Rotors Fopip 2 - Martie 2007

Proiect de Termeni de referinţă pentru AT pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali
ISPA din Sectorul Apă-Canal - Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001-06
ROMÂNIA
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
TERMENI DE REFERINŢĂ
privind
Asistenţa tehnică pentru întărirea capacităţii
instituţionale a societăţilor de alimentare cu apă şi
canalizare din România
Măsură ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-06
Versiune de lucru
Martie 2007
1
DEFINIŢII
„Memorandum de finanţare” (FM) se referă la acordul dintre Comisia

Europeană şi Guvernul României privind acordarea de asistenţă ISPA
pentru „Proiectul de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în
sectorul mediului – în România” şi codificat în referinţe ca Măsura nr.
2005/RO/16/P/PA/001.
„Măsură” înseamnă “Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în
sectorul mediului – în România” definită în Memorandumul de finanţare.
„Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor” (MMGA) este beneficiarul
proiectului şi prin Direcţia Generală de gestionare a instrumentelor
structurale (GDMSI) este organul responsabil cu contractarea şi
implementarea proiectului. Tot în cadrul MMGA este creată şi Autoritatea
de Management pentru Programul Operaţional de Sector Mediu, respectiv
GDMSI. GDMSI joacă rolul de Autoritate de Management pentru Programul
Operaţional de Sector - SOP pentru Mediu însărcinat cu gestionarea
proiectelor de finanţare ale UE în perioada 2007-2013.
„Beneficiarul final” este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,
conform definiţiei din Memorandumul de finanţare”
„Beneficiarii locali finali” sunt operatorii de reţele de apă şi canalizare
cuprinşi în această măsură, ca şi administraţia publică locală (Consilii
Locale/ Judeţene) incluse în această Măsură.
„Consultantul” este firma numită de Autoritatea Contractantă pentru a
acorda asistenţa de întărire instituţională a beneficiarilor viitori ai
proiectelor finanţate de UE.
„Angajator” este Autoritatea Contractantă1 pentru această măsură şi este
reprezentată de CFCU.
„Acordul de finanţare” este acordul semnat de Fonul Naţional şi CFCU
(Unitatea Centrală de Finanţare şi Contractare) şi care defineşte în ce mod
se transferă fondurile de la Fondul Naţional la CFCU pentru această
Măsură.
„Ghidul practic” (PRAG) este „Ghidul practic privind procedurile de
contractare pentru acţiunile externe ale CE”.
„Autoritatea de implementare” este MMGA.
1
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost iniţial desemnat în Memorandumul de finanţare ca Autoritate
responsabilă cu implementarea. Dar semnarea contractului de către CFCU este condiţionată de efectuarea unui
amendament la Memorandumul de finanţare 2005/RO/16/P/PA/001 încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul
României. Amendamentul urmează să încredinţeze CFCU din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
responsabilităţile legate de licitarea, contractarea şi efectuarea plăţilor la acest proiect.
2
LISTA ABREVIERILOR
AMP - Plan de gestionare a activelor

ANRSC - Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice
Municipale
FC - fond de coeziune
CFCU – Unitate Centrală de Finanţare şi Contractare
BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
CE - Comisia Europeană
BEI - Banca Europeană de Investiţii
UE - Uniunea Europeană
FIDIC – Fédération Internationale Des Ingenieurs Conseils
FM – Memorandum de finanţare
FOPIP – Financial and Operational Performance Improvement Programme
[Program financiar şi operaţional de îmbunătăţire a performanţei]
FOPIP I – Asistenţă Tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a
beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal (Măsura ISPA 2003 RO 16
P PA 012)
FOPIP II – Asistenţă Tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a
beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal (Măsura ISPA 2005 RO 16
P PA 001)
IB – Organisme intermediare
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
IFI – Instituţii Financiare Internaţionale
ISPA – Instrument de Politici Structurale de pre - Aderare
KfW – Kreditanstalt fur Wiederaufbau
APM - Agenţiile de Protecţie a Mediului
LOS – nivel de servicii
MA – Autoritate de management
MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor
MMGA - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
MIS – Sistem informatic de management
MFP - Ministerul Finanţelor Publice
MRD – Întreţinere, înlocuire şi dezvoltare
MUDP – Program Municipal de Dezvoltare a Utilităţilor
PND - Planul Naţional de Dezvoltare
CSNR - Cadru Strategic Naţional de Referinţă
PA 012 – Măsura ISPA: 2003 RO 16 P PA 012 – Asistenţă Tehnică pentru
întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA din Sectorul
Apă-Canal
PA 013 – Măsura ISPA 2003 RO 16 P PA 013: Asistenţă tehnică pentru
pregătirea proiectelor în sectorul mediului – în România
PA 001 – Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001 Asistenţă tehnică pentru
pregătirea proiectelor în sectorul mediului – în România
PCU – Unitatea de Coordonare a Proiectului pentru acest contract de AT, în
cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
PHARE – Asistenţă acordată în Polonia şi Ungaria pentru Reconstrucţia
Economică
PIU – Unitate de Implementare a Proiectelor la nivelul beneficiarilor locali
PPP – Parteneriat Public Privat
3
PR – Relaţii Publice
PRAG – Ghid Practical pentru PHARE, ISPA şi SAPARD
Pre-FOPIP – Componentă a PA 012, în 9 domenii; durata totală a acestei
componente e de circa 1,5 ani, din cei 3 ani cuprinşi în total în PA 012
ARPM - Agenţia Regională de Protecţie a Mediului
ROC - Societate cu Operare Regională
AAR – Asociaţia Apelor din România
SAMTID – Program de dezvoltare a infrastructurii în oraşe mici şi mijlocii
SOP Mediu – Program Operaţional de Sector pentru Mediu 2007-2013
SOS – Standarde de serviciu
SCF – Fonduri structurale şi de coeziune
AT – Asistenţă tehnică
ToR - Termeni de referinţă
STAP - Staţie de tratare a apei potabile
SE- Staţie de Epurare a apelor uzate
4
CUPRINSUL
1. BACKGROUND INFORMATION
1.1 Beneficiary Country
1.2 Contracting Authority and partner institutions
1.3 Relevant Country Background
1.3.1 Geographical general context
1.3.2 Background of the project application
1.3.3 Current state of affairs in the water and wastewater sector
1.3.4 Regionalisation Strategy
1.3.5 Legal framework
1.4. Project beneficiaries
1.4.1 Basic data of the final beneficiaries
1.5 Related Programs and other donor activities
2. CONTRACT PURPOSE AND EXPECTED RESULTS

2.1 Overall objective
2.2 Purpose
2.3 Results to be achieved by the Consultant
3. ASSUMPTIONS AND RISKS

3.1 Assumptions underlying the project intervention
3.2 Risks
4. SCOPE OF WORK
4.1 General
4.2 Specific activities
Task A.. Due-dilligence of the existing institutional framework and of the
financial and operational performance of the water companies
Task B. Regionalisation Strategy & Association of Municipalities &
Delegation of Services Management Contract
Task C. Design of the Financial and Operational Performance
Programme. Development of an Action Plan
Task D. Implementation of the Action Plan
Task E. Horizontal activities
4.3 Project management
5. LOGISTIC AND TIMING

5.1 Project Location
5.2 Commencement date and period of execution
5.3 Collaboration with similar TA’s
6. REQUIREMENTS
6.1 Personnel
6.1.1 Key Experts
6.1.2 Other Experts
6.1.3 Support staff and backstopping
6.2 Office accommodation
6.3 Facilities to be provided by the Consultant
5
6.4 Equipment
6.5 Budget and Incidental Expenditures
6.6 Expenditure verification
7. REPORTS
7.1 Reporting requirements
7.2 Submission and approval of the reports
8. MONITORING AND EVALUATION

8.1 Definition of indicators
8.2 Description and specific requirements for each beneficiary
ANNEXES
ANNEX 1 – List with Reports

ANNEX 2 – List with Deliverables
ANNEX 3 – Brief presentation of the Local Final Beneficiaries
(questionnaires)
ANNEX 4 – Financing Memorandum
ANNEX 5 – Legal Framework in the water utility sector
1. INFORMAŢII DE BAZĂ
1.1 Ţara beneficiară
Ţara beneficiară este România. Indicativ, serviciile edilitare de apă ce vor

beneficia de această AT sunt principalele societăţi din următoarele 21 de
zone/judeţe2 (constituite sau care se vor constitui ca Societăţi cu operare
regională - ROC): Dâmboviţa, Covasna, Harghita, Bacău, Hunedoara (Valea
Jiului), Ialomiţa, Brăila, Vrancea, Gorj, Olt, Sibiu – Mediaş, Teleorman,
Turda-Câmpia Turzii, Călăraşi, Botoşani, Suceava, Caraş – Severin, Alba,
Prahova, Vaslui, Giurgiu
1.2 Autoritatea Contractantă şi instituţiile partenere
Autoritatea contractantă
Unitatea centrală de finanţare şi contractare (CFCU), Ministerul
Finanţelor Publice, România
Adresa: Bd. Mircea Vodă 44 , Intrarea B, Bucureşti 3, România
Tel: + 4021–326 87 33
Fax: + 4021–326 87 09; + 4021–326 87 30
Contact Person: Liana Olaru
E-mail: liana.olaru@cfcu.ro
2
Judeţ = unitate administrativ-teritorială în care se poate exercita autonomia locală. Teritoriul României este împărţit
în 42 de judeţe; autoritatea publică locală la nivel de judeţ este Consiliul Judeţean. Într-un judeţ există de obicei
municipii, oraşe şi comune (ca subunităţi administrative)
6
CFCU va reprezenta Autoritatea contractantă pentru această Măsură ISPA

din sectorul mediului, fiind responsabilă cu gestiunea financiară şi
administrativă generală a implementării Măsurii, inclusiv licitarea,
contractarea şi plăţile pe contracte de servicii şi aprovizionare.
Autoritatea contractantă poate delega Beneficiarului unele drepturi şi/ sau

alte atribuţii pe parcursul derulării contractului.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) este beneficiarul

Măsurii ISPA. De asemenea, ca responsabil cu programarea măsurilor
cofinanţate de UE, MMGA va asigura coordonarea acestei AT cu alte forme
de AT pentru pregătirea proiectelor.
MMGA a fost nominalizat şi ca Autoritate de management (MA) pentru
SOP Mediu, un program ce reprezintă baza de selecţie pentru proiectele
cofinanţate de UE în domeniul mediului în perioada 2007-2013 şi care va
răspunde de implementarea programului.
Nota: Această AT este destinată susţinerii regionalizării serviciilor de

gospodărire a apelor în aproximativ 21 sw zone/ judeţe care vor primi
asistenţă FC prin SOP Mediu 2007-2013.
În acest sens, CFCU va delega MMGA implementarea tehnică a acestei
Măsuri, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea şi raportarea.
Instituţii partenere
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este Coordonatorul naţional pentru

ISPA. El monitorizează implementarea Programului ISPA. Prin urmare, el va
primi rapoartele de parcurs. MFP este şi titularul împrumutului de
cofinanţare a acestei măsuri ISPA.
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) răspunde de monitorizarea generală a
serviciilor municipale din România şi de elaborarea strategiilor şi politicilor de îmbunătăţire a calităţii acestor
servicii.
Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice
Municipale (ANRSC) răspunde de stabilirea legislaţiei şi politicii naţionale
în privinţa utilităţilor publice din România. Între alte atribuţii, această
autoritate aprobă preţurile şi tarifele de furnizare a apei şi serviciilor de
canalizare conform Hotărârii de Guvern nr. 32/2002.
Agenţiile de Protecţie a Mediului (APM – din fiecare judeţ) răspund de
monitorizarea factorilor de mediu şi au atribuţia de a elibera autorizaţii de
mediu. În plus, în 2003 au fost create 8 Agenţii Regionale de Protecţie a
Mediului (ARPM la nivel regional) cu scopul de a implementa politicile de
mediu pentru dezvoltarea regională, acestea răspunzând şi de identificarea
şi selecţia proiectelor prioritare şi de planificarea protecţiei mediului.
Organismele intermediare (IB) - în cadrul celor 8 ARPM există direcţii
create special cu rolul de IB pentru implementarea SOP Mediu. Acestea vor
primi toate rapoartele legate de această măsură şi vor participa la întâlniri
şi la sesiunile de instruire (după caz).
7
Administraţia Naţională „Apele Române” se află sub coordonarea

MMGA şi răspunde de implementarea politicii în domeniul gospodăririi
apelor. Această instituţie are 11 filiale organizate la nivelul bazinelor
hidrografice sau ariilor geografice. Acestea au constituit 11 Comitete
Bazinale, create ca organisme consultative, cu reprezentanţi ai
administraţiei centrale şi locale, consumatori de apă şi reprezentanţi non-
guvernamentali. Comitetele bazinale participă la procesul de luare a
deciziilor şi avizează documentaţii legate de gospodărirea apelor pentru
care este necesară coordonarea la nivel de bazin hidrografic.
DG REGIO, Comisia Europeană controlează conformarea procesului de
implementare cu prevederile Memorandumului de Finanţare.
BEI, BERD şi alte IFI care cofinanţează măsurile ISPA aprobate şi care ar
putea asigura în continuarea cofinanţării măsurilor susţinute de Uniunea
Europeană prin Fondurile de coeziune.
KfW este IFI care cofinanţează măsura ISPA.
Societăţile furnizoare de utilităţi de apă (regii autonome sau societăţi
comerciale) răspund în cadrul municipalităţilor / judeţelor în care
funcţionează, de următoarele:
 Captarea, tratarea, stocarea şi distribuţia apei potabile;
 Colectarea şi epurarea apelor uzate municipale;
 Exploatarea, întreţinerea şi repararea tuturor instalaţiilor legate de
alimentarea cu apă şi canalizare, inclusiv reţelele de distribuţie şi
canalizare; întreţinerea şi verificarea dispozitivelor de contorizare şi
control.
Consiliile Locale/Judeţene – Potrivit Legii nr. 215/2001 şi Ordonanţei
Guvernului României nr. 32/2002 – înlocuită prin Legea nr. 241/2006 (care
va intra în vigoare la 21 of martie 2007), acestea răspund de administrarea
domeniului public al aglomerărilor urbane inclusiv a infrastructurii de apă
şi ape uzate. Ele sunt proprietarele activelor exploatate de întreprinderile
de utilităţi cuprinse în această AT şi răspund de asigurarea unor serviciu de
apă adecvate pentru populaţie.
Asociaţia Apelor din România (AAR) este o organizaţie profesională care
reprezintă interesele întreprinderilor de utilităţi de apă din România şi care
acţionează ca promotor al celor mai noi soluţii destinate sporirii eficienţei
utilităţilor de apă. Asociaţia acţionează prin intermediul comitetelor
teritoriale (care reprezintă interesele AAR la nivel regional) şi al comisiei
tehnico-ştiinţifce.
1.3. Informaţii relevante despre ţară
1.3.1 Contextul geografic general
România este aşezată în Europa de sud-est, pe cursul inferior al fluviului

Dunărea şi cuprinzând delta acestuia, la vărsarea în Marea Neagră, în
partea de sud-est a ţării. Ea se învecinează cu următoarele ţări: Ucraina la
nord, Ungaria la vest, Serbia la sud-vest, Bulgaria la sud şi Moldova la est.
8
Populaţia: circa 21.681.000 locuitori;

Suprafaţa: 237.500 km2;
Limba oficială: româna;
Capitala de stat: Bucureşti;
Relieful: Variat; Munţii Carpaţi (altitudinea maximă 2.544 m), dealuri şi
podişuri în centru şi zona sub-carpatică, câmpii (în sud, între Dunăre şi
Carpaţi, în vest);
Clima: temperat-continentală de tranziţie, specifică Europei Centrale;
Râul principal: Fluviul Dunărea, care curge pe teritoriul românesc pe o
distanţă de 1075 km, vârsându-se în Marea Neagră prin ecosistemul natural
al Deltei Dunării, cu o suprafaţă de 4.340 km2.
1.3.2 Fundamentarea solicitării de proiect
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor este răspunzător pentru faza de

programare a măsurilor ISPA/SCF în sectorul mediului. Sub coordonarea
MMGA au fost pregătite un număr de 37 de cereri de investiţii ISPA şi 4 de
AT în sectorul mediu, aprobate până în prezent de Comisia Europeană; în
prezent, circa 40 de proiecte majore din sectoarele apă/ape uzate şi deşeuri
solide sunt în pregătire în vederea cofinanţării de către prin programe UE
în anii următori.
Începând cu 2007, ca stat membru al UE, România beneficiază de Fonduri

structurale şi de coeziune (SC/FC). Prin urmare, alocaţiile anuale în sectorul
mediu, începând din ianuarie 2007, au crescut substanţial. De aceea
România trebuie să dezvolte o linie sporită de proiecte pentru a putea
utiliza pe deplin resursele financiare ce vor deveni disponibile din partea
UE.
Pentru perioada 2007-2013, MMGA a elaborat Programul de Cooperare

Sectorială (SOP) pentru Mediu3, un document strategic pregătit în
conformitate cu Ghidul Strategic al Comunităţii (CSG), Planul Naţional de
Dezvoltare (PND) şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR).
SOP Mediu 2007-2013 ţine seama de prevederile stabilite de comun acord

de România şi UE cu privire la Capitolul 22 – Mediu şi reprezintă şi baza de
selecţie a viitoarelor proiecte ce vor fi finanţate prin SCF.
Având în vedere subdezvoltarea sectorului ape din România (din punct de

vedere al infrastructurii şi serviciilor publice), un aspect reflectat şi prin
angajamentele majore de a se încadra în prevederile relevante ale acquis-
ului UE după perioade de tranziţie relativ scurte, în cadrul SOP Mediu se va
acorda prioritate proiectelor de infrastructură la scară mare, care să
cuprindă mai multe aglomerări la nivel regional/judeţean şi care:
- să aducă o contribuţie importantă la încadrarea în prevederile irectivelor
referitoare la apă şi ape uzate;
3
SOP Mediu 2007-2013 poate fi găsit la http://www.mmediu.ro/integrare/comp1/angajare_fonduri_07_13.htm
9
- să dovedească un impact important asupra dezvoltării regionale prin

rezolvarea nevoilor urgente de dezvoltare a comunităţilor mi mari, pe
baza unei strategii pe termen lung şi prin îmbunătăţirea capacităţii
instituţionale locale în proiectarea şi implementarea politicilor din
domeniul apei.
Pin promovarea unor reţele integrate pentru apă şi ape uzate, într-o
abordare regională, România urmăreşte să îşi maximizeze plusul de
eficienţă economică realizat prin economiile de scară pentru a optimiza
costul investiţiilor şi costurile operaţionale determinate de aceste investiţii.
Pentru a realiza acest deziderat, comunităţile din zone geografice clar
delimitate (de ex. de bazine hidrografice) sunt încurajeze să se grupeze
laolaltă şi să elaboreze un program comun de investiţii pentru dezvoltarea
sectorului de apă (planuri generale de apă şi canalizare). Investiţiile
prioritare la nivel regional au ca scop asigurarea unor utilităţi de apă şi ape
uzate adecvate pentru populaţie, la standardul calitativ necesar şi la tarife
acceptabile.
Beneficiarii finali locali ce vor beneficia de pe urma întăririi instituţionale

prin această măsură ISPA sunt cei selectaţi de MMGA, în calitate de
Autoritate de management pentru SOP Mediu, în conformitate cu linia de
proiecte la nivel naţional şi potrivit criteriilor stabilite pentru SOP Mediu.
Memorandumul de finanţare (FM) dintre Guvernul României şi Comisia

Europeană a fost semnat în decembrie 2005 şi prevede acordarea de
asistenţă tehnică ISPA pentru pregătirea proiectelor în sectorul mediului,
Măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001, care stă la baza contractului ce va fi
acordat prin aceşti Termeni de referinţă. Potrivit FM, 50% din cheltuielile
eligibile în cadrul acestui contract sunt finanţate printr-un împrumut
nerambursabil ISPA, iar cofinanţarea este asigurată de Banca KfW şi
bugetul de stat (v. Anexa 4 la aceşti ToR).
În cadrul acestei AT, sunt lansate un număr de 6 contracte care vor avansa
aproape în paralel; celelalte 5 contracte de AT se vor axa pe pregătirea de
proiecte în sectorul mediu (trei dintre acestea în sectorul apă/canalizare şi
două în sectorul deşeuri solide).
În cadrul acestui contract (al şaselea din PA 001), vor fi elaborate un
Program de îmbunătăţire a performanţei financiare şi în exploatare
complet şi o Pre-încadrare instituţională pentru cele circa 21 de zone/
judeţe care vor beneficia de susţinerea financiară a UE în viitor. Dintre cele
21 de beneficiare, o serie de cinci vor beneficia de asistenţă completă
(Dâmboviţa, Covasna, Harghita, Bacău, şi Valea Jiului), iar restul de 16 vor
primi asistenţă limitată în continuarea celei acordate anterior prin PHARE,
ISPA sau BIRD (Ialomiţa, Brăila, Vrancea, Gorj, Olt, Sibiu – Mediaş,
Teleorman, Turda - Câmpia Turzii, Călăraşi, Botoşani, Suceava, Caraş –
Severin, Alba, Prahova, Vaslui şi Giurgiu).
Anterior prezentei AT acordate prin ISPA, alte programe/ proiecte au
contribuit la întărirea instituţională a întreprinderilor de utilităţi legate de
apă şi anume: Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP) I4 şi
4
MUDP I a cuprins întreprinderile de utilităţi din Iaşi, Braşov, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş
10
II5, Măsura ISPA nr. 2003/RO/16/P/PA/012 – Întărirea capacităţii

Instituţionale a beneficiarilor finali ISPA din Sectorul apă şi canalizare
(FOPIP) şi programul de dezvoltare a infrastructurii din oraşele mici şi
mijlocii (SAMTID).
Această măsură ISPA caută să continue practica instituţională dobândită în

urma programului FOPIP demarat prin MUDP, PA 012 şi SAMTID şi să o
dezvolte pentru beneficiarii viitori. Consultantul pentru această AT va ajuta
beneficiarii finali locali vizaţi să devină Societăţi cu operare regională (ROC)
eficiente. Scopul final este acela de a avea instalate ROC pe deplin
operaţionale, care să poată implementa şi cofinanţa cu succes proiecte de
investiţii la scară mare şi exploata instalaţiile nou construite.
Potrivit SOP Mediu, acordarea de finanţare nerambursabilă în sectorul apă

ape uzate este condiţionată de crearea Societăţilor cu operare regională
(ROC) în zonele incluse în proiect. Procesul de regionalizare reprezintă un
element esenţial pentru realizarea acquis-ului în sectorul ape şi ape uzate,
deoarece sunt necesare companii de apă cu experienţă care să poată realiza
investiţiile şi garanta funcţionarea lor. În lipsa finanţării nerambursabile,
operatorii mai mici nu vor reuşi să respecte prevederile acquis-ului. Există
prin urmare un important stimulent pentru ca diferiţi operatori să creeze
structura cea mai adecvată a ROC şi să depăşească eventualele obstacole
de natură administrativă şi politică.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât peste 60% dintre alocaţiile
totale pentru SOP au fost estimate pentru axa de priorităţi 1 – „Extinderea
şi modernizarea reţelelor de apă şi ape uzate”. O funcţiune centrală în
implementare va trebui să revină nou createlor ROC, operatorii regionali de
apă şi canalizare. Până în prezent, regionalizarea a fost în general
determinată de intervenţiile de AT pentru preaderare, care au urmărit
îmbunătăţirea capacităţii financiare şi operaţionale a principalilor operatori
din ţară (FOPIP) şi crearea unor modele administrative de cuplare a
operatorilor mai mici cu operatori mai mari şi mai experimentaţi sau
crearea de economii de scară prin regruparea mai multor operatori mai
mici (SAMTID). Scopul este asigurarea capacităţii adecvate de absorbire a
finanţării nerambursabile prin creşterea capacităţii de management al
proiectelor cu finanţare internaţională şi de a asigura buna exploatare a
noilor instalaţii construite cu fonduri UE.
În ultimii patru ani, România a iniţiat un puternic proces de reorganizare a

serviciilor publice, cu scopul de a asigura economii de scară adecvate şi o
dezvoltare durabilă a utilităţilor municipale de apă la nivelul întregii ţări. În
ciuda a numeroase dificultăţi, proiectele regionale sunt privite ca fiind cel
mai viabil mod de asistare a regiunilor şi autorităţilor regionale în
promovarea schimbărilor economice în zonele mai puţin dezvoltate prin
îmbunătăţirea infrastructurii de mediu.
5
MUDP II a cuprins utilităţile din Arad, Botoşani, Bistriţa, Brăila, Bacău, Constanţa, Cluj, Târgovişte, Oradea,
Focşani şi Hunedoara.
11
Această măsură recunoaşte că viabilitatea financiare şi buna performanţă

economică sunt precondiţii ale durabilităţii şi succesului pe termen lung al
investiţiilor ISPA/ SCF.
Trebuie remarcat că de l 1 ianuarie 2007 Fondul de coeziune

înlocuieşte ISPA şi că orice specificare din aceşti Termeni de
referinţă se referă la ISPA, FC sau ambele.
1.3.3 Situaţia actuală a sectorului apă/ canalizare
Această AT se va axa pe îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale

a societăţilor de utilităţi vizate, cu scopul de utiliza cât mai bine facilităţile de
infrastructură şi de a creşte nivelul de servicii pentru populaţie din oraşele
vizate.
În general şi deşi există diferenţe între nivelurile de performanţă din

judeţele /regiunile în cauză, reţelele de apă şi canalizare existente se
confruntă cu dificultăţi grave.
Pe scurt, au fost identificate următoarele probleme principale:
 Lipsa de fonduri şi de programe de dezvoltare pe termen lung care
determină un randament scăzut şi lipsă de durabilitate a infrastructurii
de apă şi canalizare;
 Insuficienţa investiţiilor de înlocuire şi gestionare a activelor care a
determinat starea precară a reţelelor de apă şi canalizare şi a staţiilor
de tratare şi epurare;
 Exploatarea şi serviciile de întreţinere necorespunzătoare (instalaţii şi
echipamente vechi şi cu performanţe scăzute, utilizarea tehnologiilor
învechite, calitatea slabă a materialelor de construcţie etc.);
 Procent ridicat de pierderi, datorită pierderilor de apă, facturilor
neachitate sau lipsei de transparenţă a conturilor;
 Cadru instituţional neadecvat şi experienţă extrem de limitată în
promovarea, gestionarea şi implementarea investiţiilor la scară mare;
 Lipsa planurilor de formare profesională;
 Sisteme informatice în stadiu incipient;
 Rolurile şi responsabilităţile părţilor implicate / autorităţilor nu sunt
clar definite;
 Management ineficient din punct de vedere al încadrării cu personal şi
costurilor de exploatare.
Aceşti factori afectează calitatea alimentărilor cu apă şi serviciilor de

canalizare din zonă Apa potabilă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de
calitate necesare şi defectarea echipamentelor şi spargerile de conducte
sub presiune determină frecvente întreruperi ale serviciilor. Cantitatea
importantă a pierderilor de apă din sistem reprezintă o risipă economică
serioasă pentru întreprindere însăşi.
În România, majoritatea întreprinderilor de utilităţi sunt deţinute şi finanţate
de autorităţile publice. În ceea ce priveşte forma de organizare juridică a
întreprinderilor de apă, în prezent acestea pot fi: Regii autonome, societăţi
12
comerciale, sau furnizori de servicii publice din cadrul structurii executive a

administraţiei publice locale.
Legislaţia română din sectorul apei este în mare parte completă şi aliniată
cu acquis communautaire, dar sunt necesari în continuare paşi de
implementare pentru a se realiza conformarea deplină, mai ales în
comunităţile mai mici.
Urmare a negocierii Capitolului 22 – Mediu, România şi-a asumat anumite

angajamente ce implică investiţii substanţiale în sectorul ape şi ape uzate
cu perioade de tranziţie relativ scurte. Potrivit Tratatului de Aderare,
România a dobândit perioade de tranziţie în conformarea cu prevederile din
Acquis referitoare la colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane
cu termen 2015 pentru 263aglomerări cu peste 10.000 de locuitori e.p. şi
2018 pentru 2346 de aglomerări având între 2.000 şi 10.000 e.p. Au fost
stabilite tranziţii şi pentru conformarea cu Directiva 98/83/CE privind
calitatea apei potabile, până în 2015.
Totodată, urmare a negocierilor de aderare, întregul teritoriu al României

este declarat zonă sensibilă, ceea ce înseamnă că toate aglomerările umane
de peste 10.000 e.p. trebuie să fie dotate cu staţii de epurare a apelor uzate
care să asigure un nivel de epurare avansat.
1.3.4 Strategia de regionalizare
Regionalizarea reprezintă un element cheie nu numai pentru îmbunătăţirea

calităţii şi eficienţei economice a infrastructurii şi serviciilor locale de apă în
vederea atingerii ţintelor de mediu, ci şi pentru asigurarea durabilităţii
investiţiilor şi exploatării, a unei strategii de dezvoltare pe termen lung a
sectorului apei şi o creştere echilibrată la nivel regional. În acest context,
formarea de asociaţii de localităţi învecinate cu scopul de a crea structuri
regionale robuste şi durabile care să poată să atragă finanţările
internaţionale necesare pentru investiţii din sectorul apei, fonduri care nu
pot fi atrase de fiecare autoritate în parte, reprezintă deja o strategie
pentru România.
Procesul de regionalizare constă din concentrarea operării serviciilor

furnizate unui grup de municipalităţi dintr-o zonă geografică definită din
punct de vedere al bazinului hidrografic şi / sau al limitelor administrative
(municipalităţi, judeţ). Aglomerările urbane aflate în acelaşi judeţ şi/ sau
bazin hidrografic care formează o resursă de apă distinctă trebuie să-şi
unească eforturile de a elabora un plan de dezvoltare şi o structură de
management integrate. Proprietatea asupra activelor publice şi
răspunderea pentru asigurarea serviciilor adecvate de alimentare cu apă şi
canalizare la un cost acceptabil revin în continuare autorităţilor locale.
Ideea şi necesitatea de a cea Asociaţia Municipalităţilor a fost introdusă prin

Legea 51 (care va intra în vigoare la 27.03.2007) şi care este legea privind
serviciile publice locale. Potrivit acesteia, Asociaţiile de Dezvoltare Inter-
comunitară sunt definite ca asociaţii intercomunitare, stabilite de două sau
mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate reprezentate de
autorităţile administraţiei publice locale pentru a crea, dezvolta gestiona şi/
13
sau exploata în comun pentru consumatorii din unitatea teritorială

respectivă furnizarea serviciilor publice pentru consumatori în unitatea
teritorială a unităţilor administrativ teritoriale asociate Asociaţia de
dezvoltare intercomunitară, definită ca instituţie publică de cooperare
intercomunitară, preiau şi exercită în numele şi în beneficiul autorităţilor
locale asociate, toate atribuţiile şi competenţele, drepturile şi obligaţiile
acestora strict în domeniul serviciului/serviciilor transferate. Asociaţia
poate decide să administreze direct sau să delege gestionarea serviciului
public local.
Trebuie accentuat că acest concept de regionalizare (sau, mai exact de

consolidare a serviciilor de unităţilor de apă şi canalizare la nivel de judeţ,
în prezent) conturat în SOP este oarecum diferit de înţelegerea
regionalizării la care se face referire în ale politici guvernamentale, precum
Zonele de Dezvoltare Regională de care se ocupă Agenţiile de Dezvoltare
Regională şi Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului.
Investiţiile prioritare la nivel regional au ca scop asigurarea unor utilităţi de

apă şi ape uzate adecvate pentru populaţie, la standardul calitativ necesar
şi la tarife acceptabile. Proiectele regionale se vor adresa în primul rând
necesităţilor din sectorul apei din aglomerările urbane, acolo unde şi
impactul asupra mediului este de obicei mai mare, iar populaţia beneficiară
mai numeroasă. Unele zone rurale ar putea fi de asemenea integrate în
proiectul regional dacă se justifică din punct de vedere al unui impact
semnificativ asupra mediului şi/sau componentele de eficienţă economică ar
îmbunătăţi durabilitatea investiţiei în ansamblu. Prioritizarea investiţiilor în
zona proiectului va ţine seama şi de angajamentele asumate de România în
negocierea Capitolului 22.
Acordarea de finanţare nerambursabilă în sectorul apă ape uzate este
condiţionată de crearea Societăţilor cu operare regională (ROC). Procesul
de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru realizarea acquis-
ului în sectorul ape şi ape uzate, deoarece sunt necesare companii de apă
puternice şi cu experienţă care să poată realiza investiţiile şi garanta
durabilitatea funcţionării lor. Pe termen mediu, procesul de regionalizare şi
crearea operatorilor regionali are ca scop asigurarea capacităţii de
absorbire cu succes a finanţării nerambursabile la nivel local prin creşterea
capacităţii acestora de a gestiona proiecte cu finanţare internaţională şi de
a asigura exploatarea adecvată şi durabilă a noilor instalaţii construite cu
fonduri UE.
Comunităţile care caută să îşi îmbunătăţească infrastructura de apă şi

canalizare pe zone geografice bine definite trebuie să se grupeze laolaltă.
De aceea, autorităţile locale implicate într-un proiect regional de investiţii
în sisteme de apă şi canalizare formează o Asociaţie de municipalităţi în
vederea dezvoltării de reţele de apă şi canalizare durabile şi atragerii
finanţărilor internaţionale în acest scop.
Învăţămintele desprinse din experienţa dobândită în implementarea unor

programe similare au scos în evidenţă o serie de aspecte juridice care sunt
în prezent soluţionate prin noile legi ce vor oferi cadrul legal adecvat care
să permită acestor Asociaţii să exercite administrarea serviciilor publice de
14
alimentare cu apă şi canalizare în numele proprietarilor infrastructurii,

care sunt administraţiile locale constitutive. Acest program a relevat şi
faptul că aranjamentele contractuale prin care se stabileşte delegarea
funcţiunilor operaţionale legate de serviciile de alimentare cu apă şi
canalizare de la autorităţile locale către ROC trebuie întărite, mai ales în
ceea ce priveşte mecanismele de gestionare a activelor.
Se intenţionează înlocuirea relaţiei actuale în general de subordonare a

micilor operatori locali faţă de fiecare autoritate locală în parte cu o relaţie
contractuală între Asociaţia regională a municipalităţilor şi o singură
Societate cu operare regională (ROC) condusă pe principii comerciale.
Acesta va fi controlat printr-un Contract de delegare a managementului
serviciilor negociat (Contract de concesiune) prin care sunt stabilite
rolurile şi responsabilitate bine definite care să permită dezvoltarea unei
singure ROC viabile, capabile să preia programele de investiţii necesare în
vederea atingerii obiectivelor din directivele UE.
Principalul rol al Asociaţiilor intercomunitare de dezvoltare este acela de a

dezvolta şi stabili o strategie în sectorul serviciilor municipale şi de a
monitoriza implementarea Contractului de delegare a managementului
serviciilor de către Societatea cu operare regională.
1.3.5 Cadrul legal
Principalele reglementări aplicabile serviciilor de apă şi canalizare sunt

următoarele:
 Legea 326/2001 privind cadrul legal general pentru crearea,
organizarea,, monitorizarea şi gestionarea serviciilor publice urmează
a fi înlocuită de Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de
utilităţi publice care va intra în vigoare la 27.03.2007.
 Legea 32/2002 privind cadrul legal general pentru crearea,
organizarea,, monitorizarea şi gestionarea serviciilor publice urmează
a fi înlocuită de Legea 241/2006 privind serviciile comunitare de
utilităţi publice care va intra în vigoare la 27.03.2007.
Pentru a sprijini autonomia comunităţilor în gestionarea serviciilor publice,

