Proiectarea Şi Planificarea Activității Unei Întreprinderi Mici de Transport de Curierat În Raza Municipiului Chișinău Și A Suburbiilor Acestuia

Universitatea Tehnică a Moldovei
PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA
ACTIVITĂȚII UNEI ÎNTREPRINDERI MICI DE
TRANSPORT DE CURIERAT ÎN RAZA
MUNICIPIULUI CHIȘINĂU ȘI A
SUBURBIILOR ACESTUIA
Absolvent:
A. Onu
Conducător:
lect. univ. E. Bivol
Chişinău – 2019
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
Departamentul Transporturi
Admis la susţinere:
Şef departament, conf.univ., d.ş.t.
Ceban Victor
"____" ______________ 2019
Proiectarea şi planificarea activității unei

întreprinderi mici de transport de curierat în raza
municipiului Chișinău și a suburbiilor acestuia
Proiect de licenţă
Conducător: __________________(lect. univ. E. Bivol)
Consultanţi: _______________(conf.univ. M. Vîrcolici)
Contr. normativ: _______________(lect. univ. S. Kant)
Absolvent: _______________________( A. Onu)
Chişinău – 2019
UniversitateaTehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi

Departamentul Transporturi
Programul: Inginerie şi Management în Transporturi
Aprob:
Ceban Victor
şef departament, conf.univ., d.ş.t.
__________________________
„ 04 ” martie 2019
SARCINA
pentru proiectul de licenţă a studentului
Andrei Onu
1. Tema proiectului de licenţă:

Proiectarea şi planificarea activității unei întreprinderi mici de transport de
curierat în raza municipiului Chișinău și a suburbiilor acestuia
Confirmată prin ordinul nr. 5 de la „11” 03. 2019
2. Termenul de prezentare a proiectului definitivat 18 mai 2019
3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului se obţin din rapoartele Biroului

Național de Statistică.
4. Conţinutul memoriului explicativ
INTRODUCERE
Compartimentul I: Analiza mediului antreprenorialpentru îtreprinderile de transport din
Republica Moldova
1.1. Însemnătatea transportului în economia națională
1.2. Sistemul de transport al Republicii Moldova. Componentele sale și principalii indicatori
descriptivi
1.3. Analiza mediului de activitate și parametrilor discriptivi a activității de curierat
1.4. Reglamentarea activității de curierat și apărarea drepturilor clienților întreprinderilor de
curierat
1.5. Studiul demografic a Municipiului Chișinău și identificarea potențialilor clienți
1.6 Studiul partenerilor de afaceri a întreprinderii de curierat
Compartimentul II: Analiza indicatorilor ce vor servi pentru serviciul de curierat
2.1. Procesul de înregistrare a unei întreprinderi de transport
2.2 Procedura de obținere a licenței
2.3. Planificarea activității
2.3.2 Promovarea serviciului de curierat prin intermediul marketingului
2.3.3. Aplicația utilizarea și gestiunea resurselor informaționale
2.4. Selectarea mijlocului de transport
2.4.1.Modelarea activității de transport aîntreprinderii pe teritoriul Municipiului Chișinău
2.4.2.Informații cu referire la creditarea activității de curierat
Compartimentul III: Evaluarea eficienței economice și a termenului de răscumpărare a
investițiilor pentru întreprinderea de transport proiectată
3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru rutele proiectate
3.2. Calculul cheltuielilor indirecte
3.3. Calculul tarifelor de transportare
Concluzii generale și propuneri
BIBLIOGRAFIE
Lista materialului grafic (cu indicarea exactă a desenelor obligatorii):

Prezentarea tezei în format PowerPoint
5. Lista consultaţilor capitolelor respective ale proiectului
Semnătura Semnătura
Consultant Capitol Consultantului Studentului
(data) (data)
Kant S., lect. univ. contr. norm.
Vîrcolici M., conf., d.ş.e. economia
6. Data înmânării sarcinii – 04.03.2019

Conducător Bivol E. Lect. univ. _______________________
Absolvent Onu A., st. gr. IМТ-151 _______________________
PLAN CALENDARISTIC
Nr. Termenul de realizare a

Denumirea etapelor de proiectare Nota
crt. etapelor
1 Compartimentul analitic 04.03.2019 – 30.03.2019
2 Compartimentul de proiectare 01.04.2019 – 04.05.2019
3 Compartimentul economic 05.05.2019 – 18.05.2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI TRANSPORTURI
DEPARTAMENT TRANSPORTURI
AVIZ
la proiectul de licenţă
Tema: Proiectarea şi planificarea activității unei întreprinderi mici de transport de curierat

în raza municipiului Chișinău și a suburbiilor acestuia.
Studentul(a) Onu Andrei gr. IMТ-151
Proiectul de licenţă a fost finalizat în conformitate cu sarcina emisă la 04.03.2019, lucrările

la proiect a fost realizat în conformitate cu programul.
Actualitatea temei: Înființarea unei asemenea activități are ca menire să fie în pas cu
tendințele informaționale care nu stau locului și mereu progresează și ar trebui combinate și cu
transportul ca pe final clientul să poată opera cu instrumentele digitale care îi aduc cîștig în timp.
Caracteristicile proiectului de licenţă: Vectorul principall de studiu a proiectului este în a
proiecta o întreprindere și elabora o modalitate de gestiune între client și prestatorul de serviciu o
posibilitate nouă care să includă tehnologiile moderneș
Evaluarea rezultatelor proiectului: Rezultatele din cadrul proiectului sunt destule de veridice
pentru activitatea de curierat.
Corectitudinea materialului prezentat: Materialul expus este corect, conţine informaţii
veridice din surse sigure de informaţie.
Calitatea materialului grafic: Materialul grafic este reuşit, conţine toate elementele
prescrise unui proiect de licenţă.
Importanța practică a proiectului: Practicitatea proiectului este faptul că este ceva nou
pentru Municipiul Chișinău, clienții nu vor mai fi nevoiți să piardă timpul pentru careva
operațiuni din viața cotidiană, la fel exista probabilitatea că datorită serviciului de curierat
numărul de vehicule sa fie micșorat oamenii nu vor mai fi nevoiți să mergă la cumparaturi cu
propriul mijloc de transport dar sa folosească o simplă aplicație, cu micșorarea numarului de
autovehicule aflate în circulație atingem și subiectul de norme ecologice.
Comentarii și sugestii: Lucrarea în formă electronică corespunde originalului prezentat
pentru susținere publică.
Caracteristicile studentului și titlul acordat: Studentul Onu Andrei, a realizat proiectul de
licenţă conform graficului indicat în sarcină. A fost foarte activ şi a realizat toate indicaţiile
conducătorului proiectului de licenţă Cred că proiectul de licență merită o notă bună, iar
studentul Onu Andrei - atribuirea calificării "inginer licențiat" în specialitatea "Inginerie și
Management în Transporturi".
Conducătorul proiectului de licenţă

lector universitar DT E. Bivol
REZUMATUL
La proiectul de licență cu tema: „Proiectarea şi planificarea activității unei

întreprinderi mici de transport de curierat în raza municipiului Chișinău și a
suburbiilor acestuia”
În proiectul de licență am realizat business planul unei afaceri care se va ocupa cu servicii
de curierat pe teritoriul municpiului Chișinău.
Proiectul este compus din trei comartimente. În total conține 70 de pagini, 23 de figuri și
10 tabele.
În compartimentul I am indicat date care ne permit să argumentăm ferm localizarea
întreprinderii în municipiul Chișinău. Datele despre aspecte cu referire în care sectoare există o
tendință mai mare de creștere a potențialilor clienți și furnizori ai acestui serviciu și în care mai
mică, ne-a permis o prognozare a activității pe viitor, la fel în cadrul primului compartiment am
studiat care ar putea fi partenerii de afaceri.
În compartimentul II al proiectului, am elaborat o rută test pentru a vedea care sunt
posibilitățile acestei activități, s-au luat în vedere pentru aceasta și elementele precum legislația
în vigoare pentru activitatea dată, dar și ca un element important care ar trebui specificat a fost
alegerea mijloacelor de transport cu reprezentarea parametrilor tehnici, ecologici, după care s-au
executat calcule ce țin în mod direct de activitatea întreprinderii pentru a determina care vor fi
costurile de pornire a prestării serviciilor. Tot aici am propus machetul unei aplicații client-
sistem, am ales modul de finanțare și condițiile de rambursarea creditului.
În al treilea compartiment am prezentat calculul cheltuielilor totale pentru ruta elaborată, s-
au determinat investițiile inițiale necesare, s-a realizat calculul cheluielilor indirecte și modelul
de calcul al prețului preventiv pentru comercializarea autoturismelor ce pot fi aplicate ulterior de
întreprindere, am determinat care ar fi profitul întreprinderii timp de un și în ce termeni se va
răscumpăra investiția făcută.
SUMMARY
on the project entitled "Designing and planning the activity of a small courier
company in the district of Chisinau and its suburbs"
In the bachelor project I made a business plan for a business that will deal with courier
services on the territory of Chisinau.
The project is composed of three parts. In total it contains 70 pages, 23 figures and 10
tables.
In compartment I we have given data that allow us to firmly argue the location of the
enterprise in Chisinau municipality. Data on issues with which sectors there is a growing
tendency for potential customers and suppliers of this service, and where less, allowed us to
predict future activity, as in the first compartment we studied which would could be business
partners.
In section II of the project, we have developed a test route to see what the possibilities of
this activity are, and considerations such as the legislation in force for the given activity, but also
as an important element that should be specified was the choice of means of transport with the
representation of the technical, ecological parameters, after which calculations were carried out
directly related to the activity of the enterprise in order to determine the costs of starting the
provision of the services. Here too I proposed the layout of a client-system application, I chose
the way of financing and the terms of credit repayment.
In the third compartment we presented the calculation of the total expenses for the
developed route, determined the necessary initial investments, made the indemnity calculations
and the model for calculating the preventive price for the sale of cars that can be subsequently
applied by the enterprise, we determined what the profit of the enterprise for one and under what
terms it will be redeemed the investment made.
CUPRINS
Introducere................................................................................................................................................2
COMPARTIMENTUL I: Analiza mediului antreprenorial pentru întreprinderile de transport din
Republica Moldova...................................................................................................................................4
1.1. Însemnătatea transportului în economia națională. rolul întreprinderilor mici și mijlocii în
economia statelor în curs de dezvoltare...........................................................................................4
1.2. Sistemul de transport al Republicii Moldova. componentele sale și principalii indicatori
descriptivi......................................................................................................................................11
1.3. Analiza mediului de activitate și a parametrilor descriptivi a activității de curierat..............16
1.4. Reglementarea activității de curierat și apărarea drepturilor clienților întreprinderilor de
curierat...........................................................................................................................................17
1.5. Studiul demografic al municipiului Chișinău și identificarea potențialilor clienți.................21
1.6. Studiul partenerilor de afaceri a întreprinderii de curierat......................................................23
COMPARTIMENTUL II: Procesul de proiectare a activității întreprinderii de curierat.......................33
2.1. Procesul de înregistrare a unei întreprinderi de transport.......................................................33
2.2. Procedura de obținere a dreptului de prestare a serviciilor de transport în cont propriu........35
2.3. Planificarea activității întreprinderii de curierat. stabilirea proceselor de management la
întreprindere...................................................................................................................................36
2.4. Selectarea mijloacelor de transport pentru activitatea de curierat..........................................50
2.4.1. Modelarea activității de transport a întreprinderii pe teritoriul municipiului Chișinău. 54
2.4.2. Informații cu referire la creditarea activității de curierat...............................................57
COMPARTIMENTUL III: Evaluarea eficienței economice și a termenului de răscumpărare a
investițiilor pentru întreprinderea de transport proiectată.......................................................................60
3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru planul de rute................................................................60
3.2. Calculul cheltuielilor indirecte...............................................................................................63
3.3. Calculul tarifelor de transportare............................................................................................65
Concluzii generale și propuneri..............................................................................................................68
Bibliografie.............................................................................................................................................69
UTDT 521.8 41 264 ME

Mod Coala № document. Semnat. Data
Elaborat Onu A. Litera Coala Coli
Proiectarea şi planificarea activității
Conducător Bivol E.
unei întreprinderi mici de transport 1 70
Consultant Vîrcolici M.
de curierat în raza municipiului UTM FIMIT
Contr. Kant S.
norm Chișinău și a suburbiilor acestuia IMT-151
Ceban V.
INTRODUCERE
Pentru dezvoltarea economiei naționale, sunt utilizate o serie de pîrgii printre care se enumeră
și transportul, care are un rol foarte important în asigurarea cetățenilor cu mobilitate dar și transport
de bunuri, voi pune accent pe transportarea de bunuri în ceea ce urmează.
Transportul – este domeniul de activitate ce face legătura dintre două sau mai multe puncte de
destinatare, el servește pentru comunitate de-a ușura viața cotidiană.
Transporturile de mărfuri și călători pe plan național se realizează de două sectoare privat și
cel de stat referire la transportul public, dacă să privim dupa capacitatea de transportare avem:
– Capacitate înaltă. – Capacitate înaltă
– Capacitate medie. Transport de pasageri – Capacitate medie Transport de mărfuri.
– Capacitate mică. – Capacitate mică
Prestarea serviciilor de transport depinde în mare măsură de disponibilitatea de resurse, de
tehnologiile utilizate, mijloacele de transport implicate. Calitate înaltă au serviciile de transport care
decurg în condiții de siguranță și securitate înaltă, în care orice operațiune este bine delimitată în
timp, încărcătura este livrată în termenii conveniți.
Actualitatea temei investigate. În contextul ridicării calității serviciilor de transport se cere a
optimiza și eficientiza fiecare operațiune de transport în parte. În cele ce urmează în cadrul
proiectului cu tema “ Proiectarea şi planificarea activității unei întreprinderi mici de transport de
curierat în raza municipiului Chișinău și a suburbiilor acestuia”
Înițierea afacerii date va permite creearea unor noi posturi de muncă, activitatea dată va fi una
atractivă deoarece are tendința de-a ușura viața cotidină, plus la toate implimentarea tehnologiilor
moderne va permite procesul de comandă-livrare să fie realizat mult mai rapid și ușor, obținerea unor
date de analiză ce ține de consumatori, care vor permite de-a privi care sunt tendințele
consumatorului față de un produs, clientul va putea aprecia însăși serviciul nostru prin implimentare
de tehnologie modernă.
Scopul lucrării:
 Analiza pieței serviciilor de curierat pe plan național a mărfurilor;
 Analiza și proiectarea unei scheme manageriale bine gândită;
 Analiza transporturilor cu care se va realiza procesul de transport;
 Realizarea grafelor eficiente, echilibrate și optime de transportare a mărfurilor pe plan
național;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Mod. Coala № document. Semnat. Data 2
Direcția principală a acestui proiect este analiza și cercetarea pieții interne a Republicii
Moldova, precum și a perspectivelor de implementare a tehnologiilor moderne , metode de
îmbunătățire a prestării serviciului de curierat.
Proiectarea corectă a unei întreprinderi de transport prezintă factorul decizional atunci cînd
ajunge timpul să vorbim despre rascumpărarea investițiilor făcute la deschiderea afacerii, deci cu cât
mai bine va fi gândit planu de proiectare a afacerii, cu atât termenul de răscumpărare a cheltuielile va
fi mai mic, ceea ce denotă că afacerea este una profitabilă, cu o plasare eficientă pe piața serviciilor
de curierat.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
COMPARTIMENTUL I: ANALIZA MEDIULUI ANTREPRENORIAL
PENTRU ÎNTREPRINDERILE DE TRANSPORT DIN REPUBLICA
MOLDOVA
1.1. Însemnătatea transportului în economia națională. Rolul întreprinderilor

mici și mijlocii în economia statelor în curs de dezvoltare
Desfășurarea ritmică a activității economice, accelerarea circulației mărfurilor și îmbunătățirea
calitativă a întregii activități economico-sociale determină în mod logic sporirea rolului
transporturilor, dezvoltarea și optimizarea lor, creșterea gradului de folosire a mijloacelor de transport
și extinderea tehnologiilor moderne în această importantă ramură a economiei naționale. Cu cît este
mai ridicat nivelul transporturilor, cu atît economia națională va progresa mai rapid, datorită faptului
că transportul contribuie la reducerea ciclului de producție, la creșterea volumului acestuia, la
stabilirea și susținerea legăturilor de producție între producător și beneficiar.
Transportul este acea activitate economică prin intermediul căreia se realizează deplasarea în
spațiu a bunurilor și persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale societății
omenești [1].
Ca ramură independentă a producției materiale, transporturile de mărfuri prezintă unele
particularități în raport cu celelalte ramuri de producție ale economiei naționale. Acesta este parte a
oricărui proces de producție, livrare și redistribuire a bunurilor, fiind componentă indispensabilă a
lanțurilor de distribuire (figura 1.1).
Figura 1.1: Locul transportului în lanțul de distribuție a fluxului material

