Sunteți pe pagina 1din 78
TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR ş i DEZVOLT Ă RII RURALE Reabilitarea ş

TAHAL

CONSULTING ENGINEERS LTD.

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR şi DEZVOLTĂRII RURALE

Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii “Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Subproiecte Faza II. ”

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU SISTEMUL DE IRIGAŢII CÂMPIA COVURLUI

TAHAL CONSULTING ENGINEERS

Beneficiar: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR şi DEZVOLTĂRII RURALE, ROMANIA

Septembrie

2007

Cuprins

Introducere

5

Cap.1. Descrierea proiectului

12

1.1. Tipul de proiect

12

1.2. Necesitatea proiectului

12

1.3. Amplasamentul

12

1.4. Starea actuală a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui

14

1.5. Alternativele de reabilitare

18

1.6. Faza de constructie

27

1.7. Managementul deşeurilor

28

Cap.2. Date de bază privind condiţiile de mediu 29

2.1. Resurse fizice

29

2.2. Ecologie şi conservarea naturii

43

2.3. Dezvoltarea economica a zonei

47

2.4. Resurse socio - culturale

49

2.5. Concluzii privind calitatea mediului

52

Cap.3. Impactul de mediu

55

Cap.4. Analiza alternativelor

62

4.1. Alternative de reabilitare a sistemului de irigaţie

62

4.2. Alternative pentru

63

Cap.5. Impactul de mediu şi măsuri de reducere a impactului

66

Cap. 6. Planul de monitorizare

69

6.1. Etape de monitorizare

69

6.2. Condiţii de monitorizare

69

6.3. Bugetul necesar monitorizării

70

6.4. Instituţii responsabile de monitorizare

74

Cap. 7. Consultarea publicului

76

Cap.8. Concluzii şi recomandări 77

77

8.2. Recomandări 77

8.1.

Concluzii

Rezumat fără caracter tehnic

ANEXE:

Anexa 1 – Lista autorilor Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Anexa 2 – Materiale documentare utilizate Anexa 3 – Raport al şedinţelor de lucru şi de dezbatere publică Anexa 4 – Preţuri unitare pentru analize de apă şi sol

Unităţi de măsură

mm – milimetri

cm – centimetri

1 cm

= 10 mm

m

– metru

1 m

= 100 cm

km – metru

1 km

= 1000 m

m 3 (mc) – metru cub

ha – hectar

kg – kilogram

mCA – metri coloană de apă

LISTA DE ABREVIERI

AMM

– Acord de mediu multilateral

AMN

– Analiza de mediu naţionala

ANIF

– Agenţia Naţionala de Îmbunătăţiri Funciare

AT

– Asistenta tehnica

APM

– Agenţia de Protecţia Mediului

ATPP

– Asistenta tehnica de pregătire a proiectului

AUAI

– Asociaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii

ARPM

– Agenţia Regionala de Protecţia Mediului

BME

– Beneficiu Monitoring şi Evaluare

BIRD

– Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

CAT

– Comitet de Analiză Tehnică

CDB

– Convenţia privind Diversitatea Biologica

CIID

– Comisia Internaţionala pentru Irigaţii şi Drenaj

CSTL

– Cadru strategic pe termen lung

DRDD

– Departament regional de dezvoltare durabila

EIM

– Evaluarea Impactului de Mediu

EM

– Evaluare de Mediu

EMI

– Examinare de mediu iniţiala

ESI

– Evaluare sociala iniţiala

GM

– Garda de mediu

GoR

– Guvernul României

ICITID – Institutul pentru Cercetare şi Inginerie Tehnologica pentru Irigaţii şi Drenaj

ICPA

– Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agricultură

INM

– Institutul Naţional de Meteorologie

INHGA – Institutul Naţional de Hidrologie şi gospodărirea Apelor MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MMDD – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MAP

– Memorandum de Administrare a Proiectului

MO

– Manual de Operare

ONG

– Organizaţii non-guvernamentale

OSPA

– Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice

OUAI

– Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii

PC

– Producţii Curate

PDS

– Program de dezvoltare sectoriala

PMM

– Plan de Management de Mediu

PNADR – Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala

PSD

– Plan social de dezvoltare

PSN

– Program Strategic Naţional

RAM

– Responsabil Achiziţii de Mediu

RFP

– Raport de finalizare a Proiectului

RNAR

– Regia Naţionala Apele Romane

SEIA

– Rezumat al evaluării impactului de mediu

SEM

Şedinţa de examinare a managementului

TOR

– Termeni de Referinţă ( „Terms of reference”)

UMP

– Unitatea de Management a Proiectului

WB

– Banca Mondială (World Bank)

Introducere

Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezintă impactul rezultat din implementarea sub-proiectului „Reabilitarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui”, parte integrantă din Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii - Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Subproiecte Faza II”, co-finanţat de BIRD şi GR.

Sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui este amplasat în Câmpia Bărăganului de Nord, în partea de est a Romaniei, în judeţul Galaţi. Proiectul de reabilitare vizează infrastructura de irigaţii ce deserveşte o arie de 26440 ha.

Din punct de vedere administrativ sistemul de irigaţie Câmpia Covurlui este situat în judeţul Galaţi şi se afla în administrarea ANIF sucursala Moldova de Sud, unităţile de administrare regionale Galaţi Sud şi Galaţi Nord.

Beneficiarul Proiectului este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Unitatea de Management a Proiectului – denumit în continuare Beneficiar.

Constantul Proiectului este Tahal Consulting Engineers Ltd. – denumit în continuare Consultant.

Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului este întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Ordinului 863/2002 şi cu cerinţele « Ghidului de evaluarea a impactului asupra mediului (EnviLeimental assessment guidelines )» al WB.

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului va urma toate etapele de supunere la dezbateri publice şi analiza CAT prevăzute de Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu până la obţinerea Acordului de mediu, necesar începerii lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui. De asemenea, Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului va face parte din documentaţia ce va fi transmisa BIRD pentru cofinanţare.

Pe parcursul elaborării raportului s-a colaborat cu MAPDR– UMP, ANIF Moldova Sud şi cu APM Arad.

Sub-Proiectul „Reabilitarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui” pentru care s-a elaborat prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se afla în faza de Studiu de Fezabilitate, astfel incat orice sugestii pertinente ce vor rezulta din Dezbaterile Publice si/sau din sedintele CAT vor putea fi analizate şi incluse în Proiect.

Raportul a fost întocmit de specialiştii angajaţi de Consultant, persoane acreditate de MMDD pentru elaborarea lucrărilor de mediu. Aceştia sunt prezentaţi în lista din Anexa 1.

Contractanţii lucrării In anul 2003 a fost încheiat un Contract de împrumut între GoR şi BIRD pentru finanţarea proiectului de reformă şi reabilitare a sistemelor de irigaţii din România. Implementarea proiectului este prevăzută pentru perioada 2004 – 2011 pentru o arie de 11030 ha şi se va realiza în 2 etape. Cinci sisteme de irigaţie sunt prevăzute pentru etapa a II-a: Terasa Viziru, Terasa Brăilei, Câmpia Covurlui în estul ţării, în judeţele Brăila şi Galaţi şi în vestul ţării, în Judeţul Arad: Fântânele-Şag şi Şemlac-Pereg.

Criteriile de selectie, indeplinite, evident, şi de Sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui, au fost:

Alegerea sitemelor de utilitate publica aflate în administrarea ANIF;

Excluderea sistemelor de irigaţie sau a partilor din acestea care implica o inaltime de pompare peste 70 m;

Sisteme care au fost folosite pentru irigare în perioada 2000-2005 a minimum 25 % din suprafaţa;

Aria irigata în ultimii 3 ani sa fi fost mai mare de 25 % din cea care necesita o inaltime de pompare mai mica de 70 m;

Aria administrata de OUAI sa fi fost de minimum 10% din aria sistemului de irigare;

Sistemul sa nu fi beneficiat anterior de alte finantari.

Scopul proiectului reabilitarea celor cinci sisteme de irigaţie pe baza unor proiecte care să asigure o eficienţă maximă tehnico-economică şi un impact minim asupra factorilor de mediu.

Obiectivele proiectului sunt:

reducerea pierderilor de apa;

reducerea costurilor de operare şi de intretinere prin implementarea unor tehnologii moderne;

reducerea consumului de energie prin cresterea eficientei alimentarii şi distributiei apei.

Scopul Raportului de mediu este sa identifice impactul de mediu pentru fiecare alternativa a sub- proiectului de reabilitare a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui şi alternativa optima din punct de vedere al impactului minim asupra factorilor de mediu şi a costurilor minime pentru masurile de reducere a impactului şi monitorizare.

Obiectivul Raportului de mediu este identificarea şi minimizarea aspectelor de mediu care ar putea afecta factorii de mediu pe durata de viata a utilizarii sistemului de irigaţii reabilitat.

Din punct de vedere al impactului de mediu, conform clasificarii facute de WB, Proiectul se inscrie în Categoria B, respectiv este un proiect care chiar daca poate avea efecte negative asupra mediului, acestea sunt locale, reversibile şi este posibil a fi eliminate. In cuprinsul Raportului de mediu se va raspunde cerintelor TOR de a evalua:

a) Resursele de apa:

calitatea apei – conformarea cu standardul de calitate a apei pentru irigaţii, conţinutul de sedimente şi conţinutul de poluanţi proveniţi din agricultura, industrie şi gospodarii locale şi impactul pe care l-ar putea avea utilizarea prezenta şi viitoare a apei de respectiva calitate, în sistemul de irigaţii; se vor identifica potenţiale utilizări conflictuale ale apei în amonte şi aval de sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui şi eventuale prejudicii aduse utilizatorilor din aval; se va evalua orice impact negativ existent sau potenţial al apei din interiorul sistemului de irigare şi de desecare; poluarea rezultata din sistemul de desecare: calitatea apei evacuate din sistemul de desecare şi impactul sau actual sau potenţial asupra zonelor din afara sistemului de desecare.

b) Excesul de umiditate şi salinizarea solului identificate sau potenţiale în interiorul sau în afara ariei irigate:

c) Efectul reabilitării propuse şi efecte adiţionale de mediu;

d) Monitorizare şi masuri de reducere a impactului

Cadrul legal, administrativ şi politica de mediu

CADRUL LEGAL

Evaluarea impactului de mediu va respecta atât legislaţia românească de mediu, cât şi pe cea a WB.

Cadrul legal pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţia mediului în Romania este stabilit de LEGEA nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului.

Legislaţia românească de bază care reglementează elaborarea Studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi obţinerea Acordului de mediu este:

- HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private

- Ordinul M.A.P.M. nr. 860/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu

- Ordinul MAPAM nr.210/25.03.2004 privind modificarea Ordinului M.A.P.M. nr.860/2002

Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

- Ordinul MMGA nr. 1037/2005 privind modificarea ordinului M.A.P.M nr. 860/2002

Proiectul pentru care se realizează prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se întocmeşte şi se va derula conform Ordinului 860/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu . Totodată, ca parte a documentaţiei de cofinanţare a proiectului de către WB, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va corespunde şi cu cerinţele « Ghidului de evaluarea mediului (EnviLeimental assessment guidelines )» al WB „OP and BP 4.01- Aspecte de mediu (EnviLeimental Aspects of WB)” şi „ OP 4.00 Annex A – Evaluare de mediu (Environmental Assessment)”. ORDINUL nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a Acordului de mediu, stipulează în Anexa I.2 la punctul 1 litera c:

1. Agricultura:

c) proiecte de gospodărire a apelor pentru agricultură, inclusiv proiecte pentru irigaţii şi desecări;

Principalele normative care reglementează activitatea de îmbunătăţiri funciare sunt:

Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 - Legea Îmbunătăţirilor Funciare – stabileşte ca lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt Lucrări publice de Interes Naţional sau Regional, sunt finanţate de la Bugetul de Stat şi sunt considerate Proprietate Publica;

Legea 290/07.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.

138/2004

HG 1874/2005 privind modificarea şi completarea HG 1309/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a ANIF

Legea nr. 233/ 2005 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138 / /2004 face următoarele precizări:

"Oricare persoană fizică sau persoană juridică, care deţine în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă teren situat pe teritoriul organizaţiei sau care are, în condiţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în administrare ori în folosinţă astfel de terenuri sau infrastructură de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, poate fi membră a unei organizaţii."

Asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, înfiinţate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 573/2001, cu modificările ulterioare, care se reorganizează, în condiţiile prezentei legi, în Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru

Irigaţii, preiau bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea sau în folosinţa acestora, precum şi:

a) dreptul de proprietate deţinut de asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii asupra infrastructurii de irigaţii, constând din staţii de pompare de punere sub presiune şi construcţii hidrotehnice, împreună cu dotările şi terenul aferent, conducte subterane, precum şi alte asemenea bunuri situate pe teritoriul organizaţiei şi obligaţiile corelative; b) dreptul de folosinţă deţinut de asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii asupra infrastructurii de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, constând din staţii de pompare de punere sub presiune şi construcţii hidrotehnice, împreună cu dotările şi terenul aferent, conducte subterane, precum şi alte asemenea bunuri situate pe teritoriul organizaţiei."

HG 1872/2005 este hotărârea care aproba Normele metodologice de aplicare a Legii 138/2004 cu modificările şi completările aduse de Legea 233/2005. în conformitate cu Art. 80 din HG 1872/2005 sunt stabilite criteriile de declarare a unei amenajări sau a unei părţi dintr-o amenajare, de utilitate publică.

HG 1582/08.11.2006 aproba, în Anexa 1 – Lista de amenajări de îmbunătăţiri funciare sau a parţilor de amenajări de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de ANIF şi în Anexa 2 – Lista de amenajări de îmbunătăţiri funciare sau a parţilor de amenajări de îmbunătăţiri funciare, cărora li se retrage recunoaşterea de utilitate publica.

Legea nr.573/2001 pentru aprobarea şi modificarea OUG nr.147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

STAS 1343 / 4 – 86 Alimentarea cu apa - determinarea cantităţilor de apa de alimentare pentru irigaţii;

STAS 9450 / 88 Apa pentru irigarea culturilor agricole clasificare, calitate

Legea îmbunătăţirilor funciare transpune în Legislaţia Românească prevederile următoarelor actelor normative ale Comunitaţii Europene:

Directiva Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/60/CEE privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei,

Comunicarea Comisiei Europene nr. 2000/C28/02 pentru ajutorul de stat în sectorul agricol,

Directiva Consiliului Europei nr. 92/50/CEE privind coordonarea procedurilor pentru acordarea contractelor de servicii publice,

Rezoluţia nr. 1972/19 a Comitetului Miniştrilor Europei privind Carta europeană a solurilor şi Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, semnată la Sofia la 29 iulie 1994 şi ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 14/1995.

CADRUL ADMINISTRATIV

Lucrările de îmbunătăţiri funciare ca subiect de utilitate publica de interes naţional sunt finanţate din bugetul statului şi din alte surse atrase, în cazul de fata din împrumutul BIRD.

OUG 233 /2005– statuează caracterul de unic manager al sistemului de îmbunătăţiri funciare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale oferă ANIF fonduri din partea statului, pentru lucrările efectuate pe domeniul public pentru: lucrări de irigaţii (captarea apei, staţii de pompare, canale din reţele de distribuţie a apei, canale colectoare pentru reţelele de drenaj şi staţii aferente de pompare), lucrări pentru controlul eroziunii solului, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor, etc.

Tot în OUG 233 /2005 se stipulează ca lucrările de irigaţii care nu aparţin domeniului public vor fi administrate de compania ANIF până când vor fi transferate gratuit, la cerere, către OUAI. OUAI sunt persoana juridica fără scop lucrativ care are obligaţia de a utiliza şi de a întreţine eficient sistemul de irigaţii. OUAI are obligaţia de a reinvesti în totalitate beneficiul obţinut din utilizarea sistemului de irigaţie.

POLITICA DE MEDIU În România, protecţia mediului este un domeniu de sine stătător al politicilor naţionale, ce stabileşte „Strategia Naţională de Protecţia Mediului”.

Strategia face o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economică şi calitatea factorilor de mediu, iar strategia propriu-zis stabileşte principiile generale de protecţie a mediului, priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung.

Principiile

urmărite sunt:

conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabilă;

prevenirea poluării;

conservarea biodiversităţii;

conservarea moştenirii culturale şi istorice,

principiul „poluatorul plăteşte”;

stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite cu dobândă mică, etc.).

Priorităţile identificate reflectă nu numai nevoile naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:

menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;

menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;

apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;

raportul maxim cost-beneficiu;

respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului.

In cadrul politicii de mediu un loc important este ocupat de impactul sectorului agricol, sector ce aduce un aport de cca. 14 % din PIB. Agricultura din ariile studiate are aceleaşi dezavantaje structurale care sunt întâlnite şi la nivel naţional. Se realizează o agricultura de subzistenta sau de semi-subzistenţa, în ferme mici, individuale, slab echipate, cu randament relativ scăzut folosind incomplet forţa de muncă a proprietarilor şi utilizând cea mai mare parte a producţiei pentru uz propriu. Situaţia este contrabalansata de societăţile agricole comerciale, care stăpânesc cca. 50% din terenuri, având terenuri concesionate sau luate în arenda, sunt relativ bine echipate, au randament ridicat, dar care cu toate acestea nu folosesc pământul la adevăratul lui potenţial.

In anul 2005 în Romania reţeaua de irigaţii acoperea cca. 2,8 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare având infrastructura de irigaţii recent reabilitata. Aceasta larga reţea de irigaţii a fost subexploatată în ultimii ani (1998 - 2003), procentul de utilizare fiind intre 15,6 – 37,9% din totalul suprafeţelor cu infrastructura recent reabilitata. Reabilitarea şi dezvoltarea sectorului de irigaţii este un imperativ de prim ordin în conditiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250 mm în anii secetoşi. Sistemele de irigaţii existente înainte de 1990, din rândul cărora face parte şi sistemul de irigaţii Fântânele – Sag sunt în marea lor majoritate deteriorate, incomplete şi învechite fizic şi moral. Politica actuala guvernamentala în domeniul irigaţiilor se concentrează pe următoarele obiective:

Subvenţionarea proiectelor de investiţii prioritare şi susţinerea financiara a proiectelor în desfăşurare;

Obţinerea de cofinanţări externe pentru investiţiile în sisteme de irigaţii prioritare, care vor aduce profituri imediate şi sigure;

Continuarea reabilitării şi îmbunătăţirea planurilor viabile de irigaţii;

Stimularea financiara a OUAI şi a fermierilor;

Promovarea asociaţiilor de fermieri;

îmbunătăţirea capacităţii instituţionale pentru privatizarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a sistemelor de irigaţii;

iniţierea şi dezvoltarea acţiunilor administrative.

In acest context se elaborează şi Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui, care face o evaluare a resurselor de mediu din aria de desfăşurare a proiectului şi evaluează impactul diferitelor alternative ale proiectului asupra factorilor de mediu.

Structura Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Conform cerinţelor TOR Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie sa respecte legislaţia românească şi cerinţele WB. Aceste cerinţe şi conţinutul raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului adaptat la cerinţele normativelor enumerate sunt prezentate în tabelul 1.

STRUCTURA RAPORTULUI

Tabelul 1.

Ordinul 863/2002 – Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

 

WB OP 4.01-Anexa B – Raport de evaluare a impactului

Structura Studiului de evaluare a impactului asupra mediului, adaptată cerinţelor legislaţiei româneşti şi a WB

-

SUMAR EXECUTIV

-

1.

Informaţii generale

1.

Cadrul Legal, Administrativ şi

INTRODUCERE - prezentarea subiectului raportului de mediu şi relaţia cu celelalte secţiuni ale programului de Reabilitare şi Reformă a Sectorului de Irigaţii, precum şi categoria de proiect pentru care se elaborează Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului . Cadrul legal şi politica de mediu

 

Politica de mediu

2.

Procese tehnologice;

2. Descrierea proiectului

Cap.1. Descrierea proiectului - descrierea stării actuale a infrastructurii de irigaţii şi propunerea alternativelor de reabilitare;

3.

Deşeuri

3. Starea actuala a factorilor de mediu

Cap.2. Starea actuală a mediului – prezintă starea actuală a factorilor de mediu din zona de impact a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui incluzând resursele fizice, economice şi socio-culturale;

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfLeitieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora

4. Impacturi potenţiale de mediu

Cap.3. Impactul de mediu – evaluează impactul previzibil al proiectului de reabilitare a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui asupra factorilor de mediu în cazul fiecărei alternative propuse şi se evaluează şi posibilitatea apariţiei unui efect transfLeitieră.

(predicţie şi evaluare a impacturilor de mediu şi posibilitatea de reducere a acestora)

5.

Analiza alternativelor

5.

Analiza alternativelor

Cap.4. Analiza alternativelor (de investiţie, amplasamente, tehnologii şi soluţii de proiectare)

 

(de investiţie, amplasamente, tehnologii

şi soluţii de proiectare)

 

7.

Situaţii de risc

6.

Planul de măsuri (de prevenire,

Cap.5. Planul de măsuri prezintă o sinteză a efectelor negative de mediu şi măsurile propuse pentru prevenirea reducerea şi compensarea acestora,

8.

Descrierea dificultăţilor

reducere şi compensare a efectelor de mediu )

6. MONITORIZAREA efectelor semnificative de mediu

7.

Plan de monitorizare

6. Plan de monitorizare

 

8.

Consultarea publicului

Cap.7. Consultarea publicului

-

-

Cap.8. Concluzii şi recomandări

9.

REZUMAT FĂRĂ CARACTER

 

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

TEHNIC.

Cap.1. Descrierea proiectului

1.1. Tipul de proiect

Din punct de vedere al impactului de mediu, conform clasificării făcute de WB, Proiectul se înscrie în Categoria B, respectiv este un proiect care chiar dacă poate avea efecte negative asupra mediului, acestea sunt locale, reversibile şi este posibil a fi eliminate.

Proiectul Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii “Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Subproiecte Faza II” este structurat în trei faze:

1. Faza 1: pregătirea Studiului de Fezabilitate, a Raportului de mediu şi Evaluării Sociale pentru fiecare din cele cinci sisteme de irigaţii din proiect.

2. Faza 2: proiectarea tehnologica de detaliu pentru fiecare schema de irigaţii,

3. Faza 3: asigurarea asistentei tehnice pe perioada lucrărilor de execuţie.

In prezent se derulează Faza I-a a proiectului. în cadrul ei s-a elaborat Studiu de Fezabilitate şi prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sub-Proiectul Reabilitarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui ”.

1.2. Necesitatea proiectului

Exploatarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui cu o suprafaţa neta este de 26440 ha se face în prezent cu mari pierderi de apa şi energie, în principal datorita pierderilor provocate de deteriorarea impermeabilizării canalelor, datorita defecţiunilor nodurilor hidrotehnice şi a uzurii fizice şi morale a Staţiilor de pompare.

Reabilitarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui este necesara pentru

- reducerea pierderilor de apă;

- reducerea costurilor de exploatare şi întreţinere prin aplicarea de tehnologii moderne şi eficiente;

- reducerea consumului de energie prin perfecţionarea livrării şi distribuţiei apei.

În consecinţă, pentru repunerea lui în funcţiune cu costuri reduse de operare şi întreţinere.

Aducerea sistemului la parametri optimi de funcţionare a impus realizarea proiectului de reabilitare pentru care s-au efectuat Studiul de Fezabilitate şi Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

1.3. Amplasamentul

Sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui este amplasat în Câmpia Bărăganului de Nord fiind delimitat astfel:

- la Nord de limita dintre judeţul Galaţi şi judeţul Vaslui;

- la Sud de fluviul Dunărea şi râul Siret;

- la Est, râul Prut.

- la Vest, limita dintre judeţul Galaţi şi judeţul Vrancea şi parţial râul Siret;

In Figurile 1şi 2 sunt indicate amplasarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui în teritoriul ţării şi schema sistemului de irigaţii cu aria propusă pentru reabilitare.

Figura 1. Amplasarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui

Judetul Galati Sistemul de irigatii Campia Covurlui
Judetul Galati
Sistemul de irigatii
Campia Covurlui

Figura 2. Amplasarea sistemului de irigatii Campia Covurlui

Sistemul de irigatii Campia Covurlui
Sistemul de
irigatii
Campia
Covurlui

Figura 3. Schema sistemului de irigatii Campia Covurlui

Figura 3. Schema sistemului de irigatii Campia Covurlui 1.4. Starea actual ă a sistemului de iriga

1.4. Starea actuală a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui

Sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui are următoarele suprafeţe caracteristici:

suprafaţa de 115.438 ha din care numai 26.440 ha a fost selectate pentru reabilitare. Suprafaţa de 88.998 ha din acest sistem nu a fost luata în considerare pentru reabilitare din motive economice (70.293 ha necesita repompare de cca. 90 m iar 18.705 ha nu reprezintă utilitate publica).

sursa principala de alimentare a sistemul de irigaţii ,,CÂMPIA COVURLUI” este Dunărea iar pentru suprafeţe mai mici sursele sunt râurile Siret şi Prut .