între principalele acte normative relevante în acest domeniu cadrul legal a
fost completat cu următoarele:
 Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată prin
Legea 286/2006
 Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia.
 Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2003 privind finanţele publice locale,
care va fi înlocuită prin Legea 273/2006 de la 1.01.2007.
Potrivit Legii nr. 326/2001 şi Ordonanţei Guvernului 32/2002 sistemul

organizatoric al întreprinderilor de utilităţi, managementul serviciilor
publice de alimentare cu apă şi canalizare pot i organizate în două moduri,
pe baza deciziei Autorităţii de încredinţare de resort.
15
 Management direct, realizat prin departamentele organizate în cadrul

Consiliului local, care acţionează în baza regulamentului de
organizare şi funcţionare definit şi aprobat de consiliul local.
 Management indirect (sau „delegat”), prin numirea unei societăţi
comerciale care să exploateze şi să administreze sistemul/sistemele
public(e) de alimentare cu apă şi canalizare – epurare, pe bază de
contract de delegare a gestiunii serviciilor.
Delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

prin contract de concesiune (CC) va trebui să se acorde în conformitate cu
legislaţia specifică aplicabilă pentru astfel de servicii:
- Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002, în prezent şi Legea nr. 241/ 2006

de la 21 martie 2007 şi
- Hotărârea Guvernului nr. 1353/2003 privind aprobarea
regulamentului cadru şi a contractului cadru de delegare a gestiunii
serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.
Potrivit legislaţiei specifice privind serviciile de alimentare cu apă şi

canalizare şi anume Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 încă în vigoare şi
Legea nr. 241/2006 care va intra în vigoare de la 21 martie 2007 (înlocuind
Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002), regula este ca delegarea gestionării
serviciilor să se acorde pe baza unei proceduri concurenţiale („potrivit
legislaţiei specifice pentru fiecare tip de contract” – respectiv în prezent
contract de concesiune şi contract de parteneriat public-privat).
Procesul de regionalizare implică stabilirea unei Asociaţii de dezvoltare

inter-comunitare (ADI) menţionată şi ca Asociaţie a Municipalităţilor (AM)
conform prevederilor Legii 215/2001 privind administraţia publică locală cu
modificările şi adăugirile ulterioare.
Legea 326 stabileşte de asemenea Autoritatea Naţională de Reglementare a

Managementului Serviciilor Locale (ANSC), ca instituţie publică cu
persoană juridică, funcţionând sub coordonarea primului ministru.
Atribuţiile ANRSC sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 373/2002

publicată în 18/04/2002, privind organizarea şi funcţionarea ANRSC.
Principalele funcţiuni ale ANRSC sunt:

 Certificarea/ autorizarea/ licenţierea operatorilor de servicii potrivit
unui set de criterii de eligibilitate legate de mărime, capacitate
profesională şi manageriale, performanţele tehnice şi financiare;
 Controlul documentaţiei şi evidenţelor care aparţin operatorilor de
servicii;
 Stabilirea procedurii de ajustare a tarifelor cu respectarea termenilor
din contractele de delegare a gestiunii;
 Efectuarea ajustării tarifelor la cererea operatorilor de servicii sau a
autorităţilor locale;
16
 Monitorizarea legalităţii procesului de dezvoltare a delegării

serviciilor publice locale;
 rezolvarea tuturor conflictelor ce pot apărea între operatori şi
consumatori;
 Anularea licenţelor de operare.
Pentru o listă detaliată a legislaţiei aplicabile din sectorul utilităţilor
de apă şi canalizare din România, rugăm consultaţi Anexa 5 – Cadrul
Legal în sectorul utilităţilor de apă.
1.4. Beneficiarii proiectului
La nivel central, MMGA este beneficiarul acestei AT. Proiectul va fi

gestionat la nivel central printr-o Unitate de coordonare a proiectului (PCU)
în care va fi implicat personal din MMGA care a căpătat experienţă în
proiecte similare de AT.
Indicativ, serviciile edilitare de apă ce vor beneficia de această AT prin

FOPIP sunt principalele societăţi din următoarele 21 de zone/judeţe:
ASISTENŢĂ COMPLETĂ (în următoarele judeţe va fi necesară asistenţă

completă, ceea ce înseamnă efectuarea tuturor componentelor – A-E,
conform cerinţelor din Capitolul 4 – Domeniul de cuprindere şi din Capitolul
8.2 Descriere şi cerinţe specifice pentru fiecare beneficiar.)
1. DÂMBOVIŢA
2. COVASNA
3. HARGHITA
4. BACĂU
5. HUNEDOARA (VALEA JIULUI)
ASISTENŢĂ PARŢIALĂ** (Judeţele de mai jos au beneficiat deja de
asistenţă instituţională limitată în cadrul unor contracte de asistenţă
anterioare şi de aceea nu mai au nevoie decât de asistenţă parţială iar
Consultantul va trebui să diferenţieze abordarea fiecărei regiuni prin
prisma stadiului regionalizării la data la care se desfăşoară fiecare
componentă. Detalii privind necesităţile de asistenţă parţială sunt
prezentate în Capitolul 4 – Domeniul de cuprindere şi în Capitolul 8.2
Descriere şi cerinţe specifice pentru fiecare beneficiar.)
6. IALOMIŢA
7. BRĂILA
8. VRANCEA
9. GORJ
10. OLT
11. SIBIU – MEDIAŞ
12. TELEORMAN
13. TURDA-CÂMPIA TURZII
17
14. CĂLĂRAŞI
15. BOTOŞANI
16. SUCEAVA
17. CARAŞ – SEVERIN
18. ALBA
19. PRAHOVA
20. VASLUI
21. GIURGIU
De remarcat că lista finală a localităţilor ce vor fi incluse în fiecare
judeţ beneficiar (ca ROC) se va stabili de către PCU după discuţiile
purtate cu Consultantul în perioada iniţială a proiectului, Lista
finală va fi inclusă în Raportul iniţial.
1.4.1 Caracteristici de bază ale beneficiarilor locali
Companiile de apă răspund în cadrul localităţilor/ zonelor lor de servicii de

furnizarea serviciilor de apă/ canalizare. Prin îmbunătăţirea performanţelor,
companiile de apă vor putea oferi servicii de mai bună calitate şi, prin
urmare, populaţia din oraşele vizate va putea beneficia de pe urma acestei
AT.
Unele dintre municipalităţile care vor beneficia de această AT au preluat

investiţii finanţate prin programul Comunităţii şi prin Instituţiile Financiare
Internaţionale. În ciuda acestui fapt, capacitatea lor de a dezvolta un
proiect de investiţii la scară mare este în general limitată şi de aceea este
necesară asistenţă tehnică considerabilă pentru definirea şi pregătirea unui
bun program de investiţii în sectorul mediu.
Majoritatea regiunilor susmenţionate vor avea proiecte de investiţii

pregătite cu sprijinul ISPA în cadrul Măsurii ISPA 2005 RO 16 P PA 001 -
contractele 1, 2 şi 3, prin care se vor întocmi 15 proiecte în sectorul
apă/canalizare, cu scopul de a putea propune aceste proiecte pentru
finanţare din SCF.
Toţi aceşti beneficiari de AT vor solicita cofinanţarea unor proiecte de

investiţii la scară mare pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi
canalizare le nivel regional. Pentru fiecare beneficiar unde nu a fost stabilită
o ROC, în cadrul acestei AT vor trebui analizate mai multe întreprinderi de
utilităţi, având în vedere necesitatea comasării lor într-un singur operator
de servicii de apă.
O parte a oraşelor susmenţionate şi-au stabilit – la nivelul companiilor lor de

apă – Unităţi de implementare a proiectelor (PIU) care să răspundă de
ofertarea, contractarea şi implementarea proiectelor de investiţii ce vor fi
finanţate prin fonduri ale UE. PIU existente vor trebui întărite
18
Judeţele Dâmboviţa, Covasna, Harghita şi Ialomiţa nu au beneficiat încă de

investiţii ISPA şi, astfel nu au creat încă o PIU. În judeţele Prahova, Călăraşi
şi Alba, s-au creat PIU prin SAMTID, dar cu o structură diferită de aceea
stabilită pentru proiectele ISPA, necesitând o reanalizare. În judeţele care
beneficiază de AT prin PA 13, PIU sunt deja create sau în curs de constituire
(Gorj, Olt, Sibiu-Mediaş, Teleorman, Turda-Câmpia Turzii, Călăraşi,
Giurgiu). În plus, judeţele care beneficiază de investiţii ISPA au deja PIU
bine stabilite (Bacău, Brăila, Botoşani, Vrancea, Valea Jiului, Suceava, Caraş
Severin).
O scurtă descriere a serviciilor de apă şi canalizare din fiecare administraţie

locală beneficiară este prezentată în capitolul 8.2 Descriere şi cerinţe
specifice pentru fiecare beneficiar în parte şi în Anexa 3 a ToR.
Consultantul trebuie însă să aibă în vedere că datele oferite în

anexele la ToR nu pot fi în nici un caz considerate complete şi că
este de răspunderea sa să colecteze datele necesare pentru
executarea serviciilor contractate.
1.5. Alte programe şi alte activităţi ale donatorilor
Dezvoltarea Utilităţilor Municipale (MUDP) – finalizat
Programul MUDP I şi II , cofinanţat de Guvernul României, Uniunea

Europeană prin programul PHARE şi Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), au sprijinit 16 companii de utilităţi
(enumerate în capitolul cu Informaţii de bază) asigurând servicii de
apă/canalizare în perioada 1995 - 2002. În afara componentei de investiţii,
obiectivul acestui program a fost de a îmbunătăţi atât implementarea
investiţiilor finanţate cât şi, la fel de important, durabilitatea activităţii în
domeniul serviciilor de apă prin îmbunătăţirea performanţelor financiare şi
operaţionale ale companiilor de utilităţi. El a inclus şi asistenţă
semnificativă pentru dezvoltarea instituţională şi restructurarea
companiilor de utilităţi beneficiare.
Abordarea implementată pentru prima dată în cadrul MUDP din punct de

vedere al programului de îmbunătăţire a performanţelor financiare şi
operaţionale (FOPIP) fost aceea de a introduce noţiunea de stabilire a
reperelor de comparare a performanţelor diferitelor companii de utilităţi
din acest sector.
Companiile care nu au fost implicate în programele MUDP şi /sau PA 012

sunt vizibil într-un stadiu mai puţin avansat în privinţa atingerii
standardelor aşteptate pentru o companie de utilităţi modernă.
Judeţele incluse în această AT care au beneficiat de asistenţa tehnică

acordată prin Programele MUDP I şi II sunt următoarele: Dâmboviţa,
Bacău, Hunedoara (Valea Jiului), Botoşani, Brăila şi Vrancea. Însă
beneficiarii programelor MUDP au fost companii de utilităţi care operau
mai ales în oraşe capitale de judeţ din judeţele menţionate. Aceste companii
reprezintă acum baza de regionalizare în judeţ (sau într-o zonă mai întinsă).
19
Dezvoltare a infrastructurii în oraşe mici şi mijlocii SAMTID – (2002

– 2006)
Programul SAMTID a fost elaborat de autorităţile române cu scopul de a

sprijini oraşele mai mici să-şi îmbunătăţească standardele serviciilor de apă
şi canalizare promovând în acelaşi timp aplicarea principiului recuperării
costurilor. Aceste oraşe au fost încurajate şi să caute modalităţi de a obţine
beneficiile de scară ale operatorilor mai mari care pot oferi servicii mai
bune la un nivel de tarif mai suportabil, ceea ce asigură recuperarea
deplină a costurilor şi rambursarea datoriilor contractate pentru investiţii în
domeniul apelor.
Programul SAMTID a avut două obiective specifice:
 crearea unei companii cu operare regională (ROC) ca unic furnizor de
servicii de apă din judeţ/ regiune;
 efectuarea investiţiilor minime de infrastructură de apă (în principal
reabilitarea reţelelor de distribuţie) cu scopul îmbunătăţirii eficienţei
operatorului viitor.
Judeţele incluse în această AT care au beneficiat de asistenţa tehnică

acordată prin Programul SAMTID sunt următoarele: Botoşani, Alba,
Călăraşi (faza pilot) şi Prahova, şi Suceava (faza II). În cadrul programului
SAMTID a fost creată câte o ROC în fiecare dintre judeţele de mai sus.
Asistenţa tehnică SAMTID acordată pentru întărire instituţională s-a
încheiat în noiembrie 2006.
Asistenţă Tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a

beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal – Măsură ISPA 2003
RO 16 P PA 012 – (2005 – 2008)
Obiectivul specific al AT în PA 012, similar cu cel al acestei AT, este acela de

a sprijini regionalizarea serviciilor de apă prin reorganizarea companiilor de
apă existente din anumite zone / judeţe şi de a sprijini companiile regionale
de apă să devină organizaţii mai eficiente şi mai efective, oferindu-le
platforma pentru a deveni entităţi atractive din punct de vedere comercial,
prin regionalizarea sistemului de gospodărire a apei.
În cadrul acestei AT, programul FOPIP a fost elaborat pentru un grup de 12

companii de utilităţi (Braşov, Buzău, Tulcea, Neamţ, Galaţi, Satu Mare,
Maramureş, Deva-Hunedoara, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin,
Sibiu, Piteşti) care au primit asistenţă în cadrul programului ISPA. De
asemenea, a fost elaborat un program pre-FOPIP pentru un grup de 9 zone
(Olt, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Sibiu - Mediaş-Agnita-Dumbrăveni, Turda –
Câmpia Turzii, Caraş Severin, Vaslui, Suceava), viitori beneficiari ai
proiectelor de mediu ce vor fi finanţate din fonduri ale UE, alese din linia de
proiecte prezentate în SOP Mediu.
În cadrul PA 012 au fost identificaţi toţi paşii necesari pentru realizarea

regionalizării într-o zonă dată, aceşti paşi fiind cuprinşi într-un Ghid de
regionalizare orientativ (aflat acum în faza de revizuire finală). În plus, au
fost întocmite o serie de documente-cadru, precum modele de Contracte de
20
asociere (între municipalităţi), Statutul asociaţiei, Actul de înfiinţare a ROC.

Un alt important pas înainte este noul model de Contract de delegare a
managementului serviciilor (Contract de concesiune) elaborat în
parteneriat cu toţi factorii implicaţi şi aflat într-un stadiu avansat de
finalizare. Toate documentele, modelele şi ghidurile menţionate au fost
întocmite practic începând din a doua jumătate a anului 2006 şi vor fi puse
la dispoziţia Consultantului în cadrul acestei AT. Se subliniază că
documentele şi paşii de mai sus vor trebui adaptate pentru a ţine seama de
situaţia specifică din fiecare judeţ / zonă.
Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul mediului

în România – Măsura ISPA 2003 RO 16 P PA 013, contractele 04 şi 05
– (2006-2007)
În cadrul acestui proiect de AT, Consultantul oferă asistenţă tehnică pentru

întocmirea a 10 solicitări de proiecte de investiţii în domeniul apă şi
canalizare şi sprijin în achiziţii în fazele de ofertare şi contractare.
Obiectivul specific al acestei măsuri ISPA este acela de a asigura finanţarea

de proiecte mari de apă / canalizare, mai ales în marile aglomerări şi axate
pe obţinerea unui efect maxim de susţinere reciprocă din punct de vedere al
progresului României pe calea realizării conformării cu acquis
communautaire în domeniul mediului.
Societăţile de utilităţi de apă care beneficiază de asistenţa tehnică acordată

prin această măsură ISPA sunt din următoarele judeţe: Teleorman, Giurgiu,
Călăraşi, Tulcea, Braşov, Cluj (Turda-Câmpia Turzii), Sibiu (Mediaş, Agnita,
Dumbrăveni), Gorj, Cluj-Sălaj, Olt .
Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul mediului

în România – Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001, contractele 01, 02
şi 03 – (în curs de contractare, probabil 2007-2008)
În cadrul acestui proiect de AT, Consultantul va oferi asistenţă tehnică

pentru întocmirea a cel puţin 15 solicitări de proiecte de investiţii în
domeniul apă şi canalizare şi sprijin în achiziţii în fazele de ofertare şi
contractare.
Obiectivul specific al acestei măsuri ISPA este acela de a asigura finanţarea

de proiecte mari de apă / canalizare, mai ales în marile aglomerări şi axate
pe obţinerea unui efect maxim de susţinere reciprocă din punct de vedere al
progresului României pe calea realizării conformării cu acquis
communautaire în domeniul mediului.

prin această măsură ISPA sunt din următoarele judeţe: Dâmboviţa,
Covasna, Harghita, Braşov (Victoria, Făgăraş), Mureş, Bacău, Buzău,
Neamţ, Iaşi, Prahova, Alba, Timiş, Satu Mare, Vâlcea, Hunedoara (Valea
Jiului).
21
Proiect de servicii municipale – servicii de consultanţă pentru

pregătirea proiectelor finanţate de UE (în curs de contractare,
probabil 2007-2008)
Obiectivul proiectului este acela de a ajuta România să îndeplinească

cerinţele din directivele de mediu ale UE din sectorul ape şi ape uzate, prin
aceasta îmbunătăţind calitatea şi aria de cuprindere a serviciilor de apă şi
canalizare.
O importantă componentă a programului este pregătirea solicitărilor de

investiţii în domeniul apei şi canalizării în 12 judeţe. Proiectele pregătite
vor fi depuse pentru solicitarea de finanţare prin SOP Mediu.

prin această măsură ISPA sunt din următoarele judeţe: Brăila, Galaţi,
Ialomiţa, Ilfov, Vrancea, Constanta, Bistriţa-Năsăud, Arad, Sibiu (Cisnădie,
Tălmaciu, Avrig), Mehedinţi, Dolj, Bihor.
Alte măsuri ISPA în curs
Bacău, Hunedoara (Valea Jiului), Botoşani, Brăila, Vrancea, Suceava şi

Caraş – Severin beneficiază de asemenea de investiţii cu finanţare ISPA,
aflate în curs de implementare.
2. SCOPUL CONTRACTULUI ŞI REZULTATELE AŞTEPTATE
2.1 Obiectivul general
Scopul general al acestui contract este de a asigura servicii eficiente din

punct de vedere economic în sectorul apă / ape uzate pentru populaţia din
zonele vizate.
Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi a serviciilor fac să crească şi calitatea
vieţii locuitorilor, făcându-i mai dornici să participe într-o societate
democratică şi să sprijine o forţă de muncă mai bine pregătită să facă faţă
provocărilor tranziţiei economice.
2.2 Scopul
Scopul acestei AT este acela de a ajuta companiile de apă selectate să

devină organizaţii mai eficiente şi mai efective şi de a oferi o platformă
pentru ca ele să devină entităţi mai atractive din punct de vedere comercial,
prin asigurarea unei forme corecte de reorganizare în cadrul procesului de
regionalizare. Mijloacele de realizare a acestui scop anume sunt
următoarele:
 creşterea capacităţii profesionale a personalului;
 stabilirea unei politici de tarifare eficiente, care să reflecte atenţia
cuvenită acordată necesarului pentru exploatare, întreţinere şi noi
investiţii;
22
 îmbunătăţirea evaluării interne a performanţei prin selectarea unor

indicatori de performanţă adecvaţi;
 stabilirea transparenţei conturilor;
 identificarea factorilor care pot împiedica independenţa politică a
managementului companiei de apă pe baza unor criterii de eficienţă
economică;
 managementul adecvat al activelor.
Un obiectiv specific important este sprijinirea înfiinţării ROC. Acesta

presupune şi identificarea aspectelor instituţionale ce trebuie rezolvate
pentru a putea creşte capacitatea operaţională a viitorilor beneficiari de
finanţare prin Fondul de coeziune. Activităţile întreprinse în cadrul acestei
AT se vor desfăşura în strânsă cooperare u pregătirea solicitărilor de
finanţare (TA PA 013, PA 001, Proiect Servicii Municipale).
Un alt important obiectiv specific este acela de a ajuta administraţia

centrală să disemineze la scară naţională rezultatele acestei AT, prin
următoarele mijloace:
 definirea cadrului de monitorizare prin stabilirea ţintelor de
performanţă la nivelul fiecărei companii de utilităţi, care să permită,
în acelaşi timp, însă, stabilirea reperelor la nivel naţional;
 sprijinirea PCU de la nivelul central să asigure o coordonare optimă a
proiectului şi să monitorizeze progresele realizate de companiile de
utilităţi cuprinse în această măsură;
 dezvoltarea mecanismelor de schimb de informaţii între companiile
cuprinse în FOPIP şi alte companii de apă din România;
 extinderea conceptului de stabilire a reperelor ca instrument modern
creat de AT din MUDP şi PA 012 către noile grupuri de companii de
apă care beneficiază ce această AT;
 instruirea personalului de la nivelul central şi local implicat în
implementarea acestei măsuri.
2.3 Rezultate pe care le va realiza Consultantul

a) Raport privind diligenţele necesare
- Analiza critică a utilităţilor de apă şi canalizare
- Identificarea zonelor vizate pentru îmbunătăţirea situaţiei
prin procesul de regionalizare şi dezvoltarea FOPIP.
b) Analiza juridică a cadrului legal existent pentru furnizarea
serviciilor municipale şi a tuturor reglementărilor naţionale în
vederea semnalării neconcordanţelor şi recomandării de îmbunătăţiri.
c) Elaborarea Strategiei de regionalizare pentru fiecare beneficiar
(inclusiv Ghid de regionalizare);
d) Analiza instituţională (de sine stătătoare, care să poată fi
prezentată ca input în solicitarea finanţărilor nerambursabile din
partea UE, în formatul stabilit în prealabil de comun acord cu PCU).
Analiza instituţională va fi predată Consultanţilor contractaţi pentru
Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001, contract 01, 02 şi 03, în vederea
includerii în solicitarea finanţării prin FC (v. Capitolul 5.3 al ToR).
e) Crearea Asociaţiei de municipalităţi
f) Crearea Societăţilor cu operare regională;
23
g) Contracte de delegare a gestiunii serviciilor semnate;

h) Plan de acţiune bazat pe strategia de stabilire a reperelor pentru
fiecare întreprindere de utilităţi selectată, cu scopul de a realiza la
sfârşitul contractului următoarele rezultate:
- utilitate de apă restructurată /reorganizată, structură de
management intern îmbunătăţită; separarea sectoarelor de
activitate, dacă este cazul;
- îmbunătăţirea gestionării datoriilor; dacă este cazul,
implementarea planului de recuperare a datoriilor;
- îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale a
companiilor de utilităţi;
- plan de gestionare a activelor implementat;
- plan de implementare a nivelului şi standardelor de servicii
conform definiţiei; strategie de control al scurgerilor din sistem şi
al Apei necontabilizate;
- definirea sistemului de operare şi întreţinere;
- crearea fondului de întreţinere şi înlocuiri (MRD), dacă este cazul;
- asigurarea unui mecanismul robust de stabilire a tarifelor;
- îmbunătăţirea evaluării interne a performanţei prin selectarea unor
- implementarea unui plan adecvat de resurse umane; creşterea
capacităţii profesionale a personalului;
- stabilirea unei politici de tarifare eficiente, care să reflecte atenţia
cuvenită pentru necesarul de exploatare, întreţinere şi noi
investiţii;
- Plan de afaceri;
- politica de servire a clienţilor şi relaţii publice;
- efectuarea programelor de instruire de management;
- procurarea de software IT de specialitate (instrumente
computerizate în limba română);
- evaluarea opţiunilor de participare a sectorului privat.
i) Proiectarea şi achiziţionarea de software IT, potrivit activităţii

D.1.d).
j) Rapoarte periodice pentru fiecare întreprindere de utilităţi de apă,
pentru monitorizarea apropierii de ţintele stabilire în Planul de
acţiune.
k) înfiinţarea PIU pentru fiecare beneficiar (inclusiv Manuale
interne de procedură pentru toate PIU înfiinţate);
l) Strategie de stabilire a reperelor adaptată pentru utilităţile de apă
cuprinse în această AT, ţinând seama de strategia de stabilire a
reperelor elaborată în cadrul AT pentru PA 012. A revised national
system for water utilities performance indicators will be developed in
co-ordination with ANRSC and RWA;
m) Plan de instruire;
n) Instruire desfăşurată şi materialele elaborate corespunzător
modulelor 1-8 de la componenta E.4. Organizarea atelierelor,
seminarelor şi deplasărilor de studiu conform celor stabilite de comun
acord cu PCU;
24
o) Manual pentru apă şi canalizare, potrivit componentei E.5.

p) Baza de date cuprinzând toate informaţiile colectate de la
beneficiari, pe toată durata proiectului, se va depune la MMGA.
Materialele de livrat vor fi prezentate de Consultant potrivit prevederilor

specifice din ToR pentru fiecare componentă şi materialele corespunzătoare
şi conform Listei de materiale prezentate în Anexa 2 a acestor Termeni
de referinţă.
3. IPOTEZE ŞI RISCURI
3.1. Ipoteze care stau la baza intervenţiei proiectului:

 Datele relevante vor fi prezentate la timp de către beneficiarii locali.
 Autorităţile locale cuprinse în această AT ca proprietari ai activelor
exploatate de utilităţile de apă vizate se vor angaja să sprijine
implementarea programelor instituţionale întocmite e Consultanţi şi
convenite cu instituţiile partener în cauză.
 SOP Mediu va fi aprobat la începutul anului 2007.
 Legislaţia secundară referitoare la serviciile publice regionale va
exista deja în martie 2007.
3.2 Riscuri
Va trebui să se ţină seama de următoarele riscuri:
 coordonarea termenelor programelor şi/ sau proiectelor înrudite în

curs de desfăşurare (SAMTID, PA 012, PA 001, Proiect Servicii
Municipale) cu ale acestei AT FOPIP, ca şi absenţa / insuficienta
cooperare dintre diferitele echipa de consultanţi angajate;
 rezistenţă faţă de schimbare, mai ales în cazul în care companii de
apă mici vor trebui să fuzioneze în cadrul unei societăţi cu operare
regională;
 întârzieri în stabilirea unui mecanism instituţional adecvat pentru
pregătirea proiectelor şi implementare;
 întârzieri în semnarea contractelor de asociere la nivel judeţean/
regional în vederea formării ROC;
 lipsa de voinţă politică în promovarea proiectelor regionale; cooperare
neadecvată a tuturor factorilor implicaţi.
 provocarea atât în privinţa regionalizării pe scară mare cât şi a
implementării concomitente a programului major de investiţii finanţat
prin UE, ar putea fi prea mare pentru unele companii de apă /
municipalităţi, mai ales în judeţele care nu au beneficiat de investiţii
ISPA.
Pentru a contracara pe cât posibil aceste riscuri, se solicită următoarea

abordare:
 În cazul diferenţelor de capacitate de a absorbi schimbările,
Consultantul va trebui să fie gata să adapteze domeniul şi ritmul de
acordare a AT în funcţie de capacitatea de absorbţie anticipată, astfel
încât să se asigure de parcurgerea paşilor minimi în direcţia
transformării, dar având grijă ca obiectivele FOPIP şi ale regionalizării
25
să rămână realizabile. Aceasta va însemna desigur că nu va putea fi

adoptată aceeaşi abordare "bună la toate" pentru toţi beneficiarii.
 Consultantul trebuie să identifice de la început riscurile în mod
clar şi să le specifice în Raportul iniţial şi apoi regulat în Rapoartele
trimestriale, împreună cu recomandările de contracarare a lor.
4. DOMENIUL DE LUCRU
4.1 Generalităţi
Prezentul proiect de AT vizează trei grupuri ţintă:
 factorii de decizie şi personalul tehnic care răspund la nivel naţional

de managementul AT şi diseminarea informaţiilor rezultate din acest
proiect;
 autorităţile locale care deţin activele exploatate de utilităţile de apă şi
beneficiarii locali ai acestei AT;
 companiile locale / regionale de utilităţi de apă contractate de
autorităţile locale pentru gestionarea reţelelor de apă şi canalizare, ca
beneficiari locali ai acestei AT. Informaţiile de bază privind fiecare
companie vizată / măsură ISPA sunt prezentate în Anexa 3 sub formă
de chestionar.
4.2 Activităţi specifice
În cadrul acestei AT va fi elaborat un Program de îmbunătăţire a

performanţei financiare şi în exploatare (FOPIP) complet pentru
întreprinderile de utilităţi de apă cele circa 21 de zone/ judeţe care vor
beneficia de susţinerea financiară a UE în viitor în cadrul SOP Mediu.
În acest sens, Consultantul va efectua o analiză critică a experienţei
anterioare privind FOPIP în cadrul MUDP II, SAMTID şi PA 012, ca şi o
analiză a legislaţiei relevante, inclusiv prin comparare cu Acquis
Communautaire.
Având în vedere situaţia specifică a beneficiarilor finali ai acestei AT, aceştia

pot fi împărţiţi în două mari categorii: Asistenţă completă şi Asistenţă
parţială.
În judeţele în care este necesară asistenţă completă (Dâmboviţa, Covasna,
Harghita, Bacău, Hunedoara, Valea Jiului), ceea toate componentele vor fi
implementate complet (componentele A-E), conform cerinţelor din Capitolul
8.2 Descriere şi cerinţe specifice pentru fiecare beneficiar.)
Judeţele care au beneficiat deja de asistenţă pre-FOPIP (Gorj, Olt, Sibiu –

Mediaş, Teleorman, Turda-Câmpia Turzii, Suceava, Caraş – Severin, Vaslui,
Giurgiu) AT SAMTID (Călăraşi, Botoşani, Alba, Prahova) sau beneficiază de
Proiectul de servicii municipale (Ialomiţa, Brăila, Vrancea) nu mai au
nevoie decât de asistenţă parţială, iar Consultantul va diferenţia
abordarea fiecărui beneficiar final în funcţie de stadiul actual al
regionalizării la data la care se desfăşoară fiecare componentă.
Consultantul va trece în revistă toate analizele, studiile şi documentaţiile
întocmite în proeictele anterioare de AT referitor la componentele A, B şi C
şi va acorda tot sprijinul ROC în elaborarea Planurilor de acţiune pe termen
26
mijlociu şi îndelungat şi în implementarea acestora, conform cerinţelor de

mai jos, din Capitolul 8.2 Descriere şi cerinţe specifice pentru fiecare
beneficiar în parte.
În cadrul acestui proiect, Consultantul va avea de efectuat următoarele

activităţi / componente. Toate aspectele vor trebui dezvoltate pentru toate
companiile de utilităţi din fiecare judeţ beneficiar (acest aspect poate face
obiectul unor discuţii şi acorduri ulterioare cu PCU, în faza iniţială, în
funcţie de situaţia specifică din fiecare zonă).
27
Proiect de Termeni de referinţă pentru AT pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal - Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001-
06
Nr Componenta Materiale
.
A Diligenţele necesare cu privire la cadrul
 Raport privind diligenţele necesare
instituţional existent şi performanţele financiare şi
operaţionale ale companiilor de apă - Analiza critică a utilităţii de apă şi
A. Analiza critică a cadrului instituţional şi managerial canalizare
1 - Identificarea zonelor vizate pentru
A. Analiza critică a activelor de apă şi canalizare şi îmbunătăţirea situaţiei prin procesul de
2 managementul acestora regionalizare şi dezvoltarea FOPIP.
A. Analiza critică a managementului financiar şi a
3 sistemului de relaţii cu clienţii
A. Evaluarea sistemului informatic şi a fluxurilor
4 informaţionale
A. Comparare a principalilor indicatori de performanţă cu
5 beneficiarii MUDP şi PA 012 şi cu practica internaţională
A. Analiză SWOT şi identificarea principalelor domenii de îmbunătăţire a
6 performanţei
B1 Strategie de regionalizare / Asociaţia  Analiza juridică a cadrului legal existent pentru
- municipalităţilor/ Contract de delegare a gestiunii furnizarea serviciilor municipale şi a tuturor
B6 serviciilor reglementărilor naţionale în vederea semnalării
neconcordanţelor şi recomandării de îmbunătăţiri.
Componentele B1-B6  Elaborarea Strategiei de regionalizare pentru
fiecare beneficiar (inclusiv Ghid de regionalizare);
 Analiza instituţională a companiei desemnate ca
viitor operator al activelor finanţate prin UE ca
material de sine stătător. Analiza instituţională va fi
predată Consultanţilor contractaţi pentru Măsura
ISPA 2005 RO 16 P PA 001, contract 01, 02 şi 03, în
vederea includerii în solicitarea finanţării prin FC (v.
Capitolul 5.3 al ToR).
 Crearea Asociaţiei de municipalităţi
28
06
 Crearea Societăţilor cu operare regională;

