PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU

JUDE UL TULCEA

2008

1

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

CUPRINS
CAPITOLUL I ± INTRODUCERE ÎN NO IUNEA DE PLAM 1.1. Ce este un PLAM? 1.2. Scopul unui PLAM 1.3. Cadrul legislativ în domeniul Protec iei Mediului 1.4. Istoricul PLAM pentru jude ul Tulcea 1.5. Revizuire CAPITOLUL II ± STAREA INITIALA A JUDE ULUI TULCEA 2.1. Caracteristici geografice, geologice i demografice 2.2. Resurse naturale ale judetului Ttulcea 2.3. Activit i economice principale 2.4. Infrastructura CAPITOLUL III ± STAREA CALIT 2005-2007 3.1. Calitatea aerului 3.2. Calitatea apelor 3.3. Calitatea solului 3.4. Situa ia radioactivit ii mediului 3.5. Calitatea habitatelor naturale, a flor ei i faunei s lbatice . Arii protejate 3.6. Biosecuritatea 3.7. Calitatea p durilor 3.8. Mediul urban 3.9. Deseurile CAPITOLUL IV ± PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA 4.1. Metodologia utilizata in evaluarea problemelor de mediu. 4.2. Identificarea, descriereal, analizarea mediu CAPITOLUL V ± AC IUNI STRATEGICE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI ÎNCONJUR TOR ÎN JUDE UL TULCEA 5.1. Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor de mediu i evaluarea problemelor/aspectelor de II MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA IN PERIOADA

2

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

5.2 Recomand ri cadru pentru protejarea componentelor de mediu 5.3 Identificarea actiunilor prioritare 5.4. Matricile Plan de Actiune CAPITOLUL VI ± ADOPTAREA SI INSTITUTIONALIZAREA PLAM-ULUI CAPITOLUL VII ± PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACTIUNILOR

CAPITOLUL VIII ± MONITORIZAREA I EVALUAREA REZULTATELOR

3

dar totodat trebuie s aib la baz un larg consens al publicului din zona c reia i se adreseaz . principiul conserv rii biodiversit ii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. informarea si participarea publicului la luarea deciziilor. 1. precum si accesul la justitie in problemele de mediu. principiul prevenirii riscurilor ecologice. s identifice. in general. Scopul unui PLAM Scopul planific rii locale este de a d ezvolta un plan cuprinz tor de ac iuni concrete pentru îmbun t irea calit ii mediului. regional i na ional.2. pe cât posibil cu resursele disponibile. PLAM-ul poate de asemenea servi ca argument adi ional în ob inerea de resurse financiare. s promoveze con tientizarea publicului.1. Acest document cadru constituie "o baz pentru ac iunea guvernelor i administra iilor locale. Aceast strategie de abordare planificat a problemelor de mediu a fost stabilit în cadrul Conferin ei Ministeriale ³Un mediu pentru Europa´ desf urat în 1993 la Lucerna. institu iilor financiare i a investitorilor priva i în regiune" (paragraf 6 . trebuie luate în considerare toate standardele i reglement rile de mediu na ionale relevante precum i programul de adoptare a Acquis -ului Comunitar. acordarea unei priorit i sporite poluan ilor care d uneaz s n t ii popula iei. Ce este un PLAM? Un Plan Local de Ac iune pentru Mediu (PLAM) sau LEAP . 4 . De asemenea. reconstruc ia ecologic a zonelor degradate. PLAM-urile elaborate în Europa Central i de Est au avut. s evalueze i s stabileasc priorit i de ac iune. prin abordare a principiilor dezvolt rii durabile i în deplin concordan cu planurile. urm toarele obiective: s îmbun t easc condi iile de mediu. principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale. Obiectivul general al PNAM este de a îmbun t i calitatea mediului în România . în elaborarea sa. existente la nivel local. Fiecare proiect propus pentru a fi finan at de c tre programele de asisten financiar ale Uniunii Europene trebuie nu doar s fac parte dintr-un plan. Un PLAM trebuie sa fie în deplin concordan cu Planul Na ional de Ac iune pentru Protec ia Mediului (PNAPM) iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia trebuie s se reg seasc în Strategia Protec iei Mediului în România. strategiile i alte documente le gislative specifice.Declara ia Ministerial 30 aprilie 1993). utilizarea durabila a resurselor naturale. Elve ia i a fost concretizat prin conven ia cunoscut sub numele Programul de Ac iune pentru Mediu pentru Europa Central i de Est . principiul retinerii poluantilor la sursa.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA CAPITOLUL I ± INTRODUCERE ÎN NO IUNEA DE PLAM 1. principiul Äpoluatorul pl te te. în special a celor oferite de Uniune a European . Pentru a atinge acest scop trebuie luate în considerare urm toarele principii i strategii: principiul precau iei în luarea deciziei. mediu i lung necesar solu ion rii problemelor de mediu locale.Local Environmental Action Plan reprezint strategia pe termen scurt. a Comisiei Comunit ilor Europene i a organiza iilor interna ionale.

 Indicatorii de mediu. astfel încât la revizuirea PLAM-ului se va putea ob ine o evaluare a programului de aplicare a Acquis -ului Comunitar la nivel local. Cerin ele principale ale unui PLAM sunt ca acesta s fie realist. reprezentând cuantificarea a ceea ce se dore te a se realiza intr -un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului. care sunt elementele de referin pentru cuantificarea si evaluarea rezultatelor ac iunilor.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA s înt reasc capacitatea atât a autorit ii locale cât i a ONG pentru a coordona i realiza programe de mediu. Cadrul legislativ în domeniul protectiei mediului a fost asigurat prin transpunerea directivelor Uniunii Europene într-o serie de acte normative (legi. Principalele aspecte abordate prin realizarea unui PLAM sunt resursele limitate disponibile pentru solu ionarea tuturor problemelor de medi u i dreptul publicului de a avea acces la informa ia de mediu i de a participa la procesul de luare a deciziei de mediu. a mediului dar si de costurile pe care le implic . Pe baza celor stabilite se identific ac iuni posibile pentru atingerea acestora. dar si a indicatorilor de mediu care trebuie lua i in considerare pentru stabilirea ac iunilor. PLAM este unic datorit circumstan elor particulare date de condi iile de mediu ale fiec rui jude . care implic stabilirea scopurilor. hotarâri de guvern. În acest sens.). Stabilirea obiectivelor. Se continu cu stabilirea si ierarhizarea problemelor inând cont de impactul acestora în raport cu s n tatea popula iei. s promoveze parteneriatul între actorii implica i în procesul decizional de mediu. luând în considerare atât obligativitatea adoptarii acquis -ului comunitar.  Obiectivele pentru mediu. posibilitatile financiare ale României. Primul pas în elaborarea acestui document îl constituie stabilirea metodologiei. care reprezint elementul de îndrumare strategica a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei. transpunerea obiectivelor dezvoltarii durabile a implicat un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pâna în prezent si de stabilire a unui calendar legislativ. indicatorilor. ac iunilor i a termenelor pentru atingerea acestora trebuie s in seama de obliga iile ce revin României în vederea conform rii cu cerin ele Uniunii Europene în domeniul protec iei mediului. s-au avut în vedere angajamentele asumate prin 5 . iar pentru a îndeplini aceste cerin e. s cuprind activit i pentru care sunt alocate resurse corespunz toare sau activit i noi pentru care pot fi g site fonduri suplimentare reale.  intele pentru mediu. implementabil rezultatele s fie m surabile.3. 1. ordine ale diverselor ministere etc. a obiectivelor si intelor PLAM. s cuprind obiective bine definite cu indicatori m surabili. programul trebuie: i s implice to i cet enii comunit ii locale pentru a fi siguri c problemele abord ate în plan sunt importante pentru ace tia. In vederea elabor rii Planului Local de Ac iune pentru Mediu. s respecte cerin ele legislative na ionale de elaborare PAM. respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI Pentru România. sunt angajamentele m surabile care trebuiesc atinse intr -un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit. care s permit comunit ii locale s evalueze reu ita programului. cât si necesitatea restabilirii unor coordonate între perspectivele cresterii economice si calitatea vietii. pentru fiecare problema de mediu se stabilesc :  Scopul pentru mediu.

2005 Forma final a documentului PLAM pentru jude ul Tulcea a fost distribuit pe suport magnetic i suport hârtie tuturor institu iilor cu responsabilit i în protec ia mediului din jude . Implementarea PLAM reprezint punerea în aplicare a ac iu nilor cuprinse în planul de ac iune. Alinierea standardelor nationale la cele europene pune prob leme mai ales în ceea ce priveste metodele. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. conceptiile. a cauzelor care au generat probleme de mediu.2005. Prin aprobarea acestuia prin Ordinul Prefectului Jude ului Tulcea nr.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana . Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea ofer o list exhaust iv a celor mai importante probleme de mediu cu care se confrunt jude ul.04. Î n baza acesteia sunt emise acte normative care reglementeaza problemele de mediu din România si care sunt într -o continua dinamica.03. stabilirea celor mai adecvate strategii de rezolvare a problemelor prioritare i pentru evaluarea eficientei solu iilor.2005 s -a realizat institutionalizarea documentului PLAM Tulcea. relatiile si structurile institutionale. încercând a satisface exigentele si criteriile Uniunii Europene. Evaluarea problemelor de mediu se bazeaz pe date i informa ii concrete i reprezint un document esen ial pentru cunoa terea st rii actuale a mediului în jude ul Tulcea. 6 . APM Tulcea a încheiat activitatea de elaborare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu în jude ul Tulcea prin validarea acestuia de c tre Comitetul de Coordonare al PLAM în cadrul edin ei din data de 17.4.Capitolul 22 . cu modificarile si completarile ulterioare. Acest proces s-a realizat prin urmatoarele ac iuni: asimilarea prevederilor PLAM de c tre factorii decizionali locali ± Administra ia public jude ean i local transmiterea c tre toate institu iile responsabile pentru implementare a documentului PLAM i preluarea de c tre ace tia a responsabilit ilor de implementare includerea în programele proprii de dezvoltare a ac iunilor care vor trebui implementate constientizarea publicului cu privire la problemele de mediu prin prezentarea în presa local a problematicii PLAM i crearea cadrului pentru implicarea publicului în luarea deciziilor Monitorizarea i evaluarea rezultatelor implementarii PLAM pentru jude ul Tulcea s -a desfa urat pe întreaga perioad de implementare a ac iunilor .4. 149/04. PLAM pentru jude ul Tulcea a fost aprobat de c tre Consiliul Jude ean Tulcea prin Hot rârea nr. Conformarea cu standardele europene este. împreun cu evalu rile pentru fiecare problem individual .10. problema cheie în ceea ce priveste protectia mediului. Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea ofer un ansamblu de elemente fundamentale de referin pentru orientarea politicii de medi u a jude ului. 195/2005 privind protectia mediului. 1.107 / 14. Revizuire PLAM Tulcea a inclus 279 de masuri de îmbun t ire a calitatii mediului în jude ul Tulcea. în conditiile actuale. 265/2006.Protectia mediului înconjurator. prin care România a acceptat acquis-ul comunitar. aprobata prin Legea nr. i 40 au fost preconizate a se realiza in perioada 2009-2019. De asemenea. în conformitate cu planul de implementare stabilit prin documentul PLAM. stabileste principalele directii de actiune în domeniul protectiei mediului. Istoricul PLAM pentru jude ul T ulcea În cursul lunii martie 2005. Dintre acestea 232 au avut ca termen de realizare perioada 2005-2008. 1.

Director executiv . angajamentul celor implica i de a face toate eforturile pentru elaborare i implementare. De asemenea. Procesul de elaborare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu al jude ului a cuprins mai multe etape : În tiin area institu iilor. Solicitare institu ionaliz rii PLAM .Ordinul Prefectului nr. care din motive specifice ( lipsa suportului financiar. agen ilor economici i a organiza iilor neguvernamentale despre inten ia de realizare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu în jude ul Tulcea interesa i a reprezentantului în Comitetul de Coordonare i in Grupul de lucru . în legisla ia pentru protec ia mediului. în situa ia economico-social .11. cu implicarea autorit ii în luarea deciziilor.2008 privind Constituirea Comitetului de Coordonare a Planului Local de Ac iune pentru Mediu i a Grupului de Lucru Institu ionalizarea PLAM este deosebit de important pentru desf urarea întregului proces.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA In cadrul sedintelor Grupului de lucru pentru revizuirea PLAM Tulcea au fost luate deciziile pentru amanarea a 3 8 de actiuni. iar pe de alt parte. pentru revizuirea PLAM au fost luate în considerare modific rile ap rute în starea mediului. în tehnologiile de produc ie i de protec ie a mediului. este reprezentat modul de rezolvare pe probleme i pe perioade de realizare: Nr. De asemenea au fost anulate 9 actiuni. In tabelul urmator. oficializarea unui proces în beneficiul comunit ii. ac iuni PM 01: PM 02 PM 03 PM 04 PM 05 PM 06 PM 07 PM 08 PM 09 PM 10 PM 11 PM 12 PM 13 Total 49 26 39 27 28 13 15 9 15 13 24 11 10 279 Realizate 29 18 32 13 12 8 9 9 15 9 14 11 5 184 amanate 7 3 1 2 3 5 5 0 0 4 9 0 0 39 Nu sunt de actualitate 1 1 1 permanente Termen>2008 3 1 2 1 9 3 3 11 13 1 1 5 9 7 40 Revizuirea PLAM a fost efectuata pe baza rezultatelor procesului de evaluare a obiectivelor i a ac iunilor in raport cu prevederile PLAM . marcând pe de o parte.Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Comitet de Coordonare ETAPE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A PLAM 7 . schimbarile legislative) nu au putut fi finalizate. Coordonator PLAM  Niculai Gheorghe . 520/13.

Primaria Greci 23. Autorizare -Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 7. Nicolae Topoleanu . D-ra Corina Trofim.ARBDD Tulcea Daniela Perijoc ± Autoritatea de S n tate Public Tulcea Liliana Teodorof .C t lin Iord chescu ±Director tehnic . Dl. DL. Dl.1.Comisariatul Jude ean Tulcea 8.Director Prevenire i Protec ie -SC FERAL SRL 25. tefan Dobre.Institu ia Prefectului Jude ului Tulcea Mihaela Giorgiana Pintilie .Director AJVPS Tulcea 17. Viorel Drajgu .Institutul Na ional de Cercetare -Dezvoltare Delta Dunarii Teodora Costea . Marin Sultan . Dl.ef Serviciu Reglementare.Directia Silvica Tulcea 13. Dl. D-na Cornelia Benea .Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Daniela Petroschi . Daniela Petroschi .Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea Mioara Bolovan . Dl.Agentia pentru Dezvoltare Regional Sud .viceprimar -Primaria Cerna 24.SC ALUM SA 27. Firsa Ivan.Prim ria Tulcea Cornelia Benea.Director Tehnologic .comisar-Garda Na ional de Mediu. D-na Elisabeta Litrin .Viceprimar.Directia Jude ean de Statistica Tulcea 16.Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea Margareta Motoc. Ing. Ing. Dorin Tutui . C t lin Moraru -inspector Birou Urbanism . Dl. Dl. Dl.Primaria Tulcea 5.viceprimar.Primaria Turcoaia 22. Dl.ef Birou Gestiunea Resurselor de Ap Sistemul de Gospod rire a Apelor Tulcea 12. Primaria Sulina 21.Organiza ia Na ional Cerceta ii României . D-ra Lidia Neagu -Inspector Urbanism.Director Resurse Umane-SC AKER SA 26. Ing.Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea 6.Director executiv adjunct .Consilier Compartiment Mediu .ef Serviciu Poli ie de Ordine Public -Inspectoratul de Politie al Jude ului Tulcea 15.Director ±Direc ia Dezvoltare Economic .Institutul National de Cercetare si Dezvoltare ÄDelta Dun rii´ Tulcea 10.Consiliul Jude ean Tulcea Maria Zaharia .Primaria Macin 18.Consiliul Jude ean Tulcea Dan Chiriac. Monitorizare Servicii Publice Desconcentrate-Institu ia Prefectului Judetului Tulcea 2. Nicolae Mocanu. Stelian B lan . Ion Bodorin .Primaria Babadag 19.viceprimar. Dr gu a Tincu a.Direc ia Silvic Tulcea Lucica Dobre ± Direc ia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Tulcea Dr gu a Tincu a ± Garda Na ional de Mediu ± Comisariatul Jude ean Tulcea PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 8 . Drago Palaghioi .SC AQUASERV SA Tulcea 11.Institu ia Prefectului Judetului Tulcea 3.consilier.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Tulcea 14. D-na Maria Zaharia .ESt Marian imonescu. D-na Elena Cojoac -Expert Superior. D-ra Maria Giorgiana Ghige -Autoritatea de Sanatate Publica Tulcea 9. Elena Gafar.compartimentul Afaceri Europene .Director executiv .Direc ia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului Consiliul Judetean Tulcea 4. Dl. Dl Niculai Gheorghe . D-na Carmen Mitan. Sorin Gheorghe Iliev . Dl.ef laborator Chmie . Dl.Primaria Isaccea 20. D-naTheodora Costea .Centrul Local Tulcea Ä Pandion Haliaetus´               Grup de Lucru: Mirela Ghenu . D-na Liliana Teodorof .

comune i sexe la 1 ianuarie 2008 Sursa: Breviarul statisti al judetului Tul ea. i t i l ti t t .PLA LOCAL DE AC E PE Jude ul TULCEA CAPI II S AREA I I IALà A E 2.1 Caracteristici georgrafice. Caracteristici fizice i geografice A ezarea geografic j l i t l l j t t i i i ii t i i il il ii i i i l . ii t t t i ti t t i i .iunie 2008 Jude / ediu/l alitate Jude ul Tulcea Mediu Urban Munici iul Tulcea Oras Babadag Ora isaccea Total 249779 122949 91841 10193 5345 Masculin 124005 59908 44495 5100 2702 Feminin 125774 63041 47346 5093 2643 1 2 3 £ ¤   £ ¢¡   R MEDIU LUI ULCEA ti t l t . l tit it i i . ora e. I j t i t i t j t l B il i l ti. l i i it . .l t i l i t t l .00 afi e Date em f j l i S P l ti j t l i l ti i. t it t ti i i. j t l t S Jude TULCEA i mi i Suprafa a ha 849900 2 i Structura administrativ municipii 1 ora e 4 comune 46 sate 133 km 8499. %i t . l i t t l it i.P l l t l l i t t l . i t l §¦ ¨ ¥ 9 . geologice. i i Popula ia stabil dup domiciliu pe municipii. t t t l . demografice Cadrul natural. i i i l ' l l S li .

4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 Oras Macin Oras Sulina Mediu Rur l Baia Beidaud Bestepe C Rosetti Carcaliu Casimcea Ceamurlia de Jos Ceatalchioi Cerna Chilia Veche Ciucurova Crisan D eni Dorobantu Frecatei Greci Grindu Hamcearca Horia IC Bratianu Izvoarele Jijila Jurilovca Luncavita Mahmudia Maliuc Mihai Bravu M.4 locuitori/kmp. de circa 3 ori mai mic decât media pe ar de 91 locuitori/kmp. acest lucru datorându -se în special suprafe ei mari acoperit de ape .033 % 29. de 30. Jude ul Tulcea ( ha ) 849880 Zona urban ( ha ) 76770 Intravilan 3269. Kog lniceanu Murighiol Nalbant Niculitel Nufaru Ostrov Pardina Peceneaga Sarichioi Sfantu Gheorghe Slava Cercheza Smârdan Somova Stejaru Topolog Turcoaia Vacareni Valea Nucarilor Valea Teilor PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 11043 5304 4527 2307 126830 64097 4783 2430 1618 839 1988 986 965 494 3188 1499 3058 1535 2464 1241 777 460 4062 2061 2487 1276 2190 1103 1312 671 2252 1142 1584 802 3642 1776 5485 2646 1549 798 1521 757 1498 754 1220 614 2133 1089 5785 2909 4948 2434 4573 2337 2809 1439 989 516 2522 1307 3254 1636 3515 1822 2852 1433 4518 2272 2463 1255 2049 1102 616 358 1929 977 7144 3613 865 459 2545 1261 1105 541 4570 2297 1945 1022 4884 2500 3548 1734 2363 1198 3743 1908 1521 794 5739 2220 62733 2353 779 1002 471 1689 1523 1223 317 2001 1211 1087 641 1110 782 1866 2839 751 764 744 606 1044 2876 2514 2236 1369 473 1215 1618 1693 1419 2246 1208 947 258 952 3531 406 1284 564 2273 923 2384 1814 1165 1835 727 Jude ul Tulcea are cea mai mic densitate.4 locuitori / ha Relieful 10 ©  .74 % zona urban din Densitatea suprafata jude ului popula iei în zona urban 9.

Masivul Dobrogei de Nord este alc tuit din mai multe subdiviziuni: y Mun ii M cinului.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA O caracteristic important a jude ului o reprezint prezen a unei variet i mari de forme de relief ce îi confer o distinc ie aparte între celelalte jude e ale rii: cele mai vechi forma iuni geologice ale Europei (mun i. y Dealurile Tulcei. La gura bra ului Sf. spre contactul cu Podi ul Dobrogei de Sud. Lunca Dun rii în amonte de Tulcea pân la Cotul Pisicii. a c rei form se schimb mereu sub ac iunea apelor m rii. aici se g sesc isturi verzi . forma iuni de vârst precambrian din lan ul Mun ilor Hercinici. cu aspecte montane. y Depresiunea Nalbant. complexul lagunar Razim ± Sinoe i apele litorale ale M rii Negre. podisuri si dealuri. m rginite pe alocuri de grinduri longitudinale rezultate prin depunerea de sedimente transportate de Dun re  del fl vi -m i im . Grindurile Letea i Caraorman au un relief surprinz tor de variat.este caracterizat prin grindurile maritime. Gheorghe se afl Insula Sacalin. în por iunea lor vestic . Caraorman. întrerupte de depresiuni). Aceasta cuprinde delta propriu -zis . Sf. alc tuit din roci dure (granit). cu altitudini ce dep esc 400m (vf. Greci-467m). Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii este situat la interfa a dintre gurile Dun rii i Marea Neagr . tipoc. altitudinea putând ajunge la 400m. y Podi ul Casimcei. unde dune prelungi alterneaz cu fâ ii de vegeta ie lemnoas ± a a numitele ha macuri ± sau p duri cu vegeta ie luxuriant  Lunca Dun rii  com lexul lagunar Razim-Sinoe Clima      !    11 . Gheorghe i Chilia). y Podi ul Babadag. Letea. al turi de cele mai noi forma iuni geomorfologice (Delta Dun rii si Complexul Razim ± Sinoie) La est de Lunca Dun rii se g se te Podi u l Dobrogei. respectiv depozitele de aluviuni i nisip l sate de apa dulce a fluviului la contactul cu marea. La v rsarea Dun rii în Marea Neagr s-a format Delta Dun rii. Crasnicol. ocup partea central a Masivului Dobrogei de Nord. În rezerva ia Biosferei Delta Dun rii se disting patru diviziuni geomorfologice:  del fl vi l . cu altitudini m ai reduse (în jurul a 100 -200m). Cele mai importante grinduri sunt: Chilia. un masiv hercinic. pân la izobata de 20 m. suprafa a acesteia fiind de aproximativ 580000 ha.este compus din re eaua de canale dintre cele trei bra e (Sulina. împ r it în dou mari diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord i Podi ul Dobrogei de Sud.

reci. iar în semestrul rece.Ciucurova. La sud de localitatea Rev rsarea s-au deschis noi fronturi de carier . pl cile de gresie. pietri urile i nisipurile.8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei si în procesul tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Gala i. nisi purile cuar oase.2. coboar pân la ± 1. pentru exploatarea diabazului Pentru nevoile locale mai sunt exploatate multe alte categorii de roci din perimetrele consiliilor locale de pe teritoriul jude ului : Nalbant .8 C. în semestrul cald. cu durata medie anual 30 zile. Iernile se caracterizeaz prin temperaturi nu prea coborâte dar marcate de vânturi puternice. Din zona Colinele Niculi el se exploateaz roci bazice. Calcarele sunt exploatate ca roci de construc ii în carierele Zebil. minereuri de metale grele în nisipurile grindurilor litorale.1. etc. Ca roci ornamentale se exploateaz calcare grezoase de la Ba chioi.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Teritoriul jude ului Tulcea apar ine sectorului cu clim continental . Alte resurse neregenerabile sunt: c rbunele. rezerva ie a 12 "" . Cerna . utilizate în lucr ri de construc ie de drumuri i c i ferate . urc pân la 23. turb .Turcoaia .granitele din zona M cin .Sunt exploatate porfirele din dealul Consul. Zona maritim a jude ului este caracterizat prin veri a c ror c ldur este atenuat de briza m rii. prin predominarea curentilor lenti de aer temperat -oceanic din V.1 C.2 C. Cârjelari i Codru Babadag. Cantit ile medii anuale sunt mai mici de 400 mm în regiunea Deltei Dun rii i a complexului lacustru Razelm.Trei Fântâni. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Gala i. Nisipurile din grindurile f luvio-marine au constituit obiect de exploatare. Precipita iile atmosferice înregistreaz va lori mai reduse decât în celelalte jude e ale rii. mediile lunii celei mai calde.2 la Sulina i de aproximativ 100 în partea continental a jude ului. Resursele subsolului : rocile de constructii i alte substante minerale utile exploatate timp îndelungat sunt departe de a fi epuizate constituind perspective de exploatare interesante. Circula ia general a atmosferei se caracterizeaz . Cârjelari i Camena . 2 2 RESURSELE NATURALE ALE JUDE UlUI TULCEA 2. Resurse naturale de materii prime neregenerabile Resursele naturale de materii prime neregenerabile sunt surse generatoare de energie. calcarul. mediile lunii celei mai reci. ai c ror reprezentan i tipici sunt în principal hidrocarburile. prin masele de aer din NE cu caracteristici arctic-continental i prin advec ia din SV a aerului mediteranean. iulie. sarea. Stratul de z pad are caracter episodic i grosimi neînsemnate. cald i umed. Dup declararea Deltei Dun rii. din direc ia m rii. Regimul climatic se caracterizeaz în partea continental prin veri fierbin i cu precipita ii slabe i ierni nu prea reci dar în care uneori apar viscole puternice dar i cu frecvente intervale de înc lzire care întrerup continuitatea în timp a stratului de z pad . Malcoci Sud. Temperatura aerului este slab diferen iat pe teritoriul jude ului: mediile anuale sunt în jur de 11.Baia. chihlimbarul. alc tuite. cele din grindul Caraorman (nisip cuar os ± 90. În perimetrul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii au fost identificate diferite resurse naturale neregenerabile: nisip cuar ifer pentru siderurgie. calcare d olomitice de la Mahmudia. Resursele naturale au fost i sunt înc exploatate cu tehnologii care au impact semnificativ asupra unor zone ale jude ului i afecteaz imaginea peis agistic . Bididia . ianuarie. îndeosebi din combustibilii fosili. argila. Num rul mediu al zilelor de înghe este de 84. Rocile de construc ii reprezentate de roci vulcanice de na tur porfiric i granite sunt prelucrate în vederea obtinerii de cribluri i nisip . diatomita.

dar limitate.33 0. Nr. Constanta) BH Litoral -lac Ceamurlia raul Slava lacul Ceamurlia în lac Razelm Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei) bratul Chilia 120 km. Casimcei Pod. Toate apele curg toare din jude sunt grefate de viiturile pluviale În jude ul Tulcea apele sunt grupate în dou bazine hidrografice . bratul Sulina (fluvio maritim) 63 km bratul Sf Gheorghe 69.Casimcei dealurile Tulcei BH Litoral ( Lacul Razelm) BH Litoral ( Lacul Razelm) BH Litoral ( Lacul Razelm) În BH Litoral lac Hazarlac(jud. Resursa de ap Este cea mai important dintre resurse. Casimcei Pod. 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire Telita Taita Tabana Topolog Hamangia Ciucurova Slava Valea Tulcei Izvor Lungime 48 km 57 km 9 km L=26 50) 33 24 km 38 14 km km (din Debit mediu Mc/s 0.Dun re i Litoral. Casimcei Pod.7 km fara bucla Murighiol Principalele lacuri din jude ul Tulcea sunt lagunele maritime Denumire Razim Sinoe Zmeica Siutghiol Suprafa 41500 17150 5460 1900 ( ha ) iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt Denumire Dranov Lacul Ro u Gorgova Merhei Suprafa 2170 1445 1377 1057 ( ha ) 13 . insuficient explorate si exploatate si cele de suprafa dominate în mare m sur de prezen a fluviului Dun rea care m rgineste jude ul Tulcea pe latura vestic si nordic . Dintre acestea. în prezent. nu se integreaz în peisajul deltei. care ocup 71% respectiv 29% din suprafa a jude ului. au fost stopate lucr rile de realizare a exploat rii si au fost abandonate instala iile si construc iile neterminate care. Acivitatea de extragere si prelucrare industrial a metalelor grele din nisipurile grindului Chituc. fauna si flora . Nisipurile din cordoanele litorale au fost exploatate pentru extragerea unor metale grele.2 Resurse naturale regenerabile Sunt diversificate. Resursele de ap poten iale si tehnic utilizabile de pe teritoriul jude ului Tulcea sunt reprezentate de cele subterane.01 anual Bazin hidrografic M-tii Macinului M-tii Macinului Pod.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA biosferei.2. 2.5 0. tributare Dun rii. energia eoliana .Babadagului Pod. cele mai importante sunt : resursele de apa.01 0.01 0. Celelalte ape curg toare din jude sunt de importan mic .06 0. padurile.33 0. solul . a fost oprit în anii ¶90 datorit incompatibilit ii acestor activit i cu statutul de rezerva ie. având o lungime de circa 276 km. pu ine ca num r si cu debit redus sau tributare M rii Negre cu lungimi si debite mai mari.02 0.

În Delta Dun rii.0 si 3. orz. stepelor cu climat continental uscat. Pentru agricultur (exceptând p sunatul extens iv) este imposibil a fi folosite f r un drenaj artificial si sp larea s rurilor. doar o mic parte este folosit la fermele piscicole.0 si 0. care au limita superioar a orizontului salic în primii 20cm de la suprafa a solului. Pe grindurile fluviale acestea se g sesc sub p duri de Salix alba. Aproximativ 35. Cu toate c solurile b lane sunt bu ne din punct de vedere fizic. din cauza climei uscate f r iriga ii. sunt cultivate cu porumb. decisivi în pedogeneza i de roca mam . Dac nu sunt drenate si cultivate. sunt caracteristice. care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. cu stuf risuri. p purisuri si rogozuri. În condi iile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gam larg de tipuri de culturi pentru teren uscat. secar . Limnosolurile . solurile din zona au un pH în general neutru cuprins intre 6. Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul diferitelor activit i umane. Sunt folosite în special pentru p suni si planta ii de plop. în partea de sud a zonei Chilia. Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în pri ncipal Luncii Dun rii si grindurilor din partea fluvial (vestic ) a deltei. În stare natural . Grosimea acestor soluri variaz între 2. reprezint principalul component al învelisului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0. Sunt în principal reprezentate de gr mezi de p mânt sau alte materiale rezultate din s parea de canale. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale. dar câteva dintre ele sau format si pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). pentru deschiderea unor c i navigab ile (ex. Salix fragilis si pajisti cu Agrostis stolonifera si Carex sp. 14 . vegeta ia acvatic .7. Principalele tipuri de soluri din jude ul Tulcea sunt: Cernoziomurile. dar. Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate i alterate a diferitelor forma iuni cristaline. Psamosolurile si nisipurile. sunt asociate cu grindurile si dunele de nisip din delta maritim si din Complexul lagunar Razim-Sinoie. pentru desecare în incintele agricole. cartofi. care const din pajisti halofile de calitate foarte sc zut pentru vite. iar din punct de vedere al acidita ii . Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoas si de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte sc zut. ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza con inutului relativ redus de materie organic . Gleisolurile. prin defini ie. Numai pe por iuni de teren foarte mici. gleisolurile sunt acoperite. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la p sunat. roci magmatice i roci sedimentare .Furtuna Mati a PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 977 652 Resursa de sol Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil i factori de fertilitate fiind în dependen de factorii meteo -climatici. Solonceacurile suport un covor vegetal s rac. Soluri b lane . Dar principala cauz a ob inerii de recolte sc zute este lipsa umidit ii din sol Histosolurile constituie principala component nivelului pedologic al RBDD . N si P. Prin natura lor. aceste soluri sunt pu in r spândite. predominant. Aces te sedimente sunt în marea lor majoritate alc tuite din suspensii minerale aduse de apele Dun rii si cele provenite în urma proceselor chimice si biologice care au loc la nivelul masei de ap si sedimentelor.5 .5 m . Suprafe e mari sunt utilizate pentru agricultur în incinte amenajate. unde se sfârseste câmpia de loess a Chiliei. produc iile sunt mici si foarte mici. includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. se g sesc în majoritatea terenurilor din Podisul Nord Dobrogean. Solonceacurile includ toate tipurile de sol. în cur ile caselor si pe lâng sate.5mrMN. acestea au o biodiversitate sc zut .000 ha de zone cu soluri aluviale din Delta Dun rii sunt îndiguite si cultivate. histosolurile sunt suport de baz pentru ecosistemele umede: stuf risuri. sunt singurele soluri zonale din Delta Dun rii. submers .

2 103 103 103. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale.7 12.3 10.2 92 90. cel mai complex i cuprinz tor dintre toate ecosistemele.7 Forma de relief principal Dealuri. vânat.8 91.3 103. administrate de Direc ia Silvic Tulcea. Suprafe e mici . Lor li se datoreaz în cel mai înalt grad stabilitatea i calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul. uneori amestecate cu materii organice. energie.1 91.1 1 1 1 1 1. ciuperci comestibile. SUPRAFA A FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI SI SPECII DE PADURI 2001 2002 2003 2004 2005 2006 UM: Mii hectare Total 102.sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor.2 91 89. pe formele de relief este prezentat în tabelul urm tor % din suprafa a împ durit a jude ului 78 22 100 % din suprafa a jude ului 8.9 91.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Caraorman si Mila 23) si canalelor pentru îmbun t irea circula iei apei în p r ile mai izolate ale deltei.1 1.8 90. social i ecologic .2 102. crt Locul de recoltare Anul R in oase Fag Stejar Alte specii Alte specii Total 15 . P durile P durea este un ecosistem terestru tridimensional.4 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Tulcea. cu legi proprii de dezvoltare.coline Lunca si Delta Dunarii Total Suprafa a (ha) 71055 20018 91073 Func ia economic principal a p durilor este aceea de a furniza masa lemnoas pentru industrializare (construc ii.P durile au importan economic . celuloz ) i lemn pentru înc lzirea locuin elor.8 104.3 9. Printre alte func ii economice ale p durilor men ion m valorificarea superioar a produselor accesorii ale p durii: plante medicinale. informa ie i cele mai mari procese biologice .8 Alte terenuri 9.0 Foioase 91.circa 500 ha .2 Suprafa a padurilor 92.5 12. apa i solul).8 Rasinoase 1. r chit .8 91.3 11.9 92. Func ia economic a fondului forestier al jude ului Tulcea Suprafe e (ha) asigurare geno-fond 44790 exclusiv de protec ie 44790 de produc ie protec ie i exclusiv produc ie de 46283 Masa lemnoas pus în circuitul economic Masa lemnoas pus în circuitul economic în jude ul Tulcea ( UM= mii mc) Nr. pepeni si alte culturi de subzisten . Suprafe e mai mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca p sune.1 90.7 11 12. mobilier.9 90. în care se desf oar cele mai intense schimburi de substan .4 2. fructe de p dure. editia 2008 specii de paduri 2000 Distribu ia p durilor dup principalele forme de relief Distribu ia p durilor din jude ul Tulcea.

Achillea millefolium (Coada oricelului).PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA tari P duri proprietate public statului a 2006 2007 0. în scopul comerciali zarii pe pia a intern i la export. Dintre speciile de flor ( flora spontan medicinal i aromatic ) pentru care s -a eliberat autoriza ie de mediu în vederea valorific rii economice în anul 200 7 pot fi amintite: Rosa canina (m ce e).2 358. Aceste reglement ri au fost îmbun t ite în anul 2001 prin apari ia Ordinului 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activit ilor de recoltare.9 217. Specii din flora i fauna s lbatic valorificate economic. Num rul speciilor de animale valorificate economic în jude ul Tulcea este de 36. Tilia tomentosa (Tei argintiu) flori.3 moi 160.4 16. Robinia pseudacacia (Salcâm) ±iarba.349/2003 privind suspendarea introducerii în Comunitatea European a anumitor specii de faun i flor s lbat ic . fructe i frunze. Cornus mas (coarne) i Phragmites communis (Stuf). Aceast stare a fost realizat . presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil. realizarea de perdele forestiere de protec ie în zona terenurilor agricole. Prunus spinosa (Porumbar) ±fructe.5 469. Viscum album (Vâsc). Tilia platyphilos (Tei cu frunza mare). începand din anul 1997.2 198. fiind foarte solicitate.4 34. precum i a importului acestora . care transpune legisla ia specific existent la nivelul Uniunii Europene i pe plan international. Plantago sp (patlagin )-frunze. între inerea i exploatarea ra ional a p durilor. capturare i/sau de achizi ie i comercializare pe pia a intern sau la export a plantelor i animalelor din flora i fauna s lbatic . Hippophae rhamnoides(C tin ) ± fructe. inclusiv ca resurse genetice O mare varietate de specii de flora i faun din România prezint o importan economic i social deosebit .2 0. a fost reglementat regimul de desf urare a activitatilor de recoltare/capturare i achizitie a plantelor i animalelor din flora i fauna salbatic i a altor bunuri ale patrimoniului natural.1497/2003 referitor la protec ia speciilor de faun i flor s lbatice prin reglementarea comer ului cu acestea i Regulamentul (CE) nr. având multiple utiliz ri în diverse sectoare. Equisetum arvense (Coada calului)-iarba. prin buna gospod rire a fondurilor de vân toare. în special pe pia a extern . neexistând fluctua ii mari de efective la nici una din speciile principale de vânat.2 40. Urtica dioica (urzic )-frunza. Hypericum perforatum (Sun toare) ±iarba. constituie obiective permanente ale Strategiei protec iei mediului. inapte folosin elor agricole. Taraxacum officinale ( p p die)-r d cin . TOTAL 2006+2007 Cre terea suprafe ei p durilor pe seama terenurilor degradate.8 1.1 0.2 35. Efectivele de vânat evaluate în ultimii ani sunt relativ constante. în principal. Sambucus nigra (Soc).3 251. Tilia cordata (Tei pucios) ± flori i frunze. Pentru evitarea supraexploat rii. Crataegus monogyna (p ducel) flori.8 17.7 75. Gestionarii fondurilor de vân toare au aplicat m suri preventive (campanie de vaccinare antirabic în prim var i toamn ) sau masuri drastice în situa ii de criz ( sistarea sezonului de vân toarea in 2005 din cauza gripei 16 . Astfel se pun în aplicare prevederile Regulamentul CE nr. În ultimii ani.

