GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Planul de Management al Mediului şi Instrucţiunile de Mediu

pentru
Proiectul Restructurării Fermelor Agricole

Introducere

România pregăteşte un Proiect pentru Restructurarea Fermelor

Agricole (PRA) în vederea restructurării agricole pe baza condiţiilor de
piaţă, prin sporirea capacităţii fermierilor, a membrilor familiilor
acestora şi a lucrătorilor din cadrul fermelor de a-şi administra bunurile
şi veniturile. S-a iniţiat procedura unui Împrumut de Investiţii Specific
pentru finanţarea acestui proiect. Costul total al proiectului este
estimat la 53,2 milioane EUR, cu o finanţare din partea Băncii Mondiale
de aproximativ 50 milioane EUR.

Obiectivul Cadrului de Management al Mediului (CMM) pentru Proiectul

pentru Restructurarea Fermelor Agricole constă în crearea condiţiilor
ca proiectul propus să fie adecvat şi durabil pentru structura de mediu,
ca acţiunile din cadrul proiectului să fie în conformitate cu legislaţia
română şi politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale.

Proiectul este încadrat în Categoria de Mediu B (nivel scăzut) în

conformitate cu politicile operaţionale ale Băncii Mondiale. În cadrul
proiectului, clădirile/structurile vor fi renovate sau construite; toate
activităţile din cadrul proiectului ce privesc lucrări de
renovare/construcţie vor fi verificate pentru a fi conforme cu politica
BM (OP 4.01) şi cu procedurile pentru evaluarea mediului. Se aşteaptă
ca proiectul să aibă un impact minor asupra mediului, care poate fi
gestionat pe durata implementării proiectului.

CMM a fost pregătit în vederea integrării aspectelor de mediu în

proiectarea şi implementarea proiectului propus, în special în ce
priveşte construcţia şi renovarea clădirilor ce vor fi realizate pe durata
implementării.

Obiectivele şi componentele proiectului

1
Obiectivul proiectului constă în facilitarea restructurării agricole pe
baza condiţiilor de piaţă, prin sporirea capacităţii fermierilor, a
membrilor familiilor acestora şi a lucrătorilor din cadrul fermelor de a-şi
administra bunurile şi veniturile. Principalii beneficiari ai unei
restructurări eficiente a sectorului agricol vor fi fermierii mijlocii şi mici,
cu potenţial de a activa pe piaţă şi de a deveni comercianţi. Proiectul a
fost structurat astfel încât să aibă rol de catalizator în îmbunătăţirea
absorbţiei fondurilor UE; finanţează activităţi care nu sunt finanţate de
către UE. Proiectul nu este o operaţiune destinată populaţiei sărace,
dar având în vedere riscul de sărăcie înalt al fermierilor din România,
pe termen lung se aşteaptă o îmbunătăţire a nivelului de trai în zonele
vizate prin proiect.

Proiectul are trei componente

Componenta 1 (Administrarea Teritoriului) va sprijini Guvernul

României (GR) în finalizarea înregistrării titlurilor de proprietate asupra
imobilelor în zonele rurale, pentru sporirea securităţii drepturilor de
proprietate asupra imobilelor şi reducerea costurilor de tranzacţionare
pe piaţa rurală a terenurilor. În mod specific, proiectul va sprijini
finalizarea procesului de stabilire şi înregistrare a drepturilor de
proprietate asupra imobilelor restituite în zonele rurale. Obiectivul
componentei constă în sporirea securităţii drepturilor de proprietate şi
asigurarea funcţionării pieţei terenurilor. Activităţile acestei
componente includ:
1. înregistrarea sistematică şi – unde este cazul –stabilirea marii
majorităţi a proprietăţilor din judeţele şi comunele selectate.
2. standardizarea, integrarea şi automatizarea fluxurilor de lucru
pentru efectuarea atât a înregistrărilor sporadice cât şi a celor
sistematice.
3. consolidarea capacităţii pentru sprijinirea acestor procese.
- construirea a 8 centre regionale de arhivare
- renovarea a 3 oficii locale
- construirea a 15 pilaştri pentru staţiile permanente

Componenta 2 (Servicii de Îndrumare Socio-Economică pentru

Populaţia Agricolă) va sprijini GR în livrarea unor servicii mai bune de
îndrumare care să permită populaţiei agricole să-şi gestioneze mai
bine venitul şi bunurile, contribuind astfel la absorbţia eficientă a
proiectelor naţionale şi a fondurilor UE disponibile. Activităţile includ:
1. consolidarea capacităţii pentru furnizorii de servicii de îndrumare
socio-economică
2. furnizarea de servicii de îndrumare socio-economică către
populaţia agricolă.

2
Componenta 3 (Componenta de Politică, Strategie şi Management) va
sprijini GR în îmbunătăţirea capacităţii proprii de dezvoltare a
strategiilor asociate restructurării sectoriale în condiţiile accederii şi
integrării în UE şi în relaţie cu acţiunile din cadrul componentelor 1 şi 2
şi anume:
1. finalizarea reformei funciare şi actualizarea registrelor cadastrale
ale parcelelor
2. furnizarea de servicii de îndrumare socio-economică fermierilor.
Activităţile ce vor fi finanţate în cadrul acestei componente includ
activităţi de management de proiect, asistenţă tehnică şi analiză
politici.

Măsuri instituţionale şi management de proiect

Implementarea activităţilor pentru proiect vor fi împărţite între

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Componenta de Administrarea Teritoriului va fi implementată de ANCPI
printr-o Unitate de Management al Proiectului (UMP). Agenţia de
implementare a serviciilor de îndrumare socio-economică către
populaţia agricolă va fi MAPDR, printr-o echipă stabilită pentru
implementarea proiectului. Responsabilitatea pentru implementarea
componentei de politici, strategie şi management va fi împărţită între
cele două agenţii de implementare iar activităţile ANCPI vor fi
coordonate cu cele ale MAPDR. Un Comitet Director pentru Proiect
(CDP) va oferi îndrumare privind politica generală şi operaţională
pentru proiect, pentru crearea condiţiilor ca activităţile pentru proiect
să fie conform cu politicile şi strategiile naţionale.

Reglementările române de mediu

Secţiunea de faţă descrie pe scurt reglementările de mediu şi

standardele existente relevante pentru proiect şi face referire la
instituţiile regionale şi naţionale responsabile cu eliberarea de
autorizaţii şi certificate şi cu asigurarea respectării standardelor de
mediu (Anexa 1).

Legea protecţiei mediului (LPM) nr. 137/1995, alte legi organice sau
importante pentru diferite domenii, convenţii internaţionale şi tratate
semnate şi ratificate de România, diferite decizii guvernamentale sau
ordine ministeriale, Strategia naţională pentru mediu şi Planul de
acţiune naţional pentru mediu definesc cadrul legal pentru protecţia
mediului şi activităţile conexe. LPM deleagă autoritatea statului – în
majoritate – autorităţilor centrale de protecţia mediului, adică
Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi agenţiilor afiliate teritoriale
(Agenţia Locală de Protecţie a Mediului – ALPM). Prin LPM, ce

3
abordează standardele UE, sunt stabilite principiile generale ale
politicii de mediu (monitorizare integrată, dezvoltare durabilă,
participarea ONG-urilor şi publică, colaborare internaţională,
reabilitarea zonelor degradate) şi sunt adoptate modalităţi generale
pentru aplicarea acestor principii, precum: armonizarea politicilor de
mediu şi a programelor de dezvoltare, corelarea dintre dezvoltarea
specială şi dezvoltarea mediului, folosirea obligatorie a procedurii de
obţinere a autorizaţiilor de mediu pentru anumite activităţi economice
şi sociale cu impact deosebit asupra mediului, folosirea de stimulente
economice.

Agenţiile (entităţile) ce propun noi proiecte de investiţii trebuie să

solicite certificate de acord pentru mediu. Acestea pot fi acordate doar
în urma unei evaluări atente a impactului asupra mediului, realizată de
experţi acreditaţi şi însoţită de o dezbatere publică. Trebuie subliniate
impactul potenţial, măsurile de remediere şi sistemul de monitorizare
necesar. După iniţierea proiectului, va fi necesară şi o autorizaţie de
mediu. Aceasta poate fi emisă după ce personalul ALPM a verificat
conformitatea cu prevederile acordului de mediu. În lipsa unor astfel
de certificate şi autorizaţii, activitatea propusă nu poate începe legal.
Acordarea atât a certificatului de acord pentru mediu cât şi a
autorizaţiei este precedată de obţinerea altor aprobări (pentru utilităţi
de telecomunicaţii, pentru reţeaua de gaz natural, pentru curent
electric, aprobări de la corpul de pompieri etc.), cea de la regia de
distribuţie a apei fiind cea mai importantă. Agenţia de management
pentru fiecare activitate este obligată să stabilească propriul sistem
intern sau de auto-monitorizare. Parametrii ce vor fi monitorizaţi sunt
stabiliţi conform prevederilor incluse în acordul de mediu şi autorizaţia
de mediu. Datele trebuie înregistrate şi puse la dispoziţia personalului
ALPM. Monitorizarea externă realizată de către ALPM se axează în
principal pe agenţii poluanţi importanţi cunoscuţi, datorită lipsei
echipamentului suficient necesar monitorizării, analizei şi furnizării de
informării.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este obligatorie, pentru

toate activităţile listate în Anexa II la Legea pentru protecţia mediului,
realizarea unui EIM complet pe baza căruia se va emite acordul de
mediu. Reglementările actuale impun ca informaţiile furnizate de
autoritatea ce realizează procesul de EIM să includă măsurile avute în
vedere pentru evitarea, reducerea şi remedierea efectelor contrare
importante.

4
 Nivelele de importanţă ale impactului potenţial al proiectului

Componente Activitate Impact posibil Nivel de

importan
ţă

1. Finalizarea procesului de stabilire Poluarea solului, Mică

Administrarea şi înregistrare a drepturilor de apei şi aerului importan
teritoriului proprietate asupra imobilelor prin construcţii, ţă
deşeuri rezultate
restituite în zonele rurale, sporirea
în urma
securităţii drepturilor de activităţii umane,
proprietate şi asigurarea poluare cu
funcţionării pieţei terenurilor carburanţi, ape
uzate etc.

2. Servicii de Livrarea unor servicii mai bune de Nici unul Fără

Îndrumare îndrumare care să permită impact
Socio- populaţiei agricole să-şi gestioneze
Economică
mai bine venitul şi bunurile,
pentru
Populaţia
contribuind astfel la absorbţia
Agricolă proiectelor naţionale şi prin sprijin
UE, disponibile

3. Măsuri Îmbunătăţirea capacităţii Nici unul Fără

instituţionale şi guvernului de dezvoltare a impact
management strategiilor asociate
de proiect
competitivităţii în condiţiile
accederii şi integrării în UE şi
în relaţie cu acţiunile din
cadrul componentelor 1 şi 2;
sprijin pentru management de
proiecte

Impact potenţial asupra mediului

Nu se aşteaptă ca proiectul să aibă un impact major asupra mediului.

Aspectele ce ţin de mediu sunt avute în vedere în special în relaţie cu
activităţile Componentei 1: Administrarea Teritoriului, ce include
renovarea oficiilor existente ale ANCPI şi construcţia arhivelor pentru
fluidizarea fluxului de lucru automat şi îmbunătăţirea serviciilor livrate.
Locaţia clădirilor ce vor fi renovate sau construite nu se cunoaşte la
acest moment dar va fi stabilită în faza iniţială a implementării
proiectului. Vor fi angajaţi prin contract, pentru a lucra în cadrul

5
proiectului, arhitecţi/ingineri sau companii de proiectare ce vor realiza
schiţe şi proiecte şi vor superviza şi recepţiona lucrările. Celelalte
componente ale proiectului nu au impact asupra mediului (vezi tabelul
de mai sus). Per general, riscul de mediu este scăzut.

Activităţile derulate în cadrul proiectului se vor conforma legislaţiei

române actuale şi principiilor de mediu adecvate. În general,
activităţile de construcţie şi renovare de clădiri nu vor contribui la
degradarea permanentă a mediului fizic şi uman. Impactul negativ
asupra mediului pe termen scurt care se produce inevitabil în timpul
lucrărilor de construcţie sau reabilitare, va fi minimizat printr-o
planificare adecvată şi aplicarea măsurilor preventive şi va fi
compensată prin acţiuni de restaurare după finalizarea lucrărilor civile.
În conformitate cu legislaţia română, nu va fi permisă folosirea
materialelor de construcţie ce dăunează sănătăţii umane (de ex.
azbest). Principalele aspecte de mediu ale procesului de
construcţie/renovare şi ale activităţilor de operare/întreţinere sunt
legate de:
• praful ridicat de pe căile de acces din şantierele de construcţie şi
cel produs de camioanele transportatoare de materiale
• apele uzate de pe şantierele de construcţie/renovare
• deşeurile solide
• folosirea materialelor ce pot dăuna sănătăţii (respectiv vopsele
ce conţin metale grele – plumb, plăci din azbest-ciment, ţevi de
cupru, materiale inflamabile şi toxice etc.)
• activităţi de protecţie a şantierelor
• protecţia bunurilor naturale şi culturale în cadrul locaţiilor
proiectului şi a zonelor învecinate
• restaurarea terenurilor excavate
• zgomotul produs de echipamentele de construcţie
• perturbarea traficului
• contaminarea/poluarea apei şi solului prin lucrări de construcţii,
deşeuri rezultate în urma activităţii umane, carburanţi, deversări,
ape uzate etc.

Analize şi teste de mediu specifice

În cadrul proiectului vor fi pregătite planuri pentru renovare şi

construcţie, individuale şi specifice pentru amplasamentele în cauză,
ulterior stabilirii locaţiilor. Ca parte a CMM, toate activităţile sprijinite
prin proiect pentru construcţie/reabilitare vor fi supuse unor analize şi
teste de mediu specifice locaţiei, în conformitate cu cerinţele legislaţiei
române. În vederea obţinerii aprobării de construcţie, în timpul
procesului EIM, vor fi propuse măsuri compensatorii pentru impactul

6
 asupra mediului. În vederea respectării politicii de salvgardare a
mediului a MB, trebuie analizate următoarele aspecte:
a) problemele actuale de mediu de la faţa locului (eroziunea solului,
contaminarea surselor de apa etc.)
b) potenţialul impact asupra mediului, dacă este cazul, cauzat de
proiect (deşeuri rămase în urma construcţiei, manipularea şi
depozitarea deşeurilor, zgomot şi praf asociate lucrărilor de
construcţie etc.)
c) perturbarea traficului pietonal şi auto şi riscurile pentru siguranţa
publică asociate.

Supervizare

Aspectele de mediu ce includ măsuri compensatorii vor fi supervizate

periodic de personalul UMP stabilit în acest sens. Impactul asupra
mediului în relaţie cu activităţile de construcţie poate fi anticipat, dar
dimensiunea reală va fi stabilită prin EIM, în funcţie de fiecare locaţie în
parte.

Impactul negativ potenţial asupra mediului se aşteaptă să fie unul

localizat sau să poată fi compensat în timpul etapei de implementare.
În plus, există reglementări de mediu în vigoare în România care fac
obligatoriu controlul şi supervizarea lucrărilor de construcţie. Garda de
Mediu va inspecta activităţile în timpul fazelor de construcţie şi
operare. Contractele şi devizele cantitative vor include clauze privind
dispensarea corectă de molozul rezultat în urma lucrărilor de
construcţie şi de materialele toxice ce pot fi folosite. Reglementările
actuale necesită – iar documentele de achiziţii vor specifica acest lucru
– că nu vor putea fi folosite materiale ce dăunează mediului. În timpul
selecţiei de oferte, contractanţii implicaţi în lucrări civile vor trebui să
prezinte instrucţiuni de managementul mediului.

PMM prezentat în continuare identifică impactul de mediu şi măsurile

de compensare propuse pentru principalele tipuri de activităţi
prevăzute de realizarea de lucrări de construcţie:

Faza Compon Impact Măsuri de compensare Costu Responsabilit

enta de ri ate
mediu instituţională
Construcţi Poluare Praf în timpul Controlul prafului cu ajutorul Contractanţii1
e atmosferi construcţiei. apei sau prin alte mijloace,
că Perturbarea pentru limitarea acţiunii
activităţii prafului, dacă acesta devine o
comunităţii prin problema
accesul
vehiculelor pe

1
Supervizarea se va face de personalul numit de ANCPI.

7
 şantier
Zgomot Nivel ridicat de Bună gestionare a traficului. Contractanţii
zgomot datorat Programul lucrărilor de
lucrărilor de construcţie va fi limitat la
construcţie şi numite ore.
accesului auto de Folosirea echipamentelor de
mare trafic în lucru cu nivel scăzut de
zonă zgomot.
Sol Posibilă Protecţia suprafeţei solului în Contractanţii
contaminare timpul construcţiei; controlul
datorată şi curăţarea zilnică a
materialelor şantierului; asigurarea de
depozitate sau servicii adecvate de
substanţelor salubrizare
deversate în faza
de construcţie
Apă Contaminare prin Atenţia specială acordată Contractanţii
deversări de deversării şi dispensării
materiale toxice corecte de carburanţi şi alte
materiale toxice.
Reabilitarea punctelor
sanitare adecvate,
dispensarea corectă de apele
uzate; reabilitare sistem de
canalizare
Diversitat Potenţial afectată În cazul tăierii unui copac, Contractanţii
e de lucrări (copaci trebuie obţinută aprobarea
biologice protejaţi, alte specială a primăriei
forme biologice)
Peisaj Potenţială Exteriorul clădirilor renovate Contractanţii
local perturbare a va păstra aspectul clădirilor
esteticii clădirilor din jur, în special cadrul
componentei localizate în
zone rezidenţiale sau
protejate d.p.d.v. arhitectonic
Gestionar Dispensarea de Un program de gestionare Contractanţii
e deşeuri deşeuri rezultate deşeuri va fi propus ca
din lucrări de măsură destinată conformării
construcţie şi la programul ataşat aprobării
demolare se va de mediu.
face în mod O atenţie specială va fi
adecvat şi vor fi acordată contractelor ce vor fi
contractate încheiate cu furnizorii de
servicii de servicii sanitare în zonele
preluare a acestor unde
tipuri de deşeuri. Este implementată
Măsuri speciale de componenta proiectului; şi
compensare contractelor ce vor fi încheiate
pentru vopsele şi cu companiile autorizate
orice alte pentru ridicarea şi reciclarea
materiale folosite materialelor inclusiv
în construcţie, var, echipamente electrice şi
ciment şi nisip, electronice.
PVC, beton, sticlă,
materiale de tip

8
 ceramică-
electrice, cabluri
de cupru izolate
cu material textil,
fontă, ţevi
sanitare, ţevi de
apă galvanizate
etc.
Sănătate Posibilitatea de Programe locale de protecţia Contractanţii
şi accidentare, în şi medicina muncii, în
siguranţă cazul în care conformitate cu legislaţia
amplasamentele română, şi cu reglementările
nu sunt protejate privind siguranţa civilă şi
împotriva prevenirea incendiilor.
accesului public. Sisteme special proiectate
Posibilitatea de pentru
accidentare manipularea/dispensarea de
stradală, deşeurile toxice.
implicând vehicule Semnalizarea zonelor de
de transport. lucru.
Riscul dat de
dispensarea de
molozul rezultat în
urma lucrărilor de
construcţie.
Accidente în
manipularea
materialelor din
azbest.
Operare PMM Acesta va duce la CMM general este prezentat în ANCPI
îmbunătăţirea şi documentul de faţă şi va fi
dezvoltarea analizat şi revizuit conform
ulterioară a necesităţilor, pe durata
sistemului de proiectului.
management al
mediului.
Va naşte o
atitudine adecvată
faţă de mediu, a
personalului.

9
 ANEXA 1

Legea/reglementarea specifică Autoritatea responsabilă

Cadrul de reglementare
specific protecţiei mediului
Legea protecţiei mediului nr. Autorităţi centrale pentru protecţia
137/1995 mediului
Legea prezervării patrimoniului MCC, autorităţi locale
istoric nr. 422/2001
Ordonanţa de Guvern nr. MAPDR, MS, MEC, MA, MAI,
78/2000 privind regimul MMSSF, MTCT
deşeurilor
Legea nr. 426/2001 pentru MAPDR, MS, MEC, MA, MAI,
aprobarea OG nr. 78/2000 MMSSF, MTCT
Decizia nr. 124/2003 privind Autorităţi locale pentru protecţia
prevenirea, reducerea şi controlul mediului
poluării mediului cu azbest
Cadrul de reglementare
general pentru
construcţii/lucrări de execuţie
Codul proiectului aseismic MTCT
P100/1992; completarea şi
modificarea capitolelor 11 şi 12
din 1966 – prevedere referitoare la
ridicarea clădirilor existente
pentru evaluare nivelului de
protecţie
Legea privind calitatea proiectării Inspectoratul de Stat pentru
şi execuţiei lucrărilor de Construcţii
construcţie nr. 10/1995
Legea privind modificarea şi Inspectoratul de Stat pentru
completarea Legii nr. 50/1991 Construcţii,
privind autorizarea lucrărilor Autorităţi locale
(acordarea de autorizaţii şi
certificate) nr. 401/2003.

MCC – Ministerul Culturii şi Cultelor

MAPDR – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
MS – Ministerul Sănătăţii
MEC – Ministerul Economiei şi Comerţului
MA – Ministerul Apărării
MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor
MMSSF – Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
MTCT – Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

10