 Planul de afaceri pe primul an de activitate al
ROC şi modele financiare
 Contracte de delegare a gestiunii serviciilor
semnate.
C Conceperea Programului de îmbunătăţire a performanţei financiare
 Plan de acţiune bazat pe strategia de stabilire a
şi operaţionale Elaborarea Planului de acţiune
reperelor pentru fiecare întreprindere de utilităţi
C. Reorganizare instituţională /managerială
selectată, cu scopul de a realiza la sfârşitul
1
contractului următoarele rezultate:
C. Aspecte operaţionale/ tehnice
2
C. Financiar/ Relaţii cu clienţii - utilitate de apă restructurată /reorganizată,
3 structură de management intern îmbunătăţită;
separarea sectoarelor de activitate, dacă este
D Implementarea Planului de acţiune cazul;
D. Sprijin pentru reorganizarea instituţională /managerială - îmbunătăţirea gestionării datoriilor; dacă este
1 cazul, implementarea planului de recuperare a
a) Reorganizarea şi restructurarea companiilor de apă ca datoriilor;
activităţi comerciale viabile, eficiente şi capabile să - îmbunătăţirea performanţei financiare şi
obţină credite operaţionale a companiilor de utilităţi;
b) Îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei forţei de - plan de gestionare a activelor implementat;
muncă - plan de implementare a nivelului şi
c) Instruirea personalului local standardelor de servicii conform definiţiei;
d) Sistem informatic de management (MIS) strategie de control al scurgerilor din sistem şi
D. Sprijinirea performanţelor operaţionale/ tehnice al Apei necontabilizate;
2 - definirea sistemului de operare şi întreţinere;
a) Planificarea managementului activelor - crearea fondului de întreţinere şi înlocuiri
b) Controlul scurgerilor şi apei necuprinse în evidenţe (MRD), dacă este cazul;
c) Monitorizarea calităţii - asigurarea unui mecanismul robust de stabilire
D. Sprijin în politica financiară/ de relaţii cu clienţii a tarifelor;
3
a) Planificarea investiţiilor de capital
29
06
b) Servicii pentru clienţi - îmbunătăţirea evaluării interne a performanţei

c) Management financiar prin selectarea unor indicatori de performanţă
d) Întocmirea unui plan de afaceri adecvaţi;
- implementarea unui plan adecvat de resurse
umane; creşterea capacităţii profesionale a
personalului;
- stabilirea unei politici de tarifare eficiente, care
să reflecte atenţia cuvenită pentru necesarul de
exploatare, întreţinere şi noi investiţii;
- Plan de afaceri;
- efectuarea programelor de instruire de
management;
- procurarea de software IT de specialitate
(instrumente computerizate în limba română);
- evaluarea opţiunilor de participare a sectorului
privat.
 Conceperea sistemului informatic de

management (MIS) şi documentele de licitaţie
pentru achiziţionarea software MIS, potrivit
activităţii D.1.d).
 Rapoarte periodice pentru fiecare întreprindere de
utilităţi de apă, pentru monitorizarea apropierii de
ţintele stabilire în Planul de acţiune.
 înfiinţarea PIU pentru fiecare beneficiar (inclusiv

E Activităţi orizontale
Manuale interne de procedură pentru toate PIU
E. Sprijin pentru înfiinţarea şi întărirea PIU. înfiinţate);
1
30
06
E. Asistenţă pentru PCU  Strategie de stabilire a reperelor adaptată pentru

2 utilităţile de apă cuprinse în această AT, ţinând seama
E. Analizarea şi adaptarea sistemului naţional de indicatori de strategia de stabilire a reperelor elaborată în
3 de performanţă cadrul AT pentru PA 012. Un sistem naţional revizuit
E. Instructaje privind performanţele utilităţilor de apă se va elabora
4 sub coordonarea ANRSC şi AAR;
E. Manual pentru apă şi canalizare  Plan de instruire;
5  Instruire desfăşurată şi materialele elaborate
corespunzător modulelor 1-8 de la componenta E.4.
Organizarea atelierelor, seminarelor şi celor 3
deplasări de studiu conform celor stabilite de comun
acord cu PCU;
 Manual pentru apă şi canalizare, potrivit
componentei E.5, ţinând cont de manualul
elaborat în cadrul PA 012.
 Baza de date cuprinzând toate informaţiile colectate
de la beneficiari, pe toată durata proiectului, se va
depune la MMGA.
31
Componenta A: Diligenţele necesare cu privire la cadrul instituţional

existent şi performanţele financiare şi operaţionale ale companiilor
de apă
Aspecte generale: Componenta A are ca scop să stabilească situaţia existentă a cadrului

instituţional, stării activelor de alimentare cu apă / canalizare, performanţa financiară şi
operaţională şi a sistemelor informatice la începutul proiectului, ceea ce va forma o bază solidă
pentru componentele ulterioare care se ocupă de regionalizare (Componenta B), îmbunătăţirea
performanţei (Componenta C) şi implementarea măsurilor de îmbunătăţire (Componenta D).
Componenta A va trebui să prezinte rezultatele într-un format comun care să permită compararea
şi să uşureze înţelegerea de către factorii de decizie. Însă Consultantul ca trebui să diferenţieze
abordarea Componentei A pe fiecare regiune în parte în funcţie de etapa reorganizării realizată
până la data implementării componentei.
 Acolo unde s-a constituit o ROC (respectiv la Alba, Ploieşti, Caraş Severin) Consultantul
ca analiza rapoartele instituţionale generate de proiectele de AT anterioare şi va colecta
numai datele lipsă, pe care le va include în analize. În unele cazuri va fi necesară o
actualizare a analizei existente.
 Acolo unde ROC nu au fost constituite încă, analiza serviciilor de apă din zona judeţului
implică evaluarea mai multor întreprinderi de utilităţi, mai ales în toate aglomerările
urbane, cu accent pe compania de apă principală (de obicei din capitala judeţului sau a
regiunii).
A. 1 Analiza critică/ Parcurgere/actualizare a cadrului instituţional şi

managerial
În cadrul acestei componente, Consultantul va avea în vedere următoarele

aspecte:
a) Elaborarea unei descrieri a structurii actuale şi situaţiei întreprinderii de

utilităţi şi pregătirea unor analiza cuprinzătoare a întregului sistem
instituţional al întreprinderilor de utilităţi şi al celorlalte entităţi
implicate în servicii de apă şi canalizare cu descrierea personalităţii
juridice, organizării actuale, structurii de management intern, a rolurilor
şi responsabilităţilor, sistemului informatic, reglementărilor privind
personalul, fluctuaţia acestuia în anii anteriori etc.;
b) Analiza aranjamentelor contractuale dintre administraţia publică şi
companiile de utilităţi şi alte obligaţii contractuale ale companiilor de
utilităţi;
c) Analiza opţiunilor de asociere existente pentru a crea Asociaţii de
municipalităţi şi Societăţi cu operare regională. În cazul în care au fost
deja încheiate Contracte de asociere, Consultantul trebuie să analizeze şi
să confirme validitatea acestora sau să facă sugestii de îmbunătăţire
(dacă este cazul);
d) Analiza sistemelor de management existente, definirea direcţiei
strategice şi implicarea în gestionarea de zi cu zia serviciilor de apă şi
canalizare;
e) Analizarea şi evaluarea structurii de resurse umane ale întreprinderii de
utilităţi; analiza sistemului de management şi a politicii generale privind
resursele umane (inclusiv a competenţei şi capacităţilor manageriale,
financiare, IT, operaţionale şi tehnice)
32
f) Analiza cadrului legal al fiecărei întreprinderi vizate.
Pentru unii beneficiari ai acestei AT, această componentă a fost în mare

parte realizată de AT responsabilă cu pregătirea proiectelor în cadrul
analizei financiare şi economice a solicitărilor ISPA şi a procedurii de
îndeplinire a diligenţelor necesare în cadrul AT acordate prin PA 012 şi
SAMTID. Consultantul în acest proiect de AT va analiza studiile existente
(care vor fi puse la dispoziţia Consultantului de PCU din MMGA după data
de începere a contractului).
A.2 Analiza critică a activelor de apă şi canalizare şi a

managementului acestora, conform celor de mai jos
a) Inventarul starea şi forma de proprietate asupra activelor de apă şi

canalizare;
b)
Politica şi practicile de gestionare a activelor;
c) Sistemele de operare şi întreţinere, bugetele, standardele şi practicile;
d) Nivelul serviciilor de apă (LOS – fiabilitatea şi calitatea alimentării cu
apă), echilibrul apei şi definirea standardelor de serviciu (SOS –
standarde de realizat într-o perioadă de timp definită); privire generală
asupra măsurilor tehnice prioritizate de îmbunătăţire a serviciilor de apă
şi canalizare şi de realizare a SOS;
e) Evaluarea capacităţii instituţionale de a desfăşura activitatea pe o bază
robustă şi eficientă de recuperare a costurilor, ţinând cont de necesarul
de investiţii viitoare;
f) Capacitatea de a asigura continuitatea alimentării cu apă şi de a gestiona
tehnologiile de epurare prevăzute;
g) Pregătirea de proiecţii de performanţă operaţională corespunzătoare
pentru serviciile de apă.
A.3 Analiza critică a managementului financiar şi a sistemului de

relaţii cu clienţii
a) Contorizare, sistemul de facturare, politica de colectare a veniturilor,

practici şi mecanisme referitoare la încasarea plăţilor;
b) Analiza politicii existente pentru reducerea costurilor de exploatare;
c) Analiza instalării, verificării şi întreţinerii contoarelor, stabilirea
sistemelor de păstrare a înregistrărilor, de instalare şi exploatare a
facilităţilor de testare a contoarelor ce vor fi achiziţionate în cadrul
programului de investiţii;
d) Evaluarea metodelor contabile, a foilor d bilanţ şi situaţiilor financiare cu
analizarea situaţiei financiare curente; o atenţie deosebită va trebui
acordată analizei separării contabilizării costurilor serviciilor de apă de
cele de încălzire centrală şi măsurii în care există subvenţionare
încrucişată între cele două sectoare; consultantul trebuie să verifice
nivelul de profitabilitate a serviciilor de apă separat de cele de încălzire
centrală. Consultantul va trebui să raporteze cu privire la avantajele şi
fezabilitatea separării serviciilor de apă de activităţile de încălzire
centrală în societăţi separate în cazurile în care la ora actuală acestea
sunt comasate;
33
e) Evaluarea mecanismelor de stabilire a tarifelor şi a practicilor reale;

analiza suportabilităţii tarifelor actuale şi tendinţa din ultimii 3 ani;
analiza capacităţii de cofinanţare/ îndatorare şi posibilităţilor de creştere
adiţională a tarifelor cu sumele necesare anticipate;
g) Evaluarea structurării tarifelor pentru consumatorii casnici/ industriali/
comerciali;
h) Evaluarea fluxului de lichidităţi şi a proiecţiilor, a rapoartelor de valori
financiare, SWOT şi prognoză financiară ţinând seama de tendinţele
cererii (scăderea consumului de apă);
i) Analiza orientării clienţilor şi a politicii de servicii pentru clienţi; analiza
calităţii serviciului şi a continuităţii ofertei din punct de vedere al
reducerii costului şi întreţinerii contoarelor.
A. 4 Evaluarea sistemului informatic şi a fluxurilor informaţionale,

inclusiv
a) Analiza sistemelor informatice actuale (atât manuale cât şi electronice)

care funcţionează la fiecare întreprindere de apă;
b) Analiza cerinţelor informatice (software şi hardware) ale întreprinderii de
apă cu atenţie deosebită faţă de necesitatea de a implementa
corespunzător proiectele şi de a îndeplini cu succes Programele de
îmbunătăţiri financiare şi operaţionale.
A. 5 Comparare a principalilor indicatori de performanţă cu

beneficiarii MUDP şi PA 012 şi cu practica internaţională (pierderi,
consum, eficienţă etc.)
Va trebui conceput un sistem de indicatori de performanţă pentru fiecare

întreprindere de utilităţi care să permită analiza progreselor individuale.
Scopul Componentei A este acela de a stabili o serie de indicatori ca linie de
plecare care să ilustreze performanţele actuale în raport cu alte
întreprinderi din domeniu; aceşti indicatori vor trebui elaboraţi prin
componentele ulterioare, pentru a permit urmărirea progreselor pe
parcursul desfăşurării proiectului şi după aceea, si vor trebui de asemenea
integraţi într-un sistem de repere orizontal care să permită compararea mai
multor întreprinderi între ele (v. Componenta D).
A6 Analiză SWOT şi identificarea principalelor domenii de îmbunătăţire a performanţei

Pe baza analizei critice a situaţiei existente şi a analizei comparative cu alte întreprinderi
efectuate la Componentele A1 – A5, Consultantul va efectua analiza SWOT pentru fiecare
regiune, identificând şi prioritizând domeniile care trebuie să devină focarul transformărilor
instituţionale prin procesul de regionalizare (pentru informarea Componentei B) şi prin Planul de
acţiune FOPIP (pentru informarea Componentei C).
Raportare la Componenta A
Componenta A se va încheia cu prezentarea unui Raport privind
diligenţele necesare pentru fiecare regiune în parte, pe baza
cerinţelor A1 – A6 de mai sus şi care ca avea următoarele 2 părţi
principale:
 Analiza critică a sistemului de apă şi canalizare
34
 Identificarea zonelor vizate pentru îmbunătăţirea situaţiei prin

procesul de regionalizare şi dezvoltarea FOPIP.
Toate rapoartele privind diligenţele necesare trebuie să urmărească aceeaşi structură şi conţinut,
indiferent de abordarea folosită în colectarea şi/ sau analiza datelor. Consultantul va propune o
structură a raportului, pe baza modelelor anterioare existente (ex. PA 012) care va fi stabilită de
comun acord cu PCU.
Proiectul de raport privind diligenţele necesare pentru fiecare beneficiar

vor fi finalizate în termen de 6 luni de la data începerii proiectului şi vor fi
prezentate beneficiarilor pentru comentarii: întreprinderea de apă vizată,
autorităţile locale de resort şi PCU.
Beneficiarii vor trebui să transmită comentarii Consultantului în termen de

3 săptămâni de la primirea rapoartelor, iar Consultantul va trebui să
răspundă la aceste comentarii, să discute cu cei care le-au formulat şi să
convină cu aceştia, în termen de 3 săptămâni, versiunea finală a
Rapoartelor privind diligenţele necesare. Dacă beneficiarii nu transmit
comentarii în termen de 3 săptămâni, proiectul de raport se consideră
acceptat şi Consultantul poate finaliza şi distribui versiunea finală. Dacă
este necesar, beneficiarii pot solicita întâlniri, la nivel central sau local,
pentru a discuta cu Consultantul diferitele constatări ale raportului şi
pentru a conveni conţinutul raportului final privind diligenţele necesare.
Pentru ca această componentă să poată fi considerată încheiată, PCU şi

beneficiarii locali trebuie să transmită o scrisoare „fără obiecţiuni”
referitoare la conţinutul rapoartelor privind diligenţele necesare. PCU va
putea emite această notă numai după primirea scrisorilor corespunzătoare
din partea beneficiarilor finali.
Raportul privind diligenţele necesare va fi apoi multiplicat şi distribuit de

Consultant pe baza Listei de materiale prezentate în Anexa 2 a ToR.
Componenta B: Strategie de regionalizare şi Asociaţia

municipalităţilor şi Contract de delegare a gestiunii serviciilor
Procesul de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru realizarea

acquis communautaire în sectorul ape şi ape uzate, deoarece sunt necesare
companii de apă cu experienţă care să poată realiza investiţiile şi garanta
funcţionarea lor. În lipsa finanţării nerambursabile, operatorii mai mici nu
vor reuşi să respecte prevederile din acquis communautaire. Există prin
urmare un important stimulent pentru ca diferiţi operatori să creeze
structura cea mai adecvată a Societăţii cu operare regională (ROC) şi să
depăşească eventualele obstacole de natură administrativă şi politică.
O funcţiune centrală în implementare a proiectului va trebui să revină nou

înfiinţaţilor operatori regionali de apă şi canalizare. Regionalizarea a fost în
general determinată de intervenţiile de AT pentru preaderare, care au
urmărit îmbunătăţirea capacităţii financiare şi operaţionale a principalilor
operatori din ţară (FOPIP) şi crearea unor modele administrative de cuplare
35
a operatorilor mai mici cu operatori mai mari şi mai experimentaţi şi

crearea economiei de scară prin regruparea mai multor operatori mai mici
(SAMTID). Scopul este asigurarea capacităţii adecvate de absorbire a
finanţării nerambursabile prin creşterea capacităţii de management al
proiectelor cu finanţare internaţională şi de a asigura buna exploatare a
noilor instalaţii construite cu fonduri UE.
În cadrul acestui proiect, Consultantul va trebui să desfăşoare următoarea

componentă:
B.1 Analiza cadrului legal
Analiza juridică a cadrului legal existent pentru furnizarea serviciilor

municipale şi a tuturor reglementărilor naţionale în vederea semnalării
neconcordanţelor şi recomandării de îmbunătăţiri. Analizele vor trebui
efectuate în strâns parteneriat cu factorii implicaţi şi interesaţi. Primul
raport va trebui prezentat în termen de 3 luni de la data demarării
proiectului. La sfârşitul proiectului se va întocmi un al doilea raport care să
sublinieze ceea ce s-a realizat până la data respectivă şi care să conţină
recomandări privind ceea ce va rămâne de făcut.
Consultantul va raporta periodic (preferabil în cadrul Rapoartelor
trimestriale) modificările de cadru legislativ şi implicaţiile acestora asupra
sectorului utilităţilor municipale de apă şi a implementării SOP Mediu.
B.2 Strategia de regionalizare
Elaborarea unei strategii de regionalizare a sistemelor de gospodărire a

apelor pentru judeţele/ zonele vizate; în cadrul acestei componente,
Consultantul va actualiza de asemenea şi va disemina Ghidul de
regionalizare întocmit în cadrul PA 012.
B.3 Analiza instituţională pentru solicitările de finanţare
Elaborarea unei analize instituţionale a companiei desemnate ca viitor

operator al activelor finanţate prin UE. Analiza instituţională va fi predată
Consultanţilor contractaţi pentru Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001,
contract 01, 02 şi 03, în vederea includerii în solicitarea finanţării prin FC
(v. Capitolul 5.3 al ToR). Analiza instituţională trebuie să descrie structura
instituţională, managementul financiar şi operaţional, relaţia cu alte
instituţii şi alte caracteristici, pe baza rezultatului aşteptat al procesului de
regionalizare şi trebuie să se refere şi la temenele şi paşii de urmat în
îmbunătăţirea planificată a performanţelor anticipată în urma implementării
măsurilor FOPIP conform acestor Termeni de referinţă.
În prima fază, eforturile vor trebui să fie dirijate asupra efectuării

Analizelor instituţionale în judeţele cuprinse la PA 001 - contractele
01, 02 şi 03, pentru a asigura finalizarea la timp a solicitărilor de
finanţare corespunzătoare. În acest sens, o precondiţie este
colaborarea excelentă dintre cei doi Consltanţi.
B. 4 Elaborarea contractului de asociere municipală
36
Asistarea municipalităţilor în conceperea şi implementarea unei forme

corespunzătoare de asociere la nivel judeţean/ regional, care să devină zona
de activitate a Societăţii cu operare regională; această componentă include
elaborarea unui contract de asociere, potrivit legislaţiei în vigoare, asistenţă
pentru negocierea şi încheierea contractului de asociere.
Consultantul va sprijini de asemenea constituirea Asociaţiei de
municipalităţi şi clarificarea responsabilităţilor exacte ale fiecărui asociat şi
va oferi sfaturi cu privire la aranjamentele organizatorice necesare în acest
scop.
B. 5 Constituirea ROC
Constituirea Societăţii cu operare regională; această componentă cuprinde

elaborarea actului de constituire, consultanţă pentru stabilirea structurii
acţionriatului.
a) Stabilirea unei structuri corespunzătoare a statutului companiei de
apă cu definirea clară a rolurilor proprietarului activelor şi al echipei
de management în ceea ce priveşte direcţia strategică şi
managementul serviciilor de apă şi canalizare, aliniată cu structura
viitoare de implementare efectivă a FC. Statutul va trebui să conţină o
bază solidă a structurii de management intern şi reglementarea
personalului şi a cerinţelor de instruire. Statutul trebuie de asemenea
să cuprindă prevederile necesare prin care să se asigure rostul clar al
companiei (adică: „asigurarea unor servicii eficiente de alimentare cu
apă şi canalizare şi epurare a apelor uzate , în acelaşi timp cu
asigurarea accesului adecvat la servicii al potenţialilor beneficiari şi o
conformare adecvată cu bunele politici şi standarde de mediu”); şi a
gestionării companiei pe baze pur comerciale şi independent de
considerentele politice;
b) Separarea clară a diferitelor sectoare de activitate ale întreprinderii
de utilităţi cel mai bine prin crearea unor companii separate (mai ales
în ceea ce priveşte sectorul încălzire centrală). Separarea trebuie să
se reflecte cel puţin printr-o separare clară a activelor şi
răspunderilor şi prin sisteme contabile independente unele de atele
etc.;
c) Definirea necesităţilor de personal ale companiei şi plan de
implementare referitor la structura, managementul şi politicile
referitoare la resursele inclusiv a competenţei şi capacităţilor
manageriale, financiare, IT, operaţionale şi tehnice;
d) Plan de reorganizare şi restructurare pentru fiecare companie de apă
care doreşte să devină activităţi comerciale viabile, eficiente şi
capabile să obţină credite;
e) Prevederi privind gestionarea datoriilor sau, dacă este cazul, planuri
de recuperare a acestora;
f) Planuri pentru o bază solidă a structurii de management intern şi
reglementarea personalului şi a cerinţelor de instruire;
g) Evaluarea necesităţilor şi costurilor pentru echipamente mai ales
software IT specializat şi hardware, dacă este cazul, de ex. de
înregistrare/ contabilitate, management clienţi etc.
37
B.6 Planul de afaceri pe primul an de activitate al ROC şi model

financiar
Elaborarea unui plan de afaceri pe termen scurt pentru nou createle ROC
care să privească primii unul sau doi ani de activitate comercială. Acesta
trebuie să fie un plan de afaceri iniţial, care va fi îmbunătăţit prin
Componentele C şi D (mai ales D3, care se va axa pe elaborarea unui plan
de afaceri pe termen mai lung), util pentru conducerea ROC pentru
dirijarea activităţii iniţiale în calitate de companie regională. El poate fi
întocmit ca anexă la cel al principalei întreprinderi de utilităţi în jurul căreia
se va forma ROC, cuprinzând activităţile regionale în ansamblu, sau ca plan
separat, în funcţie de situaţie.
Consultantul va elabora de asemenea un model financiar pentru ROC.

Acesta poate încorpora elemente din modelul financiar utilizat pentru
solicitarea de finanţărilor (şi care trebuie desigur să îi corespundă), dar
accentul va trebui să cadă pe asistenţa acordată ROC pentru planificare şi
management financiar şi de aceea va trebui strâns corelată cu sistemele
contabile ale societăţii şi cu cerinţele de management contabil.
B.7 Elaborarea contractului cadru pentru ROC
Conceperea şi elaborarea unui contract cadru (Contract de delegare a

gestiunii serviciului) care urmează să se încheie între municipalităţile din
asociaţie şi ROC în baza planurilor elaborate la Componenta C. Va trebui să
se acorde atenţie următoarelor aspecte specifice: structura operaţională,
stabilirea tarifelor, investiţiile viitoare şi mecanismul de cofinanţare,
managementul activelor, indicatorii de performanţă, standardele de
serviciu, cerinţele privind servirea clienţilor etc. Această componentă va
include acordarea de asistenţă beneficiarilor finali în negocierea
contractului.
Consultantul va trebui de asemenea să aibă în vedere mecanisme

contractuale de acordare de stimulente (de ex. prin recompense precum
scheme de acordare a primelor pentru conducere şi personal) pentru bună
performanţă conform sau peste standardele stabilite.
Această activitate va fi realizată în strânsă cooperare cu autorităţile locale

din judeţ (Consiliu Judeţean, Consilii Locale etc.). Se preconizează ca
primele care se vor asocia să fie aglomerările urbane din judeţ, dar pot fi
incluse şi unele zone rurale în funcţie de fezabilitatea abordării regionale.
Componenta B. se va încheia cu
 Analiza juridică a cadrului legal existent pentru furnizarea

serviciilor municipale şi a tuturor reglementărilor naţionale în
vederea semnalării neconcordanţelor şi recomandării de îmbunătăţiri.
 Elaborarea Strategiei de regionalizare pentru fiecare beneficiar
(inclusiv Ghid de regionalizare);
38
 Analiza instituţională (de sine stătătoare, care să poată fi

prezentată ca input în solicitarea finanţărilor nerambursabile din
partea UE, în formatul stabilit în prealabil de comun acord cu PCU).
 Crearea Asociaţiei de municipalităţi
 Crearea Societăţilor cu operare regională;
 Planul de afaceri pe primul an de activitate al ROC şi modele
financiare
 Semnarea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor.
Versiunile de lucru şi finală a materialelor sus-menţionate vor fi prezentate

de Consultant potrivit Listei de materiale prezentate în Anexa 2 a ToR.
De remarcat că prin Componenta B Consultantul va sprijini elaborarea

documentelor strategice şi contractuale pentru care există mai mulţi factori
implicaţi – în primul rând municipalităţile membre ale asociaţiei (care sunt
interesate de asigurarea unor servicii eficiente pentru cetăţenii din
jurisdicţie), ROC (interesată de realizarea ţintelor şi obţinerea succesului
comercial) şi autorităţile naţionale (interesate de asigurarea unei treceri cât
mai uşoare spre un cadru financiar şi operaţional robust în care programele
finanţate de UE să poată fi implementate cu succes). Consultantul va trebui
să-şi menţină independenţa profesională, oferind idei bazate pe cea mai
bună practică internaţională şi nu acţionând în numele intereselor unui
anumit factor implicat. Se anticipează că cea mai adecvată abordare care
ar asigura independenţa activităţii Consultantului ar fi următoarea:
 Consultantul va elabora proiectele de documente (strategie de
regionalizare, contract de asociere, statutul ROC, contractul de delegare a
serviciului) potrivit celor mai bune practici internaţionale, adaptate la
cadrul de reglementare din România şi la mediul de afaceri (modelele
existente, elaborate în cadrul PA 012, îi vor fi puse la dispoziţie după data
începerii contractului);
 Consultantul va sprijini elaborarea acestor documente, care vor fi
negociate de părţile în cauză, prin oferirea de comentarii pe marginea
versiunilor succesive;
 Consultantul va oferi opinii cu privire la versiunile finalizate, comentând
asupra adecvării, echilibrului, referirile la buna practică şi gradul în care
documentele permit crearea unui cadru solid de implementare durabilă a
programelor de investiţii planificate, cu finanţare UE.
 Rapoartele Consultantului în cadrul Componentei B vor fi contrasemnate
de PCU, ţinând cont de opiniile referitoare la documente prezentate de
factorii implicaţi la nivel local şi de respectarea termenilor de referinţă.
În cazul în care au fost deja formate ROC şi asociaţii de

municipalităţi, Consultantul va trebui să analizeze toate
documentele juridice pe baza cărora s-au constituit şi să confirme
valabilitatea acestora sau să facă sugestii de îmbunătăţire (dacă este
cazul).
Metodologia finală utilizată pentru discutarea şi realizarea versiunilor finale

ale acestor documente pentru fiecare beneficiar final vor fi stabilite de
39
comun acord cu PCU în faza de pregătire a Raportului iniţial. Metodologia

convenită va fi apoi inclusă în Raportul iniţial.
Modelele instituţionale existente cu privire la regionalizarea sistemului de

management pentru apă, elaborate în cadrul SAMTID şi FOPIP I (PA 012)
vor fi puse la dispoziţia Consultantului, în vederea adaptării potrivit
legislaţiei în vigoare la data respectivă şi pentru a răspunde necesităţilor
specifice ale fiecărui beneficiar.
Componenta C: Conceperea şi elaborarea Planului de acţiune pentru

Programul de îmbunătăţire a performanţei financiare şi operaţionale
(FOPIP)
Consultantul va concepe şi acorda asistenţă întreprinderilor de utilităţi de

apă în vederea implementării Programului de îmbunătăţire a performanţei
financiare şi operaţionale.
În conceperea Planului de acţiune FOPIP se vor utiliza constatările de la

Componenta A, dezvoltând îndeosebi analiza punctelor tari şi punctelor
slabe ale sistemelor existente şi principalele domenii de îmbunătăţire
identificate. Indicatorii de performanţă vor trebui de asemenea să se
bazeze pe evaluarea indicatorilor şi reperelor identificate la Componenta A.
În funcţie de stadiul procesului de regionalizare din fiecare judeţ, este
justificat ca unele activităţi de la Componenta C să se desfăşoare în paralel
cu cele de la Componenta B.
În cadrul acestei Componente, Consultantul va elabora un Plan de acţiune

coerent şi unitar şi o strategie de îmbunătăţire a serviciilor cu obiective
specifice, condiţii iniţiale şi ţinte de atins pentru fiecare ROC. Planul de
acţiune va avea la bază indicatori de performanţă. Arhitectura sistemului de
indicatori de performanţă va fi discutată de Consultant cu întreprinderea de
apă, PCU şi ANRSC. Sistemul va trebui să fie simplu şi relevant, iar ţintele
să se situeze la un nivel rezonabil şi realizabil. Sistemul indicatorilor de
performanţă trebuie să fie de natură să stimuleze întreprinderea de utilităţi
de apă să realizeze indicatorii şi nu să-i considere o metodă punitivă.
Înaintea definirii indicatorilor de performanţă, Consultantul va trebui să
analizeze istoricul întreprinderii de apă, pentru a putea stabili indicatori
fezabili pentru fiecare în parte. Consultantul va trebui să acorde atenţie
modalităţilor prin care contractul de servicii poate stimula buna
performanţă la nivelul indicatorilor sau peste acesta – de aceea indicatorii
trebuie să fie în acelaşi timp stimulativi, realizabili, transparenţi, realişti şi
măsurabili.
În acest scop, întreprinderea de apă va trebui să ofere accesul deplin al

Consultantului la toate informaţiile disponibile şi să fie deschisă la discuţii
şi clarificări pentru a putea defini împreună cât mai curând posibil Planul de
acţiune.
Performanţa întreprinderii de apă trebuie să fie monitorizată împreună cu

implementarea Planului de acţiune cu ajutorul strategiei de stabilire a
reperelor în care sunt incorporaţi principalii indicatori din domeniile
40
operaţional, financiar şi managerial. Progresele realizate vor fi prezentate

din 6 în 6 luni în Rapoarte periodice. Ţintele vor putea fi modificate de
comun acord cu întreprinderea de apă, PCU şi ANRSC dacă se vor dovedi
prea ambiţioase.
Consultantul va acorda asistenţă fiecărei întreprinderi de utilităţi de apă cu

privire la schimbările propuse şi la modul de efectuare a măsurilor aferente
legate de îmbunătăţirea performanţei. Performanţele trebuie să fie
orientate din perspectiva clienţilor.
În plus, întreprinderea de apă va prii asistenţă în vederea îndeplinirii

condiţiilor necesare stabilite conform art. 8 al Memorandumului de
finanţare a măsurilor ISPA aprobate (de ex. creşteri de tarif, restructurare
etc.) care ar putea influenţa rezultatele FOPIP. Pentru a realiza acest lucru,
Consultantul pentru prezentul proiect va coopera cu echipa de consultanţi
care se ocupă de gestionarea măsurii ISPA.
În plus, Consultantul va acorda sprijin pentru soluţionarea oricărei

probleme care ar putea apărea în cursul implementării acestei AT, legat de
performanţa financiară sau operaţională a întreprinderii şi/sau structura sa
instituţională (respectiv referitor la încheierea şi negocierea contractului de
împrumut, reorganizări sau restructurări majore etc.).
Planul de acţiunbe va trebui să fie întocmit pentru fiecare întreprindere în

parte. O parte importantă a Planului de acţiune va fi însă aplicată în paralel
la toate întreprinderile de apă implicate.
Consultantul va trebui de asemenea să consulte documentul de

fundamentare a conceptului de stabilire a reperelor elaborat în cadrul AT
Phare 01.05.01 şi AT PA 012 pentru a compara performanţa diferitelor
întreprinderi.
Planul de acţiune va trebui să conţină cel puţin următoarele elemente:
C.1 Reorganizare instituţională /managerială
a) Paşi suplimentari necesari în reorganizarea instituţională şi

managerială după regionalizare şi constituirea ROC în cadrul
Componentei B şi care sunt necesari ca parte a Planului de acţiune
pentru întărirea performanţei financiare şi operaţionale.
C.2 Aspecte operaţionale/ tehnice
a) Nivelul ţintă al serviciilor de apă (LOS – fiabilitatea şi calitatea

alimentării cu apă), echilibrul apei şi definirea standardelor de
serviciu (SOS – standarde de realizat într-o perioadă de timp definită)
şi plan de implementare;
b) elaborarea de planuri de management al activelor care să ţină seama
de starea reală a acestora şi de perioada de exploatare rămasă, de
schimbarea formei de proprietate ca şi de modificările de legislaţie
(privire generală a măsurilor tehnice prioritizate de îmbunătăţire a
41
serviciilor şi realizare a SOS; inclusiv extinderea serviciilor descrisă în

planul general);
c) strategie de control al scurgerilor din sistem şi apei necontabilizate şi
program de îndeplinire a acestui obiectiv;
d) redefinire a sistemului de exploatare şi întreţinere, bugetelor,
standardelor şi practicilor;
e) stabilirea unor acorduri privind nivelul de servicii cu autorităţile
locale care deţin activele; privire generală a măsurilor tehnice
prioritizate de îmbunătăţire a serviciilor şi realizare a SOS.
f) Elaborarea ţintelor operaţionale şi tehnice adecvate; atenţie acordată
nu numai performanţei operaţionale cât şi performanţei în raport cu
implementarea sarcinilor de investiţii.
C.3 Financiar/ Relaţii cu clienţii
a) Definirea drepturilor şi responsabilităţilor în raport cu clienţii

