Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................................3
COMPARTIMENTUL I: Analiza pieței serviciilor de transport auto intern..........................5
1.1. Transportul în economia națională..........................................................................5
1.2. Cadrul juridic de activitate a agenților transportatori din Republica Moldova.

Alegerea formei organizatoric juridice.........................................................................................8
1.3. Analiza structurii comerțului intern și extern al bauturilor alcoolice.

Nomenclatorul mărfurilor de bauturi alcoolice pe piața alimentara.......................................15
1.4. Analiza mediului de afaceri din Republica Moldova...........................................18
1.5. Tehnologii de transportare utilizate în transportul intern și extern de

mărfuri ...............................................................................................................................................
.......... 24
Concluzii la compartimentul I............................................................................................30
COMPARTIMENTUL II: Proiectarea sistemelor de management, a diviziunilor și a

activității întreprinderii nou create..................................................................................................31
2.1. Etapele de inițiere a unei întreprinderi......................................................................31
2.2. Proiectarea sistemului de management al întreprinderii nou-create.......................33
2.2.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii nou-create. Managementul resurselor umane

................................................................................................................................................33
2.2.2. Tehnologiile informaționale și informația în sistemul managerial.....................38
2.2.3. Managementul marketingului..........................................................................43
2.3. Aspecte distinctive ale transportului de bauturi alcoolice...................................44
2.4. Asigurarea securității activității vitale ale personalului implicat în procesul de

transport a mărfurilor..................................................................................................................55
2.5. Tehnologia organizării transportului de bauturi alcoolice pe teritoriul orașului

Chișinău .........................................................................................................................................58
2.5.1. Alegerea mijloacelor de transport.......................................................................58
2.5.2. Calculul indicatorilor tehnici și exploataționali..................................................61
Mod Coala Nr. document Semnat Data

Elaborat Litera Coala Coli
Verificat
Proiectarea unei întreprinderi mici de T 1 72
transport pentru prestarea serviciilor în
Consult. rețeaua de magazine comercializante de
C STAS băuturi alcoolice din orașul Chișinău
Aprobat .
COMPARTIMENTUL III: Evaluarea eficienței economice și a termenului de
răscumpărare a investițiilor pentru întreprinderea de transport proiectată..........................60
3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru rutele proiectate........................................60
3.2. Calculul cheltuielilor indirecte...............................................................................63
3.3. Calculul tarifelor de transportare..........................................................................65
Concluzii................................................................................................................................68
Bibliografie...........................................................................................................................70
Coala
2
INTRODUCERE
Transportul auto este o ramură de activitate importantă în cadrul economiei naţionale şi

mondiale. Acesta asigură stabilirea relaţiilor economice inter-regionale în cadrul unui stat si a
relaţiilor economice inter-statele la nivel internaţional. Dezvoltarea reţelei de drumuri auto dintr-o
anumită regiune reflectă gradul de dezvoltare economică a acesteia, deoarece odată cu
intensificarea comerţului, schimbului de mărfuri şi materii prime, se cere şi o infrastructură
corespunzătoare a reţelei rutiere. De calitatea acestora, depinde nu numai confortul călătoriei, în
cazul transportului auto de călători, dar şi calitatea mărfurilor supuse procesului de transportare,
timpul livrării, posibilitatea livrării „doortodoor”sau „din poartă în poartă” etc. Un alt element
important în asigurarea calitativă a prestării serviciilor de transport auto este structura logistică a
sistemului de producţie şi distribuţie, adică, dezvoltarea lanţurilor logistice, amplasarea spaţială a
producătorilor, a furnizorilor de materie primă, a beneficiarilor sau a consumatorilor finali.
Dezvoltarea transportului intern este un semn al dezvoltării economice, al ridicării
nivelului de trai al populației. Rolul transportului pentru economia națională este vital, avînd
implicații în mai multe domenii de activitate, făcînd legătura între ele și mărind valoarea
produselor finite.
Resursele de care dispune întreprinderea de transport sunt clasificate în următoarele
categorii: materiale, financiare, umane, informaţionale şi energetice. Lipsa uneia din ele face
imposibilă prestarea serviciilor de transport. Materialul rulant al întreprinderii – numărul scriptic
al mijloacelor de transport, capacitatea de încărcare, certificatul de poluare a camioanelor
formează resursele materiale, la fel ca şi piesele de schimb, mijloacele proprii de încărcare,
descărcare etc.. Agenţiile de creditare au un rol major la etapa de extindere şi dezvoltare a
întreprinderii. Resursele umane ale întreprinderii cuprind întreg personalul, productivitatea
acestora fiind strîns legată de pregătirea profesională şi capacitatea de lucru în condiţii de stres.
Gestionarea resurselor informaţionale este crucială în procesul de negociere şi încheiere a
contractelor de colaborare. Şi desigur, resursele energetice ale întreprinderii necesare pe parcursul
întregului proces de transportare.
Transportul auto are o influenţă deosebită în cadrul oricărui stat al lumii şi în ansamblu a
întregii activităţi economice, constituind la momentul de faţă o ramură indispensabilă care
încadrează a zecea parte din întregul proces economic existent. Transportul ca ramură include o
mulțime de relaţii statale şi interstatale care însă necesită o organizare minuțioasă şi un studiu al
tuturor factorilor de interacţiune, la soluţionare cărora sunt implicate toate întreprinderile de
transport existente.
Coala
3
O organizare corectă şi eficientă a întregului proces de transport creşte calitatea deservirii
şi viteza de transportare ceea ce nu este un criteriu major în acest proces, fiind unul din principalii
factori ai completivității pe piaţa.
Pentru prosperarea unui stat în stadiul de dezvoltare asemeni Republicii Moldova e
necesar de a implementa toate metodele cunoscute de organizare a unui proces eficace de
transportare ceea ce este de datoria managerilor şi inginerilor spre care aspirăm.
Pentru o proiectare mai corectă, din punct de vedere economic şi tehnologic a
întreprinderilor, este absolut necesar realizarea unui business-plan, care să scoată în evidenţă toate
punctele tari şi slabe ale activităţii de antreprenoriat în domeniul transporturilor.
Actualitatea temei de cercetare. Proiectarea unei întreprinderi mici de transport de
deservire a magazinelor si depozitelor ce comercializeaza bauturi alcoolice din orașul Chișinău
este necesară, fiindcă aceastea sunt produse frecvent solicitate, în special berea, iar rețeaua de
magazine din oraș este densă și necesită mereu livrarea mărfurilor de la depozit. Totodată crește
nivelul de trai al populației care duce la creșterea cererii produse alcoolice.
Scopul lucrării:
 Analiza pieței serviciilor de transport auto a produselor alcoolice;
 Analiza mediului antreprenorial și al factorilor de influență asupra dezvoltării unui
mic business în Republica Moldova;
 Proiectarea unui sistem eficient de management;
 Realizarea unor modele de rute eficiente și optime după care să realizăm calcule
similare pentru rute cu altă configurație.
Metodele de cercetare folosite:
 Metode matematice – diferențe aritmetice, diferențe procentuale, calcule simple și
compuse, prognozarea, etc;
 Modelarea logistică – elaborarea scenariilor, sistemelor de indicii, tabelelor de date
etc;
 Monitorizarea – studierea datelor pentru determinarea schimbărilor în cadrul
activității întreprinderii proiectate;
 Metoda factorială – determinarea factorilor ce au influență asupra activității
întreprinderii proiectate;
 Modelarea economic-matematică – realizarea calculelor economice în baza
prognozării scenariilor de activitate și a datelor matematice curente și prognozate.
De proiectarea corectă a unei întreprinderi, depinde modul în care aceasta va funcţiona în
viitor și cum se vor răscumpăra investițiile făcute la etapa iniţială. Cu cît mai mic este termenul de
răscumpărare, cu atît mai eficient este proiectul realizat.
Coala
4
COMPARTIMENTUL I: ANALIZA PIEȚEI SERVICIILOR DE
TRANSPORT AUTO INTERN
1.1. TRANSPORTUL ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ
Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale pentru că

prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spațiu și timp a bunurilor și oamenilor în scopul
satisfacerii necesitaților materiale și spirituale ale societății omenești.
Dezvoltarea, diversificarea și modernizarea transporturilor au fost determinate de
extinderea și intensificarea producției și a circulației mărfurilor, de adîncirea diviziunii
internaționale a muncii.
Avînd în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producție și consum, transporturile
sunt acelea care deplasează bunurile obținute în celelalte ramuri ale producției materiale din locul
în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieței interne și
internaționale.
Obiectul activităţii de transport îl constituie deplasarea în spațiu a călătorilor și mărfurilor.
Astfel, activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează și se
realizează deplasarea călătorilor și mărfurilor în spaţiu și timp.
Un rol important îl are transportul în sfera producției unde, printr-o mai bună organizare,
poate contribui la: reducerea ciclului de producţie, accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor
circulante, îmbunătățirea indicatorilor economico-financiari.
Producția unei întreprinderi este deservită nu numai de transportul intern, ci și de
transportul care realizează legăturile externe ale acesteia cu celelalte întreprinderi și cu întreaga
economie națională.
De aici decurge funcţia importantă a transporturilor de a susține legăturile de producţie
între întreprinderi, comunicațiile între marile centre industriale, între cele industriale și agricole,
etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componența cărora intră: căile
ferate, fluviale și maritime, rutiere, transportul aerian și transportul de călători. Acesta din urmă
deservește procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la și de la locul de muncă.
Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurînd-se procesul de
producţie cu mijloace de producţie și forţă de muncă.
Importanța transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în dezvoltarea
complexului socio-economic naţional, ci și în rolul important exercitat asupra amplificării
relaţiilor dintre state. Astfel, transporturile internaționale reprezintă mijlocul material ce stă la
Coala
5
baza relaţiilor economice cu celelalte țări ale lumii. Acestea continuă procesul de producţie în
sfera circuitului economic mondial și reprezintă un sistem tehnico-economic complex prin
intermediul căruia o parte din produsul social este realizat pe piețele externe în schimbul unor
Agricultura, economia vînatului, sil-

Impozite pe vicultura; pescuitul şi piscicultura
produse 10%
15%
Alte activităţi de servicii

13%
Industria
30%
Transporturi şi
comunicaţii
10%
Construcţii
Comerţ cu 11%
ridicata şi cu
amănuntul
11%
mărfuri necesare economiei naţionale, contribuind astfel la modificări de structură, calitate și

cantitate în produsul intern brut, produsul naţional brut și produsul naţional net (figura 1.1)
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică (anexa 1)
Figura 1.1: Resursele formării PIB-ului în anul 2019
Funcțiile de bază ale ramurii transporturilor sunt:

 Realizarea conectării tuturor localităților la rețeaua națională de transport;
 Asigurarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor;
 Asigurarea liberei circulații a mărfurilor și a bunurilor;
 Asigurarea transporturilor care privesc siguranța națională;
 Asigurarea racordării la sistemele internaționale de transport;
 Participarea la dezvoltarea socioeconomică a țării.
Din aceste funcții reies un șir de implicații ale transporturilor în economia națională,
inclusiv cele indicate în schema 1.1. În condițiile unui transport competitiv, produsele pot ajunge
acolo unde sunt solicitate, cu un cost și la un preț convenabil pentru utilizatori. Bunurile
industriale sau de consum nu pot avea valoare, atîta timp cît nu sunt disponibile acolo unde sunt
solicitate. Transportul facilitează accesul produselor pe piețe situate la o distanță față de locul de
producție. Costurile mici de transport vor permite clienților situați la o anume distanță să cumpere
produsele la prețuri convenabile.
Coala
6
formarea Produsului Intern Brut
crearea de valoare pentru bunurile produse
accesul produselor autohtone pe piețe de desfacere străine
crearea locurilor de muncă pe plan național (11% din populația țării

ocupată în transport și activități adiacente)
îmbunătățirea calității vieții oamenilor
suport de continuare a proceselor de producție
stimularea activităților economice
redistribuirea efectului economic
echilibrarea comerțului exterior
Sursa: Elaborată de autor

Schema 1.1: Implicații ale transportului în economia națională
Transporturile asigură atît participarea regiunilor unei țări la diviziunea națională a muncii,
cît și a țărilor în ansamblul lor, la diviziunea internațională a muncii. Fiecare zonă sau arie
geografică este capabilă să producă, în mod eficient, doar anumite bunuri și servicii, în funcție de
resursele de care dispune.
Tot transporturile sunt cele care valorizează avantajele producției pe scară mare, facilitînd
realizarea de economii atît la achiziționarea materiilor prime, cît și la producția efectivă, prin
reducerea costurilor totale pe unitate de produs, ca urmare a repartizării costurilor fixe asupra unei
cantități mai mari de produse.
Repartizarea inegală, pe plan național sau internațional, a factorilor de producție, impune
schimbul de bunuri materiale sau de consum. În acest mod, fiecare zonă se va putea specializa în
producerea acelor bunuri pentru care are cel mai mare avantaj în economii și profit.
Transporturile asigură atît independența firmelor de producție față de furnizorii aflați la distanță,
cît și ținerea sub control a stocurilor care grevează costurile de producție și, implicit, prețurile de
vînzare ale produselor finite.
Perfecționarea, în decursul timpului, a mijloacelor de transport, a determinat stimularea
turismului, extinderea sa în spațiu și chiar apariția unor noi forme de turism.
Coala
7
Calitatea vieții oamenilor, efect imediat al dezvoltării economice, este strîns legată de
nivelul de dezvoltare a transporturilor. Acest fapt se explică prin mobilitatea crescută a omului
modern, care îşi are originea în fenomenele diverse, precum:
 Dispersia geografică a activităților economice și tendința de abandonare a vechilor
arii urbane;
 Sporirea distanțelor dintre locurile de muncă și zonele rezidențiale;
 Creșterea duratei timpului liber, care determină dezvoltarea călătoriilor cu scop
turistic și a deplasărilor recreative.
Orice dezvoltare economică se bazează pe existența unor piețe concurențiale, iar transportul
este un factor de stimulare a concurenței. Astfel, prin utilizarea unor servicii de transport
competitive, poate crește atractivitatea bunurilor pe o anumită piață.
Transporturile reprezintă și un domeniu cu un rol important în redistribuirea veniturilor la
nivelul societății prin practicarea unor tarife sociale, tarife unice și tarife urbane care îmbunătățesc
accesul la serviciile de transport. Această formă de redistribuire geografică a resurselor întărește
solidaritatea națională dintre regiunile bogate și mai puțin bogate dintr-o țară sau între diferite
categorii de membri ai comunităților locale.
Transporturile sunt, în ultimă instanță, un factor de echilibrare a balanței de plăți externe a
unei țări. Dezvoltînd și modernizînd baza materială a transporturilor, balanța de plăți a țării poate
fi degrevată de cheltuielile în valută care s-ar face odată cu achiziționarea serviciilor de transport
internațional. Mai mult, agenților economici din țară li se creează oportunități de efectuare a
prestațiilor în cont străin, fapt ce va antrena creșterea încasărilor în valută.
1.2. CADRUL JURIDIC DE ACTIVITATE A AGENȚILOR

TRANSPORTATORI DIN REPUBLICA MOLDOVA.
ALEGEREA FORMEI ORGANIZATORIC JURIDICE
Activitatea de transport este reglementată atît la nivel naţional, cît și internaţional printr-un
șir de legi, acte normative, hotărîri, acorduri interstatale. Pentru o funcționare normală, bazată pe
principii de concurență loială, care să se desfășoare după standarde egale pentru toți agenții
economici ce activează în domeniul transportului sau au tangențe cu activitatea de transportare
este indicată cunoașterea și aplicarea bazei normativ-legislative din domeniul dat. Principalele
acte ce reglementează transportul la nivel naţional sunt:
1. Codul Transporturilor Auto. Legea RM, nr. 116 – VII din 29.07.1998 - are drept scop
reglementarea activităţii în domeniul transporturilor auto şi stabilirea drepturilor,
obligațiilor şi răspunderii agenților transportatori, care prestează în Republica Moldova
Coala
8
servicii de transport auto, şi ale persoanelor fizice şi juridice, care beneficiază de atare
servicii;
2. Legea RM „Cu privire la transporturi, nr. 1194 – XII din 21.05.1997 - determină bazele
juridice, economice și organizatorice ale funcționării transportului pe teritoriul Republicii
Moldova;
3. Legea Drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996 - stabilește principiile economice,
juridice și organizatorice de administrare, întreținere și utilizare a drumurilor;
4. Regulamentul Circulației Rutiere. Hotărîrea Guvernului RM nr. 713 din 27.07.1999 -
cuprinde normele ce determină circulația vehiculelor şi pietonilor pe drumurile publice ale
Republicii Moldova, precum şi pe teritoriile adiacente acestora;
5. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999 - stabileşte modul organizării
transporturilor auto de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova;
6. Codul Muncii a RM. Legea nr. 154-XV, din 28.03.2003 – reglementează raporturile de
muncă și raporturile legate nemijlocit cu acestea;
7. Codul Civil. Legea RM Nr. 1107 din 06.06.2002 - reglementează raporturile
patrimoniale şi raporturile personale nepatrimoniale;
8. Regulamentul transportului de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
1348 din 12.10.2003 – reglementează modul organizării transportului auto de călători și
bagaje, raporturile dintre călători și agenții transportatori, drepturile și obligațiile
participanților la traficul auto de călători.
Există totodată și acte normative internaționale, la care Republica Moldova alături de alte
state a aderat și pe care le-a ratificat la nivel național prin hotărîri de guvern și regulamente
diverse. Printre cele mai importante sunt[2]:
1. Convenția vamală TIR – fr. Transports International Routiers, încheiată la Geneva la 14
noiembrie 1975. Aceasta oferă avantaje de natură vamală, acordate transportatorilor
internaționali de mărfuri, care circulă sub acoperirea carnetului TIR, cum ar fi scurtarea
duratei transportului ca urmare a diminuării timpului necesar formalităților vamale și
scutirea obligației de a depune garanții vamale pentru tranzitarea teritoriului de import sau
export. Controlul amănunțit al încărcăturii se efectuează la încărcare de către organul
vamal din țara expeditorului, care certifică rezultatul controlului respective în carnetul TIR
şi aplică sigiliile vamale proprii ale căror număr şi serii se înscriu în carnetul TIR;
2. Acordul European privind Regimul de Lucru al echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi internaționale rutiere – AETR, adoptat la Geneva la 15 ianuarie 1976;
3. Convenția referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri în traficul rutier –
CMR, semnată la 19 mai 1956. Scrisoarea de trăsură de tip CMR. Scrisoarea de trăsură
Coala
9
rutieră de tip CMR constituie dovada materială a condițiilor de încheiere a contractului de
transport în traficul internaţional de mărfuri, precum și dovada primirii mărfii de către
transportator. Ea se încheie în trei exemplare originale de către expeditor și se semnează de
transportator. Transportatorul prin reprezentantul său (conducător-auto) este obligat să
verifice:
a. Exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură CMR;
b. Starea aparentă a mărfii şi a ambalajului ei.
Transportatorul la fel este responsabil pentru pierderile de marfă, pentru accidentele produse
între momentul primirii mărfii şi eliberării, precum şi pentru întîrzieri la eliberare;
4. Acordul European referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase –
ADR, adoptat la 30 septembrie 1957, reglementează regulile generale de transport a
mărfurilor periculoase;
5. Acordul asupra transportului internaţional de alimente perisabile şi asupra echipamentelor
speciale care trebuie să fie folosite pentru astfel de transporturi - ATP. Inițialele ATP vin
de la titlul francez: “Accord relatif aux transports internationaux de denrees perissables et
aux engins speciaux a utiliser pour ces transports”. Guvernul francez mai mult decît
oricare altul a fost responsabil pentru inițierea şi adoptarea cu succes a acordului. Acordul
ATP a fost negociat de către Comitetul de Transport al Comisiei Economice pentru
Europa din cadrul Naţiunilor Unite. A fost proiectat pentru a fi aplicabil transportului
rutier din Europa.
La proiectarea unei întreprinderi noi, în orice domeniu ar fi, este necesar de a lua legătura
cu un jurist pentru ca acesta să ne explice aspectul juridic legat de înființarea unei întreprinderi,
obligațiile și responsabilitățile noastre ca viitori antreprenori. În acest sens ne putem adresa la
orice cabinet de avocați, iar în schimbul unui onorariu vom fi mai fermi în poziția noastră.
Un alt aspect al componentei juridice este alegerea formei organizatoric juridice.
Întreprinderea este unitate economică producătoare, care se caracterizează printr-un gen
specific de activitate, printr-o funcționalitate și organizare tehnologică, prin capacitatea de a
produce anumite bunuri, de a se conduce și gestiona rațional, precum și prin autonomia sa
financiară. Scopul întreprinderii este de a obține profit din activitatea sa.
Privită ca un sistem o analizăm ca:
1. Sistem complex - deoarece include resurse umane, financiare și materiale, care au o
varietate de elemente care interacționează între ele.
2. Sistem socio-economic - în cadrul său colectivele de oameni desfășoară procese de
muncă, care generează noi produse, noi valori.
Coala
10
3. Este un sistem planificat - se pune accentul pe planul întreprinderii. De obicei
conţinutul lui diferenţiază întreprinderile de stat față de cele private.
4. Este un sistem deschis - se explică prin fluxul de intrări și ieșiri. Intrări: utilaj,
furnizor, combustibil, energie electrică. Ieșiri: profit, satisfacția clientului și a producătorului.
5. Este un sistem organic-adaptiv, adică se schimbă permanent, fiind un organ activ.
6. Este un sistem tehnico-material, adică este o legătură între mijloacele de muncă,
materie primă și materiale cu o dependență tehnologică.
7. Este un sistem organizat, prin descompunerea în elemente și recompunerilor apar
funcţiile întreprinderii.
Clasificarea întreprinderilor este determinată de mai mulți factori[16]:
Se pot face analize aprofundate privind dezechilibrul și disfuncțiile existente la un anumit
moment în economie. Se identifică caracteristicile și modalităţile de conducere în întreprindere.
Putem clasifica întreprinderile după următoarele criterii:
În funcţie de forma de proprietate:
 De stat;
 Private;
După forma asupra patrimoniului care-l deține:
 Întreprindere familială;
 Întreprindere asociativă;
 Întreprindere cu proprietate mixtă;
După natura activităţii:
 Întreprindere agricole;
 Întreprinderi industriale;
 De servicii (bănci, asigurări, transport, comunicații);
 Întreprinderi de distribuție (intermediari, magazinele, etc);
După timpul de lucru în cadrul anului calendaristic:
 Care lucrează anul împrejur;
 Sezoniere;
În raport cu nivelul de specializare:
 Specializate;
 Universale;
 Mixte;
În funcţie de tipul producției:
 Producţie individuală;
Coala
11
 Producţie în serie (serie mică, mijlocie, mare);
 Producţie în masă;
După numărul de personal a întreprinderii:
 Mici (1-19 oameni);
 Mijlocii (20-75);
 Mari (>75);
După forma organizatoric-juridică:
 Întreprindere Individuală (II).
 Societate în nume colectiv (Societate cu răspundere nelimitată).
 Societate în comandită (SC).
 Societate cu răspundere limitată (SRL).
 Societate pe acţiuni (SA).
 Cooperativele de producţie (COOP)
 Întreprindere de arendă.
 Întreprindere de stat și municipală.
Formele organizatoric-juridice ale întreprinderii
Întreprinderea individuală
Caracteristicile principale:
 persoană fizică;
 existența unui singur proprietar, el deține întregul capital și conduce singur
întreprinderea, răspunzând cu întreaga sa avere;
 ușurința demarării, desfăşurării și lichidării afacerii în comparație cu altele;
 libertatea relativă de acţiune și control a proprietarului;
Avantaje:
 capital redus pentru înființare;
 profitul revine în întregime proprietarului;
 libertate decizională a proprietarului largă și poate influenţa rapid;
 proprietarul se găseşte în relaţii nemijlocite cu furnizorii și clienții;
Dezavantaje:
 capitalul disponibil e limitat;
 răspunderea pentru datoriile întreprinderii e nelimitată;
 obținerea de credite e dificilă;
 sunt posibilități reduse de a introduce progresul tehnico-ştiinţific;
 piața întreprinderii e limitată;
Coala
12
 existența legală a afacerii se încheie cu decesul proprietarului;
Societate cu răspundere limitată S.R.L.
Caracteristicile principale:
 e o persoană juridică;
 membrii ei pot fi persoane juridice și fizice;
 SRL îşi achită datoria cu toată averea, iar fiecare membru cu cota parte în
capitalul societăţii;
 membru ce și-a achitat toată cota parte nu mai are nici o răspundere față de
această întreprindere;
 pentru Republica Moldova capitalul minim pentru a înființa SRL-ul e de 5400
lei;
 managerii sunt numiți de membrii societăţii la adunarea generală pentru un
termen nelimitat;
Avantaje:
 permite de a însuma resursele financiare a persoanelor parteneri, sporind astfel șansele
de majorare a capitalului disponibil;
 oferă posibilitatea de a împărți responsabilitățile managerilor între parteneri;
 procedura de constituire/înregistrare e simplă și comparativ ieftină și rapidă;
 darea de seamă bilanțul e mai mic față de alte forme și astfel concurenții nu capătă
informaţii despre activitatea întreprinderii;
 structura organizatorică și administrativă e mai simplă (ca la S.A.- nu există comisia
de cenzori, consiliul de observatori);
 se bazează pe cunoştinţele, abilitățile, experienţele persoanelor parteneri;
Dezavantaje:
 fiecare partener e responsabil pentru deciziile și acţiunile celorlalţi parteneri
 pot apărea neînțelegeri esenţiale între parteneri în ceea ce priveşte problemele de
afaceri
Societatea pe acţiuni S.A.
Societatea pe acțiuni – e o întreprindere ce dispune de capital statutar divizat în acţiuni.
 participanții S.A numiți acționari poartă răspundere pentru obligațiile S.A. în limitele
costului acţiunilor ce le aparţin;
 e persoană juridică;
 acționarii pot fi persoane fizice și juridice, din RM, din alte state, apatrizi precum și
organizațiile internaționale;
Coala
13
 S.A.- poartă răspundere pentru îndeplinirea obligațiilor cu toate bunurile disponibile;
 ea emite 2 tipuri de hîrtie de valoare: acţiuni, obligaţii;
Avantaje:
 permite colectarea economiilor cetățenilor şi contribuabililor în capitatul SA;
 răspunderea fiecărui proprietar pentru datoriile societăţii e limitată de capitalul propriu
investit;
 viaţa societăţii nu e afectată de pierderea unui acționat;
 permite atingerea unui vot apreciabil al capitalului;
Dezavantaje:
 este organizație mare (un număr mare de acționari);
 procedurile care trebuie respectate la creare şi pe parcursul dezvoltării sunt complexe;
 rapoartele și declarațiile către administrația publică sunt numeroase şi complexe.
Studiind clasificarea de mai sus, alegem concret ce tip de întreprindere vom proiecta,
astfel obținem următoarea descriere: privată, cu capital familial, prestatoare de servicii, va lucra
anul împrejur, va fi specializată în deservirea cu transport a magazinelor de materiale de
construcție, va avea producție în serie. După numărul de angajați preconizați – întreprindere mică,
iar forma organizatoric juridică care avantajează cel mai bine – Societate cu Răspundere Limitată,
SRL.
Un rol de bază în dezvoltarea economiei naționale îl au întreprinderile mici și mijlocii, de
ce? Deoarece dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperității şi a nivelului de trai a
populației. Referindu-se la sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, P. Drucher afirmă că „micile
afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”. Astfel, aceste mici afaceri
contribuie în mare măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale economiei naţionale.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii participă la:
 Stimularea creșterii producției şi economiei;
 Contribuția la crearea noilor locuri de muncă;
 Diversificarea produselor şi serviciilor pe piață;
 Îmbunătățirea calității produselor şi satisfacerea cererii consumatorilor;
 Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică;
 Creşterea bunăstării populației;
 Direcţie investițională profitabilă şi inițiată din sursele proprii;
 Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieței;
 Educarea spiritului de întreprinzător;
 Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate, etc.
Coala
14
Deci, din cele spuse, întreprinderile mici și mijlocii, în primul rînd, contribuie la
ameliorarea situației economice şi stimulează creşterea ei pe o cale relativ mai calmă, fără să
provoace inflație. Această creștere aduce implicit venituri statului (prin sistemul de impozitare),
care pot fi repartizate ulterior celorlalţi membri ai societăţii.
De asemenea un aport esențial aduc întreprinderile mici și mijlocii la diversitatea
produselor şi serviciilor, creşterea calității lor şi ca rezultat este satisfăcută cererea
consumatorilor. Dispunînd de resurse materiale şi financiare reduse, întreprinderile mici și
mijlocii nu au posibilitatea de a produce bunuri omogene în cantități mari, de aceea pentru a reuşi
folosesc locurile libere de pe piață sau creează noi piețe de tip nișă, propunînd o gamă variată de
produse ce ar corespunde gusturilor şi exigențelor diferitor grupuri de consumatori, lucru pe care
îl urmărim și noi prin proiectarea unei întreprinderi mici care să deservească magazinele cu
materiale de construcție din orașul Chișinău.
1.3. ANALIZA STRUCTURII COMERȚULUI INTERN ȘI EXTERN

AL BĂUTURILOR ALCOOLICE. NOMENCLATORUL
MĂRFURILOR
Înainte de a începe proiectarea unei întreprinderi de transport, mai ales, care să presteze
servicii de deservire a întreprindelor specializate în comercializarea produselor alcoolice din
orașul Chișinău, trebuie să realizăm un studiu al structurii importului și exportului de mărfuri, să
vedem locul în această structură a produselor alcoolice, astfel să ne convingem încă o dată de
corectitudinea deciziei luate.
Băuturile alcoolice sunt băuturile care conțin etanol, cunoscut sub numele de alcool sau
alcool etilic.Etanolul din băuturile alcoolice este aproape întotdeauna produs prin fermentarea
carbohidraților (diferiți izomeri ai zaharurilor naturale, de obicei) de către anumite specii de
drojdii în absența oxigenului, prin reacția cunoscută ca fermentația anaerobă. Cantitatea de alcool
dintr-o băutură alcoolică se specifică în procente de alcool volumic, dar cum drojdiile nu pot
fermenta băuturi cu mai mult de 14% alcool, unele băuturi alcoolice se obțin prin distilare.
materiale de zidărie;
-Absint
-Bere
-Coniac
-Divin
-Gin
-Ouzo
Coala
15
-Pălincă
-Rachiu
-Rom
-Sake
-Stroh
-Tequila
-Țuică
-Vermut
-Vin
-Vinars
-Vodcă
-Whiskey
Băuturile alcoolice pot fi pot fi:
- Slab alcoolice (pină la 22 % alcool în conținut)
- Spirtoase (cele de depășesc 2 % de alcool în conținut)
Băuturi alcoolice
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2015 2016 2017 2018 2019

Figura 1.2: Importul băuturilor alcoolice pe perioada 2015-2019, mii dolari SUA
Coala
16
Băuturi alcoolice
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2015 2016 2017 2018 2019

Figura 1.3: Exportul băuturilor alcoolice pe perioada 2015-2019, mii dolari SUA
Din studiul graficelor din figurile 1.2 și 1.3, observăm diferență mare dintre export și
import, ceea ce înseamnă că piața autohtonă este un consumator mare de băuturi alcoolice.
Chișinăul fiind centrul economic al țării, este cel mai mare consumator de băuturi alcoolice. La
capitală se alătură și suburbiile, care la fel prezintă o piață de consum mare.
1.4. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI DIN REPUBLICA

MOLDOVA
Pentru a proiecta o întreprindere, mai ales după alegerea profilului acesteia și a formei
organizatoric juridice, este necesar de a cunoaște care vor fi viitorii noștri concurenți și parteneri
de afaceri. La fel de important este cunoașterea furnizorilor, băncilor comerciale, partenerilor
instituționali, intermediarilor.
Coala
17
În primul rînd vom studia numărul de întreprinderi de transport și a rezultatelor financiare
ale acestora pentru ultimii 3 ani (figura 1.4).
3650 1290
1285.3
1285
3600 2019; 3589
1280
3550
1275
2018; 3506
1269.6
3500 1270
2017; 3457 1264.2 1265

3450
1260
3400
1255
3350 1250
2017 2018 2019
Numărul întreprinderilor Rezultatul financiar, mln lei
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică

Figura 1.4: Evoluția numărului și profitului întreprinderilor de transport din Republica
Moldova în perioada 2017-2019
Din studiul graficului de mai sus putem spune că numărul întreprinderilor de transport este
în permanentă creștere, fapt care demonstrează interesul agenților economici față de domeniul
transporturilor. Totodată acesta este un indice de creștere a calității serviciilor prestate de
întreprinderile de transport din țară. Ceea ce vedem în graficul rezultatelor financiare, care are
tendință de scădere, putem spune că este deja un amestec de factori, cum ar fi politici –
schimbarea Guvernului, sociali – scăderea nivelului de venituri ale populației, economici –
creșterea prețurilor la carburanți.
Coala
18
O situație mai puțin îmbucurătoare au înregistrat-o întreprinderile producatoare si
comercializatoare a bauturi alcoolice (figura 1.5).
53500 24500
24179 2019; 53428
53400 24000
53300 2018; 53260 23500
53200 23000
22639
53100 22500
53000 22000
2017; 52916
21482
52900 21500
52800 21000
52700 20500
52600 20000
2017 2018 2019
Numărul întreprinderilor Rezultatul financiar, mln lei
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică

Figura 1.5: Evoluția numărului și profitului întreprinderilor de producere si comercializare a
băuturilor alcoolice din Republica Moldova în perioada 2017-2019
Următoarea etapă de analiză este studiul agențiilor de creditare și a băncilor comerciale din
țară, pentru a determina potențialul și sursele de creditare a micului business. Lista băncilor
licențiate din Republica Moldova:
- Banca Comercială „COMERŢBANK” S.A.;
- BANCA COMERCIALĂ „BANCA SOCIALĂ” S.A.;
- Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A.;
- Banca comercială „MOLDOVA - AGROINDBANK” S.A.;
- Banca Comercială „Moldindconbank” S.A.;
- Societatea pe Acţiuni Banca de Economii;
- Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A.;
- Banca Comercială „UNIBANK” S.A.;
- „Banca de Finanțe şi Comerț” S.A.;
- Banca Comercială „ENERGBANK” S.A.;
- Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A.;
- Banca Comercială Română Chișinău S.A.;
- Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A.;
Coala
19
- Banca Comercială „MOBIASBANCĂ - Groupe Societe Generale” S.A..
Dintre acestea, programe de creditare a micului business au Victoriabank, Moldova –
Agroindbank, ProCredit Bank. Deci există șanse de a obține credite pentru inițierea afacerii.
Putem totodată să procurăm prin leasing mijloacele de transport, datorită departamentului MAIB-
Leasing, la un procent destul de avantajos.
Printre furnizorii de carburanți putem menționa: Lukoil, Tirex Petrol, Bemol, Petrom
Moldova. Printre cei de piese de schimb – Politrans, AutoDoctor.
Pe teritoriul municipiului Chișinău activează un șir de magazine specializate în
comercializarea băuturilor alcoolice, majoritatea fiind marketuri,alimentare, magazine
specializate și localuri recreative. Aprovizionarea lor are loc de la producătorii autohtoni sau pe
cale de import.
Vedem că avem un număr mare de magazine de băuturi alcoolice pe teritoriul municipiului
Chișinău, ceea ce ne va permite să realizăm modele de rute foarte aproape de realitate, cu un grad
mare de precizie a indicatorilor tehnici și economici.
Putem astfel afirma cu tărie că mediul de afaceri din țară permite dezvoltarea micului
business, dar cu siguranță că în calea dezvoltării apar un șir de probleme, din această cauză este
nevoie de o proiectare prealabilă și o analiză minuțioasă a domeniului în care dorim să activăm.
1.5. TEHNOLOGII DE TRANSPORTARE UTILIZATE ÎN

TRANSPORTUL INTERN ȘI EXTERN DE MĂRFURI
Procesul apariției transporturilor ca ramură distinctă a economiei naționale a început la

sfîrșitul sec XV-lea și s-a desfășurat o dată cu revoluția industrială. Pînă la începutul sec. al XIX-
lea transportul se făcea numai pe căi de comunicații terestre și pe căi navigabile. De la mijlocul
secolului al XX-lea au început să fie practicate și transporturile pe căi aeriene. Fiecare mod de
transport își are specificul său geografic și tehnic și este caracterizat de tehnologii diferite și de
rate ale evoluției diferite.
Transporturile pot fi clasificate după mai multe criterii, dintre care menționăm următoarele:
 mijloacele de transport utilizate;
 itinerariul parcurs;
 obiectul transportului;
 interesul social al transportului;
 periodicitatea realizării transporturilor;
 locul și numărul manipulărilor.
Coala
20
Un interes deosebit pentru proiectul de față îl prezintă analiza tipurilor de transport după
mijloacele de transport utilizate.
După mijlocul de transport folosit, există următoarele moduri de transport: rutier/auto,
feroviar, naval, aerian, special.
Transporturile auto asigură cea mai mare parte a transporturilor de mărfuri în cadrul țării. În
prezent lungimea totală a drumurilor cu acoperemînt rigid este de 9352 km, dintre care 94% cu
suprafață pavată. Din acest total 3336 km formează drumurile naţionale, iar 6016 km sunt drumuri
locale, calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaționale. Pe aceste drumuri se
transportă peste 70% din volumul de mărfuri reprezintă un element esențial al potențialului
economiei naționale a țării pe ele se transportă cea mai mare parte a materiei prime, materialelor,
mărfurilor, produselor agricole, forței de muncă, atît locale cît și la nivel național și internațional,
în special cu așa state ca România, Ucraina, Rusia, Bulgaria.
Trăsăturile și avantajele principale ale transportului auto sunt:
1. Manevrabilitate, mobilitate, dinamică înaltă;
2. Livrarea mărfurilor și călătorilor după principiul din poartă în poartă în cazul încărcărilor
auxiliare sau a îmbarcărilor călătorilor;
3. Autonomia mișcării unităților de transport;
4. Viteză mare de livrare;
5. Aplicarea largă în baza factorului teritorial, mărfurilor transportate și căilor de comunicație;
6. Posibilitatea de determinare a regularității, ritmicității;
7. Distanțe scurte de livrare în comparație cu transportul maritim.
Dezavantajele principale se referă la:
1. Sine costuri mari pentru unitățile de producție mici;
2. Consumuri ridicate de combustibili grei, metale de construcție;
3. Productivitate mică a unei unități de transport;
4. Necesitate în forță de muncă, așa cum pentru fiecare mijloc de transport sunt necesari 1-2
conducători auto;
5. Dependență de calitatea rețelei rutiere și de infrastructura acesteia;
6. Poluare înaltă a mediului ambiant.
Transportul auto este practic cel mai utilizat pe teritoriul țării noastre reieșind din aceste
avantaje, plus influențează și practica de decenii a agenților transportatori din țară. Totodată și
rețeaua rutieră este mai dezvoltată pentru acest tip de transport.
Transporturile feroviare în Republica Moldova există mai mult de 140 de ani. Prima linie
de cale ferată a fost construită în anul 1865 și asigura legătura dintre orașele Razdelinaia
(Ucraina) și Cuciureanu (Moldova). În capitala Moldovei primul tren a sosit în anul 1871. Astfel,
Coala
21
la sfîrșitul secolului XIX lungimea totală a căilor ferate în Moldova constituia 857 km, iar în
prezent aceasta a ajuns la 1154,2 km, din care cu ecartament european (1435 mm) doar 13,9 km.
În anul 2008 a fost construit tronsonul feroviar Cahul-Giurgiulești, prin care se asigură ieșirea
Moldovei la mare, însă are același ecartament sovietic. Ecartamentul căilor ferate în Republica
Moldova constituie 1520 mm la fel ca și în celelalte foste republici sovietice, la fel sunt și în
China, Mongolia. Acest ecartament, fiind diferit de ecartamentul normal de 1435 mm caracteristic
majorității statelor europene, creează o multitudine de probleme în circulația feroviară, și
implicit, în dezvoltarea comerțului exterior al republicii.
Baza tehnico-materială a transporturilor feroviare din republică (locomotive și vagoane) de
la 2000 încoace se află într-o cădere lentă, dar sigură de la 162 de locomotive și 10577 vagoane de
marfă, actualmente mărfurile sunt transportate cu 152 locomotive și 7921 vagoane de marfă.
În Republica Moldova transportul feroviar magistral se referă la monopolurile naturale
aflate în proprietatea statului și este reprezentat de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din
Moldova” (ÎS CFM), care deține monopolul în domeniul transporturilor pe cale ferată și
gestionarea circulației trenurilor. În ultimii ani rezultatele activității întreprinderii înregistrează
regrese continui.
Viteza livrării mărfurilor pe calea ferată de trei ori depășește viteza de livrare cu transportul
maritim, exclude transbordările auxiliare, iar situațiile de avarie nu sunt atît de periculoase.
Trăsăturile caracteristice ale transportului feroviar sunt următoarele:
1. Capacități de trecere și de încărcare mari;
2. Utilizări minime de combustibili;
3. Siguranța lucrului datorită faptului că nu este influențat de condițiile climaterice, anotimp și
timp de noapte sau zi, ceea ce asigură transportare neîntreruptă a mărfurilor pe orice timp;
4. Posibilitatea de construire a căilor ferate pe orice teritoriu, inclusiv pe ape dacă există bac
feroviar;
5. Posibilitatea de legătură cu întreprinderile din diferite ramuri economice, ceea ce permite
organizarea transportărilor din poartă în poartă;
6. Transportări în masă a resurselor minerale ieftine în combinație cu sine costuri scăzute;
7. Viteză de livrare înaltă, mai ales la distanțe mari;
8. Distanțe mult mai mici în comparație cu transportul maritim.
Principalele neajunsuri sunt:
1. Limitarea manevrărilor din cauza conexiunii cu șinele;
2. Investiții capitale ridicate pentru fondurile de bază;
3. Consum mare de metale;
Coala
22
4. Dependența de amplasarea geografică, care îngreunează crearea unei rețele neîntrerupte de
transportare;
5. Necesitatea reformării trenurilor pe traseu.
Transporturile fluviale există în republică din cele mai vechi timpuri, teritoriul fiind
străbătut de două artere principale: Nistru și Prutul. Lungimea totală a căilor navigabile fluviale
constituie 588 km. Rentabilitatea acestui transport se explică prin costurile reduse de transportare.
Principalele mărfuri transportate rămîn a fi materialele de construcție. Transportul naval se
realizează în principal pe sectoarele Cosăuți – Dubăsari și Tighina – delta rîului Nistru - cale
navigabilă internă de importanță internațională E 90-03 și pe sectorul Ungheni – delta rîului Prut –
cale navigabilă internă de importanță internațională E 80-07, inclus în coridorul VII – Dunăre a
programului TACIS.
Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este posibilă efectuarea transportului
mărfurilor prin intermediul garniturilor compuse din remorchere-împingătoare și barje cu
capacitatea de încărcare pînă la 1 000 tone pe rîul Nistru și pînă la 600 tone pe rîul Prut. În prezent
Republica Moldova dispune de 74 mijloace de transport naval, dintre care 39 navighează pe
rîurile Nistru și Prut, 28 pe rîul Dunăre și 7 de tip rîu-mare navighează în Marea Neagră și Marea
Azov.
Principalele probleme cu care se confruntă actualmente transporturile fluviale din Republica
Moldova și care trebuie soluționate cît mai curînd posibil, sunt:
1. Lipsa unei infrastructuri amenajate ce ar face față actualelor cerințe și ar permite exploatarea
avantajelor economice și ecologice ale acestui tip de transport;
2. Lipsa unei flotile ce ar permite transportarea unui flux de bunuri cît mai variat;
3. Absența unei strategii naționale de refacere și dezvoltare a acestui sector etc.
Transporturile aeriene au început să se dezvolte în țară din anul 1944. În prezent ponderea
lor în transportul de mărfuri este nesemnificativă ajungînd în anul 2008 la o cifră record din
ultimii ani de 2469 tone de mărfuri și poștă transportate.
Transporturile maritime ale Republicii Moldova sunt la o etapă incipientă de dezvoltare și
aceasta se datorează faptului că primul complex portuar al republicii, cel de la Giurgiulești, a fost
dat în exploatare abia la 26 octombrie 2006, după 10 ani de construcție. Portul Internațional Liber
Giurgiulești (PILG), unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime, este
situat la km 133,8 (a 72,2 milă maritimă) al fluviului Dunărea în Sudul Moldovei, fiind mărginit
de România (respectiv de Uniunea Europeană) și Ucraina. PILG beneficiază de o amplasare pe
traseele internaționale de comerț și transport, cum sunt canalul navigabil Rhin-Main-Dunăre, care
unește Marea Neagră, 14 state europene și Marea Nordică; sistemele de cale ferată de standard
european și rus, precum și rețeaua de drumuri internaționale.
Coala
23
Din datele oferite de Biroul Național de Statistică, pentru perioada anilor 2010-2012 (tabelul
1.1) vedem că cea mai mare parte de mărfuri a fost transportată cu mijloacele de transport auto,
după care urmează cel feroviar. Totodată alegerea transporturilor auto este cauzată și de prezența
căilor rutiere mai dense și cu o lungime mai mare ca a celorlalte tipuri de transport (anexa 4 –
harta căilor de comunicație din Republica Moldova).
Tabel 1.1
Cantitatea de mărfuri și parcursul lor pentru perioada 2017-2019
mii tone și milioane tone-km
Anii 2017 2018 2019
feroviar 3618,1 13,86% 3810,3 14,82% 4082,6 13,86%
auto 26112,9 85,67% 26723,1 84,68% 26861,2 85,64%
fluvial 131,2 0,45% 137,3 0,48% 145,7 0,48%
aerian 1,6 0,004% 1,68 0,005% 1,71 0,005%
Mărfuri transportate – total 29863,8 100% 30672,3 100% 31091,2 100%
feroviar
mii tone 926,4 22,86% 1089,2
8 24,94% 1067,3
1 19,51%
auto 4062,4 77,08% 4109,8 75,01% 4183,3 80,44%
fluvial 0,5 0,009% 0,52 0,01% 0,49 0,08%
aerian 1,8 0,04% 1,85 0,03% 1,88 0,03%
Parcursul mărfurilor – total 4991,1 100% 5201,37 100% 5252,97 100%
Sursa: Elaborat de autor conform datelor BNS (anexa 2)
milioane tone-km
Pentru o valorificare mai detailată, reprezentăm grafic situația creată în transportul

mărfurilor (figura 1.6), din care observăm monopolul transportului auto asupra altor tehnologii de
transportare, datorat avantajelor pe care le oferă acest tip de transport și infrastructurii mai
dezvoltate a acestei categorii. O întreprindere care să activeze în domeniului transportului auto de
mărfuri are posibilitatea de a obține succes dacă va ține cont de un șir de condiții, datorită
prezenței pieței serviciilor de transport și posibilității de acaparare a unor segmente a acestei piețe
din cauza lipsei de competență a altor întreprinderi din ramură.
Coala
24
feroviar auto fluvial aerian
26723.1 26861.2
26112.9
3618.1 3810.3 4082.6
131.2 1.68 137.3 145.7

1.6 1.71
2017 2018 2019
Sursa: Elaborată de autor conform datelor BNS (anexa 2)

Figura 1.6: Variația volumului de mărfuri transportate pe tipuri de transport pentru anii
2017-2019, mii tone
Un alt criteriu de clasificare a transportului, care reprezintă un aspect important de analiză

pentru proiect, este după obiectul transportului, și anume:
1. Transporturi de mărfuri și bunuri;
2. Transporturi de persoane;
3. Transporturi mixte.
Transporturile de mărfuri și bunuri, la rîndul lor se clasifică în modul următor (schema 1.2),
transport
transport demărfuri
de mărfuri generale
agabaritice
transport
transport de mărfuri
de mărfuri lichide
în vrac
transport de mărfuri perisabile
transport
transportdedemărfuri
mărfuripericuloase
speciale

Schema 1.2: Tipurile de transport de mărfuri
Coala
25
iar băuturile alcoolice se transportează în lăzi speciale:
CONCLUZII LA COMPARTIMENTUL I
Transportul este pentru economia națională, precum sistemul circulator al unui organism,
fără el fiind imposibilă realizarea relațiilor comerciale între continente, regiuni, state, localități. În
cadrul unei comunități transportul asigură funcția de deplasare în spațiu și timp a mărfurilor, a
pasagerilor. Prestarea serviciilor de transport de la agenții economici din domeniu cere o
cunoaștere foarte detaliată a situației economice din zonă pentru a se putea orienta corect spre
planificarea unui anumit tip de marfă.
Am ales ca temă al prezentului proiect, proiectarea unei întreprinderi de transport care va
deservi magazinele ce comercializeaza băuturi alcoolice din orașul Chișinău. Așa cum am indicat,
în orașul Chișinău activează multe magazine de acest fel, situate în diferite părți ale orașului
uniform. În baza celor analizate putem expune următoarele:
 Proiectarea unei întreprinderi de transport începe cu o analiză complexă a situației
economice din zona prevăzută unde vom activa;
 Alegerea profilului întreprinderii trebuie să fie realizată pe un studiu minuțios al
activității agenților economici la etapa prealabilă proiectării;
 Activitatea unui agent transportator depinde de activitatea producătorilor, comercianților.
Șansele de dezvoltare depind și de posibilitățile de creditare a băncilor.
Astea fiind spuse, vom merge mai departe la compartimentul de proiectare propriu-zis, în
care vom studia pe rînd fiecare aspect al activității viitoarei întreprinderi.
Coala
26
COMPARTIMENTUL II: PROIECTAREA SISTEMELOR DE
MANAGEMENT, A DIVIZIUNILOR ȘI A ACTIVITĂȚII
ÎNTREPRINDERII NOU CREATE
Analiza mediului de activitate a viitoarei întreprinderi, este doar etapa pregătitoare în

proiectarea propriu-zisă a întreprinderii. Proiectarea include mai multe aspecte, cele mai
importante sunt:
- Cunoașterea pașilor de înregistrare oficială a unei întreprinderi;
- Proiectarea sistemului de management, a marketingului, a amplasării teritoriale, a
modelului de activitate;
- Calculul prealabil estimativ a indicatorilor de activitate.
În acest compartiment vor fi proiectate și realizate toate aceste etape, iar în ultimă instanță,
în compartimentul III vom realiza verificarea termenilor de răscumpărare și luarea deciziei de
punere în practică a întreprinderii proiectate.
2.1. ETAPELE DE INIȚIERE A UNEI ÎNTREPRINDERI
Inițierea unei afaceri, pornește în baza unei decizii argumentate, bine cîntărite și care trebuie
să parcurgă cîteva subetape. Acestea sunt următoarele:
Subetapa I. Ne adresăm la Camera Înregistrării de Stat, sau la reprezentanțele sale teritoriale
cu un singur document – buletinul de identitate. În momentul cînd facem aceasta este bine să
avem în minte cîteva variante pentru denumirea firmei şi domeniile de activitate. Totodată este
necesar de a indica și sediul viitoarei întreprinderi, iar legislația națională la momentul actual ne
permite de a indica ca sediu și adresă juridică domiciliul personal, lucru care facilitează cu mult
inițierea noilor afaceri. Conform legislației, la înregistrare putem prezenta mai multe domenii de
activitate, fapt care ne asigură un orizont mai larg în activitatea pe care o vom desfășura. Ulterior
înregistrării vom putea face modificări şi adăugări în acest sens. Registrul de stat face verificarea
dacă nu avem datorii către Inspectoratul Fiscal. Acesta va oferi un certificat pentru deschiderea
unui cont bancar temporar şi o notă privind data vizitei următoare. Procesul de înregistrare optim
durează 7 zile.
Subetapa II. Apare necesitatea deschiderii unui cont provizoriu în banca în care decidem de
a ne deschide și celelalte conturi. Pentru asta vom avea nevoie de buletinul de identitate şi copia
acestuia şi desigur certificatul de la Camera Înregistrării de Stat. Scriem o nouă cerere de
deschidere a contului şi plătim fondul statutar minim de 5400 lei. Dacă firma are mai mulți
Coala
27
asociați (de exemplu am implicat în afacere pe un membru al familiei sau prieten), este permis de
a investi doar 40 % din suma necesară.
Subetapa III. Revenim la Camera Înregistrării de Stat. Primim pachetul de documente, în
care se găsesc: Decizia despre înregistrare, extrasul din Registru, certificat de înregistrare, decizia
personală de înființare a firmei (dacă este un fondator unic) sau Procesul Verbal al adunării
asociaților (dacă sunt mai mulți fondatori). De obicei actele, precum Statutul firmei, sunt
întocmite de lucrătorii Camerei. Pe ultima pagină se descrie pas cu pas unde va trebui să mergem
pentru a fi luați la evidenţă și unde se duc documentele. Pentru orice eventualitate facem 5 copii a
tuturor documentelor şi un Dosar pentru păstrare, pentru a preveni dificultățile în caz de pierdere a
dosarului.
Subetapa IV. Emitem un ordin de angajare a unui contabil şi împreună cu el mergem la
inspectoratul fiscal teritorial, luînd cu noi toate documentele şi copiile acestora unde acestea sunt
perfectate.
Subetapa V. Revenim la Bancă – contul provizoriu trebuie convertit în unul permanent.
Pentru asta împreuna cu contabilul (şi cu asociații dacă este cazul), va trebui să vizăm în
specimente semnăturile. Este foarte importantă prezența fizică a tuturor părților, care au tangență
cu firma. Pentru serviciile băncii la întreținerea contului vom achita circa 35 lei lunar.
Subetapa VI. În termen de 10 zile, trebuie să mergem la Casa Naţională de Asigurări
Sociale teritoriale. Însă dacă nu avem nici un angajat la momentul respectiv, fie că am hotărît să
angajăm doar după luarea la evidență și atunci cînd vom începe activitatea concretă, fie că suntem
apți de a îndeplini funcția de contabil, atunci nu este obligatoriu în timp de 10 zile, se poate și
timp de o lună calendaristică.
Subetapa VII. Apoi în termen de o lună trebuie să mergem la Biroul de Statistică pentru a
perfecta actele ca ulterior a prezenta rapoartele.
Subetapa VIII. Mergem la Casa Naţională de Asigurări Medicale, ne înregistrăm și aceasta
este punctul final în procesul de înregistrare și punere la evidență a unei noi întreprinderi.
În afara de consumul timpului, vom cheltui la această etapă suma de 5400 care o vom stabili
ca capital statutar și 1110 lei pentru perfectarea actelor de constituire și a ștampilei principale.
Desigur, că pentru ștampilele auxiliare vom achita o altă sumă, în jur de 500 de lei. Deci
cheltuielile totale la inițierea întreprinderii vor fi de 7010 lei.
Amplasarea sediului întreprinderii desigur că va fi aleasă pe teritoriul municipiului
Chișinău. Denumire posibilă pentru întreprindere este „Transexpedition” SRL. Sectorul orașului
în care preconizăm să activăm – Ciocana.
Coala
28
2.2. PROIECTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERII NOU-CREATE
Managementul, sau după unii autori, ansamblul activităţilor de organizare şi conducere în

scopul adoptării deciziilor optime în reglarea şi proiectarea proceselor microeconomice, oferă
posibilitatea de a găsi soluțiile optime şi eficiente în dezvoltarea oricărei afaceri. Business-planul
apare ca un instrument al managementului, care ne arată punctele slabe ale afacerii şi oferă
soluțiile necesare redresării situației.
Orice unitate economică, nu poate opera fără un sistem managerial bine pus la punct.
Desigur, la faza iniţială, sistemul managerial, va reprezenta un grup restrîns de specialiști şi
manageri, care doar cu extinderea economică şi spațială a întreprinderii, va deveni mai complex,
fiind posibile realizări mult mai intense în domeniu. Organizarea sistemului managerial trebuie
realizat cu chibzuință, fiecare post trebuie să aibă funcţii şi responsabilități bine delimitate şi fixe.
Colaborarea între membrii sistemului managerial trebuie să fie intensă, managerii trebuie să
folosească informaţiile şi resursele de care dispun şi să poată obţine efectul maxim posibil.
2.2.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii nou-create. Managementul resurselor umane
Resursele managementului sunt:

1. umane – munca, talentul şi priceperea oamenilor;
2. materiale – terenuri, clădiri, echipamente tehnice;
3. financiare – capital financiar (bani);
4. informaţionale – ansamblul datelor necesare luării deciziei.
Managementul este asociat organizației care reprezintă diverse entități (valori) socio-
tehnice, ce antrenează forța de muncă şi tehnologia, realizează şi distribuie produse şi servicii
membrilor societăţii.
Din considerentul că proiectăm o întreprindere de transport auto mică de prestare a
serviciilor de deservire a magazinelor de materiale de construcție, vom stabili doar acele secții și
posturi care sunt strict necesare. Astfel în schema 2.1. prezentăm o posibilă organigramă a
posturilor și secțiilor.
Coala
29
Schema 2.1: Organigrama secțiilor și posturilor la întreprinderea proiectată
Colectivul de oameni ai muncii dintr-o întreprindere este format din toţi cei cu care unitatea
respectivă încheie contracte de muncă şi care sunt retribuiți din fondul de retribuție pentru munca
depusă.
Resursele umane este singura resursă din cadrul unei întreprinderi care poate avea
capacitatea de a-şi mări valoarea sa odată cu trecerea timpului, spre deosebire de toate celelalte
resurse a întreprinderii, care se uzează dacă nu fizic, atunci moral.
Dezvoltarea teoriei şi practicii în domeniul managementului resurselor umane necesită
cunoaşterea şi înţelegerea cît mai deplină a rolului şi particularităţilor resurselor umane în cadrul
întreprinderii:
- Resursele umane reprezintă organizația. Oamenii reprezintă o resursă comună, resursă
cheie, o resursă vitală de azi şi de mâine a tuturor întreprinderilor, care asigură
supraviețuirea, dezvoltarea şi succesul competitiv al acestora.
- Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiții ale unei organizații,
ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp.
Întreprinderile cheltuiesc sume importante cu angajații lor, iar datorită costurilor antrenate
nu numai remunerarea personalului, ci şi angajarea, menţinerea şi dezvoltarea personalului
reprezintă una dintre cele mai evidente investiții în resursele umane. Investiția în oameni s-a
dovedit a fi calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei întreprinderi sau de a asigura
competitivitatea şi viitorul acesteia.
Coala
30
- Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creștere şi dezvoltare,
precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a face faţă
noilor provocări sau exigențe actuale. Resursele umane sunt valoroase, rare, dificile de
imitat şi, relativ, de neînlocuit.
- Resursele umane constituie un potențial uman deosebit, care trebuie înţeles, motivat sau
antrenat în vederea implicării cît mai depline a angajaților la realizarea obiectivelor
organizaționale.
- Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp necesar schimbării mentalității,
obiceiurilor, comportamentelor.
Oricare ar fi domeniul de activitate a întreprinderii, de felul cum este motivat și
recompensat personalul, depinde productivitatea acestora.
Productivitatea muncii reprezintă eficienţa cu care se cheltuiește munca vie şi se exprimă fie
prin raportarea producţie obţinute (Q) la cheltuielile de timp de muncă (T) efectuate pentru
obținerea producției, fie prin cheltuielile legate de consumul de muncă pe unitate de produs.
Motivarea angajaților este procesul prin care antreprenorii sau șefii îi determină pe salariați
să lucreze mai bine și să se implice mai activ în rezolvarea sarcinilor ce le au de îndeplinit.
Fiecare antreprenor în parte își alege metodele cele mai eficiente după părerea lui pentru a-și
motiva personalul. În schema 2.2 sunt indicate principalele metode de motivare ce pot fi aplicate
în cadrul activităţii întreprinderilor nou formate.
Remunerația e cantitatea de bani plătită în schimbul muncii prestate. Este, de obicei,
principala formă de plată asupra căreia se concentrează angajatul și angajatorul ca parte a
negocierii contractului de muncă.
Pe lîngă o bună remunerare și motivare a serviciului, pentru a păstra și obține eficiență
maximă de la personalul angajat este nevoie de creat și condiții de muncă omenești. Aceste
condiții sunt prevăzute în Codul Muncii al Republicii Moldova.
La cele enumerate mai sus se adaugă și spiritul de echipă. Astfel, toți angajații trebuie să
aibă stimă și respect unul față de altul, să se ajute reciproc, minimizînd conflictele ce pot duce la
scăderea productivității resurselor umane.
Coala
31
Schema 2.2: Tipuri de motivare
Succesul întreprinderii la faza inițială depinde mult de corectitudinea alegerii personalului,
care este un proces compus din cîteva etape, și anume le prezentăm în schema 2.3:
Schema 2.3: Procesul de recrutare a angajaților
Coala
32
După angajarea personalului trebuie să setăm atent funcțiile concrete pe care aceștia le vor
îndeplini. Directorul răspunde de:
- controlul şi coordonarea activităţii întregului personal;
- soluţionarea situaţiilor de criză;
- negocierea şi încheierea contractelor cu clienții (inclusiv cu agențiile de creditare);
- găsirea de noi clienți;
- formarea strategiei de activitate pe termen lung şi mediu;
- planificarea procesului de prestare a serviciului şi a necesarului de angajați;
- managementul resurselor materiale ale întreprinderii.
Într-o întreprindere mică, directorul îndeplinește și funcția de manager logist sau manager
pe transporturi, elaborînd rutele de livrare a încărcăturilor, graficul de lucru al conducătorilor,
ieșirea la linie a mijloacelor de transport. Totodată acesta își atribuie funcția de inginer pe
securitatea circulației rutiere, asigurînd instructajul cuvenit către conducătorii auto și informînd
despre modificările din legislație referitoare la organizarea transporturilor.
Mecanicul-lăcătuș sau inginer-mecanic-ul are următoarele atribuții:
- controlul autovehiculelor înainte de emitere la rută și la reîntoarcerea acestuia pe teritoriul
întreprinderii;
- monitorizarea permanentă a stării tehnice a parcului auto;
- duce evidență despre revizia tehnică a fiecare unităţi în parte;
- participă la cercetarea accidentelor rutiere cu implicarea autovehiculelor întreprinderii.
Contabilul-șef trebuie să:
- gestioneze resursele financiare ale întreprinderii;
- stabilească sistemul de remunerare a muncii angajaților împreună cu directorul general;
- îndeplinească bilanțurile contabile, facturile fiscale şi să ducă la evidența acestora;
- propună soluţii şi iniţiativă în rezolvarea situaţiilor de criză.
Conducătorii-auto trebuie să:
- asiste la procesul de încărcare a mărfii, ca reprezentanţi ai întreprinderii, pentru a fi siguri,
că marfa este încărcată corespunzător
- ia de la întreprindere documentele necesare pentru procesul de transport şi să le prezinte
spre semnare la destinatar;
- să respecte reglementările AETR și a Regulamentului Circulației Rutiere în procesul de
transport;
- să conducă atent, în limitele vitezei permise şi păstrînd securitatea traficului;
- să livreze încărcăturile în termenii stabiliți.
Coala
33
2.2.2. Tehnologiile informaționale și informația în sistemul managerial
Managementul firmei nu poate fi asigurat în condiții corespunzătoare, fără cunoașterea

sistematică a modului în care se desfășoară întregul proces al economiei unităţii. Pentru aceasta
este necesar ca managerul să dispună de un sistem de informare rațional și eficient cu date din
toate domeniile, fie economic, tehnic sau social.
Realizarea unei informări complete, operative și de calitate, nu poate fi realizată decît în
cadrul unui sistem informațional adecvat. În abordarea problematicii sistemului informațional
managerial un prim pas îl reprezintă definirea acestuia.
Sistemul informaţional este elementul care leagă şi condiţionează diferitele faze ale
procesului de conducere şi organizare a oricărei activităţi, mai cu seamă în cadrul activităţii
manageriale. Procesul de comunicare este elementul vital al sistemului informaţional, influențînd
direct procesul managerial al oricărei structuri economice. Pentru realizarea obiectivelor şi
misiunii întreprinderii, fiecare unitate economică trebuie să îşi dezvolte propriul sistem
informaţional, propice pentru nivelul dezvoltării culturii organizaționale şi a organizației ca tot
întreg.
Fluxurile informaţionale la întreprindere cuprind totalitatea informaţiilor transmise într-un
interval de timp determinat între diferite niveluri ierarhice. Informaţiile ce țin de domeniul
producerii la întreprindere cuprind datele despre cantitatea de marfă planificată pentru
transportare, cantitatea de marfă transportată pe un interval de timp, situaţia autovehiculelor,
amplasamentul lor etc.
Datele financiar-contabile sunt reflectate în bilanțurile contabile şi financiare, ele prezentînd
situaţia economică a întreprinderii – cifra de afaceri, profit, rentabilitate economică.
Informaţiile legate de serviciul comercial, mai mult se referă la achiziționarea de
autovehicule, de vinderea lor, sunt gestionate doar de directori. La fel informaţiile legate de
personalul întreprinderii – numărul, calitatea studiilor, perfecționare continuă, sunt gestionate de
directori împreună cu managerul secției de producere.
Managerul PR şi marketerul întreprinderii este singur responsabil de fluctuațiile
informaţiilor legate de acest domeniu. El singur le colectează şi selectează doar informaţia
necesară, folosind-o în modul în care consideră că este corect. În situaţia actuală, fluxurile de
informaţii sunt abundente, de aceea alegerea informaţiei necesare este un proces complex.
Mijloacele de transmitere şi transformare a informaţiei se clasifică în două categorii:
1. Mijloace tehnice: telefon, fax, calculator conectat la internet;
2. Documente scrise, scrisori, rapoarte de activitate.
De asemenea informaţia se transmite şi verbal.
Coala
34
Toate lucrările legate de îndeplinirea actelor la întreprindere trebuie să fie executate de
fiecare angajat în parte, fiecare membru al personalului redactînd şi îndeplinind singur actele
conform responsabilităților sale. Spre exemplu, contabilii îndeplinesc împreună bilanțurile
contabile şi bilanțurile financiare. Totodată ei trebuie să le păstreze în ordinea cuvenită şi să le
prezinte spre verificare la directori.
Pentru o comunicare eficientă la întreprindere se respectă următoarele reguli principale:
 Fiecare angajat păstrează în ordine statistică documentele pe care le îndeplinesc;
 Fiecare angajat îşi expune clar opiniile;
 Fiecare angajat se adresează cu propriile probleme la director discret;
 Pentru rezolvarea conflictelor care apar se poartă discuții civilizate;
 Toţi angajații conlucrează pentru beneficiul întreprinderii.
Pe parcursul activităţii întreprinderii pot apărea blocaje, cum ar fi: masivitatea sau lipsa
informaţiilor; obiective diferite ale angajaților şi ale întreprinderii; lipsa timpului necesar pentru
soluţionarea diferitor conflicte; canale inadecvate de transmisie a informaţiilor; bariere de cultură
şi de limbă – care împreună sau separat au dus la blocarea sistemului informaţional şi a procesului
de comunicare la întreprindere.
Factorii generali ai blocajelor reies din perturbarea factorilor de influenţă a comunicării din
cadrul întreprinderii, grupați în două categorii: interni şi externi. Cei interni sunt: parametrii
structurii organizatorice; modul de proiectare şi funcţionare a sistemului informaţional; stilul de
management şi nivelul culturii organizaționale. Factorii externi cuprind mediul ambiant, şi anume,
clienții, concurenții, furnizorii, şi modificarea tehnologiilor, pentru că odată cu schimbarea lor se
schimbă şi modul de transmitere a informaţiilor, aşa cum s-a întîmplat la întreprindere în primii
ani de activitate cînd o mare parte din informaţie a început să fie transmisă prin internet, în loc de
fax sau personal.
Principalele căi de perfecționare ale sistemului de comunicație la întreprindere sunt:
 Implementarea tehnicilor noi de transmitere a informaţie;
 Respectarea regulilor de comunicare printre angajați;
 Înlăturarea oricăror blocaje ce apar în comunicarea din cadrul întreprinderii;
 Informarea rapidă a angajaților cu orice schimbare ce apare în legislația din
domeniu;
 Formarea unei baze de date auxiliare în care să fie incluse nomenclatorul de
documente ale întreprinderii şi crearea copiilor de rezervă.
În cadrul unei întreprinderi nou-create, este indicat ca încă de la început să fie utilizate
tehnologii informaționale adecvate pentru activitățile întreprinse, și anume:
I. Pentru elaborarea și proiectarea rutelor;
Coala
35
II. Pentru controlul consumului de combustibil;
III. Pentru controlul activității conducătorilor auto pe parcursul îndeplinirii curselor;
IV. Pentru monitorizarea mijloacelor de transport
Pentru elaborarea automată a rutelor direct de către conducătorul auto, este bine de a instala
la bordul autovehiculului sistem de navigare GPS. Aplicarea sistemelor GPS îmbunătățește
imaginea întreprinderii şi calitatea deservirii clienţilor.
Sistemele logistice moderne de management şi monitorizare a transporturilor (GPS data
loging, GPS tracking) reprezintă un instrument eficient de sporire a rentabilităţii companiilor de
transport şi a siguranţei transporturilor. Aplicarea şi utilizarea sistemelor logistice de management
şi monitorizare a transporturilor asigură următoarele avantaje:
- lipsa de achitări lunare pentru serviciile obţinute;
- confidenţialitatea deplină a informaţiilor şi datelor despre mijloacele de transport;
- posibilitatea folosirii sistemului în scopuri de producere pentru transportul personal al
companiei şi în scopuri comerciale, pentru monitorizarea circulaţiei vehiculelor din alte
firme;
- posibilităţi vaste de integrare a sistemului cu sistemul informaţional intern al companiei.
Terminalele de la bordul vehiculelor reprezintă un utilaj mobil şi compact, care se instalează
la bordul vehiculului pentru transmiterea sistematică, peste fiecare 20 secunde, a informaţiei
telemetrice şi de bord, pentru schimbul cu comunicări verbale şi textuale, precum şi pentru
gestiunea cu agregatele şi sistemele vehiculului conform indicaţiilor din dispecerat, în acest scop
folosindu-se controlere standard GSM/GPS/GPRS. Terminalele standard au un buton de
siguranţă.
La bordul autovehiculului se montează terminalul din figura 2.1. Ca material cartografic se
poate utiliza hărţi scanate prealabil prin satelit, acestea putînd fi descărcate de pe adresa de web a
companiilor ce comercializează astfel de sisteme de navigaţie sau ne putem adresa la operatori
care comercializează astfel de gadget-uri în Chișinău.
Sursa: http://www.garmin.ru/
Figura 2.1: Terminal logistic cu suport GPS
Coala
36
În conformitate cu experienţa practică a întreprinderilor de transport, care au implementat
sisteme de acest tip, în rezultatul înăspririi controlului la linie, timpul cursei se reduce în medie cu
15-20%. Conducătorul auto, controlat cu mult mai bine, nu mai poate staţiona din cauze neclare şi
nu poate induce în eroare sau dezinforma conducerea întreprinderii. La implementarea unor
sisteme de acest tip circa 20% din şoferi, mai ales acei ce nu îşi îndeplinesc responsabilităţile de
serviciu, pleacă. Se obţin economii importante de combustibil, lubrifianţi, din reparaţii curente,
din comunicarea la telefon.
Întreprinderile care aplică această inovaţie logistică, obţin avantaje concurenţiale, datorate
unei planificări mai bune a procesului de transport, unui control mai riguros, posibilităţii de
intervenire operativă în mersul transportului, etc. Eficienţa utilizării sistemului se bazează pe
următoarele posibilităţi:
 controlul circulaţiei autotrenului;
 micşorarea semnificativă a duratei transportului;
 planificarea optimală, bazată pe cunoaşterea locului vehiculului;
 siguranţa mai înaltă a transportului;
 economii de combustibil şi lubrifianţi de 5 – 15 %;
 micşorarea sumelor achitate pentru asigurări cu 15-50 la sută.
Alte tehnologii ce pot fi aplicate cu succes în activitatea întreprinderii sunt aparatele de
verificare și monitorizare a consumului de combustibil. În acest sens propun utilizarea senzorilor
care pot fi ori instalați direct în rezervorul de combustibil, numiți senzori de volum, fie senzori
instalați între rezervor și sistemul de alimentare a motorului, numiți senzori de consum (tabelul
2.1, figura 2.1).
Tabel 2.1
Caracteristici ai unor senzori de control al consumului de combustibil
Senzori de consum
Producător "Aquametro" AG Tehnoton
Model DFM-8D DRT-5.2
Tip combustibil motorină motorină
Traductor diferențial da nu
Volumul admis 4...150 l/h 2...80 l/h
Eroare de măsurare 1% 1%
Temperatura de exploatare De la – 40 la + 125 °С De la – 40 la + 60 °С
Senzori de volum
Producător Omnicomm Tehnoton
Coala
37
Model LLS А700
RS-232 + analogic
Tipul transmiterii RS-232
0,2–1 % din volumul

Eroare de măsurare 1 % din volumul rezervorului
rezervorului
Lungimea maximă a
2000 mm 700 mm
senzorului
Temperatura de exploatare De la – 50 la + 80 °С De la – 40 la + 55 °С
Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor de pe site-ul http://www.trackgps.ro/
Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor de pe site-ul http://www.technoton.ro/

Figura 2.2: Senzori de control al consumului de combustibil
2.2.3. Managementul marketingului
Principalele sarcini ale serviciului de marketing, divizat în servicii de realizare şi servicii PR

sunt:
 desfăşurarea cercetărilor de marketing ale pieței serviciilor de transport şi consumatorilor
cu scopul elaborării recomandărilor privind lărgirea spectrului de servicii prestate şi
formarea prețului;
 studierea şi analiza indicilor interni şi externi ai competitivității proprii şi eficacităţii
activităţii economice a întreprinderii nou-create;
 elaborarea recomandărilor privind sporirea calității şi eficacităţii prestării serviciilor de
transport de mărfuri;
 elaborarea şi promovarea strategiei media a întreprinderii;
Coala
38
 desfăşurarea campaniilor PR via resurse Internet şi interacțiunile întreprinderii cu diferite
mijloace de informare în masă.
Sistemul de organizare al serviciului de marketing este divizat în serviciul de realizare, care
implică sarcinile serviciului de marketing ce țin de cercetările de marketing, de elaborarea
prețurilor, iar serviciul de PR, implică rezolvarea problemelor ce țin de public. De ambele servicii
trebuie să se ocupe marketerul întreprinderii, iar în lipsa acestuia, această funcţie revine
directorului.
Astfel, prin promovarea serviciilor oferite de întreprindere trebuie să căpătăm și să atragem
noi clienți. Aceasta se poate face prin oferirea serviciilor de transport mai calitative (unități de
transport ce să corespundă normelor, personal bine instruit), alegerea unui sistem de tarifare
argumentat, manifestarea interesului față de cerințele clientului.
În calitate de căi de informare a populație pot servi:
 publicarea unui articol în ziar;
 publicitatea radio sau TV;
 internetul (rețelele de socializare);
 răspîndirea flaiere-lor, cărților de vizită.
Pentru întreprinderea de transport specializată în transportarea mărfurilor periculoase, căile
de acaparare a unor segmente de piață, de întărire pe piața serviciilor de transport este realizabilă
prin următoarele metode:
a) transmiterea scrisorilor de ofertă întreprinderilor de construcții, magazinelor de
construcții;
b) publicarea în revistele de specialitate și pe site-uri sau forumuri a informației referitoare
la serviciile pe care le prestează întreprinderea;
c) instalarea unor panouri publicitare în zonele industriale ale orașului Chișinău.
Produsele sau serviciile au şi ele o evoluţie care începe cu momentul apariţiei ideii şi se
termină cu momentul încetării comercializării şi lipsei cererii. Ciclul de viaţă a serviciilor prestate
de întreprinderi cuprinde următoarele etape principale:
I. Lansarea produsului pe piață;
II. Creşterea produsului;
III. Maturitatea;
IV. Declinul – această etapă încă nu a fost atinsă de serviciile întreprinderii.
În variantă grafică ciclul de viaţă poate fi reprezentat în modul următor
Coala
39
Figura 2.3: Ciclul de viaţă a serviciilor prestate de întreprinderi
Pe durata întregului ciclu de viaţă intervin o sumedenie de factori, astfel la fiecare etapă se
urmăresc un șir de obiective; cele de marketing ar fi:
La lansare – se informează consumatorii despre existenţa serviciului;
În etapa de creștere – să se maximizeze cota de piață;
La etapa de maturitate – să se maximizeze profitului şi să se mențină cota de piață;
La ultima etapă, de declin – reducerea cheltuielilor şi valorificarea potenţialului mărcii se
urmăreşte pentru a avea cheltuieli minime.
2.3. ASPECTE DISTINCTIVE ALE TRANSPORTULUI DE

BĂUTURI ALCOOLICE (BERE)
Agenții transportatori îşi organizează activitatea de sine stătător, pornind de la solicitarea

serviciilor de transport. Aceștia primesc mărfurile la transport în baza contractelor de transport,
încheiate cu expeditorii de mărfuri sau destinatarii mărfurilor.
Transportatorii trebuie să asigure executarea prevederilor din contract, doar cu excepția
cazurilor de calamități naturale, catastrofe, avarii și alte situații excepționale.
Operatorul de transport este obligat să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru
încărcare mijlocul de transport auto prevăzut în stare bună, utilizabil pentru transportarea
mărfurilor de categoria dată, şi care să răspundă cerinţelor normelor sanitare şi protecţie a
mediului înconjurător, în termenul convenit cu expeditorul de mărfuri.
Punerea la dispoziție a unui mijloc de transport auto, inutilizabil pentru transportarea mărfii
prevăzute în contract (comandă), echivalează cu nerespectarea obligațiilor contractuale. În acest
caz, expeditorului de mărfuri are dreptul de a refuza utilizarea materialul rulant prezentat de către
agentul transportator și se întocmește un act după forma stabilită în contractul de transportare a
mărfurilor.
Coala
40
Expeditorul de mărfuri este obligat să asigure pregătirea, ambalarea, marcarea şi încărcarea
mărfurilor pe materialul rulant în termenii conveniți cu agentul transportator.
Mărfurile în ambalaj şi cu bucata se recepționează pentru transportare, indicîndu-se în
factura de expediţie greutatea mărfurilor şi numărul de locuri. Greutatea mărfurilor în ambalaj şi
cu bucata se determină de către expeditorul de mărfuri pînă la prezentarea lor spre transportare şi
se indică pe locurile de marfă. Greutatea totală a mărfurilor se determină prin cîntărirea sau
sumarea greutății indicate pe locurile de marfă după șablon sau standard.
Determinarea greutății mărfurilor se efectuează în comun de către expeditorul de mărfuri şi
agentul transportator cu ajutorul mijloacelor tehnice ale expeditorului de mărfuri.
La primirea mărfurilor spre transportare şoferul sau expeditorul prezintă expeditorului de
mărfuri legitimația de serviciu şi foaia de parcurs, legalizată prin ștampila agentului transportator.
Foaia de parcurs acordă dreptul de intrare mijlocului de transport şi persoanelor ce se află în
el, menționate în foaia de parcurs, pe teritoriul expeditorului (destinatarului) de mărfuri, dacă
pentru aceasta nu este necesară întocmirea unui permis special.
În cazurile, cînd pentru intrarea (ieșirea) automobilului sînt necesare permise speciale,
agentul transportator şi expeditorul (destinatarul) de mărfuri trebuie să stipuleze în contractul de
transportare a mărfurilor modul eliberării permiselor menționate pentru recepționarea şi eliberarea
mărfurilor.
Majoritatea băuturilor alcoolice îmbuteliate în sticle (berea) sunt mărfuri care se prezintă la
transport:
Distribuite în:
- lăzi de plastic,dacă este vorba de sticle
- ambalate în folie polietilenică în cazul sticlelor de plastic
- cutii de carton în cazul sticlelor de metal
Mărfurile în ambalaj și cu bucata se recepționează spre transportare, indicîndu-se în factura
de expediție greutatea mărfurilor și numărul de locuri.
Expeditorul de mărfuri poartă răspundere pentru toate consecințele ambalării incorecte a
mărfurilor, precum și folosirii ambalajului, care nu corespunde proprietăților mărfurilor, greutății
lor sau standardelor naționale și condițiilor tehnice stabilite.
În dependență de ambalaj există modalități aparte de încărcare, însă înainte de operațiile de
încărcare descărcare, materialele trebuie marcate, iată care sunt principalele reguli de marcare a
materialelor de construcție:
1. pe marcaj trebuie să se indice semnul destinatarului, numărul foii de cerere-comandă, locul
destinației și greutatea unității de marfă;
2. datele fixate în documentele de însoțire trebuie să corespundă în măsură deplină marcării;
Coala
41
3. expeditorul aplică și marcajele speciale, care indică particularitățile încărcăturii, metodele de
manipulare în procesul de încărcare descărcare (tabelul 2.2);
4. marcarea poate fi aplicată nemijlocit pe locul de marfă sau cu ajutorul etichetei;
5. marcarea poate fi efectuată prin vopsirea conform șablonului, sau pe ambalaj prin semne
convenționale;
6. mărfurile în vrac sau vraf nu se marchează.
Tabel 2.2
Marcaje de manipulare frecvent aplicate pe ambalajele sticlelor de bere
Simbol
Semnificaţia simbolului
etichetă
Fragil (fragile)
Marfa astfel etichetată trebuie manipulată cu grijă. Coletele nu vor fi tîrîte sau
lovite şi vor fi așezate (şi nu aruncate) pe suprafețe plane şi solide. Se va evita
supraetajarea excesivă, care ar putea deteriora marfa din rîndurile inferioare
Nu folosi cîrlige (use no hooks)
Se interzice folosirea cîrligelor metalice la manipularea mărfurilor în saci de iută
şi, mai ales, de plastic, la cartoane, bale şi baloturi cu mărfuri scumpe şi delicate
Se păstrează la loc uscat (keep dry)

Mărfurile astfel etichetate vor fi ferite de umiditate
Unitatea de încărcătură se va stivui doar cu săgețile în sus (top)
Unitatea de încărcătură trebuie întotdeauna să fie transportată, manipulată şi
depozitată în aşa fel încît întotdeauna săgețile să fie orientate în sus. Rostogolirea,
bascularea, balansarea puternică trebuie să fie evitate
A se feri de căldură (keep awaynfrom heat)
Aceste mărfuri nu vor fi stivuite în locuri cu temperaturi ridicate şi nu vor fi
supuse timp îndelungat influenței directe a razelor solare
Poziţia centrului de masă (Center of gravity)
Acest simbol este menit să ofere o indicație clară a poziției centrului de gravitate,
mai ales în cazul în care această poziție nu este centrală
…kg.
max Capacitatea portantă a unităţii de încărcătură (stacking limitation)
Deoarece nu pot susține mase mai mari decît cea indicată, unitățile de încărcare ce
poartă acest simbol se vor așeza (arima) în straturile superioare
Dispune chinga / lanțul doar în

Prinderea cu dispozitive cu clești
locul prevăzut cu acest marcaj
se face doar în dreptul marcajului
(sling here)
A nu se stivui pe mai mult de şase

A nu se rostogoli (do not roll)
nivele
Coala
42
Simbol
Semnificaţia simbolului
etichetă
Utilizează manipulator manual A nu se utiliza manipulator manual

aici (use hand truck here) (no hand truck here)
A se utiliza motostivuitor cu A nu se manipula cu manipulator

furcă în acest loc (use forklift cu furcă (do not use forklift truck
truck here) here)
A nu se distruge ambalajul (do not destroy barrier)

Ambalajul are un strat de protecţie împotriva umidității şi coroziunii, situat sub
stratul exterior. Protecția va fi ineficientă în cazul în care acest strat este deteriorat
Desfă aici (tear off here)

Acest simbol este destinat numai pentru destinatar
Echipament sensibil la
A nu se expune cîmpurilor
descărcări electrostatice
magnetice
(electrostatic sensitive device)
Pericol de incendiu (posible fire risk)
Etichetă marchează mărfurile inflamabile, predispuse aprinderii spontane, sau care
se pot aprinde prin încălzire
Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor de pe site-ul www.transport-containere.ro
Agentul transportator poate, de comun acord cu expeditorul sau destinatarul de mărfuri,

să-şi asume încărcarea şi descărcarea mărfurilor.
În cazul participării șoferului la încărcare sau descărcare el primește încărcătura de la
bordul automobilului la încărcare şi o predă la bordul automobilului la descărcare.
În cazul, cînd agentul transportator de comun acord cu expeditorul (destinatarul) de
mărfuri îşi asumă executarea lucrărilor de încărcare-descărcare, el poartă răspundere pentru
deteriorarea sau defectarea mărfurilor la încărcare şi descărcare, care a avut loc din vina lui.
Dispozitivele necesare pentru încărcare şi transportare, materialele auxiliare (capre,
suporturi, tarabe, sîrmă, panouri de protecţie) trebuie să fie puse la dispoziție şi instalate de
către expeditorul de mărfuri şi scoase de către destinatarul de mărfuri.
Prelata, frînghia pentru acoperirea şi legarea mărfurilor sînt prezentate de către agentul
transportator cu achitarea conform tarifelor contractuale.
Conducătorul mijlocului de transport auto este obligat să controleze conformitatea
stivuirii şi fixării mărfurilor în autovehicul cu cerinţele siguranţei circulaţiei şi asigurării
integrității mijlocului de transport auto. Expeditorul de mărfuri, la cererea conducătorului
mijlocului de transport auto, este obligat să înlăture deficienţele depistate la stivuirea şi
fixarea mărfurilor. Dacă cerinţele privind înlăturarea deficiențelor depistate nu sînt
Coala
43
îndeplinite, conducătorul mijlocului de transport auto este obligat să consemneze acest fapt în
toate exemplarele buletinului de însoțire a mărfurilor şi să refuze efectuarea operațiunilor de
transport.
Reieșind din cerinţele securității circulaţiei rutiere, şoferul este obligat să controleze
corespunderea gabaritelor mărfurilor, precum şi fixarea, legarea mărfurilor, care exclude
deplasarea încărcăturii în afara caroseriei sau căderea ei din caroserie.
Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinație, conform comenzii de
transport. Descărcarea mărfii este executată de destinatar.
În transportul sticlelor de bere, un rol important îl are modul în care așezăm marfa în
caroseria mijlocului de transport, cum grupăm cutiile și cum sunt manipulate acestea pe parcursul
încărcării sau descărcării.
Activităţile de manipulare ridică într-o măsură mai mare sau mai mică costul total al
transporturilor. În vederea eficientizării procesului de transport în general şi a activităţilor de
manipulare în special, se poate acționa în două moduri:
- eliminarea manipulărilor inutile;
- mărirea volumului de marfă manipulată.
Primul mod ține de optimizarea organizării, coordonării, conducerii şi controlului
manipulării. Al doilea mod se realizează prin gruparea mărfurilor într-o unitate de încărcătură.
Unitatea de încărcătură este rezultatul grupării mărfurilor într-un tot unitar şi coerent în
limita unor dimensiuni şi mase, formată din mărfuri ambalate sau neambalate, din unul sau mai
multe produse, identice sau diferite, care păstrează un caracter de permanență pe perioada
activităţilor de manipulare, transport şi depozitare, de la locul de formare pînă la utilizare.
Mijloacele de grupaj reprezintă dispozitivele şi echipamentele utilizate la formarea unităţii
de încărcătură. Ele se împart în două categorii:
a) dispozitive suport pentru mărfuri;
b) echipamente de arimare pe suport a mărfurilor.
Dispozitivele suport sunt:
- de forme şi dimensiuni prestabilite;
- în general standardizate;
- în general refolosibile;
- apte a fi manipulate cu mijloace manuale şi / sau mecanizate de manipulare;
- capabile de a cuprinde şi a purta o anumită cantitate de mărfuri.
În tehnologia modernă de transport de întîlnesc două categorii de dispozitive suport
standardizate: paletul şi containereul, dar se utilizează şi alte categorii de dispozitive, în general
Coala
44
nestandardizate (diferite tipuri de cutii şi lăzi). În transportul intern de materiale de construcție cel
mai des se utilizează paletul și cutiile.
Ca echipamente de fixare a mărfurilor în şi pe dispozitivele suport, cele mai folosite sunt:
chingile, slingurile, folia termocontractabilă, sîrma de balotare, lanţurile şi cablurile, penele,
pernele gonflabile, rigle etc.
Tehnologiile de grupare a sticlelor de bere cele mai utilizate sunt:
a) pachetizarea;
b) paletizarea;
c) fixarea cutiilor prin legare cu sîrmă
Aceste tehnologii permit transportul în masă a mărfurilor, cu toate modurile, cu costuri
minime şi timpi reduși pentru operaţiile de transbordare, încărcare şi descărcare.
Sursa: Elaborată de autor în baza materialelor de pe site-ul constanta-city.all.biz

Figura 2.4: Transportarea berii în semiremorcă

Figura 2.5: Elemente de fixare la pachetizare
Coala
45
Figura 2.6: Amplasarea lăzilor de bere pe paleți
Paletizarea reprezintă gruparea mai multor unităţi de marfă, ambalate sau nu, pe un singur
suport numit palet sau paletă.
Paletul este platformă de încărcare (figura 2.7), cu sau fără pereți, cadre sau montanți,
formată din două plăci unite între ele prin antretoaze, sau dintr-o placă ce se sprijină pe două
picioare, suporţi sau role a căror înălțime mică să permită manipularea cu utilaje cu furci, instalații
de prindere în cablu şi cîrlig sau cu mijloace automatizate.

Figura 2.7: Modele de palete
Paleţii (sau paletele) se clasifică din punctul de vedere al:

1. Utilizării:
- de uz general (destinate unei game variate de mărfuri);
- speciali (de exemplu, palete pentru butoaie, palete rezervoare);
2. Forme: plani cu sau fără aripioare; cu montanți; cu cadre sau pereți; lăzi (box paleţi)
accesului şi mobilității:
- cu role;
- cu două sau patru intrări;
Coala
46
- reversibile sau nereversibile;
3. Materialului din care sunt confecționate: lemn; mase plastice; oțel; fontă; aluminiu.
Fixarea produselor pe palete se face cu ajutorul chingilor, benzilor metalice sau din
material plastic şi, cel mai des, cu folie termocontractabilă.

Figura 2.8: Mașină de ambalat în folie termocontractabilă
Toate sticlele de bere pot fi supuse paletizării,indiferent de materialul din care sunt
confectionate,cu conditia selectării ambalajului corespunzător.
Pentru manipularea paletelor în depozite se folosesc transpaletele, cărucioarele manuale.
Transpaletele (figura 2.9) sunt echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile,
pe suprafețe fără denivelări.

Figura 2.9: Transpalete
Coala
47
Cărucioarele manuale şi lizele (figura 2.10) sunt vehicule folosit la transporturi de sarcini
relativ mici (pînă în 500 kg), pe distanțe scurte şi terenuri orizontale sau cu declivități mici. Liza
este un cărucior cu două roți folosit pentru transportul topurilor, baloturilor şi sulurilor.
Sursa: Elaborată de autor în baza materialelor de pe site-ul acmes.ro

Figura 2.10: Cărucioare manuale și lize
Electrostivuitoare şi motostivuitoarele (figura 2.11) sunt mijloacele de manipulare a

mărfurilor cele mai răspîndite, datorită posibilităților acestora de a realiza o legătură directă între
liniile de fabricație sau depozitele de expediţie şi mijloacele de transport.

Figura 2.11: Electrostivuitor CROWN SC 4220
La utilizarea transpaletelor, cărucioarelor şi stivuitoarelor pentru încărcarea descărcarea

remorcilor sunt necesare rampe, podețe sau sisteme de andocare cu egalizatoare de rampe, astfel
încît nivelul la care se află mărfurile să fie cît mai aproape de nivelul platformei vehiculelor
(figura 2.12).
Coala
48
Figura 2.12: Operații mecanizate de mutare a paletelor încărcate
Macaralele (figura 2.13) sunt instalații de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin
ridicarea neghidată pe verticală şi deplasarea pe orizontală.
Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numărul mișcărilor şi de mijloacele cu care se
realizează aceste mișcări, adaptate în general la necesităţile tehnologice ale fluxului de lucru în care este
integrată macaraua.

Figura 2.13: Tipuri de macarale utilizate la încărcare descărcarea materialelor de construcție
Pentru o întreprindere mică de transport care să presteze servicii de deservire a magazinelor

ce comercializează băuturi alcoolice (bere), este necesar să posede cîteva din mijloacele de
încărcare descărcare prezentate mai sus ca să micșoreze timpul destinat operațiilor date.
În baza celor prezentate următorul pas va fi alegerea mijloacelor de transport pe care le vom
utiliza. De modul în care vom alege aceste mijloace de transport va depinde cît de eficient vom
activa.
Coala
49
2.4. ASIGURAREA SECURITĂȚII ACTIVITĂȚII VITALE ALE
PERSONALULUI IMPLICAT ÎN PROCESUL DE TRANSPORT
A MĂRFURILOR
Protecția muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice,

tehnice, profilactic-curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură
securitatea angajatului, păstrarea sănătății şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de
muncă.
Scopul protecției muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau
îmbolnăvirii angajaților cu crearea concomitentă a condițiilor confortabile de muncă la o
productivitate maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:
 instruirea în materie de protecția muncii a tuturor angajaților şi a altor persoane la toate
nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
 instructajul prealabil şi periodic a tuturor angajaților;
 pregătirea specială a angajaților care deservesc mașini, mecanisme şi utilaje faţă de care
sînt înaintate cerințe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecția
muncii (nu mai rar decît o dată în trei luni).
Direcții principale ale politicii de stat în domeniul protecției muncii:
 asigurarea priorității politicii de stat în domeniul protecției muncii;
 emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecția muncii;
 coordonarea activităţilor în domeniul protecției muncii şi al mediului;
 supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecției
muncii;
 cercetarea şi evidența accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
 apărarea intereselor legitime ale salariaților care au avut de suferit în urma accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale;
 stabilirea compensațiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase ce nu pot
fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;
 participarea autorităților publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al organizării muncii;
 pregătirea şi reciclarea specialiștilor în domeniul protecției muncii;
 organizarea evidenței statistice de stat privind condiţiile de muncă, accidentele de muncă,
bolile profesionale şi consecințele materiale ale acestora;
Coala
50
 colaborarea internaţională în domeniul protecției muncii;
 contribuirea la crearea condițiilor nepericuloase de muncă, la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi
tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a
salariaților;
 reglementarea asigurării salariaților cu echipament de protecţie individuală şi colectivă cu
încăperi şi instalații sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.
Ministerul Muncii şi Protecției Sociale exercită coordonarea activităţii de protecţie a muncii
în Republica Moldova.
Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi
Protecției Sociale şi de Ministerul Sănătății după consultarea patronatelor şi sindicatelor.
Pentru realizarea lucrului metodic organizatoric de protecţie a muncii la întreprinderea nou
creată este responsabil directorul. Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei care intră la
întreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul
de lucru al lor, de asemenea cu muncitorii, recomandați la întreprindere pentru îndeplinirea
lucrărilor de la alte organizații, cu practicanții care-şi petrec practica la întreprindere, admise pe
teritoriul întreprinderii sau în secțiile de producere pentru îndeplinirea lucrărilor.
Oricare ar fi domeniul de activitate, fie întreprindere producătoare de produse, fie de
prestare a serviciilor, securitatea personalului în procesul de lucru trebuie să fie pe primul plan.
Condiții de muncă a personalului
Conform Codului Muncii al RM, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8
ore, plus 1 oră pentru pauza de masă.
Pe parcursul anului, personalul are dreptul la concediu. Conform Codului Muncii Republicii
Moldova, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de
dreptul la concediu de odihnă anual. Durata concediului de odihnă anual, conform
Codului Muncii Republicii Moldova este de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de
sărbătoare nelucrătoare. Conform aceluiași cod, concediul de odihnă pentru primul an de muncă
se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Astfel, pînă cînd
întreprinderea își va stabili personalul permanent, pînă va expira perioada de probă a noilor
angajați, ea va activa cu o echipă tînără. Pentru personalul care va trece de cele 6 luni menționate
mai sus, pe perioada concediilor anuale, ei vor fi înlocuiți cu alte persoane sau cu cele care trec
perioada de probă.
Graficul de acordare a concediilor anuale va fi elaborat după cele 6 luni, conform dorințelor
personalului.
Măsuri de protecție a mediului ambiant
Coala
51
Pe parcursul existenței, omul și-a creat un mediu propriu de viață, cel artificial, alcătuit din
casele, curțile și culturile de cereale, animale și clădiri publice. Azi, mediul nostru de viață este un
amestec de natură și ansamblu artificial, la țară fiind mai aproape de natură, iar la oraș, de mediul
artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa
curată care înlesnește transportul la celulele corpului, al substanțelor care realizează metabolismul
nostru.
Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în
orașe, iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a
acestor acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele
produse folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunătoare vieții omului,
plantelor și animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă
particule de fum, a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot pătrunde în
plămînii oamenilor. Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care
pătrund în organismul viețuitoarelor acvatice. Solul poate împrăștia substanțe chimice care, sub
acțiunea apei de ploaie, se dizolvă și ajung în rîuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice
și, prin consumul lor, în om. În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac
direct la adresa naturii.
Prin protecția mediului ambiant se subînțelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei şi
faunei. Este important faptul, că protecția mediului ambiant prevede şi protecția sănătății omului,
orientată spre asigurarea unei stări psihologice şi fizice normale, favorabile pentru trai şi muncă.
Transportul auto de asemenea este și el o sursă de poluare a mediului ambiant. Astăzi, pe
pămînt circulă peste un miliard de automobile care produc cantități enorme de fum ce conțin
substanțe toxice și care ne pun viața în pericol.
Întreprinderea proiectată poate contribui și ea la protecția mediului ambiant prin
următoarele acțiuni:
- Colectarea și reciclarea tuturor produselor obținute în rezultatul lucrărilor tehnice auto
(schimbul uleiului de motor, de transmisie, a cauciucurilor uzate etc.);
- Evitarea scurgerilor de carburanți și a diverșilor uleiuri (de transmisie, de motor) în
procesul de exploatare a unității de transport;
- Plantarea și îngrijirea spațiilor verzi atît de pe teritoriul întreprinderii cît și spațiilor
adiacente întreprinderii.
Coala
52
2.5. TEHNOLOGIA ORGANIZĂRII TRANSPORTULUI DE BERE
PE TERITORIUL ORAȘULUI CHIȘINĂU
2.5.1. Alegerea mijloacelor de transport
Cel mai răspîndit tip de transport, utilizat pentru transportarea berii este cel rutier, iar cum
deja am demonstrat, acesta este cel mai utilizat de agenții economici locali. La categoria
automobilelor cu destinație generală se referă autocamioanele și borduri, automobile cu un grad
sporit de carosabilitate și autotractoare. Toate cele menționate sunt dotate cu mijloace de
remorcare.
Mecanisme de transport de tip remorcă și semiremorcă destinate pentru conlucrarea cu
automobile și autotractoare, permit majorarea considerabilă a productivității transportului și
deseori sunt specializate pentru transportarea unei grupe de încărcături.
La remorci de destinație generală se atribuie remorci cu șasiu cu una, două și trei osii,
remorci-capră, remorci basculante, remorcă-cisternă și remorcă pentru greutăți mari. Remorci cu
șasiu cu una, două și trei osii sunt destinate pentru transportarea cisternelor, cupelor, utilajelor de
construcție. Ele sunt utilizate pentru orice categorie a drumurilor. Capacitatea lor de încărcare
variază de la 2 pînă la 8,5 tone.
Remorcile specializate sunt destinate pentru transportarea unui – două produse. Pentru
fixarea încărcăturilor se utilizează echipament staționar universal, de unică folosință și special. La
remorci specializate se referă, de exemplu: remorcă pentru transportarea panourilor, containerelor,
blocurilor, fermelor.
Pentru mărfuri cu greutăți mici se utilizează camionete cu prelată sau structură închisă
(dube) de la 1,5 pînă la 3,5 tone sarcină utilă, care pot asigura un transport eficient și flexibil. De
asemenea, aceste camionete pot fi dotate și agreate ADR pentru transport de mărfuri periculoase
în caz de necesitate.
Pentru magazinele ce comercializează berea de pe teritoriul orașului Chișinău este specific
volum de vînzări mai redus pe parcursul unei zile în comparație cu capacitatea depozitului, de
aceia mulți comercianți practică următoarea procedură: primesc comanda de la clienți sau
cumpărători în punctul de comercializare, adică magazin, o transmit către depozitul cel mai
apropiat, iar apoi în timp cît mai apropiat marfa este livrată către punctul de comercializare cu
ajutorul mijloacelor de transport de capacitate mică. Mulți dintre clienți nu posedă mijloc de
transport pentru cumpărăturile făcute, așa că apelează la serviciile întreprinderii de transport ce
deservește magazinul dat sau depozitul. Sticlele de bere ajung din alte țări în Moldova încărcate
Coala
53
după aceeași tehnologie descrisă mai sus. Din depozitele mari însă sunt livrate către magazine tot
în mijloace de transport de capacitate mică. Asta se face mai ales datorită structurii și parametrilor
rețelei rutiere din orașul Chișinău.
Așadar, în baza celor menționate și ținînd cont de ceilalți factori indicați anterior, am ales
următorul mijloc de transport (figura 2.14).
Mercedes Benz 308 CDI:
Dimensiuni: lungime – 4890 mm, lățime – 1922 mm, înălțime – 2350 mm, distanța între roți
– 3000 mm.
Motor: standard ecologic – EURO 4, volum motor – 2151 cm 3, puterea motorului 96 CP, tip
combustibil – Diesel, consum pe traseu combinat – 10,7 l/100 km, viteza maximă – 140 km/h,
volumul rezervorului – 85 l.
Sursa: http://mobile.de/
Figura 2.14: Mercedes Benz 310 CDI
Capacitatea de încărcare – 1650 kg, volumul interior de încărcare – 4,8 m3, greutatea proprie
– 1850 kg, masa totală – 3500 kg.
Prețul acestui mijloc de transport din uzină este destul de mare, dar la mîna a doua îl putem
procura cu aproximativ 4000 euro în stare destul de bună. Capacitatea de încărcare este mică, dar
este foarte manevrabil pentru orașul nostru, iar pentru inițierea unei afaceri de deservire a
întreprinderilor de comercializare a berii este foarte convenabil, fiindcă va fi ușor de răscumpărat.
Desigur, că se poate de procurat și mijloace de transport cu capacitate mai mare, cum ar fi
basculante de capacități medii de încărcare, spre exemplu DAF 75.300 ATI (figura 2.15), cu
următoarele caracteristici tehnice:
Coala
54
Formula roților 4x2
Masa totală a automobilului, kg 13000
Repartizarea masei totale pe axa din faţă, kg 3500
Repartizarea masei totale pe axa din spate, kg 9500
Modelul motorului EURO2
Tipul motorului diesel, turbo
Viteza maximală, km/h 150
Norma consumului de combustibil, litri/l00km pentru
V=40km/h 21
Capacitatea de încărcare 8500
Caroseria de tip ladă cu prelată
Volumul caroseriei, m3 10
Lungimea caroseriei, mm 7500
Lăţimea caroseriei, mm 2350
Înălţimea caroseriei, mm 5500
Aria caroseriei, m2 12,5
Volumul motorului 9200 cm3
Sursa: http://mobile.de/
Figura 2.15: DAF 75.310 ATI
Coala
55
Prețul variază – de la 7000 EURO la 15000 EURO, în dependență de starea de funcționare.
Cu 10000 EURO, putem procura unul în stare destul de bună.
2.5.2. Calculul indicatorilor tehnici și exploataționali
Considerăm ca model că efectuăm următoarele rute în orașul Chișinău:

1. Efes Vitanta Moldova Brewery parcare str. Uzinelor 167 – Supermarket Linella str.
Voluntarilor 21 – Supermarket Fidesco nr.5 str. Aleco Russo 55 – Supermarket nr.1
str. Aleco Russo 15 – Supermarket Linella bd. Moscovei 10 – Metro Cash & Carry 5
Chisinau 4839 Parcare (figura 2.16) – incarcarea mijlocului de transport cu cutii de
plastic a cite 24 unități din sticlă., lungime totală 10,6 km.
2. Efes Vitanta Moldova Brewery parcare str. Uzinelor 167–Linella 21 str. Voluntarilor –
Ceretto Cafe bd. Mircea cel Bătrîn 4 – Supermarket nr.1 bd. Mircea cel Bătrîn-Tirex
Petrol, Linella 15 bd. Mircea cel Bătrîn-Cafenea Selena bd. Mircea cel Bătrîn- Draft
Ciocana bd. Mircea cel Bătrîn – Bemol, bd. Mircea cel Bătrîn- Queens, Bahar,Venus.
(figura 2.17) – incarcarea mijlocului de transport cu cutii de plastic a cite 24 unități din
sticlă., lungimea totală 10,2km.
Desigur că sunt rute relativ scurte după lungime, dar ca operații foarte complexe.

Figura 2.16: Traseul rutei 1 (Efes Vitanta- Metro Cash & Carry)
Coala
56
Figura 2.17: Traseul rutei 2 (Efes Vitanta-Queens)
Determinarea indicilor de utilizare în spaţiu şi timp a autovehiculelor

1.1. Coeficientul static de utilizare a capacităţii autovehiculului:
r
q
γ st = (2.1)
qn
unde: q n - capacitatea nominală a mijlocului de transport, kg;
r
q - cantitatea de mărfuri încărcată, kg.
Durata procesului de transport a unei curse:
lt
t c= +t (2.2)
V t îd
unde: t c – durata unei curse, h;
l t - parcursul total, km;
V t - viteza tehnică, km/h;
t îd - timpul de încărcare-descărcare, h;
'
t îd =t a +t mn+ t îd +t d +t s (2.3)
unde: t a- timpul de așteptare a operației de încărcare-descărcare, min;
Coala
57
t mn- timpul de manevră a autovehiculului la posturile de încărcare şi descărcare, min;
t d- timpul de definitivare a documentelor, min;
t s- timpul pentru efectuarea operaţiilor suplimentare, min;
'
t îd- timpul de încărcare-descărcare propriu-zis;
' r
t îd =q ∙t n (2.4)
unde: t n- timpul normat de staționare a mijlocului de transport la încărcarea mecanizată a
mărfurilor descărcarea lor, min/t.
1.2. Numărul de curse pe parcursul unei zile:
T serv
nc= (2.5)
tc
Unde: T serv - durata servicului în zi, h.
1.3. Parcursul mediu pe zi:
n c ∙l i
L zi= (2.6)
β
1.4. Indicii procesului de transport:
a) Cantitatea de marfă:
Q zi =nc ∙ q n ∙ γ st (2.7)
b) Volumul prestațiilor:
n
P zi =∑ Q∙ l i (2.8)
i=1
1.5. Volumul de combustibil necesar :
(
Qn . c. = N km ∙
L
100
+ N tkm ∙
P
100 )
∙ ( 1+ D ) + N c ∙ n c (2.9)
Unde: N km- norma de bază la consumul de bază;

N tkm- norma de consum la 100tkm( N tkm=1,3 );
N c - norma de consum la o cursă pentru autobasculante;
D - coeficientul de corecție în dependență de regimul şi condiţiile de lucru al autovehiculului
(D=0,5).
Însă dacă cunoaștem consumul la 100 de km, putem să-l aflăm pentru parcursul obținut,
printr-o simplă proporție.
Qn . c. =(C 100 km ∙ L zi )/100 (2.10)
Calculul pentru ruta 1:

qr 1650 kg
1. γ st = = =1 ;
qn 1650 kg
Coala
58
lt 10,6 km
t c= + t îd = +1,5 h=1,76 h ;
2. Vt km
40
h
'
t îd =t a +t mn+ t îd +t d +t s =¿
¿ 10 min+10 min+ 40 min+ 20 min+10 min=90 min=1,5 h;
t 'îd =40 min;

T serv 8 h
3. n c = = =6 curse ;
tc 1,5 h
n c ∙l i 6 ∙10,6 km
4. L zi= = =127,2 km ;
β 0,5
5. Q zi =nc ∙ q n ∙ γ st =6 ∙1,65 t ∙ 1=9,9 t ;
n
P zi =∑ Q∙ l i=7 ∙ 1,65t ∙10,6 km=104,94 tkm;
i=1
C100 km ∙ L zi 10,7 ∙127,2

6. Qn . c. = = =13,6 l ≈ 14 l.
100 100
Calculul pentru ruta 2:

r
q 7792 kg
1. γ st = n = =0,82 ;
q 8500 kg
r 1000 kg 3
q = ρ∙ V +m pal = 3
∙ 0,96 m +14=974 kg−un palet
m
În caroserie încap 8 palete, deci masa reală a încărcăturii va fi de 8000 kg.
lt 10,2 km
t c= + t îd = +1,83=2,08 h ;
2. Vt km
40
h
'
t îd =t a +t mn+ t îd +t d +t s =¿
¿ 10 min+10 min+60 min+20 min+10 min=110 min=1,83 h ;
t 'îd =60 min ;
T serv 8h
3. n c = = =5 curse ;
tc 1,83 h
n c ∙l i 5 ∙10,2 km
4. L zi= = =102 km;
β 0,5
5. Q zi =nc ∙ q n ∙ γ st =5∙ 9,5 t ∙ 0,82=38,96 t ;
n
P zi =∑ Q∙ l i=5 ∙7,79 t ∙ 10,2 km=397,29 tkm ;
i=1
Coala
59
C100 km ∙ L zi 21 ∙102
6. Qn . c. = = =21,42 l≈ 22 l.
100 100
Un alt aspect pe care trebuie să îl proiectăm este planul general al întreprinderii. Pentru
etapa inițială considerăm că cel mai eficient este să arendăm spațiu de parcare pentru mijloacele
de transport și un birou pentru administrație. Apoi cu timpul este recomandat de a se construi un
bloc de reparații, deservire tehnică curentă, care desigur că va aduce profit întreprinderii.
COMPARTIMENTUL III: Evaluarea eficienței economice și a termenului

de răscumpărare a investițiilor pentru întreprinderea de transport proiectată
3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru rutele proiectate
Consumurile şi cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor

se determină, reieșind din caracteristicile tehnico-economice şi starea tehnică a unităților de
transport, prevederile legislației, actelor normative, normelor şi normativelor în vigoare, prețurilor
şi tarifelor existente pe piețele internă şi externă.
Cheltuielile totale pe ruta de transport de mărfuri se determină conform următoarei relaţii:
C tot =C dir +C indir , lei (3.1),
Unde:
C dir- cheltuieli directe;
C indir- cheltuieli indirecte;
Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit
incluse în preţul ei de cost. Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc
cheltuieli indirecte (cheltuieli ale secției, administrative de comandă etc.). Cheltuielile indirecte -
sunt distribuite pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu, proporțional salarizării directe,
calculate pentru fiecare tip de producţie etc.
Preţul de cost al producției firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a
rezultatelor activităţii economice. Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul
de cost include de asemenea cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce țin de transportul şi
realizarea producției. Suma totală a cheltuielilor de producţie şi care nu sunt legate de cheltuielile
de producţie constituie preţul de cost al producției.
Coala
60
Conform gradului de dependență de diversificare a volumului de producţie, cheltuielile pot
fi variabile şi fixe.
Cheltuielile variabile - includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea volumului
de producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum, diferite
materiale, carburanți, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.
Cheltuielile fixe- (cheltuielile pe perioadă, cheltuielile de regie), includ cheltuielile ce nu
depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile respective includ
cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc. Dar modificarea volumului
producției care depăşeşte anumite limite poate conduce la reducerea sau, dimpotrivă, la majorarea
cheltuielilor fixe.
Cheltuielile directe includ:
 consumurile privind retribuirea muncii conducătorilor auto;
 consumurile de materiale: combustibil, uleiuri şi lubrifianţi, anvelope, revizii tehnice şi
revizii curente;
 alte materiale: autorizații, taxe rutiere şi vamale, carnet TIR, certificate şi diverse
impozite.
Cheltuielile indirecte includ uzura mijloacelor fixe, salarizarea personalului administrativ,
cheltuieli generale şi administrative, impozite.
Astfel pentru rutele elaborate avem următoarele categorii de cheltuieli și consumuri:
I. Consumul privind retribuirea muncii conducătorilor auto
1. Salariu de funcție a conducătorului auto:
Sfca =S lca∗12 , lei (3.2)
Slca – salariul lunar al unui conducător auto.
2. Spor la salariu de funcţie pentru clasa șoferului cu 25%:
Ssf =S fca∗0,25 ,lei (3.3)
3. Salariul anual al unui conducător auto:
Sca =S fca + S sf + S rc ,lei (3.4)
4. Contribuții în fondul social și asigurări medicale:
I ca=S ca∗0,27 ,lei (3.5)
5. Consumurile totale:
C I =S ca + I ca ,lei (3.6)
II. Consumuri de materiale
1. Costul combustibilului:
C comb .=Q∗P1 lm , lei (3.7)
P1lm – prețul unui litru de motorină, lei;
Coala
61
2. Consum de uleiuri și lubrifianți:
C ul =0,01∗( N um∗Pum+ N ut∗Put + N us∗Pus + N uc∗P uc )∗Q∗K , lei (3.8)
Num – norma de consum pentru uleiul de motor;

Pum – prețul unui litru de ulei de motor;
Nut – norma de consum pentru uleiuri de transmisie;
Put – prețul unui litru de ulei de transmisie;
Nus – norma de consum de uleiuri speciale;
Pus – prețul unui litru de ulei special;
Nuc – norma de consum de unsori consistente;
Puc – prețul unui litru de unsori consistente;
K – coeficient de adaos;
3. Consumuri pentru procurarea anvelopelor:
C anv=0,01∗0,001∗N anv∗P1 anv∗Z anv∗Lan ,lei (3.9)
Nanv – norma de uzare de anvelopelor;
P1anv – prețul unei anvelope;
Zanv – numărul de anvelope la o unitate de transport;
4. Servicii de întreținere/mentenanță a autovehiculelor:
C ma=0,001∗ ( T rc∗Prc +k∗N pr )∗Lan , lei (3.10)
Trc – volumul de lucru, complexitate, om-ore;
Prc – prețul unei ore de reparații curente;
K – coeficient de sporire a cheltuielilor pentru vehicule cu vîrsta mai mare de 5 ani;
Npr – norma cheltuielilor pentru piese de rezervă;
5. Consumurile totale:
C II =Ccomb . +Cul +C anv +C ma ,lei (3.11)
Cheltuieli totale la rută timp de un an:
C tot . =C I +C II ,lei (3.12)
I. Cheltuieli pentru salarizare
1. Sfca =S lca∗12=3000∗12=36000 lei
2. Ssf =S fca∗0,25=36000∗0,25=9000 lei
3. Sca =S fca + S sf =36000+9000=45000 lei
4. I ca=S ca∗0,27=45000∗0,27=12150 lei
5. C I =S ca + I ca=45000+12150=57150 lei
Coala
62
6. pentru 4 conducători auto vom achita anual suma de 228600 lei.
II. Calculul cheltuielilor de materiale pentru ruta 1:
1. C comb .=Q∗P1 lm=14∗16,5=231 lei
2.
C ul =0,01∗( N um∗Pum+ N ut∗Put + N us∗Pus + N uc∗P uc )∗T tot ∗K=0,01∗( 3,2∗110+0,4∗21+ 0,1∗21+0,3∗18
3. C anv=0,01∗0,001∗N anv∗P1 anv∗Z anv∗Lan=0,01∗0,001∗0,65∗4500∗4∗127,2=14,88 lei
4. C ma=0,001∗( T rc∗Prc +k∗N pr )∗Lan=0,001∗(5∗150+1,2∗300 )∗127,2=141,192lei
5. C II =Ccomb . +Cul +C anv +C ma=313,5+20,31+84 +141,92=449,8lei
6. Cheltuieli totale pentru un an: după un calcul simplu am determinat că avem 352 de zile în
an fără de sărbătorile principale și zilele de după ele, astfel în decurs de un an vom avea
cheltuieli de C IIan=C II∗352=500,58∗352=158329,6 ≈158330 lei
III. Calculul cheltuielilor de materiale pentru ruta 2:
1. C comb .=Q∗P1 lm=21,42∗16,5=363 lei
2.
C ul =0,01∗( N um∗Pum+ N ut∗Put + N us∗Pus + N uc∗P uc )∗T tot ∗K=0,01∗( 3,2∗110+0,4∗21+ 0,1∗21+0,3∗18
3. C anv=0,01∗0,001∗N anv∗P1 anv∗Z anv∗Lan=0,01∗0,001∗0,65∗4500∗4∗102=11,93 lei
4. C ma=0,001∗( T rc∗Prc +k∗N pr )∗Lan=0,001∗(5∗150+1,2∗300 )∗102=113,22lei
5. C II =Ccomb . +Cul +C anv +C ma=363+ 98+ 11,93+113,22=586,15 lei
6. Cheltuieli totale pentru un an: după un calcul simplu am determinat că avem 352 de zile în
an fără de sărbătorile principale și zilele de după ele, astfel în decurs de un an vom avea
cheltuieli de C IIan=C II∗352=586,15∗352=206324,8lei
Cheltuieli totale la rute timp de un an:
C tot . =C I +C II =158330+206325=364655lei
3.2. Calculul cheltuielilor indirecte
Cheltuieli pentru înregistrarea firmei

La înregistrarea firmei vom avea următoarele cheltuieli:
Coala
63
Cheltuieli pentru perfecționarea documentelor – 1110 lei+500lei;
Capitalul social minim – 5400 lei.
Total: Cinreg=7110 lei.
Cheltuieli pentru arenda oficiului și curent electric
Pentru arenda oficiului, lunar vom fi nevoiți să achităm o sumă de aproximativ 900 lei.
Lunar pentru curent electric preconizăm să achităm suma de 400 lei.
Pentru parcare vom achita lunar suma de 2000 pe lună
Astfel, pe parcursul a unui an vom avea total Cof=39600 lei.
Cheltuieli de remunerare a anagajaților
Contabil-șef: 3500 lei lunar, 42000 lei anual;
Mecanic lăcătuș: 3000 lei lunar, 36000 lei anual.
Cheltuieli pentru procurarea mijloacelor de transport
CMT=2 *PMT1 + 2 *PMT2= (2*80000)+(2*140000)=540000 lei.
Cheltuieli pentru înmatricularea de stat a mijloacelor de transport
Pentru înmatricularea de stat a automobilelor vom cheltui următoarea sumă de bani:
Plata pentru verificarea de către expert a vehiculului și a actelor acesteia – 400 lei;
Plata pentru certificatul de înmatriculare pe suport de hîrtie – 40 lei;
Plata pentru fondul de susținere socială a populației – 50 lei;
Plata pentru plăcuțele de înmatriculare – 160 lei;
Cheltuieli pentru testare, asigurare și taxa de drum pentru 1 an (2 mijloace de transport) –
6360 lei.
Total: Cinmatriculare=(400+40+50+160)*4+6360=8960 lei.
Cheltuieli pentru asigurare, taxa de drum și testare
Pentru asigurare, taxa de drum și testare anuală a automobilelor vom achita următoarea
sumă de bani:
Pentru testare – 150 lei;
Pentru asigurare – 800 lei;
Pentru drumuri – 1290 și 5520 (0,6 lei de cm3 a volumului motorului) lei.
Total: Ctaxe=(150+800)*4+(1290+5520)*2=17420 lei.
Cheltuieli pentru reclamă
Anunțul prin intermediul site-urilor de socializare este gratis.
Publicitatea TV constituie circa 100 de lei pe o perioadă de 24 ore. Pentru început, pentru
informarea populației, admitem că vom utiliza această metodă timp de 1 lună și cheltuielile vor
constitui 2400 de lei.
Coala
64
Informarea populației se poate face și prin intermediul cărților de vizită. Prețul uneia este
de 35 de bani, iar pentru început vor fi răspîndite în jur de 3000 de bucăți care vor costa în jur de
1050 de lei.
De asemenea vor fi afișate anunțuri în cele mai populate locuri din oraș (gara auto și
feroviară, în preajma piețelor, magazinele din centrul orașului, stații etc.). Prețul unui anunț este
de 25 de bani și vor fi afișate în jur de 1000 de bucăți care vor costa în jur de 250 de lei.
În total, pentru reclamă vor fi cheltuite următoarea sumă de bani:
Total: Creclama=2400+1050+250=3700 lei.
Cheltuieli pentru procurarea mobilierului și a calculatoarelor

Pentru ușurarea lucrului și pentru evitarea acumulării mormanelor de hîrtii și documente,
vor fi procurate 2 calculatoare ale căror valoare este de aproximativ 8000 lei. Pentru procurarea
mobilierului este preconizată o sumă de circa 15000 lei. Astfel, pentru procurarea calculatoarelor
și mobilierului va fi investită o sumă de 23000 lei.
Total cheltuieli indirecte avem:
Cindir= (7110+39600+42000+36000+440000+8960+17420+3700+2300)= 597090 lei
3.3. Calculul tarifelor de transportare
La caracterizarea activităţii economice este necesar de a distinge noţiunea de eficienţă

economică.
Eficienţa economică – categorie economică care permite de a compara rezultatul obținut
cu cheltuielile efectuate şi exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuielile efectuate).
Eficienţa economică permite comparaţia atît la nivel macroeconomic, cît şi
microeconomic. Dar o importanţă deosebită are eficienţa economică la nivel de firmă, deoarece
gradul eficienţei economice la nivel macro este stabilit de gradul nivelului microeconomic între
agenții economici naționali.
Eficienţa economică a firmelor se rezumă în condițiile actuale în tendința utilizării cît mai
optime și eficiente a resurselor, necesare pentru asigurarea creșterii economice a firmelor,
creșterea productivității și a rentabilității.
Venitul, în ultimă instanță, exprimă realizarea interesului propriu al colectivului de muncă
al firmei. În economia de piață venitul constituie stimulentul de bază pentru economie şi investiții,
extinderea producției şi asigurarea activităţii economice. Totodată, tendințele faţă de majorarea
maximă a profitului stimulează antreprenorii să manifeste iniţiativă şi să-şi asume un anumit risc,
ceea ce duce la ridicarea competitivității şi calității serviciilor prestate sau bunurilor produse.
Coala
65
Astfel, în condiţiile economiei de piaţa scopul fiecărei firme este obținerea unui venit mai
mare în calcul la volumul capitalului utilizat. Creşterea mărimii venitului, obținut de firmă are o
însemnătate deosebită şi pentru societate, fiind o sursă nu mai puţin importantă de formare a
bugetului de stat. Mai mult decît atît, venitul constituie o sursă principală de autofinanțare şi
creștere economică, sursă a stimulării economice a colectivelor de muncă, a investițiilor.
În practica economică sînt utilizate următoarele noţiuni de profit:
a. Profitul de bilanț sau brut al firmei – Pb se determină ca diferenţa între încasările
totale (veniturile totale) Vt şi cheltuielile totale Ct :
Pb= Vt – Ct (3.13)
Profitul de bilanț se calculează ca rezultat al tuturor genurilor de activitate ale firmei. El
include venitul obținut din genul principal de activitate al firmei, activităţii comerciale, financiare,
investiționale.
b. Profitul impozabil Pimp se calculează prin reţinerea din profitul brut (de bilanț) a
cheltuielilor simple necesare, rambursate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
exclusiv în limitele activităţii de întreprinzător. În general anume venitul impozabil constituie
profitul net al firmei.
c. Profitul net Pnet se calculează ca diferenţa între profitul de bilanț şi profitul impozabil –
Pimp:
Pnet =Pb – Pimp (3.14)
Profitul net rămîne la dispoziţia firmei şi poate fi utilizat pentru achitarea dividendelor pe
acţiuni, adaosurilor lucrătorilor pentru lucrul efectuat, sau poate fi cheltuit pentru extinderea
firmei – reutilarea tehnică, implementarea tehnologiilor noi, completarea mijloacelor fixe.
Deoarece rutele elaborate, sunt rute care nu sunt la prezent în cadrul transportului de
mărfuri periculoase, vom calcula cheltuielile totale pentru o rută, timp de un an și vom determina
astfel, cu luarea în considerarea a rentabilității de 20%, sine costul transportărilor, și respectiv
tariful pe care îl vom aplica.
Modelul de calcul al tarifului de transportare:
Cheltuieli totale: C tot =364655;

Ctot 364655
Cheltuieli la o rută: C 1ruta = = =94,17 lei ;
nrtot 352∗(6+5)
C tot 364655
Sine costul pentru un km: S1 km = = =4,51 lei ;
Lan 352∗(127,2+102)
Ctot 364655
Sine costul pentru o tkm: S1 tkm= = =2lei ;
P an 352∗(104,94+397,29)
Coala
66
Tariful pentru o rută: T 1ruta =1,2∗C 1 ruta=1,2∗94,17=113,004 lei;
Venitul preconizat: V rute an=n r∗T 1 ruta=352∗(5+6)∗113,004=437691
Profitul brut: Pb=V rutean−C tot =437691−364655=73056 lei ;
Profitul net: Pn=P b−0,12∗P b=73056−0,12∗73056=64271,57 lei ;
În cazul în care vom presta servicii de transport de materiale de construcție, timp de un an,
în condițiile din proiect, vom răscumpăra aproximativ a 6-a parte din investițiile inițiale.
Un calcul simplu pentru a vedea în cîți ani vom răscumpăra investițiile făcute este
următoarele:
C indir 597090
T r= = =9,2≈ 10 ani .
Pn 64271,57
Tabel 3.1
Indicatori economici principali
Nr. Indicatori Valoare
1. Cheltuieli totale la rute pe un an, lei 364655
2. Profit net, lei 64271,57
3. Termen de răscumpărare, ani 10
4. Rentabilitate 17,62%
Coala
67
CONCLUZII
Ponderea ridicată a utilizării transportului auto în relaţiile economice ale Moldovei este
condiționată de un șir de factori şi premise de ordin economic, social şi politic. Printre acești
factori se regăsesc următorii:
 Densitate mai mare a rețelelor rutiere în comparație cu alte tipuri de transport;
 Număr relativ mare de întreprinderi ce activează în domeniul transporturilor;
 Creşterea companiilor de expediţie şi deservire logistică;
 Parc rulant diversificat şi cu un număr de vehicule semnificativ, corespunzător
normelor şi directivelor rutiere europene;
 Accesibilitate şi manevrabilitate înaltă a transportului auto.
Toţi acești factori au dus la predominarea transportului auto în sfera serviciilor de
transport din ţară, acesta comportînd pe lîngă rolul economic – contribuții în bugetul naţional prin
taxe şi impozite, dezvoltarea relaţiilor economice cu statele partenere, desigur şi rolul social –
oferirea locurilor de muncă zecilor de mii de locuitori ai țării, iar prin aceasta micşorarea imigrării
populației peste hotarele țării, intensificarea schimbului de experienţă în vederea creșterii calității
mărfurilor produse în Moldova.
Am demonstrat că de calitatea serviciilor de transportare depinde direct şi calitatea
deservirii consumatorilor, deoarece transportul asigură livrarea materiei prime producătorului şi a
producției finisate spre comercializare, fiind parte componentă a etapelor ciclurilor de viaţă a
produselor. Astfel transportul capătă şi funcţie logistică, care duce la dezvoltare şi aplicarea
intensă a logisticii transporturilor.
Odată ce se cunosc în prealabil necesităţile de transport – date bazate pe calcule ce pornesc
de la prognozarea complexă a fluxului de marfă şi apar cereri din partea clienţilor, întreprinderile
de transport trebuie să-şi echipeze parcul şi să investească în acesta pentru a atinge nivelul
indicatorilor economici doriți. Însă, în afară de datele oferite de prognozarea complexă, agenții
transportatori trebuie să ţină cont şi de tarifele aplicate la prestarea serviciilor de transport, aceasta
fiind unul din cei mai importanți factori de influenţă asupra formării profitului net, a rentabilităţii
financiare şi a termenului de răscumpărare a investițiilor.
Întreprinderile de transport, şi nu numai, trebuie să pună accent însă pe cele mai
importante resurse – pe resursele umane, care trebuie să urmeze cursuri de perfecționare continuu,
iar aplicarea unui sistem de motivare corespunzător va ridica şi mai mult productivitatea
companiei.
Coala
68
Desigur, în activitatea lor, întreprinderile se întîlnesc cu diverse probleme, care trebuie
depășite, în acest context depistarea erorilor se poate face doar ţinînd cont de planul inițial după
care s-a dezvoltat întreprinderea.
Ca să supraviețuiască, întreprinderile de transport trebuie să aplice standardele și cerințele
moderne care la moment ne sunt cunoscute. O întreprindere mică de transport va avea succes și se
va putea dezvolta doar atunci cînd pe lîngă aplicarea standardelor europene va duce o evidență
strictă a resurselor consumate, va căuta să activeze cu mai mulți clienți și își va mări parcul rulant
an de an, lucru care va permite în viitor construirea blocurilor de producție proprii, a parcărilor și
punctelor de reparații și deserviri curente a mijloacelor de transport. Totodată pentru o
întreprindere de transport ce prestează servicii în rețeaua de magazine de construcții, dispunerea
de mijloace automatizate de încărcare descărcare și un mic depozit este un avantaj enorm față de
alte întreprinderi de acest gen. Cu trecerea timpului această întreprindere va putea trece la servicii
internaționale de transport a mărfurilor.
În baza celor elaborate și menționate, putem indica următoarele concluzii:
 O întreprindere, chiar și mică care să activeze în transportul de mărfuri în cadrul
unei localități trebuie proiectată începînd cu o analiză complexă a mediului
antreprenorial;
 Analiza trebuie să cuprindă mai multe sfere de activitate ca să fie posibilă
argumentarea deciziei luate;
 Proiectarea trebuie să cuprindă toate aspectele de activitate de la o întreprindere –
managerial, tehnologic și economic;
 întreprindere de transport trebuie să lucreze cu așa tarife, care nu numai să fie
argumentate prin calcule, dar și să corespundă nivelului de tarifare de pe piața
serviciilor de transport;
 Clienții pot fi cîștigați doar prin prestarea unor servicii calitative.
Coala
69
Bibliografie
1. Alcaz T. „Analiza activităţii de transport”. UTM, Chișinău, 2001.

2. Alcaz T. „Managementul Transporturilor Auto Internaționale de mărfuri”. UTM, Chișinău,
2002.
3. Alcaz T., Russu V., Oprea A.. „Managementul Transporturilor”, Ciclu de prelegeri, Partea
I şi II, UTM, Chișinău, 2006.
4. Bălan C. „Logistica mărfurilor”, Editura ASE, București, 2000.
5. Butnaru A. „Transporturi şi asigurări internaționale de mărfuri”, București, Editura
fundației România, 2002, 264 pag.
6. Caraiani Gh. „Transporturi şi expediții internaționale”, Universitatea „Constantin
Brâncoveanu”, 1994.
7. Dobrotă S. „Transporturile rutiere internaționale”, Editura Transport rutier, București,
1994.
8. Gherasim T. „Calitatea transporturilor”, Editura Universității A.I.Cuza, Iași, 1997, 245 p.
9. Herman M. „Sisteme şi mijloace de transport”, Mirton, Timișoara, 2007, 312 p.
10. Maslar L. „Marea mutație prin evoluţia spiritului calității”, Adevărul economic,
nr.9/1998.
11. Nedelea St., „Logistica organizației”, București, ASE, 92 pag.
12. Olaru M. „Managementul calității”, București: Economia, 1995.
13. Oliver R. K., Webber M. D. „Supply Chain Management: logistics catches up with
strategy”. London, Logistics, 1992, p.66;
14. Автомобильные перевозки в странах Восточной Европы. - М.: АСМАП. – 1998.
15. Вельможин А.В., Гудков В.А., Миротин Л.Б. «Теория организации и управления
автомобильными перевозками: Логистический аспект формирования перевозочных
процессов.» Волгоград, - Политехник, 2001.
16. Губер Ю.Е. «Организационный менеджмент», Кишинев, АТИК, Еврика, 2004,
228 стр.
17. Карбанович И.И. «Международные автомобильные перевозки. »– Мн.: Юнипак,
2002.
18. Кузнецов Ю. М. «Справочник охрана труда на предприятиях автомобильного
транспорта», Транспорт, 1986, 272с.
19. Неруш Ю.М. «Логистика», Москва, ТК Велби, Проспект, 2007, 520 стр.
20. Плужников К.И. «Транспортное экспедирование. » – М.: «РосКонсульт», 1999.
Coala
70
21. Сырбу И.М., Кротенко Ю.И. «Менеджмент», Кишинев, АТИК, Еврика, 2006,
214 стр.
22. Codul Transporturilor Auto. Legea Republicii Moldova, nr. 116 – VII din 29.07.1998.
23. Legea Republicii Moldova „Cu privire la transporturi”, nr. 1194 – XII din
21.05.1997.
24. Legea Drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996.
25. Regulamentul Circulației Rutiere. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 713
din 27.07.1999.
26. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999.
27. Convenția vamală TIR – încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.
28. Acordul European privind Regimul de Lucru al echipajelor vehiculelor care
efectuează transporturi internaționale rutiere – AETR, adoptat la Geneva la 15 ianuarie
1976.
29. Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri în traficul
rutier - CMR, semnată la 19 mai 1956.
30. www.statistica.md, accesat în perioada 2016.
Coala
71

Cuprins

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

COMPARTIMENTUL I: Analiza pieței serviciilor de transport auto intern..........................5

1.1. Transportul în economia națională..........................................................................5

1.2. Cadrul juridic de activitate a agenților transportatori din Republica Moldova.

1.3. Analiza structurii comerțului intern și extern al bauturilor alcoolice.

1.4. Analiza mediului de afaceri din Republica Moldova...........................................18

1.5. Tehnologii de transportare utilizate în transportul intern și extern de

Concluzii la compartimentul I............................................................................................30

COMPARTIMENTUL II: Proiectarea sistemelor de management, a diviziunilor și a

2.1. Etapele de inițiere a unei întreprinderi......................................................................31

2.2. Proiectarea sistemului de management al întreprinderii nou-create.......................33

2.2.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii nou-create. Managementul resurselor umane

2.2.2. Tehnologiile informaționale și informația în sistemul managerial.....................38

2.2.3. Managementul marketingului..........................................................................43

2.3. Aspecte distinctive ale transportului de bauturi alcoolice...................................44

2.4. Asigurarea securității activității vitale ale personalului implicat în procesul de

2.5. Tehnologia organizării transportului de bauturi alcoolice pe teritoriul orașului

2.5.1. Alegerea mijloacelor de transport.......................................................................58

2.5.2. Calculul indicatorilor tehnici și exploataționali..................................................61

Mod Coala Nr. document Semnat Data

3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru rutele proiectate........................................60

3.2. Calculul cheltuielilor indirecte...............................................................................63

3.3. Calculul tarifelor de transportare..........................................................................65

Transportul auto este o ramură de activitate importantă în cadrul economiei naţionale şi

1.1. TRANSPORTUL ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ

Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale pentru că

Agricultura, economia vînatului, sil-

Alte activităţi de servicii

mărfuri necesare economiei naţionale, contribuind astfel la modificări de structură, calitate și

Funcțiile de bază ale ramurii transporturilor sunt:

crearea de valoare pentru bunurile produse

accesul produselor autohtone pe piețe de desfacere străine

crearea locurilor de muncă pe plan național (11% din populația țării

îmbunătățirea calității vieții oamenilor

suport de continuare a proceselor de producție

stimularea activităților economice

redistribuirea efectului economic

echilibrarea comerțului exterior

Sursa: Elaborată de autor

1.2. CADRUL JURIDIC DE ACTIVITATE A AGENȚILOR

1.3. ANALIZA STRUCTURII COMERȚULUI INTERN ȘI EXTERN

Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică (anexa 2)

Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică (anexa 3)

1.4. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI DIN REPUBLICA

2017; 3457 1264.2 1265

Numărul întreprinderilor Rezultatul financiar, mln lei

Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică

53300 2018; 53260 23500

Numărul întreprinderilor Rezultatul financiar, mln lei

Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică

1.5. TEHNOLOGII DE TRANSPORTARE UTILIZATE ÎN

Procesul apariției transporturilor ca ramură distinctă a economiei naționale a început la

Pentru o valorificare mai detailată, reprezentăm grafic situația creată în transportul

3618.1 3810.3 4082.6

131.2 1.68 137.3 145.7

Sursa: Elaborată de autor conform datelor BNS (anexa 2)

Un alt criteriu de clasificare a transportului, care reprezintă un aspect important de analiză

Sursa: Elaborată de autor

Analiza mediului de activitate a viitoarei întreprinderi, este doar etapa pregătitoare în

2.1. ETAPELE DE INIȚIERE A UNEI ÎNTREPRINDERI

Managementul, sau după unii autori, ansamblul activităţilor de organizare şi conducere în

2.2.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii nou-create. Managementul resurselor umane

Resursele managementului sunt: