Uemp TN - Severin Completed-Rom

Comisia Europeana - DG Mediu Inconjurator
Proiect: INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR LOCALE SI REGIONALE DE IMPLEMENTARE A ACQUIS-UL DE MEDIU Ref.: 220210/2006/442710/MAR/E3
PLAN URBAN DE MANAGEMENT DE MEDIU AL MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN 2008 - 2014
Planul Urban de Management pentru Mediu al Municipiului Drobeta Turnu Severin 2008
Prefata Proiectul Phare Multicountry Intarirea capacitatii autoritatilor locale si regionale pentru implementarea acquis-ului de mediu s-a derulat, sub autoritatea si cu finantarea Comisiei Europene, in Bulgaria, Croatia, Romania si Turcia, intre octombrie 2006 si iunie 2008. El a avut ca scop imbunatatirea cunostintelor autoritatilor locale si regionale in planificarea strategica si in managementul urban in domeniul protectiei mediului. Pentru Romania, obiectivul general al proiectului a fost elaborarea de catre municipalitatile Bistrita, Suceava, Craiova si Drobeta Turnu Severin a Planurilor Urbane de Management pentru Mediu, utilizand o abordare integrata si interdisciplinara a politicilor in domeniu, printr-un proces participativ si proactiv, implicand factorii interesati. Planurile au fost elaborate de autoritatile locale din orasele respective, printr-o metodologie utilizata in Uniunea Europeana. Planul Urban de Management al Mediului in orasul Drobeta Turnu Severin reprezinta unul din rezultatele proiectului, elaborat de un grup de lucru local format din functionari publici din cadrul APM Mehedinti si Primaria Drobeta Turnu Severin, beneficiind de asistenta tehnica din partea coordonatorului de proiect COWI Danemarca si a expertilor din ICIM Bucuresti. De asemenea, proiectul si elaborarea Planurilor Urbane de Management pentru Mediu au beneficiat de sprijinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Planul Urban de Management pentru Mediu al orasului Drobeta Turnu Severin, ca si planurile celorlalte trei localitati implicate in proiect, constituie o prima incercare de acest fel in Romania si un model pentru alte municipalitati care, pe viitor, isi vor elabora astfel de planuri.
Drobeta Turnu Severin, Mai 2008
Echipa care a elaborat Planul Urban de Management pentru Mediu:

APM Mehedinti Gabriela CHIVU Liliana OCICA Viorica IACOB Litian PALALOGA Dana CARABA Ramona POPESCU Mihaela VATUIU consilier consilier referent consilier consilier consilier consilier Dept. Relatii Publice, Comunicare, Planuri Dept. Relatii Publice, Comunicare, Planuri Serv. Monitoring Comp. Gestiune Deseuri Comp. Protectia Mediului Birou Integrare Europeana, Dezv. Regionala Birou Integrare Europeana, Dezv. Regionala
PRIMARIA Dr Tr Severin
Municipalitatea Drobeta Turnu Severin
Cuprins
INTRODUCERE......................................................................................................................... 3
2.1 Scurt istoric.............................................................................................................................................6 2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social..........................................................................7
3.
CONDITII ACTUALE DE MEDIU....................................................................................... 111

3.1. Starea actuala a factorilor de mediu .................................................................................................11 3.2. Aspecte institutionale si legislative ..................................................................................................177 3.3. Stabilirea prioritatii ............................................................................................................................21 3.4 Procesul de consultare a factorilor interesati ..................................................................................319
4.
ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN.................................................................. 329

4.1 Viziunea Municipalitatii Dr. Tr. Severin ...........................................................................................31 4.2 Obiective strategice..............................................................................................................................32
5. 6. 7.
INTERACTIUNEA CU ALTE PLANURI SI POLITICI ....................................................... 42 IINSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA..................................................... 463 MANAGEMENT SI RAPORTARE ......................................................................................... 47
ANEXE..............................................................................................................................................47
Lista de Abrevieri EIA Evaluarea Impactului de Mediu EMP = PUMM EMS IPPC SEA Plan Urban de Management de Mediu Sistem de Mangement de Mediu Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Evaluarea Strategica de Mediu
INTRODUCERE
Aprut pe agenda de lucru european la nceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobndete un caracter distinct odat cu semnalarea, de ctre Clubul de la Roma, a diminurii resurselor naturale i a deteriorrii rapide a calit ii apei, aerului i solului. Zonele urbane joac un rol important n atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabil. In ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economic i cea social interfereaz cel mai puternic. In orae sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu, i tot acolo este locul unde se regsesc cei mai multi agen i economici i cele mai multe investi ii. Patru din cinci cet eni europeni triesc n mediul urban i calitatea vie ii lor este direct influen at de starea mediului urban. O calitate nalt a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorit ii Strategiei Lisabona revizuite, i anume s facem din Europa un loc mai atractiv pentru a tri i a investi. Al 6-lea Program de Ac iune pentru Mediu a facut apel pentru realizarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, cu obiectivul de a: contribui la o mai bun calitate a vie ii printr-o abordare integrat privind zonele urbane i de a contribui la un nivel mai nalt al calit ii vie ii i a bunstarii sociale a cet enilor, prin asigurarea unui mediu n care nivelul polurii nu genereaz efecte nocive asupra snt ii umane i a mediului i prin ncurajarea dezvoltrii durabile urbane.
In contextul mentionat mai sus, Planul Urban de Management de Mediu al municipiului Drobeta Turnu Severin, document strategic, va stabili obiectivele de mediu pe termen scurt, mediu si lung, pentru orasul Drobeta Turnu Severin. El va defini viziunea strategica, modul de actiune pentru atingerea tintelor stabilite, dar si planificarea lor in timp, pentru orientarea deciziilor curente de management, in vederea imbunatatirii graduale a calitatii mediului si a vietii cetatenilor nostri intr-o maniera durabila. De asemenea, PUMM va incuraja implicarea publica in dezvoltarea politicilor noastre, ceea ce va conduce la transparenta si acceptarea publica a actiunilor propuse.
Adoptarea unei abordri integrate a managementului mediului urban ajut la evitarea conflictelor ntre diferite politici i ini iative aplicabile ariilor urbane i la adoptarea unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea oraului. Prin adoptarea unui management integrat de mediu scopul nostru este de a imbunatati consistenta si coerenta dintre diferite politici si de a maximiza eficienta acestor politici in domeniul mediului in cadrul bugetelor disponibile. De asemenea, noi incurajam implicarea publica in dezvoltarea politicilor noastre ceea ce va conduce la transparenta si acceptare publica a actiunilor propuse.
In consecinta, acest document va incerca sa furnizeze un ghid detaliat pentru imbunatatirea integrarii obiectivelor de mediu in obiectivele planificarii urbane. De asemenea, acest document va contribui la:
Stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu; Utilizarea eficienta a resurselor locale limitate; Coordonarea prevederilor legale si a altor cerinte; Stabilirea si ierarhizarea pe niveluri de competent a tuturor responsabilittilor din cadrul managementului general al municipalitatii; Instruirea si constientizarea angajatilor Comunicarea intern si extern Posibilitati crescute pentru finantarea investitiilor pentru mediu.
Necesitatea evaluarii strategice de mediu (SEA) a PUMM Directiva 2001/42/EC referitoare la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (cunoscuta si sub denumirea Directiva SEA), a fost transpusa in legislatia romana prin Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Cadrul legislativ in aceasta problema mai cuprinde si urmatoarele reglementari: - OM nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub inciden a Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - OM nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - OM nr. 480/2006 privind constituirea si functionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de incadrare a procedurii de evaluare de mediu. Conform HG 1076/2004, prima cerinta pentru ca un plan/program sa faca obiectul evaluarii strategice de mediu este intrunirea simultana a 2 criterii si anume: 1. sa fie obiectul pregatirii si/sau adoptarii de catre o autoritate, la nivel national, regional sau local; 2. sa fie solicitata prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. PUMM se inscrie in categoria documentelor supuse procedurii SEA deoarece indeplineste aceste conditii. In primul rand este produs de autoritati locale (Primarie in colaborare cu Agentia locala de mediu) si trebuie adoptat de Consiliul Local; in al doilea rand, in conformitate cu prevederile OM nr. 995/2006, PUMM se incadreaza in lista planurilor i programelor care care intr sub inciden a Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004, la punctul 12: amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor; #strategii de dezvoltare durabil; #programe de dezvoltare urbanistic a localit ilor (comunei sau oraului). Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) este un instrument prin care se analizeaza impactul politicilor, strategiilor, programelor si planurilor asupra mediului inconjurator, scopul urmarit fiind acela de a identifica impactul negativ pe care acestea le pot avea. In urma analizei SEA, titularii trebuie sa isi ajusteze programele astfel incat impactul lor asupra mediului sa fie nesemnificativ. Conform legislatiei romanesti in vigoare, planurile si programele nu pot fi adoptate/aprobate decat in momentul in care SEA este finalizata si exista garantia ca ele nu vor avea o influenta negativa semnificativa asupra mediului inconjurator. Avantajele supunerii PUMM la procedura SEA constau in urmatoarele: - PUMM va fi analizat de toti factorii implicati in implementarea lui, inca din faza de proiect si in consecinta larg diseminat si mai bine cunoscut - va putea fi completat sau ajustat prin contributia oricaruia dintre factorii interesati - va fi facilitata aprobarea si adoptarea sa in Consiliul Local - va exista garantia ca dupa adoptare nu va putea avea efecte negative asupra componentelor mediului (fizic, biologic, economic, social).
PLANUL URBAN DE MANAGEMENT PENTRU MEDIU AL MUN. DR. TR. SEVERIN Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin face eforturi sustinute pentru imbunatatirea calitatii mediului in orasul Drobeta Turnu Severin, pentru conservarea mediului natural si pentru promovarea aspectelor de mediu in cadrul politicii locale, in vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor care locuiesc in Dr Tr Severin. Planul Urban de Management al Mediului in municipiul Drobeta Turnu Severin constituie angajamentul Consiliului Local in ceea ce priveste politica locala de mediu si integrarea acesteia in cadrul strategiei de dezvoltare la nivel local. Locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin se confrunta cu numeroase probleme de mediu, cum ar fi: - traficul intens din municipiu, avand in vedere ca acesta nu beneficiaza de o centura ocolitoare si tranzitul se realizeaza pe DN 6 ( E 70 ) care strabate orasul, facand legatura intre granitele din vestul tarii si capitala, si chiar cu alte state ex: Bulgaria, Turcia, Serbia; - zgomotul si emisiile rezultate din trafic - inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor - inexistenta unei statii de epurare a apelor uzate provenite de la populatie si agentii economici de pe raza municipiului - spatii verzi insuficiente, etc. Aceste probleme afecteaza negativ sanatatea populatiei, dezvoltarea urbana si dezvoltarea economica a orasului. De aceea, este necesar ca aceste probleme sa fie abordate in cadrul politicii locale, intr-un mod integrat, adoptand masuri pe termen mediu si lung. Prin responsabilitatile pe care le are, Consiliul Local poate imbunatati coerenta dintre politicile locale, dand maxima eficienta politicii de mediu in cadrul bugetului local. Pentru a atinge obiectivele prevazute in PUMM, ne angajam pentru urmatoarele actiuni: - identificarea, implementarea si promovarea celor mai bune practici de management al mediului - imbunatatirea si/sau mentinerea biodiversitatii, a calitatii aerului si apelor in zona noastra de influenta, respectand principiile proximitatii, autonomiei si subsidiaritatii, care stau la baza politicii de mediu - respectarea legislatiei de mediu nationale si europene - personalul nostru va cooperarea cu contractorii, cu factorii implicati, cu Ministerul Mediului, cu societatea civila si cu cetatenii pentru a dezvolta si implementa intiative de mediu care sa conduca la atingerea obiectivelor stabilite - revizuirea anuala a acestui plan si a programului de monitorizare a acestuia, in vederea evaluarii performantelor noastre de mediu - comunicarea catre comunitate a gradului de performanta de mediu, a stadiului atingerii obiectivelor propuse si a rezolvarii problemelor semnificative de mediu.
2. INFORMATII GENERALE DESPRE MUN. DR. TR. SEVERIN 2.1 Scurt istoric
Pozitia municipiului in cadrul judetului Mehedinti
Drobeta a fost prima cetate din piatra ridicata in Dacia (103-105), un castru roman de aparare, initial pentru a adaposti 500 soldati care aparau Podul lui Traian. Dintr-un punct strategic initial, Drobeta devenise un oras civilizat si de rascruce a drumurilor pe uscat si pe apa. Devenise primul centru urban din Oltenia romana si al treilea din Dacia, iar Cetatea Severinului era cea mai importanta reduta strategica de pe Dunare. Cu aceasta istorie la temelie si cu ferestrele unui prezent prosper, noul oras Turnu Severin intra in epoca moderna cu fata spre Dunare.
Orasul actual a fost proiectat in 1833 cand generalul Kisseleff viziteaza ruinele Drobetei si apoi Cernetiul (capitala orasului) care inca nu fusese refacut dupa ce fusese pradat de turci. Locuitorii veniti sa il intimpine pe generalul Kisseleff, i-au solicitat stramutarea orasului in Campia Severinului, in jurul castrului Roman, deoarece majoritatea caselor din Cerneti trebuiau refacute. In 1841 Turnu Severin a devenit capitala judetului Mehedinti, iar in 1851 a devenit municipiu. Si asa a inceput adevarata dezvoltare economica a Severinului.
Obiectivele principale ale dezvoltarii orasului Drobeta Turnu Severin constau in: dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii n sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor nalte, modernizare si diversificare n vederea realizarii de produse competitive; dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a ntreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza n domeniul serviciilor; dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, mbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementare; dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor n structura economica locala, prin mbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori (dezvoltarea durabil a serviciilor de utilitate public, dezvoltarea serviciului public de salubrizare n municipiul Drobeta Turnu Severin n colaborare cu operatorul, dezvoltrii durabile a serviciului public de transport local cltori n municipiu, dezvoltarea serviciului de iluminat public; continuarea cu prioritate a investitiilor incepute si orientarea municipalitatii spre acele investitii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale; controlul receptivitatii prestatorilor de servicii publice la nevoile si asteptarile clientilor. 2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social Drobeta-Turnu Severin este reedin a i cel mai mare ora al jude ului Mehedin i, port la Dunre. Are o popula ie de 107882 locuitori cu o densitate de 1.901 loc./km. Oraul este situat pe malul stng al Dunrii, la ieirea fluviului din defileu, n depresiunea subcarpatica a Topolni ei, pe drumul european 70, la 220 km sud-est de Timioara, 113 km vest de Craiova i 353 km vest de Bucureti. Are trei localit i suburbane: Schela Cladovei, Dudau Schelei, Gura Vii. Factorul climateric n perimetrul oraului Drobeta Turnu Severin, se remarc prin unele particularit i ce-l fac s se deosebeasc de alte zone climatice, n primul rnd datorit influen ei climatului mediteranean. Clima n aceasta zon este cea mai blnd din ar, cu o temperatur medie anual de 11,5 grade celsius, avnd vizibile influen e tropicale. Temperatura medie a iernii este numai de 2 grade celsius. O medie a zilelor de ninsoare este de 20-25 de zile, iar a celor de nghet este de 80-100 zile. Cea a este un fenomen frecvent n dimine ile toamnei trzii i ale primverii timpurii, dar mai ales pe timpul iernii cand se men ine pn la prnz. Vara este clduroas, cu temperaturi medii de 20 grade celsius. Luna cea mai calduroas a anului este luna iulie, cnd temperatura medie este de 23,1 grade celsius. Vara, uneori temperaturile depesc 35 grade Celsius la umbr ca urmare a valurilor de aer fierbinte, tropical. Precipita iile atmosferice sunt reduse n perimetrul oraului. Cele mai mari cantit i medii lunare cad n octombrie. Severinul este nconjurat de o centur de dealuri: dealul Varanic la nord-vest, dealul Curile, dealul Gardanul i dealul Balota la est. n amonte, Dunarea leag Severinul de Belgrad, de Budapesta i de Viena, iar n aval de Marea Neagr, Severinul are deschis fereastra spre toate orizonturile. Oraul este punct de ntlnire al Culoarului Timi-Cerna, al Podiului Mehedin iului, al depresiunii subcarpa ilor oltenesti cu Cmpia Olteniei. n mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile din judetul Mehedinti, pe primul loc sunt resursele de ap, n special ale fluviului Dunrea, pe o lungime total de 195 km la nivelul jude ului.
Cursul inferior al fluviului Dunarea se desfoar pe teritoriul Romaniei pe o distan de 1.075 km. ntre localit ile Bazia i Sulina, facnd grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km). Bazinul hidrografic aferent jude ului Mehedin i are o suprafa de 4933 km2 i o re ea hidrografic n lungime de 1456 km construit din cursuri de cmpie cu curgere lent i cursuri de deal i munte cu scurgere rapid. Municipiul Drobeta Turnu Severin se afla pe cursul fluviului Dunarea, in sectorul Portile de FierCalaras (sectorul luncii) . In zona limitrofa municipiului Drobeta Turnu Severin Gura Vaii este amplasat Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I, construit ntre 1964 si 1972. Prin construc ia barajului, valea Dunrii mai jos de Belgrad a fost transformat n lac de acumulare, iar nivelul apei n amonte de baraj a crescut cu 35 m.
Avnd un volum de 2900 milioane m3, acumularea Portile de Fier I este cea mai mare resursa de apa de acest tip din Romnia si a fost amenajata pe fluviul Dunarea pentru producerea de energie electrica. Cursul Topolnitei ce izvoraste de sub Malarisca, cu multele lui meandre spinteca tinutul si se varsa in Dunare. Din punct de vedere economic n municipiul Drobeta Turnu Severin exist importante capacit i de produc ie n domeniul construc iilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei i a hrtiei, a confec iilor textile, industriei alimentare, capacit i de extragere a crbunelui i de producere a energiei electrice (hidro i termo). Ap potabil Sursa de alimentare cu apa a municipiului Drobeta Turnu Severin este fluviul Dunarea. In prezent este in curs de desfasurare reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila si de canalizare prin programul ISPA. Denumirea proiectului: Reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa si canalizare si constructie statie de epurare ape uzate in municipiul Dr.Tr.Severin. Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea calitatii si debitelor necesare pentru apa destinata consumului uman, precum si incadrarea in limitele impuse a indicatorilor apelor uzate evacuate in fluviul Dunarea. Perioada de realizare a proiectului este 2005-2010. Re ele de canalizare In cursul anului 2006 a demarat activitatea de reabilitare a retelei de canalizare a municipiului Dr.Tr. Severin.
Municipiul nu dispune de o statie de epurare a apelor uzate menajere si industriale, aceasta urmand sa fie construita prin proiectul mentionat anterior. Energia termica Energia termica este furnizata de RAAN Sucursala ROMAG TERMO, centrala electrica de termoficare, care detine instala ii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50 MW. In prezent, unitatea deruleaza un proiect JI mbunt irea eficien ei Sistemului de Termoficare din municipiul Drobeta Turnu Severin, proiect ce se adreseaz n principal schimbtoarelor de cldur din punctele termice i re elei secundare de distribu ie a cldurii i a apei calde menajere. Astfel, se are n vedere reproiectarea re elei secundare de distribu ie i nlocuirea a cca. 190 km de conducte destinate distribu iei de cldur i ap cald menajer cu conducte noi preizolate. n plus proiectul cuprinde i nlocuirea a cca. 114 schimbtoare de cldur din 38 de puncte termice. Vor fi instalate aparate de msur pentru cldur i ap cald menajer att la ieirea din punctele termice ct i la consumatorii finali. Proiectul va duce la reducerea pierderilor de cldur att n re eaua de distribu ie secundar ct i la nivelul punctelor termice. Aceasta va determina reducerea consumului de combustibil i implicit a emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul CET ROMAG TERMO. Pe perioada derulrii proiectului (2006 2012) se estimeaz o reducere de 371,667 tone CO2. Transport Transportul local este realizat de doua firme de transport (autobuze) S.C. DROBETA S.A. i S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. mpreuna cu ase firme de taxi. Emisiile ce rezult din transportul rutier, n principal de la mainile private, autovehiculele de mare tonaj, i transportul public, n special autobuze i taxiuri, sunt principalele surse de poluare a aerului n zonele urbane. Camioanele ce func ioneaz pe baz de motorin sunt o surs important de poluare cu particule contribuind la scderea calit ii aerului in multe zone urbane. Autovehiculele vechi i prost ntre inute sunt principalele surse de emisii de PM 10. Parcul auto este compus n general din maini prost ntre inute, acestea fiind o mare surs de poluare.
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Categoria structural (de folosin ) Autoturisme Microbuze Autobuze Autoutilitare Automobile mixte Autospecializate Autospeciale Autotractoare Autoremorchere Autorulote Tractoare Motociclete Motocare Motorete TOTAL Anul calendaristic 2001 38719 154 604 3061 383 3781 440 47 13 239 3087 1735 6 5872 58141 2002 33597 67 409 3575 616 2733 433 133 9 6 3957 1629 0 4531 51691 2003 35288 84 429 3775 711 2754 455 162 9 3 4378 1609 0 4318 53975 2004 36269 105 407 3931 772 2729 463 185 8 1 3858 1460 4029 54217 2005 31568 146 293 2369 749 1003 161 225 6 2 621 201 64 37464 2006 32472 150 301 2435 769 1031 165 231 6 2 638 201 0 64 38472 2007 3251538 658 151 303 2440 772 1033 167 241 9 4 738 214 71 38658
Tabel 1 - Evolu ia parcului auto nmatriculat ntre anii 2001-2007
10
Se impune modernizarea sistemului stradal i fluidizarea circula iei rutiere, modernizarea parcului auto n vederea introducerii indicatorilor specifici Euro3, Euro 4, chiar Euro 5 si Euro 6, salubrizarea cilor rutiere de transport i dirijarea traficului greu pe trasee periferice, control periodic al agen ilor economici care desfoar activit i de transport i aplicare de amenzi n cazul depirii limitei admise. Turismul Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit n perioada dintre rzboaiele dacice purtate de mpratul Traian mpotriva lui Decebal) Castrul Drobeta (realizat n aceeai perioad cu podul lui Traian) Ruinele bisericii medievale aezat lng castrul roman Monumentala cldire a muzeului Por ile de Fier, cu sec ii de istorie, arheologie, etnografie, tiin ele naturii i un deosebit acvariu. Turismul este un important consumator de spa iu i resurse naturale i antropice, un generator de schimbri la nivelul mediul nconjurtor i al economiei, determinnd mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului vzut ca i cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaz deoarece se urmrete ca expansiunea turismului s pstreze echilibrul ecologic, s evite suprasolicitarea resurselor, poluarea i orice alte efecte negative asupra mediului. Dezvoltarea durabil a turismului se manifest, n special, n urmtoarele trei domenii importante: domeniul economic dezvoltarea societ ii n condi ii de gestiune adecvat a resurselor cu ob inerea de efecte economice, att pe termen scurt, ct i pe termen lung; domeniul ecologic evitarea degradrii mediului i dezvoltare adecvat, n condi iile respectrii diversit ii biologice; domeniul socio-cultural creterea locurilor de munc, practicarea unor meserii tradi ionale, atragerea popula iei n practicarea turismului, precum i dezvoltarea i protejarea valorilor culturale. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub aspect economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru comunitatea local. Pentru aceasta este nevoie ca turismul s integreze mediul natural, cultural i uman i s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destina ii turistice. Dei la prima vedere activit ile turistice sunt poate cel mai pu in poluante, n timp ele pot avea efecte nedorite, n special atunci cnd n dezvoltarea turismului n ariile protejate nu se ine cont de dou condi ii fundamentale: respectarea capacit ii de ncrcare ecologic i particularit ile fiecrei zone protejate. Oferta de servicii existent n municipiul Drobeta Turnu Severin este urmtoarea: - Hoteluri 4 - Moteluri 1 - Pensiuni 8 - Restaurante 15.
11
3. CONDITII ACTUALE DE MEDIU 3.1. Starea actuala a factorilor de mediu Modificrile observate la nivelul fenomenelor atmosferice la nivelul orasului Drobeta Turnu Severin n ultimii 15 ani conduc la urmtoarele : - apari ia unor anomalii n ceea ce privete regimul termic, perioade cu temperaturi cu 2-7 grade peste media penultimului deceniu, pentru luna februarie i perioade cu temperaturi sczute pentru luna noiembrie ; - anomalii ale regimului pluvial - n special n ultimii 8 ani, cnd dei valoarea total a volumului de precipita ii nu s-a diminuat, distribu ia n timp a acestora a fost neuniform, astfel nct cantit i foarte mai de precipita ii au czut ntr-o perioada foarte scurt, restul anului fiind secet . Pentru aceast situa ie rmne reprezentativ anul 1999 cnd n perioada 11-13 iulie, ntr-un interval de cca.30 ore, s-a nregistrat un volum de 200 l fat de 100 l n aceeai zon n lunile cele mai bogate n precipita ii. Acest fenomen s-a prelungit i n ultimii ani conducnd la o evolu ie nedorit cu diminuarea continu a umidit ii n sol, acesta nereuind s absoarb precipita iile n scurt timp. Pe parcursul anului 2006 s-au nregistrat, de asemenea, creteri neobinuite de temperatur, o modificare a climei fa de anii anteriori i nmul irea fenomenelor extreme, cum ar fi canicula, perioade de seceta i furtuni violente. Aceste transformri trebuie integrate ntr-un context mai general - regional i interna ional, determinat se pare de efectul de ser. Referitor la calitatea aerului ambiental, in tabelul de mai jos se reda numrul de analize efectuate n punctele de prelevare pentru monitorizarea calita ii aerului din Drobeta Turnu Severin i zone limitrofe: Tabel 2 Monitorizarea calitatii aerului in Mun. Dr. Tr. Severin Jude Ora Sta ia Tipul sta iei Tip poluant (SO2, Numr NOx, TSP, PM10, determinri Pb, Cd, etc) Mehedin i Drobeta Tr. Romag Prod industrial SO2 216 Severin SA H 2S 216 Mehedin i Drobeta Tr. Celrom SA industrial SO2 217 Severin H 2S 217 92 Mehedin i Drobeta Tr. Severnav SA industrial SO2 Severin H 2S 92 Mehedin i Drobeta Tr. Laborator de fond SO2 201 Severin APM H 2S 201 Mehedin i Drobeta Tr. Laborator de fond NO2 1623 Severin APM Nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise; s-au nregistrat depiri ale valorilor de prag pentru factorul de mediu aer (SO2, Nox, pulberi, CO, CO2) n cazul R.A.A.N. - Suc. ROMAG TERMO i pentru factorii de mediu aer (SO2) n cazul SC CELROM SA, raportari efectuate n vederea ntocmirii registrului EPER . Ca surse tipice cu posibil potential de poluare a aerului se pot considera: RAAN Sucursala ROMAG PROD, prin emisiile de H2S
12
Amplasata in sud-vestul Romaniei, langa orasul Drobeta Turnu Severin, Uzina de apa grea ROMAG PROD, este sucursala a REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE si are o capacitate de 360 tone/an, producand apa grea de cea mai buna calitate. Activitate principala: industrie / instalatii pentru sinteza produselor chimice, respectiv obtinerea apei grele Producerea apei grele se bazeaza pe procedeul de schimb izotopic in sistemul apa-hidrogen sulfurat, procedeu prin care se realizeaza aproximativ 90% din productia mondiala de apa grea. RAAN- Sucursala ROMAG TERMO, prin emisiile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie
Are ca obiect de activitate produc ia de energie electric pentru consum propriu tehnologic (Sucursalele ROMAG-TERMO i ROMAG-PROD) i livrare n Sistemul Energetic Na ional, produc ia de abur tehnologic pentru Sucursala ROMAG-PROD, precum i furnizarea agentului termic primar pentru asigurarea confortului termic la cca. 33.000 apartamente din municipiul Drobeta Turnu Severin.
In ceea ce priveste calitatea cursurilor de suprafata: Din punct de vedere al calitatii apei din Dunare intre cele doua baraje, unde Dunarea are regim de lac, in tabelul urmator sunt prezenta i indicatorii de eutrofizare i ncadrarea acumulrilor n clase de eutrofizare: Tabel 3 Indicatori de eurtrofizare Dunare Indicatori de eutrofizare PT Nmin Bm.fit.max. Clorofilaa Lacul mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 zf 3 mg/dm Por ile de Fier II - Amonte Tr. e e m m Severin - suprafa Por ile de Fier II - Amonte Tr. e e m m Severin - zona fotic Por ile de Fier II - Aval Tr. e e m m Severin - suprafa Por ile de Fier II - Aval Tr. e e m m Severin - zona fotic
13
Conform interpretarii globale a rezultatelor analizelor de laborator efectuate lacul prezinta urmatoarele caracteristici: - valoarea gradului de saturatie al oxigenului dizolvat a incadrat apa lacului in clasa I-a de calitate - valoarea nutrientilor a incadrat apa lacului in clasa a II-a de calitate O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia, care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. Astfel, s-au produs numeroase avarii navale, care au produs poluare semnificativa a apelor in special cu produse petroliere. Tabel 4 Fenomene de poluare a cursului Dunarii Nr. Data / Localizarea Agentul poFactorii Modul de crt. ora fenomenuluator; de manif. al Masuri luate lui Cauza pomediu fenomeluarii afectati nului 1. Fl. Dunarea Verificare zona -km 12.01.07 Nu se pete produs Garla Mare 830-851 7:00 confirm petrolier 2. 01.03.07 13:15 Fl.Dunarea Km 930-929,6 SC Secom SA Re ea de canalizare de la Spitalul apa Maternitate,Poli ie i Colegiul Traian Scurgeri produs rafinrie -Imprastierea de produse biodegradabile stil Spill Sorb
pete reziduu petrolier (pcur)
3. 27.06.07
Rafinria PancevoSerbia Km 11541145
apa
Pete ulei mineral
Datorita interven iei pr ii srbe pelicula nu a intrat n apele teritoriale romaneti
Deversari de la Iriza ii procanalul colec13.11.07 dus petrolier tor din zona apa 08:36 de cca. 50 Cpitniei porcm/ 25 m tului In ceea ce priveste raul Topolnita : Tabel 5 Nr. Cursul de apa Sectiunea crt. 1. Topolnita Amonte confluenta Dunare 2. Topolnita Amonte Schitu Topolnitei Fl. Dunreport Tr. Severin
4.
Imprastierea de produse biodegradabile Spill Sorb
Clasa de calitate II II
Trebuie mentionat ca in cele doua cursuri de suprafata evacueaza apele uzate o serie de agenti economici, din care cei mai reprezentativi sunt:
14
Tabel 6 Surse de poluare pentru r. Dunarea, r. Topolnita