Sursa: Elaborat de autor
Conducerea, organizarea și funcționarea activității de transporturi implică, printre altele,

cunoașterea particularităților acestei ramuri de activitate, ce constau în faptul că:
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
a) procesul de producție al transporturilor îl constituie deplasarea în spațiu a bunurilor și a
persoanelor;
b) deplasarea în spațiu, se desfășoară fie în sferele producției, fie în cele ale circulației. Plecînd
de aici, se pot distinge două tipuri de transporturi, și anume: transporturi interioare, adicăa
transporturile din cadrul agenților economici industriali, ai celor de construcții etc. și transporturi
comerciale, ce se desfășoară în sfera circulației;
c) transporturile de mărfuri constituie, de fapt, un proces de producție suplimentar, mijlocit de
procesul de circulație, înăuntrul și pentru realizarea căruia se efectuează. Așa fiind, cînd ele se
realizează în sfera circulației sunt determinate de interdependența dintre sferele de producție și, în
primul rînd, de necesitatea legăturilor dintre producție și consum;
d) în activitatea de transport nu se creează bunuri materiale, ci efecte utile. Aceasta înseamnă
că lucrătorii din transporturi nu acționează asupra unor materii prime care, prelucrate, urmează să fie
transformate în produse noi, ci, prin deplasarea mărfurilor și a persoanelor în, spațiu, realizează un
efect util, care poate fi măsurat prin unități de măsură abstracte;
e) deși nu produc bunuri materiale, transporturile de mărfuri produc valoare de întrebuințare și
valoare de schimb, care prezintăa unele particularități în raport cu alte ramuri ale economiei
naționale;
f) raportată la desfășurarea ei în timp, activitatea de transporturi este continuă, fapt ce
presupune, în cele mai multe cazuri, efectuarea prestațiilor în mod neîntrerupt, ziua și noaptea, în
zilele de lucru și în sărbătorile legale.
Din analiza caracteristicilor prezentate, se poate ajunge la concluzia că transportul este o
prestație de servicii complexă, de un tip special, caracterizată prin amploare și dificultate, fapt ce
presupune efort organizatoric, dotare tehnică deosebită, forță de muncă calificată și disciplinată
pentru realizarea ei în condiții de maxim randament.
Aspecte economice
Dezvoltarea schimbului de produse și activități pe plan național și internațional prin
intermediul transporturilor scoate în evidență următoarele aspecte economice mai importante:
 fără transport posibilitățile de a face comerț ar fi fost strict limitate pe piața locală; pe măsura
dezvoltării și perfecționării mijloacelor de transport, piața a putut fi extinsă și capacitatea de absorbție
a acesteia a crescut;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 prin activitatea de transport se asigură obținerea resurselor și condițiilor necesare pentru a
influența valoarea cantitativă și calitativă a indicatorilor macroeconomici, cum ar fi – ratele
șomajului, inflației, valoarea PIB (figura 1.2,), PNB, bugetul național.
Figura 1.2: Produsul intern brut

Sursa: www.statistica.md
Aspecte sociale
Transporturile au implicații directe și în sfera socială influențînd și asigurînd realizarea
călătoriilor.
Pe plan social, transporturile favorizează:
 deplasarea oamenilor favorizînd schimbul de idei și experiență, contribuind la îmbogățirea
tezaurului cunoașterii umane;
 pe măsura dezvoltării și perfecționării transporturilor s-a extins și activitatea de turism (de
odihnă, recreere, în scopuri terapeutice) pe plan intern și pe plan internațional. Existența mijloacelor
de transport rapide (aeronavele), precum și a prețurilor rezonabile ale transportului la orice distanță
constituie un factor stimulent care stimulează dezvoltarea turismului internațional, favorizînd
valorificarea potențialului turistic la un nivel superior;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 existența facilităților de transport favorizează învățămîntul, care dispune astfel de posibilități
reale de perfecționare prin schimbul de cadre didactice/studenți din diverse țări;
 locuitorii din zonele în care nu există centre care să le asigure servicii de natură medicală
(spitale, puncte sanitare), pot să beneficieze de aceste servicii, prin deplasarea cadrelor medicale în
aceste zone (în cazul unor afecțiuni mai ușoare) sau prin transportarea bolnavului către spitalele
centrale (în cazul în care situația impune acest lucru);
 transporturile favorizează activitățile recreative, sportive, culturale și științifice, toate acestea
contribuind la o mai bună înțelegere a altor oameni care provin din culturi diferite și îndemnînd la o
conviețuire pașnică.
Aspectele cu privire la tehnologii
În ultimii ani se urmărește o creștere relativ marită la domeniul tehnologic care are are un
impact direct asupra vieții umane
Ca avantaj tehnologiile favorizează:
 Accesul la informație sau produs este realizat mult mai rapid și este o varietate de surse
 Schimbul de informație se realizeaza mult mai rapid
 Permite o monitorizare în regim real daca ne referim la transport și siguranța acestuia
Figura 1.3: Distribuirea utilizatorilor din Republica Moldova

Sursa: www.bani.md
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Aspecte politice
Pe lîngă importanța pe care o au transporturile asupra economiei și sferei sociale, acestea sunt
de o importanță capitală pentru orice stat din punct de vedere politic; din acest punct de vedere
importanța lor este una strategică, acestea avînd rolul de a asigura atît legăturile cu restul lumii, cît și
centralizarea statului în care ele există.
Republica Moldova ca stat orientat în politica externă spre integrarea în spațiul statelor
comunitare trebuie să utilizeze la maximum posibilitățile oferite de sistemul de transporturi european.
O posibilitate în acest sens o constituie faptul că suntem încadrați în unul din cele 10 coridoare pan-
europene de transporturi. Ne referim la coridorul IX, care are o lungime de 6500 km. pe cale rutieră și
feroviară; este de menționat faptul că o parte a acestui coridor, de la Helsinki, prin St. Petersburg,
pînă la Moscova a fost declarată ca proiect prioritar cu ocazia Consiliului de la Essen în 1994:
Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Moscova-Pskov-Minsk-Kiev-Ljubasevka-Odessa-Vilnius-Kaunas-
Kaunas-Klaipeda/ Kaliningrad; o altă ramură a acestui coridor pleacă din Ljubasevka și se îndreaptă
spre Sud, prin Chișinău-București-Gorna-Dimitrovgrad-Alexandroupolis [4];
Astfel, transporturile asigură:
 întărirea economiei naționale prin înlăturarea limitelor impuse de distanța dintre centrele
economico-sociale;
 implementarea politicii de amplasare a forțelor de producție în interiorul unei țări;
 întărirea capacității de apărare a țării împotriva oricărei agresiuni.
Întreprinderea este o organizație umană în care se combină factori de producție în vederea

obținerii de bunuri și servicii. Ea reprezintă un agent economic, persoană juridică, în care elementele
de natură materială, financiară și umană se combină în scopul realizării unor obiective.
Trăsăturile întreprinderii sunt:
 este un organism social deoarece cuprinde activități umane cu finalitate bine determinată.
Indiferent de baza tehnico-materială de care dispune, orice întreprindere funcționează prin
implicarea resursei umane, care devine cea mai importantă în alegerea și practicarea
metodelor de management;
 este un organism tehnico-productiv deoarece folosește mijloace materiale, tehnici și tehnologii
de producție potrivit profilului activității;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 este un organism economic deoarece urmărește gestionarea resurselor în cele mai bune
condiții în vederea satisfacerii obiectivelor urmărite, adică administrarea eficientă a
patrimoniului;
 este un organism stabil, care utilizează elemente materiale, financiare și umane în vederea
funcționării continue și permanente potrivit profilului și perspectivelor de dezvoltare, direcții
de acțiune consecvente, metode de conducere cunoscute de factorul uman, instrumente de
lucru adecvate;
 este un organism dinamic, care dincolo de tehnicile și direcțiile constante de acțiune utilizează
instrumente noi, strategii de rezervă, metode de lucru adecvate schimbărilor de mediu;
 este un organism complex, care formează un sistem bine definit, construit din mai multe
subsisteme, adică direcții și compartimente între care există legături funcționale și ierarhice;
 este un organism cu reglare proprie, care se bazează pe aplicarea principiilor de
autoconducere, autogestionare și autofinanțare în derularea funcțiilor managementului.
Întreprinderile se pot clasifica astfel:
a) după natura activității, există:
 întreprinderi de producție (industriale, agricole, de construcție, etc.);
 întreprinderi prestatoare de servicii (comerciale, bancare, de transport, etc.);
b) după forma de proprietate pe baza căreia se constituie, există:
 întreprinderi publice (de tipul regiilor autonome);
 întreprinderi private (de forma societăților comerciale);
 întreprinderi mixte.
Întreprinderea este un sistem care funcționează folosind elemente de intrare numite factori de
producție sau resurse utilizate în vederea obținerii unor rezultate sub forma ieșirilor din sistem de
natura producției de bunuri și servicii. În acest scop, intervine managementul prin procesul
decizional.
Un service auto este o întreprindere privată din sfera serviciilor.
În aceste condiții asigurarea cu resurse reprezintă condiția de bază a funcționării întreprinderii,
agentul economic avînd preocupări multiple privind determinarea necesarului de resurse,
prospectarea pieței furnizorilor de resurse, încheierea de contracte de aprovizionare, transportul,
recepția, eventual depozitarea resurselor, apoi, gestionarea corectă și rațională a resurselor,
economisirea lor, etc.
Resursele atrase, ca de altfel întregul volum de resurse existente pot fi:
a) naturale;
b) material-tehnice;
c) financiare;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
d) umane;
e) informaționale.
În prezent nu există ţară cu economie de
piaţă în care n-ar exista întreprinderi mici şi mijlocii (în continuare ÎMM). Sectorul ÎMM,
supranumit şi „coloană vertebrală a economiei”, deţine un rol important în dezvoltarea unei economii
naţionale, contribuind nemijlocit la formarea Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă,
stimularea concurenţei, creşterea exporturilor, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparaţie
cu întreprinderile mari, ÎMM sunt mai flexibile, reacţionează mai operativ la schimbările mediului de
afaceri şi la cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în sectorul dat aduc venituri mai mari.
Totodată, sectorul respectiv al economiei naţionale oferă posibilităţi reale de a pune în
aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului şi capacitatea de lider.
ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge din
faptul că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai a populaţiei.
Referindu-se la sectorul ÎMM, P. Drucher afirmă că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal
al creşterii economice”. Astfel, aceste mici afaceri contribuie în mare măsură la realizarea unor
obiective fundamentale ale economiei naţionale.
În majoritatea ţărilor dezvoltate ÎMM sunt în permanentă creştere datorită următorilor factori:
• Creşterea numărului şomerilor;
• Diversitatea şi individualizarea cererii,
• Modificările în structura organizatorică a întreprinderilor mari;
• Reorientarea economiei în direcţia diversităţii serviciilor;
• Mondializarea economiei naţionale;
• Politica guvernelor occidentale în domeniul susţinerii ÎMM.
Toţi aceşti factori au contribuit la creşterea rolului şi importanţei ÎMM în economia ţărilor
dezvoltate, şi anume la:
 Stimularea creşterii producţiei şi economiei;
 Contribuţia la crearea noilor locuri de muncă;
 Diversificarea produselor şi serviciilor pe piaţă;
 Îmbunătăţirea calităţii produselor şi satisfacerea cererii consumatorilor;
 Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică;
 Creşterea bunăstării populaţiei;
 Direcţie investiţională profitabilă şi iniţiată din sursele proprii;
 Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieţei;
 Educarea spiritului de întreprinzător;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate, etc.
Deci, din cele spuse, ÎMM în primul rând, contribuie la ameliorarea situaţiei economice şi
stimulează creşterea ei pe o cale relativ mai calmă, fără să provoace inflaţie. Această creştere aduce
implicit venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate ulterior celorlalţi
membri ai societăţii.
De asemenea un aport esenţial aduc ÎMM la diversitatea produselor şi serviciilor, creşterea
calităţii lor şi ca rezultat este satisfăcută cererea consumatorilor. Dispunând de resurse materiale şi
financiare reduse, ÎMM n-au posibilitatea de a produce bunuri omogene în cantităţi mari, de aceea
pentru a reuşi folosesc locurile libere de pe piaţă sau creează noi pieţe de tip nişă, propunând o gamă
variată de produse ce ar corespunde gusturilor şi exigenţilor diferitor grupuri de consumatori. În
prezent, pe plan mondial se observă o tendinţă de refuz de la producţia în masă şi serie mare în
favoarea seriei mici sau a producţiei la comandă. În SUA, Germania, Italia, Franţa, Japonia
aproximativ 80% din volumul producţiei fabricate se realizează în cantităţi de la 50 până la 300 de
unităţi. Cererea dată poate fi satisfăcută numai de ÎMM, întrucât la întreprinderea mare fabricarea în
cantităţi mici ar duce la costuri înalte.
1.2. Sistemul de transport al Republicii Moldova. Componentele sale și principalii

indicatori descriptivi
Prin sistem de transport se înțelege totalitate mijloacelor, instalațiilor și echipamentelor de
transport, grupate după un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferenția astfel:
Criteriul tehnic – prin sistem tehnic de transport se înțelege totalitatea mijloacelor de
transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite tehnici de efectuare a
deplasării. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:
a. sistemul de transport rutier – componentele principale ale acestuia fiind vehiculul, calea de
rulare (drumul) și instalațiile de semnalizare și dirijare;
b. sistemul de transport feroviar – componentele principale ale acestuia fiind locomotivele,
vagoanele, calea de rulare (cale ferată), stațiile și triajele, instalațiile de dirijare a circulației;
c. sistemul de transport pe ape interioare – componentele acestui sistem de transport fiind:
calea de navigație (canale, fluvii, lacuri, rîuri), porturile și navele;
d. sistemul de transport maritim – componentele principale sunt: navele și porturile;
e. sistemul de transport aerian – componentele principale ale acestuia sunt: aeronavele,
aeroporturile și sistemele de dirijare ale traficului aerian;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
f. sistemul de transport prin conducte – componentele de bază ale acestuia sunt conductele și
stațiile de pompare. În cazul acestui sistem de transport, deplasarea este efectuată doar de către
materia care trebuie transportată.
Criteriul geografic; după acest criteriu se identifică totalitate mijloacelor, instalațiilor și
echipamentelor de transport care acționează pe un teritoriu dat. Astfel se pot defini următoarele
sisteme geografice de transport:
 sistemul de transport industrial sau intern;
 sistemul de transport urban, de călători și de mărfuri;
 sistemul de transport suburban, de călători și de mărfuri;
 sistemul de transport interurban, de călători și de mărfuri;
 sistemul de transport național;
 sistemul de transport continental (european);
 sistemul de transport intercontinental.
Criteriul organizatoric – prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate toate mijloacele,
instalațiile și echipamentele de transport care sunt în proprietatea sau responsabilitate unei entități
organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport este definit de denumirea entității
respective. De exemplu, sistemul de transport al RE (sistemul de transport public urban de călători
Regie Electrică).
Criteriul obiectului transportului – transporturile se împart în: transporturi de marfă și
transporturi de călători (de persoane);
Criteriul integrării în procesul de producție – acest criteriu evidențiază două sisteme de
transport: tehnologic și de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele care apar în cadrul unui
proces de producție (de exemplu, transportul materiei prime de la depozit la fabrica sau uzina de
producție), iar cele de uz general sunt toate celelalte.
În cele ce urmează vom analiza sistemul de transport național din prisma acestor criterii.
Sistemul de transport rutier

Transportul auto este principalul mod de transportare, care oferă avantaje superioare celorlalte
moduri:
 Accesibilitate maximă în teren;
 Posibilitatea de a transporta mărfuri sau călători direct de la locul de încărcare(urcare) la
destinaţie;
 Viteze mari de deplasare;
 Cheltuieli de transport acceptabile;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 Protecţie superioară a mărfurilor (călătorilor) faţă de şocuri şi intemperii.
Dezavavantajele acestui tip sunt:
 Nu este indicat uneori pentru distanţe foarte lungi;
 Nu se pot transporta mărfuri grele sau voluminoase;
 Consumă combustibil superior;
 Necesită infrastructură de calitate.
În Republica Moldova, transporturile auto asigură cea mai mare parte a transporturilor de
mărfuri în cadrul țării. În prezent lungimea totală a drumurilor cu acoperemînt rigid este de 9352 km,
dintre care 94% cu suprafață pavată. Din acest total 3336 km formează drumurile naţionale, iar 6016
km sunt drumuri locale, calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaționale. Pe aceste
drumuri se transportă peste 70% din volumul de mărfuri reprezintă un element esențial al
potențialului economiei naționale a țării pe ele se transportă cea mai mare parte a materiei prime,
materialelor, mărfurilor, produselor agricole, forței de muncă, atît locale cît și la nivel național și
internațional, în special cu așa state ca România, Ucraina, Rusia, Bulgaria.
Sistemul de transport feroviar

