Teza 6

Cuprins
Introducere..................................................................................................................3
Compartimentul I: Analiza mediului de activitate pentru poziționarea întreprinderii5
I.1. Piața serviciilor de transport de pasageri în Republica Moldova.........................5
I.2. Tehnologii de transportare utilizate în traficul de pasageri..................................9
I.3. Analiza cadrului juridic de activitate ca întreprinzător în transportul de pasageri

..................................................................................................................................18
I.4. Baza legislativă de reglementare a activităţii de transport.................................20
I.5. Analiza SWOT a pieții serviciilor de transport de pasageri...............................21
I.6. Situația demografică a localității unde va fi înființată întreprinderea................22
Compartimentul II: Aspectele procesului de proiectare a unei întreprinderi ce

presteaza servicii de transport de pasageri in regim TAXI.......................................26
II.1. Aspectele distinctive ale organizării transporturilor de pasageri......................26
II.2. Normele legale și procedurile de înregistrare a întreprinderilor.......................28
II.3. Proiectarea sistemului de management la întreprinderile noi create.................29
II.3.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii, posturilor şi selectarea personalului.

Structura managementului întreprinderii..................................................................30
II.3.2. Sistemul informațional în activitatea managerială.........................................37
II.3.3. Managementul marketingului........................................................................39
II.3.4. Managementul resurselor umane...................................................................39
II.4. Tehnologia organizării transportului de pasageri în regim TAXI.....................41
II.4.1. Condițiile tehnologice de transportare a pasagerilor conform legislației în

vigoare......................................................................................................................42
II.4.2 Alegerea mijloacelor de transport...................................................................45
Mod Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME
Nr. document Semnat Data
Elaborat Moruz Vitalie Litera Coala Coli
Verificat Bivol Elena Proiectarea unei întreprinderi de T 1 74
Consult. Hîncu N. transport pentru prestarea
C STAS Mîrza S. serviciilor „TAXI” UTM FIMT
Aprobat Ceban V.
TOT - 091
II.5. Securitatea activității vitale ale personalului implicat în procesul de transport a
pasagerilor.................................................................................................................50
II.5.1. Condițiile de muncă ale conducătorilor auto..................................................52
II.5.2. Măsuri de protecție a mediului ambiant.........................................................53
II.6. Planul general al întreprinderii TAXI proiectate...............................................54
Compartimentul III: Evaluarea eficienței economice și a termenului de

răscumpărare a investițiilor pentru întreprinderea de transport proiectată...............60
III.1. Calculul cheltuielilor sumare...........................................................................60
III.2. Calculul efecienței economice și a termenului de răscumpărare a investițiilor

..................................................................................................................................67
III.2.1. Venituri din contul prestării serviciilor TAXI..............................................68
III.2.2. Venituri din contul spălătoriei auto...............................................................68
III.2.3. Venituri din contul serviciilor de vulcanizare și reparații auto.....................69
III.2.4. Venituri totale în primul an de activitate......................................................69
III.2.5. Profitul brut, impozabil și net în primul an de activitate..............................69
III.2.6. Cheltuieli totale investite pentru înființarea firmei TAXI............................70
III.2.7. Rentabilitatea și termenul de răscumpărare a investițiilor............................70
Concluzii şi propuneri:..............................................................................................72
Bibliografie:..............................................................................................................74
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 2
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Introducere
Transportul este o ramură foarte importantă în cadrul economiei naţionale, el nu numai că

satisface cerinţele populaţiei autohtone, dar şi stă la baza legării relaţiilor economice interstatale,
asigurînd dezvoltarea intensă a comerţului, prin urmare a creşterii indicatorilor macroeconomici.
Actualitatea temei investigate. Planificarea unei întreprinderi de transport de pasageri de
tip TAXI cuprinde o analiză complexă a acestei activităţi, a factorilor de influenţă, dar şi a
indicatorilor iniţiali, ce ne permite crearea unei viziuni cît mai reale a direcţiilor posibile de
dezvoltare a afacerii şi a rezultatelor economice probabile. Astfel, procesul de planificare devine
principala funcţie a managerilor, fie aceasta planificarea iniţială a afacerii, ori planificarea
investiţională în vederea extinderii spaţiale şi economice a întreprinderii vizate.
Business-planul realizat în baza rezultatelor planificării ne oferă posibilitatea de a depista
punctele slabe şi de a descoperi soluţii reale pentru neutralizarea lor. La fel din business-plan
putem depista şi punctele forte, care de fapt se vor transforma în viitor în rezerve interne de
creştere a afacerii. Aceste rezerve, calculate şi ele în business-plan, arată cît de eficient au fost
planificate resursele întreprinderii (umane, materiale, financiare, informaţionale şi energetice).
Valorificarea corectă şi raţională a factorilor de producţie, estimarea eficienţei utilizării
acestor factori, aprecierea indicilor de activitate, a capacităţii de dezvoltare, precum şi elaborarea
măsurilor de optimizare a activităţii întreprinderii de transport necesită o atenţie deosebită, şi
anume efectuarea unei analize tehnico-economice preliminare cît mai complexă.
Condiţiile actuale de activitate a întreprinderilor de transport autohtone impun modificări
aplicative, tehnice şi economice în modul de activitate a acestora. În aşa mod întreprinderile de
transport vor deveni mai competitive, iar serviciile prestate de un nivel calitativ mai înalt, superior
celui existent.
Direcţia principală de studiu a proiectului constă în proiectarea unei întreprinderi de
transport de pasageri în regim TAXI care va putea activa și înregistra succese, devenind un
potențial concurent în sfera de servicii oferite.
Întreprinderea proiecată, în procesul de elaborare, va trece prin următoarele etape:
 Mai întîi de toate se va analiza cererea și concurența existentă pe piață a serviciilor
oferite, în regiunea unde este preconizată înființarea întreprinderii TAXI;
 Etapa următoare constă în obținerea licenței pentru activare;
 Etapa a treia urmărește procurarea sau arenda teritoriului, procurarea automobilelor
și echiparea corespunzătoare a acestora, selectarea și angajarea personalului
neceasar, răspîndirea reclamei pentru informarea populației;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 3
 Etapa finală se rezumă la calculul cheltuielilor, veniturilor și rentabilității obținute pe
parcursul unui an de activitate, precum și calcului perioadei de restituire a
investițiilor alocate pentru proiectarea întreprinderii.
De asemenea în procesul de elaborare a întreprinderii prestatoare de servicii TAXI se va
atrage atenție la modalitatea de elaborare a graficului de lucru a conducătorilor auto pentru a nu
contaveni Codului Muncii RM și pentru a micșorare riscurile producerii accidentelor de muncă.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 4
Compartimentul I: Analiza mediului de activitate pentru
poziționarea întreprinderii
I.1. Piața serviciilor de transport de pasageri în Republica

Moldova
Transportul se definește ca deplasarea de la un loc la altul a mărfurilor, persoanelor
precum și a oricăror bunuri. Termenul vine din latină, de la "transportare", trans (peste)
și portare (însemnînd a purta sau a căra).
Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale
organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce
puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și tipuri de
transport, și respective mijloace de transport potrivite fiecărui tip de transport:
 Auto – autovehicule destinate transportului de mărfuri și persoane, specializate;
 Feroviar – locomotive diesel și electrice, vagoane de marfă și pasageri, vagoane acoperite
și descoperite, cisterne, refregeratoare etc.;
 Aerian – aeronave pentru tranportul de pasageri, de mărfuri, cu destinație militară;
 Naval: maritime și fluviale – nave tanc, ferryboaturi, yachturi, nave pentru croazieră, nave
militare etc.;
 Prin conducte.
Transportul deasemenea facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile
comerciale.
Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificînd și generalizînd se poate discuta de trei
mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune.
Infrastructura de transport - cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi
ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) și terminalele (aeroporturile, stațiile
feroviare, autogările, etc.).
Vehiculele reprezintă mijloacele prin care se efectuază transportul (autovehicule, trenuri,
vapoare, avioane etc.).
Gestiunea transporturilor este de competența ingineriei transporturilor și ingineriei
proiectării rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport,
creșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului, etc.
Cele mai utilizate tipuri de transport în Republica Moldova sunt următoarele:
 Transportul rutier sau auto;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 5
 Transportul feroviar;
 Transportul aerian;
 Transportul fluvial (maritim).
În continuare sunt reprezentate cele mai principale particularitățile acestor tipuri de
transport:
Transportul rutier sau auto efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu
ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate. Ca particularitate a
acestor mijloace de transport se remarcă faptul că dispun de o mare mobilitate, putînd fi
întrebuințate, în funcție de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto oferă posibilitatea
încărcării mărfii direct de la punctul de expediere și descărcarea ei direct la punctul de destinație,
fără a fi necesare transbordări și manipulări suplimentare.
Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale
mari și a simplității operațiunilor tehnologice de încărcare și descărcare. Ele se pot pregăti rapid și
ușor în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în acest scop. Transportul
auto oferă cea mai mare eficiență pe distanțe scurte.
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalități de transport, ocupînd în
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate pe glob.
Societățile feroviare au depus eforturi susținute în dezvoltarea și perfecționarea materialului
rulant, precum și în organizarea și expedierea mărfurilor, în vederea reducerii duratei de transport
și a micșorării prețului de transport. Transporturile feroviare au păstrat avantajele deținute față de
celelalte modalități de transport:
 Asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmică;
 Obținerea unei anumite regularități din punctul de vedere al timpului de transport, datorită
modului de organizare și independenței față de condițiile atmosferice;
 Realizarea unei integrități mai mari a mărfurilor în timpul transportului, pentru că riscul de
avariere este mai mic în comparație cu alte modalități de transport;
 Încasarea mult mai rapidă a contravalorii mărfurilor transportate, pentru că încărcarea se
face când marfa a fost predată, iar negocierea documentelor se face după expedierea
fiecărui vagon;
 Anumită siguranță în privința primirii mărfurilor de către cumpărător, deoarece societățile
de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat;
 Simplitatea expedierii mărfurilor și cunoașterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea
mărfurilor fără o pregătire prealabilă deosebită și cunoașterea cheltuielilor încă înainte de
efectuarea transportului.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 6
Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și prohibitiv.
Astăzi el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au de transportat
mărfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mixte, pentru
pasageri și mărfuri, cât și avioane speciale pentru transportul mărfurilor. Din punct de vedere
comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie, ceea ce implică un trafic regulat, și în
regim de charter (curse neregulate), curse pe bază de contracte între companiile aeriene și diferiti
beneficiari ce doresc să exploateze pe o perioadă determinată avioanele luate în chirie. Decolarea
și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate. Aerodromul este o
suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a
aeronavelor.
Printre particularitățile tehnico-economice ale transportului aerian se numără:
 Rapiditatea - este caracteristica esențială a transportului aerian. Aceasta este evidențiată de
viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de nici un alt mijloc de
transport;
 Regularitatea - constă în aceea că transportul aerian se efectuează după un program precis
în orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea;
 Oportunitatea – se referă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziția celor
interesați, oricând și oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de
transport.
Transportul naval. Având în vedere progresul economic general al societatii, în ultimul

deceniu s-a înregistrat o creștere fără precedent a comertului mondial, a transportului de materii
prime de baza necesare industriei, agriculturii cât si a schimburilor de produse finite. Pe de altă
parte, intensificarea schimburilor comerciale între țări aflate în diferite zone geografice,
participarea țărilor respective la acest proces reprezintă o condiție necesară pentru impulsionarea
progresului economic si social al fiecărei regiuni geografice.
Transportului maritim îi revine un rol esențial în realizarea circulației mărfurilor, atât din
punct de vedere cantitativ cât si ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi:
 Costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;
 Caracterul complex și diversificat al schimburilor comerciale;
 Creșterea numărului de participanți la aceste schimburi.
 Importanta transportului maritim a determinat dezvoltarea unei largi cooperări
internaționale, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura:
 Siguranta vietii umane si a navelor pe mare;
 Evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 7
 Prevenirea poluării mediului ambiant în general si a mediului marin în mod special;
 Unificarea legislatiei si a metodologiei în transportul maritim;
 Asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor;
 Protecția armatorilor si proprietarilor de marfuri;
 Stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil,
durabil si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea
sa, egalitatea în drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului
reciproc poate asigura o rentabilitate echitabila în cadrul comunității internationale.
În prezent, direcțiile principale de dezvoltare a transportului sunt reprezentate de transportul
de mărfuri și transportul de pasageri (călători) și a bagajelor acestora.
Transportul de mărfuri reprezintă transportul de bunuri în spațiu și timp, iar transportul de
pasageri – transportul în spațiu și timp a populației. Transportul de mărfuri și pasageri se împarte
în transport național și internațional.
În Moldova, transportul între localitați se poate face pe cale feroviară sau rutieră, iar
transportul internațional este realizat prin intermediul transportului aerian și fluvial.
Diferențierea pe care oamenii o fac între aceste modalitați de transport are la bază criterii
cum ar fi: rapiditatea, confortul, siguranța, serviciile asigurate pe parcursul transportului și nu în
ultimul rînd, prețul pe care trebuie să-l plătească.
Analizînd tipurile de transport utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, putem evidenția
urmatoarele aspect ale acestora:
Transportul rutier. Reţeaua publică de drumuri din Republica Moldova este de 9352 km,
dintre care 94% cu suprafaţă pavată. Din acest total 3336 km formează drumurile naţionale, iar
6016 km sunt drumuri locale, calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaţionale.
Drumurile publice, principala cale de transport intern, leagă oraşele mari ale Moldovei. Acestea,
însă, se află într-o stare generală proastă. În plus, lipsa de combustibili îngreunează transportul
auto interurban. Deplasarea pasagerilor pe teritoriul Republicii se face în cea mai mare parte prin
curse regulate de autobuze şi microbuze. [sursa 1]
Transportul feroviar. Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de
1232 kilometri din care 1218 km reprezintă ecartament larg (1520 mm) și 14 km cu ecartament
normal (1435 mm). Pe căile ferate moldovene se circulă cu o viteză de până la 50-60 km pe oră.
Principalele joncţiuni feroviare ale Republicii Moldova se află în Chişinău, Tighina, Ungheni,
Ocniţa, Bălţi şi Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea Neagră şi
cu oraşele româneşti Iaşi şi Galaţi interconectează reţeaua republicană. Prin aceste conexiuni,
rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinaţii: Rusia (Moscova şi
Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuţi, Herson, Ivano-
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 8
Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa etc.),
Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre
aceste rute sunt zilnice. [sursa 2]
Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii străini care
vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine,
prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter, asigurînd legături directe cu
circa 20 de destinaţii, iar cu transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. În ultimii ani s-a observat o
reducere a numărului de destinaţii şi de curse către ţările CSI, însă este evidentă tendinţa de
creştere a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.
Principalul aeroport al ţării este Aeroportul Internaţional Chişinău.
Transportul naval (fluvial). În Republica Moldova râurile Nistru şi Prut sunt navigabile,
însă transportul naval joacă un rol prea puţin important în sistemul de transport republican. Pe
Nistru se organizează excursii turistice spre Odesa, cu vapoare de capacitate medie (200-400 de
locuri) şi diferite nave rapide şi şalupe.
Republica Moldova are acces la Dunăre prin portul Giurgiuleşti, unde în 2006 a fost
finalizată construcţia unui terminal petrolier.
I.2. Tehnologii de transportare utilizate în traficul de pasageri
Transportul este unul din elementele principale care contribuie la dezvoltarea și cresterea
economiei mondiale. Datorită faptului că numarul populației de pe glob crește continuu, crește și
cererea de mijloace de transport pentru deplasarea eventualilor călători. Astazi, cînd domeniul
tehnologiei a dobîndit mari performanțe în dezvoltare, procesele de proiectare și producere a
unitaților de transport a fost simplificat cu mult față de perioada cînd transportul nu era un simplu
mijloc de transport, ci un lux. La momentul actual, în lume circulă peste 1 miliard de autovehicule
și numărul lor crește continuu, astfel că în anul 2035 este prognozat ca numărul lor să ajungă la
circa 1,7 miliarde. În lume există o gamă largă de vehicule utilizate pentru transportul de pasageri.
Pe lîngă autoturisme, care reprezintă un mijloc individual de transport mai există și mijloace de
transport în comun ce sunt reprezentate de: autobuze, microbuze, trolebuze, taxi (transport în
regim taxi), tramvaie, metroul, TGV- ul, diverse nave maritime și aeriene.
Un autobuz este un automobil de dimensiuni mai mari care este folosit pentru a transporta
un număr mare de pasageri și este în general folosit pentru transport în comun. Numele vine de la
cuvântul francez "autobus", care la rîndul său vine de la latinescul omnibus ("pentru toți"). Un
autobuz care este folosit pentru călătorii mai lungi sau curse speciale, având deseori loc de bagaje
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 9
sau scaune mai comfortabile, este cunoscut ca autocar. Autobusele sunt folosite pe larg la
transportul urban de călatori datorită faptului că permit transportul a unui număr mare de pasageri
ceea ce influiențează asupra stării de circulație (folosirea rațională a autobuselor, trolebuselor și
tramvaielor permite micșorarea numărului de autovehicule și în rezultat a ambuteiajelor în orele
de vîrf).
Microbuzul este un alt mijloc de transport utilizat la transportarea călătorilor și reprezintă