(respectiv: între alte aspecte, standarde de serviciu, obligaţiile
clienţilor şi dreptul de debranşare în caz de neplată);
b) Plan de implementare privind contorizarea, sistemul de facturare,
politica de încasări;
c) Actualizarea planificării investiţiilor
d) Elaborarea unei strategii privind fondurile de întreţinere, înlocuiri şi
dezvoltare (MRD) şi a fracţiei financiare necesare pentru fiecare oraş;
e) Asistarea întreprinderilor în conceperea şi implementarea
mecanismelor de stabilirea tarifelor şi sistemului de structurarea a
tarifelor pentru consumatorii casnici/ industriali/ comerciali astfel
încât să permită recuperarea costurilor şi viabilitatea pe termen lung
a companiei; inclusiv estimarea volumului maxim posibil al viitoarelor
investiţii ţinând seama de creşterile suportabile de tarif necesare
pentru rambursarea datoriei şi asigurarea unor costuri adecvate de
exploatare-întreţinere şi amortizare
f) Structura strategică a politicii de servicii pentru clienţi şi relaţii
publice.
g) Elaborarea ţintelor financiare şi de servire a clienţilor
h) Elaborarea modelului financiar al ROC pentru planificarea afacerii şi
activităţi financiare şi pentru stabilirea şi urmărirea ţintelor şi
reperelor.
i) Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor contabilitate pentru
management.
Proiectul de plan de acţiune va trebui să fie elaborat separat pentru fiecare

beneficiar, dar ţinând seama de rezultatele stabilirii reperelor pentru
întreprinderi de apă diferite. Principalii factori implicaţi (companii de apă,
autorităţi naţionale şi locale relevante şi alte părţi interesate) vor discuta
detaliile şi vor ajunge la un acord de principiu privind aspectele orizontale,
care să îndrume acţiunile ce urmează a fi implementate de toţi beneficiarii.
Pentru asigurarea transparenţeim aceste discuţii vor trebui să aibă loc în
cadrul unei şedinţe comune.
Componenta D: Implementarea Planului de acţiune
42
Implementarea Planului de acţiune va trebui să se bazeze pe o strategie

foarte clară de stabilire a reperelor la următoarele niveluri:
- Sprijin pentru reorganizarea instituţională /managerială
- Sprijin pentru îmbunătăţirea performanţelor operaţionale şi tehnice
- Îmbunătăţirea politicii financiare şi de relaţii cu clienţii
Consultantul va lucra în parteneriat cu întreprinderea de apă la

implementarea strategiei de stabilire a reperelor şi va utiliza metode
variate, ce vor fi selectate astfel încât să corespundă domeniul tematic la
care se referă. Astfel de metode au fost utilizate şi în fazele anterioare ale
programului MUDP II şi s-au dovedit extrem de reuşite.
Aceste măsuri sunt:

- instruire la locul de muncă
- seminarii interactive
- crearea de echipe cu însărcinări speciale
- selectarea de oraşe pilot pentru dezvoltarea de iniţiative specifice etc.
D.1 Sprijin pentru reorganizarea instituţională /managerială
a) Reorganizarea şi restructurarea companiilor de apă ca activităţi

comerciale viabile, eficiente şi capabile să obţină credite
Pentru a veni în sprijinul schimbărilor organizatorice necesare în

întreprinderile de apă în vederea transformării acestora în furnizori de
servicii comerciali, consultanţii cvor îndeplini următoarele sarcini:
 Consultanţă cu privire la reorganizarea şi restructurarea companiilor de
apă pe baza unei bune cunoaşteri a cadrului local, în special a
prevederilor legale privind finanţele publice locale, proprietatea asupra
activelor, delegarea gestiunii serviciilor şi patrimoniul. Oraşele vor trebui clar
separate între ele pe centre de cost şi profit.
 Reîntocmirea, împreună cu întreprinderile de apă, a statutului existent în
limitele cadrului legal din România dar îndeplinind în acelaşi timp
cerinţele Contractului de împrumut (împrumutul contractat cu o IFI
pentru cofinanţarea proiectului de investiţii ISPA);
 Consultanţă cu privire la crearea structurii organizatorice capabile să
îndeplinească planurile companiei în modul cel mai rentabil în
conformitate cu planurile elaborate în cadrul Componentei B;
 Stabilirea unui acord contractual între autorităţile locale ca proprietari al activelor
municipale şi ROC ca operator;
 Întocmirea unui plan de afaceri pentru fiecare întreprindere în parte.
b) Îmbunătăţirea performanţei şi eficienţei forţei de muncă
Ca parte a strategiei privind resursele umane propuse în Planurile de

acţiune, este de aşteptat o reducere a personalului în companiile de apă
vizate, dar există şi cerinţa inerentă de creştere a eficienţei forţei de muncă.
Pentru aceasta va fi necesar sprijin acordat de Consultant în faza de
implementare în vederea identificării oportunităţilor, perfecţionării
profesionale pentru a face faţă cerinţelor noutăţilor tehnologice şi de
revizuire a practicilor de lucru. În mod specific, aceasta va implica:
43
 Analiza rezultatelor schemelor elaborate în cadrul AT acordate prin

MUDP II şi PA 012. Consultantul va ţine seama de beneficiile realizate
prin iniţiativele de îmbunătăţire a eficienţei şi de restructurare
organizatorică;
 Îmbunătăţirea rezultatelor şi a calităţii prin utilizarea schemelor de plăţi
stimulative. Acestea vor trebui să reflecte schimbarea practicilor de
lucru ce vor fi introduse prin achiziţionarea echipamentelor
automatizate. Rezultatul va da ocazia evaluării eficienţei economice a
practicilor de operare şi de utilizare a forţei de muncă;
 Analiza performanţei şi dezvoltarea personalului pentru a asigura
introducerea completă a conceptelor de lucru în echipă astfel încât să
răspundă necesităţilor entităţilor restructurate;
 Operarea, împreună cu celelalte companii de apă, a redistribuirilor de
personal ca urmare a restructurării;
 Sfaturi cu privire la oportunităţile de contractare a unor activităţi pentru
a asigura utilizarea optimă a forţei de muncă directe.
c) Instruirea personalului local
Instruirea la locul de muncă va fi organizată în fiecare oraş separat în

funcţie de necesităţi, pe teme necesare specifice, precum: controlul
costurilor, controlul îndatorării, constituirea şi utilizarea rezervei MRD;
analiza procesului de investiţii; controlul scurgerilor; evaluarea necesarului
de perfecţionare profesională.
În plus, se va asigura instruire pentru toate grupurile ţintă pe teme
orizontale (v. Componenta E).
d) Sistem informatic de management (MIS)
Consultantul va trebui:
 să analizeze strategia MIS şi arhitectura elaborată în cadrul AT PA 012.
 să definească, pentru fiecare întreprindere vizată, necesarul de
informaţii de management la cel mai înalt nivel, pentru a sprijini
îmbunătăţirea procesului decizional, precum şi strategia de achiziţii,
dacă este cazul.
 să întocmească Documentele de licitaţie pentru achiziţionarea de
software MIS, cu o serie de instrumente IT în limba română. Acestea
vor consta cel puţin din software pentru managementul clienţilor,
contabilitate şi facturare, MIS inclusiv verificarea, stocarea şi analiza
datelor şi un sistem naţional internet de stabilire a reperelor în care
fiecare companie participantă să poată introduce şi extrage direct datele.
ToR vor include şi specificaţii referitoare la instructajele la locul de
muncă ce vor fi oferite personalului implicat după instalare.
Consultantul va analiza mai întâi aplicaţiile IT existente din fiecare

întreprindere de apă vizată şi apoi va identifica necesarul de dezvoltare în
continuare. Achiziţionarea aplicaţiilor IT este responsabilitatea
beneficiarilor locali (ROC). Consultantul va propune arhitectura de software
pentru fiecare întreprindere de apă şi o va discuta cu beneficiarii, PCU şi
ANRSC. O dată convenită această arhitectură, Consultantul ca întocmi
44
Caietul de sarcini şi va ajuta beneficiarii finali să liciteze achiziţionarea de

software pe baza reglementărilor existente privind licitaţiile publice.
Consultantul va depune documentaţia de ofertă în termen de 8 luni de la

data începerii proiectului, pe baza legislaţiei aplicabile în domeniul
licitaţiilor. Consultantul va demara procedura de licitare numai după ce
PCU şi beneficiarul final în cauză vor transmite scrisorile „fără obiecţii” faţă
de caietele de sarcini, dar nu mai târziu de a 10-a lună a proiectului.
Lista beneficiarilor pentru care vor fi întocmite documente de ofertă MIS va

fi întocmită în cadrul acestei AT de către Consultant în cooperare cu PCU,
pe baza rapoartelor privind diligenţele necesare şi a altor analize (dacă este
cazul). Astfel, companiile care au deja instalat software satisfăcător nu vor
beneficia de această componentă.
Versiunile finale ale materialelor de la această componentă vor fi apoi

multiplicate şi distribuite de Consultant pe baza Listei de materiale
prezentate în Anexa 2 a ToR.
D.2 Sprijin pentru îmbunătăţirea performanţelor operaţionale şi

tehnice
a) Planificarea managementului activelor
Reorganizarea, restructurarea şi promovarea unei forme de parteneriat

public/privat în furnizarea serviciilor locale necesită, înainte de operarea
schimbărilor, o bună cunoaştere a mărimii şi stării activelor de utilităţi şi
elaborarea unui plan de management al activelor (AMP) în asociere.
Stabilirea unui AMP implică nu numai buna cunoaştere a mărimii, vârstei,

performanţei şi existeţei utile rămase a activelor, ci şi a presiunilor asupra
costurilor de exploatare şi nivelelor de investiţii care ar putea fi influenţate
de diferiţi factori precum: standardele de servicii convenite cu
consumatorii, modificările actuale şi viitoare ale legislaţiei de mediu etc.
Între sarcinile de efectuat se numără:
 Analiza situaţiei actuale a bazelor de date cu activele existente în

perspectiva necesităţilor procesului de restructurare descris mai sus;
 Elaborarea unei metode agreate de stabilire a unor baze de date corecte
cu privire la active care să reflecte valori realiste de înlocuire în raport
cu perioada de existenţă utilă a activelor viabile. Acest proces va trebui
să fie efectuat în consultare cu ministerele de resort, ANRSC şi celelalte
părţi interesate;
 Analiza impactului asupra planurilor de management al activelor pentru
investiţiile viitoare propuse pentru a include aspectele legate de mediu,
de standardele de servire a clienţilor şi modificările nivelului general de
performanţă;
 Asistenţă în elaborarea şi implementarea planurilor de management al
activelor pe baza unei mai bune cunoaşteri a bazei de active şi a
existenţei utile rămase estimate, ţinând cont de schimbările de legislaţie
şi de aspectele legate de forma deproprietate.
45
b) Controlul scurgerilor şi apei necuprinse în evidenţe
 Consultantul va analiza studiile pilot efectuate în cadrul MUDP II în

vederea reducerii nivelului de apă necuprinsă în evidenţe şi astfel a
reducerii corespunzătoare a costurilor de operare şi îmbunătăţirii
serviciilor pentru clienţi;
 Pe baza documentului strategic referitor la rezultatele proiectelor pilot,
Consultantul va elabora un model de reglementări privind apa prin care
să se controleze risipa, utilizarea necorespunzătoare şi consumul
nejustificat;
 Consultantul va ajuta compania de apă să implementeze programul de
control al scurgerilor şi reducere a volumului de apă necuprins în
evidenţe. Acest program va forma o parte importantă a Planului de
acţiune deoarece economiile de apă pot afecta programele de investiţii.
Consultantul va revizui strategiile de control al scurgerilor şi al apei
necuprinse în evidenţe; în unele cazuri este posibil ca acestea să fi fost
elaborate în faza de pregătire a proiectelor ISPA. Este necesară
extinderea acestora în cadrul fiecărei companii de apă în vederea
maximizării beneficiilor.
c) Monitorizarea calităţii
 Elaborarea de ghiduri de monitorizarea calităţii apei şi apelor uzate;

 Sprijinirea companiilor de utilităţi în introducerea programelor de
monitorizare a calităţii în procedurile interne de opeare;
 Elaborarea de ghiduri de evaluare a impactului asupra mediului al
staţiilor de tratare şi epurare a apei, inclusiv evaluarea riscurilor în ceea
ce le priveşte.
D.3 Îmbunătăţirea politicii financiare şi de relaţii cu clienţii
a) Planificarea investiţiilor
Programul actual de investiţii ISPA şi viitoarele investiţii UE (pregătite în

cadrul PA 013) acoperă necesarul de investiţii urgente în domeniul apei şi
canalizării. Orice fel de planificare a investiţiilor în utilităţi este practic un
proces îndelungat cae depinde de starea activelor, modificările de legislaţie
care impun îmbunătăţirea standardelor de serviciu ca şi aspectele legate
de mediu şi calitate. Este esenţială existenţa unor planuri de investiţii pe
termen lung.
Sub-componentele de implementat sunt următoarele:
a1) Analiza procesului investiţional
În programul de investiţii ISPA există costuri adiţionale care nu fuseseră de

loc estimate sau anticipate în programul iniţial de investiţii. Majoritatea
acestora fac parte de fapt din procesul investiţional şi nu din exploatarea
curentă. Ele constau din costurile de constituire a PIU, personal tehnic
suplimentar şi costul de elaborare a studiilor de fezabilitate sau Termenilor
de referinţă etc. Aceste costuri trebuie identificate şi incluse în bugetele
46
viitoare, mai ales dacă întreprinderea de apă răspunde de asumarea acestor

costuri.
Consultantul ca efectua următoarele sarcini ce ţin de analiza procesului

investiţional:
 Analiza diverselor stadii ale procesului investiţional efectuată de ISPA cu

accent deosebit pe costurile asociate;
 Analiza/ actualizarea împreună cu regiile a impactului asupra costurilor
în cazul participării la programul de investiţii deja elaborat în faza de
pregătire a proiectului;
 Analiza/ actualizarea împreună cu regiile a planului de investiţii pe
termen mediu şi lug.
a2) Planificarea investiţiilor în capital
Consultantul va ajuta companiile de apă să pregătească fondul de

întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (MRD), dacă nu au făcut-o deja. Prin
acest fond, companiile de apă îşi creează treptat resurse pentru investiţii
viitoare în îmbunătăţirea standardelor de serviciu. De aceea este necesară
introducerea unei forme de planificare a investiţiilor pe termen lung de
către toate companiile pentru a asigura existenţa finanţării generate intern
(Rezerva MRD), fie din resurse externe fără a mai implica un impact negativ
asupra consumatorului final.
 Elaborarea procedurilor de analiză amănunţită a propunerilor de
investiţii inclusiv aprecierea valorii contribuite de acestea;
 Elaborarea, împreună cu PCU de la nivelul ministerelor, a unui set de
ţinte de conformare de mediu şi calitate care să trebuiască atinse prin
investiţiile viitoare;
 Evaluarea domeniului de autofinanţare prin creşterea generării de
lichidităţi printr-un mai bun control al costurilor, creşteri de tarif în
raport cu pragurile de suportabilitate;
 Analiza propunerilor de investiţii din planul general al companiilor de
apă pentru a asigura conformarea cu resursele financiare disponibile şi
veniturile potenţiale, conform celor stabilite în planurile de afaceri;
 Estimarea împreună cu PIU a economiilor posibile în cadrul programului
actual de investiţii ISPA pe baza valorilor care se aşteaptă a fi realizate
prin proiect şi formularea unor proiecte prioritare solide din punct de
vedere economic şi de mediu care să poată fi finanţate prin economiile
obţinute.
b) Îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi
În cadrul Strategiei privind serviciile pentru clienţi ce va fi elaborată pentru

fiecare companie de apă, este necesar să se asigure asistenţă continuă în
domeniul serviciilor pentru clienţi. Vor trebui pregătite şi efectuate sondaje
printre consumatori care să asigure recunoaşterea şi respectarea
percepţiilor clienţilor. Totodată va trebui asigurată dezvoltarea în
continuare care să demonstreze creşterea transparenţei. Pentru aceasta va
fi necesar ca:
47
 Împreună cu companiile de apă să fie stabilite ţinte de monitorizare a

nivelului presiunii. Acestea vor fi utilizate pentru a demonstra
responsabilitatea din punct de vedere al serviciilor oferite clienţilor;
 companiile să fie ajutate să îşi dezvolte o bază de date de standarde de
calitate a apei direct accesibilă pentru publicul larg. Aceasta va asigura o
strânsă legătură cu elementele de identificare a aspectelor de mediu,
introducerea strategiei MIS şi îmbunătăţirea raportării.
c) Îmbunătăţirea managementului financiar
 Analiza managemetnului financiar al fiecărei companii de apă;

 Analiza progreselor făcute în asigurarea următoarelor:
- controlul datoriilor
- controlul costurilor
- fracţiunea de acoperire din lichidităţi
- limitarea datoriilor
- constituirea şi managementul rezervei MRD
- contractele cu clienţii
 Evaluarea priorităţilor imediate (precum recuperarea costului datoriilor);
 Introducerea planificării financiare în companie pentru a utiliza cât mai
bine resursele organizaţiei legat de funcţiunile tehnice, operaţionale şi
financiare pentru identificarea necesităţilor şi priorităţilor organizaţiei;
 Elaborarea unui raport de opţiuni care să permită companiilor de apă să
desfăşoare un management activ al lichidităţilor într-un context
inflaţionist. Acesta se va axa pe modalităţile de păstrare a valorii
investiţiei în raport cu inflaţia şi de determinare a celei mai bune
variante de a realiza acest lucru;
 Instruirea întregului personal implicat în domeniile contabil şi financiar
pentru a obţine înţelegerea generală a mecanismului financiar al
companiei şi a impactului reglementărilor financiare asupra imaginii
companiei;
 După aprobarea de către fiecare companie, Consultantul şi directorii
financiari respectivi vor conlucra la implementarea planului financiar
stabilit de comun acord.
d) Întocmirea unui plan de afaceri
Consultantul va trebui:
 să pregătească un plan al afacerii pe termen mediu şi lung pentru fiecare
întreprindere de apă, dezvoltând planul de afaceri pe termen scurt
elaborat în cadrul Componentei B şi ţinând seama de ţintele din Planul
de acţiune FOPIP pentru termenul mediu şi lung şi de investiţiile
planificate.
Componentele C şi D. se vor încheia cu:

 Planul de acţiune bazat pe strategia de stabilire a reperelor
pentru fiecare întreprindere de utilităţi selectată, cu scopul de a
realiza la sfârşitul contractului următoarele rezultate:
48
- utilitate de apă restructurată /reorganizată, structură de

management intern îmbunătăţită; separarea sectoarelor de
activitate, dacă este cazul;
- îmbunătăţirea gestionării datoriilor; dacă este cazul,
implementarea planului de recuperare a datoriilor;
- îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale a
companiilor de utilităţi;
- plan de gestionare a activelor implementat;
- plan de implementare a nivelului şi standardelor de servicii
conform definiţiei; strategie de control al scurgerilor din sistem şi
al apei necontabilizate;
- definirea sistemului de operare şi întreţinere;
- crearea fondului de întreţinere şi înlocuiri (MRD), dacă este cazul;
- asigurarea unui mecanismul robust de stabilire a tarifelor;
- îmbunătăţirea evaluării interne a performanţei prin selectarea unor
- implementarea unui plan adecvat de resurse umane; creşterea
capacităţii profesionale a personalului;
- stabilirea unei politici de tarifare eficiente, care să reflecte atenţia
cuvenită pentru necesarul de exploatare, întreţinere şi noi
investiţii;
- Plan de afaceri;
- efectuarea programelor de instruire de management;
- procurarea de software IT de specialitate (instrumente
computerizate în limba română);
- evaluarea opţiunilor de participare a sectorului privat.
 Conceperea sistemului informatic de management (MIS) şi

documentele de licitaţie pentru achiziţionarea software MIS,
potrivit activităţii D.1.d).
 Rapoarte periodice la intervale de 6 luni, pentru fiecare întreprindere
de utilităţi de apă, pentru monitorizarea apropierii de ţintele stabilire în
Planul de acţiune.

Metodologia utilizată pentru discutarea şi realizarea versiunilor finale ale

acestor documente pentru fiecare beneficiar final va fi stabilită de comun
acord cu PCU în faza de pregătire a Raportului iniţial. Metodologia
convenită va fi apoi inclusă în Raportul iniţial.
Componenta E: Activităţi orizontale
În cadrul acestei componente, Consultantul va avea efectua următoarele

activităţi:
E.1 Sprijin pentru înfiinţarea şi întărirea PIU şi a asociaţiilor de

municipalităţi
49
Judeţele Dâmboviţa, Covasna, Harghita şi Ialomiţa nu au beneficiat încă de

investiţii ISPA şi, astfel nu au creat încă o PIU. În judeţele Prahova, Călăraşi
şi Alba, s-au creat PIU prin SAMTID, dar cu o structură diferită de aceea
stabilită pentru proiectele ISPA, necesitând o reanalizare. În judeţele care
beneficiază de AT prin PA 13, PIU sunt deja create sau în curs de constituire
(Gorj, Olt, Sibiu-Mediaş, Teleorman, Turda-Câmpia Turzii, Călăraşi,
Giurgiu). În plus, judeţele care beneficiază de investiţii ISPA au deja PIU
bine stabilite (Bacău, Brăila, Botoşani, Vrancea, Valea Jiului, Suceava, Caraş
Severin).
Toate PIU deja înfiinţate sau care vor fi create vor beneficia de asistenţă şi
se vor întări.
Totodată, Consultantul ca ajuta membrii PIU la pregătirea Manualului de
procedură, având în vedere cadrul normativ şi strategic naţional pentru
fondul de coeziune, ghidurile existente etc.
Consultantul va acorda asistenţă şi asociaţiei de municipalităţi, pentru a le

face să conştientizeze rolul pe care îl au şi pentru a le face să devină
parteneri puternici ai ROC.
E.2 Sprijinul acordat PCU pentru a realiza transferul de cunoştinţe la

nivel naţional şi a asigura dezvoltarea capacităţii viitoare de implementare
a programelor de dezvoltare instituţională pentru serviciile de utilităţi, în
cadrul fazei de pregătire a proiectelor.
Pentru a se asigura transferul de know how către membrii PCU, cel

puţin doi experţi în AT vor trebui să lucreze permanent În Biroul
PCU, pe toată durata acestui proiect. Este preferabil ca şeful echipei de
consultanţi să lucreze cât mai mult posibil împreună cu PCU.
Având în vedere că există mai multe bune exemple de implementare a

procesului de regionalizare în celelalte state membre ale UE, se va organiza
o deplasare de studiu a membrilor PCU şi a altor factori interesaţi la nivel
naţional care să asigure transferul de cunoştinţe (pentru un număr de circa
20 de participanţi).
E.8 Analizarea şi ajustarea, pe baza experienţei concrete a beneficiarilor

şi a Strategiei de stabilire a reperelor elaborate în cadrul FOPIP I a unui
sistem naţional de indicatori de performanţă generali pentru
întreprinderile de apă, stabilirea reperelor şi raportarea ţinând cont de cele
mai bune practici interne, în strânsă cooperare cu Autoritatea Naţională de
Reglementare a Serviciilor Publice Municipale (ANRSC) şi Asociaţia Apelor
din România (AAR).
E.4 Instruirea va fi efectuată, inclusiv prin elaborarea materialelor de

curs; organizarea de ateliere de instruire şi seminarii care să creeze ocazia
schimbului de bune practici şi stabilirii de repere.
Instruirea va fi efectuată prin sesiuni de atelier, la care vor participa

beneficiarii finali locali (ROC şI asociaţii) şi PCU şi din instruire la locul de
muncă. În sesiunile de curs vor trebui incluse cel puţin următoarele module:
1. Planificarea managementului activelor
50
2. Controlul scurgerilor şi apei necuprinse în evidenţe

3. Îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei forţei de muncă
4. Aranjamente de participare a sectorului privat şi public şi
implementarea contractelor corespunzătoare de delegare a gestiunii
serviciilor
5. Planificarea investiţiilor în capital şi tehnici de implementare a
proiectelor
6. Îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi
7. Sistemul informatic de management
8. Contabilitate şi facurare
Consultantul va fi pregătit să instruiască în medie 40-50 de persoane în

fiecare modul.
Consultantul va organiza cel puţin un seminar naţional (la care vor fi invitaţi
să participe reprezentanţi al conducerii beneficiarilor finali locali) la
intervale de 4 luni. La seminariile naţionale vor participa de asemenea PCU
şi alţi factori interesaţi la nivel naţional şi/ sau internaţional, în funcţie de
tematicile discutate. Aceste seminarii vor reprezenta şi un schimb de
experienţă şi bune practici între beneficiarii finali locali.
Se va organiza de asemenea, în a 12-a lună a contractului, un seminar care

să ofere mediul propice pentru schimbul de bune practici şi crearea unei
reţele de comunicaţii reale, cu participarea beneficiarilor finali locali ai
acestei AT şi a beneficiarilor finali locali ai AT oferite de PA 012.
Organizarea acestuia se va face în strânsă cooperare cu Consultantul AT din
cadrul PA 012. Toate costurile aferente vor fi suportate din prezentul
contract.
Se vor organiza deplasări specifice de studiu în vederea schimbului de

experienţă cu alte companii de apă din statele membre UE, din punct de
vedere al elaborării şi implementării FOPIP, regionalizării, restructurării
/reorganizării, nivelului de servicii etc. Participanţii vor fi selectaţi dintre
toţi beneficiarii (câte 2 persoane din fiecare companie), PCU şi alţi factori
implicaţi. În total vor fi organizate 3 deplasări de studiu de câte 5 zile (cu
câte 20 de participanţi fiecare). Detaliile referitoare la deplasările de studiu
vor fi stabilite în prealabil de comun acord cu PCU.
Vor putea fi acordate şi alte instructaje specifice, în funcţie de necesităţile

identificate pe parcursul contractului. Sesiunile de instruire suplimentare
vor putea fi oferite la propunerea Consultantului sau la cererea
beneficiarului.
Planul de instruire va fi prezentat PCU în versiune de lucru, cel mai târziu

în luna a 4-a. Planul de instruire revizuit va fi prezentat o dată cu finalizarea
Planurilor de acţiune, dar nu mai târziu de luna a 12-a. Comentariile şi/ sau
discuţiile vor fi transmise Consultantului în termen de 2 săptămâni, iar
versiunea finală va trebui să fie transmisă PCU cel mai târziu în luna a 13-a.
După aceasta, PCU va trebui să transmită scrisoarea „fără obiecţiuni”.
51
Bugetul pentru această instruire se va încadra la Cheltuielile incidentale,

potrivit regulilor stabilite pentru utilizarea cheltuielilor ocazionale şi după
aprobarea prealabilă a PCU şi/sau a Autorităţii de contractare.
E. 5 Totodată, Consultantul va actualiza Manualul pentru utilităţile de

apă şi canalizare pregătit la nivel naţional prin AT la PA 012 completându-l
cu informaţii de bază, proceduri verificate şi „poveşti de succes” referitoare
la restructurarea instituţională, opţiunile de încadrare cu personal şi
instruire, cooperarea cu autorităţile naţionale, UE şi IFI, stabilirea tarifelor,
relaţiile cu clienţii şi gestionarea datoriilor restante, stabilirea reperelor
tehnice şi financiare, asistenţă tehnică privind de ex. introducerea
contorizării primare şi secundare, managementul scurgerilor, infiltraţiile de
canalizare şi evacuarea nămolurilor. Pe scurt, acest manual va cuprinde
toate aspectele considerate a fi de interes major pentru întreprinderile/
autorităţile care implementează sau intenţionează să implementeze proiecte
ISPA/ PHARE/ FC.
Proiectul de Manual va fi publicat în termen de 27 de luni de la data

începerii proiectului şi va fi prezentat pentru comentarii PCU, ANRSC şi
AAR. Acestea vor avea posibilitatea să transmită comentarii în termen de 4
săptămâni după care Consultantul ca publica versiunea finală a Manualului
în luna a 28-a, luând în considerare comentariile primite de la instituţiile
partenere.
Versiunea finală a Manualului va fi multiplicată în 120 de exemplare în

română şi 20 de exemplare în engleză şi vor fi distribuite conform Listei de
materiale prezentate în Anexa 2 a acestor Termeni de referinţă.
Componenta EB. se va încheia cu:
 Constituirea PIU pentru fiecare beneficiar;

 Strategie de stabilire a reperelor adaptată pentru utilităţile de
apă cuprinse în această AT, ţinând seama de strategia de stabilire a
reperelor elaborată în cadrul AT pentru PA 012. Un sistem naţional
revizuit privind performanţele utilităţilor de apă se va elabora sub
coordonarea ANRSC şi AAR;
 Plan de instruire;
 Instruire desfăşurată şi materialele elaborate corespunzător
modulelor 1-8 de la componenta E.4. Organizarea atelierelor,
seminarelor şi celor 3 deplasări de studiu conform celor
stabilite de comun acord cu PCU;
 Manual pentru apă şi canalizare, potrivit componentei E.5,
ţinând cont de manualul elaborat în cadrul PA 012.
Pentru o bună coordonare, pe toată durata contractului, Consultantul va

trebui să înainteze PCU toată corespondenţa legată de acest contract
(respectiv mesaje email, scrisori etc.).
Baza de date cuprinzând toate informaţiile colectate de la

beneficiari, pe toată durata proiectului, se va depune la MMGA la
52
sfârşitul contractului. Modalitatea exactă de transmitere la PCU se va

stabili de comun acord cu aceasta.

Metodologia utilizată pentru discutarea şi realizarea versiunilor finale ale

acestor documente va fi stabilită de comun acord cu PCU în faza de
pregătire a Raportului iniţial. Metodologia convenită va fi apoi inclusă în
Raportul iniţial.
4.3 Managementul proiectului
MMGA va coopera şi va sprijini CFCU în implementarea acestei măsuri din

punct de vedere tehnic. Ca autoritate de management pentru SOP Mediu,
MMGA va prelua treptat proprietatea asupra implementării proiectelor
finanţate de UE.
CFCU, în calitate de Autoritate contractantă pentru ISPA este organismul
responsabil cu implementarea. Prin urmare, îi revin responsabilităţi legate
de licitare, contractare şi plăţi pentru activităţile proiectului.
Având în vedere complexitatea proiectului şi diferiţii actori implicaţi, Şeful

echipei va asigura un nivel de comunicare şi cooperare adecvat între toate
organismele implicate şi echipa de consultanţi. Pentru o implementare fără
obstacole a procesului decizional, Şeful echipei va asigura contactul
permanent cu MMGA pe întreaga durată a contractului. Programul
orientativ de lucru va fi prezentat săptămânal PCU.
Unitatea de coordonare a proiectului (PCU), subordonată Directorului

de programare al autorităţii de management pentru SOP Mediu va
răspunde de coordonarea tehnică a contractului şi va monitoriza activitatea
Consultantului. PCU va primi copii după toate documentele şi va fi
informată cu privire la orice decizie şi/sau recomandare făcută pe perioada
implementării proiectului. PCU va comenta rapoartele / materialele
întocmite de consultanţi şi va transmite scrisorile „fără obiecţii” referitoare
la versiunile finale.
Şeful PCU, numit de autorităţile române, va răspunde de monitorizarea

proiectului. Consultantul va raporta şefului PCU toate chestiunile care ţin
de implementarea contractului.
Şeful PCU va îndeplini următoarele însărcinări:

 Să dea îndrumări cu privire la domeniul de cuprindere al proiectului ce
va fi efectuat de consultant;
 Să monitorizeze activitatea consultantului şi să explice implicaţiile
oricărei abateri de la buget, domeniul lucrării sau calitate;
 Să valideze rapoartele de activitate pe care consultantul le va elabora
conform specificaţiilor din ToR sau, ulterior, în Raportul iniţial;
 Să ateste toate solicitările de plăţi ale facturilor emise de consultanţi pe
baza aprobării rapoartelor şi fişelor de prezenţă şi activitate. În acest
scop, PCU va ţine legătura cu CFCU din Ministerul Finanţelor Publice,
53
care este Autoritatea contractantă şi, ca atare, răspunde de gestionarea

administrativă şi financiară a proiectelor ISPA;
 Să reprezinte partenerul român în relaţia cu consultantul la nivel de PCU
şi PIU;
 Să convoace întâlniri regulate pentru discutarea aspectelor legate de
proiect, analiza progreselor, legătura cu reprezentanţii autorităţilor
române, companiilor de apă, PIU etc. pe parcursul implementării
proiectului;
 Să monitorizeze şi să raporteze ierarhic structurilor ISPA/ FC progresele
realizate în toate fazele proiectului şi să analizeze toate activităţile
efectuate de companiile de apă în implementarea programului.
PCU va organiza Şedinţe periodice la care va invita toate instituţiile

partenere definite în Capitolul 1.2 de mai sus în funcţie de articolele de pe
ordinea de zi. Consultantul va redacta minutele tuturor şedinţelor ce vor fi
prezentate pentru comentarii tuturor participanţilor, în termen de 5 zile de
la data întâlnirii.
PCU va comenta şi valida conţinutul acestora şi apoi va distribui tuturor
participanţilor minutele în versiunea finală.
Beneficiarii finali locali vor crea fiecare câte o PIU (cu sprijinul
Consultantului, dacă va fi cazul) la nivelul ROC sau a ROC preconizată să se
înfiinţeze. Beneficiarul local trebuie să adopte o atitudine pro-activă în
sensul implementării fără dificultăţi a proiectului.
Beneficiarii finali locali vor primi copii după toate documentele şi vor fi
informaţi cu privire la orice decizie şi/sau recomandare făcută pe perioada
implementării proiectului cu referire la situaţia lor.
Beneficiarii finali locali vor trebui să asigure următoarele servicii:

- să furnizeze informaţiile disponibile cât mai detaliat, la cererea
Consultantului, referitor la domeniul de lucru curent şi să ofere accesul
la orice alte surse de informaţii corespunzătoare şi relevante;
- să comenteze rapoartele / materialele întocmite de Consultant şi să
transmită PCU şi Consultantului scrisorile „fără obiecţii” referitoare la
versiunile finale.
- pentru o bună coordonare, pe toată durata contractului, beneficiarii
locali vor trebui să înainteze PCU/ Consultantului toată corespondenţa
legată de acest contract (respectiv mesaje email, scrisori etc.).
- să întocmească Manualul de procedură internă,cu ajutorul
Consultantului şi să îl implementeze o dată convenită forma finală.
- să ajute Consultantul la întocmirea Planului de acţiune (v. Componenta
C), să numească persoanele responsabile pentru fiecare componentă a
Planului de acţiune şi să asigure implementarea la timp a Planurilor de
acţiune finalizate;
- să acorde Consultantului liberul acces la diferitele amplasamente;
Pentru această AT, Beneficiarii finali locali vor încheia Contracte de

implementare cu PCU, pe baza propunerii prezentate de aceasta. Primul
raport va trebui prezentat în termen de 3 luni de la data demarării
proiectului.
54
CFCU, MMGA şi Beneficiarii locali vor acorda Consultantului asistenţă

legată de:
- informaţiile publice cu privire la administraţia centrală şi locală, precum
şi la autorităţile municipale;
- informaţiile publice cu privire la permisele de muncă, permisele de
reşedinţă sau vizele necesare pentru personalul Consultantului pentru ca
acesta să-şi poată îndeplini îndatoririle în mod eficient şi economic;
- studiile şi planurile strategice disponibile legate de proiect;
- alte informaţii publice necesare pentru o bună realizare a serviciilor.
5. LOGISTICĂ ŞI TERMENE
5.1 Managementul proiectului
Echipa de consultanţi va lucra în Bucureşti, dar şi în diferite localităţi

beneficiare.
Consultantul va deschide un singur birou al proiectului pentru acest

contract, la Bucureşti şi cel puţin două persoane vor asigura activităţile de
secretariat. Detaliile de contact ale biroului proiectului vor fi comunicate
PCU în termen de două săptămâni de la data începerii contractului.
2.2 Dat
a începerii şi perioada de execuţie
Data începerii implementării va fi data semnării contractului de către

ambele părţi.
Rugăm consultaţi art. 4 şi 5 din Condiţiile speciale referitor la data efectivă
a începerii contractului şi perioada de execuţie.
3.2 Col
aborare cu programele de AT similare
Consultantul pentru acest contract va coopera îndeaproape cu ceilalţi

Consultanţi implicaţi în programe de AT complementară similare, în scopul
de a stabili de comun acord instrumente de asistenţă pentru întreprinderile
de utilităţi. Este vorba îndeosebi de următoarele:
 Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul

mediului în România – Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001,
contractele 01, 02 şi 03
 Proiectul Servicii Municipale
Nota: Consultantul va trebui să asigure întreaga coordonare cu

programele de AT de pregătire a proiectelor susmenţionate
(estimate să înceapă în aprilie 2007), pentru a putea asigura linia de
proiecte pentru Fondurile de coeziune.
55
 Asistenţă Tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a

beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal – Măsură ISPA
2003 RO 16 P PA 012 – aflat în desfăşurare (până în decembrie
2008)
 Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul
mediului în România – Măsura ISPA 2003 RO 16 P PA 013,
contractele 04 şi 05
 Alte proiecte de AT pentru management de proiecte contractate
pentru măsurile ISPA în curs
În vederea coordonării, Consultantul:

 va participa la întâlnirile convocate de PCU cu ceilalţi Consultanţi de
AT;
 va depune materialele aferente companiei de utilităţi şi va solicita
comentarii din partea celorlalţi Consultanţi de AT;
 să formuleze comentarii sau să recomandări, la cerere, cu privire la
diverse aspecte instituţionale la invitaţia celorlalţi Consultanţi de AT;
 să utilizeze orice alt instrument de coordonare pentru a evita
suprapunerile de sarcini şi pentru a adăuga valoare procesului
general de coordonare asigurat de PCU.
Consultantul va anunţa din timp PCU despre orice întâlniri planificate cu

alţi Consultanţi de AT şi, dacă este posibil, un membru al PCU va participa
la întâlnire.
6 CERINŢE
6.1. Personal
Consultantul va asgura o echipă de personal cu competenţă dovedită şi

experienţă pentru efectuarea componentelor definite în Termenii de
referinţă şi pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale
proiectului din punct de vedere al termenelor, costurilor şi calităţii. Membrii
echipei vor trebui să aibă experienţa specificată în raport cu sarcinile de
asistenţă încredinţate şi pregătirea necesară.
Personalul angajat de proiect poate avea orice naţionalitate.
Echipa propusă pentru acest contract trebuie să dispună de o largă

experienţă internaţională în domeniul proiectelor din sectorul apei
achiziţionate prin aranjamente de finanţare încheiate cu agenţii
guvernamentale sau instituţii financiare internaţionale. Consultantul va
trebui să fie bine familiarizat cu particularităţile din România, aspect
considerat de importanţă pivotală în sensul îndeplinirilor sarcinilor din
prezentul contract.
Echipa propusă trebuie să cuprindă atât experţi în domeniul municipal cu

experienţă în consultanţă cât şi persoane cu experienţă practică din cadrul
companiilor municipale de utilităţi (cu experienţă „la faţa locului”).
56
Deoarece limba de lucru a consultanţilor este engleza, toţi membrii echipei

desemnate deConsultant trebuie să stăpânească foarte bine engleza.
Consultantul trebuie să aibă un număr suficient de interpreţi competenţi (în
română) şi experţi locali şi să asigure traducerea adecvată a tuturor
materialelor ce trebuie traduse în română. În plus, Consultantul va trebui să
angajeze un personal administrativ adecvat (cel puţin 2 secretari, şoferi.
Contabil etc.) necesari pentru asistarea consultanţilor /echipei de experţi.
În orice moment, Consultantul trebuie să fie alert la oportunităţile de

transfer de tehnici manageriale şi operaţionale către personalul
beneficiarilor şi personalul local din echipă. Consultantul va prevedea acest
lucru în propunere şi va descrie metodele pe care le va utiliza pentru a
realiza acest obiectiv.
6.1.1 Experţii principali
Toţi experţii vor juca un rol crucial în implementarea contractului iar

alocarea orientativă a zilelor de lucru vor fi menţionaţi ca Experţi
principali. Ei sunt evaluaţi în grila anexată la Dosarul de ofertă.
Echipa va consta din următorii experţi:

 1 Şef de echipă pe întreaga perioadă a proiectului
 1 adjunct pe întreaga perioadă a proiectului
 5 experţi pe termen lung, conform definiţiei de mai jos
Profilul orientativ al Experţilor principali din acest contract va fi după cum

urmează:
Cerinţe Luni de lucru

Funcţia
(orientativ)
1. Şef de proiect Calificare şi calităţi 28
(TL) - Studii universitare
- bună cunoaştere a englezei
Experienţă generală de specialitate
- Minim 15 ani de experienţă
profesională generală
- Experienţă în proiecte EC / IFI fin
domeniul apă canalizare (cel puţin 2
proiecte)
- Experienţă în ţări din Europa centrală şi estică
Experienţă profesională specifică
- Minim 10 ani experienţă în
conducerea proiectelor ce implică
integrarea aspectelor instituţionale,
financiare, operaţionale şi de
dezvoltare a utilităţilor municipale
(minim 2 proiecte în valoare de
600.000 Euro - servicii de
consultanţă);
profesională internaţională* în
57
managementul proiectelor
- Minim 5 ani de experienţă în proiecte de
restructurare / reorganizare a utilităţilor
municipale de apă
2. Adjunct (DTL) 28
Calificare şi calităţi
- Studii universitare
profesională generală;
- Experienţă în proiecte EC / IFI fin
domeniul apă canalizare (cel puţin 2
proiecte)
-
- ;
- Minim 3 ani în proiecte de restructurare /
reorganizare a utilităţilor municipale;
3. Expert în Calificare şi calităţi 25
operaţiuni ale -
utilităţilor de - bună cunoaştere a englezei
Apă şi Experienţă generală de specialitate
canalizare - Minim 10 ani de experienţă în
gestionarea activităţilor utilităţilor
municipale de apă;
- Minim 5 ani de experienţă în optimizarea
reţelelor de apă, îmbunătăţirea performanţei
operaţionale;
- Experienţă în proiecte internaţionale ** în
sectorul apă canalizare (cel puţin 2 proiecte)
4. Expert Calificare şi calităţi 25
financiar - Studii universitare în domeniu
pentru - bună cunoaştere a englezei
utilităţi de Experienţă generală de specialitate
apă - Minim 10 ani de experienţă generală
de specialitate în managementul
financiar şi contabil în utilităţi
municipale;
- Minim 5 ani experienţă profesională
internaţională* în audit/ analiză
financiară şi operaţională,
gestionarea activelor, planificarea
investiţiilor în capital, stabilirea
politicii tarifare, performanţă
financiară şi capacitate de îndatorare,
dezvoltarea şi implementarea
sistemelor financiare – toate
aspectele legate de sectorul
58
utilităţilor de apă;
- Experienţă în proiecte EC şi IFI de apă şi
canalizare (cel puţin 2 proiecte)
5. Expert Calificare şi calităţi 20
instituţional - Studii universitare în domeniu
internaţională* în dezvoltarea
instituţională a utilităţilor municipale,
planificarea afacerilor, evaluare şi
îmbunătăţire a performanţei
instituţionale;
- Minim 3 ani de experienţă în
gestionarea schimbărilor şi
restructurarea / reorganizarea
utilităţilor municipale de apă,
fuzionări
- Experienţă în aplicarea Directivelor UE
aplicable în elaborarea şi monitorizarea
contractelor de concesiune în sectorul apă (cel
puţin 2 proiecte).
6. Expert juridic Calificare şi calităţi 12
- Studii universitare în domeniu
aplicarea legislaţiei române
referitoare la sectorul utilităţilor
municipale, inclusiv aspecte ale
contractelor de concesiune;
managementul juridic al utilităţilor
municipale,
- Minim 3 ani de experienţă în proceduri pentru
diligenţe necesare, aspecte fiscale, implicaţii
juridice ale restructurării utilităţilor publice
7. Expert IT/ Calificare şi calităţi 10
MIS/ Baze de - Studii universitare în domeniu
date - bună cunoaştere a englezei
programarea şi administrarea bazelor
de date;
59
Minim 5 ani experienţă în analiza
-
fluxurilor informaţionale în mari
companii şi dezvoltarea de MIS;
- Cunoaşterea sistemelor de asigurare a calităţii
(ISO 9000 sau echivalent).
M.M. = luni/ om = maximum 22 luni de activitate pentru experţii pe termen
lung.
NOTA:
*Experienţă profesională internaţională înseamnă experienţă de lucru
în afara ţării de origine a expertului.
** Proiect internaţional înseamnă experienţă în proiecte / contracte cu
finanţare externă, în condiţiile unui contract internaţional.
Cerinţa privind numărul de luni de activitate este orientativă, numai cu

valoare de sugestie, însă abaterea maximă acceptată faţă de
contribuţia activă în MM a experţilor principali nu poate depăşi 15%.
În propunerea sa, Consultantul va trebui să analizeze şi să adapteze
componenţa echipei (respectând componenţa minimă impusă) în baza
experienţei şi în vederea realizării sarcinilor necesare şi obiectivelor
specificate în contractul de servicii.
Note:
1) Variaţia cantitativă în MM a activităţii se aplică pentru fiecare expert.
2) Procentul minim de timp pe care experţii trebuie să îl petreacă în locul
de desfăşurare a proiectului trebuie să fie de 75% din activitatea totală,
conform contractului.
3) Fiecare dintre cei 7 experţi de mai sus trebuie să stăpânească foarte bine
engleza, care va fi limba contractului actual şi limba de lucru pe întreaga
durată a contractului. Lucrul pe computer reprezintă o precondiţie.
4) Ca regulă generală, CV-urile Experţilor principali vor trebui să se limiteze
la 4 pagini.
Consultantul trebuie să fie în plus familiarizat cu următoarele documente

disponibile pe internet (ce vor fi actualizate, dacă este cazul):
– Ghid de analiză cost-beneficiu pentru proiectele de investiţii:

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/
guide02_en.pdf
– Addendum la Ghidul de analiză cost-beneficiu pentru proiectele de
investiţii:
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/
addendum_corrige.pdf
– Parteneriatul de aderare (şi alte informaţii legate de extinderea UE):
http://europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
– SOP Mediu 2007-2013:
http://www.mmediu.ro/integrare/comp1/angajare_fonduri_07_13.htm
6.1.2. Alţi experţi
CV-urile experţilor alţii decât experţii principali nu vor fi studiate înainte de

semnarea contractului. Nu este necesar ca ele să fie incluse în ofertă.
60
Consultantul va selecta şi angaja alţi experţi în funcţie de profilul identificat

în organizarea şi metodologia indicate în aceşti Termeni de referinţă. Ei
trebuie să aibă experienţă relevantă în proiecte de apă şi canalizare, în
toate aspectele de management, inginerie, financiare, juridice, instituţionale
de IT şi transfer de cunoştinţe şi tehnici.
Aceste profiluri trebuie să indice dacă vor fi consideraţi experţi pe termen

lung/ scurt sau principali/ secundari astfel încât să fie clar ce onorarii din
prezentarea defalcată a bugetului vor fi aplicabile pentru fiecare profil.
Consultantul va trebui să acorde atenţie necesităţii de a asigura

participarea activă a profesioniştilor locali ori de câte ori aceştia vor fi
identificaţi şi o combinaţie adecvată de personal local şi internaţional în
echipele de consultanţă. Toţi experţii trebuie să fie independenţi şi liberi de
orice conflict de interese în răspunderile acordate prin contract.
Procedurile de selecţie utilizate de Consultant pentru alegerea celorlalţi

experţi trebuie să fie transparente şi bazate pe criterii bine definite, inclusiv
în privinţa calificării profesionale, a capacităţii lingvistice şi experienţei de
lucru. Concluziile comisiei de angajare vor fi înregistrate. Selectarea
experţilor este condiţionată de aprobarea de către Autoritatea contractantă.
Funcţionarii publici şi alţi membri ai personalului administraţiei publice a

judeţului beneficiar nu pot fi recrutaţi ca experţi.
Cerinţele indicative privind Alţi experţi decât experţii principali sunt

prezentate în tabelul de mai jos:
Funcţia Descriere
Experţi Principali Calificare şi calităţi
tehnici (minim 4 - Diplomă universitară de inginerie
experţi) - bună cunoaştere a englezei;
- Minim 6 ani de experienţă profesională
gnerală, din care 4 ani experienţă în
managementul funcţionării unor utilităţi
moderne din sectorul apei, inclusiv toate
aspectele de management al reţelelor.
- Experienţă internaţională în domeniul apă
şi canalizare (reţele, staţii de tratare şi de
epurare)
61
Secundari
(minim 2 Calificare şi calităţi
experţi) - Diplomă universitară de inginerie
- bună cunoaştere a englezei;
generală;
- Minim 2 ani experienţă în domeniul
utilităţilor de apă şi canalizare (reţele,
staţii de tratare şi de epurare)
financiari (minim 4 - Studii universitare în domeniu
generală, din care 4 ani în audit/ analiză
financiară şi operaţională, gestionarea
activelor, planificarea investiţiilor în
capital, performanţă financiară şi
capacitate de îndatorare, dezvoltarea şi
implementarea sistemelor financiare –
toate aspectele legate de sectorul
utilităţilor municipale.
- Experienţă internaţională în
managementul financiar al utilităţilor de
servicii publice, în special în sectorul ape;
Secundari Calificare şi calităţi
(minim 4 - Studii universitare în domeniu
generală;
- Minim 2 ani în audit/ analiză financiară şi
operaţională, gestionarea activelor,
planificarea investiţiilor în capital,
stabilirea politicii tarifare, performanţă
financiară şi capacitate de îndatorare,
dezvoltarea şi implementarea sistemelor
financiare – toate aspectele legate de
sectorul utilităţilor municipale de apă;
62
Experţi Principali
de mediu (minim 1 Calificare şi calităţi
expert) - Studii universitare în domeniu
- Experienţă în domeniul apă / canalizare şi
procedura EIM (Evaluarea impactului
asupra medului);
- Minim 6 ani de experienţă generală de
specialitate din care 2 ani de experienţă de
lucru cu procedura EIM;
- Minim 4 ani de implementare /
monitorizare a Directivelor UE privind apa/
apele uzate şi a legislaţiei române
Secundari Calificare şi calităţi
(minim 1 - Studii universitare în domeniu
expert) - bună cunoaştere a englezei;
generală;
- Minim 1 an de implementare /
monitorizare a Directivelor UE privind apa/
apele uzate şi a legislaţiei române (inclusiv
privind EIM).
Expert Principali Calificare şi calităţi
juridic (minim 3 - Studii universitare în domeniu
instituţio experţi) - bună cunoaştere a englezei;
nal Experienţă generală de specialitate
- Minim 6 ani de experienţă generală în
specialitate, din care 3 ani implicaţii
juridice legate de managementul
utilităţilor publice;
- Experienţă vastă a managementului
juridic, aspectelor fiscale ale unei utilităţi
din serviciul public, implicaţii juridice ale
restructurării utilităţilor publice de apă;
- Experienţă relevantă în dezvoltarea
instituţională pentru utilităţi din sectorul
municipal;
- Bună cunoaştere a Directivelor UE şi a
practicii europene în sectorul apei,
managementul contractelor (respectiv
contractelor de concesiune);
- Bună cunoaştere a practicilor din România
şi din UE.
63
Secundari
experţi) - Studii universitare în domeniu
- Minim 3 ani de experienţă generală în
specialitate, din care 2 ani implicaţii
juridice/ instituţionale legate de
managementul utilităţilor publice;
- Bună cunoaştere a Directivelor UE şi a
practicii europene în sectorul apei,
managementul contractelor (respectiv
contractelor de concesiune);
- Bună cunoaştere a practicilor din România
şi din UE.
resurse (minim 1 - Studii universitare
umane/ expert) - bună cunoaştere a englezei;
instruire - Tehnici excelente de comunicare verbală şi
în scris
- Minim 8 ani de experienţă în gestionarea resurselor
umane din utilităţile municipale, inclusiv legat de
restructurare şi eficienţă economică;
- Minim 4 ani de experienţă internaţională în
optimizarea resurselor umane ale
utilităţilor de apă;
- Experienţă profesională relevantă inclusiv
în elaborarea şi compilarea manualelor de
procedură internă şi asistenţă în
managementul resurselor şi cercetării în
domeniul marketingului pentru clienţi;
restructurarea utilităţilor şi eficienţă
economică.
- Minim 3 ani de experienţă gestionarea
programelor de instruire.
64
Secundari
experţi) - Studii universitare
- Tehnici excelente de comunicare verbală şi
în scris
generală;
- Experienţă profesională relevantă inclusiv
în elaborarea şi compilarea manualelor de
procedură internă şi asistenţă în
managementul resurselor şi cercetării în
domeniul marketingului pentru clienţi;
restructurarea utilităţilor şi eficienţă
economică, managementul programelor de
instruire, elaborarea strategiilor de PR şi
comunicare.
Experţi (minim 1 Calificare şi calităţi
IT (GIS) expert) - Studii universitare în domeniu
- Experienţă relevantă în programarea şi
administrarea bazelor de date;
- Minim 3 ani experienţă în analiza fluxurilor
informaţionale în mari companii şi
dezvoltarea de MIS;
- Preferabil cunoaşterea sistemelor de
asigurare a calităţii (ISO 9000 sau
echivalent).
6.1.3 Suport şi rezerve
Toate costurile legate de asigurarea rezervelor trebuie incluse în ratele de

remunerare.
Toate costurile legate de personalul auxiliar trebuie incluse în ratele de
remunerare a experţilor.
6.2. Spaţii de birou
Echipa de consultanţi va lucra în Bucureşti, dar şi în diferite localităţi
beneficiare.
Consultantul va deschide un singur birou al proiectului pentru acest

contract, la Bucureşti şi cel puţin două persoane vor asigura activităţile de
secretariat. Detaliile de contact ale biroului proiectului vor fi comunicate
PCU în termen de două săptămâni de la data începerii contractului.
În plus, MMGA va asigura consultantului două mese în acelaşi birou cu

personalul PCU.
65
Pentru a se asigura transferul de know how către membrii PCU, cel

puţin doi experţi în AT vor trebui să lucreze permanent în Biroul
PCU, pe toată durata acestui proiect. Este preferabil ca şeful echipei de
consultanţi să lucreze cât mai mult posibil împreună cu PCU.
Întreprinderea de apă în cauză ca pune la dispoziţia personalului

Consultantului două mese în biroul PIU, pe toată durata contractului.
Consultantul va nominaliza câte un expert din echipă să răspundă de
fiecare zonă beneficiară şi se va asigura ca cel puţin 8 luni de
activitate să se desfăşoare la sediul beneficiarului.
Dacă Consultantul este un consorţiu, aranjamentele vor trebui să permită o

maximă flexibilitate în implementarea proiectului. Vor trebui evitate
aranjamentele prin care se acordă fiecărui partener din consorţiu un
procentaj fix din activitatea contractată.
6.3. Facilităţi cu care va contribui consultantul
Consultantul trebuie să se asigure că experţii primesc asistenţa şi dotările

adecvate pentru a-şi putea îndeplini sarcinile necesare în mod
corespunzător. În special, va trebui să asigure suficient personal
administrativ, de secretariat şi interpretare pentru ca experţii să poată să se
concentreze asupra îndatoririlor principale. Consultantul va deschide un
singur birou al proiectului la Bucureşti şi cel puţin două persoane
vor asigura efectuarea activităţilor de secretariat. Detaliile de contact
ale biroului proiectului vor fi comunicate PCU în termen de două săptămâni
de la data începerii contractului.
Pe perioada proiectului, Consultantul va răspunde de:

- Asigurarea echipamentelor şu furniturilor de birou, echipamentele
hardware şi software care să facă acest birou operaţional;
- Asigurarea transportului experţilor;
- Toate costurile de multiplicare şi tipărire a documentelor.
Consultantul va răspunde integral de cazarea personalului în fiecare

municipalitate beneficiară şi pe timpul vizitelor la Bucureşti, pe toată durata
desfăşurării contractului.
6.4. Echipamente
Nici un fel de echipamente (sau automobile) nu pot fi achiziţionate în

numele Autorităţii de contractare / Beneficiarului în cadrul acestui contract
de servicii şi nici transferate Autorităţii de contractare / Beneficiarului la
sfârşitul contractului.
6.5. Buget şi cheltuieli incidentale
Bugetul total pentru acest contract de AT care este un Contract pe bază

de onorarii este de 5.000.000 EURO şi nu va fi permisă depăşirea lui. În
cazuri bine justificate, precum extinderea duratei sau modificarea sarcinilor
de lucru, Autoritatea contractantă poate opera acte adiţionale la contract,
putând include o creştere a bugetului.
66
Suma prevăzută pentru cheltuieli incidentale este de 850.000 EURO.

Această sumă trebuie inclusă fără modificări în prezentarea defalcată a
bugetului.
Această sumă se va folosi cu aprobarea prealabilă a PCU pentru fiecare ip

de cheltuieli. Achiziţionarea de echipamente şi servicii din bugetul de
cheltuieli incidentale trebuie să respecte pe deplin principiul regulilor
Comisiei Europene şi anume: transparenţă, proporţionalitate, tratament
egal şi nediscriminare.
Acest buget de cheltuieli incidentale se referă la cheltuielile incidentale

eligibile ce vor trebui suportate pe parcursul contractului. El nu poate fi
folosit pentru costuri, ce vor trebui suportate de Consultant pentru
remuneraţii, conform definiţiei de mai sus. Utilizarea sa va fi reglementată
prin Condiţiile generale şi notele din Anexa V a contractului. El va acoperi:
 Sesiunile de instruire, atelierele, seminarele, vizitele pe teren,

conferinţele şi trei deplasări de studiu ce vor fi organizate în cadrul
componentelor proiectului
o Transportul membrilor PCU;
o Materialele de instruire: manuale, broşuri, extrase, material
video, CD ROM, consumabile necesare pentru desfăşurarea
corespunzătoare a programului de instruire
o Cazare şi masă / diurne pentru toţi participanţii.
o Costuri de transport internaţional şi intern în ţara de destinaţie,
pe durate deplasării de studiu
 Acţiuni publicitare, campanii de conştientizare, broşuri cu poveşti de
succes etc.;
 Costul serviciilor de producţie, tipărire, legătorie şi poştale /curierat
pentru toate rapoartele şi alte documente;
 Costurile de deplasare locală pentru misiunile ce se vor efectua în
cadrul contractului de la sediu la judeţele beneficiare (vizite pe teren
şi altele) Metoda de calculare a costurilor de deplasare va fi stabilită
de CFCU în termen de 1 lună de la data începerii contractului.
Toate costurile aferente activităţii experţilor internaţionali (inclusiv de

călătorie în/ din ţara beneficiară şi de subzistenţă pe timpul şederii, în afara
misiunilor specificate în aceşti Termeni de referinţă) vor trebui incluse în
onorarii. Bugetul de cheltuieli incidentale nu poate fi folosit pentru
transportul în/din ţara beneficiară a experţilor internaţionali (în afara
misiunilor prevăzute în contract).
Îndeosebi, Consultantul este singur responsabil de tipul de procedură ce va

fi folosit şi în aceasta va trebui să urmărească rentabilitatea, de ex. pentru
fiecare articol ce va fi achiziţionat din bugetul de cheltuieli incidentale va
trebui să solicite cel puţin trei oferte. Serviciile şi bunurile achiziţionate din
bugetul de cheltuieli incidentale nu vor include TVA şi taxe vamale şi vor
proveni din ţara de origine eligibilă, conform reglementărilor ISPA
(Regulamentul Consiliului nr. 1267/1999, cu amendamentele ulterioare).
67
6.6. Verificarea cheltuielilor
Prevederea de verificare a cheltuielilor are în vedere onorariile auditorului

însărcinat să verifice cheltuielile pentru acest contract pentru a se putea
efectua plăţile în tranşe de prefinanţare, dacă va fi cazul şi/ sau plăţile
intermediare, dacă este cazul.
Suma prevăzută pentru verificarea cheltuielilor din acest contract este de

30.000 EURO. Această sumă trebuie inclusă fără modificări în prezentarea
defalcată a bugetului.
Această sumă nu poate fi redusă, dar poate fi mărită.
7 RAPOARTE
7.1. Cerinţe privind raportarea
RAPORT INIŢIAL – în termen de două luni de la data începerii.
Raportul iniţial trebuie să clarifice abordarea prezentată în ofertă şi să

adapteze organizarea şi metodologia pe baza constatărilor făcute în primele
două luni.
Raportul va descrie situaţia constatată la începutul proiectului, aspectele

principale şi concluziile preliminare şi va conţine recomandări privind orice
modificare a abordării propuse pentru aceleaşi perioade de timp prevăzute
pentru efectuarea Componentelor prezentate în ToR, un program actualizat
de activitate a experţilor şi o prognoză actualizată a fluxurilor de lichidităţi
(dacă este cazul).
Raportul va pune accent, pentru fiecare beneficiar în parte, pe aspectele

cele mai importante identificate în această etapă de început a proiectului
care ar putea determina ulterior întârzieri sau alte dificultăţi de
implementare a programului. Lista definitivă a beneficiarilor finali va fi
stabilită de PCU împreună cu Consultantul şi va fi inclusă şi în Raportul
iniţial.
Împreună cu Raportul iniţial, Consultantul va preda la PCU programul de

desfăşurare a contractului în format Microsoft Project Manager, cu
termenele, detalierea componentelor, subcomponentelor şi beneficiarilor,
manifestările (conferinţe, instruiri) şi alocarea resurselor financiare şi
umane. Programul va fi actualizat ori de câte ori va fi aprobat un nou
expert, deoarece gradul de detaliere trebuie să fie foarte ridicat (inclusiv cu
numele experţilor care lucrează pentru fiecare beneficiar, în diferite
componente). Consultantul va trebui de asemenea să predea la PCU un
program lunar al contractului actualizat (atât în format electronic cât şi
tipărit).
RAPOARTE TRIMESTRIALE – din trei în trei luni (maxim 10-15 pagini)
68
Raportul trimestrial va structura informaţiile potrivit componentele

principale descrise în ToR şi vor informa diferiţii factori implicaţi cu privire
la progresele generale înregistrate în perioada de raportare.
Raportul trimestrial trebuie să atragă atenţia Autorităţii contractante şi

PCU asupra oricărui fapt remarcabil petrecut în perioada de raportare şi să
semnaleze cât mai curând posibil, în vederea contracarării efectelor, orice
problemă care ar putea apărea în perioada următoare, în special legat de
aspectele de regionalizare. Rapoartele trimestriale vor avea anexate
minutele întâlnirilor care au avut loc în perioada de raportare, rapoartele de
deplasare în misiuni/ vizite pe amplasamente.
Primul Raport trimestrial va fi depus la 4 luni de la data demarării

proiectului.
RAPOARTE PERIODICE - din şase în şase luni
Aceste rapoarte vor descrie progresele realizate şi vor identifica dificultăţile

deosebite întâmpinate în implementare, cauzele şi soluţiile de remediere a
acestora. Vor trebui de asemenea să conţină recomandări de schimbare de
accent sau de structură a programului de lucrări, dacă este cazul.
Consultantul va trebui să întocmească rapoartele periodice şi raportul final

în perioada de execuţia a contractului. Aceste rapoarte trebuie să conţină o
secţiune narativă şi o secţiune financiară. Formatul acestor rapoarte va fi
cel notificat Consultantul de PCU în perioada de execuţia a contractului.
Toate facturile vor trebui să fie însoţite de un raport periodic sau final.
Toate facturile vor trebui să fie însoţite de asemenea de un raport financiar
la zi. Raportul financiar trebuie să indice cel puţin cheltuielile din perioada
de raportare, cheltuielile cumulate şi restul disponibil.
Un capitol special al Rapoartelor periodice va fi capitolul de monitorizare a

indicatorilor de performanţă şi a strategiei de stabilire a reperelor. În afara
indicatorilor matematici, Consultantul va comenta progresele şi va stabili,
împreună cu PCU, ANRSC şi FB în ce măsură indicatorii sunt realişti şi
relevanţi. Indicatorii vor trebui modificaţi pentru a reflecta ce se poate
realiza în mod realist de fiecare întreprindere de apă în cauză.
Primul Raport periodic va fi depus în luna a 7-a de la data demarării

proiectului. Având în vedere că implementarea Planurilor de acţiune ar
putea să nu înceapă în luna a 7-a, primul Raport periodic va oferi o
descriere detaliată a activităţilor realizate până atunci de Consultant şi va
adapta programul de lucru la termenele fezabile, de comun acord cu PCU.
Rapoartele periodice următoare se vor axa pe implementarea Planurilor de
acţiune şi monitorizarea evoluţiei indicatorilor de performanţă şi a atingerii
reperelor de către toate întreprinderile de apă.
În afara secţiunii narative, Rapoartele periodice vor conţine o secţiune

financiară.
69
RAPORTUL FINAL – nu mai târziu de o lună de la încheierea

perioadei de execuţie
Acest raport va descrie explicit activităţile desfăşurate în cadrul

contractului şi în ce măsură Consultantul a obţinut rezultatele aşteptate. Va
conţine de asemenea toate materialele finalizate în perioada de
implementare a proiectului. Consultantul va încheia Raportul final cu
descrierea activităţilor de AT de care sectorul în cauză va avea nevoie în
continuare.
Chiar înainte de încheierea perioadei de execuţie a contractului,

Consultantul va întocmi un raport final care trebuie să conţină, dacă este
cazul, un studiu critic al oricăror probleme majore ce ar putea apărea pe
durata desfăşurării proiectului.
În afara secţiunii narative, Raportul final va conţine o secţiune financiară –

raportul financiar şi raportul de verificare a cheltuielilor.
RAPOARTE ad hoc vor fi întocmite de Consultant dacă acesta consideră că

trebuie să informeze PCU cu privire la un aspect important sau dacă PCU
cere Consultantului să analizeze o anumită chestiune şi să prezinte un
raport în acest sens.
De două ori pe lună se va prezenta la PCU, în format electronic, o fişă/

raport informativ pe două săptămâni care să conţină informaţii
actualizate cu privire la mersul proiectului, activităţi efectuate şi avute în
vedere. Formatul va fi stabilit de comun acord cu PCU începând cu prima
prezentare. Acest raport nu va trebui aprobat de PCU sau alte organisme,
deoarece are numai un scop informativ (nu mai lung de 3 pagini).
Toate rapoartele şi datele precum hărţi, diagrame, desene, specificaţii,

planuri, statistici, calcule, baze de date, software şi înregistrări auxiliare
sau materiale obţinute, compilate sau întocmite de Consultant în
desfăşurarea contractului sunt proprietatea absolută a Autorităţii de
implementare dacă nu se va specifica altfel. La încheierea contractului,
Consultantul va preda toate documentele şi datele de acest fel Autorităţii de
implementare. Consultantul nu poate reţine exemplare ale acestor
documente şi date şi nu le poate folosi în alte scopuri decât cele legate de
contract fără a obţine în prealabil consimţământul scris al Autorităţii de
implementare.
Formatul raportului va fi stabilit împreună cu PCU, pe baza primei

propuneri prezentate de Consultant în prima versiune.
Toate rapoartele trebuie să facă distincţia clară între activităţile încheiate şi

cele încă în curs.
Toate rapoartele vor trebui să prezinte informaţii cu privire la:
- Mersul general al proiectului: activităţi legate de diferite rezultate, acţiuni,

planuri, întâlniri cu instituţiile beneficiare, furnizori, clienţi etc.;
- Probleme întâmpinate şi soluţii identificate sau neidentificate;
70
- Planuri de acţiune şi recomandări pe deplin detaliate şi justificate dacă este

cazul;
- Utilizarea forţei de muncă;
- Solicitări.
Toate rapoartele vor fi prezentate în format A4 şi tipărite faţă-verso.

Graficele şi diagramele din rapoarte vor fi prezentate în format A3 maxim şi
pot fi tipărite pe o singură faţă a hârtiei. Originea fişierelor trebuie să fie
clar identificată în antet sau subsolul paginilor.
Toate rapoartele trebuie să conţină o pagină de titlu cu următoarele

informaţii: numele proiectului, codul sau numărul de referinţă, titlul
raportului, data întocmirii şi perioada de raportare şi numele şi adresa
Consultantului, precum şi informaţiile necesare în baza prevederilor
manualului de identitate vizuală.
Fiecare raport trebuie să conţină o secţiune narativă şi o secţiune

financiară. Secţiunea financiară trebuie să conţină detalii cu privire la zilele
de activitate a experţilor sau cheltuielile incidentale şi prevederile
referitoare la verificarea cheltuielilor
Fişele de pontaj lunar vor fi depuse la PCU în termen de 15 zile de la

ultima dată a lunii corespunzătoare fişei de pontaj. Fişele de pontaj trebuie
aprobate lunar de Şeful PCU sau de orice altă persoană autorizată de
Autoritatea contractantă/ MMGA. Sumele facturate de Consultant trebuie
să corespundă fişelor de pontaj. În cazul experţilor pe termen lung, aceste
fişe de pontaj trebuie să arate numărul de zile lucrate. În cazul experţilor pe
termen scurt, aceste fişe de pontaj trebuie să arate numărul de ore lucrate.
Timpul de deplasare exclusiv şi necesar pentru îndeplinirea contractului
poate fi inclus în numărul de zile sau ore de activitate, după caz, înregistrat
pe fişele de pontaj.
Materialele produse şi distribuite de Consultant sunt prezentate în Anexa

2 a ToR.
Consultantul va elabora tipurile de rapoarte susmenţionate şi le va distribui
pe baza tabelului de distribuţie prezentat în Anexa 1 a acestor ToR.
7.2. Depunerea şi aprobarea rapoartelor
Versiunea de lucru a tuturor rapoartelor va fi distribuită PCU spre

comentare în termen de 2 săptămâni de la ultima dată a perioadei cuprinse
în raport. PCU va transmite Consultantului comentariile în termen de
maximum 2 săptămâni după care Consultantul va trebui să răspundă la
comentarii şi să le incorporeze, după ajungerea la un acord, în versiunea
finală în termen de 1 săptămână. Dacă nu va primi comentarii în termen de
2 săptămâni, Consultantul va considera rapoartele aprobate.
PCU va transmite Consultantului şi CFCU scrisoarea „fără comentarii”

cu privire la versiunile finale aagreate. După primirea scrisorii din partea
PCU şi CFCU, Consultantul multiplica va distribui rapoartele conform listei
din Anexa 1 a acestor ToR.
71
 MONITORIZARE
8.1 Definirea indicatorilor
În rapoartele periodice şi în monitorizare se vor utiliza următori indicatori:
Indicatori generali
- Rapoartele privind diligenţele necesare în termen de 7,5 luni de la data

începerii
- Planurile de acţiune concepute în termen de 12 luni de la data începerii
- Planurile de acţiune implementate în termen de 30 luni de la data
începerii;
- Îmbunătăţirea performanţei generale a utilităţilor de apă la sfârşitul
programului;
Rezultatele vizibile
- Rapoarte de analiză critică a utilităţii de apă şi a nivelului actual al

serviciilor;
- Rapoartele specifice menţionate la componentele A-D;
- Diferitele rapoarte specificate în capitolul 7 de mai sus;
- Minutele întâlnirilor;
- Studii, sondaje şi investigaţii
- Înregistrări pe amplasament (măsurători/ nspecţii/ testări);
- Certificate de plăţi intermediare;
Domeniul de lucru poate creşte, ca şi bugetul asociat, la cererea PCU şi a

Autorităţii contractante. În acest caz se va emite un act adiţional cu
justificările necesare, conform cerinţelor PRAG şi corespunzător FM (v.
Anexa 4).
8.2 Descrierea fiecărui beneficiar în parte şi a cerinţelor specifice
1. DÂMBOVIŢA
Judeţul Dâmboviţa este aşezat în partea central-sudică a României, în
bazinul hidrografic al râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa, ocupând o suprafaţă
de circa 4.000 km². Populaţia judeţului este de circa 540.000 locutori (este
unul dintre cele mai dens populate judeţe din România) şi principalele
unităţi administrativ-teritoriale sunt: două municipii (Târgovişte, Moreni), 5
oraşe (Găeşti, Pucioasa, Titu, Fieni şi Răcari) şi 76 de comune. Capitala
judeţului, Târgovişte, se află pe malul drept al râului Ialomiţa şi are o
populaţie de estimată la 89.000 de locuitori.
Compania de apă din municipiul Târgovişte este RAGC Târgovişte (regie

autonomă sau subordonată Primăriei Târgovişte). RAGC Târgovişte
72
deserveşte şi alte 7 comune din vecinătatea municipiului (Aninoasa,

Dragomireşti, Gura Ocniţei, Hulubeşti, Răzvad, Şotânga şi Ulmi).
Primul program important de investiţii de care a beneficiat judeţul

DÂMBOVIŢA, prin RAGC Târgovişte, a fost MUDP II (1999 - 2002), în
valoare de aproape 12 milioane Euro pentru investiţii urgente în reţeaua de
apă potabilă şi canalizare.
În prezent, judeţul Dâmboviţa este şi unul dintre beneficiarii programului de

investiţii derulat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
– „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare, STAP şi SE în oraşe cu populaţii mai ici de 50.000 de locuitori”.
Mai precis, zona din judeţul Dâmboviţa cuprinsă în proiect constă din
următoarele municipalităţi: Fieni, Găieşti, Moreni, Pucioasa, Titu.
Având în vedere lipsa de investiţii în infrastructura de apă /ape uzate din

ultimii ani şi termenele negociate pentru conformarea cu standardele de
mediu, necesarul de investiţii din judeţ este foarte mare.
Prin urmare, judeţul Dâmboviţa a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor

PA 001 TA (contract 3 – PA 001-03), care se derulează aproape în paralel cu
prezentul contract de AT şi va elabora un Plan general pe 30 de ani pentru
întregul judeţ (inclusiv lista de investiţii necesare pentru conformarea
deplină cu Acquis-ul UE până în 2018), propunere de proiect ce va fi
finanţată prin SOP Mediu (inclusiv Studiu de fezabilitate, analiză cost-
beneficiu, EIM, analiză instituţională, dosare de ofertă pentru lucrările
aferente şi contractele de servicii). Această AT va pregăti de asemenea un
deviz de fonduri anuale de cheltuieli ale companiei regionale de apă pentru
obţinerea deplinei conformări cu termenele. Acest deviz va fi elaborat atât
din punct de vedere al necesităţilor financiare cât şi al capacităţii
financiare.
Începând din 2006, Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi autorităţile locale din

zonele urbane au convenit, în principiu, să se asocieze în vederea creării
unui nou operator regional, “Compania de Apă Târgovişte” care să
deservească întregul judeţ şi a promovării unui proiect regional în sectorul
apei. Consultantul va analiza toate documentele existente referitoare la
asociaţia de municipalităţi, va face propuneri pentru realizarea celei mai
bune opţiuni de regionalizare a judeţului Dâmboviţa şi se va asigura de
crearea ROC şi a asociaţiei municipale, în conformitate cu legislaţia
naţională în vigoare şi cu cele mai bune practici europene. ROC va trebui să
deservească cel puţin zona viitorului proiect de investiţii din FC, pentru a
asigura eligibilitatea proiectului în cadrul SOP Mediu. Va trebui evaluată de
asemenea posibilitatea de constituire a unei ROC pentru mai multe judeţe/
zone.
Consultantul pentru AT din cadrul FOPIP II va efectua Analiza Instituţională

(ca rezultat al Componentelor A şi B) ce va fi apoi inclusă de Consultant în
solicitarea pentru FC în cadrul PA 001 – 03. Analiza Instituţională va trebui
să aibă în vedere capacitatea beneficiarului de a gestiona proiecte de
investiţii din FC. Consultantul va trebui să asigure o cooperare deplină cu
73
consultanţii din cadrul PA 001-03 în vederea realizării acestei sarcini. De

asemenea, Consultantul va sprijini compania regională de apă în
constituirea PIU şi întocmirea Manualului de procedură internă al PIU.
Consultantul ca elabora de asemenea, împreună cu ROC un Plan de acţiune
şi a sprijini implementarea Planului de acţiune convenit, pentru a asigura
întărirea instituţională a ROC şi implementarea FOPIP.
2. COVASNA
Judeţul Covasna se află în centrul României, ocupând o suprafaţă de 3.710

km². Populaţia judeţului este de circa 220.000 locuitori, iar principalele
unităţi administrativ-teritoriale sunt: 2 municipii (Sfântu Gheorghe, Târgu
Secuiesc), 3 oraşe (Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului) şi 33 de comune.
În judeţul Covasna operează mai multe întreprinderi de apă şi anume: SC

Gospodărie Comunală SA in Sfântu Gheorghe (şi satele din împrejurimi), SC
GOSP-COM SRL in Târgu Secuiesc, SC GOS-TRANS-COM SRL in Covasna şi
SC GOSP-COM CONFORT SRL din Întorsura Buzăului. La Baraolt, de
alimentarea cu apă şi sectorul canalizare răspunde o direcţie de servicii
publice a Consiliului Local.
Judeţul Covasna este o zonă cu o mare cerere de investiţii, având în vedere

că acest judeţ nu a beneficiat de nici o investiţie majoră în infrastructura de
apă şi canalizare.
Prin urmare, judeţul Covasna a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor

deplină cu Acquis-ul UE până în 2018), propunere de proiect ce va fi
financiare.
În 2006, Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi autorităţile locale au convenit, în

principiu, să creeze unui operator regional pentru întregul judeţ pe baza
actualului operator din Sfântu Gheorghe şi să promoveze un proiect
regional în sectorul apei. Pe baza diligenţelor necesare şi a discuţiilor cu
factorii implicaţi la nivel local, Consultantul va face propuneri pentru
realizarea celei mai bune opţiuni de regionalizare a judeţului Covasna şi se
va asigura de crearea ROC şi a asociaţiei municipale, în conformitate cu
legislaţia naţională în vigoare şi cu cele mai bune practici europene. ROC va
trebui să deservească cel puţin zona viitorului proiect de investiţii din FC,
pentru a asigura eligibilitatea proiectului în cadrul SOP Mediu. Va trebui
evaluată de asemenea posibilitatea de constituire a unei ROC pentru mai
multe judeţe/ zone.
74

3. HARGHITA
Judeţul Harghita se află în centrul României, ocupând o suprafaţă de 6.650

km²şi având o populaţie de circa 326.000 locuitori. Principalele unităţi
administrativ-teritoriale sunt: 4 municipii (Miecurea Ciuc – capitala
judeţului, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa), 5 oraşe (Băile Tuşnad,
Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa) şi 49 de comune. Miercurea Ciuc
este un municipiu mic, cu mai puţin de 50.000 de locuitori, unul dintre cele
mai reci oraşe din întreaga Românie.
Judeţul Harghita nu a beneficiat de nici o investiţie majoră sau program de

AT în sectorul apă/ ape uzate, în afară de oraşul Cristuru Secuiesc care
beneficiază în prezent de fonduri SAMTID, pentru investiţii minime în
sectorul apă potabilă. Datorită arhitecturii SAMTID, Cristuru Secuiesc este
deservit în prezent de operatorul de apă din Târgu Mureş – S.C. Aquaserv
SA (operator regional în judeţul Mureş şi Cristuru Secuiesc).
În prezent, judeţul Harghita este şi unul dintre beneficiarii programului de

Vor fi incluse următoarele lucrări: reabilitarea reţelei de distribuţie a apei
din Băile Tuşnad; reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare
din Cristuru Secuiesc; reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei şi
canalizare, a staţiei de tratare şi staţiei de epurare din Gheorghieni;
reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei şi canalizare, a staţiei de tratare
şi staţiei de epurare din Lacul Roşu; reabilitarea reţelelor de distribuţie a
apei şi canalizare şi staţiei de epurare; reabilitarea staţiei de epurare din
Odorheiu Secuiesc.
În judeţul Harghita operează mai multe întreprinderi de apă şi anume: la

Miercurea Ciuc S.C. GOSCOM S.A. (care deserveşte de asemenea mai multe
sate din vecinătate), în Gheorgheni SC GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCĂ SA.,
la Odorheiu Secuiesc S.C. URBANA S.A. şi S.C. GC TUSNAD S.R.L. la Băile
Tuşnad. Nu a fost încă înfiinţată nici o societate cu operare regională.
Prin urmare, judeţul Harghita a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor

75

deplină cu Acquis-ul UE până în 2018propunere de proiect ce va fi finanţată
prin SOP Mediu (inclusiv Studiu de fezabilitate, analiză cost-beneficiu, EIM,
analiză instituţională, dosare de ofertă pentru lucrările aferente şi
contractele de servicii). Această AT va pregăti de asemenea un deviz de
fonduri anuale de cheltuieli ale companiei regionale de apă pentru
financiare.
Pe baza diligenţelor necesare şi a discuţiilor cu factorii implicaţi la nivel

local, Consultantul va face propuneri pentru realizarea celei mai bune
opţiuni de regionalizare a judeţului Harghita şi se va asigura de crearea
ROC şi a asociaţiei municipale, în conformitate cu legislaţia naţională în
vigoare şi cu cele mai bune practici europene. ROC va trebui să
asemenea posibilitatea de constituire a unei ROC pentru mai multe judeţe/
zone.
Având în vedere condiţiile geologice, tehnice şi de mediu, sursele de apă

etc., există posibilitatea ca în judeţul Harghita soluţia optimă să fie
reprezentată de mai mulţi operatori. Dacă se va decide această soluţie,
Consultantul pentru această AT va sprijini dezvoltarea a două ROC în
judeţul Harghita.

4. BACĂU
Judeţul Bacău este aşezat în partea de nord-est a României, în regiunea

Moldova, ocupând o suprafaţă de circa 6.621 km². Populaţia judeţului este
de circa 753.480 locuitori, iar principalele unităţi administrativ-teritoriale
sunt: 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe (Buhuşi, Slănic
Moldova, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Comăneşti) şi 80 de comune. Capitala
judeţului este la Bacău, care ocupă o suprafaţă de 41 km² şi are o populaţie
de circa 210.469 locuitori.
Judeţul Bacău este o zonă cu o cerere importantă de investiţii în vedrea

conformării cu Directivele UE relevante.
76
Municipiul Bacău beneficiază de un proiect ISPA în valoare de

52.006.000Euro care se ocupă mai ales de obţinerea şi tratarea apei
potabile, colectarea şi epurarea apelor uzate şi AT de supraveghere pe
parcursul implementării şi publicităţii proiectului. Există un Plan general
pentru apă / canalizare pentru zona Bacău, finanţat nerambursabil prin
ISPA.
Principala companie de apă din judeţul Bacău este „Reia Autonomă de

Gospodărire Comunală (RAGC) cu sediul la Bacău şi subordonată Consiliului
Local Bacău. Compania şi-a dezvoltat o funcţiune de implementare
puternică de la iniţierea programului MUDP la începutul anilor 1990 (Bacău
a fost şi beneficiar al MUDP).
În 2005, Consiliul Judeţean a decis constituirea unei noi companii, APA

SERV, care urma să funcţioneze în bazinul râului Trotuş. Compania
gestionează şi operează „Sistemul zonal de alimentare cu apă Trotuş”, sub
licenţă ANRSC „clasa a II-a” pentru servicii publice de alimentare cu apă şi
canalizare într-un număr de 45 unităţi administrativ-teritoriale.
Judeţul Bacău a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor PA 001 TA

(contract 2 – PA 001-02), care se derulează aproape în paralel cu prezentul
contract de AT şi va elabora un Plan general pe 30 de ani pentru întregul
judeţ (inclusiv lista de investiţii necesare pentru conformarea deplină cu
Acquis-ul UE până în 2018), propunere de proiect ce va fi finanţată prin
SOP Mediu (inclusiv Studiu de fezabilitate, analiză cost-beneficiu, EIM,
fonduri anuale de cheltuieli ale operatorilor pentru obţinerea deplinei
conformări cu termenele. Acest deviz va fi elaborat atât din punct de
vedere al necesităţilor financiare cât şi al capacităţii financiare.
În paralel, Consiliul Judeţean Bacău beneficiază şi de o AT pentru

elaborarea unui Plan general (MP) privind apa/apele uzate în bazinul râului
Trotuş, aliniat Directivei cadru privind apa (WFD). Domeniul de cuprindere
al acestei AT constă şi din întocmirea unui Studiu de fezabilitate (SF) în
vederea accesării Fondului de coeziune pentru cele mai urgente nevoi
(prima fază).
În privinţa înfiinţării ROC în judeţul Bacău, Consultantul va investiga

ambele companii şi va analiza două alternative: (1) existenţa unui singur
operator regional la nivel de judeţ şi (2) existenţa a doi operatori regionale
(unul în bazinul Trotuşului şi altul pentru restul judeţului). În baza
rezultatelor diligenţelor necesare şi a discuţiilor cu factorii implicaţi la nivel
local, Consultantul va propune cele mai adecvate aranjamente instituţionale
pentru proiectele de investiţii din FC. Consultantul se va asigura, indiferent
de soluţia aleasă, că procesul de regionalizare a fost implementat conform
legislaţiei naţionale în vigoare şi celor mai bune practici europene.
MMGA recomandă elaborarea unui proiect comun pentru judeţul Bacău şi

ROC ce se va constitui la nivel judeţean, potrivit politicii naţionale. Însă
Consultanţii pentru PA 001-02 şi FOPIP II vor indica MMGA, dacă soluţia
77
cea mai bună ar fi o solicitare comună de finanţare din FC pentru ambele

zone (Trotuş şi Siret) sau două solicitări separate.
Societăţile cu operare regională trebuie deservească cel puţin zona

viitorului proiect de investiţii din FC, pentru a asigura eligibilitatea
proiectului în cadrul SOP Mediu. Va trebui evaluată de asemenea
posibilitatea de constituire a unei ROC pentru mai multe judeţe/ zone.

În cazul în care se vor constitui în final două ROC, Consultantul va elabora

două Analize instituţionale.
5. HUNEDOARA (VALEA JIULUI)

Aşa numita zonă „Vale a Jiului” se află în munţii Carpaţi, la circa 300 km N-V
de Bucureşti, în depresiunea dintre munţii Retezat, Vulcan şi Parâng şi este
traversată de râul Jiu. Populaţia regiunii se ridică la circa 145.975 locuitori.
Administrativ, ea face parte din judeţul Hunedoara, care are capitala la
Deva. În Valea Jiului sunt cuprinse 6 localităţi urbane: Petrila, Petroşani,
Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani.
Valea Jiului este cunoscută ca regiune minieră, ăn care extracţia cărbunelui

se practică de la mijlocul sec. al XIX-lea. După 1990, activitatea economică
a zonei a intrat în colaps, ca urmare a restrângerii activităţilor extractive.
Aceasta a determinat o serie de disfuncţionalităţi care afectează calitatea
vieţii locuitorilor din Valea Jiului: lipsa alimentării cu apă în unele zone
locuite; insuficienţa reţelelor de canalizare; revărsările din canalizarea
meteorică în reţeaua de canalizare a apelor uzate; defecţiuni majore la
instalaţiile de canalizare interioară a blocurilor de locuinţe, care determină
evacuarea apelor uzate în subsolul blocurilor, canalizarea exterioară
neputând fi utilizată decât parţial; poluare atmosferică produsă de sistemele
de încălzire învechite care funcţionează cu cărbuni.
În prezent există un operator regional de apă care deserveşte toate

cele 6 oraşe. R.A.A.V.J. Petroşani, regie autonomă aflată sub autoritatea
Consiliului Judeţean Hunedoara, asigură atât servicii de apă cât şi de
canalizare. R.A.A.V.J. Petroşani a fost constituită în baza Deciziei nr. 16/1995
a Consiliului Judeţean Hunedoara.
Având în vedere gravele probleme de mediu din această zonă, Vale Jiului a
fost unul dintre primii beneficiari ai ISPA. Măsura SPA în urs
(2000/RO/16/P/PE/009) din Valea Jiului – “Extinderea staţiei de epurare
78
“Danuţoni” – epurare biologică – Valea Jiului” este în valoare totală de

9.680.000 EUR. Beneficiarul final al acestei măsuri este RAAVJ Petroşani.
Măsura se adresează necesităţii de îmbunătăţire a calităţii apei râului Jiu şi
încadrare în standardele de evacuare a efluentului în zone mai puţin
sensibile pentru apele epurate evacuate de la staţia Danuţoni.
Valea Jiului a fost şi ea inclusă în AT de pregătire a proiectelor PA 001 TA

financiare.
Având în vedere că există deja o ROC, cea mai importantă sarcină a

Consultantului este de a asigura implementarea FOPIP la nivelul RAAVJ
Petroşani, pentru ca aceasta să devină o companie viabilă din punct de
vedere financiar.
Pe baza diligenţelor necesare şi a discuţiilor cu factorii implicaţi la nivel

local, Consultantul va analiza de asemenea posibilitatea comasării
companiilor existente la nivel judeţean (deoarece restul judeţului este
deservit de APAPROD DEVA - societate cu operare regională creată prin
SAMTID). Această opţiune va fi analizată împreună cu Consultantul pentru
FOPIP I, deoarece APAPROD Deva este unul dintre beneficiarii FOPIP I. Va
trebui evaluată de asemenea posibilitatea de constituire a unei ROC pentru
mai multe judeţe/ zone.

asemenea, Consultantul va sprijini PIU existentă şi va revizui Manualul de
procedură internă al PIU. Consultantul va elabora de asemenea, împreună
cu ROC un Plan de acţiune şi a sprijini implementarea Planului de acţiune
convenit, pentru a asigura întărirea instituţională a ROC şi implementarea
FOPIP.
6. IALOMIŢA
Judeţul Ialomiţa este aşezat în regiunea Muntenia, în partea de sud a

României- Câmpia Bărăganului, având capitala la Slobozia şi ocupând o
suprafaţă totală de 4.453 km². La est se învecinează cu fluviul Dunărea şi
râul Ialomiţa traversează judeţul de la vest la est, aproape pe la mijloc.
79
Populaţia judeţului era în 2002 de 296.572locuitori cu o densitate de 67

locuitori / km2. Agricultura este principalul sector economic al judeţului.
Judeţul are 3 municipii (Slobozia, Feteşti, Urziceni), 4 oraşe (Amara,
Căzăneşti, Fierbinţi Târg şi Ţăndărei) şi 57 de comune.
În judeţul Ialomiţa serviciile de apă/ canalizare sunt oferite de următorii

operatori:
 în municipiul Slobozia operatorul este S.C URBAN S.A (concesiune de
la Consiliul Local Slobozia).
 în municipiul Feteşti, operatorul este S.C Aqua Termo & Service S.A
societate pe acţiuni, având ca acţionar unic Consiliul Local Feteşti.
 în oraşul Amara serviciile de apă/canalizare sunt reprezentate de
S.G.C.L. AMARA, sub autoritatea Consiliului Local Amara.
 S.C.APATERMO S.A, societate pe acţiuni, având ca acţionar unic
Consiliul Local Ţăndărei, reprezintă serviciile de apă/canalizare din
oraşul Ţăndărei
 Nu au existat date disponibile pentru oraşele Fierbinţi Târg şi
Căzăneşti.
Nu există până în prezent un acord în privinţa constituirii unui operator

regional pentru judeţul Ialomiţa.
Judeţul Ialomiţa nu a beneficiat de investiţii majore, Programul SAMTID, la
care se intenţiona accesul în 2002 nu a reuşit deoarece nu s-a ajuns la un
acord al autorităţilor locale.
Municipiul Urziceni s-a alăturat însă ROC constituite în judeţul învecinat,
Călăraşi şi este inclus sub incidenţa AT pentru ISPA PA 2003 (contract 4).
Judeţul Ialomiţa a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor pentru servicii

municipale (contract 1 – finanţare BIRD), care se derulează aproape în
paralel cu prezentul contract de AT şi va elabora un Plan general pe 30 de
ani pentru întregul judeţ (inclusiv lista de investiţii necesare pentru
conformarea deplină cu Acquis-ul UE până în 2018, propunere de proiect ce
va fi finanţată prin SOP Mediu (inclusiv Studiu de fezabilitate, analiză cost-
financiare.
Consultantul care va fi numit pentru Proiectul de servicii municipale va

efectua şi analiza instituţională a serviciilor de apă din judeţul Ialomiţa, cu
accent pe aglomerările din zona proiectului şi ţinând cont de procesul de
regionalizare preconizat. Pe baza rezultatelor acestei analize, Consultantul
va recomanda autorităţilor locale (LA) din judeţul Ialomiţa cea mai bună
soluţie de regionalizare a serviciilor de apă. În acest sens, proiectul de faţă
sprijină şi înfiinţarea asociaţiei municipale, a ROC şi semnarea contractului
de concesiune. Totodată, Consultantul va estima capacitatea viitorului
beneficiar din judeţul Ialomiţa de a gestiona proiectul de investiţii ce va fi
cofinanţat de UE. Rezultatele analizei instituţionale vor fi prezentate în
80
Solicitarea de finanţare din FC, într-o abordare integrată cu alte documente

însoţitoare.
Consultantul pentru AT FOPIP II va revizui analiza instituţională şi

documentele juridice rezultate din AT pentru Proiectul Servicii Municipale
şi va elabora Raportul privind diligenţele necesare, pe lângă celelalte
materiale. Practic, Componenta B a acestei AT va fi efectuată de AT pentru
Proiectul Servicii Municipale, de aceea, pe durata implementării
proiectului, va trebui să se asigure o totală cooperare cu ceilalţi
Consultanţi. Pentru a se evita suprapunerile de sarcini, Consultanţii vor
discuta termenele şi abordarea în perioada iniţială a contractului, astfel ca
în Raportul iniţial să se poată delimita clar sarcinile celor două echipe. Se
cere ambelor echipe să utilizeze o abordare comună în privinţa
regionalizării.
Consultantul se va asigura că ROC şi AOM se vor constitui conform

legislaţiei naţionale în vigoare şi celor mai bune practici europene. ROC va
Consultantul va sprijini compania regională de apă în constituirea PIU şi
întocmirea Manualului de procedură internă al PIU. Consultantul va elabora
de asemenea, împreună cu ROC un Plan de acţiune şi a sprijini
implementarea Planului de acţiune convenit, pentru a asigura întărirea
instituţională a ROC şi implementarea FOPIP.
7. BRĂILA
Judeţul Brăila este aşezat în partea de sud-est a României, având la nord o
parte a Câmpiei Siretului de Jos şi la sud Câmpia Bărăganului, iar la est
Insula Mare a Brăilei. Suprafaţa judeţului este de 4.766 km2, iar capitala de
judeţ este Brăila. Administrativ, reţeaua localităţilor cuprinde: 1 municipiu
(Brăila), 3 oraşe (Făurei, Ianca şi Însurăţei) şi 40 sate. Populaţia judeţului
era în 2002 de 373.174 locuitori cu o densitate de 78 locuitori / km 2.
Agricultura este principalul sector economic al judeţului.
În judeţul Brăila serviciile de apă şi canalizare sunt oferite de următorii

operatori:
 Municipiul Brăila municipality – operatorul este Regia Autonomă de
Apă Brăila (regie autonomă sub coordonarea Consiliului Local Brăila).
 „Serviciul public de gospodărie comunală” reprezintă municipiul
Însurăţei – autoritate publică.
 „Direcţia de servicii publice” serviciu specializat al Consiliului
Municipal Ianca – autoritate publică.
 „Direcţia de servicii Făurei” companie Consiliului Municipal Făurei.
Principalele investiţii în servicii de apă / canalizare sunt descrise în

continuare:
- Regia autonomă „Apa” Brăila, companie a municipiului Brăila a
beneficiat de programul MUDP II de reabilitare a reţelei de distribuţie a
81
apei potabile, sistemelor de monitorizare şi contorizare, modernizarea

staţiei de tratare a apei şi a sistemului de canalizare şi a staţiei de
epurare.
- În municipiul Brăila este de asemenea în curs de desfăşurare o Măsură
ISPA 2000/RO/16/P/PE/010) proiect – “Reabilitarea şi extinderea reţelei
de canalizare şi construcţia unei noi staţii de epurare” în valoare de
59.877.400 Euro.
Principala companie de apă din judeţul Brăila este Regia Autonomă Apa
Brăila cu sediul la Brăila. La nivelul companiei a fost constituită o PIU
pentru implementarea măsurii ISPA.
regional pentru judeţul Brăila.
Judeţul Brăila a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor pentru servicii

financiare.

efectua şi analiza instituţională a serviciilor de apă din judeţul Brăila, cu
va recomanda autorităţilor locale (LA) din judeţul Brăila cea mai bună
beneficiar din judeţul Brăila de a gestiona proiectul de investiţii ce va fi
însoţitoare.

regionalizării.
82

Consultantul va sprijini PIU existentă şi va revizui Manualul de procedură
internă al PIU. Consultantul va elabora de asemenea, împreună cu ROC un
Plan de acţiune şi a sprijini implementarea Planului de acţiune convenit,
pentru a asigura întărirea instituţională a ROC şi implementarea FOPIP.
8. VRANCEA
Judeţul Vrancea este aşezat în partea de sud-est a Carpaţilor Orientali, în
centrul României, în regiunea Moldova, având capitala la Focşani. Judeţul
are o populaţie de 387.632 locuitori, ocupă o suprafaţă totală de 4.857 km²,
densitatea populaţiei fiind de 80 / km².
Judeţul este o zonă seismică activă, cu numeroase cutremure în fiecare an

la adâncimi de 80 - 160 km. Înălţimea reliefului scade spre est, trecând de
la munte la deal şi până la lunca inferioară a Siretului. Acest judeţ este
traversat de râurile Siret, Putna, Zăbala, Milcov, Susai şi Râmnic.
Din punct de vedere administrativ, Judeţul Vrancea are 3 oraşe (Mărăşeşti,

Odobeşti şi Panciu) şi 2 municipii (Adjud şi Focşani).
În judeţul Vrancea serviciile de apă şi canalizare sunt oferite de următorii

operatori:
– În municipiul Focşani este Regia Autonomă “Companie de
Utilităţi Publice” (CUP) Focşani
– În oraşul Panciu este o societate cu capital mixt, SGCL S.A:
Panciu
– În oraşul Odobeşti, este „Serviciul public de canalizare şi
alimentare cu apă” în subordinea Consiliului Local.
– În oraşul Mărăşeşti este o societate cu capital mixt, S.C ILGO
S.A.
Principalele investiţii în servicii de apă / canalizare sunt descrise în
continuare:
 Municipiul Focşani a beneficiat de investiţii limitate prin Programul
MUDP II, pentru un proiect ale cărui principale componente au fost
Reabilitarea Staţiei de apă şi alte îmbunătăţiri la sursa Suraia,
Reabilitarea şi automatizarea staţiilor de pompe I şi II, execuţia staţiei
termice, execuţia staţiei automate de clorinare, execuţia unui pavilion
administrativ, dula alimentare cu energie electrică.
 În municipiul Focşani este de asemenea în curs de desfăşurare o
Măsură ISPA 2001/RO/16/P/PE/012) “Reabilitarea reţelei de
canalizare şi a staţiei de epurare din Focşani” în valoare de
15.876.500 Euro. În cadrul acestei măsuri sunt incluse următoarele
componente: A) Retehnologizarea şi extinderea reţelei de canalizare:
deservirea a circa 14 000 locuitori răspândiţi în întregul municipiu;
83
remedierea restricţiilor reţelei care cauzează inundarea blocurilor de

apartamente afectând circa 12 000 locuitori; eliminarea evacuărilor
necontrolate în râul Milcov prin evacuarea excesului de ape uzate
colectate în sistem combinat; B) Reabilitarea staţiei de epurare a
apelor uzate.
Principala companie de apă din judeţul Vrancea este CUP Focşani. La

nivelul companiei a fost constituită o PIU pentru implementarea măsurii
ISPA.
regional pentru judeţul Vrancea.
Judeţul Vrancea a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor pentru servicii

financiare.

efectua şi analiza instituţională a serviciilor de apă din judeţul Vrancea, cu
va recomanda autorităţilor locale (LA) din judeţul Vrancea cea mai bună
beneficiar din judeţul Vrancea de a gestiona proiectul de investiţii ce va fi
însoţitoare.

regionalizării.
84

Consultantul va sprijini PIU existentă şi va revizui Manualul de procedură
internă al PIU. Consultantul va elabora de asemenea, împreună cu ROC un
Plan de acţiune şi a sprijini implementarea Planului de acţiune convenit,
pentru a asigura întărirea instituţională a ROC şi implementarea FOPIP.
9. GORJ
Judeţul Gorj este situat în Regiunea sud-vest, Oltenia. Cu o suprafaţă de 5.602 km2, el cuprinde
două municipii (Târgu Jiu şi Motru), şase oraşe (Rovinari, Bumbeşti-Jiu, Târgu-Carbuneşti,
Ţicleni şi Novaci), şi 70 de comune. Populaţia se ridică la 386.000 locuitori (în anul 2004), din
care 53% locuiesc în zonele rurale.
În prezent, judeţul Gorj este şi unul dintre beneficiarii programului de

– „Sistem integrat de reabilitare a rţelelor de alimentare cu apă şi
Proiectul regional în care este cuprins judeţul Gorj este pe lista de proiecte
prioritare ale SOP Mediu. Pregătirea solicitării pentru proiect a fost
cuprinsă în AT PA 013 (contract 05) şi cererea de finanţare va fi finalizată în
iunie 2007 pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din
judeţul Gorj. Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul general pentru
deplină cu Acquis-ul UE până în 2018) propunere de proiect ce va fi
aferente şi contractele de servicii). AT PA 013 pregăteşte de asemenea un
financiare.
Planul general pentru sectorul ape uzate şi apă potabilă, pe perioada 2006
la 2026 a fost deja finalizat şi planul de investiţii a fost aprobat de
autorităţile locale în decembrie 2006. Investiţia totală preconizată pentru
această zonă în perioada cuprinsă în Planul general este de circa 130
milioane Euro (pentru zona urbană). În proiectul regional sunt implicate 7
aglomerări: Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu
Carbuneşti, Ţicleni.
Astfel, această zonă ce va beneficia de fonduri prin SOP Mediu între primele
10 din ţară şi de primul contract de management şi urmărire de proiect va
fi licitat la sfârşitul anului 2007. Consultantul pentru FOPIP II trebuie să
asigure deplina cooperare cu ambii Consultanţi ai PA 013-05 şi ai AT
viitoare pentru management de proiect şi supravegherea lucrărilor.
85
Contractul de asociere a fost semnat la 5 octombrie 2006 de Consiliul Local

Gorj şi cele 7 Consilii Locale vizate. Contractul de asociere va trebui
amendat pentru a se conforma noii legislaţii (care intră în vigoare în martie
2007).
Noul operator regional a fost creat ca societate comercială – S.C.

APAREGIO GORJ S.A, înregistrată la Registrul Comerţului Gorj la 5 ianuarie
2007. Această ROC este deţinută 100% de autorităţile locale implicate
(consilii locale şi consiliu judeţean). În prezent mai sunt localităţi care ar
dori să iasă din proiectul regional şi din ROC (Rovinari şi Novaci) şi sunt în
curs discuţii de rezolvare a acestei situaţii.
Înainte de înfiinţarea noii ROC, serviciile publice de apă şi canalizare erau

asigurate în zonele urbane de şapte operatori: doi dintre aceştie prin
contracte de delegare a gestiunii (Târgu Jiu şi Motru), iar celelalte cinci în
aranjamente de gestiune directă cu autorităţile locale (Rovinari, Bumbeşti
Jiu, Novaci, Tg. Cărbuneşti, Ţicleni) cu implicarea ocazională a companiilor
private (ROMARM S.A. din Bumbeşti Jiu, PETROMSERVICES din Ţicleni).
Asociaţia municipalităţilor şi APAREGGIO GORJ SA au convenit încheierea

unor aranjamente contractuale bazate pe modelul de contract elaborat de
Consultanţii Pre-FOPIP. Se estimează că încheierea Contractului de
delegare va avea loc înainte de sfârşitul lunii martie şi că va intra în vigoare
până la sfârşitul lui aprilie 2007.
Această zonă beneficiază şi de AT Pre FOPIP, în cadrul contractului FOPIP I.

AT pentru Pre-FOPIP a avut ca principal obiectiv crearea ROC şi a tuturor
aranjamentelor necesare pentru realizarea completă a regionalizării.
Activităţile Pre-FOPIP se vor finaliza la sfârşitul lunii aprilie 2007, prin
Raportul de analiză instituţională (ce va fi inclus în cererea de FC) şi cu un
Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea instituţională, financiară şi
operaţională a ROC. AT pentru Pre-FOPIP a elaborat de asemenea, în 2006,
o analiză critică a oraşelor din judeţul Gorj, care va fi pusă la dispoziţia AT
pentru FOPIP II.
Consultantul din actualul contract de AT va trebui să revizuiască şi să

actualizeze raportul privind diligenţele necesare elaborat în cadrul FOPIP I,
să analizeze documentele legale legate de procesul de regionalizare (acord
de asociere, statut, Contract de delegare a gestiunii serviciilor) şi să
prezinte comentarii cu privire adecvarea, echilibrul, referirile la buna
practică şi gradul în care documentele permit crearea unui cadru solid de
implementare durabilă a programelor de investiţii planificate, cu finanţare
UE. Va trebui evaluată de asemenea posibilitatea de includere a mai multor
zone în ROC existentă.

întocmirea Manualului de procedură internă al PIU. În prezent, PIU este în
curs de constituire.
Consultantul va revizui şi actualiza de asemenea, împreună cu ROC Planul
de acţiune elaborat în cadrul AT pentru Pre-FOPIP şi va sprijini
86

10. OLT
Judeţul Olt este situat în Regiunea sud-vest a României. Cu o suprafaţă de 5.498 km2, el cuprinde
două municipii Slatina şi Caracal), şase oraşe (Balş, Corabia, Drăgăneşti Olt, Piatra Olt,
Potcoava şi Scorniceşti), şi 104 de comune. Populaţia se ridică la 488.000 locuitori (în anul
2004), cu un pronunţat caracter rural (60% locuiesc în zonele rurale).
Nici unul dintre municipiile sau oraşele din judeţul Olt nu a beneficiat până acum de programe
de investiţii majore în sectorul apei şi canalizării.
Proiectul regional în care este cuprins judeţul Olt este pe lista de proiecte
prioritare ale SOP Mediu. Pregătirea cererii de proiect a fost cuprinsă în AT
PA 013 (contract 05) şi cererea de finanţare va fi finalizată în iunie 2007
pentru modernizarea infrastructurii de apă / canalizare din judeţul Olt.
Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul general pentru întregul judeţ
(inclusiv lista de investiţii necesare pentru conformarea deplină cu Acquis-
ul UE până în 2018) propunere de proiect ce va fi finanţată prin SOP Mediu
(inclusiv Studiu de fezabilitate, analiză cost-beneficiu, EIM, analiză
instituţională, dosare de ofertă pentru lucrările aferente şi contractele de
servicii). AT PA 013 pregăteşte de asemenea un deviz de fonduri anuale de
cheltuieli ale companiei regionale de apă pentru obţinerea deplinei
conformări cu termenele. Acest deviz va fi elaborat atât din punct de
vedere al necesităţilor financiare cât şi al capacităţii financiare.
această zonă în perioada cuprinsă în Planul general este de circa 139,04
milioane Euro (pentru zona urbană). În proiectul regional sunt implicate 8
aglomerări: Slatina, Caracal, Balş, Corabia, Scorniceşti, Drăgăneşti Olt,
Piatra Olt, Potcoava.

o analiză critică a oraşelor din judeţul Olt, care va fi pusă la dispoziţia AT
pentru FOPIP II.
87
Asocierea pentru dezvoltare intercomunitară „Oltul” a fost creată de

Consiliul Local Gorj şi cele 8 Consilii Locale vizate.
Operatorul regional nu a fost constituit la nivelul judeţului Olt, dar în

prezent au loc discuţii intense în acest sens. ROC va fi probabil constituită
până la finele lunii martie. Se preconizează de asemenea că încheierea
Contractului de delegare pe baza modelului elaborat de AT Pre-FOPIP şi
convenit cu ANRSC va avea loc înainte de sfârşitul lunii martie şi că va intra
în vigoare până la sfârşitul lui aprilie 2007.
În prezent, serviciile publice de apă şi canalizare sunt asigurate în zonele

urbane de către opt operatori; trei dintre aceştia prin contracte de delegare
a gestiunii: Slatina – S.C. ACETI S.A., Caracal – S.C. IGO S.A., Balş – S.C.
AQUATRANS S.A.; iar celelalte cinci prin aranjamente de management
direct cu autorităţile locale: Corabia, Scorniceşti, Drăgăneşti Olt, Piatra Olt,
Potcoava.

zone în ROC.

11. SIB
IU – MEDIAŞ, AGNITA, DUMBRĂVENI, COPŞA MICĂ
Sibiu este un judeţ în centrul ţării, în Transilvania, cu capitala în municipiul
Sibiu, (populaţia 170.038). Judeţiul are două municipii (Sibiu şi Mediaş), 9
oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea
Sibiului, Ocna Sibiului şi Sălişte) şi 50 comune.
Zona beneficiară a acestei AT cuprinde municipalităţile Mediaş, Agnita.

Dumbrăveni şi Copşa Mică. Toate aflate în colţul de nord-vest al judeţului
Sibiu. Proiectul regional care cuprinde această zonă (cu excepţia Copşa
Mică) este inclus pe lista de proiecte prioritare pentru SOP Mediu şi în final
va implica şi alte comune din bazinul hidrografic al râului Târnava şi
împrejurimile Agnitei.
88
Zona regională a proiectului are o populaţie de 149.000 locuitori (sub 30%

din populaţia judeţului Sibiu). Municipiul Mediaş este al doilea ca
importanţă din judeţul Sibiu, având 55.000 de locuitori, care reprezintă 60%
din populaţia urbană zonei proiectului regional. Serviciile publice de apă şi
ape uzate sunt asigurate de o regie municipală, transformată în 1997 în
societate comercială municipală, SC Gospodărie Comunală SA. Don 2004,
acţionari privaţi deţin o mare parte din acţiunile acestei companii. În
Dumbrăveni şi Copşa Mică, amplasate în bazinul râului Târnava Mare,
serviciile de apă şi ape uzate sunt asigurate de utilităţi de servicii publice
municipale operate direct de către administraţia locală.
Pregătirea cererii de proiect a fost cuprinsă în AT PA 013 (contract 05) şi

cererea de finanţare va fi finalizată în iunie 2007 pentru modernizarea
infrastructurii de apă / canalizare din aglomerările Mediaş, Agnita şi
Dumbrăveni. Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul general pentru
această zonă (inclusiv lista de investiţii necesare pentru conformarea
deplină cu Acquis-ul UE până în 2018) propunere de proiect ce va fi
financiare.
autorităţile locale dn Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni în decembrie 2006.
Investiţia totală preconizată pentru această zonă în perioada cuprinsă în
Planul general este de 87,47 milioane Euro.
În paralele cu cererea de finanţare a proiectului în cadrul SOP Mediu,

Guvernul României, prin MMGA, va acorda finanţarea fondurilor de
investiţii necesare pentru Copşa Mică, avân în vedere caracteristicile de
mediu, sociale şi financiare dificile ale acestui oraş.

o analiză critică a oraşelor din zona Turda-Câmpia Turzii, care va fi pusă la
dispoziţia AT pentru FOPIP II.
89
Având în vedere că nivelul datoriilor contractate de municipalităţi până în

prezent este redus sau zero, această situaţie va contribui la cofinanţarea
proiectelor regionale de investiţii susţinute prin finanţare din fonduri de
coeziune.
Asociaţia de Municipalităţi (AoM) “Apa Târnavei Mari” a fost creată în 2002

de cele patru consilii locale din Mediaş, Dumbrăveni, Agnita şi Copşa Mică
şi de Consiliul Judeţean Sibiu. Alte nouă consilii locael din partea de nord a
judeţului Sibiu s-au înscris deja în Asociaţie (Şeica Mică, Axente Sever,
Bazna, Târnava, Brateiu, Aţel, Alma, Dârlos şi Şeica Mare.). Studiul AoM a
fost modificat în 2005. El va trebui modificat în continuare pentru a
îndeplini cerinţele de regionalizare ale proiectului şi pentru a se conforma
noii legislaţii (Legea 286/ 2006) aplicabile ADI.
Deoarece întocmirea documentaţiei de licitaţie şi desfăşurarea unui proces

de licitare competitiv va provoca întârzieri considerabile în acordarea
concesiunii serviciilor unei companii eligibile, consiliile locale au decis să
aplice prevederile Ordonanţei 32/2002 şi să creeze împreună o nouă
companie. Astfel a fost constituită S.C. Apa Târnavei Mari SA (APATM) de
către principalel patru consilii locale şi Consiliul Judeţean, cu un capital de
120.000 RON (Municipiul Mediaş deţine 50% din acţiuni). Actul de
parteneriat a fost înregistrat la 30 noiembrie 2006.
Consiliul de Administraţie este compus din cinci administratori

reprezentând fiecare autoritate locală şi Consiliul Judeţean. Structura
organizatorică a APATM este condusă de un Director General, fostul
Director General al companiei de exploatare din Mediaş, Gospodaria Com
SA şi cuprinde 3 Departamente: Dezvoltare, Financiar (care se ocupă de
funcţiunile comerciale) şi Resurse umane. Sediul noii companii a fost stabilit
la Mediaş, unde vor fi centralizate majoritatea funcţiunilor de management,
cu filiale în fiecare localitate deservită.
Autorităţile locale au decis să delege serviciile de apă şi ape uzate către

APATM printr-un Contract de delegare a managementului serviciilor, după
modelul noului contract pregătit de FOPIP I şi agreat de ANRSC. Aceste
legături contractuale au fost dezvoltate pentru a permite ROC să
funcţioneze ca entitate de implementare şi contractare pentru
implementarea programului regional de investiţii ce va fi finanţat prin SOP
Mediu.
Autorităţile locale estimează că vor semna contractul de delegare în cele

patru aglomerări până la sfârşitul lunii martie 2007. Intrarea lui în vigoare
este planificată la 1 aprilie.

90


12. TEL
EORMAN
Judeţul Teleorman este unul dintre judeţele sudice (de graniţă) ale
României, situat în Câmpia Română, la confluenţa cu Dunărea a râurilor lt şi
Vedea şi având punctul sudic extrem în oraşul Zimnicea (43º 37’ 07").
Vecinii săi sunt: la vest, judeţul Olt, la nord, judţele Argeş şi Dâmboviţa, la
est judeţul Giurgiu, la sud Bulgaria. Are o suprafaţă de 5.789 km 2 (2,4% din
suprafaţa totală a ţării) şi o populaţie de 436.025 locuitori (în anul 2002),
din care populaţia urbană reprezintă 33,46 % (141.884 locuitori).
Densitatea medie a populaţiei este de 72,9 loc/km2 (sub media pe ţară).
Judeţul cuprinde 3 municipii (Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiori de Vede),
2 oraşe (Zimnicea şi Videle) şi 92 de comune.
Nici unul dintre municipiile sau oraşele din judeţul Teleorman nu a beneficiat până acum de
programe de investiţii majore în sectorul apei şi canalizării.
Iniţial, judeţul Teleorman era inclus în programul SAMTID. Au fost adoptate

decizii locale de constituire a unui operator regional pentru cinci oraşe din
judeţ: Alexandria (capitala de judeţ), Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede,
Zimnicea şi Videle. Proiectul SAMTID a eşuat, deoarece autorităţile locale
nu au reuşit să înfiinţeze la timp asociaţia.
Proiectul regional în care este cuprins judeţul Teleorman este pe lista de

proiecte prioritare ale SOP Mediu. Pregătirea cererii de proiect a fost
cuprinsă în AT PA 013 (contract 04) şi cererea de finanţare va fi finalizată în
iunie 2007 pentru modernizarea infrastructurii de apă / canalizare din
judeţul Teleorman. Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul general
pentru întregul judeţ (inclusiv lista de investiţii necesare pentru
conformarea deplină cu Acquis-ul UE până în 2018) propunere de proiect ce
financiare.
91

această zonă în perioada cuprinsă în Planul general este de circa 239,44
milioane Euro (pentru zona urbană). În proiectul regional sunt implicate
cele cinci localităţi urbane susmenţionate.

o analiză critică a oraşelor din judeţul Teleorman, care va fi pusă la
Asociaţia municipalităţilor tot nu a fost creată şi nici ROC. În prezent se

poartă discuţii şi negocieri intense în acest sens şi se preconizează că AoM
şi ROC vor fi constituite până la sfârşitul lui aprilie 2007. Operatorul
regional se va constitui ca nouă societate, cu sediul la Alexandria şi va
prelua activităţile legate de apă şi canalizare de al companiile existente
(numai în Alexandria şi Turnu Măgurele companiile furnizează exclusiv
servicii de alimentare cu apă).
Se preconizează de asemenea că încheierea Contractului de delegare pe

baza modelului elaborat de AT Pre-FOPIP şi convenit cu ANRSC va avea loc
înainte de sfârşitul lunii aprilie şi că va intra în vigoare până la sfârşitul lui
mai 2007.
În prezent, serviciile publice de apă şi canalizare sunt asigurate în zonele

urbane de către tei operatori; trei dintre aceştia prin contracte de delegare
a gestiunii: Alexandria – S.C. APA CANAL S.R.L. ALEXANDRIA., Roşiori de
Vede – S.C. URBIS Roşiori de Vede, Turnu Măgurele – S.C. AQUA TUR
S.R.L., Zimnicea – S.C. URBANA S.A., iar cealaltă prin aranjamente de
management direct cu Consiliul Local Videle.

zone în ROC.
92

13. TU
RDA-CÂMPIA TURZII (Bazinul râului Arieş)
Această zonă se referă la bazinul râului Arieş, situat în partea de sud-est a

judeţului Cluj, cuprinzând cele două localităţi urbane, Turda şi Câmpia
Turzii. Turda este unul din cele şase centre urbane din judeţul Cluj şi, ca
municipiu, este al doilea ca mărime din punct de vedere al populaţiei,
reprezentând 8,3% din populaţia totală şi 14,5% din populaţia urbană a
judeţului. Câmpia Turzii este al patrulea oraş ca mărime din judeţul Cluj,
după Cluj Napoca, Turda şi Dej.
Cele două consilii locale au decis să înfiinţeze un singur operator de servicii

de apă/ ape uzate în întreaga zonă (prin fuzionarea celor două mici
organizaţii existente care furnizează astfel de servicii în prezent. Datorită
problemelor de mediu care necesită intervenţie urgentă, proiectul de
îmbunătăţire a infrastructurii de apă şi ape uzate este considerat o
prioritate în cadrul SOP Mediu. Pin urmare, pregătirea solicitării pentru
proiect a fost cuprinsă în AT PA 013 (contract 05) şi cererea de finanţare va
fi finalizată în iunie 2007. Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul
general pentru această zonă (inclusiv lista de investiţii necesare pentru
aferente şi contractele de servicii). AT PA 013 va pregăti de asemenea un
financiare.
Planul general privind apa şi apele uzate din bazinul râului Arieş a fost deja
elaborat în cadrul PA 013 - 05. Acest Plan general a fost aprobat de
autorităţile locale din Turda şi Câmpia Turzii în octombrie 2006, iar cele
două municipalităţi vizate au convenit planul de investiţii în decembrie
2006. Populaţia zonei este de 89.524 locuitori, iar valoarea totală estimată
a investiţiei este de 93,90 milioane Euro.
93

o analiză critică a oraşelor din zona Turda-Câmpia Turzii, care va fi pusă la
În prezent, Societatea cu operare regională a fost creată în 2006 – S.C. Apa

Arieş S.A., pe baza fuzionării celor doi operatori de apă anteriori din Turda,
Regia Autonomă de Termoficare APA Canal Fond Locativ (RATACFL Turda),
şi din Câmpia Turzii, Regia Autonomă de Gospodărie Comunală si Locativă
Câmpia Turzii (RAGCL Câmpia Turzii). Directorul general a fost numit în
noiembrie 2006 şi a preluat funcţia în ianuarie 2007.
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor dintre ROC şi municipalităţile

din zona deservită va fi convenit şi semnat până la sfârşitul lunii martie
2007, pe baza noului contract întocmit în cadrul AT pentru FOPIP I şi
convenit cu ANRSC. Factori implicaţi la nivel local au fost practic de acord
cu formatul cadru al contractului.
Asociaţia municipală a fost creată în septembrie 2005, sub denumirea de

„Comunitatea Urbană Arieş” care cuprinde următoarele loclităţi: Turda,
Câmpia Turzii, Aiton, Călăraşi, Frata, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos,
Sănduleşti, Tritenii de Jos, Viişoara.


14. CĂL
ĂRAŞI
Zona beneficiară din judeţul Călăraşi cuprinde întregul judeţ şi oraşul
94
Urziceni, din judeţul Ialomiţa. Judeţul Călăraşi este aşezat în partea de sud-
est a României, în apropierea frontierei cu Bulgaria Este o zonă cu relief
plat, care nu a beneficiat de investiţii la scară mare (respectiv MUDP, ISPA).
Zona beneficiară cuprinde: 2 municipii, 4 oraşe şi 49 de comune, cu 317 652
locuitori (anul 2002) din care 39% îu zona urbană şi 61% în cea rurală.
Centrele urbane sunt: municipiul Călăraşi (70.039 locuitori în 2002);
municipiul Olteniţa (27.213 locuitori în 2002); Budeşti (9.702 locuitori în
2002); Lehliu Gară (6.562 locuitori în 2002); Fundulea (6.691 locuitori în
2002); Urziceni (17.094 locuitori în 2002).
Judeţul Călăraşi este unul dintre cei 10 beneficiari ai Programului SAMTID,

aflat în prezent în faza de implementare. Obiectivele specifice ale
Programului SAMTID sunt următoarele: constituirea unei societăţi cu
operare regională (ROC) ca furnizor unic de servicii de apă în judeţ şi
efectuarea investiţiilor minime de infrastructură de apă (în principal
reabilitarea reţelelor de distribuţie) cu scopul îmbunătăţirii eficienţei
operatorului viitor. finanţarea SAMTID este destinată investiţiilor urgente
din sectorul apei potabile în valoare de 6.785.466,86 Euro (în Călăraşi,
Olteniţa, Lehliu-Gară, Budeşti). Termenul de finalizare a proiectelor
SAMTID este 2007.
Procesul de regionalizare a început şi a fost implementat, ca cerinţă a

programului SAMTID. Contractul de asociere dintre Consiliul Judeţean şi
autorităţile locale din Călăraşi, Olteniţa, Budeşti şi Lehliu Gară a fost
încheiat la 08 iulie 2004 cu stabilirea în principal a următoarelor:
- Crearea unui operator regional al serviciilor de apă şi ape uzate sub
numele de SC ECOAQUA SA
- Activitatea principală a companiei va fi captarea, tratarea şi
distribuţia apei, iar activităţile secundare vor consta din exploatarea
instalaţiilor tehnice şi sanitare, transportul de mărfuri, activităţi de
testare şi analiză, colectarea şi epurarea apelor uzate, colectarea şi
trataresa deşeurilor.
- Capitalul social este de 2.500 RON, împărţit între proprietari conform
următoarei scheme: Consiliul Judeţean 51,2%, CL Călăraşi 25,2%, CL
Olteniţa 16,4%, CL Budeşti 4,8% şi CL Lehliu Gară 2,4%.
- Au fost prevăzute competenţele Adunării Generale a Acţionarilor.
De asemenea, AT din cadrul SAMTID (încheiată în noiembrie 2006) a ajutat

la elaborarea unui Plan general (MP) privind dezvoltarea infrastructurii de
apă/ape uzate în 4 oraşe şi aPlanului de afaceri pentru ROC.
Mai mult, SC Ecoaqua SA şi-a extins portofoliul de acţionari prin includerea

municipiului Urziceni. Însă municipiul Urziceni nu este încă reprezentat în
AoM.
S.C. ECOAQUA S.A Călăraşi a fost creată în 2004 ca operator regional
pentru apă şi ape uzate ăn judeţul Călăraşi. Compania a fost creată ca
societate cu capital mixt şi este deţinută de autorităţile locale. Sediul
societăţii este în oraşul Călăraşi. Actul de constituire a fost semnat în
august 2004 de cei patru membri fondatori. Primele utilităţi publice de apă
şi ape uzate au fost transferate în decembrie 2004 în Călăraşi, Olteniţa şi
Lehliu Gară, urmate de Budeşti în ianuarie 2005.
95
Apoi, în decembrie 2005, Consiliul Local Urziceni (judeţul Ialomiţa) a

solicitat Consiliului Judeţean Călăraşi asocierea cu SC ECOAQUA S.A.. În
ianuarie 2006, Consiliul Judeţean a aprobat cesionarea unei părţi a
acţiunilor sale Consilikului Local Urziceni (Hotărârea Consiliului Judeţean
3/ 17.01.2006) reducându-şi cota de acţiuni de la 51,2% la 34,8%. În acest
sens a fost semnat contractul de transferare dintre cele două părţi. Prin
urmare, la 17.04.2006 activităţile de apă şi ape uzate au fost transferate de
la SC Terma SA Urziceni la SC ECOAQUA SRL Urziceni.
Astfel, în iunie 2006, structura capitalului SC ECOAQUA S.A. era

următoarea: Consiliul Judeţean 34,8% - Consiliul Local Călăraşi 25,2% -
Consiliul Local Olteniţa 16,4% - Consiliul Local Urziceni 16,4% şi Consiliul
Local Budeşti 4,8% - Consiliul Local Lehliu Gară - 2,4%.
Având în vedere dezvoltarea companiei, care acum operează în două judeţe,

au fost semnate în prezent două contracte de concesiune.
- Contractul de concesiune cu autorităţile locale din judeţul
Călăraşi
Primul Contract de concesiune nr. 23320/19.11.2004 de servicii de
alimentare cu apă şi canalizare a fost încheiat de SC ECOAQUA S.A. cu
Consiliul Judeţean Călăraşi în numele consiliului judeţean şi al altor patru
consilii locale din judeţ (Călăraşi, Olteniţa, Lehliu-Gară, Budeşti). Durata
contractului este de 20 de ani începând cu 15 decembrie 2005.
- Contract de concesiune cu autoritatea locală din Urziceni
Al doilea Contract de concesiune nr. 699/ 19.04.2006 pentru servicii de apă
şi canalizare a fost încheiat de SC ECOAQUA S.A cu Consiliul Local
Urziceni. Contractul este valabil pe o perioadă de 20 de ani de la data
semnării.
În prezent, judeţul Călăraşi este şi unul dintre beneficiarii programului de

Datorită problemelor de mediu care necesită intervenţie urgentă, proiectul

de îmbunătăţire a infrastructurii de apă şi ape uzate este considerat o
prioritate în cadrul SOP Mediu. Pin urmare, pregătirea solicitării pentru
proiect a fost cuprinsă în AT PA 013 (contract 04) şi cererea de finanţare va
fi finalizată în iunie 2007. Propunerea de finanţare cuprinde şi Planul
general pentru această zonă (inclusiv lista de investiţii necesare pentru
aferente şi contractele de servicii). AT PA 013 va pregăti de asemenea un
financiare.
96
Planul general privind apa şi apele uzate pentru proiectul regional Călăraşi
a fost deja elaborat în cadrul PA 013 - 04. Planul de investiţii a fost aprobat
de autorităţile locale în decembrie 2006. Valoarea totală estimată a
investiţiilor este de 170,13 milioane Euro.
Versiunea de lucru a Analizei instituţionale pentru solicitarea de finanţare

din FC a fost deja pregătită de Consultantul pentru PA 013-04, cuprinzând
recomandări de îmbunătăţire instituţională, operaţională şi financiară şi va
fi pusă la dispoziţia Consultantului pentru FOPIP II.
Consultantul pentru prezenta AT va trebui să revizuiască analizeze

efectuate în cadrul SAMTID şi PA 013-04 şi să întocmească raportul privind
diligenţele necesare corespunzător. Va trebui de asemenea să analizeze
documentele legale legate de procesul de regionalizare (acord de asociere,
statut, Contract de delegare a gestiunii serviciilor) şi să prezinte comentarii
cu privire adecvarea, echilibrul, referirile la buna practică şi gradul în care
programelor de investiţii planificate, cu finanţare UE. Va trebui evaluată de
asemenea posibilitatea de includere a mai multor zone în ROC existentă.
Consultantul va sprijini compania regională de apă în întărirea PIU pentru

SAMTID existente şi întocmirea Manualului de procedură internă al PIU.
15. BO
TOŞANI
Judeţul Botoşani, cu o populaţie de 465.500 locuitori, beneficiază în prezent
de fonduri ISPA şi SAMTID pentru reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii de apă şi ape uzate.
El a fost inclus în programul SAMTID pentru a crea ROC pentru zona ce

cuprinde oraşele: Dorohoi, Darabani, Săveni, şi pentru a asigura investiţiile
minime în reţeaua de distribuţie a apei în toate zonele urbane în afară de
Botoşani. În cadrul Programului SAMTID, autorităţile locale au decis ca
R.A.J. APA (fostul operator din municipiul Botoşani) să devină ROC pentru
întregul judeţ. A fost efectuată o analiză instituţională şi financiară
preliminară în cadrul AT pentru SAMTID.
Pe baza RAJ APA Botoşani s-a creat o nouă companie de apă – S.C. APA
GRUP S.A. Botoşani, la 1 februarie 2005. ROC deserveşte întregul judeţ
Botoşani ca şi unele localităţi care aparţin administrativ de judeţul Iaşi
Andreşeni, Stolniceni, Buhăieni, Fântânele, Spineni, Iepureni, Bibolari şi
Soloneţ.
97
Anterior, R.A.J. Apa Botoşani a fost implicată în MUDP II (Program de

Dezvoltare a Utilităţilor Municipale) finanţat de BERD. Programul a constat
din reabilitarea reţelelor de apă, contorizare, reabilitarea staţiilor hidrofor
şi reabilitarea tratării nămolurilor de la SE.
Asociaţia municipalităţilor a fost creată, cu sprijinul SAMTID, la 9 aprilie

2002, pentru a reprezenta legal autorităţile locale constitutive: Consiliul
Judeţean Botoşani, Consiliul Local Dorohoi, Consiliul Local Darabani,
Consiliul Local Săveni.
În paralel, Botoşani – capitala judeţului – beneficiază de investiţii ISPA,

potrivit Memorandumului de finanţare semnat în 2005, şi nume Măsura
ISPA 2004 RO 16 P PE 001 - Botoşani: Reabilitarea şi modernizarea
sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate.
Valoarea proiectului de investiţii este de 42.500.000 Euro, din care
31.875.000 Euro reprezintă finanţarea nerambursabilă ISPA. Termenul de
finalizare a măsurii ISPA este 31 decembrie 2010.
În prezent, contractul de AT şi supraveghere a lucrărilor este în curs de

implementare, iar una dintre sarcinile Consultantului este pregătirea cererii
de finanţare a investiţiilor viitoare în sectorul apă şi ape uzate din judeţul
Botoşani, prin SOP Mediu 2007-2013. Cererea cuprinde şi un Planul general
pe termen lung pentru întregul judeţ (inclusiv lista de investiţii necesare
pentru conformarea deplină cu Acquis-ul UE până în 2018), propunerea de
proiect ce va fi finanţată prin SOP Mediu (inclusiv Studiu de fezabilitate,
analiză cost-beneficiu, EIM, analiză instituţională, dosare de ofertă pentru
lucrările aferente şi contractele de servicii). Această AT va pregăti de
asemenea un deviz de fonduri anuale de cheltuieli ale companiei regionale
de apă pentru obţinerea deplinei conformări cu termenele.
Consultantul din actualul contract de AT va revizui toate studiile

instituţionale şi rapoartele existente referitoare la ROC şi asociaţia de
municipalităţi (întocmite de SAMTID în AT anteriore), va analiza toate
documentele legale legate de procesul de regionalizare (acord de asociere,
statut, Contract de delegare a gestiunii serviciilor) şi va formula comentarii
cu privire adecvarea, echilibrul, referirile la buna practică şi gradul în care
programelor de investiţii planificate, cu finanţare UE. Consultantul se va
asigura că ROC şi AOM se vor constitui şi vor deveni complet funcţionale
conform legislaţiei naţionale în vigoare şi celor mai bune practici europene.
Va trebui evaluată de asemenea posibilitatea de includere a mai multor zone
în ROC existentă.

ISPA şi îmbunătăţirea Manualului de procedură internă al PIU.
16. SU
CEAVA
98
Judeţul Suceava beneficiază în prezent de fonduri ISPA şi SAMTID pentru reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de apă şi ape uzate.
El a fost inclus în programul SAMTID pentru a crea ROC pentru zona ce cuprinde 6 oraşe:
Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Solca, Gura Humorului, Siret şi pentru a
asigura investiţiile minime în reţeaua de distribuţie a apei în toate zonele urbane în afară de
Suceava. În cadrul Programului SAMTID, autorităţile locale au decis ca S.C.
ACET S.A (fostul operator din municipiul Suceava) să devină ROC pentru
întregul judeţ. A fost efectuată o analiză instituţională şi financiară
preliminară în cadrul AT pentru SAMTID.
Asociaţia municipalităţilor a fost creată, cu sprijinul SAMTID, în 2002, ca

AJAACS - “Asociatia pentru alimentări cu apă, canalizări şi salubrizări în
judeţul Suceava”, pentru a reprezenta legal autorităţile locale constitutive:
Consiliul Judeţean Suceava, Consiliul Local Suceava, Consiliul Local
Fălticeni, Consiliul Local Siret, Consiliul Local Campulung Moldovenesc,
Consiliul Local Gura Humorului, Consiliul Local Solca, Consiliul Local Vatra
Dornei.
În paralel, Suceava – capitala judeţului – beneficiază de investiţii ISPA,

potrivit Memorandumului de finanţare semnat în 2005, şi nume Măsura
ISPA 2005 RO 16 P PE 004 – Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare in Suceava. Valoarea proiectului de investiţii
este de 44.590.000 Euro, din care 33.442.500 Euro reprezintă finanţarea
nerambursabilă ISPA.
În prezent contractul de AT şi supraveghere a lucrărilor este în faza de

licitare. Termenul de finalizare a măsurii ISPA este 31 decembrie 2010.
45/11.06.98, ca societate de utilităţi care asigură servicii de apă, ape uzate şi încălzire centrală.
La data constituirii, SC ACET S.A. a primit o concesiune pe 30 de ani - contract nr. 20194 din
27.07.98 – pentru asigurarea de captări de apă, tratare şi distribuţie a apei, canalizare şi epurare a
apelor uzate în municipiul Suceava. Cu aprobarea Consiliului Local, SC ACET S.A. a eliminat
activitatea de încălzire centrală la sfârşitul anului 1999.
În iunie 2005, în cadrul programului SAMTID, SC ACET S.A. a fost desemnată operator
regional pentru şase municipalităţi (în afară de Suceava petru Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, Fălticeni, Siret şi Solca) din judeţul Suceava.
Judeţul Suceava beneficiază şi de AT Pre FOPIP, în cadrul contractului

FOPIP I. AT pentru Pre-FOPIP a avut ca principal obiectiv crearea ROC şi a
tuturor aranjamentelor necesare pentru realizarea completă a
regionalizării. Activităţile Pre-FOPIP se vor finaliza la sfârşitul lunii aprilie
2007, prin Raportul de analiză instituţională (ce va fi inclus în cererea de
FC) şi cu un Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea instituţională, financiară
şi operaţională a ROC. AT pentru Pre-FOPIP a elaborat de asemenea, în
2006, o analiză critică a oraşelor din zonă, care va fi pusă la dispoziţia AT
pentru FOPIP II.
În prezent. Ca rezultat al SAMTID, sunt în vigoare două contracte de

concesiune semnate de S.C. ACET S.A: Unul cu Consiliul Municipal Suceava
99
şi unul cu Consiliul Judeţean, care reprezintă celelalte şase oraşe ce

constituie AoM.
După evaluarea structurilor instituţionale, consultantul Pre-FOPIP a

recomandat ajustarea cadrului legal şi a strategiei de regionalizare în
sensul adaptării la noua legislaţie. Actualele Contracte de delegare ar trebui
şi ele înlocuite printr-un contract unic. Toţi factorii implicaţi la nivel local
susţin prevederile din modelul de contract de concesiune întocmit de AT
pentru FOPIP I şi convenit cu ANRSC. Toate modificările vor trebui să aibă
loc până la sfârşitul lunii aprilie 2007, în cadrul AT pentru FOPIP I. Dacă
acest lucru nu va fi posibil până la data respectivă, din lipsă de timp sau
prelungirea discuţiilor, procesul va fi susţinut în continuare de Consultantul
pentru FOPIP II.