În anul 2007. dulcicole. parc eolian cu sapte turbine eoliena zona comunei Valea Nucarilor.respectiv amplasarea a cinci centrale eoliene in zona comunei Baia. Dintre specii autorizate pe sezon de vân toare enumer m: Capreolus capreolus (caprior). Energia eoliana ± judetul Tulcea are un potential energetic net s uperior altor jude e ale rii. în zonele piscicole din Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii. Streptopelia decaocto (gugu tiuc).( Starea Mediului in RBDD 2007). Din num rul total al speciilor de pe ti inventariate în RBDD circa 30 de specii de pe ti. Folosita foarte pu in în trecut . Canis aureus (sacal). AVPS Bendis (1) AVPS Mistre ul (1). stiuc . (gasca mare). al u. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii. Anser sp. AVPS Jderul (1). Streptopelia turtur (turturica). pl tic . AVPS Dacia (2).PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA aviare) dar i m suri obi nuite ca: selec ia artificial la speciile de vânat purt toare de trofee cinegetice. reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide). paza fondurilor de vân toare i lupta împotriva braconajului. reducerea efectivelor de rapitoare pân la un nivel acceptabil pentru men inerea echilibrului ecologic. Fulica atra (lisita). a fost alocat o captur total a resurselor comerciale pesc re ti de 3. Turdus pilaris (sturz).(Graur). apar inând unui num r de 43 de familii.. Pe tii migratori au fost reprezenta i de scrumbie.395 tone i a acoperit 10 bazine acvatice. Alte vie uitoare acvatice au fost reprezentate de 632 kg raci captura i din bazinele acvatice ontea -Furtuna i Mati a-Merhei. Captura total realizat în anul 2007 a fost de 3. AVPS Câmpulung Muscel (1) i AVPS Bradul (1). pen tru activitatea de pescuit comercial desf urat pe domeniul public de interes na ional din Rezerva ia Biosferei "Delta Dun rii". Anser albifrons ( Gârli a mare). cu 20 ± 30 turbine eoliene de mare capacita te in zonele Agighiol. eurihaline i marine fac obiectul pescuitului comercial. urmate de speciile de r pitori -somn. Ondatra zibethica (bizam). Scolopax rusticola (sitar de padure). Columba palumbus (porumbei s lbatici). Nyctereutes procyonoides (caine enot). Lepus europaeus (iepure). Cotele de recolt autorizate pentru sezonul de vân toare 200 7-2008 au fost stabilite în baza evalu rii efectivelor din 200 6 i 2007 la nivelul fiecarui fond de vân toare legiferate prin Ordinul MAPDR nr.364/2007. AVPS Egreta (1). babu c . doua centrale in zona orasului Macin si patru turbine in zona comunei Topolog. Phasianus colchicus (fazan). asigurarea hranei suplimentare în perioada de iarn . AVPS Diana (3). i Gallinago gallinago (becatina comuna). majoritatea fiind specii de ap dulce dar i specii eurihaline sau migratoare. Podisul Dobrogei reprezinta una din cele cinci zone cu potential energetic eolian identificate la nivelul tarii.Sus scrofa (mistre ).640 tone . Capturile pe tilor dulcicoli au fost dominate de caras. Casimcea. Potentialul energetic eolian a inceput a fi valorificat prin derularea unor investitii de construire de parcuri eoliene in diferite zone ale judetului. Sunt in derulare alte investitii pentru construirea de parcuri eoliene mari. Direc ia Silvic Tulcea (11). Sturnus sp. Coturnix coturnix (prepeli a). Perdix perdix (potârniche). in prezent atrage atentia unor investitori cu potential economic mare. Stejaru. 17 . Vantur ile predominante bat 270 zile pe an cu viteze de peste 7 m/sec. Alauda arvensis (Ciocârlia de câmp). Vulpes vulpes (vulpe). AVPS Delta Club (2). AVPS Diana de Callatis (1). La nivelul jude ului Tulcea exist 54 de fonduri de vân toare care sunt gestionate de AJVPS Tulcea( 29). Cerna. Anas platyrhynchos (Ra a mare). Resursa piscicol care sus ine activitatea de pescuit i piscicultur este asigurat de un num r mai redus de specii de pe ti.

depozitare i 362 1 325 12 388 comunica ii 24 Tranzac ii imobiliare. este afectat acum de schimb rile structurale necesare dup aderarea României la Uniunea European . Se remarca scaderea numarului de an gajati in domeniul industriei si o reorientare a acestora spre servicii 18 . industrie i construc ii ( 8. privatizarea.46%).37%) . implicate în activitatea de produc ie sau în servicii. care utilizeaz eficient resursele regenerabile si for a de munc locale. dup un prim soc al tranzi iei de la sistemul centralizat la economia de pia . tendin a general fiind sc derea num rului de salaria i.71% din total. tind s fie înlocuite de IMM-uri flexibile. dup num rul de Total Total num r salaria i num r unit i Activit i (sec iuni CAEN Rev. Ramurile industriale reprezentate de unit i-mamut. poluante si cu productivitate sc zut . sociale i personale 4 1927 156 12 0 246 348 385 5 129 302 21 26 18 3 1 54 3 13 4 0 0 5 0 1 0 0 0 2 Sursa: Directia de Statistica Tulcea La nivelul judetului. energofage. cea mai mare pondere este ocupat în servicii (10. în special în domeniul prelucr rii produselor agricole si piscicole. mecanismele economiei de pia au determinat modificari ale structurii resurselor umane din regiune. a punerii în valoare a poten ialului turistic. închirieri i activit i de servicii prestate 367 352 1 407 în principal 14 întreprinderilor 8 Înv mânt 7 8 1 123 S n tate i asisten sociala 122 130 1 Alte activit i de servicii 99 94 1 363 colective. servicii bancare si transporturi.84%) i agricultur (1. popula ia ocupat reprezint 20. Fenomene specifice tranzi iei ca: omajul. repararea i 2098 între inerea autovehiculelor i 1934 14 2095 150 motocicletelor i a bunurilor personale i casnice 269 Hoteluri i restaurante 244 4 270 21 Transport.3 ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMIC ACTUAL TULCEA A JUDE ULUI Economia jude ului Tulcea. în anul 2005 Datele jude ului Tulcea în anul 2006 din care: pe clase de m rime. dup num rul de salaria i 0-910-49 3938 5 305 4 186 426 9 92 2 38 50-249 96 1 43 3 11 250 i peste 16 1 10 1 1 din care: pe clase de m rime. 11 1 5 3 10 gaze i ap 2 186 1 Construc ii 147 13 236 25 Comer cu ridicata i cu am nuntul. 50250 i unit i 0-9 10-49 1) 249 peste 3982 16 Total num r unit i jude 3537 91 4476 338 15 1 Industrie extractiv 6 3 16 5 444 12 Industrie prelucr toare 301 40 450 91 Energie electric i termic . în construc ii.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA .

activitatea de obtinere a aluminei calcinate .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Alocarea for ei de munc din judetul Tulcea pe sectoare economice (Buletin statistic lunar.10.1 instala ii de combustie >50 MW(SC Alum SA i SC En ergoterm SA) 2.04.28/06. Activit ile industriale din jude ul Tulcea care se supun prevederilor directivei privind prevenirea i controlul polu rii industriale sunt urmatoarele : 1.cu termen de valab ilitate pân în 23. SC Tabco-Campofrio SA ± 2012. STX RO Off hore Tulcea SA si SC Energoterm SA .9 Surs : Breviarul statistic al judetului Tulcea.instala ii pentru producerea compu i chimici anorganici de baz (SC Alum SA) 6.6 2005 5448 2155 6.2007.2007.2010 .2 2007 3461 1497 3. agricultur (cre terea porcilor). prin procese me talurgice( SC Feral SRL) 4.06.1 instala ii de combustie >50 MW si este amplasat in incinta SC Alum SA . construc ii nave.10. celelalte instala ii beneficiaz de perioada de tranzi ie respectiv: SC ALUM SA -2011 pentru CET . Au fost realizate m surile din planul de ac iune i a fost reactualizat autoriza ia integrat de mediu în data de 23. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi( SC Tabco-Campofrio SA) 6.2006 cu termen de valabilitate 30.2017.10.7 7. 2008 În jude ul Tulcea sub inciden a Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ( IPPC) transpusa prin OUG nr.1 2003 8530 3375 8.6 4. Pân în prezent au fost emise toate autorizatiile integrate.8 2002 9208 3992 9.2007 societatea SC Tremag Sa Tulcea a iesit de sub inciden a Directivei IPPC datorit modific rii capacit ii proiectate prin dezafectarea cuptoarelor 1 si 3.2 8.5 10.6 3. SC Carniprod SRL.0 5. Dupa 30.5 2001 9459 4106 9.2 2004 5181 2151 5. Mai.6 instala ii pentru cre terea porcilo r(SC Pigcom SA si SC Carniprod SRL) 6.7 tratarea suprafe elor (SC AKER SA) Din cei 7 agen i economici. industria alimentar .Obiectul de $ DIRECTIVEI PREVENIREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII ( IPPC) AGENTI ECONOMICI AFLATI SUB INCIDENTA % # 96/6 /CE PRIVIND 19 .iunie 2008) Total judet Agricultura.8 4.2008) 3364 1491 3.  SC ENERGOTERM SA a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr.7 5.12.1 2008(30.2007.9 2006 4340 1622 4.2. SC Pigcom SA ± 2010. 3 agen i i anume :SC Alum SA.Societatea de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 1. vân toare i servicii anexe Silvicultura si Piscicultura Industrie i construc ii Servicii i alte activitati Decembrie 2007 50593 3442 21606 25545 Iunie 2008 51749 3520 22100 26129 Num rul omerilor înregistra i la sf r itul lunii august in perioada 2000 -2008 este prezentat in tabelul urm tor: 2000 Numar someri in judetul Tulcea Din care: femei Rata somajului in judetul Tulcea (%) Rata somajului total tara (%) 11991 5716 11. nu au beneficiat de perioada de tranzitie data de conformare fiind 31. SC Feral SRL ± 2014.10.6 8.152/2005 se afl 7 agen i economici detinatori a 9 instala ii IPPC în urm toarele ramuri industriale: metalurgic feroas si neferoas .5 produc ia de metale neferoase brute din minereuri.

Aceast industrie produce i comercializeaz : feroaliaje (silicomangan.5a :produc ia de metale neferoase brute din minereuri. '  & SC FERAL SRL functioneaza in domeniul Industriei metalurgice feroas roducatoare de feroaliaje si detine autoriza ia integrat de mediu nr. depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vânt de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei poate constitui un fact or de afectare a solului.9/05. situata la 3 km de orasul Tulcea a determinat scoaterea din circuitul economic a 79. minereu de mangan.A.08. 2400 t brich ete din pulberi/zguri.10. minereu de mangan concentrat.23/06. nemetale.000 t aliaje.2013. cu capital majoritar rusesc. care sunt antrenate de vânt si pot produce poluarea solului.C. 240. feromangan). cu precipitarea hidroxidului de aluminiu. transportul menajere.2007. iar prezen a în aceste suspensii a unor metale cu eventuale ac iuni toxice asupra microorganismelor de care depinde fertilitatea solului poate avea ca efect reducerea recoltelor. i distribu ia energiei term ice i a apei calde  SC ALUM SA.Societatea este amplasat în zona industrial a ora ului Platforma Tulcea Vest . ALUM S. Societatea este amplasat în vecin tatea de Vest a ora ului Tulcea . iar afectarea solului poate fi produs prin eventualele exfiltra ii ale apei din hald precum i prin infiltrarea apei de lam în sol în cazul unor accidente (spargeri la suprapresiune. roduc toare de alumin calcinat .2007 cu termen de valabilitate 01.06. strada Taberei nr..2007 cu termen de valabilitate 15.Din produc ia unit ii cca 99% este destinat exportului.152 din 2005 la punctele 1. separarea si descompunerea solu iei de aluminat purificate. care const în principal din dizolvarea con inutului de oxid de aluminiu din bauxit .4 ha. Unitatea a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr. prin procedeul alcalin ± umed.2 instala ii chimice pentru producerea de substante chimice de baz .1 instala ii de combustie > 50 MW si la 4. Obiectivul de ine doua instala ii IPPC incadrate conform OUG nr. sp larea i calcinarea hidratului pentru ob inerea produsului finit ± alumin . 600 mii tone pe an. pentru a se conforma din punctul de vedere al protec iei mediului la cerin ele reglementarilor Uniunii Europene. Halda de lam ro u. under. Materia prim pentru industria aluminiului este bauxita din import. la cca 3. functioneaza in domeniul Industriei metalurgice neferoase. Un poten ial poluator al mediului îl reprezint instala i a de ob inere a aluminei calcinate prin emisii in atmosfer de pulberi. cu le ie de sod fierbinte.10. De asemenea. parte component a fluxului de ob in ere a aluminei calcinate. apei si aerului pe suprafe e mari. faze urmate de separarea.10.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA activitate este de producerea.2007. Activitatea de baz este producerea de alumin calcinat cu o produc ie de circa.2. Principalele utiliz ri ale feroaliajelor elabo rate fiind în industria metalurgic pentru ob inerea o elurilor.2017. oxizi de sulf si oxizi de azot. Materia prim de baz o constituie: minereu de mangan. oxizi metalici ori al i compu i anorganici. zgur manganoas 20 . Au fost reali zate m surile din planul de ac iune i a fost reactualizat autoriza ia integrat de mediu în data de 30. la înghe sau din cauza înfund rii conductelor de transport). cuar it . eliminarea sterilului rezultat din procesarea materiei prime ( lam ro u).cu termen de valabilitate pân în 29. cocs. Produc torul de alumin . folosindu-se ca dezoxidant i / sau material de aliere. S. calcar. a fost nevoit s -si închid por ile pentru cel pu in 2 ani. pulberi i zguri s race în oxid de mangan. Instala ia de producere a aluminei folose te procedeul Bayer. prin procese metalurgice.02.5 km de centru i la aprozimativ 5 km de Dun re. Obiectivul de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 2. prin sec iile de elaborare FERO I i FERO II având capacitate de produc ie medie anual de cca.

14/04.  Un caz de succes în industria grea tulcean este reprezentat de STX RO OFFSHORE TULCEA SA ( fostul S. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi. localitatea Satu Nou . producerea de de euri solide specifice acestor tipuri de activitate.07-31.C.27/19. Au fost realizate m surile din planul de ac iune. cu capital majoritar coreean. Autoriza ia integrat de mediu a fost reactualizata în data de 25. generare de euri ( ambalaje de vopseluri. Activitatea const în construc ia i repara ia navelor fluviale i maritime .A.cu termen de valabilitate pân în 25. cu emisii periodice de poluan i sub form de particule a c ror frecven i intensitate depinde de condi iile meteorologice. strada Prislav nr.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Principalul factor de mediu afectat este aerul prin emisii rezultate din: preg tirea materiei prime (concasare.2007 cu termen de valabilitate 31. SC Feral a functionat doar intre 01. cu capacit i de produc ie mai mari de 2000 de capete .2007 cu sectia FERO I. lam galvanic. produce si comercializeaz produse refractare bazice.09.Societatea de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 6.10.10.2007.05.10/05.  SC PIGCOM SA autoriza ia integrat de mediu nr.06/29.2007 cu termen de valabilitate 31.2007.2009. În anul 2007.2007 cu termen de valabilitate 30. prin evacuare de ape uzate tehnologice cu înc rcare organic mare.02. dozare) prelucrarea final a produselor (concasare.01.01. 21 . STX RO OFFSHORE TULCEA SA a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr.Societatea este amplasata la cca 2 km de zona reziden ial a ora ului si detine doua instala ii IPPC conform OUG 152 din 2005 pun ctul 6.10. sortare) transportul i depozitarea materiei prime i a produse lor.6 instala ii pentru cre terea porcilor. mase si mortare. SC PIGCOM SA)au obtinut autorizatii integrate pentru cre terea intensiv a porcilor. Factorii care favorizeaz migrarea poluan ilor c tre receptori sunt vânturile puternice i precipita iile (cantitate medie cea mai mare în luna iunie).10. 2 unitati ( SC CARNIPROD SA. Societatea func ioneaz în prezent la cca 17 % din capacitatea proiectat .10. cenu zinc. pulberi de grit uzat. Acest tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii de pulberi în atmosfer ( praf sablare.2010.Obiectul de activitate este industrializarea si comercializarea c rnii i a produselor din carne..10. Halda de zgur este o surs antropomorf fix .  SC CARNIPROD SRL a obtinut autoriza ia integrat de mediu nr.  SC TABCO-CAMPOFRIO SA autoriza ia integrat de mediu nr.Societatea este amplasat în zona industrial de est a municipiului Tulcea. Aceste tipuri de activitati pot avea impact asupra mediului prin evacuare de ape uzate tehnologice cu înc rcare organic mare. ulei uzat).2010. Tulcea )± santierul naval.Obiectivul este amplasat în jude ul Tulcea.7 tratarea suprafe elor. Obiectivul este amplasat în municipiul Tulcea pe oseaua Tulcea Murighiol la km 4. zgur i resturi de electrozi din sudur . comuna Mihai Bravu pe DN 22 Tulcea la cca 800 km de nod ul rutier Tulcea. precum si activit i colaterale. Obiectivul de ine o instala ie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 6.Activitatea principal este de cre tere i ingr are a porcilor în vederea comercializ rii.2007 cu termen de valabilitate 30. sortare.si din februarie 2008. execut repara ii la utilaje specifice si prest ri de servicii în domeniul asisten ei de specialitate. emisii de amoniac ( de la centrale frigorifice). Aceste tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii de noxe în atmosfer . AKER BRAATVAAG S. producerea de de euri solide specifice .2017. cu capital norvegian. Alte ramuri industriale : Industria materialelor de constructii reprezentata prin SC TREMAG SA.177. COV solven i).Babadag i Canton Zebil.Activitatea principal este cre terea si industrializarea porcilor cu o capacitate actual de 35 000 capete porcine pe an.

zone care au fost incluse în programul na ional de închidere i ecologizare. Fluctua iile produc iei industriale sunt consecin a fluxurilor de produc ie ale principalilor agen i economici.53 60453 16. factorul de mediu afectat in cea mai mare m sura este aerul din cauza emisiilor de pulberi i gaze de ardere de la sursele dirijate i nedirijate.24 1451 0.69 61 0. prin schimbarea topografiei zonei.71 57 0.65 61 0.487 ha.188 ha.01 10557 2. existen a for ei de munc calificate i tradi ia în domeniul rocilor utile au condus la dezvoltarea accentuat a acestei ramuri.93 60484 16. orz si orzoaic ± 9. rebuturi si de euri refractare magnezitice.9 60721 16.45 2001 Ha % 361723 289159 79. 26 de agenti economici sunt autorizati pentru activitatea de exploatare a rezervelor geologice.72 61 0. alte plante oleaginoase ± 57.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Materiile prime principale sunt: magnezita sinterizat .16 60690 16. fa de anul 1999.01 8203 2.02 8154 2. societa i cu capital privat.57 60504 16.95 61 0.09. Exploatarea Minier Altân Tepe este în curs de închidere i ecologizare ± proiect în derulare. Sectorul minier Iulia urmeaz a fi prins în Programul de închidere i ecologizare.46 2000 Ha % 363217 290233 79. livezi 1451 ha i vii 8154 ha. se practic o agricultur bazat pe cultura cerealelor si plantelor tehnice.01 9754 2.1999.01 9612 2.720/02. aditivi. Din extrac ia i prelucrarea minereurilor neferoase s -au inregistrat polu ri istorice în trei zone ale jude ului. Agricultura La nivelul jude ului Tulcea. Industria extractiv Poten ialul ridicat al rezervelor geologice.01 10233 2. Prin natura acestei activit i.45 2002 Ha % 362602 290748 80. 22 .8 61006 16. cromita. ceea ce impune o crestere a suprafe ei irigate. cromo -magnezitice si silico-aluminoase. Reparti ia terenurilor agricole pe tipuri de folosin e. cunoscut ca una dintre cele mai aride din România.023 ha.45 2006 Ha % 362491 292090 80.45 2007 Ha % 362514 291251 80.4 În jude ul Tulcea.26 1634 0.83 1648 0.69 61 0.69 1631 0.26 1634 0.45 2005 Ha % 362496 292094 80.87 57 0. in perioada 1996 -2007 este redat in urm torul tabel. aprobat prin HG nr.34 61437 16. Ca materii prime sunt utilizate în procesul de produc ie atât de eurile refractare rezultate din produc ia proprie. Evolutia utilizarii solului in agricultura in perioada 1999-2007 Tipul de folosinta Total agricol Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi 1999 Ha % 361681 288737 79.32 1634 0.44 2004 Ha % 362199 291665 80. în mare parte cu capita l str in. prin ocuparea unor suprafe e de teren cu material steril.01 8203 2. floarea soarelui ± 49. Produc ia industrial a jude ului Tulcea a sc zut in 2007 comparativ cu anul anterior.18 60408 16. porumb ± 90. solu ie de sulfat de magneziu. Sectorul Minier Somova a c rui închidere i ecologizare s-a finalizat. argil .87 1631 0.44 2003 Ha % 362810 290839 80. amot . Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului.151 ha.65 1608 0. pe raza jude ului Tulcea.9 1649 0.69 60 0. principalele culturi fiind urm toarele: grâu ± 43. paji ti naturale 61 437 ha. spinel. inducând în acela i timp modific ri asupra biod iversita ii i imaginii peisagistice. Suprafa a agricola a jude ului Tulcea este de 362514 ha din care: suprafa a arabil 291251 ha. suprafa a total agricol si suprafa a arabil au crescut in anul 2007.57 60504 16.01 10388 2. cât si de euri refractare aduse din exterior.707 ha Productivitatea agricol în jude este limitat de regimul pluviometric sc zut al zonei. alumina calcinat .01 8386 2.74 61 0.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În urma aplic rii prevederilor legii fondului funciar. s-a constatat o scadere a num rului de capete de animale. In anul 2007.2 Cre terea animalelor Zootehnia. Pentru o mai bun utilizare a terenurilor si eficientizarea activit ii agricole se impune crearea unor asocia ii de proprietari de p mânt pentru crearea unor sole de dimensiuni optime pentru aplicarea tehnologiilor moderne. care si -au stabilit stânele pe p sunile din amenaj rile agricole tulcene. cel mai mare procent este reprezentat de soiuri nobile. actualmente func ionând în jude ul Tulcea un numar de 11 operatori priva i si 2 de stat in domeniul cre terii bovinelor si un num r de 7 operatori priva i si 2 de stat in cel al cre terii porcinelor.000 capete . în proprietatea unor familii de oieri autohtoni. a rezultat o parcelare excesiv a solelor. Dinamica eptelului în func ie de tipul de ferm i speciile de animale crescute este redat în tabelul de mai jos : Categorii de animale Bovine total Vaci lapte Alte bovine (bubaline) Ovine total Caprine Porcine Pãsãri total Gãini ouãtoare Cabaline Animale blanã 1999 35589 14235 48 314728 33960 104080 1024579 785320 15171 25 2000 35392 14273 46 337638 34253 96401 1229568 810317 16150 28 2001 35182 14310 45 263977 35610 91591 1237892 805785 15572 20 110 Dinamica eptelui în perioada 999 ± 7 în jude ul Tulcea Efective (numãr de capete) 2002 37456 14623 45 293583 45710 108577 1215550 796533 16896 20 2003 36784 14685 44 304011 48560 107763 1166526 720673 18834 20 2004 36666 14714 44 268904 52135 108100 1197486 735226 19593 70 2005 38909 14956 25 325573 58586 118025 1147737 710387 19991 70 2006 35212 14936 25 204425 48041 111989 969740 560320 19249 20 2007 29258 14183 20 312427 45640 91547 703522 460600 17224 250 ) ( 23 . podgoriile Sarica Niculi el si Babadag reprezentând brand -uri de renume printre cunosc tori. Î n acest mod. si in procente mai mici sunt intalnite viile hibride si pepinierele viticole. Complexe de cre tere animale : . majoritatea aromâni. 2. dar si a unora din zona Sibiului. apelor subterane prin evacuare de ape uzate tehnologice cu inc rcare organic mare si producere de cantit i mari de dejec ii organice. 15.complex zootehnic ± porcine SC Carniprod SRL.complex zootehnic ± porcine SC Pigcom SA Satu Nou . Jude ul Tulcea este cunoscut ca un mare produc tor de vinuri. Din cele 8154 ha cultivate cu vi de vie. 25.3. apelor de suprafa . ce presupune practicarea unei agriculturi de subzisten . ca ramur a agriculturii este slab reprezentat în jude .000 capete Activitatea de cre tere animale (porcine) desfa urat poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin poluarea solului. jude ul se plaseaz pe locuri fruntase la num rul de ovine si produc ia de lân . Judeul are un efectiv de circa 312427 ovine. cu exceptia ovinelor.

D.conversie anul II . rotatia culturilor. unde este permis desfa urarea activit ilor de turism organizat sau individual. Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (A. creste rea animalelor.B. Poten ialul turistic considerabil al Deltei. Agricultura durabila semnifica utilizarea stiintifica. În acest context. este promovarea agriculturii durabile bazata pe o productie intensiva de produse competitive avand raporturi armonioase cu med iul inconjurator. precum i de condi iile climatice. generat de valorile naturale i culturale ale zonei. Acest teritoriu a fost d ruit de natur cu un poten ial peisagistic neasemuit. faunistice i ecosistemice. fertilizare.R. y turism pentru grupuri organizate pentru cei care doresc s admire frumuse ea acestei regiuni.42 producatori ecologici din apicultura cu un efectiv de 5075 familii de albine . prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole.conversie anul III .B. armonioasa.R..D.conversie anul I ± 11202 ha . Delta Dun rii i Parcul Na ional Mun ii M cinului. ce au stat la baza definirii obiectivelor de management privind organizarea i controlul activit ii turistice în aceast zon . D. preluate i adaptate condi iilor din R. Din frumosul irag de perle al ariilor protejate de pe raza jude ului. Tulcea are in evidenta: ± 45 producatori ecologici productie vegetala cu o suprafata de 17 219 ha din care: . a tuturor componentelor tehnologice:lucrarile solului.D. fieca re un sanctuar al biodiversit ii. irigare. în sensul desf ur rii acesteia în contextul valorific rii durabile a resurselor naturale i în special a resursei peisagistice. stocarea. Turismul în Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii. y turism orientat spre partea istoric pentru cei care doresc s viziteze siturile arheologice .4 procesatori . Dezvoltarea durabil a turismului i ecoturismului sunt concepte. combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice . se deta eaz ca str lucire i suprafa .18 producatori ecologici productie animaliera cu un efectiv de 9378 capete . reprezentat atât de surprinz toarele forme de relief cât i de bog ia componentelor floristice. Al turi de frumuse ea i diversitatea peisajului. poate fi valorificat printr -o gam larg de forme de 24 .1919 ha . bog ia i varietatea vestigiilor arheologice i a monumentelor istorice dau unicitate jude ului.4098 ha .D.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Agricultura ecologica Una dintre directiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene in contextul promovarii noului model european de agricultura .A. Statutul de Rezervatie a Biosferei Deltei Dun rii a determinat un proces de reorganizare a activit ii de turism.2 comercianti Turismul Jude ul Tulcea este prin excelen o zon turistic .D.) a stabilit 26 de trasee turistice (din care 19 trasee turistice acvatice i 7 trasee turistice pe uscat). Turismul este orientat pe tre i mari direc ii : y turism tiin ific în Delta Dun rii pentru cei care doresc s culeag informa ii în vederea utiliz rii lor în scopuri tiin ifice .pentru realizarea unor productii ridicate si stabile.

preg tesc începerea fiec rui sezon turistic cu actualizarea i îmbun t irea tematicii. y Vârful Sulucu mare (370 m) i Culmea Pricopanului . Este singurul loc din lume unde este întâlnit i protejat asocia ia vegetal Gimnospermino altaice . Galanthus plicatus (ghiocelul cu frunze îndoite). Turismul în Parcul Na ional Mun ii M cinului Peisaje din Parcul National Muntii Macinului Parcul Na ional Mun ii M cinului reprezint singura zon din Europa în care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice. Potentialul turistic natural este reprezentat prin urm toarele obiective: y Vârful u uiatu (467 m). programe speciale pentru tineret. Obiectivele turistice. p durilor submediteraneene i balcanice. s -a constatat o tendin de dezvoltare a structurilor de primire turistice.monume nte ale naturii).rezervatii naturale. opârli a de frunzar . a speciilor de p s ri rare care i-au g sit locuri tainice de cuib rit pe crestele abrupte ale 25 . hoteluri plutitoare. Centrul de Informare Sulina. sunt formate din elemente ale poten ialului turistic natural (peisaj. turism pentru practicarea sporturilor nautice. precum i de elemente ale poten ialului turistic antropic (monumente istorice i de arhitectur . etc. Centrele de informare . Componenta faunistic este la fel de surprinz toare. y Vârful Moroianu (434 m). turism de pescuit. Din zestrea floristic enumer m: Campanula romanica (clopotelul). foto-safari. pensiuni urbane i rurale. La fel de bine reprezentate sunt pop ula iile speciilor de balaur dobrogean Elaphe quatorlineata . y Vârful C pu a (433 m) i zona învecinat . precum i lucr ri pentru refacerea re elei de canale în vederea îmbun t irii circula iei apei. popasuri turistice sau campinguri. cu numeroase specii floristice i faunistice amenin ate cu dispari ia.obiective culturale i de art popular ). Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii a efectuat lucr ri de refacere i îmbun t ire a sistemului de marcare a traseelor turistice. y Vârful Priopcea (410 m). y Punctul fosilifer Dealul Bujoarele rezerva ie natural geologic . În momentul de fa .Celtetum glabratae (specii foarte rare de m cri i sâmbovina). de mare importan tiin ific . atât cantitativ cât i calitativ.500 locuri în hoteluri.Ablepharus kitaibelli. Silene compacta (militeaua). Centrul de Documentare i Educa ie Ecologic Cri an. y P durea Valea Fagilor (rezerva ie natural botanic ) .tiin ific. broasca estoas de uscat . În vederea sprijinirii activit ii de turism.Centrul de Informare i Educa ie Ecologic Tulcea. se dezvolt pe cei mai vechi m un i din România . cura helio-marina.Testudo graeca ibera. turism rural.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA practicare a turismului: sejur pentru odihn . c su e. Alyssum saxatile (ciucusoara de stânca). dar i prin actualizarea i dezvoltarea b azei de date cuprinzând toate informa iile de interes turistic i local. Moehringia grisebachii (merinana). predominând varietatea speciilor de fluturi. turism specializat . împreun cu numeroase specii amenin ate cu dispari ia. itinerant.mun ii hercinici i unii dintre primii forma i pe continent. În ultimii ani. În Parcul Na ional Mun ii M cinului pot fi admirate componente peisagistice unice. y Lacul S rat . oferta de cazare în Rezerva ie este de 4.u or accesibile de pe traseele marcate sau de pe drumuri.

este reprezentat prin urm toarele obiective: y Castrul roman Arrubium.Garvan. rezerva ia Valea Fagilor. fapt ce favorizeaza turismul de tranzit. sunt localizate în ora ul M cin sau pe oseaua na ional de la poalele mun ilor.Activit ile turistului se axeaz în general pe vizitarea punctelor de interes. din localitat ea Cerna. este conferit în special de forma iunile granitice megalitice adev rate arhive informa ionale peste ani i sinteze ale principalelor perioade geolo gice. ce se dezvolt în condi ii normale de umiditate i temperatura i paji tile stepice ce se dezvolt în condi ii extreme cu temperaturi ridicate i regim pluvial deficitar. de lânga Garv n (sec.Aceast situa ie este cauzat i de faptul c posibilit ile de cazare sunt insuficiente i nu dispun de toate facilit ile necesare. y Casa memorial "Panait Cerna" . sunt dou popasuri turistice care au posibilit i de cazare în c su e. În afara limitei.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA mun ilor. În ora ul M cin exist un hotel modern. inaccesibile turi tilor . punct Iglita Cetatea Arrubium ± Macin Cetatea Dinogetia .III-IV e. Loca iile arheologice deschise vizit rii în jude ul Tulcea sunt urm toarele : CET I GRECO-ROMANE Cetatea Beroe .).n. la 35 km de M cin.n. putând fi f cut cu autoturismele . a ezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Jijila Cetatea Noviodunum ± Isaccea 26 .IV e. lâng Lacul S rat. y Hanul vechi i geamia din M cin (sec. y Cetatea Romano . ca i de contrastul între vegeta ia forestier . Creasta principal .I e. Dot rile turistice lipsesc pe munte .cu camparea în zonele pitore ti din parc ( Culmea Pricopanului.respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului. Jurilovca Cetatea Troesmis .com.Ostrov. oimi. hoitari. Unicitatea peisagistic . punctul Piatra Frec ei Cetatea Orgame / Argamum . la 9 km de localitatea Nifon se afl mân stirea Coco . monument de arhitectur . dar i prin turismul de week-end sau cel de vacan . lâng Turcoaia (sec. erpari.bizantina Dinogetia. iar pe oseaua na ional Tulcea-Macin.Turcoaia. la 5 km de M cin i popasul turistic C prioara.iar ce le existente .n).). valea Luncavi a î n zona "La Scapeti. y Cet ile romane de la Troesmis.XVIII).acvile. Poten ialul turistic antropic. orecari. Accesul c tre toate obiectivele din parc este facil . î n apropierea Pasului Carapelit. etc. de lâng M cin (sec. Pe valea Luncavi a (Cet uia) în locul numit "La Scapeti" func ioneaz localul turistic Valea Fagilor. com.

sat Enisala. o atmosfer familial . Sarichioi Cetatea Proslavita .sat Slava Rusa. Nufaru COMPLEXUL PALEOCRE TIN NICULI EL În ora ul Tulcea sunt deschise spre vizitare urm toarele muzee : y Muzeul de tiinte ale Naturii. y Muzeul de Art Plastic . precum i o participare activ a acestora la via a tradi ional a satului. 27 . Slava Cercheza CET I MEDIEVALE Cetatea Enisala .com. frigider i congelator la dispozi ia acestora. com.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Cetatea Aegyssus ± Tulcea Cetatea Halmyris . Toate pensiunile sunt clasificate pe margarete i pot dispune de facilit i precum: grup sanitar cu ap cald i rece în permanen . Exist o serie de pensiuni care ofer turi tilor pe lâng comfortul de calitate. Agroturism În jude ul Tulcea se poate practica agroturismul în diferite zone turistice. com.V.com. buc t rie separat pentru turi ti. stabilit de comun acord de gazd i turi ti. y Muzeul de Istorie i Arheologie. cu meniu tradi ional. Se poate asigura pensiune complet . iar gradul d e confort este la alegerea fiec ruia. în familie. Murighiol Cetatea Ibida . T. y Muzeul de Art Popular .

39.Tulcea) are o stare de viabilitate medie si rea. pe tipuri de îmbr c min i se prezint astfel: 32.4. Din cei 325. Drumurile comunale.225 km comunale.limit jude ).329 km (8 %) drumuri pietruite si 16.  480.950 km (52 %) drumuri de p mânt. 564 km ( 42 %) drumuri pietruite si 264.744 km sunt de drum european E87-DN 22 Km 86+356-239+100 (Smârdan-M cin-Isaccea.100 km (3 %) drumuri d e p mânt. Situa ia drumurilor publice din jude ul Tulcea 22 28 .657 km drumuri na ionale.5 % într -o stare de viabilitate rea si foarte rea.711 km (6 %) drumuri cu îmbr c minte asfaltic usoar .561 km jude ene  511. Din 480.2 % într -o stare de viabilitate medie si 44. Numai 16. Sectorul de drum DN 22D km 40+000-52+862 (Horia-Atmagea+Int. 12. Aproape 80 % dintre acestea au o stare de viabilitate rea si foarte rea. 152.561 km de drumuri jude ene. Tulcea-Babadag .3 % din drumurile jude ene se afl într-o stare de viabilitate bun . Toate drumurile na ionale sunt din îmbr c minte asfaltic si prezint o stare de viabilitate în general bun . iar sectorul de drum european E 87-DN 22 km 86+356-172+000 (Smârdan-M cin-Isaccea.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA EXISTENTA LA 31 IULIE 2007 ( sursa: Breviarul statistic al Judetului Tulcea. Infrastructura în Jude ul Tulcea 2 4 11 Coridoarele na ionale i interna ionale Re eaua de drumuri publice a jude ului Tulcea destinat circula iei rutiere este constituit din:  325.657 km drumuri na ionale. DN 22A) s-a reabilitat în cursul anului 2007. mai 2008) unitati Popas turistic pensiuni turistice rurale hotel motel han vile Cabana turistica Tabara de elevi si prescolari pensiuni turistice urbane Sat de vacanta bungalow Spatii nave TOTAL numar 2 23 16 1 1 38 1 3 9 1 1 6 102 Locuri cazarenumar 94 360 1171 24 20 516 8 558 152 50 20 117 3090 2.000 km (2%) sunt drumuri modernizate. 416. 213. necesitând lucr ri de reabilitare urgente. 36.132 km (87 %) drumuri cu îmbr c minte asfaltic usoar . diferen a fiind drumuri principale si secundare.

militar. care a devenit. întrerupte în 2003 si chiar intrarea aeroportului în circuitul international prin atragerea unor companii aeriene de low -cost. o a doua poart de detectare a metalelor. par ial. Traseele sunt adjudecate pe principiul liberei concuren e. Mahmudia (mineralier i turistic). în condi tii de deplin siguran . localizat la aproximativ 14 km de municipiul Tulcea. sc ri de coborâre/ urcare a pasagerilor. conform tabelului de mai jos: Total TULC Principalele probleme care afecteaz c ile ferate din regiune sunt legate de condi iile proaste în care se g sesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cât i a condi iilor de confort relativ sc zut al vagoanelor de transport persoane. extinderea platformei de parcare aeronave de la 2 la 7 aparate. Transportul public Transportul rutier de pasageri se realizeaz cu microbuze de 17 locuri.7 29 . etc.000 m. depozit de carburan i. au fost realizate aici importante investi ii cum ar fi: reabilitarea pistei si prelungirea acesteia pân la 2.5 La nivelul judetului problemele întâmpinate referitor la re eaua de drumuri sunt: calitatea slab a drumurilor. Transportul aerian Transportul aerian este asigurat de aeroportul ÄDelta Dun rii´. benzi rulante pentru bagaje. perimate moral si fizic si câteva autocare moderne apar inând unor societ i comerciale de profil si unor persoane fizice autorizate. balizaj luminos.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Drumuri Din care Cu îmbr c min i publice total moderni ate u oare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 de teritoriu 15. Este preg tit un studiu de fezabilitate pentru modernizarea aerog rii existente. 76 54 TULC 1.000 km2 12. Punerea în practic a acestei documenta ii tehnice va permite reluarea curselor regulate interne. majoritatea localit ilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Acestea permit în acest moment aterizarea/decolarea aeronavelor de pân la dimensiunile Boeing 737. vidanje. Deocamdat . Transportul fluvial Traficul de m rfuri i persoane este asigurat prin porturile: Tulcea (mineralier. Transportul fluvial de m rfuri i persoane în jude ul Tulcea este asigurat de c tre operatori dintre care cel mai reprezentativ este SC Navrom SA. Aceasta cu atât mai mult cu cât aeroportul tulcean va trebui s preia si o parte a fluxurilor comerciale de pasageri ale Aeroportului ÄMihail Kog lniceanu´ Constan a. Re eaua de c i ferate Re eaua de c i ferate din România are 10. ci doar curse charter. upgradarea balizajului luminos.318 327 108 3 448 Din care electrificate - Densitatea liniilor pe 1. Situa ia drumurilor în mediul rural este critic . din care 108 km în jude ul Tulcea. investi iile realizate în domeniu fiind destul de reduse în ultimii ani.948 km de linii în exploatare. În ultimii ani. pe acest aeroport nu se efectueaz curse aeriene regulate. împrejmuirea aeroportului. pe drumul spre Constan a si aflat în administrarea Consiliului Jude ean Tulcea. autobuze de 48 locuri. comercial i turistic). Calitatea serviciilor prestate popula iei este necorespunz toare în majoritatea cazurilor. dotarea cu degivroare. sistemul deficitar de iluminare i marcare stradal . Isaccea (comercial i de pasageri).

asigurarea accesului la servicii publice i locuin e. mari consumatoare de carburan i (ÄBANAT´.Protejarea i punerea în valoare a patrimoniului cultural i natural. NAVROM Tulcea S. construite prin anii 1970. .C.de apari ia de noi ora e i de extindere în teritoriu a celor exist ente presupune i necesit dezvoltarea unor facilit i semnificative i din punct de vedere al s n t ii i igienei mediului: . . S. Pe parcursul anilor 2005-2008. de câte 200 locuri. Grecia. . PNDR.4. OG 7/2006.Sulina. de 60 locuri si ÄFIENI´ de 30 locuri) cu o vitez redus si cu o manevrabilitate greoaie. Din cele ase zone libera din România. ALIMENTAREA CU AP I SISTEMELE DE CANALIZARE La sfarsitul anului 2006. localit i cu instala ii de alimentare cu ap potabil . accesul la cele trei c i de comunica ii. 30 8 Nr.Alimentarea centralizat cu ap potabil . ÄCOTNARI´. Acestea se afl în proprietatea S.. de câte 300 pasageri. Republica Moldova i Ucraina.Protejarea localit ilor împotriva dezastrelor naturale. Tulcea Exista inca localit i unde nu exist instala ii de alimentare cu ap .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Majoritatea navelor care opereaz în jude sunt nave dep site moral. iar în foarte multe localit i aceste instala ii au un grad avansat de uzur . au fost inaintate proiecte si obtinute finantari din fondurile guvernamentale destinate dezvoltarii rurale : (HG nr. Chilia si Sfântu Gheorghe. HG 904/2007. ÄMIRCESTI´ si ÄMARAMURES´. de câte 150 persoane. existen a zonei libere. Tulcea . pe teritoriul jude ului Tulcea se a fla un punct.Colectarea organizat a de eurilor.C. lu ngimea simpl a re elei de distribu ie a apei potabile în Judetul Tulcea era de 1193. HG 687/1997 ).Sfântu Gheorghe. Amplasarea geografic . surse externe: SAPARD. cu care opereaz pe rutele Tulcea-Sulina. în concordan cu planul de urbanizare.alimentarea cu energie termica in regim centralizat . cu o ritmicitate de dou zile. a. . Urbanizarea. aflate în proprietatea a trei societ i comerciale de profil:S. definit ca fenomen de cre tere accelerat a popula iei urbane.9 km ( Sursa Breviarul Statistic al judetului Tulcea ± edi ia 2008). la sfâr itul anului Total Municipii i ora e 49 5 Lungimea simpl a re elei (km) la sfâr itul anului 1193. PDR.C. DIANA SHIPPING SRL. care a reusit s achizi ioneze recent si dou catamarane moderne.C. Tulcea ± Chilia. 2. asigur leg turile cu rile situate în partea de vest a regiunii M rii Negre ± Turcia.2 Infrastructura de utilit i Zonele li ere Dezvoltarea unui sistem urban este influen at de aplicarea unui sistem de management adecvat axat pe urm toarele inte principale: .Extinderea controlat a zonelor construite.Utilizarea eficient a terenurilor. . BASNAV TUR SRL.9 . TOTAL SRL si S. s-a constatat o preocupare accentuata pentru remedierea acestui aspect. Acestora li se adaug câteva salupe rapide de circa 60 de locuri ce opereaz zilnic spre Sulina.A. Astf el. ÄMOLDOVA´ si ÄMEHEDIN I´. ÄVRANCEA´.Îmbun t itea condi iilor de via prin eliminarea disfunc ionalit ilor.Racordarea la re eaua de canalizare i epurarea apelor uzate menajere. . 577/1997 .Periprava si Tulcea.

rezervor de stocare sat Ceamurlia de Sus Alimentare cu apa a localit ii Panduru Alimentare cu apa Modernizarea si extinderea sistemului public de alimentare cu apa in loc.2007 1. comuna Bestepe Alimentare cu ap si canalizare in sistem centralizat in localitatea Baltenii de Sus Alimentare cu apa a localit ii Sarighiol de Deal Observatii PIF 1999 Aplicatie depusa in aprilie 2008. Ceamurlia de 1. realizat 70% Faza proiect PIF 2006 - 7.095 RON 4 CA Rosetti sistata Alimentare cu apa Modernizare puturi. PIF 2002 Valoarea investi iei Baia Panduru 2 456 1785 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR PIF 2006 PIF 2003 Receptionat 12.423 RON Bestepe Bestepe 119762 mii USD OG 7/2006 Baltenii Sus de 152 PNDR Masura 322 Faza proiect Procedura EIAinitiata in aprilie 2008 SF realizat.445.140 31 .844 RON 5 6 Carcaliu Casimcea Carcaliu Casimcea Cismeaua Noua Corugea Haidar Rahmanu Razboieni Ceamurlia de 81 525 19 375 821 1528 HG 687/1997 OG 7/2006 HG In faza de executie.535. Bestepe.02. licitatie in desfasurare in vederea realizarii PT PIF 2006 Sistata Sistata Valoarea estimativa1114535 euro 3 Beidaud Baltenii de Jos Beidaud Neatarnarea Sarighiol de Deal CA Rosetti Cardon Letea Periprava Sfistofca 618 578 625 295 27 404 312 141 3394 1564 HG 687/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 950/1996 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 SAPARD 1. locuitori 2881 Program finantare HG 577/1997 PNDR Camena Caugagia Ceamurlia de Sus 530 253 904 HG 577/1997 HG 904/2007 HG 577/1997 Denumire proiect Alimentare cu apa Extindere alimentare cu apa Alimentare cu apa Alimentare cu ap în satul Gaugagia Alimentare cu apa si conducta aductiune ap . comuna Casimcea Alimentarea cu ap PIF 2005 3.389.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA SITUA IA ALIMENTARILOR CU AP ÎN JUDE UL TULCEA ÎN PERIOADA 1996-2008 Nr Crt 1 Comuna Localitatea Baia Nr. construire retea aductiune si distributie apa potabila Alimentare cu ap sat Rahmanu.636.

2007 200 mii USD 10 Chilia Veche Chilia Veche 3539 HG 577/1997 PDR Reabilitarea statiei de pompare si extinderea sistemului public de alimentare cu ap a localit ii Chilia Veche Modernizarea si extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Ciucurova 11 Ciucurova Caslita Tatanir Ciucurova 13 54 1475 PDR Receptionata octombrie 2006 100000 mii USD Atmagea Fantana Mare 12 Crisan Crisan Caraorman Mila 23 220 636 487 434 493 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 950/1996 HG 577/1997 HG 920/2007 PIF 2001 Alimentarea cu ap a localit ii Crisan PIF 470. comuna Crisan PIF 2002 Faza proiect PIF 2004 PIF 2002 Alimentare cu apa sat Mesteru- 13 D eni D eni 2537 14 Dorobantu Dorobantu Carjelari Fantana Oilor Me teru 937 571 77 203 1265 1274 HG 577/1997 OG 7/2006+ Fonduri Austria HG 577/1997 FRDS+Buget Local 15 Frecatei Frecatei Cataloi Buget local PDR Reabilitarea si PIF Receptionata 235841 mii USD 32 . comuna Ceamurlia de JosRON 8 Ceatalchioi Ceatalchioi Patlageanca Plauru Salceni Cerna General Praporgescu Mircea Voda Traian 151 93 96 77 2217 205 595 1210 9 Cerna HG 950/1996 HG 950/1996 HG 577/1997 OG 7/2006 OG 7/2006 HG 577/1997 - PIF 2002 Faza proiect - Alimentare cu ap sat Traian.000 RON PIF 2004 Reabilitare si extindere sistem alimentare cu ap in localitatea Mila 23.08.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Jos Jos Lunca 1362 577/1997 HG 687/1997 Buget Local HG 920/2007 a localit ii Ceamurlia de Jos PIF 1997 Reabilitare si extindere alimentare cu ap in localitatea Lunca. comuna Cerna Faza proiect In curs de executie 95% dinn lucrarea de aductiune si distributie este realizata Receptionat 20.