un autobuz cu capacitate mică de pasageri.
Troleibuz este denumirea unui mijloc de transport în comun cu propulsie electrică. Derivat

din autobuze, troleibuzul folosește de cele mai multe ori același șasiu (cu anumite modificări) și
o caroserie asemănătoare. Alimentarea cu energie se face prin intermediul unor captatoare numite
"troleuri", contacte glisante montate la capătul unor tije metalice lungi, ce culisează pe "linia de
contact". Aceasta este compusă din două sârme de cupru paralele, cu diametrul de circa 8 - 10
mm, întinse pe suporți speciali fixați pe stâlpi, aflate la circa 4 - 5 m deasupra tramei stradale. Prin
aceste fire troleibuzele sunt alimentate cu tensiune continuă de 600 - 800 V.
Taxi - autovehicul din categoria autoturisme pentru transportul de persoane sau de până la
3,5 tone capacitate maxima totala autorizată pentru transportul de bunuri, care, în baza permisului
de activitate pe traseu, poate executa transporturi în regim de taxi;
Transporturi în regim taxi - operaţiuni de transport efectuate contra plată în folos public
cu autoturisme special amenajate. Această modalitate de transport este pe larg utilizată de
persoanele ce doresc să economisească timpul piedut la așteptarea transportului public în sații și
care doresc rapid să ajungă la destinație. Achitarea se face în baza bonului client ce este eliberat
de aparatul de taxat.
Aparat de taxat - maşină de casă şi de control cu memorie fiscală cu funcţii suplimentare
de măsurare a timpului şi distanţei parcurse, calculare automată şi indicare permanentă a sumei
datorate de client, pentru care, la sfârşitul cursei emite un bon de casă (bon client), pe baza
tarifelor care au fost programate.
Bon client - bon de casă fiscal emis numai de aparatul de taxat cu ocazia finalizării cursei
privind transportul de persoane sau bunuri, care cuprinde detalierea datelor referitoare la acest
transport şi care constituie singurul document justificativ pe baza căruia clientul execută plata
prestaţiei respective.
La sfîrsitul anului 2011 în RM au fost înregistrate 21349 de autobuze și microbuze și 443 de
troleibuze [sursa 1]. În municipiul Chişinău prestarea serviciilor de transportare a călătorilor se
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 10
efectuează de către Î.M. „Regia transport electric” şi Î.M. „Parcul urban de autobuze”, cât şi 19
agenţi transportatori – administratori ai rutelor de microbuze şi autobuze. Activitatea taximetrelor
se desfăşoară prin intermediul a circa 45 agenţi economici - titulari de licenţe pentru transportul
auto de călători în folos public în regim de taxi.
Populaţia municipiului Chişinău este deservită cu trafic de călători de 23 rute de troleibuz,
27 rute de autobuz (inclusiv 4 rute particulare) şi 67 rute de microbuz. Ieşirea medie zilnică pe
traseele municipiului constituie 258 troleibuze, 118 autobuze de capacitate sporită (inclusiv 25
particulare), 1840 microbuze şi 1670 autoturisme-taximetre. [sursa 3]
În perioada anilor 2009 – 2011, pe moduri de transport public, au fost transportați pasageri
în număr de:
Tabelul 1.1: Numărul de pasageri transportați în perioada 2009-2011, mii pas.(Anexa1)
2009 2010 2011
Pasageri transportați, mii pasageri
Transporturi - total 291843,3 232455,2 235728,3
din care:
feroviar 5186,7 4963,7 4711,3
autobuze 105805,8 105984,5 114677,2
taximetre 3836,4 4262,4 3307,6
troleibuze 176436,1 116476,6 112209,2
fluvial 118,7 118,8 122,6
aerian 459,6 649,2 700,4
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 11
Fig. 1.1.: Pasageri transportați în perioada 2009 – 2011
180000
160000
140000
feroviar
120000
autobuze
100000
taximetre
80000 troleibuze
60000 fluvial
40000 aerian
20000
0
2009 2010 2011
Parcursul acestor pasageri, în perioada analizată, este de:
Tabelul 1.2: Parcursul pasagerilor în perioada 2009-2011, mln. pas-km (Anexa 1)

2009 2010 2011
Parcursul pasagerilor, milioane pasageri-km
din care:
feroviar 422,8 398,8 363,1
autobuze 2300,1 2416,7 2685,4
taximetre 72,5 80,1 65,2
troleibuze 533,3 346,8 335,1
fluvial 0,24 0,24 0,24
aerian 603,8 750,8 837,3
Fig. 1.2.: Parcursul pasagerilor, milioane pasageri-km în perioada 2009 – 2011
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 12
3000
2500
feroviar
2000 autobuze
1500 taximetre
troilebuze
1000
fluvial
500 aerian
0
2009 2010 2011
După forma de proprietate a firmelor prestatoare de servicii auto de călători, în perioada

anilor 2009 – 2011, au fost transportați urmatorul număr de pasasgeri:
a) Doar transport public:
Tabelul 1.3: Numărul de pasageri transportați de transportul public în perioada 2009-2011,

mln. pas-km (Anexa 2)
2009 2010 2011
din care:
feroviar 5186,7 4963,7 4711,3
autobuze 20283,8 15752,6 16107,1
taximetre – – –
troleibuze 176436,1 116476,6 112209,2
fluvial 118,7 118,8 122,6
aerian 402,3 455,4 491,0
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 13
Fig. 1.3.: Numărul de pasageri transportați de transportul public în perioada 2009-
2011, mln. pas-km
180000
160000
140000
feroviar
120000
autobuze
100000
taximetre
80000
troilebuze
60000 fluvial
40000 aerian
20000
0
2009 2010 2011
b) Doar transportul privat:

Tabelul 1.4: Numărul de pasageri transportați de transportul privat în perioada 2009-2011,
mln. pas-km (Anexa 3)
2009 2010 2011
din care:
feroviar – – –
autobuze 78770,2 83774,3 90861,1
taximetre 3834,2 4255,5 3307,5
troleibuze – – –
fluvial – – –
aerian 57,3 193,8 209,4
Fig. 1.4.: Numărul de pasageri transportați de transportul privat în perioada 2009-

2011, mln. pas-km
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 14
100000
90000
80000
70000 feroviar
60000 autobuze
50000 taximetre
40000 troilebuze
30000 fluvial
20000 aerian
10000
0
2009 2010 2011
c) Transportul mixt (public și privat ), fără participare străină:

Tabelul 1.5: Numărul de pasageri transportați de transportul mixt în perioada 2009-2011, mln.
pas-km (Anexa 4)
2009 2010 2011
din care:
autobuze 6741,5 6448,7 7681,3
taximetre – – 0,1
fluvial – – –
aerian – – –
Fig. 1.5: Numărul de pasageri transportați de transportul mixt în perioada 2009-2011, mln.
pas-km
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 15
8000
7000
6000 feroviar
5000 autobuze
4000 taximetre
troilebuze
3000
fluvial
2000
aerian
1000
0
2009 2010 2011
d) Întreprinderile mixte și străine:

Tabelul 1.6: Numărul de pasageri transportați de transportul de întreprinderile mixte și străine
în perioada 2009-2011, mln. pas-km (Anexa 5)
2009 2010 2011
din care:
autobuze 10,3 8,9 27,7
taximetre 2,2 6,9 –
fluvial – – –
aerian – – –
Fig. 1.6: Numărul de pasageri transportați de transportul de întreprinderile mixte și

străine în perioada 2009-2011, mln. pas-km
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 16
30
25
feroviar
20
autobuze
15 taximetre
troilebuze
10 fluvial
aerian
5
0
2009 2010 2011
În anul 2012 cu autobuze şi microbuze au fost transportaţi 117,1 mil. pasageri, cu 1,5% mai
mult comparativ cu anul 2011. Ponderi semnificative în numărul total de pasageri transportaţi cu
autobuze şi microbuze deţin agenţii transportatori din municipiile Chişinău (63,9%) şi Bălţi
(6,9%), raioanele: Cahul (4,4%), Orhei (4,0%), Ungheni (2,0%), Ialoveni (2,0%), Străşeni (1,5%),
Edineţ (1,4%), Căuşeni (1,3%), UTA Găgăuzia (1,2%) şi Anenii Noi (1,2%). [sursa 1]
Tramvai - ul este un mijloc de transport folosit de regulă doar în orașe, iar calea ferată
dedicată pe care se deplasează este amplasată pe mijlocul străzilor, separată sau nu de benzile de
circulație, ori pe cale dedicată. Deplasarea tramvaiului se face cu ajutorul motoarelor electrice,
alimentele cu energie electrică prin intermediul unui pantograf, de la un cablu electric aerian.
Tramvaiul este compus din unul sau mai multe vagoane, de regulă legate prin burdufuri mobile.
Acest mijloc de transport pe larg este utilizat în multe țări ale lumii. Ca exemplu, poate fi
menționată țara vecină, România, unde și în prezent există și se exploatează linii de tranvai în
Iași, Timișoara, Oradea etc. În capitala RM, în urmă cu 121 de ani a fost introdus primul tramvai
tras de cai. Trăsura era trasă de doi căi şi era fixată pe linii de cale ferată. Într-un vagonaş puteau
fi transportaţi pe scaune 27 de pasageri, iar pe bancheta din faţă stătea birjarul care mâna caii.
Astfel de tramvaiuri au circulat în capitală pînă în anul 1913, atunci cînd au apărut cele electrice.
În anul 1913 în Chişinău circulau aproximativ 35 de tramvaie electrice. În prezent în capitală nu
mai circulă acest tip transport, însă restabilirea lui ar fi o modalitate de bună pentru micșorarea
traficului măcar prin centrul orașului.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 17
Metrou – ul este o rețea feroviară ce funcționează doar în anumite orașe cu populație
semnificativă. Transportul se face prin trenuri electrice de mare viteză, ce se deplasează prin
tuneluri subterane sau parțial sub ori supraterane, având propriile căi de transport, sisteme de
control și semnalizare. Trenul de metrou este condus de conductori umani, perfecționarea
tehnologiilor din domeniul automatizărilor, a adus în unele rețele de metrou, la înlocuirea
completă a omului de la conducerea trenului. Astfel de sisteme de metrou automatizat se pot găsi
în Copenhaga, Singapore, Lille, Paris și alte orașe.
Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (inter-urbane), pe când
alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele
sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane.
Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel.
Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct
prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca
trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra
trenului. Mai rar, se găsesc trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din Metroul din Paris și
Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite
ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou elevat, se poate folosi forma
de monorail, unde trenul călătorește pe o singură șină.
TGV- ul sau tren de mare viteză (franceză train à grande vitesse; a nu se confunda cu

AGV) este un tren electric care poate circula cu viteză mare (270 sau 320 km/h), dezvoltat de
Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze (SNCF) și construit de societatea Alstom. Trenul
circulă atât pe linii clasice (exclusiv cu viteze de până la 200 km/h), cât mai ales pe linii speciale
de mare viteză sau LGV (franceză ligne à grande vitesse) care permit viteze superioare limitei de
250 km/h (un tren de mare viteză este un tren care poate atinge 200 km/h pe linii clasice sau poate
depăși 250 km/h pe linii de mare viteză). Aceste trenuri sunt utilizate de țarile ce posedă suprafețe
mari și ale carei orașe sunt amplasate la distanțe considerabile. Parcurgerea acestor distanțe cu un
astfel de tip de transport micșorează timpul de călătorie și nu afectează starea fizică a călătorului
(drumul nu îl obosește).
Ultimele trei metode de transport de pasageri în Republica Moldova nu sunt utilizate.
I.3. Analiza cadrului juridic de activitate ca întreprinzător în

transportul de pasageri
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 18
Întreprinderea reprezintă veriga organizatorică a economiei naţionale care realizează
unirea factorilor de producţie (capital şi muncă) în scopul producerii şi desfacerii de bunuri
economice (produse, lucrări, servicii, informaţii) în funcţie de cerinţele pieţei, pentru obţinerea de
profit.
Mijloacele materiale ale întreprinderii cuprind: terenuri, clădiri, utilaje, mijloace de
transport, materii prime şi materiale, disponibilităţi băneşti, etc.
Resursele umane sunt reprezentate prin salariaţii întreprinderii grupaţi în: lucrători direct
productivi, indirect productivi, personal TESA (tehnic, economic, administrativ şi de altă
specialitate).
În cadrul întreprinderii se combină resurse umane, materiale, financiare şi informaţionale -
formînd structurile organizatorice ale acesteia: secţii, ateliere, depozite, etc.
O întreprindere de transport combină resursele sus-enumerate pentru a presta servicii de
transport a mărfurilor şi călătorilor în timp şi spaţiu. Organizarea eficentă a întreprinderii de
transport asigură utilizarea optimală a resurselor şi obţinerea profitului maxim posibil ca rezultat.
Totodată putem afirma că întreprinderea de transport reprezintă un sistem logistic bine pus la
punct, în care toate operaţiile sunt efectuate conform unei regularităţi determinate înainte de
începerea procesului de transport.
Întreprinderile în Republica Moldova pot fi înfiinţate de orice persoană fizică (Legea
nr.845-XII din 03.01.92), cetăţean cu drepturi depline a Republicii Moldova; orice cetăţean străin
sau apatrid în conformitate cu legislaţia în vigoare; un grup de cetăţeni sau de apatrizi (un grup de
parteneri) din care se constituie antreprenorul colectiv; orice persoană juridică sau fizică în
conformitate cu scopurile sale principale şi cu legislaţia.
Întreprinderea are dreptul de persoană fizică şi de persoană juridică. Întreprinderea, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul:
 să practice, sub firma proprie, activitate de antreprenoriat;
 să procure (să atragă) de la alte persoane juridice şi persoane fizice bunuri şi drepturi
patrimoniale (inclusiv asupra proprietăţii intelectuale) în scopul practicării activităţii de
antreprenoriat;
 să participe cu patrimoniul său la activitatea altor agenţi economici;
 să utilizeze, în cadrul activităţii sale, orice resurse, inclusive naturale, informative şi
intelectuale;
 să-şi stabilească, în mod independent, genurile de activitate;
 să-şi formeze programul de producţie;
 să-şi aleagă furnizorii şi beneficiarii producţiei fabricate (lucrărilor şi serviciilor
prestate);
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 19
 să execute, pe baza de contract, lucrări la comanda statului;
 să stabilească preţurile şi tarifele la producţia fabricată (lucrările şi serviciile prestate);
 să deschida conturi la banca în scopul efectuării tuturor genurilor de operaţiuni de
decontare, creditare, încasare etc.;
 să angajeze lucrători pe bază de contract (acord) şi în alte condiţii şi să concedieze
lucrătorii încadraţi;
 să stabilească, în mod independent, formele, cuantumul retribuirii muncii şi alte tipuri
de venituri ale persoanelor angajate;
 să fie agent al relaţiilor economice externe;
 să efectueze operaţiuni valutare;
 să dispună liber de beneficiul (venitul) obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat,
care rămîne după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii;
 să beneficieze de orice venit personal;
 să se folosească de serviciile sistemului asistenţei sociale de stat, al asigurării medicale şi
sociale;
 să atace în instanţă judecătorească competenţa acţiunile autorităţilor administraţiei publice
şi ale altor organe care îi lezează drepturile sau interesele legitime.
Activitatea de întreprinzător poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-

juridice:
a) întreprindere individuală;
b) societate în nume colectiv;
c) societate în comandită;
d) societate pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată;
f) cooperativă de producţie;
g) cooperativă de întreprinzător;
h) întreprindere de arendă;
i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală;
I.4. Baza legislativă de reglementare a activităţii de transport
Activitatea de transport este reglementată atît la nivel naţional, cît şi internaţional printr-un
şir de legi, acte normative, hotărîri, acorduri interstatale. Acestea asigură activitatea normală a
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 20
întreprinderilor de transport şi condiţii egale pentru fiecare. Principalele acte ce reglementează
transportul la nivel naţional sunt:
 Codul Transporturilor Auto. Legea RM, nr. 116 – VII din 29.07.1998;
 Legea RM „Cu privire la transporturi, nr. 1194 – XII din 21.05.1997;
 Legea Drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996;
 Regulamentul Circulaţiei Rutiere. Hotărîrea Guvernului RM nr. 713 din 27.07.1999;
 Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999;
 Codul Muncii a RM. Legea nr. 154-XV, din 28.03.2003;
 Codul Civil. Legea RM Nr. 1107 din 06.06.2002;
 Regulamentul transportului de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 854 din 28.07.2006.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 21
I.5. Analiza SWOT a pieții serviciilor de transport de pasageri
Întreprinderile de transport activează într-un mediul extern foarte dinamic, indicatorii de

activitate şi de eficienţă în mare măsură depind de influenţele de mediu şi de situaţia din sectorul
respectiv de piaţă.
Stabilirea unei strategii raţionale de comportare a unităţii economice şi administrarea
eficientă a acesteia sunt determinate de viziunea atât despre mediul intern al unităţii economice,
potenţialul şi tendinţele de dezvoltare a acesteia, cât şi despre mediul extern. În activitatea
cotidiană a companiilor frecvent se utilizează analiza SWOT.
Este nevoie de a cerceta mediul extern şi intern al întreprinderii cu plusurile şi minusurile
reale, integral şi în deplină concordanţă. Anume o astfel de analiză este analiza SWOT - de regula,
in formularea modalităţilor strategice de acţiune se foloseşte ca instrument matricea: Pericole -
Oportunităţi - Puncte Slabe - Puncte Forte ( MPOSF ).
Întocmirea SWOT (MPOSF) prevede următoarele etape:
- se construieşte o listă cu principalele oportunităţi, pericole, puncte forte sau puncte slabe,
desprinse din analiza mediului extern al firmei şi al celui intern;
- se combină punctele forte cu oportunităţile de dezvoltare rezultând o strategie – puncte
forte - oportunităţi (FO);
- se combină punctele slabe cu oportunităţile rezultând o strategie - puncte slabe -
oportunităţi (SO);
- se combină punctele forte cu pericolele care ameninţă firma rezultând strategia puncte
forte – pericole (EP);
- se combină punctele slabe interne cu pericolele externe rezultând o strategie puncte slabe –
pericole (SP).
Matricea POSF conţine 4 cadrane pentru cei patru factori cheie: pericole, oportunităţi,
puncte slabe, puncte forte.
Scopul principal al întreprinderii constă în menţinerea şi întărirea poziţiilor pe piaţa
serviciilor de transport de călători.
Punctele tari ale întreprinderii sunt următoarele:
1. Caracterul specializat al activităţii întreprinderii;
2. Clientelă fidelă permanentă;
3. Nivelul înalt de calificare al personalului;
4. Prestarea calitativă a serviciilor de transport;
5. Salarizare relativ înaltă;
6. Amplasare reuşită.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 22
Punctele slabe sunt:
1. Volumul relativ redus de comenzi;
2. Potenţial financiar scăzut;
3. Aplicarea limitată a inovaţiilor logistice în managementul transporturilor;
4. Activitate slabă a sectorului de marketing;
5. Cheltuieli de producţie şi administrative mari;
6. Lipsa strategiei de promovare a serviciilor firmei;
Oportunităţile întreprinderii:
1. Apariţia pe piaţă a unui număr mare de potenţiali clienţi;
2. Creşterea calificării forţei de muncă;
3. Modernizarea continuă a autovehiculelor;
4. Existenţa firmelor de consultanţă şi servicii de publicitate;
5. Dezvoltarea programelor de creditare.
Ameninţări existente:
1. Creşterea numărului de concurenţi;
2. Creşterea sectorului de piaţă, ce revine concurenţei;
3. Creşterea preţurilor la combustibil, lubrifianţi şi piesele de schimb;
4. Creşterea preţurilor la documentarea transporturilor;
5. Tendinţele de dictare de către stat a unor condiţii dure de activitate;
I.6. Situația demografică a localității unde va fi înființată

întreprinderea
Ungheni este un oraş în Republica Moldova, situat în partea de vest-centru, pe malul

Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.
Oraşul se extinde pe o lungime de 9 kilometri de-a lungul frontierei cu România, fiind situat la o
înălţime de 62 de metri deasupra nivelului mării.
Suprafaţa totală a localităţii este de 16,4 km 2. Această suprafaţă, relativ mică, se datorează
faptului că oraşul nu dispune de terenuri cu destinaţie agricolă. [Sursa 2]
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 23
Schema 1: Harta orașului Ungheni
Conform recesămîntului anului 2004, populația raionului Ungheni poate fi clasificată,

după sexe, grupe de vîrsră şi medii, în profil teritorial, astfel [Sursa 2]:
Tabelul 1.7: Repartizarea populații orașului Ungheni
Total locuitori Structura, în %
Grupa de
Ambele sexe masculin feminin Ambele sexe masculin feminin
vîrstă, ani
Total 110545 54263 56282 100,00 100,00 100,00

0-4 6275 3219 3056 5,68 5,93 5,43
5-9 7608 3933 3675 6,88 7,25 6,53
10 - 14 10213 5286 4927 9,24 9,74 8,75
15 - 19 11124 5915 5209 10,06 10,90 9,26
20 - 24 8768 4682 4086 7,93 8,63 7,26
25 - 29 8068 4119 3949 7,30 7,59 7,02
30 - 34 7529 3757 3772 6,81 6,92 6,70
35 - 39 7429 3688 3741 6,72 6,80 6,65
40 - 44 8490 4101 4389 7,68 7,56 7,80
45 - 49 8072 3909 4163 7,30 7,20 7,40
50 - 54 7235 3511 3724 6,54 6,47 6,62
55 - 59 4362 1988 2374 3,95 3,66 4,22
60 - 64 3951 1677 2274 3,57 3,09 4,04
65 - 69 3973 1588 2385 3,59 2,93 4,24
70 - 74 3423 1407 2016 3,10 2,59 3,58
75 + 3983 1463 2520 3,60 2,70 4,48
nedeclarată 42 20 22 0,04 0,04 0,04
Din total:
sub vîrsta aptă
de muncă 26410 13624 12786 23,89 25,11 22,72
în vîrsta aptă 61,83 64,65 59,11
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 24
de muncă * 68348 35080 33268
peste vîrsta
aptă de muncă 15745 5539 10206 14,24 10,21 18,13
Vîrsta medie 34,3 32,7 35,9 - - -
Urban 35311 17001 18310 100,00 100,00 100,00

0-4 1703 876 827 4,82 5,15 4,52
5-9 2094 1074 1020 5,93 6,32 5,57
10 - 14 3069 1620 1449 8,69 9,53 7,91
15 - 19 4140 2174 1966 11,72 12,79 10,74
20 - 24 2797 1431 1366 7,92 8,42 7,46
25 - 29 2584 1242 1342 7,32 7,31 7,33
30 - 34 2645 1285 1360 7,49 7,56 7,43
35 - 39 2799 1271 1528 7,93 7,48 8,35
40 - 44 3422 1579 1843 9,69 9,29 10,07
45 - 49 2801 1295 1506 7,93 7,62 8,23
50 - 54 2344 1100 1244 6,64 6,47 6,79
55 - 59 1352 604 748 3,83 3,55 4,09
60 - 64 1083 506 577 3,07 2,98 3,15
65 - 69 962 380 582 2,72 2,24 3,18
70 - 74 675 273 402 1,91 1,61 2,20
75 + 802 272 530 2,27 1,60 2,89
nedeclarată 39 19 20 0,11 0,11 0,11
Din total:
sub vîrsta aptă
de muncă 7654 3966 3688 21,68 23,33 20,14
în vîrsta aptă
de muncă * 23956 11761 12195 67,84 69,18 66,60
peste vîrsta
aptă de muncă 3662 1255 2407 10,37 7,38 13,15
Vîrsta medie 33,5 32,1 34,8 - - -
Analizînd datele din tabel și ținînd cont ca în 2011 orașul Ungheni a fost desemnat „Capitala
tineretului”, putem face concluzia că potențialii clienți vor fi persoanele cu vîrsta cuprinsă între
15-19 ani, dar aceasta nu înseamnă că trebuie de exclus și celelalte categorii de vîrstă.
Conform datelor pe care le-am colectat, în orașul Ungheni, dar chiar și pe tot raionul Ungheni
sunt înregistrate 3 firme prestatoare de servii în regim taxi: „Taxi Avantaj (Taxi 2-22-22), „Taxi
2-77-77” și „Taxi 2-55-55 sau 2-11-11”. Toate aceste 3 firme, luate împreună, au în jur de 40-50
de unități de transport. La numărul dat poate fi adăugat încă vreo 20 automobile, șoferii cărora
prestează astfel de servicii fără a face parte din personalul uneia din firmele menționate mai sus,
sunt prestatori particulari. Astfel, la număril dat de populație, pentru prestarea serviciilor de
transport în regim taxi, sunt disponibile aproximativ 70 de unități. Efectuînd practica la una din
aceste firme, care este și cea mai „tînîră”, avînd în dotare doar 12 automobile am înregistrat zilnic
în jur de 60-80 de solicitări dintre care 80% - în raza orașului. Astfel, se poate observa că cerere
pentru acest tip de serviciu de transport în oarșul Ungheni este și există posibilitate de înființat și
activat în sfera dată.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 25
Concluzie: Înființarea și activarea în cadrul unei întreprinderii prestatoare de servicii auto de
pasageri, este o activitate profitabilă deoarece mobilitatea populației în ultimii ani a crescut și
cererea, în sfera dată de transport este mare. Trebuie de remarcat faptul că procesul de activitate
într-o astfel de firmă nu se rezumă doar la etepa de înfiintare. Crearea sau mai bine nașterea unei
noi firme nu garanteaza profituri. Procesele corecte de gestiune a utilajelor și resurselor
financiare, a resursele umane calificate și clienții fideli sunt pilonii principali ce susțin
întreprinderea și asupra cărora trebuie să muncim pentru a rezista concurenței pe piața serviciilor
de transport.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 26
Compartimentul II: Aspectele procesului de proiectare a unei
întreprinderi ce presteaza servicii de transport de pasageri in regim
TAXI
II.1. Aspectele distinctive ale organizării transporturilor de

pasageri
Procesul de organizare a transporturilor de mărfuri și pasageri cere de la operatorul de

transport cunoștințe și experiență în domeniul în care activează. În continuare sunt reprezentate
cîteva cerințe importante care stau la baza organizării transporturilor de pasageri:
Siguranța circulației. Aceasta trebuie înțeleasă în accepțiunea largă a cuvîntului, adică în
sensul funcționării neîntrerupte și în perfecte condiții a tuturor mijloacelor, instalațiilor și a
echipamentelor de transport, evitînd în totalitate accidentarea călătorilor și personalului,
distrugerea mărfurilor transportate, avarierea sau distrugerea mijloacelor, instalațiilor și
echipamentelor de transport. Avînd în vedere complexitatea sistemelor de transport, continua
mișcare a mijloacelor de transport, necesitatea funcționarii acestora în toate condițiile atmosferice,
precum și unele condiții specifice probabilitatea producerii evenimentelor cu urmări defavorabile,
este cu mult mai mare decît în alte ramuri ale vieții economice.
Regularitatea circulației – se poate defini ca fiind măsura în care este respectat un anumit
grafic de circulație. Graficul de circulație este un instrument necesar pentru rezolvarea anumitor
probleme legate de transport: utilizarea rațională a infrastructurii de transport, adaptarea ofertei de
transport la cerere, stabilirea unei corespondențe ferme între cărauș și beneficiarul transportului.
Ritmicitatea transporturilor – repetarea regulată pe o perioadă dată de timp, a aceluiași
serviciu. Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurată potential prin graficul de circulație și
realizată concret prin asigurarea regularitații circulatiei.
Reducerea costurilor de transport. Pentru diminuarea acestui cost trebuie identificate
soluțiile de transport optime și chiar a transportului mutimodal.
Reducerea duratei transportului – repezintă minimizarea timpului de călătorie a
pasagerilor pentru a reduce obosirea organismului uman.
Confortul calatoriei – constituie o caracteristică specifică numai transportului de călători.
Studiile arata că activitatea de transport obosește organismul călătorului și în consecință, se pune
problema diminuării acestei oboseli. Pentru micșorarea oboselii este necesară asigurarea unui
anumit grad de confort, ale cărui elemente constitutive sunt:
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 27
 reducerea aglomerației – acest lucru se poate face prin două metode:
 cresterea numarului de vehicule destinate transportului;
 cresterea vitezei comerciale de operare a vehiculelor.
 evitarea călătoriei în picioare și oferirea unui număr ridicat de locuri pe scaune ( pentru
asigurarea acestui element al gradului de confort, în Londra se utilizează autobuze etajate,
gabaritul în plan orizontal este același ca la celelalte autobuze, în schimb se dublează
numărul de locuri pe scaune).
 evitarea accelerațiilor longitudinale și transversale care sunt supărătoare organismului
uman – aceste accelerații sunt în strînsă legatură cu viteza de deplasare a vehiculului,
numărul de porniri/opriri datorate traficului precum și cu soluțiile tehnice de contracarare
a acestora (disponibile la vehiculele de ultimă generație). Pentru evitarea
pornirilor/opririlor suplimentare (altele decît cele în stații) se utilizează sisteme inteligente
de transport, iar pentru transportul public, sunt folosite în plus și căile proprii de rulare.
 evitarea vibrațiilor – acest aspect se poate realiza prin doua cai:
 prin realizarea unei căi de rulare fără denivelări;
 prin realizarea unor sisteme de amortizare a vibrațiilor (de exemplu, pentru nave și
pentru aeronave).
 diminuarea zgomotului – include diferite metode de antifonare a vehiculelor, precum și
realizarea unor sisteme de propulsie cît mai silențioase.
 asigurarea microclimatului – constă în asigurarea temperaturii optime, ventilației,
umiditătii.
Reducerea poluării mediului înconjurător – poluarea mediului înconjurator constă în acele
acțiuni care pot produce modificări ale echilibrului ecologic sau să dăuneze sănătății, liniștii și
stării de confort ale oamenilor, ori să provoace pagube economiei naționale, prin modificarea
calității factorilor naturali sau creați prin activitați umane. Transporturile reprezintă unul din
factorii de poluare a mediului înconjurător. Efectul transporturilor asupra mediului poate fi
urmărit prin cele trei componente ale poluării mediului:
- zgomotul – reducerea acestuia se poate face fie prin măsuri de antifonare a surselor de
zgomot (sistemele de propulsie), fie prin perfecționarea sistemelor de propulsie pentru
diminuarea zgomotului.
- poluarea aerului – este produsă în principal de gazele arse, eșapate de către motoarele
termice. Pentru diminuarea poluării aerului se poate acționa pe două direcții (asupra
mijloacelor de transport):
 reducerea toxicitații gazelor eșapate de motoarele clasice, care funcționează cu
benzină sau motorină;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 28
 folosirea unor purtători de energie (noi combustibili), care prin natura proceselor
chimice dau naștere la gaze nenocive (este cazul motoarelor cu hidrogen și a celor
care folosesc energia solara) sau cu nocivitate redusă (eliminarea benzinei cu Pb, ce
conținea tetraetil de plumb).
- poluarea apelor – factori de poluare a apelor sunt deversarea uleiurilor de ungere (care
sunt înlocuite în service-urile auto) și deversarea apelor menajere rezultate din activități de
întreținere a mijloacelor și infrastructurilor de transport (ape reziduale deversate în
canalizare de către spălătoriile auto).
II.2. Normele legale și procedurile de înregistrare a