17. CA
RAŞ – SEVERIN
Pregătirea proiectului ISPA a demarat la începutul anului 2004 în vederea
îmbunătăţirii infrastructurii de apă / ape uzate din Reşiţa, municipiul
capitală a judeţului Caraş Severin
Între timp Reşiţa şi alte 7 oraşe din judeţul Caraş Severin au fost cuprinse şi
în programul SAMTID , în vederea constituirii unei sovcietăţi cu operare
regională (ROC) ca unic furnizor de servicii de alimentare cu apă din judeţ
şi a reabilitării reţelelor de distribuţie din Reşiţa, Anina, Bocşa, Băile
Herculane, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa şi Oţelu Roşu. Cele opt
autorităţi locale împreună cu Consiliul Judeţean, au creat, la 15 mai 2005, o
asociaţie de municipalităţi potrivit cerinţelor SAMTID, printr-un act de
parteneriat.
În 2005 a fost înfiinţată o companie regională de apă pentru Caraş Severin,

S.C. AQUACARAS S.A., companie nou înfiinţată, proprietatea a celor nouă
autorităţi locale care au constituit AoM. Actul Constitutiv a fost aprobat de
fiecare consiliu local şi de Consiliul Judeţean. S.C. Aquacaras SA a încheiat
100
contracte de concesiune separate cu fiecare autoritate locală, în afară de

Consiliul Local Caransebeş ţi de Consiliul Judeţean. Contractele se bazează
în oarecare măsură pe prevederile Contractului cadru stabilit de ANRSC.
Având în vedere dificultăţile întrevăzute în implementarea simultană a două

proiecte finanţate prin UE de mare amploare, s-a luat decizia extinderii
proiectului ISPA la nivel regional prin integrarea obiectivelor şi activităţilor
celor două programe - ISPA şi SAMTID.
Solicitarea ISPA a fost aprobată de CE şi Memorandumul de finanţare a fost
semnat în septembrie 2006, anume pentru Măsura ISPA
2005/RO/16/P/PE/003. Valoarea proiectului de investiţii este de 52.840.000
Euro, din care 27.775.072 Euro reprezintă finanţarea nerambursabilă ISPA.
În cadrul acestei măsuri ISPA sunt incluse următoarele componente:
- Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile şi staţiilor de
pompare din Reşiţa
- Îmbunătăţirea sistemelor de distribuţie a apei şi de canalizare
din Anina, Băile Herculane, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă,
Oraviţa, Oţelul Roşu şi Reşiţa
- Îmbunătăţirea staţiei de epurare din Reşiţa.
- Asistenţă tehnică
În prezent contractul de AT şi supraveghere a lucrărilor este în faza de
licitare. Termenul de finalizare a măsurii ISPA este 31 decembrie 2010.
Judeţul Caraş Severin beneficiază şi de AT Pre FOPIP, în cadrul contractului

FOPIP I. AT pentru Pre-FOPIP a avut ca principal obiectiv crearea ROC şi a
tuturor aranjamentelor necesare pentru realizarea completă a
regionalizării. Activităţile Pre-FOPIP se vor finaliza la sfârşitul lunii aprilie
2007, prin Raportul de analiză instituţională (ce va fi inclus în cererea de
FC) şi cu un Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea instituţională, financiară
şi operaţională a ROC. AT pentru Pre-FOPIP a elaborat de asemenea, în
2006, o analiză critică a oraşelor din zonă, care va fi pusă la dispoziţia AT
pentru FOPIP II.
În cadrul AT pentru Pre-FOPIP, în vederea activării ROC actuale, autorităţile

locale implicate în proiect au început separarea serviciilor de apă de
celelalte servicii şi a avut loc procedura de selectare a managerului şi de
semnare a contractului de management al directorului ROC.
După evaluarea structurilor instituţionale, consultantul Pre-FOPIP a

recomandat insistent necesitatea de a stabili un contract unic de delegare,
spre deosebire de situaţia actuală în care există contracte de concesiune
separate ale ROC cu fiecare municipalitate. Însă, în ciuda dificultăţilor
evidente de gestionare a mai multor contracte de concesiune, autorităţile
locale nu au ajuns la un acord în privinţa semnării contractului unic.

101


18. ALB
A
Judeţul Alba se află în partea centrală a României, acolo unde se întâlnesc

Podişul Transilvaniei, Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul
mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord-est (în zona
Ocna Mureş) la sud-vest (zona Şibot).
Judeţul Alba cuprinde 4 municipi (Alba Iulia, Aiud, Blaj şi Sebeş), 7 oraşe
(Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna) şi 66 de
comune, cu o populaţie totală de 416.000 locuitori.
Prin programul SAMTID, a fost constituit în judeţul Alba un operator

regional, pe baza SC APA C.T.T.A. SA Alba, cu filiale în: oraşele Alba Iulia,
Aiud, Blaj, Cugir, Câmpeni, Ocna Mureş. Acţionarii acesteia sunt Consiliul
Judeţean Alba, ca acţionar majoritar şi celelalte consilii locale incluse în
program: Alba Iulia, Blaj, Aiud, Ocna Mureş, Cugir, Zlatna, Teiuş, Cîmpeni,
Abrud şi Baia de Arieş.
Compania îşi desfăşoară ctivitatea pe 80% din teritoriul judeţului Alba,
asigurând aprovizionarea cu apă a : oraşelor Alba Iulia, Abrud, Aiud, Blaj,
Baia de Arieş, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna şi localităţile
învecinate.
Operatorul se ocupă de:

 Sursele de apă din Sebeş
 9 staţii de tratare a apei: Petreşti, Sebeşel, Râul Mare, Râul Mic,
Mihoieşti, Buninginea, Zlatna, Hărmăneasa şi Ţarina.
 reţelele de distribuţie a apei potabile din municipiile Alba Iulia, Aiud,
Blaj şi oraşele Abrud, Baia de Arieş, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureş,
Teiuş, Zlatna în lungime totală de 524,8 km.
 5 staţii de epurare: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureş;
 reţelele canalizare din municipiile Alba Iulia, Aiud, Blaj şi oraşele
Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Teiuş, Zlatna şi Ocna Mureş în
lungime de 258,87 km;
În cadrul AT pentru SAMTID (încheiată în noiembrie 2006) ROC a fost

ajutată să elaboreze un Plan de afaceri, o strategie de resurse umane,
strategie PR, Pk’lan general pentru întregul judeţ, cu accent pe zona
urbană.
102
A fost înfiinţată o Unitate de monitorizare a proiectelor (PMU) care

funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean pentru monitorizarea
Programului SAMTID. Însă MMGA recomandă constituirea unei unităţi de
implementare la nivelul companiei de apă, unde există pregătirea tehnică
de specialitate, PMU menţinându-şi funcţiunea de monitorizare a ROC.
În cadrul AT pentru SAMTID se va efectua şi un program de investiţii
constând din lucrări de reabilitare limitate la reţelele de alimentare cu apă,
iar actuala AT va trebui să ţină seama de acestea în întocmirea propriilor
planuri de investiţii.
Judeţul Alba a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor PA 001 TA

financiare.
Consultantul va analiza toate studiile instituţionale existente şi rapoartele

legat de ROC şi Asociaţia de municipalităţi şi se va asigura că ROC şi AOM
se vor constitui şi vor deveni complet funcţionale conform legislaţiei
naţionale în vigoare şi celor mai bune practici europene. ROC va trebui să

asemenea, Consultantul va sprijini PIU SAMTID existentă la nivelul ROC şi
va revizui Manualul de procedură internă al PIU. Consultantul va elabora de
asemenea, împreună cu ROC un Plan de acţiune şi a sprijini implementarea
Planului de acţiune convenit, pentru a asigura întărirea instituţională a ROC
şi implementarea FOPIP.
19. PR
AHOVA
Judeţul Prahova este aşezat în partea de sud-est a României, în nordul

regiunii Muntenia, ocupând o suprafaţă de 4.716 km². Populaţia judeţului
este de circa 827.500 locuitori, iar principalele unităţi administrativ-
teritoriale sunt: 2 municipii (Ploieşti şi Câmpina), 12 oraşe (Azuga, Boldeşti
103
Scăieni, Băicoi, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic,

Urlaţi, Vălenii de Munte), şi 90 de comune.
Capitala judeţului este la Ploieşti, oraş românesc de mărime mijlocie, are o
populaţie de circa 232.000 locuitori, aşezat la circa 60 km 41 km² nord de
Bucureşti . Acesta este un important centru economic, bancar, cultural şi
sportiv.
Zona judeţului conţine principalele rezerve de petrol din România, având
îndelungată tradiţie de extragere şi rafinare a ţiţeiului. Judeţul este puternic
industrializat, peste 115.000 persoane fiind implicate în activitatea
industrială. El realizează peste 8% din producţia industrială a ţării.
Industriile predominante ale judeţului sunt: industria petrolieră + aproape
50% din producţia industrială a judeţului, echipamente de extracţie a
petrolului, industrie chimică, industria cauciucului, industria componentelor
metalice, industrie alimentară şi de băuturi, industrie textilă.
Judeţl Prahova are o situaţie specială comparativ cu alte judeţe. Ploieşti,

capitala judeţului, a privatizat serviciile de apă din 2002. O cerere ISPA
pentru construcţia unei SE în Municipiul Ploieşti a fost supusă spre
aprobare în 2004, dar proiectul nu a fost apreciat şi aprobat datorită
procesului de privatizare neclar. A fost întocmit un Plan general pentru
apă / canalizare în municipiul Ploieşti ca documentaţie însoţitoare pentru
cererea ISPA.
În paralel a fost elaborat şi este în curs de implementare un proiect SAMTID cuprinzând 10

oraşe din Valea Prahovei. Obiectivele specifice ale Programului SAMTID sunt următoarele:
constituirea unei societăţi cu operare regională (ROC) ca furnizor unic de servicii de apă în judeţ
şi efectuarea investiţiilor minime de infrastructură de apă (în principal reabilitarea reţelelor de
distribuţie) cu scopul îmbunătăţirii eficienţei operatorului viitor. finanţarea SAMTID este
destinată investiţiilor urgente din sectorul apei potabile în valoare de 10.075.000 Euro. Termenul
de finalizare a proiectului SAMTID este 2007.
De asemenea, AT din cadrul SAMTID (încheiată în noiembrie 2006) a ajutat

la constituirea ROC – SC Hidro Prahova SA şi la elaborarea unui Plan
general (MP) privind dezvoltarea infrastructurii de apă/ape uzate din cele
10 oraşe.
A fost înfiinţată o Unitate de monitorizare a proiectelor SAMTID care

funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean pentru monitorizarea
Programului SAMTID. Însă MMGA recomandă constituirea unei unităţi de
implementare la nivelul companiei de apă, unde există pregătirea tehnică
de specialitate, Consiliul Judeţean menţinându-şi funcţiunea de
monitorizare a ROC.
Judeţul Prahova a fost inclus în AT de pregătire a proiectelor PA 001 TA

104

financiare.
Consultantul va analiza toate studiile instituţionale existente şi rapoartele

legat de ROC şi Asociaţia de municipalităţi şi se va asigura că ROC şi AOM
se vor constitui şi vor deveni complet funcţionale conform legislaţiei
naţionale în vigoare şi celor mai bune practici europene. ROC va trebui să

asemenea, Consultantul va sprijini PIU SAMTID existentă la nivelul ROC şi
va revizui Manualul de procedură internă al PIU. Consultantul va elabora de
asemenea, împreună cu ROC un Plan de acţiune şi a sprijini implementarea
Planului de acţiune convenit, pentru a asigura întărirea instituţională a ROC
şi implementarea FOPIP.
20. VAS
LUI
În anii anteriori, Consiliul Judeţean Vaslui a depus cereri pentru 2 programe
majore de investiţii în infrastructură de apă/ ape uzate – la ISPA (pentru
municipiile Vaslui şi Bârlad) şi SAMTID (pentru 4 oraşe din judeţ – Vaslui,
Bârlad, Huşi Negreşti). Datorită dificultăţilor întrevăzute în implementarea
simultană a celor două programe, s-a recomandat ca modalitatea cea mai
fezabilă integrarea celor două programe ce vor fi finanţate prin ISPA.
Însă în cadrul studiilor iniţiale SAMTID a fost efectuată o evaluare

instituţională. Ca rezultat, în aprilie 2003 a fost creată Asociaţia de
municipalităţi cu scopul de a retehnologiza infrastructura de apă /ape uzate
din judeţ. Asociaţia este o persoană juridică non-profit, de interes public,
constituită în baza prevederilor Hotărârii Guvernului 26/2002. După crearea
Asociaţiei a fost consttuită Societatea cu operare regională – AQUAVAS S.A.
Vaslui în septembrie 2005, pentru a furniza servicii în cele 4 oraşe.
Acţionarii sunt Consiliul Judeţean şi consiliile locale din Vaslui, Bârlad, Huşi
şi Negreşti.
În prezent asociaţia este inactivă şi ROC nu funcţionează.
În acelaşi timp a fost semnat cu un consorţiu spaniol un contract pentru

pregătirea cererii de finanţare ISPA pentru retehnologizarea infrastructurii
de apă şi ape uzate la nivelul celor 4 municipalităţi. Instituţia finanţatoare
este Guvernul Spaniei, printr-un acord bilateral, iar data estimată pentru
105
depunere la CE era iunie 2005. Deoarece pentru România nu mai erau

disponibile fonduri ISPA, s-a stabilit la nivelul autorităţilor centrale ca
judeţul Vaslui să obţină fonduri pentru finanţarea proiectului de
infrastructură de apă/ ape uzate de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, printr-un împrumut BIRD. Proiectul de retehnologizare a
infrastructurii de apă/ ape uzate la nivelul celor 4 municipalităţi a fost
aprobat de Comisia interministerială în iunie 2006, iar în octombrie 2006 a
fost semnat acordul de finanţare dintre MMGA şi autorităţile locale din
Vaslui. Studiul de fezabilitate a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern 536
din 26 noiembrie 2006.
În prezent, judeţul Vaslui este şi unul dintre beneficiarii programului de

– „Sistem integrat de reabilitare a rţelelor de alimentare cu apă şi
Judeţul Vaslui beneficiază şi de AT Pre FOPIP, în cadrul contractului FOPIP

I. AT pentru Pre-FOPIP a avut ca principal obiectiv crearea ROC şi a tuturor
o analiză critică a oraşelor din zonă, care va fi pusă la dispoziţia AT pentru
FOPIP II.
În cadrul AT pentru Pre-FOPIP, în vederea activării ROC actuale, autorităţile

locale implicate în proiect au început separarea serviciilor de apă de
celelalte servicii şi a avut loc procedura de selectare a managerului şi de
semnare a contractului de management al directorului ROC.


întocmirea Manualului de procedură internă al PIU.
21. GIU
RGIU
106
Judeţul Giurgiu este aşezat în partea de sud-est a României, pe malul stâng

al fluviului Dunărea şi la frontiera cu Bulgaria, în sudul Câmpiei Române. El
cuprinde 1 municipiu (Giurgiu), 2 oraşe (Bolintin Vale şi Mihăileşti) şi 51 de
comune. Populaţia totală este de 297.859 din care 30% în zona urbană. Nici
una dintre municipalităţi nu a beneficiat până acum de un program de
investiţii majore în sectorul apei şi canalizării.
Autorităţile locale din judeţul Giurgiu au decis să înfiinţeze un singur

operator comun de servicii de apă/ ape uzate în întreaga zonă (prin
fuzionarea organizaţiilor existente care furnizează astfel de servicii în
prezent). Datorită problemelor de mediu care necesită intervenţie urgentă,
proiectul de îmbunătăţire a infrastructurii de apă şi ape uzate este
considerat o prioritate în cadrul SOP Mediu. Pin urmare, pregătirea
solicitării pentru proiect a fost cuprinsă în AT PA 013 (contract 04) şi
cererea de finanţare va fi finalizată în iunie 2007. Propunerea de finanţare
cuprinde şi Planul general pentru această zonă (inclusiv lista de investiţii
necesare pentru conformarea deplină cu Acquis-ul UE până în 2018)
propunere de proiect ce va fi finanţată prin SOP Mediu (inclusiv Studiu de
fezabilitate, analiză cost-beneficiu, EIM, analiză instituţională, dosare de
ofertă pentru lucrările aferente şi contractele de servicii). AT PA 013 va
pregăti de asemenea un deviz de fonduri anuale de cheltuieli ale companiei
regionale de apă pentru obţinerea deplinei conformări cu termenele. Acest
deviz va fi elaborat atât din punct de vedere al necesităţilor financiare cât şi
al capacităţii financiare.
Planul general privind apa şi apele uzate pentru judeţul Giurgiu a fost deja
elaborat în cadrul PA 013 - 04. Planul general privind apa şi apele uzate
pentru proiectul regional Călăraşi a fost deja elaborat în cadrul PA 013 - 04.
Planul de investiţii a fost aprobat de autorităţile locale în decembrie 2006.

o analiză critică a oraşelor din zonă, care va fi pusă la dispoziţia AT pentru
FOPIP II.
În prezent, principalii operatori de apă din judeţ sunt: S.C. APA CANAL S.A.
care funcţionează în municipiul Giurgiu şi serviciile organizate în primăriile
din Mihăileşti şi Bolintin Vale (ca Serviciul Administraţiei Domeniului
Public). Contract de concesiune există numai pentru Giurgiu, semnat de SC
107
APA CANAL şi Consiliul Local Giurgiu. AT pentru Pre-FOPIP a sprijinit

crearea ROC la nivelul judeţului Giurgiu, dar acest lucru nu a fost încă
realizat. Se preconizează că un nou operator regional va fi înregistrat la
sfârşitul lunii martie, urmând să preia exploatarea serviciilor de apă şi
canalizare din zona proiectului regional(în prima fază din zonele urbane). A
fost de asemenea întocmit un buget pentru primul an de funcţionare a ROC.
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor dintre ROC şi municipalităţile

din zona deservită este preconizat să se semneze până la sfârşitul lunii
aprilie 2007, cu intrare în vigoare în iulie 2007, pe baza noului contract
întocmit în cadrul AT pentru FOPIP I şi convenit cu ANRSC. Factori
implicaţi la nivel local au fost practic de acord cu formatul cadru al
contractului.
Asociaţia municipalităţilor a fost creată în august 2005, cu următoarele

comunităţi: Consiliul Judeţean Giurgiu, Consiliul Local Giurgiu, Consiliile
Locale din Bolintin-Vale, Mihăileşti, Adunaţii-Copăceni, Băneasa, Bolintin-
Deal, Călugareni, Comana, Floreşti-Stoemeşti, Frăteşti, Găiseni, Ghimpaţi,
Roata-de-Jos, Ulmi, Vărăşti. O nouă AoM urmează a fi creată la sfârşitul
lunii martie, pentru a se ajusta noii zone a proiectului regional finanţat pin
FC.

zone în ROC.

108
Proiect de Termeni de referinţă pentru AT pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apă-Canal - Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001-06
ANEXA 1 – Lista rapoartelor
Nr Raport Termen MMG IB CFCU MFP DG MAI ANRS Întreprind Autorita

. * A Regio C erea de tea
apă: locală
R/E R/E R/E R/E E R/E R/E R/E R
1 Proiect Raport 2 luni
R R R - - R - R R
iniţial
2 Raport iniţial 3 luni
R/E R/E R/E R/E E R R R/E R
finalizat
3 Proiect Raport din 3 în
R - - - - - - - -
trimestrial 3 luni
4 Raport din 3 în
trimestrial 3 luni R/E R/E R/E - - - - R -
finalizat
5 Proiect Raport din 6 în
R - - - - - - - -
intermediar 6 luni
6 Raport din 6 în
intermediar 6 luni R/E R/E R/E - - R - R -
finalizat
R R R R - R - R R
final
8 Raport final 32
R/E R/E R/E R/E E R R R/E R
finalizat months
* Termenul se măsoară de la data începerii, definită în Condiţiile speciale ale contractului.

** R/E – Română/Engleză
109
Nota bene: lista definitivă a celor care primesc rapoartele din tabelul de mai sus va fi discutată şi convenită la şedinţa
Comitetul coordonator pentru discutarea Raportului iniţial. În plus, formatul (pe hârtie/ electronic) al rapoartelor
transmise diferiţilor factori implicaţi se va stabili tot în cadrul Raportului iniţial.
110
ANEXA 2 – Lista materialelor
Nr Raport Termen MMG IB CFCU MFP DG MAI ANRS Întreprind Autoritatea

. * A Regio C erea de locală
apă:
privind
R R - - - - - R R
diligenţele
necesare.
2 Raport privind 7,5 luni
diligenţele
R/E R/E E R/E - - - R/E R
necesare
.finalizat
3 Proiect de 6 luni
Strategie de R R - - - - - R R
regionalizare
4 Strategie de 7 luni
regionalizare R/E R/E - R/E E R/E R/E R/E R
finalizată
5 Semnarea 8 luni
Contractului de
R R - - - R R R R
asociere a
municipalităţilor
6 ROC înfiinţată 9 luni
(Document de
R R - - - R R R R
constituire
aprobat)
7 Semnarea Contractelor 10 luni
de delegare a
gestiunii R R - - - R R R R
serviciilor
111
8 Proiect de Plan 10 luni

R - - - - - - R R
de acţiune :
9 Plan de acţiune 12 luni
R/E R/E E R/E - R R R/E R
finalizat
10 Rapoarte din 6 în
intermediare 6 luni
pentru fiecare
întreprindere de
apă, pe R R - - - R R R R
parcursul
implementării
Planului de
acţiune
11 Proiect 8 luni
documentaţie
de licitare R - R - - - R R -
pentru achiziţii
IT
12 Documentaţie Până în
de licitare 10 luni
R - R - - - R R -
pentru achiziţii
IT finalizată
13 Proiect de 14 luni
Strategie de
R R - - - R R R R
stabilire a
reperelor
14 Strategie de 16 luni
stabilire a
reperelor
finalizată
15 Plan de 13 luni
instruire R R R - - - - R R
finalizat
16 Proiect Manual 27 luni R R - R - R R R R
112
pentru apă şi
canalizare
17 Manual pentru 28 luni
apă şi
canalizare
finalizat
18 Bază de date 31 luni
(informaţii
culese pe R/E R/E - - - - - - -
parcursul
proiectului)
* Termenul se măsoară de la data începerii, definită în Condiţiile speciale ale contractului.

** R/E – Română/Engleză
Nota bene: lista definitivă a celor care primesc rapoartele din tabelul de mai sus va fi discutată şi convenită la şedinţa
Comitetul coordonator pentru discutarea Raportului iniţial. În plus, formatul (pe hârtie/ electronic) al materialelor
transmise diferiţilor factori implicaţi se va stabili tot în cadrul Raportului iniţial.
113
ANEXA 3 – Scurtă prezentare a Beneficiarilor locali finali (chestionare)
114
ANEXA 4 – Memorandum de finanţare
115
ANEXA 5 – Cadrul juridic în sectorul utilităţilor de apă

Perioada Denumirea actului normativ Subiectul şi punctele principale Comentarii
şi data
Înainte Operatorii de apă erau activităţi controlate de stat
de 1990
1990 Legea 15 Transformarea întreprinderilor de apă în regii autonome şi societăţi comerciale
1991 Constituţia Naţională Art. 135 sistemul proprietăţii publice v. Legea 213/1998:
1994 Ordonanţa 69+ Limitarea numărului întreprinderilor locale de apă în funcţie de numărul de locuitori, cu excepţia creării de companii de apă la nivelul departamental
modificări (publicată în
1995)
1997 Ordonanţa 30 Utilităţile municipale rezultate din reorganizare trebuie să fie Cu termen de 30 de zile pentru semnarea contractului de concesiune
societăţi comerciale, care funcţionează în baza contractelor de
concesiune
1997 Legea 207 Ratificarea Ordonanţei 30
1998 Legea 213 Proprietatea publică şi sistemul său juridic Descrierea activelor şi obligaţia de a atesta anual inventarul activelor
1998 Legea 219 Sistemul concesionării: Problemă de constituţionalitate art. 40 alineat 3
1999 HG 216 Aprobarea normelor metodologice cadru de aplicare a legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor
2001 Legea 215 Administraţia publică locală Principiul sistemului de asociere
2001 Legea 326 Lista utilităţilor publice locale şi urbane (inclusiv de apă şi ape Introducerea sistemului de delegare Autoritatea Naţională de Reglementare a Servici
uzate) Publice Municipale ANRSC
2001 Ordonanţa de Urgenţă 36 Responsabilităţile Oficiului Concurenţei în procesul fixării tarifelor în sectorul apei
2002 HG 373 Ca aplicare a Legii 326/2001
ANRSC: responsabilităţi, întreruperea delegării, indicatori de performanţă, licenţe, fixarea tarifelor de către Oficiul Concurenţei
2002 Ordonanţa 32+ Art. 11 în cazul delegării gestiunii către societăţi comerciale, legea cere ca autorităţile locale să facă uz de operatori licenţiaţi selectaţi pe bază de concurs şi l
amendamente deschisă
Se permite municipalităţilor să utilizeze contracte directe în cazul operatorilor rezultaţi din reorganizarea teritorială pe baza eficienţei economice şi performa
operaţionale. În acest caz, capitalul social al societăţii comerciale nou create trebuie să fie deţinut de mai multe autorităţi locale.
2002 HG 1591 Regulament cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.
2002 Ordonanţa 16 Referitoare la contractele de Parteneriat Public Privat
2003 HG 1353 Sistem de delegarea a sistemului de management Regulament Art. 45 referitor la art. 11 al Ordonanţei 32 fără referire la faptul că sunt nou create.
cadru şi contract cadru de con cesionare a serviciilor publice de Privatizarea capitalului concesionarului unei utilităţi publice obligă la renegocierea co
alimentare cu apă şi canalizare. de concesiune în conformitate cu legea (licitaţie)
2003 Ordinul 140 (Ministerul Sistemul de licenţe şi autorizări Priveşte ANRSC
Administraţiei publice)
2003 Ordonanţa de Urgenţă 45 Sistemul finanţelor publice locale În principal art. 31 referitor la asociaţiile intercomunale pentru lucrări şi contracte de
pentru servicii publice locale
2004 HG 437 Modificarea HG 373/2002 ANRSC se organizează şi funcţionează sub coordonarea primului ministru
2005 Ordonanţa de Urgenţă 198 Fondul pentru întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (IID) pentru Art.4 al normelor:
şi normele sale (modificate proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care Obligaţia operatorului şi a autorităţii locale care desfăşoară proiecte cu finanţare neram
şi completate prin beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea din partea UE de a constitui fonduri IID conform contractului de împrumut în executa
Ordonanţa 28/2006) Uniunii Europene memorandumului de finanţare
116
Pragurile minime de contribuţii din partea autorităţilor locale.

2006 Legea 51 (cu intrare în Legea serviciilor publice locale Art. 2 litera a) – defineşte Asociaţia de Dezvoltare Inter-comunitară ca asociaţie
vigoare la 27.03.2007) intercomunitară, stabilită în condiţiile legale de două sau mai multe unităţi administra
teritoriale învecinate reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale pentru a
dezvolta gestiona şi/ sau exploata în comun pentru consumatorii din unitatea teritorial
respectivă furnizarea serviciilor publice pentru consumatori în unitatea teritorială a un
administrativ teritoriale asociate
Art. 10 asociaţia de dezvoltare intercomunitară, definită ca instituţie publică de coope
intercomunitară, preia şi exercită în numele şi în beneficiul autorităţilor locale asociat
atribuţiile şi competenţele, drepturile şi obligaţiile acestora strict în domeniul
serviciului/serviciilor transferate. Asociaţia poate decide să administreze direct sau să
gestionarea serviciului public local.
2006 Legea 195 descentralizare Art. 13 posibilitatea acordată unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea exercitării
a atribuţiilor ce le revin, de a se organiza ca asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în
stabilite de legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
2006 Legea 241 Legea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare Art. 10 - Consiliile locale/judeţene şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după
competenţa exclusivă de a aproba strategiile locale privind constituirea, organizarea,
managementul şi funcţionarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare (li
atribuţia de a adopta modalitatea de management şi de a aproba documentaţia de orga
efectuare a procedurilor de delegare a gestiunii (litera d)
Art. 21 – Delegarea gestiunii se face în conformitate cu legislaţia specifică pentru fie
contract, iar procedurile utilizate de consiliile locale/judeţene sau asociaţiile de dezvo
intercomunitară pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor sunt c
aplicabile pentru tipul de contract ales.
Este permisă delegarea directă a gestiunii serviciilor prin contract de concesiune în ca
următoarelor tipuri de societăţi:
- societăţi comerciale rezultate din reorganizarea administrativă a fostelor regii autono
interes local/judeţean sau a serviciilor publice speciale subordonate autorităţilor locale
administrat active de apă şi canalizare, activităţi şi servicii publice cu capital social de
integral de autorităţile locale
- societăţi comerciale constituite de asociaţiile intercomunitare de dezvoltare
2006 Legea 286 Modificarea legii 215/2001 a administraţiei publice locale Prevederile Legii 215/2001 privind aspectele asociaţiilor intercomunitare de dezvolta
autonomia locală:
Art. 2 par. 1 litera (c) – modificat - defineşte asociaţiile intercomunitare de dezvolta
structuri de cooperare, cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii de către
administrativ-teritoriale în vederea derulării în comun a proiectelor într-o zonă sau reg
interes, sau a furnizării în comun de servicii publice.
Art. 3 par. 2 – nemodificat - Defineşte autonomia locală ca drept şi capacitatea efect
autorităţilor administraţiei locale de a rezolva şi gestiona, în numele şi în interesul com
locale reprezentate, a aspectelor publice, în condiţiile legii. Acest drept este exercitat
consiliile locale şi primari, consiliile judeţene, autorităţile administraţiei publice alese
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
117
Art. 11 par. 2 – modificat - Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecăre

administrativ-teritoriale membre îşi păstrează autonomia locală în condiţiile legii..
2006 Legea 243 (potrivit art. 86 Finanţele publice locale Mai ales Art. 35
legea intră în vigoare la Autorităţile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea în vederea efectuării de
1.01.2007, cu excepţia utilităţi publice. Colaborarea sau asocierea se realizează pe baza contractelor de asoci
câtorva articole stipulate prevăd şi sursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţie
expres în lege şi abrogă locale implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de c
ordonanţa de urgenţă condiţiile mandatului aprobat de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asoc
45/2003 ) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare sunt finanţate prin contribuţii de la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase prin proiecte, împrum
parteneriate public-private, în conformitate cu prevederile legale.
118

Rotors Fopip 2 - Martie 2007

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rotors Fopip 2 - Martie 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Termeni de referinţă pentru AT pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali

ISPA din Sectorul Apă-Canal - Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001-06

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

Măsură ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-06

„Memorandum de finanţare” (FM) se referă la acordul dintre Comisia

AMP - Plan de gestionare a activelor

2. CONTRACT PURPOSE AND EXPECTED RESULTS

3. ASSUMPTIONS AND RISKS

5. LOGISTIC AND TIMING

8. MONITORING AND EVALUATION

ANNEX 1 – List with Reports

1.1 Ţara beneficiară

Ţara beneficiară este România. Indicativ, serviciile edilitare de apă ce vor

1.2 Autoritatea Contractantă şi instituţiile partenere

CFCU va reprezenta Autoritatea contractantă pentru această Măsură ISPA

Autoritatea contractantă poate delega Beneficiarului unele drepturi şi/ sau

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) este beneficiarul

Nota: Această AT este destinată susţinerii regionalizării serviciilor de

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este Coordonatorul naţional pentru

Administraţia Naţională „Apele Române” se află sub coordonarea

1.3. Informaţii relevante despre ţară

1.3.1 Contextul geografic general

România este aşezată în Europa de sud-est, pe cursul inferior al fluviului

Populaţia: circa 21.681.000 locuitori;

1.3.2 Fundamentarea solicitării de proiect

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor este răspunzător pentru faza de

Începând cu 2007, ca stat membru al UE, România beneficiază de Fonduri

Pentru perioada 2007-2013, MMGA a elaborat Programul de Cooperare

SOP Mediu 2007-2013 ţine seama de prevederile stabilite de comun acord

Având în vedere subdezvoltarea sectorului ape din România (din punct de

- să dovedească un impact important asupra dezvoltării regionale prin

Beneficiarii finali locali ce vor beneficia de pe urma întăririi instituţionale

Memorandumul de finanţare (FM) dintre Guvernul României şi Comisia

II5, Măsura ISPA nr. 2003/RO/16/P/PA/012 – Întărirea capacităţii

Această măsură ISPA caută să continue practica instituţională dobândită în

Potrivit SOP Mediu, acordarea de finanţare nerambursabilă în sectorul apă

În ultimii patru ani, România a iniţiat un puternic proces de reorganizare a

Această măsură recunoaşte că viabilitatea financiare şi buna performanţă

Trebuie remarcat că de l 1 ianuarie 2007 Fondul de coeziune

1.3.3 Situaţia actuală a sectorului apă/ canalizare

Această AT se va axa pe îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale

În general şi deşi există diferenţe între nivelurile de performanţă din

Aceşti factori afectează calitatea alimentărilor cu apă şi serviciilor de

comerciale, sau furnizori de servicii publice din cadrul structurii executive a

Urmare a negocierii Capitolului 22 – Mediu, România şi-a asumat anumite

Totodată, urmare a negocierilor de aderare, întregul teritoriu al României

1.3.4 Strategia de regionalizare

Regionalizarea reprezintă un element cheie nu numai pentru îmbunătăţirea

Procesul de regionalizare constă din concentrarea operării serviciilor

Ideea şi necesitatea de a cea Asociaţia Municipalităţilor a fost introdusă prin

sau exploata în comun pentru consumatorii din unitatea teritorială

Trebuie accentuat că acest concept de regionalizare (sau, mai exact de

Investiţiile prioritare la nivel regional au ca scop asigurarea unor utilităţi de

Comunităţile care caută să îşi îmbunătăţească infrastructura de apă şi

Învăţămintele desprinse din experienţa dobândită în implementarea unor

alimentare cu apă şi canalizare în numele proprietarilor infrastructurii,

Se intenţionează înlocuirea relaţiei actuale în general de subordonare a

Principalul rol al Asociaţiilor intercomunitare de dezvoltare este acela de a

1.3.5 Cadrul legal

Principalele reglementări aplicabile serviciilor de apă şi canalizare sunt

Pentru a sprijini autonomia comunităţilor în gestionarea serviciilor publice,

Potrivit Legii nr. 326/2001 şi Ordonanţei Guvernului 32/2002 sistemul

 Management direct, realizat prin departamentele organizate în cadrul

Delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare