Proiectarea Întreprinderii de Taxi

CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................2
1. COMPARTIMENTUL ANALITIC..............................................................4
1.1. Scopul şi conţinutul business planului..........................................................................4
1.2. Iniţiere în afacere. Cercetare de marketing...................................................................5
1.3. Elaborarea structurii organizatorice a întreprinderii.....................................................21
1.4. Calitatea serviciilor de transportare a pasagerilor........................................................27
1.5. Evidența și controlul transportărilor de pasageri..........................................................28
2. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE...................................................
31
2.1. Alegerea mijlocului optimal de transport.....................................................................
31
2.2. Proiectarea bazei tehnico-productive a întreprinderii...................................................
34
2.3. Planul organizaţional....................................................................................................
40
2.4. Programul de producere privind exploatarea materialului rulant.................................
44
2.5. Elaborarea măsurilor de asigurare a securităţii muncii şi activităţii vitale...................
45
2.6. Exploatarea instalației de gaz.......................................................................................48
2.7. Securitatea muncii și a traficului de circulație..............................................................54
3. COMPARTIMENTUL ECONOMIC ............................................................. ..
57
3.1. Determinarea cheltuielilor întreprinderii......................................................................57
3.2. Determinarea venitului anual al întreprinderii..............................................................60
3.3. Calculul costului serviciilor de taxi..............................................................................62
3.4. Eficienţa economică a activităţii întreprinderii............................................................62
CONCLUZII...............................................................................................................
67
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................
68
ANEXE........................................................................................................................69
Mod Coala N. Docum. Semn. Data

Elaborat Pagina Pagini
Proiectarea întreprinderii de taxi
Conducător 1 69
Consult.
Contr. norm.
Aprobat
INTRODUCERE
În ultimul deceniu transportul rutier a cunoscut o dezvoltare intensă atât în plan cantitativ cât şi
calitativ, creşterea anuală constituind 10-12 mln., iar numărul total de automobile în lume depăşind
400 mln. Autoturismele constituie cca. 80 % din numărul total de automobile, cărora le revin cca. 60
% din numărul de pasageri transportaţi anual în lume. Pe lângă beneficiile oferite de transportul auto
în particular, trebuie de menţionat şi importanţa utilizării automobilelor în scopuri obşteşti pentru
asigurarea funcţionării eficiente a serviciilor sociale în stat.
Cu toate acestea, procesul de automobilizare nu ţine doar de lărgirea parcului de automobile.
Dezvoltarea rapidă a transportului auto a determinat apariţia unor probleme, pentru soluţionarea
cărora este nevoie de cercetări ştiinţifice şi resurse materiale considerabile. Printre acestea pot fi
enumerate: sporirea capacităţii de trecere a drumurilor existente; construirea şi amenajarea drumurilor
noi, parcărilor şi garajelor; asigurarea securităţii traficului şi mediului ambiant; construirea
întreprinderilor de transport, staţiilor de deservire tehnică, staţiilor de alimentare cu combustibil,
gărilor şi terminalelor de încărcare-descărcare a mărfurilor, etc.
În prezent, cea mai importantă sarcină care stă în faţa transportului auto, constă în satisfacerea
calitativă şi eficientă a necesităţilor populaţiei, asigurând un grad sporit al securităţii circulaţiei rutiere
şi mediului ambiant. Un element important al mecanismului complex de transportare a pasagerilor îl
reprezintă transportul cu taximetre, care posedă un şir de avantaje determinante condiţiile localităţilor
publice, şi anume:
 transportarea pasagerilor "de la uşă la uşă" fără transbordări;
 deservirea populaţiei în regim non-stop;
 confort sporit la transportarea pasagerilor şi bagajelor;
 viteză de deplasare sporită şi tarife acceptabile.
Transportul cu taximetre este unul dintre cele mai vechi moduri de transportare a pasagerilor.
Cuvântul "taxi" provine de la "taxo" (franceză) şi înseamnă plată pentru transport. Istoria serviciilor
de taxi începe în sec. XVIII în Franţa, unde apar primele trăsuri cu tracţiune animală, de serviciile
cărora iniţial beneficiau curtea monarhică şi familiile înstărite. La sfârşitul sec. IX apar primele
taximetre dotate cu motoare cu benzină, care pentru început nu se bucurau de mare popularitate.
Odată cu apariţia aparatelor de taxare şi posibilitatea determinării cheltuielilor de transport acestea au
căpătat o întrebuinţare largă în majoritatea statelor lumii.
Primele automobile pentru servicii de taximetrie au fost produse în anul 1936 de către compania
Renault, care se deosebeau de celelalte automobile prin separarea conducătorului auto de habitaclul
interior şi culori exterioare aprinse.
Coala
Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

2
În aceiaşi perioadă în Moscova apar primele taximetre GAZ, contribuind la majorarea numărul
existent de taximetre de 6 ori, completate ulterior de automobile ZIS. În perioada postbelică GAZ
lansează modelul "Pobeda", care a devenit simbolul taximetrelor ruseşti.
În anul 1948 s-a decis aplicarea unui semn distinctiv pe automobilele taxi, utilizând matricea de
şah şi un semnal luminos. În aceiaşi perioadă pe străzile Londrei apar primele taximetre dotate cu
aparate de taxare, constituind momentul apariţiei serviciilor moderne de taxi în lume.
În New York, primele taximetre au apărut în anul 1907, fiind colorate preponderent în culoare
galbenă, având semnul distinctiv aplicat şi semnal luminos, reprezentând logo-ul companiei, aprins pe
timp de noapte. Dotarea taximetrelor americane cu aparate de taxare a început în anii 60 ai sec. XX.
Acest lucru însă a dus la apariţia multor plângeri din partea populaţiei din cauza că automobilul
destinat pentru îndeplinirea unei comenzi dictate de dispecerat nu se oprea la cererea oamenilor de pe
stradă. În prezent taximetrele din New York nu au dispecerat şi sunt destinate în exclusivitate
deservirii populaţiei direct din stradă. În paralel cu companiile de taximetre au apărut companii "car-
service", dirijate prin dispecerat, care transportă pasageri în baza comenzilor primite, dar nu sunt
dotate cu aparate de taxare. Aceste companii de asemenea, nu au voie să utilizeze simbolul de
taximetre.
Se consideră că cei mai buni taximetrişti sunt cei din Japonia, aşa cum serviciile de taximetre au
apărut acolo relativ târziu, iar conducătorii de taximetre sunt extrem de politicoşi şi amabili cu
pasagerii. Aceştia respectă reguli de igienă proprie strictă şi conduită selectă, utilizând mănuşi albe şi
oferindu-se cu plăcere pentru ajutor la încărcarea şi descărcarea bagajelor.
Taximetrele din Londra sunt vopsite exclusiv în culoare neagră, cele din Hong-Kong în trei
culori diferite (majoritatea în roşu), iar cele din Noua Zelandă - în verde.
Datorită solicitării tot mai mari din partea populaţiei, acest tip de transport s-a dezvoltat intens
în ultima perioadă în toate statele lumii, ceea ce a dus la apariţia multor companii de taximetre şi
întreprinderi de transport care prestează servicii de transportare a pasagerilor dirijate prin dispecerat,
utilizând frecvenţe radio. Intensitatea competitivă în acest domeniu este foarte mare, datorită lipsei
barierelor legislative şi materiale. Necătând la numărul mare de companii de taximetre, serviciile
prestate sunt identice, iar limitări în vederea migrării clienţilor de la o companie la alta lipsesc.
Cererea pentru acest tip de servicii în mun. Chişinău, a atins cota de saturaţie, ceea ce a
determinat declanşarea "războiului tarifelor" între companiile competitoare, diminuând veniturile
acestora. Activitatea numeroaselor companii mici împiedică acumularea resurselor suficiente pentru
elaborarea unui sistem adecvat de întreţinere tehnică a parcului rulant, securităţii circulaţiei rutiere şi
protecţiei mediului ambiant.
În continuare se va elabora business planul unei companii de taxi
Coala

3
1. COMPARTIMENTUL ANALITIC
1.1. Scopul şi conţinutul business planului

Crearea unei agenţii de taxi specializate în transportul de persoane în raza municipiului
Chişinău, dotată cu propriul parc auto, constituit din automobile moderne, cu un nivel de confort şi
securitate înalt; un program performant de distribuire şi preluare a comenzilor; un personal calificat şi
competent ce va asigura prestarea serviciilor la un nivel înalt şi satisfacerea calitativă şi operativă a
necesităţilor clientelei.
Direcţia principală a acestei agenţii este motivată de problemele cu care se confruntă companiile
de taxi:
 numărul automobilelor nu este repartizat după un anumit criteriu bine stabilit pe sectoare, de multe
ori şoferii nedorind să preia unele comenzi din unele zone ale oraşului din cauza nerentabilităţii
astfel cererea clienţilor nefiind satisfăcută;
 preluarea comenzilor adeseori nu se încadrează în timpul normă;
 mare parte din autoturisme sunt vechi, defectate şi necorespunzătoare normelor tehnice şi
cerinţelor tehnico-sanitare în vigoare;
 calitatea serviciilor la majoritatea companiilor este la un nivel inferior, etc.
 taxarea serviciilor nu întotdeauna se efectuează conform tarifelor în vigoare;
 starea şi siguranţa automobilelor este joasă;
 deficitul de cadre calificate de şoferi, ceea ce generează angajarea unor începători şi
micşorează siguranţa transportului;
 scăderea tarifelor de transport în regim de taxi sub nivelul rentabilităţii reale, ceea ce conduce
la falimentul unor companii;
 scăderea responsabilităţii companiilor şi lipsa controlului taximetriei;
 micşorarea spaţiilor pentru staţionarea taximetrelor şi degradarea acestora.
Prin urmare ne propunem soluţionarea problemelor respective prin creare a unei agenţii de taxi,
care va permite îmbunătăţirea serviciilor de taxi, asigurarea unui nivel mai înalt de comfort şi de
siguranţă a pasagerilor, prin adoptarea următoarelor măsuri:
 dotarea cu un autoparc modern, cu automobile de aceeaşi marcă şi culoare care diferenţiază
compania noastră de taxi de celelalte existente;
 implimentarea unui sistem automatizat de distribuire a comenzilor la şoferi ce va permite controlul
eficient a întregului autoparc şi respectiv a personalului angajat;
Coala

4
 îmbunătăţirea indicatori tehnco-economici (ex: CUP, timpul de aflare la rută, timpul total de lucru
etc.);
 simplificarea sistemelor de distribuire a comenzilor, prin automatizarea acestora;
 asigurarea calităţii serviciilor de transport şi satisfacerea necesităţilor clientelei la un nivel înalt
prin dotarea întreprinderii cu autoturisme noi şi un personal de şoferi calificaţi şi bine instruiţi, etc.
 taxarea serviciilor conform tarifelor în vigoarea a companiei;
 asigurarea unui nivel înalt de siguranţă a pasagerilor, etc.
Cuvântul „taxi” se asociază la majoritatea populaţiei cu confort, rapiditate şi securitate a
călătoriei, acestea din urmă poziţionînd sfera serviciilor de taxi pe o treapta superioară altor tipuri de
transport a pasagerilor în raza unui oraş, municipiu etc. Este plăcut cînd taxiul vine într-un interval de
timp mic, cînd ajungem în confort, rapiditate şi siguranţă la destinaţie şi în plus suntem ajutaţi să
transportăm şi bagajele de care dispunem. La momentul actual datorită mobilităţii înalte a populaţiei
în mun. Chişinău, creşterii auditoriului ce beneficiază de serviciile de taxi, şi a necesităţilor în
rapiditate şi accesibilitate în transport, numărul de călătorii cu taxiul se află în continuă creştere,
aceasta prin urmare contribuind la creşterea numărului companiilor de taxi care ar satisface această
cerere.
Auditoriul serviciilor de taxi este destul de divers: bărbaţi, femei, copii, tineret, persoanele în
vîrstă, fiecare din aceste categorii având cota sa în sfera respectivă, respectiv ponderea cea mai înaltă
deţinînd-o persoanele cuprinse între vîrsta de 20-45 ani, ea fiind cea mai activă. Cea mai mare parte a
auditoriului beneficiază de serviciile de taxi în special după orele 22-23 deoarece circulaţia
transportului public practic se opreşte şi în plus în astfel de ore este cel mai comod de a călători cu
taxiurile datorită diverselor avantaje (accesibilitate, rapiditate, diversitate, securitate etc.).
Prin urmare principalul accent va fi pus pe confort, calitate şi rapiditatea serviciilor prestate, ce ne va
permite să ne formăm o imagine favorabilă precum şi o clientelă permanentă.
1.2. Iniţiere în afacere. Cercetare de marketing
În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr. 186-XIII din 19.07.1994 „Privind taxele
locale”, serviciile publice in regim de taxi au fost gestionate de către organul abilitat al administraţiei
publice locale, cu achitarea taxei lunare in bugetul municipal. In raza municipiului Chişinău activau
circa 850 de unităţi de transport antrenate la prestarea serviciilor de transport de călători in regim de
taxi. Suma defalcărilor anuale in bugetul municipal, ca urmare a prestării serviciului nominalizat
constituia circa 1,1 mln. lei.
Coala

5
Incepand cu anul 2002 toate taximetrele au trecut la patentă de intreprinzător conform Legii
Republicii Moldova nr. 93-XIV din 15.07.1998 „Cu privire la patenta de intreprinzător”. Conform
legislaţiei in vigoare, Primăria municipiului Chişinău nu dispune de parghiile necesare pentru control
şi monitorizare a acestui mod de transport.
La momentul actual circa 800 unităţi de transport sunt certificate pentru efectuarea acestui
serviciu. Companiile de taxi gestionează circa 2560 de unităţi de transport şi respectiv circa 800-1200
de autovehicule activează ilicit. Numărul de pasageri transportaţi cu acest tip de transport este estimat
la circa 16,6 mln. anual.
In oraşul Budapesta, pentru a ne referi la un singur exemplu, numărul mediu de taximetre este 6
unităţi/1000 locuitori. Pornind de la un asemenea raport, numărul plafon de autorizaţii taxi pentru or.
Chişinău ar trebui să fie de circa 4000.
Transportarea pasagerilor in regim de taxi este prestată de către agenţi economici specializaţi
pentru această activitate şi dotate cu mijloace de transport propriu, precum şi de către persoane fizice.
In prezent pe piaţa transporturilor in regim de taxi operează circa 25 de agenţi economici.
Cei mai mari din aceştia sunt: SA “Taxi Service”, “Regal” A S.R.L. “Tandem-Grup”, “Autoalga
Trading” S.R.L., “AC-Grup” AL S.R.L. “Seip Autotrans”, “Vecnit-Com” S.R.L., “Donprut” A S.R.L.
“Dontrut”, “Auto-Ghenov” I.I. etc. Aproape toate firmele acordă servicii intermediare de informare,
asigurand primirea comenzilor de la călători şi distribuindu-le participanţilor la procesul de activitate
taximetrică.
Tipul serviciilor prestate de către companiile de taxi conform licenţei sunt:
 transport de pasageri;
 transport de marfă;
 servicii de informare.
Pe piaţa serviciilor de taxi există companii care dispun de propria bază tehnico-materială,
propriul parc rulant, mijloace de transport in arendă şi licenţă pentru activitate vanzare piese de
schimb; parcare; spălătorie etc.
Sistemul bancar şi distribuitorii le permit agenţilor economici procurarea mijloacelor de
transport in leasing. Parcul de maşini este format cu preponderenţă din maşini cu o vechime de circa 5
ani. In municipiul Chişinău este antrenată in prestarea serviciilor de taxi o variată gamă de modele de
autovehicule: Gaz (Volga), Šcoda, Dacia Logan, Geely, Nissan, Daewo, Opel, Mercedes,
Volkswagen, BMW, Lada, Chevrolet, Mitsubishi, Renault, Peugeot, Fiat etc.
Majoritatea din ele nu sunt dotate cu dispozitive performante de reducere a poluării aerului
conform standardului EURO 2-3.
Coala

6
Pentru a reduce cheltuielile, operatorii de transport preferă să treacă mijloacele de transport la
alimentarea cu gaze naturale, cea ce le permite să facă economii prin majorarea parcursului zilnic (250
– 400 km) in comparaţie cu autovehiculele cu motoare diesel sau pe bază de benzină.
Transportul auto de pasageri in regim de taxi este un element al complexului de transport
public, care are ca scop satisfacerea la un grad inalt de calitate şi de siguranţă a necesităţilor de
transport a călătorilor. Realizarea acestui scop e necesar să fie efectuată cu cheltuieli financiare,
materiale şi de timp minime şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului ambiant.
Prin urmare cererea în serviciile de transport taxi creşte aproximativ de 4,5 % anual. A crescut şi
numărul agenţiilor de taxi ce prestează serviciile respective şi datorită intensificării concurenţei s-au
micşorat şi preţurile pentru călătorii, a crescut şi calitatea serviciilor etc.
Repartizarea pasagerilor transportaţi pe tipuri de transport este prezentată pe figura 1.1
Microbuze
43%
Troleibuze
50%
Taximetre
1%
Autobuze 6%
Figura 1.1. Repartizarea pasagerilor transportaţi pe tipuri de transport.
Analîzînd situația ce s-a format pe piața serviciilor de taxi în municipiu Chișinău voi, formula
următoarele concluzii:
1. Se atestă o creştere a numărului de pasageri transportaţi cu taxiul, prin urmare a crescut
vertiginos şi mobilitatea populaţiei;
2. Ponderea serviciilor de taxi din totalul pasagerilor transportaţi în municipiul Chişinău a
constituit aproximativ 1,05 % ceea ce se echivalează cu aproximativ 4,2 mln. pasageri transportaţi,
anual.
3. În ultimii ani ponderea taxiurilor din totalul călătorilor transportaţi a crescut pînă la 1,05 %
deci aproximativ 1,2 ori ceea ce denotă faptul că se va atesta o pondere constantă (aprox. 1-1,1 %);
Coala

7
4. Exzistă creşterea sezoniere pe perioada relativ scurtă de întoarcere în ţară (max. 1-2 luni) a
moldovenilor plecaţi peste hotare la cîştig şi respectiv perioada economică favorabilă la nivel
european, internaţional care a creat premise favorabile de muncă şi respectiv de acumulare a unui
anumit capital a cetăţenilor;
5. Crearea unui mediu favorabil de activare pe piaţă a companiilor de taxi ceea ce a permis
reducerea preţurilor şi diminuare concurenţei din partea persoanelor neautorizate în domeniul
respectiv (vom descrie mai succint în următorul punct);
6. Migrarea populaţiei din localităţile rurale în urbă;
7. Creşterea cererii din partea populaţiei la aceste servicii datorită avantajelor sale (comfort,
rapiditate, securitate, disponibilitate, etc.);
8. Refuzul unor persoane de la serviciile necalitative a transportului public şi transferul lor la
serviciile de taxi;
9. Un alt aspect reprezintă şi faptul că aprox. 98% din totalul călătoriilor sunt asigurate de
transportul public (43% microbuzele, 50 % troleibuze, 6 % autobuzele) care şi reprezintă un alt
concurent indirect al companiilor de taxi dar în acelaşi timp şi principala piaţă de desfacere;
La momentul actual cererea la serviciile de taxi se află într-o continuă creştere, ceea ce denotă
faptul că cresc şi cerinţele faţă de companiile de transport, are loc intensificarea concurenţei ca urmare
a creşterii numărului acestora (la momentul sunt aprox. Peste 30 companii de taxi) etc.
Prin urmare consider că necesitatea înfiinţării unei noi companii de taxi este necesară, ca dovadă
servind informaţia prezentată mai sus (creşterea permanentă a cerinţelor clientelei la serviciile de taxi,
siguranţă, rapiditate, preţ, comfort, un anumit etichet din partea dispeceratului cît şi a şoferilor,
necesitatea automatizării preluării şi distribuţiei comenzilor, care să reducă la minim erorile şi
cheltuielile suplimentare, etc. ).
Avantajele companiei proiectate:

 automobile noi, confortabile, economice, sigure, de o singură marcă şi culoare;
 sistem centralizat şi automat de control şi poziţionare a automobilelor, ce permite reducerea
cheltuielilor suplimentare (combustibil, timp etc.);
 promovarea unui management strategic, performant ce va promova o sistemă de motivare a
personalului mai bună;
 şoferi calificaţi şi bine instruiţi, cu un o experienţă mai mare de 5 ani în domeniul respectiv;
 calitate şi accesibilitate înaltă a serviciilor;
Pentru efectuarea următoarelor cercetări şi calcule este nevoie să cunoaştem prognoza fluxului
de pasageri
Coala

8
Figura 1.2 Transportul de pasageri a taximetrelor anual pe Republica Moldova, mii pas/an
În continuare vom prezenta unele date statistice sub diverse tabele şi diagrame pentru a putea
explica procesul de creştere a prestărilor serviciilor de taximetrie şi cauzele care au determinat aceste
creşteri pe parcursul anilor precedenți.
Tabelul 1.1. Dinamica populaţiei municipiului Chişinău, mii persoane

Anul Populația mun.Chișinău Populația or. Chișinău
2012 794,8 667,6
2013 800,6 671,8
2014 804,5 674,5
2015 809,6 678,2
2016 814,1 681,1
2017 820,5 685,9
Coala

9
Figura 1.3. Dinamica populaţiei mun. Chişinău pe anii 2012-2017
Tabelul 1.2. Cîștigul salarial mediu brut lunar al unui lucrător în

economie din municipiul Chișinău, lei
Anii 2011 2012 2013 2014 2015

Mărimea salariului 3632,8 4026,4 4336,5 4827 5375,3
Figura 1.4. Dinamica cîștigului salarial nominal mediu lunar al unui salariat
în economie națională din mun. Chișinău,lei.
Coala

10
Concluzie:
1. Începând cu 2011 numărul populaţiei practic începe să crească el stabilizându-se la un număr
de 820,5 mii de persoane;
2. Începând cu anul 2011 are loc creşterea semnificativă a salariului mediu lunar, prin urmare
cresc şi posibilităţile de cumpărare a populaţiei, necesitatea şi cererea în servicii mai calitative, mai
sigure şi rapide ;
1.2.1. Analiza concurenţilor

Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme, a determinat crearea unor
metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei. Managementul strategic este
procesul prin care o firmă poate obţine efecte materializate în creşterea semnificativă a performantelor
sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume prin elaborarea, implementarea şi controlul strategiei
firmei în vederea realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv.
Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în continuare, este
analiza SWOT. Prin intermediul său şi al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei şi a
atractivităţii acesteia, analiza competiţiei, autoanaliza firmei şi a forţei ei competitive, managementul
de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora, implementa strategia optimă pentru a asigura
prosperitatea firmei. Metodele de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi
eventualilor investitori pentru a-şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară.
În ultimii ani în piaţa serviciilor de taxi din municipiu şi din ţară au avut loc schimbări
structurale calitative profunde.
În primul rând numărul companiilor taxi mici şi medii cu capital privat a crescut în regim
accelerat, multe dintre acestea dispar sau îşi sistează activitatea în timp după o luptă concurenţială
acerbă.
În al doilea rând majoritatea firmelor de taxi şi-au dotat parcul rulant cu autoturisme noi,
moderne, economice din punct de vedere al consumului de combustibil, de exemplu cu autoturisme
Daewoo Nexia, Chevrolet Aveo, Dacia Logan, Geely, Huyndai Gets, Skoda Octavia şi Roomster,
Opel Omega Caravan, Mercedes E-classe, etc.
În permanenţă se resimte influenţa nefastă a taximetriştilor neautorizaţi, numărul cărora se
menţine relativ mare. Aceştia blochează prestarea serviciilor în piaţa Gării Feroviare, în Aeroportul
Chişinău, în alte localuri cu priză la publicul călător.
În prezent concurenţa este la un nivel şi mai ridicat. În municipiul Chişinău activează
următoarele companii: 14400, 14001, 14004, 14005, 14006, 14007, 14008, 14009, 14100, 14120,
Coala

11
14333, 14415, 14222, 14250, 14428, 14433, 14441, 14442, 14444, 14545, 14747, 14448, 14449,
14555, 14700, 14700, 14474, 14777, 14800, 14999, ş.a.
Numărul de firme are o tendinţă de creştere, la moment numărul lor fiind aprox. 30 firme
numărul de autoturisme care activează în cadrul acestor firme fiind mai mare de 1500 unităţi. Cota cea
mai mare revine modelului Dacia Logan – 23 la sută. Succesul modelului este generat de calităţile de
încăpere a salonului şi bagajului, service garantat, costului acceptabil, designul original, simplitatea şi
fiabilitatea construcţiei şi condiţiile destul de bune de leasing.
Locul doi după cota de piaţă – 21 la sută, revine modelului Daewoo, continuatorul tradiţiei
modelului german Opel Cadet din 1984 – Daewoo Nexia, produs la uzinele Uz-Daewoo. Atuurile
acestui model sunt simplitatea şi economicitatea întreţinerii. Salonul şi compartimentul de bagaje sunt
corespunzătoare felului deservit de trafic.
Locul trei revine modelelor Opel Omega şi Astra, în varianta Caravan, cu cel mai mare şi
comod compartiment de bagaje şi cu indicatori înalţi de exploatare.
În tab. 1.4 se prezintă analiza SWOT pentru întreprinderea elaborată în sensul evidenţierii
punctelor slabe şi punctelor forte.
Coala

12
Tabelul 1.3. Structura pieţei serviciilor de taximetre
nr. Nr.
Denumire Nr. auto Model
crt. dispecerat
14400 Taxi Municipal 25 Opel Omega Caravan
14004 Favorit 15 Daewoo Nexia
14005 Avesitos 15 parc variat
14006 Car Group 25 Mercedes, Citroen
14007 Taxi Service 112 Şkoda
14008 Taxi Service 30 parc variat
14009 8 parc variat
14100 Maestro 20 parc variat
14111 Miadora 15 Opel Astra Caravan
14333 10 Daewoo Nexia
14419 Miadora 15 Opel Astra Caravan
14400 15 Geely
14222 350 parc variat
14224 25 Daewoo Nexia
14430 30 Dacia Logan
14433 Nichita 25 parc variat
14441 Metro 20 Opel Omega Caravan
14444 20 Dacia Logan
14747 30 Daewoo Nexia, Logan
14499 Regal 50 Dacia Logan, Daewoo
În baza datelor
14777 din tab. 1.3 am constituit diagrama
15 ponderii mărcilor de automobile,
parc variat utilizate
frecvent de14999
întreprinderile de taximetre
Taxi Star din Moldova,
260prezentată în fig.Dacia
1.5. Logan, Daewoo
TOTAL 1562
Coala

13
16% 8%
12%
21% 20%
23%
Dacia Chevrolet Peugeot/Citroen Opel VAZ Altele
Figura 1.5. Ponderea mărcilor de automobile, utilizate frecvent de întreprinderile de taximetre.
Prezintă interes analiza evoluţiei vârstei medii a materialului rulant, informaţie difuzată de
Camera de Licenţiere a Republicii Moldova.
Figura 1.6. Vârsta medie a materialului rulant.
Coala

14
14448
20.60% 26.00%
2.00% 14222
14999
2.00%
3.30% 14007
23.00%
16.00% 14499
7.10%
14250
14747
Altele
Figura 1.7. Ponderea companiilor de taxi pe piaţă.
Analîzînd diagrama din fig. 1.7 observăm că piaţa serviciilor de taxi este dominată de 3 mari
lideri: 14448- lider pe piaţă, cota parte 26%, 14222- cota parte 23% şi 14999- cota parte 16%, politica
preţurilor pe piaţa de taxi este determinată de aceşti 3 lideri, ei prestînd servicii de calitate medie, la
preţul cel mai accesibil ceea ce le permite să dirijeze politica preţurilor pe piaţă nepermiţînd intarea pe
piaţă a noilor concurenţi, dispun de cel mai mare parc rulant şi respectiv de cel mai mare număr de
comenzi.
Serviciile firmelor concurente se caracterizează cu un nivel mediu de calitate, cu politici
agresive de tarif de călătorie, active şi accesibile populaţiei. Gama serviciilor este foarte variată şi are
tendinţa de diversificare pronunţată.
De obicei preţul se stabileşte în dependenţă de distanţa parcursă, fiecare autoturism fiind echipat
cu un contor digital care fixează distanţa parcursă în km şi la sfîrşitul călătoriei eliberează bonul de
plată. Există companii de taxi de elită, de exemplu VIP Taxi, dotată cu autoturisme top.
Tabelul 1.4. Tarifele de călătorie la companiile de taxi 14222, 14448, 14999

Compania Taxi 14222 Taxi 14448 Taxi 14999
Pornire 11 lei 12 lei 10 lei
1km în raza oraşului ziua 2 lei 2,10 lei 2,20
1km în raza oraşului 2 lei 2,10 lei 2,40
noaptea
1km în afara oraşului 3,70 lei 4,20 lei 4
1 oră staţionare 30 lei 36 lei 60
Coala

15
Numărul exagerat de mare de firme de taxi în municipiu generează multiple probleme, dintre
care menţionăm următoarele:
 deficitul de cadre calificate de şoferi, ceea ce generează angajarea unor începători şi micşorează
siguranţa transportului;
 scăderea tarifelor de transport în regim de taxi sub nivelul rentabilităţii reale, ceea ce conduce la
falimentul unor companii;
 scăderea responsabilităţii companiilor şi lipsa controlului taximetriei;
 micşorarea spaţiilor pentru staţionarea taximetrelor şi degradarea acestora.
Cea mai mare problemă de rezolvat în domeniul serviciilor de taxi este activitatea taximetriştilor
neautorizaţi.
Evoluţia numărului de taximetrişti neautorizaţi este prezentată în fig. 1.8.
Figura 1.8. Evoluţia numărului de taximetrişti neautorizaţi.
În ultima perioadă de timp, în legătură cu modificarea autorizării transporturilor numărul de

persoane ce prestează neautorizat servicii de taxi a scăzut, micşorându-se mai mult de două ori.
Totuşi, şi în prezent cota transportului taxi neautorizat este comparabilă cu cota transportului
autorizat. La moment transporturile neautorizate reprezintă circa 10 % din transporturile taxi legale.
Transporturile neautorizate staţionează în cele mai atractive pentru publicul călător staţii taxi:
Aeroportul Chişinău, Gara Feroviară, Gările Auto, centrele comerciale mari, etc.
Coala

16
Tabelul 1.6. Analiza comparativă a concurenţilor
nr. Factorii succesului Compania
14222 14448 14999
crt. proiectată
1 Politica preturilor 2,5 3 3 3
2 Modelul, starea şi siguranţa
3 2 3 2
autoturismului
3 Ţinuta şi calificarea
3 1 2 1
şoferului
4 Profesionalismul serviciului de
3 2 3 2
dispecerat
5 Capacităţile de transport
1 3 3 3
(nr. de automobile)
Total Tabelul 1.6. Punctele forte
12 şi slabe ale 11
întreprinderii 14 11
Domeniul Puncte forte Puncte slabe
 control riguros;
 evidenţa strictă a cheltuielilor;
 efectuarea operaţiunilor financiare prin  transportarea doar a pasagerilor.
Servicii
intermediul softurilor specializate;
 achitarea salriilor pe card la
finele săptămînii.
 strategia de marketing bine definită;  lipsa finanţelor necesare
Finanţe
 control minuţios al pieţei. promovării campaniilor publicitare.
 motivarea bună;
 salariu în dependenţă de volumul
de lucrul efectuat;
 oralul de lucru conform legislaţiei în
Marketing  publicitate modestă.
vigoare;
 condiţii bune de lucru;
 dotarea personalului cu echipament
şi tehnică modernă.
Coala

17
Avantaje Dezavantaje
Mediul  Personal calificat;  Tarife înalte;
intern  Automobile noi;  Investiţii mari;
 Control tehnic;  Cheltuieli operaţionale mari;
 Examen medical;  Publicitate modestă;
 Salarizare adecvată;  Lipsa bazei tehnico-
 Condiţii bune de muncă. materiale solide;
Dependenţa puternică de cerere.
Mediul  Parc rulant nou;  Nivel concurenţial înalt;

extern  Atractivitatea unui serviciu nou;  Starea carosabilului;
 Condiţii prielnice de servire calitativă;  Impozitarea excesivă;
 Nivel înalt de operativitate;  Creşterea preturilor la combustibil;
 Nivel înalt de securitate.  Ambuteiaje în orele de vârf;
 Costuri mari ale serviciilor
1.2.2. Cadrul normativ auxiliare.
Cadrul normativ general cuprinde acte normative cu incidenţă în domeniul transportului public
urban de călători, conţinând atât elemente de ordin general cu privire la raporturile juridice din sfera
relaţiilor dintre operatorii de transport şi călători, precum şi dintre aceştia şi organele administraţiei
publice, cât şi reglementări generale de ordin social, tehnic, fiscal, de siguranţă a traficului sau privind
protecţia mediului:
1. Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17.07.2014 reprezintă cadrul general al
funcţionării tuturor modurilor de transport pe teritoriul Republicii Moldova. Conform art. 15, sistemul
de transport unic al ţării include transportul feroviar, auto, aerian, naval, electric urban şi transportul
prin conducte. Administrarea de stat a sistemului transporturilor este efectuată de către Ministerul
Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organe
abilitate . Codul stipulează că, imixtiunea autoritarilor administraţiei publice locale în activitatea
economică a întreprinderilor de transport, precum şi distragerea personalului lor de exploatare pentru
alte lucrări nu se admite decât în cazurile prevăzute de legislaţie.
2. Codul civil al Republicii Moldova 1107 - XV din 6.06.2002 cuprinde dispoziţii cu privire la
înfiinţarea, organizarea şi dizolvarea persoanelor juridice, precum şi reglementări referitoare la
activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice (operatori de transport), dispoziţii cu caracter general
Coala

18
incidente în materie de contracte (formarea, executarea şi efectele neexecutării acestora), calculul
termenelor, răspunderea delictuală etc. De asemenea, în Cartea a III-a, Titlul III, Capitolul XII –
“Transportul” găsim prevederi ce reglementează contractul de transport în general (art. 980 - art. 985),
dar şi contractul de transport de persoane (art. 986 - art. 992).
3. Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr. 451 - XV din 30.07.2001 prevede
printre genurile de activitate supuse licenţierii transportul auto de călători de utilitate publică şi
transportul auto internaţional de mărfuri1 (art. 8 alin. 1 pct. 15), stabilind totodată conţinutul licenţei
(art. 9), documentele necesare pentru obţinerea licenţei (art. 10) [33], termenul de valabilitate a
licenţei (art. 13), procedura de eliberare a licenţei (art. 11, art. 14 - 18), organele şi modalităţile de
control în domeniul licenţierii (art. 19), condiţiile de suspendare (art. 20) şi retragere a licenţei (art.
21).
4. Legea nr. 1103 – XIV din 30.06.2000 cu privire la protecţia concurenţei[4] -
reglementează concurenţa (cap. II) şi acţiunile anticoncurenţă (cap. III). Conform art. 4 alin. 2 din
Lege, agentului economic îi este interzis să-şi exercite drepturile în vederea limitării concurenţei, a
abuzării de situaţia sa dominantă şi a lezării intereselor legitime ale consumatorului.
5. Legea privind administraţia publică locală nr. 436 - XV din 28.12.2006 şi Legea privind
finanţele publice locale nr. 491-XIV din 09.07.1999
Legea privind administraţia publică locală delimitează competenţele şi stabileşte atribuţiile
organelor administraţiei publice locale în domeniul transportului urban de călători. Astfel, potrivit art.
14 alin. 2 lit. a), c) şi h), în competenţa consiliului local intră, printre alte atribuţii, organizarea
serviciilor publice de gospodărie comunală, unde se regăsesc şi serviciile de transport public local,
reţelele edilitare etc., asigurarea bunei lor funcţionări, în limita posibilităţilor financiare.
Legea privind finanţele publice locale stabileşte modul de formare a bugetelor, precum şi
structura veniturilor şi a cheltuielilor.
6. H.G. cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor
(tarifelor) nr. 547 din 04.08.1995
Potrivit Anexei nr. 2 a acestei hotărâri, tarifele pentru transportarea pasagerilor în transportul
public (pe teritoriul raionului, oraşului şi altor localităţi) se reglementează de către consiliile raionale
şi primăriile municipiilor, de comun acord cu Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.
Această dispoziţie este abrogată implicit prin art. 18 alin. 2 lit. i) din Legea administraţiei publice
locale, lege prin care această competenţă le este atribuită consiliilor locale. Dispoziţii cu privire la
stabilirea tarifelor se regăsesc şi în Legea serviciilor publice de gospodărie comunală4, în Codul
transporturilor auto (art. 36) şi în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje5.
Coala

19
7. Codul Fiscal al Republicii Moldova – Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997
Printre dispoziţiile Codului fiscal cu incidenţă în domeniul transportului urban de călători
menţionăm art. 103 alin. 1 pct. 18: “T.V.A. nu se aplică […] pentru livrările de mărfuri, servicii
efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova: […] serviciile prestate de transportul urban, precum şi serviciile prestate de
transportul de pasageri suburban […]”. De asemenea, prin titlul VII din Codul fiscal[17] sunt
determinate procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, cotele lor maxime,
modul de plată a acestora, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale etc. Prin urmare, potrivit art. 289
alin. 2 lit. i) coroborat cu art. 291 lit. i), taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători
pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale) urmează a fi plătită de către operatori pe unitatea
de transport, în funcţie de numărul de locuri. Astfel, potrivit anexei nr. 2 la titlul VII din Codul fiscal,
cota maximă a taxei pentru prestarea serviciilor auto de călători este de: 500 de lei/lunar pentru fiecare
autoturism cu capacitatea de până la 8 locuri inclusiv; 1000 de lei/lunar pentru fiecare autovehicul
(mini-bus) cu capacitatea de la 9 până la 16 locuri inclusiv; 1500 de lei/lunar pentru fiecare autobuz
cu capacitatea de la 17 până la 24 de locuri inclusiv; 1700 de lei/lunar pentru fiecare autobus cu
capacitate de peste 24 de locuri.
8. Legea privind protecţia consumatorului nr. 105 – VXdin 13.03.2003, reglementează
protecţia vieţii, sănătăţii, eredităţii şi securităţii consumatorului (cap. II), protecţia intereselor
economice ale consumatorilor (cap. III), executarea lucrărilor (cap. IV) şi informarea consumatorilor
(V).
9. H.G. cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere nr. 713 din 27.07.1999
Prin Regulamentul circulaţiei rutiere sunt stabilite regulile de circulaţie, interacţiunea
mijloacelor de transport public6 cu restul participanţilor la trafic, condiţiile tehnice care trebuie
respectate pentru admiterea în circulaţie, precum şi responsabilităţile legate de siguranţa în circulaţie a
tuturor părţilor participante la trafic, prin toate acestea asigurându-se buna desfăşurare a circulaţiei.
10. H.G. despre aprobarea Regulamentului cu privire la supravegherea tehnică exercitată
de poliţia rutieră nr. 415 din 08.04.2003
Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică exercitată de poliţia rutieră cuprinde dispoziţii
cu privire la reglementarea şi asigurarea eficacităţii supravegherii tehnice, stabileşte obligaţiunile
tuturor subdiviziunilor poliţiei rutiere responsabile de supravegherea tehnică, precum şi modalităţile
de realizare a acesteia în scopul asigurării securităţii circulaţiei rutiere.
Regulamentul reglementează exercitarea controlului privind corespunderea construcţiei
vehiculelor standardelor privind asigurarea securităţii circulaţiei rutiere, inclusiv condiţiile în care
Coala

20
poate fi făcută reutilarea autocamioanelor-furgon cu destinaţie generală în microbuze cu capacitatea
de transportare de până la 17 locuri.
11. Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29.03.1985 prevede o serie de
contravenţii cu incidenţă în domeniul transportului public urban de călători. Astfel, sunt sancţionate:
încălcarea regulilor sanitaro-igienice şi sanitaro-antiepidemice în transporturi. Regulamentul
utilizează noţiunea de "Vehicul de rută" – vehicul de transport în comun (autobuz, troleibuz, tramvai),
care este destinat transportării persoanelor pe drumurile publice cu itinerar stabilit şi cu staţii
semnalizate prin indicatoare.
Această categorie include toate persoanele juridice care exploatează vehiculele aflate la balanţă
sau luate în arendă.
Formele principale de control asupra activităţii întreprinderilor de transport de către poliţia
rutieră sunt: a) controlul în complex al componentelor de exploatare tehnică, care influenţează la
asigurarea permanentă a stării tehnice de funcţionare a vehiculelor (controlul frontal); b) controlul cu
destinaţie specială; c) controlul vehiculelor la ieşire pe rută sau la întoarcerea lor; d) controlul de
verificare.
1.3. Elaborarea structurii organizatorice a întreprinderii

1.3.1. Alegerea statutului juridic
Pentru alegerea statutului juridic întreprinderii „Yellow-Taxi” vom face o referinţă la fig. 1.9.
unde este prezentată cota întreprinderilor înregistrate după forma organizatorică juridică
Alte
SA
5%
3%
SRL
45%
Individuale
44%
Cooperative
3%
Figura 1.9. Ponderea întreprinderilor înregistrate după forma organizatorică juridică.
Observăm ca practic 45% din totalul întreprinderilor înregistrate au forma organizatorică-

juridică S.R.L., aceeaşi proporţie respectându-se şi în domeniul transporturilor.
Coala

21
Prin urmare, luând în considerare şi multiplele avantajele şi facilităţi pe care le oferă forma
organizatorică-juridică S.R.L. în final statutul juridic a întreprinderii „Yellow-Taxi” va fi S.R.L.
Prin S.R.L. (societate cu răspundere limitată) se subînţelege societatea comercială cu
personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire
şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii; este fondată de una sau mai multe
persoane, numărul maximal de asociaţi este de 50 de persoane; capitalul social minimal pentru
înregistrarea - 5400 lei.
Principalele avantaje ale SRL:
 relativ uşor de constituit - formalităţile pentru întemeiere sunt puţine, iar cheltuielile sunt relativ
reduse;
 statutul legal este bine definit - în 2007 a fost aprobată Legea Republici Moldova privind
societăţile cu răspundere limitată în care este determinat modul de constituire, funcţionare,
reorganizare şi lichidare a societăţii cu răspundere limitată;
 riscuri financiare mai mici;
 conducere relativ simplă;
 nu există obligaţia de a face publice rapoartele financiare, acestea prezentându-se doar la
Inspectoratul Fiscal de Stat;
 răspunderea asociaţilor este limitată – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii, ci suportă
riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor la capitalul social.
Dezavantajele SRL:
 existenţa obligatorie a capitalului social, spre deosebire de întreprinderea individuală;
 posibilitatea apariţiei unor neînţelegeri între asociaţi, ce pot duce la lichidarea
societăţii. Structura personalului:
1. Director general (1 pers.)
2. Contabil-şef (1 pers.)
3. Marketolog (1 pers.)
4. Dispecerul şef (2 pers.)
5. Dispecerii deserviciu (8 pers.)
6. Şoferi (60 pers.)
7. Inginer-mecanic (2 pers.)
8. Servitoare (1 pers.)
9. Medic (2 pers.)
Coala

22
Tabelul 1.7. Salarizarea personalului
Salariu
Funcţia Nr. de Salariu lunar,
anual,
salariaţi lei
lei
Director general 1 2380 +3 lei p/u fiecare auto emis zilnic la linie 28560+
Contabil-şef 1 2380 28560
2380 + 50 bani p/u fiecare a 26, 27 comandă
Marketolog 1 20400+
preluată în 24 h
Dispecerul şef 2 2380+0,15lei*nr total de comenzi preluate 57120+
Dispecerii de serviciu 8 2380+75bani p/u fiecare comanda preluată 228480+
Şoferi 60 2380 + 20%comenzi 1713600+
Inginer mecanic 2 2380+ 2lei p/u fiecare auto emis zilnic la linie 57120
Servitoare 1 1190 14280
Medic 2 1190 28560
În continuare vom prezenta obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei categorii de salariaţi.
Total 78 1432800 +
Directorul general planifică şi organizează activitatea ÎTA conform legilor în vigoare. Asigură o
conclucrare efectivă între toate unităţile întreprinderii cu scopul atingerii scopurilor comune propuse,
satisfacerii cît mai bună a cerinţelor consumatorilor, sporirii productivităţii muncii şi modernizării
întreprinderii, etc. Asigură respectarea angajamentelor contractuale ale ÎTA faţă de buget, clienţi,
furnizori, intermediare şi alte persoane terţe, cît şi în privinţa responsabilităţii sociale şi protecţiei
mediului înconjurător. Asigură angajarea specialiştilor şi lucrătorilor calificaţi pentru activităţile
întreprinderii şi aplică efectiv cunoştinţele şi experienţa lor în practice, oferind condiţii optime de
lucru şi protecţiei muncii, etc. Asigură un echilibru efectiv în gama de metode economice şi
administrative de management a întreprinderii la luarea deciziilor, elaborarea planurilor de afaceri,
participarea lucrătorilor în procesul de organizare şi executare a lucrului, elaborarea sistemelor de
stimulare şi premiere, etc. Soluţionează toate întrebările şi problemele care revin responsabilităţii sale
şi la necesitate deleghează îndeplinirea totală sau parţială a sarcinilor întreprinderii subalternilor săi.
Protejează interesele întreprinderii în faţa organelor de stat (minister, judecătorie…).
Inginerul-şef dirijează perfecţionarea calităţii lucrărilor de exploatare şi deservire tehnică,
reducerea costurilor, utilizarea raţională a mijloacelor întreprinderii şi sporirea eficienţei, etc.
Organizează activitatea de elaborare a serviciilor şi produselor noi. Efectuează controlul respectării
Coala

23
tehnologiei de producere, condiţiilor de muncă, protecţiei mediului, etc. Coordonează şi dirijează
activitatea serviciilor tehnice a întreprinderii, controlînd disciplina de lucru şi rezultatele activităţii lor
Asigură şi controlează elaborarea şi circulaţia documentaţiei necesare pentru activitatea mijloacelor de
transport şi a întreprinderii în ansamblu, a documentaţiei proiectelor, etc. Asigură efectuarea lucrărilor
de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de şoferi.
Marketologul se ocupă cu cercetarea pieţei, a nevoilor de consum sau utilizare. Prin activitatea
sa contribuie la creşterea continuă a capacităţii de adaptare a firmei la cerinţele pieţei sau mediului.
Studiază metodele şi căile de satisfacere superioară a nevoilor de consum. Contribuie prin activitatea
sa contribuie la maximiazarea profitului. Planul zilnic de deservire poate fi realizat cu succes dacă
lucrul automobilelor taxi este monitorizat cu atenţie. Pentru aceasta la orice întreprindere de transport
funcţionează dispeceratele.
Serviciile de dispecerat a firmelor de taxi se realizează cu ajutorul unor sisteme de control
automatizat, precum şi ajutorul sistemelor moderne de comunicaţie cu echipajele vehiculelor auto de
la linie. Conducătorii auto de la linie sunt subordonaţi operativ dispeceratului.
Comunicaţiile dintre şoferi şi dispecerat sunt realizate prin intermediul staţiilor radio de emisie-
recepţie, telefoniei radioficate sau GSM, precum şi cu ajutorul unor sisteme de control inopinat
automatizat.
În sistemele automatizate de management a transporturilor taxi dispeceratele obţin de la şoferi
informaţii privind locul de aflare provizorie a taxiului respectiv.
Evidenţa operativă a activităţii taximetrelor este realizată de dispecerat prin notarea în tabelele de
lucru a fiecărei comenzi, a orei de primire şi de finalizare a fiecărei comenzi, a orelor de masă şi
odihnă ş.a.
Dispeceratul are funcţia de primire a comenzilor şi de transmitere a acestora echipajelor la linie.
Serviciul dispeceratului central organizează controlul în timp a procesului de transport şi transmiterea
informaţiei între întreprindere şi conducătorii auto. Dispeceratul central şi constă din:
 dispecerul şef;
 dispecerii de serviciu.
Obligaţiunile dispecerului şef în principal constau în controlul lucrului şi gestiunea activităţii
dispecerilor de serviciu.
În obligaţiunile dispecerului de serviciu intră următoarele:
 în lucrul cu clientela pe telefon sau pe sistemele radio cu conducătorii auto trebuie să fie reţinut şi
să vorbească liniştit;
 recepţionarea comenzii trebuie să fie realizată fără greşeli, cu înscrierea taximetrului la deservirea
punctul de destinaţie;
Coala

24
 după primirea comenzii dispecerul trebuie să sune clientului ca să controleze corectitudinea
înscrierilor din comandă;
 să primească comenzile numai atunci când este convins că taximetrul va ajunge la punctul
comandat;
 să ceară de la conducătorii auto să execute graficul aprobat de emisie la linie şi de terminare a
lucrului;
 dispecerii de serviciu trebuie să aibă în formă scrisă încălcările conducătorilor auto, care nu intră
la control conform graficului orar;
 primirea foilor de parcurs şi înregistrarea
lor. Dispeceratul nu are dreptul:
 să întoarcă taximetrul care este pornit spre client chiar dacă telefonul clientului nu răspunde;
 să deranjeze şoferii prin intermediul staţiilor radio;
 să ascundă comenzile sau să le înscrie la alt conducător auto.
Dispeceratul are dreptul să ceară de la conducătorii auto întoarcerea în parc conform graficului
şi ca conducătorii auto să răspundă la controlul radio.
Reieşind din necesitatea asigurării transportului de mărfuri perisabile în continuare vom proiecta
o bază tehnico-productivă corespunzătoare scopului şi necesităţilor întreprinderii.
1.3.2. Elaborarea functiilor de serviciu

In cadrul intreprinderii obligatiunile si respossabilitatile sunt clasificate pe grupe pe care voi
incerca sa le enumarăm in continuare:
I. Directorul întreprinderii de transport auto (ITA) are urmatoarele obligatiuni si
responsabilitati:
 Planificarea si organizarea activitatii ITA conform legilor in vigoare.
 Asigura o conlucrare efectiva intre toate unitatile intreprinderii cu scopul atingerii scopurilor
comune propuse, satisfacerilor cit mai buna a cerintelor consumatorilor, sporirii productivitatii
muncii si modernizarii intreprinderii etc.
 Asigura angajarea specialistilor si lucratorilor calificati pentru activitatile intreprinderii si aplica
efectiv cunostintele si experienta lor in practica, oferind conditii optime de lucru si protectie a
mncii etc.
 Solutioneaza toate intrebarile si problemele care revin responsabilitatii sale si la necesitate
delegheaza indeplinirea totala sau partiala a sarcinilor intreprinderii subalternilor sai.
 Protejeaza interesele intreprinderii in fata organelor de stat (minister, judecatorie...).
II. Serviciul Tegnic al ITA are urmatoarele obligatiuni si responsabilitati:
Coala

25
 Stabileste politica tehnica si tehnologica a intreprinderii, caile de modernzare si perfectionate
tehnica.
 Dirijeaza perfectionarea cailor luct=rarilor de exploatare si deservire tehnica, reducerea
costurilor, utilizarea rationala a mijloacelor intreprinderii si sporirea efcientei, etc.
 Organizeaza activitatea de elaborare a serviciilor si produselor noi.
 Efectueaza controlul respectarii tehnoogiei de producere, conditiilor de munca, protectiei
mediului, etc.
 Asigura efectuarea lucrarilor de pregatire progesionala si perfectionare a cadrelor ITA.
 Coordoneaza si irijeaza activitatea serviciilor tehnice a intreprinderii, controlind disciplina dde
lucru si rezultatele activitatii lor.
III. Serviciul Exploatare al ITA are urmatoarele obligatiuni si responsabilitati:
 Dirijarea si organizarea procesului tehnologic de transportare.
 Planificare din timp a tuturor activitatilor intreprinderii.
 Studierea potentialului client, adresa, domeniul de activitate, marfa ce trebuie transportata.
 Procurarea si perfectarea documentelor necesare pentru efectuarea procesului de transportare
international a marfii.
IV. Sectia Economico-Financiara din cadrul ITA are urmatoarle obligatiuni si responsabilitati:
 Supravegherea contabilitatii.
 Cooperarea cu juristul privind legislatia economica in vigoare.
 Analiza activitatii economico- financiare a societatii.
 Intocmirea bilantului la sfarsitul fiecarui an financiar.

 Raspunde de eficienta activitatii economice.
 Raspunde de respectarea dispozitiilor si a indicatiilor date de asociati in legatura cu
problemele de care se ocupa in cadrul serviciilor.
V. Sectia Juridica are urmatoarele obligatiuni si responsabilitati:
 Intocmirea pretentiilor, notificarilor, cererilor, interpelarilor, contractelor s.a.
 Monitorizarea şi coordonarea, la indicaţia conducerii a procesului de perfectare a diverselor
tipuri de documente, în limita competenţei;
 Coordonarea activităţii privind elaborarea, implementarea şi dezvoltarea proiectelor cu privire
la aplicarea tehnologiilor noi in favoarea intreprinderii.
Coala

26
1.4. Calitatea serviciilor de transportare a pasagerilor.
Calitatea serviciilor de transport reprezintă ansamblul de măsuri tehnico-organizatorice care
asigură satisfacerea în bune condiţii a cererilor de transport ale pasagerilor.
Calitatea unei călătorii cu taxiul este apreciată printr-o multitudine de cerinţe, esenţiale fiind:
siguranţa, regularitatea, punctualitatea, rapiditatea, confortul, capacitatea de a face faţă cu
promptitudine cerinţelor noi apărute, comportarea civilizată a personalului de bord, etc.
Calitatea serviciilor de transportare a pasagerilor depinde de:
 factorul uman;
 gradul de dotare şi pregătire tehnică a parcului rulant;
 sistemul informaţional de care dispune compania;
 urmărirea activităţii automobilelor taxi la linie.
Implementarea şi utilizarea sistemului de navigare GPS de către operatorii de taxi din Uniunea
Europeană, SUA, Japonia şi Rusia le permite dispecerilor monitorizarea on-line a circulaţiei tuturor
unităţilor de transport emise la linie, inclusiv: localizarea automobilului aflat în mişcare sau parcat.
Dacă se află în mişcare: unde, în ce direcţie şi cu ce viteză se deplasează, este cu pasageri sau nu. Mai
mult decât atât, acest sistem ne permite să determinăm câţi pasageri sunt în salon şi unde sunt aşezaţi.
Iar dacă taxiul este parcat, pe ce adresă şi în faţa cărei scări. De asemenea, acest sistem permite ga-
rantarea siguranţei şoferului şi a pasagerului, precum şi a securităţii circulaţiei rutiere în caz de
accident rutier, defecte tehnice sau alte situaţii de forţă majoră. În asemenea cazuri, dispecerul anunţă
imediat serviciile de intervenţie care se deplasează pe adresa cunoscută din timp. Iar pasagerul poate fi
transportat până la destinaţie de un alt mijloc de transport al companiei.
Principalii factori caracteristici pentru calitatea serviciilor de transport sunt: viteza de deplasare
din orice punct, în orice punct al orasului într-o perioadă de timp acceptabilă pentru pasageri şi
confortul călătoriei.
Viteza de deplasare include timpul necesar ajungerii la staţie, aşteptării mijlocului de transport şi
transportul propriu-zis. Aproape pentru toate rutele există dificultăţi în asigurarea calităţii, care este
legată de discrepanţele semnificative dintre cererile de transport în orele de vârf şi restul timpului.
Nivelul de satisfacere a necesităţilor de transport ale populaţiei urbane este evaluat printr-un sistem de
indicatori şi norme de calitate. Respectarea strictă a intervalului planificat şi a frecvenţei de circulaţie
a vehiculelor pe rută este o condiţie primordială de asigurare a calităţii serviciilor de transportare a
pasagerilor.
Confortul călătoriei trebuie înţeles în sensul asigurării condiţiilor normale de deplasare a
pasagerilor cu transportul in regim taxi. Cerinţele de confort ale călătoriei se realizează prin:
iluminatul corespunzător al salonului, dotarea mijloacelor de transport cu instalaţii de încălzire şi
Coala

27
ventilare şi încărcarea optimă a unităţii de transport. Microclima din mijloacele de transport auto de
călători are un rol important în asigurarea confortului călătoriei.
Deci calitatea deservirii pasagerilor cu taximetrele se determina conform urmatoarelor criterii:
- Pierderile de timp la comandarea taximetrelor prin telefon.
- Timpul de oferire a taximetrului din momentu receptionarii comenzii pina la sosirea acestuia
la solicitant.
- Exactitatea sosirii autoturismului la cererea preventive.
- Nivelul de politete a conducatorilor auto in comunicarea cu clientii, cunoasterea orasului si a
unei limbi straine la nivel de comunicare.
- Confortul oferit de automobile, inclusiv pentru amplasarea bagajului.
- Vizibilitatea ridicata a semnelor de recunoastere a taximetrelor atit pe timpul zilei cit si pe timp
de noapte.
- Corectitudinea stabilirii tarifului pentru traseu facut.
In urma celor expuse evidentiem faptul ca compania noastra dispunind de un parc rulant nou si
personal cu un nivel inalt de calificare va asigura o calitate inalta in procesul de deservire a
pasagerilor.
1.5. Evidenta si controlul transportarilor de pasageri.

Evidenta procesului de producere in transportul de pasageri consta in stabilirea volumului si
calitatii serviciilor prestate, obtinerea indicatorilor tehnico-exploatationali si obtinerea rezultatelor
economice a activitatii intreprinderii. Evidenta se efectueaza in scopul obtinerii informatiei necesare
pentru controlul proceselor de producere, pentru calcularea salariului personalului si pentru organele
de stat. Evidenta se executa prin intermediul documentarii activitatii de catre transportator.
Organizarea şi gestionarea transportarilor de pasageri este însoţita de elaborarea şi utilizarea
diferitor documente in procesul de lucru. Aceste documente se impart sunt de 2 categorii: prima
categorie include documente pentru destinatie generala, iar a doua include documentele operationale
utilizate direct in procesul de transportare a pasagerilor. Din prima categorie fac parte diverse ordine,
reglementări privind subdiviziunile structurale, fişe de pontaj pentru angajaţi. Documentele din a doua
categorie sunt utilizate numai în gestionarea transportului de pasageri: graficele de emisie a
automobilelor taxi la linie, rapoartele serviciului de dispecerat, etc.
Documentele utilizate in gestionarea transportului de pasageri se mai impart in:
a) Primare – aceste documente se utilizeaza la prezentarea informatiei emergente;
spre exemplu foile de parcurs, foi de reparatie, declaratii la primirea comenzilor
si alte compartimente ale rapoartelor zilnice serviciului de dispecerat.
Coala

28
b) Intermediare – se elaboreaza in baza documentelor primare si alte documente
intermediare; ca exemplu servesc graficele de emisie la linie a automobilelor taxi, orare
de lucru a conducatorilor auto. Aceste documente servesc pentru acumularea
informatiei pentru o perioada de timp.
c) Finale – aceste documente se elaboreaza in forma de rapoarte, care sunt transmise
conducerii intreprinderii sau in alte organizatii, si de asemenea pentru transmiterea
in organele de stat. Principalele forme care trebuie elaborate cu strictete sunt pentru
organele de observatii statistice si pentru organele fiscale.
Cel mai important document exploatational este foaia de parcurs a autoturismului taxi. Acest
document se emite conducatorului auto de catre dispecer inainte de a iesi la linie si se intoarce la
intreprindere la finele zilei de munca. In foaia de parcurs la iesire la linie se inregistreaza urmatoarele
date: numarul de inmatriculare a autoturismului, marca, numele prenumele soferului, date privind
starea tehnica a autoturismului, starea sanatatii a conducatorului auto, informatia taxometrului la
inceputul zilei de munca. La intoarcere de asemenea se efectuiaza careva notite: informatiile
taxometrelor si spidometrelor, cauzele intoarcerii mai devreme, informatiile privind consumul de
combustibil pe parcursul zilei de munca.
Prin controlul activitatii se înţelege stabilirea anumitor regulamente de observare pentru a
verifica îndeplinirea corespunzătoare a lucrului. Se depisteaza doua tipuri de control: extern si intern.
Controlul intern este exercitat de catre transportator, pentru a efectua respectarea obligatiunilor
personalului in procesul de lucru a intreprinderii.
Controlul extern asupra activităţii este exercitat de lucrătorii organelor abilitate ale
administraţiei publice centrale şi locale, care dispun de legitimaţia cu drept de control. Controlul
respectării prevederilor actelor normative în vigoare la traseu este exercitat de către grupele mobile
mixte a organelor abilitate cu acest drept la care pot fi antrenaţi şi reprezentanţii agenţilor
transportatori ce activează pe rutele respective.
În afară de legitimaţie de control de forma stabilită, persoana care efectuează controlul trebuie,
în mod obligatoriu, să aibă documentaţie de evidenţă strictă (formulare de acte şi procese-verbale).
Persoana care efectuează controlul are dreptul să oprească pe parcurs mijlocul de transport auto ce
transportă pasageri prin ridicarea mâinii sau bastonului de modelul stabilit. Controlorul trebuie să
respecte cerinţele cu privire la staţionarea vehiculelor fără a face prejudicii traficului asigurat.
Înainte de efectuarea controlului controlorul este obligat să prezinte şoferului sau taxatorului
legitimaţia ce acordă dreptul la control. Şoferul şi taxatorul sunt obligaţi să prezinte toate documentele
solicitate pentru control, să acorde ajutor la efectuarea controlului, să îndeplinească toate indicaţiile ce
ţin de competenţa persoanelor cu funcţii de control.
Coala

29
Dacă în autovehiculul ce transportă pasageri lipseşte documentaţia necesară, în conformitate cu
prevederile prezentelor Reguli, se întocmeşte un proces-verbal sau act de constatare, care se expediază
organelor abilitate în scopul aplicării sancţiunilor respective stabilite de legislaţia în vigoare. În cazul
depistării în mijlocul de transport a pasagerilor cu bagaje interzise la transport persoana vinovată este
amendată în modul stabilit şi este dată afară din mijlocul de transport, fără restituirea costului
călătoriei. Posesorul bagajului interzis la transport plăteşte amenda pentru fiecare loc de bagaje în
mărimea stabilită de legislaţia în vigoare.
Deci in urma celor expuse facem concluzia ca evidenta si controlul transportarilor sunt elemente de
baza in organizarea si gestionarea activitatii in domeniul prestarii serviciilor
Coala

30
2. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE
2.1. Alegerea mijlocului de transport raţional

Pentru iniţierea calculelor investiţiilor necesare începerii activităţii, vom determina numărul de
autoturisme, modelul acestora, marca, nivelul de siguranţă, consumul de combustibil, confortul,
preţul, condiţiile de leasing, volumul investiţiilor necesare, sursele şi condiţiile de investiţii, utilizînd
datele din tab. 2.1.
Tabelul 2.1. Indicatorii tehnico-economici a automobilelor Chevrolet, Dacia, Kia, Nexia
Sandero 1.5
Sandero 1.4
Kia Rio 1.4
Kia Rio 1.4

Chevrolet
Chevrolet
Nexia Gle
NexiaGL
AVEO
AVEO
Dacia
Dacia
diesel
diesel
Model
Preţ (euro) 7300 8800 9240 10800 8600 6700 5390 6490
Consum,
8.6 8.6 7.7 5.7 5.4 9.4 7 7
l/100km
Volum
400 400 337 337 320 320 530 530
portbagaj (l)
Grad de
1 1 4 4 3 3 0 0
siguranţă
Total 13 12 15 15 16 15 14 13
În tab. 2.1 am prezentat o serie de indicatori a patru mărci de automobile: Chevrolet, Kia, Dacia
şi Nexia. Cu ajutorul tabelului 3 am determinat eficienţa fiecărui automobil după diferite criterii (preţ,
consum, volum portbagaj, siguranţa), în final obţinînd automobilul cel mai optimal cu maximum de
puncte acumulate: Dacia Sandero motorizare diesel şi Dacia Sandero motorizare benzin. Luînd în
considerare diferenţa mare de preţ dintre aceste 2 modele (1900 euro) precum şi posibiliatatea dotării
cu instalaţie de alimentare cu gaz a modelului cu motorizare benzin (costul unei astfel de instalaţii
fiind de aprox. 500 euro), în final vom alege autoturismul Dacia Sandero 1.4 MPI 75 CP (preţ final:
7200 euro).
Concluzie: parcul auto a întreprinderii „Yellow-Taxi” SRL va fi suplinit cu 30 automobile
marca Dacia Sandero 1.4 MPI 75 CP, prezentate în fig. 2.1.
Coala

31
Figura 2.1. Dacia Sandero 1.4 MPI 75 CP
Autoturismele vor fi procurate în leasing prin intermediul companiei I.C.S. "Total Leasing" S.A.
de la dealerul oficial S.A. "DAAC-Hermes".
Condiţiile şi procedura descrisă şi impusă de I.C.S. "Total Leasing" S.A. pentru acordarea
leasingului sunt următoarele:
 leasing-ul financiar este acel tip de leasing în condiţiile căruia partea predominantă din riscurile şi
avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor luate în leasing trec de la locator la locatar cu
respectarea obligatorie a uneia din următoarele condiţii generale:
 riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasing-ului să fie
transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing;
 suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing;
 contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasing-ului către locatar la expirarea contractului;
 perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasing-
ului.
 în cazul acestui tip de produs odată cu predarea locatarului a bunului spre folosire, se face şi
transmiterea acestuia la bilanţul locatarului.
Serviciul financiar propus de către Total Leasing are următoarele caracteristici:
 tip leasing: leasing financiar;
 moneda contractului: EURO;
 tipul autoturismului: toate mărcile şi modelele de autoturisme, atât noi, cât şi second-hand.
Perioada minimă a unui contract de leasing este de 12 luni.
Coala

32
În tab. 2.2 se prezintă cheltuielile necesare pentru procurarea a 30 automobile Dacia Sandero.
Tabelul 2.2. Cheltuielile necesare pentru procurarea a 30 automobile Dacia Sandero

Preţ
Preţ Rata Leasing Asigurare Comision Preţ
Indicatori reutilare
iniţial iniţială % CASCO % final
la gaz
(euro) % % (euro)
(euro)
1
6700 500 20 12,9 4,5 1,5 9033,37
automobil
Total pentru 30 automobile 271001,1
În tab. 2.3 se prezintă cheltuielile pentru procurarea echipamentului şi tehnicii necesare pentru
desfăşurarea activităţii personalului şi deservirea clientului
Tabelul 2.3. Cheltuielile pentru procurarea echipamentului şi tehnicii necesare
Necesarul Preţul (lei) 1 unitate sau 1m2 Preţ total (lei)

Staţie radio de emisie-recepţie +
2000 60000
antenă (30 unit)
Sistem de control automatizat (1
7600 7600
unit)
Antenă de bază (1 unit) 1500 1500
Telefon multicanal (1 unit) 2500 2500
PC (3 unit) 10000 20000
Lampa (30 unit) 200 6000
Dobânda credit (25% anual) 17080
Total 114680
Coala

33
2.2. Proiectarea bazei tehnico-productive a întreprinderii
Prin proiectarea întreprinderii se înţelege stabilirea, pe baza unei documentaţii adecvate, a
amplasării fizice a acesteia pe suprafeţele de teren existente. Proiectarea întreprinderilor de transport
noi, reconstrucţia sau lărgirea celor existente se realizează conform cerinţelor şi standardelor
prevăzute de stat.
Nivelul de proiectare al întreprinderii determină modul ei de organizare, tehnologia de realizare
a operaţiilor, gestionarea fluxurilor de materiale şi oameni în cadrul întreprinderii.
Proiectarea unei întreprinderi se face pe baza unei metodologii bine definite, care ţine seama de
particularităţile de organizare şi funcţionare. Aceasta implică proiectarea diferitelor unităţi structurale
într-o anumită succesiune, conform unor etape logice.
2.2.1. Elaborarea planului general al întreprinderii

Pentru menţinerea parcului rulant în stare bună de funcţionare, întreprinderile de transport
necesită o bază tehnico-productivă, constituită din totalitatea de clădiri şi încăperi, utilaje şi
dispozitive, destinate păstrării, reparaţiei şi întreţinerii tehnice a mijloacelor de transport, precum şi
menite să asigure condiţiile necesare activităţii personalului.
Scopul principal al bazei tehnico-productive constă în asigurarea volumului de transportări
optimal cu cheltuieli materiale şi fizice minime.
Nivelul de dezvoltare al bazei tehnico-productive influenţează semnificativ indicatorii de
funcţionare ai întreprinderilor de transport. Starea şi nivelul de dezvoltare al bazei tehnico-productive
sunt caracterizate prin structura fondurilor de producere ale întreprinderii.
Pentru întreprinderea proiectată în prezentul business plan se propune un plan general universal,
care să corespundă genului de activitate şi necesităţilor întreprinderii.
În fig. 2.2 se propune planul general al întreprinderii specializate în domeniul transportului de
pasageri cu taximetre.
În planul general propus sectoarele de producere se vor concentra în blocul de producere pentru
asigurarea continuităţii procesului de producere. Porţile sunt amplasate la distanţă corespunzătoare.
Clădirile sunt amplasate în corespundere cu roza vânturilor, asigurându-se intensitatea luminoasă
maximă şi condiţii favorabile de luminare, aerisire şi prevenire a acumulărilor de zăpadă.
Depozitele cu materiale inflamabile sunt amplasate din partea vântului. Amplasarea parcărilor
deschise este realizată menţinând distanţa dintre ele şi clădiri conform SNIP II-93 – 74. Clădirile sunt
amplasate în corespundere cu relieful şi condiţiile hidrogeologice.
Planul general s-a elaborat în conformitate cu cerinţele SNIP II-89-80, SNIP II-60-75.
Coala

34
Figura 2.2. Planul general proiectat al întreprinderii:
1 – punct de control tehnic; 2 – bloc de producere; 3 – parcare pentru automobile.
Lăţimea părţii carosabile este prevăzută conform cerinţelor următoare: 3 m pentru circulaţia
unisens şi 6 m pentru circulaţia în ambele sensuri. Din punct de vedere a securităţii antiincendiare
distanţa dintre clădiri permite trecerea automobilelor serviciului de pompieri. Distanţă dintre
îngrădirea teritoriului şi partea carosabilă este de 3 m.
Imobilele întreprinderii sunt protejate contra descărcărilor electrice de un sistem de protecţie
corespunzător, iar deşeurile şi apele reziduale sunt înlăturate de pe teritoriu prin sisteme de canalizare
funcţionabile.
Pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului înconjurător la întreprindere este prevăzută
scurgerea apei în sistem de canalizare.
Depozitele sunt amplasate în încăperi separate şi/sau comune cu încăperile de producere.
Pe teritoriul întreprinderii nu sunt prevăzute parcări închise pentru automobile.
Coala

35
2.2.2. Proiectarea blocului de producere al întreprinderii
În condiţiile modernizării continue a parcului rulant şi creşterii fiabilităţii mijloacelor de
transport, este binevenită restructurarea bazei tehnico-productive a întreprinderilor de transport autp în
vederea reducerii spaţiilor încăperilor de producere în corespundere cu periodicitatea de deservire
tehnică a mijloacelor de transport; dotarea încăperilor cu utilaj modern şi sporirea gradului de
mecanizare a lucrărilor; utilizarea optimală a teritoriului şi altor fonduri de producere.
Mecanizarea şi automatizarea lucrărilor este una din metodele de bază de perfecţionare a
procesului de producere. Mecanizarea presupune înzestrarea locurilor de muncă cu utilaj, instrumente
şi accesorii moderne, utilizate eficient în operaţiile tehnologice, astfel sporind productivitatea muncii
personalului şi calitatea lucrărilor efectuate.
Substituirea completă a lucrului manual nu este însoţită şi argumentată neapărat de succes
economic. Mecanizării sunt supuse în general lucrările care au acţiune nocivă asupra sănătăţii omului
sau necesită solicitări fizice mari. Totuşi mecanizarea asigură majorarea coeficientului de pregătire
tehnică a parcului rulant şi reducerea timpului şi cheltuielilor pentru lucrările de RT şi RC.
Pentru efectuarea calitativă a lucrărilor de RT şi RC este necesar de:
• a executa repartizarea autobuzului la RT strict după orar;
• a ridica nivelului de mecanizare a lucrărilor de RT şi RC;
• a îndeplini lucrările de reparaţie în volum deplin înainte de repartizarea autobuzului la RT;
• a avea permanent un fond circulant de agregate, piese etc.
Sporirea productivităţii muncii la posturile de deservire
permite:
• alegerea numărului raţional de muncitori la posturile de deservire;
• regularitatea şi distribuirea lucrărilor de deservire tehnică pentru fiecare post în parte;
În pofida existenţei unui şir de greutăţi organizatorice metoda fluxului de deservire tehnică este
cea mai eficientă şi mai progresistă metodă. Organizând procesul de revizie tehnică prin metoda
fluxului – sinecostul lucrărilor se va micşora aproximativ cu 10 – 15 % comparativ deservirii prin
metoda posturilor înfiinţate, productivitatea se va ridica circa cu 20 – 30 %.
În baza acestor forme progresive de organizare a producerii, prin asigurarea unui sistem
centralizat de petrecere a lucrărilor de RT şi RC a automobilelor şi agregatelor, aprovizionarea
operativă cu materiale de exploatare şi piese de schimb, se pot obţine parametri maximali de utilizare
şi gestionare a bazei tehnico-productive.
Procesul de producere în cadrul unei întreprinderi moderne poate fi organizat şi gestionat mai
eficient prin elaborarea unui sistem operaţional al producerii coordonat de o structură organizatorică
eficientă.
Planul blocului de producere elaborat este prezentat în fig. 2.3.
Coala

36
Figura 2.3. Planul blocului de producere:
1 – zonă pentru RT şi RC a automobilelor; 2 – sector de agregate; 3 – debara; 4 – spaţiu de recreere;
5 – bloc sanitar; 6 – dispecerat; 7 – sector pentru reglarea unghiurilor roţilor; 8 – bar; 9 – magazin
cu piese de schimb; 10 – contabilitate; 11 – cabinetul doctorului.
Blocul de producere reprezintă o construcţie cu reţeaua de coloane de 6  6 m. În bloc se află

zone şi sectoare pentru efectuarea lucrărilor de revizie şi reparaţie curentă a automobilelor şi
agregatelor acestora precum şi încăperi separate ale aparatului administrativ.
În vederea obţinerii unor venituri suplimentare se propune amenajarea unui magazin cu piese de
schimb şi materiale de exploatare pentru comercializarea acestora, precum şi un spaţiu de recreere
pentru posesorii de automobile şi angajaţi în timpul de petrecere alucrărilor.
Pentru a asigura continuitatea şi consecutivitatea raţională a procesului de producţie şi pentru a
oferi lucrătorilor condiţiile favorabile necesare pentru munca productivă, blocul de producere va fi
proiectat şi construit conform normelor tehnologice de proiectare ONTP-01-91 şi VSN-01-89.
Coala

37
2.2.3. Caracteristica zonei de RT şi RC a automobilelor
Destinaţia zonei de RT constă în menţinerea şi asigurarea stării tehnice a automobilelor în stare
bună de funcţionare, reducerea intensităţii uzurii pieselor şi agregatelor, prevenirea apariţiei
defecţiunilor, precum şi depistarea şi înlăturarea acestora la timp. Lucrările de bază, efectuate la
revizia tehnică a automobilului, constituie controlul general, alimentarea cu combustibil, uleiuri şi
lichide speciale, verificarea unghiurilor de poziţionare a roţilor de direcţie; schimbarea filtrelor,
curelelor, garniturilor, etc.
Lucrările efectuate în zona de RT sunt următoarele:
1. Lucrări de control vizual al sistemelor de ungere, răcire, iluminare, semnalizare şi a etanşietăţii
transmisiei;
2. Verificarea fixării radiatorului, ventilatorului, pompei de apă, capacului pinionului de distribuţie,
chiulasei motorului, conductelor tobei de eşapament, carterului, pernelor motorului, carterului
ambreiajului, carterului cutiei de viteze, transmisiei cardanice, reductorului punţii spate;
3. Lucrări de ungere şi gresare;
4. Lucrări de reglare a jocului termic al supapelor, reglarea sistemului de aprindere şi schimbare a
curelei de acţionare a pompei de apă;
5. Lucrări de verificare şi reglare a geometriei roţilor;
6. Lucrări de reglare a sistemului de frânare;
7. Lucrări de demontare-montare a agregatelor şi pieselor de pe automobil.
Zona de RT trebuie dotată cu mijloace de comunicare cu scopul asigurării transmiterii
informaţiei şi comunicării rapide cu conducerea, de asemenea se va prevedea semnalizare luminoasă
şi sonoră.
Toate standurile electrice, conductoarele de curent electric, mijloacele de iluminare trebuie
executate cu siguranţe.
Pentru asigurarea calităţii serviciilor în zonă se vor întreprinde următoarele măsuri tehnico-
organizatorice:
Planul zonei RT şi RC a automobilelor este prezentată în fig. 2.4.
Coala

38
Figura 2.4. Planul zonei de Rt şi RC a automobilelor:
1 – raft pentru instrumente; 2 – ladă pentru cârpe; 3 – stand pentru testarea amortizoarelor;
4 – elevator electr-mecanic; 5 – electro-şurubelniţă pentru roţi; 6 – electro-şurubelniţă pentru
agregate; 7 – dispozitiv de alimentare cu lubrifianţi; 8 – instalaţie pentru scurgerea uleiurilor;
9 – tejghea pentru lăcătuş; 10 – dulap pentru instrumente; 11 – panou antiincendiar.
Coala

39
Pentru asigurarea tehnică a calităţii în zona de RT se prevede mecanizarea procesului de
producţie, corespunderea caracteristicilor utilajelor de efectuare a lucrărilor de RT cerinţelor nivelului
stabilit de calitate, organizarea întreţinerii utilajelor, calitatea documentaţiei tehnice: desene de lucru,
prescripţii tehnice la lucrările efectuate, norme de consum ale materialelor şi pieselor de schimb,
paşapoarte şi instrucţiuni de exploatare a utilajelor, literatura tehnică referitoare la construcţia
automobilelor, etc.;
Pentru asigurarea tehnologică a calităţii în zona de RT se prevede utilizarea tehnologiilor şi
materialelor moderne (de perspectivă), calitatea documentaţiei tehnologice, disciplina tehnologică
(executarea lucrărilor în volumul stabilit şi în strictă conformitate cu documentaţia tehnologică);
Pentru asigurarea materială a calităţii în zona de RT se prevede asigurarea procesului de
producţie cu materiale, instrumente, dispozitive, piese de schimb necesare de calitate superioară şi
dispunerea de ele într-un interval scurt de timp;
Pentru asigurarea metrologică a calităţii se prevede în zona de RT necesitatea utilizării
mijloacelor de măsurare pentru asigurarea preciziei stabilite a măsurărilor, achiziţionarea şi evidenţa
mijloacelor de măsurare, organizarea controlului, încercărilor şi verificarea mijloacelor de măsurare,
controlul documentaţiei normative, tehnice şi tehnologice, implementarea standardelor respective,
elaborarea şi implementarea prescripţiilor tehnice;
Pentru asigurarea psiho-fizică a calităţii s-a prevăzut optimizarea numărului de muncitori
argumentat prin calcule, alegerea calificării muncitorilor ce corespund lucrărilor efectuate în zona de
RT, de asemeni s-a ţinut cont de condiţiile ergonomice la efectuarea lucrărilor, respectarea cerinţelor
fiziologice faţă de utilajul utilizat, asigurarea regimului optimal de muncă şi odihnă a muncitorilor,
organizarea instruirii muncitorilor, progresivitatea normelor de timp.
Asigurarea sociologică prevede asigurarea lucrărilor cu serviciile sociale, estetica locurilor de
muncă, compatibilitatea lucrătorilor, eficienţa salarizării muncii.
2.3. Planul organizaţional

2.3.1. Volumul serviciilor prestate
Cheia succesului în orice afacere constituie cunoaşterea clienţilor şi a pieţei în care ne
desfăşurăm activitatea. Succesul depinde de posibilităţile noastre de a analiza necesităţile şi cerinţele
consumatorilor, prin urmare trebuie să stabilim clar care sunt potenţialii noştri clienţi, care sunt
posibilităţile lor, unde ei locuiesc, ce preferă ei mai mult în serviciile de taxi, orele de vîrf şi
segmentul de populaţie ce preferă mai mult aceste servicii, în ce zile se înregistrează mai multe
comenzi şi la ce oră, etc. De asemenea un aspect destul de important îl constituie cunoaşterea
nivelului mediu al venitului populaţiei, salariu mediu pe cap de locuitor, structura de folosire sau
întrebuinţare a resurselor financiare etc.
Coala

40
După cum am menţionat anterior, principala activitatea a companiei „Yellow-Taxi” SRL
reprezintă transportul persoane cu autoturisme model Dacia Sandero în raza mun. Chişinău. Anterior
la capitolul 1.2 am menţionat care sunt concurenţii noştri, tarifele aplicate, strategiile utilizate, etc.
Deci la momentul actual pe piaţa serviciilor de taxi din mun. Chişinău putem enumera 3 mari lideri:
14448, 14222, 14999.
În continuare cunoscînd care sunt potenţialii concurenţi, volumul lor de prestaţii, numărul de
autoturisme de care dispun ş.a. voi determina volumul de servicii al companiei „Yellow-Taxi” SRL.
Tabelul 2.4. Volumul serviciilor de taxi prestate în mun. Chişinău:
Indicii Concurenţi Compania proiectata 14448 14222 14999
Numărul mediu
1562 29 395 345 255
de auto la linie
Numărul mediu
de comenzi în 23 23 23 23 23
24 h
Numărul total
de comenzi în 1562*23=35926 29*23=667 9085 7935 5865
24h
Cota parte % 100 (667/35926)*100=1,85 25,28 22,08 16,32
25.28%
34.47%
22.08%
16.32%
1.85%
1448 1422 1499 Compania proiectata Altii
Figura 2.5. Ponderea companiilor de taxi din totalul numărului mediu de comenzi în 24h
Coala

41
2.3.2. Calculele estimative cheltuielilor totale. Determinarea cheltuielilor şi materialelor
pentru deservirea mijloacelor de transport
Amortizarea fondurilor fixe se determină după relaţia
Aff=Cin*Ha/100+Creditul=29280*20/100+28463,82=34319,82 lei;
Creditul (25% anual, pe termen de 36luni)+Dobînda= 85400*0,3333=28463,82 lei (anual);
unde: Cin – costul iniţial a fondurilor fixe, Cin= 113600 lei;
Ha- norma de amortizare a fondurilor fixe, Ha=20%.
Amortizarea mijloacelor de transport se determină după relaţia:
Amt = Cin*Ha/100=4661218,92*20/100=932243,784 lei;
unde: Cin – costul iniţial a fondurilor fixe, Cin= 4661218,92 lei;
Ha- norma de amortizare a fondurilor fixe, Ha=20%.
Taxa anuală pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor,
oraşelor şi satelor (comunelor) = 500 de lei pentru fiecare autoturism cu capacitatea de pînă la 8 locuri
inclusive (lunar) * 30 autoturisme*12luni= 180000 lei;
Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova=600 lei*30 autoturisme=18000 lei;
Primele de asigurare anuale aferente asigurării obligatorii de răspundere civilă auto
internă pentru autovehicule înmatriculate în R.Moldova = 1260 lei un autoturism * 30
autoturisme=37800lei;
Inspecția tehnică 202 lei un auto * 30 autoturisme=6060 lei;
Licenţa pentru transportul auto de călători în folos public = 2500 lei;
Impozitele pe salarii (78 salariaţi) p/u angajat:
• impozitul pe venit: 1432800lei*7%=100296 lei;
• asigurări sociale: 1432800lei*7%=100296 lei;
• asigurări oblgatorii: 1432800*4,5%=57312
lei; Total: 257904lei.
Impozitele pe salarii p/u angajator:
• impozitul pe venit=0;
• asigurări sociale: 1432800lei*23%=329544 lei;
• asigurări oblgatorii: 1432800*4%=57312
lei; Total: 386856 lei.
Înregistrarea transportului = (160+390)*30=16500lei; (160lei- certificarul de înmatriculare,
390lei – plăcile de înmatriculare);
Spectrul de frecvenţe radio=3000lei(lunar)*12luni=36000lei;
Coala

42
Cheltuieli anvelope = Na*Pa*na*1,1*Ltot/Lan=0,3*800*7*1,1*2737500/30000=168630lei;
unde: Na- norma procentuală de cheltuieli p/u reînoirea şi recondiţionarea anvelopelor, Na=0,3;
Pa- preţul unei anvelope, Pa=800lei;
na- numărul de anvelope, na=7 (4 anvelope de vară, 2 de iarnă, 1 rezervă);
Ltot – distanţa totală parcursă timp de 1 an=250*30*365=2737500km;
Lan- parcursul normativ de exploatare, Lan= 30000km;
Cheltuieli ulei de motor: Chum=Vum*P 1l*Ltot/L n=3*70*2737500/15000=38325lei;
um um
unde: Vum- cantitatea necesară de ulei p/u motor, Vum=3litri;

1l 1l
Pum - preţul 1l ulei p/u motor, Pum =70lei;
Ltot – distanţa totală parcursă timp de 1 an=250*30*365=2737500km;
1l
Cheltuieli combustibil: Ccomb= Ltot*Gj*Pr /100=2737500*9*9,4/100=2315925lei;
unde: Ltot- parcursul total anual, Ltot=2737500km;
Gj- consumul specific, Gj=9 l/100km;
1l 1l
Pr -preţul 1l de combustibil (gaz), Pr =9,4 lei;
1l
Cheltuieli antigel: Chag=Vag*Pag =150*35=5250lei;
unde: Vag=cantitatea necesară de antigel(p/u 30auto), Vag=150l;
1l 1l
Pag - preţul 1l antigel, Pag =35lei;
4p
Cheltuieli saboţi de frînare: Chsfr= Psfr *Ltot/Lsfr=600*2737500/25000 = 65700lei;
4p 4p
unde: Psfr - preţul la saboţii roţilor din faţă şi spate, Psfr =600lei;
Lsfr- parcursul normativ de exploatare, Lsfr=25000km;
Cheltuieli pentru întreţinerea automobilelor de serviciu:
30auto 1auto
Chîa =Chîa *30auto=6000*30=180000lei;
30auto
unde: Chîa - cheltuieli anuale pentru întreţinerea a 30 automobile.
Efectuînd calculele tuturor cheltuielilor (tabelele 10-13) şi determinînd volumul mediu a
serviciilor pe care întreprinderea “Yellow-Taxi” SRL urmează să le presteze, putem determina preţul
minim a unei călătorii (comenzi):
Prmin1cal + Sprem = Total cheltuieli/(ZLC*Nrm.a.24h*Nrm.c24h)+5,62= 6128586/(365*29*23) +
5,62=25,17+5,62=30,79 lei;
unde: Prmin1cal- preţul minimal a unei călătorii;
Total cheltuieli- cheltuieli permanente + cheltuieli variabile + alte cheltuieli;
ZLC – zile de lucru calendaristice, ZLC=365 zile;
Nrm.a.24h – numărul mediu de automobile la linie în 24h, Nrm.a.24h=29 auto;
Nrm.c24h- numărul mediu de comenzi în 24h, Nrm.c24h =22 comenzi;
Coala

43
Sprem- salariu angajaţilor suplimentar (sub formă de premiu) p/u o comandă preluată:
Sprem= Sdir+Sdis.şef + Sdis.serv.+ Sşof.+ Sing.mec.= 0,14+0,15+0,75+4,4+0,18 = 5,62lei;
oraş total an
P1km = (Cheltuieli totale + Sprem )/Nrkm = (6128586 + 5,62*23*29*365)/2737500= 2,74 lei;
suburban oraş
P1km =2* P1km = 2*2,74= 5,5lei;
În mediu, distanţa minimă (dmin) pe care o parcurge un pasager cu taxiul este de 5km, ştiind că
preţul minim al unei călătorii este de 26,66lei uşor putem determina preţul de pornire a taxiului:
oraş
Preţpornire=30,79lei-dmin* P1km =28-5*2,5=17lei;
Ştiind că în mediu un taxi poate efectua 2 curse, putem determina şi preţul pentru o oră de
staţionare: Preţstaţionare=2* Prmin1cal = 2*30,79=62lei.
2.4. Programul de producere privind exploatarea materialului rulant

Calculul indicilor exploataţionali:
1. Pasageri transportaţi zi:
Qzi=23*29=667 pasageri;
2. Pasageri transportaţi anual:
Qanual=667*365=243455 pasageri;
3. Prestaţia zi:
Pzi=Qzi*Lzi=667*250=166750 pasag*km;
4. Prestaţia anuală:
Panual=Qzi*365=166750*365=60863750 pasag*km;
5. Timpul unei curse:
Tc=LR/Vt + TÎD + Tmers.gol =10/35+0,25+0,11=0,64 ore =38 min;
6. Timpul de deservire a rutei:
TR = TL – Tdeserv=24-2=22 ore;
7. Numarul zilnic de curse a unui automobil
NC1auto = TR/TC- TR*Tast1comandă = 22/0,64 –22*0,35=27 curse;
8. Numarul zilnic de curse totale:
NCtotal = Zc1auto*Ar=27*29= 783 curse;
9. Numarul de autozile exploatare:
AZE = AS*D* αE=29*365*0,96=10162 auto*zile;
Coala

44
2.5. Elaborarea măsurilor de asigurare a securităţii muncii şi activităţii vitale
2.5.1. Elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în zona RT
Zona de revizie tehnică este amplasată de-a lungul peretelui exterior care străbătut de un şir de
ferestre, ce au ca destinaţie asigurarea parţială a iluminatului natural.
Iluminatul artificial e asigurat prin intermediul lămpilor de tip ЛПМ-1. E necesar de atras
atenţie compoziţiei aerului în încăperea de producţie, deoarece aerul sistematic se impurifică din
cauza lucrului motoarelor automobilelor din zonă în timpul manevrării şi controlului. Conform SNIP-
II-2-79 cantitatea maximă admisibilă a substanţelor nocive nu trebuie să depăşească limitele:
 oxid de carbon 3,0 mg/m3;
 oxid de azot 0,085 mg/m3;
 praf netoxic 0,5 mg/m3;
 clor 0,1 mg/m3;
 anhidridă sulfuroasă 0,5 mg/m3;
 carbon sulfurat 0,03 mg/m3;
 acid sulfuric 0,3 mg/m3;
 funingine 0,15 mg/m3.
Zona de RT e înzestrată cu sistem de ventilare extractiv mecanic a aerului care are menirea de a
menţine compoziţia aerului la un nivel nepericulos pentru sănătatea omului.
Muncitorii trebuie să fie îmbrăcaţi în salopete speciale, comode, din pânză rezistentă. Fiecare
post de muncă trebuie să fie dotat cu un panou din lemn sau din cauciuc sub picioarele muncitorului.
Inventarul de la locurile de muncă trebuie să fie în stare de bună funcţionare.
Pe timp de iarnă încăperea de producţie trebuie să fie încălzită artificial, pentru a crea condiţii
favorabile de lucru, astfel ca să se respecte următorii parametri:
 temperatura 20 oC;
 umiditatea 50...74 %;
 ventilarea aerului 0,2 m/sec.
Pentru a menţine condiţiile favorabile de muncă sunt propuse următoarele măsuri:
 controlul periodic al aerului din zona de lucru după conţinutul de substanţe nocive;
 pregătirea specială şi instructajul personalului de deservire;
 modernizarea proceselor tehnologice, raţionalizarea lor;
 modernizarea construcţiei utilajului, repararea la timp şi calitativă a lui;
 folosirea mijloacelor de protecţie individuală.
Este necesar de controlat sistematic corespunderea nivelului şi concentraţiei factorilor de
producţie periculoşi şi dăunători la locurile de muncă. Toate controalele trebuie însemnate în registru.
Coala

45
2.5.2. Proiectarea sistemului de ventilare locală în zona RT şi RC al automobilelor
La întreprinderile de transport auto o mare însemnătate au primit sistemele de ventilare locală.
Ventilarea locală serveşte pentru înlăturarea gazelor dăunătoare, a umezelii prafului şi căldurii în
anumite locuri de spălare, sudare, în secţiile de acumulatoare, arcuri-fierărie, arămărie, etc. Sistemul
de ventilare locală este compus dintr-o umbrelă, conducte şi ventilator, în cazul nostru centrifugal,
pentru evacuarea gazelor nocive.
Determinarea diametrului echivalent a umbrelei în formă dreptunghiulară după formula:
2ab
D   0,72 m
ech
ab
unde: a – lungimea umbrelei primită, m, a = 1,3 m;
b – lăţimea umbrelei primită, m, b = 0,5 m.
Determinăm mărimile raportate în părţi la diametrul echivalent. Calculul distanţei de la axa
umbrelei până la marginea 0 se determină după formula:
0
   0,9 m
0
d ech
unde: 0 = 0,65 m.
Calculul coordonatelor punctului pentru care se determină viteza relativă:
1 y1
   0,97 m; y   0,2 m
dech dech
unde: 1 – distanţa de la axă, 1 = 0,7 m;

y1 – distanţa de la marginea umbrelei, y1 = 0,15.
Determinăm înălţimea relativă a umbrelei, după formula:
H
H   0,55 m
dech
unde: H = 0,4 m.
Conform graficului găsim pentru y = 0,2 m viteza relativă Vy/Vc = 0,6.
Viteza în centrul umbrelei Vc o determinăm după formula:
Vxy
V   0,6 m/s
c
Vy /Vc  0,1 2
  y  0,27 H
2 2
0
unde: Vxy – viteza aspiraţiei prafului, Vxy = 0,25 m/s.

Viteza medie de aspiraţie se determină după formula:
V0   Vc = 0,6 m/s
unde:  - coeficient de corectare care depinde de unghiul de deschidere a umbrelei;  = 60,  = 1;

Coala

46
Volumul aerului aspirat îl determinăm după relaţia:
L  a  b V0 3600  1404 m3/h
După calcul alegem parametrii ventilatorului la productivitatea ventilatorului centrifugal cu

presiunea deplină de 220 Pa.
Parametrii ventilatorului:
 Numărul de turaţii n = 935 rot/min;
 Randamentul ventilatorului v = 0,77;
 Puterea electromotorului o determinăm după relaţia:
AH
N  1,51 kW
3600102v t
unde: A – productivitatea ventilatorului, m3/h;

H – presiunea produsă de ventilator, Pa;
v – randamentul ventilatorului;
t – randamentul transmisiei, t =1.
Puterea stabilită Ns o calculăm după relaţia:
Ns    N = 1,812 kW
unde:  - coeficient de rezervă a puterii,  = 1,2.
2.5.3. Argumentarea şi optimizarea planului general al întreprinderii

Teritoriul întreprinderilor de transport trebuie să conţină ieşire la drum public şi/sau autostradă,
iar în lipsa acestora să se unească cu ele prin alte categorii de drumuri. Teritoriul trebuie îngrădit pe
perimetru cu gard cu înălţimea minimă de 1,6 m şi iluminat pe timp de noapte cu surse artificiale de
iluminare.
Pentru intrarea şi ieşirea automobilelor trebuie amplasate porţi, iar în cazul în care la
întreprindere se conţin mai mult de 10 posturi de deservire tehnică ori un număr mai mare de 50 de
automobile este nevoie de 2 şi/sau mai multe porţi. La intrare este nevoie de amplasat un semn cu
inscripţia "Atenţie automobil", iar accesul oamenilor trebuie asigurat prin instalarea unei portiţe
separate.
Teritoriul întreprinderii trebuie păstrat în ordine şi curăţenie, iar gunoiul acumulat, piesele uzate
şi materialele consumate trebuie fie acumulate în încăperi speciale, conform cerinţelor impuse, fie
transportate la centrele de acumulare sau reciclare.
Teritoriul trebuie dotat cu sisteme de scurgeri şi canalizare. În scopul diminuării gradului de
toxicitate şi impuritate a mediului, spaţiile neutilizate trebuie înverzite.
Coala

47
Căile de deplasare a le mijloacelor de transport şi persoanelor trebuie să conţină un pavaj rigid,
iar în locurile de intersecţie cu canale, chiuvete şi căi ferate trebuie amenajate poduri cu lăţimea
minimă de 1 m şi balustrade de 0,9 m. Pe timp de vară căile de acces spre încăperile de producere şi
administrative trebuie umezite regulat, iar pe timp de iarnă curăţite de zăpadă şi în caz de necesitate
presurate cu nisip.
Lăţimea minimală a căilor de deplasare a mijloacelor de transport trebuie să fie de 6 m, iar căile
cu sens unic – 3 m. La proiectarea căilor de deplasare a pietonilor trebuie să se reducă la maximum
locurile de intersecţie cu căile de deplasare a mijloacelor de transport.
Suprafeţele pentru parcarea automobilelor trebuie amenajate sub un anumit unghi pentru
scurgerea apelor şi să fie cu pavaj rigid. Locurile de amplasare a vehiculelor pe suprafeţele parcărilor
trebuie delimitate cu vopsea rezistentă la condiţiile climaterice şi acţiuni fizico-chimice. În locurile de
parcare ale automobilelor se interzice alimentarea şi/sau scurgerea de combustibil şi lubrifianţi.
Amplasarea reciprocă a imobilelor şi distanţele dintre acestea asigură o deplasare nestingherită a
unităţilor de transport spre şi de la locurile de parcare, depozite şi încăperile de producere. Imobilele
întreprinderii sunt protejate contra descărcărilor electrice de un sistem de protecţie corespunzător, iar
deşeurile şi apele reziduale sunt înlăturate de pe teritoriu prin sisteme de canalizare funcţionabile.
2.6. Exploatarea instalatiei de gaz .

În ultima perioadă de timp eficienţa transporturilor în regim de taxi este afectată puternic de
creşterea preturilor la resursele energetice, inclusiv la combustibil. De aceea apare necesitatea de a
reutila parcul auto al intreprinderii cu instalatie de gaz. S-a dovedit ca acest tip de alimentare a
autoturismelor taxi este mai eficient din punct de vedere economic.
Atat datorita faptului ca gazul de petrol lichifiat este un combustibil care se obtine la un cost
relativ scazut, cat si datorita faptului ca este un carburant de viitor (ecologic) pretul final de vanzare la
statiile de alimentare este fara accize si alte taxe suplimentare fiind aproximativ la jumatatea pretului
benzinei.
Consumul litric de gaz pentru un motor este cu maxim 10% mai mare decat consumul de
benzina, fapt datorat densitatii gazului care este mai mica decat cea a benzinei.
Luand in considerare aspectele prezentate anterior, se realizeaza o economie reala de aproximativ 40-
50%.
Instalatia de alimentare cu gaz este mult mai sigura decât cea de benzina, deoarece
componentele sunt supuse unor severe verificari fiind omologate international.
Rezervorul este realizat din material special tratat chimic pentru a evita fisurile in caz de accident, este
dotat cu un grup de supape care împiedica umplerea cu mai mult de 80% din capacitate, permitând
Coala

48
astfel gazului o expandare in caz de temperaturi înalte sau accidente. Todata in cazul ruperii in mod
accidental a unei conducte de gaz aceasta sesizeaza debitul crescut de gaz si opreste automat
alimentarea.
Pentru ca foloseste un carburant fara sulf, benzen, plumb, sau alte substante cancerigene, gazul
se amesteca foarte bine cu aerul realizându-se un amestec carburant mai omogen si o ardere
imbunatatita fara depuneri de calamina si hidrocarburi, noxele emise de motor cu carburator
încadrandu-se in normativele EURO2. De altfel marile companii de autoturisme sunt direct implicate
in dezvoltarea si producerea de motoare ultra ecologice, una dintre solutiile imediat aplicabile fiind
echiparea autovehiculelor cu motoare alimentate cu gaz.
Dezavantajele cum ar fi reducerea spatiului din porbagaj, pretul initial al instalatiei, performantele
dinamice ale masinii cu cca. 10% mai scazute, sunt pe deplin compensate de avantajele economice,
ecologice si de siguranta oferite in exploatare.
Procedura de instalare a utilajului de gaz consta in primul rind in alegerea tipului instalatiei. La
alegerea unei instalatii de gaz importante sunt doua aspecte: achizitionarea configuratiei specifica
autoturismului nostru formata din componente de calitate si un montaj si reglaj profesionist. Alegerea
unei instalatii de gaz necorespunzatoare sau o instalare necorespunzatoare poate duce la o functionare
defectuoasa si chiar si la defectarea masinii. In domeniul dat exista o gama larga de produse, insa
preferinta pe piata este acordata producatorilor italieni.
Dupa alegerea tipului instalatiei urmeaza insasi montarea instalatiei de gaz pe autoturisme,
montarea este efectuata de intreprinderile corespunzatoare, care indeplinesc lucrarile de montare a
instalatiilor de gaz. Dupa finisarea acestor lucrari, intreprinderea care a efectuat montarea instalatiei
de gaz emite conducatorului auto in mod obligatoriu certificatul ce confirma corespunderea instalatiei
cerintelor securitatii circulatiei rutiere si un certificat ce confirma efecuarea lucrarilor de aceasta
intreprindere.
In baza acestor certificate in continuare va fi executata inregistrarea autoturismului reutilat pe
gaz in organele de stat. In urma procedurii de inregistrare in organele de stat se emite un nou certificat
de inmatriculare unde este indicat ca autoturismul a fost reutilat pe gaz.
Instalatia de gaz este un sistem care se monteaza in paralel cu cel de benzina functionand in
stransa legatura cu sistemul de injectie al autoturismului ceea ce face ca acesta sa-si pastreze
performantele dinamice si de consum.
Pentru autoturismele companiei noastre cel mai frecvent se monteaza instalatiile de gaz de
productie italiana Secvential Euro4. Instalaţia de alimentare cu gaz include un rezervor, două
reductoare de presiune, conductele şi echipamentul de injecţie (figura 18).
Coala

49
Figura 2.6. Componentele instalatiei de gaz
• Rezervor sau recipient stocare GPL prevazut cu o multivalva ce permite umplerea

rezervorului, alimentarea instalatiei si arata nivelul de GPL din recipient, pozitionat in portbagajul
autoturismului.
• Multivalva este un complex de supape si parghii ce au rolul de a limita umplerea
rezervorului la 80% din capacitate, de a asigura evacuarea automata a gazului din rezervor prin
intermediul supapei de suprapresiune care se deschide in cazul cresterii presiunii peste 27bar, de a
asigura fluxul GPL intr-un singur sens (priza de umplere→rezervor→reductor).
• Priza de alimentare cu GPL a recipientului pozitionata spre exteriorul autoturismului pe
un element nedetasabil (aripa spate);
• Carcasa etansa ce acopera multivalva si impreuna cu tubulatura etansa aferenta asigura
evacuarea gazului in exteriorul autovehiculului in cazul scurgerilor accidentale, sau in cazul
deschiderii automate a supapei de suprapresiune de pe multivalva;
• Conducte de alimentare a rezervorului si a instalatiei;
• Electrovalva GPL - incorporata in reductor - care permite alimentarea cu gaz in momentul
intreruperii functionarii pe benzina a autoturismului;
• Reductorul-vaporizator care are rolul de a face transformarea GPL din faza lichida in faza
gazoasa si de a-i reduce presiunea la valoarea necesara injectiei (uzual aprox. 1 bar). Este pozitionat in
compartimentul motor;
Coala

50
• Filtrul GPL faza lichida incorporat in reductor, existand insa posibilitatea inlocuirii rapide
a acestuia;
• Filtrul GPL faza gazoasa montat pe traiectul reductor→rampa de injectie;
• Senzor de temperatura lichid racire pozitionat pe reductor;
• Senzor de temperatura GPL faza gazoasa montat impreuna cu priza senzorului de
presiune GPL faza gazoasa intre filtrul GPL (faza gazoasa) si rampa de injectie;
• Rampa de injectie GPL care are rolul de a injecta carburantul in cantitatea optima pentru
functionarea motorului , pozitionata in apropierea galeriei de aspiratie a autovehiculului ;
• Senzorul MAP (mainfold absolute pressure) senzorul care masoara (de)presiunea din
galeria de admisie;
• Unitatea electronica de control (ECU) care are rolul de a gestiona informatiile transmise
de sonda lambda, senzorul MAP, senzorii de temperatura si presiune, sistemul de aprindere, etc. De
asemenea concomitent cu achizitia datelor de la senzori emuleaza injectoarele de benzina si preia date
cu privire la timpul de injectie de benzina. Prelucrand informatiile in timp real, ECU comanda
injectoarele GPL astfel incat timpul de injectie pentru GPL sa fie in directa corelare cu timpul de
injectie pentru benzina, iar puterea calorica a amestecului realizat sa fie cat mai apropiata de cea
obtinuta in cazul functionarii pe benzina. Astfel motorul va functiona cu un randament maxim,
consumul va fi redus, se preintampina uzura prematura a sondei (sondelor) lambda si a tobei catalitice
dar si a altor componente care au de suferit in cazul unui amestec carburant incorect.
• Centrala de comutatie (interfata utilizator) aflata la bordul autoturismului si care are rolul
de a comanda trecerea de la alimentarea cu benzina la alimentarea cu gaz si invers, fiind si un monitor
al nivelului de GPL din rezervor .
Principiul de functionare consta in: sub efectul presiunii interne, carburantul circula in stare
lichida, de la rezervor si pana la reductor-vaporizator prin conducte. Reductorul-vaporizator are rolul
de a doza si transforma lichidul GPL in gaz. Energia necesara pentru acest proces este furnizata de
caldura provenita din circuitul de racire al motorului. Dozarea carburantului GPL este controlata
electronic de o unitate de comanda specifica instalatiilor de gaz, similar cu computerul care dozeaza
benzina. Gazul ajunge apoi la injectoare, dupa care, impreuna cu aerul, formeaza un amestec ce
asigura o combustie curata si fara depuneri.
Putem spune ca cel mai important component al instalatiei este rezervorul de gaz. Exista 3 tipuri
de rezervoare: toroidal exterior, toroidal interior,cilindric. Pentru autoturismele companiei noastre este
necesara achizitionarea unor rezervoare toroidale, deoarece acestea pot fi amplasate sub portbagaj
astfel asigurind utilizarea volumului total a portbagajul.
Coala

51
toroidal exterior toroidal interior cilindric
Figura 2.7. Tipurile de rezervoare
Capacitatea rezervorului poate fi intre 39 litri si 90 litri, volumele reprezentand 80% din
volumul total. Restul de 20% permit carburantului sa-si modifice volumul in functie de temperatura.
Expoatarea, deservirea tehnica si reparatia automobilelor, ce lucreaza pe sistemele de alimentare
cu gaz trebuie sa se efectueze cu respectarea cerintelor existente in vigoare.
Conducatorul auto a autorismului reutilat la gaz este responsabil pentru respectarea normelor de
securitate si siguranta in timpul exploatarii autoturismului. Conducatorul auto este obligat sa execute
controlul permanent a starii tehnice a autoturismului in scopul evitarii unor defectiuni care pot aparea
in procesul de exploatare a autoturismului cu alimentare de gaz.
In procesul de exploatare a automobilelor ce lucreaza pe sistemele de alimentare cu gaz, este
necesar ca zilnic inainte de a iesi la linie si la intoarcere sa se supuna unui control cu scopul
verificarii ermecitatii si starea de functionare a sistemului de alimentare cu gaz. Ermecitatea tuturor
legeturilor se efectueaza cu ajutorul unor aparate speciale, la auz sau cu ajutorul spumei de sapun.
Este interzisa strangerea piulitelor şi conexiunilor, înlocuirea pieselor şi ansamblurilor a sistemului de
gaze aflat sub presiune.
Toate defectele sistemului de alimentare cu gaz se inlatura la posturile speciale de reparare si
reglare a sistemelor de alimentare cu gaze sau la statiile de deservire tehnica.
Daca autoturismul nu a fost exploatat o perioada indelungata de timp, înainte de a porni motorul
este necesar de a ventila spaţiu compartimentul motorului, cabina conducătorului auto si sa se verifice
funcţionarea corectă a echipamentelor de gaz. Pornirea motorului se executa doar la utilizarea
benzinei, in acest caz se controleaza ca comutatorul sa indice alimentarea cu benzina.
In conditiile de exploatare a autoturismelor pe timp de iarna, inainte de pornire trebuie de
incalzit bine motorul si in cazul ingheturilor a conductelor sa folosim apa fierbinte sau aburi pentru
inlaturarea acestora, se interzice strict folosirea flacarii de foc in aceste cazuri. In cazul depistarii
scurgerii de gaz din rezervor, vehiculul trebuie transportat in locurile unde nu sunt aglomeratii de
oameni sau in locurile speciale. In cazul daca nu putem opri scurgerea, gazul trebuie să fie eliberat din
rezervor, respectând în acelaşi timp măsurile de securitate.
Coala

52
In cazul aparitiei unui miros ascutit sau depistarea a unui defect in timpul deplasarii, trebuie: sa
oprim autoturismul intr-un loc sigur, sa debarcam pasagerii, si sa incercam sa inlaturam defectiunile
constatate la instalatia de gaz. Autoturismul trebuie să fie echipat cu un extinctor, pâsle şi un
instrumente de lucru speciale.
În cazul aparitiei incediului, conducatorul auto trebuie imediat sa inchida robinetul principal
pentru bloca circulatia gazului prin conducte, si de asemenea pentru a evita explozia rezervorului este
necesar ca acesta sa fie racit cu apă sau prin alte mijloace.
In cazul avariei autoturismului in rezultatul unui accident rutier trebuie: sa oprim motorul, sa
debarcam pasagerii, inchidem robinetul principal si se iau masurile necesare referitoare la
circumstanţele accidentului. In mod obligatoriu verificam starea instalatiei de gaz.
Functionarea automobilului ce v-a lucra la amestecul de gaz si benzina este strict interzisa.
In procesul de utilizare a automobilelor ce lucreaza pe sistemul de alimentare cu gaze se interzice:
- Eliminarea sau scurgerea gazului in timp ce motorul lucreaza.
- Lasarea intr-o pozitie intermediara a supapelor de alimentare (ele trebuie sa fie
ori deschise ori inchise pina la capat).
- Lovirea peste sitemul de alimentare cu gaz, care se afla subt presiune.
- Oprirea mijloculi de transport ce lucreazaa pe sistemul de alimentare cu gaz mai
aproape de 5 metri de locul unde se lucreaza cu focul, si de asemenea utilizarea focului
mai aproape de 5 metri de mijlocul de transport.
- Verificarea ermecitatii legaturilor a canalelor de gaz si a sistemului de alimentare cu gaz.
- Exploatarea mijloacelor de transport ce consuma gaz cu filtrul de aer scos.
- Aflarea in apropierea de locul unde se efectueaza scurderea sau evacuarea gazului ca
o persona straina.
- Fumarea si utilizarea focului la postul de evaporare sau scurgere a gazului, si
deasemenea executarea lucrarilor ce nu au nici o legatura cu scurgerea gazului.
In procesul de alimentare a mijlocului de transport cu gaz se interzice:
- Aflarea in apropiere de alimentatorul cu gaz si linga rezervoarele de gaz.
- Stringerea mai tare a suruburilor de la sistemul de alimentare cu gaz, si baterea cu
obiecte metalice pe acest sistem.
- Efectuarea lucrarilor de intretinere fara manusi special de protectie.
- Alimentarea rezervorului cu gaz in cazul depistarii fisurilor in sistemul electric.
- Alimentarea cu gaz a buteliilor in care timpul de expirare deja s-a epuizat.
Coala

53
2.7. Securitatea muncii si a traficului circulatiei
Securitatea circulatiei rutiere este o componenta importanta a procesului de transport care
actualmente este abordata intens. Inovatiile noi fac ca viteza excesiva sa nu mai fie taina nimanui,
ceia ce limiteaza securitatea rutiera, desigur ca paralel cu acestea se implimenteaza si multiple
masuri pentru a diminua accidentele rutiere unele mai eficiente altele mai putin, dar eficienta lor
depinde in mare masura si de cel ce se afla la volan, de conducatorul auto.
De aceia in cadrul unei organizatii de transport acest compartiment este monitorizat si
analizat destul de minutios, iar conducatorii auto sunt testati regulat si impusi sa duca un mod de
viata sanatos pentru evitatrea unor catastrofe, caci de atitudinea pe care o au la trafic depinde viata
fiecarui din noi,si respestiv pot aduce mari cheltueli organiuzatiei.
Organzarea muncii conducatorilor auto
Soferul la primirea mijlocului de transport mai intii il cerceteaza din exterior (remorca,
semiremorca), verifica prezenta intrumentelor si a uneltelor necesare pentru exploatarea normala a
mijlocului de transport la linie.
La dispecerat soferul primeste informatia despre amplasarea celor mai apropiate statiii de
alimentare pe distanta deplasarii, clarifica adresele si punctele de incarcare si descarcare, clarifica
anotimpul si stare carosabilului pe traseul deservit. In sala de operare trebuie sa fie intocmita schema
orasului cu indicarea strazilor principale, punctele da amplasare a blocurilor locative, indicarea celor
mai principale puncte de incarcare si descarcare, principalele centre de deservire a mijloacelor de
transport s.a.
Toti soferii sunt asigurati cu numerele de telefoane pentru chemarea rapida a misinii de deservire
tehnica, si a dispecerului de serviciu de la intreprinderea la care lucreaza, si deasemenea coordonatele
punctelor de deservire – expeditorilor si destinatarilor .
Regimul de lucru la linie se elaboreaze da catre patron pentru toti soferii in fiecare luna pentru
fiecare zi, se sumeaza toate orele de lucru si se anunta despre acest grafic toti soferii nu mai tirziu de o
luna de la implimentarea lui in practica. In graficul de lucru se intocmeste inceputul, sfirsitul, si orele
de shimb intre soferi, orele de intreruperi pentru odihna si luarea mesei, timpul pentru odihna care este
prevazut pentru fiecare zi si fiecare saptamina. Graficul de lucru este aprobat de catre patron.
La rutele intrenationale la emiterea la ruta a soferilor la care graficul rutei intocmit, si a lucrului
de zi cu zi ce nu prevede intoarcerea la locul de munca permanent, patronul impune soferului
obictivele si timpul pentru deplasare si parcari cu luarea in vedere a prezentului regulament.
In decursul orelor de munca soferul trebuie sa ia in consideratie obligatiunile sale de lucru in
conformitate cu cerintele de lucru impuse, regulilor de lucru din cadrul organizatiei.
Timpul mediu de lucru a unui sofer la ruta nu poate depasi 40 de ore pe sptamina.
Coala

54
Pentru soferii care lucreaza dupa zilele saptainii adica 5 zile lucratoare si 2 zile de odihna, timpul
mediu de lucru a soferilor timp de o zi nu poate depasi 8 ore, iar pentru lucratorii ce lucreaza 6 zile in
saptamina si 1 zi libera ziua de lucru v-a constitui 7 ore.
La sumarea orelor de lucru pe parcursul zilei, timpul de lucru a soferilor de zi cu zi nu trebuie

sa depaseasca 10 ore, cu excluderea urmatoarelor situatii:
1. In cazul deplasarilor international, soferului este necesar sa i se permita sa ajunga la locul
de odihna intocmit, timpul de munca de zi cu zi poate fi prelungit pina la 12 ore. Daca timpul orelor
de miscare in mijlocul de transport prevede mai mult de 12 ore atunci la cursa vor participa 2 soferi.
Pentru aceasta automobilul trebuie sa fie echipat cu dormitor pentru un sofer.
2. La sumarea orelor de munca a soferilor ce lucreaza la rutele din orase si suburbia, timpul
de munca poate fi prelungit pina la 12 ore cu obtinerea acordului de la organele competente.
3. Soferii ce indeplinesc transportari pntru oficiile postale, a celor telefonice si telegrafice, a
transportarilor tehnologice fara iesirea automobilului pe strazile publice de uz comun, pe strazile
orasului si in alte puncte in care sunt zone de locuit timpul de munca poate fi prelungit pina la 12 ore
in cazurile cind timpul de lucru de zi cu zi nu depaseste 9 ore.
Timpul de munca a soferilor se compune din urmatoarele perioade:

a. Timpul de conducere a mijlocului de transport.
b. Timpul pentru opririle planificate de la conducerea automobilului in drum si la sfirsitul
cursei.
c. Timpul de pregatire a mijlocului de transport inainte de a iesi la cursa si dupa intoarerea
lui de la cusa la intreprindere, iar pentru cursele internationale timpul pentru efectuarea lucrarilor la
punctual de odihna la inceputul si sfirsitul schimbului.
d. Timpul pentru controlul medical al soferilor inainte de a iesi la linie si dupa intoarcerea lui
de la linie.
e. Timpul stationarii in punctele de incarcare si descarcare, la imbarcarea si debarcarea
pasagerilor, in locurile unde se folosesc mijloace de transport special.
f. Timpul de asteptare, numai nu din cauza soferilor.
g. Timpul petrecut pentru indepartarea problemelor tehnice aparute la linie la mijlocul de
transport deservit, care nu necesita lucrari macanice, si deasemenea care nu necesita efectuarea
lucrarilor de reglare in conditiile de cimp prin lipsa ajutorului tehnic.
Coala

55
h. Timpul de paza a mijlocului de transport in timpul stationarii, la sfirsitul sau in punctele
intermediare in cazul efectuarii deplasarilor pe rutele internationale. In cazurile in care in conditiile de
munca a soferilor le este inclusa deasemenea obligatii.
i. Timpul de aflare la ruta a soferilor in timp ce nu se vor afla la volan in cazul rutelor
international prin prezenta a doi soferi la ruta.
j. T impul in alte cazuri.
Coala

56
3. COMPARTIMENTUL ECONOMIC
3.1. Determinarea cheltuielilor întreprinderii

Cunoscând parcursurile şi numărul scriptic de unităţi de transport putem determina volumele de
materiale necesare pentru întreţinerea întregului parc în condiţii funcţionale.
Tabelul 3.1. Cheltuielile anuale permanente ale întreprinderii
Termenul de
Cheltuielile permanente Preţ,
răscumpărare
pentru 1 an lei
ani
Arenda p/u oficiu şi parcare, (100m2) 24360 -
Rechizite de birou 3000
Amortizarea fondurilor fixe (anuală) 29280*0,2=5856 5
Dobînda creditului (17080+68320)*0,3333=28463 3
Amortizarea mijloacelor de transport (anuală) 4661218,92*0,20=932243 5
Impozite
 Taxa anuală pentru prestarea serviciilor
de transport auto de călători pe teritoriul
500*30*12=180000
municipiilor, oraşelor şi satelor
 Taxa pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în 600*30=18000 -
Republica Moldova
 Primele de asigurare anuale aferente
asigurării obligatorii de răspundere
1260*30=37800
civilă auto internă pentru autovehicule
202*30 = 6060
înmatriculate în R.Moldova
16500
 Revizia tehnică
 Înregistrarea mijloacelor de transport
Spectrul de frecvenţe radio 36000
1432800+257904+386856=
Salariu + impozite -
2077560
Întreţinerea automob de serviciu 6000*30=180000 -
Total 3509842
Coala

57
Tabelul 3.2. Cheltuieli anuale variabile a întreprinderii
Cheltuieli variabile 1 an Suma, lei
Cheltuieli combustibil 2315925
Cheltuieli ulei motor 38325
Cheltuieli anvelope 168630
Cheltuieli antigel 5250
Cheltuieli saboţi de frînare 65700
Total 2593830
1,11% 0,75% 1,06%
28,95%
Arenda oficiu
Amortizarea fonduri fixe
Amortizarea transport
Impozite
Salariu
55,41% 7,00%
Spectrul de frecventa
Figura 3.1. Cheltuielile permanente anuale a întreprinderii.
0,30% 3,49% 1,11%

8,97%
2,03%
Combustibil
Ulei motor
Anvelope
Antigel
Saboti frinare
Spectrul de frecventa
85,21%
Figura 3.2. Cheltuielile variabile anuale a întreprinderii.
Coala

58
Tabelul 3.3. Alte cheltuieli ale întreprinderii
Cheltuieli Suma, lei
Plata pentru înregistrarea întreprinderii 514
Licenţa pentru transportul auto de călători în 2500
folos public (se eliberează pe 5ani)
Înregistrarea transportului 16500
Capitalul social minimal pentru înregistrarea 5400

întreprinderii
Total 24914
Tabelul 3.4. Total cheltuieli anuale

Cheltuieli Suma, lei
Cheltuieli permanente 3509842
Cheltuieli variabile 2593830
Alte cheltuieli 24914
Total 6128586
0,49%
36,68%
Cheltuieli permanente
Cheltuieli variabile
Alte cheltuieli
62,83%
Figura 3.3. Cheltuielile anuale totale ale întreprinderii.
Coala

59
3.2. Determinarea venitului anual al întreprinderii
Pentru efectuarea calcului venitului anual, avem nevoie să determinăm preţul minim al unei
călătorii şi numărul mediu de comenzi în 24 ore.
Preţul minim a unei călătorii = 30,79lei;
Prmin1cal + Sprem = Total cheltuieli/(ZLC*Nrm.a.24h*Nrm.c24h)+5,62= 6128586/(365*29*23) +
5,62=25,17+5,62=30,79 lei;
1cal
unde: Prmin - preţul minimal a unei călătorii;
Total cheltuieli- cheltuieli permanente + cheltuieli variabile + alte cheltuieli;
ZLC – zile de lucru calendaristice, ZLC=365 zile;
Nrm.a.24h – numărul mediu de automobile la linie în 24h, Nrm.a.24h=29 auto;
Nrm.c24h- numărul mediu de comenzi în 24h, Nrm.c24h =22 comenzi;
Sprem- salariu angajaţilor suplimentar (sub formă de premiu) p/u o comandă preluată:
Sprem= Sdir+Sdis.şef + Sdis.serv.+ Sşof.+ Sing.mec.= 0,14+0,15+0,75+4,4+0,18 = 5,62lei;
Formula de calcul a profitului este următoarea:
P= Vanual – (Cheltuieli totale + Sprem* Ntotcom), lei;
Formula de calcul a venitului anual (cînd toate comenzile sunt minime, pe o distanţă nu mai
mare de 5km, preţul unei călătorii P<27lei) este următoarea:
Vanual= Prmin1cal*Ntotcom , lei;
unde: Ntotcom- numărul total comenzi (365zile); Ntotcom= Nzicom*29 auto*365zile;
Prmin1cal- preţul minimal a unei călătorii;
Formula de calcul a venitului anual (cînd comenzile sunt în proporţii diferite 30% pe o distanţă
d< 5km, 40% pe o distanţă 5km<d<10km, şi 30% pe o distanţă d>10km, preţurile fiind corespunzător
de P1<31lei, 31lei<P2<40lei, P3>40lei) este următoarea:
Vanual= Ntotcom*0,3*31lei + Ntotcom*0,4*37lei + Ntotcom*0,3*45lei
Înlocuind toate datele în formula de calcul anterioară vom obţine venitul în dependenţă de
numărul de comenzi în 24ore;
Tabelul 3.5. Venitul anual a întreprinderii (distanţa nu mai mare de 5km)
Venit, lei 6490510,3 6772706,4 7054902,5 7337098,6 7619294,7
Profit, lei zero 221485 444194 666902 889611
Nr mediu
23 24 25 26 27
comenzi 24 h
Coala

60
9000000
8000000
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
23 24 25 26 27
Venit, lei Profit, lei
Figura 3.4. Venitul anual al întreprinderii (distanţa de transportare nu mai mare de 5km).
În tab. 3.6 se prezintă veniturile estimate ale întreprinderii în condiţiile efectuării unor comenzi
variate cu distanţe şi respectiv tarife diferite.
Tabelul 3.6. Venitul anual a întreprinderii (distanţe diferite)
Venit, lei 6403925 6689720 7060195 7536520 7822315
Profit, lei 269118 495425 806413 1223249 1449557
Nr. mediu
17 18 19 20 21
comenzi 24h
9000000
8000000
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
17 18 19 20 21
Venit, lei Profit, lei
Figura 3.5. Venitul anual al întreprinderii (distanţe de transportare diferite).

Coala

61
3.3. Calculul costului serviciilor de taxi
Luând în consideraţie tarifele concurenţilor, în special a liderilor pe piaţa serviciilor de taxi
14222, 14448, 14999 din mun. Chişinău, vom efectua în continuare calculele pentru determinarea
tarifelor de călătorie a companiei “Yellow-Taxi” SRL.
Calculăm preţul 1km parcurs:
oraş total an
P1km = (Cheltuieli totale + Sprem )/Nrkm = (6128586 + 5,62*23*29*365)/2737500= 2,74lei;
suburban oraş
P1km =2* P1km = 2*2,54=5,5 lei;
În mediu, distanţa minimă (dmin) pe care o parcurge un pasager cu taxiul este de 5km, ştiind că
preţul minim al unei călătorii este de 30,79 lei uşor putem determina preţul de pornire a taxiului:
oraş
Preţpornire=30,79lei-dmin* P1km =30,79-5*2,74=17lei;
Ştiind că în mediu un taxi poate efectua 2 curse, putem determina şi preţul pentru o oră de
staţionare:
Preţstaţionare=2* Prmin1cal = 2*30,79=62lei;
Tabelul 3.7. Tarifele companiei proiectate

Pornire 17 lei
1km în raza oraşului 2,74 lei
1km în afara oraşului 5,5 lei
1 oră staţionare 62 lei
3.4. Eficienţa economică a activităţii întreprinderii

Rentabilitatea este indicatorul relativ, care arată raportul dintre profitul şi eforturile pentru
primirea lui.
Tabelul 3.8. Rentabilitatea economică a întreprinderii (distanţa nu mai mare de 5km)

Rentabilitatea
0 3,38 6,71 9,99 13,21
economică %
Nr. mediu
23 24 25 26 27
comenzi 24h
Coala

62
14
13,21
12
10 9,99
8
6,71
6
4
3,38
0 0
23 24 25 26 27
Figura 3.6. Rentabilitatea economică a întreprinderii (distanţa de transportare nu mai mare de 5 km).
Tabelul 3.9. Rentabilitatea economică a întreprinderii (distanţe diferite).

Rentabilitatea
4,38 7,99 12,89 19,37 22,74
econom. %
Nr. mediu
17 18 19 20 21
comenzi 24 h
25
22,74
20
19,37
15
12,89
10
7,99
5
4,38
0
17 18 19 20 21
Figura 3.7. Rentabilitatea economică a întreprinderii (distanţe de transportare diferite).
Coala

63
Calcule
Cazul 1, cînd toate comenzile sunt minime, pe o distanţă nu mai mare de 5km, preţul unei
călătorii P<27 lei.
Rentabilitatea economică (22 comenzi 1auto/1zi) - negativă :
total 1an
R = (Vcom - Cheltuieli totale - Sprem )*100%/(Cheltuieli totale + Sprem)=
-223931,304*100%/ (61285868+ 1308729,4) = -3,48%
Rentabilitatea economică (23 comenzi 1auto/1zi) :
total 1an
1223*100%/(6128586+1368217)=0,01%
total 1an
221485,496*100%/ (6128586+ 1427704,8) = 3,38%
Rentabilitatea economică ( 25 comenzi 1auto/1zi) :
total 1an
444193,896*100%/ (6128586+ 1487192,5) = 6,71%
Rentabilitatea economică ( 26 comenzi 1auto/1zi) :
R = 666902*100%/ 6128586+1546680,2=9,99%;
R = 889611*100%/ 6128586+1606167,9=13,21%
Cazul 2, cînd comenzile sunt în proporţii diferite 30% pe o distanţă d< 5km, 40% pe o
distanţă 5km<d<10km, şi 30% pe o distanţă d>10km, preţurile fiind corespunzător de P 1<31lei,
31lei<P2<40lei, P3>40lei.
Rentabilitatea economică (16 comenzi 1auto/1zi) - negativă :
total 1an
R = (Vcom - Cheltuieli totale - Sprem )*100%/(Cheltuieli totale + Sprem)= -41869*100%/
(6075319) = -0,68%
Rentabilitatea economică (17 comenzi 1auto/1zi):
total 1an
269118*100%/(6128586+1011291)=4,38%
total 1an
R = (Vcom - Cheltuieli totale - Sprem )*100%/(Cheltuieli totale + Sprem)= 495425lei *100%/
(6128586 + 1070778,6) =7,99%
total 1an
R = (Vcom - Cheltuieli totale - Sprem )*100%/(Cheltuieli totale + Sprem)= 806413lei *100%/
(6128586+ 1130266) = 12,89%
Coala

64
Rentabilitatea economică (20 comenzi 1auto/1zi):
R = 1223249lei *100%/(6128586+1189754)=19,37%;
R = 1449557lei *100%/(6128586+1249241)=22,74%
Figura 2.7. Graficul de profit cînd toate comenzile sunt minime,

pe o distanţă nu mai mare de 5 km, preţul unei călătorii P<31lei.
20
18 18
17
16
14
12
10
8 9
6
4
2
0
Cheltuieli permanente, Cheltuieli Profit,
lei lei variabile+chelt.
Permanente+alte
cheltuieli, lei
Numarul de comenzi in 24h
Figura 2.8. Graficul de profit a (cînd comenzile sunt în proporţii diferite 30% pe o distanţă d< 5km,
40% pe o distanţă 5km<d<10km, şi 30% pe o distanţă d>10km, preţurile fiind corespunzător de
P1<31lei, 31lei<P2<40lei, P3>40lei)
Coala

65
Indicatorii tehnico-economici de bază ai activităţii întreprinderii se prezintă în tab. 3.10.
Tabelul 3.10. Indicii tehnico-economici ai activităţii întreprinderii

nr. Denumirea Marcarea,
Valoarea indicatorilor
crt. indicatorilor unităţi de măsură
1 Număr necesar de automobile A, auto 30
2 Număr necesar de curse pe zi Nc 27
1c
3 Preţul minim al unei călătorii P , lei 30,79
min
Venitul anual obţinut în cazul efectuării an

4 V1 , lei 7619294,7
comenzilor cu distanţe mai mici de 5 km
Profitul brut anual obţinut în cazul
an
5 efectuării comenzilor cu distanţe mai mici Pr , lei 889611
1
de 5 km
Rentabilitatea anuală obţinută în cazul
6 efectuării comenzilor cu distanţe mai mici R1, % 13,21
de 5 km
Venitul anual obţinut în cazul efectuării
7 V2an , lei 7822315
comenzilor cu distanţe diferite
Profitul brut anual obţinut în cazul
8 Pr2an , lei 1449557
efectuării comenzilor cu distanţe diferite
Rentabilitatea anuală obţinută în cazul
9 R2, % 22,74
efectuării comenzilor cu distanţe diferite
Coala

66
CONCLUZII
Orice persoană trebuie să aibă acces egal şi nediscriminatoriu in angajarea serviciilor unui taxi
aflat in poziţia liber, staţionar sau in mişcare, care poate fi realizat de către client semnalizand fie
vizibil, fie telefonic prin intermediul unui dispecerat.
Fondarea companiei „Yellow-Taxi” SRL este motivată de problemele cu care se confruntă la
moment companiile de taxi din mun. Chişinău (politicile tarifare, securitatea circulaţiei rutiere,
structura materialului rulant, managementul resurselor umane, obstacolele şi dificultăţile cu care se
confruntă operatorii de taxi, etc.), lipsa serviciilor calitative, prezenţa parţială a intereselor companiei
de a presta serviciile total în favoarea clientelei, etc, prin urmare strategia şi politica înreprinderii este
orientată spre cercetarea, analiza şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă la moment
companiile de taxi, prestarea de servicii calitative, sigure şi accesibile, plasarea pe prim plan a
intereselor clientelei, pentru ca în final piaţa să fie asigurată cu o ofertă şi cerere echivalentă în
creştere la serviciile prestate de compania noastră şi respectiv un profit ascendent.
Pentru aceasta am considerat necesar dotarea companiei „Yellow-Taxi” SRL cu un parc de 30
autoturisme Dacia Sandero 1.4 MPI 75CP alimentare cu gaz, cu un nivel de confort şi siguranţă înalt,
şoferi calificaţi, cu experienţă în domeniu, o echipă de dispecerat cu experienţă, iniţiativă şi studii
necesare în domeniu, care asigură satisfacerea calitativă şi promtă a serviciilor şi o imagine forte şi
pozitivă în ochii clienţilor; stabilirea tarifelor accesibile pentru orice segment al populaţiei.
Estimarea cheltuielilor totale anuale la cifra de 6128586 lei, în acest preţ incluzîndu-se costul
automobilelor, echipamentelor şi dispozitivelor, amortizarea acestora, creditul şi dobînda de
rambursare, taxele şi impozitele, salariile şi întreţinerea tehnică, etc. perioada de răscumparare a
mijloacelor de transport fiind de 5ani iar a mijloacelor fixe de 3ani, venitul şi profitul variind în
dependenţă de numărul mediu de comenzi în 24ore (20-27 comenzi), zilnic la linie fiind emise 29 auto
Durata de lucru a unui şofer constituie 10 ore; stabilirea unui orar de lucru complet: 24/24ore, 7
zile în săptămînă, 365 zile pe an; constituirea unui personal de 78 angajaţi, în baza tuturor
regulamentelor şi normativelor legislaţiei în vigoare.
Coala

67
BIBLIOGRAFIE
[1] Monitor Oficial nr. 146-XII din 23.04.2001;

[2] T. Alcaz, V. Tentiuc “Analiza activităţii întreprinderilor de transport Îndrumar metodic pentru
proiectarea de diplomă” Chişinău 2001.
[3] Iu. Tezec, S. Kant, T. Alcaz “Cerinţele privind elaborarea părţii grafo-analitice pentru proiectele
de an şi diplomă Îndrumar metodic” Chişinău 2000 (809).
[4] Corpocean, V. Jomiru, I. Rotaru “Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de transport
(calculul tehnologic) Îndrumar metodic pentru lucrări practice, proiectele de an şi de diplomă”
Chişinău 2001 (890).
[5] Pagină web cu broşura referitoare la elevatorul ST-4175, (http://www.stertiluk.com/
stertilkoni/downloadviewer.asp?file=downloads/ST4175-4250_UK.pdf&downloadtitle=
Brochure%20for%20ST%204175&id=41);
[6] Напольский Г.М. Технологическое проектирование автотранспортных предприятий и
станций технического обслуживания М: Транспорт, 1985.
[7] Положение о техническом обслуживании и ремонте подвижного состава автомобильного
транспорта М: Транспорт, 1988.
[8] Справочная книга автомобилиста. Справочник под ред. Белова Д.А. Лениздат, 1979.
[9] Салов А.И. Охрана труда на предприятии автомобильного транспорта. М: Транспорт,
1985.
[10] Суханов Б.Н., Борзых И.О., Бoдарев Ю.Ф. Техническое обслуживание и ремонт
автомобилей. Пособие по дипломному проектированию. М: Транспорт, 1991.
[11] Кузнецов Ю.М. Охрана труда на предприятии автомобильного транспорта. Справочник.
М: Транспорт, 1986.
[12] НИИАТ. Сборник тарифно-квалификационных характеристик работ и профессий
рабочих для предприятий министерства автомобильного транспорта Молдавской ССР.
Кишинёв, 1979 г.
[13] Крамаренко Г.В., Барашков И.В. Техническое обслуживание автомобилей. М: Транспорт,
1982.
[14] Колесник П.А., Шейнин В.А. Техническое обслуживание и ремонт автомобилей. М:
Транспорт, 1985.
[15] Национальный Стандарт Бухгалтерского Учета 3 «Состав затрат и расходов
предприятия» - Кишинев: 1998.
Coala

68

Proiectarea Întreprinderii de Taxi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Întreprinderii de Taxi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Mod Coala N. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.1. Scopul şi conţinutul business planului

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.2. Iniţiere în afacere. Cercetare de marketing

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Figura 1.1. Repartizarea pasagerilor transportaţi pe tipuri de transport.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Avantajele companiei proiectate:

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Tabelul 1.1. Dinamica populaţiei municipiului Chişinău, mii persoane

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Tabelul 1.2. Cîștigul salarial mediu brut lunar al unui lucrător în

Anii 2011 2012 2013 2014 2015

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.2.1. Analiza concurenţilor

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Dacia Chevrolet Peugeot/Citroen Opel VAZ Altele

Figura 1.5. Ponderea mărcilor de automobile, utilizate frecvent de întreprinderile de taximetre.

Figura 1.6. Vârsta medie a materialului rulant.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Figura 1.7. Ponderea companiilor de taxi pe piaţă.

Tabelul 1.4. Tarifele de călătorie la companiile de taxi 14222, 14448, 14999

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Figura 1.8. Evoluţia numărului de taximetrişti neautorizaţi.

În ultima perioadă de timp, în legătură cu modificarea autorizării transporturilor numărul de

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Domeniul Puncte forte Puncte slabe

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mediul  Parc rulant nou;  Nivel concurenţial înalt;

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.3. Elaborarea structurii organizatorice a întreprinderii

Figura 1.9. Ponderea întreprinderilor înregistrate după forma organizatorică juridică.

Observăm ca practic 45% din totalul întreprinderilor înregistrate au forma organizatorică-

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.3.2. Elaborarea functiilor de serviciu

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

 Analiza activitatii economico- financiare a societatii.

 Intocmirea bilantului la sfarsitul fiecarui an financiar.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

1.5. Evidenta si controlul transportarilor de pasageri.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

2.1. Alegerea mijlocului de transport raţional

Tabelul 2.1. Indicatorii tehnico-economici a automobilelor Chevrolet, Dacia, Kia, Nexia

Kia Rio 1.4

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Tabelul 2.2. Cheltuielile necesare pentru procurarea a 30 automobile Dacia Sandero

Tabelul 2.3. Cheltuielile pentru procurarea echipamentului şi tehnicii necesare

Necesarul Preţul (lei) 1 unitate sau 1m2 Preţ total (lei)

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data