90% din reteaua de aductiune si distributie a fost realizat Faza proiect Proiect respins de la finantare in sesiunea aprile 2008 21 Izvoarele Izvoarele Alba Iulia Jijila 1670 304 339 4372 HG 687/1997 HG 577/1997 Receptionat 2007 PIF 1999 martie 989. comuna Frecatei . comuna Horia Alimentare cu ap sat Floresti. comuna Horia mai 100000 mii USD Receptionata 2005 Receptionat 2007 mai 200000 mii USD 2. 90% Receptionat 2007 PIF 2002 Receptionat 2005 58341 mii USD mai 2. Frec ei Po ta Telita 638 659 Buget Local PDR Extinderea retelei de distributie a sistemului de alimentare cu apa Sat Telita.872 RON 18 Hamcearca Hamcearca 366 432 77 753 1122 Balabancea In curs de executie.367.872 RON Caprioara Nifon 19 Horia Horia Closca Floresti 142 330 HG 577/1997 20 IC Bratianu IC Bratianu 1304 OG 7/2006 PNDR Construire retea alimentare cu apa potabila in sistem centralizat in localitatea IC bratianu Alimentare cu ap a localitatii Izvoarele.218 RON 22 Jijila 33 .367. In curs de executie.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA extinderea sistemului de alimentare cu ap sat Cataloi. com.Extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a comunei Greci Extinderea retelei de distributie a sistemului public de alimentare cu ap a comunei Greci noiembrie 2006 Receptionat 2005 64159 mii USD FRDS 16 Greci Greci 5508 PDR Receptionata 2005 200000 mii USD 17 Grindu Grindu 1582 HG 577/1997 PDR HG 687/1997 HG 577/1997 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR Receptionata 2007 PIF Sistem de alimentare cu ap comuna Grindu Alimentare cu ap a localitatilor Hamcearca si Nifon Alimentare cu ap sat Balabancea. comuna Hamcearca Alimentare cu ap a localitatilor Hamcearca si Nifon Extinderea sistemului de alimentare cu ap in localitatea Horia.

304. comuna Luncavi a Imbunatatirea retelei publice de apa in localitatile Luncavita si RacheluExtindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Receptionata 2005 172228 mii USD Rachelu 994 PDR Receptionata noiembrie 2006 127772 mii USD PNDR 25 Mahmudia Mahmudia 2795 HG 577/1997 SAPARD Are alimentare cu ap HG 950/1996 HG 950/1996 PDR Sesiune aprilie 2008valoare estimativa: cf. Proiect = 3500000 LEI PIF 2004 2. Kog lniceanu.695. Tulcea Reabilitare si extindere a sistemului public de alimenatare cu ap a localitatii Rachelu. Kog lniceanu Satu Nou Turda M.000 ROn 1. Kog lniceanu Lastuni 677 1260 1927 601 FRDS OG 7/2006 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 Faza proiect PIF 2004 Faza proiect Alimentare cu ap comuna M.421 RON 26 Maliuc Baltenii de Jos Baltenii de Sus Maliuc Gorgova Ilganii de Sus Partizani 118 128 298 147 62 483 70 703 - - Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu ap în localitatea Mihai Bravu Receptionata 2005 121323 mii USD 27 Mihai Bravu Vulturu Mihai Bravu 28 M.800.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA ÄReabilitare aductiune potabila´ PT apa PT Val. licitatie in curs de desfasurare Semestrul I 2009 PIF 2006 Valoare estimativa 2. jud. Estimativa=30000 lei Valoare estimativa= 180000 lei Ä Reabilitare distributie apa potabila´ Garv n 23 Jurilovca Jurilovca Salcioara 24 Luncavita Visina Luncavita 1460 2899 1406 879 3723 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 577/1997 OG 7/2006 HG 687/1997 PDR PIF 1999 Faza proiect PIF 2002 Faza Proiect PIF 2006 Modernizarea si reabilitarea sistemului de alimentare cu ap a localit ii Luncavi a.057 RON Rândunica 29 Murighiol Murighiol 733 1425 HG 687/1997 HG 34 . sat L stuni Alimentarea cu ap a localit ii Rândunica SF i PT finalizate.

03.000 RON Reabilitare sistem de alimentare cu apa in comuna Peceneaga 35 . Balcescu.904.03.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 577/1997 HG 920/2007 Colina Dunavatu Jos Dunavatu Sus Plopu Sarinasuf Uzlina Nalbant de de 182 710 229 690 536 6 1070 HG 687/1997 HG 687/1997 Buget Local PDR Reabilitarea si extinderea sistemului public de alimentare cu ap sat Nalbant.2007 PIF 2005 PIF 2001( 645 gospodarii)foraj F4.386 RON 30 Nalbant PIF 2006 Exista proiect Receptionata 2005 137502 mii USD Nicolae Balcescu Trestenic Niculitel 1306 PDR Receptionata 15. etapa 1 Sitem de alimentare cu ap in localitatea N.06.2007 Receptionata 2005 162296 mii USD 31 Niculitel 458 4715 PDR 127159 mii USD OG 7/2006 32 Nufaru Nufaru 2600 loc 1062 PDR Faza proiect Receptionata 2005 126386 mii USD PNDRMasura 322 procedura EIA. F5 fuctionale.27. F6 regim conservare. comuna Nalbant.185 km L= 19761 ml 112691 mii USD 34 35 Pardina Peceneaga Piatra Pardina Peceneaga 11 712 2051 HG 577/1997 HG 577/1997 330. comuna Nufaru Extinderea si modernizarea retelei de distributie a localitatilor Nuf ru i Malcoci. comuna Nuf ru Modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu ap n comuna Ostrov Alimentarea cu ap a localit ii Pardina Extindere si modernizare alimentare cu ap localitatea Murighiol Alimentarea cu ap a localit ilor Dun v u de Jos+Dun v u de Sus PIF 2005 1. comuna Nalbant Modernizarea si reabilitarea sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Niculitel Extinderea si reabilitarea sistemului public de alimentare cu ap comuna Nuf ru Suplimentarea si dotarea sistemului public de alimentare cu apa al comunei Nufaru Alimentare cu ap localitatea Ilganii de Jos.aprilie 2008 - Valoare estimativa lucrari 14410730 lei Ilganii de Jos Malcoci 164 1014 HG 920/2007 PDR Receptionata 18.2007 149383 mii USD 33 Ostrov Victoria Ostrov 187 2233 FRDS PDR Receptionat 14.

606 RON 2.proiect PIF 2004 Faza proiect Lucrare in curs de executie. realizat 15% PIF 2002 PIF 2005 2.442. sat Visterna Alimentarea cu ap a localit ii Zebil Reabilitarea statiei de pompare a sistemului public de alimentare cu ap a localitatii Sfântu Gheorghe PIF 2006 856 992 Euro Enisala Sabangia Visterna Zebil 37 Sfantu Gheorghe Sfantu Gheorghe 1079 626 478 1552 971 HG 687/1997 HG 577/1997 HG 687/1997 PDR PIF 2005 SF SF i PT finalizate. Sarichioi Alimentarea cu ap a localit ii Enisala Alimenatre cu ap comuna Sarichioi.397.767.636 RON 200000 mii USD 38 Slava Cercheza Slava Cercheza Slava Rusa 1482 1347 OG 7/2006 HG 577/1997 HG 687/1997 HG 577/1997 PDR Faza proiect PIF 1999 Alimentare cu apa sat Slava Rusa. comuna Smârdan Extindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Alimentare cu ap sat Mineri Alimentare cu ap Alimentare cu ap sat Stejaru Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap al comunei Stejaru -alimentare cu apa sat Mina Altana Tepe Extindere si modernizare retea alimentare cu apa potabila Alimentare cu ap sat F g ra i Nou Alimentare cu apa a localitatii Sambata Noua Alimentare cu apa in localitatea Turcoaia Lucrare realizata in procent de 70% Receptionata 2005 39 Smârdan Smârdan 1171 112867 mii USD 40 Somova Somova 2254 HG 577/1997 SAPARD HG 687/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 PDR PIF 2005 3.880 RON 3. in faza initiala de incepere a lucrarii PIF 2006 Receptionata 2005 2.410 RON 300000 mii USD 42 Topolog Mina Altân Tepe Vasile Alecsandri Topolog 796 626 2519 MEC Buget Local HG 577/1997 SAPARD OG 7/2006 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 HG 577/1997 . Reabilitarea si extinderea sistemului de alimenatare cu ap a localitatii Smârdan.681 RON Calfa Cerbu F g ra u Nou Lumini a M gurele Sâmb ta Nou 43 Turcoaia Turcoaia 178 325 742 316 316 643 3695 - 36 .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 36 Sarichioi Sarichioi 3722 HG 577/1997 SAPARD Extindere si modernizare alimentare cu apa potabila ± com.639 RON Mineri Parche 41 Stejaru Stejaru 1470 776 872 Receptionat august 2007 PIF 2002 Receptionat decembrie 2007 Receptionata 2006 34.606.647.

comune.5 4. comuna Valea Nucarilor Alimentare cu ap in localitatile Valea Nucarilor si Iazurile Alimentare cu apa a localitatii Valea Teilor Modernizarea si reabilitarea sistemului de alimentare cu ap a localit ii V c reni.1 1 9 Lungimea total simpl a conductelor de canalizare public ( km ) Municipii i ora e 5 5 5 5 5 160 162 141 163 175 37 . crt 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 Localitatea Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Baia Chilia Veche Jurilovca Mahmudia Maliuc Lungimea retelei de canalizare (km) 96. în anii 2002 -2006 Jude ul Tulcea Localit i cu instala ii de canalizare public ( num r ) 1) Anii 2002 2003 2004 2005 2006 1) Total 14 14 13 13 13 Municipii. din care 136. nu au re ele de canalizare.2 13. Nr. dar e xist numeroase str zi care de i au re ele de distribu ie a apei. sunt subdimensionate i prezint un grad avansat de uzur (între 50 -70%). Re elele de canalizare sunt învechite i deteriorate.4 km.8 15 10 4 15 2. sate La sfarsitul anului 2006. producându -se infiltra ii de ape uzate în pânza freatic i subteran .8 km in mediu urban. ora e. apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafa a solului .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 44 Valea Nucarilor Valea Nucarilor Agighiol 1144 1865 SAPARD HG 920/2007 HG 687/1997 + Buget Local Alimentare cu ap in localitatile Valea Nucarilor si Iazurile Alimentare cu ap sat Agighiol. Procedura EIA finalizata.3 7.ianuarie 2008 Lucrare finalizata. in procedura de receptie Iazurile 45 46 Valea Teilor Vacareni Valea Teilor Vacareni 967 1567 2357 HG 577/1997 OG 7/2006 PDR PIF 2001 Receptionata 2006 165706 mii USD Re eaua de canali are Majoritatea re elelor de colectare a apelor uzate din regiune se g sesc în localit ile din mediul urban. Canalizare public la 31 decembrie.Toate orasele dispun de re ele de canalizare. Re eaua de canalizare în jude avea o lungime de 174.

care func ioneaz de circa un an cu arz toare pe gaze naturale. Pe baza acestor proiecte. administrate de S. pentru preg tirea proiectelor propuse spre finan are din Fondurile Structurale. SISTEME DE ÎNC LZIRE Re eaua de distribu ie a gazului metan : Din datele statistice.C. În Tulcea majoritatea consumatorilor de energie termic ce locuiesc în blocuri sunt racorda i la sistemul de termoficare racordat la CET-ul din cadrul S. Comisia Europeana a aprobat o investitie de 114 milioane de euro pentru judetul Tulcea prin programul POS Mediu ± Axa prioritara 1: Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat .5 2 174. DALKIA ROMANIA SRL.C. în mai 2008. Localit i în care se distribuie energie termic Total Total la ni el na ional Regiunea Sud-Est 155 22 Din care: municipii i ora e 129 20 @ @ Din care: pentru uz casnic 2145 38 . ALUM S. b.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 12 13 14 Niculitel Sfantu Gheorghe Somova Total 1 2. în corelare cu realizarea de re ele de canalizare i instala ii de epurare ape uz ate. În M cin. în toat regiunea. care au început deja sa fie înlocuite de arz toare pe gaze naturale. pentru prevenirea polu rii apelor subterane i de suprafa .C. M cin (par ial) si în municipiul Tulcea Localit i în care se distribuie gaze naturale-la sfâr itul anului 2006 Din care: Total municipii i ora e 3 2 Volumul gazelor naturale distribuite (mii m³) Total 16623 Lungimea simpl a conductelor de distribu ie (km)la sfâr itul anului 130 TULCEA Re eaua de distribu ie a energiei termice : Alimentarea cu energie termic în regim centralizat se realizeaz numai în municipiul Tulcea si în orasul M cin. începând cu marile centre urbane i continuând cu localit ile rurale. se constat c judetul Tulcea se situeaz pe locul 38 la nivel na ional în ceea ce lungimea simpl a conductelor de distribu ie a gazelor naturale ( Anuarul Statistic al judetului Tulc ea pe anul 2006) Alimentarea cu gaze naturale este realizat numai în localit ile Jijila.(uzina de alumin ). Jude ul Tulcea a beneficiat în anul 2006 de asisten e tehnice ISPA.A. mul i dintre beneficiarii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic s -au debransat si au montat centrale de apartament proprii.A.. administrat de S. ce func ioneaz par ial pe arz toare cu combustibil lichid usor. Dup ce orasul a început s fie alimentat cu gaze naturale. ENERGOTERM S. doar câteva blocuri de locuin e sunt alimentate cu energie termic în regim centralizat. Circa 5 % din popula ia municipiului Tulcea este înc racordat la centrale de cartier. Investitiile se vor derula in perioada 2008 -2013.4 Prin urmare este absolut necesar construc ia i extinderea re elei de ap potabil .

1. în general. doua statii automate de supraveghere a calitatii aerului. Cr. a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. iri ale valorilor limit stipulate în Ord. Mn ) Pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile În cazul poluan ilor gazo i.592/25. Mn ) Pulberi în suspensie ( determ. Interpretarea rezultatelor se realizeaza in func ie de Ordinul MAPM nr. NH3) Pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile ( determ. plumbului. dioxidului de azot i oxizilor de azot. repartizate uniform pe toat suprafa a municipiului Tulcea. NO2. In judetul Tulcea re eaua de supraveghere i urm rire a calit ii aerului este format la ora actual din: 7 puncte fixe de prelevare pulberi i poluan i gazosi. Cr. Cantitative. Cantitative. dintre care cei mai importan i sunt: urbanismul. puse in functiune in anul 2007 în cadrul unui contract derulat de MMDD. nu s-au semnalat dep 592/2002. Cr. monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor si de STAS 12574 / 1987. Cantitative. Punct de prelevare Sediu APM Sistem SGA Uzina de ap Dana de acostare APM Spital Jude ean Sc Aker SA Statia Meteo Indicatori analiza i Poluan i gazo i (SO2. oras in care este concentrata activitatea industriala a judetului. mai jos: 39 . Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ. industrializarea. densitatea demografic . pulberilor în suspensie (PM 10 i PM 2. cu sprijin logistic extern. Calitatea aerului se determin atât prin monitorizarea polu rii de fond cât i a polu rii de impact.5 ). respectiv STAS 12574/87.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA TULCEA 2 2 Capitolul III STAREA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA II ATMOSFEREI 3. Cantitative. motorizarea. STAREA CALIT Starea general de calitate a atmosferei este determinat . monitorizat de agen iile teritoriale de mediu. benzenului. Situa ia este prezentat tabelar. Cr. chimizarea. Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ. Cr.06. de factori. Cantitative. Mn ) i pulberi sedimentabile Pulberi în suspensie ( determ.

Jude ul Tulcea Num r Sta ii 2 1 1 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Tipul Sta iei/ Denumire/Adres Sta ie de tip trafic. procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier.Principalele surse generatoare de SO2 sunt: arderi în energetic i industria de transformare. PM10. Este generat prin desc rc ri electrice. dar si luarii de masuri de catre agentii economici in vederea diminuarii noxelor emise in aer. Tulcea 2. Are densitatea de 1. Parametri monitoriza i NOX.arderea combustibililor i traficul rutier.Acidifierea Emisii de gaze cu efect acidifiant ± surse de poluare: pentru SO2 . tratarea de eurilor. nichel. NOX. Calitatea aerului ambiant ± metale grele Metalele grele± cupru. str. Principalii poluan i primari care determina A 2007 2006 2005 593. Tulcea 1.Prelungirea Taberei nr. CO. plumb ± sunt compu i care nu pot fi degrada i pe cale natural . pentru NH3 ± surse naturale (aprox. transport rutier. SO2.95 4488 4763 1323 2705 2834 16. CO. parametri meteorologici Calitatea aerului.01 18. str.7. SO2. NO2 PM10. zinc. având timp îndelungat de remanen în mediu. cadmiu.34 40 . SC Feral a functionat doar trei luni in anul 2007 ) . Emisiile de metale grele în anul 2007 sunt prezentate în tabelul de mai jos: Emisii Metale Tulcea grele (kg) 1 Mercur 0. generând radicali liberi cu putere oxidant . Localitatea Tulcea. pentru NO x .81 20. arderi în industria de prelucrare. NO2. iar pe termen lung sunt periculo i deoarece se pot acumula în lan ul trofic. Localitatea Tulcea.66 ori mai mare decât aerul i se men ine aproape de sol. instala ii de ardere neindustriale. ozonul troposferic este deosebit de toxic i constituie poluantul principal al atmosferei rilor i ora elor industrializate. COV.Isaccei Sta ie de tip industrial 1. reac ii fotochimice sau cu radicali liberi. mercur. crom. procese de produc ie.24 Cadmiu 223 Plumb Ozon troposferic i al i oxidan i fotochimici Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaz via a pe p mânt. O3. Se descompune u or. deoarece precursorii acestuia provin din activit i industriale i trafic rutier. Metalele grele pot proveni de la surse sta ionare i mobile: procese de ardere a combustibililor i de eurilor. 15-20%) i artificiale (agricultura .zootehnia de tip intensiv) Emisii de ga e cu efect acidifiant în perioada 2004-2007 în Judetul Tulcea Jude ul Tulcea Emisii de gaze cu efect acidifiant tone) SO2 NOx NH3 Se remarca o scadere considerabila a poluantilor emisi in atmosfera . fapt datorat in parte reducerii activitatilor industriale in anul 2007 ( SC Alum s-a inchis pentru retehnologizare .

hidrocarburi volatile (COV). Principalele modalit i de men inere a calit ii aerului sunt: reducerea i chiar stoparea elimin rii în atmosfer a substan elor poluante. de natura combustibilului i de condi ii le tehnice de func ionare. cre terea suprafe elor spa iilor verzi. Traficul se face r spunzator de eliminarea în atmosfer atât poluantilor gazo i. compu ii organici volatili (COV) i metanul. Situa ia emisiilor din transport în anul 2007 NMCOV(M g) N2O(Mg) SO2(Mg) CH4(Mg) CO2(Gg) Poluan i Nox(Mg) CO(Mg) Tsp(kg) Cd(kg) Cu(kg) Pb(kg) Se(kg) Zn(kg) Cr(kg) Ni(kg) 41 .316 1. în anul 2007 nu s-au înregistrat dep iri ale CMA conform Ordinului nr. Nocivitatea compu ilor organici volatili este pus în eviden prin concentra ia mai mare sau mai mica de ozon troposferic. natura i concentra ia poluan ilor emi i depind de tipul de autovehicul. produse petroliere). sunt prezentate mai jos: COV (tone) 2006 2007 Tulcea 1. În jude ul Tulcea. s -au stabilit norme de concentra ii maxime admisibile ale poluan ilor atmosferici i s -au elaborat acte legislative corespunz toare cerin elor europene i interna ionale. amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele popu late. emisiile totale din transport (calculate din inventarul emisiilor) reprezinta cca 20% din emisia total de poluan i în atmosfer . dioxid de sulf (SO2) i compu i ai plumbului (Pb). oxizii de azot (NOx). . la nivel na ional. dioxidului de azot (NO2) i amoniacului (NH 3). Concluzii generale cu privire la monitorizarea factorului de mediu AER: La nivelul judetului Tulcea.313 În vederea prevenirii i combaterii polu rii aerului. zgomot si antrenare de pericole pentru om i mediu prin co n inutul m rfurilor transportate (inflamabile. care influen eaz benefic fenomenele meteorologice i asigur o circula ie mai rapid a diferitelor substan e poluante. acesti poluan i particip la o serie de reac ii fotochimice.depozitarea i distribu ia benzinei. Emisiile de COV la nivelul judetului Tulcea în anul 2007. una din noxele cele mai periculoase. . în anul 2007.utilizarea solven ilor organici. în func ie de condi iile meteorologice.procesele de compostare a gunoaielor menajere i industriale. care contribuie la formarea ozonului de atmosfera joas . M sur torile de ozon se efectueaz cu aparatura special conform standardelor interna ionale. .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA formarea prin procese fotochimice. Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se eviden iaz urm toarele: . cât i solizi (particule).producând dificult i de respira ie i afec iuni pulmonare. diminuarea influen ei r spândirii poluan ilor în aer.592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limit . dioxidul de carbon (CO2). a valorilor de prag. dintre care cei mai importan i sunt: monoxidul de carbon (CO). Transportul rutier . toxice). are cea mai mare influen asupra calit ii factorilor de mediu prin urm toarele trei categorii de impact: emisii gaze de e apament. comparativ cu 2006. Odat ajunsi în atmosfer . în surse fixe i mobile (trafic). a ozonului i altor oxidan i în atmosfera joas sunt: oxizii de azot (NOx). a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf (SO 2).arderea combustibililor fosili (c rbune. Volumul.

753 729.32 N 2O 441. descompunerea vegetal .862 819. Inventarul emisiilor s-a realizat în baza programului CORINVENT.793 90.53 108.145 0. România a implementat Directiva EU ETS în legisla ia româneasc i toate reglement rile importante ale UE în domeniu înc înainte de aderare pentru a putea începe comercializarea emisiilor la 01.145 4335.arderea combustibililor fosili.43 .2007. la categoria autoturisme.114 14. în prima faza.778 Emisii2007 220.337 864920. agricultura (prin consumul sporit de îngr minte cu azot). pentru CH4 . doar pe instalatiile industriale care emit CO2. Schema stabileste un sistem de limitaretranzactionare bazat. arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor bov ine.862 În anul 2003. Emisii de gaze cu efect de ser ± surse de poluare: pentru CO2 .55 221. termite). programul fiind destinat cre rii unei baze de date centralizate la nivel na ional pentru care s se poat lua m surile de reducere a emisiilor cu 8% în perioada 2008 ± 2012.738 1. Situa ia parcului auto. agricultura i transportul.43 25.64 552. re eaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului precum i calculul emisiilor i în baza acestora impunerea m surilor de reducere a polu rii atmosferice prin reducerea la surs sau prin adoptare de m suri de epurare prin instala ii specifice. Schema a fost conceputa pentru a sprijini Statele Membre UE în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 prevazute de Protocolul de la Kyoto într -o maniera eficienta din punct de vedere al costurilor.147 9.74 3161. Protocolul de la Kyoto a devenit un instrument legal pentru cele 128 de p r i semnatare. materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite). AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 32703 34188 35442 31635 33516 34332 35344 37671 Schimb ri climatice.44 903459. transportul rutier. Emisiile de gaze cu efect de sera în perioada 2004-2007 în Judetul Tulcea Jude ul Tulcea 2007 2006 2005 Emisii de gaze cu efect de ser ( tone) CO2 220550. Protocolul de la Kyoto Începând cu data de 16 februarie 2005.17 20. fa de anul 1989.01.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 1018. 42 0. arderile în instala iile de înc lzire. cunoscut i sub denumirea de Directiva UE privind comercializarea emisiilor sau EU-ETS. pentru N2O . Comisia European a adoptat Directiva 2003/87/CE care stabile te o schem pentru comer ul cu certificate de emisii de gaze cu efect de ser în cadrul Comunit ii. aplica ia informatic a inventarului de emisii atmosferice la nivel jude ean conform metodologiei CORINAIR.51 4424.arderea combustibililor. microbuze si autovehicule pentru transport marfuri.035 Parcul auto la nivel jude ean are tendin a de crestere in ultimii ani.13 CH4 4. În baza protocolului au fost realizate: inventarul surselor de poluare a atmosferei.62 0.arderile din industrie (în special energetic ).

CCO-Cr. plumb. Aceast situa ie impune operatorilor economici s investeasc în retehnologizare pentru a.Tulcea s -au efectuat analize la ur m toarele pârâuri: -pârâu Hamangia . SC TREMAG SA i-a diminuat capacitatea de produc ie în cursul anului 2007. În anul 2007. decizia adoptat în ceea ce prive te Planul Na ional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser (NAP).pH y regimul oxigenului ± oxigen dizolvat. stabilind un num r de certificate de emisii pentru fiecare instala ie din sectoarele industriale cuprinse în Anexa I a Directivei nr.H. Pentru operatorii din jude ul Tulcea care au ob inut autoriza ie de emisii de gaze cu efect de ser . în func ie de estim rile operatorilor economici. fier total y alti indicatori chimici relevanti ± fenoli. y nutrien i ± amoniu.i reduce emisiile de CO2.A. Men ion m c . nichel. transmis recent Comisiei Europene.cobalt. CCO-Mn. i prin urmare nu a mai solicitat autorizarea pentru emisii de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008 -2012. Comisia European a publicat în luna octombrie 2007. detergen i.G. pentru România. y salinitate ± reziduu filtrabil. în jude ul Tulcea. Indicatorii de calitate analiza i: y Regimul termic si acidifiere . ortofosfa i.Baia 43 . y poluanti toxici specifici de origine naturala ± cupru. CBO5. având posibilitatea ca certificatele de emisii care devin disponibile s le tranzac ioneze pe pia a european . de unde au fost extrase principalele proiec ii macroeconomice. respectiv SC ALUM SA i SC ENERGOTERM SA din sectorul instala iilor de ardere de peste 20 MW i SC TREMAG SA din cadrul industriei de prelucrare a mineralelor (fabricarea c r mizilor refractare). sodiu. iar la inceputul anului 2008 operatorii SC ALUM SA i SC ENERGOTERM SA au ob inut autoriza iile privind emisiile de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008 -2012. fosfor total. Planul Na ional de Dezvoltare 2006 ± 2013.în cadrul laboratorului S. magneziu. sulfa i. zinc.2. Politica Energetic a României 2006 ± 2009. cadmiu .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Agen ia pentru Protec ia Mediului Tulcea a identificat. situa ia aloc rii certificatelor de emisii prin Planul Na ional de Alocare este urm toarea: Operatorii din jude ul Tulcea care au ob inut autoriza ie de emisii Operatorul 2008-2012 economic 2007 Num r certificate Num r certificate emisii ± tone CO2 emisii ± tone CO2 Alocate Realizate Alocate SC ALUM SA 854989 40194 3755950 SC ENERGOTERM SA 17430 19000 76551 SC TREMAG SA 13297 8500 3. cloruri. trei operatori economici ale c ror instala ii intr sub inciden a Directivei EU ETS. 2003/87/CE. La sfâr itul anului 2006. mangan. azota i. calciu. Aceste instala ii au ob inut autoriza ia de emisii a gazelor cu efect de ser pentru anul 2007.2010 (prelungit pân în 2012). azoti i. MMDD a definitivat Planul Na ional de Alocare pentru anul 2007 i pentru perioada 2008-2012. STAREA CALIT EVOLU IA CALIT II APELOR DE SUPRAFA II APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE Interpretarea rezultatelor s-a efectuat conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calit ii apelor de suprafa . Prognoza Comisiei Na ionale de Statistic pentru perioada 2006 . Inventarul Na ional al gazelor cu efect de ser . crom. astfel c nu se mai încadreaz în prevederile Directivei EU ETS.p.

24 analize/an).4 prelevari/an.4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori ).a rezultat urmâtoarea încadrare în clase de calitate. azot total.pârâu Casimcea-clasa III (excep ie fac indicatorii:CCO-Cr-clasa IV i azotati.Po ta.pârâu Slava . conform normativului de referin din Ordinul 161/2006: .Po ta . Smardan (3 prelevari /an)  SGA Tulcea realizeaza urmatoarele analize: Daeni .brat Macin.amonte pod Jijila 500 m .pârâu Slava ±clasa III(excep ie fac indicatorii CCO-Cr.azota i-clasa IV) .pârâu Ciucurova -amonte Slava Rusa . Chilia Veche Hm 450 (12 analize/an pentru substanete periculoase. azoti i.pârâu Jijila . Dunare Sulina Km 0 (12 analize /an). Jijila i Tai a p.pârâu Teli a-aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu -clasa III(excep ie fac indicatorii CCO-Cr. pârâurile Teli a. CCO-Cr i cloruri .Satu Nou sunt de clasa III. Hamangia. Tulcea M38+500 (zilnic). In plu s. fosfot total. azota i.azoti i.pârâu Ciucurova ± clasa III (excep ie fac indicatorii CCO-Cr.pârâu Tai a -amonte acumulare Horia .amonte Casimcea 300 m .p. Sfantu Gheorghe M50( 4 prelevari/an). Mahmudia.H. Starea calit ii fluviului Dun rea : Supravegherea calit ii apelor Dun rii s -a efectuat atât în flux informa ional rapid (cunoa terea situa iei de poluare zilnic ).H. Dunare -Valcov km 17 (12-24 analize/an).H.azota i clasaI V) . cât i în flux informa ional lent (evaluarea tendin elor globale ale calit ii apelor în decursul anului).H.pârâu Casimcea . Sulina Hm 10670( 4 analize/an).pârâu Tai a-amonte acumulare Horia-clasa II(excep ie fac indicatorii azoti i -clasa IV) .Satu Nou . fosfor total -clasa IV i azotati-clasa V) Din punct de vedere al biotei.clasa III (excep ie fac indicatorii CCO-Cr. lacurile din componenta Deltei Dun rii se încadreaz în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor ORDINULUI MINISTERULUI APELOR I PROTEC IEI MEDIULUI Nr. Maliuc Hm 10300( 4 analize/an) .CCO-Mn. N-tot-clasaIV) . toate cele 3 lacuri se încadreaz în categoria mezotrof.4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori).Ceamurlia de Jos . Macin Hm 9942 (12 analize /an pentru substante periculoase.pârâu Teli a -aval evacuare aeroport Mihail Kog lniceanu În urma efectu rii analizelor la aceste pârâuri. cloruri-clasa III i CCOCr-clasaIV) . Din punct de vedere al chimismului apei.clasa IV) .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA . Isaccea.pârâu Tai a ±p. Sistemul de monitorizare si control a calitatii apelor cuprinde:  APM realizeaza analize la urmatoarele puncte de prelevare:Dunare M38+500( 2 prelevari/luna).4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori).Satu Nou-clasa III(excep ie fac indicatorii CCO -Cr. Du nare.pârâu Tai a . iar pârâul Tai a -amonte acumulare Horia sunt de clasaIV Lacul Babadag este de clasa a IV-a de calitate.pârâu Teli a .Sfantu Gheorghe Km 0 (12 analize/an) 44 . Casimcea.pârâu Teli a ±p. Crisan Hm 10520(12 analize/an pentru substante periculoase. Mahmudia Hm 900( 12 analize/an pentru substante periculoase.clasa a-III-a Lacul Ciuperca este de clasa a-II-a. Macin. laboratorul SGA realizeaza analize pentru Sectiuni din Reteaua Transnationala de monitorizare( TNMN) astfel: Dunare Reni Km 132(mal stang. mijloc . mal drept. Slava. Lacul Razelm este de clasa a II-a exceptând CCO-Mn.p. exceptând regimul oxigenului care este clasa a -IV-a Din punct de vedere biologic.clasa V) . azota i-clasa IV) .p.pârâu Hamangia ±clasa III(excep ie fac indicatorii azota i ± clasa V. Tulcea Hm 9942(12 prelevari/an). azoti i.H.H. 161/ 10 2006.pârâu Jijila ±clasa II(excep ie fac indicatorii CCO -Mn. 8 prelevari/an pentru ceilalti indicatori).

azot din azota i. Activitatea laboratorului propriu al R. Sf. Pe parcursul anului 2007.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA  Starea de calitate a apei fluviului Dun rea din teritoriul RBDD a fost urm rit pe o lungime de 338 km. de exploatarea necorespunz toare a celor existente i de faptul c porturile dun rene de pe teritoriul rezerva iei. .Sulina (60 km): Ct. Gheorghe. CCO-Cr i fenoli care sunt de clasa a-III-a. Având în vedere parcursul Dun rii pân la intrarea în jude i devers rile care au loc pe acest traseu precum i debitul mare de dilu ie al Dun rii. Av. Av. ARBDD a impus societ ilor de in toare de mijloace navale de transport.la 25ºC pH O2 diz NO3 NH4+ SO4 2ClAl OH Fe CN- 45 . Se poate îns aprecia c apa fluviului este afectat de e vacu rile de la marile unit i industriale ( ex. Chilia.D. .Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ct. În celelalte sec iuni de potabilizare.Ceatal Chilia-Ceatal Sf.D. Gheorghe (104 km): Sf. exceptând indicatorii amoniu. nu se poate preciza cu exactitate aportul în poluan i pe care îl au unit ile economice de pe raza jude ului Tulcea. a constat în detemin ri de produse petroliere.Ceatal Sf. Starea calit ii apelor subterane Calitatea apelor subterane a fost urmarit în anul 2007 . nu sunt dotate cu instala ii specifice pentru preluarea i reciclarea acestor reziduuri. substante organice. prin analiza probelor prelevate din urm toarele foraje de observa ie . Reni . Pentru reglementarea acestei situa ii. pesticide organo-clorurate cât i expertize fizico-chimice. Din punct de vedere biologic fluviul Dun rea se încadreaz în clasa a -II-a de calitate.amplasate astfel : Bazinul hidrografic Dun re: Sec iunea Total probe 2007 Tulcea Aquaserv F1 Tulcea Aker Fg. de transportul naval i de evacu rile de ape menajere de la localit ile riverane ( ape ce sunt deversate far o epurare prealabil ) dintre care men ion m în mod special evacuarea men ajer a municipiului Tulcea . exceptând indicatorul fier total care a fost de clasa a-III-a. Am.Sf. Periprava. . Sulina. calitatea fluviului s -a incadrat in clasa a-II-a de calitate.78 de c tre navele maritime (ambele conven ii se refer la colectarea. La nivelul jude ului Tulcea pe anul 2007. Reni. unit i care evacueaz apele uzate în fluviu. Gheorghe . cloruri. calitatea fluviului a fost de clasa a-II-a. în sec iunea Dun re M m38+500.a. stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum i inerea eviden ei pred rii acestora la unit ile colectoare). pentru sec iunea Dun re M m38+500 cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii :oxigen dizolvat. având la baz m sur torile analitice realizate în 10 sec iuni de supraveghere în cadrul campaniilor trimestriale de recoltare: . SC Alum SA Tulcea). Gheorghe. Poluarea de la nave este determinat de faptul c nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente. azot din azoti i.B.la 25ºC pH O2 diz NO3 NH4+ SO4 2ClAl OH Fe CN- ** * * * * * ** * * ** * * * * * ** ** ** * * Bazinul hidrografic Litoral Sec iunea Total probe 2007 Indicatori urm ri i Cond. aplicarea recomand rilor POLDANU BE -1986 la fluviu i a Conven iei MARPOL 73 . cuprinzând 5 tronsoane. 2 2 Indicatori urm ri i Cond.Ceatal Sf.Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500. Gheorghe . . Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare de produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor în portul Gala i.

3. amoniu. din care . Principalele restric ii ale calit ii solului sunt prezentate în tabelul urmator Suprafe e afectate de factori limitativi ai capacit ii productive în anul 2007 (Sursa : DADR Tulcea) Denumirea factorului Seceta .anul 2007: Categoria de folosin Arabil Paji ti Vii Livezi Total agricol U.amenajari de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apa.).din care Suprafata afectata . au ar tat faptul c terenurile agricole ale judetului sunt afectate într -o masur mai mare sau mai mic de una sau mai multe restric ii.sub concentra ia maxim admis ** -peste concentra ia maxim admis Pe parcursul anului 2007 s -au constat dep iri indicatori:conductivitate.M.4 2965. CALITATEA SOLURILOR Solul este principalul suport al tuturor activit ilor socio -economice i constituie factorul de mediu expus cel mai u or la poluare.din care . clasa V-a -1-20 puncte).7 97541. ponderea de inând -o terenurile din clasa III -a de calitate. Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosin e agricole.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Jurilovca S1sursa Satu Nou F sursa Sarinasuf Ferma ovine Baia F1 Zoot.81-100 puncte.1 Clase de bonitare ale solurilor III IV 200738.2 908.5 88. diferen iate dup nota de bonitare (clasa I . În categoria terenurilor arabile care de in o pondere de 80.Ovine 2 2 2 2 ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * ** * * ** * * * * * * * * * * ** * ** ** ** ** ** * * * * *.9 68. majoritatea se încadreaz în clasele de calitate III ± IV.amenajari pentru irigatii Exces periodic de umiditate in sol. Principalele restric ii ale calit ii solurilor Studiile pedologice i agrochimice efectuate de OSPA Tulcea. la urm torii 3.3 3689. Reparti ia terenurilor pe clase de pretabilitate . respectiv a capacit ii bioproductive.4 33830. etc. iar terenurile ocupate cu vii i livezi sunt corespunz toare claselor III ± IV. la p uni i fâne e majoritatea o de ine terenurile din clasele IV .3 % din totalul agricol.5 25596. Aceste restric ii sunt determinate fie de factori naturali (clim .8 Total (ha) 291251 61498 8154 1611 362514 Sursa DADR Tulcea Nici o suprafa agricol nu întrune te condi iile necesare pentru a se încadra în clasa I de calitate.ha total arabil 49545 49545 10114 1072 10114 1072 46 . terenurile agricole se grupeaz în 5 clase de calitate.9 26658 V 547.1 2070.V. fier la marea majoritate a forajelor . Din acest punct de vedere.1 1073.1 30908.4 545. fie de ac iuni antropice agricole i industriale. forme de relief.azota i. I ha ha ha ha ha 0 0 0 0 0 II 29765 1.2 425.4 207406 60200. conducând la deteriorarea caracteristicilor i func iilor solurilor.

imprimate de compu ii de oxidare ai fierului. Cu o medie anual de 426 mm. În general lipsa de precipita ii afecteaz i efectul îngr mintelor chimice care nu sunt folosite la poten ialul optim.marea majoritate a solurilor au un pH neutru( 6. Seceta înregistrat în anul 2007. Chiar dac apar valori ale pH ±ului mai mari de 9.93 2005 49774. cel pu in în partea infer ioar a profilului i se manifest prin apari ia unor pete ruginii. i cele din zona lacului Razelm unde alcalinitatea i salinitatea constituie o problem cu tendin e de extindere. Schimb rile de utilizare a solului precum i exploatarea resurselor naturale într-un ritm mai rapid decât cel în care se pot regenera. Alt factor limitativ îl constituie s r cirea solului în principalele elemente fertilizante. vântului. la adâncimi peste 50 cm. Gleizarea se manifest pe terenurile cu apa freatic la mai pu in de 1 ± 1. parc eolian. ferme pentru cre terea animalelor. ca de altfel i seceta înregistrat în anii anteriori a afectat gradul de fertilitate al solurilor. Degradarea are loc sub influen a temperaturii.cu alcalinitate ridicat 18339 15253 15253 18339 15253 15253 În vara anului 2007.25 m i care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate. apei. Reac ia solului sau pH-ul solului . precum i pentru alte construc ii. în anul 2007 suprafa a terenurilor arabile scoase din circuitul agricol a sc zut cu 39. Excesul de umiditate de pe suprafa a de 10114 hectare a determinat luarea unor m suri de ameliorare.72 Sursa DADR Tulcea Suprafe ele scoase din circuitul agricol au primit alte folosin e. nu produce diminu ri drastice ale potentialului productiv.8 ± 7. se resimte acut lipsa apei în sol exact în perioadele critice pentru plante.1 2006 99740.din care . acesta afectând o suprafa de 49545 ha. Fertiliz rile organice i minerale ± atunci când se fac ± nu au la baz studii agropedologice. extinderea i reabilitarea re elelor de distribu ie ap .2 ) slab alcalin .cu amenajari antierozionale Eroziunea solului prin vant S r turarea solului. Cele dou procese au loc simultan. În acest sens este necesar cre terea resurselor financiare pentru efectuarea lucr rilor de ameliorare . se fac în mod empiric i numai pentru culturile de baz (premerg toare). duc la accentuarea presiunii exercitate aupra starii de calitate a solurilor . Alt factor limitativ natural îl constituie lipsa apei din sol. Alterarea se produce sub ac iunea apei.02 2007 39053. Nu acela i lucru se poate spune despre solurile din Delta Dun rii ± unde se reg sesc i soluri acide. jude ul Tulcea s-a confruntat cu fenomenul de secet puternic .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA . 47 .15% fa de anul 2006. în special pentru construc ia.cerin major a promov rii i dezvolt rii agriculturii durabile. Evolu ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol În judetul Tulcea. acizilor minerali sau organici i a s rurilor. gravita iei i vie uitoarelor fiind un proc es ireversibil. Presiuni ale unor activitati asupra st rii de calitate a solurilor a)Impactul agriculturii asupra mediului Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare i alterare.85 2004 22876.mp circuit 2003 19254. camping. Evolu ia suprafe elor scoase din circuitul agricol în perioada 2003 ± 2007 Suprafa a scoas agricol .

55 20.082 0. Utilizarea pesticidelor în agricultur pe lâng avantajul ob inerii u nor produc ii sporite prezint dezavantajul polu rii mediului.34% din suprafa a agricol total a jude ului Tulcea Utilizarea produselor pentru protec ia plantelor (fitosanitare) În categoria substan elor fitosanitare sunt incluse substan ele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor ± erbicidele.87 16. este necesar re spectarea tehnologiilor de aplicare i supravegherea atent a utilizatorilor i prestatorilor de servicii ai acestor produse./ha) Suprafa Suprafa agricol arabil total totall jude jude 13.072 0.13 Sursa DADR Tulcea 2001 2002 2003 2004 48 .49 10.53 0.12 0.1 0. utilizat ca atare sau sub form de compost.05 0.24 2557.18222 20.11 0.046 0. reprezentând doar 0.20 0. Solul ac ioneaz ca un receptor i rezervor pentru pesticide.05 0. pentru combaterea insectelor d un toare ± insecticidele i pentru combaterea diferitelor boli criptogamice ± fungicidele. solului.47 22.71 8.2007 Anul Consum total de pesticide . Pentru ob inerea unei eficien e superioare.50 17.16 10. se impune diferen ierea fertiliz rii dup consumul plantelor în diferite elemente.07 0.2 6. Pentru reducerea efectelor negative ce pot ap rea la utilizarea pesticidelor. unde acesta se degradeaz .20 0. reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile i frunzele r mase dup recoltarea unor plante.1 3660 5980 6478 5890 Azotoase 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2827 2270. fiind cea mai periculoas surs de impurificare a mediului prin vastitatea suprafe elor pe care se folosesc i prin toxicitatea lor ridicat . bactericidele i virucidele.6 2837 4873 4083 4087 Consum de îngr minte chimice pe ha (Kg s.kg substan activ Total± Insecticide Fungicide din care 107870 72085 73320 193190 40674 19437 16921 42308 26085 19388 26314 104322 Erbicide 41111 33260 30085 46560 Consum de pesticide pe 1 ha suprafa .3 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Utilizarea îngr mintelor naturale În categoria îngr mintelor naturale se include o serie de reziduuri organice ± dejec ii solide i lichide ale animalelor. pentru evitarea polu rii cu reziduuri de pesticide a plantelor.Kg Total±din Insecticide Fungicide care 0.3 512 777 1061 2190 1520 11.5 46 45 205 283 3081. Insu irea comun a acestor substan e o constituie ac iunea chimic activ i fiziologic activ de tulburare a func iilor fiziologice. apei i a altor componente ale agroecosistemelor.59 12. Evolu ia consumului de produse fitosanitare în perioada 2001 . Evolu ia consumului de îngr minte chimice în jude ul Tulcea.10 16.29 agricol total Erbicide 0.Utilizarea Îngra mintelor chimice: Chimizarea în exces i unilateral tulbur echilibrul ecologic din sol.23 10. Suprafe ele pe care se aplic fertilizan i organici este foarte mic . în perioada 2001 ± 2007: Anul Îngr minte chimice folosite (tone substan Fosfatice Potasice activ ) Total 3807 2393.a. respectiv distrugerea par ial sau total a micro i macroorganismelor vii. precum i toat masa vegetal de la plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol ca îngr mânt.60 8.30 0.11 0. Î n aceast categorie se include i turba. dup capacitatea acestora de a asimila s rurile nutritive din sol i dup însu irile tipului de sol. afectând procesul de conversie (viteza repunerii în circula ie a materiei i energiei din sol) ceea ce duce la sc derea poten ialului productiv.

b) activit ile din sectorul industrial.000 Suprafa a Contaminat (m2) Localizarea poluantului 216. realizarea de studii pedologice i agrochimice. Terenurile ocupate de haldele de steril tehnologic urmeaz a fi ref cute i redate circuitului natural la închiderea acestor obiective. Alum S.000 47. în jude ul Tulcea principala cauz de poluare a solului o constituie depozitarea de eurilor solide rezultate din procesele productive.A Tulcea S.A Pope ti-Leordeni Industria metalurgic lam alcalin neferoas Industria metalurgic Metale Depozit de euri municipale Tulcea Subst. de eurile municipale genereaz în procesul de descompunere diferite gaze si substan e care pot constitui o surs de impact semnificativ asupra mediului i în special asupra solului.16 94856 45901 0.67 0.06 0. siderurgic Industria este principala surs de poluare a mediului înconjur tor prin amploarea proceselor tehnologice. MEC ± Sector Altân Tepe 2. minier. Pentru aceste situa ii se impune luarea unor m suri adecvate de gospod rire.08 0.C Ferom S. conservare i amenajare a teritoriului i acolo unde este cazul.C. Din punct de vedere al activit ilor industriale. Presiunile asupra st rii de calitate a solului sunt rezultate în principal din activit ile miniere i metalurgice. se constat totu i situa ii în care resturile vegetale sunt aruncate la întâmplare i uneori în cantit i excesive.13 0. specifice industriei metalurgice. în baza licen elor de exploatare pentru 11 obiective miniere i în baza permiselor anuale de exploatare pentru 14 obiective.26 0.313 52.000 Nu s-au efectuat studii 159. Prin natura lor.C.055 61616 58956 0.36 ha. precum i ocuparea terenurilor prin exploat ri miniere la zi.39 0.rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor 49 . 4. 5.44 0.814 Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii 3. Inventarul siturilor contaminate la nivelul jude ului Tulcea Nr Nume proprietar/ crt administrator sit contaminat 1. S.A S. În jude ul Tulcea sunt zone contaminate istoric din activit i miniere anterioare a c ror inchidere i ecologizare a fost aprobat prin hot râri de guvern. Sunt în derulare proiecte d e deschidere de noi exploat ri.43 0.16 Reziduurile zootehnice De i în jude ul Tulcea nu sunt eviden iate soluri afectate de reziduuri zootehnice.17 0. c)Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea de depozitare a de eurilor municipale se înregistreaz pe o suprafa de 10. Ecorec S. Activit ile miniere de suprafa se de fasoar pentru extrac ia i prelucrarea rocilor pentru construc ii.2005 2006 2007 244469 160796 144539 57449 20039 23967 PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 155914 31106 0. MEC ± Sector Baia Tipul activit ii poluatoare Industria minier Industria Minier (iaz decantare steril) Natura poluan ilor metale grele(Cu) i ape acide de min metale grele reactivi de prepara ie minier 794.

.închiderea lucr rilor miniere subterane prin abandonarea în starea în care se afl . amplasat în zona dealului Cortelu cu o suprafa a de 21. Tehnologii i metode de remediere utilizate: .314 mii euro.A Bucure ti.000 municipale procesul de Babadag descompunere a reziduurilor Depozit de euri municipale Subst. cu o suprafa de 21. Activitatea minei a fost de exploatare în subteran a z c mântului de pirita cuprifer i de prelucrare a minereului în vederea ob inerii concentratelor de cupru. 47 ha. Nuf ru. Închiderea Sectorului Minier Somova . su prafe e din teritoriul administrativ al comunelor: M cin. Prim ria M cinServiciul public de gospod rire comunal Prim ria IsacceaServiciul public de gospod rire comunal 8.2005.rezultate din 30. S.închiderea prin rambleere i plac de beton la gura pu ului. Închiderea Sectorului Minier Altân Tepe. Ostrov.G 720/02. în vederea identific rii i delimit rii terenurilor degradate.C. lucr ri de ecologizare a zonelor afectate de activitatea de exploatare. realiza rea proiectului tehnic care s cuprind m surile i instala iile de epurare a apelor de min evacuate de la orizontul ±350 m cât i închiderea lucr rilor miniere. începând cu luna noiembrie 2005 i finalizare prevazuta pentru luna martie 2008. pirit i magnetit. rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor Subst. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional ± Fonduri aprobate prin H.000 Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii Nu s-au efectuat studii 7. î n baza Ordinului Prefectului nr. la nivelul jude ului Tulcea au fost organizate comisii pentru identificarea. Pe parcursul anului 2007. rezultate din procesul de descompunere a reziduurilor 20. a lucr rilor verticale în afara pu ului central care se men ine în func iune. a fost aprobat prin H. 50 .G 720/1999.C. a fost aprobat prin H. 2.G 926/2003 ± Proiect tehnic de închidere sector minier Altân Tepe elaborat de S. . delimitarea terenurilor degradate i constituirea acestora în perimetre ameliorative. reecologizarea amplasamentelor haldelor de steril i a iazurilor de decantare. cu ajutorul unei sta ii de pompare.A.6. cu o suprafa de 15. au fost derulate programe/proiecte de reconstruc ie ecologic pe urmatoarele situri contaminate identificate la ni velul jude ului Tulcea: Exploatarea miniera Altân Tepe este constituit din perimetrul de exploatare amplasat în localitatea Altân Tepe.837 mii euro. Mihail Kog lniceanu.men inerea apei de min la nivelul orizontului -350.1999 ± Proiectul Tehnic de închidere sector minier Somova elaborat de S.G 926/2003 în valoare de 4. Casimcea. În anul 2007. Luncavi a. În cadrul programului de încetare a activit ii au fost stabilite modalit ile de închidere a lucr rilor miniere.03.Ecorecycling SRL Bucure ti PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Depozit de euri Subst. Minesa S. începand cu luna februarie 2004 i având data finaliz rii în luna octombrie 2006. Î n acest sens au fost analizate. a construc iilor provizorii i a utilit ilor din incint . cu durat de implementare de 28 luni.98 ha .139/28.09. Depozit de euri municipale 1613 Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologic a terenurilor degradate i pentru ameliorarea st rii de calitate a solurilor: 1. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional ± Fonduri aprobate prin H. cu durata de implementare de 32 luni.65 ha i iazurile de decan tare amplasate în intravilanul comunei Somova de cca. care prevede perimetrul de exploatare propriu zis. lucr ri de dezafectare i recuperare a materialelor. valoarea alocat fiind de 4071. S-a impus realizarea studiilor hidrologice referitoare la evolu ia i influen a apei de min asupra zonelor limitrofe. comuna Stejaru.C Ipromin S.6 ha i uzina de prepara ie minier Baia.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Activit ile desfa urate au cuprins exploatarea în subteran i la suprafa a minereurilor de baritin i sulfuri complexe polimetalice. 42. folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i d un torilor. y valorificarea ra ional a apei i a energiei. cu eficien relativ redus care nu pot sus ine costurile aferente iriga iilor. combatere a eroziuni i solului în noile condi ii de proprietate i la principiile economiei de pia . 2000 Suprafa a amenajata pentru irigat 2001 2002 2003 2004 2005 2006 166728 166728 166728 166728 162802 156126 47933 47189 166728 162802 156126 18301 18142 166728 162802 156126 1797 1797 163683 160110 153459 1324 1324 Agricola 162802 162802 162802 Arabila 156126 156126 156126 Suprafa a efectiv irigata cu cel putin o udare Agricola 12756 18405 31635 Arabila 12454 18138 31051 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Tulcea. în cre tere fa de 2006. Tehnologii i metode de remediere utilizate: închiderea prin rambleere i plac de beton la gura pu ului. vizând cre terea randamentului amenaj rilor. Masuri de reducere a impactului activit ilor din sectorul agricol asupra solului În vederea prevenirii polu rii solului. apei i pânzei freatice precum i aerului de c tre activit ile din agricultur . 3. acoperire cu sol vegetal. Reducerea efectelor secetei i combaterea de ertific rii Regiunea SE cuprinde zone semiaride i secetoase. în jude ul Tulcea exist un num r important de exploata ii agricole de mici dimensiuni. terasarea terenului. utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerial de Omolo gare a P. restul aflându-se în conservare. 51 . îns mân are i înierbare. refacerea cadrului peisagistic al zonelor i aducerea suprafe elor afectate la starea natural ini ial . etc. comercializare. (CODEX). aceasta datorându -se secetei din vara anului. depozitarea materialelor sterile i transportul produselor finite. prelucrarea acestor minereuri. nivelare. s-au impus urm toarele m suri: solicitarea autoriza iei de mediu pentru activit ile de utilizare. prest ri servicii cu produse de uz fitosanitar precum i a altor activit i (sec ii mecanice. desec ri. Lucr rile de închidere a sectorului minier sunt lucr ri în special de reconstruc ie ec ologic i au ca scop reabilitarea suprafe elor afectate de activitatea minier i minimalizarea impactului asupra factorilor de mediu.). Prin lucr rile de reconstruc ie ecologic s -a urm rit refacerea terenurilor degradate i repunerea lor în circuitul agricol. y modernizarea echipamentelor de iriga ii. dar s-a men inut mult sub poten ialul de irigare. Suprafe ele amenajate pentru iriga ii reprezint un procent semnificativ din totalul terenurilor agricole. i ca ur mare se consider c pentru a contracara efectele negative ale secetei asupra produc iilor ob inute este vital reconsiderarea aportului iriga iilor i în consecin se impun m suri pentru: y adaptarea unor lucr ri de iriga ii. în special Lacul Memelgiu. Din totalul acestor suprafe e sunt echipate 160110 hectare. editia 2008 4.6%. care s corespund i din punct de vedere al calita ii mediului. Aceast s itua ie este datorat faptului c .U. suprafa a irigat efectiv în anul 2007 a fost doar de 33781 ha. respective. sectoare zootehnice.F. De i suprafe ele amenajate pentru iriga ii sunt importante. sporirea produc iilor agricole i protec ia mediului.

cu îngr minte organice. cuprinde puncte de prelevare situate în urm toarele zone: Sta ia meteo Tulcea. La statia RA Sf. Statiile monitorizeaza permanent nivelul dozei gamma si parametri meteo.4 RADIOACTIVITATEA Re eaua de supraveghere a radioactivita ii mediului din jude ul Tulcea face parte din Re eaua Na ional de Supraveghere a Radioactivit ii Mediului ( RNSRM ) componenta a sistemului integrat de supraveghere a polu rii mediului pe teritoriul României. Indicatorii determina i sunt: pH. Gheorghe si Tulcea. În prezent în aceste sta ii. obiectivul principal fiind detectarea oric ror cre teri cu semnifica ie radiologic a nivelelor de radioactivitate din mediu . apa. Uzina de ap Tulcea. în general în categoria nesalinizate. Calciu. cu excep ia solului din zona Altân-Tepe care este puternic salinizat.  vegeta ie (cu perioada de prelevare aprilie -octombrie. cât i supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. depuneri atmosferice. la Tulcea si Sf. Cu 2+. în special. probele de sol s-au încadrat. respectarea cu stricte e a agrotehnicii specifice fiec rei culturi. 52 . P durea Bididia.  ap (prin determinarea zilnic a activit ii beta globale la apa de Dun re i apa potabil ).  sol necultivat (prin determinarea s pt mânal a activit ii beta globale). fiind slab alcaline conform pH -ului determinat. Alcalinitate. se urm resc factorii de mediu:  aer (prin determinarea zilnica a activit ii beta glo bale i m surarea continu a debitului de doza gamma extern absorbit ). Cd. irigarea ra ional a culturilor cu ap de calitate conform STAS 9450/ 1988. Monitorizarea calit ii solului Re eaua de monitorizare a solului din jude ul Tulcea. calcule de concentra ie ale izotopilor naturali Radon i Toron. Sta ia Peco. Pb. Gheorghe au fost amplasate doua statii automate de monitorizare doza.Bicarbonati.Co. Cloruri. Potasiu. SC Alum SA Tulcea. A ceasta transmite permanent datele inregistrate catre Laboratorul de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.04. Sistemul SGA. La nivelul judetului Tulcea func ioneaz 2 sta ii de radioactivitatea mediului amplasate in Sf. Parcul Tineretului. de i activ itatea minier a încetat. Gheorghe a fost montata prin acelasi program Phare o statie automata de monitorizare a radioactivitatii apei .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA fertilizarea solului. efectuarea lucr rilor de îmbun t iri funciare conform normelor tehnice i legisla iei de protec ie a mediului. Mn 2+ . 3. În general putem caracteriza solurile ca.trei campanii de recoltare . În anul 2007 . se efectueaz m sur tori de radioactivitate beta global pentru to i factorii de mediu. Fabrica de oxigen. Cr S-au efectuat prelev ri de sol din zona Altân Tepe.01 ³Procurarea de echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raporta re a radioactivitatii mediului´. prin determinarea s pt mânal a activit ii beta globale). În cadrul programului standard de monitorizare în jude ul Tulcea. din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Satul Mineri. Starea radioactivita ii mediului in jude ul Tulcea deriv din m sur torile beta globale efectuate pentru factorii de mediu : aer. Sodiu. SC Feral SRL Tulcea. prin proiectul PHARE RO 2003/005-551. Parcul Victoria. sol vegeta ie i din m sur torile de doz gamma extern . Ni 2+. În func ie de con inutul de s ruri dizolvate. TDS. Anual se efectue az dou . cu excep ia solului din zona Altân -Tepe care este acid. Magneziu. Pentru punctul de prelevare SC Feral SRL i zona adiacent acestuia s-a remarcat un con inut ridicat de mangan.  depuneri atmosferice (prin determinarea zilnic a activit ii beta globale). Zn 2+.

116 3. i a formelor de relief variate.medie Val. Calitatea habitatelor naturale. De asemenea în zona marin exist habitatul 1180 ³Structuri submarine create de scurge ri de gaze´ unic la nivel de ar .39 0.073 0. Gheorghe Val. a florei i faunei s lbatice. pân la cele montane.maxim 8.5. situa ia radioactivit ii mediului în jude ul Tulcea . Sintetic.12 0. se eviden iaz faptul c nu s-au înregistrat modific ri semnificative ale ni velelor de radioactivitate pentru nici unul dintre factorii de mediu.18 0. Suprafa a jude ului este acoperit în propor ie de 60% de ecosisteme naturale i seminaturale.17 0.medie 1.18 0. Tipurile de habitate întâln ite în jude ul Tulcea: 1110 1150 1140 1160 1210 1310 1410 1530 2110 2130 2160 2190 3130 3140 3150 3160 3260 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de ap de mare Lagune costiere Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux Melele i golfuri Vegeta ie anual de-a lungul liniei rmului Comunit i de salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase Paji ti s r turate de tip mediteranean Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice Dune mobile embrionare (în formare) Dune fixate cu vegeta ie erbacee peren (dune gri) Dune cu Hippophae rhamnoides Depresiuni umede intradunare Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrochariton Lacuri distrofice i iazuri Cursuri de ap din zonele de câmpie.21 0.51 0. i pe ntru care s-au instituit cele 8 Situri de Importan Comunitar . ap .38 0.09 57.57 0. maxim 1. in anul 2007.16 0.11 0. pentru anul 2007.4 46. cu vegeta ie din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion 53 . toate valorile medii anuale s -au situat sub limitele de aten ionare specifice fiec rui factor de mediu. sol.30 0.1 0. depuneri.45 0.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În anul 2007 au fost prelevate un num r de 3653 probe de mediu ( aer. identificându -se un num r de 36 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar care sunt incluse in Anexa I a Directivei Habitate.25 uGy/h Tulcea Val. Din analiza rezultatelor ob inute. Delta Dun rii ad poste te 18 dintre aceste habitate care nu se regasesc in celelalte zone ale jude ului.9 0. datorit unui climat specific Dobrogei de Nord ( continental excesiv de tip pontic).9 1.35 0.098 Val.125 Sf. Arii protejate Habitate Jude ul Tulcea. vegeta ie ) pentru care au fost efectuate 7306 masur tori imediate si întarziate i s-au mai efectuat i cca.1 3. beneficiaz de o diversitate biologic deosebit atât prin numeroasele tipuri de habitate i ecosisteme cât i prin multitudinea de specii de flor i faun . s-a prezintat astfel : Factor de mediu Aer Depuneri Dun re Potabil Sol Vegeta ie Doz Gamma Nivel aten ionare 10 Bq/mc 200 Bq/ mp*zi 2 Bq/l 2 Bq/l 0.8292 de m sur tori de doz gamma extern .9 1.53 0.39 0.16 0.

din punct de vedere al Directivei Habitate (92/43/EEC) a jude ului Tulcea const în faptul c aici s -au identificat un num r de 17 tipuri de habitate conform Anexei 1 a directivei. Ulmus laevis. Având în vedere importan a floristic i faunistic a zonei.Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.cr Nume sit t 1 2 3 4 5 6 7 8 Delta Dun rii Structuri submarine metanogene . putem preciza c în Delta Dun rii i Dobrogea de Nord se întâlnesc aproximativ 97 de specii de p s ri listate în Anexa 1 a Directivei Pasari (79/409/EEC).546 10. printre care s pecii rare de r pitoare: Aquila heliaca (acvila de câmp). 1964/2007.479 87.Pe teri în care accesul publicului este interzis. Circus macrourus (erete alb).542 6.229 121.Sf. În ceea ce prive te importan a avifaunistic .122 1. pe teritoriul jude ului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000 .P duri balcano-panonice de cer i gorun . turboase sau argiloase Paji ti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan i alpin Paji ti aluvionale din Cnidion dubii Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus -Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni .2007 i 8 sunt Situri de Importan Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr.1284/24. care sunt prezente i în ³Lista Ro ie a Vertebratelor din Romania´. SITURI DE IMPORTAN COMUNITAR Nr. Egretta garzetta(egreta mic ).10. i habitatele de step .697 18. . Egretta alba(egreta mare). Gheorghe Dealurile Agighiolului Podi ul Nord Dobrogean Delta Dun rii . ORD. Falco cherrug ( oim dun rean) Caprimulgus europaeus (caprimulgul) dar i o multitudine de specii legate de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican cre ). dintre care 9 sunt Arii de Protec ie Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hot rârea de Guvern nr. Cygnus olor ( leb da de var ).303 425 54 .1964 /2007 Suprafata (ha) Cod Natura 2000 ROSCI0065 ROSCI0237 ROSCI0060 ROSCI0201 ROSCI0066 ROSCI0123 ROSCI0012 ROSCI0067 450. . ± P duri dacice de stejar i carpen P duri ripariene mixte cu Quercus robur.P duri dobrogene de fag .din lungul marilor râuri Z voaie cu Salix alba i Populus alba Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tomaricetea i Securinegion tinctoriae) Importan a conservativ la nivel european.zona marina Mun ii M cinului Bra ul M cin Deniz Tepe conf. Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos .3270 40CO 6260 62CO 6410 6420 6430 6440 6510 7210 8230 8310 91AA 91I0* 91M0 91X0 91Y0 91FO 92AO 92DO PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Râuri cu maluri n moloase cu Chenopodion rubi i Bidention Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice Paji ti panonice i vest pontice pe nisipuri Stepe ponto-sarmatice Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase. Aquila clanga (acvila ip toare mare). printre care cele mai importante sunt tipurile de habitate de zone umede danubiene i pontice specifice Deltei Dun rii i M rii N egre. Branta ruficollis (gâsca cu gât ro u). Fraxinus.

Flora Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord. In statistici ulterioare se consider c Dobrogea concentreaz 1911 specii ceea ce înseamn c flora acestei provincii este foarte bogat . rare.759 257 147. Astfel l a nivel de jude au fost identificate un num r de 163 de specii de interes comunitar incluse în anexa nr. vulnerabile sau periclitate. ceea ce reprezint 52 % din flora României i aproape 19 % din flora european (Bos caiu. 1976).361 58. Din punct de vedere faunistic la nivelul jude ului Tulcea se întalnesc un num r important de specii de interes conservativ la nivel na ional i European.57/2007: Bolbelasmus unicornis.Mahmudia Delta Dun rii i Complexul Razim . Centaurea pontica (Vine ele. Centaurea jankae (Vine ele. Dintre speciile de flor s lbatic identificate la nivel na ional dou sunt prezente în anexa nr. multe dintre ele fiind endemice.473 22. Lycaena dispar i Pholidoptera transsylvanica .226 ROSPA 0032 ROSPA0040 ROSPA0052 ROSPA0073 ROSPA0076 ROSPA0091 ROSPA0100 Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul jude ului.243 67. 55 Fauna . Moehringia jankae (Merinan ).Niculi el P durea Babadag Stepa Casimcea conform HG 1284/2007 Suprafata Cod Natura 2000 (ha) 3. incluzându -le în totalitate i aproape dublându -le suprafa a la nivel de jude . Campanula romanica (Clopo el dobrogean). suprafa a zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere în re eaua Natura 2000 fiind de 95 562. fiind comparabil cu cea a insulelor mediteraneene Creta i Corsica (Dihoru. Osmoderma eremita(pustnicul). Dioc. Cerambyx cerdo (croitor).663 500.334 ROSPA0009 ROSPA0031 1. Lucanus cervus(r da c ). Euphydryas maturna. In conspectul florei Dobrogei se enumer 1770 specii de plante pentru aceast provincie.3 a OUG 57/2007 i 110 specii de intreres na ional care necesit o protec ie strict incluse în anexa 4 B a aceluia i act normativ. Dioc.57/2007. 15 se suprapun peste ariile naturale protejate constituite anterior.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA SITURI DE PROTEC IE SPECIAL AVIFAUNISTIC Nume sit .Sinoie Denis Tepe DUNAREA Veche ± Bratul Macin Lacul Beibugeac Marea Neagr M cin . respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt ) Agrimonia pilosa (Turi ). Zgl voc).891 18.43 ha. Zgl voc). Suprafa a total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul jude ului calculat de Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea (exclusiv suprafa a ocupat de apele teritoriale marine) este de 696 269.4 B a OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofi a dobrogean ) i Paeonia tenuifolia (bujorul de step ). Aldrovanda vesiculosa (Otr el). Din punct de vedere al importan ei la nivel european. 1970). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Be tepe . pe teritoriul jude ului Tulcea au fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonan ei de Urgen nr. Callimorpha quadripunctaria. 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafa a jude ului. Dintre Nevertebrate putem men iona 9 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonan ei de Urgen nr. Echium russicum (Capul arpelui). Potentilla emilii-popii (Buruian cu cinci degete). Morimus funereus. determina existenta unui numar mare de specii de flora si f auna salbatica.

Ornitofauna se bucur de o mare varietate specific în zona Dobrogei i mai ales în partea de nord respectiv în jude ul Tulcea unde se g sesc cele mai însemnate zone de cuib rit i de hr nire pentru majoritatea speciilor: Delta Dun rii i complexul Razim -Sinoie. Dintre speciile de mamifere pe teritoriul jude ului Tulcea exista 10 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr. Monticola saxatilis ( mierla de piatra). Mun ii M cinului. P durea Niculi el. o rezerva ie a biosferei i un parc na ional) care au fost integral cuprinse în perimetrele celor 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importan Comunitar i 9 Situ ri de Protec ie Avifaunistic ) declarate la nivelul jude ului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 i HG 1284/2007. Caprimulgus europaeus ( caprimulg). P durea Babadag.Dintre Amfibieni i reptile la nivelul jude ului se întâlnesc 7 specii de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr. 12 specii au fost declarate monument al naturii. dar i cele mai importante c i de migra ie din SE Europei. Oenanthe pleschanka (pietrar negru). Lanius senator (sfrâncioc cu cap ro u). Oenanthe isabellina (pietrar rasaritean). Starea ariilor naturale protejate În jude ul Tulcea exist un num r de 36 de arii naturale protejate (34 rezerva ii naturale. Num r situri Natura 2000: 17 Num r arii declarate la nivel na ional: 35 56 . Merops apiaster (prigorie). Uliu porumbar (Accipiter gentilis) oim dun rean (Falco cherrung) PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul jude ului Tulcea întâlnim 100 de specii de p s ri de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea ariilor de protec ie special avifaunistic . Haliaeetus albicilla(codalb). Coracias garrulus (dumbraveanca).1198/2005. C lifar alb (Tadorna tadorna) Pelican (Pelecanus onocrotalus) În zona Mun ilor M cin multe dintre speciile protejate sunt considerate rare sau vulnerabile: Apus apus ( drepnea neagra). În cadrul Rezerva iei Biosferei Deltei Dun rii dintre cele 331 de specii de p s ri identificate pân în prezent.1198/2005.

satul Agighiol Ciucurova.000 ha cu modific ri i suprafa a complet ri prin administrat : HG 248/1994 de ARBDD . Constan a i Gala i 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Parcul Na ional Mun ii M cinului P durea ³Valea Fagilor´ Rezerva ia botanic ³Korum Tarla´ Locul fosilifer Dealul Bujoarele Rezerva ia geologic ³Agighiol´ Vârful Secaru Rezerva ia de liliac ³Fântâna Mare´ Rezerva ia de liliac ÄValea Oilor´ Rezerva ia natural ³ Dealul Bujorului´ P durea Niculi el Lacul BeibugeacPlopu Lacul Traian Muchiile Cernei- Parc Na ional Rezerva ie natural -forestier Rezerva ie natural Rezerva ie natural -geologic Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Rezerva ie natural Arie Special de protec ie avifaunistic Rezerva ie natural Rezerva ie Com.3 0. HG Tulcea . În jude ul L454/2001.472 ha Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000 HCL nr. 1 Denumirea ariei naturale protejate Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii Act normativ de aprobare Supra fa a (ha) Categoria ariei protejate Rezerva ie a biosferei Sit Ramsar Localizare teritorial administrativ Custode/ administrator al ariei naturale protejate A. OUG112/2000. Ciucurova.L69/1996 . Cerna Com. satul Atmagea Com. Valea Nucarilor.D.5 0. Murighiol Com. Turcoaia Com. 341/2002 suprafa a ocupat de RBDD este de 415. Fântâna Mare ora ul Babadag ora ul Babadag Com.un parc na ional (Parcul Na ional Mun ii M c inului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importan Comunitar Avifaunistic ) Ariile protejate din jude ul Tulcea Nr Crt.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Num r arii declarate la nivel local: 1 Num r arii atribuite în custodie: 16 Num r arii cu structuri de administrare: 2 Categorii de arii naturale protejate: .o rezerva ie a biosferei (Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii) . Tulcea i 9 Situri de Protec ie Legea 82/1993 580. Luncavi a Ora ul Babadag Com.D. Cerna i Administra ia PNMM Administra ia PNMM Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Romsilva Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Romsilva Direc ia Silvic Tulcea SOR Tulcea 57 .8 11 170 326 1891 Jud .Tulcea .B.34 sunt rezerva ii naturale (categoria IV IUCN) .3/2004 HG 2151/2004 HG 2151/2004 11 321 154 2 8 9.7 34. Niculi el Com.35 50.R.

Beidaud Com.Plopu .15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Iaila Beidaud Valea Mahomencea Dealul Ghiunghiurmez ChervantPriopcea C lug ruIancina Muntele Consul Dealul Sarica Dealurile Be tepe Enisala Carasan-Teke Valea Ostrovului Uspenia Edirlen Casimcea Col anii Mari Peceneaga M gurele R zboieni Dealul Deniztepe Dealul Mândre ti Mân stirea Coco P durea Babadag-Codru PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA natural HG 2151/2004 1121 Rezerva ie natural HG 2151/2004 1029 Rezerva ie natural HG 2151/2004 1421 Rezerva ie natural HG 2151/2004 568 Rezerva ie natural HG 2151/2004 130 Rezerva ie natural HG 2151/2004 328 Rezerva ie natural HG 2151/2004 100. Izvoarele Com. Frec ei i Izvoarele Casimcea Casimcea Peceneaga Com.50 Rezerva ie natural HG 2151/2004 137 Rezerva ie natural HG 2151/2004 53 Rezerva ie natural HG 2151/2004 132 Rezerva ie natural HG 2151/2004 292 Rezerva ie natural HG 2151/2004 41 Rezerva ie natural HG 2151/2004 305 Rezerva ie natural HG 2151/2004 5 Rezerva ie natural HG 2151/2004 4. 6 ha ± DS Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii .354. Niculi el Com.Litoralul M rii Negre de la Bra ul Chilia pân la Capul Midia 58 . dup Volga i Kuban) Unit i fizico.60 Rezerva ie natural TOTAL 431. Slava Cercehez Com.10 Rezerva ie natural HG 2151/2004 415 Rezerva ie natural HG 2151/2004 57 Rezerva ie natural Hg 2151/2004 244 Rezerva ie natural HG 2151/2004 61.Tulcea cu zona inundabil . Casimcea Com. Frec ei i Niculi el Com.6 Rezerva ie natural HG 2151/2004 524. Mahmudia Com.80 Rezerva ie natural HG 2151/2004 22 Rezerva ie natural HG 2151/2004 25.2.Complexul lagunar Razim .Sectorul Isaccea.Dun rea maritim pân la Cotul Pisicii .S r turile Murighiol . Topolog Com. Casimcea Com.250 Doroban u Com. Horia i Izvoarele Com. Sarichioi Com. Cerna Com.geografice componente .Delta Dun rii .5 % din suprafa a României (Locul 22 între Deltele lumii i locul 3 în Europa.Sinoie .Suprafa a 580 000 ha . Doroban u Com.An de constituire: 1990. . Mihail Kog lniceanu Com. Niculi el Ora ul Babadag Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea Direc ia Silvic Tulcea 180. Jurilovca Com. Doroban u Com.

410 4.830 13. 1 la Hot rârea Guvernului nr.250 87 50 98 21.Buhaiova Letea R ducu Nebunu Vatafu ± Lungule Caraorman S r turi Murighiol Erenciuc Popina Sacalin ± Z toane Peritea ca . Dactylorhiza incarnata. Centaurea jankae.937 210 103. Protejate prin Conventia de la Berna: 59 .240 260 28 31.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA - Apele maritime interioare i marea teritorial . 82/1993 privind c onstituirea Rezerva iei Biosferei "Delta Dun rii".625 2. Anacamptis pyramidalis.760 5 1. de valoare inestimabilã pentru patrimoniul natural universal. Elymus pycnanthus ssp. Orchis coriophora fragrans.300 228 652 110 Grindul Chituc Rotundu Potcoava Belciug Matita-Merhei-Letea Sontea Caraorman Lumina-Vatafu Dranov Saraturi-Murighiol Rotundu Popina Dolosman Zmeica-Sinoie Potcoava Periteasca-Leahova Zona tampon marin . Convolvulus persicus.075 400 2.5380 specii. Astragalus versicarius pseudoglaucus.560 12.600 223. Astragalus dolicophyllus. total din care: Zone de reconstruc ie ecologic . y Flora RBDD speciile cuprind 4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica. Acestea sunt definite i delimitate conform anexei nr. total.30 tipuri de ecosisteme . y Existã 14 specii periclitate sau vulnerabile în RBDD: Centaurea pontica.000 306. Centaurium spicatum.510 2. Ornithogallum amphibolum. Ornithogallum oreoides. din care: Suprafa a (ha) 50. din care: 1 839 specii de florã si 3541 specii de faunã y O bancã de gene naturalã.125 125 2. total 22. 248/1994 pentru adoptarea unor m suri în vederea aplic rii Legii nr. Centaurea jankae.deltaicus. total Zone economice .425 y Un muzeu viu al biodiversitãtii: .625 825 2. Zonare func ional : Zone cu regim de protec ie integral . total din care: Ro ca .300 9.460 21.Leahova Dolo man Grindul Lupilor Istria . Platanthera bifolia. Trachomitum venetum.500 13.500 115 1. zone tampon i zone economice. Cephalanthera longifolia .Sinoie Suprafa a (ha) Zonare func ional : Zone tampon. Stachys maritima. Artemisia tscernieviana . pân la izobata de 20 m Teritoriul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii este delimitat în 3 cat egorii de zone: zone cu regim de protec ie integral .100 11.

321 ha. zonele tampon totalizând 7. acestea fiind: Campanula romanica ( clopotelul mun ilor m cin ). Moehringia grisebachi ( moeringie). Galanthus plicatus (ghiocelul dobrogean).670 ha. Dianthus nardiformis( garofita) De asemenea. din care 3.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Num rul de specii protejate prin Conven ia de la Berna Grupa sistematic Plante superioare Insecte Pe ti Amfibieni Reptile P s ri Mamifere Total Anexa I 4 4 Anexa II 5 1 6 9 224 7 252 Anexa III 22 3 2 89 15 131 Total 4 5 23 9 11 313 22 387 Cele 331 specii de pãsãri includ:  cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus). Astfel. adoptat de Comisia Economic pentru Europa) în categoria vulnerabil. Al turi de aceasta tot aici sunt proteja i i taxoni subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis ( brebenel). Parcul Na ional Mun ii M cinului se întinde pe o suprafa de 11. 6. Euphorbia nicaeensis ssp cadrilater ( laptele cainelui). respectiv Culmea Pricopanului. 72 de fitotaxoni ce reprezint 5 % din speciile amenin ate incluse în Lista ro ie a plantelor superioare din România In parc au fost identifica i pâna in prezent 5 specii incluse în Lista ro ie european (Dec. In parc au fost identifica i pâna in prezent.651 ha reprezint zonele strict protejate. cuprinzând cea mai mare parte din culmea principal ( cunoscut sub denumirea de Culmea M cinului). 46 /1991. Moehringia grisebachii ( moeringie).9 % sunt subendemici (b). jancae. comunele Hamcearca i Luncavi a (situate în estul acestuia) precum i Jijila (situat în partea de nord). precum i o culme secundar a acestora. iar 4. M. Este situat pe teritoriul administrativ al localit tilor: M cin. Parcul M cin este singurul Parc Na ional din lume unde se conserv specia endemic pentru Dobrogea Campanula romanica(copotelul muntilor macin)). Silene cserei( militea).  60 % din populatia mondialã de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)  50 %din populatia mondialã de gâscã cu gât rosu Branta ruficollis (pe perioada iernii) Parcul Na ional Mun ii M cinului Parcul Na ional ocup zona central cea mai înalt a Mun ilor M cin. 4 % din ace ti taxoni sunt endemici (A). Repartizarea speciilor de Flora si Fauna din cadrul PNMM pe categorii de periclitare similare conform celor IUCN ( conform Listei Rosii a Parcului National Muntii Macinului) Extincte periclitate vulnerabile Statut mai Informatii Total putin insuficiente ingrijorator Flora 4 3 48 8 73 136 Amfibieni 1 4 5 Reptile 3 8 11 60 . jankae. Greci (situate în vestul parcului) comuna Cerna (amplasat în vestul i sud-vestul parcului). conform categoriilor IUCN. La ace tia se adaug taxonii europeni Centaurea gracilenta( scai ). no.2 % sunt specii europene (B). Centaurea tenuiflora( matura) si Dianthus nardiformis(garofita). M.

. DS Tulcea a elaborat ROF si Planurile de Management pentru toate ariile protejate detinute in custodie in concordanta cu OUG 57/2007. lipsa unui personal de paz putând duce la apari ia unor tentative de fraud în perimetrele ocrotite). iar în cazul plantelor medicinale când se recolteaz peste capacitatea de suport.lipsa indicatoarelor cu numele i tipul rezerva iei.conflictul ap rut între interesele economice ale silvicultorilor i interesul pentru conservarea biodiversit ii (a se vedea modul de gestionare a faunei de interes cinegetic i modul de aplicare a regimului silvic).aspecte negative: .p unatul. p s ri i mamifere .centre de informare i a personal insuficiente care s asigure controlul i paza obiectivelor naturale protejate le expune ac iunilor negative ale vizitatorilor neaviza i. nu au rezistat condi iilor pedoclimatice din aceast zon .în contextul sc derii nivelului de trai al popula iei autohtone sunt tot mai greu de aplicat m suri de gestionare durabil a resurselor naturale. .necunoa terea cu precizie a limitelor de c tre administratorii actuali a unui num r însemnat de arii protejate. . cât i în zonele tampon a acestora. . ..1/200 0 a dus la apari ia unor conflicte socio -economice cu impact semnificativ asupra unor arii protejate (majoritatea ariilor protejate sunt limitrofe unor terenuri proprietate particular . Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ii . .aplicarea Legii nr.utilizarea în exces a pesticidelor afecteaz sever mai ales specii de pe ti. .rezerva iile naturale situate în apropierea ora elor sunt expuse practic rii unui turism dezorganizat.lipsa delimit rii cu precizie a zonelor tampon. . Acestea au fost aprobate de APM Tulcea si au fost depuse de DS Tulcea a CMN-AR pentru avizare. condi iile de conservare impuse de legisla ia specific i contraven iile ce decurg din nerespectarea lor. Biosecuritatea 61 .absen a solicit rilor de luare în custodie a unor arii protejate de c tre administra iile publice locale .Recoltarea florei s lbatice poate fi o amenin are pentru speciile rare.braconajul.cultivarea unor specii forestiere ce nu corespund ecosistemelor de step i silvostep i.Incendiile. f r identificarea unor alternative care s suplineasc activitatea de baz ( economia forestier ). endemice din zon . . atât în zonele strict protejate. amplasarea vetrelor de foc în interiorul ecosistemelor valoroase. pericolul incendiilor se men ine ridicat aproape în tot cursul anului.depozitarea sporadic a de eurilor menajere . în special pescuitul neautorizat. . .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Pasari Mamifere 1 33 19 5 89 6 31 16 173 27 Starea de conservare a speciilor de plante i animale din flora i fauna s lbatic din cadrul rezerva iilor naturale existente pe teritoriul jude ului Tulcea este bun .6. . parcarea ma inilor în rezerva ie etc. Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate conduce la imposibilitatea aplicarii prevederilor legale privind obliga ia desf ur rii pe suprafa a ariilor naturale protejate numai a acelor activit i conforme prevederilor planurilor de managem ent i regulamentelor ariilor naturale protejate . Zona dobrogean fiind o zon secetoas . prin urmare.extrageri de material fosilifer de c tre localnici din perimetrul depozitelor fosilifere. eviden iat prin depozitarea n econtrolat a de eurilor. . 3. În cursul verific rilor în teren nu au fost înregistrate activit i care s prezinte pericol pentru starea de conservare a speciilor i habitatelor protejate. . . care afecteaz ariile acvatice.

compromiterea ac iunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente. Produc ie vegetal si OMG. iar in cadrul DSVSA Tulceaà compartimentul siguranta alimentelor. Poten ialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaz de la caz la caz i pot consta în: . de alergenicitate.posibil modificare a unor agen i patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infec ioase i/sau apari ia unor noi surse ori vectori patogeni. In conformitate cu aceasta reglementare. Autoritatea de S n tate Public i Garda de Mediu Comisariatul Jude ean monitorizeaz prin compartimentele proprii implementarea legisla iei privi nd OMG . Planurile cuprinzând m suri ce se impun în caz de urgen : . . . . unde este cazul. de la 1 ianuarie 2007.metode de eliminare sau salubrizare a plantelor.efecte asupra circuitelor biogeochimice . De asemenea. . Evaluarea riscurilor trebuie s identifice riscurile pentru care este necesar s fie elaborate planuri pentru managementul acestora.metode de decontaminare a zonelor afectate. Procedura de autorizare este reglementat prin Ordinul MAPDR nr. animalelor etc. incluzând efecte de alergenicitate sau toxicitate.metode de izolare a zonei afectate de diseminare . cultivarea de soia modificat genetic a devenit ilegal în România. Monitorizare. i stabilirea planului optim ce trebuie aplicat. Perspective Dup aderarea la Uniunea European .efecte asupra dinamicii popula iilor speciilor aflate în mediul receptor i asupra diversit ii genetice a fiec reia dintre aceste popula ii. Trebuie realizat o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al OMG asupra s n t ii umane sau asupra mediului. . prin modificarea capacit ii solului de descompunere a materiei organice. care au fost exp use în timpul sau dup împr tiere .îmboln viri ale oamenilor.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare a riscurilor poten iale care pot ap rea ca o consecin a utiliz rii biotehnologiei moderne i a produselor La nivelul Judetului Tulcea a fost creat cadrul institutional pentru implementarea legislatiei privind OMG . În anul 2007 nu au fost autoriza i agen i economici pentru cultivarea unor soiuri modificate genetic . cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce confer rezisten la antibioticele utilizate în medicina uman i veterinar .metode i procedee pentru controlul organismelor modificate genetic.planuri cuprinzând m suri de protejare a s n t ii oamenilor i a mediului în cazul apari iei unui efect nedorit. incluzând efecte de toxicitate i. Astfel.237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. Totu i. de exemplu eradicarea organismului modificat genetic .îmboln viri ale animalelor i plantelor. România a trebuit s se alinieze i la normele europene referitoare la cultivarea i controlul culturilor de organisme modificate genetic(OMG). Statistic . în special pentru circuitele carbonului i azotului. motivând c tehnologia de cultur a soiei modificate genetic a 62 . autorit ile române i -au anun at inten ia de a sprijini în anul 2008 reautorizarea acestei culturi în România. competen a de autorizare a activit ilor de cultivare OMG revine DADR . prin analiza combinat a frecven ei de apari ie a efectelor negative i a amplitudinii acestora.In cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rural a fost organizat Serviciul Implementare Politici. în caz de împr tiere nea teptat .

1.0 0. Potrivit normelor europene.7. 3790 ha de inunda ii i 1160 ha de secet . România. al turi de toate rile europene. trebuie s ia m suri pentru înlocuirea benzinei i motorinei utilizate în transport cu biocombustibil. datele fiind defalcate în tabelul urmator: Categorii Suprafe e (ha) 2006 Suprafe e afectate de diverse cauze Incendii Inunda ii Secet r r r r Braconaj inoase 50 12100 593 64 3790 1160 1140 mc 1025 115 463 84800 6386 inoase inoase inoase 815 mc 1533 150136 132438 foioase foioase foioase 2007 Estimare pagube ( lei) 2006 2007 foioase Suprafe e tratate pentru combaterea insectelor i parazi ilor vegetali (ha) Suprafe e regenerate(ha) Suprafe e împ durite i reîmp durite(ha) 1.3 SC Moor Mineral Bucure ti SC Navtrans SRL Tulcea Mina Dana + debarcader 3092/2005 ITRSV Foc ani 8/2007 ITRSV 63 . cu implica ii pozitive la nivelul economiei na ionale a României. STAREA P DURILOR În cursul anului 2007. 1025 de hectare au fost tratate pentru combaterea parazi ilor vegetali 115 hectare au fost regenerate si 463 hectare au fost impadurite si reimpadurite. definitiv (ha) 1 2 Rusca 2006 Tulcea 2007 1. care ar urma s reprezinte 2% din consumul total în acest an i 20% în anul 2020. 3. 64 ha de p duri au fost afectate de incendii . scoas Ocolul silvic Beneficiar Obiectivul Aprobare crt.6 ha de teren au fost scoase din fondul forestier pentru alte utilizari: Suprafa a Nr.224 1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA dovedit avantaje evidente la nivelul fermei.087 Suprafe e din fondul forestier parcurse cu t ieri Fond forestier pus la dispozi ie Proprietate publica a prim rii statului Directia Silvica Tulcea Persoane fizice 11 ha ob ti al ii 119 ha Sustrageri ilegale mc material lemnos 1140 Suprafe e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ri In anul 2007. Motivul acestei r zgândiri ar putea fi perspectiva ca produc ia de biocombustibil s creasc serios în România i ca urmare atingerea obiectivului politic declarat de a reduce dependen a energetic de importuri.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Foc ani 3 Rusca 2007 0,1 SC Nordez SRL Mahmudia Arhiepiscopia Tomisului Popas turistic 4/2007 ITRSV Foc ani 3/2007 ITRSV Foc ani

4

Casimcea 2007 Total

0,2 1,6

Schit monahal

Total suprafe e de p duri regenerate la nivelul anului 2007 La nivelul jude ului se estimeaz a fi 30.000 ha cu diverse forme de degradare, apte pentru a fi împ durite. În jude ul Tulcea , în anul 2007 au fost regenerate 578 ha , din care : regener ri naturale pe 115 ha i împ duriri pe 463 ha . Presiuni antropice exercitate asupra p durilor. Sensibilizarea publicului Starea de conservare a p durilor este relativ bun , totu i acestea sunt afectate de t ierile ilicite, de p unatul excesiv i de practicarea unui turism neecologic. Principalele m suri de sensibilizare ale publicului au fost luate în ³ Luna p durii ³ 15 martie ± 15 aprilie´ prin articole în mass ± media local cu privire la importan a ecosistemelor forestiere, întâlniri i dezbateri cu reprezentan i ai institu iilor locale, prezent ri specifice silviculturii i ariilor protejate, ac iuni de plantare de pomi. Pe parcursul anului 2007 au avut loc întâlniri tematice cu copiii i profesorii mai multor coli din jude , concursuri, spectacole artistice i excursii, toate cu scopul aducerii oamenilor mai aproape de natur , popularizarea bog iei biodiversit ii jude ului i valorii ecosistemelor forestiere, con tientizarea public i educa ia ecologic . 3.8. MEDIUL URBAN Amenajarea teritoriului este expresia spa ial a patru tipuri de politici: economice, sociale, ecologice i culturale. Amenajarea teritoriului i urbanismul reprezint un ansamblu de activit i complexe care au drept scop organizarea fizic a spa iul ui. Pe teritoriul Judetului Tulcea, toate comunele au Planuri de Urbanism Genaral (PUG) aprobate care includ obiectivele principale ale amenaj rii teritoriale. Aceste obiective sunt: - Dezvoltarea economic i social echilibrat a comunelor i localit il or; - Îmbun t irea calit ii vie ii oamenilor i colectivit ii umane; - Utilizarea ra ional a terenului; - Conservarea tradi iilor arhitecturale i culturale locale. - Dezvoltarea i utilizarea durabil a resurselor naturale i protec ia mediului. - Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic. - Evitarea riscurilor naturale i prevenirea efectelor unor catastrofe. Se constat o tendin de cre tere a suprafe ei în intravilan , pentru satisfacerea nevoilor urbane. Impactul asupra mediului prin extinderea ecosistemelor urbane se datoreaz faptului c o parte a popula iei traie te în zone limitrofe far a avea asigurate serviciile de baz (apa potabil , sisteme de canalizare, colectarea i tratarea de eurilor, locuin e adecvate, asisten a sanitara, hran i energie, etc.) Situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement La nivelul jude ului Tulcea situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement, în anul 2007, este prezentat conform tabelului de mai jos: Situa ia spa iilor verzi i a zonelor de agrement Municipiu/ora Suprafa a total Suprafa a spatiu Zone de spa ii (ha) verde mp/locuitor agrement (ha)

64

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Tulcea Babadag M cin Isaccea Sulina

106,99 7,123 5,95 7,35 0,42

11,55 6,93 5,61 13,28

46,18 2,08 4,0 1,6

În anul 2007, a fost amenajat un parc pentru copii în localitatea Chilia Veche în suprafa total de 400 mp, i au fost reamenajate cele existente.Suprafa a total de spa ii verzi existente în municipiul Tulcea este de 106,99 ha, compus din: - 79,9932 ha parcuri, scuaruri, aliniamente în lungul str zilor; - 27,00 ha terenuri neproductive din intravilan. Suprafa a de spa iu verde/locuitor este de 11,55mp. Având în vedere c norma OMS este de 50 mp/locuitor, c în Europa frecvent se ajunge la 25 mp/locuitor i c media pe România este de aproximativ 18 mp/locuitor, este limpede c în judetul Tulcea aceasta reprezint o problem . Conform art.II din Ordonan a de urgen nr.114 din 17 octombrie 2007, suprafa a de spa iu verde care revine unui locuitor trebuie s fie de minim 20 mp, pân la data de 31 decembrie 2010 i de minim 26 mp, pân la data de 31 decembrie 2013. În cadrul planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului, este obligatoriu s se respecte principiile ecologice pentru asigurare a unui mediu de via s n tos, prin introducerea spa iilor verzi ce constituie habitatul natural cel mai des întâlnit pentru speciile de plante i animale. Obiectivele legate de zonele verzi din ora e au în vedere dezvoltarea spa ial i sub aspectul diversit ii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spa ii verzi, pe de o parte prin realizarea leg turilor dintre acestea, iar pe de alt parte prin recrearea leg turilor cu zonele naturale deja existente. În cursul anului 2007, a fost aprobat prin OUG 59/20.06.2007 - ÄProgramul Na ional de îmbun t ire a calit ii mediului prin realizarea de spa ii verzi în localit i´, program ce se va desf ura pe o perioad de 3 ani începând cu 2007. Ca urmare a demar rii Proiectului, din jude ul Tulcea au fost selectate i aprobate proiectele Prim riei M cin i a Prim riei Luncavi a. Astfel, Prim ria M cin va primi suma de 400.000 lei pentru proiectul de reabilitare i reamenajare Parc Tineretului, iar comuna Luncavi a, 250.000 lei pentru îmbun t irea calit ii mediului prin crearea de spa ii verzi în comun . La sfâr itul anului 2007, au fost demarate oficial lucr rile de ecologizare i reamenajare a Lacului Ciuperca, situat în apropierea centrului municipiului Tulcea. Proiectul are ca termen limita de finalizare a lucr rilor ± luna iunie 2009.Se are în vedere amenajarea marginii lacului la care se vor ad uga lucr ri de ambientare, reamenajarea spa iilor verzi din împejurimi i a zonelor de agrement. Pentru men inerea i între inerea spatiilor verzi, precum i crearea unora noi se prev d o serie de obiective: stoparea diminu rii i degrad rii spa iilor verzi intraurbane i periurbane; analiza suprafe elor intraurbane i periurbane existente, reglementarea i monitorizarea acestora; conservarea suprafe elor spa iilor verzi; reabilitatea zonelor intra i periurbane verzi degradate; elaborarea raportului anual de evaluare i monitorizare a suprafe elor verzi urbane; eliminarea a construc iilor ilegale intraurbane i redarea terenurilor, pe care se afl acestea, circuitului spa iilor verzi recreative sau de joac . De asemenea, se prev d în mod obligatoriu m suri de men inere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiecarei localit i i zone, condi ii de refacere peisagistic i ecologic a zonelor deteriorate i m suri de dezvoltare a spa iilor verzi, dup cum urmeaz : 65

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

realizarea de noi spa ii verzi în interiorul localit ilor urbane i îmbun t irea celor existente; continuarea ac iunilor de plantare a puie ilor de salcâm, stejar, molid, tei i gard viu în parcuri; amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joac , b nci; urm rirea respect rii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul num r locuitori/spa ii verzi în localit ile urbane; extinderea perdelelor de protec ie în zonele industrializate.
Poluarea sonor .H r i de zgomot Zgomotul este unul dintre factorii perturban i ai mediului care influen eaz ambian a în care se desf oar activitatea i via a omului. Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban i are o ac iune complex asupra organismului în func ie de frecven a, t ria i pozi ia surselor. Sursele principale de zgomot în mediul urban includ t ransportul rutier, feroviar, aerian, industriile, activitatea de construc ii i activit ile publice, vecin t ile (restaurante, discoteci, mici ateliere). În municipiul Tulcea, în anul 2007 Autoritatea de S n tate Public Tulcea a constatat urm toarele efecte ale polu rii sonore asupra s n t ii popula iei: Efecte ale polu rii sonore asupra s n t ii popula iei în mun. Tulcea Tipul Total Ame eli Cefalee Tulbur ri HTA IMA Cardiopatie Tulburari zonei persoane de somn ischemic nevrotice Zona 26 14 16 8 6 6 9 trafic intens Zona 10 trafic rezidentiala

În conformitate cu prevederile art. 4, alin (7) lit. b din HG nr. 321/2005 modificat i completat prin Hot rârea de Guvern nr. 674/2007 e laborarea h r ilor strategice de zgomot pentru jude ul Tulcea se va realiza în etapa a doua, pân la data de 30 iunie 2012 , iar dup realizarea cart rii zgomotului se va realiza Planul de ac iune cu termen de realizare 18 iunie 2013, care va include m surile care se impun de reducere a zgomotului .
Calitatea apei potabile în mediul urban Între problemele de mediu se înscrie i calitatea chimic a apei potabile. Aprovizionarea cu ap se face din surse de suprafa , prelucra t în vederea potabiliz rii la sta iile de tratare i distribuire a apei sau din surse de adâncime. Din popula ia total , doar 80% beneficiaza de ap potabil distribuit prin sistem centralizat.

Aprovizionarea cu ap în mediul urban:
Nr. crt 1 2 3 4 5 Oras Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Populatie racordata la retea ~92700 7990 3402 10630 4662 Sursa de apa - profunzime (P) - suprafata (S) S P P P S P S Foraje Total Functionale Nefunctionale 3 3 Uzina de apa 11 8 11 8 4 4 Uzina de apa 8 8 Uzina de apa

66

e. îmbun t irea calit ii apei prin reducerea polu rii cauzate de substan e periculoase deversate în mediul acvatic (modernizarea i retehnologizarea proceselor industriale. conformarea pân la data de 31 decembrie 2015. Calitatea apei potabile distribuit prin sistem public de aprovizionare ASP Tulcea efectueaza monitorizarea de audit si control a apei potabile din sistemele de captare.ap potabil de mare profunzime care se inscrie in valorile stass -urilor în vigoare reprezentand aproximativ 35 %. extinse.6 %). exprimate în mii mc au înreg istrat o cre tere fa de anul 2006. Calitatea i cantitatea apei în 67 . epurarea i redarea apei circuitului natural. economisirea apei. Începând deci de la captarea ei.6%) . Apa potabil folosit în consum. dar nici aceast a ap nu se înscrie în termenii de potabilitate din punct de vedere microbiologic. Legea 311 / 2004 . Societatea impune rigori în materie de igien i necesar de ap potabil distribuit care cresc progresiv cererea de ap .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA In jude ul Tulcea. toate instala iile. .nu s-au inregistrat cazuri de epidemii hidrice . realizarea unei infrastructuri edilitare moderne. ca baz a dezvolt rii economice. tratare si distributie conform: Legii 458/2002. Consumul mediu de apa pentru popula ia jude ului Tulcea a fost de 120 l/om/zi. (locuitor echivalent). probe necorespunzatoare fiind in numar de 913 (23.10 % din popula ia rural consum ap uzinat prelucrat pe cele 4 trepte de tratare.e. folosirea. procesele i lucr rile trebuie s fie retehnologizate. efectuandu -se un numar de 7305 analize microbiologice. a sistemelor de colectare a apelor uzate or ene ti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzat e or ene ti în aglomer rile cu mai pu in de 10000 l. conformarea pân la data de 31 decembrie 2018. atât în ceea ce prive te sursele de ap de suprafa . a sistemelor de colectare a apelor uzate or ene ti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzate or ene ti în aglomer rile cu mai mult de 10000 l. evacuarea. de igien i industriale trebuie eliminat . cât i cele de adâncime. protec ia mediului. renun ându-se/limitându-se (la) folosirea fântânilor. Pentru anul 2007 resursele de ap teoretice i tehnic utilizabile. activit i menajere. conform schemei tehnologice clasice. transportul la utilizator. .. dezvoltarea durabil a serviciilor. se impun urm toarele m suri: continuarea lucr rilor la obiectivele aflate în execu ie pentru crearea de no i surse de ap . Ca urmare. Acest lucru este datorat îmbun t irii condi iilor de alimentare cu ap prin realizarea de instala ii centrale în multe localit i rurale.10 % din popula ia rural consum apa dire ct din Dun re. . reducerea pierderilor la utilizatori i în re elele de distribu ie.  un numar de 1833 probe pentru laboratorul de chimie.nu s-au inregistrat cazuri de methemoglobinemie acuta infantila ± generata de apa de fantana Desf urarea activit ii serviciilor de ap i canalizare se realizeaz în astfel de condi ii încât s se poat atinge urm toarele obiective: îmbun t irea condi iilor de via a cet enilor. realizarea de noi sta ii de epurare a apelor industriale.in anul 2007 s-au recoltat:  un numar de 1959 probe pentru laboratorul de microbiologie.alt parte din popula ie care consum ap potabil de izvor sau de adâncime medie reprezinta 25 %. efectuandu -se un numar de 6461 analize fizico-chimice. eficientizate. probe necorespunzatoare fiind in numar de 251 (13. HG 947/2004. . locuitorii din mediul rural consuma: .20 % consum apa de fântâna sau de mic profunzime ce nu se înscrie în valorile stass-ului în vigoare. utilizarea eficient a apei.

Pentru judetul Tulcea. De euri municipale Categoria de eurilor municipale include totalitatea de eurilor generate. a devenit o problem major .459/2002. în institu ii. nu relev dep iri la parametrii pentru care se calculeaz conformarea la norme . H. transport. Dezvoltarea economic din ultimii ani. precum i a valorific rii energetice a acelora care nu se preteaz la valorificare material cre terea gradului de colectare a de eurilor din zonele rurale neconectate la servicii de salubritate extinderea re elei de colectare a de eurilor la nivel rural.G. Portita) si una fluviala-Tudor Vladimirescu . refolosire i reciclare a componentelor. produc torilor. cu respectarea cantit ilor maxime anuale de de euri stabilite prin negocieri. streptococi. închiderea depozitelor neconforme i reamenajarea ecologic construirea i exploatarea unor noi depozite conforme reducerea cantit ii de de euri biodegradabile ajunse la depozite atingerea pân la 31 decembrie 2008 a unui nivel mediu de colectare separat de cel pu in 4 kg/cap de locuitor pe an de de euri de echipamente elecrice i electronice (DEEE) provenind din gospod riile popula iei. agen i economici 68 . tratare. unit i comerciale. obiectivele în ceea ce prive te gestionarea de eurilor sunt urm toarele: reducerea treptat a de eurilor depozitate în cele 5 de depozite municipale de de euri neconforme existente. transport i eliminare a de eurilor municipale este una dintre obliga iile administra iilor publice locale. cre terea produc iei i a con sumului. materialelor i substan elor. freatic i la secete Public Tulcea conform metodologiei de supraveghere. Gestionarea necorespunz toare a de eurilor conduce la numeroa se cazuri de contaminare a solului i a apelor subterane i de suprafa . Gestionarea de eurilor cuprinde toate activit ile de colectare. precum si conform prevederilor H. Examenul chimic i bacteriologic al probelor de ap în z onele de îmb iere identificate i luate în eviden . anual. au condus. Sfantu Gheorghe. dar i existen a tehnologiilor i a instala iilor deja învechite din industrie. inspectie si cont rol. respectiv trei zone de litoral (Sulina. în conformitate cu principiul Äresponsabilitatea produc torului´. diversitatea precum i gestiunea necorespunz toare a acestora. Parametrii urmariti au fost : coliformi totali. care consum energie i materiale în exces. Calitatea apei de îmb iere În jude ul Tulcea zonele de îmb iere identificate i luate în eviden sunt 4 zone naturale .9 DE EURI Una dintre cele mai acute probleme legate de protec ia mediului este reprezentat de generarea de eurilor în cantit i mari. Responsabilitatea pentru activit ile de gestionare a de eurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul Äpoluatorul pl te te´ sau dup caz. la generarea de cantit i mari de de euri.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA condi iile schimb rilor climatice care duc la sc derea pânzei de ap prelungite. valorificare i eliminare a de eurilor. Organizarea activit ilor de colectare. precum i nivelurile de recuperare. inclusiv mon itorizarea acestor opera ii i monitorizarea depozitelor de de euri dup închiderea lor.substante active de suprafata si fenoli. în mediul urban i în mediul rural în gospod riile popula iei. coliformi fecali. amenin ând totodat i s n tatea popula iei.G 88/2004 . atingerea obiectivelor de valorificare i reciclare a de eurilor de ambalaje extinderea reutiliz rii i recicl rii materialelor din vehiculele scoase din uz. Monitorizarea acestora a fost realizata de Autoritatea de S n tate 3. uleiuri minerale.

596 5920. pie e. E-mail Popula ie deservit (locuitori) urban rural 69 .45 16602 2.026 100.58 170.De euri din servicii publice a.Altele 5.41 21271 132693.146 54759.234 80. Operatori de salubritate din jude ul Tulcea ± anul 2007 Nr.69 36138.lemn 2.42 38.81 123016.plastic b.hârtie-carton b. din care: a.1+a.86 37761.2 111422. str zi.16 Cantitate de euri (tone) 2007 50075. parcuri i gr dini.20 18771.06 48758.81 tone de deseuri generate si necolectate.8 5911.3.31 tone.12 37910. În judetul Tulcea î i desf oar activitatea un num r de 6 operatori de salubritate.08 5083.09 69. care au deservit în anul 2007 în mediul urban o popula ie de 1348817 i în mediul rural o popula ie de 38723.2 365. Planul Judetean de Gestionare a De eurilor pentru judetul Tulcea a fost finalizat in cursul anului 2008.2. Denumire agent salubritate Adresa Tel.25 2643 5.64 67530.87 49713.09 8560.sticl b.TOTAL de euri necolectate TOTAL DE EURI MUNICIPALE GENERATE(5+6) Cantitate de euri (tone) 2005 54940.2.TOTAL de euri municipale colectate(1+2+3+4) 6.2 80104.68 16848.34 47540.5.25 5.50 18858.71 1. Cantit i generate 2007 în jude ul Tulcea Tipuri principale de de euri municipale 1. crt. dar i de eurile de ambalaje.792 Cantitate de euri (tone) 2006 67738.de euri din pie e c.2 a.5 tone d e euri municipale i asimilabile din total de euri municipale de euri generate de 123016.41 6535.De euri din construc ii i demol ri (total) 4.08 362.78 1069. De eurile care fac obiectul PJGD sunt de eurile municipale.31.8 4345.61 13575. Se estimeaza o cantitate de 18858. si se afla in procedura de aprobare.4. n molurile de la epurarea apelor uzat e or ene ti precum i de eurile din construc ii i demol ri.18 293.de euri stradale 3.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA (de euri menejere i asimilabile) de eurile stradale colectate din spa iile publice.596 20099 100203. de la agen i economici b. Serviciile de salubrizare sunt organizate i opereaz mai ales în zonele urbane.86 208.de euri din gr dini i parcuri b. de la popula ie a.36 383.6 104157. vehiculele scoase din uz i de eurile de echipamente electrice i electronice. în localit ile urbane ale jude ului Tulcea au fost colectate de la popula ie i agen i economici 104157. La nivelul anului 2007./Fax.1.De euri menajere colectate total (a+b).44 181. sau indirect ± prin concesionarea serviciului firmelor specializate în servicii de salubrizare.1. în amestec(total)-a.metale b.86 1209.separat(total) b.31 Sursa : Raportul privind Starea mediului In judetul Tulcea 2007 Colectarea i transportul de eurilor municipale Colectarea de eurilor municipale este responsabilitatea municipalit ilor i se poate realiza direct ± prin serviciile de specialitate din cadrul Cons iliilor Locale.

Str. foarte greu de atins. Avram Iancu nr.N. Conform obiectivelor stabilite în Planul Judetean de Gestionare a De eurilor. textile . lemn.26 % din popula ia urban este deservit de servicii de salubritate.Progresului nr.6 Tulcea agen i economi ci -- 3.compostarea (degradare anaerob ) .com 1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Direc ia de servicii publice ± Consiliul local al municipiului Tulcea 0240/515541 0240/515546 directia_servicii_publice_tl@ yahoo.Grigorescu nr. cur area str zilor. au fost stabilite urm toarele inte: . prin Planul Judetean de Gestionare a De eurilor. pân în 2013. Str.com 0240/510037 0240/510038 rertulcea@yahoo. produs în anul 1995.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea total . La judetului Tulcea.C Ap. având în vedere situa ia existe nt în mediul rural. exprimat gravimetric.. Rer Salubris Service SRL Tulcea Str. Acestea rezult din surse. din alte fluxuri de provenien a de eurilor . se pot aplica urm toarele solu ii : . SC Compania Romprest Service SApunct lucru Isaccea Administra ia Serviciilor Publice Locale Sulina.2 3 .pie ele ora ului.1 Isaccea Str. Serviciul Public de Gospod rire Comunal -Consiliul local M cin Str. SC Ecorecycling SRLpunct lucru Babadag Str. având în vedere obiectivele stabilite la nivel na ional de reducere a cantit ii de de euri biodegradabile depozitate. de euri stradale.degradare anaerob cu producere i colectare de gaz. I-a 0240/540031 5341 -- 6 SULINA 3600 În timp ce 96.28 Tulcea 92379 -- 2. pân în anul 2010.21 M cin 0240/572034 6567 -- 4.1 Babadag 0240/562478 10146 -- 5.Nr. În vederea reducerii cantit ii de de euri biodegradabile ce se eli min prin depozitare. în mediul rural doar 2 comune beneficiaza de servicii de salubritate.tratarea mecano . inclusiv de euri din parcuri i gr din i.Sc. De eurile biodegradabile reprezint un procent de aprox. 70 . 54 % din compozi ia procentual medie a de eurilor menajere colectate. De eurile biodegradabile reprezint frac ia biodegradabil din de eurile menajere i asimilabile colectate în amestec.biologic . gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuie s ajung la 80% în mediul rural. precum i frac ia biodegradabil din de eurile municipale colectate separat. pie e. pân în 2009 i la 100% în mediul urban . cum ar fi: de euri menajere i asimilabile de eurilor menajere.hârtie i carton. obiective foarte ambi ioase.E4. colectare a separat a componentelor .Sabinelor. de euri verzi din parcuri i gr dini. Victoriei nr.

De euri de ambalaje Avand in vedere cresterea volumuliui de ambalaje. valoarea de referin pentru de eurile biodegradabile din anul 1995 este 56648 tone tone ( conform PJGD Tulcea).5 25 - Localitate Tulcea Macin Isaccea Babadag 0. In judetul Tulcea sunt 15 societati autorizate pentru colectarea deseurilor de ambalaje.1 mc 3 x 1. cu rolul de a prelua responsabilit ile companiilor care accept s participe la o schem colectiv de colectare i reciclare/valorificare a de eurilor de ambalaje prin intermediul acestei organiza ii. pân în anul 2013.1 mc Cantitatea colectat (tone) 150. fiecare companie în parte s poat îndeplini condi iile impuse în privin a recicl rii i valorific rii.74 8. introduc pe pia i distribui e ambalaje i produse ambalate. responsabilitatea implement rii prevederilor acestei directive revine operatorilor economici care produc.4 71 . pân în anul 2016. sticl . Comisia European a elaborat i si adoptat Directiva 94/62/CE menit s contribuie la reducerea de eurilor de ambalaje. produs în anul 1995. exprimat gravimetric.74 8.Pentru reducerea cantit ii de de eu bi odegradabil în vederea respect rii m surilor Directivei 1999/31/CE. produs în anul 1995. într-o mic m sur .1 mc 3 x 1. la nivel local.1 mc 7 x 1. în jude ul Tulcea. În prezent. exprimat gravimetric.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea total .1 mc 7 x 1. Prin transpunerea în legisla ia noastr . s-a propus în PRGD. nu se realizeaz o colectare separat a de eurilor organice din de eurile municipale generate. a fost înfiin at organiza ia ECO -ROM AMBALAJE S. în jude ul Tulcea. nu exist sta ie de compost prin care s se proceseze de eurile colectate i apoi s se realizeze o valorificare a compostului ob inut. carton. ponderea cea mai mare în material biodegradabil fiind de inut de cantit ile de de eur i colectate în mediul rural. materiale plastice).1 mc 25 x 1.A.1 mc 7 x 1. Pentru de eurile biodegradabile. ca investi ie necesar pentru jude ul Tulcea ± realizarea a 6 sta ii de compostare integrate în cadrul sta iilor de transfer.reducerea cantit ii de de euri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea total .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA .1 mc 25 x 1.2 0. Pentru judetul Tulcea. a demarat colectarea selectiv a de eurilor municipale în vederea valorific rii materialelor reciclabile (hârtie.1 mc 25 x 1. Deoarece este pu in probabil ca în condi iile economice concrete existente în România.5 25 2 Cantitatea valorificat (tone) 150. Situa ia colect rii selective în 2007 Frac ii de de euri colectate selectiv Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton Num r locuitori aronda i 13000 13000 13000 1100 1100 680 680 680 5000 Num r containere pe tip de de eu i tipul containerului 25 x 1. .4 0. Tratarea i valorificarea de eurilor municipale La nivelul judetului.

2008 pen tru Ä Depozit zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile. majoritatea cantit ii generate ajungând la depozitare. Investi iile necesare pentru managementul integrat de gestiune a de eurilor municipale în judetul Tulcea  Prin ÄSchema de investi ii pentru sprijinirea ini iativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu´ în cadrul Programului PHARE CES 2005 a fost aprobat pentru finan are urmatorul proiect: Jude Beneficiar Denumire proiect Durata Tulcea CONSILIUL Îmbun t irea sistemului de gestionare a 20 luni LOCAL M CIN de eurilor menajere din ora ul M cin i comunele partenere din jude ul Tulcea  Printre cele 37 de proiecte majore ale Ministerului Mediului (MM) care vizeaza accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune in cadrul axei Prioritare 2 din POS Mediu: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al de eurilor . M cin.Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor. De eurile din construc ii i demol ri continu s fie un flux de de euri sensibil.07. colectarea.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA PET Plastic 5000 5000 25 x 1. 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii în infrastructura de mediu. Tulcea.2007. La nivelul regiunii nu exist instala ii de tratare a de eurilor rezultate din construc ii i demol ri. au fost depozitate 103426 tone de de euri municipale i asimilabile La nivelul jude ului Tulcea exist urm toarele depozite municipale neconforme:. nr. aproximativ 90% din de euri municipale sunt eliminate prin depozitare. Pe lâng aceste proiecte finan ate din fonduri europene. deoarece în prezent la nivelul regiunii nu exi st o eviden exact a cantit ilor generate i nici o gestionare corespunz toare a acestora.  Prin H. a inceput pregatirea unei aplicatie pentru judetul Tulcea (Master Plan) printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006.2009. neexistând posibilitatea estim rii cantit ilor de de euri depozitate anual. fn. Babadag. În cadrul judetului Tulcea. Conform datelor rezultate din ancheta statistic 2 006. 08/23.12.15 1. Depozitul V r rie i-a sistat activitatea de depozitare la 31. Aceste amplasamente vor fi închise i ecologizate pân la data de 16.1 mc 25 x 1. transportul i depozitarea s e realizeaz individual. cu program de m suri în vederea închiderii.G.Domeniul major de interven ie 1 . Isaccea.10. Taberei. nereactive. în cadrul judetului mai sunt în curs de desf urare i alte proiecte la nivel jude ean. care au ob inut Autorizatie de mediu în baza Bilan urilor de mediu.15 Eliminarea de eurilor municipale Depozitarea de eurilor a continuat s reprezinte principala op iune de eliminare a de eurilor municipale. Agighiol. SC ECOREC SA a obtinut Autorizatia Integrata de Mediu nr. zona V r rie.1 mc 1. care se vor executa în perioada 2007 -2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului ÄSistem integrat pentr u gestionarea deseurilor din localitatile din Delta Dunarii Ä 72 . Str. În cazul depozitelor rurale. i a obtinut Avizul de închidere in conformitate cu O rdinul 1274/005 .

856/2002. în condi iile respect rii normelor tehnologice stabilite. construc iile i repara iile navale. Din ancheta statistic pentru anul 2006 au rezultat urm toarele date la nivelul fiec rui jude . construc ii i demol ri i prelucrarea lemnului. 57 tone. în spa ii special amenajate. pân la 31 decembrie 2010. echipament ele cu con inut de PCB în concentra ii mai mari de 50 ppm.01.2 553.G.(cod 08. pe un e antion de agen i economici indicat de MMGA în colaborare cu INS Bucure ti. Depozite de de euri industriale În ceea ce prive te depozitarea de eurilor de produc ie. nr.253 to la SETCAR SA Br ila .01.01. dar mai ales din fazele preg titoare ± degresare .iaz de decantare (halda de lam) ± apar inând SC Alum SA ± suprafa 79.12.Conform prevederilor legale.2006 (tone) (tone) (tone) 104905. sunt industria metalurgic . Cantit i Cantit i Cantit i Stoc Jude generate valorificate eliminate 31. la nivelul regiunii.75 Tulcea Principalele categorii de de euri valorificate au fost de eurile metalice feroase i neferoase. În general . industria alimentar .3 108651.98*) y amestec solvent ± 67. maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale dar i utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.halda de zgur ± apar inând SC Ferom SA± suprafa 4. conform H. Echipamentele în func iune ce con in compu i desemna i în concentra ii mai mari de 50 ppm pot fi utilizate pân la sfâr itul existen ei lor utile. ce au fost scoase din func iune vor fi eliminate conform planurilor de eliminare aprobate.(cod deseu . l a nivelul jude ului Tulcea exist 2 depozite industriale nepericuloase din clasa ³ b ³ : .19*) y vopsea solidificat ± 9. SC AKER TULCEA SA a predat în anul 2007 în vederea elimin rii urm toarele tipuri de de euri periculoase: y de eu pasivizare ± 75 tone ± la SC SETCAR SA Br ila. decapare . acoperite i prev zute la partea superioar cu capac . sp lare . lamurile se depun la baza cuvelor i sunt evacuate periodic ca de euri . de eurile constau în cea mai mare parte din metale i s ruri ale acestora ± azota i . Obiectivele ce trebuie avute în vedere pentru gestionarea de eurilor periculoase sunt minimizarea impactului de eurilor periculoase asupra s n t ii i mediului. De eurile de produc ie periculoase existente în stoc sunt depozitate în condi ii de siguran . sulfa i .01. fezabile economic.03. de eurile de hârtie i carton i de eurile din materiale plastice.04 tone ± la SC SETCAR SA Br ila. În anul 2007 societatea a generat 25 to de lam galvanic care este depozitat în siguran în rezervoare metalice supraterane .5 5164.4 ha . De eurile de produc ie sunt inventariate anual.(cod 11.În anul 2007 a fost insolubilizat o cantitate de cca.1 tone ± la SC SETCAR SA Br ila. lamul zincat produs de STX RO Europe SA rezult din procesele de acoperiri metalice propriu-zise . industria prelucr rii metalelor.04 *) Gestionarea i controlul bifenililor policlorura i i ale altor co mpu i similari La nivelul jude ului Tulcea exist 6 agen i economici care de in un num r de 2338 condensatori ce con in compu i desemna i în concentra ii cuprinse între 50 i 500 ppm (conform Planurilor de eliminare). cloruri i mai pu in cianuri i hidroxizi.5 litri la Argirex Bucuresti ± ( cod deseu 09.11.01*) y solutie fixator ± 306.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA De euri de produc ie Principalele activit i economice generatoare de de euri de produc ie.(cod 08. 73 .73 ha De euri periculoase Generatorii de de euri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea de eurilor periculoase pe baza principiului Äpoluatorul pl te te´.11*) y deseu cianuric neutralizat ± 0.

referitoare la obiectivele de reducere a de eurilor biodegradabile. De eurile sunt trans portate cu ajutorul unor c rucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile.Cantitatea de n moluri generat de sta iile de epurare industriale în anul 2007. de in torii sta iilor de epurare trebuie s retehnologizeze instala iile. pe viitor nu va mai putea fi permis depozitarea n molurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de de euri Sta iile de epurare a apelor uzate or ene ti din judetul Tulcea sunt amplasate dup cum urmeaz :Babadag. în judetul Tulcea. Pân la 31 decembrie 2008 rata medie anuala de colectare selectiv de DEEE. cu urm toarele obiective intermediare: a) pân la 31 decembrie 2006.G.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA De euri medicale În unit ile sanitare de eurile se colecteaz în saci negri pentru de eurile menajere. saci galbeni pentru de eurile infec ioase i cutii de culoare galben cu pere i rigizi pentru de eurile în ep toare t ioase. cantitatea de n moluri rezultat de la epurarea apelor uzate or ene ti a fost de aproximativ 29 tone. SC CARNIPROD SRL.Isaccea. N moluri provenite de la epurarea apelor uzate N molurile provin de la sta iile de tratare a apelor uzate or ene ti. SC PIGCOM SA . În judetul Tulcea exist doi agen i economici autoriza i pentru eliminarea de eurilor medicale periculoase: SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTAN A i SC PROD IMPORT CDC SRL Tulcea. pe cap de locuitor este de 4. N moluri reziduale generate in industrie Generatorii de n moluri industriale de pe raza jude ului Tulcea sunt : SC TABCO ± CAMPOFRIO SA. La sfâr itul anului 2007 exista în judet 1 agent economic autorizat pentru transportul de eurilor medicale periculoase . Baia. Având în vedere prevederile H. provenite de la gospod riile particulare. Transportul de eurilor periculoase în incinta unit ii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacien ilor i vizitatorilor. este de 17038 tone. Conform noilor reglement ri. Aceasta a fost valoricat /eliminat în depozitele de de euri menajere. fiind transportate atât prin re elele de canalizare cât i cu v idanje de la unit ile neracordate. a cel pu in 2 kg/locuitor. 74 . 349/2005 privind depozitarea de eurilor. fie prin centrinfugare i sunt depozitate temporar pentru a fi folosite în a gricultur sau depozitate la depozitul de de euri al municipiului Tulcea De euri din echipamente electrice i electronice Gestionarea de eurilor de echipamente electrice i electronice intr sub inciden a a dou directive: Directiva 2002/96/CE privind DEE E i Directiva 2002/95/CE privind restric iile de folosire a anumitor substan e periculoase în echipamentele electrice i electronice. Apele uzate tratate în sta iile de epurare sunt în principal de la agen ii economici sau de la popula ie. Transportul de eurilor periculoase pân la locul de eliminare final se face cu respectarea strict a normelor de igien i securitate în scopul protej rii personalului i popula iei. în locul unde sunt desc rcate. astfel încât s amelioreze calitatea n molului i s asigure gestionarea corespunz toare a acestuia. C rucioarele i containerele mobile se spal i se dezinfecteaz dup fiecare utilizare. la nivelul jude ului Tulcea. industriale precum i de la potabilizarea apei.N molurile rezultate se deshidrateaz fie pe paturi de uscare.00 kg. Jurilovca În anul 2007.

5. Con tientizarea publicului în raport cu problemele de mediu si implicarea cet enilor in ac iunile pentru îmbun t irea mediului . 4.1. 3. regiune). în recipiente închise etan i rezistente la oc mecanic i termic. Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau in : 1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA b) pân la 31 decembrie 2007. Vehicule scoase din uz Num r vehicule scoase din uz colectate/tratate/în stoc 2007 Jude Tulcea Tulcea Total Agent economic Autorizat pentru colectare i tratare SC REMAT TULCEA SA SC REMAROM INTERNA IONAL SA Num r VSU colectate 430 16 446 Num r VSU tratate 277 VSU stoc la 31. la nivelul municipiului Tulcea s-a înfiin at prin HCL nr. 2.2007 153 16 277 Uleiuri uzate Generatorii de uleiuri uzate au obliga ia s asigure colectarea separat pe 3 categorii a întregii cantit i de uleiuri generat . Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate . 4. rândul sau. Furnizarea informa iilor privind impa ctul activit ilor institu iilor publice. Statiile de distribu ie carburan i i comercian ii au organizat puncte de colectare a ul eiurilor uzate dar nu au colectat în cursul anului 2007 . 105/27. Acest profil reprezint la. împrejmuite i securizate. Facilitarea stabilirii rela iilor si parteneriatului intre participan ii la implementarea ac iunilor. acestea trebuie s fie stocate în spa ii corespunz tor amenajate. jude .04. Persoanele fizice care de in în gospod rie uleiuri uzate sunt obligate s predea cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici a utoriza i s desf oare activit i de colectare. În anul 2007 a fost colectat o cantitate de aproximativ 6 tone DEEE. În jude ul Tulcea nu sunt colectori de uleiuri uzate autoriza i . sol.12. Pâna la predarea c tre o firm autorizat pe ntru valorificarea/eliminarea uleiurilor uzate. cantitate mult prea mic pentru a putea îndeplini obiectivul intermediar stabilit pentru acest an . precum si privind modul in care acestea pot îmbun t i si proteja mediul. pentru prevenirea scurgerilor necontrolate. a cel pu in 3 kg/locuitor. Capitolul IV . Pentru aceasta produc torii i importatorii trebuie s asigure înfiin area punctelor de colectare DEEE. Stabilirea unui nivel ini ial al condi iilor de mediu care s constituie reperul fa de care se va m sura eficienta ac iunilor de îmbun t ire . aer. În vederea îndeplinirii obliga iilor prev zute de cadrul legislativ na ional.2006 un punct de cole ctare DEEE. PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTEC IA MEDIULUI IN JUDE UL TULCEA Evaluarea problemelor de mediu reprezint un profil al condi iilor de mediu existente intr-o arie geografica bine definita (ora . METODOLOGIA UTILIZATA IN EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU 75 . private si individuale asupra mediului. zona. o imagine cat mai clara a st rii actuale a factorilor de mediu: apa. ceea ce poate conduce la noi oportunit i de ac iune. valorificare i/sau de eliminare a uleiurilor uzate.

care din moti ve specifice ( lipsa suportului financiar.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Identificarea i evaluarea problemelor / aspectelor de mediu s -au realizat prin utilizarea urm toarelor instrumente: a) Planul Local de Actiune pentru Mediu al jude ului Tulcea 2005-2008. i 40 au fost preconizate a se realiza in perioada 2009 -2019.Accesarea fondurilor U. Ape potabile corespunz toare din punct de vedere calitativ . izvoare. in urma analizei Raportului de Evaluare a Implementarii PLAM Tulcea pe perioada 2005 -2008 au fost luate deciziile privind actiun ile din PLAM Tulcea nerealizate. c) Analiza SWOT d) Strategii i planuri de m suri ale agen ilor economici. programe i planuri locale sau na ionale de ac iune. f) Legisla ia na ional i local în vigoare. ape curg toare. Dintre acestea 232 au avut ca termen de realizare perioada 2005 -2008. In cadrul sedintelor Grupului de lucru pentru revizuirea PLAM Tulcea au fost luate deciziile pentru amanarea a 3 9 de actiuni.E i guvernamentale. schimbarile legislative) nu au putut fi finalizate. este reprezentat modul de rezolvare pe probleme i pe perioade de realizare: Nr. ac iuni PM 01: PM 02 PM 03 PM 04 PM 05 PM 06 PM 07 PM 08 PM 09 PM 10 PM 11 PM 12 PM 13 Total 49 26 39 27 28 13 15 9 15 13 24 11 10 279 Realizate 29 18 32 13 12 8 9 9 15 9 14 11 5 184 amanate 7 3 1 2 3 5 5 0 0 4 9 0 0 39 Nu sunt de actualitate 1 1 1 permanente Termen>2008 3 1 2 1 9 3 3 11 13 1 1 5 9 7 40 ANALIZA SWOT PUNCTE TARI / OPORTUNIT NR DOMENIUL CRT I. rapoarte i analize de specialitate ale institu iilor publice descentralizate cu atribu ii în controlul i managementul factorilor de mediu. In tabelul urmator. De asemenea au fost anulate 9 actiuni. PLAM Tulcea a inclus 279 de masuri de îmbun t ire a calitatii mediului în jude ul Tulcea. CANTITATE A I CALITATEA APEI I: OPORTUNIT I Puncte tari Existen a surselor diversificate de alimentare cu ap potabil (foraje.Poten ial de dezvoltare a 76 . . h) Cuno tin e individuale. In cadrul intalnirilor grupului de Lucru . b) Studii. e) Strategii. g) Consultare comunitar .

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

POTABILE

Existenta unui sistem si a bazei legislative de monitorizare a calit ii apei potabile de c tre M.S.P. Realizarea Master planului pentru ape Obtinerea de fonduri europene pentru reabilitarea, extinderea retelei de alimentare cu apa, si reabilitarea statiilor de tratare Reducerea surselor de poluare industriale Realizarea sistemelor de alimentare rurala in majoritatea comunelor Implicarea autoriratilor locale pentru accesarea de fonduri in vedera realizarii sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare Apari ia fermelor ecologice

parteneriatelor cu diverse comunit i din U.E; - Posibilitatea dezvolt rii colabor rii tranfrontiere în domeniul protec iei mediului în cadrul euroregiunilor;

II.

CALITATEA APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE CALITATEA SOLULUI CALITATEA AERULUI

III. IV.

V.

GESTIUNEA DE EURILO R I SUBSTAN E LOR CHIMICE PERICULOA SE

- Existen a reglement rilor legale pentru definirea bunelor practici agricole i de mediu în România. - Agricultura ecologic motor al dezvolt rii Existenta unui sistem de monitorizare a calit ii durabile. aerului ( statii automate) în Judetul Tulcea - Resurse financiare alocate Dotarea laboratorului din cadrul A.P.M. Tulcea cu prin Planul Na ional de aparatura performant . Dezvoltare Rural pentru Comisie Tehnica constituita la nivel judetean pentru proiecte care înglobeaz i elaborarea Programului Integrat de Gestionare a sisteme de iriga ii. Calitatii Aerului Existenta unui plan de reducere a emisiilor pentru - Implementarea la nivel instala ii mari de ardere (I.M.A.) inclus în Planul local a unui program GIS, Na ionala de Reducere a Emisiilor pentru I.M.A. fapt care va oferi Amplasarea platformei industriale la periferia posibilitatea utiliz rii ora ului Tulcea aparaturii GPS pentru Inchiderea crematoriilor spitalelor din judetul monitorizarea cu acurate e Tulcea a factorilor de mediu; Investi ii ale agen ilor economici în sisteme de reducere a emisiilor în atmosfer . - Existen a unui parteneriat Legisla ie în domeniu armonizat cu legisla ia U.E public-privat în domeniul Autorizarea Depozitului zonal pentru de euri managementului de eurilor;
nepericuloase Tulcea i periculoase stabile, nereactive,

VI.

