P. 1
27467_plam Tulcea2008 Revizuit Final

27467_plam Tulcea2008 Revizuit Final

|Views: 147|Likes:
Published by Mirona Petre

More info:

Published by: Mirona Petre on Jul 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/06/2014

pdf

text

original

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU

JUDE UL TULCEA

2008

1

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

CUPRINS
CAPITOLUL I ± INTRODUCERE ÎN NO IUNEA DE PLAM 1.1. Ce este un PLAM? 1.2. Scopul unui PLAM 1.3. Cadrul legislativ în domeniul Protec iei Mediului 1.4. Istoricul PLAM pentru jude ul Tulcea 1.5. Revizuire CAPITOLUL II ± STAREA INITIALA A JUDE ULUI TULCEA 2.1. Caracteristici geografice, geologice i demografice 2.2. Resurse naturale ale judetului Ttulcea 2.3. Activit i economice principale 2.4. Infrastructura CAPITOLUL III ± STAREA CALIT 2005-2007 3.1. Calitatea aerului 3.2. Calitatea apelor 3.3. Calitatea solului 3.4. Situa ia radioactivit ii mediului 3.5. Calitatea habitatelor naturale, a flor ei i faunei s lbatice . Arii protejate 3.6. Biosecuritatea 3.7. Calitatea p durilor 3.8. Mediul urban 3.9. Deseurile CAPITOLUL IV ± PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA 4.1. Metodologia utilizata in evaluarea problemelor de mediu. 4.2. Identificarea, descriereal, analizarea mediu CAPITOLUL V ± AC IUNI STRATEGICE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI ÎNCONJUR TOR ÎN JUDE UL TULCEA 5.1. Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor de mediu i evaluarea problemelor/aspectelor de II MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA IN PERIOADA

2

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

5.2 Recomand ri cadru pentru protejarea componentelor de mediu 5.3 Identificarea actiunilor prioritare 5.4. Matricile Plan de Actiune CAPITOLUL VI ± ADOPTAREA SI INSTITUTIONALIZAREA PLAM-ULUI CAPITOLUL VII ± PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACTIUNILOR

CAPITOLUL VIII ± MONITORIZAREA I EVALUAREA REZULTATELOR

3

Elve ia i a fost concretizat prin conven ia cunoscut sub numele Programul de Ac iune pentru Mediu pentru Europa Central i de Est . în special a celor oferite de Uniune a European . Acest document cadru constituie "o baz pentru ac iunea guvernelor i administra iilor locale. acordarea unei priorit i sporite poluan ilor care d uneaz s n t ii popula iei. Fiecare proiect propus pentru a fi finan at de c tre programele de asisten financiar ale Uniunii Europene trebuie nu doar s fac parte dintr-un plan. PLAM-ul poate de asemenea servi ca argument adi ional în ob inerea de resurse financiare. Pentru a atinge acest scop trebuie luate în considerare urm toarele principii i strategii: principiul precau iei în luarea deciziei. reconstruc ia ecologic a zonelor degradate. principiul retinerii poluantilor la sursa. Ce este un PLAM? Un Plan Local de Ac iune pentru Mediu (PLAM) sau LEAP . principiul Äpoluatorul pl te te. Scopul unui PLAM Scopul planific rii locale este de a d ezvolta un plan cuprinz tor de ac iuni concrete pentru îmbun t irea calit ii mediului. s evalueze i s stabileasc priorit i de ac iune. mediu i lung necesar solu ion rii problemelor de mediu locale. PLAM-urile elaborate în Europa Central i de Est au avut. urm toarele obiective: s îmbun t easc condi iile de mediu. institu iilor financiare i a investitorilor priva i în regiune" (paragraf 6 . regional i na ional. s identifice. 4 . trebuie luate în considerare toate standardele i reglement rile de mediu na ionale relevante precum i programul de adoptare a Acquis -ului Comunitar. in general.2. 1. informarea si participarea publicului la luarea deciziilor. a Comisiei Comunit ilor Europene i a organiza iilor interna ionale. strategiile i alte documente le gislative specifice. precum si accesul la justitie in problemele de mediu.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA CAPITOLUL I ± INTRODUCERE ÎN NO IUNEA DE PLAM 1. Aceast strategie de abordare planificat a problemelor de mediu a fost stabilit în cadrul Conferin ei Ministeriale ³Un mediu pentru Europa´ desf urat în 1993 la Lucerna. De asemenea. Obiectivul general al PNAM este de a îmbun t i calitatea mediului în România . principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale. principiul prevenirii riscurilor ecologice.1. în elaborarea sa. utilizarea durabila a resurselor naturale. dar totodat trebuie s aib la baz un larg consens al publicului din zona c reia i se adreseaz . pe cât posibil cu resursele disponibile. prin abordare a principiilor dezvolt rii durabile i în deplin concordan cu planurile. principiul conserv rii biodiversit ii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. existente la nivel local. s promoveze con tientizarea publicului. Un PLAM trebuie sa fie în deplin concordan cu Planul Na ional de Ac iune pentru Protec ia Mediului (PNAPM) iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia trebuie s se reg seasc în Strategia Protec iei Mediului în România.Declara ia Ministerial 30 aprilie 1993).Local Environmental Action Plan reprezint strategia pe termen scurt.

PLAM este unic datorit circumstan elor particulare date de condi iile de mediu ale fiec rui jude . ordine ale diverselor ministere etc. luând în considerare atât obligativitatea adoptarii acquis -ului comunitar. care reprezint elementul de îndrumare strategica a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei. Principalele aspecte abordate prin realizarea unui PLAM sunt resursele limitate disponibile pentru solu ionarea tuturor problemelor de medi u i dreptul publicului de a avea acces la informa ia de mediu i de a participa la procesul de luare a deciziei de mediu.). care s permit comunit ii locale s evalueze reu ita programului. respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului. Primul pas în elaborarea acestui document îl constituie stabilirea metodologiei. Se continu cu stabilirea si ierarhizarea problemelor inând cont de impactul acestora în raport cu s n tatea popula iei.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA s înt reasc capacitatea atât a autorit ii locale cât i a ONG pentru a coordona i realiza programe de mediu.  Indicatorii de mediu. iar pentru a îndeplini aceste cerin e. implementabil rezultatele s fie m surabile. Stabilirea obiectivelor.3. a obiectivelor si intelor PLAM. transpunerea obiectivelor dezvoltarii durabile a implicat un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pâna în prezent si de stabilire a unui calendar legislativ. pentru fiecare problema de mediu se stabilesc :  Scopul pentru mediu. s-au avut în vedere angajamentele asumate prin 5 .  intele pentru mediu. s cuprind obiective bine definite cu indicatori m surabili. hotarâri de guvern. care implic stabilirea scopurilor. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI Pentru România. s promoveze parteneriatul între actorii implica i în procesul decizional de mediu. posibilitatile financiare ale României. 1. Pe baza celor stabilite se identific ac iuni posibile pentru atingerea acestora. s cuprind activit i pentru care sunt alocate resurse corespunz toare sau activit i noi pentru care pot fi g site fonduri suplimentare reale. reprezentând cuantificarea a ceea ce se dore te a se realiza intr -un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului. In vederea elabor rii Planului Local de Ac iune pentru Mediu. Cadrul legislativ în domeniul protectiei mediului a fost asigurat prin transpunerea directivelor Uniunii Europene într-o serie de acte normative (legi. sunt angajamentele m surabile care trebuiesc atinse intr -un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit. s respecte cerin ele legislative na ionale de elaborare PAM. În acest sens. indicatorilor. a mediului dar si de costurile pe care le implic . programul trebuie: i s implice to i cet enii comunit ii locale pentru a fi siguri c problemele abord ate în plan sunt importante pentru ace tia. astfel încât la revizuirea PLAM-ului se va putea ob ine o evaluare a programului de aplicare a Acquis -ului Comunitar la nivel local. care sunt elementele de referin pentru cuantificarea si evaluarea rezultatelor ac iunilor. dar si a indicatorilor de mediu care trebuie lua i in considerare pentru stabilirea ac iunilor. ac iunilor i a termenelor pentru atingerea acestora trebuie s in seama de obliga iile ce revin României în vederea conform rii cu cerin ele Uniunii Europene în domeniul protec iei mediului. Cerin ele principale ale unui PLAM sunt ca acesta s fie realist. cât si necesitatea restabilirii unor coordonate între perspectivele cresterii economice si calitatea vietii.  Obiectivele pentru mediu.

04. De asemenea. în conditiile actuale.03.4. stabileste principalele directii de actiune în domeniul protectiei mediului. 6 . conceptiile. stabilirea celor mai adecvate strategii de rezolvare a problemelor prioritare i pentru evaluarea eficientei solu iilor. Acest proces s-a realizat prin urmatoarele ac iuni: asimilarea prevederilor PLAM de c tre factorii decizionali locali ± Administra ia public jude ean i local transmiterea c tre toate institu iile responsabile pentru implementare a documentului PLAM i preluarea de c tre ace tia a responsabilit ilor de implementare includerea în programele proprii de dezvoltare a ac iunilor care vor trebui implementate constientizarea publicului cu privire la problemele de mediu prin prezentarea în presa local a problematicii PLAM i crearea cadrului pentru implicarea publicului în luarea deciziilor Monitorizarea i evaluarea rezultatelor implementarii PLAM pentru jude ul Tulcea s -a desfa urat pe întreaga perioad de implementare a ac iunilor . încercând a satisface exigentele si criteriile Uniunii Europene. Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea ofer o list exhaust iv a celor mai importante probleme de mediu cu care se confrunt jude ul.4. Prin aprobarea acestuia prin Ordinul Prefectului Jude ului Tulcea nr. Istoricul PLAM pentru jude ul T ulcea În cursul lunii martie 2005. i 40 au fost preconizate a se realiza in perioada 2009-2019. relatiile si structurile institutionale. prin care România a acceptat acquis-ul comunitar. 1. problema cheie în ceea ce priveste protectia mediului. Alinierea standardelor nationale la cele europene pune prob leme mai ales în ceea ce priveste metodele. Dintre acestea 232 au avut ca termen de realizare perioada 2005-2008.2005.2005 Forma final a documentului PLAM pentru jude ul Tulcea a fost distribuit pe suport magnetic i suport hârtie tuturor institu iilor cu responsabilit i în protec ia mediului din jude .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana . Evaluarea problemelor de mediu se bazeaz pe date i informa ii concrete i reprezint un document esen ial pentru cunoa terea st rii actuale a mediului în jude ul Tulcea. aprobata prin Legea nr. Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea ofer un ansamblu de elemente fundamentale de referin pentru orientarea politicii de medi u a jude ului.Protectia mediului înconjurator. 149/04. împreun cu evalu rile pentru fiecare problem individual . 1. PLAM pentru jude ul Tulcea a fost aprobat de c tre Consiliul Jude ean Tulcea prin Hot rârea nr.2005 s -a realizat institutionalizarea documentului PLAM Tulcea. în conformitate cu planul de implementare stabilit prin documentul PLAM. Conformarea cu standardele europene este. Revizuire PLAM Tulcea a inclus 279 de masuri de îmbun t ire a calitatii mediului în jude ul Tulcea. Î n baza acesteia sunt emise acte normative care reglementeaza problemele de mediu din România si care sunt într -o continua dinamica.Capitolul 22 .10.107 / 14. a cauzelor care au generat probleme de mediu. Implementarea PLAM reprezint punerea în aplicare a ac iu nilor cuprinse în planul de ac iune. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului. APM Tulcea a încheiat activitatea de elaborare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu în jude ul Tulcea prin validarea acestuia de c tre Comitetul de Coordonare al PLAM în cadrul edin ei din data de 17. cu modificarile si completarile ulterioare. 265/2006.

care din motive specifice ( lipsa suportului financiar.Director executiv . De asemenea. oficializarea unui proces în beneficiul comunit ii. este reprezentat modul de rezolvare pe probleme i pe perioade de realizare: Nr.11. Coordonator PLAM  Niculai Gheorghe . pentru revizuirea PLAM au fost luate în considerare modific rile ap rute în starea mediului. angajamentul celor implica i de a face toate eforturile pentru elaborare i implementare. cu implicarea autorit ii în luarea deciziilor. în situa ia economico-social .2008 privind Constituirea Comitetului de Coordonare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu i a Grupului de Lucru Institu ionalizarea PLAM este deosebit de important pentru desf urarea întregului proces. De asemenea au fost anulate 9 actiuni. Solicitare institu ionaliz rii PLAM . 520/13. marcând pe de o parte. agen ilor economici i a organiza iilor neguvernamentale despre inten ia de realizare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu în jude ul Tulcea interesa i a reprezentantului în Comitetul de Coordonare i in Grupul de lucru .Ordinul Prefectului nr. iar pe de alt parte. în tehnologiile de produc ie i de protec ie a mediului. în legisla ia pentru protec ia mediului. schimbarile legislative) nu au putut fi finalizate. Procesul de elaborare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu al jude ului a cuprins mai multe etape : În tiin area institu iilor.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA In cadrul sedintelor Grupului de lucru pentru revizuirea PLAM Tulcea au fost luate deciziile pentru amanarea a 3 8 de actiuni. In tabelul urmator.Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Comitet de Coordonare ETAPE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A PLAM 7 . ac iuni PM 01: PM 02 PM 03 PM 04 PM 05 PM 06 PM 07 PM 08 PM 09 PM 10 PM 11 PM 12 PM 13 Total 49 26 39 27 28 13 15 9 15 13 24 11 10 279 Realizate 29 18 32 13 12 8 9 9 15 9 14 11 5 184 amanate 7 3 1 2 3 5 5 0 0 4 9 0 0 39 Nu sunt de actualitate 1 1 1 permanente Termen>2008 3 1 2 1 9 3 3 11 13 1 1 5 9 7 40 Revizuirea PLAM a fost efectuata pe baza rezultatelor procesului de evaluare a obiectivelor i a ac iunilor in raport cu prevederile PLAM .

D-naTheodora Costea . DL. Dl.Institu ia Prefectului Jude ului Tulcea Mihaela Giorgiana Pintilie . Marin Sultan .1. D-na Maria Zaharia .compartimentul Afaceri Europene .Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Daniela Petroschi .Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Mioara Bolovan .Prim ria Tulcea Cornelia Benea.Direc ia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului Consiliul Judetean Tulcea 4. Autorizare -Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 7. Dorin Tutui . Elena Gafar.ef Serviciu Reglementare.Primaria Greci 23.Direc ia Silvic Tulcea Lucica Dobre ± Direc ia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Tulcea Dr gu a Tincu a ± Garda Na ional de Mediu ± Comisariatul Jude ean Tulcea PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 8 . Viorel Drajgu .ESt Marian imonescu.Primaria Babadag 19. Dl. Nicolae Mocanu. Dr gu a Tincu a.Director Resurse Umane-SC AKER SA 26. Nicolae Topoleanu . Monitorizare Servicii Publice Desconcentrate-Institu ia Prefectului Judetului Tulcea 2.Director AJVPS Tulcea 17. Dl. Dl. Dl. Dl.Consiliul Jude ean Tulcea Dan Chiriac.Centrul Local Tulcea Ä Pandion Haliaetus´               Grup de Lucru: Mirela Ghenu . D-ra Corina Trofim.Primaria Tulcea 5.Viceprimar.Consilier Compartiment Mediu . Dl Niculai Gheorghe .Primaria Isaccea 20. Ing. Dl.Director ±Direc ia Dezvoltare Economic .Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea Margareta Motoc. Dl. Primaria Sulina 21.Institu ia Prefectului Judetului Tulcea 3.Directia Silvica Tulcea 13.ef Birou Gestiunea Resurselor de Ap Sistemul de Gospod rire a Apelor Tulcea 12.ARBDD Tulcea Daniela Perijoc ± Autoritatea de S n tate Public Tulcea Liliana Teodorof . tefan Dobre. Dl. Drago Palaghioi .Director Prevenire i Protec ie -SC FERAL SRL 25.Consiliul Jude ean Tulcea Maria Zaharia . D-ra Lidia Neagu -Inspector Urbanism. Ing.SC AQUASERV SA Tulcea 11. Daniela Petroschi .viceprimar -Primaria Cerna 24.ef laborator Chmie . Stelian B lan .Organiza ia Na ional Cerceta ii României . Sorin Gheorghe Iliev . C t lin Moraru -inspector Birou Urbanism .Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea 6.Director executiv adjunct .C t lin Iord chescu ±Director tehnic . Firsa Ivan. D-na Cornelia Benea .Institutul National de Cercetare si Dezvoltare ÄDelta Dun rii´ Tulcea 10.consilier.viceprimar.Comisariatul Jude ean Tulcea 8. D-na Liliana Teodorof .ef Serviciu Poli ie de Ordine Public -Inspectoratul de Politie al Jude ului Tulcea 15. Ing.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Tulcea 14.viceprimar. D-na Carmen Mitan. D-na Elisabeta Litrin . Dl.Institutul Na ional de Cercetare -Dezvoltare Delta Dunarii Teodora Costea .Primaria Macin 18. Dl. D-ra Maria Giorgiana Ghige -Autoritatea de Sanatate Publica Tulcea 9.Agentia pentru Dezvoltare Regional Sud . Ion Bodorin .Director executiv . D-na Elena Cojoac -Expert Superior. Dl.SC ALUM SA 27.comisar-Garda Na ional de Mediu.Directia Jude ean de Statistica Tulcea 16.Director Tehnologic .Primaria Turcoaia 22.

l tit it i i . geologice.PLA LOCAL DE AC E PE Jude ul TULCEA CAPI II S AREA I I IALà A E 2. ii t t t i ti t t i i . j t l t S Jude TULCEA i mi i Suprafa a ha 849900 2 i Structura administrativ municipii 1 ora e 4 comune 46 sate 133 km 8499. i i i l ' l l S li . i i Popula ia stabil dup domiciliu pe municipii.00 afi e Date em f j l i S P l ti j t l i l ti i. t it t ti i i. . Caracteristici fizice i geografice A ezarea geografic j l i t l l j t t i i i ii t i i il il ii i i i l . l i t t l it i. t t t l .P l l t l l i t t l .iunie 2008 Jude / ediu/l alitate Jude ul Tulcea Mediu Urban Munici iul Tulcea Oras Babadag Ora isaccea Total 249779 122949 91841 10193 5345 Masculin 124005 59908 44495 5100 2702 Feminin 125774 63041 47346 5093 2643 1 2 3 £ ¤   £ ¢¡   R MEDIU LUI ULCEA ti t l t . i t i l ti t t . i t l §¦ ¨ ¥ 9 . ora e. %i t . comune i sexe la 1 ianuarie 2008 Sursa: Breviarul statisti al judetului Tul ea. I j t i t i t j t l B il i l ti.l t i l i t t l .1 Caracteristici georgrafice. l i i it . demografice Cadrul natural.

acest lucru datorându -se în special suprafe ei mari acoperit de ape . de circa 3 ori mai mic decât media pe ar de 91 locuitori/kmp.4 locuitori / ha Relieful 10 ©  . Kog lniceanu Murighiol Nalbant Niculitel Nufaru Ostrov Pardina Peceneaga Sarichioi Sfantu Gheorghe Slava Cercheza Smârdan Somova Stejaru Topolog Turcoaia Vacareni Valea Nucarilor Valea Teilor PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 11043 5304 4527 2307 126830 64097 4783 2430 1618 839 1988 986 965 494 3188 1499 3058 1535 2464 1241 777 460 4062 2061 2487 1276 2190 1103 1312 671 2252 1142 1584 802 3642 1776 5485 2646 1549 798 1521 757 1498 754 1220 614 2133 1089 5785 2909 4948 2434 4573 2337 2809 1439 989 516 2522 1307 3254 1636 3515 1822 2852 1433 4518 2272 2463 1255 2049 1102 616 358 1929 977 7144 3613 865 459 2545 1261 1105 541 4570 2297 1945 1022 4884 2500 3548 1734 2363 1198 3743 1908 1521 794 5739 2220 62733 2353 779 1002 471 1689 1523 1223 317 2001 1211 1087 641 1110 782 1866 2839 751 764 744 606 1044 2876 2514 2236 1369 473 1215 1618 1693 1419 2246 1208 947 258 952 3531 406 1284 564 2273 923 2384 1814 1165 1835 727 Jude ul Tulcea are cea mai mic densitate. de 30.033 % 29.4 locuitori/kmp.4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 Oras Macin Oras Sulina Mediu Rur l Baia Beidaud Bestepe C Rosetti Carcaliu Casimcea Ceamurlia de Jos Ceatalchioi Cerna Chilia Veche Ciucurova Crisan D eni Dorobantu Frecatei Greci Grindu Hamcearca Horia IC Bratianu Izvoarele Jijila Jurilovca Luncavita Mahmudia Maliuc Mihai Bravu M.74 % zona urban din Densitatea suprafata jude ului popula iei în zona urban 9. Jude ul Tulcea ( ha ) 849880 Zona urban ( ha ) 76770 Intravilan 3269.

Gheorghe i Chilia). La gura bra ului Sf.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA O caracteristic important a jude ului o reprezint prezen a unei variet i mari de forme de relief ce îi confer o distinc ie aparte între celelalte jude e ale rii: cele mai vechi forma iuni geologice ale Europei (mun i. alc tuit din roci dure (granit). m rginite pe alocuri de grinduri longitudinale rezultate prin depunerea de sedimente transportate de Dun re  del fl vi -m i im . Cele mai importante grinduri sunt: Chilia. altitudinea putând ajunge la 400m. Grindurile Letea i Caraorman au un relief surprinz tor de variat. împ r it în dou mari diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord i Podi ul Dobrogei de Sud. respectiv depozitele de aluviuni i nisip l sate de apa dulce a fluviului la contactul cu marea. y Dealurile Tulcei. Lunca Dun rii în amonte de Tulcea pân la Cotul Pisicii. podisuri si dealuri. y Podi ul Casimcei. y Podi ul Babadag. suprafa a acesteia fiind de aproximativ 580000 ha.este caracterizat prin grindurile maritime. cu altitudini ce dep esc 400m (vf. Masivul Dobrogei de Nord este alc tuit din mai multe subdiviziuni: y Mun ii M cinului. pân la izobata de 20 m. întrerupte de depresiuni). unde dune prelungi alterneaz cu fâ ii de vegeta ie lemnoas ± a a numitele ha macuri ± sau p duri cu vegeta ie luxuriant  Lunca Dun rii  com lexul lagunar Razim-Sinoe Clima      !    11 . Aceasta cuprinde delta propriu -zis . spre contactul cu Podi ul Dobrogei de Sud. forma iuni de vârst precambrian din lan ul Mun ilor Hercinici. a c rei form se schimb mereu sub ac iunea apelor m rii. y Depresiunea Nalbant. Crasnicol. complexul lagunar Razim ± Sinoe i apele litorale ale M rii Negre. al turi de cele mai noi forma iuni geomorfologice (Delta Dun rii si Complexul Razim ± Sinoie) La est de Lunca Dun rii se g se te Podi u l Dobrogei. Gheorghe se afl Insula Sacalin. cu altitudini m ai reduse (în jurul a 100 -200m). aici se g sesc isturi verzi .este compus din re eaua de canale dintre cele trei bra e (Sulina. ocup partea central a Masivului Dobrogei de Nord. Sf. Caraorman. Letea. Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii este situat la interfa a dintre gurile Dun rii i Marea Neagr . tipoc. în por iunea lor vestic . cu aspecte montane. În rezerva ia Biosferei Delta Dun rii se disting patru diviziuni geomorfologice:  del fl vi l . un masiv hercinic. La v rsarea Dun rii în Marea Neagr s-a format Delta Dun rii. Greci-467m).

ai c ror reprezentan i tipici sunt în principal hidrocarburile. Temperatura aerului este slab diferen iat pe teritoriul jude ului: mediile anuale sunt în jur de 11. în semestrul cald. prin masele de aer din NE cu caracteristici arctic-continental i prin advec ia din SV a aerului mediteranean. nisi purile cuar oase. pentru exploatarea diabazului Pentru nevoile locale mai sunt exploatate multe alte categorii de roci din perimetrele consiliilor locale de pe teritoriul jude ului : Nalbant . cu durata medie anual 30 zile. mediile lunii celei mai calde. cald i umed. Bididia . Cârjelari i Camena . Resurse naturale de materii prime neregenerabile Resursele naturale de materii prime neregenerabile sunt surse generatoare de energie. Resursele naturale au fost i sunt înc exploatate cu tehnologii care au impact semnificativ asupra unor zone ale jude ului i afecteaz imaginea peis agistic .2. Precipita iile atmosferice înregistreaz va lori mai reduse decât în celelalte jude e ale rii. coboar pân la ± 1. Nisipurile din grindurile f luvio-marine au constituit obiect de exploatare. mediile lunii celei mai reci.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Teritoriul jude ului Tulcea apar ine sectorului cu clim continental . La sud de localitatea Rev rsarea s-au deschis noi fronturi de carier .Ciucurova. Ca roci ornamentale se exploateaz calcare grezoase de la Ba chioi. chihlimbarul.Sunt exploatate porfirele din dealul Consul. pietri urile i nisipurile. Calcarele sunt exploatate ca roci de construc ii în carierele Zebil. diatomita. Cantit ile medii anuale sunt mai mici de 400 mm în regiunea Deltei Dun rii i a complexului lacustru Razelm. În perimetrul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii au fost identificate diferite resurse naturale neregenerabile: nisip cuar ifer pentru siderurgie. iar în semestrul rece. Num rul mediu al zilelor de înghe este de 84. Din zona Colinele Niculi el se exploateaz roci bazice. pl cile de gresie.1.Turcoaia . prin predominarea curentilor lenti de aer temperat -oceanic din V. îndeosebi din combustibilii fosili. rezerva ie a 12 "" . din direc ia m rii.2 C. utilizate în lucr ri de construc ie de drumuri i c i ferate . calcare d olomitice de la Mahmudia. Regimul climatic se caracterizeaz în partea continental prin veri fierbin i cu precipita ii slabe i ierni nu prea reci dar în care uneori apar viscole puternice dar i cu frecvente intervale de înc lzire care întrerup continuitatea în timp a stratului de z pad . Malcoci Sud. Iernile se caracterizeaz prin temperaturi nu prea coborâte dar marcate de vânturi puternice. argila. minereuri de metale grele în nisipurile grindurilor litorale.1 C. Rocile de construc ii reprezentate de roci vulcanice de na tur porfiric i granite sunt prelucrate în vederea obtinerii de cribluri i nisip .2 la Sulina i de aproximativ 100 în partea continental a jude ului. urc pân la 23. alc tuite. sarea. Dup declararea Deltei Dun rii. Zona maritim a jude ului este caracterizat prin veri a c ror c ldur este atenuat de briza m rii. etc. calcarul.Trei Fântâni. Stratul de z pad are caracter episodic i grosimi neînsemnate. Resursele subsolului : rocile de constructii i alte substante minerale utile exploatate timp îndelungat sunt departe de a fi epuizate constituind perspective de exploatare interesante.8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei si în procesul tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Gala i. Cerna . Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Gala i.8 C. turb . Alte resurse neregenerabile sunt: c rbunele. 2 2 RESURSELE NATURALE ALE JUDE UlUI TULCEA 2.granitele din zona M cin . Cârjelari i Codru Babadag. reci. cele din grindul Caraorman (nisip cuar os ± 90.Baia. Circula ia general a atmosferei se caracterizeaz . iulie. ianuarie.

Resursele de ap poten iale si tehnic utilizabile de pe teritoriul jude ului Tulcea sunt reprezentate de cele subterane. Casimcei Pod. padurile.2 Resurse naturale regenerabile Sunt diversificate. a fost oprit în anii ¶90 datorit incompatibilit ii acestor activit i cu statutul de rezerva ie. 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire Telita Taita Tabana Topolog Hamangia Ciucurova Slava Valea Tulcei Izvor Lungime 48 km 57 km 9 km L=26 50) 33 24 km 38 14 km km (din Debit mediu Mc/s 0.Babadagului Pod.01 anual Bazin hidrografic M-tii Macinului M-tii Macinului Pod.7 km fara bucla Murighiol Principalele lacuri din jude ul Tulcea sunt lagunele maritime Denumire Razim Sinoe Zmeica Siutghiol Suprafa 41500 17150 5460 1900 ( ha ) iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt Denumire Dranov Lacul Ro u Gorgova Merhei Suprafa 2170 1445 1377 1057 ( ha ) 13 .02 0.01 0. Constanta) BH Litoral -lac Ceamurlia raul Slava lacul Ceamurlia în lac Razelm Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei) bratul Chilia 120 km.2.Casimcei dealurile Tulcei BH Litoral ( Lacul Razelm) BH Litoral ( Lacul Razelm) BH Litoral ( Lacul Razelm) În BH Litoral lac Hazarlac(jud. Toate apele curg toare din jude sunt grefate de viiturile pluviale În jude ul Tulcea apele sunt grupate în dou bazine hidrografice . în prezent. energia eoliana . fauna si flora . având o lungime de circa 276 km. cele mai importante sunt : resursele de apa.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA biosferei.5 0. tributare Dun rii. nu se integreaz în peisajul deltei. Resursa de ap Este cea mai important dintre resurse. Celelalte ape curg toare din jude sunt de importan mic . dar limitate. solul .06 0. insuficient explorate si exploatate si cele de suprafa dominate în mare m sur de prezen a fluviului Dun rea care m rgineste jude ul Tulcea pe latura vestic si nordic . au fost stopate lucr rile de realizare a exploat rii si au fost abandonate instala iile si construc iile neterminate care. Casimcei Pod.Dun re i Litoral. Nisipurile din cordoanele litorale au fost exploatate pentru extragerea unor metale grele. bratul Sulina (fluvio maritim) 63 km bratul Sf Gheorghe 69. Acivitatea de extragere si prelucrare industrial a metalelor grele din nisipurile grindului Chituc.33 0.33 0. care ocup 71% respectiv 29% din suprafa a jude ului. Casimcei Pod. 2. Dintre acestea. pu ine ca num r si cu debit redus sau tributare M rii Negre cu lungimi si debite mai mari. Nr.01 0.

Numai pe por iuni de teren foarte mici. reprezint principalul component al învelisului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0. Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul diferitelor activit i umane.0 si 0. sunt caracteristice. Pentru agricultur (exceptând p sunatul extens iv) este imposibil a fi folosite f r un drenaj artificial si sp larea s rurilor. care const din pajisti halofile de calitate foarte sc zut pentru vite. în cur ile caselor si pe lâng sate. Grosimea acestor soluri variaz între 2. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoas si de un profil de sol slab dezvoltat. roci magmatice i roci sedimentare . Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte sc zut. prin defini ie. Dac nu sunt drenate si cultivate. N si P. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la p sunat. submers . pentru desecare în incintele agricole. Aces te sedimente sunt în marea lor majoritate alc tuite din suspensii minerale aduse de apele Dun rii si cele provenite în urma proceselor chimice si biologice care au loc la nivelul masei de ap si sedimentelor. cartofi. se g sesc în majoritatea terenurilor din Podisul Nord Dobrogean.5 m . Solonceacurile suport un covor vegetal s rac. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale. solurile din zona au un pH în general neutru cuprins intre 6. Sunt folosite în special pentru p suni si planta ii de plop. Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în pri ncipal Luncii Dun rii si grindurilor din partea fluvial (vestic ) a deltei. Prin natura lor.Furtuna Mati a PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 977 652 Resursa de sol Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil i factori de fertilitate fiind în dependen de factorii meteo -climatici.000 ha de zone cu soluri aluviale din Delta Dun rii sunt îndiguite si cultivate. cu stuf risuri. includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. doar o mic parte este folosit la fermele piscicole. acestea au o biodiversitate sc zut . Dar principala cauz a ob inerii de recolte sc zute este lipsa umidit ii din sol Histosolurile constituie principala component nivelului pedologic al RBDD . Psamosolurile si nisipurile. în partea de sud a zonei Chilia. Solonceacurile includ toate tipurile de sol. Soluri b lane . care au limita superioar a orizontului salic în primii 20cm de la suprafa a solului. Gleisolurile. iar din punct de vedere al acidita ii . aceste soluri sunt pu in r spândite. sunt cultivate cu porumb. Limnosolurile . Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate i alterate a diferitelor forma iuni cristaline. histosolurile sunt suport de baz pentru ecosistemele umede: stuf risuri.0 si 3. gleisolurile sunt acoperite. Sunt în principal reprezentate de gr mezi de p mânt sau alte materiale rezultate din s parea de canale. pentru deschiderea unor c i navigab ile (ex. dar. Pe grindurile fluviale acestea se g sesc sub p duri de Salix alba.5 . Principalele tipuri de soluri din jude ul Tulcea sunt: Cernoziomurile. Cu toate c solurile b lane sunt bu ne din punct de vedere fizic.5mrMN. stepelor cu climat continental uscat. decisivi în pedogeneza i de roca mam . din cauza climei uscate f r iriga ii. orz. În Delta Dun rii. p purisuri si rogozuri. 14 . vegeta ia acvatic . Aproximativ 35. În condi iile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gam larg de tipuri de culturi pentru teren uscat. predominant. ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza con inutului relativ redus de materie organic . Suprafe e mari sunt utilizate pentru agricultur în incinte amenajate. care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. sunt singurele soluri zonale din Delta Dun rii.7. În stare natural . produc iile sunt mici si foarte mici. dar câteva dintre ele sau format si pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). secar . sunt asociate cu grindurile si dunele de nisip din delta maritim si din Complexul lagunar Razim-Sinoie. unde se sfârseste câmpia de loess a Chiliei. Salix fragilis si pajisti cu Agrostis stolonifera si Carex sp.

9 90. Suprafe e mici . apa i solul). crt Locul de recoltare Anul R in oase Fag Stejar Alte specii Alte specii Total 15 .1 90. cu legi proprii de dezvoltare. administrate de Direc ia Silvic Tulcea.1 91. energie.3 9.1 1 1 1 1 1. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale. Lor li se datoreaz în cel mai înalt grad stabilitatea i calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul. Func ia economic a fondului forestier al jude ului Tulcea Suprafe e (ha) asigurare geno-fond 44790 exclusiv de protec ie 44790 de produc ie protec ie i exclusiv produc ie de 46283 Masa lemnoas pus în circuitul economic Masa lemnoas pus în circuitul economic în jude ul Tulcea ( UM= mii mc) Nr. mobilier.2 102. fructe de p dure.2 Suprafa a padurilor 92. vânat. Printre alte func ii economice ale p durilor men ion m valorificarea superioar a produselor accesorii ale p durii: plante medicinale. ciuperci comestibile.9 91.3 11.sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor. celuloz ) i lemn pentru înc lzirea locuin elor. informa ie i cele mai mari procese biologice .5 12.8 91.7 Forma de relief principal Dealuri.8 90.2 91 89.3 103.8 104.7 12.8 Alte terenuri 9. cel mai complex i cuprinz tor dintre toate ecosistemele. pe formele de relief este prezentat în tabelul urm tor % din suprafa a împ durit a jude ului 78 22 100 % din suprafa a jude ului 8. în care se desf oar cele mai intense schimburi de substan .1 1.4 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Tulcea.8 91.coline Lunca si Delta Dunarii Total Suprafa a (ha) 71055 20018 91073 Func ia economic principal a p durilor este aceea de a furniza masa lemnoas pentru industrializare (construc ii. r chit . P durile P durea este un ecosistem terestru tridimensional. social i ecologic . uneori amestecate cu materii organice.circa 500 ha .0 Foioase 91.2 103 103 103. SUPRAFA A FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI SI SPECII DE PADURI 2001 2002 2003 2004 2005 2006 UM: Mii hectare Total 102. pepeni si alte culturi de subzisten .P durile au importan economic .9 92.3 10.4 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Caraorman si Mila 23) si canalelor pentru îmbun t irea circula iei apei în p r ile mai izolate ale deltei.2 92 90.7 11 12. editia 2008 specii de paduri 2000 Distribu ia p durilor dup principalele forme de relief Distribu ia p durilor din jude ul Tulcea. Suprafe e mai mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca p sune.8 Rasinoase 1.

Sambucus nigra (Soc). presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil. Hypericum perforatum (Sun toare) ±iarba. În ultimii ani. Specii din flora i fauna s lbatic valorificate economic.2 35. Plantago sp (patlagin )-frunze. fructe i frunze. Pentru evitarea supraexploat rii.3 251. în special pe pia a extern . Tilia tomentosa (Tei argintiu) flori.9 217. Taraxacum officinale ( p p die)-r d cin . precum i a importului acestora .2 40.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA tari P duri proprietate public statului a 2006 2007 0. începand din anul 1997. care transpune legisla ia specific existent la nivelul Uniunii Europene i pe plan international. inapte folosin elor agricole. în principal. capturare i/sau de achizi ie i comercializare pe pia a intern sau la export a plantelor i animalelor din flora i fauna s lbatic . Urtica dioica (urzic )-frunza. Robinia pseudacacia (Salcâm) ±iarba. constituie obiective permanente ale Strategiei protec iei mediului.2 0. Astfel se pun în aplicare prevederile Regulamentul CE nr. Tilia platyphilos (Tei cu frunza mare). TOTAL 2006+2007 Cre terea suprafe ei p durilor pe seama terenurilor degradate.8 1. Efectivele de vânat evaluate în ultimii ani sunt relativ constante. Tilia cordata (Tei pucios) ± flori i frunze.349/2003 privind suspendarea introducerii în Comunitatea European a anumitor specii de faun i flor s lbat ic . Hippophae rhamnoides(C tin ) ± fructe. Aceast stare a fost realizat . Num rul speciilor de animale valorificate economic în jude ul Tulcea este de 36.2 358. Achillea millefolium (Coada oricelului). având multiple utiliz ri în diverse sectoare.3 moi 160. Viscum album (Vâsc). Crataegus monogyna (p ducel) flori.4 16. Gestionarii fondurilor de vân toare au aplicat m suri preventive (campanie de vaccinare antirabic în prim var i toamn ) sau masuri drastice în situa ii de criz ( sistarea sezonului de vân toarea in 2005 din cauza gripei 16 . prin buna gospod rire a fondurilor de vân toare. Equisetum arvense (Coada calului)-iarba. realizarea de perdele forestiere de protec ie în zona terenurilor agricole. a fost reglementat regimul de desf urare a activitatilor de recoltare/capturare i achizitie a plantelor i animalelor din flora i fauna salbatic i a altor bunuri ale patrimoniului natural. neexistând fluctua ii mari de efective la nici una din speciile principale de vânat.1 0. în scopul comerciali zarii pe pia a intern i la export.8 17. Aceste reglement ri au fost îmbun t ite în anul 2001 prin apari ia Ordinului 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activit ilor de recoltare.7 75. Cornus mas (coarne) i Phragmites communis (Stuf). inclusiv ca resurse genetice O mare varietate de specii de flora i faun din România prezint o importan economic i social deosebit .1497/2003 referitor la protec ia speciilor de faun i flor s lbatice prin reglementarea comer ului cu acestea i Regulamentul (CE) nr. între inerea i exploatarea ra ional a p durilor. Dintre speciile de flor ( flora spontan medicinal i aromatic ) pentru care s -a eliberat autoriza ie de mediu în vederea valorific rii economice în anul 200 7 pot fi amintite: Rosa canina (m ce e). fiind foarte solicitate.5 469.4 34. Prunus spinosa (Porumbar) ±fructe.2 198.

AVPS Jderul (1).395 tone i a acoperit 10 bazine acvatice. Direc ia Silvic Tulcea (11). Cerna. paza fondurilor de vân toare i lupta împotriva braconajului. al u. Lepus europaeus (iepure).Sus scrofa (mistre ). Phasianus colchicus (fazan). Ondatra zibethica (bizam). apar inând unui num r de 43 de familii. urmate de speciile de r pitori -somn. parc eolian cu sapte turbine eoliena zona comunei Valea Nucarilor. Cotele de recolt autorizate pentru sezonul de vân toare 200 7-2008 au fost stabilite în baza evalu rii efectivelor din 200 6 i 2007 la nivelul fiecarui fond de vân toare legiferate prin Ordinul MAPDR nr. AVPS Delta Club (2). Pe tii migratori au fost reprezenta i de scrumbie. Anser sp. La nivelul jude ului Tulcea exist 54 de fonduri de vân toare care sunt gestionate de AJVPS Tulcea( 29). În anul 2007. Potentialul energetic eolian a inceput a fi valorificat prin derularea unor investitii de construire de parcuri eoliene in diferite zone ale judetului. Capturile pe tilor dulcicoli au fost dominate de caras. Resursa piscicol care sus ine activitatea de pescuit i piscicultur este asigurat de un num r mai redus de specii de pe ti. majoritatea fiind specii de ap dulce dar i specii eurihaline sau migratoare. (gasca mare). Captura total realizat în anul 2007 a fost de 3. Stejaru. Vantur ile predominante bat 270 zile pe an cu viteze de peste 7 m/sec. Fulica atra (lisita). AVPS Bendis (1) AVPS Mistre ul (1). Casimcea. pl tic . Alte vie uitoare acvatice au fost reprezentate de 632 kg raci captura i din bazinele acvatice ontea -Furtuna i Mati a-Merhei. cu 20 ± 30 turbine eoliene de mare capacita te in zonele Agighiol.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA aviare) dar i m suri obi nuite ca: selec ia artificial la speciile de vânat purt toare de trofee cinegetice. Sturnus sp. asigurarea hranei suplimentare în perioada de iarn . Anas platyrhynchos (Ra a mare). Perdix perdix (potârniche). AVPS Câmpulung Muscel (1) i AVPS Bradul (1). Anser albifrons ( Gârli a mare). Streptopelia decaocto (gugu tiuc). reducerea efectivelor de rapitoare pân la un nivel acceptabil pentru men inerea echilibrului ecologic.(Graur)..640 tone . AVPS Diana de Callatis (1). in prezent atrage atentia unor investitori cu potential economic mare. Coturnix coturnix (prepeli a). AVPS Dacia (2). Alauda arvensis (Ciocârlia de câmp). doua centrale in zona orasului Macin si patru turbine in zona comunei Topolog. AVPS Egreta (1). pen tru activitatea de pescuit comercial desf urat pe domeniul public de interes na ional din Rezerva ia Biosferei "Delta Dun rii". Canis aureus (sacal). i Gallinago gallinago (becatina comuna).( Starea Mediului in RBDD 2007). AVPS Diana (3). Vulpes vulpes (vulpe). Columba palumbus (porumbei s lbatici). Folosita foarte pu in în trecut . Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii. 17 . Nyctereutes procyonoides (caine enot). Turdus pilaris (sturz).respectiv amplasarea a cinci centrale eoliene in zona comunei Baia.364/2007. a fost alocat o captur total a resurselor comerciale pesc re ti de 3. Energia eoliana ± judetul Tulcea are un potential energetic net s uperior altor jude e ale rii. babu c . Sunt in derulare alte investitii pentru construirea de parcuri eoliene mari. reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide). Dintre specii autorizate pe sezon de vân toare enumer m: Capreolus capreolus (caprior). dulcicole. stiuc . Din num rul total al speciilor de pe ti inventariate în RBDD circa 30 de specii de pe ti. în zonele piscicole din Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii. eurihaline i marine fac obiectul pescuitului comercial. Podisul Dobrogei reprezinta una din cele cinci zone cu potential energetic eolian identificate la nivelul tarii. Scolopax rusticola (sitar de padure). Streptopelia turtur (turturica).

industrie i construc ii ( 8. este afectat acum de schimb rile structurale necesare dup aderarea României la Uniunea European . 50250 i unit i 0-9 10-49 1) 249 peste 3982 16 Total num r unit i jude 3537 91 4476 338 15 1 Industrie extractiv 6 3 16 5 444 12 Industrie prelucr toare 301 40 450 91 Energie electric i termic .46%). popula ia ocupat reprezint 20. tind s fie înlocuite de IMM-uri flexibile. a punerii în valoare a poten ialului turistic. în special în domeniul prelucr rii produselor agricole si piscicole. energofage. în construc ii. Fenomene specifice tranzi iei ca: omajul. dup num rul de salaria i 0-910-49 3938 5 305 4 186 426 9 92 2 38 50-249 96 1 43 3 11 250 i peste 16 1 10 1 1 din care: pe clase de m rime. care utilizeaz eficient resursele regenerabile si for a de munc locale. Ramurile industriale reprezentate de unit i-mamut. mecanismele economiei de pia au determinat modificari ale structurii resurselor umane din regiune.3 ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMIC ACTUAL TULCEA A JUDE ULUI Economia jude ului Tulcea. servicii bancare si transporturi. Se remarca scaderea numarului de an gajati in domeniul industriei si o reorientare a acestora spre servicii 18 .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA . închirieri i activit i de servicii prestate 367 352 1 407 în principal 14 întreprinderilor 8 Înv mânt 7 8 1 123 S n tate i asisten sociala 122 130 1 Alte activit i de servicii 99 94 1 363 colective. 11 1 5 3 10 gaze i ap 2 186 1 Construc ii 147 13 236 25 Comer cu ridicata i cu am nuntul. dup un prim soc al tranzi iei de la sistemul centralizat la economia de pia . cea mai mare pondere este ocupat în servicii (10. privatizarea.71% din total. repararea i 2098 între inerea autovehiculelor i 1934 14 2095 150 motocicletelor i a bunurilor personale i casnice 269 Hoteluri i restaurante 244 4 270 21 Transport. sociale i personale 4 1927 156 12 0 246 348 385 5 129 302 21 26 18 3 1 54 3 13 4 0 0 5 0 1 0 0 0 2 Sursa: Directia de Statistica Tulcea La nivelul judetului.84%) i agricultur (1. poluante si cu productivitate sc zut .37%) . depozitare i 362 1 325 12 388 comunica ii 24 Tranzac ii imobiliare. dup num rul de Total Total num r salaria i num r unit i Activit i (sec iuni CAEN Rev. în anul 2005 Datele jude ului Tulcea în anul 2006 din care: pe clase de m rime. tendin a general fiind sc derea num rului de salaria i. implicate în activitatea de produc ie sau în servicii.

6 2005 5448 2155 6. SC Carniprod SRL.12.7 tratarea suprafe elor (SC AKER SA) Din cei 7 agen i economici.10. SC Tabco-Campofrio SA ± 2012.2006 cu termen de valabilitate 30.8 4.instala ii pentru producerea compu i chimici anorganici de baz (SC Alum SA) 6.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Alocarea for ei de munc din judetul Tulcea pe sectoare economice (Buletin statistic lunar.0 5.8 2002 9208 3992 9.2007. construc ii nave.Obiectul de $ DIRECTIVEI PREVENIREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII ( IPPC) AGENTI ECONOMICI AFLATI SUB INCIDENTA % # 96/6 /CE PRIVIND 19 .1 instala ii de combustie >50 MW(SC Alum SA i SC En ergoterm SA) 2. SC Pigcom SA ± 2010.7 7.5 produc ia de metale neferoase brute din minereuri.9 2006 4340 1622 4.Societatea de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 1.10.activitatea de obtinere a aluminei calcinate . Mai.04.2007.cu termen de valab ilitate pân în 23.2007 societatea SC Tremag Sa Tulcea a iesit de sub inciden a Directivei IPPC datorit modific rii capacit ii proiectate prin dezafectarea cuptoarelor 1 si 3.10. Pân în prezent au fost emise toate autorizatiile integrate.6 3. Activit ile industriale din jude ul Tulcea care se supun prevederilor directivei privind prevenirea i controlul polu rii industriale sunt urmatoarele : 1. 3 agen i i anume :SC Alum SA.28/06. celelalte instala ii beneficiaz de perioada de tranzi ie respectiv: SC ALUM SA -2011 pentru CET .6 4.5 2001 9459 4106 9. Dupa 30.2 8. vân toare i servicii anexe Silvicultura si Piscicultura Industrie i construc ii Servicii i alte activitati Decembrie 2007 50593 3442 21606 25545 Iunie 2008 51749 3520 22100 26129 Num rul omerilor înregistra i la sf r itul lunii august in perioada 2000 -2008 este prezentat in tabelul urm tor: 2000 Numar someri in judetul Tulcea Din care: femei Rata somajului in judetul Tulcea (%) Rata somajului total tara (%) 11991 5716 11.2010 .2017.152/2005 se afl 7 agen i economici detinatori a 9 instala ii IPPC în urm toarele ramuri industriale: metalurgic feroas si neferoas .2 2007 3461 1497 3.06.2007.2 2004 5181 2151 5.2008) 3364 1491 3. agricultur (cre terea porcilor). STX RO Off hore Tulcea SA si SC Energoterm SA . 2008 În jude ul Tulcea sub inciden a Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ( IPPC) transpusa prin OUG nr. Au fost realizate m surile din planul de ac iune i a fost reactualizat autoriza ia integrat de mediu în data de 23.  SC ENERGOTERM SA a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr.5 10.iunie 2008) Total judet Agricultura.1 2003 8530 3375 8.10. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi( SC Tabco-Campofrio SA) 6. nu au beneficiat de perioada de tranzitie data de conformare fiind 31. SC Feral SRL ± 2014.7 5. prin procese me talurgice( SC Feral SRL) 4.1 instala ii de combustie >50 MW si este amplasat in incinta SC Alum SA . industria alimentar .6 instala ii pentru cre terea porcilo r(SC Pigcom SA si SC Carniprod SRL) 6.2.1 2008(30.6 8.9 Surs : Breviarul statistic al judetului Tulcea.

De asemenea.08. faze urmate de separarea. under. 2400 t brich ete din pulberi/zguri.Din produc ia unit ii cca 99% este destinat exportului. depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vânt de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei poate constitui un fact or de afectare a solului.cu termen de valabilitate pân în 29. calcar.A.10. iar afectarea solului poate fi produs prin eventualele exfiltra ii ale apei din hald precum i prin infiltrarea apei de lam în sol în cazul unor accidente (spargeri la suprapresiune. separarea si descompunerea solu iei de aluminat purificate. Societatea este amplasat în vecin tatea de Vest a ora ului Tulcea . sp larea i calcinarea hidratului pentru ob inerea produsului finit ± alumin . transportul menajere. prin sec iile de elaborare FERO I i FERO II având capacitate de produc ie medie anual de cca. apei si aerului pe suprafe e mari.10. cocs.2007 cu termen de valabilitate 01. folosindu-se ca dezoxidant i / sau material de aliere.000 t aliaje. situata la 3 km de orasul Tulcea a determinat scoaterea din circuitul economic a 79. Halda de lam ro u.23/06.2007. minereu de mangan concentrat. prin procedeul alcalin ± umed. cuar it . Activitatea de baz este producerea de alumin calcinat cu o produc ie de circa.152 din 2005 la punctele 1. oxizi de sulf si oxizi de azot. feromangan). eliminarea sterilului rezultat din procesarea materiei prime ( lam ro u). roduc toare de alumin calcinat .2017. cu precipitarea hidroxidului de aluminiu. iar prezen a în aceste suspensii a unor metale cu eventuale ac iuni toxice asupra microorganismelor de care depinde fertilitatea solului poate avea ca efect reducerea recoltelor. ALUM S.5a :produc ia de metale neferoase brute din minereuri. oxizi metalici ori al i compu i anorganici. Unitatea a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr. la cca 3. Aceast industrie produce i comercializeaz : feroaliaje (silicomangan.C.2.2007. strada Taberei nr. Materia prim pentru industria aluminiului este bauxita din import. S. i distribu ia energiei term ice i a apei calde  SC ALUM SA. pulberi i zguri s race în oxid de mangan. Produc torul de alumin . 600 mii tone pe an. pentru a se conforma din punctul de vedere al protec iei mediului la cerin ele reglementarilor Uniunii Europene. Principalele utiliz ri ale feroaliajelor elabo rate fiind în industria metalurgic pentru ob inerea o elurilor. parte component a fluxului de ob in ere a aluminei calcinate. prin procese metalurgice. 240. care const în principal din dizolvarea con inutului de oxid de aluminiu din bauxit . '  & SC FERAL SRL functioneaza in domeniul Industriei metalurgice feroas roducatoare de feroaliaje si detine autoriza ia integrat de mediu nr.1 instala ii de combustie > 50 MW si la 4. care sunt antrenate de vânt si pot produce poluarea solului.2 instala ii chimice pentru producerea de substante chimice de baz . Obiectivul de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 2. a fost nevoit s -si închid por ile pentru cel pu in 2 ani.. zgur manganoas 20 .Societatea este amplasat în zona industrial a ora ului Platforma Tulcea Vest .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA activitate este de producerea.2013. minereu de mangan. Instala ia de producere a aluminei folose te procedeul Bayer.9/05.02.4 ha. cu capital majoritar rusesc.2007 cu termen de valabilitate 15. Un poten ial poluator al mediului îl reprezint instala i a de ob inere a aluminei calcinate prin emisii in atmosfer de pulberi. Au fost reali zate m surile din planul de ac iune i a fost reactualizat autoriza ia integrat de mediu în data de 30. Obiectivul de ine doua instala ii IPPC incadrate conform OUG nr.06.5 km de centru i la aprozimativ 5 km de Dun re. cu le ie de sod fierbinte.10. Materia prim de baz o constituie: minereu de mangan. functioneaza in domeniul Industriei metalurgice neferoase. la înghe sau din cauza înfund rii conductelor de transport). nemetale.

07-31. Societatea func ioneaz în prezent la cca 17 % din capacitatea proiectat .10. COV solven i). strada Prislav nr.02. Aceste tipuri de activitati pot avea impact asupra mediului prin evacuare de ape uzate tehnologice cu înc rcare organic mare. Acest tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii de pulberi în atmosfer ( praf sablare.06/29. Factorii care favorizeaz migrarea poluan ilor c tre receptori sunt vânturile puternice i precipita iile (cantitate medie cea mai mare în luna iunie).09. cenu zinc.10/05.2010. SC Feral a functionat doar intre 01. producerea de de euri solide specifice .6 instala ii pentru cre terea porcilor. Autoriza ia integrat de mediu a fost reactualizata în data de 25.2010.177.. Halda de zgur este o surs antropomorf fix . Activitatea const în construc ia i repara ia navelor fluviale i maritime . producerea de de euri solide specifice acestor tipuri de activitate.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Principalul factor de mediu afectat este aerul prin emisii rezultate din: preg tirea materiei prime (concasare.2007.Activitatea principal este cre terea si industrializarea porcilor cu o capacitate actual de 35 000 capete porcine pe an. comuna Mihai Bravu pe DN 22 Tulcea la cca 800 km de nod ul rutier Tulcea. Obiectivul este amplasat în municipiul Tulcea pe oseaua Tulcea Murighiol la km 4.Babadag i Canton Zebil. SC PIGCOM SA)au obtinut autorizatii integrate pentru cre terea intensiv a porcilor.A. În anul 2007.27/19. lam galvanic. AKER BRAATVAAG S.2007 cu termen de valabilitate 30. execut repara ii la utilaje specifice si prest ri de servicii în domeniul asisten ei de specialitate.Societatea este amplasat în zona industrial de est a municipiului Tulcea.10. Aceste tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii de noxe în atmosfer .2017.10. sortare.2009.2007 cu termen de valabilitate 31.  SC CARNIPROD SRL a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr. precum si activit i colaterale. produce si comercializeaz produse refractare bazice.10.10.  SC TABCO-CAMPOFRIO SA autoriza ia integrat de mediu nr. emisii de amoniac ( de la centrale frigorifice). ulei uzat).2007.cu termen de valabilitate pân în 25. cu capacit i de produc ie mai mari de 2000 de capete . Tulcea )± santierul naval.Societatea de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 6. mase si mortare. cu emisii periodice de poluan i sub form de particule a c ror frecven i intensitate depinde de condi iile meteorologice. Alte ramuri industriale : Industria materialelor de constructii reprezentata prin SC TREMAG SA.14/04.10. localitatea Satu Nou .si din februarie 2008. pulberi de grit uzat. 2 unitati ( SC CARNIPROD SA. STX RO OFFSHORE TULCEA SA a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr. zgur i resturi de electrozi din sudur .2007 cu sectia FERO I.2007 cu termen de valabilitate 31. Obiectivul de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 6. dozare) prelucrarea final a produselor (concasare. 21 . generare de euri ( ambalaje de vopseluri. cu capital norvegian.  Un caz de succes în industria grea tulcean este reprezentat de STX RO OFFSHORE TULCEA SA ( fostul S.Obiectivul este amplasat în jude ul Tulcea. sortare) transportul i depozitarea materiei prime i a produse lor.Obiectul de activitate este industrializarea si comercializarea c rnii i a produselor din carne. cu capital majoritar coreean.01.Activitatea principal este de cre tere i ingr are a porcilor în vederea comercializ rii.7 tratarea suprafe elor.C. Au fost realizate m surile din planul de ac iune.05. prin evacuare de ape uzate tehnologice cu înc rcare organic mare.01. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi.2007 cu termen de valabilitate 30.Societatea este amplasata la cca 2 km de zona reziden ial a ora ului si detine doua instala ii IPPC conform OUG 152 din 2005 pun ctul 6.  SC PIGCOM SA autoriza ia integrat de mediu nr.

45 2007 Ha % 362514 291251 80. existen a for ei de munc calificate i tradi ia în domeniul rocilor utile au condus la dezvoltarea accentuat a acestei ramuri. Fluctua iile produc iei industriale sunt consecin a fluxurilor de produc ie ale principalilor agen i economici. aprobat prin HG nr.18 60408 16. principalele culturi fiind urm toarele: grâu ± 43.8 61006 16. Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului. paji ti naturale 61 437 ha.24 1451 0. Sectorul Minier Somova a c rui închidere i ecologizare s-a finalizat.26 1634 0.57 60504 16.69 60 0. Evolutia utilizarii solului in agricultura in perioada 1999-2007 Tipul de folosinta Total agricol Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi 1999 Ha % 361681 288737 79. cunoscut ca una dintre cele mai aride din România.45 2005 Ha % 362496 292094 80. Sectorul minier Iulia urmeaz a fi prins în Programul de închidere i ecologizare. cromo -magnezitice si silico-aluminoase. livezi 1451 ha i vii 8154 ha.01 10233 2. se practic o agricultur bazat pe cultura cerealelor si plantelor tehnice. suprafa a total agricol si suprafa a arabil au crescut in anul 2007.01 9612 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Materiile prime principale sunt: magnezita sinterizat .32 1634 0.4 În jude ul Tulcea. orz si orzoaic ± 9.16 60690 16.45 2006 Ha % 362491 292090 80.01 8203 2.9 60721 16.93 60484 16. Reparti ia terenurilor agricole pe tipuri de folosin e.487 ha.69 61 0.87 57 0.707 ha Productivitatea agricol în jude este limitat de regimul pluviometric sc zut al zonei.01 9754 2. solu ie de sulfat de magneziu.01 10388 2.26 1634 0.44 2003 Ha % 362810 290839 80. alumina calcinat .69 61 0.45 2002 Ha % 362602 290748 80. rebuturi si de euri refractare magnezitice. factorul de mediu afectat in cea mai mare m sura este aerul din cauza emisiilor de pulberi i gaze de ardere de la sursele dirijate i nedirijate. cât si de euri refractare aduse din exterior. Suprafa a agricola a jude ului Tulcea este de 362514 ha din care: suprafa a arabil 291251 ha. fa de anul 1999. spinel. inducând în acela i timp modific ri asupra biod iversita ii i imaginii peisagistice.09. Agricultura La nivelul jude ului Tulcea. 26 de agenti economici sunt autorizati pentru activitatea de exploatare a rezervelor geologice. argil .34 61437 16.023 ha.65 1608 0.02 8154 2.87 1631 0. porumb ± 90.57 60504 16. Prin natura acestei activit i. Din extrac ia i prelucrarea minereurilor neferoase s -au inregistrat polu ri istorice în trei zone ale jude ului. societa i cu capital privat. in perioada 1996 -2007 este redat in urm torul tabel.9 1649 0. Ca materii prime sunt utilizate în procesul de produc ie atât de eurile refractare rezultate din produc ia proprie.72 61 0. zone care au fost incluse în programul na ional de închidere i ecologizare. cromita. prin schimbarea topografiei zonei. Exploatarea Minier Altân Tepe este în curs de închidere i ecologizare ± proiect în derulare. floarea soarelui ± 49. pe raza jude ului Tulcea.65 61 0.01 8386 2.71 57 0.45 2001 Ha % 361723 289159 79. 22 . alte plante oleaginoase ± 57.188 ha. Industria extractiv Poten ialul ridicat al rezervelor geologice. aditivi. ceea ce impune o crestere a suprafe ei irigate.95 61 0.01 8203 2. Produc ia industrial a jude ului Tulcea a sc zut in 2007 comparativ cu anul anterior.46 2000 Ha % 363217 290233 79.74 61 0.1999.83 1648 0. prin ocuparea unor suprafe e de teren cu material steril.69 1631 0. amot .44 2004 Ha % 362199 291665 80.151 ha. în mare parte cu capita l str in.720/02.53 60453 16.01 10557 2.

apelor de suprafa . podgoriile Sarica Niculi el si Babadag reprezentând brand -uri de renume printre cunosc tori. Pentru o mai bun utilizare a terenurilor si eficientizarea activit ii agricole se impune crearea unor asocia ii de proprietari de p mânt pentru crearea unor sole de dimensiuni optime pentru aplicarea tehnologiilor moderne.000 capete Activitatea de cre tere animale (porcine) desfa urat poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin poluarea solului. In anul 2007. jude ul se plaseaz pe locuri fruntase la num rul de ovine si produc ia de lân . Din cele 8154 ha cultivate cu vi de vie.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În urma aplic rii prevederilor legii fondului funciar.3. cel mai mare procent este reprezentat de soiuri nobile. Jude ul Tulcea este cunoscut ca un mare produc tor de vinuri. s-a constatat o scadere a num rului de capete de animale. majoritatea aromâni. a rezultat o parcelare excesiv a solelor. Dinamica eptelului în func ie de tipul de ferm i speciile de animale crescute este redat în tabelul de mai jos : Categorii de animale Bovine total Vaci lapte Alte bovine (bubaline) Ovine total Caprine Porcine Pãsãri total Gãini ouãtoare Cabaline Animale blanã 1999 35589 14235 48 314728 33960 104080 1024579 785320 15171 25 2000 35392 14273 46 337638 34253 96401 1229568 810317 16150 28 2001 35182 14310 45 263977 35610 91591 1237892 805785 15572 20 110 Dinamica eptelui în perioada 999 ± 7 în jude ul Tulcea Efective (numãr de capete) 2002 37456 14623 45 293583 45710 108577 1215550 796533 16896 20 2003 36784 14685 44 304011 48560 107763 1166526 720673 18834 20 2004 36666 14714 44 268904 52135 108100 1197486 735226 19593 70 2005 38909 14956 25 325573 58586 118025 1147737 710387 19991 70 2006 35212 14936 25 204425 48041 111989 969740 560320 19249 20 2007 29258 14183 20 312427 45640 91547 703522 460600 17224 250 ) ( 23 . în proprietatea unor familii de oieri autohtoni. 15. si in procente mai mici sunt intalnite viile hibride si pepinierele viticole. dar si a unora din zona Sibiului. Judeul are un efectiv de circa 312427 ovine. 25.complex zootehnic ± porcine SC Pigcom SA Satu Nou . ca ramur a agriculturii este slab reprezentat în jude . ce presupune practicarea unei agriculturi de subzisten .000 capete .2 Cre terea animalelor Zootehnia. Î n acest mod. care si -au stabilit stânele pe p sunile din amenaj rile agricole tulcene. 2.complex zootehnic ± porcine SC Carniprod SRL. actualmente func ionând în jude ul Tulcea un numar de 11 operatori priva i si 2 de stat in domeniul cre terii bovinelor si un num r de 7 operatori priva i si 2 de stat in cel al cre terii porcinelor. cu exceptia ovinelor. apelor subterane prin evacuare de ape uzate tehnologice cu inc rcare organic mare si producere de cantit i mari de dejec ii organice. Complexe de cre tere animale : .

reprezentat atât de surprinz toarele forme de relief cât i de bog ia componentelor floristice. Agricultura durabila semnifica utilizarea stiintifica. y turism pentru grupuri organizate pentru cei care doresc s admire frumuse ea acestei regiuni. Al turi de frumuse ea i diversitatea peisajului. faunistice i ecosistemice. combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice . creste rea animalelor. fertilizare.) a stabilit 26 de trasee turistice (din care 19 trasee turistice acvatice i 7 trasee turistice pe uscat).R.A.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Agricultura ecologica Una dintre directiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene in contextul promovarii noului model european de agricultura .4098 ha .D. Statutul de Rezervatie a Biosferei Deltei Dun rii a determinat un proces de reorganizare a activit ii de turism.D. fieca re un sanctuar al biodiversit ii. Acest teritoriu a fost d ruit de natur cu un poten ial peisagistic neasemuit.18 producatori ecologici productie animaliera cu un efectiv de 9378 capete .B.4 procesatori . precum i de condi iile climatice. unde este permis desfa urarea activit ilor de turism organizat sau individual. este promovarea agriculturii durabile bazata pe o productie intensiva de produse competitive avand raporturi armonioase cu med iul inconjurator. În acest context. irigare. y turism orientat spre partea istoric pentru cei care doresc s viziteze siturile arheologice . bog ia i varietatea vestigiilor arheologice i a monumentelor istorice dau unicitate jude ului. rotatia culturilor. preluate i adaptate condi iilor din R. stocarea.conversie anul II . ce au stat la baza definirii obiectivelor de management privind organizarea i controlul activit ii turistice în aceast zon . Tulcea are in evidenta: ± 45 producatori ecologici productie vegetala cu o suprafata de 17 219 ha din care: . D. poate fi valorificat printr -o gam larg de forme de 24 .D.1919 ha . Turismul este orientat pe tre i mari direc ii : y turism tiin ific în Delta Dun rii pentru cei care doresc s culeag informa ii în vederea utiliz rii lor în scopuri tiin ifice . a tuturor componentelor tehnologice:lucrarile solului.R.42 producatori ecologici din apicultura cu un efectiv de 5075 familii de albine .D.pentru realizarea unor productii ridicate si stabile. Delta Dun rii i Parcul Na ional Mun ii M cinului. Din frumosul irag de perle al ariilor protejate de pe raza jude ului. Poten ialul turistic considerabil al Deltei.D. armonioasa. prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole. Turismul în Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii.. generat de valorile naturale i culturale ale zonei. Dezvoltarea durabil a turismului i ecoturismului sunt concepte.conversie anul I ± 11202 ha .B. în sensul desf ur rii acesteia în contextul valorific rii durabile a resurselor naturale i în special a resursei peisagistice.conversie anul III . se deta eaz ca str lucire i suprafa . Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (A.2 comercianti Turismul Jude ul Tulcea este prin excelen o zon turistic .

cu numeroase specii floristice i faunistice amenin ate cu dispari ia.tiin ific.Centrul de Informare i Educa ie Ecologic Tulcea. dar i prin actualizarea i dezvoltarea b azei de date cuprinzând toate informa iile de interes turistic i local.preg tesc începerea fiec rui sezon turistic cu actualizarea i îmbun t irea tematicii. precum i de elemente ale poten ialului turistic antropic (monumente istorice i de arhitectur . atât cantitativ cât i calitativ. foto-safari. itinerant. broasca estoas de uscat . pensiuni urbane i rurale. turism specializat . Alyssum saxatile (ciucusoara de stânca). Potentialul turistic natural este reprezentat prin urm toarele obiective: y Vârful u uiatu (467 m). Este singurul loc din lume unde este întâlnit i protejat asocia ia vegetal Gimnospermino altaice . precum i lucr ri pentru refacerea re elei de canale în vederea îmbun t irii circula iei apei. Centrele de informare . de mare importan tiin ific . Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii a efectuat lucr ri de refacere i îmbun t ire a sistemului de marcare a traseelor turistice. În vederea sprijinirii activit ii de turism. Obiectivele turistice. programe speciale pentru tineret. Din zestrea floristic enumer m: Campanula romanica (clopotelul). turism rural. turism pentru practicarea sporturilor nautice. s -a constatat o tendin de dezvoltare a structurilor de primire turistice. Turismul în Parcul Na ional Mun ii M cinului Peisaje din Parcul National Muntii Macinului Parcul Na ional Mun ii M cinului reprezint singura zon din Europa în care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice. se dezvolt pe cei mai vechi m un i din România . y Vârful Priopcea (410 m). hoteluri plutitoare.obiective culturale i de art popular ). p durilor submediteraneene i balcanice. y Vârful Moroianu (434 m).mun ii hercinici i unii dintre primii forma i pe continent. La fel de bine reprezentate sunt pop ula iile speciilor de balaur dobrogean Elaphe quatorlineata .500 locuri în hoteluri. În Parcul Na ional Mun ii M cinului pot fi admirate componente peisagistice unice. a speciilor de p s ri rare care i-au g sit locuri tainice de cuib rit pe crestele abrupte ale 25 . oferta de cazare în Rezerva ie este de 4. Silene compacta (militeaua). cura helio-marina. y P durea Valea Fagilor (rezerva ie natural botanic ) . Componenta faunistic este la fel de surprinz toare. predominând varietatea speciilor de fluturi. Galanthus plicatus (ghiocelul cu frunze îndoite). turism de pescuit. y Vârful C pu a (433 m) i zona învecinat . y Vârful Sulucu mare (370 m) i Culmea Pricopanului . c su e. y Punctul fosilifer Dealul Bujoarele rezerva ie natural geologic .Ablepharus kitaibelli.u or accesibile de pe traseele marcate sau de pe drumuri.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA practicare a turismului: sejur pentru odihn . Moehringia grisebachii (merinana). popasuri turistice sau campinguri. opârli a de frunzar .monume nte ale naturii). În ultimii ani.Testudo graeca ibera. etc. y Lacul S rat . sunt formate din elemente ale poten ialului turistic natural (peisaj. împreun cu numeroase specii amenin ate cu dispari ia.Celtetum glabratae (specii foarte rare de m cri i sâmbovina).rezervatii naturale. În momentul de fa . Centrul de Documentare i Educa ie Ecologic Cri an. Centrul de Informare Sulina.

n. la 9 km de localitatea Nifon se afl mân stirea Coco . la 5 km de M cin i popasul turistic C prioara. În ora ul M cin exist un hotel modern. hoitari. sunt localizate în ora ul M cin sau pe oseaua na ional de la poalele mun ilor. la 35 km de M cin. ce se dezvolt în condi ii normale de umiditate i temperatura i paji tile stepice ce se dezvolt în condi ii extreme cu temperaturi ridicate i regim pluvial deficitar. erpari. Pe valea Luncavi a (Cet uia) în locul numit "La Scapeti" func ioneaz localul turistic Valea Fagilor.IV e. î n apropierea Pasului Carapelit. a ezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. oimi. Poten ialul turistic antropic. ca i de contrastul între vegeta ia forestier . de lânga Garv n (sec. fapt ce favorizeaza turismul de tranzit. Dot rile turistice lipsesc pe munte . iar pe oseaua na ional Tulcea-Macin.iar ce le existente .XVIII). orecari. Accesul c tre toate obiectivele din parc este facil .III-IV e. lâng Lacul S rat. Creasta principal .). etc. y Casa memorial "Panait Cerna" . sunt dou popasuri turistice care au posibilit i de cazare în c su e. rezerva ia Valea Fagilor. lâng Turcoaia (sec. y Hanul vechi i geamia din M cin (sec. punctul Piatra Frec ei Cetatea Orgame / Argamum .com.cu camparea în zonele pitore ti din parc ( Culmea Pricopanului. este reprezentat prin urm toarele obiective: y Castrul roman Arrubium. este conferit în special de forma iunile granitice megalitice adev rate arhive informa ionale peste ani i sinteze ale principalelor perioade geolo gice. com.I e. y Cetatea Romano .n. putând fi f cut cu autoturismele .Activit ile turistului se axeaz în general pe vizitarea punctelor de interes. Jurilovca Cetatea Troesmis .acvile.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA mun ilor.n). de lâng M cin (sec.Ostrov.Aceast situa ie este cauzat i de faptul c posibilit ile de cazare sunt insuficiente i nu dispun de toate facilit ile necesare.respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului. Jijila Cetatea Noviodunum ± Isaccea 26 . inaccesibile turi tilor . din localitat ea Cerna.). Loca iile arheologice deschise vizit rii în jude ul Tulcea sunt urm toarele : CET I GRECO-ROMANE Cetatea Beroe . În afara limitei. Unicitatea peisagistic . monument de arhitectur .Turcoaia.Garvan. punct Iglita Cetatea Arrubium ± Macin Cetatea Dinogetia . valea Luncavi a î n zona "La Scapeti. dar i prin turismul de week-end sau cel de vacan . y Cet ile romane de la Troesmis.bizantina Dinogetia.

com. y Muzeul de Art Plastic .sat Enisala. iar gradul d e confort este la alegerea fiec ruia. com. Slava Cercheza CET I MEDIEVALE Cetatea Enisala . buc t rie separat pentru turi ti. Murighiol Cetatea Ibida .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Cetatea Aegyssus ± Tulcea Cetatea Halmyris .V. Nufaru COMPLEXUL PALEOCRE TIN NICULI EL În ora ul Tulcea sunt deschise spre vizitare urm toarele muzee : y Muzeul de tiinte ale Naturii. Agroturism În jude ul Tulcea se poate practica agroturismul în diferite zone turistice. Sarichioi Cetatea Proslavita . Exist o serie de pensiuni care ofer turi tilor pe lâng comfortul de calitate. y Muzeul de Istorie i Arheologie. com. în familie. Se poate asigura pensiune complet . frigider i congelator la dispozi ia acestora. o atmosfer familial .sat Slava Rusa. Toate pensiunile sunt clasificate pe margarete i pot dispune de facilit i precum: grup sanitar cu ap cald i rece în permanen . y Muzeul de Art Popular . T. precum i o participare activ a acestora la via a tradi ional a satului.com. cu meniu tradi ional. stabilit de comun acord de gazd i turi ti. 27 .

Din cei 325. Tulcea-Babadag .657 km drumuri na ionale. 152. 36.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA EXISTENTA LA 31 IULIE 2007 ( sursa: Breviarul statistic al Judetului Tulcea. iar sectorul de drum european E 87-DN 22 km 86+356-172+000 (Smârdan-M cin-Isaccea. Din 480. DN 22A) s-a reabilitat în cursul anului 2007.100 km (3 %) drumuri d e p mânt.711 km (6 %) drumuri cu îmbr c minte asfaltic usoar .3 % din drumurile jude ene se afl într-o stare de viabilitate bun .657 km drumuri na ionale.744 km sunt de drum european E87-DN 22 Km 86+356-239+100 (Smârdan-M cin-Isaccea. mai 2008) unitati Popas turistic pensiuni turistice rurale hotel motel han vile Cabana turistica Tabara de elevi si prescolari pensiuni turistice urbane Sat de vacanta bungalow Spatii nave TOTAL numar 2 23 16 1 1 38 1 3 9 1 1 6 102 Locuri cazarenumar 94 360 1171 24 20 516 8 558 152 50 20 117 3090 2. Aproape 80 % dintre acestea au o stare de viabilitate rea si foarte rea. 416. Drumurile comunale.000 km (2%) sunt drumuri modernizate. 213.Tulcea) are o stare de viabilitate medie si rea.225 km comunale.5 % într -o stare de viabilitate rea si foarte rea. Toate drumurile na ionale sunt din îmbr c minte asfaltic si prezint o stare de viabilitate în general bun .limit jude ). 39. Sectorul de drum DN 22D km 40+000-52+862 (Horia-Atmagea+Int. Numai 16.561 km jude ene  511.329 km (8 %) drumuri pietruite si 16.  480. 12. Situa ia drumurilor publice din jude ul Tulcea 22 28 .950 km (52 %) drumuri de p mânt.132 km (87 %) drumuri cu îmbr c minte asfaltic usoar . pe tipuri de îmbr c min i se prezint astfel: 32.561 km de drumuri jude ene. Infrastructura în Jude ul Tulcea 2 4 11 Coridoarele na ionale i interna ionale Re eaua de drumuri publice a jude ului Tulcea destinat circula iei rutiere este constituit din:  325. diferen a fiind drumuri principale si secundare. 564 km ( 42 %) drumuri pietruite si 264.4.2 % într -o stare de viabilitate medie si 44. necesitând lucr ri de reabilitare urgente.

depozit de carburan i. sc ri de coborâre/ urcare a pasagerilor.318 327 108 3 448 Din care electrificate - Densitatea liniilor pe 1.000 km2 12. dotarea cu degivroare. autobuze de 48 locuri. sistemul deficitar de iluminare i marcare stradal . întrerupte în 2003 si chiar intrarea aeroportului în circuitul international prin atragerea unor companii aeriene de low -cost.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Drumuri Din care Cu îmbr c min i publice total moderni ate u oare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 de teritoriu 15. conform tabelului de mai jos: Total TULC Principalele probleme care afecteaz c ile ferate din regiune sunt legate de condi iile proaste în care se g sesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cât i a condi iilor de confort relativ sc zut al vagoanelor de transport persoane. upgradarea balizajului luminos. Deocamdat . investi iile realizate în domeniu fiind destul de reduse în ultimii ani. Mahmudia (mineralier i turistic). Transportul fluvial Traficul de m rfuri i persoane este asigurat prin porturile: Tulcea (mineralier. Punerea în practic a acestei documenta ii tehnice va permite reluarea curselor regulate interne. împrejmuirea aeroportului. pe acest aeroport nu se efectueaz curse aeriene regulate. Acestea permit în acest moment aterizarea/decolarea aeronavelor de pân la dimensiunile Boeing 737. care a devenit. Transportul public Transportul rutier de pasageri se realizeaz cu microbuze de 17 locuri. Transportul aerian Transportul aerian este asigurat de aeroportul ÄDelta Dun rii´. În ultimii ani. extinderea platformei de parcare aeronave de la 2 la 7 aparate.5 La nivelul judetului problemele întâmpinate referitor la re eaua de drumuri sunt: calitatea slab a drumurilor. vidanje.000 m. localizat la aproximativ 14 km de municipiul Tulcea. pe drumul spre Constan a si aflat în administrarea Consiliului Jude ean Tulcea. comercial i turistic). militar. o a doua poart de detectare a metalelor. par ial. balizaj luminos. ci doar curse charter. Este preg tit un studiu de fezabilitate pentru modernizarea aerog rii existente.948 km de linii în exploatare. Isaccea (comercial i de pasageri). etc.7 29 . Transportul fluvial de m rfuri i persoane în jude ul Tulcea este asigurat de c tre operatori dintre care cel mai reprezentativ este SC Navrom SA. Calitatea serviciilor prestate popula iei este necorespunz toare în majoritatea cazurilor. Situa ia drumurilor în mediul rural este critic . majoritatea localit ilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. au fost realizate aici importante investi ii cum ar fi: reabilitarea pistei si prelungirea acesteia pân la 2. Traseele sunt adjudecate pe principiul liberei concuren e. Re eaua de c i ferate Re eaua de c i ferate din România are 10. 76 54 TULC 1. benzi rulante pentru bagaje. din care 108 km în jude ul Tulcea. în condi tii de deplin siguran . Aceasta cu atât mai mult cu cât aeroportul tulcean va trebui s preia si o parte a fluxurilor comerciale de pasageri ale Aeroportului ÄMihail Kog lniceanu´ Constan a. perimate moral si fizic si câteva autocare moderne apar inând unor societ i comerciale de profil si unor persoane fizice autorizate.

Tulcea Exista inca localit i unde nu exist instala ii de alimentare cu ap . existen a zonei libere. . Chilia si Sfântu Gheorghe. . lu ngimea simpl a re elei de distribu ie a apei potabile în Judetul Tulcea era de 1193. Republica Moldova i Ucraina.Extinderea controlat a zonelor construite. ÄCOTNARI´. pe teritoriul jude ului Tulcea se a fla un punct.C.A. asigurarea accesului la servicii publice i locuin e. de 60 locuri si ÄFIENI´ de 30 locuri) cu o vitez redus si cu o manevrabilitate greoaie. OG 7/2006. Tulcea ± Chilia. HG 687/1997 ). ÄMIRCESTI´ si ÄMARAMURES´.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Majoritatea navelor care opereaz în jude sunt nave dep site moral. . asigur leg turile cu rile situate în partea de vest a regiunii M rii Negre ± Turcia. surse externe: SAPARD. Tulcea . au fost inaintate proiecte si obtinute finantari din fondurile guvernamentale destinate dezvoltarii rurale : (HG nr. ÄMOLDOVA´ si ÄMEHEDIN I´.de apari ia de noi ora e i de extindere în teritoriu a celor exist ente presupune i necesit dezvoltarea unor facilit i semnificative i din punct de vedere al s n t ii i igienei mediului: . BASNAV TUR SRL.alimentarea cu energie termica in regim centralizat .C. care a reusit s achizi ioneze recent si dou catamarane moderne.9 . NAVROM Tulcea S. 30 8 Nr. definit ca fenomen de cre tere accelerat a popula iei urbane. cu care opereaz pe rutele Tulcea-Sulina. construite prin anii 1970. . mari consumatoare de carburan i (ÄBANAT´. în concordan cu planul de urbanizare.4.Protejarea localit ilor împotriva dezastrelor naturale. iar în foarte multe localit i aceste instala ii au un grad avansat de uzur . la sfâr itul anului Total Municipii i ora e 49 5 Lungimea simpl a re elei (km) la sfâr itul anului 1193. . Acestora li se adaug câteva salupe rapide de circa 60 de locuri ce opereaz zilnic spre Sulina. cu o ritmicitate de dou zile.Îmbun t itea condi iilor de via prin eliminarea disfunc ionalit ilor. HG 904/2007. . Pe parcursul anilor 2005-2008. localit i cu instala ii de alimentare cu ap potabil . Grecia. ALIMENTAREA CU AP I SISTEMELE DE CANALIZARE La sfarsitul anului 2006. PDR. TOTAL SRL si S.Periprava si Tulcea.Colectarea organizat a de eurilor.Sulina.Sfântu Gheorghe.2 Infrastructura de utilit i Zonele li ere Dezvoltarea unui sistem urban este influen at de aplicarea unui sistem de management adecvat axat pe urm toarele inte principale: . s-a constatat o preocupare accentuata pentru remedierea acestui aspect. Acestea se afl în proprietatea S. Astf el. de câte 150 persoane.C. a.Racordarea la re eaua de canalizare i epurarea apelor uzate menajere. de câte 300 pasageri. Din cele ase zone libera din România. ÄVRANCEA´.Alimentarea centralizat cu ap potabil . Urbanizarea. Amplasarea geografic . S. accesul la cele trei c i de comunica ii.. de câte 200 locuri. aflate în proprietatea a trei societ i comerciale de profil:S. PNDR. 2.Utilizarea eficient a terenurilor. 577/1997 .Protejarea i punerea în valoare a patrimoniului cultural i natural.9 km ( Sursa Breviarul Statistic al judetului Tulcea ± edi ia 2008). DIANA SHIPPING SRL.C.

095 RON 4 CA Rosetti sistata Alimentare cu apa Modernizare puturi.535.423 RON Bestepe Bestepe 119762 mii USD OG 7/2006 Baltenii Sus de 152 PNDR Masura 322 Faza proiect Procedura EIAinitiata in aprilie 2008 SF realizat. locuitori 2881 Program finantare HG 577/1997 PNDR Camena Caugagia Ceamurlia de Sus 530 253 904 HG 577/1997 HG 904/2007 HG 577/1997 Denumire proiect Alimentare cu apa Extindere alimentare cu apa Alimentare cu apa Alimentare cu ap în satul Gaugagia Alimentare cu apa si conducta aductiune ap . realizat 70% Faza proiect PIF 2006 - 7. Bestepe. licitatie in desfasurare in vederea realizarii PT PIF 2006 Sistata Sistata Valoarea estimativa1114535 euro 3 Beidaud Baltenii de Jos Beidaud Neatarnarea Sarighiol de Deal CA Rosetti Cardon Letea Periprava Sfistofca 618 578 625 295 27 404 312 141 3394 1564 HG 687/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 950/1996 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 SAPARD 1. construire retea aductiune si distributie apa potabila Alimentare cu ap sat Rahmanu.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA SITUA IA ALIMENTARILOR CU AP ÎN JUDE UL TULCEA ÎN PERIOADA 1996-2008 Nr Crt 1 Comuna Localitatea Baia Nr.140 31 . Ceamurlia de 1. comuna Bestepe Alimentare cu ap si canalizare in sistem centralizat in localitatea Baltenii de Sus Alimentare cu apa a localit ii Sarighiol de Deal Observatii PIF 1999 Aplicatie depusa in aprilie 2008.844 RON 5 6 Carcaliu Casimcea Carcaliu Casimcea Cismeaua Noua Corugea Haidar Rahmanu Razboieni Ceamurlia de 81 525 19 375 821 1528 HG 687/1997 OG 7/2006 HG In faza de executie.2007 1. comuna Casimcea Alimentarea cu ap PIF 2005 3.02. rezervor de stocare sat Ceamurlia de Sus Alimentare cu apa a localit ii Panduru Alimentare cu apa Modernizarea si extinderea sistemului public de alimentare cu apa in loc.636. PIF 2002 Valoarea investi iei Baia Panduru 2 456 1785 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR PIF 2006 PIF 2003 Receptionat 12.389.445.

2007 200 mii USD 10 Chilia Veche Chilia Veche 3539 HG 577/1997 PDR Reabilitarea statiei de pompare si extinderea sistemului public de alimentare cu ap a localit ii Chilia Veche Modernizarea si extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Ciucurova 11 Ciucurova Caslita Tatanir Ciucurova 13 54 1475 PDR Receptionata octombrie 2006 100000 mii USD Atmagea Fantana Mare 12 Crisan Crisan Caraorman Mila 23 220 636 487 434 493 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 950/1996 HG 577/1997 HG 920/2007 PIF 2001 Alimentarea cu ap a localit ii Crisan PIF 470.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Jos Jos Lunca 1362 577/1997 HG 687/1997 Buget Local HG 920/2007 a localit ii Ceamurlia de Jos PIF 1997 Reabilitare si extindere alimentare cu ap in localitatea Lunca. comuna Ceamurlia de JosRON 8 Ceatalchioi Ceatalchioi Patlageanca Plauru Salceni Cerna General Praporgescu Mircea Voda Traian 151 93 96 77 2217 205 595 1210 9 Cerna HG 950/1996 HG 950/1996 HG 577/1997 OG 7/2006 OG 7/2006 HG 577/1997 - PIF 2002 Faza proiect - Alimentare cu ap sat Traian. comuna Cerna Faza proiect In curs de executie 95% dinn lucrarea de aductiune si distributie este realizata Receptionat 20. comuna Crisan PIF 2002 Faza proiect PIF 2004 PIF 2002 Alimentare cu apa sat Mesteru- 13 D eni D eni 2537 14 Dorobantu Dorobantu Carjelari Fantana Oilor Me teru 937 571 77 203 1265 1274 HG 577/1997 OG 7/2006+ Fonduri Austria HG 577/1997 FRDS+Buget Local 15 Frecatei Frecatei Cataloi Buget local PDR Reabilitarea si PIF Receptionata 235841 mii USD 32 .08.000 RON PIF 2004 Reabilitare si extindere sistem alimentare cu ap in localitatea Mila 23.

872 RON 18 Hamcearca Hamcearca 366 432 77 753 1122 Balabancea In curs de executie.367. com. 90% din reteaua de aductiune si distributie a fost realizat Faza proiect Proiect respins de la finantare in sesiunea aprile 2008 21 Izvoarele Izvoarele Alba Iulia Jijila 1670 304 339 4372 HG 687/1997 HG 577/1997 Receptionat 2007 PIF 1999 martie 989. In curs de executie. Frec ei Po ta Telita 638 659 Buget Local PDR Extinderea retelei de distributie a sistemului de alimentare cu apa Sat Telita. comuna Frecatei . 90% Receptionat 2007 PIF 2002 Receptionat 2005 58341 mii USD mai 2.218 RON 22 Jijila 33 .872 RON Caprioara Nifon 19 Horia Horia Closca Floresti 142 330 HG 577/1997 20 IC Bratianu IC Bratianu 1304 OG 7/2006 PNDR Construire retea alimentare cu apa potabila in sistem centralizat in localitatea IC bratianu Alimentare cu ap a localitatii Izvoarele. comuna Horia mai 100000 mii USD Receptionata 2005 Receptionat 2007 mai 200000 mii USD 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA extinderea sistemului de alimentare cu ap sat Cataloi.367. comuna Horia Alimentare cu ap sat Floresti. comuna Hamcearca Alimentare cu ap a localitatilor Hamcearca si Nifon Extinderea sistemului de alimentare cu ap in localitatea Horia.Extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a comunei Greci Extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a comunei Greci noiembrie 2006 Receptionat 2005 64159 mii USD FRDS 16 Greci Greci 5508 PDR Receptionata 2005 200000 mii USD 17 Grindu Grindu 1582 HG 577/1997 PDR HG 687/1997 HG 577/1997 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR Receptionata 2007 PIF Sistem de alimentare cu ap comuna Grindu Alimentare cu ap a localitatilor Hamcearca si Nifon Alimentare cu ap sat Balabancea.

Kog lniceanu Lastuni 677 1260 1927 601 FRDS OG 7/2006 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 Faza proiect PIF 2004 Faza proiect Alimentare cu ap comuna M.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA ÄReabilitare aductiune potabila´ PT apa PT Val.057 RON Rândunica 29 Murighiol Murighiol 733 1425 HG 687/1997 HG 34 . Proiect = 3500000 LEI PIF 2004 2. comuna Luncavi a Imbunatatirea retelei publice de apa in localitatile Luncavita si RacheluExtindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Receptionata 2005 172228 mii USD Rachelu 994 PDR Receptionata noiembrie 2006 127772 mii USD PNDR 25 Mahmudia Mahmudia 2795 HG 577/1997 SAPARD Are alimentare cu ap HG 950/1996 HG 950/1996 PDR Sesiune aprilie 2008valoare estimativa: cf. jud. Estimativa=30000 lei Valoare estimativa= 180000 lei Ä Reabilitare distributie apa potabila´ Garv n 23 Jurilovca Jurilovca Salcioara 24 Luncavita Visina Luncavita 1460 2899 1406 879 3723 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 687/1997 PDR PIF 1999 Faza proiect PIF 2002 Faza Proiect PIF 2006 Modernizarea si reabilitarea sistemului de alimentare cu ap a localit ii Luncavi a.000 ROn 1.304. sat L stuni Alimentarea cu ap a localit ii Rândunica SF i PT finalizate.695. Kog lniceanu.800. Kog lniceanu Satu Nou Turda M. licitatie in curs de desfasurare Semestrul I 2009 PIF 2006 Valoare estimativa 2. Tulcea Reabilitare si extindere a sistemului public de alimenatare cu ap a localitatii Rachelu.421 RON 26 Maliuc Baltenii de Jos Baltenii de Sus Maliuc Gorgova Ilganii de Sus Partizani 118 128 298 147 62 483 70 703 - - Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu ap în localitatea Mihai Bravu Receptionata 2005 121323 mii USD 27 Mihai Bravu Vulturu Mihai Bravu 28 M.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 577/1997 HG 920/2007 Colina Dunavatu Jos Dunavatu Sus Plopu Sarinasuf Uzlina Nalbant de de 182 710 229 690 536 6 1070 HG 687/1997 HG 687/1997 Buget Local PDR Reabilitarea si extinderea sistemului public de alimentare cu ap sat Nalbant. comuna Nalbant Modernizarea si reabilitarea sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Niculitel Extinderea si reabilitarea sistemului public de alimentare cu ap comuna Nuf ru Suplimentarea si dotarea sistemului public de alimentare cu apa al comunei Nufaru Alimentare cu ap localitatea Ilganii de Jos.185 km L= 19761 ml 112691 mii USD 34 35 Pardina Peceneaga Piatra Pardina Peceneaga 11 712 2051 HG 577/1997 HG 577/1997 330.03.03.2007 PIF 2005 PIF 2001( 645 gospodarii)foraj F4.000 RON Reabilitare sistem de alimentare cu apa in comuna Peceneaga 35 .2007 149383 mii USD 33 Ostrov Victoria Ostrov 187 2233 FRDS PDR Receptionat 14. comuna Nufaru Extinderea si modernizarea retelei de distributie a localitatilor Nuf ru i Malcoci.2007 Receptionata 2005 162296 mii USD 31 Niculitel 458 4715 PDR 127159 mii USD OG 7/2006 32 Nufaru Nufaru 2600 loc 1062 PDR Faza proiect Receptionata 2005 126386 mii USD PNDRMasura 322 procedura EIA.386 RON 30 Nalbant PIF 2006 Exista proiect Receptionata 2005 137502 mii USD Nicolae Balcescu Trestenic Niculitel 1306 PDR Receptionata 15. Balcescu.904. etapa 1 Sitem de alimentare cu ap in localitatea N.aprilie 2008 - Valoare estimativa lucrari 14410730 lei Ilganii de Jos Malcoci 164 1014 HG 920/2007 PDR Receptionata 18. F5 fuctionale.27.06. comuna Nalbant. comuna Nuf ru Modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu ap n comuna Ostrov Alimentarea cu ap a localit ii Pardina Extindere si modernizare alimentare cu ap localitatea Murighiol Alimentarea cu ap a localit ilor Dun v u de Jos+Dun v u de Sus PIF 2005 1. F6 regim conservare.

636 RON 200000 mii USD 38 Slava Cercheza Slava Cercheza Slava Rusa 1482 1347 OG 7/2006 HG 577/1997 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR Faza proiect PIF 1999 Alimentare cu apa sat Slava Rusa. in faza initiala de incepere a lucrarii PIF 2006 Receptionata 2005 2. sat Visterna Alimentarea cu ap a localit ii Zebil Reabilitarea statiei de pompare a sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Sfântu Gheorghe PIF 2006 856 992 Euro Enisala Sabangia Visterna Zebil 37 Sfantu Gheorghe Sfantu Gheorghe 1079 626 478 1552 971 HG 687/1997 HG 577/1997 HG 687/1997 PDR PIF 2005 SF SF i PT finalizate.681 RON Calfa Cerbu F g ra u Nou Lumini a M gurele Sâmb ta Nou 43 Turcoaia Turcoaia 178 325 742 316 316 643 3695 - 36 .606 RON 2.767. Sarichioi Alimentarea cu ap a localit ii Enisala Alimenatre cu ap comuna Sarichioi.410 RON 300000 mii USD 42 Topolog Mina Altân Tepe Vasile Alecsandri Topolog 796 626 2519 MEC Buget Local HG 577/1997 SAPARD OG 7/2006 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 .880 RON 3.647. comuna Smârdan Extindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Alimentare cu ap sat Mineri Alimentare cu ap Alimentare cu ap sat Stejaru Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap al comunei Stejaru -alimentare cu apa sat Mina Altana Tepe Extindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Alimentare cu ap sat F g ra i Nou Alimentare cu apa a localitatii Sambata Noua Alimentare cu apa in localitatea Turcoaia Lucrare realizata in procent de 70% Receptionata 2005 39 Smârdan Smârdan 1171 112867 mii USD 40 Somova Somova 2254 HG 577/1997 SAPARD HG 687/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 PDR PIF 2005 3.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 36 Sarichioi Sarichioi 3722 HG 577/1997 SAPARD Extindere si modernizare alimentare cu apa potabila ± com.397.606. realizat 15% PIF 2002 PIF 2005 2.639 RON Mineri Parche 41 Stejaru Stejaru 1470 776 872 Receptionat august 2007 PIF 2002 Receptionat decembrie 2007 Receptionata 2006 34. Reabilitarea si extinderea sistemului de alimenatare cu ap a localitatii Smârdan.442.proiect PIF 2004 Faza proiect Lucrare in curs de executie.

din care 136.3 7. ora e.4 km. comune. sate La sfarsitul anului 2006. sunt subdimensionate i prezint un grad avansat de uzur (între 50 -70%). nu au re ele de canalizare. crt 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 Localitatea Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Baia Chilia Veche Jurilovca Mahmudia Maliuc Lungimea retelei de canalizare (km) 96. Re elele de canalizare sunt învechite i deteriorate. Nr.5 4. in procedura de receptie Iazurile 45 46 Valea Teilor Vacareni Valea Teilor Vacareni 967 1567 2357 HG 577/1997 OG 7/2006 PDR PIF 2001 Receptionata 2006 165706 mii USD Re eaua de canali are Majoritatea re elelor de colectare a apelor uzate din regiune se g sesc în localit ile din mediul urban.8 15 10 4 15 2. Canalizare public la 31 decembrie.ianuarie 2008 Lucrare finalizata. Re eaua de canalizare în jude avea o lungime de 174. comuna Valea Nucarilor Alimentare cu ap in localitatile Valea Nucarilor si Iazurile Alimentare cu apa a localitatii Valea Teilor Modernizarea si reabilitarea sistemului de alimentare cu ap a localit ii V c reni.Toate orasele dispun de re ele de canalizare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 44 Valea Nucarilor Valea Nucarilor Agighiol 1144 1865 SAPARD HG 920/2007 HG 687/1997 + Buget Local Alimentare cu ap in localitatile Valea Nucarilor si Iazurile Alimentare cu ap sat Agighiol.2 13.1 1 9 Lungimea total simpl a conductelor de canalizare public ( km ) Municipii i ora e 5 5 5 5 5 160 162 141 163 175 37 . dar e xist numeroase str zi care de i au re ele de distribu ie a apei.8 km in mediu urban. Procedura EIA finalizata. apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafa a solului . în anii 2002 -2006 Jude ul Tulcea Localit i cu instala ii de canalizare public ( num r ) 1) Anii 2002 2003 2004 2005 2006 1) Total 14 14 13 13 13 Municipii. producându -se infiltra ii de ape uzate în pânza freatic i subteran .

Dup ce orasul a început s fie alimentat cu gaze naturale.A. Comisia Europeana a aprobat o investitie de 114 milioane de euro pentru judetul Tulcea prin programul POS Mediu ± Axa prioritara 1: Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat . în mai 2008. Pe baza acestor proiecte. mul i dintre beneficiarii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic s -au debransat si au montat centrale de apartament proprii. M cin (par ial) si în municipiul Tulcea Localit i în care se distribuie gaze naturale-la sfâr itul anului 2006 Din care: Total municipii i ora e 3 2 Volumul gazelor naturale distribuite (mii m³) Total 16623 Lungimea simpl a conductelor de distribu ie (km)la sfâr itul anului 130 TULCEA Re eaua de distribu ie a energiei termice : Alimentarea cu energie termic în regim centralizat se realizeaz numai în municipiul Tulcea si în orasul M cin. SISTEME DE ÎNC LZIRE Re eaua de distribu ie a gazului metan : Din datele statistice. doar câteva blocuri de locuin e sunt alimentate cu energie termic în regim centralizat.4 Prin urmare este absolut necesar construc ia i extinderea re elei de ap potabil . Investitiile se vor derula in perioada 2008 -2013. care func ioneaz de circa un an cu arz toare pe gaze naturale. În Tulcea majoritatea consumatorilor de energie termic ce locuiesc în blocuri sunt racorda i la sistemul de termoficare racordat la CET-ul din cadrul S.5 2 174. pentru prevenirea polu rii apelor subterane i de suprafa . ENERGOTERM S.(uzina de alumin ). Circa 5 % din popula ia municipiului Tulcea este înc racordat la centrale de cartier. b. ALUM S. în toat regiunea.C. administrat de S. se constat c judetul Tulcea se situeaz pe locul 38 la nivel na ional în ceea ce lungimea simpl a conductelor de distribu ie a gazelor naturale ( Anuarul Statistic al judetului Tulc ea pe anul 2006) Alimentarea cu gaze naturale este realizat numai în localit ile Jijila. Localit i în care se distribuie energie termic Total Total la ni el na ional Regiunea Sud-Est 155 22 Din care: municipii i ora e 129 20 @ @ Din care: pentru uz casnic 2145 38 .A. Jude ul Tulcea a beneficiat în anul 2006 de asisten e tehnice ISPA. în corelare cu realizarea de re ele de canalizare i instala ii de epurare ape uz ate. administrate de S. În M cin.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 12 13 14 Niculitel Sfantu Gheorghe Somova Total 1 2.C. începând cu marile centre urbane i continuând cu localit ile rurale. DALKIA ROMANIA SRL.. ce func ioneaz par ial pe arz toare cu combustibil lichid usor. pentru preg tirea proiectelor propuse spre finan are din Fondurile Structurale. care au început deja sa fie înlocuite de arz toare pe gaze naturale.C.

industrializarea.592/25. NH3) Pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile ( determ. benzenului. Mn ) Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile În cazul poluan ilor gazo i. STAREA CALIT Starea general de calitate a atmosferei este determinat . Cantitative. motorizarea.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit . oras in care este concentrata activitatea industriala a judetului. Cantitative. Interpretarea rezultatelor se realizeaza in func ie de Ordinul MAPM nr. Situa ia este prezentat tabelar.1. repartizate uniform pe toat suprafa a municipiului Tulcea. Mn ) Pulberi în suspensie ( determ. în general. Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ. cu sprijin logistic extern. mai jos: 39 . doua statii automate de supraveghere a calitatii aerului. a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA TULCEA 2 2 Capitolul III STAREA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA II ATMOSFEREI 3. Cr. Cr. pulberilor în suspensie (PM 10 i PM 2. nu s-au semnalat dep 592/2002. chimizarea. iri ale valorilor limit stipulate în Ord. Cr. respectiv STAS 12574/87. dintre care cei mai importan i sunt: urbanismul. monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor si de STAS 12574 / 1987. dioxidului de azot i oxizilor de azot. Cantitative.06. monitorizat de agen iile teritoriale de mediu. Calitatea aerului se determin atât prin monitorizarea polu rii de fond cât i a polu rii de impact. Cr. Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ. Cr. de factori. Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ. Cantitative. Cantitative. puse in functiune in anul 2007 în cadrul unui contract derulat de MMDD. Punct de prelevare Sediu APM Sistem SGA Uzina de ap Dana de acostare APM Spital Jude ean Sc Aker SA Statia Meteo Indicatori analiza i Poluan i gazo i (SO2. densitatea demografic .5 ). NO2. In judetul Tulcea re eaua de supraveghere i urm rire a calit ii aerului este format la ora actual din: 7 puncte fixe de prelevare pulberi i poluan i gazosi. plumbului.

Localitatea Tulcea. NO2. PM10. Principalii poluan i primari care determina A 2007 2006 2005 593. Tulcea 1. dar si luarii de masuri de catre agentii economici in vederea diminuarii noxelor emise in aer. arderi în industria de prelucrare.zootehnia de tip intensiv) Emisii de ga e cu efect acidifiant în perioada 2004-2007 în Judetul Tulcea Jude ul Tulcea Emisii de gaze cu efect acidifiant tone) SO2 NOx NH3 Se remarca o scadere considerabila a poluantilor emisi in atmosfera . generând radicali liberi cu putere oxidant . COV. instala ii de ardere neindustriale. deoarece precursorii acestuia provin din activit i industriale i trafic rutier. Are densitatea de 1. iar pe termen lung sunt periculo i deoarece se pot acumula în lan ul trofic. Parametri monitoriza i NOX. plumb ± sunt compu i care nu pot fi degrada i pe cale natural .Principalele surse generatoare de SO2 sunt: arderi în energetic i industria de transformare.66 ori mai mare decât aerul i se men ine aproape de sol.Acidifierea Emisii de gaze cu efect acidifiant ± surse de poluare: pentru SO2 . ozonul troposferic este deosebit de toxic i constituie poluantul principal al atmosferei rilor i ora elor industrializate. Tulcea 2. O3. nichel.95 4488 4763 1323 2705 2834 16. str. procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier.81 20. NO2 PM10. zinc.34 40 .Jude ul Tulcea Num r Sta ii 2 1 1 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Tipul Sta iei/ Denumire/Adres Sta ie de tip trafic. CO. SO2. pentru NO x . tratarea de eurilor.Isaccei Sta ie de tip industrial 1. CO. crom. procese de produc ie. pentru NH3 ± surse naturale (aprox. transport rutier. Localitatea Tulcea. Emisiile de metale grele în anul 2007 sunt prezentate în tabelul de mai jos: Emisii Metale Tulcea grele (kg) 1 Mercur 0.24 Cadmiu 223 Plumb Ozon troposferic i al i oxidan i fotochimici Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaz via a pe p mânt.01 18. Se descompune u or. având timp îndelungat de remanen în mediu.Prelungirea Taberei nr. SC Feral a functionat doar trei luni in anul 2007 ) . reac ii fotochimice sau cu radicali liberi. str. cadmiu. parametri meteorologici Calitatea aerului. Calitatea aerului ambiant ± metale grele Metalele grele± cupru. NOX.7. mercur. SO2. fapt datorat in parte reducerii activitatilor industriale in anul 2007 ( SC Alum s-a inchis pentru retehnologizare . 15-20%) i artificiale (agricultura .arderea combustibililor i traficul rutier. Metalele grele pot proveni de la surse sta ionare i mobile: procese de ardere a combustibililor i de eurilor. Este generat prin desc rc ri electrice.

dioxid de sulf (SO2) i compu i ai plumbului (Pb). amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele popu late. produse petroliere). M sur torile de ozon se efectueaz cu aparatura special conform standardelor interna ionale. În jude ul Tulcea. sunt prezentate mai jos: COV (tone) 2006 2007 Tulcea 1. . cât i solizi (particule). Traficul se face r spunzator de eliminarea în atmosfer atât poluantilor gazo i. în anul 2007 nu s-au înregistrat dep iri ale CMA conform Ordinului nr.utilizarea solven ilor organici. în func ie de condi iile meteorologice. dintre care cei mai importan i sunt: monoxidul de carbon (CO). . emisiile totale din transport (calculate din inventarul emisiilor) reprezinta cca 20% din emisia total de poluan i în atmosfer .592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limit .316 1. are cea mai mare influen asupra calit ii factorilor de mediu prin urm toarele trei categorii de impact: emisii gaze de e apament.procesele de compostare a gunoaielor menajere i industriale. hidrocarburi volatile (COV). la nivel na ional. comparativ cu 2006. Volumul. cre terea suprafe elor spa iilor verzi.depozitarea i distribu ia benzinei. oxizii de azot (NOx).PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA formarea prin procese fotochimice. Transportul rutier . Concluzii generale cu privire la monitorizarea factorului de mediu AER: La nivelul judetului Tulcea. Situa ia emisiilor din transport în anul 2007 NMCOV(M g) N2O(Mg) SO2(Mg) CH4(Mg) CO2(Gg) Poluan i Nox(Mg) CO(Mg) Tsp(kg) Cd(kg) Cu(kg) Pb(kg) Se(kg) Zn(kg) Cr(kg) Ni(kg) 41 . Emisiile de COV la nivelul judetului Tulcea în anul 2007. acesti poluan i particip la o serie de reac ii fotochimice. a ozonului i altor oxidan i în atmosfera joas sunt: oxizii de azot (NOx). Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se eviden iaz urm toarele: . una din noxele cele mai periculoase. natura i concentra ia poluan ilor emi i depind de tipul de autovehicul. Odat ajunsi în atmosfer . a valorilor de prag. în surse fixe i mobile (trafic). s -au stabilit norme de concentra ii maxime admisibile ale poluan ilor atmosferici i s -au elaborat acte legislative corespunz toare cerin elor europene i interna ionale. . care influen eaz benefic fenomenele meteorologice i asigur o circula ie mai rapid a diferitelor substan e poluante.313 În vederea prevenirii i combaterii polu rii aerului.arderea combustibililor fosili (c rbune.producând dificult i de respira ie i afec iuni pulmonare. toxice). a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf (SO 2). în anul 2007. diminuarea influen ei r spândirii poluan ilor în aer. care contribuie la formarea ozonului de atmosfera joas . compu ii organici volatili (COV) i metanul. zgomot si antrenare de pericole pentru om i mediu prin co n inutul m rfurilor transportate (inflamabile. Nocivitatea compu ilor organici volatili este pus în eviden prin concentra ia mai mare sau mai mica de ozon troposferic. de natura combustibilului i de condi ii le tehnice de func ionare. dioxidul de carbon (CO2). Principalele modalit i de men inere a calit ii aerului sunt: reducerea i chiar stoparea elimin rii în atmosfer a substan elor poluante. dioxidului de azot (NO2) i amoniacului (NH 3).

Emisiile de gaze cu efect de sera în perioada 2004-2007 în Judetul Tulcea Jude ul Tulcea 2007 2006 2005 Emisii de gaze cu efect de ser ( tone) CO2 220550.32 N 2O 441. transportul rutier.145 0.114 14. Protocolul de la Kyoto a devenit un instrument legal pentru cele 128 de p r i semnatare.01. România a implementat Directiva EU ETS în legisla ia româneasc i toate reglement rile importante ale UE în domeniu înc înainte de aderare pentru a putea începe comercializarea emisiilor la 01. pentru N2O . Emisii de gaze cu efect de ser ± surse de poluare: pentru CO2 .43 . Inventarul emisiilor s-a realizat în baza programului CORINVENT.13 CH4 4. Schema a fost conceputa pentru a sprijini Statele Membre UE în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 prevazute de Protocolul de la Kyoto într -o maniera eficienta din punct de vedere al costurilor. programul fiind destinat cre rii unei baze de date centralizate la nivel na ional pentru care s se poat lua m surile de reducere a emisiilor cu 8% în perioada 2008 ± 2012.62 0.51 4424. re eaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului precum i calculul emisiilor i în baza acestora impunerea m surilor de reducere a polu rii atmosferice prin reducerea la surs sau prin adoptare de m suri de epurare prin instala ii specifice. microbuze si autovehicule pentru transport marfuri. 42 0. Comisia European a adoptat Directiva 2003/87/CE care stabile te o schem pentru comer ul cu certificate de emisii de gaze cu efect de ser în cadrul Comunit ii.55 221.862 819. aplica ia informatic a inventarului de emisii atmosferice la nivel jude ean conform metodologiei CORINAIR.44 903459.753 729.43 25. fa de anul 1989. doar pe instalatiile industriale care emit CO2. pentru CH4 .53 108.74 3161.778 Emisii2007 220.arderea combustibililor. în prima faza.147 9. AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 32703 34188 35442 31635 33516 34332 35344 37671 Schimb ri climatice.035 Parcul auto la nivel jude ean are tendin a de crestere in ultimii ani. În baza protocolului au fost realizate: inventarul surselor de poluare a atmosferei. arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor bov ine. cunoscut i sub denumirea de Directiva UE privind comercializarea emisiilor sau EU-ETS.793 90. materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite). Protocolul de la Kyoto Începând cu data de 16 februarie 2005.17 20. descompunerea vegetal . termite). Situa ia parcului auto. agricultura i transportul.arderile din industrie (în special energetic ).PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 1018.64 552.145 4335. agricultura (prin consumul sporit de îngr minte cu azot). Schema stabileste un sistem de limitaretranzactionare bazat.2007.337 864920. arderile în instala iile de înc lzire.arderea combustibililor fosili.738 1. la categoria autoturisme.862 În anul 2003.

cobalt.Baia 43 . ortofosfa i. STAREA CALIT EVOLU IA CALIT II APELOR DE SUPRAFA II APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE Interpretarea rezultatelor s-a efectuat conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calit ii apelor de suprafa . Aceast situa ie impune operatorilor economici s investeasc în retehnologizare pentru a.pH y regimul oxigenului ± oxigen dizolvat. CCO-Mn. de unde au fost extrase principalele proiec ii macroeconomice. detergen i. fier total y alti indicatori chimici relevanti ± fenoli. CCO-Cr. decizia adoptat în ceea ce prive te Planul Na ional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser (NAP). sulfa i. în jude ul Tulcea. Indicatorii de calitate analiza i: y Regimul termic si acidifiere . cadmiu . transmis recent Comisiei Europene. y salinitate ± reziduu filtrabil.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea a identificat. iar la inceputul anului 2008 operatorii SC ALUM SA i SC ENERGOTERM SA au ob inut autoriza iile privind emisiile de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008 -2012.în cadrul laboratorului S. în func ie de estim rile operatorilor economici. Politica Energetic a României 2006 ± 2009.2. SC TREMAG SA i-a diminuat capacitatea de produc ie în cursul anului 2007. sodiu.p. azoti i. pentru România. calciu.Tulcea s -au efectuat analize la ur m toarele pârâuri: -pârâu Hamangia .2010 (prelungit pân în 2012).A. În anul 2007. Pentru operatorii din jude ul Tulcea care au ob inut autoriza ie de emisii de gaze cu efect de ser . plumb. CBO5. trei operatori economici ale c ror instala ii intr sub inciden a Directivei EU ETS. Comisia European a publicat în luna octombrie 2007. astfel c nu se mai încadreaz în prevederile Directivei EU ETS. MMDD a definitivat Planul Na ional de Alocare pentru anul 2007 i pentru perioada 2008-2012. cloruri. respectiv SC ALUM SA i SC ENERGOTERM SA din sectorul instala iilor de ardere de peste 20 MW i SC TREMAG SA din cadrul industriei de prelucrare a mineralelor (fabricarea c r mizilor refractare).H. situa ia aloc rii certificatelor de emisii prin Planul Na ional de Alocare este urm toarea: Operatorii din jude ul Tulcea care au ob inut autoriza ie de emisii Operatorul 2008-2012 economic 2007 Num r certificate Num r certificate emisii ± tone CO2 emisii ± tone CO2 Alocate Realizate Alocate SC ALUM SA 854989 40194 3755950 SC ENERGOTERM SA 17430 19000 76551 SC TREMAG SA 13297 8500 3.G. 2003/87/CE. Inventarul Na ional al gazelor cu efect de ser . fosfor total. y nutrien i ± amoniu.i reduce emisiile de CO2. nichel. Planul Na ional de Dezvoltare 2006 ± 2013. magneziu. y poluanti toxici specifici de origine naturala ± cupru. stabilind un num r de certificate de emisii pentru fiecare instala ie din sectoarele industriale cuprinse în Anexa I a Directivei nr. mangan. Prognoza Comisiei Na ionale de Statistic pentru perioada 2006 . având posibilitatea ca certificatele de emisii care devin disponibile s le tranzac ioneze pe pia a european . La sfâr itul anului 2006. Men ion m c . crom. azota i. i prin urmare nu a mai solicitat autorizarea pentru emisii de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008 -2012. zinc. Aceste instala ii au ob inut autoriza ia de emisii a gazelor cu efect de ser pentru anul 2007.

pârâu Tai a-amonte acumulare Horia-clasa II(excep ie fac indicatorii azoti i -clasa IV) .24 analize/an).clasa V) .pârâu Tai a . Tulcea Hm 9942(12 prelevari/an).4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori ).pârâu Teli a .clasa IV) .a rezultat urmâtoarea încadrare în clase de calitate.pârâu Ciucurova ± clasa III (excep ie fac indicatorii CCO-Cr.CCO-Mn. fosfot total.pârâu Teli a ±p.azoti i.p. laboratorul SGA realizeaza analize pentru Sectiuni din Reteaua Transnationala de monitorizare( TNMN) astfel: Dunare Reni Km 132(mal stang.Ceamurlia de Jos .pârâu Teli a-aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu -clasa III(excep ie fac indicatorii CCO-Cr.brat Macin.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA .amonte Casimcea 300 m .pârâu Slava ±clasa III(excep ie fac indicatorii CCO-Cr. Casimcea.4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori). Hamangia. Sistemul de monitorizare si control a calitatii apelor cuprinde:  APM realizeaza analize la urmatoarele puncte de prelevare:Dunare M38+500( 2 prelevari/luna).clasa a-III-a Lacul Ciuperca este de clasa a-II-a. Sulina Hm 10670( 4 analize/an).pârâu Tai a ±p. Tulcea M38+500 (zilnic). Dunare -Valcov km 17 (12-24 analize/an).Satu Nou-clasa III(excep ie fac indicatorii CCO -Cr. Starea calit ii fluviului Dun rea : Supravegherea calit ii apelor Dun rii s -a efectuat atât în flux informa ional rapid (cunoa terea situa iei de poluare zilnic ).clasa III (excep ie fac indicatorii CCO-Cr. Macin Hm 9942 (12 analize /an pentru substante periculoase. azota i.H. Mahmudia Hm 900( 12 analize/an pentru substante periculoase. Chilia Veche Hm 450 (12 analize/an pentru substanete periculoase.pârâu Teli a -aval evacuare aeroport Mihail Kog lniceanu În urma efectu rii analizelor la aceste pârâuri. pârâurile Teli a. conform normativului de referin din Ordinul 161/2006: .pârâu Hamangia ±clasa III(excep ie fac indicatorii azota i ± clasa V. cât i în flux informa ional lent (evaluarea tendin elor globale ale calit ii apelor în decursul anului). Isaccea. CCO-Cr i cloruri . Lacul Razelm este de clasa a II-a exceptând CCO-Mn. Din punct de vedere al chimismului apei. mal drept.pârâu Slava .Po ta . 161/ 10 2006. N-tot-clasaIV) . Crisan Hm 10520(12 analize/an pentru substante periculoase.p. Maliuc Hm 10300( 4 analize/an) . Du nare. Macin. Smardan (3 prelevari /an)  SGA Tulcea realizeaza urmatoarele analize: Daeni . lacurile din componenta Deltei Dun rii se încadreaz în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor ORDINULUI MINISTERULUI APELOR I PROTEC IEI MEDIULUI Nr.pârâu Casimcea-clasa III (excep ie fac indicatorii:CCO-Cr-clasa IV i azotati.4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori). Slava.Satu Nou sunt de clasa III. Mahmudia.pârâu Jijila ±clasa II(excep ie fac indicatorii CCO -Mn. 8 prelevari/an pentru ceilalti indicatori).pârâu Tai a -amonte acumulare Horia .amonte pod Jijila 500 m . fosfor total -clasa IV i azotati-clasa V) Din punct de vedere al biotei. cloruri-clasa III i CCOCr-clasaIV) .pârâu Casimcea .azota i-clasa IV) .H. azot total. azota i-clasa IV) .H. iar pârâul Tai a -amonte acumulare Horia sunt de clasaIV Lacul Babadag este de clasa a IV-a de calitate.p. Sfantu Gheorghe M50( 4 prelevari/an).4 prelevari/an.Satu Nou . exceptând regimul oxigenului care este clasa a -IV-a Din punct de vedere biologic.H.pârâu Jijila .pârâu Ciucurova -amonte Slava Rusa . azoti i.Sfantu Gheorghe Km 0 (12 analize/an) 44 . toate cele 3 lacuri se încadreaz în categoria mezotrof. In plu s. Dunare Sulina Km 0 (12 analize /an).azota i clasaI V) . azoti i. Jijila i Tai a p.Po ta.H.H. mijloc .

nu se poate preciza cu exactitate aportul în poluan i pe care îl au unit ile economice de pe raza jude ului Tulcea. Starea calit ii apelor subterane Calitatea apelor subterane a fost urmarit în anul 2007 . având la baz m sur torile analitice realizate în 10 sec iuni de supraveghere în cadrul campaniilor trimestriale de recoltare: . Din punct de vedere biologic fluviul Dun rea se încadreaz în clasa a -II-a de calitate.Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii. azot din azoti i. .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA  Starea de calitate a apei fluviului Dun rea din teritoriul RBDD a fost urm rit pe o lungime de 338 km. Chilia. exceptând indicatorii amoniu. Am.la 25ºC pH O2 diz NO3 NH4+ SO4 2ClAl OH Fe CN- ** * * * * * ** * * ** * * * * * ** ** ** * * Bazinul hidrografic Litoral Sec iunea Total probe 2007 Indicatori urm ri i Cond. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500. substante organice.Sulina (60 km): Ct. Reni. cloruri.Ceatal Sf. Gheorghe . . aplicarea recomand rilor POLDANU BE -1986 la fluviu i a Conven iei MARPOL 73 . de transportul naval i de evacu rile de ape menajere de la localit ile riverane ( ape ce sunt deversate far o epurare prealabil ) dintre care men ion m în mod special evacuarea men ajer a municipiului Tulcea .D.Sf. Poluarea de la nave este determinat de faptul c nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente.Ceatal Chilia-Ceatal Sf. Pe parcursul anului 2007. stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum i inerea eviden ei pred rii acestora la unit ile colectoare). .D. Av. Periprava. calitatea fluviului s -a incadrat in clasa a-II-a de calitate. Sf. Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare de produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor în portul Gala i. Av. prin analiza probelor prelevate din urm toarele foraje de observa ie . La nivelul jude ului Tulcea pe anul 2007. unit i care evacueaz apele uzate în fluviu. Având în vedere parcursul Dun rii pân la intrarea în jude i devers rile care au loc pe acest traseu precum i debitul mare de dilu ie al Dun rii. Gheorghe.B. În celelalte sec iuni de potabilizare.78 de c tre navele maritime (ambele conven ii se refer la colectarea. Gheorghe.Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ct. exceptând indicatorul fier total care a fost de clasa a-III-a.la 25ºC pH O2 diz NO3 NH4+ SO4 2ClAl OH Fe CN- 45 .amplasate astfel : Bazinul hidrografic Dun re: Sec iunea Total probe 2007 Tulcea Aquaserv F1 Tulcea Aker Fg. Se poate îns aprecia c apa fluviului este afectat de e vacu rile de la marile unit i industriale ( ex. Gheorghe (104 km): Sf. ARBDD a impus societ ilor de in toare de mijloace navale de transport. Activitatea laboratorului propriu al R. pentru sec iunea Dun re M m38+500 cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii :oxigen dizolvat. Pentru reglementarea acestei situa ii. CCO-Cr i fenoli care sunt de clasa a-III-a. cuprinzând 5 tronsoane. azot din azota i. Sulina. Reni . .a. 2 2 Indicatori urm ri i Cond. calitatea fluviului a fost de clasa a-II-a. de exploatarea necorespunz toare a celor existente i de faptul c porturile dun rene de pe teritoriul rezerva iei. Gheorghe . SC Alum SA Tulcea). în sec iunea Dun re M m38+500. nu sunt dotate cu instala ii specifice pentru preluarea i reciclarea acestor reziduuri. a constat în detemin ri de produse petroliere.Ceatal Sf. pesticide organo-clorurate cât i expertize fizico-chimice.

9 68.5 25596.3 % din totalul agricol.sub concentra ia maxim admis ** -peste concentra ia maxim admis Pe parcursul anului 2007 s -au constat dep iri indicatori:conductivitate. din care .1 Clase de bonitare ale solurilor III IV 200738.4 33830. Reparti ia terenurilor pe clase de pretabilitate .anul 2007: Categoria de folosin Arabil Paji ti Vii Livezi Total agricol U.din care .4 2965. Principalele restric ii ale calit ii solurilor Studiile pedologice i agrochimice efectuate de OSPA Tulcea.1 2070.amenajari pentru irigatii Exces periodic de umiditate in sol.81-100 puncte.azota i.8 Total (ha) 291251 61498 8154 1611 362514 Sursa DADR Tulcea Nici o suprafa agricol nu întrune te condi iile necesare pentru a se încadra în clasa I de calitate. au ar tat faptul c terenurile agricole ale judetului sunt afectate într -o masur mai mare sau mai mic de una sau mai multe restric ii.1 1073. În categoria terenurilor arabile care de in o pondere de 80. Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosin e agricole. Principalele restric ii ale calit ii solului sunt prezentate în tabelul urmator Suprafe e afectate de factori limitativi ai capacit ii productive în anul 2007 (Sursa : DADR Tulcea) Denumirea factorului Seceta .3.5 88. la p uni i fâne e majoritatea o de ine terenurile din clasele IV . ponderea de inând -o terenurile din clasa III -a de calitate.M. clasa V-a -1-20 puncte). diferen iate dup nota de bonitare (clasa I .1 30908. la urm torii 3.2 425. CALITATEA SOLURILOR Solul este principalul suport al tuturor activit ilor socio -economice i constituie factorul de mediu expus cel mai u or la poluare. I ha ha ha ha ha 0 0 0 0 0 II 29765 1. terenurile agricole se grupeaz în 5 clase de calitate.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Jurilovca S1sursa Satu Nou F sursa Sarinasuf Ferma ovine Baia F1 Zoot.2 908. Din acest punct de vedere. fie de ac iuni antropice agricole i industriale.3 3689.9 26658 V 547. amoniu. forme de relief.4 207406 60200. Aceste restric ii sunt determinate fie de factori naturali (clim .). fier la marea majoritate a forajelor . respectiv a capacit ii bioproductive.amenajari de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apa.ha total arabil 49545 49545 10114 1072 10114 1072 46 . iar terenurile ocupate cu vii i livezi sunt corespunz toare claselor III ± IV.Ovine 2 2 2 2 ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * ** * * ** * * * * * * * * * * ** * ** ** ** ** ** * * * * *.din care Suprafata afectata .4 545. conducând la deteriorarea caracteristicilor i func iilor solurilor. majoritatea se încadreaz în clasele de calitate III ± IV.V. etc.7 97541.

Cu o medie anual de 426 mm. i cele din zona lacului Razelm unde alcalinitatea i salinitatea constituie o problem cu tendin e de extindere.8 ± 7. Alterarea se produce sub ac iunea apei. Fertiliz rile organice i minerale ± atunci când se fac ± nu au la baz studii agropedologice.cu amenajari antierozionale Eroziunea solului prin vant S r turarea solului. parc eolian. În general lipsa de precipita ii afecteaz i efectul îngr mintelor chimice care nu sunt folosite la poten ialul optim. se resimte acut lipsa apei în sol exact în perioadele critice pentru plante. cel pu in în partea infer ioar a profilului i se manifest prin apari ia unor pete ruginii. în special pentru construc ia. imprimate de compu ii de oxidare ai fierului.85 2004 22876. duc la accentuarea presiunii exercitate aupra starii de calitate a solurilor .72 Sursa DADR Tulcea Suprafe ele scoase din circuitul agricol au primit alte folosin e. Presiuni ale unor activitati asupra st rii de calitate a solurilor a)Impactul agriculturii asupra mediului Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare i alterare.15% fa de anul 2006. Gleizarea se manifest pe terenurile cu apa freatic la mai pu in de 1 ± 1. ferme pentru cre terea animalelor. nu produce diminu ri drastice ale potentialului productiv.1 2006 99740. apei. extinderea i reabilitarea re elelor de distribu ie ap .mp circuit 2003 19254. Schimb rile de utilizare a solului precum i exploatarea resurselor naturale într-un ritm mai rapid decât cel în care se pot regenera. 47 . se fac în mod empiric i numai pentru culturile de baz (premerg toare). Alt factor limitativ îl constituie s r cirea solului în principalele elemente fertilizante.cu alcalinitate ridicat 18339 15253 15253 18339 15253 15253 În vara anului 2007. Cele dou procese au loc simultan.02 2007 39053. precum i pentru alte construc ii. Excesul de umiditate de pe suprafa a de 10114 hectare a determinat luarea unor m suri de ameliorare. gravita iei i vie uitoarelor fiind un proc es ireversibil. camping. Alt factor limitativ natural îl constituie lipsa apei din sol. Reac ia solului sau pH-ul solului . în anul 2007 suprafa a terenurilor arabile scoase din circuitul agricol a sc zut cu 39. acizilor minerali sau organici i a s rurilor. Degradarea are loc sub influen a temperaturii.25 m i care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate. Seceta înregistrat în anul 2007. jude ul Tulcea s-a confruntat cu fenomenul de secet puternic . Evolu ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol În judetul Tulcea. vântului.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA .cerin major a promov rii i dezvolt rii agriculturii durabile. Evolu ia suprafe elor scoase din circuitul agricol în perioada 2003 ± 2007 Suprafa a scoas agricol . Chiar dac apar valori ale pH ±ului mai mari de 9.marea majoritate a solurilor au un pH neutru( 6.din care . la adâncimi peste 50 cm. În acest sens este necesar cre terea resurselor financiare pentru efectuarea lucr rilor de ameliorare . acesta afectând o suprafa de 49545 ha. ca de altfel i seceta înregistrat în anii anteriori a afectat gradul de fertilitate al solurilor. Nu acela i lucru se poate spune despre solurile din Delta Dun rii ± unde se reg sesc i soluri acide.93 2005 49774.2 ) slab alcalin .

apei i a altor componente ale agroecosistemelor.23 10.10 16. unde acesta se degradeaz .29 agricol total Erbicide 0. Insu irea comun a acestor substan e o constituie ac iunea chimic activ i fiziologic activ de tulburare a func iilor fiziologice. este necesar re spectarea tehnologiilor de aplicare i supravegherea atent a utilizatorilor i prestatorilor de servicii ai acestor produse.20 0.11 0.18222 20.a.Kg Total±din Insecticide Fungicide care 0. solului.30 0. pentru combaterea insectelor d un toare ± insecticidele i pentru combaterea diferitelor boli criptogamice ± fungicidele. utilizat ca atare sau sub form de compost.3 512 777 1061 2190 1520 11. reprezentând doar 0.kg substan activ Total± Insecticide Fungicide din care 107870 72085 73320 193190 40674 19437 16921 42308 26085 19388 26314 104322 Erbicide 41111 33260 30085 46560 Consum de pesticide pe 1 ha suprafa . bactericidele i virucidele.Utilizarea Îngra mintelor chimice: Chimizarea în exces i unilateral tulbur echilibrul ecologic din sol.47 22.55 20.34% din suprafa a agricol total a jude ului Tulcea Utilizarea produselor pentru protec ia plantelor (fitosanitare) În categoria substan elor fitosanitare sunt incluse substan ele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor ± erbicidele.2007 Anul Consum total de pesticide .71 8.072 0.53 0. în perioada 2001 ± 2007: Anul Îngr minte chimice folosite (tone substan Fosfatice Potasice activ ) Total 3807 2393.11 0. Pentru reducerea efectelor negative ce pot ap rea la utilizarea pesticidelor.2 6. Utilizarea pesticidelor în agricultur pe lâng avantajul ob inerii u nor produc ii sporite prezint dezavantajul polu rii mediului. Evolu ia consumului de produse fitosanitare în perioada 2001 . Evolu ia consumului de îngr minte chimice în jude ul Tulcea.20 0.05 0.59 12. dup capacitatea acestora de a asimila s rurile nutritive din sol i dup însu irile tipului de sol. Î n aceast categorie se include i turba./ha) Suprafa Suprafa agricol arabil total totall jude jude 13.07 0.046 0.6 2837 4873 4083 4087 Consum de îngr minte chimice pe ha (Kg s. precum i toat masa vegetal de la plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol ca îngr mânt.49 10.05 0. Pentru ob inerea unei eficien e superioare. reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile i frunzele r mase dup recoltarea unor plante.50 17.1 0.3 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Utilizarea îngr mintelor naturale În categoria îngr mintelor naturale se include o serie de reziduuri organice ± dejec ii solide i lichide ale animalelor.12 0. respectiv distrugerea par ial sau total a micro i macroorganismelor vii. Solul ac ioneaz ca un receptor i rezervor pentru pesticide.24 2557.87 16.60 8.082 0. Suprafe ele pe care se aplic fertilizan i organici este foarte mic .5 46 45 205 283 3081. afectând procesul de conversie (viteza repunerii în circula ie a materiei i energiei din sol) ceea ce duce la sc derea poten ialului productiv.1 3660 5980 6478 5890 Azotoase 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2827 2270. fiind cea mai periculoas surs de impurificare a mediului prin vastitatea suprafe elor pe care se folosesc i prin toxicitatea lor ridicat .16 10. pentru evitarea polu rii cu reziduuri de pesticide a plantelor.13 Sursa DADR Tulcea 2001 2002 2003 2004 48 . se impune diferen ierea fertiliz rii dup consumul plantelor în diferite elemente.

44 0. Pentru aceste situa ii se impune luarea unor m suri adecvate de gospod rire. 4.08 0.13 0. de eurile municipale genereaz în procesul de descompunere diferite gaze si substan e care pot constitui o surs de impact semnificativ asupra mediului i în special asupra solului. minier. Activit ile miniere de suprafa se de fasoar pentru extrac ia i prelucrarea rocilor pentru construc ii.814 Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii 3. c)Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea de depozitare a de eurilor municipale se înregistreaz pe o suprafa de 10. Ecorec S.000 Suprafa a Contaminat (m2) Localizarea poluantului 216.rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor 49 .A S.17 0. b) activit ile din sectorul industrial. conservare i amenajare a teritoriului i acolo unde este cazul.C Ferom S.16 Reziduurile zootehnice De i în jude ul Tulcea nu sunt eviden iate soluri afectate de reziduuri zootehnice. S.313 52.2005 2006 2007 244469 160796 144539 57449 20039 23967 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 155914 31106 0. MEC ± Sector Altân Tepe 2. Din punct de vedere al activit ilor industriale. se constat totu i situa ii în care resturile vegetale sunt aruncate la întâmplare i uneori în cantit i excesive. Terenurile ocupate de haldele de steril tehnologic urmeaz a fi ref cute i redate circuitului natural la închiderea acestor obiective.36 ha. În jude ul Tulcea sunt zone contaminate istoric din activit i miniere anterioare a c ror inchidere i ecologizare a fost aprobat prin hot râri de guvern. Sunt în derulare proiecte d e deschidere de noi exploat ri. realizarea de studii pedologice i agrochimice.26 0. Presiunile asupra st rii de calitate a solului sunt rezultate în principal din activit ile miniere i metalurgice.C. Inventarul siturilor contaminate la nivelul jude ului Tulcea Nr Nume proprietar/ crt administrator sit contaminat 1.A Tulcea S. în baza licen elor de exploatare pentru 11 obiective miniere i în baza permiselor anuale de exploatare pentru 14 obiective.000 47.39 0.055 61616 58956 0. în jude ul Tulcea principala cauz de poluare a solului o constituie depozitarea de eurilor solide rezultate din procesele productive. precum i ocuparea terenurilor prin exploat ri miniere la zi. MEC ± Sector Baia Tipul activit ii poluatoare Industria minier Industria Minier (iaz decantare steril) Natura poluan ilor metale grele(Cu) i ape acide de min metale grele reactivi de prepara ie minier 794.C.43 0. Alum S.A Pope ti-Leordeni Industria metalurgic lam alcalin neferoas Industria metalurgic Metale Depozit de euri municipale Tulcea Subst.16 94856 45901 0. 5. Prin natura lor.000 Nu s-au efectuat studii 159. siderurgic Industria este principala surs de poluare a mediului înconjur tor prin amploarea proceselor tehnologice.06 0.67 0. specifice industriei metalurgice.

Minesa S.A.000 Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii 7.închiderea lucr rilor miniere subterane prin abandonarea în starea în care se afl . în vederea identific rii i delimit rii terenurilor degradate. lucr ri de ecologizare a zonelor afectate de activitatea de exploatare.G 926/2003 în valoare de 4. cu o suprafa de 15. delimitarea terenurilor degradate i constituirea acestora în perimetre ameliorative. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional ± Fonduri aprobate prin H.închiderea prin rambleere i plac de beton la gura pu ului. reecologizarea amplasamentelor haldelor de steril i a iazurilor de decantare. În cadrul programului de încetare a activit ii au fost stabilite modalit ile de închidere a lucr rilor miniere. rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor Subst. cu ajutorul unei sta ii de pompare. .Ecorecycling SRL Bucure ti PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Depozit de euri Subst. su prafe e din teritoriul administrativ al comunelor: M cin. a fost aprobat prin H.G 720/1999.000 municipale procesul de Babadag descompunere a reziduurilor Depozit de euri municipale Subst.09.837 mii euro. 50 . la nivelul jude ului Tulcea au fost organizate comisii pentru identificarea.men inerea apei de min la nivelul orizontului -350. cu durata de implementare de 32 luni. Nuf ru. realiza rea proiectului tehnic care s cuprind m surile i instala iile de epurare a apelor de min evacuate de la orizontul ±350 m cât i închiderea lucr rilor miniere. valoarea alocat fiind de 4071. S-a impus realizarea studiilor hidrologice referitoare la evolu ia i influen a apei de min asupra zonelor limitrofe. Prim ria M cinServiciul public de gospod rire comunal Prim ria IsacceaServiciul public de gospod rire comunal 8. cu durat de implementare de 28 luni. . Tehnologii i metode de remediere utilizate: .6.139/28. Activitatea minei a fost de exploatare în subteran a z c mântului de pirita cuprifer i de prelucrare a minereului în vederea ob inerii concentratelor de cupru.C Ipromin S. Depozit de euri municipale 1613 Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologic a terenurilor degradate i pentru ameliorarea st rii de calitate a solurilor: 1.G 926/2003 ± Proiect tehnic de închidere sector minier Altân Tepe elaborat de S. Luncavi a. Închiderea Sectorului Minier Altân Tepe. începând cu luna noiembrie 2005 i finalizare prevazuta pentru luna martie 2008. a lucr rilor verticale în afara pu ului central care se men ine în func iune. pirit i magnetit. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional ± Fonduri aprobate prin H. Pe parcursul anului 2007.rezultate din 30. amplasat în zona dealului Cortelu cu o suprafa a de 21. Ostrov. Închiderea Sectorului Minier Somova .65 ha i iazurile de decan tare amplasate în intravilanul comunei Somova de cca.6 ha i uzina de prepara ie minier Baia. lucr ri de dezafectare i recuperare a materialelor. În anul 2007.2005. Î n acest sens au fost analizate.03. 47 ha.1999 ± Proiectul Tehnic de închidere sector minier Somova elaborat de S. 2. au fost derulate programe/proiecte de reconstruc ie ecologic pe urmatoarele situri contaminate identificate la ni velul jude ului Tulcea: Exploatarea miniera Altân Tepe este constituit din perimetrul de exploatare amplasat în localitatea Altân Tepe.G 720/02. a fost aprobat prin H. cu o suprafa de 21. rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor 20. comuna Stejaru.C. Mihail Kog lniceanu.A Bucure ti. S. a construc iilor provizorii i a utilit ilor din incint . începand cu luna februarie 2004 i având data finaliz rii în luna octombrie 2006. î n baza Ordinului Prefectului nr.98 ha . Casimcea. care prevede perimetrul de exploatare propriu zis.314 mii euro.C.

vizând cre terea randamentului amenaj rilor. Prin lucr rile de reconstruc ie ecologic s -a urm rit refacerea terenurilor degradate i repunerea lor în circuitul agricol. combatere a eroziuni i solului în noile condi ii de proprietate i la principiile economiei de pia . i ca ur mare se consider c pentru a contracara efectele negative ale secetei asupra produc iilor ob inute este vital reconsiderarea aportului iriga iilor i în consecin se impun m suri pentru: y adaptarea unor lucr ri de iriga ii. apei i pânzei freatice precum i aerului de c tre activit ile din agricultur . prelucrarea acestor minereuri. dar s-a men inut mult sub poten ialul de irigare. în jude ul Tulcea exist un num r important de exploata ii agricole de mici dimensiuni. utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerial de Omolo gare a P. nivelare. Masuri de reducere a impactului activit ilor din sectorul agricol asupra solului În vederea prevenirii polu rii solului. 51 . Din totalul acestor suprafe e sunt echipate 160110 hectare.6%. Lucr rile de închidere a sectorului minier sunt lucr ri în special de reconstruc ie ec ologic i au ca scop reabilitarea suprafe elor afectate de activitatea minier i minimalizarea impactului asupra factorilor de mediu. respective. Suprafe ele amenajate pentru iriga ii reprezint un procent semnificativ din totalul terenurilor agricole. acoperire cu sol vegetal. terasarea terenului. folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i d un torilor. depozitarea materialelor sterile i transportul produselor finite. în cre tere fa de 2006. cu eficien relativ redus care nu pot sus ine costurile aferente iriga iilor. Reducerea efectelor secetei i combaterea de ertific rii Regiunea SE cuprinde zone semiaride i secetoase. prest ri servicii cu produse de uz fitosanitar precum i a altor activit i (sec ii mecanice. y modernizarea echipamentelor de iriga ii.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Activit ile desfa urate au cuprins exploatarea în subteran i la suprafa a minereurilor de baritin i sulfuri complexe polimetalice. suprafa a irigat efectiv în anul 2007 a fost doar de 33781 ha. în special Lacul Memelgiu.F. îns mân are i înierbare. 42. De i suprafe ele amenajate pentru iriga ii sunt importante. Aceast s itua ie este datorat faptului c .). aceasta datorându -se secetei din vara anului. sporirea produc iilor agricole i protec ia mediului. etc. s-au impus urm toarele m suri: solicitarea autoriza iei de mediu pentru activit ile de utilizare. restul aflându-se în conservare. comercializare. y valorificarea ra ional a apei i a energiei.U. desec ri. sectoare zootehnice. care s corespund i din punct de vedere al calita ii mediului. (CODEX). refacerea cadrului peisagistic al zonelor i aducerea suprafe elor afectate la starea natural ini ial . 3. editia 2008 4. Tehnologii i metode de remediere utilizate: închiderea prin rambleere i plac de beton la gura pu ului. 2000 Suprafa a amenajata pentru irigat 2001 2002 2003 2004 2005 2006 166728 166728 166728 166728 162802 156126 47933 47189 166728 162802 156126 18301 18142 166728 162802 156126 1797 1797 163683 160110 153459 1324 1324 Agricola 162802 162802 162802 Arabila 156126 156126 156126 Suprafa a efectiv irigata cu cel putin o udare Agricola 12756 18405 31635 Arabila 12454 18138 31051 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Tulcea.

Zn 2+. Ni 2+. se efectueaz m sur tori de radioactivitate beta global pentru to i factorii de mediu. În anul 2007 . Sodiu.01 ³Procurarea de echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raporta re a radioactivitatii mediului´.04. cu excep ia solului din zona Altân-Tepe care este puternic salinizat. în special. Sistemul SGA. fiind slab alcaline conform pH -ului determinat. cu excep ia solului din zona Altân -Tepe care este acid. Gheorghe au fost amplasate doua statii automate de monitorizare doza. Satul Mineri. obiectivul principal fiind detectarea oric ror cre teri cu semnifica ie radiologic a nivelelor de radioactivitate din mediu . Indicatorii determina i sunt: pH. Gheorghe si Tulcea. Gheorghe a fost montata prin acelasi program Phare o statie automata de monitorizare a radioactivitatii apei . Parcul Tineretului.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA fertilizarea solului. probele de sol s-au încadrat. în general în categoria nesalinizate. În prezent în aceste sta ii. Monitorizarea calit ii solului Re eaua de monitorizare a solului din jude ul Tulcea. Sta ia Peco. Alcalinitate.Co. respectarea cu stricte e a agrotehnicii specifice fiec rei culturi.  depuneri atmosferice (prin determinarea zilnic a activit ii beta globale). prin proiectul PHARE RO 2003/005-551.  sol necultivat (prin determinarea s pt mânal a activit ii beta globale). Mn 2+ . calcule de concentra ie ale izotopilor naturali Radon i Toron. Fabrica de oxigen. 3. sol vegeta ie i din m sur torile de doz gamma extern . cât i supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. 52 . Cu 2+.trei campanii de recoltare .Bicarbonati. În func ie de con inutul de s ruri dizolvate. P durea Bididia. La nivelul judetului Tulcea func ioneaz 2 sta ii de radioactivitatea mediului amplasate in Sf. Uzina de ap Tulcea. Potasiu. Cd.  ap (prin determinarea zilnic a activit ii beta globale la apa de Dun re i apa potabil ). la Tulcea si Sf. TDS. prin determinarea s pt mânal a activit ii beta globale). Pb. se urm resc factorii de mediu:  aer (prin determinarea zilnica a activit ii beta glo bale i m surarea continu a debitului de doza gamma extern absorbit ). Pentru punctul de prelevare SC Feral SRL i zona adiacent acestuia s-a remarcat un con inut ridicat de mangan. Statiile monitorizeaza permanent nivelul dozei gamma si parametri meteo. Calciu. cu îngr minte organice.4 RADIOACTIVITATEA Re eaua de supraveghere a radioactivita ii mediului din jude ul Tulcea face parte din Re eaua Na ional de Supraveghere a Radioactivit ii Mediului ( RNSRM ) componenta a sistemului integrat de supraveghere a polu rii mediului pe teritoriul României. de i activ itatea minier a încetat. Starea radioactivita ii mediului in jude ul Tulcea deriv din m sur torile beta globale efectuate pentru factorii de mediu : aer. În cadrul programului standard de monitorizare în jude ul Tulcea. irigarea ra ional a culturilor cu ap de calitate conform STAS 9450/ 1988. Anual se efectue az dou . apa. În general putem caracteriza solurile ca. depuneri atmosferice. SC Feral SRL Tulcea. cuprinde puncte de prelevare situate în urm toarele zone: Sta ia meteo Tulcea. din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. La statia RA Sf. efectuarea lucr rilor de îmbun t iri funciare conform normelor tehnice i legisla iei de protec ie a mediului. Cloruri. Parcul Victoria.  vegeta ie (cu perioada de prelevare aprilie -octombrie. Cr S-au efectuat prelev ri de sol din zona Altân Tepe. Magneziu. SC Alum SA Tulcea. A ceasta transmite permanent datele inregistrate catre Laboratorul de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.

8292 de m sur tori de doz gamma extern . cu vegeta ie din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion 53 .39 0.39 0. se eviden iaz faptul c nu s-au înregistrat modific ri semnificative ale ni velelor de radioactivitate pentru nici unul dintre factorii de mediu.116 3. datorit unui climat specific Dobrogei de Nord ( continental excesiv de tip pontic).073 0. identificându -se un num r de 36 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar care sunt incluse in Anexa I a Directivei Habitate.18 0. s-a prezintat astfel : Factor de mediu Aer Depuneri Dun re Potabil Sol Vegeta ie Doz Gamma Nivel aten ionare 10 Bq/mc 200 Bq/ mp*zi 2 Bq/l 2 Bq/l 0.51 0.12 0.16 0. De asemenea în zona marin exist habitatul 1180 ³Structuri submarine create de scurge ri de gaze´ unic la nivel de ar . Calitatea habitatelor naturale. Din analiza rezultatelor ob inute.25 uGy/h Tulcea Val.18 0.098 Val. ap . in anul 2007.1 0.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În anul 2007 au fost prelevate un num r de 3653 probe de mediu ( aer.09 57. maxim 1.53 0. Tipurile de habitate întâln ite în jude ul Tulcea: 1110 1150 1140 1160 1210 1310 1410 1530 2110 2130 2160 2190 3130 3140 3150 3160 3260 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de ap de mare Lagune costiere Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux Melele i golfuri Vegeta ie anual de-a lungul liniei rmului Comunit i de salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase Paji ti s r turate de tip mediteranean Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice Dune mobile embrionare (în formare) Dune fixate cu vegeta ie erbacee peren (dune gri) Dune cu Hippophae rhamnoides Depresiuni umede intradunare Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrochariton Lacuri distrofice i iazuri Cursuri de ap din zonele de câmpie. sol.30 0.16 0. toate valorile medii anuale s -au situat sub limitele de aten ionare specifice fiec rui factor de mediu.9 0. vegeta ie ) pentru care au fost efectuate 7306 masur tori imediate si întarziate i s-au mai efectuat i cca.57 0. a florei i faunei s lbatice.medie Val. Arii protejate Habitate Jude ul Tulcea.11 0. pân la cele montane.38 0. Suprafa a jude ului este acoperit în propor ie de 60% de ecosisteme naturale i seminaturale.9 1.9 1. depuneri. Delta Dun rii ad poste te 18 dintre aceste habitate care nu se regasesc in celelalte zone ale jude ului.17 0. situa ia radioactivit ii mediului în jude ul Tulcea .1 3.21 0.5.125 Sf. Sintetic.maxim 8.45 0. Gheorghe Val. beneficiaz de o diversitate biologic deosebit atât prin numeroasele tipuri de habitate i ecosisteme cât i prin multitudinea de specii de flor i faun .35 0. pentru anul 2007. i a formelor de relief variate.medie 1. i pe ntru care s-au instituit cele 8 Situri de Importan Comunitar .4 46.

Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.303 425 54 . i habitatele de step . putem preciza c în Delta Dun rii i Dobrogea de Nord se întâlnesc aproximativ 97 de specii de p s ri listate în Anexa 1 a Directivei Pasari (79/409/EEC). Având în vedere importan a floristic i faunistic a zonei. din punct de vedere al Directivei Habitate (92/43/EEC) a jude ului Tulcea const în faptul c aici s -au identificat un num r de 17 tipuri de habitate conform Anexei 1 a directivei. Falco cherrug ( oim dun rean) Caprimulgus europaeus (caprimulgul) dar i o multitudine de specii legate de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican cre ). În ceea ce prive te importan a avifaunistic .cr Nume sit t 1 2 3 4 5 6 7 8 Delta Dun rii Structuri submarine metanogene . Cygnus olor ( leb da de var ).10. Egretta garzetta(egreta mic ). printre care s pecii rare de r pitoare: Aquila heliaca (acvila de câmp). . Circus macrourus (erete alb). ± P duri dacice de stejar i carpen P duri ripariene mixte cu Quercus robur. turboase sau argiloase Paji ti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan i alpin Paji ti aluvionale din Cnidion dubii Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus -Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni . printre care cele mai importante sunt tipurile de habitate de zone umede danubiene i pontice specifice Deltei Dun rii i M rii N egre. Ulmus laevis.P duri dobrogene de fag .1284/24.din lungul marilor râuri Z voaie cu Salix alba i Populus alba Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tomaricetea i Securinegion tinctoriae) Importan a conservativ la nivel european.542 6. Branta ruficollis (gâsca cu gât ro u).479 87. Aquila clanga (acvila ip toare mare).P duri balcano-panonice de cer i gorun .zona marina Mun ii M cinului Bra ul M cin Deniz Tepe conf.229 121. care sunt prezente i în ³Lista Ro ie a Vertebratelor din Romania´.2007 i 8 sunt Situri de Importan Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr. Gheorghe Dealurile Agighiolului Podi ul Nord Dobrogean Delta Dun rii . Egretta alba(egreta mare). Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos . Fraxinus.Sf.546 10.3270 40CO 6260 62CO 6410 6420 6430 6440 6510 7210 8230 8310 91AA 91I0* 91M0 91X0 91Y0 91FO 92AO 92DO PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Râuri cu maluri n moloase cu Chenopodion rubi i Bidention Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice Paji ti panonice i vest pontice pe nisipuri Stepe ponto-sarmatice Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase. 1964/2007.122 1. . pe teritoriul jude ului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000 .Pe teri în care accesul publicului este interzis. dintre care 9 sunt Arii de Protec ie Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hot rârea de Guvern nr.697 18. SITURI DE IMPORTAN COMUNITAR Nr. ORD.1964 /2007 Suprafata (ha) Cod Natura 2000 ROSCI0065 ROSCI0237 ROSCI0060 ROSCI0201 ROSCI0066 ROSCI0123 ROSCI0012 ROSCI0067 450.

Dintre speciile de flor s lbatic identificate la nivel na ional dou sunt prezente în anexa nr. pe teritoriul jude ului Tulcea au fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonan ei de Urgen nr. Zgl voc). Potentilla emilii-popii (Buruian cu cinci degete). Astfel l a nivel de jude au fost identificate un num r de 163 de specii de interes comunitar incluse în anexa nr.Niculi el P durea Babadag Stepa Casimcea conform HG 1284/2007 Suprafata Cod Natura 2000 (ha) 3. fiind comparabil cu cea a insulelor mediteraneene Creta i Corsica (Dihoru. Zgl voc). Centaurea jankae (Vine ele. Euphydryas maturna.663 500.Sinoie Denis Tepe DUNAREA Veche ± Bratul Macin Lacul Beibugeac Marea Neagr M cin . Suprafa a total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul jude ului calculat de Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea (exclusiv suprafa a ocupat de apele teritoriale marine) este de 696 269. multe dintre ele fiind endemice.Mahmudia Delta Dun rii i Complexul Razim . determina existenta unui numar mare de specii de flora si f auna salbatica. Osmoderma eremita(pustnicul). respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt ) Agrimonia pilosa (Turi ).226 ROSPA 0032 ROSPA0040 ROSPA0052 ROSPA0073 ROSPA0076 ROSPA0091 ROSPA0100 Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul jude ului. Din punct de vedere al importan ei la nivel european. Dintre Nevertebrate putem men iona 9 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonan ei de Urgen nr. Moehringia jankae (Merinan ).3 a OUG 57/2007 i 110 specii de intreres na ional care necesit o protec ie strict incluse în anexa 4 B a aceluia i act normativ. In statistici ulterioare se consider c Dobrogea concentreaz 1911 specii ceea ce înseamn c flora acestei provincii este foarte bogat . In conspectul florei Dobrogei se enumer 1770 specii de plante pentru aceast provincie. Lycaena dispar i Pholidoptera transsylvanica . 55 Fauna . Cerambyx cerdo (croitor).891 18. Dioc. ceea ce reprezint 52 % din flora României i aproape 19 % din flora european (Bos caiu. Centaurea pontica (Vine ele. 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafa a jude ului. Lucanus cervus(r da c ).57/2007. Flora Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord. suprafa a zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere în re eaua Natura 2000 fiind de 95 562.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA SITURI DE PROTEC IE SPECIAL AVIFAUNISTIC Nume sit . incluzându -le în totalitate i aproape dublându -le suprafa a la nivel de jude .334 ROSPA0009 ROSPA0031 1. Campanula romanica (Clopo el dobrogean).243 67. Aldrovanda vesiculosa (Otr el). 1976). vulnerabile sau periclitate.759 257 147. Echium russicum (Capul arpelui).4 B a OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofi a dobrogean ) i Paeonia tenuifolia (bujorul de step ).361 58.43 ha. Callimorpha quadripunctaria. rare. 15 se suprapun peste ariile naturale protejate constituite anterior. Dioc. 1970). Morimus funereus. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Be tepe .473 22. Din punct de vedere faunistic la nivelul jude ului Tulcea se întalnesc un num r important de specii de interes conservativ la nivel na ional i European.57/2007: Bolbelasmus unicornis.

Monticola saxatilis ( mierla de piatra). Coracias garrulus (dumbraveanca). P durea Niculi el. Haliaeetus albicilla(codalb). 12 specii au fost declarate monument al naturii. dar i cele mai importante c i de migra ie din SE Europei. Mun ii M cinului. o rezerva ie a biosferei i un parc na ional) care au fost integral cuprinse în perimetrele celor 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importan Comunitar i 9 Situ ri de Protec ie Avifaunistic ) declarate la nivelul jude ului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 i HG 1284/2007. Oenanthe isabellina (pietrar rasaritean). P durea Babadag. Num r situri Natura 2000: 17 Num r arii declarate la nivel na ional: 35 56 . Starea ariilor naturale protejate În jude ul Tulcea exist un num r de 36 de arii naturale protejate (34 rezerva ii naturale. Ornitofauna se bucur de o mare varietate specific în zona Dobrogei i mai ales în partea de nord respectiv în jude ul Tulcea unde se g sesc cele mai însemnate zone de cuib rit i de hr nire pentru majoritatea speciilor: Delta Dun rii i complexul Razim -Sinoie. Dintre speciile de mamifere pe teritoriul jude ului Tulcea exista 10 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr. Oenanthe pleschanka (pietrar negru).1198/2005. Merops apiaster (prigorie). Caprimulgus europaeus ( caprimulg).1198/2005. C lifar alb (Tadorna tadorna) Pelican (Pelecanus onocrotalus) În zona Mun ilor M cin multe dintre speciile protejate sunt considerate rare sau vulnerabile: Apus apus ( drepnea neagra).Dintre Amfibieni i reptile la nivelul jude ului se întâlnesc 7 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr. Uliu porumbar (Accipiter gentilis) oim dun rean (Falco cherrung) PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul jude ului Tulcea întâlnim 100 de specii de p s ri de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor de protec ie special avifaunistic . Lanius senator (sfrâncioc cu cap ro u). În cadrul Rezerva iei Biosferei Deltei Dun rii dintre cele 331 de specii de p s ri identificate pân în prezent.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Num r arii declarate la nivel local: 1 Num r arii atribuite în custodie: 16 Num r arii cu structuri de administrare: 2 Categorii de arii naturale protejate: .7 34.8 11 170 326 1891 Jud .3 0. OUG112/2000. Fântâna Mare ora ul Babadag ora ul Babadag Com.472 ha Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 HCL nr. 341/2002 suprafa a ocupat de RBDD este de 415. Tulcea i 9 Situri de Protec ie Legea 82/1993 580. satul Atmagea Com.D. Cerna Com. Valea Nucarilor. Luncavi a Ora ul Babadag Com. Ciucurova. În jude ul L454/2001.o rezerva ie a biosferei (Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii) .R.35 50.B.34 sunt rezerva ii naturale (categoria IV IUCN) . HG Tulcea .000 ha cu modific ri i suprafa a complet ri prin administrat : HG 248/1994 de ARBDD .un parc na ional (Parcul Na ional Mun ii M c inului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importan Comunitar Avifaunistic ) Ariile protejate din jude ul Tulcea Nr Crt.Tulcea . Turcoaia Com. 1 Denumirea ariei naturale protejate Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii Act normativ de aprobare Supra fa a (ha) Categoria ariei protejate Rezerva ie a biosferei Sit Ramsar Localizare teritorial administrativ Custode/ administrator al ariei naturale protejate A. Niculi el Com.D.5 0. Murighiol Com.L69/1996 .3/2004 HG 2151/2004 HG 2151/2004 11 321 154 2 8 9. Cerna i Administra ia PNMM Administra ia PNMM Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Romsilva Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Romsilva Direc ia Silvic Tulcea SOR Tulcea 57 . satul Agighiol Ciucurova. Constan a i Gala i 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Parcul Na ional Mun ii M cinului P durea ³Valea Fagilor´ Rezerva ia botanic ³Korum Tarla´ Locul fosilifer Dealul Bujoarele Rezerva ia geologic ³Agighiol´ Vârful Secaru Rezerva ia de liliac ³Fântâna Mare´ Rezerva ia de liliac ÄValea Oilor´ Rezerva ia natural ³ Dealul Bujorului´ P durea Niculi el Lacul BeibugeacPlopu Lacul Traian Muchiile Cernei- Parc Na ional Rezerva ie natural -forestier Rezerva ie natural Rezerva ie natural -geologic Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Arie Special de protec ie avifaunistic Rezerva ie natural Rezerva ie Com.

10 Rezerva ie natural HG 2151/2004 415 Rezerva ie natural HG 2151/2004 57 Rezerva ie natural Hg 2151/2004 244 Rezerva ie natural HG 2151/2004 61. Doroban u Com. Niculi el Ora ul Babadag Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea 180.S r turile Murighiol .Plopu . Mahmudia Com.Litoralul M rii Negre de la Bra ul Chilia pân la Capul Midia 58 . dup Volga i Kuban) Unit i fizico.An de constituire: 1990. .50 Rezerva ie natural HG 2151/2004 137 Rezerva ie natural HG 2151/2004 53 Rezerva ie natural HG 2151/2004 132 Rezerva ie natural HG 2151/2004 292 Rezerva ie natural HG 2151/2004 41 Rezerva ie natural HG 2151/2004 305 Rezerva ie natural HG 2151/2004 5 Rezerva ie natural HG 2151/2004 4. Horia i Izvoarele Com.2. Casimcea Com. Doroban u Com.60 Rezerva ie natural TOTAL 431.Delta Dun rii . Frec ei i Izvoarele Casimcea Casimcea Peceneaga Com.6 Rezerva ie natural HG 2151/2004 524. Slava Cercehez Com. Topolog Com. Cerna Com.80 Rezerva ie natural HG 2151/2004 22 Rezerva ie natural HG 2151/2004 25. 6 ha ± DS Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii .Tulcea cu zona inundabil .250 Doroban u Com.Sectorul Isaccea. Sarichioi Com.geografice componente . Mihail Kog lniceanu Com. Casimcea Com. Frec ei i Niculi el Com. Jurilovca Com. Niculi el Com.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Iaila Beidaud Valea Mahomencea Dealul Ghiunghiurmez ChervantPriopcea C lug ruIancina Muntele Consul Dealul Sarica Dealurile Be tepe Enisala Carasan-Teke Valea Ostrovului Uspenia Edirlen Casimcea Col anii Mari Peceneaga M gurele R zboieni Dealul Deniztepe Dealul Mândre ti Mân stirea Coco P durea Babadag-Codru PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA natural HG 2151/2004 1121 Rezerva ie natural HG 2151/2004 1029 Rezerva ie natural HG 2151/2004 1421 Rezerva ie natural HG 2151/2004 568 Rezerva ie natural HG 2151/2004 130 Rezerva ie natural HG 2151/2004 328 Rezerva ie natural HG 2151/2004 100. Izvoarele Com.Complexul lagunar Razim .Suprafa a 580 000 ha .Dun rea maritim pân la Cotul Pisicii . Beidaud Com.Sinoie .354.5 % din suprafa a României (Locul 22 între Deltele lumii i locul 3 în Europa.

Orchis coriophora fragrans.460 21.830 13. total din care: Ro ca .510 2. y Flora RBDD speciile cuprind 4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica. pân la izobata de 20 m Teritoriul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii este delimitat în 3 cat egorii de zone: zone cu regim de protec ie integral .600 223. Stachys maritima.625 2. Anacamptis pyramidalis. total.deltaicus.500 13. Zonare func ional : Zone cu regim de protec ie integral .760 5 1.125 125 2. Trachomitum venetum.000 306. Protejate prin Conventia de la Berna: 59 . zone tampon i zone economice.625 825 2. Astragalus versicarius pseudoglaucus. Dactylorhiza incarnata.250 87 50 98 21. Platanthera bifolia.937 210 103.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA - Apele maritime interioare i marea teritorial . Centaurium spicatum. de valoare inestimabilã pentru patrimoniul natural universal.5380 specii.425 y Un muzeu viu al biodiversitãtii: .Leahova Dolo man Grindul Lupilor Istria . Ornithogallum oreoides. Elymus pycnanthus ssp. din care: 1 839 specii de florã si 3541 specii de faunã y O bancã de gene naturalã. total 22.30 tipuri de ecosisteme .560 12. Artemisia tscernieviana .Buhaiova Letea R ducu Nebunu Vatafu ± Lungule Caraorman S r turi Murighiol Erenciuc Popina Sacalin ± Z toane Peritea ca .240 260 28 31. din care: Suprafa a (ha) 50. Cephalanthera longifolia . Centaurea jankae. Astragalus dolicophyllus.075 400 2. 248/1994 pentru adoptarea unor m suri în vederea aplic rii Legii nr. total din care: Zone de reconstruc ie ecologic . Convolvulus persicus. y Existã 14 specii periclitate sau vulnerabile în RBDD: Centaurea pontica.100 11. Ornithogallum amphibolum. 1 la Hot rârea Guvernului nr. Acestea sunt definite i delimitate conform anexei nr. 82/1993 privind c onstituirea Rezerva iei Biosferei "Delta Dun rii". Centaurea jankae. total Zone economice .300 228 652 110 Grindul Chituc Rotundu Potcoava Belciug Matita-Merhei-Letea Sontea Caraorman Lumina-Vatafu Dranov Saraturi-Murighiol Rotundu Popina Dolosman Zmeica-Sinoie Potcoava Periteasca-Leahova Zona tampon marin .Sinoie Suprafa a (ha) Zonare func ional : Zone tampon.410 4.300 9.500 115 1.

zonele tampon totalizând 7. M. jancae. adoptat de Comisia Economic pentru Europa) în categoria vulnerabil. 46 /1991. Euphorbia nicaeensis ssp cadrilater ( laptele cainelui).651 ha reprezint zonele strict protejate. Centaurea tenuiflora( matura) si Dianthus nardiformis(garofita). Parcul Na ional Mun ii M cinului se întinde pe o suprafa de 11. 6. La ace tia se adaug taxonii europeni Centaurea gracilenta( scai ).9 % sunt subendemici (b). M. In parc au fost identifica i pâna in prezent. Silene cserei( militea). Moehringia grisebachii ( moeringie).670 ha. acestea fiind: Campanula romanica ( clopotelul mun ilor m cin ).321 ha. iar 4. 72 de fitotaxoni ce reprezint 5 % din speciile amenin ate incluse în Lista ro ie a plantelor superioare din România In parc au fost identifica i pâna in prezent 5 specii incluse în Lista ro ie european (Dec. precum i o culme secundar a acestora. Greci (situate în vestul parcului) comuna Cerna (amplasat în vestul i sud-vestul parcului). jankae. Parcul M cin este singurul Parc Na ional din lume unde se conserv specia endemic pentru Dobrogea Campanula romanica(copotelul muntilor macin)). comunele Hamcearca i Luncavi a (situate în estul acestuia) precum i Jijila (situat în partea de nord). 4 % din ace ti taxoni sunt endemici (A). Repartizarea speciilor de Flora si Fauna din cadrul PNMM pe categorii de periclitare similare conform celor IUCN ( conform Listei Rosii a Parcului National Muntii Macinului) Extincte periclitate vulnerabile Statut mai Informatii Total putin insuficiente ingrijorator Flora 4 3 48 8 73 136 Amfibieni 1 4 5 Reptile 3 8 11 60 . Al turi de aceasta tot aici sunt proteja i i taxoni subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis ( brebenel). Astfel. cuprinzând cea mai mare parte din culmea principal ( cunoscut sub denumirea de Culmea M cinului). Galanthus plicatus (ghiocelul dobrogean).2 % sunt specii europene (B). Dianthus nardiformis( garofita) De asemenea.  60 % din populatia mondialã de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)  50 %din populatia mondialã de gâscã cu gât rosu Branta ruficollis (pe perioada iernii) Parcul Na ional Mun ii M cinului Parcul Na ional ocup zona central cea mai înalt a Mun ilor M cin. Este situat pe teritoriul administrativ al localit tilor: M cin. respectiv Culmea Pricopanului. Moehringia grisebachi ( moeringie). no.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Num rul de specii protejate prin Conven ia de la Berna Grupa sistematic Plante superioare Insecte Pe ti Amfibieni Reptile P s ri Mamifere Total Anexa I 4 4 Anexa II 5 1 6 9 224 7 252 Anexa III 22 3 2 89 15 131 Total 4 5 23 9 11 313 22 387 Cele 331 specii de pãsãri includ:  cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus). conform categoriilor IUCN. din care 3.

.braconajul.aspecte negative: . care afecteaz ariile acvatice.lipsa indicatoarelor cu numele i tipul rezerva iei. eviden iat prin depozitarea n econtrolat a de eurilor.depozitarea sporadic a de eurilor menajere .cultivarea unor specii forestiere ce nu corespund ecosistemelor de step i silvostep i.lipsa delimit rii cu precizie a zonelor tampon.. pericolul incendiilor se men ine ridicat aproape în tot cursul anului. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ii .p unatul. . cât i în zonele tampon a acestora. condi iile de conservare impuse de legisla ia specific i contraven iile ce decurg din nerespectarea lor. . . în special pescuitul neautorizat. lipsa unui personal de paz putând duce la apari ia unor tentative de fraud în perimetrele ocrotite). . Biosecuritatea 61 . p s ri i mamifere .conflictul ap rut între interesele economice ale silvicultorilor i interesul pentru conservarea biodiversit ii (a se vedea modul de gestionare a faunei de interes cinegetic i modul de aplicare a regimului silvic). . .utilizarea în exces a pesticidelor afecteaz sever mai ales specii de pe ti. prin urmare.în contextul sc derii nivelului de trai al popula iei autohtone sunt tot mai greu de aplicat m suri de gestionare durabil a resurselor naturale.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Pasari Mamifere 1 33 19 5 89 6 31 16 173 27 Starea de conservare a speciilor de plante i animale din flora i fauna s lbatic din cadrul rezerva iilor naturale existente pe teritoriul jude ului Tulcea este bun .centre de informare i a personal insuficiente care s asigure controlul i paza obiectivelor naturale protejate le expune ac iunilor negative ale vizitatorilor neaviza i. DS Tulcea a elaborat ROF si Planurile de Management pentru toate ariile protejate detinute in custodie in concordanta cu OUG 57/2007.Incendiile. nu au rezistat condi iilor pedoclimatice din aceast zon . . Zona dobrogean fiind o zon secetoas . .necunoa terea cu precizie a limitelor de c tre administratorii actuali a unui num r însemnat de arii protejate.absen a solicit rilor de luare în custodie a unor arii protejate de c tre administra iile publice locale . .aplicarea Legii nr. Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate conduce la imposibilitatea aplicarii prevederilor legale privind obliga ia desf ur rii pe suprafa a ariilor naturale protejate numai a acelor activit i conforme prevederilor planurilor de managem ent i regulamentelor ariilor naturale protejate .rezerva iile naturale situate în apropierea ora elor sunt expuse practic rii unui turism dezorganizat. .1/200 0 a dus la apari ia unor conflicte socio -economice cu impact semnificativ asupra unor arii protejate (majoritatea ariilor protejate sunt limitrofe unor terenuri proprietate particular . amplasarea vetrelor de foc în interiorul ecosistemelor valoroase. . parcarea ma inilor în rezerva ie etc. În cursul verific rilor în teren nu au fost înregistrate activit i care s prezinte pericol pentru starea de conservare a speciilor i habitatelor protejate. Acestea au fost aprobate de APM Tulcea si au fost depuse de DS Tulcea a CMN-AR pentru avizare. endemice din zon .6. iar în cazul plantelor medicinale când se recolteaz peste capacitatea de suport. atât în zonele strict protejate. f r identificarea unor alternative care s suplineasc activitatea de baz ( economia forestier ).Recoltarea florei s lbatice poate fi o amenin are pentru speciile rare. . . 3. .extrageri de material fosilifer de c tre localnici din perimetrul depozitelor fosilifere.

metode de izolare a zonei afectate de diseminare .îmboln viri ale animalelor i plantelor. . Produc ie vegetal si OMG. Poten ialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaz de la caz la caz i pot consta în: . Autoritatea de S n tate Public i Garda de Mediu Comisariatul Jude ean monitorizeaz prin compartimentele proprii implementarea legisla iei privi nd OMG .compromiterea ac iunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente. unde este cazul. Planurile cuprinzând m suri ce se impun în caz de urgen : . i stabilirea planului optim ce trebuie aplicat.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare a riscurilor poten iale care pot ap rea ca o consecin a utiliz rii biotehnologiei moderne i a produselor La nivelul Judetului Tulcea a fost creat cadrul institutional pentru implementarea legislatiei privind OMG . competen a de autorizare a activit ilor de cultivare OMG revine DADR .In cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rural a fost organizat Serviciul Implementare Politici.posibil modificare a unor agen i patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infec ioase i/sau apari ia unor noi surse ori vectori patogeni. Totu i. prin analiza combinat a frecven ei de apari ie a efectelor negative i a amplitudinii acestora. cultivarea de soia modificat genetic a devenit ilegal în România. incluzând efecte de toxicitate i. . Monitorizare.237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. Evaluarea riscurilor trebuie s identifice riscurile pentru care este necesar s fie elaborate planuri pentru managementul acestora. de la 1 ianuarie 2007. care au fost exp use în timpul sau dup împr tiere . iar in cadrul DSVSA Tulceaà compartimentul siguranta alimentelor.îmboln viri ale oamenilor.metode de decontaminare a zonelor afectate. animalelor etc. În anul 2007 nu au fost autoriza i agen i economici pentru cultivarea unor soiuri modificate genetic . motivând c tehnologia de cultur a soiei modificate genetic a 62 . de alergenicitate.metode i procedee pentru controlul organismelor modificate genetic. România a trebuit s se alinieze i la normele europene referitoare la cultivarea i controlul culturilor de organisme modificate genetic(OMG). . prin modificarea capacit ii solului de descompunere a materiei organice. In conformitate cu aceasta reglementare. autorit ile române i -au anun at inten ia de a sprijini în anul 2008 reautorizarea acestei culturi în România.efecte asupra circuitelor biogeochimice . incluzând efecte de alergenicitate sau toxicitate. Procedura de autorizare este reglementat prin Ordinul MAPDR nr. Astfel.metode de eliminare sau salubrizare a plantelor. De asemenea. Statistic .efecte asupra dinamicii popula iilor speciilor aflate în mediul receptor i asupra diversit ii genetice a fiec reia dintre aceste popula ii. în caz de împr tiere nea teptat . Perspective Dup aderarea la Uniunea European . . în special pentru circuitele carbonului i azotului. Trebuie realizat o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al OMG asupra s n t ii umane sau asupra mediului. cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce confer rezisten la antibioticele utilizate în medicina uman i veterinar . de exemplu eradicarea organismului modificat genetic .planuri cuprinzând m suri de protejare a s n t ii oamenilor i a mediului în cazul apari iei unui efect nedorit. .

224 1. care ar urma s reprezinte 2% din consumul total în acest an i 20% în anul 2020. 1025 de hectare au fost tratate pentru combaterea parazi ilor vegetali 115 hectare au fost regenerate si 463 hectare au fost impadurite si reimpadurite. 3790 ha de inunda ii i 1160 ha de secet .7. scoas Ocolul silvic Beneficiar Obiectivul Aprobare crt. Potrivit normelor europene.0 0.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA dovedit avantaje evidente la nivelul fermei. STAREA P DURILOR În cursul anului 2007. 1. datele fiind defalcate în tabelul urmator: Categorii Suprafe e (ha) 2006 Suprafe e afectate de diverse cauze Incendii Inunda ii Secet r r r r Braconaj inoase 50 12100 593 64 3790 1160 1140 mc 1025 115 463 84800 6386 inoase inoase inoase 815 mc 1533 150136 132438 foioase foioase foioase 2007 Estimare pagube ( lei) 2006 2007 foioase Suprafe e tratate pentru combaterea insectelor i parazi ilor vegetali (ha) Suprafe e regenerate(ha) Suprafe e împ durite i reîmp durite(ha) 1. cu implica ii pozitive la nivelul economiei na ionale a României. definitiv (ha) 1 2 Rusca 2006 Tulcea 2007 1. al turi de toate rile europene. 3. Motivul acestei r zgândiri ar putea fi perspectiva ca produc ia de biocombustibil s creasc serios în România i ca urmare atingerea obiectivului politic declarat de a reduce dependen a energetic de importuri. România.6 ha de teren au fost scoase din fondul forestier pentru alte utilizari: Suprafa a Nr.087 Suprafe e din fondul forestier parcurse cu t ieri Fond forestier pus la dispozi ie Proprietate publica a prim rii statului Directia Silvica Tulcea Persoane fizice 11 ha ob ti al ii 119 ha Sustrageri ilegale mc material lemnos 1140 Suprafe e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ri In anul 2007. 64 ha de p duri au fost afectate de incendii . trebuie s ia m suri pentru înlocuirea benzinei i motorinei utilizate în transport cu biocombustibil.3 SC Moor Mineral Bucure ti SC Navtrans SRL Tulcea Mina Dana + debarcader 3092/2005 ITRSV Foc ani 8/2007 ITRSV 63 .

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Foc ani 3 Rusca 2007 0,1 SC Nordez SRL Mahmudia Arhiepiscopia Tomisului Popas turistic 4/2007 ITRSV Foc ani 3/2007 ITRSV Foc ani

4

Casimcea 2007 Total

0,2 1,6

Schit monahal

Total suprafe e de p duri regenerate la nivelul anului 2007 La nivelul jude ului se estimeaz a fi 30.000 ha cu diverse forme de degradare, apte pentru a fi împ durite. În jude ul Tulcea , în anul 2007 au fost regenerate 578 ha , din care : regener ri naturale pe 115 ha i împ duriri pe 463 ha . Presiuni antropice exercitate asupra p durilor. Sensibilizarea publicului Starea de conservare a p durilor este relativ bun , totu i acestea sunt afectate de t ierile ilicite, de p unatul excesiv i de practicarea unui turism neecologic. Principalele m suri de sensibilizare ale publicului au fost luate în ³ Luna p durii ³ 15 martie ± 15 aprilie´ prin articole în mass ± media local cu privire la importan a ecosistemelor forestiere, întâlniri i dezbateri cu reprezentan i ai institu iilor locale, prezent ri specifice silviculturii i ariilor protejate, ac iuni de plantare de pomi. Pe parcursul anului 2007 au avut loc întâlniri tematice cu copiii i profesorii mai multor coli din jude , concursuri, spectacole artistice i excursii, toate cu scopul aducerii oamenilor mai aproape de natur , popularizarea bog iei biodiversit ii jude ului i valorii ecosistemelor forestiere, con tientizarea public i educa ia ecologic . 3.8. MEDIUL URBAN Amenajarea teritoriului este expresia spa ial a patru tipuri de politici: economice, sociale, ecologice i culturale. Amenajarea teritoriului i urbanismul reprezint un ansamblu de activit i complexe care au drept scop organizarea fizic a spa iul ui. Pe teritoriul Judetului Tulcea, toate comunele au Planuri de Urbanism Genaral (PUG) aprobate care includ obiectivele principale ale amenaj rii teritoriale. Aceste obiective sunt: - Dezvoltarea economic i social echilibrat a comunelor i localit il or; - Îmbun t irea calit ii vie ii oamenilor i colectivit ii umane; - Utilizarea ra ional a terenului; - Conservarea tradi iilor arhitecturale i culturale locale. - Dezvoltarea i utilizarea durabil a resurselor naturale i protec ia mediului. - Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic. - Evitarea riscurilor naturale i prevenirea efectelor unor catastrofe. Se constat o tendin de cre tere a suprafe ei în intravilan , pentru satisfacerea nevoilor urbane. Impactul asupra mediului prin extinderea ecosistemelor urbane se datoreaz faptului c o parte a popula iei traie te în zone limitrofe far a avea asigurate serviciile de baz (apa potabil , sisteme de canalizare, colectarea i tratarea de eurilor, locuin e adecvate, asisten a sanitara, hran i energie, etc.) Situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement La nivelul jude ului Tulcea situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement, în anul 2007, este prezentat conform tabelului de mai jos: Situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement Municipiu/ora Suprafa a total Suprafa a spatiu Zone de spa ii (ha) verde mp/locuitor agrement (ha)

64

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Tulcea Babadag M cin Isaccea Sulina

106,99 7,123 5,95 7,35 0,42

11,55 6,93 5,61 13,28

46,18 2,08 4,0 1,6

În anul 2007, a fost amenajat un parc pentru copii în localitatea Chilia Veche în suprafa total de 400 mp, i au fost reamenajate cele existente.Suprafa a total de spa ii verzi existente în municipiul Tulcea este de 106,99 ha, compus din: - 79,9932 ha parcuri, scuaruri, aliniamente în lungul str zilor; - 27,00 ha terenuri neproductive din intravilan. Suprafa a de spa iu verde/locuitor este de 11,55mp. Având în vedere c norma OMS este de 50 mp/locuitor, c în Europa frecvent se ajunge la 25 mp/locuitor i c media pe România este de aproximativ 18 mp/locuitor, este limpede c în judetul Tulcea aceasta reprezint o problem . Conform art.II din Ordonan a de urgen nr.114 din 17 octombrie 2007, suprafa a de spa iu verde care revine unui locuitor trebuie s fie de minim 20 mp, pân la data de 31 decembrie 2010 i de minim 26 mp, pân la data de 31 decembrie 2013. În cadrul planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului, este obligatoriu s se respecte principiile ecologice pentru asigurare a unui mediu de via s n tos, prin introducerea spa iilor verzi ce constituie habitatul natural cel mai des întâlnit pentru speciile de plante i animale. Obiectivele legate de zonele verzi din ora e au în vedere dezvoltarea spa ial i sub aspectul diversit ii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spa ii verzi, pe de o parte prin realizarea leg turilor dintre acestea, iar pe de alt parte prin recrearea leg turilor cu zonele naturale deja existente. În cursul anului 2007, a fost aprobat prin OUG 59/20.06.2007 - ÄProgramul Na ional de îmbun t ire a calit ii mediului prin realizarea de spa ii verzi în localit i´, program ce se va desf ura pe o perioad de 3 ani începând cu 2007. Ca urmare a demar rii Proiectului, din jude ul Tulcea au fost selectate i aprobate proiectele Prim riei M cin i a Prim riei Luncavi a. Astfel, Prim ria M cin va primi suma de 400.000 lei pentru proiectul de reabilitare i reamenajare Parc Tineretului, iar comuna Luncavi a, 250.000 lei pentru îmbun t irea calit ii mediului prin crearea de spa ii verzi în comun . La sfâr itul anului 2007, au fost demarate oficial lucr rile de ecologizare i reamenajare a Lacului Ciuperca, situat în apropierea centrului municipiului Tulcea. Proiectul are ca termen limita de finalizare a lucr rilor ± luna iunie 2009.Se are în vedere amenajarea marginii lacului la care se vor ad uga lucr ri de ambientare, reamenajarea spa iilor verzi din împejurimi i a zonelor de agrement. Pentru men inerea i între inerea spatiilor verzi, precum i crearea unora noi se prev d o serie de obiective: stoparea diminu rii i degrad rii spa iilor verzi intraurbane i periurbane; analiza suprafe elor intraurbane i periurbane existente, reglementarea i monitorizarea acestora; conservarea suprafe elor spa iilor verzi; reabilitatea zonelor intra i periurbane verzi degradate; elaborarea raportului anual de evaluare i monitorizare a suprafe elor verzi urbane; eliminarea a construc iilor ilegale intraurbane i redarea terenurilor, pe care se afl acestea, circuitului spa iilor verzi recreative sau de joac . De asemenea, se prev d în mod obligatoriu m suri de men inere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiecarei localit i i zone, condi ii de refacere peisagistic i ecologic a zonelor deteriorate i m suri de dezvoltare a spa iilor verzi, dup cum urmeaz : 65

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

realizarea de noi spa ii verzi în interiorul localit ilor urbane i îmbun t irea celor existente; continuarea ac iunilor de plantare a puie ilor de salcâm, stejar, molid, tei i gard viu în parcuri; amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joac , b nci; urm rirea respect rii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul num r locuitori/spa ii verzi în localit ile urbane; extinderea perdelelor de protec ie în zonele industrializate.
Poluarea sonor .H r i de zgomot Zgomotul este unul dintre factorii perturban i ai mediului care influen eaz ambian a în care se desf oar activitatea i via a omului. Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban i are o ac iune complex asupra organismului în func ie de frecven a, t ria i pozi ia surselor. Sursele principale de zgomot în mediul urban includ t ransportul rutier, feroviar, aerian, industriile, activitatea de construc ii i activit ile publice, vecin t ile (restaurante, discoteci, mici ateliere). În municipiul Tulcea, în anul 2007 Autoritatea de S n tate Public Tulcea a constatat urm toarele efecte ale polu rii sonore asupra s n t ii popula iei: Efecte ale polu rii sonore asupra s n t ii popula iei în mun. Tulcea Tipul Total Ame eli Cefalee Tulbur ri HTA IMA Cardiopatie Tulburari zonei persoane de somn ischemic nevrotice Zona 26 14 16 8 6 6 9 trafic intens Zona 10 trafic rezidentiala

În conformitate cu prevederile art. 4, alin (7) lit. b din HG nr. 321/2005 modificat i completat prin Hot rârea de Guvern nr. 674/2007 e laborarea h r ilor strategice de zgomot pentru jude ul Tulcea se va realiza în etapa a doua, pân la data de 30 iunie 2012 , iar dup realizarea cart rii zgomotului se va realiza Planul de ac iune cu termen de realizare 18 iunie 2013, care va include m surile care se impun de reducere a zgomotului .
Calitatea apei potabile în mediul urban Între problemele de mediu se înscrie i calitatea chimic a apei potabile. Aprovizionarea cu ap se face din surse de suprafa , prelucra t în vederea potabiliz rii la sta iile de tratare i distribuire a apei sau din surse de adâncime. Din popula ia total , doar 80% beneficiaza de ap potabil distribuit prin sistem centralizat.

Aprovizionarea cu ap în mediul urban:
Nr. crt 1 2 3 4 5 Oras Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Populatie racordata la retea ~92700 7990 3402 10630 4662 Sursa de apa - profunzime (P) - suprafata (S) S P P P S P S Foraje Total Functionale Nefunctionale 3 3 Uzina de apa 11 8 11 8 4 4 Uzina de apa 8 8 Uzina de apa

66

reducerea pierderilor la utilizatori i în re elele de distribu ie. . probe necorespunzatoare fiind in numar de 913 (23. toate instala iile. . se impun urm toarele m suri: continuarea lucr rilor la obiectivele aflate în execu ie pentru crearea de no i surse de ap .  un numar de 1833 probe pentru laboratorul de chimie. Legea 311 / 2004 .. Societatea impune rigori în materie de igien i necesar de ap potabil distribuit care cresc progresiv cererea de ap . conform schemei tehnologice clasice. Calitatea apei potabile distribuit prin sistem public de aprovizionare ASP Tulcea efectueaza monitorizarea de audit si control a apei potabile din sistemele de captare. folosirea. efectuandu -se un numar de 6461 analize fizico-chimice. eficientizate. realizarea de noi sta ii de epurare a apelor industriale. efectuandu -se un numar de 7305 analize microbiologice. a sistemelor de colectare a apelor uzate or ene ti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzat e or ene ti în aglomer rile cu mai pu in de 10000 l. îmbun t irea calit ii apei prin reducerea polu rii cauzate de substan e periculoase deversate în mediul acvatic (modernizarea i retehnologizarea proceselor industriale. utilizarea eficient a apei. dar nici aceast a ap nu se înscrie în termenii de potabilitate din punct de vedere microbiologic. Apa potabil folosit în consum.10 % din popula ia rural consum apa dire ct din Dun re.ap potabil de mare profunzime care se inscrie in valorile stass -urilor în vigoare reprezentand aproximativ 35 %. Începând deci de la captarea ei. transportul la utilizator. tratare si distributie conform: Legii 458/2002. extinse. conformarea pân la data de 31 decembrie 2015. Acest lucru este datorat îmbun t irii condi iilor de alimentare cu ap prin realizarea de instala ii centrale în multe localit i rurale. renun ându-se/limitându-se (la) folosirea fântânilor.e. cât i cele de adâncime.e.nu s-au inregistrat cazuri de methemoglobinemie acuta infantila ± generata de apa de fantana Desf urarea activit ii serviciilor de ap i canalizare se realizeaz în astfel de condi ii încât s se poat atinge urm toarele obiective: îmbun t irea condi iilor de via a cet enilor. HG 947/2004. de igien i industriale trebuie eliminat . economisirea apei. atât în ceea ce prive te sursele de ap de suprafa .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA In jude ul Tulcea. conformarea pân la data de 31 decembrie 2018.10 % din popula ia rural consum ap uzinat prelucrat pe cele 4 trepte de tratare. Consumul mediu de apa pentru popula ia jude ului Tulcea a fost de 120 l/om/zi. ca baz a dezvolt rii economice. protec ia mediului. evacuarea. realizarea unei infrastructuri edilitare moderne. a sistemelor de colectare a apelor uzate or ene ti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzate or ene ti în aglomer rile cu mai mult de 10000 l. . activit i menajere. Ca urmare.6 %). Pentru anul 2007 resursele de ap teoretice i tehnic utilizabile.6%) . probe necorespunzatoare fiind in numar de 251 (13. .alt parte din popula ie care consum ap potabil de izvor sau de adâncime medie reprezinta 25 %. exprimate în mii mc au înreg istrat o cre tere fa de anul 2006. Calitatea i cantitatea apei în 67 . dezvoltarea durabil a serviciilor.in anul 2007 s-au recoltat:  un numar de 1959 probe pentru laboratorul de microbiologie.20 % consum apa de fântâna sau de mic profunzime ce nu se înscrie în valorile stass-ului în vigoare. locuitorii din mediul rural consuma: .nu s-au inregistrat cazuri de epidemii hidrice . procesele i lucr rile trebuie s fie retehnologizate. epurarea i redarea apei circuitului natural. (locuitor echivalent).

cu respectarea cantit ilor maxime anuale de de euri stabilite prin negocieri. atingerea obiectivelor de valorificare i reciclare a de eurilor de ambalaje extinderea reutiliz rii i recicl rii materialelor din vehiculele scoase din uz.9 DE EURI Una dintre cele mai acute probleme legate de protec ia mediului este reprezentat de generarea de eurilor în cantit i mari. cre terea produc iei i a con sumului. anual. agen i economici 68 . amenin ând totodat i s n tatea popula iei. precum i nivelurile de recuperare. inclusiv mon itorizarea acestor opera ii i monitorizarea depozitelor de de euri dup închiderea lor. în institu ii. Pentru judetul Tulcea. în conformitate cu principiul Äresponsabilitatea produc torului´. tratare. la generarea de cantit i mari de de euri. respectiv trei zone de litoral (Sulina. Portita) si una fluviala-Tudor Vladimirescu . precum si conform prevederilor H. uleiuri minerale. De euri municipale Categoria de eurilor municipale include totalitatea de eurilor generate.G. dar i existen a tehnologiilor i a instala iilor deja învechite din industrie. Calitatea apei de îmb iere În jude ul Tulcea zonele de îmb iere identificate i luate în eviden sunt 4 zone naturale . închiderea depozitelor neconforme i reamenajarea ecologic construirea i exploatarea unor noi depozite conforme reducerea cantit ii de de euri biodegradabile ajunse la depozite atingerea pân la 31 decembrie 2008 a unui nivel mediu de colectare separat de cel pu in 4 kg/cap de locuitor pe an de de euri de echipamente elecrice i electronice (DEEE) provenind din gospod riile popula iei. Sfantu Gheorghe. freatic i la secete Public Tulcea conform metodologiei de supraveghere. precum i a valorific rii energetice a acelora care nu se preteaz la valorificare material cre terea gradului de colectare a de eurilor din zonele rurale neconectate la servicii de salubritate extinderea re elei de colectare a de eurilor la nivel rural. unit i comerciale. produc torilor. a devenit o problem major . în mediul urban i în mediul rural în gospod riile popula iei. Parametrii urmariti au fost : coliformi totali.G 88/2004 . Organizarea activit ilor de colectare. H. transport i eliminare a de eurilor municipale este una dintre obliga iile administra iilor publice locale. Gestionarea de eurilor cuprinde toate activit ile de colectare. diversitatea precum i gestiunea necorespunz toare a acestora. streptococi. Examenul chimic i bacteriologic al probelor de ap în z onele de îmb iere identificate i luate în eviden . materialelor i substan elor. care consum energie i materiale în exces.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA condi iile schimb rilor climatice care duc la sc derea pânzei de ap prelungite. Dezvoltarea economic din ultimii ani. transport. au condus.substante active de suprafata si fenoli. Monitorizarea acestora a fost realizata de Autoritatea de S n tate 3. Gestionarea necorespunz toare a de eurilor conduce la numeroa se cazuri de contaminare a solului i a apelor subterane i de suprafa . obiectivele în ceea ce prive te gestionarea de eurilor sunt urm toarele: reducerea treptat a de eurilor depozitate în cele 5 de depozite municipale de de euri neconforme existente.459/2002. Responsabilitatea pentru activit ile de gestionare a de eurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul Äpoluatorul pl te te´ sau dup caz. refolosire i reciclare a componentelor. inspectie si cont rol. nu relev dep iri la parametrii pentru care se calculeaz conformarea la norme . coliformi fecali. valorificare i eliminare a de eurilor.

09 69.1+a.de euri din pie e c.026 100.hârtie-carton b. sau indirect ± prin concesionarea serviciului firmelor specializate în servicii de salubrizare.25 5.18 293.31 Sursa : Raportul privind Starea mediului In judetul Tulcea 2007 Colectarea i transportul de eurilor municipale Colectarea de eurilor municipale este responsabilitatea municipalit ilor i se poate realiza direct ± prin serviciile de specialitate din cadrul Cons iliilor Locale. Se estimeaza o cantitate de 18858.20 18771. dar i de eurile de ambalaje.68 16848.86 208.De euri menajere colectate total (a+b).2 365.64 67530.69 36138.metale b.sticl b. de la popula ie a. si se afla in procedura de aprobare.41 21271 132693. În judetul Tulcea î i desf oar activitatea un num r de 6 operatori de salubritate.42 38. vehiculele scoase din uz i de eurile de echipamente electrice i electronice.De euri din servicii publice a.separat(total) b. Serviciile de salubrizare sunt organizate i opereaz mai ales în zonele urbane. De eurile care fac obiectul PJGD sunt de eurile municipale.3.792 Cantitate de euri (tone) 2006 67738.87 49713.1. crt.86 37761.2 80104.08 362.81 tone de deseuri generate si necolectate.Altele 5.lemn 2. Planul Judetean de Gestionare a De eurilor pentru judetul Tulcea a fost finalizat in cursul anului 2008.2.81 123016.31 tone.TOTAL de euri necolectate TOTAL DE EURI MUNICIPALE GENERATE(5+6) Cantitate de euri (tone) 2005 54940.78 1069.31.58 170.596 5920.TOTAL de euri municipale colectate(1+2+3+4) 6.50 18858. parcuri i gr dini. str zi.de euri stradale 3. în amestec(total)-a.34 47540. n molurile de la epurarea apelor uzat e or ene ti precum i de eurile din construc ii i demol ri.de euri din gr dini i parcuri b.06 48758.36 383.plastic b.16 Cantitate de euri (tone) 2007 50075.4.45 16602 2./Fax.2 a.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA (de euri menejere i asimilabile) de eurile stradale colectate din spa iile publice.De euri din construc ii i demol ri (total) 4.2. de la agen i economici b.12 37910.6 104157. pie e. din care: a.234 80.09 8560.44 181.71 1.8 5911. în localit ile urbane ale jude ului Tulcea au fost colectate de la popula ie i agen i economici 104157. Cantit i generate 2007 în jude ul Tulcea Tipuri principale de de euri municipale 1. E-mail Popula ie deservit (locuitori) urban rural 69 .8 4345. Operatori de salubritate din jude ul Tulcea ± anul 2007 Nr.1. Denumire agent salubritate Adresa Tel. La nivelul anului 2007.25 2643 5.2 111422.146 54759.5.86 1209. care au deservit în anul 2007 în mediul urban o popula ie de 1348817 i în mediul rural o popula ie de 38723.61 13575.08 5083.596 20099 100203.41 6535.5 tone d e euri municipale i asimilabile din total de euri municipale de euri generate de 123016.

Conform obiectivelor stabilite în Planul Judetean de Gestionare a De eurilor.26 % din popula ia urban este deservit de servicii de salubritate. textile . De eurile biodegradabile reprezint un procent de aprox.com 0240/510037 0240/510038 rertulcea@yahoo. pân în 2013. 54 % din compozi ia procentual medie a de eurilor menajere colectate. având în vedere obiectivele stabilite la nivel na ional de reducere a cantit ii de de euri biodegradabile depozitate. foarte greu de atins. Acestea rezult din surse. SC Compania Romprest Service SApunct lucru Isaccea Administra ia Serviciilor Publice Locale Sulina.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Direc ia de servicii publice ± Consiliul local al municipiului Tulcea 0240/515541 0240/515546 directia_servicii_publice_tl@ yahoo. În vederea reducerii cantit ii de de euri biodegradabile ce se eli min prin depozitare. au fost stabilite urm toarele inte: .biologic .Sabinelor.compostarea (degradare anaerob ) .hârtie i carton.tratarea mecano .Grigorescu nr.6 Tulcea agen i economi ci -- 3. exprimat gravimetric. Rer Salubris Service SRL Tulcea Str.21 M cin 0240/572034 6567 -- 4.degradare anaerob cu producere i colectare de gaz. colectare a separat a componentelor . pân în 2009 i la 100% în mediul urban . Str. de euri stradale. Avram Iancu nr.E4. De eurile biodegradabile reprezint frac ia biodegradabil din de eurile menajere i asimilabile colectate în amestec.Nr. La judetului Tulcea. pân în anul 2010. I-a 0240/540031 5341 -- 6 SULINA 3600 În timp ce 96. obiective foarte ambi ioase.1 Babadag 0240/562478 10146 -- 5. gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuie s ajung la 80% în mediul rural. cur area str zilor. lemn. prin Planul Judetean de Gestionare a De eurilor. Str.N. se pot aplica urm toarele solu ii : . pie e. Victoriei nr. de euri verzi din parcuri i gr dini.1 Isaccea Str.28 Tulcea 92379 -- 2. SC Ecorecycling SRLpunct lucru Babadag Str. în mediul rural doar 2 comune beneficiaza de servicii de salubritate. având în vedere situa ia existe nt în mediul rural.com 1.Sc. inclusiv de euri din parcuri i gr din i. produs în anul 1995. 70 . Serviciul Public de Gospod rire Comunal -Consiliul local M cin Str.C Ap. din alte fluxuri de provenien a de eurilor .. precum i frac ia biodegradabil din de eurile municipale colectate separat. cum ar fi: de euri menajere i asimilabile de eurilor menajere.Progresului nr.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea total .pie ele ora ului.2 3 .

cu rolul de a prelua responsabilit ile companiilor care accept s participe la o schem colectiv de colectare i reciclare/valorificare a de eurilor de ambalaje prin intermediul acestei organiza ii. pân în anul 2013. a fost înfiin at organiza ia ECO -ROM AMBALAJE S. produs în anul 1995. în jude ul Tulcea.1 mc 7 x 1. Comisia European a elaborat i si adoptat Directiva 94/62/CE menit s contribuie la reducerea de eurilor de ambalaje. la nivel local.1 mc 3 x 1. exprimat gravimetric. fiecare companie în parte s poat îndeplini condi iile impuse în privin a recicl rii i valorific rii.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA .4 71 . Prin transpunerea în legisla ia noastr . pân în anul 2016. Deoarece este pu in probabil ca în condi iile economice concrete existente în România. Pentru de eurile biodegradabile. valoarea de referin pentru de eurile biodegradabile din anul 1995 este 56648 tone tone ( conform PJGD Tulcea). nu se realizeaz o colectare separat a de eurilor organice din de eurile municipale generate.1 mc 7 x 1.5 25 2 Cantitatea valorificat (tone) 150.Pentru reducerea cantit ii de de eu bi odegradabil în vederea respect rii m surilor Directivei 1999/31/CE. În prezent. carton.1 mc 25 x 1.74 8.1 mc 25 x 1. produs în anul 1995. a demarat colectarea selectiv a de eurilor municipale în vederea valorific rii materialelor reciclabile (hârtie.2 0.74 8. ca investi ie necesar pentru jude ul Tulcea ± realizarea a 6 sta ii de compostare integrate în cadrul sta iilor de transfer. . Situa ia colect rii selective în 2007 Frac ii de de euri colectate selectiv Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton Num r locuitori aronda i 13000 13000 13000 1100 1100 680 680 680 5000 Num r containere pe tip de de eu i tipul containerului 25 x 1.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea total . exprimat gravimetric. responsabilitatea implement rii prevederilor acestei directive revine operatorilor economici care produc.1 mc 25 x 1. ponderea cea mai mare în material biodegradabil fiind de inut de cantit ile de de eur i colectate în mediul rural. nu exist sta ie de compost prin care s se proceseze de eurile colectate i apoi s se realizeze o valorificare a compostului ob inut.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea total .4 0. introduc pe pia i distribui e ambalaje i produse ambalate.5 25 - Localitate Tulcea Macin Isaccea Babadag 0. sticl . In judetul Tulcea sunt 15 societati autorizate pentru colectarea deseurilor de ambalaje.1 mc 3 x 1.A.1 mc Cantitatea colectat (tone) 150. Tratarea i valorificarea de eurilor municipale La nivelul judetului. Pentru judetul Tulcea. materiale plastice).1 mc 7 x 1. în jude ul Tulcea. s-a propus în PRGD. De euri de ambalaje Avand in vedere cresterea volumuliui de ambalaje. într-o mic m sur .

Isaccea.Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor. i a obtinut Avizul de închidere in conformitate cu O rdinul 1274/005 . Tulcea. în cadrul judetului mai sunt în curs de desf urare i alte proiecte la nivel jude ean. Str. deoarece în prezent la nivelul regiunii nu exi st o eviden exact a cantit ilor generate i nici o gestionare corespunz toare a acestora.2009. nr. transportul i depozitarea s e realizeaz individual. 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii în infrastructura de mediu. nereactive. Agighiol.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA PET Plastic 5000 5000 25 x 1. La nivelul regiunii nu exist instala ii de tratare a de eurilor rezultate din construc ii i demol ri.2007. fn. M cin. a inceput pregatirea unei aplicatie pentru judetul Tulcea (Master Plan) printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006. care au ob inut Autorizatie de mediu în baza Bilan urilor de mediu. au fost depozitate 103426 tone de de euri municipale i asimilabile La nivelul jude ului Tulcea exist urm toarele depozite municipale neconforme:.  Prin H.12.15 1. colectarea.G. Babadag.1 mc 1. 08/23. Conform datelor rezultate din ancheta statistic 2 006.Domeniul major de interven ie 1 . De eurile din construc ii i demol ri continu s fie un flux de de euri sensibil.1 mc 25 x 1. care se vor executa în perioada 2007 -2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului ÄSistem integrat pentr u gestionarea deseurilor din localitatile din Delta Dunarii Ä 72 .15 Eliminarea de eurilor municipale Depozitarea de eurilor a continuat s reprezinte principala op iune de eliminare a de eurilor municipale. Pe lâng aceste proiecte finan ate din fonduri europene. Taberei.2008 pen tru Ä Depozit zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile. cu program de m suri în vederea închiderii. Depozitul V r rie i-a sistat activitatea de depozitare la 31. Investi iile necesare pentru managementul integrat de gestiune a de eurilor municipale în judetul Tulcea  Prin ÄSchema de investi ii pentru sprijinirea ini iativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu´ în cadrul Programului PHARE CES 2005 a fost aprobat pentru finan are urmatorul proiect: Jude Beneficiar Denumire proiect Durata Tulcea CONSILIUL Îmbun t irea sistemului de gestionare a 20 luni LOCAL M CIN de eurilor menajere din ora ul M cin i comunele partenere din jude ul Tulcea  Printre cele 37 de proiecte majore ale Ministerului Mediului (MM) care vizeaza accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune in cadrul axei Prioritare 2 din POS Mediu: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al de eurilor . În cazul depozitelor rurale.10. majoritatea cantit ii generate ajungând la depozitare. Aceste amplasamente vor fi închise i ecologizate pân la data de 16. În cadrul judetului Tulcea. aproximativ 90% din de euri municipale sunt eliminate prin depozitare. neexistând posibilitatea estim rii cantit ilor de de euri depozitate anual. SC ECOREC SA a obtinut Autorizatia Integrata de Mediu nr. zona V r rie.07.

De eurile de produc ie sunt inventariate anual. de eurile de hârtie i carton i de eurile din materiale plastice. cloruri i mai pu in cianuri i hidroxizi. sunt industria metalurgic .(cod 11. Depozite de de euri industriale În ceea ce prive te depozitarea de eurilor de produc ie. 856/2002.04 tone ± la SC SETCAR SA Br ila. SC AKER TULCEA SA a predat în anul 2007 în vederea elimin rii urm toarele tipuri de de euri periculoase: y de eu pasivizare ± 75 tone ± la SC SETCAR SA Br ila.11*) y deseu cianuric neutralizat ± 0.5 5164. decapare . acoperite i prev zute la partea superioar cu capac . sulfa i . sp lare .04 *) Gestionarea i controlul bifenililor policlorura i i ale altor co mpu i similari La nivelul jude ului Tulcea exist 6 agen i economici care de in un num r de 2338 condensatori ce con in compu i desemna i în concentra ii cuprinse între 50 i 500 ppm (conform Planurilor de eliminare). pe un e antion de agen i economici indicat de MMGA în colaborare cu INS Bucure ti.(cod 08. construc iile i repara iile navale. la nivelul regiunii. maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale dar i utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.98*) y amestec solvent ± 67. lamurile se depun la baza cuvelor i sunt evacuate periodic ca de euri .11.12.2 553. fezabile economic. l a nivelul jude ului Tulcea exist 2 depozite industriale nepericuloase din clasa ³ b ³ : .253 to la SETCAR SA Br ila . în condi iile respect rii normelor tehnologice stabilite. nr. Din ancheta statistic pentru anul 2006 au rezultat urm toarele date la nivelul fiec rui jude . construc ii i demol ri i prelucrarea lemnului.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA De euri de produc ie Principalele activit i economice generatoare de de euri de produc ie. industria prelucr rii metalelor.01. industria alimentar .01.(cod deseu .(cod 08. 57 tone. ce au fost scoase din func iune vor fi eliminate conform planurilor de eliminare aprobate.halda de zgur ± apar inând SC Ferom SA± suprafa 4.2006 (tone) (tone) (tone) 104905. 73 .19*) y vopsea solidificat ± 9.75 Tulcea Principalele categorii de de euri valorificate au fost de eurile metalice feroase i neferoase. dar mai ales din fazele preg titoare ± degresare . De eurile de produc ie periculoase existente în stoc sunt depozitate în condi ii de siguran .01. Obiectivele ce trebuie avute în vedere pentru gestionarea de eurilor periculoase sunt minimizarea impactului de eurilor periculoase asupra s n t ii i mediului.4 ha .1 tone ± la SC SETCAR SA Br ila. În anul 2007 societatea a generat 25 to de lam galvanic care este depozitat în siguran în rezervoare metalice supraterane . pân la 31 decembrie 2010.3 108651. conform H. în spa ii special amenajate. lamul zincat produs de STX RO Europe SA rezult din procesele de acoperiri metalice propriu-zise . Echipamentele în func iune ce con in compu i desemna i în concentra ii mai mari de 50 ppm pot fi utilizate pân la sfâr itul existen ei lor utile.03.Conform prevederilor legale. de eurile constau în cea mai mare parte din metale i s ruri ale acestora ± azota i .În anul 2007 a fost insolubilizat o cantitate de cca.01*) y solutie fixator ± 306. În general . echipament ele cu con inut de PCB în concentra ii mai mari de 50 ppm. Cantit i Cantit i Cantit i Stoc Jude generate valorificate eliminate 31.01.iaz de decantare (halda de lam) ± apar inând SC Alum SA ± suprafa 79.73 ha De euri periculoase Generatorii de de euri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea de eurilor periculoase pe baza principiului Äpoluatorul pl te te´.5 litri la Argirex Bucuresti ± ( cod deseu 09.G.

G. astfel încât s amelioreze calitatea n molului i s asigure gestionarea corespunz toare a acestuia. pe viitor nu va mai putea fi permis depozitarea n molurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de de euri Sta iile de epurare a apelor uzate or ene ti din judetul Tulcea sunt amplasate dup cum urmeaz :Babadag.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA De euri medicale În unit ile sanitare de eurile se colecteaz în saci negri pentru de eurile menajere. este de 17038 tone. De eurile sunt trans portate cu ajutorul unor c rucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. a cel pu in 2 kg/locuitor. industriale precum i de la potabilizarea apei. cantitatea de n moluri rezultat de la epurarea apelor uzate or ene ti a fost de aproximativ 29 tone. saci galbeni pentru de eurile infec ioase i cutii de culoare galben cu pere i rigizi pentru de eurile în ep toare t ioase. fie prin centrinfugare i sunt depozitate temporar pentru a fi folosite în a gricultur sau depozitate la depozitul de de euri al municipiului Tulcea De euri din echipamente electrice i electronice Gestionarea de eurilor de echipamente electrice i electronice intr sub inciden a a dou directive: Directiva 2002/96/CE privind DEE E i Directiva 2002/95/CE privind restric iile de folosire a anumitor substan e periculoase în echipamentele electrice i electronice. SC CARNIPROD SRL. Baia. în locul unde sunt desc rcate. Aceasta a fost valoricat /eliminat în depozitele de de euri menajere. SC PIGCOM SA . La sfâr itul anului 2007 exista în judet 1 agent economic autorizat pentru transportul de eurilor medicale periculoase . 74 . pe cap de locuitor este de 4. 349/2005 privind depozitarea de eurilor. C rucioarele i containerele mobile se spal i se dezinfecteaz dup fiecare utilizare. Transportul de eurilor periculoase în incinta unit ii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacien ilor i vizitatorilor. Conform noilor reglement ri. fiind transportate atât prin re elele de canalizare cât i cu v idanje de la unit ile neracordate. Apele uzate tratate în sta iile de epurare sunt în principal de la agen ii economici sau de la popula ie. N moluri reziduale generate in industrie Generatorii de n moluri industriale de pe raza jude ului Tulcea sunt : SC TABCO ± CAMPOFRIO SA. Pân la 31 decembrie 2008 rata medie anuala de colectare selectiv de DEEE. provenite de la gospod riile particulare. Jurilovca În anul 2007.Isaccea. În judetul Tulcea exist doi agen i economici autoriza i pentru eliminarea de eurilor medicale periculoase: SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTAN A i SC PROD IMPORT CDC SRL Tulcea. referitoare la obiectivele de reducere a de eurilor biodegradabile. Având în vedere prevederile H. cu urm toarele obiective intermediare: a) pân la 31 decembrie 2006. la nivelul jude ului Tulcea.00 kg. Transportul de eurilor periculoase pân la locul de eliminare final se face cu respectarea strict a normelor de igien i securitate în scopul protej rii personalului i popula iei. în judetul Tulcea.Cantitatea de n moluri generat de sta iile de epurare industriale în anul 2007. N moluri provenite de la epurarea apelor uzate N molurile provin de la sta iile de tratare a apelor uzate or ene ti.N molurile rezultate se deshidrateaz fie pe paturi de uscare. de in torii sta iilor de epurare trebuie s retehnologizeze instala iile.

Pentru aceasta produc torii i importatorii trebuie s asigure înfiin area punctelor de colectare DEEE. împrejmuite i securizate. pentru prevenirea scurgerilor necontrolate. 4. valorificare i/sau de eliminare a uleiurilor uzate. precum si privind modul in care acestea pot îmbun t i si proteja mediul. o imagine cat mai clara a st rii actuale a factorilor de mediu: apa. aer. Furnizarea informa iilor privind impa ctul activit ilor institu iilor publice. Facilitarea stabilirii rela iilor si parteneriatului intre participan ii la implementarea ac iunilor. acestea trebuie s fie stocate în spa ii corespunz tor amenajate. Statiile de distribu ie carburan i i comercian ii au organizat puncte de colectare a ul eiurilor uzate dar nu au colectat în cursul anului 2007 . cantitate mult prea mic pentru a putea îndeplini obiectivul intermediar stabilit pentru acest an . Con tientizarea publicului în raport cu problemele de mediu si implicarea cet enilor in ac iunile pentru îmbun t irea mediului . Persoanele fizice care de in în gospod rie uleiuri uzate sunt obligate s predea cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici a utoriza i s desf oare activit i de colectare. în recipiente închise etan i rezistente la oc mecanic i termic. la nivelul municipiului Tulcea s-a înfiin at prin HCL nr.2006 un punct de cole ctare DEEE. Acest profil reprezint la. Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau in : 1. 5. METODOLOGIA UTILIZATA IN EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU 75 . 105/27. Stabilirea unui nivel ini ial al condi iilor de mediu care s constituie reperul fa de care se va m sura eficienta ac iunilor de îmbun t ire .12. În anul 2007 a fost colectat o cantitate de aproximativ 6 tone DEEE. În vederea îndeplinirii obliga iilor prev zute de cadrul legislativ na ional. Vehicule scoase din uz Num r vehicule scoase din uz colectate/tratate/în stoc 2007 Jude Tulcea Tulcea Total Agent economic Autorizat pentru colectare i tratare SC REMAT TULCEA SA SC REMAROM INTERNA IONAL SA Num r VSU colectate 430 16 446 Num r VSU tratate 277 VSU stoc la 31. 2.2007 153 16 277 Uleiuri uzate Generatorii de uleiuri uzate au obliga ia s asigure colectarea separat pe 3 categorii a întregii cantit i de uleiuri generat . Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate . PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI IN JUDE UL TULCEA Evaluarea problemelor de mediu reprezint un profil al condi iilor de mediu existente intr-o arie geografica bine definita (ora . a cel pu in 3 kg/locuitor. zona. Pâna la predarea c tre o firm autorizat pe ntru valorificarea/eliminarea uleiurilor uzate.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA b) pân la 31 decembrie 2007.1. 4. În jude ul Tulcea nu sunt colectori de uleiuri uzate autoriza i . Capitolul IV . sol. rândul sau. ceea ce poate conduce la noi oportunit i de ac iune.04. jude . regiune). 3. private si individuale asupra mediului.

e) Strategii. izvoare. ac iuni PM 01: PM 02 PM 03 PM 04 PM 05 PM 06 PM 07 PM 08 PM 09 PM 10 PM 11 PM 12 PM 13 Total 49 26 39 27 28 13 15 9 15 13 24 11 10 279 Realizate 29 18 32 13 12 8 9 9 15 9 14 11 5 184 amanate 7 3 1 2 3 5 5 0 0 4 9 0 0 39 Nu sunt de actualitate 1 1 1 permanente Termen>2008 3 1 2 1 9 3 3 11 13 1 1 5 9 7 40 ANALIZA SWOT PUNCTE TARI / OPORTUNIT NR DOMENIUL CRT I. In tabelul urmator. g) Consultare comunitar . schimbarile legislative) nu au putut fi finalizate. . CANTITATE A I CALITATEA APEI I: OPORTUNIT I Puncte tari Existen a surselor diversificate de alimentare cu ap potabil (foraje. care din moti ve specifice ( lipsa suportului financiar. ape curg toare.Poten ial de dezvoltare a 76 . c) Analiza SWOT d) Strategii i planuri de m suri ale agen ilor economici.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Identificarea i evaluarea problemelor / aspectelor de mediu s -au realizat prin utilizarea urm toarelor instrumente: a) Planul Local de Actiune pentru Mediu al jude ului Tulcea 2005-2008. De asemenea au fost anulate 9 actiuni. Ape potabile corespunz toare din punct de vedere calitativ .Accesarea fondurilor U. in urma analizei Raportului de Evaluare a Implementarii PLAM Tulcea pe perioada 2005 -2008 au fost luate deciziile privind actiun ile din PLAM Tulcea nerealizate. PLAM Tulcea a inclus 279 de masuri de îmbun t ire a calitatii mediului în jude ul Tulcea. In cadrul intalnirilor grupului de Lucru . programe i planuri locale sau na ionale de ac iune.E i guvernamentale. h) Cuno tin e individuale. i 40 au fost preconizate a se realiza in perioada 2009 -2019. f) Legisla ia na ional i local în vigoare. este reprezentat modul de rezolvare pe probleme i pe perioade de realizare: Nr. b) Studii. Dintre acestea 232 au avut ca termen de realizare perioada 2005 -2008. rapoarte i analize de specialitate ale institu iilor publice descentralizate cu atribu ii în controlul i managementul factorilor de mediu. In cadrul sedintelor Grupului de lucru pentru revizuirea PLAM Tulcea au fost luate deciziile pentru amanarea a 3 9 de actiuni.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

POTABILE

Existenta unui sistem si a bazei legislative de monitorizare a calit ii apei potabile de c tre M.S.P. Realizarea Master planului pentru ape Obtinerea de fonduri europene pentru reabilitarea, extinderea retelei de alimentare cu apa, si reabilitarea statiilor de tratare Reducerea surselor de poluare industriale Realizarea sistemelor de alimentare rurala in majoritatea comunelor Implicarea autoriratilor locale pentru accesarea de fonduri in vedera realizarii sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare Apari ia fermelor ecologice

parteneriatelor cu diverse comunit i din U.E; - Posibilitatea dezvolt rii colabor rii tranfrontiere în domeniul protec iei mediului în cadrul euroregiunilor;

II.

CALITATEA APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE CALITATEA SOLULUI CALITATEA AERULUI

III. IV.

V.

GESTIUNEA DE EURILO R I SUBSTAN E LOR CHIMICE PERICULOA SE

- Existen a reglement rilor legale pentru definirea bunelor practici agricole i de mediu în România. - Agricultura ecologic motor al dezvolt rii Existenta unui sistem de monitorizare a calit ii durabile. aerului ( statii automate) în Judetul Tulcea - Resurse financiare alocate Dotarea laboratorului din cadrul A.P.M. Tulcea cu prin Planul Na ional de aparatura performant . Dezvoltare Rural pentru Comisie Tehnica constituita la nivel judetean pentru proiecte care înglobeaz i elaborarea Programului Integrat de Gestionare a sisteme de iriga ii. Calitatii Aerului Existenta unui plan de reducere a emisiilor pentru - Implementarea la nivel instala ii mari de ardere (I.M.A.) inclus în Planul local a unui program GIS, Na ionala de Reducere a Emisiilor pentru I.M.A. fapt care va oferi Amplasarea platformei industriale la periferia posibilitatea utiliz rii ora ului Tulcea aparaturii GPS pentru Inchiderea crematoriilor spitalelor din judetul monitorizarea cu acurate e Tulcea a factorilor de mediu; Investi ii ale agen ilor economici în sisteme de reducere a emisiilor în atmosfer . - Existen a unui parteneriat Legisla ie în domeniu armonizat cu legisla ia U.E public-privat în domeniul Autorizarea Depozitului zonal pentru de euri managementului de eurilor;
nepericuloase Tulcea i periculoase stabile, nereactive,

VI.

PERICOLE GENERATE DE CATASTROF E/

Existen a Strategiei Na ionale de Gestiune a De eurilor,Planului Na ional de Gestiune a De eurilor, Planului Regional de Gestiune a De eurilor i a Strategiei jude ene de gestionare a de eurilor. Operatori economici specializa i în efectuarea serviciilor de utilitate public de salubritate /salubrizare sau ecarisaj, tratare/denocivizare, etc, autoriza i pentru colectarea , tratarea i depozitarea de eurilor, a reziduurilor municipale si a altor de euri speciale. Existenta mecanismelor func ionale in gestionarea problemei DEEE, VSU, acumulatori uza i, de euri de ambalaje , de euri spitalice ti. Existen a unui sistem de avertizare/alarmare in cazul unor catastrofe si a unor forma ii specializate în interven ii rapide în caz de catastrofe . Inventarierea zonelor umede i malurilor ce necesit lucr ri de renaturarea, reamenajare.

- Sprijin politic i financiar din partea Uniunii Europene. România de ine instrumente institu ionale, de planificare i ac iune, financiare,legislative, coercitive, tehnicoeconomice, educa ionale, cercetare pentru gestiune integrata a tuturor de eurilor istorice si nou generate.
- Alocarea fondurilor din bugetul de stat pentru lucr ri de amenajare / ameliorare torente.

77

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Existen a unui sistem func ional de hidroameliora ii i construc ii hidrotehnice ( diguri, canale, reten ii permanente i temporare, lacuri de acumulare, baraje) Existenta unui plan local de ap rare împotriva inunda iilor i fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul fiec rei prim rii. Asigurarea asisten ei tehnice din partea A.N.I.F. pentru amplasarea sistemelor de iriga ii de c tre fermieri. VII. DEZVOLTAR Extinderea infrastructurii de mediu in zonele urbane ( alimentare cu apa, canalizare,etc.) EA MEDIULUI Realizarea Master planului pentru ape. URBAN Constituirea Asocia iei de Dezvoltare Durabila a Judetului Tulcea Implementarea Agendei Locale 21 in judetul Tulcea, Municipiul Tulcea, Orasul Babadag Existen a proiectelor finan ate pentru extindere spa ii verzi în localit i. VIII. DEGRADARE 10,4% din suprafa a jude ului acoperit cu p duri. A MEDIULUI Diversitatea speciilor forestiere distribuite pe etaje NATURAL I de vegeta ie variate. CONSTRUIT Produse accesorii ale p durii bine reprezentate (fructe de p dure, plante medicinale, ciuperci). Existen a unui plan pentru renaturare / reamenajare maluri, zone umede. Structuri de administrare de stat i private constituite. IX. PROTEJARE Num r mare de arii protejate 36 A NATURII I Parcul National Muntii Macinului CONSERVAR Delta Dunarii EA Capital natural reprezentativ la nivel na ional: BIODIVERSI habitate, specii protejate de plante i animale T II Situri de importanta comunitara din cadrul Re elei ecologice ÄNatura 2000´. Implementarea în gr dini ele i colile din jude ul X. EDUCA IA Tulcea a disciplinei op ionale ECOLOGIC Ä Educa ie ecologic i de protec ie a mediului´ aprobat prin O.M.E.C.T. nr.1862/30.08.2007 Preocuparea crescut a cadrelor didactice pentru activit i extra colare de educa ie ecologic . Realizarea de proiecte i activit i de educa ie ecologic prin implicarea institu iilor cu atribu ii în protec ia mediului i a autorit ilor administra iei locale in educarea tinerei genera ii . Diversificarea ofertei de instruire de la nivel pre colar pân la nivel universitar si postuniversitar Implementarea proiectului ÄECO- Schools´ -un prim pas spre ÄECO- Cities´ în unit i de înv mânt din judetul Tulcea XI. ASIGURARE Programul na ional de evaluare a st rii de s n tate a A ST RII DE popula iei. S N TATE Existenta programelor na ionale de s n tate ( cancer, diabet, TBC,etc.) Existenta unui sistem de monitorizare a st rii de s n tate a popula iei în raport cu factorii de mediu.

FENOMENE NATURALE I ANTROPICE

- Existenta cadrului legal privind extinderea spatiilor verzi conform normelor U.E.( OUG. Nr. 114/2007).

-Existenta cadrului legal pentru declararea de noi arii protejate.

- Existenta cadrului legal pentru aprobarea siturilor de importanta comunitara din cadrul Re elei ecologice ÄNatura 2000´. - Existen a cadrului lege pentru interzicerea cultiv rii plantelor modificate genetic, altele decât cele acceptate în Uniunea European
- Introducerea disciplinei Ä Educa ie ecologic i de protec ie a mediului´ în oferta na ional de op ionale a Ministerului Educa iei, Cercet rii i Tineretului.

- acreditarea laboratoarelor

78

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

XII.

TRANSPORT

XIII. TURISM

XIV XV.

ENERGIE INT RIREA CAPACIT I I ADMINISTR ATIVE I INSTITU IO

Dezvoltarea sistemului privat în domeniul asigur rii st rii de s n tate a popula iei. Inventarierea, extinderea si reabilitarea infrastructurii de transport rutier i c i ferate din judetul Tulcea Introducerea taxei de prim înmatriculare pentru autoturisme i ini ierea programului na ionale de scoatere din uz a autovehiculelor vechi. Legisla ie armonizat inclusiv pentru transportul m rfurilor periculoase i a de eurilor periculoase, norme i normative moderne privind transportul , c ile rutiere i aeriene de transport. Legisla ie privind calitatea tehnica a autovehiculelor, con inutul maxim în substan e i componente periculoase, modalit i pentru valorificarea maxim a componentelor care rezult în cursul utiliz rii autovehiculelor. Planul strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dun rii Cre terea preocup rii autorit ilor administra iilor locale i jude ene pentru promovarea turismului în jud. Tulcea (bro uri, h r i, atlase,etc.) Tendin e de dezvoltare a agroturismului i pe baze moderne. Atrac iile turistice orientate spre punerea în valoare a capitalului natural i biodiversit ii prin ecoturism integrate în planuri de management a SCI si SPA i regulamente de dare în custodie . C i de comunicare rutiere , aeriene i feroviare incluse în re eaua na ional i european de transport. Resurse naturale deosebite ( relief variat, nr. mare de arii naturale protejate, Tradi ii i manifest ri culturale, etnografice diverse datorit diversit ii etnice i confesionale. Obiective turistice cu valoare de patrimoniu, oferte de servicii diversificate (hoteluri 4 ****, etc.) Interes crescut din partea sectorului privat in exploatarea resurselor de energii alternative. Cre terea num rului de personal calificat. Instruirea personalului prin programe de twinning finan ate de U.E. Imbun t irea colabor rii inter-institu ionale prin protocoale de colaborare.

DSP Tulcea, SC Aquaserv SA

- Existen a surselor de energie alternativ nepoluant ; Preocup ri pentru utilizarea altor surse de energie alternative ( solar , eolian , terestr , hidroelectric , bioenergie,etc.) - Posibilitatea dezvolt rii durabile prin întrebuin area tehnologiilor i tehnicilor avansate i nepoluante; - Participarea României, ca ar membr a U.E., la schema european de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser EU ± ETS ( European Union ± Emission Trading Scheme). - Existen a Planului Na ional de Alocare pentru ultimul an din Faza I (2007) i pentru Faza II (2008 ± 2012).

79

Insuficienta implicare a autorit ilor locale. ARBDD. Depozit ri necontrolate de de euri. Spa ii verzi.Dezvoltarea mediului economic f r a se ine cont de puterea de absorb ie a mediului ambiant..acreditarea laboratoarelor APM . echipamente de udare) existente înainte de 1989. Existen a colabor rii transfrontiere între institu ii similare. Existen a solurilor calitatatea a III a Fragmentarea excesiv a propriet ii nu permite respectarea bunelor practici agricole i de mediu. AMENIN RI II. Practicarea agriculturii de subzistenta. Degradarea calit ii apelor datorit proceselor de eroziune a solului. Schimbarea folosin ei terenurilor agricole. Lipsa unei eviden e actualizate privind schimbarea folosin ei terenurilor. Zone vulnerabile la poluarea cu nitrati Distrugerea sistemelor de iriga ii (antene subterane.Schimb ri climatice . Arderea necontrolat a de eurilor vegetale i menajere. Zone de protectie sanitara neamenajate conform prevederilor HG 930/2005 Lipsa statii de tratare a apei potabile pentru 12 localitati care consuma apa direct din Dunare Utilizarea îngr mintelor chimice i pesticidelor. . CALITATEA APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE . Infrastructur de transport necorespunz toare. . . CANTITATEA I CALITATEA APEI POTABILE RI : PUNCTE SLABE Infrastructura de alimentare cu ap în mediul urban învechit .Necorelarea eforturilor între autorit ile descentralizate din teritoriu i factorii politici locali cu putere de decizie la nivel central în promovarea unor proiecte utile la nivelul jude ului. în elaborarea unor programe i proiecte fezabile pentru atragerea de finan ri nerambursabile oferite de Uniunea European . CALITATEA SOLULUI IV. CALITATEA AERULUI 80 .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA NALE A INSTITUTIIL OR CU ATRIBU II IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI. Lipsa centurilor de ocolire a ora elor. hidran i. societ ii civile. Sisteme deficitare / lips de alimentare cu ap în mediul rural.Legisla ie deficitar III. Sistemelor de canalizare si sta ii de epurare insuficiente în mediul rural Poluarea apelor subterane datorit depozit rii / utiliz rii dejec iilor. SGA Tulcea PUNCTE SLABE / AMENIN NR DOMENIUL CRT I. perdele de protec ie insuficiente.

refolosire. . . colectare selectiv a de eurilor) deficitar .implementarea haotic a unor proiecte de dezvoltare necorelate cu direc iile de dezvoltare. pentru atribuirea pl ilor compensatorii popula iei care de ine teren în cadrul acestor situri.operatori pentru procesele de colectare.sta ii de transfer. Nerespectarea prevederilor legislative în emiterea certificatelor de urbanism privind impunerea tuturor avizelor legale necesare. Infrastructur de transport deficitar ( drumuri.baz material Necunoa terea atribu iilor stabilite prin legisla ia în domeniu de c tre autorit ile competente. implementare i control a activit ii de salubrizare a localit ilor. refolosire a de eurilor. . etc. Cl diri de patrimoniu în proprietatea unor categorii sociale f r posiblit i de a le între ine.lipsa unor studii de dezvoltare coerente . Grad redus de reabilitare termic a cl dirilor existente.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA V. Lipsa / neaplicarea unor regulamente de salubrizare la nivel local. reciclare.lipsa de interes pentru reabilitarea zonelor industriale. Inexistenta unui program unitar de reabilitare estetic a cl dirilor din mediu urban. . PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/ FENOMENE NATURALE I ANTROPICE DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN Inexisten a unui sistem integrat de management al de eurilor. Infrastructur de mediu ( alimentare cu ap . PUZ.) Mijloace de transport în comun învechite i insuficiente. Insuficien a infrastructurii necesare: .Absenta unor facilit i bancare pentru finan area proiectelor in domeniul mediului. Spa ii insuficiente destinate parc rilor autovehiculelor. a regulamentelor de urbanism aprobate.Congestionarea traficului i poluarea excesiv a centrelor urbane. Insuficient tehnologie pentru reciclare. . . Nerespectarea. Insuficienta implicare a autorit ilor locale în mecanismele de planificare . canalizare. inclusiv a de eurilor periculoase. 114/2007). 81 . epurare ape uzate. nr. Suprafa a alocat spa iilor verzi mult sub normele europene(Legea nr. . Lipsa unor sisteme de stimulare a agen ilor economici pentru colectarea selectiv a de eurilor. poduri. Neactualizarea PUG. în unele locuri inexistent .24 /2007 i O. Educa ie deficitar a popula iei privind s n tatea i mediul. Lipsa societatilor de salubrizare la nivel rural Puncte de colectare selectiva a deseurilor insuficiente sau lipsa Lipsa preocup rii pentru minimizarea cantit ilor de de euri generate. VII. Existen a unor zone în care exist pericolul producerii alunec rilor de teren Existen a zonelor cu risc de inunda ii în domeniul protec iei terenurilor agricole (arabile în special).UG.degradare accelerat a cl dirilor de patrimoniu în lipsa renov rii. Lipsa metodologiei tehnice pentru administrarea Siturilor Natura 2000. revalorificare. . în procesul de amenajare a teritoriului. GESTIUNEA DE EURILOR I SUBSTAN ELOR CHIMICE PERICULOASE VI.

Lipsa centurilor ocolitoare pentru ora e i municipii.N. Lipsa perdelelor de protec ie de-a lungul c ilor de comunica ie.G-uri active.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA VIII. PROTEJAREA NATURII I CONSERVAREA BIODIVERSIT II X. Intensificarea traficului rutier în mediu urban. Slaba monitorizare a asocia iilor de proprietari i a persoanelor fizice fa de obliga ia de a între ine spa ii verzi. Infrastructur feroviar învechit . EDUCA IA ECOLOGIC XI. Lipsa unui sistem eficient de gestiune a de eurilor în zonele cu poten ial turistic i de agrement. Reducerea progresiv a suprafe elor neconstruite. 82 . Starea drumurilor na ionale i jude ene nesatisf c toare. ASIGURAREA ST RII DE S N TATE XII. Lipsa perdelelor de contur pe hotarul fermelor. Lipsa cordoanelor forestiere în jurul localit ilor (conform planurilor de arhitectur peisagistic ). Fonduri insuficiente pentru programe coerente de educa ie pentru mediu. Programe insuficiente de educa ie pentru s n tate a tinerei genera ii. TRANSPORT XIII. Insuficienta implicare a autorit ilor locale în protejarea ariilor naturale de pe teritoriul lor administrativ. Infrastructur de acces la zonele cu poten ial turistic slab dezvoltat . Foarte pu ine ini iative de atragere de fonduri pentru managementul ariilor protejate/Siturilor Natura 2000 atribuite / sau nu în custodie/ administrare. Lipsa m surilor coercitive pentru persoanele fizice care nu protejeaz mediul înconjur tor. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL I CONSTRUIT IX. drumuri comunale nemodernizate. Studii de impact insuficient documentate tiin ific din punct de vedere al biodiversit ii. Educa ie deficitar a popula iei privind un mod de via s n tos. Risc poten ial de epidemii hidrice datorit st rii necorespunz toare a re elelor de alimentare cu ap . Presiune antropic foarte ridicat asupra cadrului natural Insuficienta implicare a societ ii civile în educa ia pentru mediu a popula iei. Num r redus de O. Pericol ridicat de degradare pentru ariile naturale protejate care nu au fost atribuite în custodie. Situri Natura 2000 i în afara lor. TURISM Depozitari ilegale de de euri menajere i inerte (rezultate din construc ii i demol ri). Lipsa unor programe/proiecte de monitorizare/inventariere flor /faun s lbatic în arii protejate. Lipsa sistemului de gestiune a de eurilor din arii naturale protejate. Lipsa drumurilor rapide i autostr zilor.

analizarea si evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea. Acoperire insuficieta a serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului PM 01 ± 5. 4.Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor municipale PM 01. Stabilirea priorit ilor de mediu pentru ac iune s -a efectuat pe baza matricelor plan. Colaborarea discontinu (fluctua ii în comunicare) I INSTITU IONALE între administra iile publice locale. DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI. transport i distribu ie a c ldurii c tre consumatori în centrele urbane. Procedura s-a aplicat fiec rei probleme individuale de mediu din cadrul fiec reia dintre cele 13 categorii de probleme/aspecte. În continuare se prezint lista problemelor de mediu identificate în jude ul Tulcea: PROBLEMA PM 01 Managementul deseurilor PM 01-1. Eficien energetic sc zut a sistemelor centralizate de producere.Gestiune deficitara a deseurilor industriale .2. Planul Local de Ac iune. Rezultatele proceselor de ierarhizare i de stabilire a priorit ilor pentru ac iune ob inute sunt prezentate în tabelele de mai jos. IDENTIFICAREA. ANALIZAREA SI EVALUAREA PROBLEMELOR/ ASPECTELOR DE MEDIU Sec iunea urm toare include descrierea.2 . pe baza rezultatelor ob inute de la diferitele autorit i precum si in urma consult rilor in cadrul Grupului de Lucru. avându -se in vedere sursele de poluare identificate si influenta lor asupra mediului si s n t ii umane. Pondere crescut de utilizare a combustibililor ENERGIE fosili i a lemnului ca surs de energie termic în special în zone rurale. Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa 83 . Slaba dotare cu resurse umane specializate a INT RIREA institu iilor care se ocup cu problemele de mediu CAPACIT II ADMINISTRATIVE din jude . toxice si periculoase PM 01-3 Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate PM 01 ±4. Fiec rei probleme individuale i s -a asociat un cod care faciliteaz jonc iunea între cele trei secven e: Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu. Gam restrâns i calitatea redus a serviciilor turistice Monumente istorice. Planul de Implementare a Ac iunilor pentru Problemele Prioritare. Pe baza rezultatelor ob inute s-a elaborat Planul de Implementare a Ac iunilor. jude ene i A INSTITUTIILOR institu iile cu atribu ii în domeniul protec iei CU ATRIBU II IN mediului. DESCRIEREA. XV. arii naturale protejate i monumente ale naturii neîntre inute i degradate. În cadrul fiec rei categorii de probleme au fost identificate mai multe probleme individuale specifice.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA XIV.

PM 05-6 Poluarea solului si apelor subteran e datorat stoc rii incorecte a dejec iilor animaliere din agricultur de la fermele zootehnice PM 05-7 . Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale din orasul Tulcea PM 04 ±7 . Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale PM 06-3. Preepurare insuficienta la spitale . deversarea apelor uzate realizandu -se in reteaua de canalizare oraseneasca PM 04-5. Isaccea. Greci . Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale PM 02 ± 2. fenomene naturale si antropice PM 07-1 . Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor e conomici PM 04 ± 3.Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor. Sulina PM 04 ± 2.Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului PM 07 Amenintari date de accidente majore . Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale PM 06-4. Mahmudia . Lipsa unui sistem integrat de management al apei PM 03Poluarea atmosferei PM 03 ± 1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale PM 03 ±2 . Poluarea atmosferei datorate traficului rutier PM 0-3. tratare. Risc de producere a poluarilor accidentale ale Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la activitatile portuare PM 04 ±6. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de epurare a orasului PM 04 ± 4. Poluarea solului datorita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia . Macin ) PM 05-3 . Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare PM 02 ± 5.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile PM 02 ± 1.Zone de protectie sanitara si hidrogeologicca nedelimitate conform normelor 84 .Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare. aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban PM 02 ± 3.Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie PM 06 Arii naturale protejate PM 06-1Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 PM 06-2. Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind din mun Tulcea si orasele Macin. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor . .Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban PM 02 ± 4.Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale PM 05-5. Cerna.Poluarea solului si apei subterane datorit activit ii de depozitare a sterilului de preparatie miniera PM 05-2.Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltr rilor de ape uzate provenite de la populatie PM 05-4 . PM 07-1. Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor PM 04 Poluarea apelor de suprafata PM 04-1. torentilor i eroziunilor de mal. Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane PM 05-1 .

08/23. drepturile .1.Practicarea turismului neorganizat si neecologic pe teritoriul judetului PM 10-3. Taberei. Insuficienta implicare a tinerilor in probleme educative extracuriculare cu tematica de mediu PM 10 Turism si agrement PM 10-1.10. Dintre pasii importanti in rezolvarea aceastei probleme sensilbile pot fi amintiti: 85 . au ca rezultat generarea unor cantitati importante de deseuri menajere. Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar. monitorizarea calit ii aerului PM 13 Sanatatea populatiei PM 13-1 1Educatie deficitara a populatiei privind un mod de viata sa natos PM 13-2 4. Presiunea constructiilor asupra unor spatii verzi existente PM 11-2 . Tulcea. reglement rilor i standardelor privind protec ia mediului în vigoare. Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii PM 09-1 Cunostinte insuficiente privind legislatia de mediu in vigoare . pe categorii i pe probleme individuale.  SC ECOREC SA a obtinut Autorizatia Integrata de Mediu nr. nereactive.Trafic insuficient fluidizat in orase PM 11-3. Str.economice desfasurate in mun Tulcea .Managementul de eurilor SINTEZA PROBLEMELOR / Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor orasenesti. Activitatile socio. Slaba calitate a Infrastructurii de acces catre zonele turistice PM 10-4. Cantitatile de deseuri generate de activitati le casnice si gospodaresti sunt stocate in prezent in :  depozitul de deseuri menajere aferent mun Tulcea . Infrastructura turistica si de agrement deficitara PM 10-5. DESCRIEREA PROBLEMELOR PRIORITARE I ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE PM 01 .Insuficien a spa iilor de parcare în zonele urbane ale jude ului PM 11-4.2008 pentru Ä Depozit zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA legislative in vigoare PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementul problemelor de mediu PM 08. Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu con ine definirea i evaluarea în detaliu a fiec rei probleme de mediu. obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice si a grupurilor comunitare PM 09-2. zona V r rie. care este amplasat la cca 12 km de oras in zona Agighiol ± Marca si ocupa o suprafata de 5. Cladirile istorice din judet in st are avansata de degradare PM 11 Urbanizarea si mediul PM 11-1.Acest depozit nu este prevazut cu dotari speciale pen tru protectia mediului fiind doar partial imprejmuit .2 ha . luându -se în considerare prevederile legisla iei na ionale. al gestiunii de eurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber PM 10-2 . Calitatea proasta a infrastructurii urbane PM11-5 Inexistenta unui program unitar de reabilitare termica a cladirilor din mediul urban PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului PM 12-1Dotare materiala si umana insuficienta pentru buna desf urare a activit ii în domenii specifice conservarea biodiversit ii i protec iei naturii. fn.

Tulcea ( 2015). Topolog . Alternativa o reprezinta depozitul zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA  Planul Judetean de Gestionare a De eurilor pentru judetul Tulcea a fost finalizat in cursul anului 2008. a inceput pregatirea unei aplicatie pentru judetul Tulcea (Master Plan) printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006. dispun de 185 depozite neconforme.  Printre cele 37 de proiecte majore ale Ministerului Mediului (MM) care vizeaza accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune in cadrul axei Prioritare 2 din POS Mediu: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al de eurilor . Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate a) În prezent. Babadag .  Prin H.035 de euro pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a de eurilor din aceast unitate administrativ-teritorial i alte zece comune din apropiere. Lipsa serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului In conformitate cu PRGD in mediul urban trebuie realizata asigurarea cu servicii de salubritate cu 100% pentru populatia urbana pana in anul 2013. Prim ria ora ului tulcean M cin a ob inut prin fonduri PHARE finan area unui proiect în valoare de 999. locuitorii din mediul rural din cele 130 de sate ale jude ului Tulcea. si se afla in procedura de aprobare. Isaccea( 2009).7 a HG 349/2005 date de 16. SC Ferom SA are ca termen de sistare a depozitarii l a Halda de zgura in conformitate cu Anexa 5 . In prezent halda de zgura este folosita pentru recuperarea metalului.G.Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor. Conform HG 349/2005 termenul de obligatia de sistare a depozitarii deseurilor in depozitele rurale la 16.2017: Babadag. precum i celelalte bunuri necesare desf ur rii activit ii de gestionare a de eurilor b) In mediul urban a u fost inventariate 6 depozite orasenesti neconforme. care a obtinut autorizatie integrata de mediu. Prin PRGD s-au prevazut realizarea a sase statii de transfer pentru judetul Tulcea .Domeniul major de interven ie 1 .2009 . Sistarea activitatii de depozitare s -a realizat incepand cu anul 2003. Tulcea al SC Ecorec.8 ´ Depozite de deseuri industriale nepericuloase care sisteaza depozitarea deseurilor lichide .2010 . SC ALUM SA Tulcea sisteaza activitatea de depozitare a slamului in halda de slam la 31. care se vor executa în perioada 2007 -2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului ÄSistem integrat pentru gestionarea deseurilor din localitatile din Delta Dunarii Ä Gestiune deficitara a deseurilor industriale. situate în zonele limitrofe drumurilor publice. Un depozit (Vararie) a obtinut aviz de mediu la sistarea activitatii. Isaccea .2009. Macin (2016).07. nereactive. ponderea cea mai mare în structura de eurilor depozitate fiind reprezentat de de eurile biodegradabile. 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii în infrastructura de mediu. tabel 5. tabel 5.12. Mahmudia si Sulina .07. a HG 349/2005 . Agighiol. si pentru minim 80% pentru 86 . Cu sprijinul fondurilor externe nerambursabile alocate de UE se va înfiin a o sta ie de transfer a de eurilor i se vor achizi iona mijloacele de transport al reziduurilor. toxice si periculoase In conformitate cu Anexa 5 . Sulina (2017). Cinci depozite trebuie sa sisteze depozitarea in periaoda 2009 . nr. Prin Ä Studiul privind gestionarea deseurilor in judetul Tulcea Ä contractat de catre Consiliul Judetean Tulcea au fost stabilite locatiile exacte ale acestora : Macin .

Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare Localit ile în care alimentarea cu ap se face direct din canalele i bra ele Dun rii sunt urm toarele: B ltenii de Jos . Vulturu. prin programul ³ERACOLECT´. astfel : -inciden a crescut a bolilor diareice acute datorate consumului de apa direct din Dunar e -bolile parazitare intestinale cu transmitere hidric sunt cu siguran a mult mai numeroase. Pri mariile Babadag. SC Servicii Publice SA Tulcea . din care 80 de milioane au fost alocate municipiului Tulcea. Isaccea. Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa. au demonstrat o serie de date relevante .Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in secorul apa/apa uzata in Romania ± a fost finalizat Master Planul pe Judetul Tulcea. Tataru. In prezent. PDR.45 % din populatia din mediul rural este deservita de servicii de salubritate. PM 02 ± 2. sticla . plastic . In prezent majoritatea comunelor au realizat documentatiile necesare in vederea accesarii de fonduri atat pentru infiintarea de noi sisteme de alimentare cu apa cat si pentru extinderea si reabilitarea celor existente.masura 121. a extins colectarea selectiv a de eurilor reciclabile de la 20 de puncte in 2007. Ostrov. În prezent. doar 4. Partizani . aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban PM 02 ± 3. cu monitorizarea cantit ilor de de euri colectate selectiv. -bolile parazitare intestinale sunt semnificativ mai crescute în rândul popula iei ce consum ap direct din Dun re . în parteneriat cu SC ECOROM AMBALAJE SA Bucure ti. In anul 2008. PET). inmagazinare si distributie a apei. PNDR. Tatanir. pentru sectorul apa/ apa uzata. tratare. Unul dintre obiectivele prioritare in reducerea impactului deseurilor asupra mediului este micsorarea cantitatii de deseuri eliminate in final prin depozitare . Plaur. Un num r de 14 comune au realizate par ial sisteme de alimentare cu ap . tratare. materiale plastice. Macin au inceput lucrarile de reabilitare a sistemelor de captare. OG 7/2006. fapt care determin eliminarea de eurilor de acest tip prin depozitare împreun cu de eurile municipale. program pilot de colectare selectiv a de eurilor de ambalaje de plastic i hârtie -carton. au fost realizate o serie de proiecte de alimentare cu apa la nivelul localitatilor in mediul rural prin accesarea de fonduri guvernamentale: HG 577/1997.Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare.masura 322. PM 02 ± 4. Periprava. decât morbiditatea eviden iata în registrele de consultatii existente la nivelul dispensarelor. Ilganii de Sus . M surarea efectelor pe s natate întreprinse prin studiile epidemiologice. hirtie . Nuf ru. la 45 puncte de colectare in 2008 amplasate pe raza municipiului Tulcea . In perioada 2005. colectarea selectiv a de eurilor municipale se realizeaz într -o mic m sur ( în special pentru de eurile reciclabile de tipul hârtie -carton. Salceni.operator de salubritate din municipiul Tulcea . aductiune . Ceatalchioi . 87 . Este cazul aici al eliminarii din deseurile menajere destinate depozitarii finale a urmatoarelor tipuri de deseuri : metale feroase si neferoase . Ostrov i Turcoaia.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA populatia in mediul rural. fonduri Sapard . Baltenii de Sus. P tl geanca .2008. prin colectarea selectiva in vederea valorificarii a deseurilor reciclabile . Gorgova.Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban In anul 2006. prin POS Mediu axa prioritara 1 au fos t obtinute finantari in valoare de 114 milioane de euro. Niculi el. lemn . PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale În prezent beneficiaz de sisteme de alimentare cu ap realiza te integral 5 comune: Greci. in cadrul Masurii ISPA 2003/RO/16/P/PA013 -04´.

Realizarea instalatiilor de captare gaze arse la orificiile de desarjare a cuptoarelor .menajere provenite din orasele Tulcea si Macin .6 m. SC Pigcom SA va trebui sa realizaze investitii pentru protectia factorilor de mediu astfel: . Realizarea transportului deseurilor ± praf in mijloace de transport inchise . ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE . 88 . precum si apele fecaloid . în localit ile rurale.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.Elaborare studiu solu ie pentru captare a emisiilor fugitive de la cuptoarele de elaborare feroaliaje ( cotele +6. PM 03. societatea va trebui sa realizeze investitii pentru protectia factorilor de mediu. Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor In vederea reducerii emisiilor provenite din activitatea de crestere a animalelor. gospodaria de materii pri me si concasare feroaliaje. de i nu în cantit i care s dep easc limita maxim admis . +15.Realizarea legaturilor de la analizoarele montate pe co urile cuptoarelor în vederea monitorizarii continue a emisiilor atmosferice (pulberi) de la toare cuptoarele de elaborare a feroaliajelor (10 buc) . transportul fluvial .5 m) Poluarea atmosferei datorate traficului rutier Traficul rutier intens în special în localit ile urbane i de -a lungul oselelor na ionale. creaza pe langa pol uarea apelor Dunarii si o imagine foarte neplacuta locuitorilor si turistilor care frecventeaza faleza municipiului unde sunt amplasate majoritatea gurilor de evacuare .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA . unitatea a realizat investitii de mediu : Modernizarea instalatiilor de epurare a gazelor arse la cuptoarele din Fero I si Fero II in vederea maririi capacitatii de epurare si pentru diminuarea emisiilor.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci. Realizarea instalatiei de desprafuire la buncarele de alimentare . ce deservesc 5 c uptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE .etapa I .Realizarea instalatiei de umectare a materiilor prime în zonele de trecere a materiilor prime de pe banda de sol .Modernizarea instalatiilor tehnologice. Unitatea este alcatuita din Sectiile de Feroaliaje I si II care detin instalatii de epurare bazate pe filtre cu saci. oxid de sulf).Modernizarea sistemului de colectare a dejectiilor conform prevederilor BAT/BR EF in instalatiile pentru cresterea intensiva a porcilor . Sulina ± ape care sunt evacuate fara epurare . Pentru limitarea emisiilor. Evacuarea apelor fecaloid -menajere neepurate direct in Dunare . Poluarea atmosferei Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale Din procesul tehnologic al SC FERAL SRL sunt evacuati in mediul inconjurator pulberi. oxizi de azot.etapa II . afe cteaz calitatea atmosferei prin emisiile de gaze de e apament . si compartimentarea acestora conform celor mai bune tehnici disponibile PM 04 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind din mun Tulcea si orasul Macin Principalele surse de poluare a apelor Dunarii o constituie: agentii economici care deverseaza apele uzate fie in reteaua de canalizare oraseneasca fie in Dunare . oxizi metalici si oxizi acizi (monoxid si dioxid de carbon. Pentru limitarea evacuarilor de noxe in atmosfera.morbiditatea crescut a afectiunilor cronice digestive datorate hiperclorinarii apei potabile în scopul evitarii aparitiei unor epidemii hidrice. astfel: .

cel asupra calit ii vie ii poate fi apreciat considerabil Inexistenta unui sistem separat de evacuare a ape lor pluviale municipale In municipiul Tulcea colectarea si evacuarea apelor pluviale se realizeaza impreuna cu apele fecaloid menajere. Avind in vedere ca o mare parte a apei potabile necesare municipiului Tulcea este preluata din Dunare. în limitele impuse de legisla ia din România prin HG nr. pentru sectorul apa/apa uzata. Datorit elimin rii contamin rii bacteriologice a fluviului se vor îmbun t i condi iile sanitare. Sta ia de epurare propus este necesar pentru epurarea apelor uzate colectate din sistemul de canalizare municipal înainte ca acestea s fie desc rcate în fluviul Dun rea. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate in suficient epurate de la statia de epurare a orasului Babadag si de la statia de epurare de la complexul zootehnic Pigcom Satu Nou Lacul Babadag ± emisarul evacuarilor de la statia de epurare a apelor menajere aferenta orasului Babadag cit si a apelor de la statia de epurare afrenta complexului zootehnic Pigcom Satu-Nou . In vederea realizarii reabilitarii retelei de canalizare si executia statiei de 89 . din care 80 de milioane au fost alocate municipiului Tulcea. scurgere natural . se incadreaza in categoria a III -a de calitate. a surselor de ap de suprafa . nisip. O sta ie de epurare a apelor uzate ca parte integrant a unui sistem de canalizare modern trebuie s mic oreze con inutul de poluan i precum de euri casnice plutitoare. prin antrenare. Schema tehnologic adoptat este format dintr -o treapt mecanic o treapt biologic cu oxidarea substan ei organice. gr simi. calitatea ecosistemului acvatic i va cre te valoarea capitalului natural .fluviul Dun rea i Delta Dun rii. impactul asupra s n t ii umane i asupra mediului poate fi semnificativ. solide dizolvate. Acest lucru se datoreaza nefunctionalitatii celor doua statii de epurare datorita faptului ca cele doua statii de epurare sunt depasite si necesita ret ehnologizare . consideram ca se impune cu necesi tate luarea tuturor masurilor pentru eliminarea surselor de poluare. produse petroliere. nitrificare. indicatorul relevant pentru lacuri este productivitatea primara exprimata prin biomasa fitoplanctonica. Evacuarea necontrolat sau colectarea apelor uzate în pu uri absorbante sau în fose septice în acele zone rurale sau urbane în care nu exist re ele de canalizare reprezinta o sursa importanta de poluare . inundare. prin POS Mediu axa prioritara 1 au fost obtinute finantari in valoare de 114 milioane de euro.188/2002.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Necesitatea unei statii de epurare a apelor menajere in special pentru orasul Tulcea ± cea mai mare concentrare urbana a judetului ± constituie o problema primordiala pentru administratia publica locala . Din punct de vedere biologic. compu i organici. lacul Babadag se incadreaza in categoria de lacuri eutrofe. Primaria Municipiului Tulcea are în derulare un proiect pentru construirea unei sta ii de epurare a apelor uzate colectate din sistemul de canalizare municipal înainte ca acestea sa fie desc rcate în fluviul Dun rea In anul 2006. denitrificare i eliminare biologic a fosforului remanent dup precipitarea chimic .Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in secorul apa/apa uzata in Romania ± a fost finalizat Master Planul pe Judetul Tulcea. astfel incit sa se poata preleva o apa cit mai curata pentru acest scop . inând cont de posibilitatea de contaminare. suspensii solide. in cadrul Masurii ISPA 2003/RO/16/P/PA013 -04´. Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale . In anul 2008. In fun ctie de media valorilor anuale a acesteia. Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor economici O serie de unita i economice sunt i ele racordate la sistemul de canalizare municipal i descarc apele uzate industriale dup o epurare in general treapta mecanica .

sau aproximativ 285.8-1 ton de lam pentru 1 ton de alumin ob inut . lucr ri de dezafectare i recuperare a materialelor. a fost aprobat prin H. PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane Poluarea solului si apei subterane datorit activit ii de depozitare a sterilului de preparatie miniera.4 ha.314 mii euro.G 926/2003 sunt în valoare de 4. Închiderea Sectorului Minier Altân Tepe. 3 km. Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale SC ALUM . Prin autorizatiile de mediu sunt impuse masuri specifice de restringere a suprafetelor ocupate cu aceste sterile si transformarea acestora in zone ecologice prin reconstructie ecologica.Halda de lam este situat în vecin tatea satului Mineri la sud de DN 22. Cerna. Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltr rilor de ape uzat e provenite de la populatie Evacuarea necontrolat pe sol sau colectarea apelor uzate în pu uri absorbante sau în fose septice în zone rurale sau urbane în care nu exist re ele de canalizare reprezinta o sursa importanta de poluare a solului si a apelo r subterane. Macin ) Sterilele de exploatatie miniera specifice zonei judetului sunt in general inerte dar conduc la poluarea solului prin prezenta acestora pe suprafete intinse de teren ± 149 ha la nivelul judetului. iar cel asupra calit ii vie ii poate fi apreciat considerabil .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA epurare a apelor uzate menajere.000 t de alumin rezult o cantitate de 400 . Cantitatea de lam rezultat depinde de tipul bauxitelor procesate i poate fi cuprins între 0. inundare.C Ipromin S. prin prezenta depozitelor de steril in apropierea zonelor locuite ( localitatea Turcoaia ) sunt create conditii specifice de disconfort asupra populatiei din zona .000 m3. impactul asupra s n t ii umane i asupra mediului poate fi semnificativ. Respectarea acestor masuri trebuie urmarita. slamul ro u devine solid cu o densitate aparent de 1. prin antrena re. lucr ri de ecologizare a zonelor afectate de activitatea de exploatare.8 t/m 3. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional prin Ministerul Economiei si Cormertului in baza listelor anuale de lucrari intocmite de ordonatorul principal de credite. inând cont de posibilitatea de contaminare.A Bucure ti. De asemenea . la cca. cu durat de implementare de 28 luni.9 km. a surselor de ap subterane. Aceste fonduri aprobate prin H. infiltrare in sol .7 -1. Sistemul de transport al lamului ro u spre hald este asigurat de o re ea de conducte pozate aerian pe o estacad de cca. Greci . S-a impus realizarea studiilor hidrologice referitoare la evolu ia i influen a apei de min asupra zonelor limitrofe. lamul ro u tehnologic rezultat din procesul de producere a aluminei i n intr în categoria de eurilor nepericuloase . Masura avea termen de realizare anul 2007. În cadrul programului de încetare a activit ii au fost stabilite modalit ile de închidere a lucr rilor miniere. începân d cu luna noiembrie 2005 i finalizare prevazuta pentru luna martie 2008. Mahmudia . reecologizarea amplasamentelor haldelor de steril i a iazurilor de decantare. dar a fost amanat pentru anul 2009.000 tone de lam. SV de Platforma societ ii SC ALUM SA Tulcea. Dupa decantare. Deci la o produc ie anual de 500. 90 .G 926/2003 ± Proiect tehnic de închidere sector minier Altân Tepe elaborat de S. s -a luat in calcul colectarea si evacuarea apelor pluviale separat . Poluarea solului dato rita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia .3. a constru c iilor provizorii i a utilit ilor din incint . realizarea proi ectului tehnic care s cuprind m surile i instala iile de epurare a apelor de min evacuate de la orizontul ±350 m cât i închiderea lucr rilor miniere. Halda de lam are o suprafa de depozitare de aproximativ 79.000-500. r mâne cu o umiditate medie de 25-35% (stratul superficial se usuc pân la o umiditate de 3 -5%).

10. Este necesara intocmirea studiilor privind continutul de substante nutritive in sol. Pentru conformarea la Directiva 99/31/CE privind depozitarea . Chimizarea în exces i unilateral desf urat în anii din urm au tulburat echilibrul ecologic din sol. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor . in judetul Tulcea au fost identificate 41 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.12. prin lucr ri specifice : . PM 06 Arii naturale protejate Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 Având în vedere importan a floristic i faunistic a zonei. investitie constand intr-o instalatie compusa din elemente mobile. Halda de lam aferent SC Alum SA obtinut Avizul de mediu nr 12/2008 pentru inchiderea unei parti a haldei. ceea ce a dus la sc derea poten ialului productiv. i în special asupra solului. Societatea lichidatoare a SC FEROM SA a încheiat un contract de asociere în participa iune nr.2003 denumit ´FEROM ±ATOLL´ cu APIC TOLL HOLDING LIMITED prin care pune la dispozi ie zgura din hald ca materie prim pentru recuperarea metalelor din zgur prin procesarea acesteia .1284/24. a statiilor de epurare pentru remedierea acestot probleme.2007 91 . depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vânt de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei poate constitui un factor de afectare a solului.De asemenea . SC Carniprod si Sc PIGCOM au prevazute investitii pentru modernizarea retelelor de canalizare. baraje din p mânt. c deri. în scopul asocierii îngr mintelor minerale cu cele organice. SC Alum SA a solicitat acord de mediu pentru inchiderea partiala a haldei de slam si realizarea unei instalatii de ingrosare a sla mului pentru depozitarea slamului in faza solida. Prin O MMDD 1552/2008. Halda de zgur a SC FERAL SA amplasat în Tulcea (zona industrial vest) face parte din clasa de depozit industrial nepericulos i are o suprafa ocupat de 4.Investitia a fost realizata de firma SC Apic Toll. drumuri. praf din instala iile de peletizare care se reutilizeaz integral în procesul tehnologic. Societatea produce de euri de tip in dustrial de tipul zgur care se depoziteaz la halda de zgur . baraje din beton. Se vor lua m suri de identificare i securizarea a acestor zone. cu a coperirea carentelor din sol.canale de interceptare-evacuare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Halda de lam poate afecta solul prin eventualele exfiltra ii ale apei din hald precum i prin infiltrarea apei de slam în sol în cazul avarierii conductelor de transport prin spargeri la suprapresiune. care pot fi comutate in functie de exploatarea haldei. traverse din beton.2/22. astfel ca îngr mintele organice s fie administrate cel pu in o dat la 3 ± 4 ani. acestea genereaz în procesul de descompunere diferite gaze i substan e care pot constitui o surs de impact semnificativ asupra mediului. Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie Zonele afectate de eroziune sa fie monitorizate astfel încât activitatea de combatere a eroziunii solului s fie îndreptat sp re toate aceste zone. dintre care 9 sunt Arii de Protec ie Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hot rârea de Guvern nr. astfel incit administrarea ingrasamintelor sa se realizeze corect . înghe sau din cauza colmat rii. vaduri pereate. afectând procesul de conversie (viteza re punerii în circula ie a materiei i energiei din sol). debu ee. sau altern rii adminis tr rii lor. pe teritoriul jude ului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000 .73 ha. Poluarea solului si apelor subterane datorat stoc rii incorecte a dejec iilor animaliere din agricultur de la fermele zootehnice De i de eurile animaliere se încadreaz în clasa celor u or degradabile. planta ii silvice antierozionale .

avandu-se in vedere potentialul cinegetic si piscicol al judetului. PM 07 Amenintari date de accidente majore . incluzându -le în totalitate i aproape dublându -le suprafa a la nivel de jude .Mahmudia Delta Dun rii i Complexul Razim .303 425 Cod Natura 2000 ROSCI0065 ROSCI0237 ROSCI0060 ROSCI0201 ROSCI0066 ROSCI0123 ROSCI0012 ROSCI0067 Structuri submarine metanogene . torentilor i eroziunilor de mal.122 1. Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale Odata cu intrarea in vigoare a actelor legislative cu privire la instituirea retelei ecologice Natura 2000 .697 18.891 18.1964 /2007 Suprafata (ha) 450.334 1.759 257 147. Gheorghe Dealurile Agighiolului Podi ul Nord Dobrogean Delta Dun rii .zona marina Mun ii M cinului Bra ul M cin Deniz Tepe 8 SITURI DE PROTEC IE SPECIAL . SITURI DE IMPORTAN Nr. 15 se suprapun peste ariile naturale protejate constituite anterior.473 22.Niculi el P durea Babadag Stepa Casimcea Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul jude ului. 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafa a jude ului.229 121. Suprafa a total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul jude ului calculat de Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea (exclusiv suprafa a ocupat de apele teritoriale marine) este de 696 269. COMUNITAR conf. autoritatile publice locale au fost notificate sa prevada în mod obligatoriu încadrarea siturilor de importanta comunitara si a ariilor de protectie specia la avifaunistica în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism. suprafa a zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere în re eaua Natura 2000 fiind de 95 562.i 8 sunt Situri de Importan 1964/2007.Sf.479 87.Sinoie Denis Tepe DUNAREA Veche ± Bratul Macin Lacul Beibugeac Marea Neagr M cin . Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului-actiunile privind aceasta masura au caracter permane nt.542 6.243 67. ORD.361 58. fenomene naturale si antropice Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor.663 500.crt 1 2 3 4 5 6 7 Nume sit Delta Dun rii PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr.226 Cod Natura 2000 ROSPA0009 ROSPA0031 ROSPA 0032 ROSPA0040 ROSPA0052 ROSPA0073 ROSPA0076 ROSPA0091 ROSPA0100 Be tepe . 92 .546 10. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nume sit AVIFAUNISTIC conform HG 1284/2007 Suprafata (ha) 3.43 ha.

au între 20 i 50 de ani de func ionare. Se impune reconsiderarea protec iei obiectivelor social -economice de pe teritoriul jude ului pe baza unor studii complexe care s includ schimb rile morfologice din Delt i elaborarea unui program unitar de gospod rire a apelor i protec ie.În majoritatea localit ilor jude ului se impune executarea lucr rilor de canalizare a scurgerilor. Bratianu. . . . 93 . . Turcoaia i Mahmudia au fost cuprise în lista localit ilor cu poten ial de risc la inunda ii i i au fost f cute demersuri pentru derularea unor lucr ri de ap rare împotriva inunda iilor. în anul 2006. 4.C. Dup 1989 au fost executate repara ii curente i lucr ri de între inere doar de S. În general nu sunt probleme de dep ire a cotelor de inunda ie dar durata mare a undelor de viitur 30 ± 60 zile.200 de hectare de teren agricol aflându -se sub ape. Ilganii de sus Vulturu.Inexisten a rigolelor pluvio i subdimensionarea celor existente. Autorita ile locale din comunele Smârdan .Neamenajarea ( regularizarea ) cursurilor de ap .Lipsa lucr rilor de regularizare (colectare i evacuare ) a scurgerilor de pe versan ii limitrofi localit ilor.interceptarea scurgerilor din extravilan printr -un canal de centur i regularizarea tronsonului intravilan a pârâului Cerna.Cerna . . în afara digurilor Cri an.Turcoaia .continuarea spre amonte a lucr rilo r de regularizare pe pârâul Tabana i captarea i evacuarea dirijat a scurgerilor de pe versan i. P tl geanca. De asemenea un impediment major în ap rare îl con stituie accesul la lucr rile de ap rare care se desf oar naval i faptul c toate digurile intr aproape simultan în faz de ap rare. chiar distruse ± B ltenii de jos . interceptarea i evacuarea dirijat a scurgerilor. I. O problema o constituie vechimea lucrarilor de ap rare a inunda iilor din Delta Dun rii care. prin executarea unor lucr ri transversale prin dig cu ac iune reversibil sau executarea unei re ele de canale colectoare i a unei sta ii de pompare evacuare. . apte fiind distruse în totalitate.A. Pentru evitarea unor astfel de situa ii se impune executarea unor lucr ri de ap rare specifice fiec rei localit i.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În jude ul Tulcea. .Relieful accidentat cu posibilit i de concentrare a scurgerilor. în bazinele de recep ie a acestora i lipsa zonelor de protec ie împ durite pe cursurile de ap permanente. .consolidarea depozitelor de steril.Greci . Gorgova. redimensionarea i men inerea permanent a capacit ii de transport a acestora. Ilganii de jos.corelarea lucr rilor de ap rare împotriva viiturilor de la Dun re cu cele provocate de precipita iile toren iale.F Tulcea . Patlageanca i Plauru au evacuat 53 persoane Efectul catastrofal al precipita iilor s -a amplificat ca urmare a urm torilor factori naturali i organizatorici: .A Tulcea i R. dintre care 70 de locuin e. Se afl în curs de realizare ap rarea împotriva inunda iilor a localit iilor Tudor Vladimirescu i Sulina mal stîng O caracteristic a ap r rii împotriva inunda iilor în jude ul Tulcea este num rul mare de îndiguiri inelare a localit ilor în care se produce inundarea par ial a incintelor da torit înfiltra iilor puternice prin dig. . cu identificarea su rselor financiare pentru aplicarea acestuia. Mila 23 . Sunt localit i amplasate pe grindurile de mal ale Dun rii ce nu sunt ap rate înpotriva inunda iilor sau ap rate superficial cu diguri iepure ti prost între inute .Lipsa planta iilor forestiere pe forma iunile toren iale n epermanente. . împ durirea versan ilor. au fost afectate de inunda ii 400 de gospodarii.I.Babadag .G. creeaz probleme de stabilitate a terasamentelor.Mahmudia . Localit ile Babadag.localitate cu poten ial de risc la inunda ii din precipita ii .se impune captarea apei în amonte de localitate printr-o acumulare nepermanent i regularizarea p râului Recea.

si in lipsa cooperarii interinstitutionale in vederea facilitarii accesului la programele de finantare. lacuri. care ofer publicului posibilitatea vizit rii în scopuri recreative. câmpurile de loess. In anul 2009. PM 08 INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI LOCALE PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu Principala problema a administratiei publice locale pentru sectorul mediu o reprezinta insuficienta resurselor financiare necesare pentru rezolvarea aspectelor specifice. PM 09 EDUCA IE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNIT II Chiar daca toare actiunile programate a se realiza in perioada 2005 -2007 pentru rezolvarea acestei probleme au fost indeplinite. de odihna. ostroavele etc. 94 . Frumuse ea si unicitatea peisajului. Avand in vedere bugetele locale sarace ale comunitatilor locale. Num rul turi tilor caza i în unita ile turistice autorizate este in continua crestere. etc) care sunt legate de principalele resurse naturale ± stuful i pe tele . a turismului cinegetic i de pescuit. Zonele de agrement frecvent utilizate de populatia judetului (P durea Bididia . vizitat anual de numero i turi ti. turistice. datorita varietatii si bogatiei florei si faunei sale.Babadag . educatia ecologica si informarea comunitatii reprezinta o problema de mediu constanta pentru rezolvarea careia trebuiesc indeplinitre masuri cu caracter permanent. restul reprezint grindurile fluviatile i maritime. gârle.p durile din jurul localit ilor rurale i urbane . dar t urismul are insa i influente negative asupra mediului. 185 de depozite din zona rurala si 2 depozite orasenesti trebuie sa si steze activitatea. Cocos . Dezvoltarea turismului i eco -turismului trebuie s se realizeze pe baza unui program menit sa asigure punerea în valoare a poten ialului turistic din zon dar s asigure i protec ia mediului înconjur tor . fac din judetul Tulcea una dintre cele mai pitore ti zone din tara. a frumuse ii i originalita ii peisajului ofer multiple posibilita i de practicare a turismului de agrement. de in 4/5 din suprafa a totala a deltei. educa ionale i tiin ifice . Acest lucru nu se poate realiza in lipsa unei reactii prompte in fata posibilitatilor de finantare. mla tini. Delta Dun rii. completat de numeroase specii de plante si animale ocrotite si monumente ale naturii . Acest lucru presupune aplicarea alternativelor identificate prin PJGD care insa . Macin. considerat un monument al naturii. al gestiunii de eurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber . malurile Dunarii ) nu sunt amenajate din punct de vedere igienico -sanitar. De remarcat es te faptul ca elementele hidrografice (b lti. Se impune incadrarea în prevederile HG 935/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitara i hidrogeologic . PM 10 TURISM SI AGREMENT Zonele impadurite si Delta Dunarii prezint un poten ial natural i turistic deosebit de important. a fost identificata o nou problem si anume amenajarea necorespunz toare a zonelor de protectie sanitara din jurul surselor de apa. alternativa o reprezinta accesarea de fonduri europ ene.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Zone de protectie sanitara si hidrogeologica nedelimitate conform normelor legislative in vigoare Din datele prezentate in Master Plan-ul pe ap /ap uzat precum i in cadrul discu iilor Grupului de Lucru pentru revizuirea PLAM.. presupun alocari financiare importante. Celic-Dere .

datorit st rii de disconfort creat locuitorilor din a ez rile urbane. în raport cu extinderea mediului construit. impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil . conduce foarte des la fenomene de distrugere . impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil. dat fiind riscul contamin rii i diminu rii resurselor subterane de ap .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Turismul se desf oar în zone de agrement neamenajate ducâ nd la poluarea mediului datorit de eurilor i distrugerea biodiversit ii din zon . hipertiroidismul. Principalele dezavantaje sunt cele legate de lipsa asigur rii serviciului ap . Cu toate ca in orasele Tulcea . Impactul asupra s n t ii umane se manifesta prin disconfort psihic generat de poluarea zonelor naturale poluate. Impactul asupra mediului este considerabil. diabetul. prin existen a unui zgomot de fond permanent. f r controlul permanent al calit ii (asigurat de serviciul centralizat). Nivelul de zgomot echivalent la bordur sau la fa ada cl dirilor (a zon elor protejate) înregistreaz în exclusivitate. Mai mult de jum tate din popula ie locuie te sau î i desf oar activitatea zilnic în zone expuse la poluarea sonor . gastrita. reducerea polu rii atmosferice. prin apari ia de firme private mici de transport. dar i celor din a ez rile rurale care sunt str b tute de drumuri intens circulate. Impactul asupra s n t ii popula iei poate fi semnificativ. necunoasterea zonelor pro tejate si a speciilor protejate. în special pentru localit ile urbane. La polul opus se inscriu orasele Babadag si Sulina in care suprafetele de spatii verzi sunt foarte mici ( 5 si respectiv 4 mp/locuitor ) comparativ cu media pe tara . în zonele din vecin tatea c ilor rutiere intens solicitate. Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi citate: nevrozele. motiv pentru care exist pericolul contamin rii surselor de ap potabil . Impactul asupra calit ii vie ii. în special în zonele limitrofe ale localit ilor. posibilitatea de amenajare a terenului aferent locuin ei (spa ii verzi. este semnificativ. care ofer o calitate superioar a condi iilor de transport. se manifest prin deteriorarea calit ii apelor i solului. Se apeleaz la surse proprii de ap potabil . Totodata . Impactul asupra calit ii vie ii se refer la disconfortul peisagistic generat de agresarea mediului natural. la stocarea apelor uzate în fose septice sau pu uri absorbante. poate fi apreciat ca redus. distribu ia zonelor verzi i de agrement este neuniform si este deficitar în special în interiorul cartierelor de locuin e. Impactul asupra calit ii vie ii poate fi considerabil. Expunerea la poluan ii din atmosfer a popula iei din zonele cu deficit de vegeta ie este mai ridicat . prezen a spa iilor verzi în spa iul intravilan este nesatisf c toare. avantajele f iind distan a de zgomotul aglomer rilor. psihastenia. dete riorarea florei i faunei i a ecosistemelor în ansamblu. Transportul urban a înregistrat o evolu ie semnificativ cu multe rezultate poz itive în asigurarea capacit ii de transport i acoperire a suprafe ei ora ului. Din punct de vedere al infrastructurii pentru traficul de ma ini ora ele din jude ul Tulcea se confrunt cu 95 . unde se înregistreaz o poten are a construc iei de locuin e private. generate în special de managementul defectuos al de eurilor. Macin si si Isaccea suntem aproape de media pe tara . mai ales când se ignor restric iile legate de speciile de flor i faun ocrotit .canal. etc). disconfortul pentru comunit ile locale supuse agresiunii unui turism neorganizat. frecven mai mare de preluare a c l torilor i acoperirea unor zone mai greu accesibile. O problem important o reprezint existen a unui segment din popula ie afectat de zgomotul având ca surs de poluare sonor . O alta problem legat de urbanizare se refer la dezvoltarea lent a serviciilor. colita. ulcerul gastric i duodenal.traficul rutier . PM 11 URBANIZAREA SI MEDIUL Localit ile urbane ale jude ului Tulcea nu se bucur de prezenta spa iilor verzi in suprafete insemnate . insa putem aprecia ca mun Tulcea se inscrie cu o suprafata de spatii verzi de 14mp/locuitor cu putin mai mare decit media pe tara care este de 12 mp/locuitor. etc. valori peste limitele admise de standardele i normativele din domeniu.

Nivelul de zgomot echivalent la bordur sau la fa ada cl dirilor (a zonelor protejate) înregistreaz în exclusivitate. psihastenia. baruri). sunt: cresterea populatiei care locuieste in orase si concentrarea acesteia in localitati mari. hartile de zgomot. ce a mai important surs de poluare sonor . Totu i. Simpla masurare a intensitatii zgomotului in anumite puncte considerate fierbinti datorate fie traficului rutier inten s . este semnificativ. ulcerul gastric i duodenal. etc. prin existen a unui zgomot de fond permanent. dar. calitatea carosabilului. în zonele din vecin tatea c ilo r rutiere intens solicitate.fie activitatilor comerciale sau industriale nu conduce la rezultate benefice in folosul comunitatii. O mare parte din popula ie locuie te sau î i desf oar activitatea zilnic în zone expuse la poluarea sonor . s li de jocuri). lipsa parc rilor.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA problema calit ii i subdimension rii re elei rutiere fa de necesarul actual. Capitolul V. dar in special intr -un viitor nu prea indepartat. daca nu se vor aplica solutii eficiente. amenajate. F când o analiza pentru identificarea reala a necesit ilor A. prin instru irea. dezvoltarea economica in general si a industrializarii in mod special. este traficul rutier .P.M inând cont de implica iile pentru implementarea directivelor U. ca urmare a activitatilor antropice. gastrita. hartile strategice de zgomot si planurile de actiune aferente acestora .E si a proiectelor cu finan are externa se constata un deficit de personal la nivelul judetului. impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil. cresterea co nsumului de bunuri si servicii. Impactul asupra calit ii vie ii. Consecinta extinderii fenomenului de urbanizare si a cresterii complexitatii problemelor legate de urbanism. 321/2005. se vor realiza incepand cu anul 2011. atat in prezent. în special pentru localit ile urbane. utilizarea si motivarea eficient a acestora . diversificarea serviciilor. PM 13 SANATATEA POPULATIEI Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban O problem important o reprezint existen a unui segment din popula ie afectat de zgomotul având ca surse activit i cum ar fi: alimenta ia publica (restaurante. colita. datorit st rii de di sconfort creat locuitorilor din a ez rile urbane . lipsa acoperirii tuturor ariilor ora ului cu mijloace de transport în comun. Nu putem afirma ca judetul se confrunta cu o criza acuta in acest domeniu. diversificarea activitatilor sociale si culturale. dezvoltarea transporturilor. cresterea productiei si a consumului de energie. PM 12 ÎNT RIREA CAPACIT II INSTITU IONALE A AUTORITATII DE MEDIU Principalele probleme necesare a fi abordate in înt rirea institu ionalizat a autorit ii de mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane. capacitatea sc zut de circula ie pe str zi i în intersec ii. in lipsa unei tratari corecte a problemelor actuale si a acelora preconizate sau previzibil a apare intr -un viitor apropiat. valori peste limitele admise de standardele i normativele din domeniu. Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi citate: nevrozele. In conformitate cu prevederile HG nr. Cauzele care conduc la existenta si amplificarea problemelor pe relatia urbanism mediu si la nivelul judetului. neadaptarea re elei rutiere urbane la necesit ile de trafic . In acest moment nu exista sisteme de monitorizare si management al zgomotului urban .pentru municipiul Tulcea. situatia se poate agrava. activit i de petrecere a timpului liber (discoteci. o constitue modificarea caracteristicilor mediului natural si adaugarea de noi caracteristici contruite.AC IUNI STRATEGICE PENTRU PROTEC IA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA 96 .

5. intelor si indicatorilor In vederea elabor rii Planului Local de Ac iune. Promovarea turismului ecologic. . Agen ia de Protec ia Mediului Tulcea are în vedere urm toarele obiective generale i imediate: 1. o intele pentru mediu. Aplicarea ferm a legisla iei de mediu si adoptarea sistemului de norme. 8. Sprijinirea dezvolt rii managementului durabil al resurselor de apa. 4. Îmbun t irea sistemului educa ional formativ i informativ în vederea formarii unei educa ii civice i ecologice a popula iei. Luând în considerare liniile strategice i obiectivele generale privind reabilitarea si protejarea mediului în contextul unei dezvolt ri durabile a jude ului Tulcea. Îmbun t irea calit ii aerului. Administrarea ariilor protejate din jude . o Pe baza scopurilor. pentru fiecare problema de mediu prioritar selectat în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: . 2.obiectivul general necesar a fi atins prin solu ionarea problemei de mediu respective. Stabilirea obiectivelor. reprezentând elementul de îndrumare strategic a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei. 7. pentru fiecare problem individ ual de mediu. 97 . Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane.indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implement rii ac iunilor pentru solu ionarea problemei de mediu.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunatatirea calitatii vietii în România prin asigurarea unui mediu curat.obiectivele specifice corespunz toare. Protec ia i conservarea naturii i a diversit ii biologice. Gestiunea de eurilor urbane i industriale. 6. . Îmbun t irea calit ii solului 3. reprezentând cuantificarea a ceea ce se dore te a se realiza într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilit(e). o Planul Local de Ac iune con ine. reprezentând angajamentele m surabile care trebuie atinse într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit. îmbunatatirea calitatii mediului. un set de ac iuni coerente i consistente a c ror implementare convergent face posibil solu ionarea problemei c reia i se adreseaz . reprezentând elementel e de referin pentru cuantificarea i evaluarea rezultatelor ac iunilor. pentru fiecare problem de mediu identificat s-au stabilit: o Scopul pentru mediu. Ap rarea împotriva calamit ilor naturale i accidentelor de mediu. 10. o Obiectivele pentru mediu. care s a contribuie la cresterea nivelului de viata al populatiei.1.intele necesar a fi avute in vedere . conservarea si ameliorarea starii patrimoniului natural de care România beneficiaza. standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene. o Indicatorii de mediu. obiectivelor i intelor stabilite s -au identificat ac iunile posibile pentru atingerea acestora. inând cont de cele prezentate mai sus. 11. 5. 9.

etc ) 11. Realizarea de puncte de colectare recipienti PET la nivelul localitatilor rurale 9. 8. Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din deseurile industriale specifice fiecarei unitati poluatoare ± Alum . Inchiderea treptata a depozitelor de deseuri care nu indeplinesc standardele legale . 2. inclus în matricile-plan.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Acest grup de elemente. amenajari de surse noi pentru satisfacerea cerin telor de apa potabila. 5. deseurile de echipamente electrice si electronice. deseuri din constructii si demolari. reducerea cantitatii de deseuri eliminate prin reciclare si valorificare energetica. Obiective imediate: 1. Imbunatatirea calitatii resurselor de apa prin Obiective imediate: 1. 2. 4. 4. 3. 10. aparate electrice i electrocasnice. realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu ap a a satelor. Recuperarea. dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor. Feral . 7. finalizarea lucrarilor aflate în executie pentru asigurarea aliment arii cu apa potabila. Promovarea principiilor reciclarii . 3. îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare din aglomerarile urbane prin: 98 . Crearea condi iilor pentru ca de eurile s fie reciclate/recuperate sau eliminate f r a pune în pericol s n tatea uman i f r a utiliza procedee sau metode care ar putea d una mediului . anvelope. Aplicarea unor tehnologii moderne care genereaz mai pu ine de euri. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al de seurilor (dezvoltarea unui sistem de management integrat al de seurilor. uleiuri uzate.Recomand ri cadru pentru protejarea componentelor de mediu Recomand ri cadru pentru componenta managementul de eurilor Obiective generale: 1. Asigurarea gestiunii de e urilor industriale i toxice . în vederea atingerii tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje. Recomand ri cadru pentru componenta de mediu apa Obiective generale: 1. a materialelor i energiei con inute în de eu rile a c ror generare nu se poate evita. 5. a condus la identificarea ac iunilor necesare pentru solu ionarea fiec rei probleme de m ediu prioritare. 6. reutilizarii si producerii de compost in rindul locuitorilor din mediul rural si urban . baterii si acumulatori. dezvoltarea de facilit ati conforme de tratare a deseurilor) 2. baterii i acumulatori. implementarea planului de gestionare a deseurilor la nivel judetean . Gestionarea separat a de eurilor toxice proveni te din activit ile casnice. 4.a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii deseurilor. 3.2. vehicule scoase din uz. Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de ap a 2. Reconstruc ia ecologic a zonelor care au fost afectate de depozitarea de eurilor. Introducerea gestiunii ecologice a unor fluxuri speciale de de euri (ambalaje. în m sura posibilit ilor.

8. 4. 2. Recomand ri cadru pentru componenta de mediu so l Obiective generale: 1. extinderea retelelor de canalizare din aglomer arile urbane. controlul nivelului de pol uare prin aplicarea tehnicilor si tehnologiilor pentru retinerea poluantilor si/sau prin introducerea de tehnologii mai putin poluante. respectiv pentru SO2 ± 918 ktone. accidentate si a ravenelor . Su inerea implement rii Ätehnologiilor curate³ . 7. 5. 4. extinderea capacitatii statiilor de tratare a apei si îmbunatatirea tehnologiilor de tratare. monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer. 9. evaluarea calitatii aerului aglomerarile urbane în vederea verificarii conformarii nivelurilor de poluanti în aer cu valorile limita si a identificarii situatiilor de neconformare la obiectivele privind calitatea aerului. urmarind ca: nivelul anual al emisiilor de SO2. modernizarea statiilor existente de epurare a apelor uzate. menajere si 99 . Obiective imediate : 1. Impadurirea suprafetelor de teren degradate . 10. îndeplinirea obligatiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite conventii. NH3 si COV sa nu depaseasca plafoanele nationale de emisie stabilite pentru anul 2010. reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apelo r uzate industriale. Con tientizarea conducerii unit ilor poluatoare în vederea automonitor iz rii emisiilor. NOx. Promovarea practicilor agricole ecologice .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 5. cu nivel ridicat al emisiilor poluante. M surarea i evaluarea calit ii aerului înconjur tor în Sistemul na ional de evaluare i gestionare integrata a calit ii aerului. 6. 3. 11. Reconstruc ia ecologic a zonelor afectate de depozitele de deseuri industriale . introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza em isii reduse de poluanti. NH3 ± 210 ktone si COV ± 523 ktone. realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu ap a si canalizare în zonele rurale care nu au asemenea dotari. 6. cu autovehicule noi cu un nivel scazut al emisiilor poluante 7. 3. sporirea capacitatii de înmagazinare a rezervoarelor. reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunatatirea starii tehnice a autovehiculelor în circulatie si adoptarea unor masuri fiscale care sa favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi aflate în circulatie. Mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele care se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate 2. 12. 2. asigurarea accesului publicului la informatiile privind calitatea aerului si mediatizarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei si a mediului precum si a principalelor surse de poluare a aerului. 3. NOx ± 437 ktone. Recomand ri cadru pentru componenta de mediu aer Obiective generale: 1. tratate si protocoale internationale. reabilitarea si extinderea sistemelor de distribu tie a apei din municipii si orase. realizarea de noi statii de epurare pentru aglomerarile urbane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti.

dup lansarea efectului. sectoare zootehnice. conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice. Irigarea ra ional a culturilor cu ap de calitate conform STAS 9450/ 1988. Supravegherea impaduririi in terenuri degradate . endemice si/sau rare. cu îngr minte organice. protectia. monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a sp eciilor strict protejate. Utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerial de Omologare a P. care. dezvoltarea Retelei Ecologice Europene Natura 2000. protectia. in special. Efectuarea lucr rilor de îmbun t iri funciare confor m normelor tehnice i legisla iei de protec ie a mediului. 2. 7. 3. existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelo r negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate. Folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i d un torilor. Plantarea perdelelor de protectie fo restiera in terenurile afectate de eroziune de adancime . Reducerea eroziunii solului prin practicarea unor tehnici agricole eficiente si prin plantarea perdelelor forestiere de protectie . conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate. 5.U. 11.F. (CODEX) . Conservarea diversitatii biologice. zone naturale i arii protejate Protec ia i conservarea naturii i a diversit ii biologice Obiective generale: 1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 4. s p r seasc imedi at ecosistemul. Recomand ri cadru pentru p duri. 5. etc. 6. 100 . 4. u or degradabile. 10. 8. Efectuarea de lucr ri pentru încorporarea la adâncime a substan elor organice folosite. Folosirea substan elor organice cu valoare biologic mare. 7. Indep rtarea excesului de substan e organice de pe suprafa a solului. 8. utilizarea durabila a habitatelor naturale. 2. a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate 2. Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii Obiective imediate: 1. Respectarea cu stricte e a agrotehnicii specifice fiec rei culturi. comercializare. asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice. 9. monitorizarea speciilor potential invazive. Solicitarea autoriza iei de mediu pentru activit ile de utilizare. 12.) . Obiective imediate i recomand ri: 1. 6. monitorizarea statutului de conservare a habitatelor si a speciilor de interes comunitar. Reducerea efectelor secetei i combaterea de ertific rii. 3. Fertilizarea solului. 4. conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile. 5. precum si a celor cu valoare economica ridicata. prest ri servicii cu produse de uz fitosanitar precum i a altor activit i (sec ii mecanice.

accentuarea si diversificarea functiilor socio -economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure. Achizi ionarea echipamentului i dot rilor necesare pentru func ionarea Punctului de informare-documentare . 6. 2. Acreditarea laboratoarelor APM Tulcea. Obiective imediate: 1. ARBDD. amenajarea torentilor. interzicerea amplas rii construc iilor în zonele inundabile. 3. Recomand ri cadru pentru ap rarea împotriva calamit ilor naturale i accidentelor de mediu Obiective generale: 1. în vederea dot rii APM Tulcea cu aparatura mobil performant pentru monitorizarea emisiilor. Implementarea fluxului activ al informa iilor de mediu . Organizarea unor campanii de informare a publicului privind aspectele de mediu i distribuirea de materiale informative. 11. Sporirea capacit ii de prevenire. 2. Centralizarea fluxurilor de informa ii i proiectarea unor baze de date rela ionale accesibile. modernizarea sistemului informational privind riscul lainundatii . ARBDD. 10. 4. SGA Tulcea pentru efectuarea analizelor specifice în conformitate cu cerin ele na ionale. 7. Cre terea num rului de speciali ti instrui i în cadrul APM Tulcea. valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii. 2. GNM. 5. prevenirea aparitiei de epidemii sau minimizarea deteriorarii starii de sanatate a populatiei ca urmare a fenomenului de inundatii si a poluarii asociate acestuia Obiective specifice 1. în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare. Recomand ri cadru pentru înt rirea capacit ii institu ionale a autoritatii de protectia mediului Obiective generale: 1. reducerea riscului la inundatii si secete prin: 3.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 9 cresterea suprafetei ocupa te de vegetatia forestiera. prin realizarea unui sistem de monitorizare integrata a factorilor de mediu. 3. 101 . 3. 2. 12. realizarea de îndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede. împaduriri si perdele de protectie.Implicarea APM Tulcea în elaborarea noilor Planurilor de Urbanism General. control i interven ie în caz de calamit i naturale i accidente de mediu. Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu in scopul sensibiliz rii opiniei publice. Organizarea unor campanii de educare a tinerilor privind aspectele de mediu i distribuirea de materiale informative. Organizarea i participarea la cursuri tematice specifice. Intensificarea preocup rilor pentru atragerea de fonduri. în concordanta cu principiile si exigentele dezvoltarii durabil e.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

4. prevenirea poluarii apelor de suprafata si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor asociate acestora; 5. protectia si îmbunatatirea calitatii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbarilor în practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafata si inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrari a gricole intensive; 6. utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, întretinerea si exploatarea infrastructurii de protectie contra inundatiilor. Recomand ri cadru pentru componenta s n tatea popula iei
Obiective generale:

1. Implementarea de sisteme de management al zgomotului urban conform Directivelor Europene;
Obiective imediate:

1. 2. 3. 4.

Proiectarea i implementarea re elelor de monitorizare a polu rii sonore. identificarea zonelor care înregistreaza depasiri ale nivelului admisibil de zgomot; elaborarea hartilor de zgomot si a planurilor de actiune; reducerea poluarii fonice în mediul urban, în zonele industriale si în zonele cu trafic aerian sau feroviar;

Recomand ri cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea rurala durabila
Obiective generale:

1. Incurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila; 2. Protec ia, conservarea si refacerea diversit ii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea proiectelor care vizeaz aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile ; 3. Colaborarea cu institu iile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate apar inând fondului funciar in vederea reabilit rii acestora .
Obiective imediate: 1. Promovarea propunerilor de proiecte care vizeaz ecologizarea ag riculturii locale; 2. Supravegherea continu a calit ii factorilor de mediu din zonele rurale; 3. Sus inerea propunerilor de proiecte din cadrul Programului PNDR

Recomand ri cadru pentru urbanism, turism si agrement
Obiective generale:

1. Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane 2. Urm rirea respect rii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul num r locuitori/spatii verzi în localit ile urbane ; 3. Extinderea perdelelor de protec ie în zonele industrializate ; 4. Asigurarea unui flux corespunz tor pentru trafic i unui num r optim de locuri de parcare. 5. Valorificarea patrimoniului natural si cultural al judetului 102

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Obiective imediate:

1. îmbunatatirea conditiilor de viata, a transportului urban si valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construibil; 2. dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si agentilor poluanti; 3. ridicarea standardului de locuire în mediul urban si rur al; 4. reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente; 5. pastrarea identitatii culturale a oraselor; 6. crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi în municipii si orase; 7. inventarierea si cercetarea la nivelul întregului teritoriu national a zonelor cu risc de dezastre antropice si naturale, în paralel cu elaborarea planificarii pre -dezastru; 8. reducerea poluarii atmosferice asociata activitatilor industriale; 9. reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului au to; 10. asigurarea unui management corespunzator al deseurilor; 11. respectarea regulamentului general de urbanism; 12. îmbunatatirea calitatii si pastrarea diversitatii spatiului rural în vederea obtinerii unui echilibru între activitatile umane si conservarea resurselor naturale; 13. îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii în mediul urban si rural: drumuri, alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare; 14. realizarea de perdele forestiere de protectie. Recomand ri pentru componenta educa ie ecologic
Obiective generale :

i infor marea comunit ii

1. Asigurarea condi iilor optime în vederea realiz rii educ rii ecologice în conformitate cu cerin ele UE; 2. Colaborarea, încurajarea i sprijinirea oric ror ini iative ale celorlal i factori interesa i în educarea ecologica a popula iei jude ului; 3. Intocmirea unui plan local de Ac iune pentru educarea civica si ecologica a popula iei; 4. Colaborarea cu organiza iile neguvernamentale din jude în scopul formarii unei educa ii civice si ecologice a popula iei; 5. Crearea unui punct de informare -documentare asupra aspectelor de mediu i a legisla iei în vigoare.
Obiective imediate:

1. informarea populatiei privind problemele de mediu si asigurarea accesului la informatia de mediu; 2. implicarea publicului în luarea deciziilor si asigurarea accesului la justitie în probleme de mediu; 3. sensibilizarea si constientizarea publicului fata de problematica protectiei mediului; 4. promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjur ator; 5. însusirea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului; 6. educarea tinerilor în spiritul respectarii si ocrotirii naturii; 7. responsabilizarea populatiei adulte fata de impactul pe care îl are comportamentul sau asupra mediului înconjurator; 8. promovarea programelor de educare si informare a tinerilor privind efectele poluarii asupra sanatatii umane.
5.3. Identificarea priorit ilor pentru Ac iune

103

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Categoriile de ac iuni identificate pentru elaborarea PLAM Tulcea sunt: Masuri tehnologice ± ac iuni care implic eforturi colective sau individuale pentru solu ionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administra ia local , fie de companii de utilit i, societ i, contractori priva i;
Ac iuni legislative i de reglementare ± ac iuni care solicit societ ilor conformarea cu reglement rile de mediu specifice i implementarea de m suri pentru reducerea polu rii mediului; Stimulente economice ± Ac iune care conduce la modificarea comport rii poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în g sirea celor mai eficiente mijloace de reducere a polu rii; Educarea publicului i instruirea personalului - programele de educare a publicului joaca un rol crucial în educarea cet enilor i a societ ilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerin e de mediu i modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu; Programele comunit ii ± activit i care implic ac iuni colective sau individuale ale membrilor comunit ii pentru solu ionarea unor probleme de mediu. Programele de educarea a publicului joac un rol important în conformarea procesului cu cerin ele europene. Informarea i con tientizarea comunit ii locale i de afaceri cu privire la problemele i cerin ele legate de domeniul protec iei mediului, contribuie la cre terea particip rii publicului la luarea deciziei i a sprijinului acordat de toate p r ile implicate.

5.4. - PLANUL LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU AL JUDE ULUI TULCEA MATRICILE PLAN DE ACTIUNE Matricile ± plan pentru solu ionarea problemelor de mediu prioritare

1. Matricea plan pentru problema MANAGEMENTUL DE EURILOR 2. Matricea-plan pentru problema CAL ITATEA I CANTITATEA APEI POTABILE 3. Matricea-plan pentru problema POLUAREA ATMOSFEREI 4. Matricea-plan pentru problema POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA 5. Matricea-plan pentru - POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE 6. Matricea ± plan ± ARII NATURALE PROTEJATE 7. Matricea ± plan ± AMENINTARI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE 8. Matricea ± plan ± INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU 104

TURISM I AGREMENT 11. Matricea-plan pentru problema INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A APM 13. Matricea plan pentru problema ± S N TATEA POPULA IEI 105 . Matricea plan pentru problema . Matricea ± plan ± URBANIZAREA SI MEDIUL 12. Matricea ± plan ± EDUCA IE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNIT II 10. .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 9.

Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor municipale Reducerea cantitativa a deseurilor municipale depozitate 1.1Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile marilor unitati poluatoare conform planurilor de conformare 1.Dezvoltarea sistemului integrat de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor 1. CA Rosetti.3.1.2 2. Isaccea. Sf.3.2.2 Procesarea integrala a materialului haldat in vederea dezafectarii haldei de zgura 2.1.Gestiune deficitara a deseurilor industriale .2Realizarea statiilor de compost in cadrul statiilor de transfer cu functiuni multiple Babadag.2.2.1. Caraorman.2. Garda de Mediu permanent 106 . toxice si periculoase Asigurarea gestiunii deseurilor industriale toxice si periculoase in conformitate 1. Gheorghe. Pardina.3 Eficientizarea actiunilor de monitorizare a activitatilor de gestionare a deseurilor industriale 2010 2017 Numar verificari APM . Macin.3Recuperarea valorificarea materialelor reciclabile din deseurile solide urbane 2.Realizarea sistemului judetean de gestionare a deseurilor menajere in conformitate cu Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 1.Obtinerea finantarilor necesare 1.1. Soc salubritate ARBDD CJ Tulcea Consilii locale Operatori de salubritate Alum SA Feral SRL Termen 2009 2010-2011 2009-2013 PM 01-1 1.1. din gradini si parcuri depozitate Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile conform cu tintele ce au ca an de referinta anul 1995 : .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 01 Managementul deseurilor PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI general 1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile.3Realizarea statiilor de compost in localitatile Sulina. Mahmudia.Consilie Locale .Realizarea Master Planului deseuri pentru judetul Tulcea Reducerea cantitatii de deseuri menajere depozitate 1.1.la 35% pana in anul 2016 tinte stabilite prin PJGD Reducerea cantitatii de deseuri industiale care ajunge sa fie depozitata in depozite permanente cu 50% pina in anul 2017 permanent 2013 Valoarea investitiei 2012 PM 01.Sistarea depozitarii la depozitul de deseuri tehnologice a SC ALUM SA 2.1.la 50% pana in anul 2013 .la 75% pana in anul 2010 . reutilizarii si producerii de compost in rindul locuitorilor din mediul rural 1.1.2. Tudor Vladimirescu pe Indicatori Valoarea investitiie Valoarea investitiei Valoarea investitiei % de realizare Nr si tipul actiunilor de promovare Valoarea investitiei Responsabili Romair Consult SA Bucuresti Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale APM ARBDD Consiliile locale Societati salubritate Cons Judetean . Chilia veche.1Promovarea principiilor reciclarii .1.1. Topolog 1.Realizarea deseurilor statiilor de sortare a Valoarea investitiei Valoarea investitiei Valoarea investitiei 2013 2.

2.2.1. Macin .2.1 Extinderea ariei de acoperire a societatilor de salubritate si instituirea de servicii de salubritate pentru zona rurala CJ Tulcea Consilii locale Operatori de salubritate 2012 2009 Consiliul judetean Tulcea Consiliile Locale 2009-2017 Numar verificari efectuate APM . Agighiol Tulcea necontrolate de (2015).2.2 Imbunatatirea sistemului de valorificare a deseurilor rezultate din activitatile industriale PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 2.2.3 Reconstructia ecologica a zonelor afectate de depozitarea istorica a deseurilor industriale Eliminarea depozitelor de deseuri de la nivelul tuturor asezarilor rurale pana in anul 2009 3.Monitorizarea implementarii pina in 2017 programelor de conformare pentru functionarea depozitelor de deseuri orasenesti Asigurarea cu servicii de salubritate cu 100% din populatia urbana Asigurarea cu servicii de salubritate a minim 80 % din populatia rurala 4. Existenta deseurilor depozitelor de in conditii deseuri menajere controlate necontrolate conforme cu legislatia 3.1.Eliminarea depozitarii neadecvate si necontrolate a deseurilor in zona rurala 3.2. Garda de Mediu Consiliile Locale Tulcea.2.1.Realizarea de contracte cu prestatorii de servicii de salubritate in vederea transportului deseurilor la instalatiile de eliminare/valorificare/sortare 3. Macin (2016).1.cu cerintele legale pentru reducerea impactului asupra mediului si sanatatii populatiei 2. Babadag .1 Extinderea serviciilor de salubritate in zonele urbane 4. Sulina (2017) deseuri menajere 3.1. operatori de salubritate Consiliile Locale permanent PM 01 ±4 : Acoperire insuficieta a serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului Asigurarea de servicii de salubritate pentru intreg judetul 4.Sistarea activitatii de depozitare la depozitele de deseuri urbane care nu sunt conforme cu cerintele legale si care au Eliminarea totala a atins capacitatea maxima de stocare : depozitelor Babadag. Sulina.1.2.2.2.1 Extinderea ariei de acoperire a societatilor de salubritate si instituirea de servicii de salubritate pentru intreaga zona urbana 4. Isaccea . ARBDD .Inchiderea celor 185 de depozite de deseuri neconforme din zona rurala 3.Realizarea statiilor de transfer Cantitati de deseuri exploatate Cantitati de deseuri exploatate Valoarea investitiilor Tipul actiunilor Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor Numar de contracte incheiate Numar depozite la care s-a sistat depozitarea Agentii economici Agentii generatori Agentii generatori permanent permanent 2017 2009 Asigurarea PM 01-3 eliminarii 3.2 Optimizarea proceselor de productie vizind reducerea pierderilor de materii prime si reutilizarea unei parti din deseuri in procesul tehnologic 2.1.1 Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din deseurile industriale specifice fiecarei unitati poluatoare 2.2 Extinderea serviciilor de salubritate in zonele urbane Numar locuitori arondati 2013 Numar societati salubrizare 2009 107 . Isaccea (2009).Eliminarea depozitarii neadecvate si necontrolate a deseurilor in mediul urban 3.

Operationalizarea sistemelor si Lungime retea alimentare cu apa Nr de locuitori conectati Sursa de finantare. Alecsandri.Realizarea sistemelor de alimentare cartarea si potabila cu apa pentru : Baltenii de Jos.1 Constientizarea si informarea comunitatilor locale cu privire la necesitatea si beneficiile colectarii selective Reducerea cantitatii de a deseurilor deseuri menajere depozitate definitiv si reintroducerea 5.1. Lastuni. Turda. necesarului de apa Razboieni. Consiliile Locale . asigurare cu apa Realizarea de noi potabila in sistem Visina. Sursa de finantare. Iulia. pierderilor de ap Luminita. Slava Cercheza.2 Extinderea punctelor de colectare deseurilor reciclabile in selectiva a deseurilor la nivelul localitatilor judetului circuitul economic Nr si tipul actiunilor de promovare Numar puncte selective infiintate. General Praporgescu. Numar locuitori arondati la punctele de colectare selectiva Indicatori Lungime retea alimentare cu apa . Cismeaua Noua. Gradul de noi surse de apa. Ceamurlia de Sus. ARBDD CIEMD permanent Consiliile Locale 2013 Matricea plan de actiune pentru problema PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI 1.1Realizarea sistemelor de alimentare cu apa pentru: .Caugagia.4. 1. monitorizarea Numar probe analizate 2015 2012 permanent 108 . Alba. Fagarasu Nou. Carcaliu. nivelul localitatilor mediul rural captare. Mina Altan Imbunatatirea functiune de noi Tepe.1. Trestenic.Acoperirea Neatarnarea. Corugea.1 Amenajarea spatiilor existente cu dotari minime pentru colectarea selectiva a deseurilor reciclabile PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 5. potabile la nivelul existente de Rachelu.2.PM 01 ± 5 Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa Asigurarea punctelor de precolectare deseuri orasenesti cu dotarile necesare colectarii selective a deseurilor reciclabile 5.1. Lungime retea alimentare cu apa Nr de locuitori conectati Sursa de finantare. Sarinasuf. Patlageanca.1. Magurele. Mircea Voda.1. V.1.3. Satu Nou. Closca. Nr de locuitori conectati . Luncavita. APM .Extinderea si reabilitarea sistemelor aductiune si distributie a apei sistemele de alimentare cu apa Baia. potabila redus la in Reducerea sisteme de centralizat Sabangia. Calfa. IC Bratianu. Jijila localitatilor rurale distributie a apei potabile Responsabili Consiliile Locale Comunale D S P Tulcea SC AQUASERV SA Termen 2012 1. Mesteru managementului sisteme de apei potabile . Corbu. Ceatalchioi. Baltenii de Sus. rurale potabil in 1. Atmagea. Punerea in Visterna. PM 02 ± 1 identificarea de 1. alimentare cu apa 1.1. ONG .

Valoarea investitiilor Sursa 2010 de 2010 de 2010 de 2010 de 2010 de 2010 2010 de 2010 de Consiliul Local Tulcea.1.2 Modernizarea si extinderea statiilor de tratare a apei potabile a apelor de suprafata Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite in prevederile L 311/2004 2.Reabilitarea statiei de tratare a apei a municiului Tulcea 2.1.5. SC Aquaserv SA Tulcea Directia de Sanatate Publica Tulcea. Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor Sursa finantare. tratare.3.1.Reabilitarea conductelor de transport apa tratata catre rezervoarele de inmagazinare a orasului Tulcea 2.pentru orasul Tulcea 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.Reabilitarea celor 2 rezervoare existente si realizarea a 2 rezervoare suplimentare pentru orasul Macin 2.1. Sulina . Cresterea gradului de folosinta a apei potabile si mentinerea calitatii apei Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite in prevederile L 311/2004 2.Reabilitarea complexelor de inmagazinare de la cota +70. aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban Imbunatatirea calitatii apei potabile .Executarea conductelor de transport de la frontul de captare a apei subterane pana la rezervoarele de stocare a orasului Macin 2.2.2. marirea volumelor de apa potabila pentru populatie Valoarea investitiilor Sursa finantare.Reabilitarea fronturilor de captare apa subterana Satu Nou si Ghiol a orasului Babadag 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare. APM 2010 de 2010 de 2010 de 109 .3Reabilitare statie tratare apa orasului Sulina a PM 02 ± 2 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.1.2.1. Valoarea investitiilor Sursa finantare.7. Reabilitarea sursei de apa existente a orasului Sulina 2.4Reabilitarea conductelor de aductiune ale orasului Babadag 2.1 Reabilitarea surselor de captare subterana a orasului Tulcea 2.1.2.1. Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare.Reabilitarea sursei de apa subterana a orasului Macin 2.6. Valoarea investitiilor Sursa finantare.8.1.1.

3.1.2.1. Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei care traieste in zona Deltei Dunarii 4.4.1. Realizarea sistemelor de captare ± tratare si distributie a apei potabile in localiatile rurale din Delta Dunarii Distributia centralizata a apei potabile pentru locuitorii din Delta Numar de probe permanent 110 .1.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Tulcea investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Macin investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.1. marirea volumelor de apa potabila pentru populatia urbana 3.1. cresterea calitatii apei potabile si reducerea pierderilor de apa de 2010 de 2010 de 2010 de Consiliul judetean Tulcea Consiliile Locale comunale Directia de Sanatate Publica Tulcea ARBDD 2010 PM 02 ± 4 4.1. 3. Acoperirea necesarului de apa potabila in sistem centralizat in mediul urban Satisfacerea nevoilor de apa potabila a populatiei urbane .Reabillitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Babadag investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Sulina investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.4.5.Monitorizarea sistemelor de captare si tratare ape potabile 3. 4.1. 3.1. Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban Imbunatatirea gradului de asigurare cu apa potabila .2.Reabilitare si extinderea retea Valoarea distributie a orasului Isaccea investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.2 Monitorizarea sistemelor de captare .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA finantare. permanent SC Aquaserv SA 2010 de 2010 PM 02 ± 3 3.1Realizarea proiectului ³Imbunatatirea Valoarea calitatii apei pe teritoriul Rezervatiei investitiilor Biosferei "Delta Dunarii" prin realizarea infrastructurii de apa si apa uzata in localitatile din Delta Dunarii´ 4.3.1. 2. 3.

3.2. conform SR EN ISO : 9001: 2001+ SR EN ISO 14001:2005+ OHSAS 18001: 2004.Derularea de campanii de informare Nr si tipul in domeniul celor mai bune practici privind actiunilor de managementul resurselor de apa promovare 5.Imbunatatirea monitorizarii si a managementului apei potabile Promovarea In cadrul societatilor a Sistemelor de Management de Mediu analizate .Poluarea atmosferei PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta 1.1.1.1.2Respectarea valorilor de emisie in aer Concentratii de impuse de autorizatie poluanti in emisii permanent PM 03 ± 1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale Mentinerea si imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea 1. Numar de depasiri inregistrate 5. pulberi ACTIUNI 1.Reducerea emisiilor de noxe din industria de feroaliaje 1.1.investitiei s n tate i securitate ocupa ional ) si acreditare laboratoriului propriu.Realizarea legaturilor de la analizoarele montate pe co urile cuptoarelor în vederea monitorizarii continue a emisiilor atmosferice (pulberi) de la toare cuptoarele de elaborare Valoarea investitiei Concentratii de poluanti in permanent SC FERAL SRL 2010 111 . Reducerea Încadrarea în emisiilor provenite valorile limita de de la statiile de emisii ( VLE) preparare mixturi pentru emisiile de asfaltice SO2.Introducere instalatie de filtrare cu saci la SC Mixtura SRL Indicatori Valoarea investitiei Responsabili SC Mixtura SRL Sc Nesand SC Mixtura SRL SC ADP Grup Colas Tehnologica Radion SC Tremag SA Termen 2010 1.1.Respectarea valorilor de emisie in aer Numar impuse de autorizatia de mediu depasiri inregistrate.Reducerea emisiilor de compusi proveniti de la fabricarea caramizilor refractare 1.2. NOx.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA tratare si distributie a apei potabile PM 02 ± 5 5. Lipsa unui sistem integrat de management al apei Crearea unui sistem informational care sa se adreseze populatiei Utilizarea durabila a apei la nivelul judetului Tulcea 5.1.1.Obtinerea Sistemului de Valoarea Management Integrat ( calitate-mediu.1. Numar verificari efectuate 1.2.1. SR EN ISO/CEI 17025: 2001 Directia de Sanatate Publica Tulcea CL Local APM Tulcea ARBDD SC Aquaserv SA Tulcea Cons Local permanent 2010 Matricea plan de actiune pentru problema PM 03 .1.3.

ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLEetapa II 1. Reducerea emisiilor provenite din trafic pina la limitele admise de legislatia in vigoare PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA a feroaliajelor (10 buc) 1.3.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.Elaborare studiu solu ie pentru captarea emisiilor fugitive de la cuptoarele de elaborare feroaliaje ( cotele +6. N2O emisii 2012 2014 2010 2013 Tipul si Cantitate de benzina livrata Numarul si tipul actiunilor desfasurate Numar autobuze vevhi inlocuite Agenti economici 2010 ONG .04 mg/mc .3.6 m.1.NOx ± 0.1.0.125 2. APM Consiliile locale orasenesti Operatorii transport SC Pigcom SA de permanent PM 0-3 Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor 3. prin reducerea emisiilor provenite din zootehnie 2.PM 03 ±2 Poluarea atmosferei datorate traficului rutier Imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea .5.Realizarea instalatiei de umectare a materiilor prime în zonele de trecere a materiilor prime de pe banda de sol 1.1.1.2.CO ± 10 mg/mc Incadrarea in valorile limita conform BAT/BREF pentru NH3.1. Reducerea emisiilor provenite din activitatea de crestere a animalelor 3.5 m) Incadrarea imisiilor 2.1. Imbunatatirea transportului in comun mg/mc .1. ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLEetapa I 1. prin reducerea emisiilor provenite din traficul auto si naval Imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea .3. +15. si compartimentarea acestora conform celor mai bune tehnici disponibile 2010 2010 112 .1.Promovarea mijloacelor de transport in comun si a celor alternative mg/mc .Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.3.3.PM10 .SOx ± 0.2.1.2.2.Utilizarea combustibililor ecologici si provenite din trafic inlocuirea parcurilor auto invechite in prevederile ordinului 592/2002 pina in 2010 .Modernizarea sistemului de colectare a Valoarea dejectiilor conform prevederilor BAT/BREF in investitiei instalatiile pentru cresterea intensiva a porcilor 3.05 2.Modernizarea instalatiilor tehnologice. CH4.4.

9.2. Reabilitarea statiei de epurare a orasului Valoarea Isaccea. Isaccea si Sulina si 1.1.etapa II investitiei 1. Isaccea investitiei Sulina Sulina 1.2.3 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate Valoarea menajere din mun Tulcea investitiei Controlul . Poluarea apa uzata a orasului Macin canalizare si eliminarea Dunarii Reducerea reabilitata poluarii datorita nivelului de Valoarea apelor de impurificare al deversarii investitiei suprafata 1.4 Reabilitarea si Extinderea retelei de colectare Lungime retea diminuarea 1.8 Reabilitarea si extinderea retelei de Lungime retea canalizare a orasului Sulina canalizare reabilitata Valoarea investitiei 1.1.1.1 Reabilitarea si apelor uzate apelor uzate 1. Reabilitarea sistem colectare apa uzata a Lungime retea municipiului Tulcea. sol Macin.6. PM 04-1 1.1 Modernizarea statiilor de epurare existente.1. Valoarea 2.5 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate Valoarea datorita extinderea retelei de menajere orasenesti menajere in orasul Macin investitiei deversarii canalizare a oraselor Tulcea neepurate apelor uzate Macin.1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 04 Poluarea apelor de suprafata PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI Indicatori general 1. Poluarea diminuarea de epurare existente la nivelului de acolo unde concentratiile de poluanti depasesc investitiei apelor de poluarii nivelul agentilor economici impurificare al valorile limita concentratiile suprafata apelor apelor uzate poluantilor datorita Dunarii cu orasenesti capacitatilor ape uzate insuficiente provenite de de la agentii preepurare economici Responsabili SC AQUASERV SA CL orasenesti Termen 2010 2013 2010 2013 2015 2015 2015 2015 2010 Societatile comerciale 2010 113 .1. Realizarea statiei de epurare a orasului Valoarea Sulina investitiei PM 04 ± 2 Controlul si 2.1.1.7. 1. Isaccea.1.1.2 Modernizarea statiilor Reducerea 2.etapa I canalizare reabilitata 1. Reabilitarea si extinderea retelei de Lungime retea provenind neepurate constructia statiilor de canalizare a orasului Isaccea canalizare din mun Reducerea din mun epurare a apelor uzate reabilitata Tulcea si infiltrarilor de Tulcea si Valoarea orasele apa uzata in orasele investitiei Macin. Reabilitarea sistem colectare apa uzata a Valoarea municpiului Tulcea.

1 Controlul calitatii apelor uzate evacuate Numar analize efectuate. Preepurare insuficienta la spitale . Risc de producere a 5. Incadrarea concentratiilor poluantilor in Valorile Limita CL Babadag 2013 2015 3.1 Prevenirea aparitiei Colectarea si fenomenelor de poluare separarea accidentala a Dunarii cu produselor 5. Incadrarea concentratiilor poluantilor in Valorile Limita 4.2Realizarea/modernizarea statiilor de epurare aferente spitalelor PM 04-5 5.1 Redimensionarea si modernizarea statiilor de Valoarea preepurare existente investitiilor.1 Retehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate a orasului Babadag Lungime retea canalizare reabilitata/extinsa Valoarea investitiei 3.2.1.2 Retehnologizarea si modernizarea statiei de Valoarea epurare a orasului Babadag investitiei 3.3. deversarea apelor uzate realizanduse in reteaua de canalizare oraseneasca 4.2.1. Numar de depasiri inregistrate 4. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de epurare a orasului din oras care nu dispun de statii de epurare sau care dispun de statii de epurare ineficiente Controlul si eliminarea poluarii apelor lacului Babadag 2. si diminuarea poluarii APM Tulcea ARBDD SGA Tulcea permanent PM 04 ± 4 4.3 Reducerea cantitatilor de ape uzate evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Optimizarea 2.1 Controlul calitatii apelor lacului Babadag Numar de analize efectuate .2 Monitorizarea calitatii apelor lacului Babadag Eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata datorita lipsei statiilor de epurare sau sau insuficientei preepurarii apelor uzate rezultate de la spitale Controlul .1 Optimizarea fluxurilor tehnologice si fluxului de reducerea consumurilor de apa si implicit reducerea ape uzate cantitatilor de ape uzate evacuate evacuate spre statia de epurare oraseneasca Incadrarea concentratiilor de poluanti in conditiile de descarcare a apelor uzate prevazute in HG 352/2005 3.1 Extinderea si reabilitarea retelei de canalizare orasenesti Valoarea investitiei % procent de reducere a apei consumate Societatile comerciale 2010 3.1 Monitorizarea calitatii apelor uzate rezultate de la spitale CAS Tulcea pemanent Controlul calitatii apelor uzate evacuate de la spitale CAS Tulcea 2010 4.1 Aplicarea cu strictete a principiului ³ poluatorul plateste ³ Numar verificari efectuate de Garda Mediu de permanent 114 .sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor economici PM 04 ± 3 3.1.1.

1. Daeni.2 Realizarea de statii de epurare a apelor uzate la nivelul localitatilor rurale 7. Ostrov. Realizarea statiilor de epurare cu epurare secundara pentru comunele: Greci.1. Dorobantu.2.poluarilor accidentale ale Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la activitatile portuare apelor Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la societatile care desfasoara activitati portuare PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA produse petroliere de la petroliere din navele in tranzit si de la apele de activitatile portuare santina Efectuarea de interventii operative si eficiente in situatii de poluare 5. Luncavita. Greci. Consiliul judetean Tulcea Consiliile locale comunale 2015 2017 2018 2015 2017 115 .1 Realizarea statiilor de epurare cu epurare Valoarea secundara pentru comunele: Sarichioi.2. Kogalniceanu 7. Cerna.3 Realizarea retelelor de canalizare pentru comunele: Casimcea. la nivelul localitatilor rurale 6. Ciucurova.2 Realizarea retelei de canalizare pluviala a orasului Tulcea Valoarea investitiei -lungimea retelei 2013 7. Chilia veche. Valea Nucarilor. M. Topolog.2 Asigurarea mijloacelor de interventie pentru controlul poluarii 5.2. investitiei Jijila 7. Nufaru. Mihai Bravu.2. investitiei Niculitel.1. Stejaru. Slava Cercheza. Carcali. Luncavita. Beidaud 7.2 Organizarea actiunilor de interventie rapida in caz de poluari accidentale Numar de probe analizate Numar de depasiri inregistrate Numar de actiuni efectuate SGA Tulcea APM Tulcea ARBDD SGA Tulcea APM Tulcea ARBDD Garda de Mediu Consiliul Local Tulcea Aquaserv SA Tulcea permanent permanent PM 04 ±6 6.2. Mahmudia. Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale Evacuarea apelor pluviale (ape conventional curate ) in sistem divizor Eliminarea poluarii apelor de suprafata si de adincime prin evacuarea apelor uzate neepurate . Topolog. Jijila canalizare realizata 7.1 Realizarea de retele de canalizare la nivelul localitatilor rurale 7. Somova. Murighiol.2 Realizarea retelor de canalizare pentru Valoarea urmatoarele comune: Izvoarele.1. Turcoaia. Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale din orasul Tulcea PM 04 ±7 7. Frecatei. Ceamurlia de Jos.1 Controlul calitatii apelor Dunarii numar penalizari de 5.1 Realizarea retelor de canalizare pentru Lungime retea urmatoarele comune: Sarichioi.1 Realizarea evacuarii apelor pluviale in sistem divizor Optimizarea fluxului de ape uzate necesare de epurat la nivelul orasului Tulcea Incadrarea concentratiilor de poluanti in apele uzate in conditiile de descarcare a apelor uzate prevazute in HG 188/2002 6. Pecenaga.

Poluarea Eliminarea calitatii solului si retelelor de reabilitarea retelelor de canalizare existente solului si a poluarii solului si apelor subterane canalizare pentru in mediul urban.2. Daeni. Kogalniceanu.Reducerea Restringerea 2.1. Mahmudia. apelor a apelor apele uzate subterane subterane cu datorit ape uzate 2018 Indicatori Valoarea investitiei : Tipul lucrarilor efectuate Responsabili SC MINVEST DEVA APM Garda de Mediu Termen 2009 Valoarea invesitiilor: Tipul lucrarilor efectuate Nr.1. Imbunatatirea Realizarea 3. Ciucurova. 7. Greci . Cerna. Murighiol. Stejaru.1.1. Poluarea poluarii datorate zonelor afectate de suprafetelor mediului si a termenelor prevazute de actele solului datorita haldelor de steril depozitarea ocupate de sterile de reglementare ( autorizatiile de mediu. Mihai Bravu.1.Respectarea planurilor de refacere a 2. Turcoaia.1. Pecenaga.1. Carcaliu. Slava Cercheza. Realizarea statiilor de epurare cu epurare secundara pentru 11 comune cu termen de confromare 2018: Casimcea.3. Macin ) PM 05-3 3. Chilia Veche. Cerna. de sterilelor de de la exploatarile sterilului si reconstructia exploatare) exploatatie cariera ecologica a miniera ( zonelor afectate Turcoaia .Poluarea poluarii solului si ecologica a deseurilor decantare steril din vecinatatea localitatii solului si apei a apelor zonelor ocupate cu rezultate din Baia si provenite de la exploatarea miniera subterane subterane depozitele de steril preparatia miniera Altan-Tepe ± inchisa in anul 2002 datorit datorita existentei de preparatie activit ii de iazurilor de miniera depozitare a decanatare steril sterilului de de preparatie preparatie miniera miniera PM 05-2 Reducerea 2. de verificari Nr de sanctiuni APM Garda de Mediu permanent Valoarea investitiilor Lungimea retelei Nr locuitori arondati Consiliul Judetean Consiliile Locale orasenesti 2009-2015 116 .Extinderea retelelor de canalizare si 3. Dorobantu. Frecatei. Ostrov. Valea Nucarilor.Realizarea reconstructiei ecologice Reducerea Reconstructia Eliminarea asupra zonelor afectate de iazurile de 1. M. de acestea Mahmudia . Ceamurlia de Jos.1. Nufaru. 1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Niculitel. Beidaud Matricea plan de actiune pentru problema PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI PM 05-1 1.1. Somova.

1. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor .Reducerea cantitatii de deseuri industriale prin utilizarea de tehnologii curate .1. concentratii poluanti la evacuarea din statia de epurare SC Carniprod SA 2010 117 . inclusiv studii hidrogeologice pentru investitiilor depozitele de deseuri industriale Consiliul Judetean Consiliile Locale comunale 2018 Agentii economici 2014 PM 05-5 5. SGA permanent permanent 2014 6. in vederea utilizarii acestora ca ingrasamant natural 6. controlul si eliminarea in timp a poluarii apelor subterane cu nitrati proveniti din chimizarea agriculturii PM 05-6 Reducerea 6 Poluarea poluarii solului si solului si apelor apelor subterane subterane datorita stocarii datorat dejectiilor stoc rii animaliere.1.2.1.1. Reabilitarea suprafetelor de teren afectate de poluarea cu pesticide si implementarea bunelor practici in agricultura . Asigurarea unui grad ridicat de valorificare a deseurilor industriale 5.Retehnologizarea statiei de epurare a apelor tehnologice uzate la complexul zootehnic prin executarea treptei biologice de epurare in vederea incadrarii efluentului in prevederile legale Valoarea investitiilor DADR .Extinderea si Reabilitarea retelelor de canalizare la nivelul localitatilor rurale Reducerea poluarii solului si apelor subterane datorate depozitelor de deseuri industriale 4.Elaborarea studiilor de evaluare a Valoarea riscului . Gestiunea depozitelor de deseuri conf HG 349/2005 Valoarea investitiilor Lungimea retelei Nr locuitori arondati 4.Implementarea bunelor practici de Numar ferme utilizare a pesticidelor si ingrasamintelor in care realizeaza agricultura agricultura ecologica 6.1.Monitorizarea calitatii apelor subterane in zonele fermelor de animale .1.2.Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale menajere PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 3.2.1Monitorizarea calitatii apelor subterane Zonele vulnerabile identificate 5. Imbunatatirea solului calitatii apelor si apelor subterane din zonele aferente complexelor de crestere a animalelor SC Carniprod SA 2010 Valoarea investitiilor.Modernizarea retelelor interioare si exterioare de canalizare si realizarea bazinelor de depozitare a dejectiilor de porc. incorecte a Controlul si dejec iilor eliminarea animaliere din surselor de agricultur de poluare a apelor la fermele subterane in zootehnice zonele fermelor Respectarea prevederilor HG 964/2000 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole ( Directiva UE 91/676/CEE) 5.Promovarea Agriculturii ecologice ca Nr si tipul metoda de productie agricola care protejeaza actiunilor de mediu .1. corelat cu formele de sprijin acordate informare sub foma de Plati de Agro Mediu 5.1.infiltr rilor de ape uzate provenite de la populatie PM 05-4 4. Reducerea suprafetelor afectate de poluarea cu pesticide .3.1.1.1.

5.3. 6.Betonarea spatiilor libere de pe amplasamentul pe care se afla statia de epurare si bazinele de depozitare a dejectiilor 6.de animale 6.2.1.1.1 Retehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a SC Pigcom SA Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor SC Carniprod SA SC Pigcom SA SC Pigcom SA 2010 2010 2010 2010 Imbunatatirea calitatii mediului in judetul Tulcea 7.Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune 7.1.1.Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune pe teritoriul judetului Tulcea 7.Executarea de impaduriri in zonele Suprafata teren degradate si afectate de eroziune degradat impadurit 7.4.1.6.Efectuarea de lucrari de consolidare ± Suprafata stabilizare a zonelor afectate consolidata Valoarea investitiilor 7.Reabilitarea caminelor de vizitare de pe amplasamentul fermei si al statiei de epurare 6.1.1.Realizarea a 2 foraje de observatie la statia de epurare a apelor uzate i platforma de depozitare temporara a namolului deshidratat.Reducerea defrisarilor ilegale Numar controale Numar penalizari 7.1. Reducerea eroziunii solului Suprafata teren degradat Numarul proiectelor pilot Suprafata reabilitata Valoarea investitiilor 7.1.2.4.Realizarea de campanii de Nr si tipul constientizare a populatiei rurale cu privire la actiunilor de importanta fondului forestier informare Consiliul Judetean tulcea DADR ± OJSPA Consiliile locale comunale 2012-2013 Directia Silvica DADR 2012 permanent Directia Silvica Cons Judetean APM 2012-2013 permanent 118 .2 etehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate a complexului zootehnic Pigcom PM 05-7 7.1.Eroziunea Imbunatatirea accentuata a calitatii solului solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 6.3.1.5.

Implementarea planurilor de management aferente ariilor protejate 1.nr planuri de management realizate Numar planuri de management implementate Numar verificari realizate Valoare investitii Numar arii naturale Responsabili ANAP Termen 2012 al Administratorii /custozii ariilor protejate Administratorii /custozii ariilor protejate APM ARBDD Garda de mediu Administratorii ariilor Protejate 2012 2013 permenent 2012 2012 PM 06-2 Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale Protectia patrimoniului natural judetului al 3.Reducerea braconajului Controlul strict al activitatilor de vanatoare si pescuit 5.1.Elaborarea de materiale informative despre speciile faunistice de pe teritoriul judetului Tulcea .Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si Protectia patrimoniului natural judetului al 4. actualizarea bazei de date in vederea stabilirii peimetrelor si pentru cartografierea ariilor naturale de pe teritoriul judetului 4. bariere.1.1.1.1.1. Cunoasterea perimetrelor ariilor protejate Delimitarea bornarea protejate si ariilor Numar Situri Natura 2000 cu incadrate in APM planurile de Consiliul urbanism Judetean Consiliile Locale OCOTA Numar realizate Numar distribuite materiale materiale Consiliile Locale Directia Silvica Tulcea SOR ONG 2012 Asigurarea unei protectii corespunzatoare a fondului cinegetic 5.1. panouri indicatoare si de avertizare in cadrul ariilor naturale protejate 3.1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 06 Arii naturale protejate PROBLEMA PM 06-1 Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 Obiectiv general Protectia patrimoniului natural judetului Obiectiv specific 1.1.Crearea de garduri.Cunoasterea perimetrelor ariilor protejate Minimizarea impactului datorat necunoasterii limitelor ariilor protejate PM 06-3 Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale PM 06-4 5. Arii protejate preluate in custodie/administrate .1.1.2Realizarea planurilor de management pentru fiecare arie protejata 1.1. specii pe cale de disparitie sau care fac parte din Directivele Europene si permanent 119 . Incadrarea Siturilor Natura 2000 in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului ( conform articolului 3 al O MMDD 1964/2007) Indicatori Nr.Asigurarea structurilor administrative pentru toate ariile protejate si asigurarea unui management adecvat pentru toate ariile protejate Tinta Identificarea de administratori pentru toate ariile protejate/ Situri Natura 2000 ACTIUNI 1.1.2 Efectuare de masuratori specifice GPS.3.1.4Monitorizarea respectarii prevederilor legislative privind administrarea ariilor protejate 3.1.Respectarea prevederilor legislative in vigoare cu privire la modul de administrare al ariilor protejate 1.1.

torentilor si eroziunilor de mal Tinta Identificarea solutiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane ACTIUNI 7.1. PM 07-1 Zone de protectie sanitara si hidrogeologicca nedelimitate conform normelor legislative in vigoare Obiectiv general Identificarea solutiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane Obiectiv specific 7. torentilor i eroziunilor de mal.1.2.2.1. Realizarea studiilor necesare reglementarea juridica a terenurlor si Indicatori Valoarea investiitlor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Sistemul de Gospodarire a Apelor Termen 2012 Eliminarea factorilor ce prezinta riscuri de poluare ai apei potabile 7.1.braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA aprevederilor legale privind braconajul acestor specii AJVPS Tulcea APM Tulcea 5.2.4.Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Babadag prin regularizare parau Tabana 7.2.1.3Informarea factorilor interesati privind sistemul de despagubiri instituit prin HG 1679/2008 Nu actiuni realizate Nr Capturi Numar materiale informative distribuite permanent permanent Matricea plan de actiune pentru problema PM 07 Amenintari date de accidente majore .Realizarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ostrov 7. Realizarea zonelor de protectie sanitara Hotari consiliu local instituire zonelor protectie sanitara de de a de Consiliile Locale 2012 120 . satele Nufarul si Ilganii de Jos 7.Controlul ferm pe fondurile de vanatoare si pescuit si amendarea drastica a cazurilor de nerespectare a legislatieii 5.Realizarea amenajarilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor umane impotriva inundatiilor .1.Lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin consolidarea malurilor Dunarii pe teritoriul comunei Nufarul.3.1.1. fenomene naturale si antropice PROBLEMA PM 07-1 1. Realizarea zonelor de protectie sanitara Incadrarea in prevederile HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitar i hidrogeologic 7.Aparare impotriva inundatiilor localitatii Bestepe prin regularizare parau Bestepe 7.2.Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor.2.1.

2.4.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementu l problemelor de mediu PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI indicatori Responsabili PM 08.1.2. pentru 8.2.1.1. tinerilor in tinerilor in educatie oentru extrascolare ale probleme activitati mediu tineri.or cu tematica Indicatori Numar informari presa Numarul materialelor distribuite de Responsabili APM Tulcea ARBDD ONG Termen 2009 permanent 2012 Termen permanent Numar de parteneriate incheiate Numar de actiuni APM ARBDD Unitati de invatamant Primaria Tulcea- permanent 121 .1.Dezvoltarea de programe regionale Sursa de finantare judetul Tulcea finantate de la bugetul de stat.1 Cresterea 8.2.1.Alocarea de fonduri publice pentru Valoarea problemelor de sectorul de programele de mediu investitiilor mediu mediu. comunitare mediului responsabilitatile metodelor ecologice de convetuire in mediul drepturile .1.Incheierea de parteneriate intre Insuficienta gradului de tinerilor cu pagini web institutiile de invatamant si institutiile cu implicare a implicare a preocupari de cuprinzand activitati atributii in domeniul protectiei mediului.Consilierea Realizarea unei 9.Organizarea unei baze de date la nivel Proiecte finanatate CJ Tulcea Insuficienta capacitatii Identificarea si numarului de judetean cuprinzand nevoi de finantare. comunitare privind urban si rural obligatiile si mediul responsabilitatile persoanelor fizice si a grupurilor comunitare PM 09-2 Cresterea 9. Cresterea 8. surse de implementare APM financiare atributii in surse de finantare mediu finantare existente si care pot fi accesate Valoarea ARBDD pentru domediul pentru proiectele implementate investitiilor rezolvarea mediului prioritare in 8.3. 9.1.1.1.1. prin care sa se asigure pregatirea documentatiilor necesare finantarii proiectelor 8. Stadiul de CL Locale resurselor institutionale ciu accesarea de programe de stadiul elaborarii proiectelor.Identificarea surselor de finantare Numar proiecte externa pentru rezolvarea problemelor de depuse mediu Numar proiecte finantate Matricea plan de actiune pentru problema PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI general PM 09-1 9.Promovarea unei publicitati agresive a vigoare .1 Publicarea in mass-media a Cunostinte Cresterea Cunosterea Constientizarea principalelor responsabilitati ale populatiei cu insuficiente nivelului de drepturilor si populatiei si privire la protectia mediului privind legislatia cunoastere a responsabilitatilor grupurilor de mediu in legislatiei privind protectia comunitare despre 9.

2.Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a haranei in aer liber 2.Implementarea proiectului ³ Valorificarea manastirilor tulcene ´ Operatorii de servicii Publice Consiliile Locale 2010 Valoarea investiilor Consiliul Judetean Tulcea 2012 122 .p durile din jurul judetului si a agrement din cu utilitati localit ilor rurale i necesarului de punct de urbane.1. Amenajarea Identificarea Deficiente Conformarea cu zonelor de zonelor de privind cerintele legale in agrement agrement utilizate amenajarea vigoare dpdv (P durea Bididia de populatia zonelor de igienic si dotarea . Trasee turistice 4. Macin.1. Cocos acestea igienico.2.Realizarea sistemelor de colectare a deseurilor in toate zonele de agrement Numaru si tipul pubelelor amenajate Valoarea investiilor Valoarea investiilor Operatorii de servicii Publice Consiliile Locale 2010 1.1.1.2.3. precum al judetului neecologic pe si valorificarea teritoriul potentialului judetului turistic deosebit al judetului ACTIUNI 1. al Dunarii ) cu gestiunii dotarile necesare de eurilor si al dpdv igienicolocurilor sanitar si al speciale de gestiunii deseurilor preparare a hranei in aer liber PM 10-2 Practicarea 2.2.Babadag .4.1. malurile sanitar.1.Realizarea unei pagini web cuprinzand activitati de protectie a mediului organizate in judetul Tulcea realizate CIEMD Numarul materialelor distribuite Numar actiuni de protectia mediului popularizate Indicatori Valoarea investitiilor Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale Termen 2012 Matricea plan de actiune pentru problema PM 10 Turism si agrement PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 10-1 1.Reevaluarea planurilor de urbanism 1.2. utilitati pentru vedere Celic-Dere .1.3.1.Popularizarea bunelor practici dobandite in educatie pentru protectia mediului prin intermediul disciplinei optionale ³ Educatie ecologica si de protectie a mediului´ 9.Marcarea prin activitati diverse a Elaborarea de evenimentelor din calendarul ecologic proiecte prin care sa se acceseze fonduri pentru activitatile de mediu 9.Practicarea turismului Exploatarea integrate turismului organizat si potentialului turistic neorganizat si ecologic .educative extracuriluare cu tematica de mediu educative tematica mediu cu de Diversificarea activitatilor cu temtica de mediu Poplarizarea experientelor positive in protectia mediului Facilitarea unor parteneriate cu insitutiile abilitate in protectia mediului PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA de mediu 9.

1.3.2.km reabilitati 4.1.2. DJ 229C.Daeni. Murighiol.Enisala ( DJ 223A) 3.19+800 investiilor .Modernizarea DN 22E IC Bratianu Valoarea investiilor lucrari efectuate Consiliul Judetean Tulcea 2009 PM 10-4 Infrastructura turistica si de agrement deficitara Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice i de agrement în judetul Tulcea 4.1.km reabilitati 229L.Introducerea Aeroportului Delta Dunarii in circuitul national si international 3.2.DJ 229C.PM 10-3 Slaba calitate a Infrastructurii de acces catre zonele turistice Îmbunatatirrea si dezvoltarea infrastructurii de acces catre zonele de intere turistic 3.Reabilitarea DJ Tulcea. Sarichioi 4.Valoarea Sarichioi.km reabilitati 3. II.Doua Cantoane ( investiilor DJ 222) i conectarea acestuia la DN 22 prin .1. tr.Semnalizarea Transformarea zonei lacului Ciuperca in zona de agrement pentru locuitorii orasului Tulcea Realizarea de modalitati de atragere a turistilor Valoarea investiilor .3.3.Modernizarea Drumurilor judetene PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Facilitatarea 3.4. DJ 229 A. DJ 229 E.2. DJ 229F) 3.km reabilitati 3.Amenajarea mini-porturilor turistice Sfantu Gheorghe. DJ .1.2.km reabilitati portiune DN 22.2.1. DJ 229K.km reabilitati Babadag.Luncavita (16+000-37+545) investiilor . . km 10+800.Modernizarea cailor rutiere de acces pe teritoriul judetului Tulcea 3.1.Enisala.Consolidare sistem rutier DJ 222F.1.Modernizarea infrastructurii de acces Valoarea catre zona turistica Murighiol-Uzlina-Dun v .1.3.3.Dezvoltarea infrastructurii portuare 4.2.1.Realizarea Proiectului ³Parc perimetral Lac Ciuperca´ 4.1.Modernizarea DJ 222A : Horia-Nifon i Valoarea Nifon.3.investiilor Lacul Razim ( DJ 222C.Jurilovca.Modernizarea infrastructurii portuare pentru turism in Sulina 4.Agighiol.km reabilitati 3.2.3.Modernizarea DN 22 Smardan Valoarea investiilor .Valorificarea turistica a manastirilor Valoarea tulcene prin îmbun t irea infrastructurii de investiilor acces si de mediu ( DJ 229.Semnalizarea circuitelor turistice din Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea 2013 2013 2010 2011 2013 2011 2010 Consiliul Tulcea Consiliul Tulcea Local Local 2009 2010 Consiliul Judetean Tulcea ARBDD 2010 2013 2012 123 .5.Ecologizarea lacului Ciuperca si transformarea zonei intr-o zona de agrement 4. DJ 229M) 3. Valoarea Garliciu. DJ 229 D.3.3.Modernizarea Aeroporului Delta Dunarii accesului turistilor catre zonele de interes din judetul Tulcea 3.2.Reconstructia ecologica a Lacului Valoarea Ciuperca investiilor 4.2.

echiparea si imbunatatirea cailor de acces catre cetatile nord-dobrogene (Enisala.1.2.Trafic ineficeint Asigurarea flux unui 2.Consolidarea.Revizuirea planurilor de urbanism in conformitate cu prevederile legale 1.Promovarea etichetei ecologice pentru unitatile de cazare Imbunatatirea stariii cladirilor de patrimoniu din judetul Tulcea 5.Restaurarea.. Argamum. PUG-uri aprobate Suprafata spatiilor verzi Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Consiliile locale orasenesti Inspectoratul judetean de constructii Primaria mun Tulcea Agentia de Protectia Mediului Tulcea Consiliiile locale Inspectoratul Termen 2009-2012 PM 11-2 3.Inglobarea spatiilor verzi din terenurile construite in ansamblul spatiilor verzi urbane .2.1.4. Eliminarea poluarii datorate traficului Fluidizarea traficului Valoarea investiilor Tipul de lucrari permanent 124 .1.3. Noviodunum.1.1.20 m2 -26 m2 ACTIUNI 1. Dinogetia).4.1.1. 1.2. Amenajarea unei infrastructuri de vizitare investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Numarul actiunilor informare Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor APM ARBDD Consiliul Judetean Tulcea Primaria Sulina Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea 2010 2012 Realizarea de modalitati de atragere a turistilor de 2012 2013 2012 2013 Matricea plan de actiune pentru problema PM 11 Urbanizarea si mediul PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 111 1. amenajarea. Presiunea Eliberarea Cresterea Respectarea constructiilor autorizatiilor de suprafetelor de normelor de asupra unor constructii in spatiu verde / cap alocare a spatii verzi afara spatiilor de locuitor din suprafetei de existente verzi existente cu mediul urban spartiu verde/cap respectarea PUG locuitor si PUZ .Dezvoltarea infrastructurii de agrement si promovarea alternativelor prietenoase cu mediul PM 10-5 Cladirile istorice din judet in stare avansata de dragradare Punerea valoare patrimoniului cultural judetului in a al 5.Amenajare trasee de acces si observatoare ornitologice in Delta Dunarii 4. Halmyris.Eliminarea constructiilor ilegale si redarea in circuitul spatiilor verzi recreative pentru populatie 1.1. restaurarea amenajarea i dotarea a doua corpuri de cladire ale Muzeului de Arta 5.i marcarea obiectivelor turistice 4.Restaurarea unor obiective de interes national si international PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Delta Dunarii 4.1.1.Restaurarea centrului istoric Sulina 5.Amenajare Retea de foisoare turistice de observare 4.3.2.1.1. Fluidizarea traficului rutier urban pentru eliminarea poluarii unor zone intens utilizate Indicatori Numar constructii ilegale desfiintate.3.4.1.1. pe baza unor regulamente de urbanism ferme 2.

1.1.Reabilitarea soselei de centura a orasului Babadag Popularizarea programului de reabilitare termica a blocurilor de locuinte conform OUG 174/2002 cu modificarile si completarile de rigoare Evaluarea situa iei cl dirilor care necesit reabilitare conform legisla iei in vigoare Executia si recep ionarea reabilitare a locuintelor lucrarilor de Strazi reabilitate.Realizarea parcarii subterane rezindentiale in zona PECO 3.Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale 4.Insuficien a spa iilor de parcare în zonele urbane ale jude ului Asigurarea unui numar optim de locuri de parcare PM 11-4 5.2.1.2.Monitorizarea calitatii aerului efectuate Numar depasiri ale concentratiilor poluantilor Numar parcare Numar parcare Numar parcare locuri locuri locuri judetean de Politie APM PM 11-3 4.3.Cre terea performan elor energetice a locuin elor prin reabilitarea termic a cl dirilor de locuit multietajate construite în perioada 19501990 Reabilitarea termic a 50% din cladirilie de locuit construite între 1950-1990 4.Identificarea spatiilor si posibilitatilor de realizare a parcarilor etajate la nivelul mun Tulcea 3.Reabilitarea retelei rutiere PM11-5 Inexistenta unui program unitar de reabilitare termica a cladirilor din mediul urban Reducerea consumului energetic si a pierderilor pentru inc lzirea locuin elor 5.1.2. Calitatea proasta a infrastructurii urbane Reabilitarea infrastructurii urbane 3.2.1.2.3 Identificarea de noi spatii de parcare Consiliul Tulcea Local 2010 2010 2010 4.Trafic fluid Crearea unui numar optim de locuri de parcare .1. valoarea investiilor Valoarea investiilor Numarul si tipul actiunilor de informare Numar cladiri cu necesitati de reabilitare Valoarea investiilor Numar locuinte 2015 2013 2013 Primaria Tulcea APM 2009 2010 2015 125 .Extinderea retelei de alimentare cu gaze Numar gospodarii alimentare gaze cu cu Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale permanent 4. concomitent cu eliminarea parcarilor pe carosabil .2.Realizarea soselelor de centura in orasele Macin .1 Amenajarea unor parcari etajate si refacerea parcarilor existente prin aplicarea metodei de platforme din dale inierbate 4.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA fluidizat orase in corespunzator pentru trafic auto in zonele urbane aglomerate 2. tipul lucrarilor de reabilitare.2.1. trotuare si spatii verzi Realizarea infrastructurii in zonele orasenesti neasigurate cu utilitati 3.1.2. Isaccea 4.1.

1.2.Desfasurarea unor programe pentru Numarul si promovarea unui stil de viata sanatos tipul actiunilor informative Responsabili Directia de Sanatate Publica Tulcea Agentia de Protectia Mediului Tulcea ARBDD Tulcea Termen permanent 126 .Instruirea personalului din cadrul biodiversit ii i factorilor de APM. SGA privind protec iei naturii.1. ARBDD. Cresterea efectuarea masuratorilor de zgomot si umana Desfasurarea capacitatii insuficienta activitatii Dotari cu masini si autoritatii de pentru buna autoritatilor de echipamente mediu de a 12.1.Cresterea perfomantelor energetice prin înlocuirea sistemelor clasice de încalzire Matricea plan de actiune pentru problema PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI PM 12 ± 2 12.1. mediu prevederile legislative din domeniu monitorizarea calit ii aerului Indicatori Valoarea investitiei Responsabili APM Termen 2010 SR EN ISO APM CEI 17025: ARBDD SGA 2005 Numar instruiri APM ARBDD GNM SGA 2009 permanent Matricea plan de actiune pentru problema PM 13 Sanatatea populatiei PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 13-1 Îmbun t irea 13.2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Realizarea cladirilor de locuit noi cu eficienta energetica ridicata 5. GNM.2Acreditarea laboratoarelor in desf urare a mediu in performante furniza informatii conformitate cu cerintele europene activit ii în conditiile despre calitatea domenii specifice monitorizarii factorilor de conservarea corecte a calitatii mediu in timp real 12.2.Achitionarea de sonometru pentru Dotare materiala 12. energie eoliana sau alte sisteme care conduc la îmbun t irea calit ii apei si solului reabilitate Numar locuinte noi realizate Numar de proiecte 2015 permanent 5.1.3.1.Popularizarea programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de înc lzire cu sisteme care utilizeaza energie solara.1.1. energie geotermala.Informarea Schimbarea 1Educatie st rii de s n tate populatiei privind atitudinilor si deficitara a prin cre terea impactul deprinderilor populatiei gradului de comportamentelor nesanatoase in privind un mod educa ie în rândul nesanogene colectivitatile de de viata populatiei copiii si de tineri sanatos ACTIUNI Indicatori 13.

2.PM 13-2 Dotare materiala si umana insuficienta pentru buna desf urare a activit ii Desfasurarea activitatii autoritatii de sanatate publica in conditiile monitorizarii corecte starii de sanatate a populatiei PM 13-3 Implementarea 4. Acreditarea laboratoarelor capacitatii microbiologie si chimie a Directiei autoritatii de Sanatate Publica Tulcea sananate publica de a furniza informatii despre starea de sanatate a populatiei Realizarea de harti ± cartarea principalelor zone de poluare sonora pe teritoriul judetului Tulcea de de de 2009 SR EN ISO Directia CEI 17025: Sanatate Publica Tulcea 2005 13.2.Realizarea de hartilor strategice de zgomot 13.2 Dotari cu masini si echipamente performante PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Cresterea 13.3.1. Inexistenta de sisteme de sistemelor de management al management al zgomotului urban zgomotului conform urban directivelor europene 13.Diminuarea poluarii fonice in judetul Tulcea 13.Realizarea de Planuri de actiune privind managementul zgomotului urban Valoarea investiilor Populatia afectata Numar de cladiri afectate Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Local Tulcea Directia de Sanatate Publica Agentia de Protectia Mediului 2012 2013 127 .1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->