(PLC).
Vor fi indicati urmatorii parametrii:

Pagina 80 din 106
Viteza de rotatie a tamburului;
Viteza diferentiala a surubului de alimentare;
Valoarea cuplului;
Valoarea setata pentru viteza diferentiala si pentru cuplu.
Vor fi incorporate urmatoarele alarme:
Prima alarma pentru limitatorul de cuplu si oprirea alimentarii cu namol;
Eroare depistata la semnalul de viteza a rotii de transmisie, oprirea centrifugii;
Viteza diferentiala mica a surubului de alimentare, oprirea centrifugii;
A doua alarma pentru excesul de cuplu, oprirea centrifugii;
Viteza excesiv de mare, oprirea centrifugii;
Temperatura motorului.
Cadrul suport al centrifugii va fi realizat din otel carbon, corpul tamburului din otel
inoxidabil, minim X5CrNi18-10. Reductorul va fi echipat cu un reductor de viteza capabil
sa controleze viteza diferentiala dintre tambur si surubul de alimentare.
Pe linia de alimentare a instalatiei de deshidratare va fi montat un amestecator static sau
actionat pentru a amesteca namolul cu polimerul inainte de a-l descarca in instalatia de
deshidratare. Curgerea amestecului namol-polimer in fiecare instalatie de deshidratare
va fi masurata cu ajutorul unui debitmetru magnetic.

2.2.10 Instalatii de preparare a polimerilor
Instalatiile de preparare a polimerilor vor permite procesarea polimerilor pudra si lichizi.
Unitatile automate de preparare in regim continuu a polimerilor sunt alcatuite dintr-un
singur bazin din otel inoxidabil (mimum X5CrNi18-10) sau PEID, impartit in 3 sectoare:
unul pentru dizolvare, unul pentru depozitare, iar ultimul pentru maturarea solutiei.
Instalatia este furnizata complet asamblata si conectata, gata de utilizare. Din instalatia
de preparare a polimerilor va mai face parte si o statie de manipulare pentru saci de mari
dimensiuni.
Echipamentul este proiectat pentru prepararea automata in regim continuu a solutiei de
polielectrolit.
Polielectrolitul, pudra sau granule, este dozat printr-o spirala si dizolvat in apa de catre
un dispozitiv special compus din urmatoarele:
O magazie de depozitare a produsului;

Pagina 81 din 106
Un surub de dozare actionat de un servomotor, intr-o asemenea masura incat
sa obtina o mare varietate de concentratii in solutie;
Un dispozitiv de dizolvare din PVC.
Multumita prezentei unui curs de apa ce spala si curata in mod continuu zona unde cade
surplusul de pudra, se va obtine o amestecare completa a solutiei de polielectrolit fara
formarea de bulgari.
Se va furniza un dispozitiv de post-dizolvare pentru a se putea genera solutii de polimeri
intr-o mare varietate de concentratii.
Volumele bazinelor si viteza amestecatorilor echipati cu elice radial-axiale asigura
dizolvarea polielectrolitului si o maturare adecvata a solutiei.
Pompele de dozare a polimerilor vor fi cu productie variabila progresiva. Rata de
transformare pentru pompele de dozare va fi de cel putin 5:1. Se va furniza cate o
pompa per instalatie de deshidratare sau de ingrosare. Tevile din interior vor fi realizate
din plastic sau otel inoxidabil minimum X5CrNi18-10.
Functiile sistemului sunt executate in mod automat si sunt setate pe nivele cu
posibilitatea de operare manuala.

2.2.11 Instalatii de depozitare & dozare a chimicalelor
Fiecare instalatie de dozare a chimicalelor, independent de chimicalele stocate, va fi
constituita din (minim):
Bazin de depozitare a chimicalelor;
Pompe de dozare;
Un filtru;
Un amortizor de pulsatie a membranei;
Amestecare statica daca este aplicabila;
O instalatie de post dizolvare daca este aplicabila;
O instalatie cu apa de spalare;
Tevi, vane si accesorii;
Supapa de siguranta manometrica pentru presiunea dinamica.
Bazinul de depozitare a chimicalelor va contine:
Aparat de masura si control al nivelului;
Conducta de alimentare cu cuplaj si conducta de deversare;
Dren cu flansa si vana de izolare;

Pagina 82 din 106
Accesorii (urechi) de ridicare.
Culoarea bazinelor trebuie sa fie in conformitate cu standardele pentru manipularea
chimicalelor.
Instalatiile complete vor fi rezistente la factorii de mediu. Din considerente de protectie,
trebuie sa fie instalat un dus pentru spalarea ochilor, cu conectare la reteaua de apa
potabila. Trebuie sa fie disponibile echipamente de siguranta, iar echipamentele si
instalatiile trebuie sa fie conforme cu standardul international de securitate aplicabil.

2.2.12 Instalatii de depozitare & control a oxidului de calciu
Oxidul de calciu poate fi folosit pentru conditionarea namolului sau ca agent de
deshidratare a namolului.
Oxidul de calciu va fi depozitat in silozuri dimensionate corespunzator. Silozurile de oxid
de calciu vor fi complet impermeabile si etanse si vor avea montate alarme si indicator
de nivel inalt, filtre la evacuarea aerului, dispozitive de evacuare a presiunii, conducta de
alimentare si vane de izolare.
Alimentarea cu oxid de calciu in echipamentul de amestecare se va face printr-un sistem
de transport tip surub tubular, complet inchis si inclinat.
Motorul de actionare a conveierului tip surub va fi de tip inversor pentru a permite
utilizarea de cantitati variabile de dozare.
Un alimentator cu transportor tip surub va fi instalat pe fiecare mixer de namol/oxid de
calciu.
Namolul si varul nestins vor fi amestecate si combinate in interiorul unui amestecator cu
brazdar, paleta sau banda.

2.3 Echipamentul de pompare
Urmatoarele sectiuni descriu in amanunt cerintele generale ale diverselor unitati de
pompare prevazute la instalatiile pentru diferite conditii de functionare impreuna cu o
descriere cuprinzatoare a materialelor de constructie necesare pentru componentele
importante. Antreprenorul va prezenta cataloage, parametrii de functionare etc.,
impreuna cu oferta. Pentru pompe similare, unitatile vor proveni de preferinta de la un
singur producator.
Pompele trebuie livrate pe sasiu asamblate impreuna cu motoarele.

2.3.1 Pompe tip Arhimedian
Fabricare

Pagina 83 din 106
Fiecare surub elevator, de tip Arhimedian, va avea filet sudat continuu in unghi de un tub
de otel. Filetul si tubul central vor fi fabricate din tabla adecvat dimensionata pentru a
prelua toate incarcarile, inclusiv momentul de pornire. Tubul pentru arborele cardanic va
fi prevazut la fiecare capat cu arbori din otel rezistent la tractiune mare. Fiecare surub va
fi prevazut cu un deflector in partea unde apa atinge cota maxima.
Lagare
Lagarul inferior va fi etans si proiectat doar pentru sarcini radiale si cu o constructie
robusta pentru o durata lunga de functionare. De asemenea, se va putea inlocui
ansamblul fara a modifica aliniamentul structurii lagarului sau al pompei. Lagarul va
putea absorbi orice dilatatie termica a pompei. Arborele va fi protejat de o carcasa din
otel pentru a preveni blocarea din cauza carpelor sau a altor materiale fibroase. Lagarul
superior va fi unul de tip oscilant, cu role duble, proiectat sa absoarba orice sarcini
radiale si axiale determinate de pompa si de dispozitivul de actionare. Acest lagar va fi
uns cu ulei si proiectat pentru o durata de exploatare de 100.000 de ore in conditii de
functionare in sarcina totala.
Lubrifiere
Lagarul inferior va fi uns cu ulei cu ajutorul unui aparat de ungere actionat de reductor.
Vor fi prevazute mijloace pentru a regla cantitatea de ulei livrata lagarului. Conductele de
ulei pot fi din plastic iar pentru presiuni mari, din otel inoxidabil sau alt material
echivalent. Trebuie sa se prevada posibilitatea de alimentare manuala cu ulei a lagarului
si purjare a aerului din conductele de ulei.
Mecanisme de actionare
Fiecare pompa va fi actionata de un motor electric conectat fie printr-o curea de
transmisie, fie printr-un cuplaj elastic la reductor. Reductorul va fi conectat la arborele
elicoidal prin intermediul unui cuplaj elastic cu bolturi bucsate din cauciuc. Pentru a
preveni rotatia inversa a surubului va fi incorporat un dispozitivde blocare a directiei.
Reductorul va fi etansat in mod corespunzator si va fi dotat cu:
Un indicator de nivel;
Vizor nivel ulei;
Dop de umplere ulei;
O instalatie de drenaj ulei drenaj usor (instalatia consta intr-un robinet de evacuare
cu adaptor si furtun);
Protectie suprasarcina (ex. intrerupator limitator de cuplu).
Motorul trebuie sa fie dimensionat pentru a porni surubul elevator in cazul in care
canalele de admisie sunt scufundate fata de nivelul de deversare si la toate cotele
intermediare dintre regimul normal de functionare si nivelul de deversare.
Cimentarea jgheabului de beton

Pagina 84 din 106
Dupa instalarea, trebuie realizata cimentuirea jgheabului de beton. Distanta dintre
pompa elicoidala si jgheab va fi de cca. 4mm.
2.3.2 Pompe centrifuge
Caracteristicile pompei centrifuge vor fi stabile, cu presiunea de refulare scaznd
continuu de la un maximum pana la inchiderea supapei de sens.
Caracteristicile vor fi supra-presiunea si, daca nu se specifica altfel, toate pompele vor fi
potrivite pentru operarea in paralel cu alte pompe care refuleaza in acelasi sistem. Toate
pompele vor putea sa fie pornite pe perioade scurte cu vanele de refulare inchise.
Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe sistem de
refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru
licitatie.
Randamentul pompei, care nu ar trebui sa fie mai mic de 70%, trebuie sa fie bine
mentinut pe toata zona de functionare a pompei, chiar daca aceasta necesita folosirea
unui motor mai mare si asigurarea unui vrf al consumului de energie.
In oferta lor, participantii la licitatie vor da detalii legate de cerintele puterii motorului,
configuratia pompei si dimensiunile ansamblului pompa - motor.
Caracteristicile presiune/debit ale oricarei pompe vor fi stabile la toate cotele schemei
intre vana deschisa si vana inchisa si vor fi destul de constante pentru a permite
functionarea satisfacatoare in paralel, in toate conditiile specificate.
Eficienta pompei va fi mentinuta pe toata gama regimului de lucru, chiar daca acest lucru
necesita folosirea unui motor mai mare pentru a raspunde cererii de putere maxima.
Pompele centrifuge vor avea carcasa si rotorul fabricate din materiale rezistente la
coroziune si abraziune(functie de fluidul vehiculat). De asemenea vor fi echipate cu
variatoare de frecventa.
Etansarile pompei vor fi mecanice.
Carcasele vor incorpora:
picioare intregi pentru a putea fi insurubate pe placa de baza;
un mijloc pentru atasarea echilibrata a dispozitivului de ridicare;
robineti/ventile pentru drenare, din cupru cromat sau din alama si supape de
eliberare automata a aerului, fixate prin tevi la drenare.
Cele doua jumatati detasabile ale carcasei vor avea inele sau carlig de suspendare
echilibrate separate si vor fi prevazute bare de directie pentru a facilita ridicarea la nivel
si inlocuirea jumatatii superioare. Vor fi montate dibluri pentru a asista reasamblarea
corespunzatoare dupa demontarea ulterioara.
Cuplaje

Pagina 85 din 106
Cuplajele vor fi de tip direct sau inchis acolo unde este posibil. Va fi asigurata o protectie
corespunzatoare peste cuplaj. Protectia va fi detasabila usor, fara a fi nevoie sa fie
detasata sau inlocuita in prealabil nici un articol major al utilajului. Cuplajele nu vor
transmite presiune axiala.
Producatorului i se cere sa declare daca echilibrarea a fost terminata sau nu.
Pivoti si etansari
Elementul rotativ va fi suportat de lagare cu bile si/sau de rostogolire dimensionati pentru
a asigura rularea satisfacatoare si stabila fara vibratie in toate conditiile de operare.
Vor fi prevazute etansari pentru a proteja lagarele de infiltrarea umezelii, prafului,
nisipului si de conditiile climaterice specifice la locatie.
Sistemele de racire a lagarului, daca se folosesc, vor fi proiectate pe principiul circuitului
inchis. Nu este permisa evacuarea deschisa de apa pentru racire in sistemul de drenare
a statiei de pompare.

2.3.3 Pompe de apa uzata submersibile
Pompele vor fi pompe centrifuge cu ax vertical, contrabloc, cu rotoare radiale si
corespunzatoare unei functionari continue in conditii de imersiune totala sau partiala. Vor
fi special proiectate pentru a manipula apa de canalizare care contine obiecte sferice cu
un diametru de pana la 100 mm, carpe, materiale fibroase, pietris si alte deseuri. Viteza
de rotatie preferentiala va fi pana la valoarea de 1500 rpm. Pompele vor fi echipate cu un
dispozitiv de protectie termica a statorului, precum si cu un dispozitiv de protectie
impotriva scurgerilor de apa la carcasa baii de ulei si a statorului.
Pompa va fi dotata cu doua dispozitive de etansare mecanica pentru baia de ulei.
Constructia va avea un design rezistent la uzura cu un sistem de racire a uleiului. Vor fi
utilizate bare de ghidaj din otel inoxidabil X5 Cr Ni-18-10, pentru coborarea si ridicarea
pompelor. Atunci cand pompa este coborata, aceasta va bloca automat conexiunea de
evacuare. Va fi livrat cotul cu picior pentru sprijinirea pompelor. Lanturile sau cablurile
fabricate din otel inoxidabil, minim X5CrNi-18-10, fixate pe partea superioara a pompelor,
vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Se va livra si instala si sistemul
necesar ridicarii pompelor.
Pompele submersibile portabile vor fi de tipul anti-infundare. Pompele vor fi dotate cu un
furtun de evacuare dintr-un material plastic intarit.
Rotorul va avea un invelis simplu sau dublu, va fi echilibrat static si dinamic, cu lagare
intersanjabile si un joc al lagarului de cel putin 100mm, cu capacitate anti-infundare.
Rotorul, fabricat dintr-o fonta de calitate superioara, va fi fixat cu pana de arbore si
securizat cu suruburi de blocare.

Pagina 86 din 106
Motoarele electrice vor fi potrivite pentru functionare sub nivelul apei, avand clasa de
protectie IP 68.
2.3.4 Pompe cu cavitate progresiva
Elementul de pompare este format dintr-un singur rotor elicoidal care se roteste intr-un
stator elicoidal dublu elastic. Pompa si motorul vor fi montate pe un suport comun.
Carcasa pompei trebuie sa fie echipata cu componente inlocuibile rotor si stator si
trebuie sa fie proiectate pentru a permite inlocuirea lor fara a fi nevoie sa se demonteze
carcasa. Carcasa pompei la aspiratie trebuie sa fie echipata cu un capac de inspectie.
Suprafata interioara a capacului de inspectie trebuie sa aiba o forma adecvata preveniriii
acumularii de solide ce ar putea cauza blocajul.
Carcasa de aspiratie si de descarcare trebuie sa fie proiectate pentru a permite
schimbarea sensului de rotatie a pompei.
Pe carcasa pompei trebuiesc prevazute puncte de drenare, aerisire. Fiecare punct de
aerisire si de drenare trebuie sa fie echipat cu un stut etans.
Statorul este fabricat dintr-un material elastic selectat pentru rezistenta chimica si
rezistenta la abraziune de lunga durata in functie de fluidul pompat si pentru a asigura
durata de folosinta prelungita.
Etansarile trebuie sa fie de tip cartus cu auto-aliniere, potrivite pentru conditii abrazive.
Tipul si configuratia etansarii mecanica trebuie sa fie in conformitate cu recomandarile de
etansare ale fabricantului.
O mare importanta se va acorda duratei de functionare a ansamblului rotor/stator.
Producatorul va fi consultat cu privire la vitezele acceptabile dintre rotor si stator, luand in
considerare fluidul pompat. Cu toate acestea, in nici un caz nu se va depasi viteza de 2,5
metri / secunda. Viteza pompei nu trebuie sa depaseasca 200rpm.
Statorul pompei trebuie sa fie echipat cu elemente de protectie pentru functionarea in
gol.
O supapa de suprapresiune trebuie sa fie furnizata impreuna cu pompa. Supapa se va
monta pe conducta de refulare a pompei.
Supapa de siguranta trebuie sa fie pre-setata la presiunea necesara. Pompa trebuie sa
fie, de asemenea, echipata cu un comutator pentru a oferi protectia in caz de
suprapresiune. Dispozitivele de protectie vor genera semnale de alarma care trebuie sa
fie adecvate interfetei sistemului SCADA.

2.3.5 Pompele axiale verticale
Piesele statice care vin in contact cu lichidul vehiculat pe traseul dintre aspiratie si
refulare, trebuie sa fie fabricate dintr-un material adecvat scopului propus.

Pagina 87 din 106
Reperele principale (carcasa pompa, carcasa motor, rotor) vor fi turnate din fonta tip
GG25 sau bronz turnat.
Arborele de transmisie al rotorului trebuie sa fie rezistent la coroziune, in functie de
fluidul vehiculat, din otel aliat proiectat pentru o deformare mica si o functionare lunga.
Refularea trebuie sa fie o piesa prefabricata sau turnata si trebuie sa includa
urmatoarele:
- Flanse de suport cu dibluri de prindere;
- Placa de baza cu suruburi de reglare si placi;
- Dispozitive de fixare pentru motor si cuplaje;
- Cutii pentru insertia de cabluri si echipament pentru inregistrarea nivelului;
- Cutii pentru lubrificarea rulmentilor arborelui de transmisie;
Organele de asamblare ( suruburi, piulite, saibe ) sa fie din otel inox X5CrNi18-10.
Inaltimea de pompare trebuie selectata pentru o perioada de functionare mare cu
intretinere minima. Tipul de etansare preferat va fi o etansare mecanica tip cartus. Limita
de presiune a etansarilor mecanice trebuie sa fie cu cel putin 50% mai mare dect
presiunea rezultata avnd vanele pe aspiratie si refulare inchise. Scaparile de lichid prin
etansari vor trebui preluate si dirijate in colectorul de aspiratie al pompei/pompelor.
Etansarile vor fi protejate la uzura.
Arborele de transmisie si mufele de imbinare vor avea o rezistenta suficienta pentru a
rezista la momentului de torsiune maxim al pompei cu un coeficient de siguranta de cel
putin 2. Legaturile arborelui de transmisie trebuie proiectat astfel inct sa se fereasca de
aliniamentul real al arborelui de transmisie si vor fi localizate lnga rulmenti. Proiectarea
dispozitivelor de imbinare trebuie sa asigure asamblarea corecta si reasamblarea in
limitele arborelui de transmisie si a axului.

2.3.6 Pompe de drenaj
La fiecare statie de pompare va fi instalata o pompa de drenaj cu planseul situat sub
nivelul radierului. Pompele vor fi localizate in epuismentul statiei de pompare.
Pompele vor fi submersibile, cu o capacitate de aproximativ 3 l/s, la o inaltime de
pompare de aproximativ 5.0 m. Toate componentele vor avea capacitatea de a fi
renovate in timpul reparatiei capitale; componentele ce se pot inlocui trebuie sa fie gasite
cu usurinta.
Motorul si pompa vor forma o unitate complet integrata, adecvata pentru a opera in
conditii de submersie. Carcasa statorica, incastrarea pompei, rotorul si conexiunea de
evacuare vor fi fabricate din fonta sau materiale adecvate mediului de lucru. Arborele
pompei va fi realizat din otel inoxidabil minim X5CrNi-18-10.

Pagina 88 din 106
Pompa va fi echipata cu un sistem complet de control al nivelului, cu pornire si oprire
automata a pompei.
Conducta de descarcare, cu acelasi diametru ca si evacuarea pompei, va fi inclusa.
Conducta va fi din PEID.

2.3.7 Pompe emulsie apa/nisip
Pompele vor fi fabricate din materiale rezistente la coroziune pentru mixuri abrazive de
nisip cu posibilitatea de antrenare a corpuri aflate in suspensie avand diametrul de 30
mm. Carcasa pompelor si rotorul, vor fi extrem de rezistente contra uzurii, dintr-un aliaj
dur, tip Ni-Hard, deoarece imprejurarile de folosire a pompelor sunt extrem de variate,
pentru ca acestea sa poata face fata unor situatii posibile si pentru ca puterea motorului
sa poata fi folosita optim.
Un punct special de introducere a cablului etanseaza pompa impotriva patrunderii apei,
punctul de introducere a cablului este turnat in rasina sintetica sau cauciuc, se va
garanta ca apa nu ajunge prin fire la motor.
Protectia integrata a motorului (senzor termic) protejeaza motorul contra supraincalzirii si
suprasarcinii si permite ca pompa sa functioneze sigur.
Sistemul de etansare este alcatuit dintr-un manson de protectie a arborilor impreuna cu
un simering ce protejeaza presetupa si asigura astfel ca fluidul vehiculat sa nu intre in
contact cu motorul.
Distribuitorul de ulei va asigura, prin rotatia motorului, ca uleiul de ungere sa fie ridicat si
distribuit peste intreaga etansare a presetupei. Prin aceasta, chiar si la un nivel scazut al
uleiului, presetupa este unsa si racita suficient.

2.3.8 Pompe de dozare chimicale
Pompele vor fi selectate tinndu-se seama de substantele chimice ce vor fi pompate,
foma substantelor chimice, rezistenta, rezistenta la coroziune si, in cazul pompelor de
dozaj, si de acuratete.
Fiecare pompa va fi prevazuta cu vane de izolare pe aspiratie si refulare si unde este
necesar cu reductor de presiune si clapet de sens. Pompele de dozare vor fi prevazute
cu vane regulatoare de presiune si amortizor de pulsatii pe conducta de refulare
depinznd de condittile din aval.
O vana de golire va fi incorporata pe linia de distributie unde conducta de refulare a
pompei poate fi intrerupta sau in punctul unde presiunea poate fi exagerata. Vana de
golire va fi dimesionata sa manevreze la presiunea din sistem si pentru a descarca
debitul maxim al pompei, si va fi amplasata pe conducta de refulare intre pompa si prima

Pagina 89 din 106
vana de izolare din aval in cazul in care pompa de dozare pompeaza in spatele vanei
regulatoare de presiune.
Vanele de golire cnd sunt folosite pentru pompe ce manevreaza substante chimice
neriscante, vor descarca lichidul la conducta de deversare. Cnd se folosesc substante
chimice riscante, vana de golire va descarca, printr-o conducta in spatele admisiei
rezervorul de depozitare. Capatul deschis al sfrsitului tevii de retur va fi amplasat unde
este vizibil, astfel orice descarcare a vanei de golire/functionare este posibil sa fie
detectata.
Pompele de dozare a substantelor chimice pentru un sistem sub presiune trebuie sa aiba
incorporat un manometru pe distributia pompei. Vor fi prevazute vane de aerisire unde
este necesar.
Racorduri pentru spalare trebuie prevazute pe aspiratia fiecarei pompe si direct la linia
de descarcare unde se specifica pe schema de principiu conceptuala din proiect, apa de
spalare trebuie sa aiba presiunea de functionare la racord de cel putin 3,5 bar.
Spalarea poate fi automata sau manuala. Toate sistemele de spalare automate trebuie
prevazute cu facilitati si pentru spalarea manuala. Cind spalarea pompelor se face
manual, apa de la spalare trebuie descarcata intr-un canal de scurgere izolat; dupa
spalarea liniilor chimice, apa va fi descarcata la punctele de functionare.
Functionarea/stationarea pompelor de dozaj impreuna cu conductele si vanele vor fi
montate pe un cadru. Pompele vor fi cu turatie variabila. Pompele vor fi consttruite din
materiale de plastic sau metale care sunt rezistente la coroziune sau substante chimice
si la polielectroliti. Pompele preferate nu vor avea garniturile de etansare compacte.
Unde pompele cu garniturile de etansare compacte sunt aprobate de catre Inginer, vor fi
folosite impachetari impletite din politetrafluor-etilena.
Pompele de dozare a substanselor chimice vor fi de tip cu membrana actionate de un
motor electric. Pompele cu membrana actionate hidraulic nu sunt acceptate. Pompa,
motorul si angrenajul de actionare vor fi montate pe o fundatie robusta cu o conducta de
scurgere incorporata in ea. Domeniul de functionare al pompelor de dozare nu trebuie sa
fie mai mici de 6:1; cu acuratetea totala avnd urmatoarele procentaje:
- Acuratetea configurarii 3.0
- Repetabilitate 1.5
- Liniaritate 3.0
Pompele cu membrana vor avea fetele membranelor din polipropilena, butil si
politetrafluor-etilena. Nu vor fi folosite garnituri pentru etansare mecanice.
Randamentul pompei va fi variabil. Vor fi incorporate mecanismele cu cursa variabila
care activeaza pompa prin intermediul unei roti de manevra sau a unor dipozitive
similare.

Pagina 90 din 106
Motoarele pompelor vor fi incorporate intr-o carcasa ce va fi in totalitate capsulata si
unsa intr-o baie de ulei. Cutia va fi incorporata in came pentru o actionare cu piston sau
membrana si va fi inzestrata cu acumulare de ulei si racorduri de scurgere si un indicator
de ulei vizibil.
Pompele de dozaj trebuie inzestrate cu agenti pentru calibrare prin masurarea directa in
amonte de pompa de dozare. Robinetul de izolare manual va fi prevazut pe aspiratia
pompei pentru conectarea instalatiei de calibrare. Antreprenorul va furniza tot
echipamentul necesar si fitingurile in dublu exemplar pentru instalatia de calibrare si
pompa de dozare. O atentie speciala va fi acordata aranjamentului pompei de dozaj si a
conductelor. Toate sistemele de conectare multiple vor fi prevazute cu conducte de
scurgere complete si permanente. Cnd se manevreaza substante chimice cu presiune
de evaporare joasa, conductele vor fi proiectate astfel inct sa elimine pungile de vapori.
Pompele aplicate pentru transferul substantelor chimice de la rezervoarele de depozitare
la rezervoarele de serviciu vor satisface cerintele generale pentru pompe specificate in
alta parte ca si caz asemanator. Pompele vor fi actionate electric si vor fi fabricate din
materiale rezistente care nu vor coroda in contact cu substantele chimice pe care le
manevreaza. Piulitele, diblurile etc, trebuie sa fie din materiale rezistente la coroziune
sau vor fi protejate in acest sens.
Vanele de pe aspiratia si refularea pompei vor fi proiectate pentru a fi indepartate usor
sau demontate si pentru a permite oricarui element sa fie mutat. Pompele vor fi montate
astfel incat sa se permita amorsarea automata. Ventilele de aerisire vor fi prevazute
acolo unde este necesar sa se elibereze aerul.

2.3.9 Unitati de hidrofor
In cazul in care va fi necesara, va fi montata o statie auxiliara de hidrofor cu functionare
automata formata din pompe, vas de presiune, conducte, armaturi si mecanisme de
control. Va fi prevazut un vas de presiune cu capete concave pentru a asigura
alimentarea imediata cu apa a fiecarui punct, la presiunea solicitata. Vasul va fi proiectat
si construit in conformitate cu standardele aplicabile in cazul vaselor de presiune.
Vasul va fi dotat cu urmatoarele accesorii:
Capacul orificiului de vizitare pentru a facilita intretinerea periodica;
Intrerupatoare de presiune complete si reglate;
Indicator de presiune;
Supapa de eliberare a presiunii pre-setata amplasata pe partea superioara a
vasului;
Supapa de golire a vasului.
Unitatile auxiliare vor fi dotate cu un tablou de comanda. Tabloul va include toate
dispozitivele de racordare necesare, sigurante, intrerupatoare de siguranta, regulator

Pagina 91 din 106
digital cu intrari analoage, controler logic programabil (PLC), comutator selectiv, butoane
etc.
Pompele vor fi pompe centrifuge cu cuplaj strans si dotate cu garnituri mecanice
automate. Rotoarele vor fi din bronz. Orificiile de aspiratie ale pompei vor fi prevazute cu
separatoare de impuritati din otel inoxidabil. Vor fi prevazute si supape de aspiratie si
refulare, precum si o supapa de retinere pe refulare.
Unitatea de hidrofor pentru alimentarea cu apa industriala va fi complet automata si va fi
controlata de presiune. Pornirile pompei vor fi limitate fie de dimensiunea vasului de
presiune, fie de un dispozitiv de temporizare.
Pentru a preveni functionarea pe uscat a pompelor va fi inclus un dispozitiv cu
declansare la nivel scazut.
2.3.10 Pompe cu tocator
Pompele cu tocator vor fi echipate cu o placa de taiere cu un cap de taiere rotativ din otel
calit, iar capul de taiere dotat cu cutite calite si sudate. Carcasa va fi dotata cu orificii de
inspectare si racorduri de golire.

2.4 Echipamentul mecanic auxiliar
2.4.1 Reductoare cu angrenaje
Fiecare reductor va fi proiectat sa reziste tuturor sarcinilor interne aparute in momentul in
care motorul functioneaza la putere de incarcare completa (inclusiv cuplu motor de
pornire pana la 250% din cuplul de torsiune la functionarea motorului) si cuplului de
torsiune inversa realizat la oprirea motorului primar impreuna cu orice sarcina exterioara
determinata de forta de frecare, dezechilibru sau vibratii care rezulta din conditiile de
functionare.
Mecanismele de angrenare, pinioanele si arborii vor fi fabricati din otel forjat si alte aliaje.
Dintii angrenajelor vor fi caliti printr-o metoda corespunzatoare.
Carcasele vor fi construite dintr-o fonta gri de calitate superioara sau din otel moale si
vor avea o rezistenta si o rigiditate adecvate pentru a rezista sarcinilor impuse de
functionarea echipamentului. Vor fi prevazute urechi de ridicare.
Toate lagarele incorporate in reductoarele cu angrenaj vor fi lagare anti-frictiune, cu o
durata de viata de 100.000 ore.


Pagina 92 din 106
2.4.2 Mecanism de ridicare
Dispozitivele de ridicare si echipamentul conex se vor conforma prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, va fi adecvat pentru doua
clase de functii, iar echipamentul si instalatiile vor fi aprobate de catre ISCIR.
Ansamblurile vor fi adecvate pentru ridicarea celei mai grele componente de echipament
singulare din zona de lucru. Carligul de incarcare, ce va incorpora o imbinare pivotanta in
forma de bila, se va extinde cu 1.0 m de punctul de lucru cel mai jos, si in acelasi timp se
va lasa o inaltime constructiva suficienta sub carligul macaralei pentru a inlesni si celei
mai inalte componente de echipament sa evite nivelul platformei cu 1.0 m.
Macaralele mobile vor fi operate manual sau automat si vor include un pod de rulare,
troliu, aparataje si utilaje de actionare electrica, acolo unde este cazul, instructiunile de
operare si intretinere si toate celelalte componente necesare ca suruburi, tampoane,
dispozitive de fixare, etc.
Macaralele, daca sunt operate electric, vor fi prevazute cu cabluri de otel, montate pe
role. Viteza de ridicare va fi de aproximativ 2 m/min, cu o viteza de translatie de 0.2
m/min.
Macaralele electrice vor fi controlate de pe platforma cu comanda la distanta care va
controla miscarile in toate directiile si vitezele.
Podurile de macara cu o singura traversa sau cu traverse duble vor fi de tipul celor cu
actionare temporizata sau fabricate din traverse universale sau traverse din tabla de otel
de calitate superioara care, impreuna cu carucioarele sectiunilor din otel laminat, vor
forma o singura unitate, adecvat prevazuta cu zabrele si rigida, care sa rezulte intr-o
structura capabila sa suporte sarcinile impuse.
Traversele duble ale podurilor vor fi prevazute cu balustrade de troliu sudate de flansele
superioare.
Balustradele macaralelor cu platforma plata conforma prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare vor fi prevazute cu toate suruburile de fixare,
suruburile de ancorare, piesele de legatura, piesele de intrerupere, tampoanele, etc.
Balustradele macaralei vor fi sprijinite pe suporturi de otel insurubate pe coloane. Se va
lasa o rezerva pentru extinderea balustradelor.
Carucioarele vor fi prevazute cu protectie contra deraierii si pentru frane, care sa previna
caderea acestora mai mult de 10 mm.
Rotile de deplasare longitudinala si diagonala vor avea flanse duble si vor fi realizate din
otel forjat sau turnat. Jantele rotilor vor fi prelucrate cu precizie la acelasi diametru si vor
avea o forma potrivita troliului. Rotile vor fi prevazute cu lagare de rulare si vor avea cel
putin 250 mm in diametru.

Pagina 93 din 106
Podul mobil va fi prevazut cu patru tampoane ca dispozitive de oprire, impreuna cu
dispozitive de oprire situate la limitele de rulare. Tampoanele vor absorbi energia cinetica
de la sarcina moarta a macaralei.
Aparatajele de rulare vor fi actionate prin motoare electrice prevazute cu frane electro-
mecanice automate. Franele vor fi de tipul celor adaptate pentru conditii grele de lucru,
care se vor declansa automat daca va fi intrerupta alimentarea cu energie sau intervine o
pana de curent.
Motoarele vor avea capacitatea sa lucreze continuu la incarcarea maxima timp de o ora
si vor avea o protectie capsulata de tipul IP 54.
Dispozitivele de siguranta cum ar fi: sigurantele, releele pentru suprasarcina si
intrerupatoarele, semnalele de alarma, etc precum si comutatorul principal al macaralei,
vor fi localizate intr-o carcasa separata. Aceasta carcasa va adaposti si
transformatoarele pentru circuitele de control si sigurante.
Macaralele actionate electric vor avea vitezele in ambele directii orizontale in mod
obisnuit de 10 m/min si de acrosare de 1 m/min. Viteza de ridicare si coborare va fi
normala (4 m/min.) si acrosarea 0.4 m/min.
Scripetele cablului va fi conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
Carligul macaralei va fi proiectat pentru sarcina relevanta si se va conforma prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Un dispozitiv de pivotare in
forma de sfera va fi incorporat in carlig, dupa cum s-a specificat anterior.
Aparatajele vor fi complet incastrate in cutii de viteze si vor functiona in ulei. Aparatajele
rotilor vor fi lubrifiate.
Sarcina maxima a macaralei va fi marcata pe aceasta cu vopsea, in limba romana, cu
litere usor lizibile de la sol.
Macaraua va fi vopsita conform specificatiei pentru pregatirea si vopsirea utilajelor,
suprafata tip A.
Inainte de predarea catre Angajator, macaraua va fi testata cu o sarcina de 125%
sarcina maxima inscriptionata, conform standardului aplicabil.

2.4.3 Rezervoare de depozitare chimicale
Rezervoarele de depozitare vor fi dimensionate pentru 15 zile de intrebuintare plus o
livrare normala si vor fi amplasate intr-un bazin dimensionat pentru un voum de 100%
din capacitatea rezervorului. Bazinul trebuie sa fie inzestrat cu pompe de evacuare si o
alarma cu intrerupator cu flotor. Vor fi facute prevederi pentru functionarea si intretinerea
acestor rezervoare fara a opri functionarea instalatiei.

Pagina 94 din 106
Rezervoarele vor avea incorporate, in partea de sus, un colector de evacuare rezistent la
intemperii. Linia de preaplin va fi situata pe coasta rezervorului si va avea un diametru de
minim 50mm. Va descarca direct in bazinul de colectare a scurgerilor. Descarcarea va fi
amenajata cu un minim de stropire in timpul functionarii. Va fi prevazut un spatiu de
decuplare intre colectorul de evacuare si preaplin. Trebuie sa fie o diferenta de nivel de
350 mm pentru rezervoarele cilindrice verticale si de 300 mm pentru rezervoarele
cilindrice orizontale. Acolo va fi de asemenea, o diferenta de nivel intre preaplin si nivelul
normal din rezervor.
Gurile de evacuare din rezervor vor fi de minim 50 mm diametru si prevazute cu vane de
izolare corespunzatoare. Gurile de evacuare si conductele de scurgere trebuie sa fie
inchise pentru un risc minim de scurgere.
Va fi instalat un sistem permanent de descarcare compus dintr-un punct de admisie si de
o linie de comanda la rezervorul de depozitare. Punctul de admisie va fi la o distanta de
maxim 2.5 m fata de flansa gurii de evacuare a rezervorului. Trebuie sa permita accesul
prompt pentru o autocisterna. Drumul alaturat va fi nivelat si proiectat astfel inct sa
poata fi pozitionata o autocisterna fara nici o dificultate. Livrarea nu va fi facuta cu
autocisterna pozitionata pe drumul public si admisia se va face departe de drumul public.
Suprafata pentru autocisterna de descarcare se va drena in rezervor, pentru pierderile
provenite prin scurgere.
Punctul de admisie va fi aranjat in forma de T. El va fi fixat sigur pentru a impiedica
miscarile si va fi marcat clar. Vana de pe admisie va fi pe ramura orizontala astfel fata
flansei va fi verticala. Vana de drenaj va fi pe ramura verticala. Flansa de legatura a
rezervorului va fi proiectata sa fie conectata cu usurinta la tipul de autocisterna folosit.
Cnd nu se foloseste, flansa rezervorului este etansata cu o flansa oarba si cu o
garnitura inelara pentru a preveni coroziunea.
Vana de evacuare si linia de evacuare vor avea Dn 25mm. Se va goli in canalul de
scurgere, sau intr-un container convenabil.
Conducta de umplere va avea diametrul Dn 50mm. O sectiune mai mare de 75 mm va fi
necesara daca rezervorul de depozitare este la distanta. Linia va fi fixata sigur pentru a
impiedica miscarile. Ea va intra in partea de sus a rezervorului departe de conducta de
evacuare si preaplin. Conducta de umplere va fi proiectata astfel inct sa previna
ramanerea lichidului pe conducta dupa livrare. Este recomandabil sa se accepte ca
garnitura conductei sa fie din otel cu continut mic de carbon captusit cu cauciuc, iar in
exterior conducta va fi consolidata (rasina cu fibra de sticla), sustinuta si securizata
corespuzator.
Fiecare rezervor de depozitare va fi inzestrat cu un indicator de nivel, vizibil clar la
punctul lui de admisie. Rezervorul de depozitare trebuie construit din PVC intarit la
exterior cu rasina impregnata cu fibre de sticla, finisat cu un strat rulat/periat rezistent la
intemperii, din polipropilena neagra intarit la exterior cu rasina impregnata cu fibre de

Pagina 95 din 106
sticla, finisat cu un strat rulat/periat rezistent la intemperii, polietilena de inalta densitate,
sau otel cu continut scazut de carbon captusit cu cauciuc de calitate corespunzatoare.
Unde dicteaza conditiile climatice, elementele rezervorului vor fi protejate impotriva
inghetului, amplasnd rezervorul intr-o cladire ce include instalatie de incalzire ca parte a
instalatiei rezervorului, sau rezervorul va fi inzestrat cu un sistem de incalzire.

3 TESTE SI INSPECTII
A se vedea capitolele respective cuprinse in Specificatiile Privind Executia Proiectului.
Antreprenorul va fi responsabil pentru toate aranjamentele legate de testarea si
inspectarea echipamentelor inainte de testul pentru punere in functiune si ii va da
Angajatorului un preaviz de 21 de zile de la data propusa pentru efectuarea inspectiei
sau a testelor de santier. Angajatorul va primi detalii complete referitoare la
echipamentele care vor fi testate si la procedurile de testare propuse. Antreprenorul va fi
responsabil pentru alimentarea cu apa, energie electrica, consumabile, substante
chimice si alte materiale necesare in vederea efectuarii testelor.
In cazul in care vreun echipament nu respecta Specificatiile, Antreprenorul va lua imediat
masuri pentru a-l inlocui cu alte echipamente care respecta Specificatiile.
Rezultatele fiecarei lucrari si ale fiecarui test de santier vor fi notate intr-un certificat de
testare corespunzator, care va fi semnat de reprezentantul autorizat al Antreprenorului
responsabil pentru efectuarea testului. In termen de 30 de zile de la efectuarea testelor,
un raport referitor la teste impreuna cu calculele ulterioare, etc. va fi trimis Angajatorului.
Toate testele efectuate de Antreprenor vor fi pe riscul si cheltuiala Antreprenorului.

3.2 Inspectia
Inspectia va fi efectuata conform unei planificari furnizate de catre Antreprenor si vor
participa la ea Inginerul, Angajatorul sau reprezentantii acestuia. Echipamentul si
conductele instalate vor fi montate in concordanta cu recomandarile producatorului si cu
desenele de instalare aprobate. Antreprenorul va prezenta cifrele garantate de iesire,
energia consumata in kilowati, randamentul total, capacitatea etc., indicate in Specificatii
si in Planificari pentru Angajator. De asemenea, ii va oferi Angajatorului informatii legate
de fiabilitatea mecanica a instalatiei si de abilitatea acesteia de a indeplini toate cerintele
functionale.
Antreprenorul il va informa pe Angajator cu privire la precizia tuturor instrumentelor de
testare si va inainta rezultate ale testelor de calibrare recente sau le va calibra pe

Pagina 96 din 106
cheltuiala proprie cu ajutorul unei autoritati independente. Obiectivul inspectiei il
reprezinta finalizarea instalarii inainte de testele de punere in functiune.

3.3 Teste pentru presiunea hidraulica
Toate piesele turnate, supapele, conductele si orice alta parte a echipamentelor care pot
fi expuse la presiune vor fi verificate hidraulic conform cerintelor standardului respectiv.
Vanele vor fi testate pentru a se asigura ca sunt etanse.
Conductele vor fi testate conform standardelor romanesti referitoare la testele de
presiune inainte de instalarea pompelor sau a altor echipamente relevante incluse in
sistemul de conducte pentru a evita avarierea daca va fi nevoie sa se monteze din nou
conductele testate.

3.4 Testul de fabrica
Echipamentul pentru testul de fabrica va fi verificat la fabrica producatorului. Testele
trebuie sa aiba loc sub supravegherea Inginerului, sau a reprezentatului sau, la cerere.
Antreprenorul va furniza certificate de testare care sa demonstreze ca testele au fost
efectuate in mod satisfacator. Inginerul vor fi primi o notificare cu minim 4 saptamani
inainte de efectuarea testului de fabrica care sa ii permita sa asiste la test.
Echipamentele care vor fi testate includ
Pompe cu capacitati de la 250 m
3
/h si/sau cu motor mai mare de 15kW.
Suflante cu capacitati de la 1200 m
3
/h si/sau cu motor mai mare de 37kW.
Alte echipamente optionale alese de Angajator.
Testele includ:
inspectia vizuala;
masuratori;
capacitati;
sudura;
acoperire;
numere de livrare;
zgomot;
vibratii.


Pagina 97 din 106
3.5 Pompe si suflante
Pompele trebuie verificate in locatia producatorului; Certificatele de testare trebuie sa fie
predate Angajatorului. Pompele trebuie verificate in conformitate cu standardele
mentionate la capitolul 1.1.1. Pompele trebuie verificate in urmatoarele conditii:
a) Pompele trebuie sa fie actionate de propriul lor motor electric.
b) In timpul verificarii puterea absorbita de motor va trebui masurata.
c) Fiecare set de observatii necesar trebuie sa aiba cel putin observatii despre patru
puncte de functionare pentru fiecare pompa. Aceste 4 puncte sunt:
capacitatea nominala;
capacitate de sarcina admisibila maxima;
capacitate de sarcina admisibila minima;
capacitate zero.
d) In cazul in care pompele trebuie sa functioneze in puncte de lucru unde presiunea de
aspiratie pozitiva neta disponibila (NPSH) este mai mica de 3 metri coloana de apa
mai mult decat necesarul de NPSH, curba NPSH va trebui verificata si in alte puncte
de lucru.
Pompele cu elevator de tip Arhimede nu sunt in mod normal verificate hidraulic in timpul
lucrarilor, dar elemente individuale ale instalatiei vor trebui testate si inspectate.

3.6 Motoare
Toate motoarele trebuie testate in conformitate cu standardele aplicabile. Vor fi inaintate
copii ale certificatelor pentru incercarile de prototip pentru toate motoarele.

Pagina 98 din 106
4 ANEXA
ANEXA 1: SPECIFICATII REFERITOARE LA PREGATIREA SI VOPSIREA
INSTALATIEI
Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii:
A Suprafata situata deasupra nivelului lichidului de proces si care nu este expusa la
improscare cu aceasta, situata in medii non-agresive.
B Suprafete in contact cu apa netratata sau apa trata potabila. Vopselele utilizate
pentru componente aflate in contact cu apa tratata potabila nu vor fi toxice.
C Suprafete sub nivelul lichidului de proces sau expuse la improscare cu acesta,
situate in medii si/sau solutii non-agresive.
D Suprafete in contact cu solutii si/sau medii agresive.
Pregatirea si vopsirea constructiilor de otel
Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatiile A, B &
C.

4.1 Constructii din otel
1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de
grasime au fost inlaturate.
2. Otelul, altul decat cel inoxidabil (cu exceptia celui care va fi ulterior total incastrat in
beton sau care va fi impartit in parti suficient de mici pentru a fi galvanizat prin
scufundare la cald, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare) va fi curatat prin prelucrare cu alice, conform prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, astfel incat grosimea
peliculei de la punctul cel mai de jos la cel mai inalt sa nu depaseasca 75 microni,
25%.
NB: Otelul galvanizat va fi lasat nevopsit in astfel de locatii.
3. Protectia initiala va fi aplicata in termen de 4 ore de la prelucrarea cu alice intr-o zona
curata din atelier si se vor aplica prevederile Specificatiilor.
4. Suprafetele vor fi complet lipsite de substante abrazive libere si li se va da un strat de
amorsare din poliamida: -fosfat de zinc epoxidic doua straturi, sau -zinc cromat
epoxidic doua straturi*.
* Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B.
5. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa
uscata peste varfuri de cel putin 50 microni.

Pagina 99 din 106
6. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea.

4.2 Constructii din otel sudat si sectiunile acoperite
1. Constructiile de otel realizate la locul Lucrarilor vor primi pregatirea si protectia initiala
mentionate mai sus, numai dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate. Cand
fabricarea se realizeaza prin suduri continue, toate suprafetele expuse vor fi accesibile
pentru un tratament ulterior. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona
sudurilor, inainte de curatarea prin prelucrare cu alice.
2. Suprafetele interioare ale carcaselor si ale altor asemenea sectiuni inchise, acolo
unde curatarea prin prelucrare cu alice nu este posibila, vor fi curatate conform
prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si apoi astupate
si etansate. Pe aceste suprafete interioare nu se va aplica vopsea.
3. Sistemele de vopsire pentru o finisare primara vor fi aplicate in 48 ore de la amorsarea
initiala, conform 3.

4.3 Protectia initiala
Suprafetele constructiilor de otel care vor fi fabricate pe santier vor fi pregatite asa cum
s-a specificat anterior si protejate initial cu o amorsa din material aprobat: - fosfat de zinc
epoxidic doua straturi, sau - zinc cromat epoxidic doua straturi*.
1. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa
uscata peste varfuri de cel putin 50 microni.
2. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea.
3. Constructiile de otel vor fi protejate in depozite acoperite situate la locul Lucrarilor
pana cand fabricatia va fi gata sa inceapa pe Santier. Dupa fabricarea pe Santier va fi
aplicat primul strat de finisaj, cu conditia ca prevederile Specificatiilor sa fi fost indeplinite
in mod satisfacator.

4.4 Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia
D.
1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de
grasime au fost inlaturate.
2. Otelul, altul decat cel inoxidabil va fi:
- pregatit si galvanizat prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Pagina 100 din 106
3. Protectia initiala va fi aplicata numai la Lucrari.
4. Protectia initiala a suprafetelor galvanizate la cald va cuprinde:
i) Curatarea cu atentie si degresarea tuturor suprafetelor, urmata de decapare cu spalare
T, dupa cum se descrie in prevederile standardelor si normativelor nationale
ii) In cazul in care o suprafata nu devine neagra, curatarea, degresarea si decaparea vor
fi repetate.
Toate suprafetele vor fi apoi spalate cu grija cu apa curata, uscate complet si aplicat un
strat de amorsa din: -poliamida intarita fosfat de zinc epoxidic doua straturi.
Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata
peste varfuri de cel putin 40 microni.

4.5 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B si C.
1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica, inainte de expediere,
conform amplasamentului, un prim strat de finisaj, usor diferit ca nuanta de invelisul final,
aplicat cu pensula sau pulverizare fara aer.
2. Suprafetelor din Locatia A un strat din material aprobat: - poliamida intarita epoxidica
oxid feric micaceu doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata
de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48
de ore.
3. Suprafetelor din Locatia B un strat din material aprobat: -aduct de amina rasina
epoxidica pura intarita doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa
uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va
depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final, conform
Specificatiilor).
4. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: -poliamida intarita epoxidica -
doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125
microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se
face trimitere si la aplicarea stratului final, conform Specificatiilor).
5. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire de finisaj
primar.
6. Zonelor care vor deveni inaccesibile la montajul pe Santier (cu exceptia conexiunilor
de pe santier) li se va aplica un strat final conform Specificatiilor.

Pagina 101 din 106
4.6 Pregatirea otelului care va fi total incastrat in beton
Otelul care va fi total incastrat in beton va fi curatat conform prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare si nu va fi amorsat.

4.7 Refacerea vopselei deteriorate
1. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor si aceste zone,
impreuna cu toate celelalte zone cu amorsa deterioarata, vor fi curatate mecanic cu peria
de sarma si apoi vor primi un strat protector de amorsa din poliamida intarita aprobata: -
fosfat de zinc epoxidic doua straturi de amorsa, sau - zinc cromat epoxidic doua
straturi de amorsa*.
Vopseaua va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de
cel putin 50 microni, avandu-se grija sa se acopere complet suprafetele inegale, in
special acelea ale sudurilor.
2. Primul sistem de vopsea de finisaj va fi aplicat in 48 de la amorsa, conform
specificatiilor producatorului.

4.8 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara a suprafetelor galvanizate
1. Imediat dupa finalizarea montarii pe amplasament si inainte de imersiune sau
expunerea la solutii sau medii agresive, toate suprafetele vor fi examinate, iar urmele de
grasime sau alte substante contaminante vor fi inlaturate.
2. Zonele unde protectia initiala aplicata pe Lucrari a fost deteriorata in tranzit sau/si la
montare vor fi curatate cu grija si revopsite conform Specificatiilor.
3. Suprafetele care au primit protectia initiala si zonele deteriorate in tranzit/montaj, care
au fost reparate, vor fi curatate cu grija si li se va aplica un prim strat de finisaj din: -
poliamida intarita epoxidica - doua straturi - va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi
o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.
Nu vor exista goluri in finisaj.
Sistemul de vopsire de finisare finala va fi aplicat in 48 ore fata de stratul de mai sus in
conformitate cu Specificatiile.

4.9 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala a suprafetelor din locatiile A,B si C
1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate (cu exceptia acelor zone care sunt
inaccesibile si carora invelisul final li s-a aplicat la Lucrari) li se va aplica un strat final de

Pagina 102 din 106
culoare (care va fi aprobat). Acest strat final va fi aplicat cu pensula dupa ce toate
lucrarile civile asociate au fost finalizate.
2. Conexiunile cu suruburi, altele decat suprafetele de etansare ale conexiunilor cu
suruburi de blocare, vor fi unite umede.
3. Zonele ale caror invelisuri de finisaj final au fost deteriorate in tranzit/sau montaj vor fi
revopsite conform Specificatiilor.
4. O atentie speciala va fi acordata deteriorarii severe care duce la expunerea metalului
gol, caz in care zonele deteriorate vor fi sablate pana la obtinerea unui finisaj lucios,
amorsate si revopsite conform Specificatiilor.
5. Suprafetelor din Locatia A, invelisuri suficiente din: -email de silicon alchilat aprobat -
va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni.
6. Suprafetelor din Locatia B un strat din: -aduct de amina rasina epoxidica pura
intarita doua straturi - va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de
cel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde
intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri).
7. Suprafetelor din Locatia C un strat de: -poliamida intarita epoxidica - doua straturi -va
fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.
(Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate
cauza deficienta de aderare intre invelisuri).

4.10 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala a suprafetelor din locatia D
1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate galvanizate care au primit prima pelicula
de finisaj li se va aplica un strat final cu pensula, in 48 de ore de la aplicarea primului
strat de finisaj.
2. Toate suprafetele vor primi un strat protector din: -poliamida intarita epoxidica - doua
straturi
Va conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.

4.11 Frormula vopselei di rasina epoxidica
1. Continutul rasinii epoxidice impreuna cu agentul de intarire nu va avea mai putin de
40% din greutate liant solid.
2. Procentul de pigment al liantului nu va depasi 80% din greutate.

Pagina 103 din 106
4.12 Grosimea totala a vopselei
Grosimea totala a vopselei la inspectia finala a lucrarilor va fi dupa cum urmeaza:
Suprafetele in Locatia A nu mai putin de 200 microni. Suprafetele in Locatiile B, C si D
- nu mai putin de 300 microni.
Pregatirea si vopsirea celorlalte componente.

4.13 Conductele cu exceptia celor care vor fi pozate in soluri agresive
1. Conductele de otel cu diametrul interior sub 80 mm, care vor fi utilizate la temperaturi
de pana la 40C, vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si invelite in polietilena atunci
cand sunt pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C,
conductele din otel galvanizat nu vor fi pozate in sol.
2. In Locatiile A, C si D conductele din fonta, fonta ductila si otel cu diametrul interior de
80 mm si peste, utilizate la temperaturi de pana la 40C vor fi curatate conform practicii
acceptate a producatorului si vor fi cufundate la cald pe interior si exterior intr-o solutie
de bitum aprobata. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte
de pozarea in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C va fi aplicata o
solutie de bitum numai pe suprafata externa a conductelor din fonta ductila si otel, inainte
de captusire si acestea nu vor fi pozate in sol.
3. Pe suprafetele exterioare ale conductelor expuse se vor aplica doua invelisuri de: -
strat de protectie din aluminiu un singur strat
Urmata de un numar suficient de straturi din:
- email de silicon alchilat aprobat care sa confere o grosime a peliculei uscate de cel
putin 100 microni dupa ce lucrarile de constructii civile au fost finalizate.
4. In Locatia B conductele din fonta, fonta ductila sau otel, cu diametrul interior de 80 mm
sau mai mare, vor fi tratate in stricta conformitate cu cerintele pentru echipamentul din
Locatia B. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de a fi
pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C, conductele din
fonta ductila si otel nu vor fi pozate in sol.

4.14 Otelul fabricat
1. Componentele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald dupa ce
prelucrarea si fabricarea se realizeaza prin sudare continua sau intermitenta, toate
suprafetele expuse vor fi accesibile pentru galvanizare. Alternativ, componentele din otel
moale vor fi pregatite conform prevederilor Specificatiilor, in functie de locatie.

Pagina 104 din 106
2. Toate celelalte componente si atasamente, fie ca sunt din fonta sau otel turnat, vor fi
curatate cu grija prin sablare, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare. Toate imperfectiunile suprafetei vor fi corectate cu cutitul.
3. Amorsarea si vopsirea se vor executa in functie de locatie.

4.15 Componentele din metale neferoase (care vor fi utilizate numai in locatiile A si B)
Componentele din metale neferoase, cu exceptia aluminiului de rezistenta, vor fi
curatate, degresate, amorsate si vopsite in functie de locatie.

4.16 Aliajul din aluminiu de rezistenta (va fi utilizat doar in locatia A)
Aliajul de aluminiu (de rezistenta) rezistent la coroziune nu va fi vopsit, cu exceptia
cazului in care se solicita aceasta in mod special de catre Inginer, exceptand gaurile
pentru suruburi si fatadele, care vor fi degresate si li se va aplica un strat de:
zinc cromat epoxidic doua straturi

4.17 Casa scarii din otel moale, incluzand grinzile longitudinale, benzile de rulare,
stalpii si piesele de sustinere ale acestoara, din locatiile A, B si C
Aceste componente vor fi pregatite si galvanizate prin scufundare la cald conform
prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare dupa ce
prelucrarea si fabricarea au fost finalizate si vor ramane nevopsite.

4.18 Dispozitivele de fixare
1. Suruburile, piulitele, saibele si celelalte dispozitive de fixare demontabile ale tuturor
componentelor galvanizate si ale altor componente din aliaj de aluminiu vor fi
confectionate din otel inoxidabil conform prevederilor standardelor si normativelor
nationale aplicabile, in vigoare si vor ramane nevopsite. Saibele P.T.F.E. vor fi montate
sub capul surubului atunci cand se fixeaza componentele galvanizate si componentele
din aliaj de aluminiu.
2. Dispozitivele de fixare, cu exceptia celor puternic tensionate, ale componentelor
feroase vor fi pregatite si galvanizate ca si otelul, conform prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare, amorsate si vopsite in raport cu locatia.
3. Nu vor fi acceptate electro galvanizarea, placarea cu nichel, cadmiu sau alt proces de
placare, cu exceptia placarii cu crom.
4. Imbinarile cu suruburi ingropate in pamant vor fi protejate cu chit rasinos, care nu se
va intari si invelite cu 3 straturi de banda P.T.F.E.

Pagina 105 din 106
4.19 Suprafetele de alunecare si rotative prelucrate
Aceste suprafete nu vor fi vopsite, dar li se va placa un strat de amestec de plumb alb si
seu sau alt asemenea material aprobat, inainte de expediere de la Lucrari.

4.20 Orificiile temporare
Toate orificiile temporare din echipamente, cum ar fi conexiunile la conducte ce vor fi
realizate pe Santier, vor fi prevazute cu piese de lemn insurubate pe pozitie.

4.21 Motoarele electrice, declansatoarele, panourile, carcasele si conductorii din otel
moale
1. Suprafetele motoarelor si declansatoarelor individuale vor avea finisajul recomandat
de producator in raport cu locatia si li se vor aplica suficiente straturi pe santier din: -
email de silicon alchilat aprobat care sa confere o pelicula uscata cu o grosime de cel
putin 100 microni.
2. Panourile si alte spatii inchise similare vor fi curatate, degresate, amorsate si emailate
la un standard superior al finisajului si vor fi stivuite uscate. Grosimea finala a peliculei nu
va depasi 125 microni.
NB. Procesul propus va fi inaintat spre aprobare.
3. Conductoarele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform
prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

4.22 Atelierul si conditiile de santier
1. Pregatirea si vopsirea ce vor avea loc pe santier vor fi realizate la o temperatura
ambientala controlata intre 16C si 21C si o umiditate relativa sub 85%. Daca vopsirea
se va realiza intr-un spatiu inchis, acesta va fi bine ventilat.
2. In niciun caz vopsirea pe santier nu va avea loc la o temperatura ambientala sub 5C,
pentru aplicarea straturi lor epoxidice sau pe suprafete care nu sunt complet uscate.

4.23 Suprafetele galvanizate nevopsite din locatiile B si C
1. Suprafetele nu vor fi imersate timp de trei luni de la galvanizarea prin scufundare la
cald si/sau inainte de a se forma o patina protectiva adecvata.
2. Vopseaua va fi achizitionata de la un producator aprobat si va fi aplicata in stricta
conformitate cu aceasta specificatie. Antreprenorul va emite o copie dupa aceasta
specificatie fiecarui sub-Antreprenor implicat si producatorului vopselei.

Pagina 106 din 106
3. Producatorul vopselei va verifica pe loc pregatirea si vopsirea si va trimite
Antreprenorului un raport scris cu observatiile sale, pentru a fi inaintat Inginerului.

UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMANIEI AUTORITATEA DE MANAGEMENT INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007 - 2013




Specificaii Electrice i SCADA

2011

uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Specificaii electrice i SCADA

Pagina 2 din 101

CUPRINS

1 GENERALITATI 9
1.1 Regulamente si standarde 9
1.2 Polaritatea 15
1.3 Tensiuni si frecvente 15
1.4 Unitati de masura 16
1.5 Furnizorii de electricitate 16
1.6 Siguranta electrica 16
1.7 Zone cu pericol potential exploziv 17
2 ECHIPAMENTE DE MEDIE TENSIUNE 17
2.1 Cerinte generale 17
2.2 Standarde 17
2.3 Tensiunea nominala si nivelul de scurtcircuit 18
2.4 Nivelul izolatiei 18
2.5 Proiectare si constructie 18
2.6 Tablourile electrice 18
2.7 Instalatii de impamantare 19
2.8 Mijloace de izolare (pentru intrerupatoarele de circuit retractabile) 20
2.9 Intrerupatoarele de circuit 20
2.10 Separatoare de sarcina 21
2.11 Bare colectoare 22
2.12 Cutii terminale de cabluri 22
2.13 Transformatoare de curent 22
2.14 Transformatoare de tensiune 23
2.15 Circuite de joasa tensiune 23
2.16 Relee 24
2.17 Etichetarea circuitelor 24
2.18 Vopsirea 24

Pagina 3 din 101
2.19 Teste tip 24
3 MOTOARE ELECTRICE 24
4 CONSTRUCTIA PANOURILOR DE COMANDA 26
4.1 Generalitati 26
4.2 Siguranta 26
4.3 Constructia generala 26
4.4 Cabluri pentru panourile de comanda 28
4.5 Barele colectoare si conexiunile primare ale panoului de comanda 29
5 COMPONENTELE PANOULUI DE COMANDA 30
5.1 Generalitati 30
5.2 Instrumente de indicatie si masura 30
5.3 Indicatoare luminoase 31
5.4 Etichete 32
5.5 Butoanele de comanda 32
5.6 Blocurile terminale 32
5.7 Testarea blocurilor terminale 33
5.8 Comutatoare de selectie, auxiliare si de control 33
5.9 Echipament de rezerva al panourilor de comanda 33
5.10 Transformatoare de tensiune 34
5.11 Transformatoare de curent 34
5.12 Transformatoare de control 35
5.13 Incalzitoare anti-condens 35
6 RELEE DE PROTECTIE 35
6.1 Generalitati 35
6.2 Protectia diferentiala a transformatorului sau generatorului 36
6.3 Protectia inpotriva defectului de punere la pamant 36
6.4 Protectia la suprasarcina si punere la pamant 36
6.5 Relee frecventa minima 36
6.6 Relee de joasa si supratensiune 37

Pagina 4 din 101
6.7 Relee decuplante C.C. 37
6.8 Relee termice ale motoarelor 37
7 PORNIREA MOTOARELOR 37
7.1 Pornirea motoarelor (joasa tensiune) 37
7.2 Pornirea motoarelor (inalta tensiune) 39
8 INTRERUPATOARE DE CIRCUIT 40
8.1 Intrerupatoare de circuit pentru inalta tensiune 40
8.2 Intrerupatoare de circuit de joasa tensiune 42
8.3 Intrerupatoare de circuit turnate 42
8.4 Intrerupatoare de circuit miniaturale 43
8.5 Intrerupatoare de punere la pamant 43
9 DISPOZITIVE COMBINATE DE SEPARATOARE, SIGURANTE SI
COMUTATOARE 44
9.1 Generalitati 44
9.2 Sigurante si legaturi 44
10 DISTRIBUTIA 45
10.1 Statii de control local 45
10.2 Cutii de conexiuni 45
11 TRANSFORMATOARE DE PUTERE 46
11.1 Generalitati 46
11.2 Borne si izolatori 46
11.3 Ulei izolator 47
12 IMPAMANTAREA 47
12.2 Prezentari de acte ale Antreprenorului 48
12.3 Instalarea 48
12.4 Conductoare 49
12.5 Electrozii impamantarii 49
12.6 Bara principala de impamantare 50

Pagina 5 din 101
12.7 Testele din santier 50
13 REZISTOARE DE TRATARE A NEUTRULUI (GENERATOARE SI
TRANSFORMATOARE) 50
13.2 Materiale 50
13.3 Comutator de temperatura 51
13.4 Interconexiunile 51
13.5 Rezistente 51
13.6 Terminale 51
13.7 Izolatori cu rupere in aer 51
14 INSTALATIA DE PARATRAZNET 51
15 CABLURI SI CONDUCTOARE 52
15.2 Cabluri de forta de inalta tensiune 53
15.3 Cabluri de forta de medie/joasa tensiune 53
15.4 Cabluri pentru pompele submersibile (tensiune joasa) 54
15.5 Cordoane sau cabluri flexibile 54
15.6 Cabluri de control si instrumentatie 54
16 INSTALAREA CABLURILOR 56
16.2 Predarile Antreprenorului 57
16.3 Instalarea directa in pamant 57
16.4 Instalarea in tevi subterane 58
16.5 Etanseizarea intrarii cablurilor in cladiri 58
16.6 Marcarea cablurilor subterane 59
16.7 Instalarea cablurilor in jgheaburi 59
16.8 Instalarea cablurilor in canale si santuri 60
16.9 Jgheaburi si scari pentru cabluri 60
16.10 Instalarea in cladiri 61

Pagina 6 din 101
16.11 Instalarea cablurilor in tevi Generalitati 61
16.12 Cabluri instalate in tevi Instalarea la suprafata 62
16.13 Cabluri instalate in tevi Instalarea mascata 62
16.14 Tevi flexibile 63
16.15 Conducta PVC 63
16.16 Capete terminale pentru cabluri de putere 64
16.17 Terminale pentru cabluri de control sau multifilare 65
16.18 Mansoane 65
17 INSTALATII DE ILUMINAT SI DE MICA PUTERE 65
17.1 Panouri de distributie 65
17.2 Contactoare de putere 66
17.3 Prize 66
17.4 Intrerupataore pentru iluminat 67
17.5 Iluminat interior Generalitati 67
17.6 Iluminat interior Luminatoare fluorescente 68
17.7 Iluminat interior Luminatoare incandescente 68
17.8 Iluminat interior Iluminatul de urgenta 68
17.9 Iluminat exterior 68
17.10 Lampi generalitati 68
17.11 Lampi fluorescente (Denumirile MCFE/U si MCFAU) 69
17.12 Lampi incandescente 69
17.13 Transformatoare de alimentare la tensiune joasa si foarte joasa 69
17.14 Lampi electrice portabile 69
17.15 Puncte de cuplare pentru verificarea automata a impamantarii 70
17.16 Comutatoare de timp 70
17.17 Instalatia electrica 70
18 BATERII SI INCARCATOARE 70
18.2 Bateriile 71

Pagina 7 din 101
18.3 Incarcatoare de baterie 71
18.4 Distributia 72
19 SISTEMUL SCADA 72
19.1 Introducere 72
19.2 Principiul general al monitorizarii 74
19.3 Instruirea 75
19.4 Manuale de intretinere si exploatare 75
19.5 Sistemul Hardware 75
19.6 Sistemul de operare 76
19.7 Sistemul de initiere 76
19.8 Licenta de software 76
19.9 Interfata PLC 76
19.10 Interfata grafica folosita 79
19.11 Baza de date SCADA 88
19.12 Alarmarea 90
19.13 Securitate 92
19.14 Inscrierea datelor 94
19.15 Cuplarea cu viitorul sistemul scada regional 94
19.16 Date destinate masuratorilor / monitorizarii 95
19.17 Sisteme de securitate 98
20 TESTAREA 98
20.1 Testarea periodica a motoarelor 99
20.2 Continuitatea inelului conductoarelor circuitului final 99
20.3 Continuitatea conductoarelor izolate 99
20.4 Rezistenta electrodului de legare la pamant 100
20.5 Testul rezistentei de izolatie 100
20.6 Impedanta buclei de legare la pamant 100
20.7 Operarea dispozitivelor ce lucreaza cu curent rezidual 101

Pagina 8 din 101
IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei oferte, ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si
3. Esecul de a depune o oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul
prevazut va conduce la respingerea ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a
Atribuire.


Pagina 9 din 101

1 GENERALITATI
In aceasta sectiune sunt prezentate caracteristici tehnice generale pe care trebuie sa le
indeplineasca echipamentele si lucrarile de montaj ale acestora..Acestea sunt
echipamente folosite in mod general la statiile de epurare ale apei uzate. Antreprenorul
se va conforma cerintelor numai pentru acele echipamente sau orice alte prevederi din
prezenta sectiune care sunt aplicabile proiectului intocmit de el.

1.1 Regulamente si standarde
Instalatiile electrice vor fi conforme cu toate regulamentele si standardele in vigoare la
data licitatiei, in afara de situatiile mentionate explicit in cadrul acestor Specificatii. In
general se vor aplica urmatoarele:
- legislatia romaneasca in domeniu normative de calcul, prescriptii de proiectare,
coduri, etc.
- Toate standardele SR EN si ISO relevante in domeniu;
- Documentul privind sanatatea si protectia muncii (standard european)
- Documentul producatorilor (standard european)
- Reglementarile Comisiei Internationale de Electrotehnica (IEC)
Daca nu este specificat un standard anume se va aplica standardul romanesc referitor la
problema in discutie, iar in absenta acestuia se va tine cont de standardul international.
Toate materialele utilizate in realizarea instalatiilor electrice si a utilitatilor aferente
trebuie sa indeplineasca cerintele de calitate ale materialelor folosite si al manoperei
efectuate sub incidenta acestui Contract, reglementari stipulate in Legea nr. 2139 privind
durata de viata a lucrarilor specificate in Catalogul publicat in 30 noiembrie 2004 si
intrata in vigoare in 1 ianuarie 2005.
In zonele cu pericol de explozie se vor respecta prescriptiile si standardele romanesti si
nu se admit derogari de la aplicarea legislatiei in vigoare.
Seria SR CEI 60364 Instalatii electrice in constructii;
Seria SR HD 384 Instalatii electrice in constructii;
SR EN 61557-1:2007 Securitate electrica in retele de distributie de joasa tensiune de
1000 V c.a. si 1500 V c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a
masurilor de protectie. Partea 1: Prescriptii generale

Pagina 10 din 101
SR CEI 60502-2:2006 Cabluri de energie cu izolatie extrudata si accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pana la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2:
Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) pana la 30 kV (Um = 36 kV)
SR EN 50262:2002/A2:2005 Intrari de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalatii
electrice
SR EN 61537 Sisteme trasee de cabluri si sisteme scara de cabluri pentru pozitionarea
cablurilor
SR EN 50085-1 Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru instalatii electrice
SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice
STAS 8591/1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in
sapatura
SR EN 60352-2:2006 Conexiuni fara lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fara lipire.
Prescriptii generale, metode de incercare si ghid de utilizare
SR EN 60352-5:2002 Conexiuni fara lipire. Partea 5: Conexiuni prin presare fara
lipire. Prescriptii generale, metode de incercare si ghid de utilizare
STAS 1596-71 Papuci presati sau turnati pentru conductoare multifilare din cupru
STAS 243-86 Papuci de cablu stantati pentru conductoare de cupru
STAS 9293-73 Papuci de cablu. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 9293/1-85 Papuci de cablu pentru conductoare de cupru. Conditii tehnice generale
16. STAS 1596-71 Papuci presati sau turnati pentru conductoare multifilare din cupru
17. SR EN 60947-6-2:2004 Aparataj de joasa tensiune. Partea 6: Echipamente cu functii
multiple. Sectiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutatie, de comanda, de protectie
(ACP)
SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice
SR HD 60364-5-54:2007 (CEI 60364-5-54), Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea
5
Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamant,
conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare
SR EN 61140:2002/A1:2007 Protectie impotriva socurilor electrice. Aspecte comune in
instalatii si echipamente electrice
SR EN 60204-1:2000 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1:
Cerinte generale

Pagina 11 din 101
STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.
STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
de proiectare, executie si verificare.
Normativ I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului
SR EN 50164-2:2003/A1:2007 Componente de protectie impotriva trasnetului (CPT).
Partea 2: Prescriptii pentru conductoare si electrozi de pamant
SR EN 60439-1:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1:
Ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblu derivat dintr-un
ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune
SR EN 60439-2:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 2:
Prescriptii particulare pentru canale de cabluri prefabricate
SR EN 60439-3:2001/A1:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 3:
Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasa tensiune destinate instalarii
in locuri accesibile persoanelor neautorizate in timpul utilizarii lor. Tablouri de distributie
SR EN 60439-4:2001/A2:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 4:
Prescriptii particulare pentru ansambluri pentru santier
SR EN 60529:1995/A1:2003 Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)
STAS 5325: Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de
verificare, cu privire la gradul de protectie impotriva intrarii apei si prafului in cabinele si
dulapurile exterioare)
SR EN 60269-1:2008 Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Partea 1: Prescriptii generale
SR EN 60309-4:2008 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent si
prize mobile cu intreruptor, cu sau fara dispozitiv de interblocare
SR EN 60898+A1:1995 Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti
pentru instalatii casnice si similare
SR EN 60947-1:2001 Aparataj de joasa tensiune
SR EN 60947-2:2007 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Intreruptoare automate
SR EN 60947-3:2001/A1:2003 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intreruptoare,
separatoare, intreruptoare-separatoare si combinatii cu fuzibile
SR EN 60445:2007 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina,
marcare si identificare. Identificarea bornelor echipamentelor si a capetelor
conductoarelor

Pagina 12 din 101
SR EN 60446:2008 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-
masina, marcare si identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper
numeric
SR EN 60044-1:2002/A2:2003 Transformatoare de masura. Partea 1: Transformatoare
de curent
SR EN 60129+A1:1996/A2:2004 Separatoare si separatoare de legare la pamant de
curent alternativ
SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si
demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice
SR EN 60947-4-2:2001/A2:2007 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-2: Contactoare
si demaroare de motoare. Controlere si demaroare cu semiconductoare pentru motoare
de curent alternativ
SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de
constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare
SR EN 10067:1999 Otel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni si tolerante la forma, la
dimensiuni si la masa
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontasiotel.
Specificatii si metode de incercare
SR EN 61558-2-9:2003 Transformatoare de separare a circuitelor si transformatoarelor
de securitate. Prescriptii;
SR EN 60051 Aparate de masurat electrice indicatoare analogice cu actiune
directasi accesoriile lor;
SR EN 61921:2004 Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru
compensarea factorului de putere la joasa tensiune
SR EN 60931-1:2001/A1:2004 Condensatoare sunt de putere neautoregeneratoare
destinate a fi instalate in retele de curent alternativ cu tensiunea nominala pana la 1 kV
inclusiv. Partea 1: Generalitati. Caracteristici functionale, incercari si valori nominale.
Reguli de securitate -Ghid pentru instalare si exploatare
SR EN 60044-1:2002/A1:2002 Transformatoare de masura. Partea 1: Transformatoare
de curent;
SR EN 60073:2003 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina,
marcare si identificare. Principii de codificare pentru indicatoare si organe de comanda;
SR EN 60076-1+A11:2001 Transformatoare de putere. Partea 1: Generalitati
SR HD 428.1 S1:2002 Transformatoare trifazate de distributie imersate in ulei, 50 Hz, de
la 50 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu

Pagina 13 din 101
depaseste 36 kV. Partea 1: Prescriptii generale si prescriptii pentru transformatoare cu
tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 24 kV;
SR HD 428.2.3 S1:2003 Transformatoare trifazate de distributie imersate in ulei, 50 Hz,
de la 50 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu
depaseste 36 kV. Partea 2: Transformatoare de distributie cu cutii de cablu pe partea de
medie tensiune si/sau pe partea de joasa tensiune. Sectiunea 3: Cutii de cablu de tip 2
destinate utilizarii pe transformatoare de distributie conforme cu HD 428.2.1;
SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de
la 100 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu
depaseste 36 kV. Partea 1: Prescriptii generale si prescriptii pentru transformatoare cu
tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 24 kV;
SR HD 538.2 S1:2004 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de la 100
pana la 2500 kVA, cu tensiune cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36
kV. Partea 2: Prescriptii suplimentare pentru transformatoare cu tensiune cea mai inalta
pentru echipament egala cu 36 kV;
SR HD 538.3 S1:2004 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de la 100
pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36
kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de putere a unui transformator cu curenti de
sarcina nesinusoidali;
SR EN 61558-2:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si
dispozitivelor analoage;
SR EN 62271-200:2004 Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj in
carcasa metalica, de curent alternativ si tensiuni nominale peste 1 kV si pana la 52 kV
inclusiv;
SR EN 60470:2003 Contactoare de curent alternativ de medie tensiune si
demaroare cu contactoare pentru motoare;
SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si
demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice;
SR EN 60282-1:2006 Sigurante fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Sigurante fuzibile
limitatoare de curent;
SR EN 60644:2002 Specificatie referitoare la elementele de inlocuire de medie tensiune
destinate circuitelor ce contin motoare;
SR EN 54 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu;
Ordinul nr.775 din 22 iulie 1998 al ministrului de interne pentru aprobarea Normelor
generale de prevenire si stingere a incendiilor;

Pagina 14 din 101
Ordinul nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administratiei si internelor pentru
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
Hotararea nr. 1055 din 18 octombrie 2001 privind conditiile de introducere pe piata a
mijloacelor de masurare;
SR EN ISO 6416:2006 Hidrometrie. Masurarea debitului cu metoda ultrasonica
(acustica);
STAS 11298-80 Debitmetre electromagnetice pentru lichide. Conditii tehnice de calitate;
SR EN ISO 6817:1997 Masurarea debitului unui lichid conductor in conducte inchise.
Metoda cu debitmetre electromagnetice;
SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor in canale deschise. Sisteme de
suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa;
SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide in canale deschise. Canale de
masurare Parshall si Saniiri;
SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid in canale deschise. Metoda
explorarii campului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale;
SR EN ISO 7027:2001 Calitatea apei. Determinarea turbiditatii;
SR EN 50131 Sisteme de alarma. Sisteme de alarma impotriva efractiei;
SR EN 50132 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in
aplicatiile de securitate;
SR HD 22.12 S2:2007 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibile cu izolatie de EPR
rezistenta la caldura;
SR HD 22.13 S2:2007 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile fara halogeni cu emisie
redusa de fum;
SR EN 60099-4:2005 Descarcatoare. Partea 4: Descarcatoare cu oxizi metalici fara
eclatoare pentru retele de curent alternativ.
Pentru lucrari de ventilatii, gaze, termice,se vor lua in considerare toate standardele de
proiectare si normativele. De asemenea Antreprenorul are obligativitatea coformarii cu
normativele privind proiectarea instalatiilor PSI.
O atentie deosebita o va acorda Antreprenorul conformarii cu normativele sau
standardele ce privesc amenajari rutiere, drumuri, cai de acces, etc.

Pagina 15 din 101
1.2 Polaritatea
Polaritatea tuturor aparatelor electrice utilizate pentru Lucrarile specificate va fi aranjata
dupa cum urmeaza:
pentru aparatele bipolare polul faza va fi plasat sus (sau in stanga) si nulul
sau impamantarea jos (sau in dreapta);
pentru aparatele tripolare sau quadripolare fazele se vor plasa in ordinea
rosu, galben, albastru si nul privite de sus in jos sau de la stanga la dreapta
in caz de montare verticala sau orizontala si considerand o privire frontala
pe panou.
Toate cablurile de forta si sistemele de bare, acolo unde este cazul,montate intre
panourile de comanda, panourile de distributie, utilajele si anexele acestora vor fi
instalate astfel incat sa respecte amplasarea fazelor si culorile acestora peste tot in
sistem. Toate fazele cablurilor de forta vor fi diferentiate prin culori pentru a fi identificate
cu culorile fazelor pentru circuitele cu trei sau patru conductori. Circuitele monofazice vor
fi marcate cu rosu sau negru.

1.3 Tensiuni si frecvente
In afara situatiei in care se specifica altceva, toate aparatele si cablurile vor fi calculate
pentru alimentare cu tensiune trifazata, 3x 400/230 V, 50 Hz, o borna de nul legat la
pamant.
Alimentarea pentru instalatiile de control, declansare, alarma si semnalizare va fi 24V
curent continuu. Sistemele de armare ale intrerupatoarelor de protectie, respectiv
motoarele mecanismelor de actionare vor fi alimentate deasemenea la 24 volti curent
continuu.
Tensiunea de comanda pentru pornirea motoarelor va fi 220V curent alternativ.
Extinderea circuitelor de 220V in afara instalatiei de pornire nu este permisa, cu exceptia
circuitelor butoanelor opririlor de urgenta, acolo unde acestea sunt prevazutei Instalatiile
de incalzire si instalatiile de iluminat si prize vor functiona la 230 V monofazic. Tot
echipamentul functional la 230V va fi complet izolat si etichetat cu claritate.
Acolo unde se utilizeaza incalzirea si semnalizarea intr-un panou la230V, care in mod
uzual contine echipament cu tensiunea nominala 24V, echipamentul pentru 230V va fi
izolat, acoperit si protejat conform practiciilor standard pentru instalarea acestui tip de
echipamente in cladiri. Nici un fel de cabluri aflate sub tensiune nu vor fi accesibile fara

Pagina 16 din 101
folosirea sculelor specifice, niciun cablu simplu-izolat nu va fi folosit, si niciun cablu
pentru 230V nu va folosi trasee similare celor pentru 24V.
Toate referintele despre tensiuni se vor referi la valoarea nominala sau de calcul a
alimentarii.

1.4 Unitati de masura
Toate informatiile vor fi unitati metrice S.I. Acolo unde in proiectul tehnic exista unitati
Imperiale, dimensiunile si tolerantele planurilor generale si a punctelor terminale vor fi
prezentate in unitati S.I. pentru a se asigura un nivel de precizie privind identificarea
componentelor existente.

1.5 Furnizorii de electricitate
Antreprenorul va face aranjamentele pentru alimentarea cu energie electrica impreuna
cu autoritatiile relevante responsabile prin asumarea oricarei actiuni de testare si
inspectie necesare in cazul surselor de energie electrica conectate, functie de necesitati.
Pentru incheierea testelor si inspectiilor, cu cel mult doua saptamani inainte de cererea
de punere sub tensiune, Antreprenorul va inainta catre Inginer o copie a Certificatului de
Garantie a Instalatiei Electrice si certificate de test ale instalatiilor furnizate . Este datoria
Antreprenorului de a prezenta toate datele cerute, privitoare la instalatiile electrice noi
sau revizuite, de catre compania de furnizare a energiei electrice in vederea conectarii si
punerii sub tensiune.

1.6 Siguranta electrica
Antreprenorul va fi responsabil pentru siguranta echipamentelor furnizate si instalate. Pe
timpul instalarii sau testari echipamentelor, Antreprenorul va asigura toate mijloacele de
precautie referitoare la siguranta personalului muncitor din santier. Daca este necesar,
vor fi instalate panouri de avertizare si imprejmuiri ale zonelor considerate riscante.
Antreprenorul va fi responsabil pentru intretinerea instalatiilor electrice de catre un
personal competent si ca aceste indatoriri se vor efectua in concordanta cu procedurile si
testele standard. Inainte de instalarea oricarui aparat sub tensiune, va fi examinata
temeinic prezenta murdariei, apelor sau a altor corpuri straine.


Pagina 17 din 101
1.7 Zone cu pericol potential exploziv
Zonele cu pericol potential exploziv de la fermentatoare, camerele de deservire a
fermentatoarelor, gazometre si instalatiile de cogenerare vor fi tratate conform
prescriptiilor si standardelor pentru zone de tip EX, echipamentele si instalatiile fiind
conforme mediului exploziv. Este datoria Antrprenorului sa aprecieze si sa declare
zonele cu pericol potential exploziv si sa prezinte aceste incadrari Inginerului, odata cu
proiectul procesului tehnologic.
2 ECHIPAMENTE DE MEDIE TENSIUNE
2.1 Cerinte generale
Echipamentul furnizat va trebui sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
- sa asigure continuitate si siguranta in operare;
- sa permita o intretinere usoara si minima;
- sa asigure o instalare usoara cu un minim posibil de lucrari civile;
- sa fie usor adaptabila unor viitoare aranjamente/extinderi.
Ca alternative vor fi avute in considerare Intrerupatoarele cu izolatie in vid si combinatia
de contactoare cu sigurante fuzibile si separatoarele de sarcina.
Echipamentele vor trebui sa fie modulare si sa poata fi montate pe o singura linie / faza.
Echipamentele vor trebui sa fie de tipul celule inchise.
Furnizorul va trebui sa demonstreze ca are o experienta vasta in domeniul celulelor de
medie tensiune, sa dovedeasca ca a furnizat echipament similar ca tip si ca s-a constituit
intr-o reusita comerciala pentru cel putin 3 ani, la conditii similare.

2.2 Standarde
Aparatajul de comutare va trebui sa indeplineasca cele mai recente cerinte ale
standardelor IEC. In ceea ce priveste caracteristicele de proiectare si constructie, a
conditiilor de exploatare si testare prevazute, aparatajul de comutare va trebui sa
indeplineasca recomandarile IEC pentru:
- dulapuri metalice (cofrete) ale aparatajului de comutare;
- intrerupatoare si separatoare de circuit;
- transformatoare de curent;
- transformatoare de tensiune

Pagina 18 din 101
- Relee;
- Cabluri joasa tensiune.
Aparatajul de comutare va trebui sa indeplineasca si regulile locale: Standardele
romanesti armonizate cu standardele europene privind executia instalatiilor electrice.
2.3 Tensiunea nominala si nivelul de scurtcircuit
Aparatajul de comutare trebuie sa fie corespunzator pentru conditii de operare minime
12kV, trifazic, in sistem 50 Hz. Tensiunea nominala va trebui sa fie cel putin de 12kV si
aparatajul de comutare va trebui sa aiba o stabilitate termica de: 500MVA/12kV sau
14,5 kA rms 1 sec. Stabilitatea termica reprezinta maximul valorii permise a curentului
de scurt-circuit dintr-o retea odata ce un regim simetric a fost stabilit si va fi declansat de
actiunea intrerupatorului, considerata sub o secunda.

2.4 Nivelul izolatiei
O instalatie completa a aparatajului de comutare trebuie sa aiba o valoare minima de 28
kV a tensiunii de tinere la frecventa industriala (la 50 Hz timp de 1 min) si tensiunea de
tinere la impuls de 28kV, conform procedurilor IEC de testare. Vor fi prevazute
certificate de test tip efectuate de catre laboratoare independente.

2.5 Proiectare si constructie
Aparatajul de comutare va fi de tip: interior. Tabloul va fi o incinta metalica conform IEC
62271 si IEC 60694. Intrerupatorul, transformatoarele de curent si bornele de conectare
ale cablurilor de medie tensiune, barele colectoare vor fi amplasate in trei
compartimente diferite, despartite in partitii de paravane izolante sau metalice. In plus,
compartimentul circuitelor secundare de joasa tensiune va fi separat de celelalte
compartimente prin paravane metalice.
Proiectarea modulara a barelor colectoare va permite dezvoltari ulterioare ale tabloului
de distributie de medie tensiune in orice directie.

2.6 Tablourile electrice
Aparatajul de comutare este format din tablouri separate ce contin intrerupatoare fixe
sau debrosabile, separatoare de sarcina si sigurante fuzibile, toate acestea formand un
sistem de panouri de comanda in incinte metalice extensibile. Tablourile sunt adaptate
montarii pe pardoseala. Cel mai scazut grad al protectiei va trebui sa fie IP35, conform
standardelor IEC.

Pagina 19 din 101
Aparatajul de comutare va trebui sa indeplineasca conditiile de siguranta in operare
printr-o combinatie de interblocaje mecanice de protectie.
Dimensiunile tabloului se vor reduce pe cat mai mult posibil, asigurandu-se asupra
faptului ca nu vor fi necesare operatiuni speciale ulterioare pentru conectarea cablurilor
cu capete terminale standard.
Tablourile vor fi proiectate de asa maniera incat sa se prevada accesul catre orice piesa
importanta in timpul operarii, la fel de bine ca si in perioada operatiilor de intretinere.
Tablourile vor fi montate pe fundatii simple de beton, cu sau fara canivouri acoperite,
functie de sectiunea si tipul cablurilor.
Toate comenzile uzuale vor trebui montate pe fata tabloului. Un indicator de prezenta
tensiune pe cablurile de medie tensiune va fi prevazut pe partea din fata a tabloului.
Toate trecerile inspre celule sau in exterior vor fi etanse pentru evitarea patrunderii
accidentale a rozatoarelor. Ca regula generala trebuie ca la orice punct sub tensiune sa
nu poata ajunge pasari sau rozatoare.

2.7 Instalatii de impamantare
Toate panourile metalice vor fi interconectate printr-o bara de cupru montata de-alungul
intregului sir de panouri. Sectiunea transversala a barei de cupru trebuie proiectata astfel
incat sa reziste la curentul de stabilitate termica la la 1 secunda (tinere la curent de
scurtcircuti), in conformitate cu IEC 62271.
Se vor lua masuri de punere la pamant a cablurilor, de preferat prin separatore de
punere la pamant, in cazul in care acestea sunt deconectate.. In vederea scurtarii
perioadelor de intretinere, va fi posibila impamantarea simultana a mai multor cabluri de
alimentare.
Separatorul de punere la pamant va fi localizat in compartimentul cablurilor si va fi putea
fi actionat de pe fata oricarui tablou. Incuietorile tablourilor vor fi interblocate cu
separatoarele de punere la pamant in ambele pozitii: inchis si deschis.. Pozitia
separatorului de punere la pamant a barelor va trebui sa fie vizibila de pe fata panoului.
Incuietori mecanice vor trebui sa fie prevazute pentru a evita greseli de operare, cum ar
fi:
- punerea la pamant a cablului in cazul in care intrerupatorul de circuit sau separatorul
de sarcina sunt in pozitia conectat;
- brosarea intrerupatorului de circuit sau inchiderea separatorului de sarcina in cazul in
care separatorul de punere la pamant se afla pe pozitia inchis.

Pagina 20 din 101
Un divizor capacitivva fi amplasat langa separatorul de punere la pamint. Va fi legat la
un indicator cu lampa de neon pentru testarea potentialului, amplasat pe partea din fata
a tabloului.
2.8 Mijloace de izolare (pentru intrerupatoarele de circuit retractabile)
Intrerupatoarele de circuit (CB) de tip debrosabil vor trebui sa asigure izolarea de sitemul
de bare colectoare si circuite in cazul deconectarii.
In vederea prevenirii oricarui acces inspre contactele sub tensiune, un set de doua
ecrane metalice de siguranta vor fi actionate de catre intrerupatorul de circuit in
momentul debrosarii, fara nici un efect gravitational sau de ridicare. Aceste ecrane vor
acoperi contactele fixe de pe barele colectoare si cele de pe circuitele de sosire/plecare,
atunci cand intrerupatorul de circuit este debrosat. Cele doua ecrane vor fi inscriptionate
cu simboluri de atentionare.
Proiectarea tablourilor nu va permite operarea manuala a acestor ecrane de protectie de
catre echipa de operare chiar si in cazul debrosarii intrerupatorului de circuit.

2.9 Intrerupatoarele de circuit
Intrerupatoarele de circuit vor fi de tipul cu vid. Ele nu vor necesita nici-o modalitate
speciala de intretinere si trebuie sa aiba o rezistenta electrica inalta. Toate
intrerupatoarele de circuit de acelasi tip si valoare trebuie sa fie inter-schimbabile.
Intrerupatoarele de circuit vor fi de tip debrosabil sau fixe.
Intrerupatoarele de circuit vor fi de tip actionate mecanic sau electric cu auto-declansare.
Incuietori incastrate vor trebui sa fie prevazute impotriva manevrelor gresite si vor fi
prevazute chei cu opritor.
Camera contactelor electrice va avea izolatie de tip,pe viata, asa cum este definita in
IEC 56. Valoarea permisa a emisiilor din camera va fi sub 0,1% pe an. Durata de viata
va fi de cel putin 20 ani.
Contactele vor fi asamblae si verificate in fabrica prin metoda descrisa in documentele
IEC (masurarea acumulariilor din curgeri).
Daca este necesar un mecanism de verificare periodica, acesta va fi de tipul la fiecare
5000 de cicluri.
Proiectarea intrerupatoarelor de circuit va permite verificarea conditiei de formare a
arcurilor electrice la contacte fara deschiderea acestora.
Incinta va fi dintr-un material izolant pentru a evita tensiunile din bucsa curenta a
intrerupatorului de curent. Durata de viata mecanica va fi de 30.000 cicluri

Pagina 21 din 101
anclansare/declansare. Antreprenorul va inainta odata cu oferta relatia ce va da numarul
de intreruperi al curentul.
Intrerupatoarele de circuit vor fi insotite de certificate de test eliberate de catre o
autoritate de testare recunoscuta international. Intrerupatoarele de circuit vor fi echipate
cu un mecanism de operare manual sau un mecanism de operare electrica cu energie
inmagazinata prin arc, ce va include cel putin:
- 1 motor electric, reincarca mecanismul de actionare imediat ce intrerupatorul s-a inchis
sau s-a deschis;
- 1 releu anti-impingere, pentru prevenirea inchiderii arcului ce a fost deja pretensionat.
Aditional, intrerupatoarele de circuit vor fi prevazute cu un contor de operare. Pe partea
din fata a dispozitivelor de control si a aparatelor de masura a intrerupatoarelor de circuit
vor fi prevazute urmatoarele:
- indicator mecanic al pozitiei intrerupatorului de circuit, actionat pozitiv in ambele pozitii
deschis/inchis;
- indicator mecanic al starii de incarcare a arcului , acesta va trebui sa indice clar daca
arcul este pretensionat sau nu;
- maneta locala de descarcare a arcului;
- dispozitiv de incarcare manuala a arcului.
Se va prevedea un declansator manual local pentru inchiderea intrerupatorului si pe fata
tabloului se va afisa o nota cu dispozitivele de masurare si de control necesare unui
serviciu operational normal.
Intrerupatorul de circuit va fi echipat cu un numar suficient (cel putin 7) de contacte
auxiliare. Ele vor fi actionate in ambele pozitii si vor fi montate in asa fel incat sa asigure
o intretinere si inspectie usoare. Echipamentul care necesita contact al suprafetelor va fi
tratat impotriva coroziunii.

2.10 Separatoare de sarcina
Separatoarele de sarcina vor fi de tipul cu vid. Ele nu vor necesita nicio modalitate
speciala de intretinere si trebuie sa aiba o rezistenta electrica inalta. Incinta va avea
izolatie de tip, pe viata, asa cum este definita in standardele IEC. Valoarea permisa a
emisiilor din camera contactelor va fi sub 0,1% pe an. Durata de viata va fi de cel putin
20 ani.
Etanseitatea gazului va fi verificata cu detectorul de pierderi cu halogen, conform
standardele IEC.

Pagina 22 din 101
Separatoarele de sarcina vor fi echipate cu un mecanism de operare manual sau un
mecanism de operare electric, ca optiune. Mecanismul si dispozitivele vor fi localizate pe
un singur panou central. Separatorul de sarcina va avea prevazut un indicator de pozitie,
asa cum este definit in IEC 129.

2.11 Bare colectoare
Compartimentul barelor colectoare va fi proiectat de tip modular inlesnind alternarea sau
extensiile pe orice directie a a ansmblului de tablouri.
Conform cerintelor nivelului de izolare, bare cu izolatie contractanta la caldura sau bare
izolate vor fi acceptate daca sunt indeplinite cerintele IEC referitoare la efectele caldurii
asupra barelor colectoare.
Compartimentul barelor va fi separat de celelalte compartimente, exceptie facand partile
tabloului ce se constituie in calea de distributie de-a lungul tabloului. Va fi un
compartiment al barelor colectoare pentru intregul panou , marginit de placi la capetele
panoului.
Se vor lua masuri masuri pentru asigurarea stabilitatii termice la curenti nominali si la
curenti de scirtcircuit.

2.12 Cutii terminale de cabluri
Aparatajul de conexiuni va fi astfel proiectat incat conectarea cablurilor sa se faca din
fata panoului de comanda. Partea de jos a acestui compartiment va fi metalica si va fi
dotata cu o placa adecvata conectarii cutiilor (capetelor) terminale ale cablurilor, de
diferite tipuri. Placa de jos va fi echipata cu presetupe de cauciuc si cleme de fixare ale
cablurilor.

2.13 Transformatoare de curent
Transformatoarele de curent trebuie sa aiba aceleasi caracteristici de stabilitate ca si
intrerupatoarele, la aceeasi tensiune si curent. Transformatoarele de curent trebuie
montate pe calea de curent principala.
Transformatoarele de curent vor fi din rasini turnate si vor indeplini pe deplin
specificatiile referitoare la raportul de transformare. Clasa de precizie si randamentul
fiecarui transformator va fi ales pentru a asigura o buna operare in conlucrarea cu diferite
relee, dispozitive si instrumentatia de masura. Transformatoarele de curent vor fi
identificate individual si vor fi inaintate certificate test tip pentru acestea.

Pagina 23 din 101
2.14 Transformatoare de tensiune
Transformatoarele de tensiune vor fi de tipul deconectabile, si vor fi protejate la partea
primara cu sigurante fuzibile de inalta tensiune . Va fi posibila schimbarea usoara a
sigurantelor si in cazul in care tabloul este sub tensiune. Aceasta operatie va fi efectuata
prin fata panoului.
Transformatoarele de tensiune vor fi de tipul turnate in rasina. Transformatoarele vor fi
de tip monofazat, cu faza legata la pamant. Va fi posibila blocarea transformatoarelor de
tensiune in pozitia deconectata.
Secundarul transformatoarelor va fi izolat corespunzator si protejat prin sigurante
fuzibile. Accesul la sigurantele pentru tensiune joasa va fi permis doar cand separatorul
este deschis.

2.15 Circuite de joasa tensiune
Fiecare tablou va fi dotat cu un compartiment de joasa tensiune care va contine tot
echipamentul necasar. Aparatele de masura si control vor fi localizate in acest
compartiment si vor trebui sa poata fi vizualizate pe panoul central..
Compartimentul de joasa tensiune va fi amplasat la o inaltime corespunzatoare astfel
incat toate instrumentele de masura sa fie poata fi observate de catre personalul de
operare, din pozitia stand normal in picioare.
Toate tablourile vor fi dotate cu un set de trei lampi de indicare a prezentei tensiunii, cu
neon; aceste indicatoare vor fi amplasate pe fata tabloului si vor indica in mod clar care
circuit este sub tensiune sau care nu. Aceste indicatoare vor fi comandate prin divizori
capacitivi de tensiune amplasati in compartimentul cablurilor.
Aditional, tablourile vor fi dotate cu blocuri de terminale si rezistente de incalzire (cand
este necesar).
Cablurile subtiri folosite inauntrul compartimentului de tensiune joasa pentru legatura
diferitelor unitati auxiliare vor avea urmatoarea sectiune, nu mai mica de:
- 2,5 mm2 pentru circuitele conectate la transformatoarele de curent;
- 1,5 mm2 pentru celelalte circuite.
Cablurile de joasa tensiune vor fi ignifuge, izolate in conducte de PVC negru, clasa
1000V, conform IEC 695 2-1. Cablurile subtiri pot fi etichetate la fiecare terminatie astfel
incat oricare verificare asupra cablurilor sa se poata face usor.
Toate dispozitivele trebuie sa fie controlate si manuite de la fata panoului de comanda.

Pagina 24 din 101
2.16 Relee
Releele trebuie sa indeplineasca cerintele IEC 255. Releele trebuie sa fie extractibile,
montate incastrat si de tip static. Instrumentele si aparatura de control trebuie sa fie
montate incastrat.

2.17 Etichetarea circuitelor
Fiecare tablou electric va fi prevazut cu inscriptii ale circuitului prin etichete de marimi
acceptabile si care sa indice clar si vizibil functia tabloului.

2.18 Vopsirea
Toate partile metalice vor fi protejate impotriva coroziunii. Un strat final de vopsea
specific lucrariilor de conditii grele va fi aplicat asupra tuturor partile exterioare ale
tabloului electric.

2.19 Teste tip
Urmatoarele certificate de teste tip vor fi prevazute in cazul unui tablou complet:
- testul cresterii temperaturii;
- testul proprietatilor dielectrice;
- testul de rezistenta la scurtcircuit;
- testul operarii mecanice.

3 MOTOARE ELECTRICE
Motoarele vor fi trifazice cu rotorul in scurt circuit. Vor fi capabile sa reziste fara
defectiune unei suprasarcini egale cu 150% din incarcarea totala, pentru 15 secunde.
Parametrii de functionare ai motorului vor fi de cel putin 105% din maximum de putere
ceruta de instalatie in conditii normale de operare. Pentru motoare peste 15KW, factorul
de putere trebuie sa fie de minim 0,85.
Placa de borne a motorului va permite o aerisire adecvata a papucilor cablurilor si a
garniturilor de etansare.

Pagina 25 din 101
Motoarele de 15KW si mai mult vor fi prevazute cu rezistente de incalzire anti-condens.
Acestea vor fi protejate cu sigurante fuzibile si se vor cupla cand contactorul circuitul
principal este in pozitia deschis.
Pe fiecare motor va fi prevazuta o placa cu urmatoarele informatii:
- numele constructorului;
- tipul motorului si numarul seriei;
- puterea nominala;
- curentul, tensiunea si tipul infasurarii;
- frecventa de alimentare;
- coeficient sarcina in lucru;
- turatia;
- clasa izolatiei;
- valoarea clasei de protectie IP;
- numarul maxim de porniri pe ora
Daca nu este altfel definit, motoarele vor fi capabile sa porneasca de cel putin 15 ori,
egal distribuite intr-o ora si la maximul temperaturii ambientale.
Izolatia motorului va fi clasificata termic in clasa F iar cresterea de temperatura nu va
depasi limitele clasei B. Gradele protectiei corpului motorului vor fi:
- exterior, conditii de desert, IP55;
- exterior, la clima temperata, IP65;
- cind pot avea loc stropiri IP55;
- interior, in apropierea instalatiilor purtatoare de apa sau in medii necontrolate, IP65;
- interior, in medii controlate, IP22
Toate motoarele vor fi prevazute cu o borna de impamantare de dimensiuni suficiente
pentru a prelua scurgeriile de curent.
Toate motoarele ce opereaza la tensiune inalta si toate motoarele cu valori de 250kW
sau mai mari vor avea incorporate o protectie termica a infasurarilor statorice sub forma
de 6 detectori de temperatura termistori (sau termocuplu) incastrati in infasurarea
statorului. Senzorii de temperatura vor fi conectati la cutia de borne montata pe carcasa
motorului. Cutia va fi doar pentru legatura sensorilor de temperatura si nu va fi folosita in
alte scopuri. Cutia va fi protejata impotriva supra-tensiunii.

Pagina 26 din 101
Toate partile rotative ale motorului impreuna cu partile lor de cuplare vor fi localizate in
interiorul carcasei motorului sau vor fi fixate dupa aparatori, indepartarea lor putandu-se
efectua doar cu ustensile potrivite, evitandu-se astfel contactele accidentale.
In cazul utilajelor, repectiv al motoarelor, cu functionare imersata se vor prevedea
senzori de umiditate.

4 CONSTRUCTIA PANOURILOR DE COMANDA
4.1 Generalitati
Aceasta sectiune va fi aplicata constructiei tuturor panourilor electrice, inclusiv dar nu
numai: panouri de comanda, panouri control motoare, intrerupatoare de circuit, ,
panouri de supraveghere sau monitorizare, tablouri de control panouri de distributie,
tablouri tip pupitru de comanda, tablouri interfata, tablouri de control locale.

4.2 Siguranta
Accesul catre orice incinta sau compartiment va fi posibil doar:
- cand separatorul de circuit este deschis si conexiunile din compartiment sunt izolate
sau;
- cand conexiunile compartimentului inclusiv cele de pe usa sau capacul de acces sunt
total acoperite impotriva contactelor accidentale sau;
- cand tensiunea dincompartimentul in operare nu este mai mare de 55V
In cazul in care conditiile unui test reclama usa sau capacul de acces sa fie deschise,
prevederile capitolului b) vor fi aplicate. Conexiunile care sunt sub tensiune in momentul
in care usa sau capacul de acces sunt deschise, vor avea afisate etichete avertizoare.
Capacele imbinate prin buloane ale compartimentelor ce contin conexiuni in lucru vor
avea afisate etichete avertizoare.
Vor fi prevazute legaturi, sigurante fuzibile si izolatori etichetati astfel incat instalatiile,
instrumentele de control si releele vor putea fi izolate, insa cu pastrarea sub tensiune a
altor circuitelor esentiale.

4.3 Constructia generala
Panourile de comanda, tablourile si anvelopele pentru echipamentul electric vor fi
construite din foi de tabla groase nu mai putin de 2,0mm si rigidizate sub forma unei

Pagina 27 din 101
structuri. Marginile exterioare si colturile vor fi rotunjite, iar folosirea de asambluri cu
bolturi vizibile exterior sau similar vor fi evitate. Proiectarea va prevedea protectie
impotriva prafului, murdariei si a accesului viermilor. Usile si panourile mobile vor fi
prevazute cu garnituri. Racirea si ventilarea se vor asigura prin circulatia naturala a
aerului. Echipamentul din incinte va fi proiectat de asa natura incat sa nu fie necesara
ventilatia fortata, date fiind conditiile specifice de ambient sau prognozate.
Daca nu este specificat altfel, panourile de comanda, tablourile si incintele vor fi montate
pe pardoseala, prevazute cu incuietori la usile din fata si panourile de spate montate cu
buloane demonatabile, pentru asigurarea accesului la echipamentele sub tensiune, cum
ar fi barele colectoare sau terminalele.
Pentru intretinere si inspectie fiecare sectiune va fi accesata separat fara deranjarea
celorlalte sectiuni.
Partile sub tensiune cu tensiune mai mare de 55V vor fi izolate automat in momentul in
care usa sectiunii este deschisa, sau vor fi prevazute cu delimitari izolatoare pentru a
preveni contactele accidentale ale personalului de operare. Partile din sectiunile izolate
aflate in continuare sub tensiune vor fi inscriptionate cu eticheta Pericol! Sub tensiune!
Acolo unde sunt incorporate sigurante integrate sau panouri de distributie MCB
(Intreruptoare automate miniatura) accesul catre soclul sigurantelor sau al MCB va fi
posibil fara izolarea sigurantelor sau a panoului de distributie MCB. Cu usa deschisa si
cu sigurantele si MCB la locul lor, clasa de protectie pentru acest tip de panouri de
distributie trebuie sa nu fie sub IP20.
Un acces liber nu mai mic de 1,00m, de preferat 1,50m, va fi asigurat in spatele (acolo
unde este necesar accesul in spatele tablourilor) si pe marginile tabloului.
Comutatoarele si aparatele de control montate pe orice sectiune a tabloului de control
vor fi amplasate pe intervalul 0,75 - 2,00m; instrumentele indicatoare 0,90-1,80m;
instrumentele de inregistrat 0,90-1,40m. Aceasta reglementare nu se va aplica
sectiunilor de alimentare sau de pornire.
Panourile de comanda vor fi echipate cu un transformator de putere si doua mufe RCCB
de protectie, operabile cu ustensile electrice manuale Panourile de comanda vor avea
suplimentar doua mufe RCCB de protectie, 13A, 240V ac.
Fiecare sectiune sau tablou compartimentat va fi inscriptionat in clar cu numele si
numarul circuitului, si cu numarul de referinta al sectiunii. Panoul va avea o placuta cu
numele constructorului, adresa, referinta si anul de constructie al tabloului.
Tablourile electrice si incintele vor fi impamantate. In cazul in care un numar de tablouri
sunt rigidizate impreuna, impamantarea va fi prevazuta printr-o bara continua de cupru
de inalta conductivitate, cu sectiunea de minim 25mm x 6mm, desfasurata de-a lungul
lungimii panoului.. Vor fi lasate gauri la fiecare capat al barei pentru conexiunea cu
instalatia de impamantare principala sau pentru extinderi ulterioare. Bara va fi
dimensionata pentru preluarea scurtcircuitelor cel putin pentru echipamentul asociat.

Pagina 28 din 101
Etichete avertizoare si instructiuni referitoare la impamantare si izolatii vor fi prevazute in
fiecare compartiment al intrerupatoarelor. Usile frontale de acces se vor deschide cel
putin sub un unghi de 120 si vor fi prevazute cu incuietori si balamale neferoase,
balamale ce vor fi blocate cand usile sunt deschise. Combinatiile de blocare ce necesita
mai multe chei vor fi aprobate inainte de construire. Usa va fi blocata prin suruburi sau
un numar suficient de blocaje manuale capabile sa asigure izolarea intregului perimetru.
Usa va fi asigurata prin mijloace mecanice importiva deschiderii inainte de izolarea
partilor aflate sub tensiune. Toate usile vor fi legate la impamantare separat prin rama
principala. Impamantarea prin balamalele usii nu este acceptata.
Cablurile vor intra 3mm printr-o gaura a unei placi cu presetupe de otel sau alama
(pentru cablurile monofilare) montata la cel putin 250mm deasupra nivelului de baza a
panoului de comanda. Se va permite accesul pentru strangere catre ambele parti ale
placii. Placi demontabile vor fi acceptate pentru starterele montate individual si pentru
panourile de distributie de puteri mici.
La fiecare sectiune a panoului de comanda, in parte superioara vor fi prevazute vizoare
cu clapeta care vor fi inlaturate si inlocuite cu capace cu buloane dupa instalare.
Tablourile electrice si incintele din cazul locatiilor exterioare vor fi prevazute cu incuietori
pentru usi exterioare si o astfel de incinta va fi proiectata ca fiind in intregime inchisa,
intregul ansamblu fiind impermeabil si rezistent la vandalisme. Usile vor fi armate pentru
a preintampina suprasolicitarea lacasului balamalelor, si sa permita fixarea usiilor in
pozitia deschis. Panourile intrerupatoarelor din interiorul tablourilor vor fi de asemenea
impermeabile si vor permite operatiunile de control in cazul in care usile tabloului sunt
deschise in timpul unei vremi nefavorabile.
Atunci cand este specificat, un acoperis dublu va fi prevazut deasupra intregului
ansamblu pentru a spori protectia la actiunea razelor solare.
Incintele de tensiune joasa vor fi construite prin respectarea normelor de protectie, cel
putin IP65 pentru exterior si IP54 pentru instalatiile interioare.
Constructia panourilor de comanda, tablourilor si a incintelor trebuie sa aiba capabilitatea
de a rezista fara stricaciuni la caderile de tensiune din sistem. Incintele pentru inalta
tensiunevor fi construite conform ultimelor standarde. Straturile protective vor fi aplicate
la locul fabricatiei si inainte de instalarea armaturilor electrice interne.

4.4 Cabluri pentru panourile de comanda
Cablurile panourilor de comanda vor fi trase prin tuburi PVC 600/1000V izolate conform
ultimelor standarde. Cablurile vor fi din torsadate sau flexibile (unde este cazul): cablurile
unifilare nu vor fi acceptate. Grosimea cablului nu va fi mai mica de 1,5mm2 pentru
circuitele de control si indicatoare, si de cel putin 2,5mm2 pentru circuitele secundare
CT.

Pagina 29 din 101
Cablurile panoului de comanda vor fi inscriptionate pentru identificare prin mansoane la
fiecare capat.
Literele si numerele folosite trebuie sa corespunda listei de cabluri a panoului de
comanda.
Codul de culori al cablurilor va fi urmatorul:
- Faze: rosu, galben, albastru
- Nul: negru
- Control: gri/negru
- Impamantare: verde/galben
Cablurile vor fi trasate cu grija inspre structura panoului de comanda sau directionate
prin tuburi de plastic si aranjate de asa natura incat accesul catre echipamente sa nu fie
obstructionat. Acolo unde sunt folosite tuburi de cabluri, sectiunea tubului nu trebuie sa
depaseasca 40% aria sectiunii cablurilor. Acolo unde trecerea se face printre armaturi
de metal trecerea se va face printr-un manson de trecere.
Fiecare cablu va fi identificat printr-un manson marcat cu vopsea impermeabila la fiecare
capat. Mansoane de tip u sau mulate pe cablu nu vor fi acceptate. Identificarea trebuie
sa corespunda diagramei de cabluri.
Cablurile dintre sectiunile tablourilor sau a sectiunilor panourilor se vor fi prevazute cu
capete terminale la fiecare capat. Cablurile ce trec prin usi cu balamale sau placi si care
sunt supuse miscarilor vor fi localizate in tuburi flexibile de sectiune circulara si vor fi
sustinute in siguranta la ambele capete ale sectiunii in miscare. Fixarea cu adezivi a
tubului de cabluri nu este permisa.
Cablurile subtiri folosite pentru control, pentru tensiunea foarte joasa sau pentru
semnalul instrumentatiei si care pot fi afectate de interferente vor fi ecranate si/sau
asigurate ca spatiu intre fire si alte cabluri de putere pentru a evita distorsiunile sau
operarea gresita.

4.5 Barele colectoare si conexiunile primare ale panoului de comanda
Toate barele si conexiunile primare vor fi din cupru de inalta conductivitate si vor
indeplini cele mai recente standarde. Capacitatea mecanica si dielectrica a barelor si
suportilor de conexiune vor trebui sa suporte fara avarii cele mai dificile conditii ale
trecerilor de curenti ce pot aparea intr-o instalatie electrica.
Barele vor fi capabile sa conduca continuu valoarea nominala a curentului, fara cresteri
de temperatura, sub limitele aratate in cele mai recente standarde.

Pagina 30 din 101
Barele, ansamblurile si conexiunile echipamentelor vor trebui sa fie de tip care nu este
neaparat cu izolatie in aer la cerinte de izolare. Materialele de protectie al barelor de
transport va fi nedeteriorabil la valori de temperatura maxima/perioade scurte si vor avea
o asemenea grosime incat sa opuna rezistenta la tensiunea retelei dintre bara si un
obiect cu conductibilitate din exteriorul materialului protectiv, pentru o perioada de minim
60 secunde.
In cazul in care nu exista certificate independente reprezentand capacitatea de
rezistenta a barei la sarcina nominala in regim neintrerupt, Antreprenorul va prezenta
teste ce demonstreaza capacitatile echipamentului.
Barele colectoare si conexiunile primare vor fi localizate in aer liber, intr-o incinta izolata
si separata prin bariere. Accesul direct la barele sub tensiune nu va fi posibil. Accesul la
bare si la legaturi va fi facut doar prin indepartarea unor capace prinse cu suruburi.
Indicatoare avertizoare vor fi prevazute in exterior pe capace si interior pe intrerupatoare.
Barele vor fi identificate prin grupe de baterii colorate deschise la nu mai mult de
1000mm de fiecare compartiment.
Vor fi prevazute sicane pentru a impiedica contactul accidental al ustensilelor etc, pe
perioada in care lucrari de intretinere au loc in vecinatate.
Sistemul de bare va avea o durata de viata normata nu mai mica decat cea a
aparatajului de conexiuni aferent. Barele vor putea fi extinse dinspre ambele capete.
In aer, cablurile vor fi separate si sustinute pe suporti pe spatii aerisite, neingradite sau
altfel vor fi izolate sau capsulate in mod corespunzator.

5 COMPONENTELE PANOULUI DE COMANDA
5.1 Generalitati
Aceasta sectiune va fi aplicata constructiei tuturor panourilor electrice, inclusiv dar nu
numai: panouri de comanda, panouri de control motoare, intrerupatoare de circuit,
panouri de control, panouri de supraveghere sau monitorizare, tablouri de control
panouri de distributie, ,tablouri interfata, tablouri de control locale.

5.2 Instrumente de indicatie si masura
Toate dispozitivele si instrumentele de control vor fi montate incastrat, dimensiune
minima fiind de 96mm x 96mm avand acelasi tipar peste tot. Ele vor fi conectate prin
spate si vor fi protejate la fel pentru a mentine protectia standard a incintelor in care sunt
incastrate echipamentele. Tot aparatajul cu acceasi destinatie va fi de acelasi tip si
provenind de la acelasi fabricant.

Pagina 31 din 101
Instrumentatia pentru indicatoare va avea un marcaj negru pe fond alb, o deviatie a
indicatorului de 270 si va fi dotat cu un buton exterior de ajustare la zero. Aparatele vor
trebui sa nu aiba eroare de paralaxa si citirea in conditii normale trebuie sa se faca pe
aproximativ 60% din deviatia indicatorului.
Ampermetrul din circuitul de pornire al motoarelor trebuie sa aiba capacitatea de a
rezista curentului de pornire si sa aiba scala comprimata pentru suprasarcini. Aceasta
scala va fi marcata vizibil cu o linie rosie ce indica incarcarea normala curenta.
Instrumentele indicatoare vor trebui sa indeplineasca prevederile BS89 (IEC51) si sa
aiba un grad de precizie industrial (5%), daca nu este altfel specificat.
Contoarele kilowat-ora vor indeplini ultimile standarde si vor avea un grad de precizie de
1%, daca nu este specificat altfel.
In cazul instrumentelor portabile, ele vor avea o precizie mai buna de 1%.
Instrumentele vor fi pozitionate intre 1,80 0,75m deasupra nivelului pardoselii.

5.3 Indicatoare luminoase
Indicatoarele luminoase vor fi de un tip uniform, pe cat posibil, pentru a minimiza
necesarul de piese de schimb. Lentilele si becurile vor fi usor de inlocuit fara a fi
necesare ustensile.
Indicatoarele luminoase nu vor avea mai putin de 20mm in diametru si vor fi astfel
proiectate incat sa fie observate atat din fata cat si din lateralul tabloului electric. Acestea
trebuie sa fie vizibile si in conditii de soare stralucitor. Pentru a asigura o viata
indelungata de exploatare a lampilor acestea vor folosi un rezistor cu o limitare a
voltajului la 90% din valoarea normala sau folosirea de lampi de tensiune inalta.
Alternativ luminile vor fi alimentate prin transformator sau baterie, atunci cand este cazul.
Culoriile lampilor vor fi conform ultimelor standarde. Lentilele vor fi colorate iar globul
becului clar.
Lampile tip LED nu vor fi folosite cu exceptia situatiilor cand sunt parte a echipamentului
propietarului.
Toate componentele, usile si capacele detasabile vor fi etichetate. Corpul sigurantelor va
fi etichetat cu indicarea valorii sigurantei. Fiecare usa de tablou va avea o eticheta
indicatoare (marimea literei va fi minim 8mm) si fiecare tablou de comanda si incinta vor
avea o eticheta cu toate informatiile (marimea literei va fi minim 12mm).
Un buton de testare (sau mai multe) va fi prevazut pentru testarea lampilor de
semnalizare..


Pagina 32 din 101
5.4 Etichete
Toate etichetele proiectate vor fi de tipul trifoliate sau similar, vopsite in alb si imprimate
cu litere si numere de culoare neagra. Etichetele vor fi fixate cu suruburi care nu vor
rugini. Indicatoarele de atentionare si pericol vor fi dintr-un material similar vopsite in
galben si scris cu litere si numere rosii. Colturile etichetelor vor fi rotunjite si notarea va
avea o marime de minim 4 mm.

5.5 Butoanele de comanda
Culorile butoanelor de comanda vor indeplini cerintele ultimelor standarde si in particular
vor fi:
- Rosu: stop, oprit sau urgenta
- Verde: start sau butoane de functionare
Butoanele de comanda pentru oprire de urgenta vor avea un contact separat. Ele vor fi
legate in circuitul de control, deci vor decupla circuitul in orice conditii. Vor avea clapeta
de protectie si pozitie de blocare.

5.6 Blocurile terminale
Blocurile terminale vor fi dintr-un material non-casant, cleme cu surub sau de tipul opritor
bara.. Cel putin 20% dintre piesele de schimb terminale trebuie sa fie prevazute la toate
blocurile.
Fiecare bloc terminal va fi protejat printr-o folie de plastic de-a lungul intregului traseu
pentru a preveni contactele accidentale cu partile aflate sub tensiune.
O sina detasabila tip DIN va fi prevazuta pentru toate cablurile, va fi montata sub un
unghi ce va permite accesul usor, pozitionarea fiind la minim 150 mm de mansoanele de
pozitie, usi sau capace.
Vor fi prevazute terminale de putere, control, impamantare sau oprire, grupate si
individualizate prin bariere conform functiunii si nivelul tensiunii.
Nu se vor lega mai mult de doi conductori pe aceiasi parte a terminalului. Cablurile care
ies vor fi cablate doar intr-o singura parte.
Blocurile terminale vor fi montate vertical pe o parte a incintei si orientate oblic inspre
spatele usilor.
Fiecare bloc terminal va fi protejat printr-o folie de plastic de-a lungul intregului traseu
pentru a preveni contactele accidentale cu partile aflate sub tensiune.

Pagina 33 din 101
Blocurile cu diferite faze sau tensiuni vor fi grupate si etichetate corespunzator.

5.7 Testarea blocurilor terminale
Blocuri terminale de testare vor fi prevazute pentru injectarea secundara si testarea
releelor.
Un bloc de masura va fi prevazut in cazul conectarii instrumentelor portabile de precizie
la testarea instalatiei.
Blocuri terminale de testare vor fi prevazute cu legaturi scurte sau cu un model adecvat
folosirii echipamentelor portabile de testare plug-in.

5.8 Comutatoare de selectie, auxiliare si de control
Comutatoarele de selectare si control vor fi conform ultimelor standarde. Comutatoarele
de control vor fi de tipul 3 pozitii, avand un arc de intoarcere inspre o pozitie centrala
neutra. Ele vor fi etichetate.
Intrerupatoarele de circuit operate electric vor fi prevazute cu un comutator de control
inscriptionat: Deschis / N / Inchis. Ele vor de tipul maneta cu declansator avand un arc
de intoarcere inspre o pozitie neutra. Comutatorul va fi blocabil in pozitia neutra.
Comutatoarele de selectie vor fi actionate inainte de intrerupere si vor ramane in pozitia
selectata, fiind blocate in aceasta pozitie. Ele vor avea un opritor in forma de pinten si
fiecare pozitie va fi inscriptionata.
Contactele tuturor butoanelor vor fi acoperite.
Un minim de 4 contacte auxiliare de rezerva, doua normal deschis si doua normal inchis
vor fi prevazute pentru fiecare circuit de rupere si contactor.

5.9 Echipament de rezerva al panourilor de comanda
Urmatoarele articole ale echipementelor de rezerva vor trebui furnizate fiecarui panou de
comanda:
- 2 perechi de manusi de cauciuc conforme cu ultimele standarde si valorilor ale tensiunii
nominale a panoului;
- 1 placa emailata indicatoare pentru cazul tratament pentru socuri electrice , adaptata
agatarii in rama;
- Manivela, unelte, piese de schimb si lubrifianti conform cerintelor constructorului.

Pagina 34 din 101
5.10 Transformatoare de tensiune
Transformatoarele de tensiune vor fi conform ultimele standarde. Infasurarea secundara
va produce o tensiune de iesire de 110V, trifazic. Clasa de precizie si valoarea VA vor fi
conforme celor specificate sau vor satisface cerintele echipamentelor si releelor
conectate.
Circuitul primar va fi protejat prin sigurante avand o valoare a scurt circuitului nu mai
mare decat cea a aparatajului de conexiuni. Legaturile dintre sigurante si panoul de
conexiuni primare vor avea o sectiune suficienta si vor rezista la scurt circuit aidoma
aparatajului de conexiuni.
Circuitul secundar va fi protejat prin sigurante HTC montate cat mai aproape posibil de
terminatiile secundarului. Sigurantele vor fi accesibile fara izolarea intrerupatoruluiu.
Izolarea transformatoarelor de tensiune va avea facilitatea blocarii in pozitia de lucru.
Placi obturatoare de siguranta vor actiona automat asupra compartimentului barelor
colectoare cand transformatorul este scos din uz. Placile obturatoare trebuie sa aiba
optiunea blocarii in pozitia inchis.

5.11 Transformatoare de curent
Transformatoarele de curent vor fi conform ultimelor standarde si trebuie sa fie de tipul
infasurare primara sau bara primara, in functie de raportul necesar. Toate
transformatoarele de curent trebuie sa aiba un nivel al curentului de scurtcircuit nu mai
mic decat cel al panoului de comanda in care este incorporat. Pentru transformatoarele
de curent tip bara primara aceasta perioada este de preferat sa fie 3 secunde. Pentru
cele de tip infasurare primara perioada va fi preferabil de 3 secunde, dar poate fi redusa
sub nu mai putin de 0,5 secunde, subiect ce necesita aprobarea scrisa a Inginerului.
Etichetele de identificare vor oferi date asupra tipului, raportul, regimul, iesirea si
numerele seriei.
Transformatoarele de curent vor avea clasa de precizie I-a in cazul instrumentelor de
masura si clasa 10P in cazul folosirii cu relee de protectie.
Clasa 5P va fi adoptata pentru combinatiile de supracurent si deficiente ale protectie de
pamint.
Infasuratoarea secundara a fiecarui set al legaturii in stea al transformatoarelor de curent
trifazice va fi legata la impamantare doar intr-un singur punct, printr-o imbinare cu
buloane.
Un set separat de transformatoare de curent vor fi folosite pentru siguranta si masura.
Legaturi scurte vor fi prevazute pentru cazul blocurilor de teste.

Pagina 35 din 101
5.12 Transformatoare de control
Daca nu este specificat altfel, alimentarile circuitului contactoarele de control vor fi
obtinute de la infasurarea secundara de 110V a unei singure faze a transformatorul de
control.
Transformatoarele vor fi de tip dublu infasurat, in concordanta cu ultimele standarde si
vor avea priza de impamantare intre infasurarea primara si cea secundara. Infasurarea
primara va fi protejata prin sigurante fuzabile, infasurarea secundara va fi protejata prin
sigurante si conexiuni.
Un transformator de control de rezerva va fi prevazut in fiecare nou panou de comanda.

5.13 Incalzitoare anti-condens
Incalzitoarele anti-condens vor fi prevazute la incintele montate pe perete; incintele
individuale montate pe pardoseala; la fiecare sectiune verticala a unui singur rand de
mecanisme de comanda sau control; fiecare rand de incinte reunite in sir.
Fiecare incalzitor va fi controlat de catre un termostat propriu, buton comanda
Deschis/Inchis si sigurante sau MCB. Incalzitoarele aflate in pozitii expuse vor fi
prevazute cu grilaj de siguranta.

6 RELEE DE PROTECTIE
6.1 Generalitati
Releele de protectie vor fi montate in fata mecanismelor de comanda sau a panourilor de
relee aflate intr-o asemenea pozitie, astfel incat operarea si intretinerea sa se efectueze
in mod conventional. Releele auxiliare pot fi montate inauntrul tablourilor, putand fi
operationale in caz de necesitate. Fiecare releu va fi instalat intr-un compartiment
rezistent la praf, . Toate partile metalice si rama vor fi legate la impamantare, exceptie
facand cazul cand acest lucru este imposibil din motive tehnice.
Toate contactele releelor vor fi capabile sa suporte curentul maxim ce poate apare intr-
un circuit fara sa cauzeze stricaciuni contactelor.
Releele trebuie realizate astfel incat testarea calibrarii si a operarii sa se faca fara
deconectarea instalatiei electrice permanente.
Sunt preferate relee de tip extractibil. Fiecare releu va avea un indicator care arata cand
este in operare si daca este necesar, pe care element de faza. Fiecare indicator va
putea fi resetat manual. Instrumentele de resetat nu vor necesita detasarea sau

Pagina 36 din 101
deschiderea vreunui releu. Nu va fi posibila operarea unui releu fara deschiderea
compartimentului.
In cazul releelor semiconductoare, acestea vor fi tip modular, incluzand un numar de
prize ce permit inter-schimbari ale functiunilor. Fiecare element de protectie trebuie sa
aiba regulatoare pentru curent si contoare de timp, dupa necesitati. Releele
semiconductoare de un tip particularizat vor avea elemente de protectie
interschimbabile cu altele relee similare furnizate in cadrul Contractului.
Toate releele vor fi prevazute cu o placuta avand numele constructorului, tipul, numarul
seriei, anul fabricatiei, clasificarea si diagrama conexiunilor.
Toate releele ce sunt alimentate in curent continuu vor functiona de la 60% din valoarea
nominala a tensiunii pana la tensiunea de incarcare a bateriei.

6.2 Protectia diferentiala a transformatorului sau generatorului
Releele de protectie vor fi adecvate pentru generatoare sau pentru transformatoare cu 2
ori 3 infasuratori. Releele nu trebuie sa functioneze la influente magnetice sau la circulatii
de curent din liniile conectate sau a schimbarilor raportului de transformare al
transformatoarelor, nici pentru caderile de curent.

6.3 Protectia inpotriva defectului de punere la pamant
Aceste relee vor fi instantanee in operare, consecvente cu modul normal de operare
impus de curentii de defect. Fiecare releu va fi capabil sa opereze in conditii de serviciu
cu curentii primari ce pot aparea in santier din motive de reglare ale releului.

6.4 Protectia la suprasarcina si punere la pamant
Releele trebuie sa fie de tipul armatura atrasa sau disc rotativ avand timp minim definit:
instantaneu, temporizat sau definit intarziat, caracteristice directionale sau non-
directionale, conform specificatiilor.

6.5 Relee frecventa minima
Intervalul de reglaj este intre -10% si +2% din frecventa normala. Doua reglari diferite vor
fi prevazute mijloace pentru alarma si decuplare. Un filtru de trecere lenta va fi prevazut
acolo unde distorsiunile armonice depasesc 5% din valoarea fundamentala.

Pagina 37 din 101
6.6 Relee de joasa si supratensiune
Diferite reglaje vor fi prevazute comform cerintelor impreuna cu o temporizare intre 0 si 5
secunde.

6.7 Relee decuplante C.C.
Releele vor fi capabile sa lucreze cu o tensiune redusa de 60% din normal.

6.8 Relee termice ale motoarelor
Releele pentru protectia motorului vor oferi protectie impotriva suprasarcinii, blocajelor,
variatilor de curent si a functionarii intr-o singura faza. Releul trebuie sa aiba reglaje
pentru curentul variabil si pentru timpul de declansare la suprasarcina.

7 PORNIREA MOTOARELOR
7.1 Pornirea motoarelor (joasa tensiune)
Pornirea motoarelor va fi de tipul stea - triunghi, sau in functie de specificatii cu demaror
de pornire sau convertizor de frecventa. Toate pornirile trebuie sa indeplineasca ultimile
standarde.
- Categoria de utilizare AC3
- Tipul de coordonare C
- Clasa de sarcina intermitenta 0,3
- Rezistenta mecanica 3 milioane
Dispozitivele de pornire vor avea sigurante HRC (mare capacitate de rupere) pentru
circuitul primar sau intrerupatore de circuit capsulate pentru protectia fiecarui contactor
impotriva conditiilor de scurtcircuit. Contactorul nu va fi folosit pentru protectia la
scurtcircuit.
Dispozitivul de pornire va incorpora urmatoarele:
Detector cadere de tensiune, usa blocabila, siguranta separatoare sau
intrerupatoare manuale, indicator Deschis/Inchis si facilitatea de inchidere cu
lacat. Sigurantele fuzibile sau intrerupatoarele vor fi prevazute cu minim doua
contacte auxiliarepornire sau o rupere , aditional celor folosite in circuitul de
pornire ;

Pagina 38 din 101
Dispozitiv de suprasarcina termica cu compensarea temperaturii si protectie pe o
singura faza, timp de intarziere pentru acoperirea timpului de start si reglaj pentru
suprasarcina. Dispozitivului va conduce la deschiderea circuitului contactorului
principal si acesta va ramane pornit pana cand va fi resetat prin actionarea unui
buton de pe usa. Pentru motoare pana in 30kW vor fi acceptate dispozitivele
pentru suprasarcina termica integrate si conectate direct. Pentru motoarele peste
30kW dispozitivele de suprasarcina vor fi montate separat. Pentru motoarele de
peste 100kW si mai mult starterele vor fi echipate cu releu de protectie a
motorului care va asigura detectarea tipului de supraincarcare prin vizualizare
termica, protectie la punere la pamant, la supracurent instantaneu si la
dezechilibrul fazelor ;
Comutator de selectie de control, local sau la distanta, manual sau auto (sau
manual/inchis/auto);
Contactor tripolar, conform ultimelor standarde si cu declansatorul de minima
tensiune;
Buton de resetare la caderi de tensiune;
Sigurante fuzibile cu mare putere de rupere si cablari prin contactele auxiliare ale
contactorului principal normal inchis pentru alimentarea rezistentelor anti-
condens ale motorului;
Sigurante fuzibile pentru protectia circuitelor de control si indicatie;
Ampermetru si un singur transformator de curent (in mod normal adecvat fazei
galbene) pentru cele 3 faze ale motorului de 2,5kW si mai mult. In cazul in care
sunt prevazuti condensatoare de corectie a factorului de putere, ampermetrul va
citi curentul necorectat;
Lampi indicatoare pentru:
- Prezenta tensiune- alb
- Functionare verde
- Oprire rosu
- Declansare alarma motor chihlimbar
- Alarma de scadere turatie chihlimbar
- Alarma temperatura bobina chihlimbar (aplicabila motoarelor de 250kW si peste)
- Alarme generale chihlimbar (lampi pentru alarme individuale vor fi prevazute
pentru fiecare situatie negativa. Vor ramane in stare de alarma pana cand
dispozitivul de protectie este resetat manual)
- Contor de timp

Pagina 39 din 101
- Buton de start, operabil in modurile local sau manual;
- Buton oprire inclinchetare, de tip cu clapeta de protectie, colorat in rosu si zavorat
in pozitia oprit. Butonul va trebui sa fie rasucit catre resetare. Butonul de oprire va
fi operational in toate modurile de control posibile. Circuitul de start va prevedea
conexiuni pentru un buton de oprire local, localizat la instalatie. Acesta va fi legat
in serie cu butonul de oprire a starterului catre contactorul principal de control al
alimentarii.
- Condensatori de corectie ai factorului de putere vor fi furnizati cand este necesar,
pentru a corecta factorul de putere . Cand capacitatea motorului este de 100kW
sau mai mult, condensatorii vor fi legati separat. Condensatorii de corectie ai
factorului de putere vor indeplini ultimele cerinte ale standardelor si vor fi de tipul
membrana de polipropilena si folie de aluminiu si vor fi din clasa self heating;
- Buton de tip cu revenire pentru testul lampilor;
- Panou cu rezistente anti-condens, sigurante si termostat;
- Relee de control, la cerere;
- Releu de protectie la caderea tensiunii;

7.2 Pornirea motoarelor (inalta tensiune)
Pornirea motoarelor de inalta tensiune la 3.3, 6.6 sau 11kV va indeplini cerintele
ultimelor standarde si vor avea incorporate componente specifice pornirii motoarelor de
joasa tensiune, cu exceptia celor mai de jos.
Contactoarele vor fi operabile la 110V curent continuu (curent alternativ ondulatie
rectificata) derivati dintr-un transformator redresor al fiecarui starter. Contactorii vor fi de
tipul in vid sau aer, dupa cum e specificat. Operarea cu contactorii pe vacuum va fi
similara situatiei in care curentul este intrerupt sau foarte aproape de zero pentru a
minimiza modularea curentului. Contactoarele vor indeplini cerintele ultimelor standarde
si vor avea categoria de utilizare AC-3 si clasa de putere 0.03, daca nu este altfel
specificat. Fiecare starter va avea instalatii pe joasa si inalta tensiune, separate iar
accesul catre compartimentul de joasa tensiune se va face printr-o usa separata.
Toate starterele de inalta tensiune vor fi echipate cu relee de protectie a motorului, releu
care asigura detectarea suprasarcinii de tip imagine termica, protectia impotriva punerii
la pamant, protectia la supracurentul instantaneu si protectia la dezechilibrul fazelor.


Pagina 40 din 101
8 INTRERUPATOARE DE CIRCUIT
8.1 Intrerupatoare de circuit pentru inalta tensiune
Intrerupatoarele de circuit vor fi de tip in vid, dupa cum este specificat. Echipamentul va
indeplini ultimele cerinte ale standardelor si va fi adaptat conditiilor ambientale
specificate. Intrerupatoarele de circuit vor fi capabile sa izoleze orice conditie
defavorabila aparuta in sistem fara sa aduca prejudicii echipamentelor sau personalului.
Intrerupatoarele de circuit de acelasi model si caracteristici vor fi interschimbabile.
Intrerupatoarele de circuit in vid vor avea prevazute intrerupatoare de vacuum separate
proiectate sa previna sudarea contactelor si intensificarea modularii curentului pe
perioada intreruperilor, comutarilor sau a incarcarilor nefavorabile ale motoarelor.
Toate intrerupatoarele de circuit vor fi prevazute cu mecanisme de operare asa cum sunt
descrise in specificatii, selectionarea va fi facuta din urmatoarele tipuri:
- arc manual independent;
- arc incarcat manual cu descarcare electrica sau manuala;
- arc incarcat cu motor si descarcare electrica;
- solenoid c.c.
Toate mecanismele de operare vor avea indicatoare Deschis/Inchis si dispozitive de
declansare manuala prevazute cu mijloace de blocare. Mecanismele cu incarcare
manuala sau prin motor vor avea indicatoare mecanice ce vor indica Arc incarcat sau
Arc descarcat. Mecanismele de operare cu incarcare manuala sau prin motor cu arc
vor fi aranjate in asa fel incat descarcarea arcurilor de inchiderea circuitului poate fi
posibila doar printr-o actiune deliberata. Nu va fi posibla descarcarea arcului ca urmare a
vibratiilor sau socurilor mecanice. Mecanismele de incarcare a arcului prin motor vor fi
astfel aranjate astfel incat incarcarea sa fie initiata automat dupa o descarcare.
Mecanismele de operare ale arcurilor vor fi prevazute cu contacte auxiliare pentru a oferi
o informatie asupra incarcarii arcului.
Mecanismele de inchidere cu solenoizi vor fi functionale si la 80% din tensiunea de
control nominala. Nu vor trebui sa lucreze accidental sau sa cauzeze vibratii excesive
atunci cand sunt incarcate cu tensiunea unei baterii incarcate la maxim sau din
tensiunea unei surse de ondulatii rectificatoare pentru mai multe operatii simultane. Daca
nu este specificat altfel, aceasta tensiune inalta nu va fi mai mica de 120% din tensiunea
de control nominala.
Pentru a inlesni intretinerea si pentru reglarea contactelor este posibila o intrerupere
lenta a circuitului, dar aceasta operatie va fi posibila in pozitia descarcare totala.
Toate intrerupatoarele de circuit vor fi prevazute cu incuietori pentru a preveni:

Pagina 41 din 101
- intrerupatorul de circuit nu poate fi deplasat din pozitiile de lucru sau pus la pamant
atata timp cat este inchis. Tentativele de debrosare ale intrerupatorului de circuit inchis
nu vor cauza declansarea;
- intrerupatorul de circuit va putea fi inchis doar cand este in una din pozitiile: in operare,
sau izolare;
- intrerupatorul de circuit nu poate fi inchis in pozitia de operare fara inchiderea circuitelor
auxiliare dintre portiunile fixe si in miscare;
- intrerupatorul de circuit nu poate inchis lent, exceptie facand situatia de izolare
completa;
- in cazul mecanismelor de incarcare a arcului manuala sau cu motor, arcul nu poate fi
descarcat pana cand acesta nu a fost incarcat complet sau dispozitivele de incarcare nu
au fost indepartate total sau deconectate;
- atunci cand intrerupatorul de circuit este inchis in pozitia la pamant, declansarea poate
fi efectuata doar prin dispozitivele manuale ale mecanismului de operare.
Atunci cand mecanismul de zavorare este actionat, declansarea unui intrerupator de
circuit inchis nu va fi efectuata pana cand nu se va indeparta mecanismul de inchidere.
Operatiunea de impamantare va fi completa prin inchiderea intrerupatorului de circuit cu
mijloace normale de operare folosind controlul local. Selectarea oricarui circuit sau a
barei colectoare va fi posibila doar dupa ce intrerupatorul de circuit va fi complet izolat.
Mijloacele mecanice de blocare raman operative atunci cand intrerupatorul de circuit
este in oricare din pozitiile de impamantare.
Pentru toate intrerupatoarele de circuit de alimentare sau de plecare vor fi prevazute
facilitati de legare la pamant ale circuitelor. Pe cel putin un panou al intrerupatoarelor de
circuit, in oricare sectiune a barei colectoare , vor fi prevazute mijloace pentru legarea la
pamant.
Un set de placi obturatoare de siguranta vor fi prevazute pentru acoperirea fiecarui grup
trifazic de contacte fixe. Obturatoarele se vor deschide automat actionate de debrosarea
intrerupatorului de circuit si cand se va inchide va preveni accesul catre contactele
izolate stationare. Cand intrerupatorul de circuit este debrosat retras fiecare set va fi
capabil de operare individuala si de a blocare in pozitia Inchis.
Pentru facilitarea testarii inaltei tensiuni si a injectiei de curent prin contactele izolate, un
dispozitiv va fi prevazut pentru fixarea (nu blocarea) placilor obturatoarelor in pozitie
deschisa si pentru decuplarea inspe pozitia inchisa. Dispozitivul va fi astfel pozitionat
incat sa fie anulat de partea in miscare pentru a asigura repozitionarea automata a
placilor obturatoarelor.
Placile obturatoare ale barelor colectoare vor fi colorate in rosu si inscriptionate Bare
colectoare cu litere albe. Obturatoarele de circuit vor fi colorate in galben. Obturatoarele

Pagina 42 din 101
din zona unitatii barelor vor fi colorate in rosu si inscriptionate cu o sageata de culoare
alba ce indica directia sectiunii barelor inspre care sunt legate contactele.
Zona de miscare a intrerupatoarelor de circuit va fi incadrata de ghidaje pentru o corecta
alinierea contactelor de izolare in ambele situatii, operare si impamantare.

8.2 Intrerupatoare de circuit de joasa tensiune
Toate intrerupatoarele de circuit pentru circuitele de sosire, circuitele de cupla sectiunii
ale panoului de comanda si circuitele interconectate vor fi de tipul cu intrerupere de aer
conform cerintelor ultimelor standarde.
Intrerupatoarele de circuit vor actiona pe cele trei faze. Neutru va fi ori comutat, ori legat
printr-o imbinare bulonata. Accesul catre legatura imbinata nu va fi posibila atunci cand
echipamentul este pozitia Operare.
Se vor lua masuri de asigurare a accesului usor catre contactele intrerupatorului de
circuit, in vederea operatiunilor de intretinere.
Camerele de stingere a arcului electric vor fi astfel localizate incat emisia de gaze calde
sa nu provoace stricaciuni la echipamente.

8.3 Intrerupatoare de circuit turnate
Intrerupatoarele de circuit in carcasa turnata (MCCB) vor fi construite conform ultimelor
standarde. MCCB vor avea dispozitive declansatoare magnetice de scurtcircuit si a
suprasarcinii termice, mecanisme cu auto-declansare care vor asigura deblocarea
contactelor in caz de necesitate. Contactele vor fi armate cu o placuta de tugsten argintiu
si vor fi actionate la contact cu o lamela elastica, dintr-un material rezistent si avand
incorporata o camera de stingere in baza principiului deionizarii.
MCCB vor avea o unitate calibrata si etanseizata din fabrica, interschimbabila cu unitati
similare functie de caracteristicele intrerupatorului de circuit.
In cazul in care sunt folosite incinte etanse la praf si murdarie, intrerupatoarele de circuit
vor fi localizate in incinte inchise si prevazute cu garnituri la usa. Intrerupatoarele de
circuit montate in panouri de comanda complexe, vor fi individualizate de celelalte
echipamente si vor avea atasate etichete indicatoare. Acolo unde este posibil,
intrerupatoarele de circuit vor fi montate vertical si aranjate astfel incat indepartarea unui
intrerupator sa nu se faca cu deranjarea celorlalte intrerupatoare de circuit.
Comutatoarele cu actionare perpendiculara vor avea inscriptionate caracteristicele
circuitului si pozitiile Deschis si Inchis.

Pagina 43 din 101
Declansarile cauzate de suprasarcina sau scurt circuit vor fi clar indicate prin
pozitionarea automata a indicatorului intr-o pozitie mediana, intre Deschis si Inchis.
Resetarea din pozitia declansat se va face cu trecerea butonului intai prin pozitia
Inchis. Toate fazele polilor trebuie sa actioneze simultan.
MCCB folosite pentru protectia la scurtcircuit a pornirii motoarelor se vor prevedea cu o
protectie instantanee la scurtcircuit, prin reglarea unui element magnetic al fiecarui pol.
Butonul de reglaj va avea pozitiile de capat si mijloc marcate iar reglarea se va face
urmarind o scala lineara, unde fiecare punct are o valoare semnificativa in conformitate
cu tolerantele calibrate. MCCB nu vor fi folosite pentru a asigura protectia termica sau
pornirea motoarelor.
MCCB sunt dispozitive stabilizate termic ambiental. Stabilizarea va permite operarea la
valori intre 250 si 5000C cu caracteristici de declansare aproximativ in acelasi domeniul
de temperaturi.

8.4 Intrerupatoare de circuit miniaturale
Intrerupatoarele de circuit miniaturale (MCB) vor fi construite si testate conform ultimelor
standarde. MCB vor avea o clasa a scurtcircuitelor cel putin M4 si vor fi de tip 2, daca nu
este specificat altfel. Capacitatea la scurtcircuit al MCB un va fi mai mica decat cea a
panourilor de bord. Altfel, se vor prevedea sigurante HRC.

8.5 Intrerupatoare de punere la pamant
Intrerupatoarele de punere la pamant (ELCB) vor fi de tipul celor operationale, echipate
cu un transformator de curent pentru echilibrare, buton de testare, bobina de declansare
si suprasarcina termica. Ele vor fi bi-polare pentru o singura faza si cu patru poli pentru
trei faze si circuitul de nul. ELCB vor fi complete impreuna cu cerintele ultimelor
standarde.
Iesirea curentului diferential nu va fi mai mare de 30mA pentru intrerupatoarele pana in
60 A regim normal si de 500mA pentru cazurile mai mari.
Curentul operational al ELCB nu va fi folosit in cazul produselor al caror curent de
operare si impedeanta buclei de legare la pamant este mai mare de 40 A.


Pagina 44 din 101
9 DISPOZITIVE COMBINATE DE SEPARATOARE, SIGURANTE SI COMUTATOARE
9.1 Generalitati
Separatoarele cu sigurante fuzibile separatoarele de sarcina si separatoarele vor fi
folosite pentru tensiuni de 500V si vor fi conforme ultimelor standarde. Separatoarele cu
sigurante fuzibile vor fi de tipul trifazic, intrerupatoare cu aer sau o singura faza si nul. Nu
vor trebui sa aiba mai mult de o siguranta pe fiecare pol. Nulul va fi comutabil sau preluat
printr-o legatura detasabila. Daca este necesara o legatura de nul, va fi aranjata prima si
va fi intrerupta. O legatura la pamant din cupru va fi pevazuta.
Mecanismele de operare vor trebui sa fie de tipul arcului independent si adaptate cu
indicatoare mecanice Deschis si Inchis. Manere de operare vor trebui sa fie de model
semi-ingropate sau telescopice, in scopul dea reduce la minim proiectia la fata tabloului.
Separatoarele de sarcina vor fi identice cu separatoarele cu sigurante,, dar sigurantele
vor fi inlocuite cu bare de cupru avand conductivitate inalta.
Vor fi prevazute posibilitati de blocare a manerelor operationale.
Toate separatoarele de sarcina vor fi capabile sa suporte intreaga valoare a
scurtcircuitelor din sistem. Unitatile folosite in cazul circuitelor de distributie vor fi
normate sa intrerupa incarcarea de curent iar unitatile folosite la pornirile motoarelor vor
fi normate pentru intrerupere la calarea motorului.

9.2 Sigurante si legaturi
Sigurantele trebuie sa indeplineasca ultimele cerinte ale standardelor corespunzatoare.
Sigurantele si legaturile vor fi prevazute sa permita izolarea oricarui circuit pentru
intretinere sau efectuare de teste fara izolarea intregului panou. Toate sigurantele vor fi
de tipul fuzibil. Suportul sigurantei, suportul conductorului de legatura si baza vor fi
facute din materiale izolatoare din plastic turnat; materialele ceramice nu vor fi acceptate.
Conexiunile accesibile aflate sub tensiune vor fi acoperite si vor permite schimbarea
sigurantelor si indepartarea legaturilor din circuitul aflat sub tensiune fara pericol de
contact cu partile metalice. Sigurantele vor fi normate pentru a oferi maximum de
protectie aparatelor din circuit, iar valoarea nominala va fi trecuta pe eticheta sigurantei.
Impamantarea si legaturile nulului din circuitul de alimentare principal vor fi de tipul
barelor solide de cupru, bulonate.
Sigurantele si cablurile functionale asociate unui aceluiasi circuit vor fi montate alaturat.

Pagina 45 din 101
10 DISTRIBUTIA
10.1 Statii de control local
Statiile de control local vor fi constructii solide si acolo unde se poate, vor fi construite
conform conditiilor generale si de siguranta ale constructiilor. Statiile de control locale vor
fi montate direct in statiile pe care le vor controla, sau vor fi prevazute cu canale pentru
cablurile de legatura.Capacele de mici dimensiuni vor fi securizate cu suruburi sau
buloane si vor putea fi total detasabile. In cazul capacelor mari si acolo unde trebuiesc
sa fie montate instrumente, capacele vor fi prevazute cu balamale solide.
Fata de jos va trebui sa fie aranjata pentru a permite, prin spatii adecvate, folosirea
cheilor de scule, mufelor terminatiilor cablurilor necesare.
Cutiile terminale vor fi prevazute pentru interconectari aranjate pe verticala la un nivel cu
acces usor, si marcate pentru identificare cu litere/numere corespunzatoare diagramelor
asociate.
Statiile de control local vor avea inele de ridicare pentru macarale, carlige etc, si vor fi din
neopren turnat sau echivalent, flexibile, materiale cu rezistenta la impact mare. Statia va
fi legata printr-un cablu turnat in mansoane rezistente, pentru a minimiza sectionarea
cablului la punctul de curbura. Incinta va fi colorata in culoarea galbena.

10.2 Cutii de conexiuni
Cutiile de conexiuni vor fi construite din foi de tabla cu dimensiuni mari, pentru trasare,
terminatia cablurilor si conductorii cablurilor. Protectia incintei va fi de acelasi tip ca la
panourile de comanda. Fiecare cutie de conexiuni va fi prevazuta cu urmatoarele:
- placa negaurita pentru presetupe, aranjata la intrarea de jos;
- incalzitor anti-condens cu termostat si siguranta;
- facilitate de blocare si inchizator;
- bara de impamantare si gauri de conexiuni;
- usa cu comutator pentru iluminat incinta;
- eticheta la usa din fata, sigurante, blocuri terminale si terminale;
- capace de plastic transparente la blocurile terminale ce functioneaza cu tensiuni mai
mari de 24V.

Pagina 46 din 101
11 TRANSFORMATOARE DE PUTERE
11.1 Generalitati
Transformatoarele de putere de 25kVA si mai mult vor trebui sa fie de tip exterior,
imersate in ulei, racite natural, clasificate ONAN (circulatie naturala de ulei si aer). Vor fi
construite si testate conform ultimelor standarde.
Transformatoarele vor fi dimensionate pentru operare continua la valoare nominala
maxima in conditii de ambient specificate. Daca nu este specificat altfel, categoria de
operare va permite lucru in conditii lipsite de umbra. Factorul de incarcare al
transformatorului va fi luat ca fiind 80% din conditiile de operare normale.
Miezul va fi din otel cu textura orientata, laminat la rece, de inalta permeabilitate si fara
pierderi, rezistent la imbatranire. Vor fi prevazute urechi de apucare sau cleme pentru
indepartarea ansamblului miezului constructiei. Miezul va fi legat la pamant intr-un singur
punct printr-o legatura rapid-detasabila care poate fi deschisa usor si verificata izolatia
miezului.
Bobinele vor fi legate dublu infasurat Dy11.
Transformatoarele vor fi furnizate in mod complet cu indicator de nivel de ulei, cu robinet
de golire, robinet de preluat probe, vane schimbare ulei, talpa ridicare, urechi de ridicare,
relee Buchholz, buzunar de termometru cu termometru si terminal pentru legare la
pamant. Transformatoarele normate pentru mai mult 150kVA vor fi prevazute cu
indicatoare de temperatura separate pentru ulei si infasurare.
Transformatoarele normate peste 250kVA vor fi prevazute cu comutatoare de ploturi
manuale si prevazute cu roata sau maner. Comutatoarele de ploturi sunt conectate la
bobinele de inalta tensiune, cu ploturi pentru 2 % si 5% din tensiunea primara regim
de mers in gol.
Cablurile vor fi prevazute cu cutii terminale.. O placa suport ne-magnetica va fi prevazuta
pentru cablurile unifilare si cleme izolate vor fi prevazute pentru cablurile de sectiune
40mm2 sau mai mari. Va fi posibila indepartarea cutiilor terminale de cabluri fara
deranjarea etansarii cablurilor sau golirea uleiului. In cazul testari cablurilor cu tensiune
inalta, deconectarea cutiilor terminale de cabluri va fi facuta pe partea de inalta si joasa
tensiune a transformatoarelor.
paragraful trebuie taiat, cutiile de borne nu sunt uzuale in Romania (sunt cerute in BC ,
dar nu IEC)
11.2 Borne si izolatori
Izolatorii din portelan si bornele vor trebui sa indeplineasca cerintelor ultimelor standarde
corespunzatoare.

Pagina 47 din 101
Portelanul pentru izolatori va trebui sa indeplineasca cerintele ultimelor standarde.
Fiecare izolator din portelan va trebui sa aiba marca constructorului si seria de
identificare, care vor fi aplicate inainte de ardere. Suprafata de strangere a tuturor
izolatorilor din portelan va fi ingrijita si fara glazura.

11.3 Ulei izolator
Uleiul izolator va trebui sa indeplineasca ultimele cerinte ale standardelor. Uleiul izolator
va fi prevazut de catre Antreprenor pentru toate aparatele umplute cu ulei si un plus de
10% va fi prevazut pentru completarea buteliilor de etanseizare. Daca echipamentul este
alimentat cu ulei in santier, Antreprenorul va prevede echipament de filtrare adaptat
capacitatii necesare.
Antreprenorul va inainta un plan al vaselinelor si al uleiurilor izolatoare pe care
Antreprenorul recomanda sa fie folosite la echipamentele sale.

12 IMPAMANTAREA
12.1 Generalitati
Sistemul de impamantare va trebui sa corespunda cerintelor ultimelor standarde
europene in domeniu . Antreprenorul va fi responsabil de obtinerea si indeplinirea
cerintelor autoritatilor locale referitoare la impamantare.
Antreprenorul va emite un Buletin de Verificare pentru impamintare, formular cerut de
catre autoritati relevante si va fi raspunzator de completarea si inaintarea catre aceste
autoritati atunci cand instalatia este completa si pregatita pentru legarea la impamantare.
O copie a acestui buletin sau al altor documente corespunzatoare uzantelor legate de
impamantare vor fi trimise catre Inginer.
Toate partile metalice ale tuturor obiectelor statiei electrice, punctele de nul ale
sistemului electric, izolatia cablurilor de control si putere, partile metalice exterioare
statiei electrice, incluzand lucrarile metalice structurale, conducte, garduri si porti vor fi
legate la instalatia de impamantare.
Continuitatea impamantarii in zonele ce nu apartin statiei electrice va fi in mod normal
realizata la fata metalelor, flanselor conductelor, articulatilor metalice si a dispozitivelor
de fixare metalice. Cleme ale impamantarii legate la sectiunile conductelor vor fi
furnizate in zonele in care rezistenta pamantului este mare sau exista pericol de
coroziune sau similar, ceea ce poate conduce la viitoare cresteri ale rezistentei si efecte
asupra continuitatii impamantarii.

Pagina 48 din 101
Gardurile perimetrale vor fi legate la sistemul de impamantare al santierului sau la un
sistem de impamantare independent. Portile metalice vor fi legate de gard prin legaturi
flexibile.
12.2 Prezentari de acte ale Antreprenorului
Referitor la instalatia de impamantare, Antreprenorul va inainta, acolo unde este
relevant, urmatoarele:
- scheme detaliate privind instalatia completa de impamantare, incluzand conexiunea
tuturor elementelor statiei electrice si a partilor metalice exterioare;
- traseul cablului de legare la pamant si planul general de amplasare al tuturor legaturilor
de testare si amplasamentul tuturor electrozilor de impamantare si camerele de legatura;
- cataloage ale constructorului, fise tehnice si specificatii pentru materiale si armaturi;
- calculul rezistentei echivalente a prizei (prizelor) de impamantare, , tensiunea de pas si
atingere;
- certificate de test pentru testele efectuate in santier, incluzand: rezistenta la electrozi
impamantarii, continuitatea protectiei si legatura echipotentiala a conductorilor,
impedanta buclei de legare la pamant.

12.3 Instalarea
Instalatia de legare la pamant va cuprinde un terminal de impamantare, bare de
impamantare, conductoare ale circuitului de impamantare, conductori de legatura
echipotentiala, conductori pentru impamantarea principala si electrozi de impamantare.
Circuitul de impamantare si conductorii de legatura echipotentiala vor fi de forma radiala,
retea sau inelara functie de amplasamentul statiei. Instalatia de impamantare va fi
protejata de coroziune si avarii mecanice.
Conductoarele de tip banda vor avea imbinari prin nituire, imbinari prin lipire, lipiri cu
alama, imbinari prin insurubare, imbinari cu buloane sau suduri exotermice. Fluxul ne-
coroziv va fi folosit pentru imbinarile prin lipire. Imbinarile prin insurubare si cea cu
strangere prin suruburi vor fi cositorite si vor fi folosite doar deasupra terenului.
Interconexiunile conductoarelor subterane vor fi facute prin mijloace ale sudurilor
exotermice sau lipire cu alama. Cablurile vor fi vor fi prevazute cu capete terminale..
Conductoarele impamantarii vor fi ingropate direct in pamant sau securizate in structurile
constructiei, pe suporti de cabluri folosind mijloace specifice de fixare. In locurile unde
solul este agresiv cuprului, ingroparea conductoarelor si legaturilor impamantarii va fi
efectuata prin protectia stratului de cositor sau a unor alternative aprobate de catre
Inginer.

Pagina 49 din 101
Legatura echipotentiala va fi prevazuta la toate conductele metalice ingropate, la punctul
de intrare intr-o cladire sau camera in care sunt instalate echipamente electrice.
Continuitatea electrica de-a lungul imbinarilor conductelor dintr-o structura trebuie
asigurata. In mod normal legatura flanselor conductelor ar fi suficienta, dar in cazul
conductelor ce incorporeaza conexiuni prin compresie (de ex.: cuplele Viking-Johnson),
o legatura va fi prevazuta si catre sectiunile protejate diferit.
Armaturile cablurilor si ecranele trebuie legate la impamantare la ambele capete, daca
nu este specificat altfel. Armatura cablurilor nu va fi folosita ca unica solutie de
impamantare.

12.4 Conductoare
Circuitele si circuitul principal al impamantarii, conductoarele legaturilor echipotentiale
vor fi din banda de cupru de inalta conductivitate sau cablu multi-filar izolat PVC 1000V.
Izolatia PVC a cablului va fi vopsita in dungi verde/galben. Lungimile cablurilor vor fi
continue, conexiunile intermediare nefiind permise.
Conductorul de legatura principal va avea o sectiune de minim 16mm2 si legaturile
suplimentare de la zonele adiacente statiei electrice vor avea sectiunea de minim
10mm2. Toate conexiunile vor fi executate folosind clemele terminale ale cablurilor,
acoperite si etaseizand complet clema si orice bara din cupru.
Suprafata pe care sunt prinse legaturile impamantarii va fi libera de vopsea si de oricare
alt material non-conductibil si acoperita cu un start de vaselina de contact.

12.5 Electrozii impamantarii
Electrozii impamantarii vor fi din cupru solid sau tije de otel rezistente la tensiune,
aramite si avand o grosime a de 0,25mm. Diametrul exterior nu va fi mai mic de 16mm.
Tijele vor intra cel putin 1 metru in pamant. In cazurile cu mai multe tije folosite, acestea
vor fi separate pe o distanta nu mai mare decat adancimea de penetrare.
Fiecare tija va avea extremitati rigide si posibilitati de extindere.
In cazurile in care conditiile de sol fac impracticabila folosirea electrozilor de tip tija, un
aranjament tip grila va fi folosit in alcatuirea unei bare de inalta conductivitate ingropate
orizontal, cu dimensiunile minime de 25mm x 4mm. Banda va fi ingropata la o adancime
de minim 600mm.
Fiecare tija de ingropare va avea prevazut o clema fabricata dintr-un material neferos
pentru legatura cu conductorul impamantarii. Conexiunea va fi facuta intr-o camin de
beton de inspectie aflat la nivelul terenului. Camera de inspectie va fi marcata permanent
cu inscriptia Impamantarea electrica.

Pagina 50 din 101
Stalpii de marcare si placutele vor fi prevazute pentru insemnarea pozitiei electrozilor si a
conexiunilor ingropate. Marcajul va fi similar celui de identificare a traseului de cabluri.
12.6 Bara principala de impamantare
In cazurile specificate, o bara de impamantare principala va fi instalata in locuri
convenabile. Aceasta va cuprinde o bara de cupru de inalta conductivitate cu o sectiune
egala cel putin cu cea a conductorului de impamantare principal. Bara de impamantare
va fi montata pe perete, sprijinita pe izolatori. Bara de impamantare va fi completata cu
legaturi de deconectare pentru testari, si puncte de conexiune ale sosirilor/plecarilor
cablurilor sau platbandelor de impamantare.
Surubul impamantarii va fi de minim M8.

12.7 Testele din santier
Pentru finalizarea instalatiei de impamantare Antreprenorul va masura rezistenta fiecarui
sistem complet de impamantare relativ la legarea la pamant. Toate celelalte teste cerute
de catre standardele de referinta vor fi indeplinite.
Rezistenta de dispersie a fiecarei retele de impamantare nu va fi mai mare de 1 ohm.

13 REZISTOARE DE TRATARE A NEUTRULUI (GENERATOARE SI TRANSFORMATOARE)
13.1 Generalitati
Rezistoarelevor fi conform celor mai relevante parti ale ultimelor standarde si vor fi sub
forma de retea sau benzi de otel aluminiu crom sau din materiale echivalente.

13.2 Materiale
Materialele vor avea un coeficient de crestere a rezistivitatii cu temperatura mai mic
decat 1,2% la o crestere cu 100 0C peste nivelul temperaturii de operare, o elasticitate
ridicata impotriva ruperii si fara defecte de fabricatie ce pot cauza supraincalziri locale.
Rezistoarele vor fi ansamblati in unitati standardizate avand o inductanta inerenta mai
mica de 10 grade defazare intre curent si tensiune in cazul operarii la o frecventa de
50Hz.


Pagina 51 din 101
13.3 Comutator de temperatura
Comutatorul de temperatura va fi prevazut in ansamblul rezistorul pentru a detecta
problemele impamantarii sau ale rezistorului.
13.4 Interconexiunile
Interconexiunile dintre linii vor fi facute prin conectori placati cu cupru si ansamblati la
terminale din otel inoxidabil.

13.5 Rezistente
Unitatile de rezistenta vor fi stranse fix in straturi cu buloane izolate cu mica astfel incat
sa se previna ca buclele sau reteaua sa vina in contact din cauza fortelor
electrodinamice de scurtcircuit. Straturile rezistente vor fi montate sub forma de cutie
intre otelul presat si rame, avand o toleranta adecvata expansiunii termice. Rezistentele
astfel construite vor fi montate in incinte rezistente la apa avand clasa de protectie IP23.
Toate piesele metalice protective sau de suport vor fi placate cu zinc.

13.6 Terminale
Terminalele trebuie fie prevazute pentru legarea cu cablurile exterioare si acestea vor
asigura starea operationala a cablurilor sau interconexiunilor din cupru cu alte parti ale
instalatiei. Cablurile nu vor fi folosite peste rezistenta de supraincalzire a materialului.

13.7 Izolatori cu rupere in aer
Un izolator cu rupere in aer si un transformator de curent de clasa potrivita vor fi
prevazute pentru montarea in aceiasi incinta la fiecare rezistor de tratare a neutrului.

14 INSTALATIA DE PARATRAZNET
In cazul in care cladiri sau sectiuni ale statiei trebuie sa fie protejate impotriva fulgerelor
sau a incarcarilor statice, va fi prevazut un sistem de pratraznet. Instalatia va fi conforma
ultimelor standarde.
Conductoarele de coborare vor fi din cupru cu conductivitate ridicata, avand sectiunea
25mm x 4mm. Banda va fi fixata in afara structurilor pe suporti tip sa. Acolo unde este
indicat, conexiunile vor fi facute la armatura betonului. Traseul conductoarelor si a
punctelor de fixare va fi aprobat de catre Inginer inainte de instalare. Acolo unde este

Pagina 52 din 101
specificat conductorii vor fi protejati in PVC pentru a preintimpina coroziunea si pentru
armonizarea cu aspectul cladirii.
O legatura de testare va fi instalata la fiecare conductor coborator adiacent tijei de
impamantare la o inaltime de 500mm deasupra terenului. Rezistenta totala a sistemului
de impamantare nu va fi mai mare de 1 ohm. Daca aceasta valoare nu este atinsa,
atunci se va creste numarul de electrozi ai impamantarii sau se vor realiza interconectari
pana cand valoarea de 1 ohm este atinsa. Dupa atingerea acestei valori, instalatia de
paratraznet va fi legata la sistemul principal de impamantare.
Fiecare tija sau piesa de separatie prevazuta pentru protectia la traznet va fi in
conformitate cu cerintele tijelor sistemului de legare la pamant.

15 CABLURI SI CONDUCTOARE
15.1 Generalitati
Cablurile si conductoarele vor fi furnizate de catre un furnizor aprobat si unde va fi posibil
se va folosi un singur constructor. Fiecare tambur sau colac de cablu va fi insotit de un
certificat referitor la numele fabricantului, clasa cablului, rezultate si date ale testelor.
Cablurile fabricate cu mai mult de 12 luni inainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate
cablurile vor fi furnizate cu terminatii de cablu si etanse . In cazul in care un cablu este
taiat de pe un tambur, ambele capete vor fi imediat etanseizate pentru a preveni intrarea
umezelii. Cablurile nu vor fi transportate inspre santier in colaci desfacuti dar un numar
de cabluri de lungime mica pot fi trasportate cu acelasi tambur. Antreprenorul va fi
responsbil in totalitate de achizitionarea si/sau costurile tuturor tamburilor de cabluri.
Antreprenorul va inainta un plan al cablurilor referitor la: aprobare, dimensiuni detaliate,
marimi, lungimi, metode de instalare si functionare ale tuturor cablurilor individuale.
Cablurile si conductoarele vor fi adecvate curentului nominal si de scurtcircuit la
tensiunile specificate. Cand se evalueaza clasa si sectiunea transversala a cablurilor si
a conductoarelor, urmatorii factori vor fi luati in considerare:
- caderea de tensiune maxima;
- tipul si amplitudinea incarcarii;
- nivelul si durata scurtcircuitului functie de releele protectiei circuitului si a sigurantelor;
- setarea la supracurent a releelor;
- lungimea traseului si amplasarea cablurilor;
- temperatura ambientala;
- metoda pozarii.

Pagina 53 din 101
Cablurile care vor indeplini cerintele standardelor IEC sau a standardelor echivalente
romanesti , vor fi acceptate, dovedind ca toate cablurile furnizate pentru o tensiune de
operare specifica sunt supuse aceluiasi standard national. Fiecare cablu va fi in
concordanta cu standardul conform aplicatiei. Standardele specificate in urmatoarele
clauze vor indica tipul de cablu ce trebuie folosit. In cazul in care Antreprenorul doreste
sa foloseasca cabluri supuse unui standard alternativ atunci detalii ale capacitatii de
transport, factorii de corectie etc, vor fi inaintati Inginerului pentru aprobare.

15.2 Cabluri de forta de inalta tensiune
XLPE/SWA/PVC conductor semi-conductor ecranat, izolatie din polietilena, conductor
multifilar de cupru, miez din amestec semi-conductor, ecran semi-conductor si strat
metalic, izolatie conductor din PVC extrudat, armatura de fire din otel galvanizat, izolatie
exterioara din PVC rosu inhibitor de flacara, valabile pentru a fi folosite la sistemul de
legare la pamant pentru tensiunea specifica. Cablurile vor fi conforme cu ultimele
standarde.

15.3 Cabluri de forta de medie/joasa tensiune
XLPE/SWA/PVC izolatie polietilena, conductor de cupru multifilar, stratificatie PVC
extrudat, armatura de fire din otel galvanizat, izolatie exterioara totala din PVC negru
inhibitor de flacara, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pamant pentru
tensiunea specifica de 0.6/1kV si pana la 1.9/3.3kV, dupa cum e specificat. Temperatura
conductorului nu va creste peste 250 0 C in cazul operarii continue. Cablurile vor fi
conforme cu ultimile standarde.
PVC/SWA/PVC izolatie PVC, izolatieconductor PVC extrudat, armatura din fire de otel
galvanizat, izolatie exterioaradin PVC negru inhibitor de flacara, valabile pentru a fi
folosite la sistemul de legare la pamant pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV.
Temperatura conductorului nu va creste peste 70 0C in cazul operarii continue.
Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
XLPE/PVC - izolatie polietilena, izolatie conductor PVC extrudat, armatura de fire din
otel galvanizat, izolatie exterioara din PVC inhibitor de flacara, valabile pentru a fi folosite
in sistem pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creste
peste 90 0C. Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde referitoare la conductoarele
din cuprul multifilar.
PVC/PVC izolatie PVC, izolatie conductor PVC extrudat, armatura de fire din otel
galvanizat, izolatie exterioara din PVC negru inhibitor de flacara, valabile pentru a fi
folosite in sistem pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu

Pagina 54 din 101
va creste peste 70 0C in cazul operari continue. Cablurile vor fi conforme cu ultimile
standarde.
PVC izolatie PVC, conductor de cupru unifilar normat pentru 450/750V. Izolatia va fi in
culoarea fazei. Temperatura conductorului nu va creste peste 70 0C in cazul operari
continue. Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
15.4 Cabluri pentru pompele submersibile (tensiune joasa)
galvanizat, valabile pentru a fi folosite in sistem pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV.
Cablurile vor avea 4 miezuri, 3 faze si legatura la pamant fara armatura de fire sau
ecranare. Formatul cablului va fi circular ori plat.

15.5 Cordoane sau cabluri flexibile
Scopurile principale manta totala PVC alb, conductor de cupru unifilar izolat PVC,
normat pentru 300/500V in conformitate cu ultimele standarde.

15.6 Cabluri de control si instrumentatie
Cablurile de semnal analog vor fi izolate cu polietilena sau PVC, pozate in pereche cu
ecranari individuale sau colective, benzi legate cu PVC extrudat, manta din fire de otel
galvanizat si izolatie exterioara din PVC. Conductorii vor fi din cupru multifilar, 24/0.2mm
(0.75mm2) sau dupa cum este specificat.
Conductoare unifilare nu vor fi permise. Cablurile vor fi normate pentru 300/500V si vor
indeplini ultimele cerinte ale standardelor. Cablurile cu ecranare colectiva vor fi permise
pentru folosirea in cazul semnalelor de nivel inalt (ex.:4-20mA) si traseul nu este mai
lung de 30m. In cazurile in care traseul este mai lung de 30m sau semnalul este de nivel
scazut (de ex.: de la un tensiometru) cablurile vor avea deopotriva ecranari individuale si
colective.
Semnalul digital si cablurile de control, in cazurile in care semnalul este bazat pe o
crestere de tensiune sub 24V c.c. si, la starea de deschidere maxima, bucla de curent nu
este mai mare de 20mA, atunci cablurile de tip analog pot fi folosite. Cand tensiunea
si/sau curentul depaseste aceste limite cablurile vor trebui sa indplineasca urmatoarele
specificatii:
- PVC/SWA/PVC izolatie PVC, izolatie conductor PVC extrudat, armatura din fire de
otel galvanizat, izolatie exterioara din PVC negru inhibitor de flacara, valabile pentru a fi
folosite la sistemul de legare la pamant pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV.

Pagina 55 din 101
Temperatura conductorului nu va creste peste 70 0C in cazul operarii continue.
Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde
galvanizat, izolatie exterioara din PVC negru inhibitor de flacara, valabile pentru a fi
folosite in sistem pentru tensiunea specifica de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu
va creste peste 70 0C in cazul operari continue. Cablurile vor fi conforme cu ultimile
standarde.
Etichetarea cablurilor
La capatul fiecarui cablu, intr-o pozitie uniforma si vizibila, se va fixa o eticheta ce va
indica numarul si traseul cablului, numarul si dimensiunea conductoarelor. Etichetele vor
fi facute din fasii de alama, aluminiu, cupru sau plastic, inscriptionate si sustinute de fire
rezistente la rugina sau coroziune, firele de legatura fiind trecute prin doua gauri fixe,
cate una la fiecare capat al etichetei. Daca mufa cablului nu este in mod normal vizibila,
atunci eticheta va fi fixata inauntru tabloului prin suruburi.
Miezul cablului de putere al celor trei faze va fi identificat prin A, B si C sau colorate in
rosu, galben, albastru astfel incat insiruirea secventiala a celor trei faze sa se pastreze
de-a lungul intregului sistem.
Miezul cablului de putere cu o singura faza va fi colorat codat rosu, negru.
In cazul instalatiilor in rotatie unde pentru a obtine directia de rotatie necesara nu este
posibila conectarea miezurilor fazelor inspre terminatiile identificate ca potrivite, se vor
prevedea mansoane suplimentare pe miezuri pentru a asigura identificare corecta la
finalul conexiunii.
Cablurile de control vor avea miezurile identificate individual prin mijlocirea unor
mansoane permanente ce poarta acelasi numar la ambele capete.
Identificarea miezurilor va putea avea loc in fiecare punct al terminalelor folosind un
sistem aprobat de mansoane marcate. Dimensiunea mansoanelor marcate va fi astfel
incat sa poata fi adaptata tuturor diametrelor conductoarelor, inclusiv izolatia.
Numerotarea trebuie citita de la exteriorul terminalelor tuturor miezilor. Fiecare cablu si
miez vor avea acelasi numar la ambele capete ale cablului si miezului respectiv.
Terminalele vor avea ca inscriptie permanenta urmatoarele:
- Terminale de putere culoare, numar sau litera
- Terminale de control litera sau numar sau amandoua.


Pagina 56 din 101
16 INSTALAREA CABLURILOR
16.1 Generalitati
Conductoarele simplu izolate fara invelis vor fi instalate doar in conducte de otel
galvanizat sau canale de cabluri. Cablurile cu invelis dar fara armatura vor fi instalate
doar in amplasamente protejate , cum ar fi treceri prin pardoseala, conducte sau trasee
de cabluri si scari acoperite.
Cablurile cu izolatie din PVC de calitate subteran si armatura din fire de otel pot fi
instalate in toate amplasamentele inclusiv sa fie ingropate direct in pamant, trase prin
conducte subterane sau prinse direct la suprafata sau in canale de cabluri ne-acoperite.
Cablurile cu miez simplu nu vor fi folosite decat daca e absolut necesar (de ex.: cablurile
de alimentare de la transformatoare la panourile de comanda). Acolo unde metoda de
instalare necesita armarea, acesta va fi de tipul ne-magnetic, formate din fire sau fasii de
aluminiu. Nici un cablu cu miez simplu nu va fi ingropat direct in pamant.
Zonele in care cablurile merg impreuna in acelasi canal, sant sau conducta vor trebui sa
fie cat mai aerisite pentru a mentine valoarea nominala a curentului. Intersectiile vor
trebui evitate pe cat de mult posibil. Cablurile cu incarcare ridicata (de ex.: cele care
transporta mai mult de 50A), si cablurile de semnal vor fi trase separat pentru a
minimaliza interferentele.
Acolo unde un numar de cabluri sunt finalizate intr-un echipament, toate vor ajunge la
echipament dintr-o directie comuna. Metodele de intrare pe sus sau pe jos nu vor fi
mixate intr-un acelasi tablou electric.
Cablurile vor fi complete impreuna cu toate seile, scoabe, cleme, canale, scari, suruburi,
piulite, saibe, pachete, piese de trecere, nisip, capace de beton, folie avertizoare si
etichete de marcat traseul atatea cat sunt necesare pentru incheierea lucrarii.
Folia avertizoare va fi plasata in pamant deasupra cablurilor pozate direct pe pamant sau
in conducte. Folia va avea latimea de 150mm, va fi galbena cu imprimeu albastru
Pericol Cabluri electrice
Toate cablurile mai mici decat derularea completa a unui tambur vor fi instalate fara
mansoane, cu exceptia celor aprobate de Inginer.
Mai putin in cazurile in care nu se poate evita, cablurile nu vor fi instalate in zone cu
soare direct. Unde este necesar, umbrare construite dupa aprobarea Inginerului, vor fi
furnizate si instalate.


Pagina 57 din 101
16.2 Predarile Antreprenorului
Antreprenorul va preda urmatoarele documente referitoare la instalarea cablurilor
incluzand, acolo unde este relevant, urmatoarele:
- diagrama bloc a sistemului cablurilor de control cu fiecare cablu si echipament terminal
identificabil ca in lista cablurilor;
traseul cablurilor si desene ale amplasamentelor. Pentru acele componente ce sunt
subterane, desenele vor include urmatoarele:
traseul tuturor cablurilor, pieselor de trecere si canalele cablurilor;
sectiuni ale pieselor de trecere, santuri etc, pentru fiecare sectiune diferita de pe
traseu;
- pozitia tuturor etichetelor de pozare, mufe, camine etc.
- Planul traseelor si sectiuni pentru toate traseelor de cable;
- Lista cablurilor, ce va detalia numarul cablului, tipul, tensiunea, dimensiunea, traseul,
lungimea si numarul miezilor. Lista cablurilor de control va detalia numarul de conexiuni
si firele de rezerva, diagrama numarului echipamentelor conectate, numarul
mansoanelor miezurilor si numarul de referinta al terminalelor;
- Calcule ale dimensionarii cablurilor;
- Certificate de test ale tuturor incercarilor curente si a probelor efectuate la fabricant si in
santier.

16.3 Instalarea directa in pamant
Cablurile care urmeaza sa fie montate in pamant vor fi instalate in tuburi. Camine de
tragere se vor prevedea la fiecare 50m de traseu liniar, la fiecare schimbare de directie si
la traversarea drumurilor.
Cablurile de putere pentru o tensiune de pana in 1000V va putea fi ingropat pina la o
adancime de 800mm . Cablurile de putere nominalizate peste 1000V inclusiv 12kV vor
putea fi ingropate la o adancime de 1000mm. Adancimea de pozare poate varia din
cauza prezentei altor cabluri sau utilitati. Pozarea cablurilor la adancimi excesive nu va fi
acceptata. Cu exceptia cazurilor cand nu se poate altfel, cablurile nu vor fi pozate sub
conducte.
Fundul santurilor excavate va fi liber de pietre ascutite sau alte obstacole.
Cablurile vor fi roluite de pe tambur intr-o asemenea maniera incat sa fie evitate buclele
sau incovoierea, si se vor lua masuri de precautie in cazul pozari sau a tragerii prin
piesele de trecere pentru evitarea afectarii armaturii prin trecerea peste obstacole

Pagina 58 din 101
ascutite, colturi sau pietre. Cablurile trase fie de masini, fie manual vor fi trase folosind
role pentru a preveni contactul dintre cablu si pamant.
Cablurile vor fi instalate astfel incat sa fie evitata interferenta electrica. Particular,
cablurile de date si de semnal trebuie instalate in tevi separate de cele ale cablurilor de
forta.

16.4 Instalarea in tevi subterane
Tevile subterane vor fi construite din PVC greu rezistente la impact si vor fi pozate la
adancimea de minim 800mm (din centrul piesei de trecere). Piesa de trecere va fi
inconjurata cu cel putin 75mm nisip de ciur pe toate directiile. La intersectii de drum,
piesa de trecere cu un diametru de minim 100mm va fi pozata la o adancime de minim
1000mm(de la centru piesei de trecere). Piesa de trecere va fi inconjurata de cel putin
150mm beton pe toate directiile.
La instalare cablurilor in tevi se vor observa urmatoarele aspecte:
- cablurile vor fi trase in linie dreapta;
- rolele vor fi dispuse la ambele capete ale piesei de trecere pe unde cablul va intra sau
iesi;
- piesele de trecere din PVC greu si mantaua cablurilor vor fi protejate cu un lubrifiant
aprobat;
- distanta maxima dintre caminele de tragere va fi de 50 m;
- un spatiu adecvat va fi asigurat in fiecare camin de tragere pentru instalarea si mufarea
cablurilor;
- franghia de tragere va fi ghidata de role;
- un singur cablu va fi tras printr-o singura piesa de trecere;
- in cazul in care mai multe cabluri mici sunt trase printr-o singura piesa de trecere, toate
cablurile vor fi trase simultan.
In toate cazurile in care o piesa de trecere este pozata in pamant, un tragator de cablu
sau o franghie facuta manual va fi trasa cu cel putin 1000mm mai mult la fiecare capat.

16.5 Etanseizarea intrarii cablurilor in cladiri
Cand cablurile intra sau ies dintr-o piesa de trecere aflata la intrarea sau inauntru unei
cladiri, aceste intrari impreuna cu orice alta piesa de trecere aditionala va fi indeajuns de

Pagina 59 din 101
etanseizata impotriva patrunderii umezelii. Metoda de etanseizare trebuie sa aiba o
rezistenta la foc de cel putin 30 minute.

16.6 Marcarea cablurilor subterane
Amplasarea tuturor cablurilor subterane se va face prin identificarea:
- placutelor inscriptionate fixate la exteriorul suprafetelor peretilor cladirilor la 300 mm
deasupra nivelului terenului, exact deasupra punctului pe unde cablurile trec prin perete;
- borne de marcaj la marginea drumurilor etc, la intervale nu mai mari de 100m si la toate
intersectiile si schimbarile de directie de-a lungul drumului;
- borne de marcaj la un interval de 20m in cadrul incintelor din santier si la toate
intersectiile si schimbarile de directie de-a lungul drumului.
Bornele de marcaj vor fi din beton, nu mai mici de 200mm inaltime si vor avea o placuta
emailata atasata oferind toate datele cablului de dedesupt incluzand adancimea de
pozare si valoarea tensiunii. Un desen sau un model al bornei de marcaj va fi inaintat
Inginerului pentru aprobare.

16.7 Instalarea cablurilor in jgheaburi
Jgheaburile de cabluri vor fi fabricate din otel moale galvanizat cu grosimea nu mai mare
de 1,25mm. Jgheabul va avea doua flanse intoarse pentru rigidizare. Daca este necesar,
fasii rezistente pentru rigidizare vor fi montate in interior. Capacul se va suprapune peste
jgheab si va facut din acelasi otel. Toate coturile, teurile si intersectiile vor fi de tip guler
si vor trebui, pe cat este posibil, sa fie proiectate si executate de catre constructor incat
sa corespunda canalului principal. Cleme vor fi prevazute pentru fixarea cablurilor pe
jgheab atunci cand capacul este indepartat. Despartitoare formate din fasii continue de
otel sudate pe fundul jgheabului vor fi amenajate atunci cand este necesara separarea
cablurilor pe nivele de tensiuni.
Marimea jgheabului va fi conforma cu numarul cablurilor instalate impreuna plus 50% din
spatiu necesar. Jgheabul va avea dimensiunea minima de 50mm x 50mm.
Stuturi pentru conexiuni interne vor fi prevazuti de-a lungul imbinarilor de jgheaburi, iar
continuitatea impamantarii va fi asigurata de legarea sectiunilor de jgheaburi intre ele
printr-un cablu de legare la pamant.
Dopuri ignifuge vor fi prevazute in locurile in care jgheabul trece prin pereti sau pardoseli.


Pagina 60 din 101
Jgheaburile vor fi sustinute pe suporti la intervale nu mai mari de 2m orizontal si 2,5m pe
verticala.
Trecerile peste rosturile de expansiune vor fi facute din conductori flexibili.
In cazul in care jgheabul este taiat sau gaurit, portiunile afectate vor fi imediat zincate
cu un strat galvanizat la rece.
Traseul cablurilor si al jgheaburilor va fi definit de Antreprenor si agreat cu Inginerul
inainte ca lucrarile sa inceapa. Un spatiu liber nu mai mare de 150mm va fi mentinut intre
jgheab si utilitatiile mecanice si instalatiile de apa.
Sistemele de jgheaburi instalate in afara cladirilor vor fi impermeabile.(????)

16.8 Instalarea cablurilor in canale si santuri
Acolo unde structura cladirii incorporeaza sisteme de canale acoperite, cablurile de forta
pot fi pozate pe pardoseala canalelor. Cablurile de control si instrumentatie vor fi
separate si instalate pe suporturi sau scarite de cabluri fixate de peretii canalelor.
In zonele in care cladirea incorporeaza canale pentru utilitati continand conducte, linii
chimice si alte tipuri de utilitati, toate cablurile vor fi separate de celelalte utilitati si fixate
pe suporti sau scarite fixate de peretii canalelor. Intersectiile vor retine un minim de
cabluri pozat deasupra zonei conductelor umede.

16.9 Jgheaburi si scari pentru cabluri
Jgheaburile si scarile vor fi din otel perforat galvanizat la cald cu grosimea: nu mai mica
de 1mm pentru suporti pana la 100mm latime, nu mai mica de 1,25mm pentru suporti
intre 100 si 150mm latime si nu mai mica de 1,5mm pentru suporti de la 150mm la
300mm latime. Jgheaburile de cabluri si suportii vor fi construiti in conformitate cu ultimile
standarde.
Suportii jgheaburilor (suportii scarilor) trebuie sa aiba o rezistenta ridicata pentru a
asigura un suport rigid intregii incarcaturi de cabluri de-a lungul lungimii desfasurate.
Toate prinderile si suportii vor fi adaptate suportarii unei greutati normale a cablurilor plus
o greutate temporara de 125kg.
Acolo unde este posibil, jgheaburile cablurilor vor fi instalate pe toata lungimea fara
taieturi. Acolo unde jgheabulva fi taiat sau gaurit sectiunile neizolate vor fi acoperite si
zincate cu o vopsea galvanizata la rece. Similar pentru jgheaburiledin PVC, sectiunile
neizolate vor fi imediat sprayate folosind aerosoli PVC.


Pagina 61 din 101
16.10 Instalarea in cladiri
Cablurile prevazute sa fie instalate pe pereti, tavane sau pe alte structuri vor trebui sa fie
montate in jgheaburi sau scari, in tuburi ori canale. Toate cablurile vor avea un traseu
ingrijit, pe verticala sau orizontala paralel cu peretii, grinzile adiacente sau alte parti ale
structurii.
Clemele izolatoare, seile, bridele sau dispozitive similare de prindere vor fi de un tip
aprobat si vor exercita o forta adecvata asupra cablurilor pe care le suporta. Ele vor fi
tratate sa asigure o anumita rezistenta fata de conditile santierului si sa nu corodeze.
Clemele de plastic cu auto-prindere si cuplajele mari nu vor fi folosite.
Inelele de prindere vor fi montate aerisit in conformitate cu recomandarile regulamentele
cablari IEC. Acest tip de montaj va permite expansiunea si contractia cablurilor.
16.11 Instalarea cablurilor in tevi Generalitati
Tevile vor fi de tipul filetat otel calibrat galvanizat sau nefiletat otel moale, otel sau PVC.
Accesorile vor din fonta maleabila ori din otel presat.
Nu va fi depasit un factor de spatiu de 40%, iar conductele cu diametru mai mic de
20mm nu vor fi folosite. Mufarea va fi perfect neteda la interior si exterior, libera de
imperfectiuni. Ambele capete ale fiecarei lungimi de tub vor fi alezate si toate taisurile
indepartate inainte de constructie.
Acolo unde tuburile converg, vor fi folosite cutii adaptoare. Conductele vor fi conectate
prin utilizarea mufelor de alama tata si a cuplelor. Acolo unde conductele sunt mai mari
de 25mm, trecerea directa inspre cutii se va face prin conectare cu jgheab. Acolo unde
conducta sau armatura sunt atasate de carcasa echipamentului, materialul carcasei va fi
filetat pe o adancime nu mai mare de 10mm sau mufe tip tata ori cuplari flansate vor fi
folosite.
Piulite hexagonale de blocare vor fi folosite la imbinarile traseului si trebuie sa blocheze
uniform pe ambele fete. Pilutele de blocaj nu vor fi folosite ca imbinari fixe.
Toate cutiile de jonctiune, cutiile de adsorbtie si armatura de inspectie vor fi amplasate in
asa fel incat sa poata fi inspectat cablul, tras si reinstalat de-a lungul vietii de exploatare.
In mod general, nu mai mult de doua coturi ori ramificatii sau o cuplare vor fi permise
fara accesoriile de inspectare adecvate. Cablul de tragere nu va ramane in tub dupa
executie.
Capetele tuburilor care sunt destinate sa ramana libere pentru orice lungime pe timpul
operatiilor de constructie vor fi astupate cu un capac pentru a preveni admisia murdariei
si capace vor acoperi toate magaziile.

Pagina 62 din 101
In mod general, tuburile nu vor trece de imbinarile de expansiune ale cladirilor. In locul
unde nu vor putea fi instalate altfel, o conducta flexibila galvanizata va fi folosita la
trecerea imbinarii de dilatare. O miscare de 150mm va fi permisa.

16.12 Cabluri instalate in tevi Instalarea la suprafata
Suprafata tevilor va fi asigurata si fixata prin dispozitive specifice, sei de distanta sau
cleme ce vor permite conductelor sa fie preluate direct inspre armaturi fara aranjari sau
coturi. Conductele vor fi trasate intr-o forma patrata sau maniera similara. Parcursul va fi
bine ventilat si va permite evacuarea condensului. Toate traseele de suprafata ale
conductelor vor fi trasate pentru aprobarea Inginerului inainte de incheierea instalarii. In
zonele in care apar mai multe trasee largi paralele de conducte, magazii galvanizate vor
putea fi folosite in schimb.
Conductele instalate in structuri metalice vor fi asigurate cu cleme de grinda, gaurite si
filetate de lucrarea metalica. . Orice gaurire sau acces care este necesar prin oricare
parte structurala a cladirii va fi aprobata de Inginer inainte de incheierea lucrarii.
Partile expuse ale tijelor sau placilor galvanizate care au fost avariate vor fi curatate si
protejate cu doua straturi de vopsea aprobata pe baza de zinc metalic. Acest tratament
va fi aplicat conform procedeelor de lucru.

16.13 Cabluri instalate in tevi Instalarea mascata
Conductele mascate vor fi asigurate prin fixare pentru prevenirea miscarii inainte de
realizarea tencuielii, turnarea stalpilor sau a altor operatii necesare la o cladire dupa
mufarea instalatiei. Mansoanre de tuburi izolate sau similar vor fi folosite pentru legarea
cunductei de parti ale constructiei. Cuiele de constructie nu vor fi acceptate.
Cel putin 15 mm vor fi permisi pentru finisarea conductei. in cazurile in care aceasta
acoperire nu poate fi mentinuta atunci peste conducta va fi prevazut metal expandat.
Conductele pozate in betonul armat al pardoselilor vor fi fixate de armatura betonului.
Se vor lua masuri de siguranta pentru ca betonul sa nu intre in conducta la vremea
turnari. Acolo unde este posibil, pachetele de tevi vor fi fixate in cofraj pentru a le da o
finisare neteda.
Tevile instalate in goluri, tavane false sau alte trasee ascunse vor fi instalate comform
specificatiilor de la conductele de suprafata. Cablurile de tragere nu vor trase prin
conducte in timpul constructiei. Cablurile vor fi trase dupa ce tavanul fals sau piesele de
trecere permanente au fost instalate. Tevile instalate in pardoseala vor fi etanseizate
impotriva umezelii.

Pagina 63 din 101
Conductele instalate vor fi inspecate de Inginer inainte ca executia cladirii sa acopere
lucrarea.

16.14 Tevi flexibile
Tevile flexibile vor fi galvanizate, impermeabile de tipul bobinei PVC din fire legate cu
otel moale placat cu cadmium. Lungimea conductelor flexibile va fi suficienta incat sa
permita, retragerea, reglarea sau miscarea echipamentului de care este atasata si va
avea o lungime de minim 300mm. Conductele flexibile nu vor fi folosite in cazul asigurari
continuitatii impamantarii. Un conductor pentru legarea la pamant de dimensiunei
adecvate va fi instalat exterior conductei, in completarea terminalelor impamantarii.
Acolo unde se face trecerea de la conducta rigida la conducta metalica flexibila ,
conducta rigida se va termina printr-o legatura de tip presetupa. Conducta flexibila se va
extinde de la aceasta presetupa inspre echipament, cablul continuitatii impamantarii fiind
securizat de la magazie la piesa echipamentului. Folosirea suruburilor cu cap strunjit nu
va fi permisa. Adaptoarelor vor avea incorporate un surub autofiletant sau un manson
pentru prevenirea desprinderii conductei flexibile.

16.15 Conducta PVC
Acolo unde conductele galvanizate sunt in pericol de corodare, va fi instalata conducta
de PVC. Conducta PVC de tip ignifuga, fara propagarea focului, rotunda sau ovala,
conform specificatiilor. Instalatiile de suprafata si cele mascate vor fi in mod general
aidoma descrierii pentru conducte de otel. Armaturile conductei PVC trebuie sa fie albe,
daca nu este specificat altfel.
Imbinarile se vor face folosind un solvent PVC si accesorii mufate. Cuplele de
expansiune vor fi adaptate la fiecare 12m de traseu drept. Capatul liber va fi etanseizat
cu un mastic pentru formarea impearmeabilitatii.
Coturi confectionate special pot fi folosite cu conditia respectarii curbei cablului.
Conductele crapate sau indoite vor fi respinse.
Conducta trebuie sa fi adaptata folosiri la temperaturi ambientale de la 5 C la 60 C si
nu va fi instalata in zone cu soare direct. Va fi instalat un conductor protectiv suplimentar
(conductorul de continuitate a impamantarii).
Cutii si accesorii adaptabile vor fi facute dintr-un material izolant rezistent la caldura.
Grosimea minima a peretilor cutiei cu o adancime interna nominala de 16mm sau mai
putin va fi de 1,5mm.

Pagina 64 din 101
Pentru cutii mai adanci grosimea minima a peretelui va fi 2 mm. Toate cutiile care sunt
prevazute sa sustina corpuri de iluminat sau alte surse de caldura vor avea ori urechi de
fixare nituite la insertii de fixare metalice ori va utiliza cleme de inserare din otel.

16.16 Capete terminale pentru cabluri de putere
Cablurile de putere vor fi terminate cu capete terminale adecvate, realizate pentru fixare
la aparatajul de conexiuni, startere de motoare si motoare. Toate capetele terminale
trebuie prevazute cu un manson adecvat.
Cutiile vor fi de dimensiuni adecvate pentru gazduirea tuturor accesoriilor cablurilor.
Cutiile vor putea fi deschise pentru inspectie fara deranjarea placii cu presetupe, a
cablurilor sau terminalelor.
Acolo unde sunt folosite terminale izolate cu aer, prindera papucului cablului va fi
protejata printr-un manson termocontractibil.
Conductoarele cablurilor vor avea papuci sau pini terminali pentru fixarea pe terminale
sau clemele de strangere bulonate terminale.
Terminalele pentru cablurile armate vor avea prevazute un papuc pentru conectarea la
cutie sau la invelisul aparatajului de conexiuni. Aceasta clema (papuc) va suporta
complet greutatea cablului asa incat nicio tensiune mecanica nu este aplicata asupra
terminalelor. Clema va asigura si legatura la pamant si va fi de o dimensiune adecvata,
conform curentului de scurtcircuit din sistem (1 secunda).Acolo unde sunt cerute
mansoane pentru o singura faza, acestea vor fi din materiale non-magnetice. Placa de
trecere pentru presetupa la executie monofazata va fi de asemenea dintr-un material
non-magnetic.. Izolatia mansonului va trebui sa aiba o rezistenta la testul de 2kV c.a.
pentru 1 minut.
Mansonul va trebui sa etanseizeze mantaua cablurilor care ies si vin de admisia
murdariei sau a umezelii si sa asigure un suport mecanic. Toate mansoanele vor fi
prevazute cu borna de impamantare.
Acolo unde mansoanele sunt expuse la clima, acestea vor fi protejate prin contractii la
caldura sau stuturi turnate vor acoperi in mod continuu mansonul de la mantaua cablului
la gulerul mansonului.
Acolo unde clasificarea incintelor aparatelor electrice necesita etanseizare intrarilor
mufelor cablurilor, etanseizarea se va realiza prin utilizarea gaurilor pentru presetupe
filetate ale cablurilor si banda de politetrafluoroetilen (PTFE).


Pagina 65 din 101
16.17 Terminale pentru cabluri de control sau multifilare
Un numar suficient de terminatii va fi prevazut pentru capetele terminale ale tuturor
cablurilor. Pentru control si legaturi auxiliare un plus de 20% din acest numar va fi
prevazut ca piese de schimb.
Pentru cablurile peste 35mm2, terminatiile de tip bulonat sau tija vor fi folosite, fiecare
cablu fiind prevazut cu o clema terminala adecvata.
Nu mai mult de un cablu extern sau interior va fi legat la oricare capat terminal. Acolo
unde o dublare a terminatilor este necesara, legaturi solide confectionate vor fi incluse in
proiectarea blocurilor terminale.
Terminatiile care raman sub tensiune dupa ce echipamentul principal a fost izolat, vor
trebui sa fie ecranate si etichetate corespunzator.
Blocurile terminale pentru diferite tensiuni sau tip de circuit vor fi despartite in grupe
distinctiv etichetate.
Statia care trebuie dezasamblata pentru intretinere va avea terminatiile din cabluri
multifilare confectionate din mansoane localizate intr-o cutie terminala adaptabila. Cutia
va avea blocuri terminale iar conexiunile se vor face catre echipament printr-o conducta
de plastic impermebila si fire unifilare. Un cablu separat de legare la pamant va lega
cutia terminala de echipament.

16.18 Mansoane
Mansoanele vor fi permise doar pe traseele exterioare cladirilor. Acolo unde asemenea
mansoane sunt necesare in cabluri elastomerice si termoplastice, cablurile vor fi
imbinate cu compusi formati la rece din rasini acrilice sau epoxi, care au fost pre-
masurate si pre-compactate pentru uz. Cutia va fi demontabila, turnata in plastic si cu
stut de umplere pentru amestec. Cleme de legatura vor fi adaptate bridelor de armatura
de-a lungul imbinarii si inspectate de catre Inginer inainte de umplerea cutiei cu amestec.
Imbinarile de tip izolatie cu presiune nu vor fi acceptate.
Miezurile conductorilor vor fi imbinate numar la numar sau culoare la culoare.

17 INSTALATII DE ILUMINAT SI DE MICA PUTERE
17.1 Panouri de distributie
Panourile de distributie vor fi incinte construite din foi de tabla cutata, legate cu bride
pentru a forma o structura rigida. Usile vor fi prevazute cu incuietori, cu balamale si

Pagina 66 din 101
garnituri ce vor asigura protectia impotriva prafului si murdariei. Clasa de protectie
trebuie sa fie IP43 (interior) si IP55 (exterior).
Barele vor fi montate cu izolatori non-higroscopici, complet inchise sau izolate in PVC,
colorate conform fazei. Curentul nominal din bare nu va fi mai mic decat suma curentilor
din toate circuitele de plecare. O bara de nul va fi prevazuta cu un terminal separat
pentru fiecare circuit.
Un bloc terminal separat de legare la pamant va fi prevazut pentru fiecare circuit.
Panourile de distributie vor avea valoarea nominala a nivelului de scurtcircuit egala cu
cea a circuitului pentru o secunda. Capace detasabile pozitionate sus si jos la gaurile
nefiletate ale mansoanelor vor avea prevazute cite o tija de cupru pentru impamantare.
Fiecare circuit de plecare inclusiv caile de rezerva vor fi protejate cu sigurante cu mare
putere de rupere (MPR) sau intrerupatoare miniaturale (MCB). Corpul sigurantelor MPR
si patronul vor fi din material non-higroscopic.
Despartitoarele vor trebui sa fie fixate asupra tuturor partilor sub tensiune si a spatiilor
dintre faze.
Fiecare panou de distributie va avea permanent o schema monofilara pe partea
interioara a usii din fata.

17.2 Contactoare de putere
Contactoarele de putere (de ex.: pentru iluminatul de putere mare sau instalatiile de
incalzire controlate de un singur comutator) vor fi de tip electromagnetic cu rupere de
aer. Contactoarele vor fi in mod continuu normate la sarcina specifica, vor fi din categoria
de utilizare AC1 si o clasa de sarcina intermitenta 0,3 va fi carcateristica rezistentei
mecanice a acestei clase. Curentul nominal specificat va fi de sarcina normata de 8 ore.
Contactoarele vor fi pentru o faza sau trifazice, dupa cum se specifica, fiecare tip avand
o legatura terminala de nul. Contactoarele vor fi prevazute cu o bobina de operare in
regim continuu avand ambele terminatii scoase in afara.
Incinta va fi similara panourilor de distributie si va avea un grad al protectiei nu mai mic
de IP52.

17.3 Prize
Prizele de tip casnic vor fi cu trei picioruse si vor indeplini ultimile cerinte ale
standardelor. Bornele prizelor de tip industrial vor indeplini ultimile cerinte ale
standardelor.

Pagina 67 din 101
In zonele cu tencuiala, faianta sau alte finasaje decorative, prizele vor fi adaptate
incastrat in aria finisata. In celelalte zone dispozitivele vor fi, daca nu este altfel cerut,
montate la suprafata.

17.4 Intrerupataore pentru iluminat
Intrerupatoarele pentru iluminatul intern vor fi livrate complet cu cutie, capac de fata si
suruburi de fixare. Ele vor fi montate vertical prin prinderi metalice cu cutii de otel sau
aluminiu.
Intrerupatoarele multi-pozitii vor fi continute in cutii multi-serie.
Intrerupatoarele pentru iluminat extern vor fi placate cu metal, galvanizate si
impermeabile, model cu actiune prin rasucire. Vor fi montate la suprafata.

17.5 Iluminat interior Generalitati
Luminatoarele vor fi complete cu toti suportii, tije de sustinere, cabluri flexibile, corpul de
iluminat si prize. Ele vor fi conectate la circuitul principal prin cabluri flexibile rezistente la
caldura avand miezul de 24/0,20mm (0,75mm2). Clasa de protectie va fi IP 42.
Legarea la pamant a luminatoarelor va fi facuta printr-un conductor flexibil sau cablu,
legata asigurator la terminalul impamantarii pentru a corespunde interconectarii
cablurilor.
Acolo unde luminatoare adiacente sunt conecate la diferite faze ale alimentarii, o
eticheta va fi prevazuta la interior, in vederea atentionarii asupra tensiunii faza la faza.
Luminatoarele nu trebuie sa transmita incarcari tavanelor suspendate, daca nu, atunci
tavanul si luminatoarelor vor fi parte a proiectarii integrate cu suporti specifici.
Acolo unde luminatoarele au o iluminare larga fiind suspendate de structura tavanului
conexiunile dintre armaturi si cablurile fixate se va face prin prize si mufe.
Bratele lampilor in cazul lustrelor flexibile vor fi facute dintr-un abajur izolat total avand
cordon de strangere.
Partile de prindere, cutiile de conectare si celelalte parti ale luminatoarelor vor trebui sa
fie construite la timp pentru a respecta programul constructiei cladirii. Articolele de
sticlarie, dispozitivile refractive, abajururile, lampile si tuburile nu vor fi montate pana cind
toate lucrarile constructiei nu sunt incheiate.


Pagina 68 din 101
17.6 Iluminat interior Luminatoare fluorescente
Dispozitivele reflectoare vor fi din material GRP (poliester armat cu fibra de sticla) sau
acril extrudat inhibitor de flacara. Vor fi de tip semitransparent sau prismatic, conform
specificatiei. O garnitura va fi prevazuta intre dispozitivul reflector si corp pentru a forma
o etanseizare efectiva. Luminatoarele vor fi conforme ultimilor standarde.

17.7 Iluminat interior Luminatoare incandescente
Luminatoarele incastrate vor fi construite dintr-un reflector din aliaj de aluminiu si o
carcasa cu goluri de ventilatie adecvate. O pozitie reglabila, un corp de lampa din
portelan va fi incorporat, un cablu rezistent la incalzire pre-cablat.
Suprafata luminatoarelor incandescente va fi de tip sticla alba opal potrivite pentru
montarea pe perete sau tavan.
17.8 Iluminat interior Iluminatul de urgenta
Luminatoarele de urgenta vor fi de tip autonom sau auxiliar, conform specificatiei.
Luminatoarele vor fi operate total automatic, asigurand iluminare instantanee in cazul
unei avarii principale. Capacitatea bateriei va fi suficienta pentru operarea tuturor
luminatoarelor conectate la sistemul deiluminare de urgenta pentru o perioada de 3 ore.

17.9 Iluminat exterior
Toate luminatoarele exterioare vor fi in incinte impermeabilizate cu difuzori policarbonati
pentru protectie la vandalizare si avand un grad minim de protectie IP55. Securitate
sistemul de iluminat va fi proiectat inaccesibil pentru intrusi.
Luminatoarele despartitoare vor avea corpul dintr-un aliaj de aluminiu turnat, difuzori din
policarbonati, garnitura si brat de lampa din portelan.

17.10 Lampi generalitati
Toate suporturile de lampi vor fi adaptate cu lampa de tipul si dimensiunea specificata de
constructor sau stabilita in desene.


Pagina 69 din 101
17.11 Lampi fluorescente (Denumirile MCFE/U si MCFAU)
Lampile fluorescente vor fi conform ultimilor standarde. Daca nu este altfel specificat,
lampile vor fi colorate alb pentru folosinta industriala si alb cald pentru iluminare
casnica si comerciala. Capetele lampilor vor fi de tip bi-poli. Durata de viata minim
garantata va fi de 8000 ore.
Lampile cu fise metalice (MCFE/U) vor fi folosite in corpuri cu sticla armata cu poliester
sau in zonele in care structura metalica nu este incastrata in lampa 20mm.

17.12 Lampi incandescente
Lampile incandescente var fi conform ultimilor standarde. Lampile pentru serviciu
general vor avea o infasurare rasucita de pana la 150W si o singura infasuratoare
pentru valori mai mari. Lampa va avea un soclu tip baioneta si va avea o manta de sticla
mata.
Lampile de serviciu general folosite la iluminatde urgenta sau iluminat de operare la
tensiuni diferite de tensiunea normala principala, vor fi prevazute cu un soclu cu filet
Edison. Lampile normate pentru 300W si mai mult vor avea cap filetat tip Goliath
Edison.

17.13 Transformatoare de alimentare la tensiune joasa si foarte joasa
Transformatoarele de alimentare la tensiune joasa si foarte joasa vor fi conforme cu
ultimile standarde si vor fi, daca altfel nu este specificat, de tip monofazat.
Transformatoarele vor fi furnizate complet cu bride de prindere. Valoarea nominala a
tensiunii de iesirie si a VA vor fi conform celor specificate.

17.14 Lampi electrice portabile
Lampile electrice portabile vor fi adaptate la tensiunea de 24V si vor fi complete cu cablu
flexibil TRS de lungime specificata, lampa si fir de garda galvanizat. Lampile electrice de
mana vor fi conform ultimilor standarde. Cablul lampii de mana va fi, daca nu este altfel
specificat, terminat printr-o priza conforma cu ultimile standarde.
Cand este folosit cu transformator de alimentare portabil, cablul poate fi permanent
conectat la iesirile terminale printr-o mufa adecvata de strangere.
Lampa de mana va fi completa cu un tambur de infasurare sau bratara de perete sau
amandoua pentru o depozitare ordonata a cablului pe prioada de inactivitate.

Pagina 70 din 101

17.15 Puncte de cuplare pentru verificarea automata a impamantarii
Cand cuplarile sunt facute pentru scule portabile sau masini la 240/415V punctele de
cuplare vor incorpora un dispozitiv pentru monitorizarea continua efectiva a conexiunilor
impamantarii. Aparatele vor avea o unitate de etanseizare la praf si umezeala incastrata
total, tubata din metal, ce va incorpora un circuit intrerupator bi-polar sau trifazic operat
manual, relee, transformator de joasa tensiune si un rezistor neliniar impreuna cu o mufa
de iesire pentru facilitarea conectarii unui cablu flexibil avand doua miezuri de legare la
pamant, aditional miezurilor de alimentare. Aranjamentele prizei si a mufei pentru plecari
vor fi proiectate special pentru sistemul de protectie si nu va fi interschimbabil cu alte
tipuri.
Punctele de cuplare pentru cercetarea impamantarii vor fi conforme cu ultimile
standarde.
17.16 Comutatoare de timp
Comutatoarele de timp vor fi de tip motor sincron bobinat in sens orar, avand o rezerva
de 30 ore a arcului. Comutatorul de timp va avea incorporat un comutator de test
Deschis/Inchis care nu va interfera cu timpul orar si mecanismul de auto infasurare.

17.17 Instalatia electrica
Instalatia interioara va iesi prin cabluri unifilare izolate PVC instalate la suprafata
traseului sau prin canale si va fi fixata de peretii structurii metalice.
Dimensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mica de 1,5mm2 pentru circuitele de
alimentare ale iluminatului sau aparate fixe sau mai mica de 2,5mm2 pentru iesirile
mufelor circuitului.
Niciun circuit ce deserveste o singura priza, corp de iluminat sau comutator nu va
contine mai mult de o faza.

18 BATERII SI INCARCATOARE
18.1 Generalitati
Unitatile de baterii vor avea un dispozitiv de fixare de pardoseala sau de perete pe usa
de acces a dulapului de metal ce adaposteste bateriile, incarcatorul si mijloacele de
distributie.


Pagina 71 din 101
18.2 Bateriile
Daca nu este altfel specificat, bateriile vor fi de tip nichel-cadmium de inalta performanta
avand celule localizate translucid, in containere de plastic cu inalta rezistenta.
Containerele vor fi adaptate cu cartuse de esapare. Nivelurile ridicate si scazute ale
electrolitului vor fi marcate permanent pe container.
Terminatiile celulelor vor fi de tip cu buloane. Terminatiile polaritatilor vor fi marcate
permanent.
Celulele bateriilor vor fi aranjate de asa natura astfel incat sa fie accesibile pentru teste si
inspectii.
Celulele vor fi localizate in partea de jos a dulapului dar nu mai jos de 300mm de la
podea.
Bateriile vor fi furnizate complet cu toate conexiunile necesare. Conexiunile dintre siruri,
celule, legaturile deconectante si sigurante vor fi facute cu cablu multifilar protejat in
PVC. Valoarea nominala a bateriei va fi de 2.4V daca nu sunt alte considerente tehnice
in vigoare. Capacitatea bateriei va fi adecvata alimentarii tuturor consumatorilor legati
pentru o perioada de minim 8 ore. La finalul perioadei de 8 ore bateria va trebui sa aiba
suficienta capacitate pentru a indeplini operatiunile prezentate mai jos, la final tensiunea
oricarei baterie nu va fi mai mica de 90% din valoarea nominala la conectarea
consumatorilor:
- doua operatiuni de inchidere in toate circuitele intrerupatoare automate;
- doua operatiuni de declansare in toate circuitele intrerupatoare;
- incarcarea arcului mecanismului de actionare cu motor, pentru intrerupatoarele de
circuit
Calcule detaliate si date de incarcare folosite pentru determinarea capacitatii bateriei vor
fi inaintate din vreme Inginerului la fiecare faza a Contractului.

18.3 Incarcatoare de baterie
Incarcatorul de baterie va fi proiectat in forma solida incorporand facilitati de incarcare
intermitenta si sarcina partiala. In cazul incarcarii intermitente, incarcatorul va mentine
la modul automat bateria in conditie de incarcare maxima atata timp cat este alimentata
la curentul nominal. In cazul sarcina partiala, incarcatorul va fi capabil sa incarce total
bateria de la stadiul total descarcata, intr-o perioada care nu depaseste 7 ore.
Cazul sarcina partiala nu este cerut pentru cazul bateriilor standby la detectarea
incendiilor,ilumint de urgenta sau alarme contra hotilor.

Pagina 72 din 101
Norma tensiunii de iesire a incarcatorului nu va fi mai mare de 2 % in cazul variatiilor
sarcinilor de la 0 la 100% cu variatii ale tensiunii de alimentare c.a. de 6%.
Caracteristicile incarcatorului vor minimiza pierderile de apa ale bateriei.
Incarcatorul va fi furnizat cu urmatoarele:
- Comutator deschis/inchis pentru alimentare;
- Indicator alimentare deschis;
- Voltmetru iesire;
- Ampermetru iesire;
- Comutator selector incarcare sarcina partiala/incarcare intermitenta;
- Releu alarma cadere incarcare;
- Indicator cadere incarcare
Cerinta minima pentru alarma de cadere incarcare va fi de a detecta caderea alimentarii
a.c sau iesirea c.c.. Releul de alarma nu va functiona in cazul caderii ocazionale a
alimentarii de curent alternativ. Va fi prevazuta o pereche individuala de contacte
auxuiiare. Contactele vor fi cablate pana la sirul de cleme.

18.4 Distributia
Va fi prevazuta, la cerere, carcasa cu bipoli turnata sau intrerupatoare de circuit
miniaturale.

19 SISTEMUL SCADA
19.1 Introducere
Aceasta specificatie cuprinde cerintele tehnice pentru implementarea unui sistem
centralizat de control (sistem SCADA) in cadrul statiei de epurare care va functiona in
sistem de comunicatie GSM/GPRS.
Sistemul centralizat de control va fi implementat tinandu-se cont de standardele, legile si
reglementarile in vigoare ROMR, IEC si VDE / DIN, dar si de alte standarde
internationale aprobate de catre beneficiar sau de catre Inginerul.
Noul sistem centralizat de control va asigura interfata cu sistemele automate de control
ale procesului, aparatele de masura si control, distributia si alimentarea cu energie de
medie si joasa tensiune, etc si va include toata aparatura de monitorizare, reglare si
comanda a Statiei.

Pagina 73 din 101

Statia este proiectata pentru operarea de la distanta din camera de comanda.
Echipamentul de automatizare va asista activitatile personalului de exploatare si
intretinere, prin intermediul functiilor automate si a programelor. Conceptia si dotarea cu
instrumentatie si echipamente trebuie sa poata asigura functionarea statiei cu personal
minim permanent.
Sistemul centralizat de control va fi de tip redundant, pentru o operare in conditii de
siguranta. Conceptul de redundanta va presupune pastrarea informatiei sau a
continuitatii in cazul defectiunilor componentelor individuale.
Intregul sistem va fi prevazut in mod obligatoriu cu protectii la supratensiuni ale retelei de
alimentare.
Sistemul centralizat de control va fi conceput pentru indeplinirea urmatoarelor functii:
- comunicari si schimburi de date dintre sistemul de automatizare si reteua de
automatizare.
- achizitia datelor de proces si de stare a echipamentului.
- operare in regim automat
- controlul statiei de epurare / proces.
- interfata om - masina
- supervizare si monitorizare.
- gestionarea alarmelor.
- programe de optimizare.
- trasarea graficelor de evolutie (trend).
- arhiva istorica a evenimentelor.
- comunicarea cu operatorul.
- supervizarea sistemului.
- documentarea sistemului.
- suport pentru activitatea de intretinere.
Sistemul centralizat de control al fiecarei statii de epurare consta din urmatoarele
componente principale:
- doua (2) terminale server redundante avand procesor frontal de comunicatii.
- un (1) pupitru cu accesorii de retea, switch-ri de retea, router, cutii terminale pentru
conexiuni (patch panels).

Pagina 74 din 101
- una (1) biblioteca de arhivare date proces (process archive storage)
- doua (2) terminale operator.
- un (1) terminal programare.
- monitoare, aparatura pentru tiparire si mobilier.
Sistemul centralizat de control va avea o arhitectura distribuita, avand module
functionale dedicate si interconectate printr-o retea locala (LAN) de tip TCP/IP Fast
Ethernet, sau mai evoluate.
Camera de Comanda, aflata in cladirea administrativa, va fi echipata cu mobilier
ergonomic, de calitate.
Proiectul detaliat al filozofiei monitorizarii este responsabilitatea Antreprenorului dar va fi
supusa aprobarii Inginerului. Principiul monitorizarii va fi elaborat de Antreprenor ca parte
a documentatiei proiectului.

19.2 Principiul general al monitorizarii
Antreprenorul va furniza, instala, interfata instrumentatiei si tuturor programelor pentru
comunicare. PLC, LPU, asa cum este detaliat in specificatiile pentru monitorizare si
control in urmatoarele trepte de tratare, conform principiilor de control, detaliate.
In toate cazurile cand echipamentul de rezerva este furnizat (dar nu si limitat la aceasta):
- Programele de control locale trebuie sa controleze in mod ciclic intregul program de
functionare dintre toate echipamentele;
- Programele locale de control vor selecta echipamentul auxiliar potrivit in cazul detectarii
nefunctionarii echipamentului principal; Metoda implementarii echipamentului auxiliar
individual va fi supusa aprobarii Inginerului;
Pozitionarea instrumentatiei face obiectul aprobarii de catre Inginer.
Principiile generale ce urmeaza vor fi luate in considerare de Antreprenor pentru
proiectarea sistemului SCADA.:
- In timpul programului normal de lucru statia va functiona corect cu un numar minim de
personal de intretinere.
- In afara orelor normale de lucru statiile vor trebui sa functioneze corect fara
supraveghere umana cu exceptia personalului din camera de control.
- Personalul autorizat al Angajatorului va avea posibilitatea de a porni, opri, inchide,
modifica gradul de operare a pompelor, a vanelor, a mixerelor, racloarelor, gratarelor si
suflantelor prin intermediul sistemului SCADA.

Pagina 75 din 101
- Intreruperile de energie nu trebuie sa produca pierderi de date. In acest sens vor fi
furnizate unitati UPS (rezerva de energie neintrerupta).
- Toate greselile sau nefunctionarea corecta va genera un semnal de alarma prin
intermediul sistemului SCADA.

19.3 Instruirea
In concordanta cu cerintele specificatiilor generale, Antreprenorul va oferi minim (dar nu
se va limita la) instruirea personalului urmator:
- Operatori de sistem
- Supraveghetori de sistem
- Specialisti care se ocupa cu programarea, dezvoltarea de programe si ingineri.
Numarul de persoane va fi decis de catre operator. De asemenea numarul de persoane
va fi functie si de dimensionarea personalului de exploatare facuta de antreprenor. De
asemenea, la instruirea va participa si personal specializat in sisteme SCADA al carui
numar va fi stabilit de Angajator.

19.4 Manuale de intretinere si exploatare
Antreprenorul va furniza toate manualele de intretinere si exploatare pentru fiecare
statie in concordanta cu cererile Specificatiilor Generale. Odata cu manualele de
intretinere si exploatare, sau cel mai tarziu la aceasta data, antreprenorul va furniza si
softul aferent sistemului SCADA si/sau orice alt soft instalat pe echipamentele din cadrul
statiei.

19.5 Sistemul Hardware
Sistemul SCADA va rula pe un PC de utilizare continua 24 h/zi, cu cel putin urmatoarele
caracteristici:
- AMD Turion 64 bit sau INTEL Core 2 Duo 64 bit
- 2.4 GHz Clock speed
- 4000 MB RAM
- 500GB 5400 rpm Hard disk drive
- SVGA video card cu 1GB video RAM
- DVD Writer (min. 32x read speed,16x write speed)

Pagina 76 din 101
- 4 nr USB Ports
- 1 nr Parallel Port
- 2 nr Serial ports
- 1 nr PLC communications port (RS 485 sau RS 232)
- Monitor color TFT (minimum 22 inch)
- Tastatura
- Mouse
Sistemul SCADA va cuprinde si urmatoarele imprimante:
- 1 imprimanta color laser (alarme si evenimente);
- 1 imprimanta laser (rapoarte zilnice)
Sistemul va fi sustinut de catre un UPS (Sursa Neintreruptibilade tensiune) pentru a
asigura o maniera de oprire controlata a sistemului. UPS va asigura rezerva de
alimentare principala pentru minim 3 ore. Calculatorul va fi conectat prin UPS.

19.6 Sistemul de operare
Sistemul de operare va fi bazat pe Windows 7 Enterprise (sau mai nou).

19.7 Sistemul de initiere
Sistemul va fi pregatit sa fie capabil de auto-pornire in caz de cadere a puterii.
Sistemul de initiere va avea blocata optiunea de repornire de pe CD/DVD-ROM.

19.8 Licenta de software
Acolo unde aplicatiile software sunt supuse licentelor, atunci toate licentele asociate vor
fi livrate .

19.9 Interfata PLC
Aceasta sectiune detaliaza metoda prin care SCADA va fi legata de PLC-uri in orice
instalatie. PLC-urile pot fi facute de producatorii diferiti.


Pagina 77 din 101
19.9.1 Configuratia comunicatiei
Odata cu pachetul software al SCADA se vor livra si driverele de comunicatie pentru
PLCirile oferite, daca aceste pachete nu fac parte din pachetul de baza SCADA.. Statiile
SCADA (in principal serverele de date,) vor avea porturi distincte pentru fiecare tip de
comunicatieAceste retele pot fi MPI, Profibus, Ethernet TCP/IP sau Fibra Optica.
Urmatoarele sunt preferate ca valori nominale ale pentru viteza de comunicatie pentru
retele, iar devierile de la aceste valori vor fi acceptate dupa aprobarea Inginerului:
- MPI 187.5 kBaud
- Profibus 1,500 kBaud
- Ethernet 1000 Mbaud

19.9.2 Structura datelor PLC
Transferul datelor dintre SCADA si PLC va fi eficient pe cat este posibil. Zona datelor
PLC pentru a fi verificate de pachetul software va fi decisa intern, tinandu-se cont de
raspandirea datelor si de examinarea claselor in baza datelor. Pentru ca aceasta decizie
interna sa fie cat mai eficienta posibil, urmatoarele reguli vor fi aplicate acolo unde este
posibil:
- datele in format binar vor fi stocate in registri adiacenti prin asigurarea ca toate datele
cerute de SCADA sunt grupate eficient pe cat posibil, fara daunarea structurii
programului PLC. datele in format binar din registrii incomplet folositi nu se asociaza cu
alt format de date
- valorile analogice vor fi valori intregi pe cat posibil. Folosirea reprezentarii in format real
va fi evitata pe cit posibil;
- datele in format binar si cele analogice vor fi grupate adiacent altor date similare care
sunt interogate de catre pachetul SCADA.

19.9.3 Rata de actualizare a datelor
Frecventa la care datele sunt colectate de la PLC (rata de refersh) trebuie sa fie
adecvata tipului de date.t. Fiecare tip de data va avea o rata de actualizare de baza si o
rata de actualizare secundara. Rata de actualizare secundara este utilizata pentru
operararea curenta a pachetului SCADA, iar pentru vizualizarea trendurilor si pentru
marimile care pot genera alarme semnificative pentru proces, se va utiliza rata de
actualizare de baza.. Sunt recomandate urmatoarele rate de actulizare:


Pagina 78 din 101

19.9.4 Controlul PLC
Sistemul SCADA nu va fi parte a sistemului de control automatic pentru proces daca
sistemul SCADA inceteaza sa functioneze pentru indiferent ce motiv, procesul va
continua sa opereze automat prin comanda de la PLC-uri.
Orice instalatie prevazuta in sistemul SCADA pentru controlul manual, modificari de
setari etc, va fi valabila si pentru utilitati, de ex.: controlul deschideri usilor, miscari
variabile pentru tastatura, ecrane LOI etc. Ecranul SCADA va arata clar statutul curent al
controlului partilor individuale din statie, inclusiv orice setare sau data de masurare
instantanee.
Aceasta sectiune detaliaza structura datelor transmise intre sistemul SCADA si PLC.
Datele de la SCADA la PLC
Datele transmise de la SCADA la PLC sunt in general de doua tipuri.
- Date Analogice acestea vor fi setate normal.
Toate punctele de setare vor fi verificate la limita si atasate prin SCADA inainte de
transmisia catre PLC.
Punctele de setare vor fi schimbate folosind elemente sinoptice instantanee. Butonul
OK va initializa comanda de descarcare. Butonul RETURN nu va descarca valoarea.
- date digitale acestea vor fi semnale comandate catre PLC.
Comenzile digitale vor fi setate superior de SCADA si resetate in PLC dupa un program
de scanare complet, pulsurile nu trebuiesc trimise. Comanda va fi resetata de PLC dupa
o scanare fara a tine cont de comanda data.
Se va tine seama ca datele sunt doar scrise catre PLC, cand au fost schimbate, dar vor fi
citite in concordanta cu clasa scanarii asociata articolului relevant al bazei de date.
Datele de la PLC la SCADA
Rata de
actualizare de
baza (secunde)
rta de actulizare
secundara
(secunde)
Sugestie pentru tipul
de date
2 2 Alarme digitale
2 5 Non-alarme digitale
5 10 Rapid analog
10 30 Incet analog
600 600 Ultra incet analog

Pagina 79 din 101
Datele inmagazinate cu PLC vor fi configurate folosind urmatoarea ordine :
- datele de acelasi tip si clasa de scanare vor fi aranjate in registrii continui;
- toate alarmele vor fi generate prin PLC, aceasta va include alarmele analogice de nivel
si alarmele de zona generale;
- toate calculele si scalarile analogice vor fi realizate de PLC. Aceasta va include timpi de
parcurs, insumari, maxime si minime. Vor fi permise scalari analogice ce includ parti
zecimale in sistemul SCADA (de ex.: impartirea cu 10, 100 etc) pentru a evita
necesitatea de transmitere fluctuanta a numerelor puncte catre SCADA.

19.10 Interfata grafica folosita
Interfata grafica folosita va prevedea mijloace pentru ambele procese de monitorizare si
control. Facilitati ale echipamentelor vor include posibilitatea monitorizarii starii statiei,
pornirea si oprirea statiei si schimbarile valorilor impuse din procesul tehnologic al statiei.
Pe cat posibil toate elementele sinoptice vor avea o infatisare si operabilitate comuna.
Elementele sinoptice vor fi de trei tipuri principale.
- elemente sinoptice generale
Elementele sinoptice generale sunt usile elementelor sinoptice detaliate. Ele nu vor
afisa nicio informatie detaliata, desi elementele sinoptice generale pentru o zona a statiei
pot furniza cele mai importante informatii asupra starii statiei;
- elemente sinoptice de detaliu
Elementele sinoptice de detaliu vor arata detaliat starea tuturor echipamentelor dinamice
ale statiei. Toate aceste facilitati necesare de monitorizare si control vor fi valabile pe
ecrane;
- elemente sinoptice instantanee
Elementele sinoptice instantanee vor fi vizualizate partial in pagina in zona detaliata
elementelor sinoptice de detaliu. Ele vor fi in mod normal asociate cu elementele statiei.
Structura sistemului va fi astfel aranjata incat o pagina intreaga de elemente sinoptice va
fi accesibila prin 4 selectii ale oricarui element sinoptic din sistem.
Interfata utilizatorului va fi activa prin tastatura si elemente de punctare. Dispozitive de
punctare pot fi mouse sau tragatorul cu bila.


Pagina 80 din 101
19.10.1 Ordinea generala a elementelor sinoptice
Regulile grafice generale pentru generarea de sinoptici, multe dintre ele vor fi relevante
si pentru elementele sinoptice instantanee. Paleta de baza ce va fi utilizata este indicata
in sectiunea 19.6.6.6.2
O pagina intreaga de elemente sinoptice va avea culoarea de fundal verde. Fiecare
element sinoptic va avea o bara de titlu care impreuna cu elementul sinoptic va arata
timpul, date si numarul alarmelor totale si neconfirmate. Numele zonei va fi aratat in bara
de titlu. Fundalul barei de titlu va albastru, textul va fi alb. Fiecare pagina plina cu
elemente sinoptice va avea un buton de ajutor pe partea dreapta a barei de titlu.
O banda titlu de alarmare constituita din cele mai recente trei alarme va exista in josul
paginii, pe toata latimea ecranului. Deasupra barei de alarme va fi un buton de functii.
Functiile tastelor de la F2 la F9 si de la F11 la F12 vor fi aratate pe ecran, functiile
tastelor F1 si F10 nu vor fi folosite deoarece ele sunt rezervate pentru Windows 7 sau
mai nou.
Majoritatea tastelor de functionare vor fi colorate in gri, cu exceptia celor listate mai jos.
Toate tastele de functionare vor fi inscriptionate in negru, font arial 10 puncte, aldine,
litere mari.
Functia tastei Culoare
F8 Trenduri Albastru
F11 Sumarul alarmelor Rosu
F12 Resetarea alarmei Portacaliu
Toate elementele sinoptice instantanee vor avea culoarea gri in fundal. Bara de titlu va fi
albastra cu litere albe.
Urmatoarele reguli vor trebui sa fie observate in creearea paginilor cu sinoptice.
- numele fisierelor folosite la grafice trebuie sa aiba inteles. Deoarece toate ecranele vor
fi desfasurate intr-un mediu Windows, nu va fi necesara limitarea numelui fisierului la 8
caractere. Aceasta va necesita un sistem de rezerva care nu va modifica numele de
fisier prea lungi.
- Graficele vor fi desenate in doua dimensiuni, de ex.: bazinele tridimensionale si lucrarile
pentru conducte nu vor fi permise;
- Toate linile de flux ale procesului vor fi verticale sau orizontale;
- Linile de flux ale procesului vor fi in culori corespunzatoare, subliniate cu negru. La
intersectia liniilor fluxului de proces, va fi folosit un simbol standard atata timp cat capatul
final al unei linii ramane deschis. Liniile de proces nu trebuiesc animate in niciun fel;
- Fluxul de proces va fi de sus in jos si de la stanga la dreapta, atata vreme cat nu este
imposibil sau ar putea reduce din vizibilitate. Suficiente sageti colorate de directie a
procesului vor fi suprapuse linilor de flux ale procesului pentru a asigura claritate;

Pagina 81 din 101
- Intretaierea liniilor de flux ale procesului va fi evitata. Acolo unde este de neevitat, linia
verticala a fluxului se va intrerupe in dreptul liniei orizontale. Aceste intreruperi vor cat
mai mici posibil pentru a mentine vizibilitatea si o dimensiune uniforma;
- Toate liniile de flux ale procesului vor fi de grosime uniforma, nu vor fi ingrosari ale
liniilor de flux la intersectii. Grosimea liniei de flux va fi de 3 puncte (pixeli);
- Textele vor fi scrise cu minuscule. Exceptie vor face numele fiselor de echipamente
care vor fi scrise cu majuscule;
- Starea echipamentelor va fi inserata sub eticheta numelui simbolului corespunzator si
va oferi o indicatie de baza asupra starii. Vor fi folosite culori pentru indicatorul starii de
baza. Informatiile esentiale nu vor fi indicate doar prin culoare;
- Numele articolului si definitia starii vor fi amandoua inserate dedesubt sau in dreapta
simbolurilor echipamentelor. Acolo unde este posibila o alta pozitionare, va fi preferata
pozitia sub simbol;
- Simbolurile statice vor fi aratate in elementele sinoptice doar unde este nevoie pentru
ajutarea claritatii asupra intregului. Cand este necesar sa fie aratate simbolurile statice
acestea vor fi desenate in verde cu o bordura neagra, grosimea bordurii va fi 1 punct.
Exceptie de la acestea vor face vanele neanimate care vor fi aratate in mod transparent,
pe un fundal alb;
- Zonele selectionabile in orice parte a ecranului vor fi suprailuminate intr-un dreptunghi
verde atunci cand dispozitivul de marcat trece pe deasupra lor;
- Atunci cand este posibil, elemente comune ale sinoptiilor vor fi plasate in pozitii
consistente si vor include optiunile de ajutor, directie si sumarul alarmelor;
- Elementele sinoptice instantanee nu vor fi dimensionabile si vor aparea in cadrul
elementeleor sinoptice de detaliu intr-o pozitie care sa nu ascunda parti ale statiei la care
face referinta.

19.10.2 Vederea generala
Vederea generala este elementul sinoptic care va fi afisat in momentul initierii sistemului
pentru prima data. Va fi posibila intoarcerea la aceasta optiune a vederii generale din
oricare alt element sinoptic printr-o simpla actiune de la tastatura sau mouse.
Vederea generala va fi folosita ca poarta inspre elementele sinoptice de detaliu sau la
nivele mai scazute ale vederii generale, totul depinzand de complexitatea instalatiei.


Pagina 82 din 101
19.10.3 Vederea generala a procesului
Vederea generala a procesului va fi prevazuta pentru mai multe instalatii complexe,
acestea vor permite un acces direct inspre elementele sinoptice de detaliu. Instalatiile
mici vor avea functionabilitatea unei vederi generale a procesului combinata intr-o
vedere general principala.
Vederea generala a procesului va fi dezvoltata in asa fel incat sa se poate realiza
portretul amplasarii statiei fizice. Fiecare zona a statiei va fi ilustrata printr-o cutie in
elementele sinoptice, aratand linile fluxului procesului principal dintre zonele statiei.
Informatiile principale vor fi reprezentate in elementele sinoptice.
Elementele sinoptice de detaliu corespunzatoare vor fi selectabile printr-un clic al
dispozitivelor de punctare din cutiile corespunzatoare ce reprezinta zona de statie
necesara. Va fi posibila intoarcerea la vederea generala a procesului din orice element
sinoptic de detaliu printr-o singura actiune a tastaturii sau mouse.
Cutiile reprezentand fiecare zona a statiei vor fi un buton gri, avand o bordura rosie care
va fi vizibila atunci cand o alarma este prezenta in zona statiei. Alarmele generale ale
zonei pentru acest scop vor fi generate prin PLC si nu prin SCADA. Cand va fi clicat,
butonul va activa ecranul corespunzator.

19.10.4 Elemente sinoptice de detaliu
Detaliile sinoptice vor arata zone specifice ale procesului, la un nivel maxim de detaliu si
vor include reprezentarea tuturor linilor de flux relevante a procesului si echipamentului.
Orice functie de control a statiei trebuie operata din aceste elemente sinoptice.
Cand elementul sinoptic de detaliu este aratat de catre un element sinoptic al vederii
generele a procesului, un fisier parametru va fi accesat pentru detalierea dosarelor
partilor statiei in baza de date ce va fi folosita cu fiecare element al statiei de pe pagina.
Pagina de expresie pentru elementele individuale ale statiei va fi selectabila printr-un clic
al celui mai potrivit dispozitiv de punctare.

19.10.5 Elemente sinoptice instantanee
Elementele sinoptice instantanee vor fi accesibile pentru sinoptice detaliate si in mod
normal asociate elementelor statiei. Elementele sinoptice instantanee vor include pagini
de expresie, care vor facilita accesul catre orice proces al statiei sau control manual
corespunzator si deasemenea vor permite accesul catre date statistice ale statiei (de ex.:
ore lucru, numarul de porniri). In cazul aparaturii de masura si control, va fi posibila
accesarea datelor in timp real. Ecranele de expresie vor avea infatisare comuna (look
and feel).

Pagina 83 din 101
19.10.6 Simboluri
Simbolurile vor fi grafice si textele dinamice si/sau statice. Aceasta sectiune detaliaza
regulile pentru folosirea simbolurilor specifice si de creere a unora noi, conform
cerintelor.
Etichetele simbolurilor
Toate echipamentele dinamice ale statiei vor avea o eticheta simbol asociata. Acest
simbol va fi constituit din numele articolului, sub care va fi trecuta starea, ambele notatii
vor fi text Arial 10 puncte. Numele articolului va contine referiri la statie (de ex.: VA123) si
va fi scris cu majuscule, culoare neagra. Numele va avea un fundal rosu ce va fi vizibil
doar cand exista o alarma relativa la sectiunea corespunzatoare a statiei, acest
echipament de alarma comun va fi generat in PLC.
Starea va fi scrisa cu minuscule, de culoare neagra si va defini doar starea de baza.
Tipic pentru vane aceasta stare va fi Deschis, Inchis sau In miscare, pentru motoare va fi
doar In Lucru si Oprit. Starea nu va indica nivelul avariei. Daca apare o pierdere de
comunicatie, starea va aparea ca un dreptunghi gol.
Starea va fi completata de un patrat galben, cu bordura neagra care va deveni vizibil
atunci cand echipamentul statiei este sub control manual prin control de mana din
compartimentul de pornire, in control manual de la Interfata de operare locala (IOL) sau
controlul Manual al sistemului SCADA. Indicatia va fi o majuscula M, de culoare neagra,
cand este in control manual, o majuscula S cand controlul este asigurat de SCADA sau
o majuscula L cand controlul se face de la IOL. Cand subiectul este in control automatic
cutia si literele nu sunt valabile.
Eticheta simbolului va fi deasupra sau in dreapta echipamentului, de preferat va fi
deasupra. Orice alta pozitie a etichetei va fi acceptata cand nu exista alternative
rezonabile. Elementele sinoptice vor fi configurate astfel incat sa nu se creeze confuzie
asupra nici unei etichete carui echipament ii apartine.
Marimea textului
Vor fi utilizate doar doua marimi de text standard, ambele folosind Arial ca litera. Textul
utilizat pentru elementele sinoptice va fi de 20 puncte, toate celelalte texte vor fi de 10
puncte. Alte marimi de text nu vor fi acceptate. Textul nu va fi scalat in elementele
sinoptice sau simboluri.
Bordura simbolului
Simbolurile vor avea o bordura dintr-o linie neagra de 1 punct grosime. Grosimea
bordurii si vizibilitatea nu vor fi animate in niciun fel, doar in anumite cazuri culoare
bordurei poate avea caracteristici dinamice.
Grafice si texte

Pagina 84 din 101
Un simbol poate contine grafice sau texte care nu sunt animate. Obiectele statice vor
ramane mereu in aceiasi pozitie si stare si vor fi aratate transparent, cu o bordura neagra
(de ex.: vor aparea cu aceiasi culoare ca si fundalul elementelor sinoptice). Textul static
va fi alb, 10 puncte, minuscule Arial.
Textul dinamic
Textul dinamic se refera la textul care isi poate schimba dinamic continutul, sau poate
avea proprietati vizuale dinamice. Folosirea diferitelor culori sau sclipiri nu vor fi
acceptate ca proprietati dinamice. Textul dinamic va include starea, valorile numerale
dinamice si setarile de puncte.
Atunci cand apare o pierdere de comunicare orice text dinamic va apare ca un
dreptunghi gol cu bordura.
a) Proprietatea vizibilitatii
Cand proprietatea vizibilitatii unui text este folosita, va trebui sa domine peste toate
celelate proprietati asociate textului. Cand este folosita proprietatea vizibilitatii, aceasta
va fi controlata doar de un singur punct al bazei de date. Orice text care este selectatabil
prin dispozitive de punctare nu va folosi proprietatea vizibilitatii dinamice.
b) Culoarea dinamica
Asa cum a fost definit mai devreme culoarea textului nu se va schimba dinamic.
Culoarea este folosita ca mijloc static pentru a indica functia textului dinamic in pagina.
Textul dinamic care nu este un operator de setare de punct (de ex.: valorile
instrumentelor) va fi colorat in galben intr-un dreptunghi pe fundal negru. Acest fundal va
fi bordat cu o linie alba, 1 punct grosime.
Textul dinamic care este un operator al punctului de setare va fi alb pe fundal albastru si
va fi bordat cu o line alba, 1 punct grosime. Acest punct nu va fi facut punct intrare date,
dar va fi facut punct selectabil operator, deasupra sectiunii va aparea un patrat
instantaneu care va permite intrarea unui nou punct de setare.
Textele dinamice non-numerice, cum ar fi starea, vor fi negre pe culoare fundalului. Nu
va fi nicio linie in jurul textului dinamic non-numerice.
c) Precizia
Valoarea numeralelor dinamice va fi aratata cu cel putin 3 digiti semnificanti. Unde se
justifica, mai multi digiti semnificativi vor fi folositi. Va fi doar permisa afisarea valorilor
numerice cu o precizie mai mica atunci cand in valorile in chestiune sunt integrate valori
non-proces (de ex.: numarul de sarcini pentru o parte a statiei);
Precizia de afisare pentru parametrii din proces inclusiv debitele trebuie sa fie la acelasi
nivel cu indicarea locala a aparatului de la care provine semnalul.
d) Font

Pagina 85 din 101
Toate textele dinamice vor folosi litera Arial si vor avea dimensiunea de 10 puncte.
Textul nu va fi marit dinamic.
Grafice dinamice
Majoritatea simbolurilor contin cateva forme ale graficelor dinamice. Proprietatile
dinamice tipice folosite cu grafice sunt schimbarile de culoare, vizibilitatea si dinamica
incarcarilor. Urmatoarele sectiuni detaliaza metodele prin care grafice dinamice vor fi
folosite in generarea de simboluri.
Proprietatile vizibilitatii
Atunci cand proprietatile vizibilitati unui grafic sunt folosite, vor avea prioritate asupra
tuturor proprietatilor. Proprietatile vizibilitatii vor fi actionate doar dinspre un articol inspre
baza de date. Zonele ecranelor selectabile nu vor utiliza proprietatile vizibilitatiilor
dinamice.
Culoare
Culoarea va fi utilizata pentru a arata starea de baza a unui obiect al echipamentului, in
mod uzual intreg simbolul grafic va fi colorat. Culoarea bordurii unui simbol grafic
dinamic va fi animat pentru anumite echipamente, in mod normal doar negru si alb sunt
folosite. Statutul activitatii echipamentelor (de ex.: deschis pentru vane, in operare pentru
motoare) va folosi culoarea procesului corespunzator, cu o bordura neagra pentru
identificarea starii obiectului. Starea inactiva (de ex.: inchiderea unei vane, oprirea unui
motor) va folosi culoarea neagra cu o bordura alba pentru identificarea starii.
In cazul vanelor exista o a treia conditie, conditia de deplasare, cand sunt detectate
limitele de inchidere sau deschidere. Aceasta conditie va fi indicata prin culoarea
procesului cu o bordura neagra dar jumatate din vana va fi neagra cu bordura alba.
Un patrat negru cu o linie de grosime un punct in jurul unui simbol indica faptul ca o
piesa a statiei nu este sub control PLC (de ex.: selectia controlului manual). Acest statut
al echipamentului va fi de asemenea indicat.
In eventualitatea unei caderi a comunicatiilor, simbolul va fi roz cu bordura neagra.
Proprietatile umplerii dinamice
Proprietatile umplerii dinamice vor fi folosite pentru animarea articolelor valorii de baza
analogice pe elementul sinoptic, in general semnalele de nivel.
Cand proprietatile umplerii dinamice sunt folosite in cazul umplerii unei bare grafice in
stanga unui bazin static pentru 100% umplere si nimic pentru simbolul de umplere 0%.
Culoare de umplere va fi culoarea procesului. Fundalul zonei de umplere va fi negru.
Simbolul static (de ex. Bazinul) va fi gri cu o bordura neagra de 1 punct grosime. O
valoare analoaga scazuta va arata incarcarea 0% si o valoare crescuta va arata
umplerea 100%.

Pagina 86 din 101
In eventualitatea unei caderi a comunicatiilor va rezulta ca bara grafica va fi colorata in
roz.
Proprietatea de umplere a unui simbol va fi facuta doar in baza indicatiei din valoarea de
baza. Indicatia analogica din data de baze folosite pentru umplerea dinamica va fi
aratata si sub forma numerica in dreapta barii grafice, aceasta fiind in unitati ingineresti
sau procentaje.

19.10.7 Ecranul de navigare
Aceasta este o metoda prin care operatorul selecteaza mai multe elemente sinoptice in
pagina noua plina si apeleaza sinoptice instantanee din pagina plina a elementelor
sinoptice.
Navigarea sinopticelor de detaliu sau vedere generala
Este o cerinta prin care operatorul va fi capabil sa navigheze in jurul diferitelor sinoptice
SCADA repede si eficient. Aceasta va fi realizata cu ajutorul unui numar rezonabil de
selectii ale dispozitivelor de punctare sau tastaturii 4 selectii vor fi maximum cerut
pentru navigarea de la un element sinoptic catre oricare altul din sistem.
Metode de navigare intre ecrane vor fi:
- butoane functii importante aceste butoane cu functii vor fi selectabile folosind
tastatura sau dispozitive de punctare. Aceste functii vor fi folosite in mod general pentru
selectarea elementelor sinoptice standard din pagina intreaga si care vor fi selectionabile
din orice element sinoptic. Mai jos sunt butoane de functii propuse:
F2 vederea generala principala
F3 vedere generala a procesului (daca este nevoie)
F4 intoarcere/logare (la vederea generala principala)
F5 rezerva (proiect configurabil)
F6 rezerva (proiect configurabil)
F7 starea comenzii
F8 directia
F9 nivelul alarmei (nivel Inginer sau mai sus)
F11 sumarul alarmei
F12 resetarea alarmei

Pagina 87 din 101
Functiile ramase si care nu au nicio specificatie vor fi folosite functie de cerinte in proiect.
Lista specifica proiectului va fi inclusa in manualul SCADA al proiectului. Aceste functii
nu vor fi folosite pentru navigarea intre elementele sinoptice.
- Zone selectionabile
Unde este necesara accesarea unui nivel inferior dintr-un ecran (de ex. Din vedere
generala la detaliu, de la detaliu la un nivel inferior de detaliu), aceasta va fi indeplinita
prin folosirea zonelor selectabile dintr-un ecran. In mod normal, intr-o vedere generala a
procesului, sau a unui element sinoptic de detaliu condus inspre un element sinoptic de
detaliu nivel inferior, va fi un buton ce reprezinta o zona a statiei. Selectarea acesteia se
va face cu dispozitive de punctare care vor arata elementul sinoptic de detaliu
corespunzator zonei. O arie selectata va fi conturata in gri cand dispozitivul de punctare
este deasupra zonei, pentru a indica existenta unui nivel inferior al detaliului.
- Butoane pentru fereastra
Aceste butoane vor avea infatisarea unor butoane standard Windows asa cum sunt de
gasit in orice aplicatie Windows. Vor fi folosite pentru navigarea intre elementele
sinoptice ale aceluiasi nivel de detaliu, in mod normal urmarirea fluxului de proces.
Butoanele vor fi gri cu text negru. Textul va indica ecranul ce va fi expus de buton. Textul
va fi insotit de un simbol sinoptic care va indica ca este un buton de selectare pe ecran.
- Elementele sinoptice instantanee
Obiectele statiei din cadrul elementelor sinoptice vor fi selectate prin dispozitive de
punctare. Obiectele statiei care sunt selectabile vor fi conturate in gri atunci cand
dispozitivul de punctare este deasupra lor. Selectia obiectelor individuale din statie va fi
aratata pe un element sinoptic instantaneu. Acesta va fi un element sinoptic de tip panou
pentru cele mai multe obiecte ale statiei, de la care viitoarele elemente sinoptice
instantanee vor putea fi selectate folosind butoane pentru ferestre. Panoul va facilita
apelarea urmatoarelor optiuni:
- control instantaneu pentru a facilita controlul manual al obiectelor statiei, cand sunt
cele corespunzatoare;
- directie instantanee pentru aratarea tendintei in timp real a instrumentelor analogice
selectate ale statiei;
- PID instantaneu pentru aratarea parametrilor actuali din schema PID asociati unei
bucle de control;
- Statistici instantanee pentru a arata orele de functionare curente, numarul de porniri
etc, pentru un obiect al statiei.
Echipamentul statiei care are doar o optiune (de ex.:instrumente care nu au decat
informatii despre directie) va fi directionat catre elementele sinoptice instantanee
corespunzatoare fara a fi nevoie de un panou de acces. Doar un element sinoptic

Pagina 88 din 101
instantaneu se va deschide totdeauna. Cand este inchis un element sinoptic de detaliu,
elementele sinoptice instantanee care se deschid vor fi de asemenea inchise.

19.11 Baza de date SCADA
Baza de date este locul unde datele ce vor fi monitorizate de pachetul software SCADA
sunt precizate. Baza de date a pachetului software va folosi structura de fisiere Windows
pentru accesarea grupului de articole. Aceasta sectiune va detalia modul de gandire si
structura cerute de baza de date.

19.11.1 Structura articolelor
Structura articolelor pachetului software va fi esential pentru implementarea sistemului
SCADA. Articolele folosite in pachetul software reprezinta deopotriva valori reale, de ex.:
nivelul de umplere al bazinului, sau valori calculate interne sau simulate din pachetul
software.
Articolele de proces cunoscute si ca articole externe sau articole de putere sunt
localizate ca memorii impreuna cu PLC, de ex.: 4-20mA valoarea nivelului monitorului
ultrasonic dintr-un bazin. Aceasta valoare este transferata pachetului software prin bucla
de comunicare dintre PLC si sistemul SCADA.
Articolele interne sunt localizate ca memorii impreuna cu pachetul software aceastea
avand aceiasi functionalitate ca a PLC dar care pot fi calculate si modificate impreuna cu
pachetul software. Articolele interne impreuna cu pachetul software va fi aranjat sub
forma ierarhizata a articolelor de management impreuna cu pachetul software.
Articolele vor fi organizate in grupe de articole impreuna cu PLC si SCADA
complexitatea structurii de grup a articolelor va depinde de marimea instalatiei. De
exemplu, o instalatie mare cu mai multe zone independente va avea alocat un grup de
articole pentru fiecare zona grupul avand o denumire relativa la zona. Daca exista o
retea PLC atunci fiecare PLC va fi identificat individual in cadrul ierarhiei articolelor
manageriale si a grupelor de articole alocate fiecarui PLC.
Acesta va putea include un pachet al statiei ce grupeaza parti ale instalatiei. In instalatiile
mici de multe ori cu un singur PLC va fi indicat sa se restrictioneze folosirea grupelor
de articole pentru diferite componente independente ale statiei.
Fiecare componenta independenta a statiei (de ex.: vane, motor, instrumentatie etc), va
avea un nume de grup al articolelor, unic. Numele grupului de articole al statiei va fi
generat de statia de referinta (de ex.:VA123, FIT234). Este esential ca aceasta structura
sa fie unitara in vederea utilizarii simbolurilor standard.

Pagina 89 din 101
Articolele generale care nu fac referire la instrumentatie (de ex.: puncte de setare,
comenzi de anulare etc) vor fi incluse intr-un grup general al fisierului zonal al statiei, sau
intr-un fisier tip atunci cind fisiere ale zonelor statiei nu sunt folosite.
Vor fi generate doua tipuri de fisiere, dupa cum urmeaza:
- securitate acest fisier va contine orice articol intern necesar sigurantei functionalitatii
instalatiei, in general pentru nivelul de Logare sau grupul Logare. Acest fisier va fi
furnizat ca parte a configuratiei SCADA;
- intern acesta va contine orice articol care nu este un obiect specific statiei dar este
necesar interior. O configuratie a acestui fisier va fi prevazuta, viitoare articole putand fi
adaugate la cerere.

19.11.2 Articolele obiectelor statiei
Fisierele elementelor statiei vor contine nume comune articolelor pentru un tip dat al
obiectului statiei. In mod normal, de exemplu, o vana va contine urmatoarele articole:
- numele vanei;
- deschisa;
- inchisa;
- in parcurs;
- deschis;
- inchis;
- disponibila;
- manual IOL;
- manual SCADA;
- avarie la deschidere;
- avarie la inchidere;
- limita avariei;
- declansare;
- avarie generala;
- confirmare comanda
Aceste articole vor exista in grupul corespunzator al fiecarei vane. Aceasta va permite
simbolurilor generate pentru a folosi o structura de nume a articolelor comuna doar

Pagina 90 din 101
grupului de nume inlocuit. Aceasta va fi de ajutor in cazurile particulare cand folosim
acelasi semn grafic pentru mai multe zone identice din statie.

19.12 Alarmarea
Aceasta sectiune va detalia standardul strategiei alarmarii si implementarii. Mesajele de
alarma sunt identificate ca Mesaje Tip si Mesaje Distinctive impreuna cu pachetul
software pentru configurarea mesajelor de alarmare. Mesajele Tip (impreuna cu
Mesajele distinctive) definesc culorile cu care sunt reprezentate mesajele. Cele Tip
specifica cand un mesaj a venit, cand pleaca si daca a fost adus la cunostiinta. Mesajele
vor fi declansate cand Mesajul Impuls alocat in prealabil in aria Articolele de Mesaj a fost
initiat de existenta unei alarme.

19.12.1 Gravitatea alarmei
Gradul de alarmare poate fi setat din pachetul software ca un mesaj tip.
Au fost anticipate trei grade de alarma, dupa cum urmeaza:
- Gravitate 1 RIDICATA
Acest nivel de gravitate va fi folosit pentru indicarea alarmelor de o anumita natura.
Aceasta va include orice alarma avand consecinte operationale serioase, in mod normal
de stopare a procesului. Incluse in aceasta vor fi alarmele ce reflecta o pierdere a
comunicatiei sau o pierdere a controlului. Un eveniment precum ambele pompe aflate in
lucru/asteptare au avarie poate fi considerata o alarma de gravitate 1. Orice alarma duce
la ridicarea gradului de siguranta a personalului si de aceea va folosi aceasta gravitate.
- Gravitate 2 MEDIE
Acest nivel al gravitatii va fi folosit pentru indicarea alarmei care are un efect
atotcuprinzator asupra operarii statiei dar nu va duce la oprirea procesului. Desi procesul
nu a fost oprit, cateva forme de actiuni coercitive vor fi necesare. Un exemplu de
gravitate a acestei alarme ar putea fi avarierea unei pompe in stadiu lucru/in asteptare.
- Gravitate 3 SCAZUTA
Acest nivel al gravitatii va fi folosit pentru indicarea alarmelor ce nu afecteaza
functionarea statiei. Acestea nu necesita o actiune coercitiva imediata. Acest nivel poate
fi folosit pentru in caz de alarme obisnuite.


Pagina 91 din 101
19.12.2 Generarea alarmei
Exista intentia ca toate alarmele sa fie generate din PLC si apoi trecute in SCADA ca
semnale digitale. Aceasta (SCADA) va include nivele de alarma analogice care nu pot fi
generate prin sistemul SCADA., dar pragurile de alarmare trebuie sa fie ajustabile in
SCADA si descarcate in PLCurile respective. Aceste praguri de alarmare vor fi stabilite
prin sistemul SCADA inainte de a fi descarcate catre PLC, si se va implementa si un
control de plauzabilitate (de exemplu: pentru un nivel de rezervor, in gama 0-5 m,
operatorul SCADA poate ajusta pragul de alarmare preaplin, intre 4.2 si 4.95 m de
exemplu, dar nu poate seta pragul la 5.1 m-un mesaj de roare va fi generat la
introducerea setarii).
Obiectele statiei care vor avea mai multe alarme asociate lor vor avea si o alarma de
avarie generala care va fi generata prin PLC. Reciproca este valabila si pentru alarma
generala a statiei. Aceste alarme generale vor fi folosite in elementele sinoptice pentru a
indica o alarma a unui obiect al statiei (un patrat rosu in jurul numelui articolului) si o
alarma de zona intr-un element sinoptic de vedere generala a procesului (bordura rosie
in jurul zonei patratului). Aceste alarme generale nu vor fi configurate prin PLC ca
impulsuri de alarma pentru a evita aparitia a doua alarme in manseta alarmelor.
Impulsurile de alarma vor fi pozitionate dupa cum s-a stabilit mai inainte odata cu
Structura de Date PLC.

19.12.3 Expunerea alarmelor
Vor fi trei metode de expunere a alarmelor:
Bara de alarme
Bara de alarme va apare la butonul fiecarui element sinoptic de pagina intreaga, afisand
ultimele trei alarme recente din sistem. Aceasta va include afisarea numelui articolului
(pentru indicarea zonei statiei), descrierea articolului (ce va include referinta
caracteristica a articolului statiei), timpul la care alarma s-a declansat si timpul la care a
fost confirmata. Confirmarea alarmei va ramane pe bara pana cand va fi stearsa sau
inlocuita de alarme recente.
Inventarul alarmelor
Inventarul alarmelor va fi accesibil de pe orice element sinoptic de pagina intreaga (F11)
si va contine, pana la umplerea foii, alarmele intr-o forma similara celor expuse pe bara
de alarme. Aceasta pagina va contine facilitatea derularii daca exista mai mult de o
pagina de alarme. Dupa inchidere, expunerea va reveni la pagina la care a fost apelata.
Alarmele vor ramane pe pagina atata timp cat sunt curente sau nu au fost confirmate.
Alarmele aratate in pagina inventar vor putea fi aranjate dupa cum este necesar.
Jurnalul alarmelor

Pagina 92 din 101
Jurnalul alarmelor va arata toate alarmele indiferent de faptul ca sunt curente. Lungimea
acestui jurnal de alarme poate fi configurat, si intentia este de a fi configurat o data la
doua zile. Structura jurnalului de alarme nu este configurabila.
Blocarea alarmelor
Blocarea alarmelor poate fi facuta prin PLC. Alarmele sunt in mod normal anulate de un
impuls comanda de la SCADA. Aceasta va putea fi facuta si din buton de resetare prin
comanda cu fir sau de la IOL. Alarmele vor fi confirmate intr-o pagina inventar. Ele vor
putea fi confirmate individual sau pe pagina.

19.13 Securitate
Siguranta SCADA se va baza prin folosirea Codurilor de Securitate si a Conturilor de
Utilizator.

19.13.1 Coduri de securitate utilizatorul administrator
Alocarea autorizatiilor este controlata de catre functia utilizator administrator, unde
autorizatiile sunt acordate conform nevoilor utilizatoriilor de sistem la diferite nivele.
Cand un utilizator se va lega in sistem, accesul ii va fi dat doar pentru acele functii
autorizate de catre utilizatorul administrator toate celelalte ii vor fi interzise.

19.13.2 Grupe de utilizatori
Grupele de utilizatori opereaza in conjunctie cu autorizarea sectiunii precedente. Fiecare
utilizator va avea identitate individuala de utilizator ID si o parola. Fiecare utilizator va fi
identificat ca apartinand unui grup aratat mai jos si va avea definita autorizatia indicata.
In statiile mari va fi posibila repartizarea mai multor grupe cu diferite coduri de acces, de
ex.: grup de supervizare. Urmatoarele vor fi orientative pentru accesul permis fiecarui
grup de siguranta.
- Operator:
Grupul utilizatorilor Operator va fi capabil sa vada toate ecranele si sa navigheze in jurul
sistemului. In plus, va fi posibil sa aduca modificari minore punctelor de setare si partilor
de control din statie. Operatorul va fi abilitat sa confirme si anuleze alarme.
- Inginerul
Grupul utilizatorilor Inginer vor avea acces securizat similar grupului Operator. In plus,
grupul utilizatorilor Inginer va fi abilitat sa regleze si editeze configuratii si parametri, de
ex.: ecrane, articole, alarme, directii etc.

Pagina 93 din 101
- Administrator
Administratorul va avea acces la toate zonele sistemului. Aceasta include abilitatea de a
inchide WinCC si intoarcerea la sistemul de operare. In mod normal va fi singurul
administrator in orice parte a instalatiei. Orice nou cont de utilizator sau modificari ale
codurilor de acces, vor fi configurate de catre Administrator.

19.13.3 Consideratii generale de securitate
Toate instalatiile trebuie sa intre in modul de operare (run mode) atunci cand sistemul
este pornit. Bara de sarcini va fi auto-ascunsa in fisierele de setare Windows. Abilitatea
de a comuta aplicatii, folosind Ctrl_Alt_Esc sau Ctrl_Shift_Esc de expunere a menu-ului
de start Windows, vor fi anulate in modul de pornire. Acestea vor fi anulate din fisierul
proprietatile computerului (Computer Properties), in modul editare.
Un buton va fi configurat sa permita doar Administratorului inchiderea software SCADA.

19.13.4 Siguranta Windows
Sistemul de operare va fi configurat pentru cel putin doua conturi de utilizatori Windows,
adica, Administratorul de sistem si Operatorul de sistem.
Administratorul de sistem va avea acces total la sistemul de fisiere Windows, la toate
componentele administrative si de securitate etc, ale sistemului Windows. Parola nu va fi
niciodata distribuita dincolo de cei a caror necesitate este definita. Contul Administratorul
de sistem va fi folosit doar pentru efectuarea schimbarilor din sistem. Odata configurat,
sistemul va fi operat din contul Operatorului de sistem.
Operatorul de sistem este contul care va fi folosit in general pentru sistemul SCADA si
de aceea va oferi acces limitat catre sistemul Windows. Odata cu logarea, sistemul se va
auto-incarca si executa. Doar anumite aplicatii asociate vor avea privilegiu rularii cand
sunt apelate.
(Nota: Conturile de utilizator de sistem Windows mai sus prezentate nu trebuie
confundate cu grupurile de utilizatori descrise mai devreme in acest document.)
Aditional, sistemul nu va permite functia auto-run a DVD-urilor.
Configurarea rindurilor de functii a registrelor este singura metoda de anulare a functiei
Auto-run.
Sistemul va trebui de asemenea sa fie protejat impotriva infectiei cu virusi. Va fi instalat
un program de protectie contra virusilor on-line (avand ultima data de baza a virusilor).


Pagina 94 din 101
19.14 Inscrierea datelor
Inscrierea datelor presupune doua functii separate va fi folosit pentru ambele,
informare si tendinta datelor in timp.
Inscrierea datelor se va face folosind particularitatile ciclice a unei functii de inscriere ce
permite cicluri diferite de timp pentru colectarea si arhivarea datelor. In mod normal,
fisele cu date noi vor fi deschise la miezul noptii a fiecarei zile. Optiunea de stergere a
fisierelor cu date inscrise va fi aplicabila. Perioada de timp pentru stergere va fi setata si
aprobata in baza unui proiect specific, de regula, la 28 de zile.
Afisarea trendurilor
Trendurilor vor fi reglate ca indici istorici si de timp real. Indicii de timp real vor fi, in mod
normal, folositi pentru instrumentatia singura, si vor fi afisati ca elemenete sinoptice
instantanee. Indicii vazuti din menu-ul de indici (selectarea F8 cand elementele sinoptice
sunt pagina intreaga) vor fi indici de timp, istorici.
Indicii istorici vor umple aproape toata pagina si vor avea incluse butoane inainte/inapoi
pentru vizualizarea datelor mai vechi. Lungimea datelor expuse la o vizionare poate fi
configurata individual. Reglarea de baza este pentru 8 ore. Culoare fundalului va fi alba,
pentru evitarea consumului de cerneala atunci cand indicii sunt tipariti. O configuratie cu
nu mai mult de 6 penite va fi folosita in acelasi indice istoric si se va avea grija ca sa se
asigure un contrast adecvat functie de culoarea penitei.
Rapoarte
Vor fi redactate rapoarte de tipul zilnic/saptamanal/lunar.
Daca este nevoie, rapoarte declansate de evenimente timp (de ex.: zilnic, saptamanal
etc) vor fi configurare pentru generarea rapoartelor.
Toate rapoartele vor fi configurate pentru printarea ambelor automat, pe o baza
adjustabila de timp sau la cerere.

19.15 Cuplarea cu viitorul sistemul scada regional
Cuplarea cu sistemul SCADA regional care va fi dezvoltat in viitor se va baza pe
protocolul deschis de comunicatie tip OPC.
Pentru cuplarea la un sistem SCADA central sau regional, care nu este parte a acestui
contract de lucrari furnizorul va asigura:
- interfata de date separata de tip Ethernet pentru cuplarea la o retea de tip
WAN/VPN prin intermediul unui router pentru schimbul de date cu un nivel ierarhic
superior
- server de date de tip OPC pentru schimbul de date cu alte sisteme

Pagina 95 din 101
- orice alte componente hardware si necesare pentru accesarea datelor de pe un
calculator la distanta prin protocol OPC. Se vor include toate componentele si licentele
necesare a rula atit pe sistemele din cadrul acestei lucrari cit si pe viitorul calculator
SCADA Central astfel incit viitorul calculator SCADA sa poata accesa datele de la
prezentul sistem ca si cum ar accesa un server OPC local (nu se accepta solutiile de tip
remote OPC prin DCOM datorita problemelor pe care le au acestea cu retelele de tip
WAN)
- softurile pentru realizarea interfatarii vor trebui sa poata rula pe orice platforma
Windows (XP/2003 Server/2008 Server / Windows 7 atit pe variantele de 32 de biti cit si
pe cele de 64 biti)
- o data cu livrarea licentelor necesare furnizorul va livra si baza de date configurata
a serverului OPC astfel incit clientii OPC sa aiba acces la toate tag-urile din aplicatie.
- Sistemul va fi livrat cu toate componentele necesare configurate astfel incit dupa
punerea in functiune sa fie posibila integrarea directa in sistemul SCADA regional fara sa
mai fie nevoie de suport din partea executantului lucrarii de fata.
- la punerea in functiune furnizorul va demonstra functionarea viitoarei interfatari cu
ajutorul unui laptop sau a unei unitati de test.
- Furnizorul prezentului sistem raspunde in intregime de integrarea in viitorul sistem
SCADA si, daca este necesar, va colabora cu cistigatorul licitatiei pentru sistemul
SCADA regional pentru a asigura interfatarea completa.(????-nu ai cum sa raspunzi
pentru ce face altul!)

19.16 Date destinate masuratorilor / monitorizarii
In principiu, sistemul de masura si control (AMC) va asigura monitorizarea si controlul
intregului proces tehnologic de epurare, si va sprijini operatorul prin simplificarea
bilanturilor masice cum ar fi, de exemplu, cel al solidelor in suspensie.
Cerintele prezentate mai jos, in cadrul acestei Sectiuni, se refera la echipamentele strict
destinate procesului tehnologic. Echipamentele care nu afecteaza direct procesul
tehnologic (cum ar fi echipamentul de conditionare a aerului din birouri) nu sunt incluse
in descrierea de mai jos si, prin urmare, nu vor fi conectate la AMC si la sistemul
SCADA.
Controlul, operarea si protectia diverselor echipamente (cum ar fi pompe de orice tip si
destinatie, suflante, compresoare de aer, motoare electrice in general, etc.) va fi realizata
prin intermediul unei retele PLC de comunicatie la punct fix pe infrastructura de cabluri
electrice montata in panourile electrice locale. Datele din cadrul retelei de tip PLC vor fi
transferate prin intermediul unor Unitati Terminale Comandate la Distanta (RTU) catre
sistemul SCADA, ce va fi instalat in cladirea administrativa (AB), in vederea procesarii si

Pagina 96 din 101
inregistrarii dar si pentru automatizarea si controlul de la distanta al ciclului tehnologic.
Panourile electrice locale vor fi echipate cu interfata om/masina cu taste si butoane,
pentru a permite operatorului sa intervina manual si sa preia controlul echipamentului
respectiv (trecere din sistem automat in sistem manual).
Tipul, amplasamentul si numarul aparatelor de masura va fi determinat de catre
Antreprenor, dar, ca o conditie minimala, va respecta cerintele prezentate mai jos.
Proiectul va include dispozitive de prelevare automata a mostrelor pentru masurarea
diferentiala a debitelor de la intrarea si iesirea statiei. Dispozitivele de prelevare vor fi
permanent instalate.

19.16.1 Armaturi si stavilare
Toate armaturile si stavilarele, de orice tip si destinatie, vor fi echipate cu actionari
corespunzatoare (manuale/automate) cerintelor de proces, avand, din constructie,
limitatoare de cursa.
Informatiile cu privire la pozitia armaturii vor fi urmatoarele:
- Armaturi ce nu sunt destinate pentru reglarea debitelor: Total deschis/Total inchis
- Armaturi destinate reglarii debitului: Total deschis/Procent deschidere/Total inchis

19.16.2 Pompe si motoare electrice
Momentul de timp in care motorul a fost pornit si / sau oprit va fi inregistrat, impreuna cu
timpul total de functionare.
Atunci cand pompele (si motoarele, in general) sunt montate in paralel cu un echipament
de rezerva, sistemul va permite permutarea ciclica automata a unitatii de rezerva.
Deasemenea, se va tine seama si de urmatoarele cerinte:
- Toate pompele vor fi protejate impotriva functionarii uscate, prin amplasarea judicioasa
a traductorilor de nivel sau printr-un sistem de masura a nivelului. Traductoare de nivel,
sau sisteme de masura a nivelului vor fi prevazute la pompele a caror functionare este
determinata de nivelul de apa din structurile de retinere a apei (rezervoare etc).

19.16.3 Masuratori ale debitelor
Debitul va fi masurat si inregistrat continuu in cadrul urmatoarelor locatii:
- La intrarea in Statie,
- La iesirea din Statie

Pagina 97 din 101
- Orice locatie unde debitul este evacuat din procesul de epurare (Namolul destinat
recircularii sau ingrosarii, deshidratarii)
Vor fi masurate, eventual, si alte debite in cazul in care se impune automatizarea
functionarii unui echipament electromecanic.

19.16.4 Masuratori ale nivelului
Nivelele vor fi inregistrate si procesate continuu, cel putin in urmatoarele locatii:
- In cazul unei statii de epurare:
Gratare
Decantoare primare, decantantoare secundare, Bazine de indepartare pe cale biologica
a fosforului BioP, de nitrificare N si denitrificare DN.
Stocarea namolului in exces
Bazine de preparare a reactivilor chimici
Vor fi masurate, eventual, si alte nivele in cazul in care se impune automatizarea
functionarii unui echipament electromecanic. Antreprenorul are libertatea de a propune si
alte locatii de masurare, in functie de sistemul SCADA pe care doreste sa il
implementeze.

19.16.5 Bilanturi masice
Concentratia de substanta uscata din namolul recirculat si cantitatea recirculata de
substanta uscata (cu exceptia substantei uscate din namolul in exces) vor fi inregistrate
continuu.
In plus, debitul de namol in exces va fi inregistrat separat.

19.16.6 Alte masuratori
La intrare in Statie:pH, temperatura;
In bazinele de aerare: Oxigen dizolvat, Suspensii solide (SS);
Pe fluxurile de namol: Suspensii solide (SS);
Orice alte masuratori necesare pentru functionarea in parametrii a statiei de epurare.
La iesirea din fiecare Statie: Toate masuratorile necesare in concordanta cu legislatia
nationala.


Pagina 98 din 101
19.17 Sisteme de securitate
In Statia de Epurare, Antreprenorul va instala un sistem de de securitate a incintei care
sa previna si sa alarmeze patrunderea in incinta din exterior a persoanelor neautorizate.
Sistemul va realiza alarmarea centralizata pentru intreg perimetrul amplasamentelor
impotriva oricaror patrunderi neautorizate in incinta.

20 TESTAREA
Antreprenorul va prevedea necesarul de Fise test pentru inregistrarea rezultatelor de la
testele de receptie calitativa a lucrarilor electrice.
Intregul set al formularelor de testare va fi inaintat Inginerului pentru aprobare inainte de
implementarea programului de testare-receptie.
Antreprenorul va inainta urmatoarele fise de TEST:
- certificate de Test ale Instalatiei Electrice (cu inserarea standardelor relevante);
- date ale Testelorului Instalatiilor Electrice
- intrerupatoare si tablouri de distributie
- iluminatul si instalatie de mica putere
- transformatoare de putere
- motoare
- rezistenta de izolatie a motorului
- instalarea cablurilor
- rezistenta electrozilor impamantarii
- impedanta buclei de legare la pamant si continuitatea impamantarii
- proceduri de test ale impedantei buclei de legare la pamant si continuitatea
impamantarii
Antreprenorul va indeplini cel putin testele de mai sus, orice test cerut de un echipament
particular/sistem construit si oricare test cerut de Inginer. Inainte de inceperea periodei
de testare, Antrprenorul va inainta Inginerului un set de buletine de test, pentru intreaga
gama de steste pe care le are in vedere pentru instalatie.
Valorile acceptate ale testelor vor fi cele stipulate in standardele relevante si specificatii,
impreuna cu orice valoare statuata in specificatiile proiectarii. Orice discrepanta
descoperita in valorile testelor de acceptanta de catre Antreprenor va fi rezolvata de

Pagina 99 din 101
catre Inginer, a carui interpretare va fi finala. Niciun echipament nu va fi reglat pentru
lucru pana cand testele asociate circuitelor nu au fost satisfacatoare.
Antreprenorul va pune la dispozitie intregul necesar pentru lucru, utilaje, instrumente de
testare, materiale temporare si alimentare electrica pentru indeplinirea testelor.
Vor fi folosite echipamente testate ale proprietarului, cu verificarea in ultimile 12 luni si
etichetate. Instrumente de masura etichetate doar cu acceptabil/respins nu vor fi
acceptate.
Toate testele continuitatii impamantarii, impendantei buclei de legare la pamant si
rezistenta electrodului impamantarii vor fi observate vizual de catre Inginer.

20.1 Testarea periodica a motoarelor
Antreprenorul va efectua teste periodice ale rezistentei de izolatie a infasurarilor,
masuratori executate la intervale de 4 saptamani, incepute odata cu furnizarea motorului
in santier si continuate pana la testul final imediat inainte de conectare.
Rezistenta de izolatie se va efectua intre fiecare faza si carcasa motorului.
Motoarele vor fi testate la urmatoarele tensiuni:

20.2 Continuitatea inelului conductoarelor circuitului final
Testarea va fi facuta pentru verificarea continuitatii tuturor conductoarelor (inclusiv
conductoarele izolate) ale fiecarui circuit final.

20.3 Continuitatea conductoarelor izolate
Fiecare conductor izolat va fi testat separat la influenta electromagnetica electric si
conectarea corecta. Testul va include toate conductoarele si toate partile conductoare
externe folosite la legaturile echipotentiale.

Tensiune motor Tensiune test Rezistenta minima
230 500 10 M
400 1000 10 M

Pagina 100 din 101
20.4 Rezistenta electrodului de legare la pamant
Rezistenta tuturor electrozilor de legare la pamant, inclusiv a acelora prevazuti pentru
protectia anti-statica si de paratraznet a echipamentelor va fi masurata.
Valorile admisibile maxime pentru fiecare sistem vor fi:

20.5 Testul rezistentei de izolatie
Testarea izolatiei va fi efectuata la toate cablurile, intre fiecare faza si pamant, dupa ce
au fost facute capetele terminale, dar cu conductoarele deconectate de la echipament.
Tensiune de test si valoarea minima a rezistentei izolatiei va fi:
Tensiune cablu Tensiune test Rezistenta minima
Pana la 500 500 1 M
Testarea rezistentei izolatiei va fi facuta pe circuitele complete de iluminat si a celor de
putere mica, intre faze si intre fiecare faza si pamant . Se vor lua precautii pentru
asigurarea ca echipamentele nu vor fi avariate pe perioada testului, cum ar fi: lampi,
echipament electronic de joasa tensiune si instrumentatie.

20.6 Impedanta buclei de legare la pamant
Testarea impedantei buclei de legare la pamant se va face la toate circuitele.
Pentru circuitele de iluluminat este suficienta masurarea impedantei buclei de legare la
pamant de la punctul de alimentare la punctul de impamantare cel mai indepartat.
Unde nu este data o valoare a impedantei buclei de legare la pamant pentru un circuit,
valoarea masurata va fi astfel incatin cazul caderii impamantarii:
- dispozitivul izolat ce asigura mufele de iesire trebuie sa deconecteze mufele in cadrul
valorilor din BS7671:2001;
Sistem Rezistenta maxima
Siguranta impamantarii 1
Impamantare paratraznet 4
Impamantare statica 4
Sistem combinat
Cea mai mica valoare asistemelor
separate ce formeaza un sistem
combinat.

Pagina 101 din 101
- dispozitivul izolat ce asigura doar echipamentele fixe va deconecta echipamentul in 5
secunde.
Masuratorile impedantei buclei de legare la pamant pot fi facute din puncte de referinta
selectate ale retelei, care au o impedanta a buclei cunoscuta. Masuratorile vor include
partile buclei de la partea de intrare a alimentarii care panou de comanda sau panoul
control motor, cablurile de legatura, legaturile conductoarelor, electrozi impamantarii si
calea de retur a impamantarii.
20.7 Operarea dispozitivelor ce lucreaza cu curent rezidual
Este prevazuta protectia impotriva atingerilor indirecte prin dispozitive curentului rezidual.
Eficienta acestora va fi verificata printr-un test simulat la o conditie de avarie
corespunzatoare si in mod independent fata de orice conditie de testare inglobate in
dispozitiv.

UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMNIEI INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013




Preambul la costuri de operare,
garanii, fie tehnice i liste generale

2011

uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Preambul la costuri de operare, garanii, fie tehnice i liste generale

Pagina 2 din 7

CUPRINS

1 INSTRUCTIUNI GENERALE 3
2 LISTE DE GARANTII 4
2.1 Filozofie 4
2.2 Costurile de operare 4
3 PROPUNEREA TEHNICA A OFERTANTULUI 6
3.1 Informatii tehnice asupra instalatiilor de proces 6
3.2 Alte materiale 6
3.3 Caracteristici ale sistemului 6
3.4 Documentatia 6
3.5 Caracteristici ale echipamentelor mecanice si electrice 7


Pagina 3 din 7

1 INSTRUCTIUNI GENERALE
Aceste cerinte se refera la Listele si Fisele tehnice din Volumul 3, Sectiunea 2.
Ofertantilor li se cere sa prezinte detalii ale ofertelor asa cum sunt prezentate in Liste si
in Fisele tehnice.
Daca spatiul disponibil al oricarei liste, fise tehnice de oferte este inadecvat, ofertantii pot
aplica pagini suplimentare pentru a fi in conformitate cu cerintele ofertelor. Astfel de
pagini suplimentare pot fi numerotate individual conform cu urmatorul paragraf de
dedesubt, referitoare la liste/fise tehnice si atasate listelor/fiselor tehnice
corespunzatoare sau altfel incluse in asa fel incat sa nu fie neglijent separate de oferte.
Aceste referinte sunt doar pentru indrumare.
Daca o informatie nu este aplicata de Ofertant, cuvintele NU ESTE APLICABIL trebuie
introduse. Daca se considera necesar de catre Ofertant, acesta poate adauga o
explicatie pentru care informatia nu este aplicabila.
Astfel stabilite, toate datele financiare trebuie date in Modalitati de Plata stabilite in
Anexa ofertei. Extrasele de cont originale de la banca trebuie atasate pentru referinta.
Documentele/certificatele atasate, intotdeauna trebuie insotite de o traducere relevanta
in limba Procedurii.
Atentia Ofertantului este indreptata asupra faptului ca precizia raspunsurilor la
chestionare, deplinatatea lor si documentatia atasata vor fi luate in considerare in
evaluarea ofertei.
De asemenea, atentia Ofertantului este indreptata asupra faptului ca lipsa unor date
poate cauza dezacordul in paragrafele raportate la evaluare.
Textul italic sau textul intre paranteze [ ] este text explicativ si trebuie indepartat din
documentul final.
Listele sau fisele tehnice care nu sunt prezentate sub acesta sectiune nu necesita
instructiuni speciale pentru fi completate.
Numerotarea paginilor suplimentare
Paginile suplimentare vor fi numerotate in partea dreapta jos a paginii :
In cazul adaugarii de pagini suplimentare la aceeasi fisa tehnica, numarul paginii va fi
numarul de referinta al fisei tehnice urmat de -1, -2 si asa mai departe. De exemplu
Fisa tehnica12-1, Fisa tehnica 12-2
Cazul tipic este atunci cand textul introdus in Fisa tehnica se desparte pe partea cealalta
a paginii.

Pagina 4 din 7

In cazul adaugarii unei a doua copii a aceleasi Fise tehnice, numarul de referinta al celei
de a doua copii va fi numarul de referinta al Fisei tehnice urmat de /a,/b si asa mai
departe.De exemplu Fisa tehnica 12/a, Fisa tehnica 12/b.
Cazul tipic este atunci cand copiile aceleasi Fise tehnice sunt supuse pentru examinare
de toti membrii unui Consortiu, sau cand aceeasi Fisa tehnica acopera diferite subiecte.
Cand ambele cazuri de mai sus se intampla, paginile vor fi numerotate tipic Fisa tehnica
12/a-1,Fisa tehnica 12/a-2 si asa mai departe, si Fisa tehnica 12/b-1, Fisa tehnica 12/b-2
si asa mai departe.
2 LISTE DE GARANTII
2.1 Filozofie
Evaluarea Ofertei se va face tinand cont atat de costurile de capital, cat si de costurile
de exploatare. Costurile de exploatare tin cont de toate consumabilele pentru fiecare
statie de epurare, care includ costurile semnificative cu energia, dar si de alte
consumabile precum substantele chimice pentru dezhidratarea namolului si costurile
pentru transportul namolului.
Antreprenorul va alege echipamentul conform cerintelor tehnice astfel incat sa furnizeze
Angajatorului Statii de epurare ale caror costuri de capital si exploatare sunt optime.
Garantiile furnizeaza marje rezonabile pentru componentele individuale, dar o marja
stricta pentru consumabilele in ansamblu. Astfel, este de competenta Antreprenorului sa
asigure eficienta necesara fiecarei statii de epurare, care pe termen lung este la fel de
importanta pentru Angajator ca si costurile de investitii. Acesta inseamna ca totalul
costurilor de operare, care se va conforma conditiilor din Oferta, va fi calculat in limite
mai stricte decat cele acordate pentru consumabilele din celelalte garantii.
2.2 Costurile de operare
Ofertantul va completa si va semna fiecare din Listele de Garantii (Lista 1 pana la Lista
7, Lista 8 pana la Lista 14, Lista 15 pana la Lista 21,). Aceste garantii vor satisface
Specificatiile tehnice si sunt obligatorii.
Valorile garantate vor fi verificate de catre Angajator prin teste pe perioada de notificare
a defectelor in concordanta cu procedurile legale si cu clauzele contractuale.
Indeplinirea parametrilor calitativi ai efluentului din Volumul 2, Capitolul A1, sectiunea 2 -
Specificatie Proiectare, constituie preconditie la indeplinirea garantiilor asumate in Listele
de Garantii.
Ofertantul va pregati un calcul plauzibil si transparent al costurilor anuale de exploatare

Pagina 5 din 7

Costurile anuale de exploatare vor fi in mod clar deduse din debitele si incarcarile cu
substante poluante asa cum sunt stipulate in Volumul 2, Capitolul A1, sectiunea 2 -
Specificatie Proiectare.
Se vor intocmi costurile pentru 2 situatii si anume:
Situatia 1 - in care incarcarea variaza intre 0,9 si 1,1 din debitul mediu zilnic
Situatia 2 - in care incarcarea variaza intre 0,8 si 0,9 din debitul mediu zilnic
procesul tehnologic ales si proiectat de catre Antreprenor, cantitatile reziduuri si
namol rezultate ce vor fi evacuate vor fi calculate de catre Antreprenor pe baza
proiectului sau,
necesarul de energie si consumul rezultat vor fi calculate de catre Antreprenor si
vor avea la baza pe proiectul acestuia;
toate substantele chimice si cantitatile de consumabile necesare vor fi calculate de
catre Antreprenor si vor avea la baza pe proiectul acestuia;
Calculul detaliat va fi prezentat anexat la Oferta, iar principalele rezultate vor fi introduse
in listele pentru costurile de operare.
Perioada de Notificare a Defectelor este de minimum 12 luni de la data emiterii
Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor. In timpul acestei perioade, Autoritatea
Contractanta va analiza pe esantioane proportionale cu debitul la fiecare 24 de ore cu
cel putin patru prelevari individuale raspandite pe cursul unei zile calitatea la intrarea si
iesirea din statie. Componentele de consum corespunzatoare (energie electrica, consum
de polimeri, productia de namol si continutul in SU al namolului) vor fi inregistrate pentru
calcularea costurilor de exploatare. Toate rezultatele vor fi trimise si Antreprenorului.
Daca conditiile contractuale sint indeplinite pe parcursul a 12 luni se va intocmi Procesul
Verbal de Receptie Finala si se va emite Certificatul de Receptie Finala.
Daca exista abateri in indeplinirea cerintelor contractuale Angajatorul va notifica imediat
Antreprenorul si poate lua decizia extinderii Perioadei de Garantiei la 24 de luni.
La data notificarii se intrerupe Perioada de Notificare a Defectelor, Antreprenorul fiind
obligat sa ia toate masurile pe care le considera necesare pentru a gasi motivul pentru
care unul sau mai multi parametri nu indeplinesc garantiile Statiei stabilite de
Antreprenor.
Este de subliniat faptul ca exploatarea Statiilor in conformitate cu Manualul de exploatare
si intretinere / Manualele de exploatare si intretinere, care duce la neindeplinirea
Garantiilor Procesului Tehnologic nu este considerata exploatare defectuoasa si nu
angajeaza raspunderea Angajatorului.
Daca defectiunea este din vina Antreprenorului, toate costurile directe produse
Angajatorului in timpul perioadei scurse intre formularea revendicarii si remedierea
defectiunii vor fi suportate de catre Antreprenor.

Pagina 6 din 7

Daca si in masura in care parametrii garantati nu sint respectati nici dupa implementarea
si testarea imbunatatirilor propuse, procedura prezentata mai sus se va repeta.
Perioada de Notificare a Defectelor se prelungeste cu perioada de timp scursa de la data
Notificarii de catre Angajator daca parametrii contractuali nu au fost realizati pana la data
in care Antreprenorul a remediat defectiunile si garantiile stipulate in Contract sunt
indeplinite.
Durata maxima a Perioadei de Notificare a Defectelor este de 12 de luni.
Daca in termen de 12 de luni de la Data emiterii Certificatului de Receptie la Terminarea
Lucrarilor Statiile de epurare tot nu ating/indeplinesc valorile garantate, Antreprenorul va
plati Angajatorului, in plus fata de prevederile Contractului, costurile de exploatare
anuale suplimentare fata de cele ofertate, dovedite prin documente, multiplicate cu 25, in
conformitate cu Garantia pentru Costurile de Exploatare.
3 PROPUNEREA TEHNICA A OFERTANTULUI
3.1 Informatii tehnice asupra instalatiilor de proces
Ofertantul va completa in fisele tehnice toate informatiile cerute pentru materialele si
echipamentele incluse in procesul tehnologic. Materialele si echipamentele prezentate in
Fisele tehnice fac parte din Specificatiile tehnice.
3.2 Alte materiale
Prevede detalii ale fiecarui paragraf al materialelor, echipamentelor mecanice si electrice
(exclusiv consumabile) care nu sunt prezentate in alta parte.
Specific ea va include acestea dar nu va fi limitat la dispozitive de etansare, pompe si
motoare, acumulatori.
Se va folosi o fisa tehnica pentru fiecare echipament.
3.3 Caracteristici ale sistemului
Ofertantul va identifica acele caracteristici ale sistemului care sunt suplimentare celor
prezentate in fisele tehnice propuse in prezentul document.
3.4 Documentatia
Ofertantul va da o lista detaliata a tuturor Operatiilor si Manualelor de Intretinere si in
general a altor manuale si documentatii care vor fi prevazute in contract.

Pagina 7 din 7

3.5 Caracteristici ale echipamentelor mecanice si electrice
Ofertantul va stabili informatiile cerute in Fisele tehnice.
Aceste specificari sunt obligatorii pentru toate partile echipamentelor mecanice oferite.
Echipamentele prezentate sunt parte din Specificatii tehnice. Daca procesele propuse
includ si alte echipamente decat cele prezentate n liste, atunci informatii relevante vor fi
date pentru fiecare echipament.

UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMNIEI INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013




Preambul liste de preuri

2011


uzate in Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu Preambul liste de preuri

Pagina 2 din 16

CUPRINS

1. INTRODUCERE 4
2. COMPONENTE DE PROIECTARE 5
2.1. Proiectarea Lucrarilor Permanente 5
2.2. Documentele post-executie (conforme cu executia) si Cartea Tehnica a Constructiei
6
2.3. Manuale de Exploatare si Intretinere 6
2.4. Costuri pentru investigarea si inlaturarea munitiilor gasite pe santier 6
2.5. Costuri pentru asistenta arheologica in conformitate cu Ordonanta Guvernului
Romaniei no. 43/2000, actualizata 7
2.6. Proiectarea si executia lucrarilor de provizorat 7
3. ORGANIZARE DE SANTIER 7
3.1. Organizarea completa de santier a Antreprenorului 7
3.2. Cheltuielile de intretinere a organizarii de santier 8
4. DEMOLAREA STRUCTURILOR EXISTENTE 8
5. LUCRARI CIVILE 9
6. LUCRARI MECANICE 9
7. LUCRARI ELECTRICE 10
8. LUCRARI LA SISTEMUL SCADA 11
9. LUCRARI DE AMENAJARE A AMPLASAMENTULUI 12
10. REFACERE STRAZI/DRUMURI EXTERIOARE LA SEAU 13
11. IMPREJMUIRE SEAU 14
12. ALTE LUCRARI ELECTRICE 15
12.1. Post de transformare 15
12.2. Instalatia de impamantare; Instalatia de iluminat exterior; Instalatia de paratrasnet16


Pagina 3 din 16

IMPORTANT :

1. Prin depunerea unei Oferte, Ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale
care guverneaza acest Contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent
care sunt conditiile proprii ofertantului.
Oferta conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor
tehnice continute in aceasta Documentatie inclusiv Clarificrile i alte documente emise de
Autoritatea Contractanta pe parcursul procedurii.
3. Esecul de a depune o Oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut
va conduce la respingerea Ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in
oferta sau presupunere cu privire la cerinele din Documentatia de Atribuire.
4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregtirea i depunerea Ofertei nu va
fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de ctre operatorul economic ofertant,
indiferent de rezultatul procedurii.
5. Ofertanii vor completa i adapta listele ce urmeaz n conformitate cu informaiile reale,
corespunztor soluiei tehnice propuse .
Pentru a putea garanta performanele staiilor de epurare, Antreprenorul are obligaia de a
acorda asisten operaional personalului de operare al Angajatorului staiilor pe perioada
de notificare a defectelor.


Pagina 4 din 16

1. INTRODUCERE
1.1. In general, pentru articolele incluse in Listele de Preturi nu se prezinta o descriere
detaliata a echipamentelor/materialelor si a serviciilor care trebuie prestate de Ofertant
pentru fiecare articol in parte. Listele de preturi trebuie sa fie completate dupa ce
Ofertantii au citit in prealabil toate documentele din Documentatia de Atribuire si se
considera a fi bine familiarizati cu Conditiile de Contract, Specificatiile tehnice si au
revizuit Planurile pentru a intelege in intregime scopul cerintelor incluse in fiecare articol a
acestora.
Tarifele i preurile completate in Liste vor fi considerate ca cuprind ntregul scop al
lucrrilor, aa cum s-a specificat anterior, inclusiv cheltuielile indirecte i profitul.
Pretul total al fiecarui articol din Listele de preturi trebuie sa fie suma forfetara a articolului
respectiv. Aceasta suma forfetara trebuie sa fie pretul total care va fi platit pentru acel
articol si trebuie sa acopere toate costurile si cheltuielile necesare pentru executia
articolului respectiv in conformitate cu Specificatiile tehnice si planurile incluse in
Documentatia de Atribuire.
1.2. Costul furnizarii de materiale si al executarii lucrarilor asa cum a fost prezentat in Planse
si in Specificatii, respectand toate conditiile, obligatiile si responsabilitatile descrise in
Conditiile Contractului, in Specificatii si in Listele de Preturi, indiferent daca cele
mentionate mai sus sunt afirmate expres in acest Preambul la Liste de Preturi, precum si
toate cheltuielile indirecte si profitul se considera ca vor fi incluse in tarifele si preturile din
Listele de Preturi.
1.3. Suma forfetara se refera la lucrarea completa, cu exceptia situatiilor in care au fost
prezentate grafice de plati care fragmenteaza platile aferente unor sume forfetare,
acestea se vor plati numai cand activitatea la care se refera este terminata, de maniera ca
nu mai este nimic de executat pana la receptionarea lucrarilor din contract.
1.4. Pentru sumele forfetare incluse in Liste si pentru care nu au fost prezentate grafice de
plati, Ofertantul, daca doreste plati partiale, va depune un grafic de activitati. In termenii
Conditiilor de Contract, acesta poate forma o baza pentru efectuarea platilor interimare.
Graficul de activitati pentru articolele respective vor contine faze/sectiuni ale lucrarii care
sa fie usor de identificat. Avand in vedere ca plata acestor activitati se va face dupa
finalizarea acestora este necesar ca finalizarea activitatii respective sa fie clar definita. Nu
sunt acceptate pentru defalcare in activitati articolele a caror finalizare nu este definita clar
in contract. Acestea vor ramane ca sume forfetare si vor fi platite la terminarea
obiectivului din care fac parte. Suma preturilor tuturor activitatilor va fi aceeasi cu suma
forfetara din Liste. Numerotarea se va face corelat cu numarul de referinta din Liste, in
asa fel incat sa nu existe mai multe activitati cu acelasi numar. Antreprenorul poate
fragmenta fiecare articol ce face obiectul unei sume forfetare in cat de multe activitati

Pagina 5 din 16

doreste, dar avand tot timpul in vedere ca scopul defalcarii este certificarea operativa a
platilor datorate Antreprenorului.

1.5. In cazul in care o componenta de lucrri a fost sau nu inclusa in Listele de Preturi, costul
oricarei lucrari care ar putea fi necesar a fi executata in plus fata de cerintele minime din
caietul de sarcini, in vederea indeplinirii acestor cerinte se va considera a fi inclus in
cadrul pretului componentei respective fr a fi decontat suplimentar.
1.6. Toate listele care sunt descrise sunt obligatorii pentru ofertant i ele vor trebui s reflecte
valoric msura n care corespund soluiei tehnice propuse prin ofert. La ele vor putea fi
adugate i altele - n acord cu soluia tehnic propus .
1.7. Moneda utilizata in acest Contract este moneda locala, leu (RON).

2. COMPONENTE DE PROIECTARE
2.1. Proiectarea Lucrarilor Permanente
Antreprenorul va fi platit in schimbul elaborarii Proiectarii Lucrarilor Permanente.
Pretul va include toate activitatile de proiectare necesare, inclusiv studii topografice, studii
geotehnice privind calitatea terenului in amplasament precum si, alte investigatii necesare
pentru executia lucarilor permanente, planurile generale al amplasamentelor si Proiectul tehnic
si detaliile de executie ale lucrrilor permanente propuse, inclusiv partea scrisa (memorii
tehnice, breviare de calcul, etc). Deasemenea, costul va acoperi:
orice activitate aferenta cum ar fi colectarea de date, prospectarile, sondajele de proba
sau alte activitati de acest gen;
costurile aferente obtinerii tuturor avizelor, aprobarilor i a altor obligaii n legtur cu
lucrrile (altele decat Autorizatia Constructiei), anterior inceperii lucrarilor de execuie;
documentaia necesar pentru ca Angajatorul sa obtina autorizatiile de construire si de
domolare (dupa caz) in conformitate cu cerintele legislatiei romanesti.
Activitatile de Proiectare a Lucrarilor Permanente vor fi platite ca sume forfetare conform
urmatoarei scheme:
10% din suma forfetara dupa aprobarea de catre Inginer si Angajator a Proiectului
de Proces si a Planului General de Amplasament.
15% din suma globala dupa: aprobarea de catre Inginer si Angajator a
documentatiilor pentru obtinerea tuturor avizelor, aprobarilor necesare pentru obtinerea
Autorizatiilor de Constructie si Demolare, inclusiv obtinerea Autorizatilor de Constructie
si Demolare de catre Angajator;

Pagina 6 din 16

60% din suma dupa aprobarea de catre Inginer i Angajator a documentelor de
proiectare si constructie necesare;
15% din suma globala dupa finalizarea tuturor lucrarilor si completarea tuturor
documentelor de proiectare si constructie necesare.
2.2. Documentele post-executie (conforme cu executia) si Cartea Tehnica a Constructiei
Antreprenorul va fi platit in schimbul furnizarii tuturor Documentelor/Desenelor post-executie
(conforme cu executia) pentru toate Lucrarile Permanente, asa cum este specificat, si a
inaintarii catre Angajator a tuturor documentelor aferente Cartii Tehnice a Constructiei
(structurate conform HG 273/1994, actualizata). Plata va fi efectuata ca Suma Forfetara dupa:
depunerea tuturor Documentelor/Desenelor post-executie (conforme cu executia), a inaintarii
catre Angajator a tuturor documentelor aferente Cartii Tehnice a Constructiei si dupa aprobarea
formala a acestora de catre Inginer.
Nu se va efectua nici o plat partial pentru acest articol.

2.3. Manuale de Exploatare si Intretinere
Antreprenorul va fi platit in schimbul furnizarii tuturor Manualelor de Exploatare si Intretinere asa
cum a fost specificat pentru toate lucrarile mecanice, electrice, SCADA sau orice alta lucrare
inclusa in Contract, dupa cum a fost solicitat de catre Inginer conform specificatiilor
contractuale.
Plata va fi efectuata ca Suma Forfetara dupa depunerea tuturor manualelor necesare si dupa
aprobarea formala a acestora de catre Inginer.
Aprobarea Inginerului se va da cu conditia finalizarii tuturor activitatilor privind instruirea
personalului Angajatorului.
Nu se va efectua nici o plata partiala pentru aceasta activitate.

2.4. Costuri pentru investigarea si inlaturarea munitiilor gasite pe santier
Aceast plat se va face fie la ncheierea eliberrii antierului, fie proporional cu progresul
eliberrii antierului, conform deciziei Inginerului.
Articolul va include urmtoarele:
Investigarea de ctre Antreprenor a eventualei prezene de muniii n zona antierului;
Dezvoltarea de ctre Antreprenor a unui plan de eliberare i obinerea avizului de la
Autoritile Civile;
Implementarea acestui plan naintea lucrrilor de eliberare a antierului i retragerea
sau dispunerea de orice muniii descoperite n conformitate cu planurile;

Pagina 7 din 16

Asigurarea pentru toate prile, i publice, n legtur cu orice operaiuni legate de
eliminarea muniiilor.
Antreprenorul va include n Suma costurile totale ale cheltuielilor sale operaionale i profitul
su n legtur cu acest articol.
Aceste lucrari se vor plati numai in cazul derularii in mod strict si necesar a activitatilor mai sus
mentionate.

2.5. Costuri pentru asistenta arheologica in conformitate cu Ordonanta Guvernului Romaniei
no. 43/2000, actualizata
Antreprenorul va asigura Monitorizarea Arheologic, n baza Ordonanei Guvernamentale nr.
43/2000, actualizata, ca msur preventiv mpotriva distrugerii i/sau sustragerii oricror
descoperiri arheologice ce ar putea interfera cu Lucrrile Contractuale.
Aceast plat se va face fie la ncheierea eliberrii antierului, fie proporional cu progresul
eliberrii antierului, conform deciziei Inginerului.
Antreprenorul va include n suma costurile totale ale cheltuielilor sale operaionale i profitul su
n legtur cu acest articol.
mentionate.

2.6. Proiectarea si executia lucrarilor de provizorat
Antreprenorul va proiecta si executa toate lucrarile de provizorat necesare pe toata perioada de
executie a Lucrarilor Permanente. Aceast plat se va face fie la ncheierea proiectarii si
executiei lucrarilor de provizorat, fie proporional cu progresul acestora, conform deciziei
Inginerului.
Antreprenorul va include n suma costurile totale ale cheltuielilor sale operaionale i profitul su
n legtur cu acest articol.
mentionate.

3. ORGANIZARE DE SANTIER
3.1. Organizarea completa de santier a Antreprenorului
Vor fi incluse in cheltuielile pentru organizarea de santier costurile asociate cerintelor din
Volumul 2, Capitolul A2, Sectiunea 1, capitolul 21, inclusiv demobilizarea si readucerea
terenului la starea initiala sau cea prevazuta prin proiectul Antreprenorului, la terminarea
lucrarilor si conform instructiunilor date de Inginer.

Pagina 8 din 16

Plata pentru organizarea de santier se va face dupa cum urmeaza:
70% din pretul organizarii de santier al Antreprenorului va fi platit dupa finalizarea
activitatilor prevazute in Volumul 2, Capitolul A2, Sectiunea 1, capitolul 21si dupa
aprobarea formala a Inginerului;
30% din pretul organizarii de santier al Antreprenorului va fi platit dupa finalizarea
demobilizarii si readucerea terenului la starea initiala sau cea prevazuta prin proiect si
dupa aprobarea formala a Inginerului.
3.2. Cheltuielile de intretinere a organizarii de santier
Se vor plati lunar din suma globala. Valoarea platita lunar va fi egala cu suma inclusa in Lista 2,
pozitia 2.2 impartita la numarul de luni corespunzator duratei de executie a Lucrarilor
Permanente. Plata intretinerii organizarii de santier si a utilitatilor necesare derularii Lucrarilor
Permanente nu va incepe decat atunci cand Organizarea de Santier este functionala fiind
conectata la utilitatile necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii de constructie.

4. DEMOLAREA STRUCTURILOR EXISTENTE
Lucrarile de demolare a structurilor existente acopera toate lucrarile necesare pentru demolarea
obiectelor din cadrul Listei respective in modul solicitat de Inginer conform Cerintelor
Contractuale.
Demolarea Structurilor Existente la care se face referire in acest Preambul la Listele de Preturi,
va include, dar nu se va limita la:
Toate Lucrarile de terasament necesare;
Demolarea si indepartarea oricarei structuri vizibile sau ingropate, indiferent de natura
acesteia sau de materialul din care este realizata.
Demontarea si indepartarea tuturor conducte, cabluri electrice sau de comunicatii,
echipamente mecanice sau electrice;
Schimbarea amplasamentului anumitor conducte sau cabluri electrice ori de comunicatii,
daca este necesar.
Orice alte activitati aferente, inclusiv transportul si depozitarea n locurile special
prevazute de catre autoritatile locale si conform prescriptiile legislative, a materialului
rezultat din demolare, demontare
Toate aceste lucrari vor fi efectuate conform Proiectului de executie al Antreprenorului aprobat
de catre Inginer.
Nu se va efectua nici o plata partiala pentru aceasta activitate


Pagina 9 din 16

5. LUCRARI CIVILE
Lucrarile civile acopera toate lucrarile de constructii necesare pentru executarea lucrarilor din
cadrul Listei respective in modul solicitat de Inginer conform Cerintelor Contractuale.
Pretul include costurile aferente urmtoarelor activitati (daca se aplica), dar nu este limitat la
acestea:
Golirea si curatarea unitatilor care se reabiliteaza;
Toate lucrarile de terasament necesare, inclusiv epuismente si sprijiniri (daca este
cazul);
Demontarea si indepartarea tuturor conductelor deteriorate si a pieselor de trecere
existente, schimbarea amplasamentului anumitor conducte, inclusiv transportul
materialului rezultat din demolare, demontare;
Toate lucrarile civile necesare;
Toate lucrarile necesare de impermeabilizare.
Toate lucrarile necesare legate de arhitectura si finisaj.
Toate lucrarile necesare imprejmuirilor;
Retribuirea personalului calificat si necalificat.
Aprovizionarea si instalarea pieselor de trecere noi prin elementele de constructie,
necesare, inclusiv transportul acestora;
Aprovizionarea cu toate materialele necesare executiei Lucrarilor Permanente, inclusiv
transportul acestora.
Verificarea si testarea conform cerintelor de calitate impuse;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor.
Toate aceste lucrari vor fi efectuate conform Specificatiilor, Cerintelor si documentelor de
proiectare aprobate ale Antreprenorului si deasemenea, conform cerintelor Inginerului.
In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi corespunztoare, Lucrarile Civile vor fi
platite ca sume forfetare.

6. LUCRARI MECANICE
Lucrarile Mecanice acopera toate lucrarile mecanice necesare pentru executarea lucrarilor din
acestea:
Demontarea si indepartarea tuturor conductelor care nu mai sunt necesare

Pagina 10 din 16

Demontarea si indepartarea echipamentelor mecanice;
Schimbarea amplasamentului anumitor conducte daca este necesar;
Achizitionarea, transporul si instalarea tuturor dispozitivelor de fixare si accesoriilor
necesare.
Achizitionarea, asamblarea si instalarea echipamentului mecanic necesar, inclusiv
transportul acestora;
Aprovizionarea si instalarea conductelor necesare, inclusiv transportul acestora;
Asigurarea materialelor necesare pentru instalarea de echipamente/senzori de
monitorizare si control incluse in cadrul lucrarilor SCADA, inclusiv transportul acestora;
Achizitionarea si instalarea debitmetrelor electromagnetice necesare, atunci cand este
necesar;
Retribuirea personalului calificat si necalificat;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor si pentru punerea n functiune
n conformitate cu standardele, codurile de proiectare si legislatia n vigoare din
Romania.
proiectare aprobate ale Antreprenorului si de asemenea conform cerintelor Inginerului.
In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi, Lucrarile Mecanice vor fi platite ca
sume forfetare.

7. LUCRARI ELECTRICE
Lucrarile Electrice, acopera toate lucrarile electrice necesare pentru executarea lucrarilor din
acestea:
Demontarea si indepartarea oricaror cabluri electrice sau de comunicatii, echipamente
electrice;
Schimbarea amplasamentului anumitor cabluri electrice ori de comunicatii, daca este
necesar.
Achizitionarea si instalarea tuturor dispozitivelor de fixare si accesoriilor necesare,
inclusiv transportul acestora.
Achizitionarea, asamblarea si instalarea echipamentelor electrice necesare, inclusiv
transportul acestora.

Pagina 11 din 16

Romania.
In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi, Lucrarile Electrice vor fi platite ca sume
forfetare.

8. LUCRARI LA SISTEMUL SCADA
Lucrarile SCADA referitoare la Sistemul SCADA, acopera toate lucrarile necesare pentru
executarea lucrarilor din cadrul Listei respective in modul solicitat de Inginer conform Cerintelor
Contractuale.
acestea:
Proiectarea completa a Sistemului SCADA in vederea atingerii nivelului necesar de
monitorizare, control si comanda de la distanta;
Achizitionarea componentelor hardware si software necesare, inclusiv transportul
acestora;
Achizitionarea de senzori, contoare si alte echipamente de control care nu sunt incluse
in nici o alta Lista, inclusiv transportul acestora;
Instalarea si conectarea intregului sistem, inclusiv achizitionarea de cabluri, dispozitive
de fixare, furnituri si alte materiale;
Punerea in functiune a intregului sistem SCADA, inclusiv transmiterea de date la
distanta;
Romania.

Pagina 12 din 16

In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi, Lucrarile la Sistemul SCADA vor fi
platite ca sume forfetare.

9. LUCRARI DE AMENAJARE A AMPLASAMENTULUI
Lucrarile de amenajare a amplasamentului acopera toate lucrarile de constructii specifice
sistematizarii pe verticala a amplasamentului necesare pentru executarea lucrarilor din cadrul
Listei respective in modul solicitat de Inginer conform Cerintelor Contractuale.
acestea:
Toate lucrarile de terasament necesare in vederea aducerii terenului la forma
prevazuta in detaliile de executie;
Toate lucrarile de demolare a structurilor existente pe amplasamentul care se
amenajeaza si care sunt necesare a se demola, inclusiv transportul materialului
rezultat din demolare - daca este cazul;
Demontarea si indepartarea tuturor conductelor dezafectate si sau deteriorate, inclusiv
transportul materialului rezultat din demontare daca este cazul;
Toate lucrarile civile necesare cum ar fi scari de acces exteriore, trotuare, alei, rigole
de scurgere si indepartare a apelor meteorice, etc;
Toate lucrarile necesare de impermeabilizare;
Toate lucrarile necesare legate de arhitectura si peisagistica;
Toate lucrarile necesare imprejmuirilor: balustrazi, elemente de protectie, semnalizare,
etc. unde este cazul;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor si pentru punerea n folosinta
Romania.
Pretul va include toate Lucrarile de terasament, precum si achizitionarea si utilizarea
corespunzatoare a materialelor cum ar fi material de umplutura, straturi de baza, asfalt, pietre
de bordura, pavaj, garduri si porti in modul cerut de Inginer si conform Cerintelor Contractuale.

Pagina 13 din 16

In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi corespunztoare, Lucrarile pentru
Amenajarea Amplasamentului vor fi platite ca sume forfetare.

10. REFACERE STRAZI/DRUMURI EXTERIOARE LA SEAU
Lucrarile de refacere strazi/drumuri acopera toate lucrarile de drumuri specifice refacerii cailor
de acces, exterioare statiilor, afectate de interventiile necesare pentru executarea lucrarilor din
cadrul contractului in modul solicitat de Inginer conform Cerintelor Contractuale.
acestea:
Toate lucrarile de terasament necesare in vederea aducerii terenului la forma
prevazuta in detaliile de executie;
Toate lucrarile de demolare a structurilor existente pe calea de acces la care se
intervine si care sunt necesare a se demola, inclusiv transportul materialului rezultat
din demolare - daca este cazul;
Demontarea si indepartarea tuturor conductelor si cablurilor dezafectate si sau
deteriorate, inclusiv transportul materialului rezultat din demontare daca este cazul;
Toate lucrarile civile necesare cum ar fi scari de acces exteriore, trotuare, alei, rigole
de scurgere si indepartare a apelor meteorice, etc;
Toate lucrarile necesare de impermeabilizare;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor si pentru repunerea n
functiune n conformitate cu standardele, codurile de proiectare si legislatia n vigoare
din Romania.
Pretul va include toate Lucrarile de terasament, precum si achizitionarea si utilizarea
corespunzatoare a materialelor cum ar fi material de umplutura, straturi de baza, asfalt, pietre
de bordura si/sau pavaj, in modul cerut de Inginer si conform Cerintelor Contractuale.

Pagina 14 din 16

refacerea strazilor/drumurilor exterioare la SEAU vor fi platite ca sume forfetare.

11. IMPREJMUIRE SEAU
Lucrarile de imprejmuire a amplasamentului acopera toate lucrarile de constructii specifice si si
necesare pentru executarea lucrarilor din cadrul Listei respective in modul solicitat de Inginer
conform Cerintelor Contractuale.
acestea:
Toate lucrarile de terasament necesare in vederea aducerii terenului la forma prevazuta
in detaliile de executie;
Toate lucrarile de demolare a structurilor existente pe aliniamentul imprejmuirilor care se
amenajeaza si care sunt necesare a se demola, inclusiv transportul materialului rezultat
din demolare - daca este cazul;
Demontarea si indepartarea tuturor conductelor si cablurilor dezafectate si sau
deteriorate, inclusiv transportul materialului rezultat din demontare daca este cazul;
Toate lucrarile civile necesare cum ar fi scari de acces exteriore, fundatii imprejmuire,
rigole de scurgere si indepartare a apelor meteorice, etc;
Toate lucrarile necesare de protectie anticoroziva;
Toate lucrarile necesare imprejmuirilor: stalpi, panouri, semnalizari, etc;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor de imprejmuire n conformitate
cu standardele, codurile de proiectare si legislatia n vigoare din Romania.

Pagina 15 din 16

Imprejmuire SEAU vor fi platite ca sume forfetare.

12. ALTE LUCRARI ELECTRICE
12.1. Post de transformare
Lucrarile referitoare la postul de transformare acopera toate lucrarile specifice procurarii,
transportului, montarii si punerii n functiune a posturilor de transformare necesare asigurarii
alimentarii cu energie electrica pentru functionarea fiecarei SEAU n parte.
Pretul include costurile aferente urmatoarelor activitati (dac se aplica), dar nu este limitat la
acestea:
Costul proiectarii si intocmirii tuturor documentatiilor pentru obtinerea avizelor solicitate
de catre Autoritati;
Aprovizionarea i instalarea racordului electric i a posturilor de transformare;
Legaturile necesare intre diferite cladiri sau unitati aferente procesului tehnologic din
cadrul fiecarei SEAU n parte;
Toate lucrarile civile, inclusiv lucrarile de terasamente necesare si/sau cele aferente
legaturilor aeriene;
Toate lucrarile (imprejmuire, semnalizare, iluminat, etc) necesare asigurarii protectiei si
sigurantei n timpul functionarii si exploatarii postului de transformare;
Aprovizionarea cu toate materialele necesare executarii Lucrarilor Permanente, inclusiv
Verificare si testarea conform cerintelor de calitate impuse;
Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor (civile, mecanice, electrice,
etc.) necesare pentru realizarea sistemului si punerea n functiune n conformitate cu
standardele, codurile de proiectare si legislatia n vigoare din Romania.
In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi corespunztoare, Lucrarile pentru Postul
de transformare vor fi platite ca sume forfetare.


Pagina 16 din 16

12.2. Instalatia de impamantare; Instalatia de iluminat exterior; Instalatia de paratrasnet
Lucrarile pentru realizarea instalatiilor mentionate n titlu, acopera toate lucrarile necesare
pentru executarea lucrarilor din cadrul listei respective n modul solicitat de Inginer conform
Cerintelor Contractuale
Pretul include costurile aferente urmatoarelor activitati (dac se aplica), dar nu este limitat la
acestea:
Demontarea si indepartarea oricaror cabluri electrice si echipamente electrice;
Schimbarea amplasamentului anumitor cabluri electrice, dac este necesar;
Achizitionarea si instalarea tuturor dispozitivelor de fixare si accesoriile necesare,
inclusiv transportul acestora;
Toate lucrarile civile necesare, inclusiv stalpii de iluminat pentru sustinere ;
Toate lucrarile necesare de izolare si protejare (orice tip);
Toate lucrarile legate de arhitectura/finisaj;
Orice alte activitati necesare pentru executia lucrarilor si pentru punerea n functiune n
conformitate cu standardele, codurile de proiectare si legislatia n vigoare din Roamania
In cazul in care nu se specifica altfel in Lista de Preturi corespunztoare, Lucrarile pentru:
Instalatia de impamantare; Instalatia de iluminat exterior si Instalatia de paratrasnet vor fi platite
ca sume forfetare.

DA-CL10 - Vol 2 - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DA-CL10 - Vol 2 - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMANIEI INSTRUMENTE STRUCTURALE

S-ar putea să vă placă și