întreprinderilor
Camera Înregistrării de Stat este autoritatea care prin intermediul oficiilor sale teritoriale
efectuează înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, constituiţi
pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia celor care potrivit legislaţiei se înregistrează la alte
autorităţi ale statului.
Camera Înregistrării de Stat îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr.220-XVI din 19
octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali şi în conformitate cu prevederile Statutului.
Deşi se vorbeşte tot mai mult despre simplificarea procesului de activitate a unei
întreprinderi, promovarea unor reforme cu caracter mai liberal, totuşi procesul de creare a unei
întreprinderi rămâne destul de anevoios. În continuare sunt prezentați 10 pași pe care trebuie
îndepliniți pentru a înființa o firmă SRL în Republica Moldova:
 Primul Pas. Mai întâi de toate trebuie să ne hotărâm în ce domeniu dorim să activăm, să
schiţăm un scurt business-plan, și putem da start iniţiativei noastre.
 Al Doilea Pas. Mergem la Camera Înregistrării de Stat, (Chişinău str. Ştefan cel Mare 73,
tel: 27-73-18) cu un singur document – Buletinul de identitate. Dar, în momentul ce dorim
să scriem cererea pentru înfiinţare, este bine să avem în minte câteva variante pentru
denumirea firmei şi domeniile de activitate. Conform legislaţiei, la înregistrare putem
prezenta 5 domenii diferite de activitate, fapt care ne asigură un orizont mai larg în
activitatea pe care o vom desfăşura. În caz că nu vom reuşi într-o direcţie cu siguranţă că
vem reuşi în alta. Ulterior înregistrării vom putea face modificări şi adăugiri în acest sens.
Registrul de stat face verificarea dacă nu avem datorii către Inspectoratul Fiscal. Acesta va
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 29
oferi un certificat pentru deschiderea unui cont bancar temporar şi o notă privind data
vizitei următoare. Procesul de înregistrare durează 10 - 15 zile.
 Al Treilea Pas. Mergem să deschidem contul în bancă. Pentru asta vom avea nevoie de
Buletinul de identitate şi copia acestuia şi desigur certificatul de la Camera Înregistrării de
Stat. Scriem o noua cerere de deschidere a contului şi plătim suma statutară minimă de
5400 lei. Dacă firma are mai mulţi asociaţi (de exemplu am implicat în afacere pe un bun
prieten care are o experienţă bogată în afaceri), este permis de a investi doar 40 % din
suma necesară.
 Al Patrulea Pas. Ne întoarcem la Camera Înregistrării de Stat. Primim pachetul de
documente, unde intră Decizia despre înregistrare, extrasul din Registru, certificat de
înregistrare, decizia personală de înfiinţare a firmei (daca sunt fondator unic) sau Procesul
Verbal al adunării asociaţilor (daca suntem mai mulţi fondatori). De obicei actele, precum
Statutul firmei, sunt întocmite de lucrătorii Camerei. Pe ultima pagină se descrie pas cu
pas unde va trebui să mergem pentru a fi luat la evidenţă și unde să duc documentele.
Pentru orice eventualitate se pate de făcut 5 copii a tuturor documentelor şi un Dosar
pentru păstrare, pentru a preveni incomodităţile în caz de pierdere a dosarului.
 Pasul Cinci. Mergem la Biroul Naţional de Statistică ( Chişinău, str.Grenoble,106 tel.: 40-
30-00) Ridicăm certificatul cu codurile de activitate conform clasificatorului CAEM.
Acest Document se emite gratuit.
 Pasul al Şaselea. Emitem un ordin de angajare a unui contabil şi împreună cu el mergem
la inspectoratul fiscal teritorial, luând cu noi toate documentele şi copiile acestora unde
acestea sunt perfectate.
 Pasul al Şaptelea. Ne reîntoarcem la Bancă – contul temporar trebuie convertit în unul
permanent. Pentru asta împreuna cu contabilul ( şi cu asociaţii), va trebui să vizam la notar
ambele semnături (120 – 150 lei). Printr-o procedură asemănătoare vom trece şi pe la
Bancă. Este foarte importantă prezenţa fizică a tuturor părţilor, care au tangenţă cu firma.
Pentru serviciile băncii la întreţinerea contului vom achita cca. 25 lei lunar.
 Pasul Opt. Pentru a nu achita o amenda de 200 de lei, în termen de 10 zile, trebuie să
mergem la Casa Naţională de Asigurări Sociale (str. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 73;
tel:277318).
 Al Nouălea Pas. Apoi în termen de o lună trebuie să mergem la Biroul de Statistică pentru
a perfecta actele ca ulterior a prezenta rapoartele.
 Al Zecelea Pas. Mergem la compania Naţională de asigurări medicale, ne înregistrăm și
aceasta este punctul final în procesul de înregistrare a unei noi firme. [sursa 4]
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 30
II.3. Proiectarea sistemului de management la întreprinderile noi
create
Orice întreprindere nou creată, pe lîngă resursele financiare și tehnice pe care le are în
posesiune, trebuie să aibă și un sistem de management bine organizat.
Managementul reprezintă arta de a conduce, de a organiza și direcționa diferitele sectoare
ale unui agent economic pentru ca acestea, luate împreună, să ducă la obținerea produselor finite
sau a serviciilor pe care acel agent economic și le-a propus. Persoana care se ocupă de toate
acestea - managerul reprezintă specialistul în domeniul managementului, conducător de
întreprindere, persoană care aplică principiile și tehnicile managementului, adică este implicat în
administrarea unei organizații cu autoritate în folosirea, combinarea și coordonarea resurselor
umane, financiare, materiale și informaționale cu scopul obținerii rezultatelor dorite (urmărite).
Conducerea managerială presupune atît activitați de sintetizare și generalizare a
experienței de conducere, de căutare de formule și idei noi, cît și găsirea celor mai bune căi și
metode de conducere a agenților economici.
Astfel, din cele expuse mai sus reiese că sistemul de management, utilizat într-o
întreprindere, va acționa atît asupra situației economice a acestea cît și a relațiilor apărute între
superiori și restul personalului.
II.3.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii, posturilor şi selectarea personalului.

Structura managementului întreprinderii
Orice întreprindere, indiferent de resursele financiare și tehnice pe care le deține, nu poate

funcționa fără un singur elememt – omul. Pînă în prezent, chiar și la cele mai modernizate
întreprinderi, unde sunt pe larg utilizați roboții, fără implicarea forței umane acestea ar fi inutile.
În orice întreprindere, posturile superioare reprezintă „motorul” acesteia care alimentat de
noi idei, noi resurse financiare și tehnologice măresc prestigiul și concurența firmei pe piață.
Resursele umane, în cazul dat, reprezintă „mecanismul” ce preia energia produsă de
“motor” și o transformă în mișcare, adică în produse și servicii pentru populație.
Revenind la întreprinderea prestatoare de servicii în regim taxi, putem evidenția
următoarele funcții (posturi) pe care le poate deține personalul:
 director;
 manager;
 contabil;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 31
 medic;
 inginer mecanic;
 operator (dispecer);
 conducător auto;
 lacătuș;
 spălător;
 paznic.
Schema 2.1. Schema ierarhică a personalului întreprinderii prestatoare de servicii

auto în regim taxi
În continuare vom enumăra cele mai importante atribuții pe care trebuie să le îndeplinească
persoanele sus-menționate:
 Directorul:
- angajează personalul necesar întreprinderii;
- aprobă normele privind disciplina tehnică, tehnologică, economică, ecologică și
administrativă în întreprindere;
- premiază sau sancționează personalul din unitate, la propunerea șefilor locurilor de
muncă;
- ia măsuri în perspectivă pentru asigurarea forței de muncă, perfecționarea și specializarea
acesteia;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 32
- emite deciziile de eliberare din funcție a persoanelor ce încalcă prevederile contractului
individual de muncă;
- analizează propunerile de modernizare, îmbunătațire a procesului de producere etc.
 Managerul. Funcţiile managerilor se identifică cu acelea ale procesului managerial şi

anume: planificarea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul.
Planificarea. Este funcţia cea mai importantă a managementului, deoarece reprezintă
activitatea de luare a deciziilor, se stabilesc obiectivele şi cele mai adecvate cai (strategii) pentru
atingerea lor. Celelalte funcţii derivă din aceasta şi conduc la îndeplinirea obiectivelor.
Rezultatele planificarii sunt reflectate în planurile de activitate.
Planificarea se face la orice nivel al organizaţiei, de către manageri. Prin planurile lor,
aceştia schiţează ceea ce firma trebuie să întreprindă pentru a avea succes. Chiar dacă planurile au
obiective diferite, toate sunt orientate către îndeplinirea obiectivului principal, pe care trebuie să-l
atingă într-un timp mai scurt sau mai lung.
Planificarea este aceea care decide - în avans - ce se va face, cum se va face, cînd se va face
şi cine o va face. Ea este puternic implicată în introducerea ,,noului" în organizaţie. Prin planurile
elaborate, managerii ofera primele ,,unelte" care ajută firma să fie pregătită pentru orice
schimbare ce i s-ar impune de către mediul în care îşi desfaşoară activitatea.
Organizarea. Odată stabilite obiectivele şi căile prin care acestea vor fi atinse, managerii
trebuie să proiecteze sau să reproiecteze structura care să fie capabilă să le îndeplinească. Astfel,
scopul organizării este să creeze o structură, care să îndeplinească sarcinile propuse şi să cuprindă
relaţiile ierarhice necesare.
În cadrul organizării, managerii preiau sarcinile identificate în timpul planificării şi le
repartizează indivizilor, grupurilor de persoane şi sectoarelor din firma respectivă care le pot
îndeplini. De asemenea, ei stabilesc şi regulamentul funcţionării organizaţiei şi asigură aplicarea
lui. Sintetizînd, se poate spune că, în cadrul acestei funcţii, managerii, pe diferite niveluri
ierarhice, realizează:
- determinarea activitaţilor ce reclamă îndeplinirea obiectivelor;
- gruparea acestor activitaţi şi repartizarea lor pe departamente sau secţii;
- delegarea de autoritate, cînd este cazul, pentru a le realiza;
- pregătirea coordonarii activitaţilor, autoritaţii şi informarea orizontală şi verticală în
structura organizaţională.
Scopul structurii organizatorice este de a permite obţinerea de către personalul firmei a cît
mai multor performanţe. Structura trebuie să definească şi să acopere sarcinile pentru a fi
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 33
îndeplinite, să proiecteze regulile relaţiilor umane. Determinarea unei structuri organizatorice este
o problemă, deloc uşoară, pentru management, deoarece ea trebuie să definească tipurile de
activitaţi ce trebuie să se desfaşoare precum şi personalul care să le poată face cît mai bine.
Comanda. După ce s-au fixat obiectivele, s-a proiectat structura organizatorică şi s-a
definitivat personalul, organizaţia trebuie să înceapa să lucreze. Această misiune revine funcţiei
de comandă ce presupune transmiterea sarcinilor şi convingerea membrilor organizaţiei de a fi cît
mai performanţi în strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor. Astfel, toţi managerii trebuie să
fie conştienţi că cele mai mari probleme le ridică personalul; dorinţele şi atitudinile sale,
comportamentul individual sau de grup, trebuie să fie luate în considerare pentru ca oamenii să
poata fi îndrumaţi şi ajutaţi să execute cît mai bine sarcinile. Comanda managerială implică
motivare, un anumit stil de conlucrare cu oamenii şi de comunicare în organizaţie.
Coordonarea. Funcţia de coordonare permite ,,armonizarea" intereselor individuale sau de

grup cu scopurile organizaţiei. Indiferent de tipul organizaţiei (de producţie, comerciala,
financiara etc.), fiecare individ interpretează în felul său bunul mers al companiei. Astfel, această
funcţie intervine în ,,aducerea la acelaşi numitor" a interpretărilor respective, plasîndu-le pe
direcţia atingerii obiectivelor de bază ale organizaţiei.
Controlul. În final, managerul trebuie să verifice dacă performanţa actuală a firmei este

conformă cu cea planificată. Acest fapt este realizat prin funcţia de control a managementului, ce
reclamă trei elemente:
- stabilirea standardului (limitei, pragului) performanţei;
- informaţia care indică diferenţele dintre nivelul de performanţă atins şi cel planificat;
- acţiunea pentru a corecta abaterile care apar.
Scopul controlului este să menţină firma pe drumul pe care va atinge obiectivul propus.
Trebuie facută precizarea că procesul de management nu înseamna patru-cinci funcţii separate ca
activităţi izolate. În realitate ele nu se desfaşoară decît cel mult la infiinţarea unei organizaţii.
 Contabilul. În atribuțiile compartimentului contabil intră următoarele:

- întocmirea documentelor justificative privind operațiile patrimoniale;
- organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității;
- organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului și valorificarea rezultatelor acesteia;
- respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, publicarea și depunerea la
termen a acestora la organele de drept;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 34
- păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare;
- organizarea contabilității de gestiune, adaptată la specificul societății.
 Medicul întreprnderii are urrmătoarele funcții:

- examinează starea șoferilor la începutul zilei de lucru;
- realizează informarea și educația angajaților în probleme de sănatate în muncă;
- semnalează cazul de boală profesională, conform metodologiei aprobate de Ministerul
Sanatații;
- înregistrează bolile legate de profesiune, conform metodologiei aprobate de Ministerul
Sanatații;
- stabilește necesarul de medicamente de urgență, vaccinuri, materiale consumabile;
- pregatește angajații în vederea acordării primului ajutor în caz de accident de muncă sau
îmbolnavire profesională acută (intoxicație acută);
- participă la realizarea managementului accidentelor de muncă în întreprindere:
a) primul ajutor;
b) trimitere către spital;
c) urmărește evoluția accidentatului;
- poate să facă parte din comitetul de sănătate și securitate al întreprinderii și întocmește un
raport periodic pentru informarea acestuia cu privire la starea de sanatate a personalului
angajat etc.
 Inginer – mecanic-ul are următoarele atribuții:

- controlul autovehiculelor înainte de emitere la rută și la reîntoarcerea acestuia pe teritoriul
întreprinderii;
- monitorizarea permanentă a stării tehnice a parcului auto;
- duce evidență despre revizia tehnică a fiecare unitați în parte;
- participă al cercetarea accidentelor rutiere cu participarea autovehiculelor întreprinderii
etc.
 Operatorul (dispecerul). Operatorul firmei prestatoare de servicii auto în regim taxi are
următoarele funcții:
- primește și fixează comanda primită de la client într-un registru de evidență;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 35
- transmite coordonatele, prin intermediul dispozitivelor radio (rație), celei mai apropiate
sau libere unități auto;
- în caz de necesitate poate anunța clientul despre așteptarea unitații auto la locul convenit.
 Conducătorul auto are următoarele atribuții:

- să ajungă în timpi cît mai scurți la locul convenit;
- să respecte semnele circulației rutiere;
- să fie politicos cu clienții;
- să raporteze despre luarea și finisarea comenzii.
O problemă cu care se confrunta fiecare director de întreprindere este angajarea noului

personal. Cu toate că la prima vedere îți faci impresia “ce poate fi mai simplu de a citi CV – ul și a
semna acel contract individual de muncă”, însă realitatea este alta. Alegerea personalului este
cheia succesului deoarece de aptitudinile și dragostea față de lucrul pe care îl face depinde mult
viitorul întreprinderii. Bază pentru angajarea unei persoane la un post vacant de muncă nu trebuie
să fie datele din CV, ci o perioada de probă, pe parcursul căreia aceasta să-și poată arăta
cunoștințele și maiestria. Pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților se pot crea teste, diverse
situații ce vor cere de la acea persoană o reacție rapidă în căutarea cailor de depașire a situației
concrete.
Procesul de selectare a angajaţilor este reprezentat în schema de mai jos. Etapele pe care le
stabilim în acest context decurg conform necesităţilor noastre.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 36
Schema 2.2: Procesul de recrutare a managerilor şi a specialiştilor
Lansarea
anunţului Analiza
Colectarea Intervievare Selectarea
de angajare rezultatelor
CV-urilor a candidaturii
a noi interviurilo
candidaţilor candidaţilor celei mai
colaboratori r,
şi alegerea aleşi potrivite şi
în presă îndeplinirea
celor mai conform angajarea
(reviste de profilului
potrivite CV-urilor lui
profil, postului
radio)
Profilul postului reprezintă un document oficial al întreprinderii, care asigură selectarea

personalului după cerinţele cele mai importante ale întreprinderii. Mai jos este indicat tabelul cu
cerinţele incluse în acest document:
Tabelul 2.3: Cerinţele incluse în profilul postului la întreprindere

Notarea cerinţelor şi a calităţilor
Cerinţe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
A.Cerinţe profesionale
-nivel de studii
-experienţa
-specializare
B.Cerinţe intelectuale
-iniţiativa
-memorie
-imaginaţie
-înţelegere
-responsabilitate
-motivaţie
C.Cerinţe specifice
-prezentare
-onestitate
-capacitate de negociere
-uşurinţa de contact
-capacitate de conducere
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 37
Astfel, pentru selectarea viitorilor conducători auto, voi recurge la o metodă care va consta
în:
 Mai întîi de toate voi analiza CV – urile persoanelor interesate de posturile vacante
existente și le voi selecta pe cele mai bune;
 Voi stabili ziua pentru interviu și voi pregati ori un test ori un set de întrebări care mă vor
ajuta să cunosc persoana în cauză. Ca exemple de întrebări puse interlocutorului pot fi:
a) Care este stagiul său în calitate de conducător auto;
b) Locurile în care a lucrat inainte;
c) Motivul concedierii de la locul de muncă precedent;
d) Probleme legate de sănatate;
e) Probleme cu poliția rutieră (amenzi, participant în accidente rutiere) etc.
 Partea finală a metodei de selectare va consta în organizare unui test care va prezenta
simularea unei comenzi. Astfel, pe parcursul efectuării pseudo comenzii voi putea aprecia
aptitudinile sale în calitate de conducător auto, cunoașterea orașului sau regiunii date,
starea sa psihica și reacțiile la cererile clienților. Totodată, pe parcursul testării, este
posibila varianta de schimbare a cursei fapt care va demonstra cum persoana supusă
testării va ieși din situație și cum va căuta soluții cît mai eficiente, din punct de vedere
economic, atît pentru întreprindere cît și pentru buzunarul clientului.
Astfel, în urma testării a unui număr „ n ” și analizei punctelor forte și slabe ale acestora voi
putea selecta indivizii cei mai buni. Persoanele care au trecut testarea, însă din cauza limitată a
posturilor vacante, nu vor fi angajați pot servi în calitate de rezervă în caz că întreprinderea este
dispusă să mărească parcul de automobile sau careva din cei angajați, din motive proprii sau ale
întreprinderii, vor fi eliberați din funcție.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 38
II.3.2. Sistemul informațional în activitatea managerială
Managementul firmei nu poate fi asigurat în condiții corespunzătoare, fără cunoașterea

sistematică a modului în care se desfășoară întregul proces al economiei unitații. Pentru aceasta
este necesar ca managerul să dispună de un rațional și eficient sistem de informare economică,
tehnică și socială.
Realizarea unei informări complete, operative și de calitate, nu poate fi realizată decât în
cadrul unui sistem informațional adecvat.
În abordarea problematicii sistemului informațional managerial un prim pas îl reprezintă
definirea acestuia.
Sistemul informațional managerial reprezintă ansamblul informațiilor, fluxurilor
informaționale, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor menite să contribuie la
realizarea obiectivelor principale ale societății comerciale sau ale regiei autonome.
Sistemul informațional managerial apare ca un complex de oameni și de activitați practice,
de echipamente și de proceduri, orientat către modelarea proceselor manageriale cu ajutorul unor
operații de prelucrare a informațiilor, bazat pe folosirea mijloacelor de mecanizare și
automatizare. Sistemul informațional managerial presupune folosirea metodelor moderne de
calcul și analiză economică, programarea, optimizarea proceselor manageriale și elaborarea de
modele previzionale, precum și tipizarea unor scheme de circuite informaționale la nivelul
managerului, ale ajutoarelor sale imediate, ale șefilor de subunități și al salariaților unității
economice.
Sistemul informațional managerial asigură cunoașterea realitaților societății comerciale și
contribuie astfel la elaborarea și îndeplinirea obiectivelor stabilite de manager. Prin intermediul
său se obțin informațiile necesare fundamentării deciziilor strategice și de politica economică
managerială, se furnizează baza de date necesare elaborării modelelor de creștere economică a
unitații, se culeg, prelucrează și transmit informațiile privind realizarea scopurilor și obiectivelor,
se masoară intensitatea conexiunilor din spațiul managerial, se determină abaterile apărute și
cauzele acestora.
În cazul întreprinderilor de transport auto, iar în cazul nostru, a firmei prestatoare de servicii
auto de pasageri în regim taxi, sistemul informațioanal are o influiență directă asupra activității
acesteia. Apariția unei probleme în procesul de producere, de prestare a serviciilor auto cere
găsirea unei soluțioanări rapide din partea personalului întreprinderii, deoarece timpul pierdut
pentru ei înseamnă bani aruncați în vînt. Astfel, rezultatul soluționării problemei va depinde de
perioada de timp necesară informației pentru parcurgerea distanței de la sursă la destinatar
(director, managerul întreprinderii) și calitatea acesteia.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 39
O altă situație ce poate creea dificultăți în procesul de lucru a personalului este felul cum
este transmisă informația către subalterni. De aceea, pentru evitarea acestor cazuri nedorite,
informația trebuie transmisă direct către executant deoarece transmiterea prin intermediari poate
duce eronarea informației.
Referitor la dispozitivele utilizate, pentru transmiterea informației, în întreprinderile
prestatoare de servicii auto de pasageri în regim taxi, o popularitate mare o au dispozitivele radio
(rația) care datorită frecvenței proprii de lucru permite transmiterea rapidă a informației de la
operator la conducătorul auto. De asemenea, în cazuri excepționale, la defectarea sau descărcarea
dispozitivelor radio din dotare, pentru transmiterea informației se pot utiliza telefoanele mobile,
un alt mijloc modern de transmitere a informației.
Pentru a ușura orientarea șoferilor în spțaiile puțin cunoscute, echiparea automobilului cu un
dispozitiv GPS, dacă acesta nu este echipat de uzina producătoare, este binevenită pentru ambele
părți, deoarece datorită funcției sale, proiectarea rutei cele mai scurte, el economisește atît din
timpul șoferului și a clientului cît și din cheltuielile suportate de întreprindere.
Aparatul de taxat reprezintă o altă sursă de transmitere și păstrare a informației. Datorită lui,
clientul poate aprecia distanța și costul călătoriei efectuate, iar pentru serviciul fiscal acesta este o
sursă care reflect activitatea unității de transport pe o anumită perioadă.
Toate dispozitivele de transmitere și păstrare a informației, precum și calitatea acesteia în
viața și activitatea unei întreprinderi auto are o mare influiență, deoarece de felul cum este
perceput, analizat și soluțioanat mesajul ei depinde fidelitatea clientelei deservite.
II.3.3. Managementul marketingului
Odată cu finalizarea înființării întreprinderii de transport, procurarea unităților de transport,

selectarea personalului etc., este nevoie de a informa populația despre existența organizației și
gama de servicii pe care le oferă. Pentru aceasta este nevoie de o amplă campanie publicitară care
să scoată în evidență avantajele întreprinderii noi create față de concurenții existenți pe piață.
Managementul marketingului reprezintă procesul de planificare şi punere în practică a
concepţiei, stabilirii preţului, promovării şi distribuirii unor bunuri, servicii şi idei destinate
schimburilor cu anumite grupuri, care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei.
Managementul marketingului este arta şi ştiinţa de a alege pieţe-ţintă şi de a atrage,
păstra şi dezvolta clienţi, prin crearea, comunicarea şi furnizarea valorii superioare pentru
client.
Astfel, prin promovarea serviciilor oferite de întreprindere trebuie să cîștigăm simpatia și
încrederea populației și dacă este posibil să atragem clienții eventualilor concurenți. Aceasta se
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 40
poate face prin oferirea serviciilor de transport mai calitative (unități de transport moderne și
confortabile, pesonal bine instruit), a tarifelor cît mai mici, existența bonusurilor pentru clienții
fideli (de exemplu: fiecare a 10 – a călătorie va fi gratis).
În calitate de căi de informare a populație pot servi :
 publicarea unui articol în ziar;
 publicitatea radio sau TV;
 internetul (rețelile de socializare);
 raspîndirea flaiere-lor, carților de vizită.
Pentru întreprinderea TAXI pe care o proiectez, din mulțimea de căi de răspîndire a
informației existente le voi alege pe următoarele:
a) informarea populeției prin intermediul internetului, mai concret a site - rilor de
socializare;
b) Informarea prin intermediul publicității TV la un post TV local;
c) Plasarea avizurilor în cele mai populate locuri din oraș: gara auto și feroviară, în
preajma magazinelor, apiețelor;
d) Răspîndirea cărților de vizită populației.
II.3.4. Managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane presupune îmbunătățirea continuă a activității tuturor

angajaților în scopul realizării obiectivelor organizaționale. În acest sens, acțiunile manageriale
trebuie să ia în considerare fiecare salariat ca o individualitate distinctă, cu caracteristici specifice.
Aplicarea cu succes a managementului resurselor umane presupune existența unui sistem de
evaluare a performanțelor, a unui sistem de stimulare și de recompensare a rezultatelor
angajaților.
Resursele umane reprezintă acele valori ale firmei, care îndeplinesc criteriile în virtutea
cărora pot fi considerate sursa principală ce asigură competitivitatea acesteia. Resursele umane
sunt valoroase, rare și relativ de neînlocuit.
Indiferent de modul de organizare, activitatea de resurse umane dintr-o organizație trebuie
să se subordoneze strategiei generale a firmei și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia.
Mai mult decât atât, ea trebuie să aibă două categorii de obiective proprii:
– obiective strategice, care se referă la prognoza, planificarea și adoptarea politicii de
personal pe termen lung;
– obiective operaționale, de natură tactică și administrativă, care au în vedere organizarea
activităților curente, inclusiv gestionarea problemelor privind personalul organizației.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 41
Oricare ar fi domeniul de activitate a întreprinderii, de felul cum motivat și recompensat
personalul, depinde productivitatea acestora.
Motivarea angajaților este procesul prin care antreprenorii sau șefii îi determină pe
salariați să lucreze mai bine și să se implice mai activ în rezolvarea sarcinilor ce le au de
îndeplinit. Fiecare antreprenor în parte își alege metodele cele mai eficiente după părerea lui pe
a-și motiva personalul. În următoarea schemă sunt indicate principalele metode de motivare ce pot
fi aplicate în cadrul activităţii întreprinderilor nou formate.
Remunerația e cantitatea de bani plătită în schimbul muncii prestate. Este, de obicei,
principala formă de plată asupra căreia se concentrează angajatul și angajatorul ca parte a
negocierii contractului de muncă.
Pe lîngă o bună remunerare și motivare a serviciului, pentru a păstra și obține eficiență
maxima de la personalul angajat este nevoie de creat și condiții de muncă omenești. Aceste
condiții sunt prevăzute în Codul Muncii al RM.
La cele enumerate mai sus se adaugă și spiritul de echipă. Astfel, toți angajații trebuie să
aibă stimă și respect unul față de altul, să se ajute reciproc, minimizînd conflictele ce pot duce la
scăderea productivității resurselor umane.
Schema 2.4 : Sistemul de motivare
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 42
II.4. Tehnologia organizării transportului de pasageri în regim
TAXI
Toți prestatorii de servicii auto de pasageri în regim TAXI activează în baza “ Regulamentul
transporturilor auto de călători și bagaje”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 26 iulie 2006.
Prezentul Regulament stabileşte condiţiile principale de efectuare pe teritoriul Republicii
Moldova şi în afara ţării a transporturilor de călători (pasageri) şi bagaje cu mijloacele de
transport auto, fiind obligatoriu pentru agenţii transportatori-titulari de licenţe (denumiţi în
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 43
continuare agenţi transportatori), precum şi pentru întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi
persoanele care beneficiază de serviciile transportului auto (denumiţi în continuare beneficiari).
Agenţii transportatori, conform regulamentului dat, trebuie să activeze în strictă
corespundere cu actele legislative şi normative în vigoare şi acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte, asigurînd securitatea circulaţiei şi siguranţa pasagerilor, protecţia
mediului, cultura deservirii pasagerilor şi integritatea bagajelor.
II.4.1. Condițiile tehnologice de transportare a pasagerilor conform legislației în vigoare
Conform “Regulamentului transportului auto de călători și bagaje”, pentru a putea activa pe

teritoriul RM, prestatorii de servicii auto de pasageri în regim TAXI trebuie să îndeplinească un șir de
condiții și anume: [Sursa 5]
 Organizarea transporturilor în regim de taxi se efectuează de către autorităţile
administraţiei publice locale - municipii şi primării. Agentul transportator care efectuează
transporturi de călători şi bunuri în regim de taxi trebuie să dispună de licenţă pentru acest
gen de activitate (patentă - pînă la intrarea în vigoare a prevederilor legii respective) şi
foaie de parcurs, cu indicarea obligatorie a timpului aflării în serviciu a conducătorului
auto.
 Pentru efectuarea transporturilor în regim de taxi sînt admise persoane care dispun de
permis de conducere de categoria “B”, au atins vîrsta de 21 de ani, posedă experienţă de
muncă neîntreruptă în calitate de şofer de categoria “B” de cel puţin 3 ani, au urmat un
curs de instruire şi perfecţionare în centre de instruire licenţiate şi dispun de certificat de
competenţă profesională, inclusiv cunoaşterea regulilor de exploatare a aparatului de taxat
de modelul respectiv. Nu li se permite practicarea acestui gen de activitate cetăţenilor care
conduc autovehicule cu dirijare manuală şi dispun de certificat medical cu termen expirat.
 Pentru transportul de persoane şi bunuri în regim de taxi, sînt admise autovehiculele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sînt dotate cu aparate de taxat legalizate (înregistrate în Registrul de stat al mijloacelor
de măsurare şi incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi de control), verificate
metrologic şi înregistrate la organul fiscal teritorial;
b) sînt dotate cu lampă taxi în stare de funcţionare, conform prevederilor prezentului
Regulament;
c) aparatul de taxat intră în funcţiune doar în momentul în care a fost activat de
dispozitivul de comandă fixat în una dintre poziţiile de operare.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 44
 Autoturismele utilizate ca taxiuri trebuie să fie de culoarea stabilită de fiecare agent
transportator în parte şi să aibă înscrieri vizibile de la distanţă privind tarifele de transport
aplicate.
 Dotarea exterioară a taxiului constă într-o lampă taxi, de culoare galbenă, cu înscrisul
“TAXI” pe faţă şi spate, aprinsă permanent în timpul programului de lucru, care conţine
două lămpi suplimentare, de culori diferite, a căror semnificaţie, văzute din faţă, este
următoarea:
a) în stînga, o lampă de culoare roşie care, atunci cînd este aprinsă, indică poziţia
“Ocupat” a taxiului;
b) în dreapta, o lampă de culoare verde care, atunci cînd este aprinsă, indică poziţia
“Liber” a taxiului.
Lampa taxi poate fi dimensionată astfel încît pe părţile ei laterale să se poată înscrie vizibil
datele de identificare ale agentului transportator şi numărul de apel telefonic al
operatorului dispecer care îl deserveşte.
Indicaţiile lămpii taxi trebuie să aibă corespondent, vizibil pentru client, în aparatul de
taxat.
Poziţiile de operare ale taxiului sînt următoarele:
a) poziţia “Liber” - este aprinsă permanent lampa de culoare verde din lampa taxi. În
această poziţie vor fi şterse şi resetate la zero toate indicaţiile de preţ ale ultimei
călătorii de la aparatul de taxat;
b) poziţia “Ocupat” - este aprinsă permanent lampa de culoare roşie din lampa taxi;
c) poziţia “Plată” - la trecerea în această poziţie se stinge lampa roşie, se aprinde lampa
verde, iar aparatul de taxat indică suma finală ce trebuie plătită de către client. Din
poziţia “Plată” nu se poate trece în poziţia “Ocupat” sau “Liber” decît după ce
aparatul de taxat a emis bonul de casă;
d) poziţia “Măsurare” - se aplică în sistemul dublu de tarifare distanţă-timp, în care
cantităţile măsurate parcurse se afişează;
e) în cazul în care taxiul este folosit de agentul transportator sau de taximetrist în alte
scopuri decît transportul în regim de taxi, se instituie poziţia de operare “Privat”, caz
în care aparatul de taxat este scos din funcţiune. În poziţia “Privat”, lampa taxi va fi
scoasă de pe cupolă.
 Taxiul trebuie să aibă afişate pe portierele din faţă tarifele pe kilometru şi pe oră, precum
şi tariful de pornire, astfel încît acestea să fie vizibile de la o distanţă de 5 metri.
 Taxiul trebuie sa aibă afişat în interior, la loc vizibil, un ecuson cuprinzînd numele şi
fotografia conducătorului auto, denumirea agentului transportator.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 45
 Un taxi poate avea dotări opţionale, cum ar fi: dispozitiv de înregistrare a precizărilor
făcute de client, perete despărţitor între conducătorul auto şi clienţi, climatizator, cititor de
carduri etc.
 Numărul de pasageri admis spre transportare este determinat de caracteristicile tehnice ale
mijloacelor de transport şi nu trebuie să depăşească numărul de locuri.
 În cazul solicitării depline a taxiului, se permite transportarea, suplimentar, a cel mult unui
copil în vîrstă de pînă la 7 ani. Copiii cu vîrste de peste 7 ani sînt asimilaţi pasagerilor
maturi şi ocupă loc separat pe scaun. În cazul cînd pasagerul matur este însoţit de cîţiva
copii în vîrstă de pînă la 7 ani, se oferă un loc separat pentru doi copii.
 Taxiurile sînt puse la dispoziţia pasagerilor:
a) în locurile de staţionare a taxiurilor - conform rîndului. Dreptul de a angaja taxiuri în
afara rîndului este acordat persoanelor prevăzute în actele legislative şi, prioritar,
pasagerilor cu copii sugaci şi de vîrstă preşcolară, femeilor gravide, invalizilor cu semne
vizibile de invaliditate;
b) în afara locurilor de staţionare a taxiurilor - la semnalarea pasagerului prin ridicarea
mîinii. Se interzice oprirea taxiului în apropierea nemijlocită a parcajului (mai puţin de
200 metri). Lîngă gări taxiurile pot fi angajate doar în locurile de staţionare a taxiurilor;
c) conform comenzilor preliminare prin telefon de la domiciliu sau serviciu, precum şi
nemijlocit la punctele de dispecerat sau la agenţii transportatori.
 Îmbarcarea şi debarcarea din taxi a pasagerilor se permite doar din partea dreaptă în
direcţia circulaţiei, din partea trotuarului sau a marginii drumului.
 Este interzisă îmbarcarea sau debarcarea pasagerilor din autovehiculul oprit la culoarea
roşie a semaforului, la gestul agentului de circulaţie sau în alt caz neprevăzut, fără
permisiunea şoferului. Deschiderea uşilor taxiului pînă la oprirea lui deplină este interzisă.
 Pasagerul propune şoferului itinerarul de deplasare, iar dacă acesta nu a fost indicat,
şoferul este obligat să transporte pasagerul la locul solicitat pe calea cea mai scurtă.
 Şoferul are dreptul să refuze pasagerului deplasarea pe strada sau drumul indicat, dacă
acesta nu corespunde cerinţelor securităţii circulaţiei.
 La finalizarea cursei şoferul încasează plata pentru călătorie, conform bonului de casă
emis, care se înmînează în mod obligatoriu călătorului.
 Se permite transportarea fără plată cu taxiul a bagajelor care, conform gabaritelor, pot fi
plasate liber în portbagaj cu capota închisă.
 Se permite transportarea în salonul taxiului a diverselor obiecte (aparatajului audio, video
şi altor obiecte de uz casnic şi cultural), care pot fi plasate liber pe bancheta din spate, trec
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 46
liber prin uşile taxiului, nu deteriorează şi nu murdăresc căptuşeala şi echipamentul din
salon, nu deranjează şoferul la conducerea automobilului şi nu-i acoperă cîmpul vizual.
II.4.2. Alegerea mijloacelor de transport
De o mare popularitate, în sfera serviciilor auto de călători în regim taxi, se bucură așa
mărci de autoturisme ca Dacia Logan și Skoda. Din gama de automobile pe care o au, am ales
pentru comparare următoarele modele: Dacia Logan MCV 1.6 GPL anul 2008 și Skoda Roomster
1.4 TDI anul 2009. Mai jos sunt prezentate datele tehnice ale acestor automobile: [ Sursa 6]
Dacia Logan MCV 1.6 GPL
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 47
Segment și caroserie:
Segment: monovolum;
Tip caroserie: break;
Număr uși: 5 uși;
Număr locuri: 5 locuri.
Motor și performanțe:
Combustibil: gaz lichefiat;
Capacitate cilindrică: 1598 cc;
Putere Maximă: 90 cai putere;
Cuplu Maxim: 128 Nm;
Tip transmisie: 5 viteze, transmisie manuala;
Tracțiune: față;
Accelerație 0-100 km/h: 13.4 sec.;
Viteză Maximă: 167 km/h.
Consum:
Consum mixt: 7.8 litri/100 km;
Consum urban: 10.4 litri/100 km;
Consum extraurban: 6.3 litri/100 km.
Dimensiuni și greutate:
Lungime: 4450 mm;
Lățime: 1993 mm;
Înălțime: 1674 mm;
Ampatament: 2905 mm;
Ecartament față: 1481 mm;
Ecartament spate: 1458 mm;
Capacitatea portbagaj: 700 litri;
Greutatea: 1165 kg;
Capacitatea rezervorului: 50 litri.
Siguranță:
Sistem ABS;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 48
Airbag – uri frontale;
Servodirecție;
Centuri de siguranță față cu prindere în 3 puncte, reglabile după înălțime;
Airbag frontal pentru pasager;
Airbag – uri laterale;
Centuri de siguranță spate cu 3 puncte.
Skoda Roomster 1.4 TDI
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 49
Segment și caroserie:
Segment: monovolum;
Tip caroserie: monovolum;
Număr uși: 5 uși;
Număr locuri: 5 locuri.
Motor și performanțe:
Combustibil: motorină;
Capacitate cilindrică: 1422cc;
Putere Maximă: 80 cai putere;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 50
Cuplu Maxim: 195 Nm;
Tip transmisie: 5 viteze, transmisie manuala;
Tracțiune: față;
Accelerație 0-100 km/h: 14.7 sec.;
Viteză Maximă: 167 km/h.
Consum:
Consum mixt: 5.1 litri/100 km;
Consum urban: 6.1 litri/100 km;
Consum extraurban: 4.5 litri/100 km.
Dimensiuni și greutate:
Lungime: 4205 mm;
Lățime: 1684 mm;
Înălțime: 1607 mm;
Ampatament: 2617 mm;
Ecartament față: 1436 mm;
Ecartament spate: 1500 mm;
Capacitatea portbagaj: 450 litri;
Greutatea: 1245 kg;
Capacitatea rezervorului: 45 litri.
Siguranță:
Sistem ABS;
Airbag – uri frontale;
Sistem antifurt;
Proiectoare de ceață;
Faruri halogen;
Centuri de siguranță față cu prindere în 3 puncte, reglabile după înălțime;
Airbag frontal pentru pasager;
Airbag – uri laterale;
Centuri de siguranță spate cu 3 puncte.
Set unelte (cric, șurubelniță, chei jante) etc.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 51
Analizînd datele de mai sus observăm că modelul Skoda, la capitolul “siguranță”, este mai
bine dotată, însă alegerea mea va fi Dacia Logan deaoarece ea are prioritate la capitolul
“consum”, cu toate că consumă mai mult, prețul la combustibil ( gaz lichefiat) este cu mult mai
mic ca la motorină. De asemenea automobilul de model Dacia are și alte avantaje : putera
motorului este de 90 cai, greutate mai mică, dar cel mai important este volumul portbagajului care
este de 700 litri.
Prețul unui automobil Dacia Logan MCV nou este de circa 10.300 €, iar la mîna a
doua – aproximativ jumate de preț. Pentru început, întreprinderea va dispune de 5 unități de
transport, procurate la mîna a doua.
II.5. Securitatea activității vitale ale personalului implicat în

procesul de transport a pasagerilor
Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice,

tehnice, profilactic-curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură
securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de
muncă.
Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau
îmbolnăvirii angajaţilor cu crearea concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o
productivitate maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:
 instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate
nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
 instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
 pregătirea specială a angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi utilaje faţă de care
sînt înaintate cerinţe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecţia
muncii(nu mai rar decît o dată în trei luni).
Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii:
- asigurarea priorităţii politicii de stat în domeniul protecţiei muncii;
- emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;
- coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului;
- supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul
protecţiei muncii;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 52
- cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale;
- stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase ce nu
pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;
- participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al organizării
muncii;
- pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii;
- organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă, accidentele de muncă,
bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora;
- colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii;
- contribuirea la crearea condiţiilor nepericuloase de muncă, la elaborarea şi utilizarea
tehnicii şi tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi
colectivă a salariaţilor;
- reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă cu
încăperi şi instalaţii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită coordonarea activităţii de protecţie a muncii
în Republica Moldova.
Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii după consultarea patronatelor şi sindicatelor.
Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecţie a muncii la întreprinderea nou
creată este responsabil managerul general. Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei care intră
la întreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de
stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaţi la întreprindere pentru îndeplinerea
lucrărilor de la alte organizaţii, cu practicanţii care-şi petrec practica la întreprindere, admise pe
teritoriul întreprinderii sau în secţiile de producere pentru îndeplinirea lucrărilor.
Oricare ar fi domeniul de activitate, fie întreprindere producătoare de produse, fie de
prestare a serviilor, securitatea personalului în procesul de lucru trebuie să fie pe primul plan.
Dacă la întreprinderile producătoare de produse, deseori angajatul își riscă propria viață și
sănătate, atunci la întreprinderile prestatoare de serviciu auto, pe lînga viața și sănatatea proprie,
conducătorul auto riscă și cu sorțile pasagerilor. Pentru evitarea acestor situații neplăcute,
personalul implicat în procesul de transport a pasagerilor trebuie să dispună de un regim de lucru
și odihnă care să nu obosească organismul uman. În procesul de creare a programului,
conducerea întreprinderii trebuie să țină cont de condițiile impuse de Codul Muncii al RM și să nu
le contravină. Acest cod, pe lîngă condiții de semnare și anulare a contractelor de muncă,
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 53
salarizare, prevede și condidiții de muncă, odihnă și restituire a prejudiciilor cauzate sănătății
organismului uman. Astfel, cu cît mai perfect va fi acest regim de muncă, cu atît mai bune vor fi
rezultatele activității economice a întreprinderii.
II.5.1. Condițiile de muncă ale conducătorilor auto
Conform Codului Muncii al RM, durata zilnică normală a timpului de muncă

constituie 8 ore, plus 1 oră pentru pauza de masă. Pentru conducătorii auto cît și conducerea
întreprinderii TAXI pe care o proiectez, această condindiție ar genera probleme la capitolul
„ schimbul personalului la postul de muncă” deoarece nu va fi stabilită o oră fixă la care
personalul va fi schimbat.
Pentru astfel de situații, Codul Muncii al RM prevede un punct [ Art. 100 al. (6)]
[Sursa 5] care spune că pentru anumite genuri de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili,
prin convenţie colectivă, o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de
repaus de cel puţin 24 de ore. [Sursa 5]
Astfel, dacă activăm conform [ Art. 100 al. (6)] al Codului Muncii RM, putem cu
ușurință să stabilim ora de shimb a conducătorilor auto (de exemplu: ora 9), plus la aceasta putem
stabili numărul de conducătorii auto necesari. În urma unor calcule am stabilit că pentru cele 5
automobile vom avea nevoie de 13 conducători auto.
Graficul de muncă a conducătorilor auto este prezentat în (Anexa 6). Aici este
prezentată ora începerii și finisării lucrului și schimbul (de zi sau noapte) în care va lucra
persoana. Graficul elaborat are o perioadă de repetare de 14 zile. Fiecare conducător, în această
perioadă, va lucra 8 schimburi, 5 de zi și 3 de noapte. Această disproporționalitate între
schimburile de zi și noapte sa creat din motivul că, pentru a micșora cheltuielile de salarizare a
conducătorilor auto, în schimbul de noapte la efectuarea solicitărilor vor ieși doar 3 automobile
din cele 5.
De asemenea, pe parcursul anului, personalul are dreptul la concediu. Conform Codului
Muncii RM [ Art.112 al. 3], orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă
beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual. Durata concediului de odihnă anual, conform
[ Art. 113 al. 1] al Codului Muncii RM este de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor
de sărbătoare nelucrătoare. [Art. 115 al. 1] al prezentului cod, zice că concediul de odihnă pentru
primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.
Asfel, pînă cînd întreprinderea își va stabili personalul permanent, pînă va expira perioada de
proba a noilor angajați, ea va activa cu o echipă tînără. Pentru personalul care va trece de cele 6
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 54
luni menționate mai sus, pe perioada concediilor anuale, ei vor fi înlocuiți cu alte persoane sau cu
cele care trec perioada de probă.
Graficul de acordare a concediilor anuale va fi elaborate după cele 6 luni, conform
dorințelor personalului.
II.5.2. Măsuri de protecție a mediului ambiant
Pe parcurs existenței, omul și-a creat un mediu propriu de viață, cel artificial, alcătuit din
casele, curțile și culturile de cereale, animale și clădiri publice. Azi, mediul nostru de viață este un
amestec de natură și ansamblu artificial, la țară fiind mai aproape de natură, iar la oraș, de mediul
artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa
curată care înlesnește transportul la celulele corpului, al substanțelor care realizează metabolismul
nostru.
Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în
orașe, iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a
acestor acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele
produse folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunătoare vieții omului,
plantelor și animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă
particule de fum, a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot patrunde în
plamînii oamenilor. Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care
pătrund în organismul viețuitoarelor acvatice. Solul poate împraștia substanțe chimice care, sub
acțiunea apei de ploaie, se dizolvă și ajung în rîuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice
și, prin consumul lor, în om. În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac
direct la adresa naturii.
Prin protecţia mediului ambiant se subînţelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei şi
faunei. Este important faptul, că protecţia mediului ambiant prevede şi protecţia sănătăţii omului,
orientată spre asigurarea unei stări psihologice şi fizice normale, favorabile pentru trai şi muncă.
Transportul auto de asemenea este și el o sursă de poluare a mediului ambient. Astăzi, pe
pămînt circulă peste un miliard de automobile care produc cantități enorme de fum ce conțin
substanțe toxice și care ne pun viața în pericol.
Întreprinderea TAXI proiectată poate contribui și ea la protecția mediului ambiant prin
următoarele acțiuni:
- Colectarea și reciclarea tuturor produselor obținute în rezultatul lucrărilor tehnice auto
 ( schimbul uleiului de motor, de transmisie, a cauciucurilor uzate etc.);
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 55
- Proiectarea unei spălătorii auto care să utilizeze același volum de apă la mai multe cicluri
de spălare. Aceasta se poate face prin construcția unui bazin de acumulare unde apa,
utilizată în mai multe cicluri, să se acumuleze, să-și depună particulele grele și prin
intermediul unui sistem de filtre să fie pusă iar în utilizare. Această metodă de protecție a
mediului ambiant este favorabilă și pentru agentul economic, deoarece face economie la
achitarea facturilor pentru apă;
- Evitarea scurgerilor de carburanți și a diverșilor uleiuri (de transmisie, de motor) în
procesul de exploatare a unității de transport;
- Plantarea și îngrijirea spațiilor verzi atît de pe teritoriul întreprinderii cît și spațiilor
adiacente întreprinderii.
II.6. Planul general al întreprinderii TAXI proiectate
Planul general al întreprinderii TAXI noi proiectate este prezentat în anexa 7. Suprafața
totală a întreprinderii este de 1320 m2 și pe teritoriul dat putem găsi următoarele: clădirea blocului
administrativ, a blocul pentru deservirea tehnică auto, spălătorie, parcare pentru transportul
întreprinderii și transportul personalului întreprinderii, zonă de odihnă pentru personal, precum și
spații verzi amenajate.
În anexa 8 este prezentat proiectul blocului de deservire tehnică auto și amplasarea utilajelor
și locurilor de muncă. Suprafața acestuia este de 77 m 2 și el este dotat cu următoarele
echipamente de muncă: elevator auto, shimbător de anvelope, instalație pentru balansarea roților,
compresor, instalație pentru scurgerea uleiului folosit, dulap cu instrumente, mase (locuri de
muncă). În continuare este prezentat echipamentul folosit cît și caracteristicile acestuia [Sursa 7]:
 Elevatorul auto de model FLYING,
producător China
Date tehnice:
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 56
Capacitate de ridicare – 4000 kg;
Timpul de ridicare - 50 sec.;
Înălțimea de ridicare - 1800 mm;
Înălțimea totală – 2826 mm;
Lățimea totală – 3420 mm;
Distanța dintre coloane - 2799 mm;
Lățimea intrării - 2400 mm;
Puterea motorului - 2,2 kw;
Tensiunea de alimentare - 1x230 / 3x380 V;
Preț: 1650 $.
Schimbător de anvelope BL 500, producător
China
Date tehnice:
Greutatea maximă a roții - 65 kg;
Puterea motorului - 0,2 kw/ 0,37 kw;
Tensiunea rețelei – 220V;
Calitatea echilibrarii - ± 1g;
Rotații a arborului cotit - 220 r.p.m;
Diametrul jantei -10" - 24" (265 - 615mm);
Lățimea jantei - 1,5" - 20"(40 - 50 mm);
Nivelul de zgomot - < 70 dB;
Gabaritele – 960 mm x 760 mm x 1160 mm;
Masa - 92/ 103 кг;
Preț - 1100 $.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 57
 Instalație pentru balansarea roților BL 600 FLYING, producător China
Date tehnice:
Rețeaua de alimentare - 220 V/380 V;
Diametrul maximal al roții - 41" (960 mm);
Lățimea maximă a roții - 14" (330 mm);
Presiunea aerului - 8 Bar;
Forța de lucru - 2500 kg;
Nivelul de zgomot - < 75 dB;
Gabaritele - 960 mm x760 mm x 930 mm;
Preț - 1000 $.
 Compresor MZB
Date tehnice:
Putere - 3 kW, 4 HP;
Cilindrii - 3 х 65 mm;
Presiune - 8 Bar, 115 Psi;
Mr. de rotații - 1050 R.p.m;
Preț - 120 $.
 Cri
c
Date
tehnice:
Înălțimea
de ridicare
– 100 –
470 mm;
masa toală
- 3 tone;
masa proprie - 29.5 kg.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 58
 Instalație pentru scurgerea uleiului folosit
Date tehnice:
Volum - 70 litri;
Preț – 200$.
 Set de instrumente
Preț – 2800 lei.
 Pompă cu presiune înaltă

Date tehnice:
Presiunea de lucru - 215 bar;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 59
Consum – 650 l /ora;
Temperatura apei la ieșire – 50 °C;
Putere - 7000 W;
Rezervor pentru lichide de spalare - 5 l;
Preț – 1420 €.
 Aspirator
Rezumînd capitolul 2, putem evidenția următoarea informație despre întreprinderea TAXI

nou proiectată:
- Aceasta va fi o întreprindere SRL ce va prestat servicii auto de pasageri în regim TAXI;
- Denumirea întreprinderii poate fi: S.R.L. “Ungheni-Taxi”;
- În urma unei analize am ajuns la concluzia că pentru perioada inițială de activitate ea va
avea nevoie de următorul personal:
- contabil;
- medic;
- mecanic-șef;
- 3 operatori;
- 13 șoferi;
- 3 spălători auto;
- 3 lăcătuși auto
- 1 servitoare.
Întreprinderea va avea în posesiune 5 unități de transport și anume autoturisme de marca
Dacia Logan 1.6 MCV ce utilizează ca combustibil GPL-lul;
Teritoriul pe care va activa întreprinderea va avea o suprafață de 1320 m 2, unde vor fi
plasate blocul administrativ, spălătoria auto, blocul pentru reparația auto, parcarea pentru
transportul întreprinderii cît și a personalului, zonă de odihnă pentru șoferi.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 60
Compartimentul III: Evaluarea eficienței economice și a
termenului de răscumpărare a investițiilor pentru întreprinderea de
transport proiectată
III.1. Calculul cheltuielilor sumare
Cheltuielile reprezintă consumul de mijloace materiale, financiare, de muncă, energie etc.

pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații.
Cheltuielile se împart în: cheltuieli directe, indirecte, variabile și permanente.
Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit
incluse în preţul ei de cost.
Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc cheltuieli indirecte
(cheltuieli ale secţiei, administrative de comandă etc.).
Cheltuielile indirecte - sunt distribuite pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu,
proporţional salarizării directe, calculate pentru fiecare tip de producţie etc.
Preţul de cost al producţiei firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a
rezultatelor activităţii economice. Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul
de cost include de asemenea cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce ţin de transportul şi
realizarea producţiei. Suma totală a cheltuielilor de producţie şi care nu sunt legate de cheltuielile
de producţie constituie preţul de cost al producţiei.
Conform gradului de dependenţă de diversificare a volumului de producţie, cheltuielile pot
fi variabile şi permanente.
Cheltuielile variabile - includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea volumului
de producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum, diferite
materiale, carburanţi, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.
Cheltuielile permanente - (cheltuielile pe perioadă, cheltuielile de regie), includ
cheltuielile ce nu depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile
respective includ cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc. Dar modificarea
volumului producţiei care depăşeşte anumite limite poate conduce la reducerea sau, dimpotrivă, la
majorarea cheltuielilor permanente.
Cheltuieli pentru înregistrarea firmei
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 61
La înregistrarea firmei vom avea următoarele cheltuieli:
Cheltuieli pentru perfecționarea documentelor – 703 lei;
Capitalul social minim – 5400 lei;
Cheltuieli pentru autentificarea semnăturilor la un notar – 150 lei.
înreg. firm .
Ctot =C perf . doc .+C cap . soc .min . +C aut . semn . =703+5400+150=6253 le
Cheltuieli pentru autorizația emisă de primăria orașului
Pentru a-și putea desfășura activitatea întreprinderea are nevoie de autorizație care este
emisă de primăria orașului. Deoarece înafară de prestarea serviciilor în regim TAXI mi-am propus
să prestez și alte servicii, pe teritoriu va activa o spălătorie auto, o vulcanizare și un atelier de
reparative auto, voi avea nevoie de 4 autorizații, eliberate de aceasta, care costă 5400 lei fiecare.
Asfel primim:
autoriz. autoriz .
C an = pret an ⋅n autoriz. lei
autoriz .
C an =5400⋅4=21600 lei
Cheltuieli pentru arenda teritoriului
Pentru arenda teritoriului, lunar vom fi nevoiți să achităm o sumă de aproximativ 9000 lei.
Astfel, pe percursul a unui an vom avea următoarea sumă:
C arenda
arenda
an =C lunar ⋅12=9000⋅12=108000 lei
Chetuieli pentru procurarea automobilelor
Am convenit că automobilele vor fi procuate la mîna a doua, astfel dacă un automobile

nou ajunge la un preț de circa 10300 €, atunci unul la mîna a doua – jumătate de preț (5300 €).
[Sursa 8]
C proc. autom .=5300 €⋅5=2 6500 €

1 € = 16,37 lei 1 $ = 12,5 lei [Sursa 9]
C proc. autom .=26500 €⋅16 , 37=433805lei
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 62
Cheltuieli pentru înmatricularea de stat a automobilelor
Pentru înmatricularea de stat a automobilelor vom cheltui următoarea sumă de bani:

Plata pentru verificarea de către expert a vehicolului și a actelor acesteia – 400 lei;
Plata pentru certificatul de înmatriculare pe suport de hîrtie – 40 lei;
Plata pentru fondul de susținere socială a populației – 50 lei;
Plata pentru plăcuțele de înmatriculare – 160 lei;
Cheltuieli pentru testare, asigurare și taxa de drum pentru 1 an ( 5 autovehicule) – 7950
lei.
verif .autom . certif . fond . soc . a pop. placute

C înmat . vehic .=( C +C +C +C ) ¿5+C asig
an
. test .drum
le
C înmat . vehic .=( 400+ 40+50+160 )⋅5+7950=11200 lei
Cheltuieli pentru aigurare, taxa de drum și testare
Pentru asigurare, taxa de drum și testare anuală a automobilelor vom achita următoarea
sumă de bani:
Pentru testare – 150 lei;
Pentru asigurare – 800 lei;
Pentru drumuri – 640 lei.
C asig .test . drum asig test drum

an =( C an +C an +C an ) ¿ nautom . =( 800+150+640 )⋅5=7950 l
Cheltuieli pentru echiparea automobilului
Pentru echiparea automobilelor vom cheltui următoarea sumă de bani:

Prețul unui aparat de taxat – 3600 lei;
Prețul unei lămpi – 500 lei;
Prețul unei rații – 1500 lei;
Prețul înscrierilor de pe portieră (taxele de pornire, de kilometru, de așteptare) – 140 lei.
echip. autom .
Ctot =Capar .de taxat ¿ napar . +C lampi ¿ n lampi +C ratie ¿ nratii +
+Cinsc . portiera⋅n auto
echip. autom .
Ctot =3600⋅6+500⋅5+1500⋅6+140⋅5=33800 lei
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 63
Cheltuieli pentru salarizarea personalului
Întreprinderea dispune de următorul tip de presonal care au un salariu conform listei de

mai jos:
 Salariul lunar a unui șofer – 2500 lei;
 Salariul lunar a unui dispecer – 1500 lei;
 Salariul lunar a unui spălător auto – 2500lei;
 Salariul lunar a unui lăcătuș auto – 2500lei;
 Salariul lunar a medicului – 1500 lei;
 Salariul lunar a mecanicului - șef – 1500 lei;
 Salariul lunar a contabilului – 2000 lei;
 Salariul lunar a servitoarei – 800 lei.
salar . salar . salar . salar salar .

C an =( C sofer ⋅n sofer +C disp . ⋅ndisp +C spal .⋅n spal .+C lacat .⋅¿ ¿
salar salar salar . salar .
⋅nlacat +C medic . +C mecan .+C contab . +C servit . )⋅12 lei
salar .
C an =( 2500⋅13+1500⋅3+ 2500⋅3+ 2500⋅3+1500 +
+1500+2000+ 800)⋅12=693600lei
salar . salar
Ch sumare =Can ⋅1 .265=693600⋅1 .265=877404 lei
1,265 - coeficientul pentru fondul social (23%) și asigurarea medicală (3.5%), pe care le
achită toate întreprinderile către stat.
Cheltuieli pentru procurarea utilajelor
Elevatorul auto – 1650 $ = 20625 lei;

Schimbătorul de anvelope – 1100 $ = 13750 lei;
Instalația pentru balansarea roților – 1000 $ = 12500 lei;
Compresorul – 120 $ = 1500 lei;
Instalația pentru scurgerea uleiului folosit – 200 $ = 2500 lei;
Setul de chei – 2800 lei;
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 64
Pompa cu presiune înaltă – 1420 € = 23245 lei;
Aspiratorul și cricul sunt gratis – promoție.
La toate aceste se poate de adaugat o sumă de aproximativ 15000 lei pentru procurarea
celorlalte unelte (cioacane, aparate de tăiat, alte mărunțușuri). Acestea vor fi numite cheltuieli
adiționale.( Cadt. )
C proc. utilaj .=Celev . auto +C schimb . anvel.+ Cinst . de balans. +C compr . ¿
⋅C inst . de scurg . ulei +C set chei +C pompa cu pres . +C adt . lei
C proc. utilaj .=20625+13750+12500+1500+2500+

+2800+23245+15000=91920 lei
Cheltuieli general – administrative
Cheltuieli anuale pentru apă:
C apa
an =n m3⋅pret m3 ¿ 365= 4⋅40⋅365 =58400 lei
n m3 – nr. de cuburi de apă necesare zilnice.

40 – prețul unui cub de apă + utilizarea apei reziduale (canalizare).
Cheltuieli anuale pentru achitarea luminii:
C lum .
an = nkwh⋅pret 1kwh⋅12=1000⋅1 .71⋅12=20520 lei
Cheltuieli anuale pentru salubrizare:
C sa
lub .
an =tarif 1 luna⋅12=64⋅12=768 lei
Cheltuieli anuale pentru serviciile de telefonie și internet:
=( tarif tel int

Ctel
an
. si int
1 luna + tarif 1 luna ) ¿ 12= ( 50+150 )⋅12=2400 lei
Cheltuieli anuale pentru canalul rației:
C ratie 1ratie
an =tarif 1luna⋅nratii⋅12=25⋅6⋅12=1800lei
Cheltuieli anuale pentru încălzire:
Cincal
.
an =C 1luna⋅n luni =3000⋅5=15000lei
În total primim:
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 65
gen−adm. apa lum . sa lub . tel . si int ratie incal.
C an =C an +C an +C an + Can +Can +C an lei
gen−adm.
C an =58400+20520+768+2400+1800+ 15000=98888 lei
Cheltuieli pentru combustibil
Deoarece automobilele ce prestează servicii TAXI nu au rute fixe, presupunem că pentru
efectuarea comenzii și reîntoarcerea la întreprindere, în raza orașului, acestea vor parcurge
aproximativ 10 km. Admitem că numărul de comenzi mediu, pe parcursul anului, într-o perioadă
de 24 de ore este de 35 de comenzi, dintre care 30 în raza orașului. Astfel, pe parcursul anului vor
fi parcurși aproximativ 109500 de km. Celelalte 5 comenzi, presupunem că vor avea o lungime de
pînă la 100 km. Pe parcursul anulului, automobilele vor parcurge aproximativ 182500 km. Total,
pe parcusul anului cele 5 automobile vor parcurge circa 292000 km. Consumul de combustibil
urban este de 10,4 litri/km, iar extraurban este de 6,3 litri/km. Astfel primim:
urban 10 . 4
C comb
an
. urban
= L ⋅ ⋅pretț 1 litru
100
C comb
an
. urban
=109500⋅0 .104⋅8 . 97=102150 lei
6.3
C comb
an
. extraurb .
= Lextraurb .⋅ ⋅pretț 1litru
100
C comb.
an
extraurb .
=182500⋅0 , 063⋅8 , 97=103132lei
comb . total comb . urban comb . extraurb .
C an =C an +C an lei
C comb
. total
an =102150+103132=205282 lei
1 litru de GLP = 8.97 lei [Sursa 10]
Cheltuieli pentru reclamă
Anunțul prin intermediul site-urilor de socializare este gratis.

Publicitatea TV constituie circa 150 de lei pe o perioadă de 24 ore. Pentru început, pentru
informarea populației, admitem că vom utiliza această metodă timp de 1 lună și cheltuielile vor
constitui 4500 de lei.
Informarea populației se poate face și prin intermediul cărților de vizită. Prețul uneia este
de 50 de bani, iar pentru început vor fi răspîndite în jur de 5000 de bucăți care vor costa în jur de
2500 de lei.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 66
De asemenea vor fi afișate anunțuri în cele mai populate locuri din oraș (gara auto și
feroviară, în preajma piețelor, magazinele din centrul orașului, stații etc.). Prețul unui anunț este
de 25 de bani și vor fi afiște în jur de 1000 de bucăți care vor costa în jur de 250 de lei.
În total, pentru reclamă vor fi cheltuite următoarea sumă de bani:
Creclama=C pub. TV +C cartide viz .+C anunt . lei

Creclama =4500+2500+250=7250 lei
Cheltuieli de mentenanță
În urma calculelor de mai sus am constatat că anual cele 5 automobile vor parcurge anual
aproximativ 292000 de kilometri. Repartizînd această distanță la numărul de automobile, reiese că
fiecare din ele vor parcurge timp de un an 58400 km. Astfel, pe parcursul anului fiecare din ele
vor avea nevoie minim de 6 schimburi de ulei de motor, a filtrelor de ulei și de aer precum și de 2
schimburi a curelei motorului. Pentru un schimb de ulei de motor, a unui filtru de ulei si de aer va
costa în jur de 550, cam la același preț se va ridica și un schimb a curelei motorului împreună cu
dispozitivul de întindere a curelei. Astfel primim:
Culei
an
si filtre
= pret produs. ¿ n schimb . ¿ n auto . =550⋅6⋅5=16500 lei
curea
C an = pret produs ⋅n
. schimb ⋅n
. auto . =550⋅1⋅5=2750 lei
C ment
an
.
=C uleisi filtre
an +C curea
an =16500+2750=19250 lei
Pe parcursul anului automobilele pot avea nevoie de reparații, schimburi de
cauciucuri, de aceea se poate pune la punctul dat o rezerva de aproximativ 25.000 lei.(
neprevaz.
C an )
Cheltuieli pentru procurarea mobilierului și a calculatoarelor
Pentru ușurarea lucrului și pentru evitarea acumulării mormanelor de hîrtii și documente,

vor fi procurate 3 calculatoare ale căror valoare este de aproximativ 13700 lei. Pentru procurarea
mobilierului este preconizată o sumă de circa 20000 lei. Astfel, pentru procurarea calculatoarelor
și mobilierului va fi investită o sumă de 33700 lei.
Cheltuieli totale pentru primul an de activitate
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 67
salar . gen−adm .
Ctotal autoriz .
an =C an +C arenda
an +C asig
an
. test .drum
+C an +C an +
+C comb
an
.total
+C ment . neprevaz .
an +C an lei
Ctotal
an =21600+108000+7950+877404+ 98888+
+ 205282+19250+ 25000=1363376 lei
III.2. Calculul efecienței economice și a termenului de

răscumpărare a investițiilor
La caracterizarea activităţii economice este necesar de a distinge noţiunea de eficienţă

economică.
Eficienţa economică – categorie economică care permite de a compara rezultatul obţinut cu
cheltuielile efectuate şi exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuielile efectuate).
Eficienţa economică permite comparaţia atît la nivel macroeconomic, cît şi microeconomic.
Dar o importanţă deosebită are eficienţa economică la nivel de firmă, deoarece gradul eficienţei
economice la nivel macro este stabilit de gradul nivelului microeconomic între agenții economici
naționali.
Eficienţa economică a firmelor se rezumă în condițiile actuale în tendinţa utilizării cît mai
optime și eficiente a resurselor, necesare pentru asigurarea creşterii economice a firmelor,
creșterea productivității și a rentabilității.
Venitul, în ultimă instanţă, exprimă realizarea interesului propriu al colectivului de muncă al
firmei. În economia de piaţă venitul constituie stimulentul de bază pentru economie şi investiţii,
extinderea producţiei şi asigurarea activităţii economice. Totodată, tendinţele faţă de majorarea
maximă a profitului stimulează antreprenorii să manifeste iniţiativă şi să-şi asume un anumit risc,
ceea ce duce la ridicarea competitivităţii şi calității serviciilor prestate sau bunurilor produse.
Astfel, în condiţiile economiei de piaţă scopul fiecărei firme este obţinerea unui venit mai
mare în calcul la volumul capitalului utilizat. Creşterea mărimii venitului, obţinut de firmă are o
însemnătate deosebită şi pentru societate, fiind o sursă nu mai puţin importantă de formare a
bugetului de stat. Mai mult decît atît, venitul constituie o sursă principală de autofinanţare şi
creştere economică, sursă a stimulării economice a colectivelor de muncă, a investițiilor.
În practica economică sînt utilizate următoarele noţiuni de profit:
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 68
a. Profitul de bilanţ sau brut al firmei – Pb se determină ca diferenţa între încasările totale
(veniturile totale) Vt şi cheltuielile totale Ct :
Pb= Vt – Ct
Profitul de bilanţ se calculează ca rezultat al tuturor genurilor de activitate ale firmei. El
include venitul obţinut din genul principal de activitate al firmei, activităţii comerciale, financiare,
investiţionale.
b. Profitul impozabil Pimp se calculează prin reţinerea din profitul brut (de bilanț) a
cheltuielilor simple necesare, rambursate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
exclusiv în limitele activităţii de întreprinzător. În general anume venitul impozabil constituie
profitul net al firmei.
c. Profitul net Pnet se calculează ca diferenţa între profitul de bilanţ şi profitul impozabil –
Pimp:
Pnet =Pb – Pimp
Profitul net rămîne la dispoziţia firmei şi poate fi utilizat pentru achitarea dividendelor pe
acţiuni, adaosurilor lucrătorilor pentru lucrul efectuat, sau poate fi cheltuit pentru extinderea
firmei – reutilarea tehnică, implementarea tehnologiilor noi, completarea mijloacelor fixe.
III.2.1. Venituri din contul prestării serviciilor TAXI
Cum am menționat mai sus, presupunem că pe parcursul anului, mediu vom avea circa 38 de
comenzi pe zi dintre care 30 în raza orașului și 5 înafara lui. Tarifele, pentru acest tip de serviciu,
în orașul Ungheni sunt:
 30 lei – pornirea;
 5 lei – tariful de zi și de noapte;
 60 lei – ora de așteptare.
Bazîndu-ne pe datele de mai sus primim:
V urbane
an = pret urban⋅ncomenzi⋅365 lei
V urbane
an =30⋅30⋅365=328500 lei
V extraurb
an
.
= pret extraurb .⋅n comenzi⋅365 lei
V extraurb
an
.
=250⋅5⋅365= 456250 lei
V serv
an
.TAXI
=V urbane
an +V extraurb
an
.
lei
V serv
an
.TAXI
=328500+ 456250=784750 lei
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 69
III.2.2. Venituri din contul spălătoriei auto
Tarifele pentru prestarea acestor servicii sunt:

- Spălarea automobilului – 50 lei;
- Spălarea + aspirarea salonului automobilului – 80 lei.
Presupunem că pe parcursul zilei de serviciile spălătoriei vor avea nevoie 17 de automobile
dintre care 12 vor opta pentru spălarea exterioară (50 lei), iar cele rămase pentru spălarea
exterioară și curățarea interioară. Asfel vom primi:
spalat . spalat . 50 zi spalat . 80 zi
V an = pret 1 auto ¿ nauto + pret 1 auto ¿ nauto ¿ 365 lei
V spalat
an
.
= ( 50⋅12+80⋅5 )⋅365 =365000 lei
III.2.3. Venituri din contul serviciilor de vulcanizare și reparații auto
Tarifele pentru serviciile de vulcanizare sunt:

 Repararea unui cauciuc – 30 lei;
 Balansarea unei roți – 20 lei;
 Schimbul a 4 cauciucuri + balansare – 180 lei.
Presupunem că pe parcursul unei zile veniturile aduse de atelierul de reparație și vulcanizare
vor fi în jur de 800 lei. Astfel, în decursul unui an veniturile se vor ridica pînă la:
V vulcan
an
.+ atelier
=950⋅365=346750 lei
III.2.4. Venituri totale în primul an de activitate
V total
serv . TAXI
+V spalat
. vulcan.+atelier
an =V an an +V an lei
V total
an =784750+365000 +346750=1495900 lei
III.2.5. Profitul brut, impozabil și net în primul an de activitate
Pb =V total total
an −C an lei
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 70
Pb =1495900−1363376=132524 lei
Pimp .= Pb⋅0 . 12 lei
Pimp .=132524⋅0 .12=15903 lei
Pnet =Pb −Pimp . lei
Pnet =1495900−15903=1479997 lei
III.2.6. Cheltuieli totale investite pentru înființarea firmei TAXI

echip .autom.
Cinvestite
tot =C înreg . firm.
tot +C proc .autom. +C inmat . vehic. +C tot +C proc. utilaj. +C reclama +
+C mobilier . lei
Cinvestite
tot =6253+433805+3250+33800+ 91920+7250+33700=
=609986lei
III.2.7. Rentabilitatea și termenul de răscumpărare a investițiilor
Rentabilitatea unei firme se referă la capacitatea ei de a obține profit, adică de a obține un

excedent de venituri peste valoarea costului total implicat.
Rentabilitatea pentru firmă nu este numai menținerea în afaceri, dar și dezvoltare.
Rentabilitatea exprimă “starea de sănătate” a firmei și în ultima instanță, justifică existența și
funcționarea firmei pe piața în cauză.
În urma scăderii cheltuielilor din profitul net obținem:
total
Pan= Pn −C an lei
Pan=1479997−1363376=116621 lei
Rentabilitatea pentru 1 an de lucru va fi:
Pan
Rf = ⋅100 %
C total
an
116621
Rf = ⋅100 %=8 . 55 %
1363376
Dacă întreprinderea va continua să activeze cu același număr de automobile, și anual va
avea aproximativ aceleși venituri, atunci perioada de răscumpărare a investițiilor va fi:
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 71
C investite 609986
T r. i = tot = =5 . 23 ani
Pan 116621
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 72
Tabelul 3.1. Indicatorii economici ai întreprinderii TAXI proiectate
Nr. Indicatorul Valoarea
1 Cheltuieli totale, lei 1363376
2 Venituri totale, lei 1495900
3 Profitul brut, lei 132524
4 Impozitul pe venit, lei 15903
5 Profitul net, lei 1479997
6 Cheltuieli investite, lei 609986
7 Rentabilitatea financiară, % 8,55
8 Timpul de răscumpărare a investițiilor, ani 5,23
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 73
Concluzii şi propuneri:
Pentru omenire, transportul astăzi a devenit instrumental care dirijează viața economică a
fiecărei țări, de pe fiecare continent al terei. Mijloacele de transport, deși se secoate că nu produc
nimic, totuși au un aport nemijlocit la procesul de creare și distribuție a produselor de primă
necesitate pentru consumatori, adică populație. Analizînd istoria apariției și dezvoltării
transportului, putem evidenția faptul că de – a lungul anilor transportul sa dezvoltat continuu,
mereu adaptîndu – se necesităților existente. Astfel, omenirea a produs o gamă largă de modele
care aveau ca destinație transportul de pasageri și de mărfuri.
În prezent, transportul de mărfuri și pasageri este realizat de următoarele tipuri de transport:
- Transportul auto;
- Transportul feroviar;
- Transportul aerian;
- Transportul maritime (naval și fluvial);
- Transportul prin conducte.
Transportul de pasageri în regim TAXI reprezintă o modalitate de deplasare a populației la
locul de destinație, în timpi scurți, evitînd opririle dese și îmbulzeala caracteristice celorlalte
modalități de transport în comun (trolebuze, autobuze, tranvaie). Obiectivul propus în lucrarea
dată a fost proiecatrea unei întreprinderi prestatoare de servicii TAXI. Astfel, în procesul de
proiectare am înțeles faptul că prestarea oricăror serviciilor de transport, de mărfuri sau pasageri,
este o activitate profitabilă, din punct de vedere economic, însă aceasta necesită mari investiții și
profesionalism din partea personalului. Obținerea licenței, prima etapă a proiectării, reprzintă o
simplă formalitate, greutățile încep atunci cînd directorul este pus să aleagă între mijloacele de
transport disponibile și suma de bani investită, sa – și selecteze din mulțime persoanele apte de
lucru, să implimenteze diverse acțiuni pentru a cîștiga fidelitatea clinților.
Analizînd datele obținute pe parcursul elaborării, putem trage concluzia că înființarea
întreprinderii propuse poate fi o activitate profitabilă în timp. Conform calculelor elaborate putem
observa că profitul în primul an de activitate nu este așa de mare, însă cu această problemă se
confruntă toate întreprinderile tinere. Aceasta nu trebuie să fie o cauză de a da înapoi, deoarece
căutarea clientele fidele, marirea parcului de automobile și a numărului de comenzi, factori ca au
influiență asupra profitului, necesită timp. Cautarea permanent a noilor metode de îmbunătățire a
calității serviciilor, atragerea clintelei potențialilor clinnți, selectarea minuțioasă a personalului
trebuie să fie prioritățile principale ale directorului firmei, deoarece și aceste criteria afectează
activitatea întreprinderii.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 74
În concluzie se poate spune că primii ani de activitate va arăta ce viață îi este sortită
întreprinderii TAXI noi create. Dacă acesta va înregistra succese în domeniul de activitate, atunci
o așteaptă un viitor prosper, iar dacă ea înregistrează doar cheltuieli și tot mai multe investiții,
aceasta trebuie este să fie un semnal de alertă, un semn că eforturile depuse sunt zădarnice.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 75
Bibliografie:
1. www.statistica.md, accesat pe data de 17.03.2013;

2. www.wikipedia.org, accesat pe data de 17.03.2013;
3. www.chisinau.md, accesat pe data de 17.03.2013;
4. www.afacerinoi.blogspot.com, accesat pe data de 16.05.2013;
5. www.lex.justice.md, accesat pe data de 28.05.2013;
6. www.autobook.ro, accesat pe data de 28.05.2013;
7. www.beruf-auto.net, accesat pe data de 28.05.2013;
8. www.cipauto.md, accesat pe data de 05.06.2013
9. www.curs.md, accesat pe data de 05.06.2013;
10. www.lukoil.md, accesat pe data de 06.06.2013;
11. Gerasim T, “Calitatea transporturilor”, Editura Universităţii A.I.Cuza, Iaşi, 1997, p.245;
12. Tudor Alcaz, Iurie Guber, Natalia Starţeva „Managementul întreprinderilor de transport”
(calculul indicatorilor de activitate a ÎTA) – U.T.M. Chişinău 2006;
13. Губер Ю.Е., - «Организационный менеджмент», Кишинев, АТИК, Еврика, 2004, 228
стр;
14. Dobrotă S., – „Transporturile rutiere internaţionale”, Editura Transport rutier, Bucureşti,
1994;
15. Niculescu O. – „Metodologii manageriale”. Bucureşti, editura Tribuna economică, 2001.
Coala
UTM 841.1 TOT 091 ME 76

Teza 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Compartimentul I: Analiza mediului de activitate pentru poziționarea întreprinderii5

I.1. Piața serviciilor de transport de pasageri în Republica Moldova.........................5

I.2. Tehnologii de transportare utilizate în traficul de pasageri..................................9

I.3. Analiza cadrului juridic de activitate ca întreprinzător în transportul de pasageri

I.4. Baza legislativă de reglementare a activităţii de transport.................................20

I.5. Analiza SWOT a pieții serviciilor de transport de pasageri...............................21

I.6. Situația demografică a localității unde va fi înființată întreprinderea................22

Compartimentul II: Aspectele procesului de proiectare a unei întreprinderi ce

II.1. Aspectele distinctive ale organizării transporturilor de pasageri......................26

II.2. Normele legale și procedurile de înregistrare a întreprinderilor.......................28

II.3. Proiectarea sistemului de management la întreprinderile noi create.................29

II.3.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii, posturilor şi selectarea personalului.

II.3.2. Sistemul informațional în activitatea managerială.........................................37

II.3.3. Managementul marketingului........................................................................39

II.3.4. Managementul resurselor umane...................................................................39

II.4. Tehnologia organizării transportului de pasageri în regim TAXI.....................41

II.4.1. Condițiile tehnologice de transportare a pasagerilor conform legislației în

II.4.2 Alegerea mijloacelor de transport...................................................................45

II.5.1. Condițiile de muncă ale conducătorilor auto..................................................52

II.5.2. Măsuri de protecție a mediului ambiant.........................................................53

II.6. Planul general al întreprinderii TAXI proiectate...............................................54

Compartimentul III: Evaluarea eficienței economice și a termenului de

III.1. Calculul cheltuielilor sumare...........................................................................60

III.2. Calculul efecienței economice și a termenului de răscumpărare a investițiilor

III.2.1. Venituri din contul prestării serviciilor TAXI..............................................68

III.2.2. Venituri din contul spălătoriei auto...............................................................68

III.2.3. Venituri din contul serviciilor de vulcanizare și reparații auto.....................69

III.2.4. Venituri totale în primul an de activitate......................................................69

III.2.5. Profitul brut, impozabil și net în primul an de activitate..............................69

III.2.6. Cheltuieli totale investite pentru înființarea firmei TAXI............................70

III.2.7. Rentabilitatea și termenul de răscumpărare a investițiilor............................70

Transportul este o ramură foarte importantă în cadrul economiei naţionale, el nu numai că

I.1. Piața serviciilor de transport de pasageri în Republica

Transportul naval. Având în vedere progresul economic general al societatii, în ultimul

I.2. Tehnologii de transportare utilizate în traficul de pasageri

Microbuzul este un alt mijloc de transport utilizat la transportarea călătorilor și reprezintă

Troleibuz este denumirea unui mijloc de transport în comun cu propulsie electrică. Derivat

Parcursul acestor pasageri, în perioada analizată, este de:

Tabelul 1.2: Parcursul pasagerilor în perioada 2009-2011, mln. pas-km (Anexa 1)

Fig. 1.2.: Parcursul pasagerilor, milioane pasageri-km în perioada 2009 – 2011

După forma de proprietate a firmelor prestatoare de servicii auto de călători, în perioada

Tabelul 1.3: Numărul de pasageri transportați de transportul public în perioada 2009-2011,

b) Doar transportul privat:

Fig. 1.4.: Numărul de pasageri transportați de transportul privat în perioada 2009-

c) Transportul mixt (public și privat ), fără participare străină:

d) Întreprinderile mixte și străine:

Fig. 1.6: Numărul de pasageri transportați de transportul de întreprinderile mixte și

TGV- ul sau tren de mare viteză (franceză train à grande vitesse; a nu se confunda cu

I.3. Analiza cadrului juridic de activitate ca întreprinzător în

Activitatea de întreprinzător poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-

I.4. Baza legislativă de reglementare a activităţii de transport

Întreprinderile de transport activează într-un mediul extern foarte dinamic, indicatorii de

I.6. Situația demografică a localității unde va fi înființată

Ungheni este un oraş în Republica Moldova, situat în partea de vest-centru, pe malul

Conform recesămîntului anului 2004, populația raionului Ungheni poate fi clasificată,

Total 110545 54263 56282 100,00 100,00 100,00

Urban 35311 17001 18310 100,00 100,00 100,00

II.1. Aspectele distinctive ale organizării transporturilor de

Procesul de organizare a transporturilor de mărfuri și pasageri cere de la operatorul de

II.2. Normele legale și procedurile de înregistrare a

II.3.1. Delimitarea secțiilor întreprinderii, posturilor şi selectarea personalului.

Orice întreprindere, indiferent de resursele financiare și tehnice pe care le deține, nu poate