Parametri de proiectare

Consumul de apa pentru irigaţii pentru luna de vârf, iulie, care a fost luat în considerere la proiectarea şi executarea lucrărilor a fost stabilit pe baza unui plan de cultura mediu în care porumbul reprezintă 50%. Norma neta de udare în luna de vârf a rezultat de 1600 mc/ha putând fi aplicata în norme fracţionate de 600 mc/ha. Irigarea efectiva în câmp s-a considerat de 20 ore pe zi.

Metoda de udare prevăzuta este aspersiunea, iar ca tip de amenajare, conducte sub presiune deservite de staţii de punere sub presiune, electrice.

Starea actuala a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui şi cerinţe de reabilitare

DATE GENERALE

Suprafaţa totală de 26.440 ha din Câmpia Covurului pentru care se solicită reabilitarea infrastructurii de aducţiune şi distribuţiei apei de irigaţii este constituită din suprafeţele următoarelor cinci sisteme de irigaţii funcţional independente.

- subsistemul Lieşti – 5201 ha cu Hp = 6 m având priza de alimentare la râul Siret la km 488;

- subsistemul Vameş – 6910 ha cu Hp = 6 m având priza de alimentare la râul Siret la km 548;

- subsistemul Şendreni (Barboşi) – 3166 ha cu Hp = 58 m cu alimentare din râul Siret la km 561;

- subsistemul SPA – Dunăre – 5566 ha cu Hp = 7 m şi priză de alimentare la km 78,4 pe Dunăre;

- subsistemul SPA – Prut (Brateşul de Jos) cu Hp = 4 m şi priza la km 685 pe Prut.

Din datele de mai sus rezultă că din cele 26.440 ha doar pentru 3.166 ha, apa este pompată la cca. 60 m, restul de 23.274 ha sunt alimentate prin pomparea apei la mai puţin de 7 m. Această caracteristică este un argument important în reabilitarea şi consolidarea acestor suprafeţe irigate. Amplasamentele acestor sisteme este redat în schiţa (planul) amenajării hidroamelioratoare complexe Câmpia Covurului anexată. Diferenţa de cca. 89.000 ha amenajată pentru irigaţii din Câmpia Covurului, nu a fost inclusă pentru reabilitare deoarece nu este considerată amenajare de utilitate publică, având înălţimea de pompare peste 70 m. Prima treaptă de repompare (Vânători) care alimentează această suprafaţă are o înălţime de cca. 94 m la care se adaugă şi alte trepte de staţii de repompare. O caracteristică comună acestor 5 subsisteme, este faptul că toate canalele principale şi de distribuţie nu au fost impermeabilizate, fapt care a contribuit foarte mult la starea precară în care se găsesc în prezent, precum şi a costurilor pe care le generează pentru întreţinere, reparaţii şi acoperirea cheltuielilor necesare pentru pomparea pierderilor de apă.

Sub-sistemul de irigaţii SPA LIESTI:

Debitul pompat de SPA LIESTI este de 3,2 mc/s la un Hp = 7 mca.

Apa din Siret este pompată prin canalele de alimentare CP2 LUNCA şi CD2-1, cu lungimi de 6000 m şi respectiv 1750 m. Canalele de alimentare nu sunt impermeabilizate. Fiecare din ele distribuie apa necesara irigaţiilor prin aspersiune la cate o staţie de punere sub presiune şi din acestea către amenajările interioare din conducte PREMO şi azbociment.

Lucrările necesare pentru reabilitare

Pentru subsistemul SPA LIESTI sunt necesare lucrări de reabilitare a staţiei de alimentare (care la viitura de pe Siret din anul 2005 a fost inundată), iar pentru reducerea pierderilor de apa prin

infiltraţii se propune impermeabilizarea secţunii canalelor CP2 LUNCA şi CD2-1. Construcţiile hidrotehnice de pe traseul canalelor de alimentare (stăvilare, deversoare, podeţe, etc.) trebuie reabilitate, întrucât au suferit degradări importante în timp şi ca urmare a inundaţiilor din anul 2005. Lucrările necesare pentru reabilitare

- canale principale şi de distribuţie în lungime totală de 8,11 km care în prezent sunt neimpermeabilizate;

- 8 construcţii hidrotehnice pe canale (stăvilare, podeţe şi subtraversări);

- staţia de pompare (SPA) dotată cu 4 agregate.

Randamentul actual al subsistemului SPA LIESTI este de 40 % şi prin lucrările propuse se estimează ca va creste la 60 %

Sub-sistemul de irigaţii SPA VAMEŞ

Priza de pe râul Siret şi Staţia de alimentare SPA VAMEŞ pompează apa în canalele de alimentare CP1-LUNCA şi CD1-1. Debitul pompat de SPA VAMEŞ este de 5,44 mc/s.

Canalele CP1 LUNCA şi CD1-1 sunt neimpermeabilizate şi au lungimi de 19.920 m şi respectiv 1930 m. Ele distribuie apa necesara irigaţiilor prin aspersiune staţiilor de punere sub presiune, care o distribuie amenajărilor interioare din conducte PREMO şi azbociment. Sunt 3 staţii de punere sub presiune pe CP 1 LUNCA şi 1 staţie de punere sub presiune pe CD1-1.

Lucrările necesare pentru reabilitarea sub-sistemului Vameş.

Pentru subsistemul Vameş sunt necesare lucrări de reabilitare a staţiei de alimentare SPA VAMES iar pentru reducerea pierderilor de apă prin infiltraţii se propune impermeabilizarea secţiunii canalelor CP1 LUNCA şi CD1-1. Canalele CP1 LUNCA şi CD1-1 au pe traseu construcţii hidrotehnice (stăvilare, deversoare, podeţe, etc.) care de asemenea trebuie reabilitate.

Lucrările necesare pentru reabilitare:

- canale principale şi de distribuţie în lungime totală de 22,03 km care în prezent sunt neimpermeabilizate;

- 28 construcţii hidrotehnice pe canale (stăvilare, podeţe şi subtraversări);

- staţia de pompare de alimentare (SPA Vameş) dotată cu 4 agregate.