PERICOLE GENERATE DE CATASTROF E/

Existen a Strategiei Na ionale de Gestiune a De eurilor,Planului Na ional de Gestiune a De eurilor, Planului Regional de Gestiune a De eurilor i a Strategiei jude ene de gestionare a de eurilor. Operatori economici specializa i în efectuarea serviciilor de utilitate public de salubritate /salubrizare sau ecarisaj, tratare/denocivizare, etc, autoriza i pentru colectarea , tratarea i depozitarea de eurilor, a reziduurilor municipale si a altor de euri speciale. Existenta mecanismelor func ionale in gestionarea problemei DEEE, VSU, acumulatori uza i, de euri de ambalaje , de euri spitalice ti. Existen a unui sistem de avertizare/alarmare in cazul unor catastrofe si a unor forma ii specializate în interven ii rapide în caz de catastrofe . Inventarierea zonelor umede i malurilor ce necesit lucr ri de renaturarea, reamenajare.

- Sprijin politic i financiar din partea Uniunii Europene. România de ine instrumente institu ionale, de planificare i ac iune, financiare,legislative, coercitive, tehnicoeconomice, educa ionale, cercetare pentru gestiune integrata a tuturor de eurilor istorice si nou generate.
- Alocarea fondurilor din bugetul de stat pentru lucr ri de amenajare / ameliorare torente.

77

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Existen a unui sistem func ional de hidroameliora ii i construc ii hidrotehnice ( diguri, canale, reten ii permanente i temporare, lacuri de acumulare, baraje) Existenta unui plan local de ap rare împotriva inunda iilor i fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul fiec rei prim rii. Asigurarea asisten ei tehnice din partea A.N.I.F. pentru amplasarea sistemelor de iriga ii de c tre fermieri. VII. DEZVOLTAR Extinderea infrastructurii de mediu in zonele urbane ( alimentare cu apa, canalizare,etc.) EA MEDIULUI Realizarea Master planului pentru ape. URBAN Constituirea Asocia iei de Dezvoltare Durabila a Judetului Tulcea Implementarea Agendei Locale 21 in judetul Tulcea, Municipiul Tulcea, Orasul Babadag Existen a proiectelor finan ate pentru extindere spa ii verzi în localit i. VIII. DEGRADARE 10,4% din suprafa a jude ului acoperit cu p duri. A MEDIULUI Diversitatea speciilor forestiere distribuite pe etaje NATURAL I de vegeta ie variate. CONSTRUIT Produse accesorii ale p durii bine reprezentate (fructe de p dure, plante medicinale, ciuperci). Existen a unui plan pentru renaturare / reamenajare maluri, zone umede. Structuri de administrare de stat i private constituite. IX. PROTEJARE Num r mare de arii protejate 36 A NATURII I Parcul National Muntii Macinului CONSERVAR Delta Dunarii EA Capital natural reprezentativ la nivel na ional: BIODIVERSI habitate, specii protejate de plante i animale T II Situri de importanta comunitara din cadrul Re elei ecologice ÄNatura 2000´. Implementarea în gr dini ele i colile din jude ul X. EDUCA IA Tulcea a disciplinei op ionale ECOLOGIC Ä Educa ie ecologic i de protec ie a mediului´ aprobat prin O.M.E.C.T. nr.1862/30.08.2007 Preocuparea crescut a cadrelor didactice pentru activit i extra colare de educa ie ecologic . Realizarea de proiecte i activit i de educa ie ecologic prin implicarea institu iilor cu atribu ii în protec ia mediului i a autorit ilor administra iei locale in educarea tinerei genera ii . Diversificarea ofertei de instruire de la nivel pre colar pân la nivel universitar si postuniversitar Implementarea proiectului ÄECO- Schools´ -un prim pas spre ÄECO- Cities´ în unit i de înv mânt din judetul Tulcea XI. ASIGURARE Programul na ional de evaluare a st rii de s n tate a A ST RII DE popula iei. S N TATE Existenta programelor na ionale de s n tate ( cancer, diabet, TBC,etc.) Existenta unui sistem de monitorizare a st rii de s n tate a popula iei în raport cu factorii de mediu.

FENOMENE NATURALE I ANTROPICE

- Existenta cadrului legal privind extinderea spatiilor verzi conform normelor U.E.( OUG. Nr. 114/2007).

-Existenta cadrului legal pentru declararea de noi arii protejate.

- Existenta cadrului legal pentru aprobarea siturilor de importanta comunitara din cadrul Re elei ecologice ÄNatura 2000´. - Existen a cadrului lege pentru interzicerea cultiv rii plantelor modificate genetic, altele decât cele acceptate în Uniunea European
- Introducerea disciplinei Ä Educa ie ecologic i de protec ie a mediului´ în oferta na ional de op ionale a Ministerului Educa iei, Cercet rii i Tineretului.

- acreditarea laboratoarelor

78

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

XII.

TRANSPORT

XIII. TURISM

XIV XV.

ENERGIE INT RIREA CAPACIT I I ADMINISTR ATIVE I INSTITU IO

Dezvoltarea sistemului privat în domeniul asigur rii st rii de s n tate a popula iei. Inventarierea, extinderea si reabilitarea infrastructurii de transport rutier i c i ferate din judetul Tulcea Introducerea taxei de prim înmatriculare pentru autoturisme i ini ierea programului na ionale de scoatere din uz a autovehiculelor vechi. Legisla ie armonizat inclusiv pentru transportul m rfurilor periculoase i a de eurilor periculoase, norme i normative moderne privind transportul , c ile rutiere i aeriene de transport. Legisla ie privind calitatea tehnica a autovehiculelor, con inutul maxim în substan e i componente periculoase, modalit i pentru valorificarea maxim a componentelor care rezult în cursul utiliz rii autovehiculelor. Planul strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dun rii Cre terea preocup rii autorit ilor administra iilor locale i jude ene pentru promovarea turismului în jud. Tulcea (bro uri, h r i, atlase,etc.) Tendin e de dezvoltare a agroturismului i pe baze moderne. Atrac iile turistice orientate spre punerea în valoare a capitalului natural i biodiversit ii prin ecoturism integrate în planuri de management a SCI si SPA i regulamente de dare în custodie . C i de comunicare rutiere , aeriene i feroviare incluse în re eaua na ional i european de transport. Resurse naturale deosebite ( relief variat, nr. mare de arii naturale protejate, Tradi ii i manifest ri culturale, etnografice diverse datorit diversit ii etnice i confesionale. Obiective turistice cu valoare de patrimoniu, oferte de servicii diversificate (hoteluri 4 ****, etc.) Interes crescut din partea sectorului privat in exploatarea resurselor de energii alternative. Cre terea num rului de personal calificat. Instruirea personalului prin programe de twinning finan ate de U.E. Imbun t irea colabor rii inter-institu ionale prin protocoale de colaborare.

DSP Tulcea, SC Aquaserv SA

- Existen a surselor de energie alternativ nepoluant ; Preocup ri pentru utilizarea altor surse de energie alternative ( solar , eolian , terestr , hidroelectric , bioenergie,etc.) - Posibilitatea dezvolt rii durabile prin întrebuin area tehnologiilor i tehnicilor avansate i nepoluante; - Participarea României, ca ar membr a U.E., la schema european de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser EU ± ETS ( European Union ± Emission Trading Scheme). - Existen a Planului Na ional de Alocare pentru ultimul an din Faza I (2007) i pentru Faza II (2008 ± 2012).

79

Zone de protectie sanitara neamenajate conform prevederilor HG 930/2005 Lipsa statii de tratare a apei potabile pentru 12 localitati care consuma apa direct din Dunare Utilizarea îngr mintelor chimice i pesticidelor. Practicarea agriculturii de subzistenta.. Existen a solurilor calitatatea a III a Fragmentarea excesiv a propriet ii nu permite respectarea bunelor practici agricole i de mediu. Lipsa centurilor de ocolire a ora elor.Legisla ie deficitar III. SGA Tulcea PUNCTE SLABE / AMENIN NR DOMENIUL CRT I. Lipsa unei eviden e actualizate privind schimbarea folosin ei terenurilor. în elaborarea unor programe i proiecte fezabile pentru atragerea de finan ri nerambursabile oferite de Uniunea European . societ ii civile. hidran i. AMENIN RI II. perdele de protec ie insuficiente.Schimb ri climatice . ARBDD.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA NALE A INSTITUTIIL OR CU ATRIBU II IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI.Dezvoltarea mediului economic f r a se ine cont de puterea de absorb ie a mediului ambiant. Degradarea calit ii apelor datorit proceselor de eroziune a solului. CALITATEA AERULUI 80 . Sisteme deficitare / lips de alimentare cu ap în mediul rural. Schimbarea folosin ei terenurilor agricole. Insuficienta implicare a autorit ilor locale. . . . CALITATEA SOLULUI IV. CALITATEA APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE .Necorelarea eforturilor între autorit ile descentralizate din teritoriu i factorii politici locali cu putere de decizie la nivel central în promovarea unor proiecte utile la nivelul jude ului.acreditarea laboratoarelor APM . Infrastructur de transport necorespunz toare. Spa ii verzi. Sistemelor de canalizare si sta ii de epurare insuficiente în mediul rural Poluarea apelor subterane datorit depozit rii / utiliz rii dejec iilor. Arderea necontrolat a de eurilor vegetale i menajere. Existen a colabor rii transfrontiere între institu ii similare. Zone vulnerabile la poluarea cu nitrati Distrugerea sistemelor de iriga ii (antene subterane. CANTITATEA I CALITATEA APEI POTABILE RI : PUNCTE SLABE Infrastructura de alimentare cu ap în mediul urban învechit . echipamente de udare) existente înainte de 1989. Depozit ri necontrolate de de euri.

. epurare ape uzate.) Mijloace de transport în comun învechite i insuficiente. revalorificare. Inexistenta unui program unitar de reabilitare estetic a cl dirilor din mediu urban. . . Lipsa societatilor de salubrizare la nivel rural Puncte de colectare selectiva a deseurilor insuficiente sau lipsa Lipsa preocup rii pentru minimizarea cantit ilor de de euri generate.Congestionarea traficului i poluarea excesiv a centrelor urbane. poduri. în unele locuri inexistent . Insuficienta implicare a autorit ilor locale în mecanismele de planificare . reciclare. Lipsa metodologiei tehnice pentru administrarea Siturilor Natura 2000. . refolosire a de eurilor. Lipsa unor sisteme de stimulare a agen ilor economici pentru colectarea selectiv a de eurilor. refolosire. Infrastructur de mediu ( alimentare cu ap . Neactualizarea PUG. Insuficient tehnologie pentru reciclare. GESTIUNEA DE EURILOR I SUBSTAN ELOR CHIMICE PERICULOASE VI. . 81 . Educa ie deficitar a popula iei privind s n tatea i mediul. inclusiv a de eurilor periculoase. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/ FENOMENE NATURALE I ANTROPICE DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN Inexisten a unui sistem integrat de management al de eurilor. . Lipsa / neaplicarea unor regulamente de salubrizare la nivel local. implementare i control a activit ii de salubrizare a localit ilor. Spa ii insuficiente destinate parc rilor autovehiculelor.degradare accelerat a cl dirilor de patrimoniu în lipsa renov rii. canalizare. pentru atribuirea pl ilor compensatorii popula iei care de ine teren în cadrul acestor situri. Existen a unor zone în care exist pericolul producerii alunec rilor de teren Existen a zonelor cu risc de inunda ii în domeniul protec iei terenurilor agricole (arabile în special).lipsa de interes pentru reabilitarea zonelor industriale.implementarea haotic a unor proiecte de dezvoltare necorelate cu direc iile de dezvoltare. VII. .sta ii de transfer. PUZ. a regulamentelor de urbanism aprobate.Absenta unor facilit i bancare pentru finan area proiectelor in domeniul mediului. . Grad redus de reabilitare termic a cl dirilor existente. Nerespectarea prevederilor legislative în emiterea certificatelor de urbanism privind impunerea tuturor avizelor legale necesare. Nerespectarea.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA V. nr. Suprafa a alocat spa iilor verzi mult sub normele europene(Legea nr.baz material Necunoa terea atribu iilor stabilite prin legisla ia în domeniu de c tre autorit ile competente.UG. etc. 114/2007). în procesul de amenajare a teritoriului. Infrastructur de transport deficitar ( drumuri.operatori pentru procesele de colectare. Cl diri de patrimoniu în proprietatea unor categorii sociale f r posiblit i de a le între ine.lipsa unor studii de dezvoltare coerente .24 /2007 i O. Insuficien a infrastructurii necesare: . colectare selectiv a de eurilor) deficitar .

Infrastructur feroviar învechit . Fonduri insuficiente pentru programe coerente de educa ie pentru mediu.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA VIII. Num r redus de O. Slaba monitorizare a asocia iilor de proprietari i a persoanelor fizice fa de obliga ia de a între ine spa ii verzi. Foarte pu ine ini iative de atragere de fonduri pentru managementul ariilor protejate/Siturilor Natura 2000 atribuite / sau nu în custodie/ administrare.G-uri active. Intensificarea traficului rutier în mediu urban. TURISM Depozitari ilegale de de euri menajere i inerte (rezultate din construc ii i demol ri). DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL I CONSTRUIT IX. Lipsa cordoanelor forestiere în jurul localit ilor (conform planurilor de arhitectur peisagistic ). Starea drumurilor na ionale i jude ene nesatisf c toare. Presiune antropic foarte ridicat asupra cadrului natural Insuficienta implicare a societ ii civile în educa ia pentru mediu a popula iei. Programe insuficiente de educa ie pentru s n tate a tinerei genera ii. Reducerea progresiv a suprafe elor neconstruite. Studii de impact insuficient documentate tiin ific din punct de vedere al biodiversit ii. TRANSPORT XIII. Lipsa unor programe/proiecte de monitorizare/inventariere flor /faun s lbatic în arii protejate. Lipsa drumurilor rapide i autostr zilor. Risc poten ial de epidemii hidrice datorit st rii necorespunz toare a re elelor de alimentare cu ap . Lipsa sistemului de gestiune a de eurilor din arii naturale protejate. PROTEJAREA NATURII I CONSERVAREA BIODIVERSIT II X. Lipsa unui sistem eficient de gestiune a de eurilor în zonele cu poten ial turistic i de agrement. ASIGURAREA ST RII DE S N TATE XII. EDUCA IA ECOLOGIC XI. Lipsa perdelelor de protec ie de-a lungul c ilor de comunica ie. Educa ie deficitar a popula iei privind un mod de via s n tos. Situri Natura 2000 i în afara lor. Insuficienta implicare a autorit ilor locale în protejarea ariilor naturale de pe teritoriul lor administrativ. Lipsa perdelelor de contur pe hotarul fermelor. drumuri comunale nemodernizate.N. Lipsa centurilor ocolitoare pentru ora e i municipii. Infrastructur de acces la zonele cu poten ial turistic slab dezvoltat . 82 . Lipsa m surilor coercitive pentru persoanele fizice care nu protejeaz mediul înconjur tor. Pericol ridicat de degradare pentru ariile naturale protejate care nu au fost atribuite în custodie.

Acoperire insuficieta a serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului PM 01 ± 5. jude ene i A INSTITUTIILOR institu iile cu atribu ii în domeniul protec iei CU ATRIBU II IN mediului. IDENTIFICAREA.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA XIV. Gam restrâns i calitatea redus a serviciilor turistice Monumente istorice. avându -se in vedere sursele de poluare identificate si influenta lor asupra mediului si s n t ii umane. Eficien energetic sc zut a sistemelor centralizate de producere. Planul Local de Ac iune. DESCRIEREA. ANALIZAREA SI EVALUAREA PROBLEMELOR/ ASPECTELOR DE MEDIU Sec iunea urm toare include descrierea. 4. XV. Pondere crescut de utilizare a combustibililor ENERGIE fosili i a lemnului ca surs de energie termic în special în zone rurale. În continuare se prezint lista problemelor de mediu identificate în jude ul Tulcea: PROBLEMA PM 01 Managementul deseurilor PM 01-1. Colaborarea discontinu (fluctua ii în comunicare) I INSTITU IONALE între administra iile publice locale.2. pe baza rezultatelor ob inute de la diferitele autorit i precum si in urma consult rilor in cadrul Grupului de Lucru. Stabilirea priorit ilor de mediu pentru ac iune s -a efectuat pe baza matricelor plan. În cadrul fiec rei categorii de probleme au fost identificate mai multe probleme individuale specifice. transport i distribu ie a c ldurii c tre consumatori în centrele urbane. Pe baza rezultatelor ob inute s-a elaborat Planul de Implementare a Ac iunilor. Planul de Implementare a Ac iunilor pentru Problemele Prioritare. Rezultatele proceselor de ierarhizare i de stabilire a priorit ilor pentru ac iune ob inute sunt prezentate în tabelele de mai jos. Procedura s-a aplicat fiec rei probleme individuale de mediu din cadrul fiec reia dintre cele 13 categorii de probleme/aspecte. toxice si periculoase PM 01-3 Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate PM 01 ±4. analizarea si evaluarea problemelor de mediu din jude ul Tulcea. Fiec rei probleme individuale i s -a asociat un cod care faciliteaz jonc iunea între cele trei secven e: Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu. arii naturale protejate i monumente ale naturii neîntre inute i degradate. Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa 83 .2 .Gestiune deficitara a deseurilor industriale .Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor municipale PM 01. Slaba dotare cu resurse umane specializate a INT RIREA institu iilor care se ocup cu problemele de mediu CAPACIT II ADMINISTRATIVE din jude . DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI.

Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind din mun Tulcea si orasele Macin. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor .Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban PM 02 ± 4. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de epurare a orasului PM 04 ± 4. Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor e conomici PM 04 ± 3. Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale PM 06-4.Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale PM 05-5.Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului PM 07 Amenintari date de accidente majore . Preepurare insuficienta la spitale . Greci . Macin ) PM 05-3 . Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare PM 02 ± 5. Cerna. PM 07-1.Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie PM 06 Arii naturale protejate PM 06-1Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 PM 06-2. Lipsa unui sistem integrat de management al apei PM 03Poluarea atmosferei PM 03 ± 1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale PM 03 ±2 . Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale PM 06-3.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile PM 02 ± 1.Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare. Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale PM 02 ± 2. Poluarea solului datorita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia .Zone de protectie sanitara si hidrogeologicca nedelimitate conform normelor 84 . Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale din orasul Tulcea PM 04 ±7 . Isaccea.Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor.Poluarea solului si apei subterane datorit activit ii de depozitare a sterilului de preparatie miniera PM 05-2. deversarea apelor uzate realizandu -se in reteaua de canalizare oraseneasca PM 04-5. fenomene naturale si antropice PM 07-1 . Sulina PM 04 ± 2. Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor PM 04 Poluarea apelor de suprafata PM 04-1. aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban PM 02 ± 3. Poluarea atmosferei datorate traficului rutier PM 0-3. Mahmudia . tratare. . torentilor i eroziunilor de mal. Risc de producere a poluarilor accidentale ale Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la activitatile portuare PM 04 ±6. Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane PM 05-1 .Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltr rilor de ape uzate provenite de la populatie PM 05-4 . PM 05-6 Poluarea solului si apelor subteran e datorat stoc rii incorecte a dejec iilor animaliere din agricultur de la fermele zootehnice PM 05-7 .

au ca rezultat generarea unor cantitati importante de deseuri menajere. Calitatea proasta a infrastructurii urbane PM11-5 Inexistenta unui program unitar de reabilitare termica a cladirilor din mediul urban PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului PM 12-1Dotare materiala si umana insuficienta pentru buna desf urare a activit ii în domenii specifice conservarea biodiversit ii i protec iei naturii. Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar.10. reglement rilor i standardelor privind protec ia mediului în vigoare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA legislative in vigoare PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementul problemelor de mediu PM 08.Managementul de eurilor SINTEZA PROBLEMELOR / Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor orasenesti. al gestiunii de eurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber PM 10-2 . Insuficienta implicare a tinerilor in probleme educative extracuriculare cu tematica de mediu PM 10 Turism si agrement PM 10-1. zona V r rie.1.  SC ECOREC SA a obtinut Autorizatia Integrata de Mediu nr. nereactive.Insuficien a spa iilor de parcare în zonele urbane ale jude ului PM 11-4.Practicarea turismului neorganizat si neecologic pe teritoriul judetului PM 10-3. Tulcea.2008 pentru Ä Depozit zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile. Infrastructura turistica si de agrement deficitara PM 10-5. fn.Acest depozit nu este prevazut cu dotari speciale pen tru protectia mediului fiind doar partial imprejmuit . Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii PM 09-1 Cunostinte insuficiente privind legislatia de mediu in vigoare . DESCRIEREA PROBLEMELOR PRIORITARE I ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE PM 01 . Cladirile istorice din judet in st are avansata de degradare PM 11 Urbanizarea si mediul PM 11-1. monitorizarea calit ii aerului PM 13 Sanatatea populatiei PM 13-1 1Educatie deficitara a populatiei privind un mod de viata sa natos PM 13-2 4. 08/23. care este amplasat la cca 12 km de oras in zona Agighiol ± Marca si ocupa o suprafata de 5. Cantitatile de deseuri generate de activitati le casnice si gospodaresti sunt stocate in prezent in :  depozitul de deseuri menajere aferent mun Tulcea . obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice si a grupurilor comunitare PM 09-2. luându -se în considerare prevederile legisla iei na ionale. drepturile .economice desfasurate in mun Tulcea . pe categorii i pe probleme individuale. Activitatile socio. Presiunea constructiilor asupra unor spatii verzi existente PM 11-2 . Slaba calitate a Infrastructurii de acces catre zonele turistice PM 10-4. Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu con ine definirea i evaluarea în detaliu a fiec rei probleme de mediu. Str. Taberei. Dintre pasii importanti in rezolvarea aceastei probleme sensilbile pot fi amintiti: 85 .Trafic insuficient fluidizat in orase PM 11-3.2 ha .

SC ALUM SA Tulcea sisteaza activitatea de depozitare a slamului in halda de slam la 31. Babadag .2017: Babadag. Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate a) În prezent. dispun de 185 depozite neconforme. ponderea cea mai mare în structura de eurilor depozitate fiind reprezentat de de eurile biodegradabile. Conform HG 349/2005 termenul de obligatia de sistare a depozitarii deseurilor in depozitele rurale la 16. In prezent halda de zgura este folosita pentru recuperarea metalului. Agighiol.Domeniul major de interven ie 1 .12. Un depozit (Vararie) a obtinut aviz de mediu la sistarea activitatii. nr.2010 . precum i celelalte bunuri necesare desf ur rii activit ii de gestionare a de eurilor b) In mediul urban a u fost inventariate 6 depozite orasenesti neconforme. si se afla in procedura de aprobare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA  Planul Judetean de Gestionare a De eurilor pentru judetul Tulcea a fost finalizat in cursul anului 2008. care se vor executa în perioada 2007 -2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului ÄSistem integrat pentru gestionarea deseurilor din localitatile din Delta Dunarii Ä Gestiune deficitara a deseurilor industriale.07. toxice si periculoase In conformitate cu Anexa 5 . Alternativa o reprezinta depozitul zonal pentru de euri nepericuloase i periculoase stabile. Macin (2016).2009 . Isaccea . Sistarea activitatii de depozitare s -a realizat incepand cu anul 2003. Sulina (2017). SC Ferom SA are ca termen de sistare a depozitarii l a Halda de zgura in conformitate cu Anexa 5 . 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii în infrastructura de mediu. Prin PRGD s-au prevazut realizarea a sase statii de transfer pentru judetul Tulcea . Prin Ä Studiul privind gestionarea deseurilor in judetul Tulcea Ä contractat de catre Consiliul Judetean Tulcea au fost stabilite locatiile exacte ale acestora : Macin . care a obtinut autorizatie integrata de mediu. locuitorii din mediul rural din cele 130 de sate ale jude ului Tulcea. Topolog .07. situate în zonele limitrofe drumurilor publice. Mahmudia si Sulina .  Printre cele 37 de proiecte majore ale Ministerului Mediului (MM) care vizeaza accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune in cadrul axei Prioritare 2 din POS Mediu: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al de eurilor .G.  Prin H.Tulcea ( 2015). si pentru minim 80% pentru 86 . tabel 5. Lipsa serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului In conformitate cu PRGD in mediul urban trebuie realizata asigurarea cu servicii de salubritate cu 100% pentru populatia urbana pana in anul 2013. tabel 5.Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor. Cinci depozite trebuie sa sisteze depozitarea in periaoda 2009 . Prim ria ora ului tulcean M cin a ob inut prin fonduri PHARE finan area unui proiect în valoare de 999. a HG 349/2005 . Isaccea( 2009).2009. Cu sprijinul fondurilor externe nerambursabile alocate de UE se va înfiin a o sta ie de transfer a de eurilor i se vor achizi iona mijloacele de transport al reziduurilor. a inceput pregatirea unei aplicatie pentru judetul Tulcea (Master Plan) printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006.7 a HG 349/2005 date de 16. nereactive.035 de euro pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a de eurilor din aceast unitate administrativ-teritorial i alte zece comune din apropiere. Tulcea al SC Ecorec.8 ´ Depozite de deseuri industriale nepericuloase care sisteaza depozitarea deseurilor lichide .

PDR.2008. Ilganii de Sus . 87 . PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale În prezent beneficiaz de sisteme de alimentare cu ap realiza te integral 5 comune: Greci. Ostrov i Turcoaia. Un num r de 14 comune au realizate par ial sisteme de alimentare cu ap . Ceatalchioi . inmagazinare si distributie a apei. plastic . Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa. în parteneriat cu SC ECOROM AMBALAJE SA Bucure ti.45 % din populatia din mediul rural este deservita de servicii de salubritate. SC Servicii Publice SA Tulcea . astfel : -inciden a crescut a bolilor diareice acute datorate consumului de apa direct din Dunar e -bolile parazitare intestinale cu transmitere hidric sunt cu siguran a mult mai numeroase. decât morbiditatea eviden iata în registrele de consultatii existente la nivelul dispensarelor.masura 322. cu monitorizarea cantit ilor de de euri colectate selectiv. PM 02 ± 2. Unul dintre obiectivele prioritare in reducerea impactului deseurilor asupra mediului este micsorarea cantitatii de deseuri eliminate in final prin depozitare . aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban PM 02 ± 3. M surarea efectelor pe s natate întreprinse prin studiile epidemiologice. fapt care determin eliminarea de eurilor de acest tip prin depozitare împreun cu de eurile municipale. din care 80 de milioane au fost alocate municipiului Tulcea. prin POS Mediu axa prioritara 1 au fos t obtinute finantari in valoare de 114 milioane de euro. Isaccea. In anul 2008. -bolile parazitare intestinale sunt semnificativ mai crescute în rândul popula iei ce consum ap direct din Dun re . Nuf ru. PET). Baltenii de Sus.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA populatia in mediul rural. program pilot de colectare selectiv a de eurilor de ambalaje de plastic i hârtie -carton. Partizani .Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban In anul 2006. P tl geanca . Ostrov. pentru sectorul apa/ apa uzata.Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare. Vulturu. In prezent. OG 7/2006. Niculi el. prin colectarea selectiva in vederea valorificarii a deseurilor reciclabile . prin programul ³ERACOLECT´. PNDR. au demonstrat o serie de date relevante . lemn . tratare. În prezent. la 45 puncte de colectare in 2008 amplasate pe raza municipiului Tulcea . doar 4. In perioada 2005. colectarea selectiv a de eurilor municipale se realizeaz într -o mic m sur ( în special pentru de eurile reciclabile de tipul hârtie -carton. Pri mariile Babadag. Este cazul aici al eliminarii din deseurile menajere destinate depozitarii finale a urmatoarelor tipuri de deseuri : metale feroase si neferoase . au fost realizate o serie de proiecte de alimentare cu apa la nivelul localitatilor in mediul rural prin accesarea de fonduri guvernamentale: HG 577/1997. materiale plastice. Plaur. Tatanir.masura 121.operator de salubritate din municipiul Tulcea . sticla .Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in secorul apa/apa uzata in Romania ± a fost finalizat Master Planul pe Judetul Tulcea. Tataru. tratare. Macin au inceput lucrarile de reabilitare a sistemelor de captare. hirtie . PM 02 ± 4. in cadrul Masurii ISPA 2003/RO/16/P/PA013 -04´. fonduri Sapard . In prezent majoritatea comunelor au realizat documentatiile necesare in vederea accesarii de fonduri atat pentru infiintarea de noi sisteme de alimentare cu apa cat si pentru extinderea si reabilitarea celor existente. a extins colectarea selectiv a de eurilor reciclabile de la 20 de puncte in 2007. Gorgova. Salceni. aductiune . Periprava. Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare Localit ile în care alimentarea cu ap se face direct din canalele i bra ele Dun rii sunt urm toarele: B ltenii de Jos .

PM 03.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA . Sulina ± ape care sunt evacuate fara epurare . transportul fluvial .5 m) Poluarea atmosferei datorate traficului rutier Traficul rutier intens în special în localit ile urbane i de -a lungul oselelor na ionale. +15. unitatea a realizat investitii de mediu : Modernizarea instalatiilor de epurare a gazelor arse la cuptoarele din Fero I si Fero II in vederea maririi capacitatii de epurare si pentru diminuarea emisiilor. ce deservesc 5 c uptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE .Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci. si compartimentarea acestora conform celor mai bune tehnici disponibile PM 04 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind din mun Tulcea si orasul Macin Principalele surse de poluare a apelor Dunarii o constituie: agentii economici care deverseaza apele uzate fie in reteaua de canalizare oraseneasca fie in Dunare . Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor In vederea reducerii emisiilor provenite din activitatea de crestere a animalelor. Pentru limitarea evacuarilor de noxe in atmosfera. 88 . societatea va trebui sa realizeze investitii pentru protectia factorilor de mediu. gospodaria de materii pri me si concasare feroaliaje. Realizarea transportului deseurilor ± praf in mijloace de transport inchise . oxid de sulf). Evacuarea apelor fecaloid -menajere neepurate direct in Dunare .Modernizarea sistemului de colectare a dejectiilor conform prevederilor BAT/BR EF in instalatiile pentru cresterea intensiva a porcilor . oxizi metalici si oxizi acizi (monoxid si dioxid de carbon. SC Pigcom SA va trebui sa realizaze investitii pentru protectia factorilor de mediu astfel: .Elaborare studiu solu ie pentru captare a emisiilor fugitive de la cuptoarele de elaborare feroaliaje ( cotele +6. de i nu în cantit i care s dep easc limita maxim admis . ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE .Modernizarea instalatiilor tehnologice. Poluarea atmosferei Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale Din procesul tehnologic al SC FERAL SRL sunt evacuati in mediul inconjurator pulberi.etapa II . creaza pe langa pol uarea apelor Dunarii si o imagine foarte neplacuta locuitorilor si turistilor care frecventeaza faleza municipiului unde sunt amplasate majoritatea gurilor de evacuare .morbiditatea crescut a afectiunilor cronice digestive datorate hiperclorinarii apei potabile în scopul evitarii aparitiei unor epidemii hidrice.Realizarea instalatiei de umectare a materiilor prime în zonele de trecere a materiilor prime de pe banda de sol . afe cteaz calitatea atmosferei prin emisiile de gaze de e apament . Pentru limitarea emisiilor. Realizarea instalatiei de desprafuire la buncarele de alimentare . astfel: . oxizi de azot. Unitatea este alcatuita din Sectiile de Feroaliaje I si II care detin instalatii de epurare bazate pe filtre cu saci.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.6 m. precum si apele fecaloid . Realizarea instalatiilor de captare gaze arse la orificiile de desarjare a cuptoarelor .etapa I .Realizarea legaturilor de la analizoarele montate pe co urile cuptoarelor în vederea monitorizarii continue a emisiilor atmosferice (pulberi) de la toare cuptoarele de elaborare a feroaliajelor (10 buc) .menajere provenite din orasele Tulcea si Macin . în localit ile rurale.

în limitele impuse de legisla ia din România prin HG nr. din care 80 de milioane au fost alocate municipiului Tulcea. solide dizolvate. compu i organici. O sta ie de epurare a apelor uzate ca parte integrant a unui sistem de canalizare modern trebuie s mic oreze con inutul de poluan i precum de euri casnice plutitoare. Sta ia de epurare propus este necesar pentru epurarea apelor uzate colectate din sistemul de canalizare municipal înainte ca acestea s fie desc rcate în fluviul Dun rea. Primaria Municipiului Tulcea are în derulare un proiect pentru construirea unei sta ii de epurare a apelor uzate colectate din sistemul de canalizare municipal înainte ca acestea sa fie desc rcate în fluviul Dun rea In anul 2006. cel asupra calit ii vie ii poate fi apreciat considerabil Inexistenta unui sistem separat de evacuare a ape lor pluviale municipale In municipiul Tulcea colectarea si evacuarea apelor pluviale se realizeaza impreuna cu apele fecaloid menajere. produse petroliere. Din punct de vedere biologic. Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale . Acest lucru se datoreaza nefunctionalitatii celor doua statii de epurare datorita faptului ca cele doua statii de epurare sunt depasite si necesita ret ehnologizare . indicatorul relevant pentru lacuri este productivitatea primara exprimata prin biomasa fitoplanctonica. nitrificare. nisip. prin antrenare. gr simi. In anul 2008. prin POS Mediu axa prioritara 1 au fost obtinute finantari in valoare de 114 milioane de euro. Evacuarea necontrolat sau colectarea apelor uzate în pu uri absorbante sau în fose septice în acele zone rurale sau urbane în care nu exist re ele de canalizare reprezinta o sursa importanta de poluare . In fun ctie de media valorilor anuale a acesteia. inundare. Schema tehnologic adoptat este format dintr -o treapt mecanic o treapt biologic cu oxidarea substan ei organice. in cadrul Masurii ISPA 2003/RO/16/P/PA013 -04´.Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in secorul apa/apa uzata in Romania ± a fost finalizat Master Planul pe Judetul Tulcea. suspensii solide.188/2002. consideram ca se impune cu necesi tate luarea tuturor masurilor pentru eliminarea surselor de poluare. Avind in vedere ca o mare parte a apei potabile necesare municipiului Tulcea este preluata din Dunare. In vederea realizarii reabilitarii retelei de canalizare si executia statiei de 89 . impactul asupra s n t ii umane i asupra mediului poate fi semnificativ. lacul Babadag se incadreaza in categoria de lacuri eutrofe. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate in suficient epurate de la statia de epurare a orasului Babadag si de la statia de epurare de la complexul zootehnic Pigcom Satu Nou Lacul Babadag ± emisarul evacuarilor de la statia de epurare a apelor menajere aferenta orasului Babadag cit si a apelor de la statia de epurare afrenta complexului zootehnic Pigcom Satu-Nou .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Necesitatea unei statii de epurare a apelor menajere in special pentru orasul Tulcea ± cea mai mare concentrare urbana a judetului ± constituie o problema primordiala pentru administratia publica locala . Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor economici O serie de unita i economice sunt i ele racordate la sistemul de canalizare municipal i descarc apele uzate industriale dup o epurare in general treapta mecanica .fluviul Dun rea i Delta Dun rii. pentru sectorul apa/apa uzata. denitrificare i eliminare biologic a fosforului remanent dup precipitarea chimic . Datorit elimin rii contamin rii bacteriologice a fluviului se vor îmbun t i condi iile sanitare. inând cont de posibilitatea de contaminare. scurgere natural . calitatea ecosistemului acvatic i va cre te valoarea capitalului natural . se incadreaza in categoria a III -a de calitate. astfel incit sa se poata preleva o apa cit mai curata pentru acest scop . a surselor de ap de suprafa .

Dupa decantare. Sursa de finan are a proiectului este de la Bugetul Na ional prin Ministerul Economiei si Cormertului in baza listelor anuale de lucrari intocmite de ordonatorul principal de credite. la cca. SV de Platforma societ ii SC ALUM SA Tulcea.9 km. prin antrena re. lucr ri de dezafectare i recuperare a materialelor.000 tone de lam. cu durat de implementare de 28 luni. Macin ) Sterilele de exploatatie miniera specifice zonei judetului sunt in general inerte dar conduc la poluarea solului prin prezenta acestora pe suprafete intinse de teren ± 149 ha la nivelul judetului. a surselor de ap subterane. Masura avea termen de realizare anul 2007.000-500. Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale SC ALUM . infiltrare in sol . Aceste fonduri aprobate prin H. De asemenea . s -a luat in calcul colectarea si evacuarea apelor pluviale separat . PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane Poluarea solului si apei subterane datorit activit ii de depozitare a sterilului de preparatie miniera. Poluarea solului dato rita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia . Prin autorizatiile de mediu sunt impuse masuri specifice de restringere a suprafetelor ocupate cu aceste sterile si transformarea acestora in zone ecologice prin reconstructie ecologica. a fost aprobat prin H.8 t/m 3.C Ipromin S. Cantitatea de lam rezultat depinde de tipul bauxitelor procesate i poate fi cuprins între 0.A Bucure ti. 3 km. lucr ri de ecologizare a zonelor afectate de activitatea de exploatare.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA epurare a apelor uzate menajere.3. 90 . slamul ro u devine solid cu o densitate aparent de 1.G 926/2003 sunt în valoare de 4. Halda de lam are o suprafa de depozitare de aproximativ 79. realizarea proi ectului tehnic care s cuprind m surile i instala iile de epurare a apelor de min evacuate de la orizontul ±350 m cât i închiderea lucr rilor miniere. Mahmudia . inând cont de posibilitatea de contaminare. dar a fost amanat pentru anul 2009. S-a impus realizarea studiilor hidrologice referitoare la evolu ia i influen a apei de min asupra zonelor limitrofe.000 m3.7 -1.000 t de alumin rezult o cantitate de 400 . inundare.8-1 ton de lam pentru 1 ton de alumin ob inut . Cerna. prin prezenta depozitelor de steril in apropierea zonelor locuite ( localitatea Turcoaia ) sunt create conditii specifice de disconfort asupra populatiei din zona . r mâne cu o umiditate medie de 25-35% (stratul superficial se usuc pân la o umiditate de 3 -5%).4 ha. Sistemul de transport al lamului ro u spre hald este asigurat de o re ea de conducte pozate aerian pe o estacad de cca. Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltr rilor de ape uzat e provenite de la populatie Evacuarea necontrolat pe sol sau colectarea apelor uzate în pu uri absorbante sau în fose septice în zone rurale sau urbane în care nu exist re ele de canalizare reprezinta o sursa importanta de poluare a solului si a apelo r subterane. sau aproximativ 285. a constru c iilor provizorii i a utilit ilor din incint . Închiderea Sectorului Minier Altân Tepe. lamul ro u tehnologic rezultat din procesul de producere a aluminei i n intr în categoria de eurilor nepericuloase . Deci la o produc ie anual de 500. reecologizarea amplasamentelor haldelor de steril i a iazurilor de decantare. În cadrul programului de încetare a activit ii au fost stabilite modalit ile de închidere a lucr rilor miniere. Greci . impactul asupra s n t ii umane i asupra mediului poate fi semnificativ.314 mii euro. iar cel asupra calit ii vie ii poate fi apreciat considerabil .Halda de lam este situat în vecin tatea satului Mineri la sud de DN 22.G 926/2003 ± Proiect tehnic de închidere sector minier Altân Tepe elaborat de S. începân d cu luna noiembrie 2005 i finalizare prevazuta pentru luna martie 2008. Respectarea acestor masuri trebuie urmarita.

c deri. Este necesara intocmirea studiilor privind continutul de substante nutritive in sol. investitie constand intr-o instalatie compusa din elemente mobile. vaduri pereate. Chimizarea în exces i unilateral desf urat în anii din urm au tulburat echilibrul ecologic din sol. planta ii silvice antierozionale . ceea ce a dus la sc derea poten ialului productiv. astfel ca îngr mintele organice s fie administrate cel pu in o dat la 3 ± 4 ani. sau altern rii adminis tr rii lor. Prin O MMDD 1552/2008. depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vânt de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei poate constitui un factor de afectare a solului. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor . PM 06 Arii naturale protejate Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 Având în vedere importan a floristic i faunistic a zonei. dintre care 9 sunt Arii de Protec ie Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hot rârea de Guvern nr. Halda de zgur a SC FERAL SA amplasat în Tulcea (zona industrial vest) face parte din clasa de depozit industrial nepericulos i are o suprafa ocupat de 4. baraje din p mânt. Se vor lua m suri de identificare i securizarea a acestor zone. acestea genereaz în procesul de descompunere diferite gaze i substan e care pot constitui o surs de impact semnificativ asupra mediului.2/22. în scopul asocierii îngr mintelor minerale cu cele organice. in judetul Tulcea au fost identificate 41 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. pe teritoriul jude ului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000 . traverse din beton.2007 91 . prin lucr ri specifice : . a statiilor de epurare pentru remedierea acestot probleme.De asemenea . Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie Zonele afectate de eroziune sa fie monitorizate astfel încât activitatea de combatere a eroziunii solului s fie îndreptat sp re toate aceste zone. care pot fi comutate in functie de exploatarea haldei. înghe sau din cauza colmat rii.12.1284/24. cu a coperirea carentelor din sol.Investitia a fost realizata de firma SC Apic Toll. SC Carniprod si Sc PIGCOM au prevazute investitii pentru modernizarea retelelor de canalizare.canale de interceptare-evacuare. baraje din beton. Societatea produce de euri de tip in dustrial de tipul zgur care se depoziteaz la halda de zgur . drumuri. SC Alum SA a solicitat acord de mediu pentru inchiderea partiala a haldei de slam si realizarea unei instalatii de ingrosare a sla mului pentru depozitarea slamului in faza solida. i în special asupra solului. Pentru conformarea la Directiva 99/31/CE privind depozitarea . debu ee.73 ha.2003 denumit ´FEROM ±ATOLL´ cu APIC TOLL HOLDING LIMITED prin care pune la dispozi ie zgura din hald ca materie prim pentru recuperarea metalelor din zgur prin procesarea acesteia . Societatea lichidatoare a SC FEROM SA a încheiat un contract de asociere în participa iune nr. Poluarea solului si apelor subterane datorat stoc rii incorecte a dejec iilor animaliere din agricultur de la fermele zootehnice De i de eurile animaliere se încadreaz în clasa celor u or degradabile.10.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Halda de lam poate afecta solul prin eventualele exfiltra ii ale apei din hald precum i prin infiltrarea apei de slam în sol în cazul avarierii conductelor de transport prin spargeri la suprapresiune. praf din instala iile de peletizare care se reutilizeaz integral în procesul tehnologic. astfel incit administrarea ingrasamintelor sa se realizeze corect . Halda de lam aferent SC Alum SA obtinut Avizul de mediu nr 12/2008 pentru inchiderea unei parti a haldei. afectând procesul de conversie (viteza re punerii în circula ie a materiei i energiei din sol).

