FACULTATEA DE STIINTE SI MEDIU Specializarea : MMM

Reciclarea deseurilor electrice si electronice

Masterand:Negrisan Paula

Deseurile de echipamente electrice si electronice

Romania e pasibila de amenzi de pana la 200.000 euro daca nu isi indeplineste tintele de reciclare Anual, pana in 2013, obiectivele de colectare selectiva si reciclarea a deseurilor din ambalaje pe care le are Romania cresc gradual, pana ajung la standardele europene. Anul acesta obiectivele de reciclare a hartiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% si a metalelor la 50%. Daca Romania rateaza tintele de valorificare si reciclare pe care le are o paste, prin 2015, procedura de infringement si risca, daca aceasta este declansata si aplicata pana la capat, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neindeplinit. Tinta de reciclare pentru 2013 este de 60% si aceasta presupune ca, in fiecare an, ponderea de deseuri colectate de la populatie sa creasca semnificativ. Anul trecut, cu ajutorul containerelor puse la dispozitie de EcoRom Ambalaje, au fost colectate 12.000 de tone de deseuri de ambalaje. Romania a avut anul trecut un obiectiv global de valorificare prin reciclare de 38%. Anul acesta, tinta a crescut la 42%. In 2011 va fi de 46%. Pentru indeplinirea acestor obiective este nevoie atat de educarea populatiei, cat si de infrastructura adecvata. Tintele fixate de UE pentru deseurile de ambalaje pot fi obtinute numai prin extinderea rapida a colectarii selective de la populatie, iar aceasta depinde in principal de modul in care autoritatile locale plaseaza deseurile in randul prioritatilor lor,

CADRUL LEGISLATIV

Directiva 2002/96 EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice are ca scop prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice, reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce n cea mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate precum si mbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a operatorilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Aceasta este una dintre directivele bazate pe responsabilitatea producatorului. Principalele prevederi ale Directivei se refera la: definitia echipamentului electric si electronic (EEE) si a producatorului de echipamente electrice si electronice necesitatea crearii unui sistem de inregistrare a producatorilor de EEE necesitatea dezvoltarii unor sisteme de colectare separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) necesitatea gestionarii DEEE utilizand cele mai bune tehnici de tratare, reciclare si valorificare asigurarea finantarii colectarii, tratarii, valorificarii si eliminarii nepoluante a DEEE indeplinirea unor tinte valorice de colectare, reutilizare si valorificare a DEEE responsabilitatea producatorilor de EEE pentru indeplinirea tintelor; producatorii pot actiona individual sau prin afiliere la un sistem colectiv autorizat cerinte de raportare din partea statelor membre catre Comisia Europeana. Directiva 2002/96/EC a fost transpusa in legislatia nationala prin HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (publicata n MO 491/10 iunie 2005). HG nr. 448/2005 privind privind deeurile de echipamente electrice i electronice:

transpune Directiva 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice; armonizeaza msurile naionale privind gestionarea DEEE cu cele europene . defineste echipamentele electrice si electronice / introduce o lista exhaustiva de echipamente (anexa 1B); respecta ierarhia de gestionare a deseurilor acordand importanta reutilizari, reciclarii si altor forme de recuperare in defavoarea depozitarii si incinerarii; promoveaza conservarea resurselor ; introduce resposabilitatea producatorului;

Tinte:

Tinte de colectare (4kg/loc/an); Tinte combinate pentru reutilizarea si reciclarea componentelor, Tinte minime pentru recuperare. Introduce cerinte specifice pentru tratarea DEEE-urilor; Responsabilitatea producatorului pentru finantarea gestionarii deseurilor, in conformitate cu principiul "poluatorul plateste; Dezvoltarea sistemelor de colectare. Incurajeaza eco-design-ul Responsabilitate impartita producatori/importatori autoritati locale si populatie; publice

Legea Nr.426/2001 privind regimul componentelor, subansamblelor si produselor consumabile, parte integranta a echipamentului Legislatie subsecventa 1. Ordinul 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare. Acest ordin stabileste in ce conditii deseurile de echipamente electrice si electronice pot fi refuzate la colectare in punctele de colectare sau la distribuitorii de echipamente. Conform ordinului, odata la 3 luni, la ANPM se vor depune listele cu rapoartele de refuz ale acestor tipuri de deseuri, pentru a se putea lua masurile necesare colectarii lor. 2. Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de nregistrare a producatorilor, modul de evident si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice. Ordinul stabileste obligatiile de inregistrare si raportare din partea factorilor implicate (producatori/importatori, autoritatile administratiei publice locale si operatorii economici care administreazs punctele de colectare a DEEE, operatorii economici care trateaza, recicleaza si valorifica DEEE). 3. Ordinul 1225/721/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice. Ordinul constituie baza legala pentru infiintarea organizatiilor colective care vor prelua responsabilitatile producatorilor in vederea indeplinirii tintelor. 4. Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006

Ordinul prevede aplicarea a 2 marcaje, unul pentru identificarea produselor introduse pe piata dupa 31 decembrie 2006 si unul pentru identificarea producatorilor care au introdus pe piata aceste produse dupa 31 decembrie 2006.

Reguli noi pe piata gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice Bucuresti, 03.11.2010 - Noua legislatie privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), Hotararea de Guvern nr. 1037/2010, aduce modificari importante pentru toti actorii acestei piete producatori, importatori si asociatii colective, autoritati publice, colectori si reciclatori si chiar detinatori de deseuri electrice si electronice. Hotararea de Guvern nr. 1037/2010 a fost adoptata in 13 octombrie 2010 si publicat in Monitorul Oficial nr. 728/2.XI.2010. Acest act normativ abroga vechiul H.G. 448/2005 care reglementa gestiunea DEEE-urilor in Romania si stabileste cadrul juridic pentru toti actorii implicati in aceast activitate. Cele mai importante modificri pe care H.G. 1037/2010 le aduce, privesc:

Autoritatile publice acestea au obligaia de a asigura existenta si functionarea unui punct de colectare DEEE la fiecare 50.000 locuitori, dar nu mai putin de unul la fiecare localitate. Fata de actuala situatie in care ne aflam, cand punctele de colectare municipale exista doar prin exceptie, aparitia acestor locatii destinate populatiei creeaz infrastructura necesara si pune bazele unei cresteri a fluxului de deseuri. Distribuitorii si comerciantii - au obligaia de a accepta gratuit toate aparatele electrice sau electronice uzate, inclusiv becuri economice sau tuburi fluorescente, de la orice client care achizitioneaz un produs similar. In plus, comerciantii nu mai pot accepta la vanzare sau in utilizare echipamente pentru care furnizorul nu poate prezenta un certificat valabil de producator. La punctele de vanzare este obligatorie informarea clientilor cu privire la reciclarea echipamentelor electrice si electronice: obligatia de a nu fi eliminate ca deseuri nesortate; sistemele de colectare puse la dispozitia populatiei; semnificatia marcajului pubela barata; efectele nocive asupra mediului si sanatatii. Producatorii (si, prin asimilare, importatorii) pentru prima oara, vor avea tinte individuale de colectare si reciclare, calculate ca un procent din cantitatile de echipamente electrice si electronice puse pe piata in ultimii doi ani. Normele de aplicare vor fi elaborate in termen de 90 de zile de la data publicarii noului H.G. si vor detalia tintele procentuale, tinand cont de datele raportate de catre producatori si organizatii colective la Agentia Naionala de Protectie a Mediului. Mai mult, pentru aceia care vor sa isi gestioneze singuri produsele arse sau uzate, si nu prin intermediul unei organizatii colective, au fost stabilite pentru prima data obligatii legale distincte. Astfel, acestia trebuie sa organizeze gestionarea deseurilor in baza unui plan de operare, prevedere valabila pan acum doar pentru asociatiile colective. In plus, ei trebuie sa depuna o garantie financiara care sa demonstreze acoperirea finantarii gestionarii DEEE-urilor, care constituie tinta individuala.

In baza analizei planului de operare si a constituirii garantiei financiare, producatorilor individuali li se va elibera certificatul de producator. Acest certificat este o conditie obligatorie pentru comercializarea propriilor produse.

Organizaiile colective vor avea de indeplinit tintele cumulative ale producatorilor de la care au preluat responsabilitatea si sunt obligate sa asigure provizioane pentru acoperirea cheltuielilor necesare gestionarii DEEE provenite din echipamentele producatorilor iesiti de pe piata, astfel incat deseurile acestora sa nu ramana neadministrate. Operatorii de colectare si reciclare - au obligatia sa tina evidenta DEEE-urilor, atat la intrarea cat si la iesirea din instalatiile de reciclare. In plus, un reciclator are obligatia de a se reautoriza, individual, pe fiecare categorie de deseuri electrice si electronice pentru care detine efectiv capacitatea de reciclare. Ce sunt DEEE? Echipamente electrice si electronice sau EEE inseamna echipamente care functioneaza pe baza de curenti electrici sau campuri electromagnetice si echipamente de productie, de transfer si de masurare a acestor curenti si campuri. Echipamentele sunt destinate utilizarii la o tensiune mai mica sau egala cu 1.000 de volti, curent alternativ, si 1500 de volti, curent continuu. Directiva nu se aplica produselor destinate scopurilor militare. Atunci cand nu mai sunt folosite, devin deseuri sau DEEE. Produsele vizate variaza de la frigidere, cutite electrice, ceasuri desteptatoare, dispozitive pentru sudura si jocuri video, pana la aparatura medicala si distribuitoare automate.

Categorii de DEEE In conformitate cu Directiva UE privind DEEE si legislatia romaneasca din domeniu, EEE-urile se impart in zece categorii. Aceste zece categorii definesc diversele tipuri de EEE care vor trebui colectate atunci cand devin DEEE-uri, iar categoriile se

folosesc pentru a se stabili diversele cerinte privind tratarea, reciclarea,valorificarea. Echipamentele incluse in aceste categorii sunt acoperite de responsabilitatea producatorului potrivit legislatiei romanesti cu privire la acestea: 1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 3. Echipamente informatice si de telecomunicatii 4. Echipamente de larg consum 5. Echipamente de iluminat 6. Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) 7. Jucarii, echipamente sportive si de agrement 8. Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate) 9. Instrumente de supraveghere si control 10. Distribuitoare automate .

Campaniile buy-back au contribuit negativ n cazul reciclarii DEEE-urilor

Campaniile de buy-back in cazul produselor electrice si electronice derulate de o serie de retaileri si producatori au contribuit negativ la ideea de reciclare a deseurilor de echipamente electronice si electrice (DEEE-uri) in Romania, a declarat, intr-o conferinta de presa, Valentin Negoita, presedintele organizatiei ECO-TIC. 'Reciclarea nu depinde de o organizatie sau alta. Buy-back-ul a contribuit negativ la campaniile de reciclare a DEEE-urilor. Acolo unde buy-back-ul inseamna o promotie in perioade 'moarte', tendinta este de a vinde echipamente noi', a afirmat Negoita. Acesta a adaugat ca, prin intermediul campaniilor buy-back, romanii au fost educati in ideea ca produsele vechi pe care le au sunt valoroase. 'Buy-back-ul a contribuit negativ, ceea ce a condus la ideea n cazul romnilor c vechitura lor valoreaz ceva. Buy-back-ul este un mecanism de stimulare a vnzrilor de echipamente electrice i electronice. Problema lui este c acesta este supra-licitat n Romnia i a condus la cvasi-ideea c echipamentele pe care le avem n beci sunt valoroase', a subliniat Valentin Negoi. ntrebat care este filosofia romnilor atunci cnd vine vorba despre reciclarea echipamentelor electrice i electronice, preedintele ECO-TIC a menionat c acetia mizeaz pe conceptul de a pstra produsele vechi pn cnd acestea nu mai funcioneaz deloc. 'Acolo unde persoanele i schimb echipamentele mai des, evident c exist i cantiti de deeuri mai mari. La noi, intenia este de a pstra echipamentele pn cnd nu mai sunt deloc funcionabile. Acestea pot avea un impact negativ asupra mediului i a sntii oamenilor. n privina dorinei romnilor de a preda echipamentele uzate este un lucru cunoscut c acetia se in de produsele uzate ca de butelie', a precizat Valentin Negoi. Organizaia ECO-TIC a prezentat ntr-o conferin de pres, rezultatele unui studiu realizat de ctre compania de cercetare DaedalusMillwardBrown, cu privire la situaia actual a pieei romneti de echipamente electrice i electronice /EEE-uri/ i a deeurilor acestora /DEEE-uri/. Conform cercetrii, la ora actual 4 din 10 romni dein n propria locuin un echipament electric sau electronic uzat de care nu se debaraseaz. Totodat, procentul mediu de electronice i electrocasnice dintr-o gospodrie este 5,59. Cercetarea a fost realizat n intervalul 20 august - 3 septembrie 2010 pe un eantion de 1.300 de persoane cu vrste cuprinse ntre 25 i 55 de ani, din localiti cu peste 20.000 de locuitori. La nivel naional, din anul 2007, se deruleaz campanii de colectare a deeurilor de echipamente electrice i electrocasnice i reprezint o bun oportunitate de a determina

oamenii s se debaraseze de aceste deeuri ntr-un mod care respect cerinele legislative i bunele practici comunitare i are un rol preponderent de contientizare ncepnd cu sfritul anului 2008, aciunile de colectare organizate la iniiativa Ministerului Mediului i Pdurilor /MMP/, s-au desfurat lunar, ns din 2010 acestea sunt programate la fiecare sfrit de trimestru. Romnia are un angajament semnat cu Uniunea European /UE/ n privina DEEE, de patru kilograme/locuitor/an, ns la ora actual cantitatea colectat este de maximum un kilogram/locuitor/an. Potrivit datelor MMP, n primii trei ani de campanie, s-a reuit colectarea a circa 4.000 de tone DEEE, iar cea mai mare cantitate s-a consemnat n anul 2008, respectiv 1.970 tone. Mecanismul aciunilor de colectare este simplu: cetenii scot n faa casei sau a blocului echipamentele inutilizabile, apoi societile de salubrizare le ridic i le transport la centrele de colectare, iar de acolo sunt preluate de organizaiile colective autorizate i transferate la reciclatori. Sunt colectate aparate de uz casnic de toate dimensiunile, de la prjitoare, fiare de clcat, aspiratoare, maini de splat sau frigidere, la unelte, echipamente de iluminat, aparatur electronic i informatic. Proiecte interne de susinere a implementrii sistemului de gestionare a DEEE-Urilor In 2007 a fost demarata campania Marea Debarasare, campanie naional de colectare DEEE- uri n cooperare cu organizaiile colective existente, autoritile publice locale, ageni de salubritate, firme de colectare, agenii locale i regionale de protecia mediului, ANPM. 03.11.2007 556 tone colectate 19.04.2008 600 tone colectate 04.10.2008 480 tone colectate 01.11.2008 333 tone colectate 06.12.2008 557 tone colectate

Costurile de gestionare respectiv cu preluarea, tratarea, reciclarea i valorificarea deeurilor de echipamente electrice i electronice se vor concretiza n aa numita tax vizibil (visible fee), timbrul verde ataat preurilor din magazin, astfel nct cumprtorul tie ct va costa produsul cumprat i ct va costa reciclarea lui. Banii provenii din timbrul verde vor ajunge inapoi la organizaiile colective sau la productorii care acioneaz individual pentru a acoperi costurile de gestionare a deeurilor de echipamente electrice i electronice. Cuantumul timbrului verde este stabilit de fiecare organizaie colectiv sau productori individuali, prin planul de management care este avizat de ctre o comisiei interministerial i apoi i se emite licen de operare (pentru organizaia colectiv). Timbrul verde facturat ctre consumator este pltit de acesta ctre agentul comercial (de obicei retailerul), care la rndul lui l achit productorului/importatorului, pentru ca acesta s-l vireze ctre organizaia colectiv. n acest fel, organizaia dispune de sumele necesare plilor ctre firmele furnizoare de servicii de colectare i reciclare.

Cum ne afecteaza DEEE? De la calculatoare la frigidere, de la cuptoarele cu microunde la televizoare, toate electricele si electronicele aflate la sfarsitul ciclului de viata devin deseuri. In aceasta categorie intra si telefoanele mobile si sursele de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, becuri economice si surse de iluminat cu descarcare in gaz). Impactul lor asupra mediului este ingrijorator. Aceste deseuri au in compozitie substante deosebit de periculoase: mercur, plumb, crom, brom, substante halogene ca CFC-cloro-fluoro-carbon (responsabil pentru diminuarea stratului de ozon). Deseurile din echipamente electrice si electronice contribuie la poluare si la efectul de sera. Ocupa mult spatiu. Un tub catodic al unui televizor polueaza 50 de metri patrati de sol timp de 30 de ani. Daca este reciclat, din acelasi tub catodic se pot obtine doua kilograme de plumb. Substantele din frigiderele de tip vechi (care contin CFC cloro-fluoro-carbon) distrug stratul de ozon. Computerele si telefoanele celulare contin metale grele si metale rare, cum ar fi plumbul, mercurul si cadmiul. Tuburile catodice din monitoarele vandute pe glob in 2002 contin aproximativ 10 000 de tone de plumb. Expunerea la plumb este extrem de daunatoare, mai ales pentru copii. Daca este vopsit sau lacuit, lemnul din mobila trebuie ars intr-o instalatie de incinerare a produselor toxice. Sistemul electronic al ceasului desteptator contine mercur. Daca ar fi incinerate, deseurile de echipamente electrice si electronice ar

elibera anual o cantitate de 36 tone de mercur si 16 tone de cadmiu. Fiind atat de periculoase, aceste deseuri nu mai trebuie sa ia calea gropilor de gunoi. Trebuie colectate separat si reciclate si astfel se pot face marii economii de materie prima. Dupa colectare producatorii de echipamente electrice si electronice raspund de tratarea ecologica. Tratarea ecologica include: Dezmembrarea deseurilor si neutralizarea substantelor periculoase; Dezmembrarea si refolosirea componentelor; Dezmembrarea si reciclarea materialelor; Incinerarea in vederea obtinerii de energie; Eliminarea substantelor nepericuloase ramase Tehnologii de reciclare a DEEE In ceea ce priveste tehnologiile de reciclare, trebuie avuta in vedere componenta complexa si speciala a acestui tip de deseuri.

Componenta complexa a DEEE Metalele feroase, fonta si otel reprezinta aproape 50% din cantitatea totala de DEEE; sunt utilizate pentru carcase, cadre, suporti si alte structuri interne; - Aparatele de uz casnic de mari dimensiuni si echipamentele informatice si de telecomunicatii au cel mai mare continut de metale feroase; - Piata mondiala de metale feroase reciclate este bine dezvoltata; singura bariera in calea reciclarii o constituie cantitatea de metal colectata. Metale neferoase constituie, impreuna cu metalele pretioase, 13% din totalul DEEE; - Cupru - metal principal se gaseste in motoare, cabluri, sarme; - Aluminiu se gaseste in motoare, radiatoare, casete; - Plumb se gaseste in aliajul de lipit, in tuburile catodice (CRT); Metalele pretioase (argint, platina, aur, paladiu) se utilizeaza pentru acoperirea contactelor electrice si conectorilor; - Piata mondiala este, de asemenea, bine dezvoltata.

Materiale plastice Reprezinta, din punct de vedere al cantitatii, al doilea constituent existent in DEEE aproximativ 21%; Se utilizeaza multe tipuri de materiale plastice la fabricarea EEE; Dintre acestea, stirenii ( ABS, ASA, SAN, PS, HIPS) si polipropilena (PP) constituie cam 70% din totalul materialelor plastice utilizate; acesti polimeri trebuie considerati ca prioritate pentru imbunatatirea reciclarii materialelor plastice din DEEE Bariere care limiteaza cresterea reciclarii materialelor plastice din DEEE: - Mixul de materiale plastice; - Contaminarea materialelor plastice in produse; - Pretul scazut al materialelor plastice virgine; - Cerere limitata. Materialele plastice reciclate pot fi utilizate: - In circuit inchis pentru fabricarea elementelor componente ale DEEE; - In circuit deschis pentru alte aplicatii, cum ar fi: tevi, mobilier de exterior, parchet laminat, etc.

Tipurile si structura materialelor plastice care intra in componenta EEE Sortarea produselor electronice colectate: categorii generale de produse

electronice de birou (telefoane, faxuri, scanere) si aparate casnice (aparate de bucatarie si de baie, radiouri etc.).

Categorii de costuri Principalele categorii de costuri pentru implementarea sistemului de gestionare al DEEE sunt urmatoarele: costuri de investitii pentru amenajarea punctelor de colectare costuri de investitii pentru amenajarea punctelor de sortare si tratare costuri la nivelul punctelor de colectare - costuri de transport - costuri de stocare costuri la nivelul punctelor de sortare si tratare - costuri de transport - costuri de stocare - costuri de sortare - costuri de tratare (dezmembrare, valorificare) costuri de determinate de campanii de informare si constientizare a populatiei privind necesitatea colectarii selective a DEEE.

Managementul deeurilor din echipamente electrice i electronice cuprinde trei componente majore: sistemul de colectare, sortare i transport a DEEE; sistemul de tratare a DEEE; sistemul de eliminare final a DEEE.

Gestionarea integrat a deeurilor n Romania ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, productorii au obligaia s finanez sistemele de colectare, tratare, valorificare i eliminare nepoluant a deeurilor provenite de la gospodriile particulare. Productorul poate opta s i ndeplineasc aceast obligaie fie individual, fie participnd la un sistem colectiv. n practic, productorii organizeaz i gestioneaz sistemul de management a deeurilor, iar consumatorii finaneaz sistemul atunci cnd cumpr EEE-uri, costurile fiind incluse n preul EEE-urilor; pe principiul poluatorul pltete. Productorilor nu le

este permis s evidenieze aceste costuri separate atunci cnd EEE-urile sunt comercializate. Acest lucru este permis totui atunci cnd productorii transmit informaii legate de activitile lor n general. n cazul produselor comercializate nainte de 1 ianuarie 2007, finanarea se face de ctre productorii de pe pia atunci cnd se colecteaz DEEE-uri rezultate din acestea. Costurile se distribuie n funcie de cotele de pia ale productorilor. Costurile se acoper printr-o suplimentare de pre aplicat noilor produse comercializate. n timp ce costul pentru gestionarea DEEE-urilor noi este inclus n pre, timbrul verde pentru DEEE-urile istorice (provenite din EEE-uri puse pe pia nainte de 1 ianuarie 2007) poate s fie vizibil. Perioada n care utilizarea timbrului verde vizibil este permis dureaz pn n 2011, cu excepia aparatelor de uz casnic de mari dimensiuni, pentru care perioada respectiv se prelungete pn n la nceputul anului 2013. Finanarea gestionrii DEEE-urilor de la ali utilizatori dect gospodriile particulare este suportat de productori atunci cnd DEEE-urile rezult din EEE-uri comercializate nainte de 1 ianuarie 2007 i atunci cnd EEE-urile vechi sunt nlocuite cu EEE-uri noi. Pentru alte DEEE-uri, utilizatorul suport costurile. Principiul poluatorul pltete este valabil ca de obicei, ceea ce nseamn c costurile sunt incluse n preul produsului sau discutate separat n negocierile dintre productori. Productorii care nu se afiliaz la o organizaie colectiv trebuie s ofere o garanie financiar care s includ responsabilitile lor financiare pentru DEEE-urile rezultate din EEE-urile pe care le-au comercializat ncepnd cu 1 ianuarie 2007. Garania respectiv poate s fie o asigurare de reciclare sau un cont bancar. Participarea ntr-un program colectiv are aceeai valoare ca o garanie financiar.

Ierarhizarea msurilor de gestionare integrat a deeurilor conform principiului prevenirii Unde se duc deeurile electrice i electronice? O mic parte a aparatelor electrice i electronice colectate sunt reciclate de firme din Romnia. Restul fie ajung n ri precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau Germania, fie rmn n depozitele reciclatorilor de la noi din ar.Aproape jumtate din deeurile

electrice i electronice de pe teritoriul european fac obiectul comerului ilegal i ajung n Asia sau n Africa. Fluxul pe care l urmeaz deeurile de echipamente electrice ncepe cu colectarea acestora de la populaie. Sistemul de colectare a acestor echipamente la nivelul Romniei are n prezent mai multe componente. O alt variant o reprezint containerele de colectare amplasate n marile magazine.Totodat, un instrument foarte important pentru creterea cantitii de astfel de deeuri colectate de la populaie l reprezint campania Marea Debarasare, nceput n 2007 de Ministerul Mediului, mpreun cu asociaiile colective, primriile i societile locale de salubritate. Importana acestei aciuni a fost reflectat, n primul rnd, de creterea cantitii de deeuri colectate de la populaie. Astfel, dac n 2006 s-au strns 1.130 de tone, iar n 2007 3.200 de tone, n octombrie 2010, odat cu extinderea campaniei la nivel naional, cantitatea de deeuri colectate a fost de 357.993,3 kg.

Analiza Cost-Beneficiu (ACB) - metod cantitativ de estimare a dezirabilitii unui proiect sau a unei politici guvernamentale pe baza calculului raportului dintre costurile i beneficiile viitoare. Se folosete pentru:

Analiza oportunitii unui proiect (proiectul se va realiza dac beneficiile sunt mai mari dect costurile);

Analiza i selecia ntre mai multe variante de soluionare a unei probleme (va fi aleas varianta care are valoarea cea mai mare a beneficiilor n raport cu costurile). Etapele realizrii ACB analiza detaliat i justificarea costurilor i beneficiilor pe care le presupune o variant de politic public cuantificarea sau estimarea n termeni monetari a valorii costurilor i beneficiilor calcului valorii nete prezente pentru fiecare variant n parte prezentarea riscurilor i incertitudinilor care pot contribui la modificarea n timp a valorilor estimate Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural. Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social. Desi initial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generatii. Ex: televizoare i monitoare Echipamentele ce conin CRT (televizoare sau monitoare) sunt mai nti dezmembrate manual. Carcasa, care este de obicei din plastic sau uneori din lemn, este separat. Carcasele din plastic sunt reciclate, iar lemnul este depozitat separat. Apoi CRT se separ de componentele electronice, care sunt trimise mai departe spre procesare. CRT-urile dezmembrate n utilajul care separ sticla n dou pri: partea din spate care conine plumb (conul din sticl) i partea din fa care conine bariu (ecranul de sticl). Dupa ce se ndeprteaz stratul fluorescent din interiorul ecranului de sticl, acesta se poate refolosi pentru producerea unor noi componente frontale ale tuburilor catodice. Stratul de oxid de fier de pe conul de sticl este ndeprtat ntr-o main special creat pentru acest scop. Dup acest proces sticla poate sa fie de asemenea refolosit n producia de noi pri posterioare ale tuburilor catodice .

Procesarea tuburilor CRT: ndeprtarea stratului fluorescent inndu-se cont de protecia muncitorilor i folosindu-se ventilaie (cu filtre!). Pulberea ce se creaz n urma tierii CRT-ului e contaminat cu bariu. Dup separare, nveliul este ndeprtat, acest proces ducnd de asemenea la apariia pulberilor. Ex: echipamente de rcire i congelare Cel mai important aspect legat de dezmembrarea echipamentelor de rcire i congelare este recuperarea agenilor de rcire i a spumei poliuretanice de etanare (PUR). Agenii de rcire pot fi din CFC, propan sau amoniac. Spuma conine n principal CFC. Pentru ndepartarea CFC din instalaia de rcire se folosesc instrumente speciale. CFCurile din spum sunt extrase prin extrudare sau prin mrunire. Utiliznd tehnicile de condensare criogen, CFC-urile devin lichide i sunt colectate n containere sub presiune iar ulterior sunt procesate (eliminate) de firme specializate, n conformitate cu reglementrile existente. Celelalte componente rmase ale echipamentelor de rcire i congelare sunt distruse n continuare folosind diferite procese de reducere i separare. n acest mod se pot recicla peste 90% din componentele echipamentelor de rcire i congelare. Exemple de echipamente de rcire i congelare: -

Frigidere de uz gospodresc cu/ fr compartiment de congelare Frigidere cu dou ui Vitrine frigorifice Rcitoare de ap Aparate de aer conditonat Unitti de rcire industriale Panouri (de la uniti frigorifice) care conin PUR

Materiale recuperate: CFC i ali ageni de rcire

Ulei Plastic Fier Aluminiu

ndeprtarea CFC-urilor i a altor ageni de rcire din frigidere Cea mai nou tehnologie pentru reciclarea DEEE-urilor Productorul german de echipamente pentru reciclare, MeWa Recycling Maschinen und Anlagenbau GmbH, a implementat automatizarea complet a sortrii, n cadrul ultimei linii de procesare a DEEE-urilor, pe care a pus-o recent n funciune n Daventry, Northamptonshire, Marea Britanie. Companiile de reciclare britanice au reacionat nainte ca Directiva Europeana pentru DEEE-uri s fie aplicat i au investit n noi linii de reciclare. Avantajele acestei linii sunt reprezentate de costurile sczute de procesare i de calitatea excelent a produselor finale, materii prime secundare. Personalul este folosit doar pentru gestionarea deeurilor care urmeaz a fii reciclate i a produselor finale obinute n urma acestui process sau pentru ncarcare i pentru sortarea fraciilor care nu pot fii separate mecanic. O serie de sisteme de detectare a metalelor, de separare a nemetalelor, a plasticului i a plcilor cu circuite integrate, precum i sisteme cu infraroii (NIR) sau separatoare penumatice, direcioneaz tipurile de materiale ctre destinaia dorit. n cadrul celor 3 linii de sortare a metalelor, nemetalelor i a plasticului, doar fraciile precum: bateriile, condensatorii i cablurile sunt separate manual. Linia poate procesa att deeuri electrocasnice (clasa alb), electronice de consum (clasa maro) ct i echipamente IT, avnd o capacitate de cel puin 10 tone pe or.

Campania " Marea Debarasare " la ultima editie din 2010 In editia desfasurata in 1-2 octombrie, Regiunea Sud Est a ocupat primul loc in clasamentul pe regiuni, cu cea mai mare cantitate de DEEE colectata, de 129097 kg, din care 70289 kg colectate din mediul rural. Pentru aceasta editie, cu sprijinul organizatiilor colective responsabile de colectare, se va organiza colectarea din mai multe localitati rurale, din judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati si Vrancea, pe trasee prestabilite. In judetul Galati colectarea in mediul rural va fi asigurata de catre firma SC Gremlin Computer SRL pe traseul Tecuci- Draganesti- Barcea- Umbraresti- Ivesti- Liesti- PiscuSlobozia-Schela-Galati. Totalul cantitilor de DEEE-uri colectate la nivel naional este de 357.993.3 kg Cea de-a patra ediie a Campaniei Marea Debarasare se va desfura vineri 3 smbt 4 decembrie Ministerul Mediului i Pdurilor, mpreun cu asociaiile colective i reciclatorii vor desfura cea de-a patra ediie din acest an a campaniei Marea Debarasare pe 3 i 4 decembrie 2010 (vineri i smbt).

CONCLUZII SI PROPUNERI

Populatia este dispusa sa predea gratuit (sau contra unei compensatii) DEE-urile uzate pe care le are in gospodariile proprii, daca exista puncte de colectare la care sa le predea sau daca, la solicitare, se deplaseaza un mijloc de transport al agentului economic sa le colecteze de la acestia. Este necesara o prelucrare superioara a DEEE pentru ca toate materialele continute sa poata fi reciclate/valorificate, prin dotarea corespunzatoare a societatii cu: utilaj de maruntire (Shredder), separatoare, sortatoare, etc. Este necesara creearea unei piete de desfacere in Romania pentru fiecare tip de material rezultat, astfel incat sa existe interes si pentru recuperarea altor materiale reciclabile decat cele metalice si nemetalice obisnuite si sa fie redusa cantitatea de deseuri care se depoziteaza. Costurile totale de colectare, tratare, depozitare, dotare si comunicare depasesc nivelul veniturilor obtinute din comercializarea PC-urilor reutilizabile, a pieselor de schimb si a deseurilor metalice si nemetalice, astfel incat activitatea de gestionare a acestei categorii de DEEE, in prezent este nerentabila.

Propuneri : 1. Infiintarea unor puncte de colectare selectiva a DEEE , care sa preia acest tip de deseuri de la populatie gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea componentelor acestora, conform prevederilor HG 448/2005.

2. Desfasurarea unor campanii de informare a populatiei in legatura cu necesitatea colectarii selective a DEEE pentru protejarea mediului si cu importanta reciclarii/valorificarii materialelor si componentelor continute in acestea. 3. Informarea agentilor economici in legatura cu modalitatile de utilizare a materialelor si componentelor rezultate din dezmembrarea/prelucrarea DEEE, in procesele lor tehnologice si incurajarea folosirii acestora in locul materiilor prime deficitare sau scumpe, pentru creearea unei piete de desfacere in Romania. 4. Pana la crearea pietei interne pentru desfacerea materialelor si componentelor pentru care in prezent nu exista o astfel de piata, este necesara gasirea unor parteneri externi care sa le preia. Acest lucru va conduce la scaderea nivelului costurilor totale prin eliminarea costului cu depozitarea si la cresterea veniturilor prin adaugarea veniturilor rezultate din export.