Universitatea Politehnnica Bucuresș ti

Facultatea de Transporturi
Master - Logistica Transporturilor

SISTEM LOGISTIC PENTRU COLECTAREA

SELECTIVA A DEEE
- PROIECT -

Profesor coordonator : S.l.dr.ing Stefan Burciu

Masterand: Dobosș Iulia-Alina

Bucuresș ti 2018-2019
CUPRINS
1. INTRODUCERE. DEFINITII. CONCEPTE.............................................................................................. 3
1.1. UNITATI DE INCARCATURA. MIJLOACE DE TRANSPORT...............................................5
1.2. PROBLEME DE LEGISLATIE IN DOMENIUL COLECTARII...............................................6

2. AMPLASAREA PUNCTELOR DE COLECTARE SELECTIVA A DEEE SI A CENTRELOR

PENTRU RECICLAREA ACESTORA........................................................................................................ 8

3. AMPLASAREA IN TERITORIU A PUNCTELOR DE UNDE SE RELIZEAZA COLECTAREA

DEEE SI STABILIREA TRASEULUI OPTIM
(modele matematice de simulare pe calculator) ......................................................................... 11

4. INDICATORI DE PERFORMANTA AI SISTEMULUI LOGISTIC..................................................13

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................. 14

2
 CAPITOL 1

Introducere. Definitii. Concepte.

Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de maă rfuri îîntre punctul de

origine sș i punctul de destinatșie, îîn scopul de a satisface cerintșele clientșilor sau ale
corporatșiilor. Aceasta se ocupaă de-a lungul productșiei sș i desfacerii (furnizaă rii) cu
organizarea, regularea, prezentarea (punerea la dispozitșie), sș i optimizarea proceselor de
trafic de informatșii, de mijloace financiare, de energie, de bunuri sș i de personal. „Logistica
îînseamnaă saă ai obiectul potrivit, la locul potrivit, îîn momentul potrivit” Logistics World.
Procesul care asiguraă un flux coerent sș i neîîntrerupt al produselor sș i serviciilor de la
furnizorii organizatșiei, tșinaî nd cont de procesele din interiorul organizatșiei, paî naă la clientșii
finali. Procesul de logisticaă se ocupaă de operatșiuni sș i resurse din domeniile: - aprovizionare;
- achizitșii; - stocuri; - depozite; - transport; - servicii clientși; etc.

Mai concret, logistica se definesș te prin planificare integrataă , organizare,

impozitare sș i control a tuturor cursurilor de maă rfuri sș i materiale îîmpreunaă cu cursurile de
informatșii legate de acestea îîncepaî nd de la livratori prin etapele creaă rii de valori (ex.
productșie sș i/sau etape de distributșie) paî naă la livrarea produselor caă tre clientși, inclusiv a
eliminaă rii desș eurilor sș i a reciclaă rii.

Conceptul de logistică inversă a evoluat pe parcursul timpului, de la simplele

procese de colectare sș i reciclare la sistemele integrate de planificare, implementare sș i
control eficient al fluxurilor de materiale, ambalaje sș i produse finale de la producaă tori,
centre de distributșie sș i consumatori finali caă tre centrele de recuperare, reciclare sș i
eliminare.

IÎn ansamblul sistemelor de logisticaă inversaă , procesele de colectare selectivă sș i

transport reprezintaă componente esentșiale care îîtși pun amprenta asupra eficientșii sș i
eficacitaă tșii ansamblului sistemului.

Colectarea selectivă reprezintaă o parte a procesului de reciclare, prin care

materialele reciclabile sunt adunate sș i transportate spre centre de reiclare. Procesul de
reciclare presupune compostarea desș eurilor, colectarea separataă sș i
tratarea desș eurilor pentru reintroducerea lor îîn circuitul economic. Colectarea selectivaă are
ca scop protejarea mediului îînconjuraă tor. De asemenea, contribuie la o eficientșaă sporitaă de
utilizarea resurselor.

3
 DEEE inseamna deseuri de echipamente electrice si electronice.

In acest moment, deseurile electronice reprezinta 5% din totalul mondial al

deseurilor municipale solide, aproape aceeasi suma ca toate ambalajele de plastic. Insa
DEEE-urile sunt mult mai periculoase.

Motivele pentru care ar trebui sa reciclam DEEE:

 DEEE contin materii periculoase pentru mediu si sanatate – gaze cu efect de

sera sau metale grele daunatoare sanatatii.

 Recuperarea unor cantitati importante de materii prime secundare; DEEE au

un grad ridicat de reciclare-reutilizare (intre 85-90%)

In urma tratarii DEEE se recupereaza materii prime secundare cu valoare

economica: fier, aluminiu, cupru, plastic si sticla.

In placile electronice se regasesc compusi cu valoare ridicata – aur, argint, platina, cat si
metale rare: antimoniu, berylium, indium, gallium, etc.

Exista si elemente care in urma tratarii nu au calitatea de “reciclabile”, insa acestea au

valoare energetica si se pot coincinera in termocentrale sau in industria cimentului: lemn,
platic, cauciuc, etc.

Anumite tipuri de DEEE, in special din zona IT – computere, servere, laptopuri – pot
fi reconditionate si apoi reutilizate. In Romania exista zone largi cu o nevoie reala de acces
la computere si internet. La tara, in comunitatile dezavantajate, scoli, orfelinate, biblioteci
sau ONG-uri sunt cu adevarat ajutate primind calculatoare reconditionate.

4
 Pentru realizarea dezideratelor politicilor de mediu care promoveazaă dezvoltarea
durabilaă îîn contextul protejaă rii saă naă taă ţii populaţiei şi a mediului, este necesaraă corelarea
Strategiei UNECE privind Educaţia îîn spiritul Dezvoltaă rii Durabile cu strategii ale politicii de
mediu, îîn cazul de faţaă , cu Strategia Tematicaă de prevenire şi reciclare a deşeurilor

Primul obiectiv al oricărei politici privind deşeurile ar trebui să fie reducerea

la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra
sănătăţii populaţiei şi asupra mediului.

1.1. Unitati de incarcatura. Miloace de transport

Pentru infiintarea unui punct de tratare DEEE sunt necesare:

− Motostivuitor cu falci
− Electrostivuitor
− Excavator greifer
− Camion
− Autoutilitara
− Containere
− Boxpalete:

− Autovehicul cu oblon ridicaă tor pentru ridicarea/coboraî rea boxpaletelor:

5
 1.2. Probleme de legislatie in domeniul colectarii

Cerintele Directivelor 2002/96/EC si 2003/108/EC privind deseurile de

echipamente electrice si electronice au fost transpuse in legislatia romaneasca prin HG
448/2005, publicata in MO nr.491/10 iunie 2005, care are ca obiectiv prevenirea producerii
de DEEE, precum si refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel
incaî t sa se reduca volumul de deseuri eliminate.

HG nr. 448/2005 cuprinde, in principal, urmatoarele prevederi:

- producatorii vor introduce in fabricatie echipamente electrice si electronice care sa
permita demontarea si valorificarea componentelor; producatorii vor prevedea de
asemenea si posibilitatile de refolosire si reciclare a DEEE, a componentelor si materialelor
lor (art.4 alin.(1));
- autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la
gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru
infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora (art.5 alin.(1));
- in vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare, pana la
data de 31 decembrie 2005, producatorii trebuie sa asigure, infiintarea a cel putin (art.5
alin.(3)): - 1 punct de colectare in fiecare judet;
- 1 punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori;
- 6 puncte de colectare in municipiul Bucuresti.

Pana la 31 decembrie 2006, producatorii vor infiinta cel putin un punct de

colectare in fiecare oras cu peste 20.000 de locuitori. Producatorii pot organiza si exploata
sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodariile
particulare, in scopul respectarii obiectivelor Hotararii de Guvern (art.5 alin.(7)).
Punctele de colectare au obligatia de a prelua DEEE de la posesorii finali si
distribuitori gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea
componentelor reutilizabile din componenta acestora (art.5 alin.(5)).
Producatorii de echipamente electrice si electronice, tertii care actioneaza in
numele lor sau organizatiile colective, au obligatii privind indeplinirea obiectivelor de
valorificare, reutilizare si reciclare a DEEE colectate selectiv, astfel: (art.7 alin.(1)).

Pana la data de 31 decembrie 2008, rata medie anuala de colectare selectiva a

DEEE provenite de la gospodariile particulare va trebui sa fie de 4kg /locuitor (art.5 alin.
(13)).

Producatorii sunt responsabili cu finatarea colectarii, tratarii, valorificarii si

eliminarii deseurilor provenite din propriile produse si istorice in conformitate cu
cota de piata. Producatorul poate sa indeplineasca aceasta obligatie fie individual, fie
participand la un sistem colectiv (art.8 alin.(2)).

6
 Incepand cu 1 ianuarie 2007, costurile legate de colectarea, tratarea si eliminarea
nepoluanta a DEEE provenite de la utilizatori, altii decat gospodariile particulare, si
generate de produsele introduse pe piata, se suporta de catre producatori (art.9 alin.(1)).

Producatorii sunt obligati sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate

la instalatiile de tratare autorizate, cu exceptia cazului in care aparatele sunt refolosite in
intregime (art.5 alin.(11) si (12)).

Conform prevederilor HG 448/2005, in vederea colectarii selective ale DEEE de la

gospodariile particulare, autoritatile administratiei publice locale au stabilit in primul
trimestru al anului 2006 46 amplasamente la nivel de judete, 39 amplasamente in orasele
cu peste 100.000 locuitori si 7 amplasamente in Bucuresti , asa cum s-a prezentat in Anexa
3. Deci in Romania sunt 96 punctele de colectare, dispuse pe cele 8 regiuni principale ale
Romaî niei.

In figura urmatoare este prezentat schematic circuitul echipamentelor electrice si

electronice.

Fig.1 Circuitul schematic al echipamentelor electrice si electronice.

In prezent, colectarea DEEE se face avaî nd in vedere valoarea materialelor

reciclabile (feroase si neferoase) pe care le contin. La nivelul intregii tari exista aproximativ
300 de agenti economici autorizati sa colecteze deseuri metalice de la persoane fizice si
juridice, distributia fiind de cel putin un agent economic in fiecare judet.

7
 CAPITOL 2

Amplasarea punctelor de colectare selectiva a DEEE si a centrelor pentru

reciclarea acestora

Amplasarea punctelor de colectare reprezintaă un factor cheie îîn sistemul de

management al desș eurilor, putaî nd fi luate îîn considerare o multșime de criterii de ordin
geografic, economic sau facilitaă tși acordate de autoritaă tșile publice.

Pasș ii necesari a fi parcursș i îîn determinarea amplasamentului optim al punctelor de

colectare sș i a programului de colectare sunt :
 studiul comportamentului consumatorului îîn alegerea punctului de colectare: puncte de
colectare ale fabricantșilor, distribuitorilor, ale municipalitaă tșii sau ale altor agentși economici
parteneri;
 determinarea maă rimii fluxului de desș euri;
 stabilirea punctelor de colectare sș i a capacitaă tșii acestora;
 determinarea numaă rului de vehicule cu diferite capacitaă tși de transport;
 optimizarea rutelor sș i a orarelor îîn functșie de accesibilitatea punctelor de colectare.

Numaă rul punctelor de colectare, amplasarea acestora sș i zona lor de influentșaă

reprezintaă puncte critice ale sistemului de colectare al desș eurilor, costurile de transport
reducaî ndu-se semnificativ odataă cu cresș terea cantitaă tșilor de transportat (efecte de scaraă ) sș i
prin folosirea unor mijloace de transport cu eficientșaă energeticaă sporitaă .

8
 Pentru mijloacele şi tehnologiile de transfer al deşeurilor reciclabile de la punctele de
colectare din zonele urbane şi periurbane caă tre centrele de valorificare sunt posibile douaă
variante:

 Varianta A: un sistem structurat ierarhic (fig. 1), cu un centru de sortare a

deşeurilor reciclabile colectate de la punctele de colectare, centru îîn care sunt consolidate
expediţiile caă tre urmaă torul nivel ierarhic constituit din 5 centre mai mari de
colectare/reciclare, specializate îîn funcţie de natura deşeurilor (ambalaje carton şi haî rtie;
materiale plastice – PET-uri; dispozitive electrice, electronice, electrocasnice – DEEE-uri;
fracţii DEEE-uri; metale feroase şi neferoase).

Fig. 2 – Sistem de colectare/sortare structurat ierarhic.

 Varianta B: un sistem nestructurat, îîn care fiecare din cele 30 de puncte de

colectare au relaţii directe cu toate cele 5 centre mai mari, specializate (Figura 2). Desigur,
funcţionarea îîn aceastaă variantaă , este condiţionataă de capacitatea fiecaă ruia dintre punctele
de colectare de a sorta deşeurile pe cele 5 categorii corespunzaă toare celor 5 centre mai
mari de colectare/reciclare.

9
Fig. 3 – Sistem cu selectarea deşeurilor la colectarea primaraă – nestructurat ierarhic .

10
 CAPITOL 3

Amplasarea in teritoriu a punctelor de unde se realizeaza colectarea

DEEE si stabilirea traseului optim
(modele matematice de simulare pe calculator)

Modelele de simulare pe calculator sunt procese mai complicate din procesul de

transport cum ar fi:

- conducerea acestuia;
- intocmirea si corectarea operativa a planului de transport;
- amplasarea optima a punctelor in teritoriu si a mijloacelor de transport;
- dezvoltarea rationala a unitatilor si activitatilor de baza etc.

Ele cuprind probleme combinatorii cu multe variante si probleme logice care se

rezolva fie prin calcularea directa a tuturor variantelor posibile, atunci cand se poate realiza
un algoritm in acest sens, fie prin aplicarea simularii, caz in care este necesara intocmirea
modelelor de simulare specifice obiectivului urmarit.
Simularea se realizeaza prin doua metode:
 simulare analogica, prin care se reproduc fizic conditiile reale ale unui sistem si care se
aplica de obicei in cercetarea problemelor tehnice;
 simularea numerica, bazata pe un model matematic al sistemului real si care are in vedere
utilizarea tehnicii de calcul pentru a realiza experimentarile asupra modelului.
Simularea numerica este definita ca o tehnica de realizare a experientelor cu
calculatoare digitale care implica utilizarea unor modele matematice si logice ce
descriu comportarea unui sistem real sau a unor componente ale sale de-a lungul unei
perioade de timp.
In practica se aplica doua tipuri de simulare numerica :
 joc, ce presupune un model matematic al realitatii, experimentarea constand in acordarea
unor valori arbitrare variabilelor din model, urmarindu-se efectul asupra uneia sau mai
multor functii obiectiv:
o se aplica de obicei in situatii caracterizate printr-un conflict intre anumiti parteneri sau
intre mediu, care ofera mai multe variante, si om, care trebuie sa ia decizia optima;
o a generat o serie de aplicatii in conducerea si organizarea activitatilor economice si in
transporturi.
 Monte Carlo, tehnica de simulare ce asociaza unei probleme deterministe un model
aleator:
o prin generarea unor variabile aleatoare, legate functional de solutie, se realizeaza
experiente pe model si se furnizeaza informatii despre solutia problemei deterministe.

11
 Un model matematic specific metodelor de simulare cuprinde urmatoarele elemente:

 variabile si parametri de intrare:

o variabilele se determina dupa un anumit procedeu sau se genereaza in mod aleator, in
functie de anumiti parametri de intrare;
o variabilele de intrare iau valori discrete care se modifica mereu, etapa in care toate
variabilele au valori constante numindu-se pas al simularii;
o parametrii de intrare au valori constante in tot timpul procesului de simulare;

 variabile si parametri de iesire:

o variabilele de intrare fiind aleatoare, rezultatele simularii sunt variabile aleatoare de
iesire;
o valorile variabilelor si a parametrilor de iesire sunt rezultate obtinute dupa efectuarea
unui pas al programului de calcul asociat modelului matematic;
o legatura logica dintre variabilele de intrare si cele de iesire, cat si operatiile executate
asupra variabilelor de intrare pentru a le obtine pe cele de iesire este data de algoritmul
modelului de simulare atasat fenomenului.

 variabila ceas:
o variabila care cronometreaza momentul atins in evolutia sistemului studiat, atunci cand
acestea evolueaza in timp.

 algoritm prin care se prezinta dependenta dintre elementele sistemului exprimate prin
variabile, precum si operatiile aritmetice necesare executarii unui pas al simularii.

 relatii functionale exprimate prin identitati si caracteristici operative care redau legatura
dintre variabile si comportarea sistemului; caracteristicile operative sunt de obicei ipoteze
ce se fac asupra variabilelor aleatoare, prin care se indica repartitia acestora.

Fata de situatiile standard prezentate mai pot sa apara probleme sau clase de
probleme diferite, pentru a caror modelare matematica poate fi necesara fie o combinatie
intre doua sau mai multe categorii de modele, fie conceperea si realizarea de noi categorii
de modele matematice.

Unele clase de probleme de transport se pot rezolva atat cu modele matematice din
grupa lor, cat si cu modele matematice din alta grupa, sau cu combinatii ale acestora.
Problema modelarii matematice si a simularii proceselor de transport este extrem
de complexa, iar obtinerea unui rezultat corect si optim in urma modelarii si /sau simularii
este conditionata, in principal, de posibilitatile stiintifice ale modelului utilizat, de nivelul
de cunostinte si datele existente asupra problemei de rezolvat, precum si de fidelitatea
transpunerii si reprezentarii matematice a realitatii din practica exploatarii feroviare.

12
 CAPITOL 4

Indicatorii de performanta ai sistemului logistic (KPI)

Un indicator cheie de performanta KPI este un set de masuratori (sau valori) ce

reflecta performanta (esecul sau succesul) in ceea ce priveste progresul catre atingerea
obiectivelor unui sistem.
Indicatorul de performanta (KPI) este un instrument de evaluare a performantei care
ilustreaza gradul de atingere a unui parametru dorit

Indicatorii cheie de performantșaă (KPI) pe care ar trebui sa-I luam pentru a îîmbunaă taă tși
lantșul de aprovizionare sunt:

Din punctul de vedere al transportului :

- Livrarea marfii la timp -> indicaă capacitatea transportatorului de a livra cu succes , la

timp, paî naă la data si ora programataă ; avand o livrare precisa, clientul va evita unele
taxe precizate inca de la inceput ; daca raportul acesta da sub 98% atunci trebuie
revizuite operatiunile si cautarea unei imbunatatiri a procesului.

Din puctul de vedere al depozitului:

- Precizia inventarului -> asigurarea ca produsele corecte merg catre clientii corecti
(in caz contrar clientii pot crea costuri suplimentare)

- Stocarea -> ciclul de la intrarea in sistem a unei comenzi pana la expedierea sa

(timpul sa fie minim)

- Transportul la timp -> procentajul de expedieri la timp

13
BIBLIOGRAFIE

1. Raicu Sș ., Costescu D., Rosș ca E., Popa M., Optimal planning of selective waste
collection, îîn Sustainable Development and Planning V (Eds: A. Brebbia, E. Beriatos),
Wessex Institute of Technology, 2011.

2. Raicu, Ş., Popa, M., Roşca, E., Dragu, V., Reverse logistics and space allocation for
recovery management in new urban settlements, îîn Theoretical and empirical
researches in urban management (TERUM), 3(12)/2009

3. Rosca E., Burciu S., Aura Rusca A., Universitatea „Politehnica“ din Bucuresș ti ,
Eficientizarea mijloacelor sș i a tehnologiilor de colectare a desș eurilor reciclabile sub
aspectul transportului rutier

4. www.web-analytics.ro

5. www.weberlogistics.com

6. Directivelele 2002/96/EC si 2003/108/EC privind deseurile de echipamente

electrice si electronice au fost transpuse in legislatia romaneasca prin HG 448/2005,
publicata in MO nr.491/10 iunie 2005

14