Randamentul actual al subsistemului SPA VAMESU este de 40% şi prin lucrările propuse se estimeaza ca va creste la 60 %

Sub-sistemul de irigaţii SPA ŞENDRENI (BARBOŞI)

Staţia de alimentare SPA ŞENDRENI (BARBOSI) asigură prin priza de pe râul Siret şi canalul de alimentare CPA BARBOŞI apa necesară pentru irigare. Debitul pompat SPA Barbosi era de 1,35 mc/s la un Hp = 58 mca.

Canalul CPA Barbosi are o lungime de 3600 m şi nu este impermeabilizat. Din el apa necesara irigaţiei prin aspersiune este distribuita la doua staţii de punere sub presiune ce deservesc fiecare cate un plot amenajat din conducte premo şi azbociment.

Lucrările necesare pentru reabilitarea sub-sistemului Şendreni.

Pentru subsistemul Şendreni sunt necesare lucrări de reabilitare a Statiei de alimentare SPA Barbosi care incepand cu anul 2005, cand a fost inundata a fost scoasa din functiune.

Canalul CPA Barbosi se propune sa se impermeabilizeze pentru reducerea pierderilor prin infiltraţii.

Drept urmare Lucrările necesare pentru reabilitarea subsistemului de irigaţie SPA Barbosi ,

respectiv reconstrucţia staţiei SPA Barbosi şi impermeabilizarea canalului CPA Barbosi sunt :

- un canal principal de 3,6 km;

- o conductă de transport de legătură între SPP1 şi SPP2 în lungime de 3,4 km;

- 2 construcţii hidrotehnice pe canale (stăvilare);

- SPA Barbosi, care este nefuncţională.

Randamentul actual al subsistemului SPA BARBOSI este de 40 % şi prin lucrările propuse se estimeaza ca va creste la 60 %

Sub-sistemul de irigaţii SPA Dunarea

STAŢIA de Pompare de Alimentare SPA DUNAREA preia din fluviul Dunarea, prin priza gravitaţională un debit de 54 mc/s şi pompează apa în Canalul Magistral din Luncă CML. Canalul are o lungime de 19.240 m. Cu apa din CML s-a propus să se irige numai suprafaţa de 5.566 ha amplasată pe prima terasă (suprafaţa care necesita un debit de cca. 3,00 mc/s). Surplusul de debit de 50 mc/s era destinat irigării suprafeţelor situate pe terasele superioare ce necesitau o înălţime de pompare Hp > 90 m (ridicarea la nivelul cerut se realiza prin Staţia de repompare SPR VANATORI).

Din canalul CML se alimentează 6 staţii de punere sub presiune, pentru a se iriga prin aspersiune suprafaţa de 5.566 ha. Amenajările interioare constau din reţea de conducte PREMO şi azbociment prevăzute cu hidranţi.

Distribuţia apei pe canale este asigurata de stăvilarul principal - un stăvilar cu trei deschideri cu batardou şi stavile plane situat pe CAL la km 7+200

Se precizează ca prin canalul CML se realizează şi desecarea şi evacuarea excesului de apa. Evacuarea se face în râul Prut, prin STAŢIA de evacuare SPR Ghimia (amplasată la km. 114+000).

Lucrările necesare pentru reabilitare

- Canalul CML necesita lucrări de reabilitare prin decolmatări, reparaţii sau înlocuirea unor mici zone de pereu de la partea superioara a taluzelor, care s-au degradat şi s-au prăbuşit pe fundul canalului.

Pentru readucerea canalului CML la parametri de funcţionare proiectaţi este nevoie sa se execute lucrări de decolmatare. Sedimentele depuse pe fundul canalului au o grosime medie de 40-50 cm.

- Stăvilarul principal de pe CAL de la km 7+200 trebuie sa fie reabilitat. Este un stăvilar cu trei

deschideri cu batardou şi stavila plana pe fiecare deschidere, pentru care sunt necesare reparaţii la construcţii, completarea cu încă doua stăvilare şi înlocuirea dispozitivelor de acţionare electrica.

- Staţia de Alimentare SPA Dunărea necesită lucrări de reabilitare a doua agregate de pompare ,

care vor asigura debitul necesar pentru irigarea suprafeţei deservite de infrastructura care se reabilitează.

- adaptarea canalului CML în lungime totală de 19,20 km pentru a asigura apa necesară irigării a 5.566 ha;

- o construcţie hidrotehnică (2 stavile);

- asigurarea pompării prin SPA Dunăre a debitului necesar suprafeţei de 5566 ha.

Randamentul actual al subsistemului SPA Dunărea este de 40% şi prin lucrările propuse se estimează că va creste la 55%

Sub-sistemul de irigaţii SPA Prut (Brateşul de Sus)

STAŢIA de Pompare de Alimentare SPA PRUT preia prin priza de pe Râul Prut, un debit de apa 2,38 mc/s pe care îl pompează în canalul CPA

Canalul CPA Prut alimentează prin intermediul canalului CCE2, 4 staţii de punere sub presiune, ce asigură presiunea în patru ploturi amenajate cu conducte PREMO şi azbociment.

În cadrul acestui subsistem sunt necesare lucrări de reabilitare la SPA Prut iar pentru înlăturarea pierderilor de apă se propune impermeabilizarea canalului CPA Prut în lungime de 1,2 km. Canalul CCE2 are rol dublu şi de irigaţie şi de desecare.

Lucrările necesare pentru reabilitare.

-

canale principale şi de distribuţie în lungime totală de 1,2 km;

-

staţia de pompare de alimentare SPA Prut are în dotare 2 electropompe DV6-70/100 kw.

Randamentul actual al subsistemului SPA PRUT este de 40% şi prin lucrările propuse se estimeaza ca va creste la 55%

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –Sistemul de irigatii Câmpia Covurlui

17

Sursele şi debitele de alimentare necesare pentru suprafeţele irigate de infrastructura reabilitată sunt:

1. SURSA DUNARE

Subsistemul de irigaţii SPA Dunărea: va prelua un debit de 4,00 mc/s;

2. SURSA PRUT

Subsistemul de irigaţii SPA PRUT: va prelua un debit de 2,38 mc/s;

3. SURSA SIRET

Subsistemul de irigaţii SPA VAMESU: va prelua un debit de 5,44 mc/s;

Subsistemul de irigaţii SPA LIESTI: va prelua un debit de 3,2 mc/s;

Subsistemul de irigaţii SPA BARBOSI (ŞENDRENI): va prelua un debit de 1,35 mc/s;

Debitul total alimentat din SURSA SIRET este de 10 mc/s.

Sistemul de desecare Condiţiile de microrelief şi cele pedohidrologice au impus executarea în cadrul sistemului Câmpia Covurlui a unei reţele de desecare din canale (in lungime de 743 km )si drenaj închis (de 338,7 km) pe o suprafaţa de 38309 ha. Dintre acestea numai 852 ha sunt desecate prin evacuare gravitaţională, restul desecărilor făcându-se prin cele 15 staţii de pompare de evacuare.

Infrastructura de desecare-evacuare (canale, staţii de pompare) este în funcţiune şi nu este cuprinsă în contractul de reabilitare a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui. Totuşi, în urma vizitelor în teren s-a observat ca în sistemul de desecare trebuie sa realizeze lucrări de întreţinere : de înlăturare a vegetaţiei, decolmatări, unele reparaţii la construcţiile hidrotehnice, etc.).

Monitorizare In prezent nu se realizează monitorizarea sistemului de irigaţii. După reabilitare se va realiza un program complet de monitorizare a factorilor de mediu (aşa cu este prezentat în cap. 6) iar debitele de apa vor fi contorizate pentru a putea aplica un mamagement eficient al sistemului de irigaţii.

Asociaţii OUAI

In întreaga suprafaţa a sistemului de irigaţii Organizaţii OUAI.

Câmpia Covurlui

exista raporturi contractuale cu 20

1.5. Alternativele de reabilitare

Aşa cum s-a menţionat în capitolul precedent se vor prezenta şi analiza alternativele de reabilitare pentru fiecare din cele 5 sisteme de irigaţii independente care fac parte din amenajarea hidroameliorativă complexă Câmpia Covurului.

SISTEMUL DE IRIGAŢII LIEŞTI

A. Reabilitarea infrastructurii de transport a apei a fost analizată în trei alternative şi anume:

Alternativa 1 – denumită „AS BUILD” în care se prevăd următoarele lucrări de reabilitare:

- refacerea secţiunii canalelor conform soluţiei iniţiale prin lucrări de terasamente – fără căptuşeală;

- aducerea construcţiilor hidrotehnice la condiţiile în care au fost executate iniţial (structurile de beton şi confecţiile metalice aferente). Dezavantajele pe care le prezintă această opţiune sunt:

- menţinerea pierderilor de apă la nivelul actual (2 800 mii m³ anual) cu toate efectele pe care acestea le au asupra costului apei livrate utilizatorilor şi asupra protecţiei mediului;

- costuri ridicate pentru întreţinerea canalelor şi durata de viaţă redusă.

Alternativa 2 – denumită „AS BUILD – îmbunătăţit”, în care faţă de Alternativa 1 sunt prevăzute lucrările necesare impermeabilizării canalelor pe toată lungimea cu dale din beton armat de 2,5x1,0x0,08 m. Suprafaţa totală ce urmează a fi căptuşită este de cca. 43.900 mp.

Valoarea totală a lucrărilor în această opţiune este estimată la 8191,2 mii LEI. Faţă de Alternativa 1, reabilitarea în Alternativa 2 prezintă următoarele avantaje:

- reduce pierderile de apă pe canale cu cca. 230 mii m³ anual cu toate efectele economice şi tehnice ce derivă din această reducere faţă de Alternativa 1;

- reduce costurile de întreţinere şi prelungeşte durata de viaţă a canalelor.

Alternativa 3 – prevede introducerea de conducte cu scurgere liberă din PAFSIN în locul canalelor cu secţiune deschisă. Toate canalele în lungime de 8,1 km care în Alternativa 1 sunt neimpermeabilizate, iar în Alternativa 2 s-au prevăzut să fie impermeabilizate cu dale de beton, s-a propus să fie înlocuite cu conducte din PAFSIN cu diametrul de 1000 mm şi 1200 mm şi crearea a 3 bazine de stocare care să asigure corecta funcţionare din punct de vedere hidraulic a celor 3 staţii de pompare de punere sub presiune. Valoarea totală estimată a lucrărilor propuse este de 10,425,4 mii LEI – (cu 4.234,2 mii LEI ,51%, mai mult decât valoarea din Alternativa 2). Lucrările propuse în Alternativa 3, prezintă avantajul că reduc pierderile de apă prin infiltraţii la numai 97 mii m³ anual. De asemenea, se reduc substanţial cheltuielile de întreţinere şi exploatare, iar durata de serviciu poate ajunge la peste 30 de ani.

B. Reabilitarea staţiei de pompare de alimentare SPA Lieşti

Debitul pentru care a fost dimensionată staţia de pompare a fost 3,8 mc/s cu H = 7 mCA. Staţia este echipată cu 4 buc electropmpe DV5-47/110 kW de producţie românească.

Pentru reabilitarea acestei staţii au fost analizate două alternative pe care le prezentăm în continuare. Alternativa 1 – Reabilitarea „AS BUILD”

Pentru aducerea staţiei de pompare cât mai aproape de parametrii iniţiali s-au propus următoarele lucrări de reabilitare.

a. Repararea şi modernizarea celor patru pompe tip DV5-47 existente, prin repararea sau înlocuirea majorităţii subansamblelor principale cu unele de calitate mai bună, modernizate de producător (rotor, stator, arbore, inele labirint, etc.);

b. Reabilitarea motoarelor electrice, prin demontarea de pe amplasament şi trimiterea lor la fabrica producătoare sau un alt atelier de specialitate pentru verificarea bobinajelor, izolaţiilor şi testarea lor pe stand.

c. Revizuirea, repararea şi înlocuirea părţilor deteriorate din instalaţiile electrice de forţă şi auxiliare dintre postul de transformare şi consumator;

d. Completarea clădirii staţiei de pompare, astfel încât agregatele să funcţioneze în spaţii închise, dotarea cu instalaţii de ridicare şi manevră şi repararea construcţiei staţiei electrice;

e. Reabilitarea bazinelor de aspiraţie şi refulare şi înlocuirea conductelor de aspiraţie şi refulare;

f. Repararea tuturor instalaţiilor auxiliare prin înlocuirea cu subansamble noi şi instalarea aparaturii necesare pentru măsurarea debitelor şi funcţionarea staţiei în regim automatizat.

Valoarea totală estimată pentru reabilitarea staţiei de pompare în această opţiune este de 1.801,1 mii LEI. Randamentul agregatelor de pompare după reabilitare va ajunge la 70% faţă de 42% estimat în prezent. Consumul de energie electrică estimat pentru 1000 mc de apă pompată va fi de cca. 42 kWh. Durata de viaţă a echipamentelor după reabilitare este estimată la 8 – 10 ani, iar costurile cu întreţinerea şi reparaţiile curente se reduc cu minimum 20% faţă de situaţia actuală. Alternativa 2 – Înlocuirea agregatelor de pompare vechi cu agregate de pompare noi. Pentru reabilitarea staţiei de pompare în această opţiune sunt necesare următoarele grupe de lucrări:

a. Înlocuirea actualelor patru agregate de pompare DV5-47/110 kW cu 590 rpm, cu 3 bucăţi agregate de pompare submersibile care au parametrii superiori, respectiv 700 rpm, Q = 1,2 m 3 /s şi H = 8 mca, cu aceiaşi putere a motorului de 110 kW care pot asigura un debit total instalat de 3,6 mc/s care poate asigura necesarul pentru suprafaţa totală de 5200 ha;

b. Înlocuirea şi adaptarea instalaţiei electrice de forţă şi auxiliare pentru cele 3 electropompe;

c. Completarea şi reabilitarea construcţiilor pentru staţia de pompare şi a staţiei electrice ca şi în Alternativa 1;

d. Reabilitarea bazinelor de aspiraţie şi refulare şi înlocuirea conductelor de aspiraţie şi refulare.

e. Reabilitarea şi adaptarea tuturor instalaţiilor şi echipamentelor auxiliare şi înlocuirea acestora unde este cazul şi montarea dispozitivelor necesare pentru măsurarea debitelor pe fiecare agregat precum şi funcţionarea în regim automatizat a staţiei de pompare. Valoarea totală estimată pentru reabilitarea staţiei de pompare în această opţiune este de 2.010,0 mii LEI faţă de 1801 mii LEI estimaţi pentru Alternativa 1. Avantajele Alternativei 2:

- randamentul electropompelor este 81%

- durata de funcţionare a echipamentelor 12 – 15 ani;

- consumul de energie electrică 31 kwh/1000 mc;

- costurile de întreţinere şi reparaţii se reduc cu cca. 25%.

SISTEMUL DE IRIGAŢII VAMEŞ Coloana vertebrală a sistemului o constituie canalul principal, denumit CP1 Luncă cu o lungime de 20,1 km şi CD2-1 în lungime de 1,93 km, care sunt executate în semirambleu neimpermeabilizate şi puternic colmatate. Starea actuală a canalului şi a celor 28 construcţii hidrotehnice este necorespunzătoare. Aceste canale împreună cu CH aferente necesită lucrări importante de reabilitare care se vor analiza în 3 alternative. Alimentarea cu apă a sistemului de irigaţie se realizează printr-o staţie de pompare fixă amplasată la km 548 pe Siret compusă din 4 agregate principale DV5-47, acţionate de motoare electrice. Atât echipamentele principale şi auxiliare cât şi construcţiile au nevoie de lucrări importante de reabilitare care sunt menţionate în mod detailat, pe obiecte, în cele două alternative prezentate mai jos.

A. Reabilitarea reţelei de canale şi construcţii hidrotehnice

În acestă amenajare (subsistem) s-au analizat pentru canale şi construcţii 3 alternative şi anume:

Alternativa 1 – denumită „AS BUILD” prin care se urmăreşte aşa cum se prevede şi în contract, aducerea lucrărilor în condiţii de funcţionare similare cu cele de la punerea în funcţiune. Principalele lucrări de reabilitare prevăzute în această opţiune sunt:

- refacerea secţiunii canalelor la caracteristicile iniţiale, prin lucrări de terasamente fără lucrări de impermeabilizare;

- repararea şi completarea tuturor componentelor construcţiilor hidrotehnice astfel încât acestea să poată funcţiona la parametrii iniţiali. Valoarea totală a costurilor estimate pentru reabilitarea canalelor în această opţiune este de 2.291,04 mii LEI.

Se precizează că reabilitarea în această Alternativa nu corespunde cerinţelor tehnico-economice actuale, care de altfel sunt menţionate şi în termenii de referinţă ai contratului. Pierderile de apă (cca. 10 600 mii m³ anual) şi costurile ce se vor înregistra pentru apa livrată utilizatorilor vor fi ridicate. Alternativa 2 – „AS-BUILD-ÎMBUNĂTĂŢIT” Această Alternativa diferă de Alternativa 1 „AS BUILD” prin aceea că se prevăd lucrările necesare impermeabilizării canalelor pe toată lungimea lor, cu dale din beton armat cu dimensiunile 2,5x1,0x0,08 m. Suprafaţa totală ce urmează a fi dalată este de cca. 164.000 mp. Valoarea totală a lucrărilor în această Alternativa este de cca. 26.000 mii LEI. Faţă de Alternativa 1, reabilitarea prin lucrările prevăzute în Alternativa 2 se creează următoarele avantaje:

- pierderile de apă pe reţea se reduc la cca. 880 mii m³ anual din volumul de apă vehiculat cu toate efectele favorabile din punct de vedere tehnic şi economic pe care le aduc;

- se diminuează costurile de întreţinere şi reparaţii, prelungindu-se în acelaşi timp durata de viaţă a canalelor. Alternativa 3 – Introducerea de conductă cu scurgere liberă, în locul canalelor cu secţiune deschisă. În această opţiune se prevede ca ambele canale cu o lungime totală de cca. 22 km, care în Alternativa 1 sunt neimpermeabilizate, iar în Alternativa 2, căptuşite cu dale de beton, să fie înlocuite cu conducte din PAFSIN cu scurgere liberă, dimensionate telescopic cu diametre cuprinse între 2400 mm şi 1000 mm. Această soluţie impune şi realizarea a patru bazine de compensare pentru cele 4 staţii de punere sub presiune. Valoarea totală estimată pentru lucrările prevăzute în această