Surse de poluare S.C. SEVERNAV S.A. Sector I S.C. CELROM S.A. DR.TR. SEVERIN R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG - PROD R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG TERMO S.C. SEVERNAV S.A. Sector II Domeniu de activitate Constructii si reparatii nave 3511 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor de hartie - 2121 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza 2413 Producerea si distributia energiei termice si a apei calde 4011; 4030 Constructii si reparatii nave 3511 Emisar Volum ape uzate evacuate ( mil. mc ) 0,0167 Poluan i specifici
Dunare
Ape menajere
Dunare
2,864
CBO5, CCO Cr, Compusi cu azot
pr. Plesuva r. Topolnita
0,189 15,928
hidrogen sulfurat
pr.Trestelnic r.Topolnita
0,77633 0,08354
suspensii
Dunare
0,00213
Ape menajere
Mentionam ca apele uzate menajere si industriale sunt evacuate direct in fluviul Dunarea, fiind preepurate doar partial inainte de deversarea acestora in fluviul Dunarea si raul Topolnita, lucru care se reflecta in calitatea apelor si anume Tabel 7 Clase de calitate a apelor de suprafata Nr. Cursul de apa C la s a de c a l i t a t e crt. RO (regimul S (salinitate) N (Nutrienti) oxigenului) 1. Dunare amonte captare Secom I I II 2. Topolnita amonte confl. Dunare I II II 3. Crihala amonte confl. Topolnita II II III Gestiunea deseurilor Dezvoltarea economic din ultimii ani, creterea produc iei i a consumului, existen a tehnologiilor i a instala iilor deja nvechite n industrie, au condus anual la generarea de cantit i mari de deeuri. n vederea realizrii obiectivelor strategice privind gestionarea deeurilor, msurile i ac iunile ntreprinse trebuiesc corelate cu cerin ele gestionrii deeurilor n conformitate cu cerin ele Uniunii Europene. Pentru asigurarea unei bune protec ii a factorilor de mediu precum si a snt ii popula iei este necesar ca deeurile s fie colectate frecvent i eliminate ntr-un mod care s nu prezinte pericol. n acest scop se stabilesc msuri pentru: - eliminarea n condi ii sigure i fr producerea de noxe la neutralizare - reducerea cantit ii de deeu, aplicnd solu ia optim: reducere-reutilizare-reciclare - identificarea zonelor contaminate - evaluarea riscurilor pentru sntatea popula iei. La nivelul anului 2007, cantitatea totala de deseuri municipale colectata in orasul Drobeta Turnu Severin a fost de 62072 tone (0,57 tone/loc.an), acestea fiind structurate astfel: deseuri menajere 46 195 tone (0,42 tone/loc.an), din care
15
- 33 922,48 tone (0,31 tone/loc.an) de la populatie - 12 272,52 tone (0,11 tone/loc.an) de la agentii economici deseuri din servicii municipale 13 179 tone (0,12 tone/loc.an) , din care - 11 220 tone ( 0,10 tone/loc.an ) deseuri stradale - 1993 tone ( 0,01 tone/loc.an) deseuri din piete - 806 tone ( 0,007 tone/loc.an ) deseuri din parcuri si gradini deseuri din constructii si demolari 2698 tone (0,02 tone/loc.an) deseuri de echipamente electrice si electronice 2.078,5 kg (0,0559kg/loc). La nivelul municipiului opereaza doua firme de salubritate, SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA (pentru colectarea, depozitarea deseurilor municipale) si SC FLORA SERCOM SA (pentru salubrizarea spatiilor verzi) . Pe depozitul de deseuri municipale se depoziteaza deseuri in amestec, iar operatorul acestuia este SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, operator caruia ii revine sarcina de a inchide si monitoriza acest depozit, dar si de a construi un depozit nou, ecologic. La nivelul municipiului s-a implementat colectarea selectiva in 22 asociatii de locatari si la 30 agenti economici, pentru urmatoarele categorii de deseuri : hartie carton, mase plastice/PE, PET si sticla, carora le-au fost distribuite europubele inscriptionate corespunzator si materiale informative. Depozitul pentru deseuri nepericuloase situat la limita municipiului Dr.Tr.Severin este un depozit neconform din clasa b, care urmeaza sa sisteze activitatea conform calendarului de sistare/incetare a activitatii in anul 2009. Pe acest depozit sunt depozitate in amestec deseuri menajere si industriale. In prezent operatorul acestui depozit a realizat Bilantul de mediu si este in procedura de autorizare. Odata cu incheierea contractului dintre Primaria municipiului si operatorul de salubritate, consideram ca se vor realiza toate masurile privind gestionarea deseurilor, de la implementarea colectarii selective ( care se realizeaza acum doar prin proiecte pilot), pana la realizarea depozitului ecologic si inchiderea depozitului existent (termen de inchidere 2009). Referitor la poluarea solurilor n urma activit ii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.), parametrii statistici ai con inutului de metale grele (Cu, Pb, Zn i Cd), evidentiati in urma analizelor efectuate in cateva puncte cu posibil potential de poluare a solului, in municipiul Drobeta Turnu Severin, sunt urmatorii: Tabel 8 Poluarea solului cu metale grele
Parametrul statistic SC CELROM SA (depozit deseuri sortare maculatura) SC CELROM SA (depozit cenusa) SPITALUL CAI FERATE (livada) SPITALUL CAI FERATE (crematoriu) Pb 0-10 cm 1.42 1.25 13.33 40.3 * 10-20 cm 0-10 cm 4.17 19.17 * Cu 10-20 cm 0-10 cm 0.013 0.012 Zn 10-20 cm 0-10 cm 1.97* 1.33 * Cd 10-20 cm
Valori normale (mg/kg SU), conf. Ord.nr.756/1997: - Cd - 1 mg/kg SU - Cu - 20 mg/kg SU - Pb - 20 mg/kg SU - Zn - 100 mg/kg SU.
16
Situri Natura 2000 Pe raza jude ului au fost propuse un numr de 15 si validate 10 situri Natura 2000, din care 7 se intind i pe suprafa a jude elor invecinate Gorj,Caras Severin i Dolj. In ceea ce priveste municipiul Drobeta Turnu Severin, 51% din suprafata municipiului este sit Natura 2000, facand parte din Parcul Natural Por ile de Fier. Spa ii verzi, parcuri publice i dendrologice Teritoriul pe care este aezat astzi oraul Severin a fost o cmpie cu plcuri de stejari, din care s-a pstrat o suprafa mic, n nord, de numai 12 hectare, actuala pdure Crihala. Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori i trandafiri, nflori i pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteranean, precum:smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. Suprafa a ocupat de spa ii verzi i zone de agrement se prezint astfel: Tabel 9 - spatii verzi Municipiu/ora
Suprafa a total spa ii (ha)
Suprafa a spa iu verde mp/locuitor 14,182
Zone de agrement (ha) 26,8
Municipiul Turnu Severin - parcuri Municipiu/ora
Drobeta 153
Suprafa a (ha) 78,64 Suprafa a (ha) 10,78
Municipiul Drobeta Turnu Severin - scuaruri Municipiu/ora Municipiul Drobeta Turnu Severin
Mentionam ca municipalitatea s-a inscris in Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, prin depunerea intr-o prima etapa, in sesiunea din luna martie 2008, a unui proiect Reabilitare parc existent Parcul Rozelor. Pentru municipiul Dr.Tr.Severin se impune amenajarea de noi spa ii verzi i reabilitarea parcurilor existente.
17
Zgomot Municipiul este strabatut de la Est la Vest de DN 6 ( E 70). DN 6 este un drum na ional din Romnia, care leag capitala Romniei de municipiul Timioara, trecnd prin Alexandria, Roiorii de Vede, Craiova, Filiai, Drobeta Turnu Severin, Caransebe i Lugoj. DN 6 este unul dintre cele 7 drumuri na ionale care pornesc din Bucureti ctre principalele zone ale Romniei; in acelasi timp el leaga Romania de restul Europei. Ca urmare a monitorizarii poluarii fonice din municipiu, au rezultat urmatoarele concluzii: - indiferent de ora la care se efectueaza masuratorile,exista puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depasit,de exemplu: - Cartier Crihala-Splai M.Viteazu-zona de centura unde este deviat traficul greu,zona intens populata si neprotejata la poluarea fonica datorata traficului rutier; s-a realizat semaforizarea tronsonului cuprins intre intersectia str. Cicero splai M. Viteazul si Podul Gruii, dar acest lucru nu a dus la diminuarea poluarii fonice; in PUMM care se afla in lucru, s-a propus reducerea vitezei de rulare pe acest tronson - zona Podul Gruii, intersectia str. I.C. Bratianu cu Spl. M. Viteazu - zona Fabrica de confectii, intersectia b-dul T.Vladimirescu cu str. Topolnitei - zona Sensului Giratoriu, situat pe Calea Craiovei, la intrarea in municipiu - Calea Timisoarei-zona puternic afectata de zgomotul rutier, dar cu impact redus asupra omului, deoarece nu este intens populata. De asemenea,in urma monitorizarii zonelor linistite (parcul Rozelor), s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, datorita amplasarii intr-o zona cu trafic rutier si feroviar.
3.2.Aspecte institutionale si legislative

3.2.1. Aspecte institutionale Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin este institutie publica care isi desfasoara activitatea conform prevederilor din Legea administratiei publice locale nr.215/2001. Printre activitatile principale ale Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin amintim: - eliberari acte nastere, deces, casatorie, etc; - urbanism, eliberari autorizatii de contructie, etc; - concesionari terenuri, inchirieri terenuri, spatii comerciale sau locative, repartizari locuinte populatie, etc; - urmarire activitate agenti comerciali, etc.; - asigura administrare piete, targuri, oboare, stadioane,stranduri,etc.; - emite autorizatii functionare pentru diferite activitati comerciale, licente transport, etc.; - incaseaza taxe, impozite, chirii, etc.; - acorda ajutoare sociale persoanelor defavorizate, efectueaza anchete sociale pentru stabilire tutela, curatela, etc.; - acorda si incaseaza amenzi; - asigura intretinere spatii verzi, alei pietonale, strazi, salubrizare, servicii gospodarie comunala (iluminat public, servicii apa-canal, etc.), sistematizarea circulatiei; - administreaza activitatea cimitirelor; - asigura legalitatea din punct de vedere juridic a actelor, contractelor, rezolva litigii aparute intre institutie si terte persoane; - activitate cadastru, registru agricol; - activitate de registratura (evidenta corespondenta, etc.), informare cetateni, audiente pentru cetateni ai orasului; - asigura realizarea de noi investitii in oras, atragere de fonduri sau alte surse de financiare extrabugetare pentru realizarea unor obiective de interes local, reparatii unitati invatamant;
18
acorda subventii, ajutoare banesti sau materiale in situatii de calamitate (inundatii, etc.) familiilor afectate; - asigura locuinte familiilor defavorizate; - activiatte financiar-contabila legata de incasari, cheltuieli, prevederi sume buget local, transferuri buget de stat; - organizeaza activitati culturale, artistice, sportive; - stabileste strategii de dezvoltare socio-economico a orasului; - alte activitati in folosul comunitatii locale. Autoritatile implicate direct in realizarea primei variante a PUMM pentru municipiul Drobeta Turnu Severin sunt Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti si Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, echipele de lucru fiind formate din: Nr.c Institu ia rt. Func ia R.P.C.P.P.P. - Consilier R.P.C.P.P.P. - Consilier Monitoring, Sintez i Coordonare Referent de specialitate Monitoring, Sintez i Coordonare Referent de specialitate Implementare Politici de Mediu Consilier Viceprimar Compartiment Dezvoltare Regionala si Integrare Europeana coordonator compartiment Nume, prenume Chivu Gabriela Ocica Liliana Iacob Viorica
1.
Agen ia pentru Protec ia Mediului
Vizdei Elena
Palaloga Litian Demian Mihai Vtuiu Mihaela
2.
Primria municipiului
Compartiment Dezvoltare Popescu Ramona Regionala si Integrare Europeana - consilier asistent Serviciul de Urbanism si Burlacu tefan Amenajarea Teritoriului arhitect ef Compartiment Administrare Spnu Saftica Spa ii Verzi, Protec ia Mediului - ef serviciu gospodarie Compartiment Administrare Carba Gabriela Spa ii Verzi, Protec ia Mediului - consilier asistent Compartiment Gospodarie - Puan Alexandru inspector Compartiment Unitatea Local eculescu Mianda de Monitorizare - consilier
3.2.2 Aspecte legislative Legislatia de mediu nationala rezultata in urma transpunerii legislatiei europene, care sa acopere toate domeniile analizate este foarte complexa si este prezentata in Anexa 1.
19
Principalele directive europene de mediu, care afecteaz n mod direct oraele n Statele membre i care trebuie luate n considerare de Planurile de management al mediului urban sunt: - Directiva Cadru privind Calitatea Aerului; - Directiva privind Apa Potabil; - Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Oreneti; - Directiva privind Calitatea Apelor de mbiere; - Directiva Cadru a Apei; - Directiva privind Zgomotul Ambiental; - Directiva Cadru a Deeurilor; - Directiva privind Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii; - Directiva Seveso II; - Directiva Habitate; - Directiva pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului; - Directiva pentru Evaluarea Strategic de Mediu; - Directiva privind Informa ia de Mediu. De asemenea, s-au avut n vedere angajamentele asumate de ara noastr prin capitolul 22 al documentului de pozi ie pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Al 6-lea Program de ac iune pentru Mediu a impus abordarea integrat a zonelor urbane care s conduc la mbunt irea calit ii vie ii i bunstrii sociale, prin asigurarea unui mediu n care nivelul de poluare nu duneaz snt ii i ncurajeaz o dezvoltare urban durabil. n mod voluntar se elaboreaz Planuri de Ac iune pentru Agenda Local 21, care s permit administra iilor publice locale s-i defineasc dezvoltarea durabil pe termen mediu i lung. Baza legal pentru implementarea Agendei Locale n Romnia este: - HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare - HG nr.898/2006 pentru aprobarea Memorandumului de n elegere dintre Ministerul Integrrii Europene i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinan area i administrarea proiectului Extinderea implementrii Agendei Locale 21 n Romnia, semnat la Bucureti la 12 mai 2006. 3.2.3 Strategii, planuri, acte legale considerate la stabilirea tintelor pentru obiectivele PUMM al municipiului Turnu Severin
La stabilirea prioritatilor si a tintelor pentru obiectivele PUMM au fost luate in considerare reglementarile care formeaza cadrul legislativ in Romania, precum si prevederile unor strategii, planuri si programe elaborate la nivel national, regional sau judetean. Alegerea prioritatilor si stabilirea tintelor din PUMM a tinut seama de prevederile documentelor mai jos listate, care se pot imparti in 2 categorii: - documente de interes general - documente de interes specific. Documente de interes general Planul National de Dezvoltare pentru Perioada 2007-2013 Acest plan fundamenteaza accesul Romaniei la fondurile structurale si de coeziune ale UE, n calitate de stat membru si a stat la baza negocierilor cu Comisia Europeana privind alocarea unei asistente nerambursabile pe perioada de programare 2007 - 2013. Planul national de dezvoltare in perioada 2007-2013 a fost structurat pe sase prioritati nationale de dezvoltare, dintre care a fost considerate importante pentru PUMM urmatoarele: - sprijinirea dezvoltarii echilibrate a tuturor regiunilor tarii - protejarea si mbunatatirea calitatii mediului - dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.
20
Strategia de Protec ie a Mediului n Romnia Defineste in linii generale direc iile, obiectivele i ac iunile care sa conduc la o dezvoltare durabila, economica si sociala, n condi iile tranzi iei spre economia de pia . Principiile generale inscrise in strategia de protec ie a mediului in Romania sunt: - conservarea condi iilor de sntate a oamenilor - dezvoltarea durabila - evitarea polurii prin masuri preventive - conservarea biodiversit ii - conservarea motenirii valorilor culturale si istorice - poluatorul pltete - stimularea activit ii de redresare a mediului Planul National de Actiune pentru Mediu Principiile Strategiei de Protectie a Mediului sunt ilustrate prin obiectivele din Planul National de Actiune pentru Mediu, dintre care, in cazul elaborarii PUMM Turnu Severin, s-au avut in vedere in mod deosebit urmatoarele: - amenajarea teritoriului in centrele populate i mbunt irea condi iilor de via a - conservarea diversit ii biologice - gospodrirea substan elor toxice i a deeurilor periculoase - realizarea programului de investi ii in domeniul protec iei mediului. Documente de interes specific Planul local de ac iune pentru mediu al judetului Caras Severin (PLAM) ilustreaza strategia pe termen scurt, mediu i lung pentru solu ionarea problemelor locale de mediu, prin abordarea lor pe principiile dezvoltrii durabile i n deplin concordan cu planurile, strategiile i alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional i na ional. PLAM-ul judetului caras Severin este n deplin concordan cu planul na ional de ac iune pentru protec ia mediului iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia se regsesc n strategia protec iei mediului n Romnia. De asemenea, n elaborarea sa, au fost luate n considerare toate standardele i reglementrile de mediu na ionale relevante precum i programul de adoptare a acquis-ului comunitar. La elaborarea PUMM Tn. Severin, respectiv la stabilirea tintelor in domeniul APA s-au avut in vedere: prevederile din Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea i completarea Legea Apelor nr. 107/1996 prin care s-a transpus n legisla ia na ional Directiva cadru privind apa - prevederile din Legea nr. 311/28.06.2004 privind calitatea apei potabile prevederile din HG nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, care abrog HG nr. 118/ 07.02.2002 - prevederile din HG nr. 352/21.04.2005 pentru modificarea HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind condi iile de descrcare a apelor uzate n mediul acvatic, prin care a fost preluata directiva consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apei urbane menajere, modificat de directiva 98/15/EC. La stabilirea tintelor in domeniul DESEURI s-au avut in vedere: - Strategia na ionala de gestionare a deeurilor i Planul na ional de gestionare a deeurilor aprobate prin HG 1470/2004 care reprezinta instrumente de baza pentru implementarea in Romania a politicii UE de gestionarea deseurilor; - Planul judetean de gestionare a deseurilor, elaborat in conformitate cu acestea si ale carui obiective referitoare la municipiul Craiova si zona invecinata au fost preluate si dezvoltate in PUMM.
21
La stabilirea tintelor in domeniul ZGOMOT s-au avut in vedere prevederile HG nr. 674/2007 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental, care prevede reducerea efectelor duntoare provocate de expunerea popula iei la zgomotul ambiant, prin implementarea progresiv a urmtoarelor msuri: - #determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartrii zgomotului cu metodele de evaluare prevzute n respectiva hotrre; - adoptarea, pe baza rezultatelor cartrii zgomotului, a planurilor de ac iune pentru prevenirea i reducerea zgomotului ambiant. Potrivit prevederilor acestei hotrri, a#utorit ile administra iei publice locale realizeaz cartarea zgomotului i elaboreaz hr ile strategice de zgomot pentru toate aglomerrile urbane, drumurile principale, cile ferate principale i aeroporturile mari, pana cel mai tarziu la data de 30 iunie 2012 si planurile de actiune - pn la data de 18 iulie 2013.
3.3. Stabilirea prioritatilor de mediu Problemele identificate in mediul urban sunt reprezentate in special de : Generarea deeurilor i apelor uzate Nivel ridicat de trafic Emisii de gaze cu efect de ser (nclzire, trafic, industrie) Calitate proast a aerului Nivel ridicat de zgomot Dezvoltare anarhic a noilor zone construite Terenuri degradate i prsite. Bineinteles, este imposibil ca planul sa se adreseze tuturor problemelor de mediu in acelasi timp. De aceea, s-a dezvoltat un sistem de prioritizare a problemelor intr-o maniera obiectiva si transparenta, asa cum se descrie in continuare.
Stabilirea priorit ilor de mediu a condus la stabilirea actiunilor prioritare, a obiectivelor generale i specifice ale planului urban, la stabilirea intelor necesar a fi atinse, precum i la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea PUMM. Prioritizarea a fost facuta utilizand o metoda multicriteiala bazata pe sistemul scorurilor. S-au stabilit scoruri pentru doua categorii de criterii:
- 3 criterii de ierarhizare privind importanta sau severitatea problemei - 2 criterii de stabilire a prioritatii pentru caracteristicile actiunilor necesare pentru remedierea problemei. Criteriile privind importanta si severitatea sunt: - criteriul 1 - gradul de afectare a sanatatii umane - criteriul 2 - gradul de afectare a mediului - criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative Acestor criterii li s-au acordat scoruri de la 1 (cel mai scazut) la 3 (cel mai mare) si ponderi de la 5 (cel mai important) la 3 (cel mai putin important), asa cum este prezentat in tabelul de mai jos.
22
Criteriul Criteriul 1- gradul de afectare a sanatatii umane Criteriul 2 - gradul de afectare a mediului
Criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative
Scara calitativa Scala cantitativa scorurile Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1
Ponderea
Criteriile pentru caracteristicile actiunilor sunt legate de: - costurile asociate actiunii necesare pentru rezolvarea problemei - Criteriul 4 - beneficiile pentru sanatate si mediu determinate de actiunile care rezolva problema - Criteriul 5 . Aceste criterii primesc doar scoruri (nu si ponderi). Criteriul Criteriul 4 Scara calitativa Scoruri Mare 1 Medie 2 Mica 3 Mare 3 Medie 2 Mica 1
Criteriul 5
In primul rand, s-a facut calculul pentru criteriile 1, 2, 3, prin multiplicarea scorurilor cu ponderile atribuite fiecarui criteriu in cazul fiecarei probleme individuale si apoi prin insumare, pentru a obtine un total partial. In al doilea rand, pentru caracteristicile actiunii (criteriile 4, 5) s-au atribuit doar scoruri.Calculatia finala a implicat multiplicarea scorurilor actiunii (criteriile 4, 5) cu totalul partial obtinut pentru criteriile 1, 2, 3. Totalul general rezultat a fost folosit pentru prioritizarea problemelor, prima prioritate fiind indicata prin valoarea cea mai mare obtinuta din calcul, iar ultima prioritate prin cea mai mica. Au fost analizate aspectele de mediu prezentate si s-au stabilit ca puncte critice - poluarea apelor subterane si de suprafata - managementul deseurilor - zgomotul. In cadrul fiecarui aspect de mediu considerat critic in municipiul Drobeta Turnu Severin s-au evidentiat o serie de probleme, probleme carora li s-a aplicat metoda de prioritizare mentionata mai sus, dupa cum urmeaza:
23
Prioritizarea problemelor privind poluarea apei subterane si de suprafata Cregoria de probleme Problema Crit Crit Crit Total Crit 1 2 3 A 4 1. Lipsa instalatiilor de masurare a debitelor de apa 2 2 2 24 1 prelevate din receptorii naturali - fluviul Dunarea 2. Lipsa sistemului de monitorizare si reglare a 1 2 3 22 1 presiunii in reteaua de distributie a apei potabile 3. Starea foarte proasta a Deficiente in colectarea retelelor de apa-canal 2 3 3 27 1 si epurarea apelor datorita vechimii uzate acestora (pierderi mari pe retea) 4. Lipsa fonduri pentru inlocuirea retelelor cu durata 1 1 3 18 1 de viata depasita 5. Lipsa echipamentelor 1 3 3 26 1 de depistare a pierderilor 6. Uzura contorilor care au 1 3 3 26 1 durata de utilizare depasita Scor categorie Categoria de probleme Probleme Crit Crit Crit Total Crit 1 2 3 A 4 1. Deversarile de ape uzate cu incarcari peste limita parametrilor impusi prin 2 3 3 31 3 NTPA 002/2005 in canalizare de catre agentii economici 2. Lipsa echipamentelor pentru urmarirea modului de respectare de catre agentii
Crit 5
Total B
Scor Total
72
88
108
3 3
72 104
104
548 Crit 5 Total B Scor Total
186
24
Cregoria de probleme
Deficiente in colectarea si epurarea apelor uzate
Problema economici a prevederilor contractuale referitoare la depasirile parametrilor apelor uzate 3. Lipsa unui program de aplicare a penalitatilor agentilor economici care nu respecta prevederile contractuale referitoare la calitatea apelor uzate deversate in sistemul de canalizare conform parametrilor prevazuti in avize 4. Existenta gurilor de deversare directa in fluviul Dunarea 5. Deversari de ape uzate industriale provenite de la agentii economici care isi desfasoara activitatea pe platforma industriala Sud-Vest 6. Imposibilitatea reabilitarii sistemului de alimentare cu apa si canal aferent localitatii Gura Vaii datorita intarzierii procedurii de transfer in vederea preluarii de catre SC SECOM SA a acestui sistem
Crit 1
Crit 3
Crit 3
Total Crit 26 2
Crit 3
Total 130
Scor
26
130
31
124
36
180
36
144
Scor categorie Obiectivele si tintele ce trebuie indeplinite pentru aceste probleme din cadrul PUMM sunt:
894
25
Indicatori de performanta - CANALIZARE
Indicatori de performanta Colectare si tatare ape reziduale Populatia conectata la sistemul de canalizare/totalul populatiei Volumul de apa reziduala colectat care este tratat Infiltratiile din reteaua de canalizare Performantele uzinei de epurare in conformitate cu directiva CE 91/271/EEC
Inainte de ISPA
Dupa ISPA
84 % 0 m/zi 56.900.000 m/zi
86 % 50600m/zi 31.300.000 m/zi In concordanta cu Directiva 91/271/EEC dupa implementare a fazei a doua in 2018
Neconforma
Indicatorii de performanta ALIMENTAREA CU APA
Indicatori de performanta Apa potabila Populatia conectata la sistem total/totalul populatiei deservite din zona Productia de apa Rata specifica a pierderilor Procent al consumului contorizat Conformitatea calitatii apei cu Directive CE in privinta apei potabile 98/83/EC Cantitatea scurgerilor pe km de retea Tinta : Anul 2013
Inainte de ISPA
Dupa ISPA
89 % 102.000.000 m/an 16.8m/km Conducte principale/h 67 %
93 % <50.000.000 m/an 6.7m/km Conducte principale /h 100 %
Nu e conforma 400m/km/zi
Conformitate totala 160m/km/zi
26
Prioritizarea problemelor privind managementul deseurilor TOTAL IERARHIZA RE SUM (Crit i x Pond i) CRITERIU DE PRIORITIZ ARE CRI T.4 CRI T.5 TOTAL PRIORITIZA RE Tot.ierarh.*crit .4+ tot.ierarh.*crit. 5
Nr. crt.
PROBLEMA
CRITERIU DE IERARHIZARE CRIT. 1x PON D. CRIT. 2x PON D. CRIT. 3x PON D.
PON PON PON DERE DERE DERE 5 4 3 9 Depozitare temporara ilegala (necontrolata) a deseurilor Insuficienta mijloacelor de colectare si transport Insuficienta acoperire cu servicii de salubrizare Nivel redus de educare ecologica a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor Lipsa spatiilor de depozitare a deseurilor rezultate din constructii si demolari Lipsa spatiilor pentru depozitare DEEE Lipsa colectarii deseurilor periculoase din deseurile menajere Mediatizare insuficienta a actiunilor privind gestionarea corecta a deseurilor Numar insuficient de agenti economici specializati pentru recuperare si reciclare 3 3 3 36 2 3 180
36
180
36
180
10
25
125
22
110
22
88
27
81
11
16
80
12
60
27
Nr. crt.
PROBLEMA
CRITERIU DE IERARHIZARE CRIT. 1x PON D. CRIT. 2x PON D. CRIT. 3x PON D.
TOTAL IERARHIZA RE SUM (Crit i x Pond i)
CRITERIU DE PRIORITIZ ARE CRI T.4 CRI T.5
TOTAL PRIORITIZA RE Tot.ierarh.*crit .4+ tot.ierarh.*crit. 5
PON PON PON DERE DERE DERE 5 4 3 2 Lipsa colectarii selective a deseurilor in vederea reciclarii si recuperarii Lipsa colectarii separate a deseurilor biodegradabile din spatii verzi si piete 1 2 2 19 1 2 57
18
54
Scor categorie
1195
Obiectivele si tintele ce trebuie indeplinite pentru aceste probleme din cadrul PUMM urmatoarele:
sunt
28
Indicatori si tinte deseuri Nr 1 Obiective extinderea colectarii deseurilor municipale la nivelul municipiului implementarea colectarii selective pentru PET, hartie si carton (in prima faza prin proiecte pilot) Indicatori % populatie deservita Tinte 100%-2012
% deseuri ambalaje recuperate % deseuri ambalaje reciclate
initierea colectarii selective a deseurilor periculoase din deseurile menajere
% deseuri periculoase colectate selectiv din total des.periculoase generate
4 5
7 8 9 10
organizarea unui punct de colectare a DEEE organizarea unui punct de colectare a deseurilor voluminoase ecologizarea zonelor in care s-au depozitat haotic deseuri din constructii si demolari reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate constructia depozitului ecologic inchiderea depozitului de deseuri existent campanii de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor
da/nu da/nu
Recuperare : 57%-2012 Reciclare: 50%-2012 hartie/carton 60% mat.plastic15% Proiect pilot 2009 15% - 2010 30% - 2012 60% - 2015 100% - 2017 1punct - 2007 1 punct - 2007
% suprafata ecologizata din total suprafete ocupate cu deseuri depuse necontrolat %reducere fata de 1995 da/nu da/nu nr.campanii/an
100% - 2012
65% reducere din valoarea 1995 - 2016 2009 2009 permanent
29
Prioritizarea problemelor privind zgomotul nr. crt. problema total criteriu de ierarhizare ierarhizare crit.1x crit.2x crit.3x sum pond. pond. pond. (crit i x pond i) ponde re 5 Traficul rutier pe tronsoanele de drum: Calea Timisoarei, Bulevardul Alunis, Splai Mihai Viteazul Amplasarea haotica n vecintatea zonelor locuite a teraselor n aer liber cu sonorizare excesiv, a discotecilor sau a altor activit i generatoare de poluare sonor Inexisten a unor zone de recreere n zonele cele mai afectate de poluare sonor Existen a polurii sonore datorit amplasrii zonelor locuite lng zone industriale (zona de blocuri i case limitrofe unor unitati industriale care au amplasate la exterior surse generatoare de poluare fonica) Pregatireainformarea administratiei publice locale in vederea efectuarii hartii de zgomot pentru anul 2011 ponde re 4 ponde re 3 criteriu de prioritizare total prioritizare tot.ierarh.*crit. 4+ tot.ierarh.*crit. 5
crit. 4
crit. 5
36
144
32
128
29
116
27
108
21
105
30
nr. crt. problema
total criteriu de ierarhizare ierarhizare crit.1x crit.2x crit.3x sum pond. pond. pond. (crit i x pond i) ponde re 5 ponde re 4 ponde re 3
criteriu de prioritizare
crit. 4
crit. 5
total prioritizare tot.ierarh.*crit. 4+ tot.ierarh.*crit. 5
Nivelul redus de informare a popula iei asupra riscului expunerii la poluarea fonic 6 Inexisten a unor 7 piste pentru bicicliti
2 2
1 2
1 1
17 21
85 84 770
2 2 Scor categorie
Obiectivele si tintele ce trebuie indeplinite pentru aceste probleme din cadrul PUMM sunt urmatoarele: Indicatori si tinte pentru zgomot
Nr 1 2 Obiective Construirea unei osele de centur pentru ora Limitarea vitezei de rulare pn la construirea oselei de centur la 40km/h , mai ales pe timp de noaste Realizarea unei harti de zgomot Creea unei baze de date de intrare (numarartori trafic, masuratori nivelzgomot, efectuarea unei harti digitatle a orasului) care vor reduce substantial costul hartii de zomot Implicarea expertilor in urbanism, in transporturi, mediu in luarea deciziilor privind dezvoltarea orasului astfel incat sa se obtina un climat de viata cat mai sanatos Realizarea uneui sondaj de opinie pentru a afla efectul nivelului de zgomot asupra factorului phihologic al cetatenilor Control periodic al agentilor economici care desfasoara activitati generatoare de poluare sonara si aplicare de amenzi in cazul depasirii limitei admise Indicatori da/nu da/nu 2009 Prezent- 2009 Tinte
3 4
da/nu % din baza de date
2011 2008 -2011
da/nu
permanent
da/nu
anual
Nr controle Nr amenzi
permanent
31
Tinte 2008 permanent
Nr 8 9
Obiective Amenajarea unei zone verzi in cartierul Crihala Informarea clara si accesibila a publicului la informatii privind poluarea sonora si planurile de actiune privind managementul de mediu
Indicatori da/nu Nr seminarii Nr aricole Nr dezbateri publice Nr. afise Nr. pliante
3.4 Procesul de consultare a factorilor interesati Dupa definitivarea draft-ului acestui plan municipalitatea Drobeta Turnu Severin va demara actiunile in vederea informarii si consultarii publicului interesat. In procesul de consultare a publicului va fi implicat personalul urmatoarelor Birouri/Compartimente/Servicii : Relatii publice, Integrare, Protectia mediului, Urbanism si Resurse umane; persoanele ce vor fi direct implicate in acest proces vor fi numite prin Decizii emise de Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin. Cheltuielile privind consultarea publicului ( cheltuieli cu publicitatea si materialul suport, protocol ) vor fi suportate de municipalitate din bugetul acesteia. Publicul tinta caruia se va adresa municipalitatea in vederea informarii si consultarii va fi reprezentat de reprezentanti ai autoritatilor publice locale, consilierilor locali, Serviciul Politiei Rutiere din cadrul IPJ Mehedinti, operatorilor de apa-canal, salubritate, Administratiei Nationale a Drumurilor, reprezentantii Universitatilor locale, ONG-urilor locale, asociatiilor de proprietari din zonele fierbinti, reprezentanti ai zonelor defavorizate. De asemenea, vor fi invitate spre a fi consultate alte autoritati competente, cu atributii in gestionarea factorilor de mediu (A.N. APELE ROMANE SGA Mehedinti, ISU Mehedinti, Comisariatul Judetean Mehedinti al Garzii Nationale de Mediu, Autoritatea de Sanatate Publica Mehedinti, Oficiul Judetean de Protectia Consumatorului Mehedinti etc). Etapele desfasurarii activitatii de participare a publicului la elaborarea acestui plan sunt: - informarea publicului interesat prin toate mijloacele de informare asupra elaborarii Planului Urban de Management de Mediu al municipiului Dr.Tr.Severin - desfasurarea propriu-zisa a actiunii de informare - consemnarea tututror observatiilor si comentariilor din partea publicului interesat si includerea celor pertinente in Planul Urban de Management de Mediu. Mijloacele folosite la informarea/implicarea publicului in faza de informare si demarare a consultarii vor consta in comunicate de presa, adrese/invitatii catre publicul tinta identificat, postarea materialului pe site pentru a fi consultat. Observatiile si comentariile pertinente din partea publicului interesat se vor include in Planul Urban de Management de Mediu.
32
4. ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN 4.1 Viziunea Municipalitatii Dr. Tr. Severin Directiile, obiectivele si masurile prioritare de dezvoltare a municipiului Drobeta Turnu Severin prevazute sa conduca la realizarea obiectivului strategic pe termen mediu si lung, sunt: dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii n sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor nalte, modernizare si diversificare n vederea realizarii de produse competitive; dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a ntreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza n domeniul serviciilor; dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, mbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementare; dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor n structura economica locala, prin mbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori. continuarea cu prioritate a investitiilor incepute si orientarea municipalitatii spre acele investitii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale; planul stategic sa fie luat in considerare de organismele politice , sa devina documentul principal si baza conducerii comunitatii de catre alesii locali; deoarece autoritatile locale au ca scop transparenta administratiei publice locale,importanta sublinierii politicii financiare si a legaturilor dintre alocarile bugetare anuale si obiectivele pe termen mediu si lung ale comunitatii devine din ce in ce mai mare; Controlul receptivitatii prestatorilor de servicii publice la nevoile si asteptarile clientilor; Informatii permanente si obiective direct de la cetatean,asupra nivelului de satisfactie al cetatenilor fata de calitatea serviciului public. Pe langa aceste obiective generale privind dezvoltarea municipiului, in Planul Urban de Management de Mediu vor fi incluse si proiectele concrete rezultate din sugestiile si propunerile de proiecte venite din partea autoritatilor si publicului interesat ce a participat in faza de informare si consultare. Viziunea municipalitatii privind rezolvarea aspectelor de mediu considerate critice pentru municipiu, este pentru poluarea apei subterane si de suprafata - modernizarea statiei de tratare a apei potabile in vederea asigurarii debitelor necesare si a calitatii corespunzatoare a apei destinate consumului uman; - cunoasterea precisa a debitelor de apa prelevate din receptor; - extinderea si reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila; - reabilitarea retelei de distributie a apei potabile; - modernizarea retelei de canalizare a apelor uzate; - realizarea statiei de epurare a apelor uzate orasenesti; pentru sistem integrat de gestiunea deseurilor: - construirea unui depozit ecologic regional - inchidere depozit neconform - colectarea selectiva a deseurilor reciclabile, biodegradabile, periculoase, fluxurilor specifice de deseuri
33
pentru zgomot - Construirea soselei de centura pentru oras - Realizarea hartii de zgomot - Realizarea si punerea in aplicare a Planurilor de actiune pe zgomot, dupa identificarea zonelor acute (expuse). In urma discutiilor purtate cu factorii implicati in realizarea PUMM, s-au evidentiat o serie de proiecte prin realizarea carora se vor rezolva o parte din problemele evidentiate, dupa cum urmeaza: Reabilitare i extindere re ele de alimentare cu ap i canalizare i construc ie sta ie de epurare ape uzate n municipiul Dr.Tr.Severin Sistem de preluare i prelucrare a reziduurilor de la nave i interven ie n caz de poluare pe sectorul romnesc al Dunrii Sta ii de epurare ape uzate provenite de la sec ii ale Spitalului Jude ean Modernizarea sta iei de epurare ape uzate industiale, existent la SC CELROM SA, prin completarea cu treapta de epurare biologic Realizare sta ie epurare a societ ii SC FORSEV SA Evacuare n lam dens a zgurii i cenuii pe depozitul apar innd RAAN Suc.ROMAG TERMO Instala ie de mcinare a sticlei SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA Instala ie reciclare i valorificare deeuri provenite din construc ii i demolri - SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA Depozit ecologic pentru depozitarea deeurilor municipale Centura ocolitoare a municipiului Dr.Tr.Severin Reabilitare parc existent Pracul Rozelor Modernizare Parcul Garii Modernizare Parcul Casa Tineretului Construire punct colectare DEEE pentru municipiul Dr.Tr.Severin Intocmire harta de zgomot a municipiului Proiect constientizare privind importanta protectiei mediului Iubiti-va natura, iubiti-va pe voi ! Majoritatea oraelor se confrunt cu un set comun de probleme de baz, precum calitatea sczut a aerului, naltul nivel de trafic i congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate sczut, terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de ser, zone nesistematizate, generarea de deeuri i ape uzate.
34
4.2 Obiective strategice Integrarea politica si mediul OBIECTIV: Cresterea la nivelul de intelegere si implicare a cetatenilor si altor factori interesati in ceea ce priveste performanta de mediu a orasului. Indicatori Tinte Actiuni Dezvoltarea durabila Conlucrarea cu factorii interesati locali pentru a promova bunastarea economica, sociala si de mediu a comunitatii Intalnirea periodica a factorilor interesati Dezvoltarea de proceduri pentru consultarea cu diverse grupuri de factori interesati Promovarea dezvoltarii durabile prin workshopuri si seminarii Dezvoltarea unei game de indicatori bazati pe aspecte locale de dezvoltare durabila Educatie ecologica in scoli si gradinite Conlucrarea cu agentii Informarea permaneta a agentilor economici economici locali pentru a Incurajarea agentilor economici locali pentru a imbunatati mediul adopta practici prietenoase fata de mediu Furnizarea de sfaturi, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), privind masurile de reducere a deseurilor, a consumului de apa si de energie precum si depre posibile surse de finantare ce potfi accesate pentru indeplinirea masurilor Furnizarea de informatii Realizarea unor campanii de informare si privind performanta locala constientizare a publicului cu privire la de mediu si implica implicarea in procesul de luare a deciziilor comunitatea in actiunile de Rapoarte anuale privind starea mediului local si mediu performantele locale de mediu Implicarea publicului in diferite campanii de ecologizare sau diferite actiuni desfasurate avand ca scop protejarea mediului inconjurator
Dezvoltarea durabila
Informarea si consultarea publicului
Instruirea Instruirea personalului din Includerea EMS in instruirea personalului nou personalului si administratie privind angajat constientizarea managementul de mediu si Adaptarea procesului de evaluare a personalului aspectele de mediu pentru a permite monitorizarea progresului de instruire si pentru a identifica nevoile de instruire Dezvoltarea programului de instruire continua Stabilirea unei adrese e-mail pentru a primi si raspunde la intrebarilor personalului despre EMS
35
OBIECTIV: Realizarea conformitatii cu legislatia europeana de mediu. Tinte si Actiuni. Indicatori Revizuirea legislatiei de baza Tinte Dezvoltarea si adaptarea periodica a programului de revizuire a legislatiei Actiuni Colectarea de date si informatii Consultarea cu factorii interesati Publicarea propunerilor de Revizuire Folosirea Revizuirii pentru a evalua prioritatile de actiune si pentru a monitoriza progresul facut
Calitatea apei Atingerea unei bune Identificarea apelor supuse riscului calitati a apei la nivelul Identificarea tuturor evacuarilor periculoase si anului 2013 toxice si evaluarea gradului de conformare cu cerintele Incurajarea sanctionarii pentru neconformare Constientizarea publicului cu privire la aspectele legate de calitatea apei Zgomot Atingerea standardelor Monitorizarea nivelului de zgomot in anumite adoptate de Comisia locatii din cadrul municipalitatii Europana la nivelul anului Informarea publicului despre rezultatele 2011 monitorizarii nivelului de zgomot Identificarea masurilor ce urmeaza a fi luate pentru conformarea cu standardele privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot Deseuri Atingerea ratelor Monitorizarea volumul si compozitia deseurilor nationale de municipale valorificare/reciclare la Identificarea mecanismelor de reducere a nivelul anului 2020 cantitatilor de deseuri care sunt trimise la depozite Constientizarea publicului privitor la reducerea, reutilizarea si reciclarea deseurilor OBIECTIV: Asigurarea ca toate sectoarele politice se conformeaza prevederilor din EMP. Indicatori Transport Turism Energie Tinte Imbunatatirea mobilitatii durabile Realizarea unui turism durabil Extinderea utilizarii energiei din surse regenerabile Infiintarea de noi spatii verzi Actiuni Implementarea Planului de Optimizare a Transportului Implementarea Planului de Dezvoltare a Turismului Implementarea Planului Energetic (Reducerea consumului de electricitate in fiecare sector de activitate) Implementarea Planului Urban Verde
Zone verzi
36
Protectia Mediului Natural OBIECTIV - Reducerea poluarii aerului, apei si solului Indicatori AER Concentratia de suspensii in aer Tinte Reducerea emisiilor de particule in suspensie Reducerea poluarii cu fum sub nivelul actual Actiuni Imbunatatirea transportului public A raspunde plangerilor privind smogul din timpul zilei Constientizarea autoritatilor si populatiei cu privire la periculozitatea smogului, ex. dioxine din arderea plasticelor, etc Modernizarea parcului de vehicule Reducerea numarului de curse pentru fiecare vehicol poluant Imbunatatirea serviciilor de transport public Promovarea ciclismului si utilizarea in comun a automomobilelor private
Poluarea cu fum
Concentratiile parametrilor de calitate Reducerea poluarii a aerului (NO2, SO2, O3,, pulberi, CO) datorate parcului de vehicule al municipalitatii Concentratiile parametrilor de calitate Reducerea traficului a aerului (NO2, SO2, O3, pulberi, CO) in orele de varf
Indicatori APA Populatia conectata la sistem total/totalul populatiei deservite din zona Productia de apa
Tinte 93 % in 2013
Actiuni Extinderea retelei de alimentare cu apa potabila in municipiul Dr. Tr. Severin
<50.000.000 m/an pana in 2013
Rata specifica a pierderilor
6.7m/km in 2013 Conducte principale /h
Procent al consumului contorizat
100 % in 2013
Asigurarea debitelor necesare Utilizarea eficienta a apei potabile la consumatorii casnici prin initierea de programe de constientizare Informarea cetatenilor referitor la economisirea apei in intreprinderi si in locuinte Reabilitarea retelei de distribuire existente a apei potabile Urmarirea si contorizarea pierderilor Controlul online al consumului de apa in 70 puncte de distributie Utilizarea eficienta a apei potabile la consumatorii casnici prin initierea de programe de constientizare
37
Indicatori APA Conformitatea calitatii apei cu Directive CE in privinta apei potabile 98/83/EC Cantitatea scurgerilor pe km de retea
Tinte Actiuni Conformitate totala pana in Dotarea laboratoarelor de apa potabila 2013 cu aparatura pentru asigurarea calitatii apei potabile conform Legii nr. 458/2002 160m/km/zi in 2013 Reabilitarea retelei de distribuire existente a apei potabile
Constructia unei statii de tratare a apelor reziduale cu tratament primar capabila sa fie suplimentata ulterior cu linii de tratament suplimentare ; Conformarea uzinei de epu- Monitorizarea calitatii apelor uzate rare in conformitate cu direc- evacuate in reteaua de canalizare de tiva CE 91/271/EEC dupa catre agentii econimici ; implementare a fazei a doua Epurarea permanenta a intregului debit in 2018 de ape uzate preluat de canalizarea municipala ; Calitatea cursului de apa 0 km curs de apa Eliminarea poluarii emisarului prin neconform cu criteriile depistarea consumatorilor care privind calitatea apei pana in. deverseaza ape uzate cu parametrii 2015 peste cei prevazuti in contract; Autorizarea si dotarea laboratoarelor in vederea maririi numarului de indicatori analizati pentru apele uzate deversate in emisar ; Populatia conectata la 86 % in 2013 Extinderea sistemului de distributie a sistemul de apei de canalizare in vederea acoperirii canalizare/totalul zonelor in care populatia nu beneficiaza populatiei de aceste servicii ; Consolidarea mijloacelor de baza umane, tehnice, precum si organizationale, ale serviciului de canalizare in raport cu necesitatile minime ; Infiltratiile din reteaua de 31.300.000 m/zi in 2013 Modernizarea retelei de canalizare din canalizare municipiul Dr. Tr. Severin ; Consumul de apa in Reducerea consumului de apa Implementarea propunerilor pentru cladirile municipale cu 2% pe an in perioada economisirea apei in cladirile acoperita de actualul plan municipale Protejarea resurselor de Capacitatea de productie Extinderea zonelor forestiere apa pentru apa de baut sa egaleze Restrictii de practicare a agriculturii in 2030 consumul estimat in in zonele Natura 2000 2100
Cantitati netratate de ape Volumul de apa reziduala uzate descarcate colectat care este tratat: 50600m/zi
38
OBIECTIV: Promovarea biodiversitatii si extinderea ariilor naturale si spatiilor verzi de interes Indicatori Zone verzi sialbastre (lucii de apa) in oras Tinte Numarul de proprietati aflate in limita a 500 m de zonele verzi si albastre accesibile publicului creste de la 70% in 2007 la 90% in 2030 Accesul la natura in cadrul Toate zonele din oras, care orasului se invecineaza cu teren liber -deschis - vor avea acces la natura aproape de oras, printr-o retea interconectata de rute pentru biciclete Actiuni Introducerea de spatii verzi si lucii de apa in planurile de dezvoltare ale noilor cartiere
Implementarea rutelor recreationale in planul de actiune pentru utilizarea bicicletelor
OBIECTIV: Reducerea consumului de energie primara si cresterea utilizarii de energii regenerabile. Tinte Consumul de Consumul de caldura, ajustat in functie de electricitate si climat, va fi redus cu 11% in comparatie cu caldura in anul 2003 in cladirile municipale cladirile municipale Actiuni 1. Cresterea cerintelor pentru reducerea consumului de energie in cladirile noi apartinand municipalitatii 2. Implementarea economisirii energiei in cladirile existente conform propunerilor pregatite 3. Implementarea sistemelor de management de mediu in institutiile municipale Promovarea utilizarii surselor de energie regenerabila Utilizarea surselor de energie regenerabila
Utilizarea energiilor regenerabile
Cresterea utilizarii de energii regenerabile pana la 12% din consumul total de resurse primare in 2010
39
Managementul Durabil al Resurselor Naturale OBIECTIV: Evitarea si reducerea generarii deseurilor si intensificarea reutilizarii/reciclarii. Indicatori % deseuri reciclate Tinte Actiuni Reducerea, reutilizarea si Cresterea reciclarii hartiei, sticlei, reciclarea bunurilor si plasticului in departamentele materialelor in toate activitatile municipalitatii Reducerea nivelul de printare in departamentele municipalitatii si incurajarea printarii fata-verso Reducerea cantitatii de deseuri generate de departamentele municipale care merg la depozitare Reducerea numarului de amplasamnete de depozitare ilegale Inchiderea depozitelor ilegale Controlul depozitarii ilegale
Numarul de locatii ilegale de depozitare % de achizitii ecologice in domeniul administratiei si al intreprinderilor coordonate de municipalitate % populatie deservita
Reducerea utilizarii - sau Elaborarea unui ghid privind acolo unde este posibil achizitiile ecologice pentru birourile stoparea utilizarii produselor din municipalitate care aduc pagube mediului in cursul fabricarii, utilizarii sau Revizuirea contractelor de achizitii eliminarii lor incheiate cu furnizorii Extinderea colectarii deseurilor municipale la nivelul municipiului pana la 100 % in 2012 Recuperare : 57%-2012 Reciclare: 50%-2012 hartie/carton 60% - 2012 mat.plastic15% - 2012 Proiect pilot 2009 15% - 2010 30% - 2012 60% - 2015 100% - 2017 permanent Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate in tot municipiul Dr.Tr.Severin. Implementarea colectarii selective a deseurilor municipale, prin proiecte pilot ( initial pentru PET, hartiecarton). Initierea colectarii selective a deseurilor periculoase din deseurile menajere
% deseuri ambalaje recuperate % deseuri ambalaje reciclate % deseuri periculoase colectate selectiv din total des.periculoase generate
nr. campanii de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor campanii /an % suprafata ecologizata 100% - 2012 din total suprafete ocupate cu deseuri depuse necontrolat % reducere cantitatii de 65% reducere din valoarea deseuri biodegradabile 1995 - 2016 depozitate fata de 1995
Organizarea de campanii de informare si constientizare/educare
Ecologizarea zonelor in care s-au depozitat haotic deseuri din constructii si demolari Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate
40
Indicatori Constructia (da/nu) depozitului ecologic
Tinte 2009
Actiuni Constructia depozitului ecologic Inchiderea depozitului de deseuri existent Organizarea unui punct pentru colectarea DEEE conform
Inchiderea (da/nu) 2009 depozitului de deseuri existent Organizarea (da/nu) 1 punct - 2008 unui punct de colectare a DEEE Organizarea (da/nu) 1 punct - 2008 unui punct de colectare a deseurilor voluminoase
Organizarea unui punct conform pentru colectarea deseurilor voluminoase
OBIECTIV: Utilizarea durabila a terenului pentru dezvoltare. Indicatori % de spatii verzi in municipalitate Densitatea spatiilor verzi publice Tinte Actiuni Dezvoltarea de politici pentru a proteja Extinderea spatiilor verzi din si intensifica reconstructia mediului municipiu (impadurirea urbana) natural in municipalitate Promovarea dezvoltarii durabile din Pregatirea si implementarea unui punct de vedere social si de mediu Plan Urban VERDE
OBIECTIV: Reducerea necesarului pentru transportul privat. Indicatori Tinte Actiuni Promovarea transportului public Asigurarea mobilitatii prin Numarul de pentru a realiza un sistem optimizarea necesitatilor de transport vehicole pe cap de orasenesc de transport mai durabil locuitor Poluarea aerului din trafic Conformarea cu standardele de calitate a aerului adoptate de Comisia Europeana Ajustarea traseelor pentru vehicule grele pentru a reduce poluarea cu particule provenite din motoarele diesel Adoptarea masurilor de folosire in comun a vehicolelor Zgomot din trafic Reducerea numarului de case afectate de zgomotul din trafic Intocmirea hartii de zgomot pe toate drumurile cu circulatie intensa Planificarea reducerii zgohgmotului in cartierele afectate, conform legislatiei nationale
41
Indicatori Numarul persoanelor ranite sau ucise datorita circulatiei pe strazile din municipalitate ZGOMOT Indicatori
Tinte Numarul persoanelor ranite sau ucise in trafic va fi redus cu cel putin 40% inainte de 2012 in comparatie cu 1998
Actiuni Planul de actiune pentru cresterea utilizarii bicicletelor Analiza sistematica a cauzelor accidentelor si implementarea actiunilor preventive in planurile de trafic
Tinte
Actiuni Monitorizarea poluarii cu zgomot Dezvoltarea Planului de Reducere a Zgomotului Transformarea unor zone urbane in arii pietonale Extinderea spatiilor deschise Promovarea transportului public Imbunatatirea calitatii constructiilor Construirea unei osele de centur pentru ora Limitarea vitezei de rulare pn la construirea oselei de centur la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, pana la construirea retelei de centura Amenajarea de zone verzi (plantare pomi) in zonele afectate de poluare fonica Mentinerea nivelului de zgomot in limite admise in vecinatatea agentilor economici care desfasoara activitati generatoare de zgomot prin monitorizarea acestora de catre organele abilitate(IPJ-MH, Garda de Mediu) Construirea unei osele de centur pentru ora (investitie in derulare)si mentinerea unei cai corespunzatoare de rulare pentru artera Splai Mihai Viteazu
Poluarea sonora Conformarea cu standardele adoptate de Comisia Europeana
Masuri privind Promovarea de masuri de reducere a zonarea functie de zgomotului (ex. Planul de Zonare zgomot, programe Acustica) de izolare fonica si ecranare pentru reducerea zgomotului Numarul Reducerea numarului persoanelor persoanelor afectate de zgomotul mai mare de 45 afectate puternic dB produs in timpul noptii de zgomot Reducerea numarului persoanelor afectate de zgomotul mai mare de 55 dB produs in timpul zilei
Construirea 2009 (da/nu) unei osele de centur pentru ora
42
Indicatori Tinte Limitarea vitezei Prezent- 2009 de rulare pn la construirea oselei de centur la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, pana la construirea retelei de centura Realizarea 2011 (da/nu) a unei harti de zgomot
Actiuni Limitarea vitezei de rulare pn la construirea oselei de centur la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, pana la construirea retelei de centura
% din baza de date
2008 -2011
da/nu
permanent
da/nu
anual
Realizarea unei harti de zgomot (Pentru realizarea hartii de zgomot cheltuielile se vor esalona astfel: achizitionarea unei harti digitale sau ortofot plan, crearea unei baze de date de catre serviciul Evindenta Polulatiei din care sa reiasa numarul de locuitori care au domiciliul pe arterele principale, contractarea unor firme specializate in vederea efectuarii acestor harti) Creea unei baze de date de intrare (numarartori trafic, masuratori nivel zgomot, efectuarea unei harti digitatle a orasului) care vor reduce substantial costul hartii de zomot Implicarea expertilor in urbanism, in transporturi, mediu in luarea deciziilor privind dezvoltarea orasului astfel incat sa se obtina un climat de viata cat mai sanatos Realizarea uneui sondaj de opinie pentru a afla efectul nivelului de zgomot asupra factorului phihologic al cetatenilor Control periodic al agentilor economici care desfasoara activitati generatoare de poluare sonara si aplicare de amenzi in cazul depasirii limitei admise Amenajarea unei zone verzi in cartierul Crihal Informarea clara si accesibila a publicului la informatii privind poluarea sonora si planurile de actiune privind managementul de mediu
Nr controle Nr amenzi
permanent
da/nu Nr seminarii Nr aricole Nr dezbateri publice Nr. afise Nr. pliante TURISM
2008 permanent
43
Indicatori Numarul campaniilor de promovare a turismului durabil
Tinte Promovarea formelor durabile de turism
Actiuni Inventarierea activitatilor si atractiilor turistice (exemple) Asigurarea infrastructurii de turism Cresterea posibilitatilor de transport catre zonele turistice
Monitorizarea activitatilor existente si evaluarea impactelor de mediu ale noilor activitati turistice Mediu si Sanatate
Dezvoltarea si managementul activitatilor turistice
Asigurarea respectarii integritatii ecosistemelor si habitatelor in zonele turistice
OBIECTIV: Reducerea problemelor de sanatate cauzate de factorii de mediu. Indicatori Tinte Managementul Implementarea Managementului raportarii de Risc pentru a elimina riscul informatiei de risc accidentelor de mediu Actiuni Identificarea riscurilor si a cauzelor lor Evaluarea riscurile din p.d.v. al probabilitatii si consecintelor Evaluarea optiunilor pentru gestionarea riscurilor Prioritizarea eforturilor de management al riscurilor Dezvoltarea planurilor de management al riscului Implementarea planurilor de management al riscului
Examinarea impactelor de mediu Dezvoltarea de metode pentru evaluarea ale politicilor, activitatilor si de mediu a deciziilor politice si practicilor inainte ca ele sa fie proiectelor oficializate si implementate Masurarea si monitorizarea impactului activitatilor din diverse sectoare asupra sanatatii (transport, locuinte, educatie, programe de sanatate)
44
Schimbarile climatice si responsabilitatea globala de mediu OBIECTIVE:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Reducerea impactului orasului asupra mediului natural. Implementarea principiilor privind echitatea de mediu. Reducerea expunerii la riscurile legate de calitatea mediului.
Indicatori Volumul emisiilor de gaze cu efect de sera in zonele municipale
Tinte Actiuni Municipalitatea sa devina Trecerea graduala de la alimentarea cu energie o zona neutra din punct de bazata pe produse petroliere si carbune la alimentarea vedere al emisiilor de CO2 cu biocombustibili si energii din surse regenerabile in 2030 Utilizarea crescuta a electricitatii produse prin metode alternative, biocombustibili si hidrogen pentru transport Introducerea de cerinte noi pentru reducerea consumului de energie in planurile locale de dezvoltare a unor zone de locuit din orase Extinderea zonelor impadurite
45
5. INTERACTIUNEA CU ALTE PLANURI SI POLITICI Asa cum s-a precizat in subcapitolul Aspecte institutionale si legislative, legislatia de mediu nationala rezultata in urma transpunerii legislatiei europene, care sa acopere toate domeniile analizate este foarte complexa. Pe lng evaluarea problemelor existente la surs/componente de mediu/receptori au fost analizate problemele legate de conformarea cu directivele sectoriale ale UE pentru domeniile: deeuri, biodiversitate, aer, zgomot, urbanism, apa i cu cele ale legisla iei orizontale privind: Evaluarea Impactului de Mediu, Accesul la Informa ii, Evaluarea Mediului pentru Planuri i Programe, transpuse/implementate n legisla ia na ional. De asemenea, s-a tinut cont de baza legal pentru implementarea Agendei Locale n Romnia reprezentata de: - HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare - HG nr.898/2006 pentru aprobarea Memorandumului de n elegere dintre Ministerul Integrrii Europene i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinan area i administrarea proiectului Extinderea implementrii Agendei Locale 21 n Romnia, semnat la Bucureti la 12 mai 2006. In stabilirea obiectivelor si tintelor din PUMM o importanta deosebita s-a acordat respectarii angajamentelor asumate ca urmare a negocierii Capitolului 22- Mediu, precum si obiectivelor si tintelor impuse de : - Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu - Strategia Na ional pentru Dezvoltare Durabil - Planul Na ional de Dezvoltare - Planul National de Gestionare a Deseurilor - Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor - Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor.
46
6. IINSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA Protectia mediului inconjurator se realizeaza atat prin actiunile eco-civice ale fiecarui cetatean in parte, cat si prin actiunile realizate de catre administratia publica in aceasta directie. Planurile de protectie a mediului, incluzand aici si PUMM, constituie instrumente concrete de implementare a masurilor de protectie a mediului si de atenuare, identificate in urma evaluarii impactului activitatilor asupra mediului. Planul pune in relatie activitatile prevazute si factorii sensibili de mediu, descriind politicile si procedurile de protectie a mediului. Planificarea la nivel local trebuie sa se raporteze la planificarea existenta la nivel regional ( actiunile planificate nu trebuie sa se suprapuna cu cele de la nivel regional, ele trebuie sa aiba specific local ) si la cea de la nivel national ( actiunile de la nivel local trebuie sa fie in conformitate cu planurile nationale ). Toate aceste lucruri trebuie cunoscute de echipa de implementare a planului in primul rand. De aceea, coordonatorul planului, echipa de proiect si nu in ultimul rand membrii autoritatii locale, beneficiarul planului, vor trebui instruiti in ceea ce priveste ciclul de viata al unui plan pentru mediu, si anume: - initierea procesului de planificare de mediu - identificarea si evaluarea problemelor/aspectelor de mediu ale municipiului - ierarhizarea si prioritizarea problemelor/aspectelor de mediu din municipiu - elaborarea planului de actiune - elaborarea planului de implementare - monitorizarea - evaluarea si analiza rezultatelor implementarii - reactualizarea revizuirea planului - implementarea si monitorizarea planului reactualizat De asemenea, acesta va trebui popularizat in randul membrilor Consiliului Local al municipiului, al membrilor autoritatii publice locale, dar si in randul cetatenilor municipiului. In ceea ce priveste competenta echipei implicata in derularea ciclului de viata al planului, va trebui specificata in mod clar pentru fiecare membru al echipei prin decizii ale primariei municipiului.
47
7. MANAGEMENT SI RAPORTARE 7.1 Situatia actuala
Municipalitatea Drobeta Turnu Severin nu a beneficiat pana in prezent de asistenta tehnica pentru realizarea strategiilor si planurilor privind protectia mediului in municipiul nostru. De asemenea, in cadrul municipalitatii functioneaza de putin timp un compartiment cu atributii in rezolvarea problemelor de mediu, compartiment cu personal insuficient si care nu a beneficiat de instruire in ceea ce priveste abordarea si rezolvarea acestor probleme. 7.2 EMS
Sistemul de Management de Mediu (EMS) reprezinta un instrument pentru gestionarea impactulului asupra mediului generat de activitatile unei organizatii. EMS furnizeaza o abordare structurata a planificarii si implementarii masurilor de protectie a mediului.
Politica de mediu
Analiza efectuata de conducere
Planificare
Verificari si Actiuni corective
Implementare si Operare
Sistemul de management al mediului (EMS) respect cerin ele standardului interna ional privind mediul ISO 14001. Acesta ne ofer un instrument practic care ne ajut s n elegem impactul asupra mediului, s-l administrm ntr-un mod structurat prin ndeplinirea obiectivelor, s evalum i s ne mbunt im n mod permanent performan ele privind protec ia mediului. Prin implementarea Sistemului de management al mediului activitatea institutiei se va desfasura astfel incat impactul activitatii desfasurate asupra mediului s fie ct mai mic posibil. Fiind o administratie publica locala, impactul direct asupra mediului este mai mic dect al altor agenti economici, dar utilizarea zilnic a energiei, a resurselor naturale i a mijloacelor de transport are un efect negativ asupra mediului. Strategia privind protec ia mediului este inclus n toate activit ile institutiei i are la baz o politic eficient i transparent. Aceasta este sprijinit de o serie de obiective i inte legate de protec ia mediului i un numr de indicatori principali de performan , stabili i pe baza problemelor identificate. Aceti indicatori vor permite axarea pe mbunt irea constant a rezultatelor noastre.
48
Obiectivele generale privind protec ia mediului sunt:

Reducerea nivelului de energie utilizat (care are un efect negativ asupra modificrii climatului) Reducerea gradului de utilizare a mijloacelor de transport (care are un efect negativ asupra modificrii climatului) Reducerea folosirii resurselor naturale (ap i hrtie) mbunt irea eficien ei resurselor, cu precdere n ceea ce privete materialele folosite de institutia noastr Dezvoltarea unei abordri de tip practici optime" n ceea ce privete msurarea i raportarea impactului pe care l au proiectele noastre de responsabilitate corporatist Luarea unor decizii responsabile de achizi ie i selectarea acelor furnizori care respect aceleai standarde ca noi i, n activit ile lor, au n vedere considerente sociale i de protecie a mediului Crearea unor mecanisme de comunicare prin care s implicm angaja ii n ini iativele privind mediul i s mrim impactul programelor noastre de responsabilitate corporatist Bilant si monitorizare
7.3
Cea mai buna metoda de a asigura implementarea planului este de a-l supraveghea, a asigura monitorizarea lui. Pentru a putea efectua acest lucru, trebuie ca in cadrul structurii organizatorice a procesului de planificare sa existe o metoda si un instrument de monitorizare. Este necesara organizarea unei echipe de monitorizare si evaluare, care va elabora structura raportului de monitorizare si va stabili periodicitatea raportarilor (semestrial, anual). Se va urmari stadiul realizarii actiunilor propuse in plan, precum si indeplinirea obiectivelor propuse si atingerea tintelor propuse . Monitorizarea se va desfasura in paralel cu implementarea planului, cu ajutorul indicatorilor. 7.4 Audit si raportare
Auditul de mediu reprezinta baza pentru stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. Organizatia poate obtine beneficii in urma adoptarii unor obiective pe termen lung mai restrictive, intrucat aceasta abordare incurajeaza imbunatatirea performantelor de mediu. Imbunatatirea continua presupune revizuirea periodica a tintelor Pe lng o serie de indicatori de performan principali care msoar rezultatele institutiei n ceea ce privete protec ia mediului, exist i un audit anual intern, pentru a verifica respectarea legisla iei i conformitatea cu standardul ISO 14001. De asemenea, n fiecare an are loc verificarea extern a performan elor institutiei n raport cu obiectivele i intele stabilite privind protec ia mediului. PUMM va fi auditat anual, iar progresele nregistrate n acest sens vor fi descrise ntr-un raport anual privind responsabilitatea corporatist. 7.5 Evaluare si revizuire Evaluarea rezultatelor obtinute in implementarea PUMM se va face pe baza indicatorilor definiti initial, care vor permite sa se masoare schimbarea produsa intre situatia constatata (problema) si rezolvarea ei (atingerea obiectivelor strategice) prin procesul de planificare si implementare a actiunilor planificate.
49
Evaluarea va fi atat cantitativa ( realizare) cat si calitativa ( eficacitate). In urma analizarii rezultatelor evaluarii se va putea preciza numarul actiunilor realizate ( total, partial, deloc ) precum si atingerea/neatingerea obiectivelor strategice stabilite initial. Anual se va realiza un Raport de evaluare, care va cuprinde o sinteza a evaluarii si concluziile analizei, care va fi redactata de coordonatorul planului impreuna cu echipa de implementare; structura Raportului de evaluare va fi deasemenea elaborata de catre echipa de implementare si aprobata de catre coordonatorul acestuia. Raportul de evaluare va fi prezentat Consiliului local si impreuna cu toti factorii care au responsabilitati in indeplinirea actiunilor prevazute in PUMM, se va discuta raportul si se va aborda reactualizarea/revizuirea planului. Pe baza Raportului de evaluare a rezultatelor obtinute si a analizei lor, se va realiza un document de sinteza care sa cuprinda concluziile clasate in doua rubrici: + si - , in functie de criterii precum eficacitate, impact, apreciere de catre beneficiar etc ( se poate realiza si o analiza SWOT a procesului de planificare ). Cu ajutorul acestei sinteze se vor elabora o serie de recomandari in vederea revizuirii planului. In cadrul intalnirii cu factorii implicati, coordonatorul planului va propune o schema de reactualizare/revizuire esalonata in timp .
7.6
Managementul riscului
Toate planurile au un anumit grad de incertitudine datorita presupunerilor asociate cu acestea si cu mediul in care sunt executate.In mod general, planurile cu un nivel mai ridicat de risc necesita un management mai riguros, un efort si un cost mai mare, un management mai bun. Desi riscurile nu pot fi in intregime eliminate, multe din ele pot fi anticipate si gestionate cu suficient timp inainte. Scopul managementului riscului este identificarea factorilor de risc ai unui proiect si stabilirea unui plan de management al riscului, pentru a minimiza probabilitatea de a afecta negativ planul.
50
ANEXA 1 Legislatie de mediu specifica problemelor critice de mediu identificate Legislatie privind deseurile
Scopul politicii europene de mediu este de a respecta principiile dezvoltarii durabile prin includerea protectiei mediului n politicile sectoriale. Acquis-ul comunitar cuprinde aproximativ 200 instrumente legislative care acopera o gama larga de domenii, inclusiv protectia calitatii apei si aerului, gestionarea deseurilor si substantelor chimice periculoase, biotehnologie, protectia mpotriva radiatiilor si conservarea capitalului natural. Politica comunitara privind gestionarea deseurilor implica respectarea a trei principii complementare: - eliminarea deseurilor la sursa si ruperea legaturii dintre generarea deseurilor si cresterea productiei; - ncurajarea reciclarii deseurilor si reutilizarii, mai ales n cazul fluxurilor speciale de deseuri; - mbunatatirea solutiilor de eliminare finala (de exemplu reducerea poluarii cauzate de incinerarea deseurilor) si utilizarea depozitarii finale a deseurilor doar ca ultima optiune. Legislatia romneasca este aliniata legislatiei europene. Practic, toate directivele legate de gestionarea deseurilor sunt transpuse n legislatia nationala. Legea cadru privind gestionarea deseurilor este reprezentata de OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari prin Legea 426/2001, cu toate modificarile si completarile ulterioare. Aceasta reglementeaza activitatile de producere si gestionare a deseurilor, avnd n vedere asigurarea unui nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. n completarea legislatiei cadru, pentru operatiile de gestionare a deseurilor si pentru fluxurile speciale de deseuri exista legislatie specifica, si anume pentru: - depozitarea deseurilor; - incinerarea deseurilor; - importul, exportul si transportul deseurilor; - deseuri de echipamente electrice si electronice; - vehicule scoase din uz; - baterii si acumulatori uzati; - uleiuri uzate; - namoluri rezultate n urma epurarii apei uzate; - deseuri ce contin compusi bifenili policlorurati si similari acestora; - deseuri rezultate din constructii si demolari (legislatia este n faza de proiect); - deseuri rezultate din industria dioxidului de titan. Obiectivele prioritare care se regasesc n toate aceste acte normative sunt: - prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate a acestora; - reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt process prin care se obtin materii prime secundare sau utilizarea deseurilor ca sursa de energie. Activitatile nationale de standardizare sunt reglementate prin Ordonanta 39/1998 aprobata cu modificari prin Legea 355/200237. Conform reglementarilor acestui act normative (art. 6): - un standard national se aplica n mod voluntar; - un standard national este aplicat n mod obligatoriu, total sau partial, pe ntreg teritoriul tarii, regional sau local, atunci cnd exista motivatii legate de interesele publicului, protectia vietii si sanatatii umane si asigurarea intereselor populatiei, mediului si consumatorilor. n acest caz urmeaza sa fie adoptate norme tehnice speciale. Pe lnga acestea mai exista si o serie de documente strategice nationale pentru gestionarea deseurilor si anume: - Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor cadrul care stabileste obiectivele Romniei n acest domeniu; - Planul National de Gestionare a Deseurilor care reprezinta planul de implementare al strategiei contine detalii cu privire la actiunile necesare ce urmeaza a fi dezvoltate pentru a atinge oboiectivele stabilite n Strategie, si modul de dezvoltare al acestor actiuni, inclusiv termeni si responsabilitati.
51
- Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor (PRGD), care reprezinta legatura dintre tintele nationale si posibilitatile si optiunile pentru atingerea tintelor la nivel national si regional. n ceea ce priveste cadrul institutional, o gama larga de institutii sunt implicate n activitati de gestionare a deseurilor; institutiile cheie, factorii interesati, relatiile dintre ei si rolurile pe care le ndeplinesc n domeniul gestionarii deseurilor sunt: - administratiile autoritatilor publice locale sunt responsabile pentru asigurarea serviciilor de gestionare a deseurilor, pe care pot sa le furnizeze fie direct, printr-un departament propriu, fie printr-un operator economic public sau privat; - operatorii economici (din industrie si comert) sunt responsabili de realizarea planurilor proprii de gestionare a deseurilor, care implica in mod specific contractarea unui operator public sau privat; - consiliile judetene au responsabilitati in supravegherea activitatii consiliilor locale; - att consiliile locale cat si consiliile judetene sunt supervizate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative; - toti factorii locali interesati din sectorul gestionarii deseurilor sunt monitorizati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Agentia teritoriala pentru Protectia Mediului si prin Garda de Mediu.
Legislatie privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental

Politica comunitar privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental are la baz Directiva 2002/49/EC care are drept scop: Stabilirea unei abordri comune a statelor membre n vedrea evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor nocive asupra popula iei (inclusiv disconfortul), provocate de zgomotul ambiental Dezvoltarea n cadrul UE a msurilor pentru reducerea zgomotului emis de sursele de zgomot majore Directiva nu stabilete ns limite pentru indicatorii de zgomot i nici pentru msurile ce trebuie luate prin planurile de ac iune. Principale obiective ale directivei sunt: Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autorit ilor competente ale statelor membre s realizeze hr i strategice de zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale, aeroporturile mari i aglomerrile urbane, zonele industriale utiliznd indicatori de zgomot armoniza i precum: Lden i Lnight. Aceste hr i vor fi utilizate att pentru evaluarea numrului de persoane afectate de zgomot n ntreaga UE, ct i pentru realizarea planurilor de ac iune pentru gestionarea zgomotului i a efectelor acestuia. Informarea i consultarea publicului despre expunerea popula iei la zgomot, efectele sale asupra popula iei i msurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot. Lansarea de teme locale prin solicitarea autorit ilor publice locale i a unit ilor prevzute la art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de ac iune pentru gestionarea zgomotului ambiental i a efectelor acestuia, inndu-se cont de hr ile strategice de zgomot.
Directiva 2002/49/EC a fost transpus la nivel na ional prin HG nr 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului. Scopul acestei directive este: Stabilirea unei abordri unitare la nivel na ional n vederea evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv disconfortul , asupra popula iei Stabilirea unui cadru general n vederea dezvoltrii de msuri pentru reducerea zgomotului emis de sursele de zgomot majore Ac iuni ce trebuie aplicate n mod progresiv pentru ndeplinirea scopului acestei Hotrri a Guvernului: Determinarea expunerii popula iei la zgomotul cauzat de cele patru surse de zgomot (trafic rutier, feroviar, aeroportuar i zone industriale), prin realizarea hr ilor strategice de zgomot Garantarea faptului c informa iile ob inute n urma realizrii hr ilor de zgomot sunt puse la dispozi ia publicului Adoptarea planurilor de ac iune, n baza rezultatelor ob inute de hr ile strategice de zgomot, n vederea prevenirii i reducerii zgomotului i/sau efectelor acestuia, n special, acolo unde valorile de zgomot depesc limitele admise Participarea publicului la procesul de luare a deciziei cu privire la msurile ce trebuie cuprinse n planurile de ac iune n completarea HG nr 321/2005 exista OM nr. 536/1997 i trei standarde n care sunt indicate valorile limit pentru indicatorii Lzsn i Ln n Romnia i n alte state membre ale UE
52
n ceea ce priveste cadrul institu ional, o gama larg de institu ii sunt implicate n activit i de gestionare a zgomotului ndeplinind roluri specifice: - Autoritatea public central pentru protec ia mediului elaboreaz reglementri privind valorile limit corespunztoare indicatorilor Lzsn, Lnoapte i, dup caz, Lzi i Lsear, pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma aeroporturilor i pentru zgomotul produs n zonele cu activit i industriale care se aprob prin ordin comun al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului snt ii, al ministrului transporturilor, construc iilor i turismului, al ministrului administra iei i internelor, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a HG 321/2005. - Autorit ile administra iei publice locale i unit ile prevzute la art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 elaboreaz planurile de ac iune pentru gestionarea zgomotului i a efectelor acestuia, inclusiv msurile de reducere a zgomotului. - Agen ia Na ional pentru Protec ia Mediului, elaboreaz, pe baza centralizrii planurilor de ac iune, proiectul privind Planul na ional de ac iune pentru reducerea nivelurilor de zgomot i l transmite autorit ii publice centrale pentru protec ia mediului. - Autoritatea public central pentru protec ia mediului, prin ordin comun al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului snt ii, al ministrului transporturilor, construc iilor i turismului, al ministrului administra iei i internelor aprob Planul na ional de ac iune pentru reducerea nivelurilor de zgomot, elaborat conform alin. (2) lit. b) din HG 321/2005, pn la data de 30 decembrie 2008. Directiva 2002/49/CE privind evaluarea i managementul zgomotului ambiental HG 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental modificat i completat de HG 674/2007 OM MMGA/MTCT/MS/MAI nr. 678/1344/915/1397 din 2006, pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activit ile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar i aerian din vecintatea aeroporturilor OM MTCT nr. 1258/2005 pentru stabilirea unit ilor responsabile cu elaborarea hr ilor de zgomot pentru cile ferate, drumurile i aeroporturile aflate n administrarea lor, hr ile strategice de zgomot i planurile de ac iune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum i limitele de competen ale acestora modificat prin OM nr. 720 /2007 OM MMDD 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea i evaluarea hr ilor strategice de zgomot.
Legislatie ape
Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de ac iune n domeniul strategiei apelor pentru Comunitate (Water Framework Directive WFD), transpus n legisla ia na ional prin Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea i completarea Legea apelor nr. 107/1996; - Directiva 76/464/CEE privind poluarea creata de evacuarea unor substante periculoase in mediul acvatic al comunitatii - Directivele fiice: Directiva 82/176/EEC referitoare la valorile limita de emisie si obiective de calitate pentru descarcarile de mercur din industria de electroliza clor- alcalina; Directiva 84/156/EEC referitoare la mercurul din alte sectoare decat electroliza clor-alcalina; Directiva 83/513/EEC referitoare la cadmiu; Directiva 84/491/EEC referitoare la hexaclorciclohexan; Directiva 86/280/EEC referitoare la tetraclorura de carbon, DDT, pentaclorfenol; Directiva 88/347/EEC referitoare la drinuri, hexaclorbutan, hexaclorbutadiena, cloroform; Directiva 90/415/EEC referitoare la 1,2 dicloretan, tricloretilena, percloretilena, triclorbenzen. Directiva a fost transpusa prin HG nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase pentru inlocuirea HG nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, modificata si completat prin HG 783/14.06.2006. Ordinul MMGA nr. 245/26.03.2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din Listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic prin modelare matematica si a Metodologiei de evaluare a impactului substantelor periculoase din listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, pesti. - Directiva Consiliului 98/83/CEE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului Legea 311/28.06.2004, privind calitatea apei potabile. Legea nr. 458/2002 a intrat in vigoare la 29 august 2002. Transpunerea Directivei 98/83/CE a fost completata prin elaborarea HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile.
53
-Directiva pentru apa subterana (2006/118/EC) completeaza WFD. -Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane amendata cu Directiva 98/15/EEC -Directiva pentru apele de imbaiere 2006/7/EC -Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de ac iune n domeniul strategiei apelor pentru Comunitate (Water Framework Directive WFD), transpus n legisla ia na ional prin Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea i completarea Legea apelor nr. 107/1996; -Directiva 76/464/CEE privind poluarea creata de evacuarea unor substante periculoase in mediul acvatic al comunitatii - Directivele fiice: Directiva 82/176/EEC referitoare la valorile limita de emisie si obiective de calitate pentru descarcarile de mercur din industria de electroliza clor- alcalina; Directiva 84/156/EEC referitoare la mercurul din alte sectoare decat electroliza clor-alcalina; Directiva 83/513/EEC referitoare la cadmiu; Directiva 84/491/EEC referitoare la hexaclorciclohexan; Directiva 86/280/EEC referitoare la tetraclorura de carbon, DDT, pentaclorfenol; Directiva 88/347/EEC referitoare la drinuri, hexaclorbutan, hexaclorbutadiena, cloroform; Directiva 90/415/EEC referitoare la 1,2 dicloretan, tricloretilena, percloretilena, triclorbenzen. Directiva a fost transpusa prin HG nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase pentru inlocuirea HG nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, modificata si completat prin HG 783/14.06.2006. Ordinul MMGA nr. 245/26.03.2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din Listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic prin modelare matematica si a Metodologiei de evaluare a impactului substantelor periculoase din listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, pesti. -Directiva Consiliului 98/83/CEE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului Legea 311/28.06.2004, privind calitatea apei potabile. Legea nr. 458/2002 a intrat in vigoare la 29 august 2002. Transpunerea Directivei 98/83/CE a fost completata prin elaborarea HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile. -Directiva pentru apa subterana (2006/118/EC) completeaza WFD. -Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane amendata cu Directiva 98/15/EEC -Directiva pentru apele de imbaiere 2006/7/EC
Legislatia privind calitatea aerului

Directiva Consiliului 96/62/CEE privind evaluarea si managementul calitatii aerului inconjurator -Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot; pulberile in suspensie si plumbului din aerul inconjurator (modificata de Decizia 2001/744/CE) -Directiva Parlamentului European si Consiliului 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul inconjurator -Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/3/CE privind ozonul din aerul inconjurator -Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/107/CE privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice in aerul inconjurator -Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei -Ord. MAPM 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania -Ord. MAPPM 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator -HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului -Ord. MMGA 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice in aerul inconjurator -HG 731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei -HG 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei Emisii din surse stationare -Directiva 96/61/CE IPPC , preluata prin OUG 152/2005, Legea 84/2006 -Directiva 2001/80/CE LCP , preluata prin HG 541/2003 , modificata si completata prin HG 322/2005 -Directiva 2000/76/EC incinerarea deseurilor, preluata prin HG 128/2002 si NT 2070303/2003 Transport -Standarde Euro privind emisiile provenite de la vehicule, calitatea combustibililor -Directiva 2001/81/EC privind plafoanele nationale de emisii, preluata prin HG 1856/2005
54
Legislatie privind biodiversitatea

Directiva Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; Directiva Psri" nr.79/409/EEC privind conservarea psrilor slbatice; Directiva Consiliului nr.99/22/CE referitoare la de inerea animalelor slbatice n Grdinile Zoologice; Conven ia privind conservarea vie ii slbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna, la 19.09.1979 (Conven ia Berna) ; Conven ia privind conservarea speciilor migratoare de animale slbatice, adoptat la Bonn la 23 iunie 1979 (Conven ia Bonn); Conven ia privind accesul publicului la informa ii adoptat la Aarhus n data de 25.06.1998 (Conven ia Aarhus); Conven ia privind zonele umede de importan interna ional, n special ca habitat al psrilor acvatice, semnat la Ramsar, 2.02.1971; Conven ia european a peisajelor semnat la Floren a 20.10.2000 (Conven ia Florenta) Acordul privind conservarea psrilor de ap migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3254/1991 de interzicere a utilizrii capcanelor de picior n Comunitate i de introducere n Comunitate a pieilor sau a altor bunuri manufacturate ale unor specii de animale slbatice originare din ri n care capturarea acestora se face prin utilizarea unor astfel de capcane sau a unor metode ce nu satisfac standardele interna ionale; Regulamentul Consiliului (CE) nr.338/1997 referitor la protec ia speciilor faunei i florei slbatice prin controlul comer ului cu acestea; Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1497/2003 care amendeaz Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului nr. 338/97 referitor la protec ia speciilor de faun i flor slbatice prin reglementarea comer ului cu acestea; Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 349/2003 privind suspendarea introducerii n Comunitatea Europeana a anumitor specii de faun i flor slbatic; Regulamentul Consiliului (CE) nr.865/2006 al Comisiei Europene din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protec ia speciilor faunei i florei slbatice prin controlul comer ului cu acestea; Legea nr.5/1991 pentru aderarea Romniei la Conven ia privind zonele umede de importan interna ional, n special ca habitat al psrilor acvatice; Legea nr.13/1993 privind conservarea vie ii slbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna la 19 septembrie 1979; Legea nr.69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind commertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973; Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conven iei privind diversitatea biologic, semnat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992; Legea nr.13/1998 pentru aderarea Romniei la Conven ia privind conservarea speciilor migratoare de anumale slbatice, adoptat la Bonn la 23 iunie 1979; Legea nr.26/1996 - Codul Silvic; Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - sec iunea a III-a zone protejate; Legea nr.89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea psrilor de ap migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; Legea nr.90/2000 pentru aderarea Romniei la Acordului privind conservarea liliecilor n Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991; Legea nr.91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagr, Marea Mediteran i din zona contigu a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conven iei privind accesul publicului la informa ii participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justi ie n probleme de mediu semnat la Aarhus n data de 25.06.1998; Legea nr.622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romniei i Comunitatea European de adoptare a Acordului privind participarea Romniei la Agen ia European de Mediu i la Re eaua european de informare i observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, i a Acordului dintre Romnia i Comunitatea European privind participarea Romniei la Agen ia European de Mediu i la Re eaua european de informare i observare a mediului; Legea nr.191/2002 privind Grdinile Zoologice i acvariile publice; Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Conven iei europene a peisajului, adoptat la Floren a la 20.10.2000; Legea nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protec ia mediului; Legea nr.389/2006 pentru ratificarea Conven iei-cadru privind protec ia i dezvoltarea durabil a Carpa ilor, adoptat la Kiev la 22 mai 2003;
55
Legea nr.407/2006 vntorii i a protec iei fondului cinegetic; O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; O.U.G. nr.68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului; O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea i completarea Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului; H.G. nr.230/2003 privind delimitarea rezerva iilor biosferei, parcurilor na ionale i parcurilor naturale i constituirea administra iilor acestora; H.G. nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone; H.G. nr.1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone; H.G. nr.1586/2006 privind ncadrarea unor arii naturale protejate n categoria zonelor umede de importan interna ional; H.G. nr.1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezerva iilor biosferei, parcurilor na ionale i parcurilor naturale i constituirea administra iilor acestora; H.G. nr.1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protec ie special avifaunistic ca parte integrant a re elei ecologice europene Natura 2000 n Romnia; O.M. nr.647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activit ilor de recoltare, capturare i/sau de achizi ie i comercializare pe pia a; intern sau la export a plantelor i animalelor din flora i fauna slbatic precum i a importului acestora; O.M. nr.552/2003 privind zonarea interioar a parcurilor na ionale i naturale; O.M. nr.117/2003 pentru modificarea Anexei nr. 5 la Ordinul 647/2001; O.M. nr.742/2004 pentru aprobarea instruc iunilor privind autorizarea, inventarierea i nregistrarea Grdinilor Zoologice i acvariilor publice; O.M. nr.494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredin are a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate; O.M. nr.207/2006 privind aprobarea con inutului Formularului Standard Natura 2000 i a manualului de completare al acestuia; O.M. nr.776/2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a Re elei Ecologice Europene Natura 2000 n Romnia; O.M. nr.755/2007 privind aprobarea modelului fiei de eviden a fiecrei grdini zoologice i fiecrui acvariu public, precum i a Registrului na ional al grdinilor zoologice i acvariilor publice; O.M. nr.255/2007 privind unele msuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comer ul cu specii slbatice de faun i flor; O.M. nr.1710/2007 privind aprobarea documenta iei necesare n vederea instituirii regimului de arie natural protejat de interes na ional.
Legislatie privind schimbarile climatice

Romania a semnat in 1992, la Summitul de la Rio, Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), ratificata prin Legea nr. 24/1994. Obiectivul principal al acestei conventii este de a stabiliza concentratiile gazelor cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice perturbarea antropica periculoasa a sistemului climatic. In 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferinta a Partilor la Conventia-cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, in vederea stabilirii unor masuri, tinte si perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, Romania fiind prima tara, cuprinsa in Anexa I a Conventiei, care a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, obligandu-se astfel la o reducere de 8% in perioada 2008 - 2012, fata de anul de baza (1989), in vederea armonizarii cu masurile Uniunii Europene, de reducere cu acelasi procent. Prin H.G. nr. 1275/1996 s-a infiintat Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, organism interministerial fara structura juridica si cu rol consultativ, a carui activitate este coordonata de MMDD. MMDD a trimis Secretariatului Conventiei primele doua Comunicari Nationale in 1995 si in 1998, iar cea de-a treia comunicare nationala a fost trimisa in 2006, realizata in colaborare cu ANPM. In anul 2002, MMDD a transmis pentru prima data Secretariatului Conventiei in formatul solicitat, inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera, conform obligatiilor asumate, incluzand inventarele nationale din perioada 1992 - 2000, calculate pe baza metodologiei IPCC revizuite. In anul 2003, Romania a transmis inventarul emisiilor de gaze cu efect de sera pentru anul 2001, dand astfel posibilitatea acceptarii cererii Romaniei privind realizarea unei revizuiri a
56
inventarului, ce a avut loc la sfarsitul lunii septembrie 2003, de catre o echipa de experti nominalizati de Partile la Conventie. In luna mai 2004, Romania a transmis inventarul recalculat conform observatiilor din revizuire. In anul 2005, Romania a transmis din nou la Secretariatul Conventiei, inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera utilizand si noul format de raportare CRF Reporter (Romania este una dintre cele 4 tari la nivel mondial care utilizeaza acest format de raportare din anul 2005). In prezent, pe baza celor doua documente internationale (UNFCCC, Protocolul de la Kyoto) Romania dezvolta proiecte de tip "Implementare in comun", Romania acorda o prioritate deosebita atingerii tintelor Protocolului de la Kyoto, iar cea mai mare parte a proiectelor aflate in curs de realizare prin mecanismul de Joint Implementation se axeaza pe maximizarea eficientei energetice si totodata pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, avand, in acelasi timp, si un important impact social. In perioada ianuarie-mai 2005 a fost elaborata Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice (SNSC), care defineste politicile Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) si de Protocolul de la Kyoto precum si prioritatile nationale ale Romaniei in domeniul schimbarilor climatice. Implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, parte a Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice va permite agentilor economici din sectoarele ce intra sub incidenta Directivei sa participe la bursa de comercializare a emisiilor de GES. Un alt avantaj al Directivei 2003/87/CE este acela ca, pentru prima data, multi agenti economici din Romania vor privi aspectele legate de schimbarile climatice din perspectiva economica, si vor trebui sa se adapteze cerintelor din acest domeniu.
57
ANEXA 2 Atributii ale compartimentelor din cadrul Primariei implicate in realizarea PUMM
Atributiile biroului de urbanism, amenajarea teritoriului, disciplina in constructii sunt : asigura aplicarea intocmai a Planului Urbanistic General si al Regulamentului; Verific actele depuse pentru ob inerea certificatelor de urbanism; - Verific actele depuse n vederea ob inerii autoriza iei de construire i analizeaz documenta ia depus pentru autorizarea executrii lucrrilor, pentru constatarea ndeplinirii tuturor cerin elor i condi iilor solicitate prin certificatul de urbanism, precum i respectarea normelor legale cu privire la ntocmirea, verificarea i con inutul proiectului; - Stabilete valoarea lucrrilor de construc ii conform ordonan ei nr.92/1998 n func ie de felul construc iei i alctuirea constructiv a cldirilor - Elibereaz certificatele de urbanism i autoriza iile de construire/desfiin are din zona sa de competen conform prevederilor legale; - Promoveaz documenta iile de urbanism PUD - uri i PUZ-uri spre a fi supuse aprobrii i avizrii de ctre Comisia de Urbanism i Consiliului Local. - Asigur ntocmirea documenta iilor necesare atribuirii i schimbrii denumirii de strzi - Asigur eviden a i protec ia monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice recunoscute ca valoare de patrimoniu local. - Analizeaz i propune avizarea documenta iilor privind zonele de protec ie a monumentelor, precum i integrarea func ional a zonelor cu valoare deosebit. - Face verificri la solicitrile depuse n baza Legii 10/2001 privind restituirea unor imobile preluate abuziv n perioada 1945-1989; - Asigur publicitatea actelor de urbanism emise prin afiare la avizierul institu iei; - Urmrete regularizarea taxa autoriza iilor de construire n termen de 15 zile de la data expirrii termenului de execu ie stabilit prin autoriza ia de construire n func ie de valoarea rezultat; Propune ac ionarea n justi ie n vederea desfiin rii lucrrilor sau de aducere la starea ini ial a terenurilor i construc iilor pentru care nu s-au emis autoriza ii de construire sau nu au fost respectate prevederile legale; Avizeaz propunerile de restituire n natur a terenurilor revendicate n baza Legii 247/2005 La finalizarea lucrrilor de construire particip la recep ia final a lucrrilor, verific respectarea documenta iei n baza creia a fost eliberat autoriza ia de construire i termenul de valabilitate. Aplic sanc iunile contraven ionale prevzute de Lege n cazul construc iilor care nu respect documenta ia tehnic Urmrete respectarea disciplinei n construc ii, constat contraven iile i face propuneri n condi iile legii pentru desfiin area construc iilor nelegale. Propune ac ionarea n instan n vederea desfiin rii lucrrilor sau de aducere la starea ini ial a terenurilor i construc iilor pentru care nu s-au emis autoriza ii de construire sau nu au fost respectate prevederile legale Urmrete ducerea la ndeplinire a hotrrilor judectoreti i a dispozi iilor Primarului precum i a hotrrilor de consiliu privind desfiin area construc iilor neautorizate ntocmete nota de plat pentru avizele prevzute n certificatul de urbanism necesare ob inerii acordului unic precum i pentru taxa prevzut pentru emiterea acestuia; Pregtete i prezint documenta iile depuse spre analiz n Comisia de Acorduri Unice. Dup avizarea documenta iilor n cadrul Comisiei de Acord Unic redacteaz acordul unic i l prezint pentru semnare la arhitectul ef; nregistreaz acordurile emise n registrul special de Acord Unic; ndeplinete i alte atribu ii stabilite prin actele normative care vizeaz activitatea compartimentului Asigur aplicarea Legii nr.7/1996,modificat, privind cadastru imobiliar-edilitar i publicitatea imobiliar introducerea cadastrului imobiliar-edilitar i constituirea bncii de date urbane; Colaboreaz cu Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar pentru efectuarea unor lucrri de cadastru la nivelul municipiului, n special; Sprijin executantul lucrrilor de cadastru pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin prin furnizarea datelor solicitate, urmrete stadiul lucrrilor i recep ioneaz lucrrile finale; Particip la inventarierea terenurilor apar innd domeniului public sau privat, ngrijndu-se de intabularea lor la Biroul de carte funciar; Verific documenta iile i ntocmete referatele de propunere pentru atribuirea n proprietate a terenurilor , conform art.36 din Legea nr.18/1991, republicat; Verific documenta iile i ntocmete anexele privind despgubirile ce le revin veteranilor de rzboi conform Legii nr.44/1994
58
Atributiile serviciului de gospodarie sunt: Compartiment administrare spatii verzi, protectia mediului: Spatii verzi : Scopul principal al postului amenajare si intretinere parcuri ,zone verzi. Atribu ii : - urmareste zilnic lucrarile de intretinete si amenajare a parcurilor si zonelor verzi din municipiu,conform contractelor incheiate cu operatorii de prestari servicii; - receptioneaza zilnic lucrarile admise la plata ,raspunde de calitatea si cantitatea lucrarilor prevazute in situatiile de plata lunare; - intocmeste caietele de sarcini si documentatia aferenta pentru licitarea sau analiza de oferta privind prestarile de servicii intretinere si amenajare parcuri si zone verzi ,conform legislatiei in vigoare,incheind contractele de prestari servicii; - intocmeste caietele de sarcini si documentatia aferenta pentru licitarea sau analiza de oferta privind achizitionarea de produse necesare amenajarii si intretinerii parcurilor si zonelor verzi ,conform legislatiei in vigoare ; intocmeste si supune spre aprobare Programul de plantari de primavara-toamna in parcurile si zonele verzi din municipiu,asigurand procurarea materialului dendrofloricol necesar ,in limita fondurilor prevazute in bugetul local; - asigura contractarea, pe baza de oferta, a tratamentelor fitosanitare contra daunatorilor,urmarind calitatea lucrarilor excutate si confirmand la plata cantitatitile utilizate ; - urmareste si confirma cantitatea de apa potabila folosita la intretinerea parcurilor si zonelor verzi,facturata de SC SECOM SA - face propuneri de extindere si amenajare de noi spatii verzi,in vederea reducerii gradului de poluare la nivelul municipiului ; - urmareste permanent modul de conservare a dotarilor din parcuri (banci,cosuri de gunoi,monumente,imprejmuiri fantani publice) si face propuneri privind executarea lucrarilor de reparatii curente ; - propune casarea mijloacelor fixe si obiectelor de inventar degradate sau cu un grad mare de uzura (banci,cosuri de gunoi,garduri de protectie,vase ornamentale,etc.); - solutioneaza corespondenta si rezolva sesizarile legate de activitatea sa; - executa si alte lucrari cu caracter neplanificat repartizate de conducerea Primariei. Protectia mediului : Scopul principal al postului aplicarea msurilor de protec ie a mediului la nivelul municipiului. Atribu ii : - Urmrete modul n care agentii economici care execut lucrri respect normele de protec ie a mediului ; - Colaboreaza cu autoritatile competente pentru protectia mediului,respectiv Agen ia pentru Protec ia Mediului i Agen ia Regional de Protec ie a Mediului Craiova pentru urmrirea Planului Local de Ac iune pentru Mediu; - ntocmirea i transmiterea situa iilor solicitate de APM i ARPM Craiova,n termen; - Colaboreaz cu asocia iile de proprietari pentru promovarea unei atitudini corespunzatoare a comunita ii in legatura cu implementarea sistemului de colectare selectiv a deseurilor menajere; - Se documenteaza si particip la schimburi de experienta cu institutii similare sau de profil; - Colaboreaz cu organiza iile nonguvernamentale n vederea realizrii unor proiecte de mediu; - Inventariaza, localizeaza si propune msuri pentru diminuarea surselor de poluare; - Urmrete lucrrile la groapa de gunoi veche(lucrrile de igienizare i nchidere) ; - Urmrete lucrrile de realizare a noii gropi ecologice de ctre SC Brantner Servicii Ecologice SA; - Solutioneaza sesizarile si reclamatiile avand ca obiect probleme de protectia mediului si ecologie urban; - Participa la actiuni de control cu alte compartimente si institutii; - ndeplinete i alte atribu ii stabilite prin dispozi ii ale primarului ori primite de la efii ierarhici . Compartiment Coordonare Serviciul Public de Termoficare Scopul principal al postului coordonarea lucrarilor de termoficare si apa canal. Atribu ii : - rspunde de modul de realizare a lucrrilor de repara ii curente i capitale la re elele de distribuire a agentului termic primar i secundar ,executate de operatorii de servicii ,n vederea asigurrii parametrilor tehnici ai punctelor termice ,la nivelul proiectat si transmite Serviciului contabilitate sumele rrezultate n urma reaparatiilor capitale pentru a fi nregistrate - urmrete modul de exploatare a re elelor de termoficare agent secundar din municipiu i lucrrile de repara ii curente din punctele termice conform programelor aprobate
59
verific consumul de agent termic la unit ile din subordinea Consiliului local i confirm mpreun cu delegatul RAAN- Sucursala ROMAG-TERMO cantitatea de agent termic livrat ce urmeaz a fi facturat ctre Primrie - urmrete mpreun cu reprezentantul RAAN- Sucursala ROMAG-TERMO contorizarea apei calde menajere i agentului termic la blocurile din municipiu - stabileste consumul lunar de energie termica la blocurile sociale din zona Sens giratoriu si locuintele destinate tinerilor din zona Alunis prin citirea contoarelor montate la fiecare bloc,confirmand acest consum operatorului de distributie a energiei termice - sprijina personalul desemnat pentru calcularea consumului de energie termica pe fiecare unitate locativa din blocurile sociale si cele pentru tineret,l centralizeaza l trimite la operatorul de distributie a energiei termice n vederea calculrii ajutorului pentru caldura ce se acorda familiilor cu venituri mici - urmareste modul n care se asigura lucrarile de repartii si intretinere la blocurile sociale si cele pentru tineret ,in vederea asigurarii agentului termic la parametrii prevazuti n contractul de concesiune - aplica sanctiuni contraventionale locatarilor din blocurile sociale si cele pentru tineret care nu au instalalate contoare pentru consumul energiei termice si care refuza n mod repetat sa repare instalatiile din interiorul apartamentelor - tine legatura cu Serviciul de asistenta si protectie sociala si operatorul de distributie a agentului termic ,cu privire la decontarea subventiilor si ajutoarelor pentru caldura executa si alte lucrari cu caracter neplanificat repartizate de conducerea Primariei.
Compartimentul de monitorizare a serviciilor comunitare de utilitati publice
Scopul principal al postului : monitorizarea serviciilor comunitare de utilit i publice-alimentare cu apa, canalizare si epurare apelor uzate, colectarea canalizarea si evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localitatii. Atribu ii : - fundamenteaza si coordoneaza elaborarea strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, n colaborare cu operatorii existen i, pe care le prezint spre aprobare autorit ii publice locale; - urmrete implementarea strategiilor municipale pentru accelerarea dezvoltrii serviciilorde apa canal si salubrizare a localitati si monitorizeaz rezultatele fiecare operator; - pregateste,in colaborare cu operatorii serviciilor comunitare de utilitati publice, planurile de implementare a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice si le prezinta autoritatii administratiei publice municipale spre aprobare; - asigur conformitatea clauzelor ataate la contractele de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilit i publice cu prevederile Strategiei na ionale privind accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utilit i publice; - asista operatorii serviciilor de utilit i publice in procesul de accesare si atragere a fondurilor pentru investitii; - pregateste si transmite rapoarte de activitate catre birourile prefecturale, Unitatea centrala de monitorizare precum si autoritatilor de management care gestioneaza instrumentele structurale si programele operationale cu impact in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, dupa caz; - trimestrial va transmite rapoartele de monitorizare i evaluare pentru fiecare tip de serviciu de utilitati publice biroului de monitorizare de la nivelul prefecturilor sau altor entit i dac este cazul. exercita si alte atributii stabilite prin lege sau alte acte normative, prin hotarari ale Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - executa si alte lucrari cu caracter neplanificat repartizate de conducerea Primariei. Compartiment Dezvoltare Regionala si Integrare Europeana
desfoar urmtoarele activitati: Participa la elaborarea politicilor de dezvoltare economica si sociala a municipiului pe termen scurt, mediu si lung; urmrete programele de finan are ale Uniunii Europene, ale altor institu ii financiare interna ionale precum i ale ambasadelor unor state care au programe de finan are pentru ac iuni n Romnia; informeaz conducerea institu iei asupra oportunit ilor de finan are existente i a cerin elor solicitate de finan atorii externi;
60
informeaz conducerea institu iei asupra msurilor ce trebuie implementate la nivelul administra iei publice locale n vederea ndeplinirii cerin elor acquis-ului comunitar i a modernizrii administra iei publice locale la nivelul cerin elor solicitate de UE; ntocmete documenta ii i cereri de finan are pentru ob inerea de resurse financiare pentru proiecte n domeniile prioritare pentru comunitate; initiaza, elaboreaza si coordoneaza proiecte in cadrul programelor de colaborare transfrontaliera; promoveaza, acorda asistenta tehnica si initiaza proiecte de parteneriat cu ONG-urile si late institutii abilitate in cadrul programelor finantate din fonduri provenite de la organisme internationale sau de la bugetul de stat (PHARE LINE, PHARE PARTENERIAT, PHARE PENTRU DEMOCRATIE, FUNDATIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISA, ANDR); primeste corespondenta din strainatate, asigura traducerea acesteia si transmiterea raspunsurilor; stabilete contacte i ine legtura cu organiza ii neguvernamentale pentru dezvoltarea societ ii civile, ine eviden a ONG-urilor din municipiu i monitorizeaz activitatea acestora n scopul crerii unui parteneriat ntre administra ia public local i ONG-uri, pentru ca mpreun s solu ioneze proiecte i programe concrete de dezvoltare comunitar local; realizeazamaterialele si lucrarile necesare Primariei cu prilejul sarbatoririi unor evenimente nationale si locale (anunturi, invitatii, felicitari, filamri, etc) precum si protocolul acestora; ine eviden a i pstreaz documenta iile organiza iilor interna ionale care colaboreaz cu Primria i Consiliul Local i particip la ac iunile de ob inere a unor ajutoare din strintate sau sponsorizri diverse; asigura primirea si expedierea prin fax a actelor si documentelor; asigura evidenta datelor primate si transmise prin internet. Biroul de investitii si invatamant preuniveristar Face propuneri de finantare pentru obiective de investitii de interes public si uramareste realizarea acestora conform documentatiilor aprobate; Centralizeaza necesarul de fonduri pentru finatarea cheltuielilor de reparati si capital transmise de institutile si agentii economici de sub autoritatea consiliului local; Elaboraeaza documentatii tehnico-economice pentru amenajarea unor noi locuri de parcare in municipiul dr. Tr. Severin; Elaboraeaza documentatii tehnico-economice pentru lucrarile de investitii; Urmareste realizarea lucrarilor la blocurile de locuinte in curs de executie; Intocmeste devizele pentru lucrarile de reparatii drumuri, poduri si parcari in municipiul Dr. Tr. Severin; Intocmeste devizele de reparatii si amenajari piete; Intocmeste devizele de reparatii la imobilele proprii si cele adminisrative de Primaria Dr. Tr. Severin; Intocmeste cererile pentru eliberarea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de construire din domeniul sau de activitate pentru lucrarile de investitii publice si reparatii si le transmite Serviciului urbanism, autorizatiei de cosntruire si obtinerea acordurilor si avizelor prevazute de lege; Verifica si confirma lunar stuatiile de lucrari in vederea efectuarii platilor si rapsunde de corectitudinea acestora prin dirigintii de luicrari; Organizeaza selectia de oferte pentru achizitii de bunuri si lucrari de reparatii, conform OUG nr. 60 / 2001 privind achizitiile publice; Urmareste executarea lucrarilor conform contractelor incheiate; Asigura dirigentai de santier pentru lucrarile de investitii si reparatii; Elaboreaza programe si prognoze referitoare la investitiile ce urmeaza sa se realizeze pe raza municipiului in perspectiva si pe termen lung; Participa la intocmirea proiectului listei de investitii anuale care se supun spre aprobare Consiliului Local; Analizeaza impreuna cu Serviciul buget finante sursele de finantare a lucrarilor de investitii in continuare precum si investitiile noi propuse in lista; Organizeaza licitatiile publice si selectarea de oferte in vederea stabilirii societatilor comerciale specializate care sa realizeze investitiile aprobate si cu surse de finantare asigurate.
61
Directia Economica si Serviciul buget finante contabilitate Directia economica este serviciul care asigura, in principal finatarea activitatilor Primariei, aparatului rpopriu al consiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, a institutiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Local, a lucrarilor de investitii publice, precum si valorificarea, in conditiile legii a patrimoniului public si privat al municipiului Drobeta Turnu Severin, intocmirea si executarea bugetului local. Directia economica este condusa de undirector subordonat direct Primarului municipiului Drobeta Turnu Severin sau viceprimarului delegat prin dispozitie , care coordoneaza activitatea serviciilor. Directorul economic are in subordine: Serviciulbuget finante, serviciul autorizarea agenti economici, Biroul cadastru imobiliar edilitar si evidenta fondului locativ si Oficiul dezvoltare regionala si integrare europeana. Directia economica are urmatoarele atributii: - Face propuneri de fundamentare a impozitelor si taxelor locale ce constituie venituri la bugetul local datorate de contribuabili persoane fizice, perosane juridice, asociatii familiale, etc.; - Fundamenteaza instituirea de taxe speciale pentru serviciile publice create la nivelul municipiului in scopul satisfacerii unor nevoi ale cetatenilor coborand in aceste sens cu celelalte servicii din Primarie; - Sprijina conducerea Primariei municipiului nostru pentru elaborarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli, cat si pentru derularea executiei bugetare anuale, in conditii de eficienta si legalitate; - Face propuneri pentru majorarea sau diminuarea impozitelor si taxelor locale stabilite de lege; - Fundamenteaza propunerile privind indexarea anuala a impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor potrivit legii; - Aplica viza de control financiar preventiv si stabileste normele necesare pentru respectarea prevederilor cuprinse in legea contabilitatii; - Asigura actiunea de intocmire a proiectului bugetului de venituri si cheltuieli al municipiului Drobeta turnu Severin, a raportului proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv nota de fundamntare; - Urmareste executia bugetului de venituri si cheltuieli; - Coordoneaza activitatea economico financiara din cadrul serviciilor si institutiilor publice aflate in subordinea Consiliului Local. Serviciul Buget Finante Organizeaza si asigura urmarirea execitiei bugetare pentru activitatile finantate din bugetul local, precum si pentru activitatile finantate din surse extrabugetare; Intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al municipiului Drobeta Turnu severin; Intocmeste raportul privind contul de executie a bugetului local; Intocmeste executia bugetului de venituri si cheltuieli; Intocmeste raportul Primarului privind proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al municipiului Drobeta Turnu Severin; Analizeaza solicitarile de subventii care se acorda din bugetul local; Pe baza bilantului aprobat, lunar intocmeste deschideri de credite si dispozitii pentru toate activitatile cuprinse in bugetul local; Intocmeste statele de plate pentru personalul din cadrul primariei, asigura aplicarea retinerilor, potrivit obligatiilor de plata ce revin personaluluiprimariei municipiului Drobeta Turnu Severin; Asigura respectarea normelor si instructiunilor specifice privind operatiunile de casa; Asigura controlul financiar preventiv la nivelul Primariei si a serviciilor din subordinea Consiliului Local; Duce la indeplinire hotararile Consiliului Local legate de domeniul de activitate.
62
ANEXA 3 LISTA PROIECTELOR PROPUSE PENTRU PUMM

Titlul proiectului (inclusiv elemente de identificare beneficiar si localizare) Reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa si canalizare si constructie statie de epurare ape uzate in municipiul Dr.Tr.Severin Localizare (judet, oras, comuna) Mnicip.Dr. Tr. Severin, Domeniul prioritar Obiectiv specific (Tinta) Executant/beneficiar Costuri de realizare (mii lei) 2005-2010 41 600 mii euro Perioada de realizare Surse de finantare
Protectia calitatii apelor
Sistem de preluare si prelucrare a reziduurilor de la nave si interventie in caz de poluare pe sectorul romanesc al Dunarii Statii de epurare ape uzate provenite de la sectii ale Spitalului Judetean Modernizarea statiei de epurare ape uzate industiale, existenta la CELROM, prin completarea cu treapta de epurare biologica.
Mnicip.Dr. Tr. Severin,
Protectia calitatii apelor
Mnicip.Dr. Tr. Severin, Municip.Dr.Tr . Severin
Protectia calitatii apelor Protectia calitatii apelor
Asigurarea calitatii si -/ SC SECOM SA debitelor necesare pentru apa destinata consumului uman, precum si incadrarea in limitele impuse a indicatorilor apelor uzate evacuate in fl.Dunarea Instituirea unui sistem - /C.N. APDF durabil i rentabil pentru colectarea deeurilor de pe navele de transport pe apele interioare, prelucrarea ecologic a deeurilor Reducerea incarcarii - / Spitalul Judetean microbiologice a apelor uzate evacuate Reducerea poluarii cu substante organice a fluviului Dunarea - / SC CELROM SA
4 160 mii euro buget de stat; 31 200 mii euro (ISPA); 6 240 mii euro BEI
2008 2013
22 400 mii 20 % buget lei national, 80 % credite externe
2008 2011
1.750.000 mii lei
Buget local si Fond de Mediu
2007 2009
14020175 mii lei
70 % surse proprii, 30% credite externe
63
Executant/beneficiar Perioada de realizare 2007 2008 Costuri de realizare (mii lei) 79 000 mii lei Surse de finantare
Titlul proiectului (inclusiv elemente de identificare beneficiar si localizare) Realizare statie epurare
Evacuare in slam dens a zgurii si cenusii pe depozitul apartinand RAAN Suc.ROMAG TERMO Instalatie de macinare a sticlei
Localizare (judet, oras, comuna) Municip.Dr.Tr . Severin Municip.Dr.Tr .Severin
Domeniul prioritar
Obiectiv specific (Tinta)
Protectia calitatii apelor Deseuri
Reducerea poluarii apei fluviului Dunarea
- / SC FORSEV SA
Municip.Dr.Tr .Severin
Deseuri
Reducerea poluarii apelor subterane, sol, aer etc. Obiectiv specific: respectarea prevederilor HG 349/2005 Reciclarea sticlei si a deseurilor din sticla in vederea obtinerii pulberii de sticla.
- / RAAN 2007 Suc.ROMAG TERMO 2008
50 % surse proprii existente si credite, 50% granturi 101 691 15 % buget 720 mii lei national, 10 % buget local, 75 % granturi 10 % sursa proprie existenta, 5 % buget local, 85 % granturi 10 % sursa proprie existenta, 5 % buget local, 85 % granturi
Instalatie reciclare si valorificare deeuri provenite din construc ii i demolri
Deseuri
Depozit ecologic pentru depozitarea deseurilor municipale
Deseuri
Centura ocolitoare a municipiului
Municip.Dr.Tr
Zgomot
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. punct de lucru Drobeta Turnu Severin Reducerea poluarii S.C. BRANTNER solului, apelor subterane, SERVICII reducerea ponderii ECOLOGICE S.A. deeurilor provenite din punct de lucru Drobeta construc ii i demolri, Turnu Severin din totalul deeurilor depozitate si cresterea gradului de valorificare a acestora. Reducerea poluarii S.C. BRANTNER solului, apelor subterane, SERVICII apelor de suprafata, ECOLOGICE S.A. aerului punct de lucru Drobeta Turnu Severin Reducerea nivelului de Administratia zgomot Nationala a
2009 2010
1 000 000 euro
2009 2010
1 000 000 euro
20012009
20 000 mii Surse proprii euro
64
Executant/beneficiar Perioada de realizare Costuri de realizare (mii lei) Surse de finantare
Titlul proiectului (inclusiv elemente de identificare beneficiar si localizare) Dr.Tr.Severin Iubiti natura, iubiti-va pe voi
Localizare (judet, oras, comuna) .Severin Municip.Dr.Tr .Severin
Domeniul prioritar
Obiectiv specific (Tinta)
Protectia mediului
Reabilitare parc existent Parcul rozelor Parcul Garii
Parcul Casa Tineretului
Municip.Dr.Tr .Severin Municip.Dr.Tr .Severin Municip.Dr.Tr .Severin Municip.Dr.Tr .Severin
Constientizarea populatiei in scoli, institutii publice etc. despre importanta protectiei mediului Modernizari iluminat si hidranti Modernizare parc
Drumurilor Primaria Mun. Dr. Tr. Severin
2008-2011 85,100 mii lei
Surse externefonduri nerambursabile
Primaria Mun. Dr. Tr. Severin Primaria Mun. Dr. Tr. Severin Primaria Mun. Dr. Tr. Severin Primaria Mun. Dr. Tr. Severin
2008-2011
700.000 mii lei 1 mil lei
Fonduri AFM
2008-2011
Fonduri AFM
Modernizare parc
2008-2011
1 mil lei
Fonduri AFM
Construirea unui punct de colectare DEEE
Amenajarea punctului de colectare de DEEE conform cerintelor legislatiei in vigoare 3.733,000 mii lei
2008-2011 3.733,000 mii lei
Fonduri AFM
Obs. Datele din tabel s-au preluat din fisele de proiecte

Uemp TN - Severin Completed-Rom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uemp TN - Severin Completed-Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comisia Europeana - DG Mediu Inconjurator

Drobeta Turnu Severin, Mai 2008

Echipa care a elaborat Planul Urban de Management pentru Mediu:

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

CONDITII ACTUALE DE MEDIU....................................................................................... 111

ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN.................................................................. 329

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Pozitia municipiului in cadrul judetului Mehedinti

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Tabel 1 - Evolu ia parcului auto nmatriculat ntre anii 2001-2007

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

pete reziduu petrolier (pcur)

Rafinria PancevoSerbia Km 11541145

Pete ulei mineral

Datorita interven iei pr ii srbe pelicula nu a intrat n apele teritoriale romaneti

Imprastierea de produse biodegradabile Spill Sorb

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Tabel 6 Surse de poluare pentru r. Dunarea, r. Topolnita

CBO5, CCO Cr, Compusi cu azot

pr. Plesuva r. Topolnita

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Suprafa a total spa ii (ha)

Suprafa a spa iu verde mp/locuitor 14,182

Zone de agrement (ha) 26,8

Municipiul Turnu Severin - parcuri Municipiu/ora

Suprafa a (ha) 78,64 Suprafa a (ha) 10,78

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

3.2.Aspecte institutionale si legislative

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Agen ia pentru Protec ia Mediului

Palaloga Litian Demian Mihai Vtuiu Mihaela

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

548 Crit 5 Total B Scor Total

Deficiente in colectarea si epurarea apelor uzate

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

Indicatori de performanta - CANALIZARE

84 % 0 m/zi 56.900.000 m/zi

Indicatorii de performanta ALIMENTAREA CU APA

89 % 102.000.000 m/an 16.8m/km Conducte principale/h 67 %

93 % <50.000.000 m/an 6.7m/km Conducte principale /h 100 %

Conformitate totala 160m/km/zi

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

CRITERIU DE IERARHIZARE CRIT. 1x PON D. CRIT. 2x PON D. CRIT. 3x PON D.

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

CRITERIU DE IERARHIZARE CRIT. 1x PON D. CRIT. 2x PON D. CRIT. 3x PON D.

TOTAL IERARHIZA RE SUM (Crit i x Pond i)

CRITERIU DE PRIORITIZ ARE CRI T.4 CRI T.5

TOTAL PRIORITIZA RE Tot.ierarh.*crit .4+ tot.ierarh.*crit. 5

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin

% deseuri ambalaje recuperate % deseuri ambalaje reciclate

initierea colectarii selective a deseurilor periculoase din deseurile menajere

% deseuri periculoase colectate selectiv din total des.periculoase generate

65% reducere din valoarea 1995 - 2016 2009 2009 permanent

TOTAL PRIORITIZA RE Tot.ierarh.crit .4+ tot.ierarh.crit. 5

total prioritizare tot.ierarh.crit. 4+ tot.ierarh.crit. 5