Unul din cele mai utilizate tipuri de transport, în Moldova, dar şi în întreaga lume este
transportul feroviar. Aceasta se datorează avantajelor sale, care sunt următoarele:
 Capacitatea de transportare înaltă , în siguranţă, pe orice anotimp, continuu, ziua, noaptea;
 Se pot transporta mărfuri grele de diferite gabarite;
 Efectuează transportări pe distanţe mari;
 Asigură protecţia corespunzătoare a mărfurilor pe durata transportării;
 Poate asigura cu mijloace proprii manipularea mărfurilor și depozitarea lor;
 Regularitatea de transportare înaltă;
 Tarife joase de transportare;
 Viteza înaltă de transportare la o distanţă mai mare de 1500 km.
Dar, acest tip de transport are şi anumite dezavataje:
 Accesibilitatea limitată în teren;
 Necesită investiţii mari;
 Necesită personal cu calificare diversă şi complexă;
 Protecţie redusă a mărfurilor faţă de şocuri;
 Necesită mult timp la staţionarea mărfurilor legat de formarea garniturilor de tren;
 Concurenţă slabă.
Transporturile feroviare în Republica Moldova există mai mult de 140 de ani. Prima linie de
cale ferată a fost construită în anul 1865 și asigura legătura dintre orașele Razdelinaia (Ucraina) și
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Cuciureanu (Moldova). În capitala Moldovei primul tren a sosit în anul 1871. Astfel, la sfîrșitul
secolului XIX lungimea totală a căilor ferate în Moldova constituia 857 km, iar în prezent aceasta a
ajuns la 1154,2 km, din care cu ecartament european (1435 mm) doar 13,9 km. În anul 2008 a fost
construit tronsonul feroviar Cahul-Giurgiulești, prin care se asigură ieșirea Moldovei la mare, însă are
același ecartament sovietic. Ecartamentul căilor ferate în Republica Moldova constituie 1520 mm la
fel ca și în celelalte foste republici sovietice, la fel sunt și în China, Mongolia. Acest ecartament, fiind
diferit de ecartamentul normal de 1435 mm caracteristic majorității statelor europene, creează o
multitudine de probleme în circulația feroviară, și implicit, în dezvoltarea comerțului exterior al
republicii [2].
Baza tehnico-materială a transporturilor feroviare din republică (locomotive și vagoane) de la
2000 încoace se află într-o cădere lentă, dar sigură de la 162 de locomotive și 10577 vagoane de
marfă, actualmente mărfurile sunt transportate cu 152 locomotive și 7921 vagoane de marfă.
Sistemele de transport fluvial, aerian și prin conducte

Aceste tipuri de transport au o caracteristică comună – sinecost mic al transportării (în afară de
cel aerian), dar mai sunt și alte avantaje și dezavantaje.
Transporturile fluviale există în republică din cele mai vechi timpuri, teritoriul fiind străbătut
de două artere principale: Nistru și Prutul. Lungimea totală a căilor navigabile fluviale constituie 588
km. Rentabilitatea acestui transport se explică prin costurile reduse de transportare.
Principalele mărfuri transportate rămîn a fi materialele de construcție. Transportul naval se
realizează în principal pe sectoarele Cosăuți – Dubăsari și Tighina – delta rîului Nistru - cale
navigabilă internă de importanță internațională E 90-03 și pe sectorul Ungheni – delta rîului Prut –
cale navigabilă internă de importanță internațională E 80-07, inclus în coridorul VII – Dunăre a
programului TACIS [6].
Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este posibilă efectuarea transportului
mărfurilor prin intermediul garniturilor compuse din remorchere-împingătoare și barje cu capacitatea
de încărcare pînă la 1 000 tone pe rîul Nistru și pînă la 600 tone pe rîul Prut. În prezent Republica
Moldova dispune de 74 mijloace de transport naval, dintre care 39 navighează pe rîurile Nistru și
Prut, 28 pe rîul Dunăre și 7 de tip rîu-mare navighează în Marea Neagră și Marea Azov.
Transporturile maritime ale Republicii Moldova sunt la o etapă incipientă de dezvoltare și
aceasta se datorează faptului că primul complex portuar al republicii, cel de la Giurgiulești, a fost dat
în exploatare abia la 26 octombrie 2006, după 10 ani de construcție. Portul Internațional Liber
Giurgiulești (PILG), unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime, este situat
la km 133,8 (a 72,2 milă maritimă) al fluviului Dunărea în Sudul Moldovei, fiind mărginit de
România (respectiv de Uniunea Europeană) și Ucraina. PILG beneficiază de o amplasare pe traseele
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
internaționale de comerț și transport, cum sunt canalul navigabil Rhin-Main-Dunăre, care unește
Marea Neagră, 14 state europene și Marea Nordică; sistemele de cale ferată de standard european și
rus, precum și rețeaua de drumuri internaționale.
Avantaje principale:
 Nu necesită amenajarea căilor de comunicaţie;
 Capacitate mare de încărcare.
Dezavantaje:
 Viteze de deplasare relativ mici;
 Este îngreunat de anotimpul rece;
 Este limitat de condiţiile geografice;
 Accesibilitate limitată de existenţa căilor navigabile;
 Condiţii aspre faţă de ambalaj;
 Necesitatea realizării unei infrastructure portuare.
Transporturile aeriene
Au început să se dezvolte în țară din anul 1944. În prezent ponderea lor în transportul de
mărfuri este nesemnificativă ajungînd în anul 2008 la o cifră record din ultimii ani de 2469 tone de
mărfuri și poștă transportate. Parcul de aeronave civile pentru transportarea mărfurilor numără în
prezent 3 unități (spre comparație în 2006 au fost 16 aeronave), iar pentru transportul de pasageri –
23.
Avantajele caracteristice acestui tip de transport sunt:
 Asigură viteza înaltă de deplasare la distanţe mari în timp foarte scurt;
 Nu necesită amenajarea căilor de transport;
 Poate fi dirijat uşor spre diferite tipuri de transport;
 Transportul prin elicoptere oferă accesibilitatea maximă de exploatare;
 Securitatea înaltă de tranportare;
 Ruta cea mai mică de transportare.
Dezavantajele:
 Sinecostul tranportării încărcăturii mare;
 Consum mare de combustibil superior;
 Capacitatea de transportare relativ mică;
 Influenţat de condiţiile meteo;
 Costuri ridicate ale aparatelor de zbor;
 Limitarea geografică a trasportării.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Transportul prin conducte:
 Nu depinde de condiţiile atmosferice – livrarea continuă a mărfii;
 Fiabilitate superioară;
 Siguranţa ridicată.
Dezavantaje:
 Necesită investiţii mari de realizare;
 Accesibilitate limitată de existenţa conductei;
 Blochează o mare cantitate de marfă pe lungimea conductei;
 Transportă numai anumite tipuri de marfă;
 Transportarea încărcăturii în volum mare.
1.3. Analiza mediului de activitate și a parametrilor descriptivi a activității de

curierat
Sectorul de activitate: În mare parte activitatea de curierarat se va desfășura pe teritoriul
municipiului Chișinău, deoarece furnizorii sunt la fel amplasați în municipiul Chișinău ceea ce
favoriează durata de livrare a mărfii la client, dar și orașul are o tendință de dezvoltare în domeniul
tehnologic mult mai rapidă se ia în calcul și faptul de promovare însuși a serviciului de curierat care
se poate realiza foarte rapid. Pentru a fi cunoscuți pe piața ulterior va avea loc extinderea serviciului
dat și pe alte teritorii în funcție deja de tendința de dezvoltare a furnizorilor de marfă.
Date cu privire la Municipiul Cișinău: Municipiul Chișinău este capitala Republicii

Moldova, centru urban cu important potenţial economic, social, cultural. Amplasat în partea centrală
a țării, orașul este traversat de rîul Bîc cu afluenții Durlești și Bulbocica. Suprafața orașului este de
120,1 km pătrați. În componența municipiului Chișinău intră cinci sectoare – Botanica, Buiucani,
Centru, Ciocana, Rîșcani, șase orașe – Codru, Cricova, Durlești, Sîngera, Vadul lui Voda, Vatra și 28
de localități rurale.
Economia locală: Municipiul Chișinău este cel mai mare și dezvoltat centru economic al
republicii, cu o pondere considerabilă în economia națională. În prezent în municipiu sînt înregistrați
peste 55000 agenți economici. Municipiul asigură peste 45% din volumul PIB al republicii și peste
60% din volumul total al impozitelor și taxelor încasate la bugetul consolidat. După produsul regional
brut calculat pe cap de locuitor, nivelul municipiului este de două ori mai mare comparativ cu media
pe republică.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
În sectorul industrial al municipiului Chișinău activează peste 1800 de întreprinderi. Circa 400
de întreprinderi reprezintă industria alimentară, 180 de întreprinderi - industria ușoară, 380 de
întreprinderi – industria constructoare de mașini și prelucrarea metalelor, 126 de întreprinderi -
industria chimică, etc.
Sectorul industrial al municipiului reprezintă peste 65% din volumul total al industriei
prelucrătoare pe țară, inclusiv, industria alimentară – 33,7%, fabricarea produselor de tutun – 88,1%,
industria textilă – 62,7%, fabricarea articolelor vestimentare – 50,8%, prelucrarea pieilor, fabricarea
încălțămintei –94,6%, industria lemnului – 67,1%, industria chimică – 91,6%, fabricarea mobilei –
98%, industria constructoare de mașini – 84,6%, fabricarea articolelor din minerale nemetalifere –
74,2%.
Complexul industrial al orașului este format din 19 formațiuni industriale (cu suprafața de
2800,7 ha), în care sînt amplasate peste o mie de întreprinderi din diferite domenii de activitate
economică (sfera de producere, transport, energetică și comunală). Cea mai mare parte a a
întreprinderilor industriale se află în partea de nord-est a municipiului Chișinău. Pe teritoriul
municipiului activează peste 1300 unități comerciale cu suprafața comercială de 121000 mii metri
pătrați. Sectorul alimentației publice include 705 unități comerciale cu 47100 locuri. Pe teritoriul
municipiului își desfășoară activitatea 38 de piețe agricole cu suprafața de 70,1 ha și 13416 locuri de
comerț.
În municipiu sînt înregistrate 19 bănci comerciale, inclusiv 3 filiale a băncilor străine. În
prezent în municipiul Chișinău activează peste 2200 de întreprinderi cu capital străin.
1.4. Reglementarea activității de curierat și apărarea drepturilor clienților

întreprinderilor de curierat
Aspecte legislative cu privire la subordonarea agenților economici: Agenții economici cît

și prestatorii de marfă trebuie să aibă în vedere un șir de norme legislative care permit
comercializarea, dar și distribuirea mărfii către clientelă ceea ce trebuie să ia în vedere și prestatorii
serviciilor de curierat. Următoarele legi se referă la siguranța alimentelor. În cazul nesatisfacerii și
încălcărilor a legilor în vigoare pot fi anunțate organele de control cum ar fi ANSA. Această instituție
are rolul de a verifica calitatea produselor, dar și de a apăra drepturile consumatorilor în Republica
Moldova prin intermediul următoarelor legi:
1. Legea nr. 221 din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
2. Legea nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară;
3. Legea nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
4. Legea nr. 659 din 29.10.1999 despre seminţe;
5. Legea nr. 68 din 05.04.2013 despre seminţe;
6. Legea nr. 39 din 29.02.2008 privind protecţia soiurilor de plante;
7. Legea nr. 57 din 10.03.2006 viei şi vinului;
8. Legea nr. 658 din 29.10.1999 Legea culturilor nucifere;
9. Legea nr. 728 din 06.02.1996 cu privire la pomicultură;
10. Legea nr. 50 din 28.03.2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii
cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi
de bunăstare a animalelor;
11. Legea nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale
legislaţiei privind siguranţa alimentelor.
LEGEA Nr. 306 din 30.11.2018 privind siguranța alimentelor

Aeastă lege are drept scop atingerea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi a
intereselor consumatorului privind siguranţa alimentelor, ţinînd cont de diversitatea aprovizionării cu
produse alimentare, inclusiv cu produse tradiţionale, asigurînd funcţionarea eficientă a pieţei
naţionale.
Pentru atingerea scopului prevăzut, legea:
 stabileşte principii generale faţă de legislaţia care reglementează domeniile privind produsele
alimentare, precum şi hrana pentru animale, în general, siguranţa acestora, în special;
 instituie Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, stabileşte şi defineşte domeniile de
competenţă ale acesteia şi ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind
siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale;
 consolidează cadrul juridic şi instituţional privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru
animale.
LEGEA Nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor

generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor
Această lege are drept scop atingerea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi a
intereselor consumatorului privind siguranţa alimentelor, ţinînd cont de diversitatea aprovizionării cu
produse alimentare, inclusiv cu produse tradiţionale, asigurînd funcţionarea eficientă a pieţei
naţionale.
Pentru atingerea scopului prevăzut, legea:
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 stabileşte principii generale faţă de legislaţia care reglementează domeniile privind produsele
alimentare, precum şi hrana pentru animale, în general, siguranţa acestora, în special;
 instituie Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, stabileşte şi defineşte domeniile de
competenţă ale acesteia şi ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind
siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale;
 consolidează cadrul juridic şi instituţional privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru
animale.
Prevederile prezentei legi se aplică la toate etapele lanţului alimentar.
Legea nr. 422 din 22.12.2006 privind securitatea generală a produselor

Această lege stabileşte cadrul legal general pentru asigurarea securităţii produselor plasate pe
piaţa Republicii Moldova şi se aplică tuturor produselor din comerț.
În afară de legislația care se referă la protecția consumatorilor și siguranța, păstrarea

produselor, întreprinderile de curierat trebuie să țina cont și de legislația din transport, ceea care
reglementează munca angajaților și activitatea întreprinderilor per general.
Aceste legi sunt următoarele:
Regulamentul circulației rutiere (în continuare − Regulamentul) cuprinde normele ce
determină circulaţia vehiculelor şi pietonilor pe drumurile publice ale Republicii Moldova, precum şi
pe teritoriile adiacente acestora. Respectarea prezentului Regulament va garanta securitatea tuturor
participanţilor la trafic, protecţia mediului, ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor
fizice şi juridice, precum şi apărarea proprietăţii acestora.
CODUL Nr. 154 din 28.03.2003 CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA

Principiile reglamentate de Codul Muncii: principiile de bază ale reglementării raporturilor de
muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului
internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, sînt următoarele:
a) libertatea muncii, incluzînd dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, dreptul dispunerii
de capacităţile sale de muncă, dreptul alegerii profesiei şi ocupaţiei;
b) interzicerea muncii forţate (obligatorii) şi a discriminării în domeniul raporturilor de
muncă;
c) protecţia împotriva şomajului şi acordarea de asistenţă la plasarea în cîmpul muncii;
d) asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de
muncă care corespund cerinţelor securității şi sănătății în muncă, şi a dreptului la odihnă, inclusiv la
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, a pauzelor de odihnă
zilnice, a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare;
e) egalitatea în drepturi şi în posibilităţi a salariaţilor;
f) garantarea dreptului fiecărui salariat la achitarea la timp integrală şi echitabilă a salariului
care ar asigura o existenţă decentă salariatului şi familiei lui;
g) asigurarea egalităţii salariaţilor, fără nici o discriminare, la avansare în serviciu, luîndu-se
în considerare productivitatea muncii, calificarea şi vechimea în muncă în specialitate, precum şi la
formare profesională, reciclare şi perfecţionare;
h) asigurarea dreptului salariaţilor şi angajatorilor la asociere pentru apărarea drepturilor şi
intereselor lor, inclusiv a dreptului salariaţilor de a se asocia în sindicate şi de a fi membri de sindicat
şi a dreptului angajatorilor de a se asocia în patronate şi de a fi membri ai patronatului;
i) asigurarea dreptului salariaţilor de a participa la administrarea unităţii în formele prevăzute
de lege;
j) îmbinarea reglementării de stat şi a reglementării contractuale a raporturilor de muncă şi a
altor raporturi legate nemijlocit de acestea;
k) obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral
cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă;
l) stabilirea garanţiilor de stat pentru asigurarea drepturilor salariaţilor şi angajatorilor, precum
şi exercitarea controlului asupra respectării lor;
m) asigurarea dreptului fiecărui salariat la apărarea drepturilor şi libertăţilor sale de muncă,
inclusiv prin sesizarea organelor de supraveghere şi control, a organelor de jurisdicţie a muncii;
n) asigurarea dreptului la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective
de muncă, precum şi a dreptului la grevă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative;
o) obligaţia părţilor la contractele colective şi individuale de muncă de a respecta clauzele
contractuale, inclusiv dreptul angajatorului de a cere de la salariat îndeplinirea obligaţiilor de muncă
şi manifestarea unei atitudini gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului şi, respectiv, dreptul
salariatului de a cere de la angajator îndeplinirea obligaţiilor faţă de salariaţi, respectarea legislaţiei
muncii şi a altor acte ce conţin norme ale dreptului muncii;
p) asigurarea dreptului sindicatelor de a exercita controlul obştesc asupra respectării legislaţiei
muncii;
r) asigurarea dreptului salariaţilor la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale în
perioada activităţii de muncă;
s) garantarea dreptului la asigurarea socială şi medicală obligatorie a salariaţilor.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
CODUL Nr. 218 din 24.10.2008 CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII
MOLDOVA
Această lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile şi
dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină faptele ce constituie
contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile contravenţionale.
LEGE Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Această lege stabileşte agenţii economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să
desfăşoare activitate de antreprenoriat în Republica Moldova şi determină principiile juridice,
organizatorice şi economice ale acestei activităţi.
CODUL Nr. 150 din 17.07.2014 CODUL TRANSPORTURILOR RUTIERE

Acest cod stabileşte cadrul legal pentru organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere de
mărfuri şi persoane, precum şi a activităţilor conexe transportului rutier pe teritoriul Republicii
Moldova, în condiţii de siguranţă şi calitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe şi a
măsurilor de protecţie a mediului, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi
juridice.
1.5. Studiul demografic al Municipiului Chișinău și identificarea potențialilor

clienți
Municipiul Chișinău din Republica Moldova este format din următoarele sectoare:
 Sectorul Botanica - cuprinde orașul Sîngera și comuna Băcioi
 Sectorul Buiucani - cuprinde orașele Durlești și Vatra, precum și comunele Condrița,
Ghidighici și Trușeni
 Sectorul Centru - cuprinde partea centrală a orașului și orașul Codru.
 Sectorul Ciocana - cuprinde o parte a orașului Chișinău și orașul Vadul lui Vodă, precum și
comunele Bubuieci, Budești, Colonița, Cruzești și Tohatin
 Sectorul Rîșcani - cuprinde orașul Cricova și comunele Ciorescu, Grătiești și Stăuceni
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Tabelul 1.1:
Suprafața sectoarelor Municipiului Chișinău și numărul locuitorilor
Centru 34 km² 95,2 mii locuitori

Botanica 158,7 km² 172,4 mii locuitori
Râșcani 52,93 km² 145,5 mii locuitori
Buiucani 134 km² 109,2 mii locuitori
Ciocana 148 km² 116,8 mii locuitori
Sursa: www.sputnik.md
Figura 1.4: Populația Municipiului Chișinău

Sursa: sputnik.md
Datele cu referire la populația Municipiului Chișinău ne vor permite să facem o prognoză pe

care sector vom avea posibil un număr mai mare de comenzi, ceea ce permite să prevedem în ce zonă
va fi nevoie de mai mai multe unități de transport pentru deservirea clienţilor. Vom putea stabili
distanțele de la punctul de aprovizionare din sectorul din care se execută cererea sau de a realiza
aprovizionarea din alt sector cu marfă și a executa o rută cît mai eficientă din perspectiva de timp.
Vom putea evita situațiilor ce țin de ambuteiaj sau lucrări de reparație și se va duce o evidență online
înainte de-a se lua decizia pe care etinerar să execute mijlocul de transport comanda.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Tabelul 1.2:
Analiza potențialului clientelei
NR1 Pe zi: Lunar: Anual:
Vizualizări: 465 13950 167400
Vizitatori: 116 3485 41820
Fidesco
Vizualizări: 299 8970 107640
Vizitatori: 75 2246 26952
GreenHills
Vizualizări: 233 6990 83880
Linella
Vizualizări: 317 9510 114 120
Sursa: www.a.pr-cy.ru
Principalii indicatori de studiu pentru dezvoltarea afacerii în domeniul de curierat:

1) numărul de utilizatori a serviicilor de internet;
2) localizarea depozitelor.
În ultima perioadă se observă tendința de creștere a numărului de utilizatori a serviicilor de
internet, dar și tendința de creștere a numărului de rețele de magazine ce deservesc locuitorii capitalei,
ceea ce permite de-a creea o nouă sferă de prestare a serviciilor de curierat ceea ce va duce la o
creștere economică, dar și creeare de locuri noi de muncă, îmbunătățirea serviicilor deja existente a
rețelelor de magazine, elaborarea de noi strategii de dezvoltare și implementarea de noi tehnologii de
marketing în sfera transportului.
1.6. Studiul partenerilor de afacere a întreprinderii de curierat

Evidențierea nivelului de dezvoltare economică, a tendințelor acesteia și a modului în care
sunt utilizate resursele unei economii naționale, necesită măsurarea rezultatelor activității economice.
Evaluarea, fizică și valorică, a rezultatelor agenților economici în ansamblu permite reflectarea
evoluțiilor favorabile și nefavorabile în economia națională.
Studiul cu privire la amplasarea furnizorilor

Producători autohtoni și comercianți de produse alimentare - Clienții direcți ai întreprinderii
proiectate sunt producătorii autohtoni de produse alimentare, localizați în raza sau în apropierea
municipiului Chișinău (fie la distanțe de pînă la 80-100 de km), așa cum de obicei produsele
alimentare sunt obținute sau fabricate în punctele de consum sau apropierea acestora.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Mai jos este lista centrelor comerciale din municipiul Chișinău care comercializează produse
alimentare.
Rețele de supermarket-uri pe teritoriul Municipiului Chișinău:
1. Fidesco S.R.L.;
2. S.C. IMC Market S.R.L.;
3. Î.C.S. Fourchette-M S.R.L.;
4. Î.M. 47-TH Parallel S.R.L./Supermarket Magazin Nr.1;
5. Linella S.R.L.;
6. Vistarcom S.R.L., Î.C.S. /reţeaua de comerţ Green Hills Market.
Centre comerciale și piețe de produse alimentare:
1. Agro-Mondial S.R.L.;
2. Centrul Comercial Negustorii S.R.L.;
3. Poşta Veche S.A.;
4.Belşugul Ţării S.A.;
5.Extremum S.R.L./centrul comercial Calea Basarabiei;
6.Î.M. Unimarket Discount S.R.L.;
7.Î.M. Era-Prim S.R.L.;
8.Agro-Mondial S.R.L.;
Pe lîngă acestea activează un șir de mini-markete alimentare practic în toate parterele
blocurilor de locuit sau în apropierea acestora.
Dintre producătorii autohtoni de produse alimentare diverse din raza municipiul Chișinău
indentificăm următorii:
A. Carne și mezeluri
1.Casandi S.R.L.;
2.Mavita S.R.L.;
3.Top Product S.R.L./marca comercială Nivalli;
4.Avicola-Moldova S.R.L.;
5.Î.M. Farm Meat Processing S.R.L.;
6.Ramaiana S.R.L.;
7.Nina & Asn S.R.L./marca comercială Capilati;
8.Succes-Victoria S.R.L.;
9.Clyde-Prim S.R.L.;
10.Molfarmgrup S.R.L.;
11.Coloteia S.R.L.;
12.Dav Company S.R.L.;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
13.Navelina S.R.L.;
14.Proaspăt-Prod S.R.L.;
15.Avicola Farm Meat S.R.L.;
16.F.C.P. Pegas S.R.L.;
17.F.P.C. Rogob S.R.L.
18.Î.M. Farm Meat Sud S.R.L.;
19.Salamer-Com S.R.L.;
20.Carmez S.A.;
B. Ceai, cafea, cacao
1. Î.M. Moldo-Iordaniană Amir S.R.L.;
2. B.E.G.-ECOM S.R.L.;
3. General Comerţ Grup S.R.L.;
4. Crazy Caffe S.R.L.;
5. Divat S.R.L.;
6. S.C. Expres Distribuţie S.R.L.;
7. Rideamus S.R.L.;
8. Î.M. Caffe Vergnano S.R.L.;
9. Rodals S.R.L.;
10. El-Passo S.R.L.;
11. Rîul Vechi S.R.L.;
12. Î.C.S. Trigor Avd S.R.L.;
13. Celius-De S.R.L./marca comercială Cafelini;
14. Vendo Grup S.R.L.;
15. UBFB Trade Group S.R.L.;
16. Provendis S.R.L.;
17. Î.C.S. Multiexpo S.R.L.;
18. Cvin-Com S.R.L.;
19. Expres-Cafe S.R.L.;
20. Sonexy Group S.R.L.
C. Citrice și fructe exoctice
1. MS-ILPEX S.R.L.;
2. Memola-Grup S.R.L.;
3. Î.M. OZ VURAL S.R.L.;
4. Şafranăx S.R.L..
D. Conserve
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
1. Melenas-Com S.R.L.;
2. Ihticom S.R.L.;
3. Rincom Grup S.R.L.;
4. Telemar S.R.L.;
5. Moldagroproduct S.R.L.;
6. Partener Lux S.R.L.;
7. Î.C.S. Natur Bravo S.A.;
8. Fabrica de conserve Alfa-Nistru S.A., depozitul angro;
9. Orhei-Vit S.A.;
10. Gama Hit S.R.L./marca comercială De Marco;
11. S.C. Compania Brutarilor S.R.L.;
12. Slavena Lux S.R.L./Magazinul SL-Market.
E. Produse de cofetărie
1. Camerton S.A.;
2. Fabrica de drojdii din Chişinău (Î.M.) S.A.;
3. Bucuria S.A.;
4. Iantbir S.R.L.;
5. Agro-95 S.A./magazinul Pegas;
6. Patisier S.A./marca comercială Plaisir;
7. Î.M. Moldo-Italiană Savi-Plus S.R.L.;
8. Ianus S.R.L.;
9. Haruz-Grup S.R.L./marca comercială Nora;
10. Panilino S.R.L.;
11. Melioservice-Comerţ S.R.L./magazinul Sizam;
12. Rodals S.R.L.;
13. Cantacom S.R.L./tortik.md;
14. Prichindel S.A.;
15. Î.C.S. Trigor AVD S.R.L.;
16. Drancor S.R.L.;
17. Roshenmol S.R.L.;
18. Colombus S.R.L.;
19. Fabrica de producere a biscuiţilor şi sticksurilor Daron- Lux S.R.L.;
20. Dulcinella S.R.L..
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Vedem că din cele indicate mai sus, pe teritoriul municipiului Chișinău activează un șir de
agenți economici specializați în producerea și comercializarea produselor alimentare. Amplasarea lor
teritorială face strict necesară implicarea transportatorilor pentru a asigura livrarea produselor din
diverse puncte spre centre comerciale sau fabrici de producție.
Putem astfel afirma cu tărie că mediul de afaceri din țară permite dezvoltarea micului
business, dar cu siguranță că în calea dezvoltării apar un șir de probleme, din această cauză este
nevoie deo proiectare prealabilă și o analiză minuțioasă a domeniului în care dorim să activăm. S-a
luat în considerare faptul că toți acești agenți economci menționați mai sus activează în comun cu
rețelele de magazine speficate mai jos, deci e mult mai efiecient de colaborat cu prestatorii de vînzare
mari care preiau marfa de la ceilalți pentru a minimiza costurile, dar și a optimiza procesul de livrare
către client final, dacă am merge la fiecare agent economic după un produs ar ocupa o sumedenie de
timp.
Figura 1.5: Amplasarea centrelor comerciale Linella în cadrul Municipiului Chișinău
Sursa: www.google.com/maps
Tabelul 1.3:
Rețelele de magazine Linella
Adresa Zilele și orele de muncă
1. str. Cuza Vodă 24 str. Hristo L-S: 08:00-22:00; D: 09:00-22:00
Botev 17
2. bd. Traian 22 L-S: 08:00-22:00; D: 09:00-22:00
3. Șos. Muncești 162/A L-S: 09:00-23:00; D: 09:00-22:00
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
4. bd. Dacia 62 L-S: 08:00-22:00; D: 09:00-22:00
5. Bd. Dacia 44 L-D: 08:00-23:00
6. Șos. Muncești 388 L-D: 08:00-23:00
7. str. Trandafirilor 13/1 L-D: 08:00-23:00
Botanica 8. str. Sarmisegetusa 35/1 L-D: 08:00-23:00
9. str. Independentei 4/1 L-D: 8.00 - 23.00
10. bd. Decebal 59 L-D: 8.00 - 23.00
11. bd. Dacia 16/1 L-D: 8.00 - 23.00
12. str. Grenoble 128 L-D: 8.00 - 23.00
13. șos. Muncești 402 L-D: 8.00 - 23.00
14. str. Nicolae Titulescu 47 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
1. Str. Vasile Alecsandri 143 L-D: 08:00-23:00
2. str. Albişoara 80/5 L-D: 08:00-23:00
Centru 3. str. Șciusev 98 L-D: 08:00-23:00
4. str. Miorița 11 L-D: 08:00-23:00;
5. str. Miorița 6 L-D: 08:00-23:00;
6. str. Nicolae Testemițeanu 39 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
1. str. Vasile Lupu 59/4 L-D: 08:00-22:00
2. str. Onisifor Ghibu 5 L-D: 08:00-23:00
3. Str. Calea Ieșilor 8 L-D: 08:00-23:00
4. str. Vasile Lupu 61/5 L-D: 08:00-23:00
Buiucani 5. str. Nicolae Costin 65 L-D: 08:00-23:00
6. str. Ion Creangă 32 L-D: 08:00-23:00
7. str. Alba Iuli str. Alba Iulia L-D: 08:00-23:00
196/4a 204
8. str. Onisifor Ghibu 7/2 L-D: 08:00-23:00
1. bd. Moscovei 1/3 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-23:00
2. str. Miron Costin 13/1 L-D: 09:00-23:00
3. Bd. Renașterii 12 L-D: 09:00-22:00
Râșcani 4. str. Macilor 11 L-D: 09:00-23:00
5. Bd. Grigore Vieru 18 L-D: 08:00-23:00
6. str-la Studenților 2/2 L-S: 08-23; D: 09-22
7. str. Matei Basarab 5/1 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
8. bd. Moscova 10/1 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
1. str. Ginta Latină 3/1 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
2. str. Maria Drăgan 11 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
3. Str. Petru Zadnipru 2/1 L-D: 08:00-23:00
4. str. Mircea cel Bătrân 32/10 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
Ciocana 5. str. Voluntarilor 9 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
6. str. Ion Dumeniuc 12 L-D: 08:00-23:00;
7. bd. Mircea cel Bătrân 11/6 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
8. str. Maria Drăgan 4/1 L-S: 08:00-23:00; D: 09:00-22:00
Figura 1.6: Amplasarea centrelor comerciale Green Hills în cadrul Municipiului Chișinău
Tabelul 1.4:
Rețelele de magazine Greeen Hills
Adresa Zilele și orele de muncă
1. bulevardul I. Cuza Vodă, 21 L-D: 08:00-23:00;
Botanica 2. bulevardul I. Cuza Vodă, 17/6 L-D: 08:00-23:00;
1. strada Drumul Viilor 29 L-D: 08:30-22:00;

Centru
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
1. strada Alba-Iulia, 113 L-D: 08:00-23:00;
Buiucani
1. strada Kiev, 16/1 L-D: 08:00-23:00;

Râșcani
1. strada A. Russo, 28 L-D: 08:00-23:00;

Ciocana 2. strada Mircea cel Bătrîn 39 L-D: 08:00-23:00;
3. strada M.Sadoveanu, 20/1 L-D: 08:00-23:00;
Figura 1.7: Amplasarea centrelor comerciale Fidesco în cadrul Municipiului Chișinău
Tabelul 1.5:
Rețelele de magazine Fidesco
Botanica Strada Zilele și orele de muncă
1. mun.Chişinău,bl.Decebal, 23 L-D: 09:00-22:00

2. mun. Chişinău, sos.Muncesti,170
3. mun. Chişinău, bl. Traian, 13/1
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Centru 1. or.Chișinău,sos.Hîncești, 62 A L-D: 08:00-23:00
2. mun. Chişinău, şos. Hînceşti, 20
3. mun. Chişinău, str. B.Bodoni 57
4. mun. Chişinău, Centru, bl. Ştefan L-D: 08:00-23:00
cel Mare 6 L-D: 24/24
L-D: 24/24
Buiucani 1. mun. Chişinău, str. Ion şi Doina L-D: 08:00-23:00
Aldea-Teodorovici, 8
2. mun. Chişinău, str. Paris, 34/6 L-D: 24/24
3. mun. Chişinău, str. N. Costin L-D: 08:00-23:00
44/1
Râșcani 1. mun. Chişinău, str. C. Moșilor L-D: 07:00-22:00
4
Ciocana 1. mun. Chişinău, str. A. Russo, L-D: 24/24
18/3 L-D: 08:00-23:00
2. mun. Chişinău, bl. Mircea cel
Bătrîn 6
Figura 1.8: Amplasarea centrelor comerciale Nr1 în cadrul Municipiului Chișinău

Tabelul 1.6:
Rețelele de magazine Linella
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Botanica Adresa Zilele și orele de muncă
1. bd. Dacia 10 L-D: 9:00 - 23:00
2. bd. Dacia 47/7 L-D: 8:00 - 23:00
3. str. Zelinski 7 L-D: 9:00 - 23:00
4. bd. Decebal 139 L-D: 9:00 - 23:00
Centru 1. bd. Stefan cel Mare si Sfint 135 L-D: 8:00 - 22:00
2. bd. Stefan cel Mare si Sfint 132 L-D: 8:00 - 23:00
3. str. Dokuceaev 6 L-D: 9:00 - 23:00
4. str. A. Puskin 32 L-D: 9:00 - 23:00
5. str. Testemitanu 23 L-D: 9:00 - 22:00
6. str. A. Sciusev 55 L-D: 9:00 - 22:00
7. str. Lev Tolstoi 24/1 L-D: 9:00 - 23:00
Buiucani 1. Calea Iesilor 16/6 L-D: 8:00 - 23:00
Râșcani 1. str. Alecu Russo 15 L-D: 9:00 - 23:00
Ciocana 1. str. A. Puskin 32 L-D: 9:00 - 23:00
2. bd. Mircea cel Batrin 2 L-D: 8:00 - 23:00
3. bd. Mircea cel Batrin 24/6 L-D: 9:00 - 23:00
4. str. Igor Vieru 6/3 L-D: 8:00 - 23:00
Reeșind din tabelele specificate mai sus, unele rețele de magazine iau în vedere faptul care
sector dispune de un număr mai mare de locuitori, dar se ia și în calcul elementele cum ar fi:
infrastructura, aspectele teritoriale și amenajările aflate în împrejurime. La fel unele rețele de
magazine deservesc clienții non-stop, ceea ce ulterior poate servi un avantaj pentru dezvoltarea
activității de curierat care să fie trecut și în regim de 24 de ore; deja în funcție de cereri se va stabili
realizarea unei asemenea posibilități sau nu.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
COMPARTIMENTUL II: PROCESUL DE PROIECTARE A ACTIVITĂȚII
ÎNTREPRINDERII DE CURIERAT
2.1. Procesul de înregistrare a unei întreprinderi de transport

Inițierea unei afaceri, pornește în baza unei decizii argumentate, bine cîntărite și care trebuie
să parcurgă cîțiva pași. Acești pași sunt:
Etapa I. Ne adresăm la Instituția Publică Agenția Servicii Publice, sau la reprezentanțele sale
teritoriale cu un singur document – buletinul de identitate. În momentul cînd facem aceasta este bine
să avem în minte cîteva variante pentru denumirea firmei şi domeniile de activitate. Totodată este
necesar de a indica și sediul viitoarei întreprinderi, iar legislația națională la momentul actual ne
permite de a indica ca sediu și adresă juridică domiciliul personal, lucru care facilitează cu mult
inițierea noilor afaceri. Conform legislației, la înregistrare putem prezenta mai multe domenii de
activitate, fapt care ne asigură un orizont mai larg în activitatea pe care o vom desfășura. Ulterior
înregistrării vom putea face modificări şi adăugări în acest sens. Registrul de stat face verificarea dacă
nu avem datorii către Inspectoratul Fiscal. Acesta va oferi un certificat pentru deschiderea unui cont
bancar temporar şi o notă privind data vizitei următoare. Procesul de înregistrare optim durează 7 zile.
Etapa II. Revenim la Agenția Servicii Publice. Primim pachetul de documente, în care se
găsesc: Decizia despre înregistrare, extrasul din Registru, certificat de înregistrare, decizia personală
de înființare a firmei (dacă este un fondator unic) sau Procesul Verbal al adunării asociaților (dacă
sunt mai mulți fondatori). De obicei actele, precum Statutul firmei, sunt întocmite de lucrătorii
Agenției. Pe ultima pagină se descrie pas cu pas unde va trebui să mergem pentru a fi luați la evidenţă
și unde se duc documentele. Pentru orice eventualitate facem 5 copii a tuturor documentelor şi un
Dosar pentru păstrare, pentru a preveni dificultățile în caz de pierdere a dosarului.
Etapa III. Emitem un ordin de angajare a unui contabil şi împreună cu el mergem la
inspectoratul fiscal teritorial, luînd cu noi toate documentele şi copiile acestora unde acestea sunt
perfectate.
Etapa IV. Ne prezentăm la Inspectoratul Fiscal Teritorial pentru a se verifica dacă fondatorii
au sau nu datorii fiscale și pentru a fi înregistrați și puși ca persoane juridice care activează pe
teritoriul respectiv. Fără a ne adresa la Inspectoratul Fiscal nu vom putea purcede la următorul pas,
așa cum acesta dă permisiunea deschiderii conturilor bancare permanente.
Etapa V. Ne adresăm la Bancă – pentru a deschide conturile permanente. Pentru asta împreună
cu contabilul (şi cu asociații dacă este cazul), va trebui să vizăm în specimente semnăturile. Este
foarte importantă prezența fizică a tuturor părților, care au tangență cu firma. Pentru serviciile băncii
la întreținerea contului vom achita circa 35 lei lunar.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Etapa VI. În termen de 10 zile, trebuie să mergem la Casa Naţională de Asigurări Sociale
teritoriale. Însă dacă nu avem nici un angajat la momentul respectiv, fie că am hotărît să angajăm doar
după luarea la evidență și atunci cînd vom începe activitatea concretă, fie că suntem apți de a
îndeplini funcția de contabil, atunci nu este obligatoriu în timp de 10 zile, se poate și timp de o lună
calendaristică.
Etapa VII. Apoi în termen de o lună trebuie să mergem la Biroul de Statistică pentru a perfecta
actele ca ulterior a prezenta rapoartele și dări de seamă diverse, 1 Tr-auto lunar și trimestrial, 65-auto
ș.a..
Etapa VIII. Mergem la Casa Naţională de Asigurări Medicale, ne înregistrăm și aceasta este
punctul final în procesul de înregistrare și punere la evidență a unei noi întreprinderi.
În afara de consumul timpului, la etapa de inițiere a afacerii avem nevoie de 1149 lei pentru
perfectarea actelor de constituire și a ștampilei principale. Desigur, că pentru ștampilele auxiliare vom
achita o altă sumă, în jur de 500 de lei. Deci cheltuielile totale la inițierea întreprinderii vor fi de 1649
lei.
Amplasarea sediului întreprinderii desigur că va fi aleasă pe teritoriul Municipiului Chișinău.
Denumire posibilă pentru întreprindere este „Mobile Express” SRL. Sectorul deservit va fi
Municipiul Chișinău. Emblema (figura 2.1) ar trebui să fie simplă, memorabilă celor ce o vor observa
și amplasată pe mijloacele de transport pe care le vom selecta.
Figura 2.1: Model de emblemă pentru întreprinderea proiectată

Sursa: Elaborată de autor
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
2.2. Procedura de obținere a dreptului de prestare a serviciilor de transport în
cont propriu
Conform Codului Transporturilor Rutiere, Legea nr. 150 din 17.07.2014, întreprinderile ale
căror activitate se regăsesc în lista de mai jos, pentru a presta servicii de transport trebuie să obțină
licență pentru activitatea de transport rutier:
1. Activitatea de transport rutier de colete;
2. Activitatea de transport rutier de mărfuri în trafic naţional;
3. Activitatea de transport rutier de mărfuri în trafic internaţional;
4. Activitatea de transport rutier de persoane prin servicii ocazionale, inclusiv turistice;
5. Activitatea de transport rutier de persoane prin servicii regulate;
6. Activitatea de transport rutier de persoane prin servicii regulate speciale;
7. Activitatea de transport rutier de persoane în regim de taxi.
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o
declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce
conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă
şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
Termenul de valabilitate a licenţei este de 5 ani.
Documentele necesare pentru obținerea licenței:
1. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei, semnată de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei,
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa,
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă
şi pentru veridicitatea documentelor prezentate;
2. Copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
3. Copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul
stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt document ce
atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de înmatriculare (înregistrare)
eliberate pe numele persoanei juridice;
4. Copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
activitatea de transport şi securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de
studii în domeniul transportului auto;
5. Copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate.
Pe adresa de web a Camerei de Licențiere putem vizualiza întreaga listă de condiții și
modelele de documente pentru a parcurge etapele de obținere a licenței. Documentele, odată redactate
și scanate pot fi depuse on-line fără a fi nevoiți să ne deplasăm la sediul acesteia. Pentru transportul
auto, vom accesa site-ul oficial al ANTA, unde la fel vom găsi informația necesară pentru a obține
dreptul de prestare a serviciilor în cont propriu.
2.3. Planificarea activității întreprinderii de curierat. Stabilirea proceselor de

management la întreprindere
Resursele întreprinderii se concretizează în potenţialul material, financiar, uman şi
informaţionalde care aceasta dispune la un anumit moment şi sunt reprezentate de :
Resurse materiale: reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi,
carecuprind la rândul lor clădirile, utilajele si echipamentele de producţie, materiile prime
şimaterialele şi resursele energetice.
Resursele financiare: înglobează potenţialul întreprinderii sub forma mijloacelor băneşti.
Resursele umane: reprezintă salariaţii întreprinderii, resursele active, creatoare ale unei
întreprinderi.
Resursele informaţionale: constituie o veritabilă unealtă a managerilor prin care
aceştiaprofită de oportunităţile apărute pe piaţă sau evită situaţii care ar putea periclita afacerea.
Întreprinderea cunoaște ca și viața umană un ciclu format din patru etape, fiecare vând două
subetape: naștere (lansare) dezvoltare, maturitate și declin - cu propriile caracteristici și strategii
aplicabile. Stabilirea ciclului de viață al întreprinderii se bazează pe definirea firmei prin prisma
portofoliului de afaceri deținut, firma reprezentînd un sistem constituit în vederea atingerii unor
obiective prestabilite și format din una sau mai multe unități de afaceri.
În funcție de mărimea sa, dar și de scopurile urmărite pe termen lung, o firmă se poate axa pe
o singură unitate strategică de afaceri, caz în care ciclul său de viață urmează evoluția ciclică a
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
respectivei afaceri sau poate conține mai multe afaceri. În ultima situație, analiza ciclului de viață al
firmei este mai complexă și particularitățile derivă din natura, dominanța și stadiul de viață al
afacerilor incluse
În figura de mai jos sunt prezentate cele opt etape ale unei întreprinderi mici sau mijlocii
avînd în vedere criteriul precum timpul și intensitatea activității.
Figura 2.2: Etapele unei întreprinderi

Sursa: www.management.ase.ro
1) Crearea organizației;
2) Demararea propriu-zis a activității;
3) Dezvoltarea propriu-zisă;
4) Consolidarea pe piața aferentă;
5) Expansiunea;
6) Maturitatea;
7) Declinul;
8) Retragerea din lumea afacerilor.
Tabelul 2.1:
Elemente definitorii ale ciclului de viață al întreprinderii
Etapa
Lansare Dezvoltare Maturitate Declin
Caracteristici
Organizare simplă complexă stabilă schimbări
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
organizatorice
autofinanțare îndeosebi posibila
Resurse preponderent
surse atrase autofinanțare reinvestire a
financiare proprii
credite resurselor
rata descrescătoare
Vînzări/profit reduse creștere rapidă reducere
a creșterii/ stagnare
Flux de numerar negativ pozitiv pozitiv negativ
Investiții importante importante a excedentelor dificil de realizat
menținere/ușoară
Cota de piață redusă în creștere se reduce
reducere
Concurența redusă în creștere puternică accentuată
Sistem de
selectiv în extindere consolidat selectiv
distribuție
atragerea asigurarea
îmbunătățirea
Probleme clientelei și creșterea reorientarea
imaginii
definitorii control capitalului strategică
firmei/produselor
financiar strict circulant
Deși caracteristicile menționate sunt cele reprezentative pentru respectiva fază analizată, unele
dintre ele se regăsesc și în cadrul altor etape ale vieții firmei și variază în funcție de natura afacerii. În
funcție de etapa de viață, întreprinderea prezintă particularități distincte din punct de vedere
managerial, financiar, și al opțiunilor strategice de dezvoltare.
1. În etapa lansării: întreprinzătorul poate opta către una dintre următoarele alternative:
Inițierea unei noi afaceri, (este cea mai frecventă modalitate de inițiere a afacerilor, ca urmare
a independenței în ce privește alegerea naturii afacerii și posibilității selectării mediului competitiv în
limitele dorite).
Cumpărarea unei afaceri existente ( jumătate dintre afacerile aflate în cursul negocierii
procesului de achiziționare eșuează și peste 50% dintre cele care în final sunt achiziționate nu
corespund așteptărilor cumpărătorilor. Așadar, în contextul în care doar 25% dintre afacerile ce fac
obiectul inițial al unei negocieri vînzare-cumpărare se dovedesc a fi afaceri cu adevărat profitabile,
cumpărarea unei firme poate fi deosebit de riscantă) sau achiziționarea unei francize.
2. În etapele de dezvoltare și maturitate se poate recurge la:
strategii de concentrare prin integrare
diversificare
dezvoltarea pieței, produsului sau verticală în diversificare concentrică
conglomerată
integrare orizontală amonte/aval
Adoptarea acestor strategii se poate realiza pe baza eforturilor proprii firmei (creștere internă)
sau prin intermediul fuziunilor, achizițiilor sau alianțelor (creștere externă).
3. În etapa declinului se poate opta către
a) strategii de restrîngere care includ:
- strategii de redresare;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
- strategii de lichidare parțială sau totală
b) strategii de restructurare a portofoliului
c) strategii de renunțare
2.3.1. Organizarea și planificarea resurselor umane. Realizarea planului de

instruire în domeniul securității și sănătății muncii
Resursele umane sunt singura resursă din cadrul unei organizaţii care poate avea capacitatea
de a-şi mări valoarea sa, odată cu trecerea timpului, spre deosebire de celelalte resurse care se uzează
fizic şi moral. Dezvoltarea teoriei şi practicii în domeniul managementului resurselor umane necesită
cunoaşterea şi înţelegerea cât mai deplină a rolului şi particularităţilor resurselor umane în cadrul
activității.
Necesitatea în realizarea unei organigrame ne va permite:
1. asigurarea funcţionării normale a subdiviziunilor;
2. repartizarea exactă a responsabilităţilor;
3. stabilirea riguroasă a dependenţelor ierarhice, a unităţii între responsabilităţile unei funcţii şi
puterea de decizie.
Elaborarea unui organigrame raționale va permite funcționarea activității corect și eficient va
fi realizat procesul de curierat.
Director
Contabil șef- Operatori Conducători Administrator

1 transport-2 auto-10 aplicație -1
Figura 2.3: Organigrama întreprinderii de curierat

Funcțiile în cadrul întreprinderii:

1. Directorul - rolul în cadrul întreprinderii de-a lua decizii de îmbunătățire a calității
serviciului, elaborarea de strategii ce vor permite de a atrage clienți noi, un alt moment important care
ar trebui să îl facă este monitorizarea angajaților, în cazul aparțiilor careva conflicte cu clienții sau
însăși între angajați, să vină cu soluționarea problemei la fel directorul trebuie să posede și să ia în
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
vedere aspectele legislative ce se referă la activitatea sa, la fel va fi responsabil de angajarea
muncitorilor în cadrul întreprinderii sale după crieterile fiecărui specialist în parte.
2. Contabil șef - se face responsabil de toate operațiunile economice ce țin de salarizare,
achitarea impozitelor, la fel sa vină cu careva propuneri de optimizare econimică, să ia în vedere
aspectele legislative economice cu toate schimbările pe acest plan, la fel contabilul trebuie să duca
evidența de cheltuielile pe care le suportă întreprinderea pentru ca ulterior sa poata fi returnat TVA-
ul.
3. Operatorii de transport – se fac responsabili de gestinarea corectă a activității, lucrul
cu clienții, monitorizarea precum despre livrările făcute la client, la fel și dialogul cu șoferii se va
realiza de către ei în cazul că este nevoie de-a anunța clientul despre careva schimbări sau situații
neprevăzute.
4. Conducătorii auto- își asumă responsabilitatea de-a livra marfa la timp și în siguranță,
fără încălcarea regulamentului circulației rutiere, la fel trebuie să execute controlul ce ține de starea
automobilului și în cazul cărorva defecte tehnice să anunțe directorul companiei, la fel conducătorii
auto trebuie să aibă un comportament decent cu clienții.
5. Administrator aplicație – rolul acestuia este să monitorizeze funcționalitatea aplicației
sa vină cu careva tendințe noi de dezvoltare a acesteia, să ofere susținerea tehnică în cazul încare
programul nu va lucra corect.
Protecția muncii și securitatea și sănătatea în muncă

Protecția muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice,
tehnice, profilactic-curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură
securitatea angajatului, păstrarea sănătății şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă.
Scopul protecției muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau
îmbolnăvirii angajaților cu crearea concomitentă a condițiilor confortabile de muncă la o
productivitate maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:
 instruirea în materie de protecția muncii a tuturor angajaților şi a altor persoane la toate
nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
 instructajul prealabil şi periodic a tuturor angajaților;
 pregătirea specială a angajaților care deservesc mașini, mecanisme şi utilaje faţă de care sînt
înaintate cerințe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecția
muncii (nu mai rar decît o dată în trei luni).
Direcții principale ale politicii de stat în domeniul protecției muncii:
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
 asigurarea priorității politicii de stat în domeniul protecției muncii;
 emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecția muncii;
 coordonarea activităţilor în domeniul protecției muncii şi al mediului;
 supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecției
muncii;
 cercetarea şi evidența accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
 apărarea intereselor legitime ale salariaților care au avut de suferit în urma accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale;
 stabilirea compensațiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase ce nu pot
fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;
 participarea autorităților publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al organizării muncii;
 pregătirea şi reciclarea specialiștilor în domeniul protecției muncii;
 organizarea evidenței statistice de stat privind condiţiile de muncă, accidentele de muncă,
bolile profesionale şi consecințele materiale ale acestora;
 colaborarea internaţională în domeniul protecției muncii;
 contribuirea la crearea condițiilor nepericuloase de muncă, la elaborarea şi utilizarea tehnicii
şi tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a
salariaților;
 reglementarea asigurării salariaților cu echipament de protecţie individuală şi colectivă cu
încăperi şi instalații sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.
Ministerul Muncii şi Protecției Sociale exercită coordonarea activităţii de protecţie a muncii în
Republica Moldova.
Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi
Protecției Sociale şi de Ministerul Sănătății după consultarea patronatelor şi sindicatelor.
Pentru realizarea lucrului metodic organizatoric de protecţie a muncii la întreprinderea nou creată este
responsabil directorul. Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei care intră la întreprindere la lucru
permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, de
asemenea cu muncitorii, recomandați la întreprindere pentru îndeplinirea lucrărilor de la alte
organizații, cu practicanții care-şi petrec practica la întreprindere, admise pe teritoriul întreprinderii
sau în secțiile de producere pentru îndeplinirea lucrărilor.
Oricare ar fi domeniul de activitate, fie întreprindere producătoare de produse, fie de prestare a
serviciilor, securitatea personalului în procesul de lucru trebuie să fie pe primul plan.
Condiții de muncă a personalului
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Conform Codului Muncii al RM, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore,
plus 1 oră pentru pauza de masă.
Pe parcursul anului, personalul are dreptul la concediu. Conform Codului Muncii Republicii
Moldova, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul
la concediu de odihnă anual. Durata concediului de odihnă anual, conform
Codului Muncii Republicii Moldova este de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de
sărbătoare nelucrătoare. Conform aceluiași cod, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se
acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Astfel, pînă cînd
întreprinderea își va stabili personalul permanent, pînă va expira perioada de probă a noilor angajați,
ea va activa cu o echipă tînără. Pentru personalul care va trece de cele 6 luni menționate mai sus, pe
perioada concediilor anuale, ei vor fi înlocuiți cu alte persoane sau cu cele care trec perioada de
probă.
Graficul de acordare a concediilor anuale va fi elaborat după cele 6 luni, conform dorințelor
personalului.
Măsuri de protecție a mediului ambiant
Pe parcursul existenței, omul și-a creat un mediu propriu de viață, cel artificial, alcătuit din
casele, curțile și culturile de cereale, animale și clădiri publice. Azi, mediul nostru de viață este un
amestec de natură și ansamblu artificial, la țară fiind mai aproape de natură, iar la oraș, de mediul
artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa curată
care înlesnește transportul la celulele corpului, al substanțelor care realizează metabolismul nostru.
Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în
orașe, iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a
acestor acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele produse
folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunătoare vieții omului, plantelor și
animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă particule de fum,
a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot pătrunde în plămînii oamenilor.
Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care pătrund în organismul
viețuitoarelor acvatice. Solul poate împrăștia substanțe chimice care, sub acțiunea apei de ploaie, se
dizolvă și ajung în rîuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice și, prin consumul lor, în om.
În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac direct la adresa naturii.
Prin protecția mediului ambiant se subînțelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei şi
faunei. Este important faptul, că protecția mediului ambiant prevede şi protecția sănătății omului,
orientată spre asigurarea unei stări psihologice şi fizice normale, favorabile pentru trai şi muncă.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Transportul auto de asemenea este și el o sursă de poluare a mediului ambiant. Astăzi, pe
pămînt circulă peste un miliard de automobile care produc cantități enorme de fum ce conțin
substanțe toxice și care ne pun viața în pericol.
Întreprinderea proiectată poate contribui și ea la protecția mediului ambiant prin următoarele
acțiuni:
- Colectarea și reciclarea tuturor produselor obținute în rezultatul lucrărilor tehnice auto
(schimbul uleiului de motor, de transmisie, a cauciucurilor uzate etc.);
- Evitarea scurgerilor de carburanți și a diverșilor uleiuri (de transmisie, de motor) în procesul
de exploatare a unității de transport;
- Plantarea și îngrijirea spațiilor verzi atît de pe teritoriul întreprinderii cît și spațiilor adiacente
întreprinderii.
La o întreprindere nou-creată, directorul în calitate de responsabil al activității angajaților săi
ar trebui să realizeze periodic instructajul de securitate. Propunem în continuare un set de instrucțiuni
care să fie inserate în regulamentul de ordine interioară pentru conducătorii auto:
1. Să se prezinte la serviciu în condiții normale, în vestimentație corespunzătoare, fără
întîrzieri;
2. Să fie prezent obligatoriu la procesul de încărcare a mărfurilor pentru a nu admite
încărcarea mărfurilor deteriorate sau încărcarea lor necorespunzător normelor și
standardelor;
3. Să conducă atent, cu respectarea regulilor din circulația rutieră pentru a nu admite crearea
situațiilor de accidentare;
4. Să nu fumeze la volan, să nu consume băuturi alcoolice pe toată durata aflării la serviciu;
5. Să respecte graficul elaborat în prealabil despre locurile de parcare;
6. Să nu încalce regimul de viteză în fiecare localitate;
7. Să anunțe din timp despre imposibilitatea prezentării la serviciu sau despre starea de
sănătate nefavorabilă;
8. Să nu staționeze în locurile neplanificate după traseul cursei;
9. Să se asigure de fixarea corespunzătoare a mărfii în mijlocul de transport cu elemente de
fixare prescrise după caz.
Acestea sunt reguli generale de cum trebuie să se comporte conducătorii auto. Sunt reguli
aplicabile care vor da rezultate productive pentru întreprindere, și anume:
1. Eliminarea pierderilor de timp;
2. Economisirea maximă a resurselor financiare;
3. Crearea unui image de întreprindere de top prin asigurarea unor servicii calitative;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
4. Asigurarea respectării normelor din legislația muncii.
2.3.2. Promovarea serviciului de curierat prin intermediul instrumentelor

marketingului contemporan
Pentru satisfacerea necesităților clienților este nevoie de a fi văzuți dar și auziți și realiza o
conexiune cu clientul pentru aceeasta vom aplica o serie de pîrgii de promovare a serviciului de
curierat prin intermediul:
1) Mass media (Publicitate în cadrul televiziunii, radio);
2) Internet ( rețele de socialiazare precum Instagram, Facebook, Youtube);
3) Panouri publicitare;
4) Postere;
5) Uniforme personalizate a companiei.
Figura 2.4: Elemete reprezentative ale companiei

La aspectul de promovare fiecare dintre modalitățile propuse își benefeciile sale, dar și
dezavantaje cum ar fi: pentru mass media televiziune și radio la etapa de inițiere nu prea permite
bugetul. La fel și panourile publicitare au un cost ridicat. Deci optăm pentru promovarea prin
intermediul internetului, și anume a rețelelor de socializare care la moment este una dintre cele mai
eficiente metode de promovare a unui produs sau serviciu cu cheltuieli minime. Însăși această
platformă ne oferă posibilitatea de a achiziționa pachetul de reclame și promovare în cadrul rețelei de
socializare. Un alt instrument ar fi posterele, care pot fi afișate în cadrul orașului sau însăși în cadrul
magazinelor cu care colaborăm, ceea ce va fi la vizorul clientului. O altă modalitate ar fi prin
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
intemediul cărților de vizită care pot fi eliberate gratis la casa marketului cu careplanificăm a avea o
activitate comună.
Figura 2.5: Poster pentru activitatea de curierat

Figura 2.6: Cărți de vizită pentru activitatea de curierat

Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
2.3.3. Aplicația comunicare Client-Server. Utilizarea și gestiunea resurselor
informaționale
Procesul de comandă se va realiza prin intermediul unei aplicații care va permite de selectat
centrul comercial după dorința clientului, dar și cu o serie de posibilități cum ar fi: monitorizarea
reducerilor; achiziționarea cu livrare planificată a careva produse; asigurarea pe date anumite în care
să fie livrate anumite produse; posibilitatea aprecierii calității centrelor comerciale. Aeastă aplicație
va fi elaborată în cadrul întreprinderii proiectate de specialistul anagajat pentru aceasta. Aplicația va
pune la dispoziție o platformă unică în achiziționarea de produse și realizarea transportului până la
ușa clientului și posibilitatea de-a urmări în regim online unde se află comanda, dar și timpul în care
va fi livrat.
Figura 2.7: Pagina de înregistrare în aplicației

Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
În prima pagină este necesar de a introduce datele personale precum: numele, prenumele,
adresa livrării și numărul de telefon. Aceste date se vor salva în baza de date, ulterior se poate face
doar logarea.
Figura 2.8: Lista de magazine

În meniul specificat – Lista de magazine - avem reprezentat lista magazinelor, dar și

posibilitatea de a evalua rețeaua de magazine aleasă, în acest sens poate fi folosit butonul în formă de
inimă. La fel avem prezentate reducerele disponibile din fiecare rețea de magazine, dar și posibilitatea
realizării comenzii din timp care este prezentată mai jos.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Figura 2.9: Lista produselor disponibile din cadrul magazinului Fidesco
În figura de mai sus avem prezentată lista de produse din magazinul Fidesco, dar și deja
careva produse care vor fi achiziționate aflate în coș. La fel există posibilitatea de căutare rapidă a
produsului cu instrumentul de căutare. La fel avem prețurile pentru fiecare produs enumerat.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Figura 2.10: Executarea comenzii în prealabil
În aplicație există posibilitatea de a face comanda preventiv, selectând produsele, apoi pe data
stabilită comanda va fi executată. Ca un avantaj este faptul că comanda poate fi anulată preventiv,
plus la toate comenzile, clienții îți pot planifica rezervele de produse prin intermediul acestei
posibilități.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Figura 2.11: Urmărirea comenzii în regim online
Aplicația elaborată va permite în regim live de urmărit unde se află mijlocul de transport. La
fel dispunem de timpul în care va fi livrată comanda, dar și butoanele de legătură sau informații
suplimentare pentru client, până a ajunge comanda la client, conducătorul auto va realiza un apel
preventiv pentru a anunța despre apropierea sa.
2.4. Selectarea mijloacelor de transport pentru activitatea de curierat

Cel mai răspîndit tip de transport, utilizat pentru transportarea produselor alimentare este cel
rutier, iar cum deja am demonstrat, acesta este cel mai utilizat de agenții economici locali.
Transportul alimentelor se efectuează în funcție de perisabilitatea produselor, numai cu
mijloacede transport autorizate sanitar, igienice, care să asigure pe toată durata transportului
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
păstrareannemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice și microbiologice,
precum și protecția împotriva prafului, insectelor, rozătoarelor și altor posibilități de poluare,
degradare și contaminare atît a produselor transportată, cît și a ambalajelor.
Mijloacele de transport al alimentelor trebuie să fie amenajate și dotate în funcție de natura
produsului transportat, iar pe pereții exterior se va înscrie denumirea produselor respective (carne,
pîine, lactate, etc). Pereții exteriori și platforma vor fi confecționate din material rezistente,
impermeabile, ușor de curățat. Acestea sunt condițiile către pentru mijloacele de transport a
produselor alimentare. Despre capacitatea de transport vorbim în continuare.
Pentru magazinele alimentare sau supermarketele de pe teritoriul orașului Chișinău este
specific volum de vînzări mai redus pe parcursul unei zile în comparație cu capacitatea depozitului,
de aceia mulți comercianți practică următoarea procedură: primesc comanda de la clienți sau
cumpărători în punctul de comercializare, adică magazin, o transmit către depozitul cel mai apropiat,
iar apoi în timp cît mai apropiat marfa este livrată către punctul de comercializare cu ajutorul
mijloacelor de transport de capacitate mică. Mulți dintre clienți nu posedă mijloc de transport pentru
cumpărăturile făcute, așa că apelează la serviciile întreprinderii de transport ce deservesc punctul
comercial cu produse alimentare indicate în comandă. Produsele alimentare care nu necesită condiții
speciale importate ajung în Moldova încărcate în prelate standard de 86 de m 3. Produsele alimentare
perisabile sunt transportate doar cu caroserii de tip refrigerator în dependență de caracteristicile
mărfurilor. Din depozitele mari însă sunt livrate către magazine tot în mijloace de transport de
capacitate mică. Asta se face mai ales datorită structurii și parametrilor rețelei rutiere din orașul
Chișinău.
Pe o scară mai mare, transportul frigorific necesită o dubă frigorifica. Acestea folosesc
compresoare masive și echipamente de refrigerare pentru a menține o temperatură constantă, care
poate fi ajustată pentru a se potrivi produselor specifice. De exemplu, alimentele precum carnea
congelată, peștele congelat sau înghețata trebuie să fie transportate la temperaturi foarte scăzute, în
timp ce majoritatea produselor necesită doar refrigerare astfel încît să nu se altereze.
Transportul frigorific este o formă de transport cu climat controlat, proiectat pentru a menține
o temperatură rece în funcție de produsele transportate. Dubele frigorifice sunt ideale pentru
transportul oricărui tip de marfă ce necesită temperatura controlată, în special pe distanțe lungi și
foarte lungi, ca de exemplu transportul internațional. Iar cînd este necesară transportarea la distanțe
relativ mici, la fel le putem folosi.
Sunt alimente, cum ar fi produsele de patiserie, care însă nu necesită regim frigorific. În acest
caz ajustăm frigiderul la temperatura minimă de funcționare, sau chiar îi întrerupem funcționarea.
Un mijloc potrivit pentru realizarea sarcinii de transportare a mărfurilor perisabile va servi
automobilul de model Volkswagen Caddy Frigorific ca argument va servi faptul că modelul dat de
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
autovehicul dispune de o fiabilitate mai înaltă comparativ cu alte mijloace de transport cum ar fi:
Citroen Berlingo, Fiat Fiorino.
Figura 2.12: Reprezentarea automobilului Volkswagen Caddy

Sursa: www.volkswagen.com
Tabelul 2.2:
Dimensiuni și mase după modificare
Ampatament (mm) 2681 3006
Volum inițial (m³) 3.2 4.2
Lungime totală vehicul (mm) 4406 4876
Înălțimea vehiculului fără agregat/+235mm cu
1823 1823
agregat 1823 1823
Volum util (după izolare) (m³) 2 2,6
Lungimea spațiului de marfă (podea) (mm) 1495 1950
Lățimea maximă a spațiului de marfă (mm) 1340 1340
Lățimea spațiului de marfă între pasajele
1110 1110
roților (mm)
Înălțimea maximă spațiu de marfă (mm) 1110 1110
Lățimea de încărcare (ușa spate) (mm) 1110 1110
Lățimea de încărcare (ușa laterală) (mm) - -
Sarcina utilă (kg) 468* 625**

Sursa: https://www.davidson.ro
*Pentru versiunea cu masa totală maximă autorizată 2175 kg
**Pentru versiunea cu masa totală maximă autorizată 2310 kg
Tabelul 2.3:
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Caracteristicile Automobilului Volswagen Caddy
Marca Volkswagen
Model Caddy Furgon KR frigorific
Anul fabricației 2014
Capacitate cilindrică 1 598 cm3
Norma de poluare Euro 5
Combustibil Diesel
Parcurs 124 988 km
Preț 9600 EURO
Sursa:www.autovit.ro
Figura 2.13: Automobilul ales pentru transportarea mărfurilor cu emblema companiei

2.4.1. Modelarea activității de transport a întreprinderii pe teritoriul municipiului Chișinău
Calculul indicatorilor tehnici și exploataționali

Considerăm ca model că efectuăm următoarea rută în orașul Chișinău:
Punctul de pornire: Marketul NR1 cu adresa str. Dokuceaev 6.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Punctul de destinație: str. Spartacus 31.
Marfa transportată: Produse alimentare; Distanța parcursă: 8 km; Încărcături - 1 Livrari – 5.
Figura 2.14: Itinerarul rutei

Sursa: www.google.com/maps/
Determinarea indicilor de utilizare în spaţiu şi timp a autovehiculelor

1. Coeficientul static de utilizare a capacităţii autovehiculului:
qr
γ st = (2.1)
qn
unde: q n - capacitatea nominală a mijlocului de transport, kg;
q r - cantitatea de mărfuri încărcată, kg.
2. Durata procesului de transport a unei rute:
lt
t r= +t (2.2)
V t îd
unde: t r – durata unei curse, h;
l t - parcursul total, km;
V t - viteza tehnică, km/h;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
t îd - timpul de încărcare-descărcare, h;
t îd =t a +t mn+ t 'îd +t d +t s (2.3)

unde: t a- timpul de așteptare a operației de încărcare-descărcare, min;
t mn- timpul de manevră a autovehiculului la posturile de încărcare şi descărcare, min;
t d- timpul de definitivare a documentelor, min;
t s- timpul pentru efectuarea operaţiilor suplimentare, min;
t 'îd- timpul de încărcare-descărcare propriu-zis;

t 'îd =q r ∙t n (2.4)
unde: t n- timpul normat de staționare a mijlocului de transport la încărcarea mecanizată a
mărfurilor descărcarea lor, min/t.
3. Numărul de rute pe parcursul unei zile:
T serv
nr = (2.5)
tr
Unde: T serv - durata servicului în zi, h.
4. Coeficientul de utilizare a parcursului:
li
β= (2.6)
lr
Unde: l i – parcurs cu încărcătură, km.
5. Parcursul mediu pe zi:
n c ∙l i
L zi= (2.7)
β
6. Indicii procesului de transport:
a) Cantitatea de marfă:
Q zi=nc ∙ q n ∙ γ st (2.8)
b) Volumul prestațiilor:
n
P zi =∑ Q∙ l i (2.9)
i=1
7. Volumul de combustibil necesar :

L P
(
Q n . c. = N km ∙
100
+ N tkm ∙
100 )
∙ ( 1+ D ) + N c ∙ nc (2.10)
Unde: N km- norma de bază la consumul de bază;

N tkm- norma de consum la 100tkm ( N tkm=1,3 );
N c - norma de consum la o cursă pentru autobasculante;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
D- coeficientul de corecție în dependență de regimul şi condiţiile de lucru al autovehiculului
(D=0,5).
Însă dacă cunoaștem consumul la 100 de km, putem să-l aflăm pentru parcursul obținut,
printr-o simplă proporție.
Qn . c. =(C 100 km ∙ L zi )/100 (2.11)
Calculul pentru ruta Dokuceaev 6 - str. Spartacus 31:
Înainte de a efectua calculele este necesar de a determina cantitatea de marfă pe care o putem
încărca în duba frigorifică (figura 2.1.6).
Figura 2.15: Produsele alimentare în lăzi de plastic și carton, amplasate în mijloace de transport
Sursa: Elaborate de autor
Dacă în dubă amplasăm produse alimentare în lăzi cu dimeniunile 400x300x300mm, atunci pe
un strat vor încăpea 7 de lăzi, cu capacitatea de 15 kg fiecare. Capacitatea de încărcare a mijlocului de
transport ales este de 468 kg. Astfel masa totală a încărcăturii este de 107 kg. Calculele ce urmează se
referă la lucrul unui mijloc de transport pe durata unui schimb.
qr 107 kg
1. γ st = n = =0,22;
q 468 kg
lr 8 km
t r= +t = +0,50 h=0,7 h ;
2. V t îd km
40
h
t îd =t a +t mn+ t 'îd +t d +t s =¿
¿ 10 min+3 min+10 min+3 min+ 4 min=30 min=0,50 h;
t 'îd =10 min ;
T serv 8 h
3. nr = = =11,4 ≈ 12rute ;
tr 0,7 h
li 8
4. β= = =0,72
l r 11
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
n r ∙ l i 12 ∙ 8 km
5. L zi= = =113,3 km;
β 0,72
6. Q zi =nr ∙ qn ∙ γ st =12 ∙0,468 t ∙ 0,22=1,2 t ;
n
P zi =∑ Q∙ l i=6 ∙ 0,107 t ∙ 8 km=5,136 tkm ;
i=1
C 100 km ∙ L zi 9 ∙113,3
7. Q n . c. = = =10,2l ≈ 11 l.
100 100
Atunci cînd elaborăm proiectul unei întreprinderi de transport este indicat să fim atenți la toate
aspectele de activitate. Cum deja am menționat sediul întreprinderii va fi pe teritoriul Municipiului
Chișinău. Dacă întreprinderea se află la etapa inițială, investițiile în fondurile fixe pot stagna
dezvoltarea întreprinderii prin faptul că nu se va investi în mijloace de transport, dar în clădiri sau
parcări pe care le putem arenda în primii 2-3 ani. Pe parcursul activității putem să construim propiul
bloc de producție, care să includă o spălătorie, un bloc de reparații curente și revizii tehnice, pe care
le va putea utiliza întreprinderea pentru propriile mijloace de transport, dar și va putea oferi servicii
terților, prin asta acumulînd resurse financiare.
2.4.2. Informații cu referire la creditarea activității de curierat
Pentru a începe activitatea se pune problematica ce ține de finanțe pentru achiziționarea

mijloacelor de transport, ca soluție este luarea automibilelor în lising, pentru început va fi
achiziționate 5 mijloace de transport din România cu valoarea unui automobil în sumă de 9600 euro
pentru toate mijloacele de transport vom achita 48000 euro echivalent în lei cu 929280 la cursul de
valutar de 19,63 pentru un euro. Contractul de leasing financiar va fi încheiat cu MOBIAS BANCA
cu următoarele condiții:
Moneda de finanțare: MDL
Tipul obiectului de leasing: Transport
Prețul de achiziție (incl. TVA): 929280
Avans %: 20
Rambursare (luni): 60
Valoarea finanțată: 743424MDL
Ulterior pentru acoperirea creditului vom obține următoarele valori pentru următoarele 60 de
luni:
Tabelul 2.4:
Calculul cu privire la acoperirea creditului de Leasing
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Dobânda calculată pe
Luna Rate value Dobânda
toată perioada
Earnest 185856.00 0.00 197007.36
1 8743.71 8554.47 17298.18
2 8562.53 8735.65 17298.18
3 8942.85 8355.33 17298.18
4 8770.67 8527.50 17298.18
5 8874.96 8423.22 17298.18
6 9248.80 8049.38 17298.18
7 9090.46 8207.72 17298.18
8 9459.83 7838.35 17298.18
9 9311.03 7987.15 17298.18
10 9421.74 7876.44 17298.18
11 10285.16 7013.01 17298.18
12 9656.06 7642.11 17298.18
13 10013.69 7284.48 17298.18
14 9889.94 7408.23 17298.18
15 10242.72 7055.45 17298.18
16 10129.33 7168.85 17298.18
17 10249.77 7048.40 17298.18
18 10595.08 6703.09 17298.18
19 10497.63 6800.55 17298.18
20 10837.79 6460.38 17298.18
21 10751.31 6546.86 17298.18
22 10879.15 6419.03 17298.18
23 11617.19 5680.99 17298.18
24 11146.64 6151.54 17298.18
25 11473.34 5824.84 17298.18
26 11415.60 5882.57 17298.18
27 11736.72 5561.46 17298.18
28 11690.89 5607.28 17298.18
29 11829.90 5468.27 17298.18
30 12142.42 5155.75 17298.18
31 12114.94 5183.23 17298.18
32 12421.55 4876.63 17298.18
33 12406.69 4891.48 17298.18
34 12554.21 4743.96 17298.18
35 13148.13 4150.04 17298.18
36 12859.82 4438.35 17298.18
37 13150.97 4147.20 17298.18
38 13169.10 4129.07 17298.18
39 13453.83 3844.34 17298.18
40 13485.66 3812.52 17298.18
41 13646.01 3652.17 17298.18
42 13920.85 3377.33 17298.18
43 13973.79 3324.38 17298.18
44 14241.82 3056.35 17298.18
45 14309.29 2988.89 17298.18
46 14479.43 2818.75 17298.18
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Dobânda calculată pe
Luna Rate value Dobânda
toată perioada
47 14822.34 2475.83 17298.18
48 14827.84 2470.34 17298.18
49 15078.15 2220.03 17298.18
50 15183.44 2114.74 17298.18
51 15426.37 1871.81 17298.18
52 15547.40 1750.78 17298.18
53 15732.26 1565.91 17298.18
54 15963.81 1334.37 17298.18
55 16109.14 1189.03 17298.18
56 16332.86 965.31 17298.18
57 16494.89 803.28 17298.18
58 16691.02 607.15 17298.18
59 16929.04 369.14 17298.18
60 17090.78 207.40 17298.18
Rata totală 743072.37 294818.19 1037890.57
Sursa: www.mobiasbanca.md/calculator/leasing
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
COMPARTIMENTUL III: EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE ȘI A
TERMENULUI DE RĂSCUMPĂRARE A INVESTIȚIILOR PENTRU
ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT PROIECTATĂ
3.1. Calculul cheltuielilor sumare pentru planul de rute

Consumurile şi cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor se
determină, reieșind din caracteristicile tehnico-economice şi starea tehnică a unităților de transport,
prevederile legislației, actelor normative, normelor şi normativelor în vigoare, prețurilor şi tarifelor
existente pe piețele internă şi externă.
În Standardul naţional de contabilitate 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii” sunt identificate următoarele tipuri de consumuri și cheltuieli:
Consumuri - resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul
obţinerii unui venit.
Consumuri directe - consumuri identificate nemijlocit pe un anumit produs sau alt obiect de
cheltuieli.
Consumuri indirecte - consumuri care nu pot fi identificate direct pe un produs sau obiect
concret de cheltuieli.
Consumuri variabile - consumuri care se modifică în raport cu volumul producţiei, lucrărilor
executate, serviciilor prestate.
Consumuri constante - consumuri care rămîn constante într-un anumit diapazon de modificări,
indiferent de modificările volumului producţiei sau activităţii de afaceri a personalului de conducere.
Consumuri directe de materiale - valoarea materiei prime, materialelor, semifabricatelor,
utilizate la fabricarea produselor care în mod substanţial intră în componenţa acestora şi se includ
direct în costul produselor finite.
Consumuri directe privind retribuirea muncii - consumuri privind remunerarea muncitorilor,
incluse în mod direct în costul produselor finite. La întreprinderile de prestări servicii se utilizează
noţiunea consumuri privind retribuirea muncii.
Consumuri indirecte de producţie - consumuri aferente deservirii şi conducerii subdiviziunilor
de producţie care nu pot fi incluse în mod direct în costul produselor finite (serviciilor) şi se
repartizează conform S.N.C.2 "Stocurile de mărfuri şi materiale".
Cheltuieli - toate cheltuielile şi pierderile perioadei care se scad din venit la calcularea
profitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Cheltuielile activităţii operaţionale - cheltuielile aferente desfăşurării activităţii de bază a
întreprinderii.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Cheltuielile activităţii de investiţii - cheltuieli şi pierderi aferente scoaterii din funcţiune a
activelor pe termen lung.
Cheltuielile activităţii financiare - cheltuieli rezultate din modificarea mărimii şi structurii
capitalului propriu şi împrumuturilor (creditelor).
Pierderi excepţionale - pierderi suportate ca rezultat al evenimentelor care nu ţin de activitatea
ordinară.
Costul vînzărilor - o parte din consumuri, care se trec la produsele, mărfurile şi serviciile
vîndute.
Cheltuieli ale perioadei de gestiune - cheltuieli pentru comercializarea produselor, mărfurilor
şi serviciilor, administrative, de deservire, de organizare a producţiei.
Cheltuieli anticipate - cheltuieli apărute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor
viitoare (de exemplu, plăţile în avans aferente chiriei etc.).
Proces de producţie (tehnologic) - procesul care cuprinde toate operaţiile de prelucrare a
materiilor prime, materialelor, de utilizare a articolelor accesorii (piese de completare) la fabricarea şi
asamblarea producţiei.
Contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa socială se efectuează din toată suma
calculată pentru retribuirea muncii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Astfel analizînd procesele de transport a mărfurilor, cheltuielile totale pe ruta de transport de
mărfuri se determină conform următoarei relaţii:
C tot =C dir +C indir, lei (3.1),
Unde:
C dir- cheltuieli directe;
C indir- cheltuieli indirecte;
Cheltuielile directe includ:
 consumurile privind retribuirea muncii conducătorilor auto;
 consumurile de materiale: combustibil, uleiuri şi lubrifianţi, anvelope, revizii tehnice şi
revizii curente;
 alte materiale: autorizații, taxe rutiere şi vamale, carnet TIR, certificate şi diverse
impozite.
Cheltuielile indirecte includ uzura mijloacelor fixe, salarizarea personalului administrativ,
cheltuieli generale şi administrative, impozite.
Astfel pentru rutele elaborate avem următoarele categorii de cheltuieli și consumuri:
I. Consumul privind retribuirea muncii conducătorilor auto
1. Salariu de funcție a conducătorului auto:
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Sfca =S lca∗12 , lei (3.2)
Slca – salariul lunar al unui conducător auto.
2. Spor la salariu de funcţie pentru clasa șoferului cu 25%:
Ssf =S fca∗0,25 ,lei (3.3)
3. Salariul anual al unui conducător auto:
Sca =S fca + S sf + S rc ,lei (3.4)
4. Contribuții în fondul social și asigurări medicale:
I ca=S ca∗0,27 ,lei (3.5)
5. Consumurile totale:
C I =S ca + I ca ,lei (3.6)
II. Consumuri de materiale
1. Costul combustibilului:
C comb .=Q∗P1 lm , lei (3.7)
P1lm – prețul unui litru de motorină, lei;
2. Consum de uleiuri și lubrifianți:
C ul =0,01∗( N um∗Pum+ N ut∗Put + N us∗Pus+ N uc∗P uc )∗Q∗K , lei (3.8)
Num – norma de consum pentru uleiul de motor;
Pum – prețul unui litru de ulei de motor;
Nut – norma de consum pentru uleiuri de transmisie;
Put – prețul unui litru de ulei de transmisie;
Nus – norma de consum de uleiuri speciale;
Pus – prețul unui litru de ulei special;
Nuc – norma de consum de unsori consistente;
Puc – prețul unui litru de unsori consistente;
K – coeficient de adaos;
3. Consumuri pentru procurarea anvelopelor:
C anv=0,01∗0,001∗N anv∗P1 anv∗Z anv∗Lan , lei (3.9)
Nanv – norma de uzare de anvelopelor;
P1anv – prețul unei anvelope;
Zanv – numărul de anvelope la o unitate de transport;
4. Servicii de întreținere/mentenanță a autovehiculelor:
C ma=0,001∗( T rc∗Prc +k∗N pr )∗Lan , lei (3.10)
Trc – volumul de lucru, complexitate, om-ore;
Prc – prețul unei ore de reparații curente;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
K – coeficient de sporire a cheltuielilor pentru vehicule cu vîrsta mai mare de 5 ani;
Npr – norma cheltuielilor pentru piese de rezervă;
5. Consumurile totale:
C II =Ccomb . +Cul +C anv +C ma , lei (3.11)
Cheltuieli totale la rută timp de un an:
C tot. =C I +C II , lei (3.12)
Calculele pentru rutele indicate

I. Cheltuieli pentru salarizare
1. Sfca =S lca∗12=6800∗12=81600lei
2. Ssf =S fca∗0,25=81600∗0,25=20400 lei
3. Sca =S fca + S sf =81600+20400=102000lei
4. I ca=S ca∗0,275=102000∗0,225=22950 lei
5. C I =S ca + I ca=102000+22950=124950 lei
6. pentru 5 conducatori vom achita anual suma de 624750 lei.
II. Calculul cheltuielilor de materiale pentru ruta str. Dokuceaev 6 - str. Spartacus 31
1. C comb .=Q∗P1 lm=11∗16,89=185,79 lei (motorina poate fi procurată prin contract, astfel se
face și o reducere la prețul de comercializare)
2.
C ul =0,01∗( N um∗Pum+ N ut∗Put + N us∗Pus+ N uc∗P uc )∗Q∗K =0,01∗( 2,5∗125+0,2∗45+0,1∗25+0,1∗23 )∗1
3. C anv=0,01∗0,001∗N anv∗P1 anv∗Z anv∗Lan=0,01∗0,001∗0,60∗850∗4∗113,3=2,31 lei

4. C ma=0,001∗ ( T rc ∗Prc +k∗N pr )∗Lan=0,001∗( 4∗200+1,2∗600 )∗113,3=172,2 lei
5. C II =Ccomb . +Cul +C anv +C ma=185,79+ 43+2,31+ 172,2=403,3 lei
6. Cheltuieli totale pentru un an: după un calcul simplu am determinat că avem 352 de zile în an
fără de sărbătorile principale și zilele de după ele, astfel în decurs de un an pentru un parc auto
din 5 vehicule, vom avea cheltuieli de C IIan=C II∗352=403,3∗352∗5=709808lei
3.2. Calculul cheltuielilor indirecte

Cheltuieli pentru înregistrarea firmei
La înregistrarea firmei vom avea următoarele cheltuieli:
Total: Cinreg=1250 lei.
Taxa pentru obținerea licenței: 3250 lei.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Cheltuieli pentru arenda oficiului și curent electric
Pentru arenda oficiului, lunar vom achita o sumă de aproximativ 1800 lei.
Lunar pentru curent electric preconizăm să achităm suma de 700 lei.
Pentru parcare vom achita lunar suma de 3000 pe lună
Astfel, pe parcursul a unui an vom avea total Cof=66000 lei.
Cheltuieli de remunerare a angajaților
Contabil-șef: 5500 lei lunar, 66000 lei anual;
Operatorul de transport: 4500 lei lunar, 54000 lei anual;
Mecanic lăcătuș: 4000 lei lunar, 48000 lei anual;
Contribuțiile de asigurare medicală și la fondul social vor constitui pentru cei trei angajați
suma de 37800 (22,5% din salariul anual), astfel cheltuielile de remunerare a angajaților constituie
205800 lei.
Cheltuieli pentru procurarea mijloacelor de transport
Mijloacele de transport pot fi procurate pe piața romana cu un preț de aproximativ 9600 Euro
fiecare, desigur la mîna a doua.
C mt=5∗9600∗19,63=942240lei
Cheltuieli pentru înmatricularea de stat a mijloacelor de transport
Pentru înmatricularea de stat a automobilelor vom cheltui următoarea sumă de bani:
400 lei - identificarea vehiculului în procesul înmatriculării (verificarea semnelor de marcare
ale vehiculului, agregatelor şi autenticitatea documentelor de însoţire)
320 lei - certificatul de înmatriculare (în termen de 30 zile);
80 lei - certificatul de înmatriculare provizoriu;
480 lei - plăcile cu număr de înmatriculare auto;
50 lei - fondul de susținere socială a populației (după caz).
Plata pentru RCA – 1930 lei (Donaris);
Plata pentru fondul rutier și revizie tehnică – 1160 lei;
Cheltuieli pentru testare, asigurări și fondul rutier pentru 1 an (5 mijloace de transport) –
C înm =5∗1930+5∗1160+ ( 400+320+80+ 50+480 )∗5=22100 lei.
Cheltuieli pentru uzură
C mt
C uz = leilunar , unde: T uz – termen de uzură stabilit prin politica contabilă a întreprinderii,
T uz
luni. Considerăm că termenul de uzură este de 7 ani, adică 84 de luni pentru mijlocul de transport
ales.
C mt 942240
C uz = = =11217,1 lei lunar .
T uz 84
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
C uz =134605,2lei anual .
Cheltuieli pentru reclamă
Anunțul prin intermediul site-urilor de socializare este gratis.
Publicitatea Facebook constituie circa 52 de lei pentru 1000 de vizualizări vom apela la
serviciul dat în sumă de 260 lei ceea ce va constitui 5000 de vizualizări.
Informarea populației se poate face și prin intermediul cărților de vizită. Prețul uneia este de 3
lei, iar pentru început vor fi răspîndite în jur de 1000 de bucăți care vor costa în jur de 3000 de lei.
De asemenea vor fi afișate anunțuri în cele mai populate locuri din oraș (în preajma piețelor,
magazinele din centrul orașului, stații etc.). Prețul unui anunț este de 10 bani și vor fi afișate în jur de
3000 de bucăți care vor costa în jur de 300 de lei.
În total, pentru reclamă vor fi cheltuite următoarea sumă de bani:
Total:C reclama=260+3000+ 300=3560 lei.
Cheltuieli pentru procurarea mobilierului și a calculatoarelor
Pentru ușurarea lucrului și pentru evitarea acumulării pachetelor de hîrtii și documente, vor fi
procurate 2 calculatoare ale căror valoare este de aproximativ 16000 lei.
Total cheltuieli indirecte avem (inclusiv vheltuielile de amortizare a mijloacelor de transport):
C indir=(4500+66000+205800+ 22100+ 134605+ 3560)=436565 lei
3.3. Calculul tarifelor de transportare

La caracterizarea activităţii economice este necesar de a distinge noţiunea de eficienţă
economică.
Eficienţa economică – categorie economică care permite de a compara rezultatul obținut cu
cheltuielile efectuate şi exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuielile efectuate).
Eficienţa economică permite comparaţia atît la nivel macroeconomic, cît şi microeconomic.
Dar o importanţă deosebită are eficienţa economică la nivel de firmă, deoarece gradul eficienţei
economice la nivel macro este stabilit de gradul nivelului microeconomic între agenții economici
naționali.
Eficienţa economică a firmelor se rezumă în condițiile actuale în tendința utilizării cît mai
optime și eficiente a resurselor, necesare pentru asigurarea creșterii economice a firmelor, creșterea
productivității și a rentabilității.
Venitul, în ultimă instanță, exprimă realizarea interesului propriu al colectivului de muncă al
firmei. În economia de piață venitul constituie stimulentul de bază pentru economie şi investiții,
extinderea producției şi asigurarea activităţii economice. Totodată, tendințele faţă de majorarea
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
maximă a profitului stimulează antreprenorii să manifeste iniţiativă şi să-şi asume un anumit risc,
ceea ce duce la ridicarea competitivității şi calității serviciilor prestate sau bunurilor produse.
Astfel, în condiţiile economiei de piaţa scopul fiecărei firme este obținerea unui venit mai
mare în calcul la volumul capitalului utilizat. Creşterea mărimii venitului, obținut de firmă are o
însemnătate deosebită şi pentru societate, fiind o sursă nu mai puţin importantă de formare a
bugetului de stat. Mai mult decît atît, venitul constituie o sursă principală de autofinanțare şi creștere
economică, sursă a stimulării economice a colectivelor de muncă, a investițiilor.
În practica economică sînt utilizate următoarele noţiuni de profit:
a. Profitul de bilanț sau brut al firmei – Pb se determină ca diferenţa între încasările totale
(veniturile totale) Vt şi cheltuielile totale Ct :
Pb= Vt – Ct (3.13)
Profitul de bilanț se calculează ca rezultat al tuturor genurilor de activitate ale firmei. El
include venitul obținut din genul principal de activitate al firmei, activităţii comerciale, financiare,
investiționale.
b. Profitul impozabil Pimp se calculează prin reţinerea din profitul brut (de bilanț) a
cheltuielilor simple necesare, rambursate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
exclusiv în limitele activităţii de întreprinzător. În general anume venitul impozabil constituie profitul
net al firmei.
c. Profitul net Pnet se calculează ca diferenţa între profitul de bilanț şi profitul impozabil –
Pimp:
Pnet =Pb – Pimp (3.14)
Profitul net rămîne la dispoziţia firmei şi poate fi utilizat pentru achitarea dividendelor pe
acţiuni, adaosurilor lucrătorilor pentru lucrul efectuat, sau poate fi cheltuit pentru extinderea firmei –
reutilarea tehnică, implementarea tehnologiilor noi, completarea mijloacelor fixe.
Deoarece rutele elaborate, sunt rute care nu sunt la prezent în cadrul transportului de mărfuri
periculoase, vom calcula cheltuielile totale pentru o rută, timp de un an și vom determina astfel, cu
luarea în considerarea a rentabilității de 20%, sine costul transportărilor, și respectiv tariful pe care îl
vom aplica.
Modelul de calcul al tarifului de transportare:

Ruta str.Dokuceav 6 - str. Spartacus 31 :
Considerăm că pe parcursul unui an, întreprinderea va lucra 352 de zile, fără zilele de
sărbătoare, sîmbătă și duminică.
Cheltuieli totale pentru o rută: C tot =624750+709808+436565=1771123 lei;
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
Ctot 1771123
Cheltuieli la o rută: C 1ruta = = =83,85 ≈ 84 lei ;
nrtot 352∗12∗5
C tot 1771123
Preț de cost pentru un km: S1 km = = =8,88 lei ;
Lan 352∗5∗113,3
Ctot 1771123
Preț de cost pentru o tkm: S1 tkm= = =195,93 lei ;
P an 5,136∗5∗352
Tariful pentru o rută: T 1ruta =1,2∗C 1 ruta=1,2∗84=100,8 ≈101 lei;
Venitul preconizat: V rute an=nr∗T 1 ruta=352∗5∗12∗101=2133120 lei.
Profitul brut: Pb=V rutean−C tot =2133120−1771123=361997 lei ;
Profitul net: Pn=P b−0,12∗P b=361997−0,12∗361997=318557,36 lei ;
În cazul în care vom presta servicii de transporta produselor alimentare, timp de un an, în
condițiile din proiect, vom răscumpăra aproximativ a 3-a parte din investițiile inițiale în mijloacele de
transport.
Un calcul simplu pentru a vedea în cîți ani vom răscumpăra investițiile făcute în procurarea
mijloacelor de transport este următorul:
C mta 942240
T r= = =2,95 ≈ 3 ani.
Pn 318557,36
Desigur că este un termen mic de răscumpărare a investițiilor comparat cu perioada de
amortizare, dar calculele au fost efectuate pentru maxim de rute realizate. Volumul de lucru al
întreprinderii poate fi modificat de la an la an, ceea ce va face ca termenul de răscumpărare să se
mărească la 4-5 ani.
Tabel 3.1:
Indicatori economici principali
Nr. Indicatori Valoare
1. Cheltuieli totale la rute pe un an, lei 1771123
2. Profit net preconizat, lei 318557,36
3. Termen de răscumpărare, ani 3
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
CONCLUZII GENERALE ȘI PROPUNERI
În ultima perioadă de timp se observă o tendință de creștere și de dezvoltare a numărului

mijloacelor de transport auto, acesta fiind în conexiune cu aspecte economice, politice, sociale pe care
le prezintă acest tip de transport. Transportul auto pe de altă parte, ocupă un rol important în
economia Moldovei. Proiectul realizat în sine are ideea, nu doar de aspect economico financiar, dar și
din perspectiva de a diminua fluxul de transport, cu profundă implicare socială, așa cum timpul
devine din ce în ce mai mult cea mai importantă resursă de care dispune omenirea. Ori serviciile de
curierat propuse în proiect sunt la ordinea zilei în toate statele dezvoltate din lume. Totodată serviciile
de curierat ușurează viața cotidiană, serviciul dat va aduce o serie de avantaje cum ar fi:
 Economisirea timpului propriu;
 Micșorarea numărului mijloacelor de transport în orele de vârf, cum oamenii se vor
deplasa direct acasă fără a face naveta la supermarket, mai ales atunci când magazinul
nu este în parterul blocului de locuit sau în apropierea locuinței;
 Nivelul de poluare mai mic reeșind din numărul de autovehicule mai redus;
 Implementarea de noi tehnologii, ce ușurează efectuare unei comenzi.
Toate acestea se vor realiza, dacă prestarea serviciilor se va realiza conform unor standarte și
scopuri bine determinate. Activitatea este una profitabilă, deoarece concurența la momentul de față în
sectorul dat este foarte mică, și există posibilități de creștere.
În sine activitatea de transport este una în care trebuie să fii în pas cu dorințele clientului, cu
aspectele tehnologice ce țin de modernizare. Mereu este evoluție în acest domeniu, deci trebuie
încontinuu să ne informăm și să implementăm tehnologiile moderne.
Alte aspecte de care să ținem cont sunt: analiza concurențială; aspectele manageriale;
instruirea muncitorilor în relație cu clienții; planificarea rutei; posibilitatea de-a prognoza activitatea
ulterioară; studiul de marketing și posibilitațile de a obține un număr mai mare de clienți. Toate aceste
aspecte trebuie luate în seamă pentru o afacere roditoare și utilă pentru comunitate.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
BIBLIOGRAFIE
1. Alcaz T. „Analiza activităţii de transport”. UTM, Chișinău, 2001.

2. Alcaz T. „Managementul Transporturilor Auto Internaționale de mărfuri”. UTM, Chișinău,
2002.
3. Alcaz T., Russu V., Oprea A.. „Managementul Transporturilor”, Ciclu de prelegeri, Partea I şi
II, UTM, Chișinău, 2006.
4. Bălan C. „Logistica mărfurilor”, Editura ASE, București, 2000.
5. Butnaru A. „Transporturi şi asigurări internaționale de mărfuri”, București, Editura fundației
România, 2002, 264 pag.
6. Dobrotă S. „Transporturile rutiere internaționale”, Editura Transport rutier, București, 1994.
7. Gherasim T. „Calitatea transporturilor”, Editura Universității A.I.Cuza, Iași, 1997, 245 p.
8. Herman M. „Sisteme şi mijloace de transport”, Mirton, Timișoara, 2007, 312 p.
9. Maslar L. „Marea mutație prin evoluţia spiritului calității”, Adevărul economic, nr.9/1998.
10. Nedelea St., „Logistica organizației”, București, ASE, 92 pag.
11. Olaru M. „Managementul calității”, București: Economia, 1995.
12. Oliver R. K., Webber M. D. „Supply Chain Management: logistics catches up with
strategy”. London, Logistics, 1992, p.66;
13. Автомобильные перевозки в странах Восточной Европы. - М.: АСМАП. – 1998.
14. Вельможин А.В., Гудков В.А., Миротин Л.Б. «Теория организации и управления
автомобильными перевозками: Логистический аспект формирования перевозочных
процессов.» Волгоград, - Политехник, 2001.
15. Губер Ю.Е. «Организационный менеджмент», Кишинев, АТИК, Еврика, 2004, 228 стр.
16. Карбанович И.И. «Международные автомобильные перевозки. »– Мн.: Юнипак, 2002.
17. Кузнецов Ю. М. «Справочник охрана труда на предприятиях автомобильного
транспорта», Транспорт, 1986, 272с.
18. Неруш Ю.М. «Логистика», Москва, ТК Велби, Проспект, 2007, 520 стр.
19. Плужников К.И. «Транспортное экспедирование. » – М.: «РосКонсульт», 1999.
20. Сырбу И.М., Кротенко Ю.И. «Менеджмент», Кишинев, АТИК, Еврика, 2006, 214 стр.
21. Codul Transporturilor Rutiere. Legea Republicii Moldova, nr. 150 din 17.07.2014.
22. Legea Republicii Moldova „Cu privire la transporturi”, nr. 1194 – XII din 21.05.1997.
23. Legea Drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996.
24. Regulamentul Circulației Rutiere. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 713 din
27.07.1999.
25. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME
26. Convenția vamală TIR – încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.
27. Acordul European privind Regimul de Lucru al echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi internaționale rutiere – AETR, adoptat la Geneva la 15 ianuarie 1976.
28. Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri în traficul rutier -
CMR, semnată la 19 mai 1956.
29. www.statistica.md, accesat în perioada martie 2019-mai 2019.
Coala
UTDT 521.8 41 264 ME

Proiectarea Şi Planificarea Activității Unei Întreprinderi Mici de Transport de Curierat În Raza Municipiului Chișinău Și A Suburbiilor Acestuia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Şi Planificarea Activității Unei Întreprinderi Mici de Transport de Curierat În Raza Municipiului Chișinău Și A Suburbiilor Acestuia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

"____" ______________ 2019

Proiectarea şi planificarea activității unei

Conducător: __________________(lect. univ. E. Bivol)

Consultanţi: _______________(conf.univ. M. Vîrcolici)

Contr. normativ: _______________(lect. univ. S. Kant)

Absolvent: _______________________( A. Onu)

Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi

Programul: Inginerie şi Management în Transporturi

1. Tema proiectului de licenţă:

3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului se obţin din rapoartele Biroului

Lista materialului grafic (cu indicarea exactă a desenelor obligatorii):

5. Lista consultaţilor capitolelor respective ale proiectului

6. Data înmânării sarcinii – 04.03.2019

Nr. Termenul de realizare a

FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI TRANSPORTURI

Tema: Proiectarea şi planificarea activității unei întreprinderi mici de transport de curierat

Studentul(a) Onu Andrei gr. IMТ-151

Proiectul de licenţă a fost finalizat în conformitate cu sarcina emisă la 04.03.2019, lucrările

Conducătorul proiectului de licenţă

La proiectul de licență cu tema: „Proiectarea şi planificarea activității unei

UTDT 521.8 41 264 ME

1.1. Însemnătatea transportului în economia națională. Rolul întreprinderilor

Figura 1.1: Locul transportului în lanțul de distribuție a fluxului material

Conducerea, organizarea și funcționarea activității de transporturi implică, printre altele,

Figura 1.2: Produsul intern brut

Figura 1.3: Distribuirea utilizatorilor din Republica Moldova

Întreprinderea este o organizație umană în care se combină factori de producție în vederea

1.2. Sistemul de transport al Republicii Moldova. Componentele sale și principalii

Sistemul de transport rutier

Sistemul de transport feroviar

Sistemele de transport fluvial, aerian și prin conducte

1.3. Analiza mediului de activitate și a parametrilor descriptivi a activității de

Date cu privire la Municipiul Cișinău: Municipiul Chișinău este capitala Republicii

1.4. Reglementarea activității de curierat și apărarea drepturilor clienților

Aspecte legislative cu privire la subordonarea agenților economici: Agenții economici cît

LEGEA Nr. 306 din 30.11.2018 privind siguranța alimentelor

LEGEA Nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor

Legea nr. 422 din 22.12.2006 privind securitatea generală a produselor

În afară de legislația care se referă la protecția consumatorilor și siguranța, păstrarea

CODUL Nr. 154 din 28.03.2003 CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

CODUL Nr. 150 din 17.07.2014 CODUL TRANSPORTURILOR RUTIERE

1.5. Studiul demografic al Municipiului Chișinău și identificarea potențialilor

Centru 34 km² 95,2 mii locuitori

Figura 1.4: Populația Municipiului Chișinău

Datele cu referire la populația Municipiului Chișinău ne vor permite să facem o prognoză pe

Principalii indicatori de studiu pentru dezvoltarea afacerii în domeniul de curierat:

1.6. Studiul partenerilor de afacere a întreprinderii de curierat

Studiul cu privire la amplasarea furnizorilor

1. strada Drumul Viilor 29 L-D: 08:30-22:00;

1. strada Kiev, 16/1 L-D: 08:00-23:00;

1. strada A. Russo, 28 L-D: 08:00-23:00;

1. mun.Chişinău,bl.Decebal, 23 L-D: 09:00-22:00

Figura 1.8: Amplasarea centrelor comerciale Nr1 în cadrul Municipiului Chișinău

2.1. Procesul de înregistrare a unei întreprinderi de transport

Figura 2.1: Model de emblemă pentru întreprinderea proiectată

2.3. Planificarea activității întreprinderii de curierat. Stabilirea proceselor de

Figura 2.2: Etapele unei întreprinderi

2.3.1. Organizarea și planificarea resurselor umane. Realizarea planului de

Contabil șef- Operatori Conducători Administrator

Figura 2.3: Organigrama întreprinderii de curierat

Funcțiile în cadrul întreprinderii:

"" __________ 2019