226 Cod Natura 2000 ROSPA0009 ROSPA0031 ROSPA 0032 ROSPA0040 ROSPA0052 ROSPA0073 ROSPA0076 ROSPA0091 ROSPA0100 Be tepe .361 58.546 10. Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului-actiunile privind aceasta masura au caracter permane nt.663 500.43 ha. incluzându -le în totalitate i aproape dublându -le suprafa a la nivel de jude .891 18. suprafa a zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere în re eaua Natura 2000 fiind de 95 562. PM 07 Amenintari date de accidente majore .229 121.243 67. Gheorghe Dealurile Agighiolului Podi ul Nord Dobrogean Delta Dun rii .122 1. torentilor i eroziunilor de mal.Sinoie Denis Tepe DUNAREA Veche ± Bratul Macin Lacul Beibugeac Marea Neagr M cin . SITURI DE IMPORTAN Nr. 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafa a jude ului.Niculi el P durea Babadag Stepa Casimcea Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul jude ului. avandu-se in vedere potentialul cinegetic si piscicol al judetului.Mahmudia Delta Dun rii i Complexul Razim .759 257 147.Sf.zona marina Mun ii M cinului Bra ul M cin Deniz Tepe 8 SITURI DE PROTEC IE SPECIAL .i 8 sunt Situri de Importan 1964/2007. fenomene naturale si antropice Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor.crt 1 2 3 4 5 6 7 Nume sit Delta Dun rii PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr.303 425 Cod Natura 2000 ROSCI0065 ROSCI0237 ROSCI0060 ROSCI0201 ROSCI0066 ROSCI0123 ROSCI0012 ROSCI0067 Structuri submarine metanogene .334 1.697 18. 92 . Suprafa a total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul jude ului calculat de Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea (exclusiv suprafa a ocupat de apele teritoriale marine) este de 696 269. ORD.473 22.479 87. 15 se suprapun peste ariile naturale protejate constituite anterior. Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale Odata cu intrarea in vigoare a actelor legislative cu privire la instituirea retelei ecologice Natura 2000 . COMUNITAR conf. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nume sit AVIFAUNISTIC conform HG 1284/2007 Suprafata (ha) 3. autoritatile publice locale au fost notificate sa prevada în mod obligatoriu încadrarea siturilor de importanta comunitara si a ariilor de protectie specia la avifaunistica în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism.542 6.1964 /2007 Suprafata (ha) 450.

. Pentru evitarea unor astfel de situa ii se impune executarea unor lucr ri de ap rare specifice fiec rei localit i.A.consolidarea depozitelor de steril. Se impune reconsiderarea protec iei obiectivelor social -economice de pe teritoriul jude ului pe baza unor studii complexe care s includ schimb rile morfologice din Delt i elaborarea unui program unitar de gospod rire a apelor i protec ie. Dup 1989 au fost executate repara ii curente i lucr ri de între inere doar de S. Ilganii de jos.A Tulcea i R.F Tulcea . . au între 20 i 50 de ani de func ionare. dintre care 70 de locuin e. . Turcoaia i Mahmudia au fost cuprise în lista localit ilor cu poten ial de risc la inunda ii i i au fost f cute demersuri pentru derularea unor lucr ri de ap rare împotriva inunda iilor.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA În jude ul Tulcea. chiar distruse ± B ltenii de jos . De asemenea un impediment major în ap rare îl con stituie accesul la lucr rile de ap rare care se desf oar naval i faptul c toate digurile intr aproape simultan în faz de ap rare. I. Ilganii de sus Vulturu.Mahmudia . Localit ile Babadag. În general nu sunt probleme de dep ire a cotelor de inunda ie dar durata mare a undelor de viitur 30 ± 60 zile. . Mila 23 . împ durirea versan ilor.Lipsa lucr rilor de regularizare (colectare i evacuare ) a scurgerilor de pe versan ii limitrofi localit ilor. . . 93 . interceptarea i evacuarea dirijat a scurgerilor. în bazinele de recep ie a acestora i lipsa zonelor de protec ie împ durite pe cursurile de ap permanente.Cerna . Se afl în curs de realizare ap rarea împotriva inunda iilor a localit iilor Tudor Vladimirescu i Sulina mal stîng O caracteristic a ap r rii împotriva inunda iilor în jude ul Tulcea este num rul mare de îndiguiri inelare a localit ilor în care se produce inundarea par ial a incintelor da torit înfiltra iilor puternice prin dig.Babadag .200 de hectare de teren agricol aflându -se sub ape. în afara digurilor Cri an. Bratianu. O problema o constituie vechimea lucrarilor de ap rare a inunda iilor din Delta Dun rii care. Patlageanca i Plauru au evacuat 53 persoane Efectul catastrofal al precipita iilor s -a amplificat ca urmare a urm torilor factori naturali i organizatorici: .localitate cu poten ial de risc la inunda ii din precipita ii .Relieful accidentat cu posibilit i de concentrare a scurgerilor. au fost afectate de inunda ii 400 de gospodarii.Lipsa planta iilor forestiere pe forma iunile toren iale n epermanente.Inexisten a rigolelor pluvio i subdimensionarea celor existente. apte fiind distruse în totalitate. P tl geanca. Gorgova. .I.corelarea lucr rilor de ap rare împotriva viiturilor de la Dun re cu cele provocate de precipita iile toren iale.Turcoaia . Autorita ile locale din comunele Smârdan . Sunt localit i amplasate pe grindurile de mal ale Dun rii ce nu sunt ap rate înpotriva inunda iilor sau ap rate superficial cu diguri iepure ti prost între inute . 4.Greci .G. prin executarea unor lucr ri transversale prin dig cu ac iune reversibil sau executarea unei re ele de canale colectoare i a unei sta ii de pompare evacuare.interceptarea scurgerilor din extravilan printr -un canal de centur i regularizarea tronsonului intravilan a pârâului Cerna.continuarea spre amonte a lucr rilo r de regularizare pe pârâul Tabana i captarea i evacuarea dirijat a scurgerilor de pe versan i. redimensionarea i men inerea permanent a capacit ii de transport a acestora.Neamenajarea ( regularizarea ) cursurilor de ap .se impune captarea apei în amonte de localitate printr-o acumulare nepermanent i regularizarea p râului Recea. .În majoritatea localit ilor jude ului se impune executarea lucr rilor de canalizare a scurgerilor.C. creeaz probleme de stabilitate a terasamentelor. . . cu identificarea su rselor financiare pentru aplicarea acestuia. în anul 2006.

restul reprezint grindurile fluviatile i maritime. Num rul turi tilor caza i în unita ile turistice autorizate este in continua crestere.p durile din jurul localit ilor rurale i urbane . care ofer publicului posibilitatea vizit rii în scopuri recreative. malurile Dunarii ) nu sunt amenajate din punct de vedere igienico -sanitar. Celic-Dere . Acest lucru nu se poate realiza in lipsa unei reactii prompte in fata posibilitatilor de finantare. turistice. etc) care sunt legate de principalele resurse naturale ± stuful i pe tele . mla tini. alternativa o reprezinta accesarea de fonduri europ ene. considerat un monument al naturii. Dezvoltarea turismului i eco -turismului trebuie s se realizeze pe baza unui program menit sa asigure punerea în valoare a poten ialului turistic din zon dar s asigure i protec ia mediului înconjur tor . si in lipsa cooperarii interinstitutionale in vederea facilitarii accesului la programele de finantare. al gestiunii de eurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber . PM 08 INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI LOCALE PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu Principala problema a administratiei publice locale pentru sectorul mediu o reprezinta insuficienta resurselor financiare necesare pentru rezolvarea aspectelor specifice. de in 4/5 din suprafa a totala a deltei. 185 de depozite din zona rurala si 2 depozite orasenesti trebuie sa si steze activitatea. In anul 2009. presupun alocari financiare importante. Avand in vedere bugetele locale sarace ale comunitatilor locale. Cocos .PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Zone de protectie sanitara si hidrogeologica nedelimitate conform normelor legislative in vigoare Din datele prezentate in Master Plan-ul pe ap /ap uzat precum i in cadrul discu iilor Grupului de Lucru pentru revizuirea PLAM. Macin. gârle.Babadag . 94 . educatia ecologica si informarea comunitatii reprezinta o problema de mediu constanta pentru rezolvarea careia trebuiesc indeplinitre masuri cu caracter permanent. dar t urismul are insa i influente negative asupra mediului. Acest lucru presupune aplicarea alternativelor identificate prin PJGD care insa . fac din judetul Tulcea una dintre cele mai pitore ti zone din tara. Zonele de agrement frecvent utilizate de populatia judetului (P durea Bididia . Delta Dun rii.. vizitat anual de numero i turi ti. educa ionale i tiin ifice . lacuri. PM 09 EDUCA IE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNIT II Chiar daca toare actiunile programate a se realiza in perioada 2005 -2007 pentru rezolvarea acestei probleme au fost indeplinite. a fost identificata o nou problem si anume amenajarea necorespunz toare a zonelor de protectie sanitara din jurul surselor de apa. datorita varietatii si bogatiei florei si faunei sale. ostroavele etc. Frumuse ea si unicitatea peisajului. PM 10 TURISM SI AGREMENT Zonele impadurite si Delta Dunarii prezint un poten ial natural i turistic deosebit de important. De remarcat es te faptul ca elementele hidrografice (b lti. a frumuse ii i originalita ii peisajului ofer multiple posibilita i de practicare a turismului de agrement. câmpurile de loess. completat de numeroase specii de plante si animale ocrotite si monumente ale naturii . de odihna. a turismului cinegetic i de pescuit. Se impune incadrarea în prevederile HG 935/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitara i hidrogeologic .

Totodata .canal. motiv pentru care exist pericolul contamin rii surselor de ap potabil . datorit st rii de disconfort creat locuitorilor din a ez rile urbane. PM 11 URBANIZAREA SI MEDIUL Localit ile urbane ale jude ului Tulcea nu se bucur de prezenta spa iilor verzi in suprafete insemnate . ulcerul gastric i duodenal.traficul rutier . insa putem aprecia ca mun Tulcea se inscrie cu o suprafata de spatii verzi de 14mp/locuitor cu putin mai mare decit media pe tara care este de 12 mp/locuitor. impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil . reducerea polu rii atmosferice. La polul opus se inscriu orasele Babadag si Sulina in care suprafetele de spatii verzi sunt foarte mici ( 5 si respectiv 4 mp/locuitor ) comparativ cu media pe tara . conduce foarte des la fenomene de distrugere . disconfortul pentru comunit ile locale supuse agresiunii unui turism neorganizat. gastrita. Impactul asupra calit ii vie ii. hipertiroidismul. prin apari ia de firme private mici de transport. diabetul. poate fi apreciat ca redus. valori peste limitele admise de standardele i normativele din domeniu. dat fiind riscul contamin rii i diminu rii resurselor subterane de ap . este semnificativ. psihastenia. etc. Transportul urban a înregistrat o evolu ie semnificativ cu multe rezultate poz itive în asigurarea capacit ii de transport i acoperire a suprafe ei ora ului. în special în zonele limitrofe ale localit ilor. în special pentru localit ile urbane. care ofer o calitate superioar a condi iilor de transport. Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi citate: nevrozele. Impactul asupra calit ii vie ii poate fi considerabil. necunoasterea zonelor pro tejate si a speciilor protejate. etc). Mai mult de jum tate din popula ie locuie te sau î i desf oar activitatea zilnic în zone expuse la poluarea sonor . avantajele f iind distan a de zgomotul aglomer rilor. în raport cu extinderea mediului construit. O alta problem legat de urbanizare se refer la dezvoltarea lent a serviciilor. f r controlul permanent al calit ii (asigurat de serviciul centralizat). Principalele dezavantaje sunt cele legate de lipsa asigur rii serviciului ap . prin existen a unui zgomot de fond permanent. mai ales când se ignor restric iile legate de speciile de flor i faun ocrotit . colita.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Turismul se desf oar în zone de agrement neamenajate ducâ nd la poluarea mediului datorit de eurilor i distrugerea biodiversit ii din zon . Impactul asupra mediului este considerabil. generate în special de managementul defectuos al de eurilor. în zonele din vecin tatea c ilor rutiere intens solicitate. Impactul asupra calit ii vie ii se refer la disconfortul peisagistic generat de agresarea mediului natural. Din punct de vedere al infrastructurii pentru traficul de ma ini ora ele din jude ul Tulcea se confrunt cu 95 . dar i celor din a ez rile rurale care sunt str b tute de drumuri intens circulate. frecven mai mare de preluare a c l torilor i acoperirea unor zone mai greu accesibile. Impactul asupra s n t ii popula iei poate fi semnificativ. prezen a spa iilor verzi în spa iul intravilan este nesatisf c toare. dete riorarea florei i faunei i a ecosistemelor în ansamblu. la stocarea apelor uzate în fose septice sau pu uri absorbante. posibilitatea de amenajare a terenului aferent locuin ei (spa ii verzi. O problem important o reprezint existen a unui segment din popula ie afectat de zgomotul având ca surs de poluare sonor . Cu toate ca in orasele Tulcea . distribu ia zonelor verzi i de agrement este neuniform si este deficitar în special în interiorul cartierelor de locuin e. Expunerea la poluan ii din atmosfer a popula iei din zonele cu deficit de vegeta ie este mai ridicat . se manifest prin deteriorarea calit ii apelor i solului. unde se înregistreaz o poten are a construc iei de locuin e private. Impactul asupra s n t ii umane se manifesta prin disconfort psihic generat de poluarea zonelor naturale poluate. Se apeleaz la surse proprii de ap potabil . Nivelul de zgomot echivalent la bordur sau la fa ada cl dirilor (a zon elor protejate) înregistreaz în exclusivitate. impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil. Macin si si Isaccea suntem aproape de media pe tara .

prin instru irea. PM 12 ÎNT RIREA CAPACIT II INSTITU IONALE A AUTORITATII DE MEDIU Principalele probleme necesare a fi abordate in înt rirea institu ionalizat a autorit ii de mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane. sunt: cresterea populatiei care locuieste in orase si concentrarea acesteia in localitati mari. diversificarea activitatilor sociale si culturale. lipsa parc rilor. dar in special intr -un viitor nu prea indepartat. este semnificativ.AC IUNI STRATEGICE PENTRU PROTEC IA MEDIULUI ÎN JUDE UL TULCEA 96 .fie activitatilor comerciale sau industriale nu conduce la rezultate benefice in folosul comunitatii.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA problema calit ii i subdimension rii re elei rutiere fa de necesarul actual.M inând cont de implica iile pentru implementarea directivelor U. Cauzele care conduc la existenta si amplificarea problemelor pe relatia urbanism mediu si la nivelul judetului.pentru municipiul Tulcea. neadaptarea re elei rutiere urbane la necesit ile de trafic . activit i de petrecere a timpului liber (discoteci. psihastenia. se vor realiza incepand cu anul 2011. lipsa acoperirii tuturor ariilor ora ului cu mijloace de transport în comun. o constitue modificarea caracteristicilor mediului natural si adaugarea de noi caracteristici contruite. dar. in lipsa unei tratari corecte a problemelor actuale si a acelora preconizate sau previzibil a apare intr -un viitor apropiat. etc. diversificarea serviciilor. Capitolul V. amenajate. gastrita. In acest moment nu exista sisteme de monitorizare si management al zgomotului urban . Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi citate: nevrozele. utilizarea si motivarea eficient a acestora . hartile de zgomot. capacitatea sc zut de circula ie pe str zi i în intersec ii. ca urmare a activitatilor antropice. Nivelul de zgomot echivalent la bordur sau la fa ada cl dirilor (a zonelor protejate) înregistreaz în exclusivitate. datorit st rii de di sconfort creat locuitorilor din a ez rile urbane .P. dezvoltarea economica in general si a industrializarii in mod special. dezvoltarea transporturilor. O mare parte din popula ie locuie te sau î i desf oar activitatea zilnic în zone expuse la poluarea sonor . ce a mai important surs de poluare sonor . prin existen a unui zgomot de fond permanent. impactul asupra s n t ii umane fiind considerabil. Impactul asupra calit ii vie ii. situatia se poate agrava. ulcerul gastric i duodenal. în special pentru localit ile urbane. 321/2005. In conformitate cu prevederile HG nr. este traficul rutier . Simpla masurare a intensitatii zgomotului in anumite puncte considerate fierbinti datorate fie traficului rutier inten s . PM 13 SANATATEA POPULATIEI Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban O problem important o reprezint existen a unui segment din popula ie afectat de zgomotul având ca surse activit i cum ar fi: alimenta ia publica (restaurante. F când o analiza pentru identificarea reala a necesit ilor A. baruri). în zonele din vecin tatea c ilo r rutiere intens solicitate. Totu i. colita. Consecinta extinderii fenomenului de urbanizare si a cresterii complexitatii problemelor legate de urbanism. cresterea productiei si a consumului de energie. hartile strategice de zgomot si planurile de actiune aferente acestora . s li de jocuri).E si a proiectelor cu finan are externa se constata un deficit de personal la nivelul judetului. valori peste limitele admise de standardele i normativele din domeniu. Nu putem afirma ca judetul se confrunta cu o criza acuta in acest domeniu. cresterea co nsumului de bunuri si servicii. atat in prezent. daca nu se vor aplica solutii eficiente. calitatea carosabilului.

pentru fiecare problem de mediu identificat s-au stabilit: o Scopul pentru mediu. un set de ac iuni coerente i consistente a c ror implementare convergent face posibil solu ionarea problemei c reia i se adreseaz . 8. 2. reprezentând elementel e de referin pentru cuantificarea i evaluarea rezultatelor ac iunilor. Luând în considerare liniile strategice i obiectivele generale privind reabilitarea si protejarea mediului în contextul unei dezvolt ri durabile a jude ului Tulcea.intele necesar a fi avute in vedere . pentru fiecare problem individ ual de mediu. Agen ia de Protec ia Mediului Tulcea are în vedere urm toarele obiective generale i imediate: 1. 97 . o Indicatorii de mediu. Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane. intelor si indicatorilor In vederea elabor rii Planului Local de Ac iune. o Obiectivele pentru mediu. 9. Protec ia i conservarea naturii i a diversit ii biologice. Stabilirea obiectivelor. o intele pentru mediu. care s a contribuie la cresterea nivelului de viata al populatiei. Ap rarea împotriva calamit ilor naturale i accidentelor de mediu. Aplicarea ferm a legisla iei de mediu si adoptarea sistemului de norme. inând cont de cele prezentate mai sus. o Planul Local de Ac iune con ine. 5. Îmbun t irea calit ii aerului.obiectivele specifice corespunz toare. 10. Îmbun t irea sistemului educa ional formativ i informativ în vederea formarii unei educa ii civice i ecologice a popula iei. .1. obiectivelor i intelor stabilite s -au identificat ac iunile posibile pentru atingerea acestora. 11. îmbunatatirea calitatii mediului.indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implement rii ac iunilor pentru solu ionarea problemei de mediu. Îmbun t irea calit ii solului 3. Sprijinirea dezvolt rii managementului durabil al resurselor de apa. pentru fiecare problema de mediu prioritar selectat în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: . 4.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunatatirea calitatii vietii în România prin asigurarea unui mediu curat. 6. o Pe baza scopurilor. 5. . reprezentând elementul de îndrumare strategic a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei. reprezentând cuantificarea a ceea ce se dore te a se realiza într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilit(e). 7. conservarea si ameliorarea starii patrimoniului natural de care România beneficiaza. Gestiunea de eurilor urbane i industriale. reprezentând angajamentele m surabile care trebuie atinse într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit. Administrarea ariilor protejate din jude . standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene. Promovarea turismului ecologic.obiectivul general necesar a fi atins prin solu ionarea problemei de mediu respective.

Reconstruc ia ecologic a zonelor care au fost afectate de depozitarea de eurilor. Realizarea de puncte de colectare recipienti PET la nivelul localitatilor rurale 9. a materialelor i energiei con inute în de eu rile a c ror generare nu se poate evita. 3. Asigurarea gestiunii de e urilor industriale i toxice . 3. 2. în m sura posibilit ilor. baterii i acumulatori.Recomand ri cadru pentru protejarea componentelor de mediu Recomand ri cadru pentru componenta managementul de eurilor Obiective generale: 1. dezvoltarea de facilit ati conforme de tratare a deseurilor) 2. 5. 4. 8. în vederea atingerii tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje.a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii deseurilor. baterii si acumulatori. a condus la identificarea ac iunilor necesare pentru solu ionarea fiec rei probleme de m ediu prioritare. Feral . 4. 10. Introducerea gestiunii ecologice a unor fluxuri speciale de de euri (ambalaje. anvelope.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Acest grup de elemente. deseuri din constructii si demolari. Promovarea principiilor reciclarii . îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare din aglomerarile urbane prin: 98 . 2. 3. Recomand ri cadru pentru componenta de mediu apa Obiective generale: 1. Inchiderea treptata a depozitelor de deseuri care nu indeplinesc standardele legale . Obiective imediate: 1. etc ) 11. uleiuri uzate. inclus în matricile-plan. Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din deseurile industriale specifice fiecarei unitati poluatoare ± Alum . 4. aparate electrice i electrocasnice. amenajari de surse noi pentru satisfacerea cerin telor de apa potabila. Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de ap a 2. Gestionarea separat a de eurilor toxice proveni te din activit ile casnice. 6.2. deseurile de echipamente electrice si electronice. finalizarea lucrarilor aflate în executie pentru asigurarea aliment arii cu apa potabila. Imbunatatirea calitatii resurselor de apa prin Obiective imediate: 1. Recuperarea. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al de seurilor (dezvoltarea unui sistem de management integrat al de seurilor. Crearea condi iilor pentru ca de eurile s fie reciclate/recuperate sau eliminate f r a pune în pericol s n tatea uman i f r a utiliza procedee sau metode care ar putea d una mediului . realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu ap a a satelor. dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor. implementarea planului de gestionare a deseurilor la nivel judetean . vehicule scoase din uz. reutilizarii si producerii de compost in rindul locuitorilor din mediul rural si urban . Aplicarea unor tehnologii moderne care genereaz mai pu ine de euri. reducerea cantitatii de deseuri eliminate prin reciclare si valorificare energetica. 5. 7.

6. 12. urmarind ca: nivelul anual al emisiilor de SO2. 3. menajere si 99 . controlul nivelului de pol uare prin aplicarea tehnicilor si tehnologiilor pentru retinerea poluantilor si/sau prin introducerea de tehnologii mai putin poluante. 6. Recomand ri cadru pentru componenta de mediu aer Obiective generale: 1. 2. accidentate si a ravenelor . cu nivel ridicat al emisiilor poluante. modernizarea statiilor existente de epurare a apelor uzate.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 5. 4. 10. asigurarea accesului publicului la informatiile privind calitatea aerului si mediatizarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei si a mediului precum si a principalelor surse de poluare a aerului. 2. 8. introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza em isii reduse de poluanti. NH3 si COV sa nu depaseasca plafoanele nationale de emisie stabilite pentru anul 2010. realizarea de noi statii de epurare pentru aglomerarile urbane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti. 3. Promovarea practicilor agricole ecologice . Reconstruc ia ecologic a zonelor afectate de depozitele de deseuri industriale . Recomand ri cadru pentru componenta de mediu so l Obiective generale: 1. monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer. reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunatatirea starii tehnice a autovehiculelor în circulatie si adoptarea unor masuri fiscale care sa favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi aflate în circulatie. tratate si protocoale internationale. Impadurirea suprafetelor de teren degradate . îndeplinirea obligatiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite conventii. M surarea i evaluarea calit ii aerului înconjur tor în Sistemul na ional de evaluare i gestionare integrata a calit ii aerului. 3. cu autovehicule noi cu un nivel scazut al emisiilor poluante 7. NH3 ± 210 ktone si COV ± 523 ktone. NOx. extinderea capacitatii statiilor de tratare a apei si îmbunatatirea tehnologiilor de tratare. 9. 7. evaluarea calitatii aerului aglomerarile urbane în vederea verificarii conformarii nivelurilor de poluanti în aer cu valorile limita si a identificarii situatiilor de neconformare la obiectivele privind calitatea aerului. reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apelo r uzate industriale. reabilitarea si extinderea sistemelor de distribu tie a apei din municipii si orase. realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu ap a si canalizare în zonele rurale care nu au asemenea dotari. Con tientizarea conducerii unit ilor poluatoare în vederea automonitor iz rii emisiilor. NOx ± 437 ktone. extinderea retelelor de canalizare din aglomer arile urbane. Su inerea implement rii Ätehnologiilor curate³ . Obiective imediate : 1. respectiv pentru SO2 ± 918 ktone. 4. 11. sporirea capacitatii de înmagazinare a rezervoarelor. 5. Mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele care se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate 2.

Reducerea efectelor secetei i combaterea de ertific rii. cu îngr minte organice. 2. Indep rtarea excesului de substan e organice de pe suprafa a solului. Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii Obiective imediate: 1. prest ri servicii cu produse de uz fitosanitar precum i a altor activit i (sec ii mecanice. Plantarea perdelelor de protectie fo restiera in terenurile afectate de eroziune de adancime . Obiective imediate i recomand ri: 1. 11. monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a sp eciilor strict protejate. 12. 9. protectia. existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelo r negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate. Fertilizarea solului. u or degradabile. 5. Conservarea diversitatii biologice. monitorizarea statutului de conservare a habitatelor si a speciilor de interes comunitar. Supravegherea impaduririi in terenuri degradate . 5. 3. zone naturale i arii protejate Protec ia i conservarea naturii i a diversit ii biologice Obiective generale: 1. Recomand ri cadru pentru p duri. conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile. protectia.F. 3. 7. endemice si/sau rare. sectoare zootehnice. Respectarea cu stricte e a agrotehnicii specifice fiec rei culturi. Folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i d un torilor. Irigarea ra ional a culturilor cu ap de calitate conform STAS 9450/ 1988. 8. conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate. in special. 10. Utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerial de Omologare a P. precum si a celor cu valoare economica ridicata.U. Efectuarea lucr rilor de îmbun t iri funciare confor m normelor tehnice i legisla iei de protec ie a mediului. 7. etc. 6. a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 4. 100 . Folosirea substan elor organice cu valoare biologic mare. 4. 2. (CODEX) . comercializare. Reducerea eroziunii solului prin practicarea unor tehnici agricole eficiente si prin plantarea perdelelor forestiere de protectie . monitorizarea speciilor potential invazive. 8. Solicitarea autoriza iei de mediu pentru activit ile de utilizare. 6.) . asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice. utilizarea durabila a habitatelor naturale. Efectuarea de lucr ri pentru încorporarea la adâncime a substan elor organice folosite. 4. dup lansarea efectului. conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice. s p r seasc imedi at ecosistemul. 5. care. dezvoltarea Retelei Ecologice Europene Natura 2000.

GNM. 101 . Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu in scopul sensibiliz rii opiniei publice. 6. SGA Tulcea pentru efectuarea analizelor specifice în conformitate cu cerin ele na ionale. 3. 11. Recomand ri cadru pentru înt rirea capacit ii institu ionale a autoritatii de protectia mediului Obiective generale: 1. în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare.Implicarea APM Tulcea în elaborarea noilor Planurilor de Urbanism General. ARBDD. Organizarea unor campanii de informare a publicului privind aspectele de mediu i distribuirea de materiale informative. 2. amenajarea torentilor. 2. reducerea riscului la inundatii si secete prin: 3. Recomand ri cadru pentru ap rarea împotriva calamit ilor naturale i accidentelor de mediu Obiective generale: 1. Organizarea i participarea la cursuri tematice specifice. realizarea de îndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede. în concordanta cu principiile si exigentele dezvoltarii durabil e. în vederea dot rii APM Tulcea cu aparatura mobil performant pentru monitorizarea emisiilor. 2. 3. 7. 12. 5. Organizarea unor campanii de educare a tinerilor privind aspectele de mediu i distribuirea de materiale informative. control i interven ie în caz de calamit i naturale i accidente de mediu. Sporirea capacit ii de prevenire. prevenirea aparitiei de epidemii sau minimizarea deteriorarii starii de sanatate a populatiei ca urmare a fenomenului de inundatii si a poluarii asociate acestuia Obiective specifice 1. 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 9 cresterea suprafetei ocupa te de vegetatia forestiera. Obiective imediate: 1. valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii. ARBDD. 3. Cre terea num rului de speciali ti instrui i în cadrul APM Tulcea. accentuarea si diversificarea functiilor socio -economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure. împaduriri si perdele de protectie. Acreditarea laboratoarelor APM Tulcea. Centralizarea fluxurilor de informa ii i proiectarea unor baze de date rela ionale accesibile. modernizarea sistemului informational privind riscul lainundatii . Implementarea fluxului activ al informa iilor de mediu . interzicerea amplas rii construc iilor în zonele inundabile. prin realizarea unui sistem de monitorizare integrata a factorilor de mediu. Intensificarea preocup rilor pentru atragerea de fonduri. 10. 4. Achizi ionarea echipamentului i dot rilor necesare pentru func ionarea Punctului de informare-documentare .

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

4. prevenirea poluarii apelor de suprafata si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor asociate acestora; 5. protectia si îmbunatatirea calitatii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbarilor în practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafata si inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrari a gricole intensive; 6. utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, întretinerea si exploatarea infrastructurii de protectie contra inundatiilor. Recomand ri cadru pentru componenta s n tatea popula iei
Obiective generale:

1. Implementarea de sisteme de management al zgomotului urban conform Directivelor Europene;
Obiective imediate:

1. 2. 3. 4.

Proiectarea i implementarea re elelor de monitorizare a polu rii sonore. identificarea zonelor care înregistreaza depasiri ale nivelului admisibil de zgomot; elaborarea hartilor de zgomot si a planurilor de actiune; reducerea poluarii fonice în mediul urban, în zonele industriale si în zonele cu trafic aerian sau feroviar;

Recomand ri cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea rurala durabila
Obiective generale:

1. Incurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila; 2. Protec ia, conservarea si refacerea diversit ii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea proiectelor care vizeaz aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile ; 3. Colaborarea cu institu iile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate apar inând fondului funciar in vederea reabilit rii acestora .
Obiective imediate: 1. Promovarea propunerilor de proiecte care vizeaz ecologizarea ag riculturii locale; 2. Supravegherea continu a calit ii factorilor de mediu din zonele rurale; 3. Sus inerea propunerilor de proiecte din cadrul Programului PNDR

Recomand ri cadru pentru urbanism, turism si agrement
Obiective generale:

1. Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane 2. Urm rirea respect rii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul num r locuitori/spatii verzi în localit ile urbane ; 3. Extinderea perdelelor de protec ie în zonele industrializate ; 4. Asigurarea unui flux corespunz tor pentru trafic i unui num r optim de locuri de parcare. 5. Valorificarea patrimoniului natural si cultural al judetului 102

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Obiective imediate:

1. îmbunatatirea conditiilor de viata, a transportului urban si valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construibil; 2. dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si agentilor poluanti; 3. ridicarea standardului de locuire în mediul urban si rur al; 4. reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente; 5. pastrarea identitatii culturale a oraselor; 6. crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi în municipii si orase; 7. inventarierea si cercetarea la nivelul întregului teritoriu national a zonelor cu risc de dezastre antropice si naturale, în paralel cu elaborarea planificarii pre -dezastru; 8. reducerea poluarii atmosferice asociata activitatilor industriale; 9. reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului au to; 10. asigurarea unui management corespunzator al deseurilor; 11. respectarea regulamentului general de urbanism; 12. îmbunatatirea calitatii si pastrarea diversitatii spatiului rural în vederea obtinerii unui echilibru între activitatile umane si conservarea resurselor naturale; 13. îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii în mediul urban si rural: drumuri, alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare; 14. realizarea de perdele forestiere de protectie. Recomand ri pentru componenta educa ie ecologic
Obiective generale :

i infor marea comunit ii

1. Asigurarea condi iilor optime în vederea realiz rii educ rii ecologice în conformitate cu cerin ele UE; 2. Colaborarea, încurajarea i sprijinirea oric ror ini iative ale celorlal i factori interesa i în educarea ecologica a popula iei jude ului; 3. Intocmirea unui plan local de Ac iune pentru educarea civica si ecologica a popula iei; 4. Colaborarea cu organiza iile neguvernamentale din jude în scopul formarii unei educa ii civice si ecologice a popula iei; 5. Crearea unui punct de informare -documentare asupra aspectelor de mediu i a legisla iei în vigoare.
Obiective imediate:

1. informarea populatiei privind problemele de mediu si asigurarea accesului la informatia de mediu; 2. implicarea publicului în luarea deciziilor si asigurarea accesului la justitie în probleme de mediu; 3. sensibilizarea si constientizarea publicului fata de problematica protectiei mediului; 4. promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjur ator; 5. însusirea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului; 6. educarea tinerilor în spiritul respectarii si ocrotirii naturii; 7. responsabilizarea populatiei adulte fata de impactul pe care îl are comportamentul sau asupra mediului înconjurator; 8. promovarea programelor de educare si informare a tinerilor privind efectele poluarii asupra sanatatii umane.
5.3. Identificarea priorit ilor pentru Ac iune

103

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA

Categoriile de ac iuni identificate pentru elaborarea PLAM Tulcea sunt: Masuri tehnologice ± ac iuni care implic eforturi colective sau individuale pentru solu ionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administra ia local , fie de companii de utilit i, societ i, contractori priva i;
Ac iuni legislative i de reglementare ± ac iuni care solicit societ ilor conformarea cu reglement rile de mediu specifice i implementarea de m suri pentru reducerea polu rii mediului; Stimulente economice ± Ac iune care conduce la modificarea comport rii poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în g sirea celor mai eficiente mijloace de reducere a polu rii; Educarea publicului i instruirea personalului - programele de educare a publicului joaca un rol crucial în educarea cet enilor i a societ ilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerin e de mediu i modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu; Programele comunit ii ± activit i care implic ac iuni colective sau individuale ale membrilor comunit ii pentru solu ionarea unor probleme de mediu. Programele de educarea a publicului joac un rol important în conformarea procesului cu cerin ele europene. Informarea i con tientizarea comunit ii locale i de afaceri cu privire la problemele i cerin ele legate de domeniul protec iei mediului, contribuie la cre terea particip rii publicului la luarea deciziei i a sprijinului acordat de toate p r ile implicate.

5.4. - PLANUL LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU AL JUDE ULUI TULCEA MATRICILE PLAN DE ACTIUNE Matricile ± plan pentru solu ionarea problemelor de mediu prioritare

1. Matricea plan pentru problema MANAGEMENTUL DE EURILOR 2. Matricea-plan pentru problema CAL ITATEA I CANTITATEA APEI POTABILE 3. Matricea-plan pentru problema POLUAREA ATMOSFEREI 4. Matricea-plan pentru problema POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA 5. Matricea-plan pentru - POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE 6. Matricea ± plan ± ARII NATURALE PROTEJATE 7. Matricea ± plan ± AMENINTARI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE 8. Matricea ± plan ± INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU 104

Matricea ± plan ± EDUCA IE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNIT II 10.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 9.TURISM I AGREMENT 11. Matricea ± plan ± URBANIZAREA SI MEDIUL 12. Matricea-plan pentru problema INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A APM 13. . Matricea plan pentru problema ± S N TATEA POPULA IEI 105 . Matricea plan pentru problema .

Obtinerea finantarilor necesare 1.1.2. toxice si periculoase Asigurarea gestiunii deseurilor industriale toxice si periculoase in conformitate 1.2.la 35% pana in anul 2016 tinte stabilite prin PJGD Reducerea cantitatii de deseuri industiale care ajunge sa fie depozitata in depozite permanente cu 50% pina in anul 2017 permanent 2013 Valoarea investitiei 2012 PM 01.3Recuperarea valorificarea materialelor reciclabile din deseurile solide urbane 2.2Realizarea statiilor de compost in cadrul statiilor de transfer cu functiuni multiple Babadag.Gestiune deficitara a deseurilor industriale . reutilizarii si producerii de compost in rindul locuitorilor din mediul rural 1. Gheorghe.3Realizarea statiilor de compost in localitatile Sulina.1. Chilia veche.1.2.1.Realizarea sistemului judetean de gestionare a deseurilor menajere in conformitate cu Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 1.1. Sf.3 Eficientizarea actiunilor de monitorizare a activitatilor de gestionare a deseurilor industriale 2010 2017 Numar verificari APM .2 Procesarea integrala a materialului haldat in vederea dezafectarii haldei de zgura 2. Pardina.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 01 Managementul deseurilor PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI general 1. Caraorman.3. CA Rosetti.2.1.Dezvoltarea sistemului integrat de management al de eurilor i extinderea infrastructurii de management al de eurilor 1. Mahmudia.Realizarea Master Planului deseuri pentru judetul Tulcea Reducerea cantitatii de deseuri menajere depozitate 1.1. Macin.Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor municipale Reducerea cantitativa a deseurilor municipale depozitate 1.Consilie Locale . Isaccea.Realizarea deseurilor statiilor de sortare a Valoarea investitiei Valoarea investitiei Valoarea investitiei 2013 2. din gradini si parcuri depozitate Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile conform cu tintele ce au ca an de referinta anul 1995 : .1.1Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile marilor unitati poluatoare conform planurilor de conformare 1.2 2.la 50% pana in anul 2013 .1Promovarea principiilor reciclarii . Topolog 1. Tudor Vladimirescu pe Indicatori Valoarea investitiie Valoarea investitiei Valoarea investitiei % de realizare Nr si tipul actiunilor de promovare Valoarea investitiei Responsabili Romair Consult SA Bucuresti Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale APM ARBDD Consiliile locale Societati salubritate Cons Judetean .3. Soc salubritate ARBDD CJ Tulcea Consilii locale Operatori de salubritate Alum SA Feral SRL Termen 2009 2010-2011 2009-2013 PM 01-1 1. Garda de Mediu permanent 106 .1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile.2.Sistarea depozitarii la depozitul de deseuri tehnologice a SC ALUM SA 2.1.la 75% pana in anul 2010 .

Inchiderea celor 185 de depozite de deseuri neconforme din zona rurala 3. Sulina (2017) deseuri menajere 3.1 Extinderea serviciilor de salubritate in zonele urbane 4.2.1.1.Monitorizarea implementarii pina in 2017 programelor de conformare pentru functionarea depozitelor de deseuri orasenesti Asigurarea cu servicii de salubritate cu 100% din populatia urbana Asigurarea cu servicii de salubritate a minim 80 % din populatia rurala 4. Agighiol Tulcea necontrolate de (2015).1.2. operatori de salubritate Consiliile Locale permanent PM 01 ±4 : Acoperire insuficieta a serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului Asigurarea de servicii de salubritate pentru intreg judetul 4. ARBDD .1 Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din deseurile industriale specifice fiecarei unitati poluatoare 2. Macin (2016).2. Existenta deseurilor depozitelor de in conditii deseuri menajere controlate necontrolate conforme cu legislatia 3.2.Eliminarea depozitarii neadecvate si necontrolate a deseurilor in mediul urban 3. Isaccea .cu cerintele legale pentru reducerea impactului asupra mediului si sanatatii populatiei 2.1.2. Babadag .2 Imbunatatirea sistemului de valorificare a deseurilor rezultate din activitatile industriale PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 2.2. Garda de Mediu Consiliile Locale Tulcea.1 Extinderea ariei de acoperire a societatilor de salubritate si instituirea de servicii de salubritate pentru zona rurala CJ Tulcea Consilii locale Operatori de salubritate 2012 2009 Consiliul judetean Tulcea Consiliile Locale 2009-2017 Numar verificari efectuate APM .Realizarea de contracte cu prestatorii de servicii de salubritate in vederea transportului deseurilor la instalatiile de eliminare/valorificare/sortare 3.1.2. Macin .2.Realizarea statiilor de transfer Cantitati de deseuri exploatate Cantitati de deseuri exploatate Valoarea investitiilor Tipul actiunilor Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor Numar de contracte incheiate Numar depozite la care s-a sistat depozitarea Agentii economici Agentii generatori Agentii generatori permanent permanent 2017 2009 Asigurarea PM 01-3 eliminarii 3. Sulina.1 Extinderea ariei de acoperire a societatilor de salubritate si instituirea de servicii de salubritate pentru intreaga zona urbana 4.2.3 Reconstructia ecologica a zonelor afectate de depozitarea istorica a deseurilor industriale Eliminarea depozitelor de deseuri de la nivelul tuturor asezarilor rurale pana in anul 2009 3.1.Eliminarea depozitarii neadecvate si necontrolate a deseurilor in zona rurala 3.1. Isaccea (2009).2.2 Extinderea serviciilor de salubritate in zonele urbane Numar locuitori arondati 2013 Numar societati salubrizare 2009 107 .Sistarea activitatii de depozitare la depozitele de deseuri urbane care nu sunt conforme cu cerintele legale si care au Eliminarea totala a atins capacitatea maxima de stocare : depozitelor Babadag.2 Optimizarea proceselor de productie vizind reducerea pierderilor de materii prime si reutilizarea unei parti din deseuri in procesul tehnologic 2.

1. Consiliile Locale .1.1.1Realizarea sistemelor de alimentare cu apa pentru: . ONG .2. Iulia. Numar locuitori arondati la punctele de colectare selectiva Indicatori Lungime retea alimentare cu apa . Satu Nou. Magurele.1.1. Sursa de finantare.1.3. Cismeaua Noua. Carcaliu. pierderilor de ap Luminita. monitorizarea Numar probe analizate 2015 2012 permanent 108 . V. General Praporgescu. Mircea Voda. Lungime retea alimentare cu apa Nr de locuitori conectati Sursa de finantare. Closca.Realizarea sistemelor de alimentare cartarea si potabila cu apa pentru : Baltenii de Jos. Corugea. Nr de locuitori conectati .4. Turda.2 Extinderea punctelor de colectare deseurilor reciclabile in selectiva a deseurilor la nivelul localitatilor judetului circuitul economic Nr si tipul actiunilor de promovare Numar puncte selective infiintate. alimentare cu apa 1. Alecsandri.1. potabile la nivelul existente de Rachelu. Jijila localitatilor rurale distributie a apei potabile Responsabili Consiliile Locale Comunale D S P Tulcea SC AQUASERV SA Termen 2012 1. potabila redus la in Reducerea sisteme de centralizat Sabangia. Ceatalchioi. Calfa. Patlageanca.PM 01 ± 5 Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa Asigurarea punctelor de precolectare deseuri orasenesti cu dotarile necesare colectarii selective a deseurilor reciclabile 5. Alba. necesarului de apa Razboieni. Luncavita.Caugagia. Fagarasu Nou. Mina Altan Imbunatatirea functiune de noi Tepe. Trestenic. Slava Cercheza.1 Constientizarea si informarea comunitatilor locale cu privire la necesitatea si beneficiile colectarii selective Reducerea cantitatii de a deseurilor deseuri menajere depozitate definitiv si reintroducerea 5. Punerea in Visterna. Mesteru managementului sisteme de apei potabile . Ceamurlia de Sus. 1. nivelul localitatilor mediul rural captare. Lastuni. Atmagea.Operationalizarea sistemelor si Lungime retea alimentare cu apa Nr de locuitori conectati Sursa de finantare. rurale potabil in 1.1 Amenajarea spatiilor existente cu dotari minime pentru colectarea selectiva a deseurilor reciclabile PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 5. ARBDD CIEMD permanent Consiliile Locale 2013 Matricea plan de actiune pentru problema PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI 1. IC Bratianu.Acoperirea Neatarnarea. Sarinasuf. APM . Gradul de noi surse de apa. asigurare cu apa Realizarea de noi potabila in sistem Visina. Baltenii de Sus.Extinderea si reabilitarea sistemelor aductiune si distributie a apei sistemele de alimentare cu apa Baia. Corbu. PM 02 ± 1 identificarea de 1.

Reabilitarea conductelor de transport apa tratata catre rezervoarele de inmagazinare a orasului Tulcea 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.Reabilitarea sursei de apa subterana a orasului Macin 2. Valoarea investitiilor Sursa 2010 de 2010 de 2010 de 2010 de 2010 de 2010 2010 de 2010 de Consiliul Local Tulcea.1.5. Valoarea investitiilor Sursa finantare.7.1.1. SC Aquaserv SA Tulcea Directia de Sanatate Publica Tulcea. Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor Sursa finantare.8. tratare.Reabilitarea complexelor de inmagazinare de la cota +70.Reabilitarea celor 2 rezervoare existente si realizarea a 2 rezervoare suplimentare pentru orasul Macin 2. Sulina .Reabilitarea fronturilor de captare apa subterana Satu Nou si Ghiol a orasului Babadag 2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.6.1.1.1.Executarea conductelor de transport de la frontul de captare a apei subterane pana la rezervoarele de stocare a orasului Macin 2.1. Valoarea investitiilor Sursa finantare.Reabilitarea statiei de tratare a apei a municiului Tulcea 2.2.2 Modernizarea si extinderea statiilor de tratare a apei potabile a apelor de suprafata Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite in prevederile L 311/2004 2.3.2. Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare. Cresterea gradului de folosinta a apei potabile si mentinerea calitatii apei Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite in prevederile L 311/2004 2.pentru orasul Tulcea 2. APM 2010 de 2010 de 2010 de 109 . Valoarea investitiilor Sursa finantare.1 Reabilitarea surselor de captare subterana a orasului Tulcea 2.1.1. Reabilitarea sursei de apa existente a orasului Sulina 2.3Reabilitare statie tratare apa orasului Sulina a PM 02 ± 2 2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 2.2. Valoarea investitiilor Sursa finantare.4Reabilitarea conductelor de aductiune ale orasului Babadag 2. marirea volumelor de apa potabila pentru populatie Valoarea investitiilor Sursa finantare.2.1. Valoarea investitiilor Sursa finantare. aductiune si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban Imbunatatirea calitatii apei potabile .2.

PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA finantare. Acoperirea necesarului de apa potabila in sistem centralizat in mediul urban Satisfacerea nevoilor de apa potabila a populatiei urbane . cresterea calitatii apei potabile si reducerea pierderilor de apa de 2010 de 2010 de 2010 de Consiliul judetean Tulcea Consiliile Locale comunale Directia de Sanatate Publica Tulcea ARBDD 2010 PM 02 ± 4 4.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Tulcea investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.Monitorizarea sistemelor de captare si tratare ape potabile 3.1. Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in mediul urban Imbunatatirea gradului de asigurare cu apa potabila . 2. permanent SC Aquaserv SA 2010 de 2010 PM 02 ± 3 3. 3.1. 3.1.1. 3.1.1.4. Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care consuma apa direct din Dunare Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei care traieste in zona Deltei Dunarii 4. marirea volumelor de apa potabila pentru populatia urbana 3. Realizarea sistemelor de captare ± tratare si distributie a apei potabile in localiatile rurale din Delta Dunarii Distributia centralizata a apei potabile pentru locuitorii din Delta Numar de probe permanent 110 .4.1.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Sulina investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare. 4.3.2 Monitorizarea sistemelor de captare . 3.2.1.1Realizarea proiectului ³Imbunatatirea Valoarea calitatii apei pe teritoriul Rezervatiei investitiilor Biosferei "Delta Dunarii" prin realizarea infrastructurii de apa si apa uzata in localitatile din Delta Dunarii´ 4.Reabilitare si extinderea retea Valoarea distributie a orasului Isaccea investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.2.5.1.Reabillitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Babadag investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.Reabilitarea si extinderea retelei de Valoarea distributie a orasului Macin investitiilor Lungimea retelei Sursa finantare.1.

Reducerea emisiilor de compusi proveniti de la fabricarea caramizilor refractare 1. Numar verificari efectuate 1.Obtinerea Sistemului de Valoarea Management Integrat ( calitate-mediu.1.Poluarea atmosferei PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta 1. conform SR EN ISO : 9001: 2001+ SR EN ISO 14001:2005+ OHSAS 18001: 2004.investitiei s n tate i securitate ocupa ional ) si acreditare laboratoriului propriu.3.2. Lipsa unui sistem integrat de management al apei Crearea unui sistem informational care sa se adreseze populatiei Utilizarea durabila a apei la nivelul judetului Tulcea 5.1.1.1. pulberi ACTIUNI 1. NOx.1.Respectarea valorilor de emisie in aer Numar impuse de autorizatia de mediu depasiri inregistrate. Numar de depasiri inregistrate 5.Reducerea emisiilor de noxe din industria de feroaliaje 1.1. SR EN ISO/CEI 17025: 2001 Directia de Sanatate Publica Tulcea CL Local APM Tulcea ARBDD SC Aquaserv SA Tulcea Cons Local permanent 2010 Matricea plan de actiune pentru problema PM 03 .1.Realizarea legaturilor de la analizoarele montate pe co urile cuptoarelor în vederea monitorizarii continue a emisiilor atmosferice (pulberi) de la toare cuptoarele de elaborare Valoarea investitiei Concentratii de poluanti in permanent SC FERAL SRL 2010 111 .Derularea de campanii de informare Nr si tipul in domeniul celor mai bune practici privind actiunilor de managementul resurselor de apa promovare 5. Reducerea Încadrarea în emisiilor provenite valorile limita de de la statiile de emisii ( VLE) preparare mixturi pentru emisiile de asfaltice SO2.Introducere instalatie de filtrare cu saci la SC Mixtura SRL Indicatori Valoarea investitiei Responsabili SC Mixtura SRL Sc Nesand SC Mixtura SRL SC ADP Grup Colas Tehnologica Radion SC Tremag SA Termen 2010 1.1.1.2.1.2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA tratare si distributie a apei potabile PM 02 ± 5 5.2Respectarea valorilor de emisie in aer Concentratii de impuse de autorizatie poluanti in emisii permanent PM 03 ± 1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale Mentinerea si imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea 1.3.Imbunatatirea monitorizarii si a managementului apei potabile Promovarea In cadrul societatilor a Sistemelor de Management de Mediu analizate .

125 2.3.5 m) Incadrarea imisiilor 2. CH4.Promovarea mijloacelor de transport in comun si a celor alternative mg/mc .1.2.Utilizarea combustibililor ecologici si provenite din trafic inlocuirea parcurilor auto invechite in prevederile ordinului 592/2002 pina in 2010 .1. N2O emisii 2012 2014 2010 2013 Tipul si Cantitate de benzina livrata Numarul si tipul actiunilor desfasurate Numar autobuze vevhi inlocuite Agenti economici 2010 ONG .CO ± 10 mg/mc Incadrarea in valorile limita conform BAT/BREF pentru NH3. prin reducerea emisiilor provenite din zootehnie 2. ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLEetapa II 1.1.1.05 2.2.Elaborare studiu solu ie pentru captarea emisiilor fugitive de la cuptoarele de elaborare feroaliaje ( cotele +6.0.Modernizarea instalatiilor tehnologice. Reducerea emisiilor provenite din trafic pina la limitele admise de legislatia in vigoare PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA a feroaliajelor (10 buc) 1.1.04 mg/mc .SOx ± 0.3.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.Modernizarea sistemului de colectare a Valoarea dejectiilor conform prevederilor BAT/BREF in investitiei instalatiile pentru cresterea intensiva a porcilor 3. +15.3.1.6 m. APM Consiliile locale orasenesti Operatorii transport SC Pigcom SA de permanent PM 0-3 Emisii atmosferice rezultate din activitatea de crestere a animalelor 3. Reducerea emisiilor provenite din activitatea de crestere a animalelor 3. prin reducerea emisiilor provenite din traficul auto si naval Imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea .3.PM10 .2.5.PM 03 ±2 Poluarea atmosferei datorate traficului rutier Imbunatatirea calitatii atmosferei in judetul Tulcea .4. si compartimentarea acestora conform celor mai bune tehnici disponibile 2010 2010 112 .3.2.NOx ± 0. ce deservesc 5 cuptoare electrice de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLEetapa I 1. Imbunatatirea transportului in comun mg/mc .1.Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci.1.1.Realizarea instalatiei de umectare a materiilor prime în zonele de trecere a materiilor prime de pe banda de sol 1.

Poluarea apa uzata a orasului Macin canalizare si eliminarea Dunarii Reducerea reabilitata poluarii datorita nivelului de Valoarea apelor de impurificare al deversarii investitiei suprafata 1.1. Isaccea si Sulina si 1. sol Macin.8 Reabilitarea si extinderea retelei de Lungime retea canalizare a orasului Sulina canalizare reabilitata Valoarea investitiei 1.7.1 Modernizarea statiilor de epurare existente.1.1.1.6.1.3 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate Valoarea menajere din mun Tulcea investitiei Controlul . Reabilitarea sistem colectare apa uzata a Valoarea municpiului Tulcea.1.1. Valoarea 2.2.9. Realizarea statiei de epurare a orasului Valoarea Sulina investitiei PM 04 ± 2 Controlul si 2. Reabilitarea si extinderea retelei de Lungime retea provenind neepurate constructia statiilor de canalizare a orasului Isaccea canalizare din mun Reducerea din mun epurare a apelor uzate reabilitata Tulcea si infiltrarilor de Tulcea si Valoarea orasele apa uzata in orasele investitiei Macin. 1. Poluarea diminuarea de epurare existente la nivelului de acolo unde concentratiile de poluanti depasesc investitiei apelor de poluarii nivelul agentilor economici impurificare al valorile limita concentratiile suprafata apelor apelor uzate poluantilor datorita Dunarii cu orasenesti capacitatilor ape uzate insuficiente provenite de de la agentii preepurare economici Responsabili SC AQUASERV SA CL orasenesti Termen 2010 2013 2010 2013 2015 2015 2015 2015 2010 Societatile comerciale 2010 113 . Isaccea.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 04 Poluarea apelor de suprafata PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI Indicatori general 1.etapa II investitiei 1.2. Reabilitarea sistem colectare apa uzata a Lungime retea municipiului Tulcea.1.2 Modernizarea statiilor Reducerea 2. Reabilitarea statiei de epurare a orasului Valoarea Isaccea.1. PM 04-1 1.4 Reabilitarea si Extinderea retelei de colectare Lungime retea diminuarea 1. Isaccea investitiei Sulina Sulina 1.5 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate Valoarea datorita extinderea retelei de menajere orasenesti menajere in orasul Macin investitiei deversarii canalizare a oraselor Tulcea neepurate apelor uzate Macin.1.1 Reabilitarea si apelor uzate apelor uzate 1.etapa I canalizare reabilitata 1.

deversarea apelor uzate realizanduse in reteaua de canalizare oraseneasca 4.1 Retehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate a orasului Babadag Lungime retea canalizare reabilitata/extinsa Valoarea investitiei 3.1 Controlul calitatii apelor lacului Babadag Numar de analize efectuate . Risc de producere a 5. si diminuarea poluarii APM Tulcea ARBDD SGA Tulcea permanent PM 04 ± 4 4. Numar de depasiri inregistrate 4.2 Monitorizarea calitatii apelor lacului Babadag Eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata datorita lipsei statiilor de epurare sau sau insuficientei preepurarii apelor uzate rezultate de la spitale Controlul .2.1 Optimizarea fluxurilor tehnologice si fluxului de reducerea consumurilor de apa si implicit reducerea ape uzate cantitatilor de ape uzate evacuate evacuate spre statia de epurare oraseneasca Incadrarea concentratiilor de poluanti in conditiile de descarcare a apelor uzate prevazute in HG 352/2005 3.3 Reducerea cantitatilor de ape uzate evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Optimizarea 2.2.sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor economici PM 04 ± 3 3.1 Redimensionarea si modernizarea statiilor de Valoarea preepurare existente investitiilor.1 Prevenirea aparitiei Colectarea si fenomenelor de poluare separarea accidentala a Dunarii cu produselor 5.1 Controlul calitatii apelor uzate evacuate Numar analize efectuate. Preepurare insuficienta la spitale .1 Monitorizarea calitatii apelor uzate rezultate de la spitale CAS Tulcea pemanent Controlul calitatii apelor uzate evacuate de la spitale CAS Tulcea 2010 4.3. Incadrarea concentratiilor poluantilor in Valorile Limita CL Babadag 2013 2015 3. Incadrarea concentratiilor poluantilor in Valorile Limita 4.2 Retehnologizarea si modernizarea statiei de Valoarea epurare a orasului Babadag investitiei 3. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de epurare a orasului din oras care nu dispun de statii de epurare sau care dispun de statii de epurare ineficiente Controlul si eliminarea poluarii apelor lacului Babadag 2.2Realizarea/modernizarea statiilor de epurare aferente spitalelor PM 04-5 5.1 Extinderea si reabilitarea retelei de canalizare orasenesti Valoarea investitiei % procent de reducere a apei consumate Societatile comerciale 2010 3.1.1.1 Aplicarea cu strictete a principiului ³ poluatorul plateste ³ Numar verificari efectuate de Garda Mediu de permanent 114 .1.1.

Somova.2.1. investitiei Niculitel.2.2. Topolog.1 Realizarea de retele de canalizare la nivelul localitatilor rurale 7. M. Chilia veche.1. Carcali. Pecenaga. Consiliul judetean Tulcea Consiliile locale comunale 2015 2017 2018 2015 2017 115 . Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale Evacuarea apelor pluviale (ape conventional curate ) in sistem divizor Eliminarea poluarii apelor de suprafata si de adincime prin evacuarea apelor uzate neepurate . Slava Cercheza.2 Realizarea retelor de canalizare pentru Valoarea urmatoarele comune: Izvoarele.1 Controlul calitatii apelor Dunarii numar penalizari de 5. Murighiol. la nivelul localitatilor rurale 6. Ciucurova. Stejaru.poluarilor accidentale ale Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la activitatile portuare apelor Dunarii cu produse petroliere de la navele in tranzit si de la societatile care desfasoara activitati portuare PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA produse petroliere de la petroliere din navele in tranzit si de la apele de activitatile portuare santina Efectuarea de interventii operative si eficiente in situatii de poluare 5.2.1.3 Realizarea retelelor de canalizare pentru comunele: Casimcea.1. Ostrov.1 Realizarea retelor de canalizare pentru Lungime retea urmatoarele comune: Sarichioi. Topolog. Kogalniceanu 7. Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale din orasul Tulcea PM 04 ±7 7. Dorobantu.1 Realizarea evacuarii apelor pluviale in sistem divizor Optimizarea fluxului de ape uzate necesare de epurat la nivelul orasului Tulcea Incadrarea concentratiilor de poluanti in apele uzate in conditiile de descarcare a apelor uzate prevazute in HG 188/2002 6. Mihai Bravu. Greci. Cerna. Ceamurlia de Jos. Frecatei.2. Beidaud 7. investitiei Jijila 7. Realizarea statiilor de epurare cu epurare secundara pentru comunele: Greci. Mahmudia. Valea Nucarilor. Nufaru.2 Asigurarea mijloacelor de interventie pentru controlul poluarii 5. Luncavita. Jijila canalizare realizata 7. Luncavita. Daeni. Turcoaia.2 Realizarea retelei de canalizare pluviala a orasului Tulcea Valoarea investitiei -lungimea retelei 2013 7.1 Realizarea statiilor de epurare cu epurare Valoarea secundara pentru comunele: Sarichioi.2 Realizarea de statii de epurare a apelor uzate la nivelul localitatilor rurale 7.2 Organizarea actiunilor de interventie rapida in caz de poluari accidentale Numar de probe analizate Numar de depasiri inregistrate Numar de actiuni efectuate SGA Tulcea APM Tulcea ARBDD SGA Tulcea APM Tulcea ARBDD Garda de Mediu Consiliul Local Tulcea Aquaserv SA Tulcea permanent permanent PM 04 ±6 6.

Poluarea poluarii datorate zonelor afectate de suprafetelor mediului si a termenelor prevazute de actele solului datorita haldelor de steril depozitarea ocupate de sterile de reglementare ( autorizatiile de mediu. Kogalniceanu. Cerna.Respectarea planurilor de refacere a 2. Macin ) PM 05-3 3.3. Murighiol. Turcoaia.2. Pecenaga. Ostrov.1. Cerna.1. Frecatei. Somova.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Niculitel. Chilia Veche.1. Mahmudia.1. Nufaru. Stejaru. Greci .Reducerea Restringerea 2. Imbunatatirea Realizarea 3. de verificari Nr de sanctiuni APM Garda de Mediu permanent Valoarea investitiilor Lungimea retelei Nr locuitori arondati Consiliul Judetean Consiliile Locale orasenesti 2009-2015 116 . Mihai Bravu.1.1.1.Extinderea retelelor de canalizare si 3. Ciucurova. Realizarea statiilor de epurare cu epurare secundara pentru 11 comune cu termen de confromare 2018: Casimcea.1. Valea Nucarilor. Dorobantu. M. de acestea Mahmudia . Ceamurlia de Jos. Beidaud Matricea plan de actiune pentru problema PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI PM 05-1 1. 1. Carcaliu. 7.1. de sterilelor de de la exploatarile sterilului si reconstructia exploatare) exploatatie cariera ecologica a miniera ( zonelor afectate Turcoaia . apelor a apelor apele uzate subterane subterane cu datorit ape uzate 2018 Indicatori Valoarea investitiei : Tipul lucrarilor efectuate Responsabili SC MINVEST DEVA APM Garda de Mediu Termen 2009 Valoarea invesitiilor: Tipul lucrarilor efectuate Nr.Poluarea poluarii solului si ecologica a deseurilor decantare steril din vecinatatea localitatii solului si apei a apelor zonelor ocupate cu rezultate din Baia si provenite de la exploatarea miniera subterane subterane depozitele de steril preparatia miniera Altan-Tepe ± inchisa in anul 2002 datorit datorita existentei de preparatie activit ii de iazurilor de miniera depozitare a decanatare steril sterilului de de preparatie preparatie miniera miniera PM 05-2 Reducerea 2. Slava Cercheza.Realizarea reconstructiei ecologice Reducerea Reconstructia Eliminarea asupra zonelor afectate de iazurile de 1.Poluarea Eliminarea calitatii solului si retelelor de reabilitarea retelelor de canalizare existente solului si a poluarii solului si apelor subterane canalizare pentru in mediul urban. Daeni.

1.Retehnologizarea statiei de epurare a apelor tehnologice uzate la complexul zootehnic prin executarea treptei biologice de epurare in vederea incadrarii efluentului in prevederile legale Valoarea investitiilor DADR .Modernizarea retelelor interioare si exterioare de canalizare si realizarea bazinelor de depozitare a dejectiilor de porc.Monitorizarea calitatii apelor subterane in zonele fermelor de animale .1. Reducerea suprafetelor afectate de poluarea cu pesticide . concentratii poluanti la evacuarea din statia de epurare SC Carniprod SA 2010 117 . in vederea utilizarii acestora ca ingrasamant natural 6. SGA permanent permanent 2014 6. controlul si eliminarea in timp a poluarii apelor subterane cu nitrati proveniti din chimizarea agriculturii PM 05-6 Reducerea 6 Poluarea poluarii solului si solului si apelor apelor subterane subterane datorita stocarii datorat dejectiilor stoc rii animaliere. Reabilitarea suprafetelor de teren afectate de poluarea cu pesticide si implementarea bunelor practici in agricultura .1.1.3.2. Imbunatatirea solului calitatii apelor si apelor subterane din zonele aferente complexelor de crestere a animalelor SC Carniprod SA 2010 Valoarea investitiilor.Poluarea solului si apelor subterane datorit depozitelor de de euri industriale menajere PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 3.1. Asigurarea unui grad ridicat de valorificare a deseurilor industriale 5.1Monitorizarea calitatii apelor subterane Zonele vulnerabile identificate 5. incorecte a Controlul si dejec iilor eliminarea animaliere din surselor de agricultur de poluare a apelor la fermele subterane in zootehnice zonele fermelor Respectarea prevederilor HG 964/2000 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole ( Directiva UE 91/676/CEE) 5.2.Promovarea Agriculturii ecologice ca Nr si tipul metoda de productie agricola care protejeaza actiunilor de mediu .1.1.1.Implementarea bunelor practici de Numar ferme utilizare a pesticidelor si ingrasamintelor in care realizeaza agricultura agricultura ecologica 6.1.Elaborarea studiilor de evaluare a Valoarea riscului . Gestiunea depozitelor de deseuri conf HG 349/2005 Valoarea investitiilor Lungimea retelei Nr locuitori arondati 4. inclusiv studii hidrogeologice pentru investitiilor depozitele de deseuri industriale Consiliul Judetean Consiliile Locale comunale 2018 Agentii economici 2014 PM 05-5 5.Extinderea si Reabilitarea retelelor de canalizare la nivelul localitatilor rurale Reducerea poluarii solului si apelor subterane datorate depozitelor de deseuri industriale 4.infiltr rilor de ape uzate provenite de la populatie PM 05-4 4. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor .2.1.1.Reducerea cantitatii de deseuri industriale prin utilizarea de tehnologii curate .1. corelat cu formele de sprijin acordate informare sub foma de Plati de Agro Mediu 5.

6.4.de animale 6.1.3.Reducerea defrisarilor ilegale Numar controale Numar penalizari 7.1.Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune pe teritoriul judetului Tulcea 7.2.1.Eroziunea Imbunatatirea accentuata a calitatii solului solului data de lipsa perdelelor forestiere de protec ie PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA 6.1. 6.4.Betonarea spatiilor libere de pe amplasamentul pe care se afla statia de epurare si bazinele de depozitare a dejectiilor 6.Efectuarea de lucrari de consolidare ± Suprafata stabilizare a zonelor afectate consolidata Valoarea investitiilor 7.3.1 Retehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a SC Pigcom SA Valoarea investitiilor Valoarea investitiilor SC Carniprod SA SC Pigcom SA SC Pigcom SA 2010 2010 2010 2010 Imbunatatirea calitatii mediului in judetul Tulcea 7.Reabilitarea caminelor de vizitare de pe amplasamentul fermei si al statiei de epurare 6.2.1.2 etehnologizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate a complexului zootehnic Pigcom PM 05-7 7.Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune 7.5.1.1.Realizarea a 2 foraje de observatie la statia de epurare a apelor uzate i platforma de depozitare temporara a namolului deshidratat.1.1. Reducerea eroziunii solului Suprafata teren degradat Numarul proiectelor pilot Suprafata reabilitata Valoarea investitiilor 7.1.Executarea de impaduriri in zonele Suprafata teren degradate si afectate de eroziune degradat impadurit 7.1.5.Realizarea de campanii de Nr si tipul constientizare a populatiei rurale cu privire la actiunilor de importanta fondului forestier informare Consiliul Judetean tulcea DADR ± OJSPA Consiliile locale comunale 2012-2013 Directia Silvica DADR 2012 permanent Directia Silvica Cons Judetean APM 2012-2013 permanent 118 .

1. specii pe cale de disparitie sau care fac parte din Directivele Europene si permanent 119 . actualizarea bazei de date in vederea stabilirii peimetrelor si pentru cartografierea ariilor naturale de pe teritoriul judetului 4.1.1.1.Crearea de garduri.Elaborarea de materiale informative despre speciile faunistice de pe teritoriul judetului Tulcea . panouri indicatoare si de avertizare in cadrul ariilor naturale protejate 3.1.1.1.1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 06 Arii naturale protejate PROBLEMA PM 06-1 Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000 Obiectiv general Protectia patrimoniului natural judetului Obiectiv specific 1.Implementarea planurilor de management aferente ariilor protejate 1.1.1.4Monitorizarea respectarii prevederilor legislative privind administrarea ariilor protejate 3.1.Respectarea prevederilor legislative in vigoare cu privire la modul de administrare al ariilor protejate 1.1.1.2 Efectuare de masuratori specifice GPS.Reducerea braconajului Controlul strict al activitatilor de vanatoare si pescuit 5.nr planuri de management realizate Numar planuri de management implementate Numar verificari realizate Valoare investitii Numar arii naturale Responsabili ANAP Termen 2012 al Administratorii /custozii ariilor protejate Administratorii /custozii ariilor protejate APM ARBDD Garda de mediu Administratorii ariilor Protejate 2012 2013 permenent 2012 2012 PM 06-2 Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale Protectia patrimoniului natural judetului al 3. bariere.Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si Protectia patrimoniului natural judetului al 4.Asigurarea structurilor administrative pentru toate ariile protejate si asigurarea unui management adecvat pentru toate ariile protejate Tinta Identificarea de administratori pentru toate ariile protejate/ Situri Natura 2000 ACTIUNI 1.3.Cunoasterea perimetrelor ariilor protejate Minimizarea impactului datorat necunoasterii limitelor ariilor protejate PM 06-3 Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale PM 06-4 5.1. Incadrarea Siturilor Natura 2000 in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului ( conform articolului 3 al O MMDD 1964/2007) Indicatori Nr.1.2Realizarea planurilor de management pentru fiecare arie protejata 1. Cunoasterea perimetrelor ariilor protejate Delimitarea bornarea protejate si ariilor Numar Situri Natura 2000 cu incadrate in APM planurile de Consiliul urbanism Judetean Consiliile Locale OCOTA Numar realizate Numar distribuite materiale materiale Consiliile Locale Directia Silvica Tulcea SOR ONG 2012 Asigurarea unei protectii corespunzatoare a fondului cinegetic 5. Arii protejate preluate in custodie/administrate .1.

1.4. Realizarea zonelor de protectie sanitara Incadrarea in prevederile HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitar i hidrogeologic 7. torentilor i eroziunilor de mal.1.2.Lipsa amenaj rilor hidrotehnice pentru protec ia a ez rilor umane din jude împotriva inunda iilor.1.1.3Informarea factorilor interesati privind sistemul de despagubiri instituit prin HG 1679/2008 Nu actiuni realizate Nr Capturi Numar materiale informative distribuite permanent permanent Matricea plan de actiune pentru problema PM 07 Amenintari date de accidente majore .braconaj atit pe teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA aprevederilor legale privind braconajul acestor specii AJVPS Tulcea APM Tulcea 5.Realizarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ostrov 7.1. Realizarea studiilor necesare reglementarea juridica a terenurlor si Indicatori Valoarea investiitlor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Sistemul de Gospodarire a Apelor Termen 2012 Eliminarea factorilor ce prezinta riscuri de poluare ai apei potabile 7. PM 07-1 Zone de protectie sanitara si hidrogeologicca nedelimitate conform normelor legislative in vigoare Obiectiv general Identificarea solutiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane Obiectiv specific 7. fenomene naturale si antropice PROBLEMA PM 07-1 1.2.Lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin consolidarea malurilor Dunarii pe teritoriul comunei Nufarul. Realizarea zonelor de protectie sanitara Hotari consiliu local instituire zonelor protectie sanitara de de a de Consiliile Locale 2012 120 .Controlul ferm pe fondurile de vanatoare si pescuit si amendarea drastica a cazurilor de nerespectare a legislatieii 5.Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Babadag prin regularizare parau Tabana 7.3.1.2.1.1. satele Nufarul si Ilganii de Jos 7.2.Realizarea amenajarilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor umane impotriva inundatiilor .Aparare impotriva inundatiilor localitatii Bestepe prin regularizare parau Bestepe 7.2.2.1. torentilor si eroziunilor de mal Tinta Identificarea solutiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane ACTIUNI 7.

1. surse de implementare APM financiare atributii in surse de finantare mediu finantare existente si care pot fi accesate Valoarea ARBDD pentru domediul pentru proiectele implementate investitiilor rezolvarea mediului prioritare in 8.Organizarea unei baze de date la nivel Proiecte finanatate CJ Tulcea Insuficienta capacitatii Identificarea si numarului de judetean cuprinzand nevoi de finantare.1 Publicarea in mass-media a Cunostinte Cresterea Cunosterea Constientizarea principalelor responsabilitati ale populatiei cu insuficiente nivelului de drepturilor si populatiei si privire la protectia mediului privind legislatia cunoastere a responsabilitatilor grupurilor de mediu in legislatiei privind protectia comunitare despre 9.1. comunitare privind urban si rural obligatiile si mediul responsabilitatile persoanelor fizice si a grupurilor comunitare PM 09-2 Cresterea 9.Promovarea unei publicitati agresive a vigoare . comunitare mediului responsabilitatile metodelor ecologice de convetuire in mediul drepturile .Alocarea de fonduri publice pentru Valoarea problemelor de sectorul de programele de mediu investitiilor mediu mediu.1 Cresterea 8.1.1.1.4. prin care sa se asigure pregatirea documentatiilor necesare finantarii proiectelor 8.or cu tematica Indicatori Numar informari presa Numarul materialelor distribuite de Responsabili APM Tulcea ARBDD ONG Termen 2009 permanent 2012 Termen permanent Numar de parteneriate incheiate Numar de actiuni APM ARBDD Unitati de invatamant Primaria Tulcea- permanent 121 .1. Stadiul de CL Locale resurselor institutionale ciu accesarea de programe de stadiul elaborarii proiectelor.2. tinerilor in tinerilor in educatie oentru extrascolare ale probleme activitati mediu tineri.Consilierea Realizarea unei 9. pentru 8.1.Incheierea de parteneriate intre Insuficienta gradului de tinerilor cu pagini web institutiile de invatamant si institutiile cu implicare a implicare a preocupari de cuprinzand activitati atributii in domeniul protectiei mediului.2.2.Dezvoltarea de programe regionale Sursa de finantare judetul Tulcea finantate de la bugetul de stat.Identificarea surselor de finantare Numar proiecte externa pentru rezolvarea problemelor de depuse mediu Numar proiecte finantate Matricea plan de actiune pentru problema PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii PROBLEMA Obiectiv Obiectiv specific Tinta ACTIUNI general PM 09-1 9.3.1.1.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Matricea plan de actiune pentru problema PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementu l problemelor de mediu PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI indicatori Responsabili PM 08. 9.1. Cresterea 8.2.

Amenajarea Identificarea Deficiente Conformarea cu zonelor de zonelor de privind cerintele legale in agrement agrement utilizate amenajarea vigoare dpdv (P durea Bididia de populatia zonelor de igienic si dotarea .1.Reevaluarea planurilor de urbanism 1.1. Macin. malurile sanitar.1.Realizarea sistemelor de colectare a deseurilor in toate zonele de agrement Numaru si tipul pubelelor amenajate Valoarea investiilor Valoarea investiilor Operatorii de servicii Publice Consiliile Locale 2010 1.3.2.1.Popularizarea bunelor practici dobandite in educatie pentru protectia mediului prin intermediul disciplinei optionale ³ Educatie ecologica si de protectie a mediului´ 9.2.Realizarea unei pagini web cuprinzand activitati de protectie a mediului organizate in judetul Tulcea realizate CIEMD Numarul materialelor distribuite Numar actiuni de protectia mediului popularizate Indicatori Valoarea investitiilor Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale Termen 2012 Matricea plan de actiune pentru problema PM 10 Turism si agrement PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 10-1 1.2.Marcarea prin activitati diverse a Elaborarea de evenimentelor din calendarul ecologic proiecte prin care sa se acceseze fonduri pentru activitatile de mediu 9.Practicarea turismului Exploatarea integrate turismului organizat si potentialului turistic neorganizat si ecologic . utilitati pentru vedere Celic-Dere .Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a haranei in aer liber 2.Babadag .2.Implementarea proiectului ³ Valorificarea manastirilor tulcene ´ Operatorii de servicii Publice Consiliile Locale 2010 Valoarea investiilor Consiliul Judetean Tulcea 2012 122 .1. precum al judetului neecologic pe si valorificarea teritoriul potentialului judetului turistic deosebit al judetului ACTIUNI 1.2.1.p durile din jurul judetului si a agrement din cu utilitati localit ilor rurale i necesarului de punct de urbane.1. Cocos acestea igienico.1.4. Trasee turistice 4.educative extracuriluare cu tematica de mediu educative tematica mediu cu de Diversificarea activitatilor cu temtica de mediu Poplarizarea experientelor positive in protectia mediului Facilitarea unor parteneriate cu insitutiile abilitate in protectia mediului PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA de mediu 9. al Dunarii ) cu gestiunii dotarile necesare de eurilor si al dpdv igienicolocurilor sanitar si al speciale de gestiunii deseurilor preparare a hranei in aer liber PM 10-2 Practicarea 2.3.

. Valoarea Garliciu.Modernizarea DJ 222A : Horia-Nifon i Valoarea Nifon.PM 10-3 Slaba calitate a Infrastructurii de acces catre zonele turistice Îmbunatatirrea si dezvoltarea infrastructurii de acces catre zonele de intere turistic 3.1.1.Daeni. DJ .2.Agighiol.2.km reabilitati 3. Sarichioi 4. Murighiol.2.5.1.3. DJ 229 D.Valoarea Sarichioi.Modernizarea infrastructurii portuare pentru turism in Sulina 4.2. DJ 229 E.3.3.Enisala ( DJ 223A) 3.km reabilitati Babadag. DJ 229 A.2.2.Modernizarea Drumurilor judetene PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Facilitatarea 3.Modernizarea infrastructurii de acces Valoarea catre zona turistica Murighiol-Uzlina-Dun v .3.Amenajarea mini-porturilor turistice Sfantu Gheorghe. DJ 229K.DJ 229C.Realizarea Proiectului ³Parc perimetral Lac Ciuperca´ 4.3. II.2.Jurilovca.1.km reabilitati 229L.1.Modernizarea DN 22E IC Bratianu Valoarea investiilor lucrari efectuate Consiliul Judetean Tulcea 2009 PM 10-4 Infrastructura turistica si de agrement deficitara Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice i de agrement în judetul Tulcea 4.km reabilitati portiune DN 22.Semnalizarea circuitelor turistice din Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea 2013 2013 2010 2011 2013 2011 2010 Consiliul Tulcea Consiliul Tulcea Local Local 2009 2010 Consiliul Judetean Tulcea ARBDD 2010 2013 2012 123 .1. DJ 229C.investiilor Lacul Razim ( DJ 222C.Reabilitarea DJ Tulcea.3.Doua Cantoane ( investiilor DJ 222) i conectarea acestuia la DN 22 prin .Modernizarea DN 22 Smardan Valoarea investiilor . DJ 229F) 3. km 10+800.1.Ecologizarea lacului Ciuperca si transformarea zonei intr-o zona de agrement 4.Reconstructia ecologica a Lacului Valoarea Ciuperca investiilor 4.Modernizarea Aeroporului Delta Dunarii accesului turistilor catre zonele de interes din judetul Tulcea 3.Luncavita (16+000-37+545) investiilor .Consolidare sistem rutier DJ 222F.Valorificarea turistica a manastirilor Valoarea tulcene prin îmbun t irea infrastructurii de investiilor acces si de mediu ( DJ 229.Enisala.km reabilitati 4.2.2.Dezvoltarea infrastructurii portuare 4.1.2.Modernizarea cailor rutiere de acces pe teritoriul judetului Tulcea 3.3.1.1.19+800 investiilor .3.Semnalizarea Transformarea zonei lacului Ciuperca in zona de agrement pentru locuitorii orasului Tulcea Realizarea de modalitati de atragere a turistilor Valoarea investiilor . tr. DJ 229M) 3.Introducerea Aeroportului Delta Dunarii in circuitul national si international 3.3.km reabilitati 3.km reabilitati 3.1.4.

echiparea si imbunatatirea cailor de acces catre cetatile nord-dobrogene (Enisala.Dezvoltarea infrastructurii de agrement si promovarea alternativelor prietenoase cu mediul PM 10-5 Cladirile istorice din judet in stare avansata de dragradare Punerea valoare patrimoniului cultural judetului in a al 5. 1.Promovarea etichetei ecologice pentru unitatile de cazare Imbunatatirea stariii cladirilor de patrimoniu din judetul Tulcea 5.1.1.Restaurarea.3.Inglobarea spatiilor verzi din terenurile construite in ansamblul spatiilor verzi urbane .1. pe baza unor regulamente de urbanism ferme 2. Eliminarea poluarii datorate traficului Fluidizarea traficului Valoarea investiilor Tipul de lucrari permanent 124 .3. Noviodunum.1.i marcarea obiectivelor turistice 4. Argamum.Trafic ineficeint Asigurarea flux unui 2. Amenajarea unei infrastructuri de vizitare investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor Numarul actiunilor informare Valoarea investiilor Valoarea investiilor Valoarea investiilor APM ARBDD Consiliul Judetean Tulcea Primaria Sulina Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Judetean Tulcea 2010 2012 Realizarea de modalitati de atragere a turistilor de 2012 2013 2012 2013 Matricea plan de actiune pentru problema PM 11 Urbanizarea si mediul PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 111 1. Presiunea Eliberarea Cresterea Respectarea constructiilor autorizatiilor de suprafetelor de normelor de asupra unor constructii in spatiu verde / cap alocare a spatii verzi afara spatiilor de locuitor din suprafetei de existente verzi existente cu mediul urban spartiu verde/cap respectarea PUG locuitor si PUZ .1.Revizuirea planurilor de urbanism in conformitate cu prevederile legale 1.2. amenajarea. Dinogetia). Fluidizarea traficului rutier urban pentru eliminarea poluarii unor zone intens utilizate Indicatori Numar constructii ilegale desfiintate.1.4.1.1..Amenajare Retea de foisoare turistice de observare 4.1.Restaurarea centrului istoric Sulina 5. Halmyris.4.1. restaurarea amenajarea i dotarea a doua corpuri de cladire ale Muzeului de Arta 5.2.Restaurarea unor obiective de interes national si international PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Delta Dunarii 4.1.1.4.Consolidarea.Eliminarea constructiilor ilegale si redarea in circuitul spatiilor verzi recreative pentru populatie 1.20 m2 -26 m2 ACTIUNI 1.1.Amenajare trasee de acces si observatoare ornitologice in Delta Dunarii 4. PUG-uri aprobate Suprafata spatiilor verzi Responsabili Consiliul Judetean Tulcea Consiliile locale orasenesti Inspectoratul judetean de constructii Primaria mun Tulcea Agentia de Protectia Mediului Tulcea Consiliiile locale Inspectoratul Termen 2009-2012 PM 11-2 3.2.2.3.1.

2.Identificarea spatiilor si posibilitatilor de realizare a parcarilor etajate la nivelul mun Tulcea 3.Realizarea parcarii subterane rezindentiale in zona PECO 3.1.1.1. Calitatea proasta a infrastructurii urbane Reabilitarea infrastructurii urbane 3.1 Amenajarea unor parcari etajate si refacerea parcarilor existente prin aplicarea metodei de platforme din dale inierbate 4.1.Realizarea soselelor de centura in orasele Macin .Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale 4.1. concomitent cu eliminarea parcarilor pe carosabil .Insuficien a spa iilor de parcare în zonele urbane ale jude ului Asigurarea unui numar optim de locuri de parcare PM 11-4 5.Reabilitarea retelei rutiere PM11-5 Inexistenta unui program unitar de reabilitare termica a cladirilor din mediul urban Reducerea consumului energetic si a pierderilor pentru inc lzirea locuin elor 5.1.1.2.2.1. tipul lucrarilor de reabilitare.2. valoarea investiilor Valoarea investiilor Numarul si tipul actiunilor de informare Numar cladiri cu necesitati de reabilitare Valoarea investiilor Numar locuinte 2015 2013 2013 Primaria Tulcea APM 2009 2010 2015 125 .2.Reabilitarea soselei de centura a orasului Babadag Popularizarea programului de reabilitare termica a blocurilor de locuinte conform OUG 174/2002 cu modificarile si completarile de rigoare Evaluarea situa iei cl dirilor care necesit reabilitare conform legisla iei in vigoare Executia si recep ionarea reabilitare a locuintelor lucrarilor de Strazi reabilitate. trotuare si spatii verzi Realizarea infrastructurii in zonele orasenesti neasigurate cu utilitati 3.Cre terea performan elor energetice a locuin elor prin reabilitarea termic a cl dirilor de locuit multietajate construite în perioada 19501990 Reabilitarea termic a 50% din cladirilie de locuit construite între 1950-1990 4.2.2.Extinderea retelei de alimentare cu gaze Numar gospodarii alimentare gaze cu cu Consiliul Judetean Tulcea Consiliile Locale permanent 4.3 Identificarea de noi spatii de parcare Consiliul Tulcea Local 2010 2010 2010 4.Trafic fluid Crearea unui numar optim de locuri de parcare .Monitorizarea calitatii aerului efectuate Numar depasiri ale concentratiilor poluantilor Numar parcare Numar parcare Numar parcare locuri locuri locuri judetean de Politie APM PM 11-3 4.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA fluidizat orase in corespunzator pentru trafic auto in zonele urbane aglomerate 2.2. Isaccea 4.3.1.

2.1.Cresterea perfomantelor energetice prin înlocuirea sistemelor clasice de încalzire Matricea plan de actiune pentru problema PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta ACTIUNI PM 12 ± 2 12.Informarea Schimbarea 1Educatie st rii de s n tate populatiei privind atitudinilor si deficitara a prin cre terea impactul deprinderilor populatiei gradului de comportamentelor nesanatoase in privind un mod educa ie în rândul nesanogene colectivitatile de de viata populatiei copiii si de tineri sanatos ACTIUNI Indicatori 13.Desfasurarea unor programe pentru Numarul si promovarea unui stil de viata sanatos tipul actiunilor informative Responsabili Directia de Sanatate Publica Tulcea Agentia de Protectia Mediului Tulcea ARBDD Tulcea Termen permanent 126 .1.2.2.PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Realizarea cladirilor de locuit noi cu eficienta energetica ridicata 5.1. ARBDD.3.Achitionarea de sonometru pentru Dotare materiala 12.1.Popularizarea programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de înc lzire cu sisteme care utilizeaza energie solara.1. Cresterea efectuarea masuratorilor de zgomot si umana Desfasurarea capacitatii insuficienta activitatii Dotari cu masini si autoritatii de pentru buna autoritatilor de echipamente mediu de a 12.1. mediu prevederile legislative din domeniu monitorizarea calit ii aerului Indicatori Valoarea investitiei Responsabili APM Termen 2010 SR EN ISO APM CEI 17025: ARBDD SGA 2005 Numar instruiri APM ARBDD GNM SGA 2009 permanent Matricea plan de actiune pentru problema PM 13 Sanatatea populatiei PROBLEMA Obiectiv general Obiectiv specific Tinta PM 13-1 Îmbun t irea 13.1.Instruirea personalului din cadrul biodiversit ii i factorilor de APM. SGA privind protec iei naturii. GNM. energie geotermala.1. energie eoliana sau alte sisteme care conduc la îmbun t irea calit ii apei si solului reabilitate Numar locuinte noi realizate Numar de proiecte 2015 permanent 5.2Acreditarea laboratoarelor in desf urare a mediu in performante furniza informatii conformitate cu cerintele europene activit ii în conditiile despre calitatea domenii specifice monitorizarii factorilor de conservarea corecte a calitatii mediu in timp real 12.

2. Acreditarea laboratoarelor capacitatii microbiologie si chimie a Directiei autoritatii de Sanatate Publica Tulcea sananate publica de a furniza informatii despre starea de sanatate a populatiei Realizarea de harti ± cartarea principalelor zone de poluare sonora pe teritoriul judetului Tulcea de de de 2009 SR EN ISO Directia CEI 17025: Sanatate Publica Tulcea 2005 13.3.1.2.Realizarea de hartilor strategice de zgomot 13.PM 13-2 Dotare materiala si umana insuficienta pentru buna desf urare a activit ii Desfasurarea activitatii autoritatii de sanatate publica in conditiile monitorizarii corecte starii de sanatate a populatiei PM 13-3 Implementarea 4.Realizarea de Planuri de actiune privind managementul zgomotului urban Valoarea investiilor Populatia afectata Numar de cladiri afectate Consiliul Judetean Tulcea Consiliul Local Tulcea Directia de Sanatate Publica Agentia de Protectia Mediului 2012 2013 127 .2 Dotari cu masini si echipamente performante PLAN LOCAL DE AC IUNE PENTRU MEDIU Jude ul TULCEA Cresterea 13.1. Inexistenta de sisteme de sistemelor de management al management al zgomotului urban zgomotului conform urban directivelor europene 13.Diminuarea poluarii fonice in judetul Tulcea 13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful