Ingineria transporturilor și a traficului

2021-2022 Sem. II

Sisteme de transport I
Conf. dr. ing. Dorinela Costescu
Capitole parcurse:
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
2. Particularităţile transportului
3. Complexitatea sistemului de transport

4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi

(continuare…)
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
Interacțiuni mobilitate/ transport – amenajarea teritoriului/ urbanism
(1) Accesibilitatea conferită de infrastructură Reședințe, puncte de interes,
și serviciul de transport este condiția infrastructuri, construcții civile
necesară pentru declanșarea unei dinamici și industriale, activități socio-
economice și sociale pozitive. Nevoia de economice
mobilitate
(2) Potențialul mediilor economice locale în (ATRACTIVITATE)
materie de inovare industrială și comercială (2)
prin fluxurile materiale, financiare,
AMENAJAREA
informaționale create (atractivitatea (3) (4)
confirmată a spațiului) reprezintă condiția TERITORIULUI/
indispensabilă. URBANISM
(organizare antropică)
(3) Dinamica economică și socială pozitivă
poate impune realizarea de noi infrastructuri
pentru creșterea accesibilității.
Oferta de mobilitate
Infrastructuri de
(4) Accesibilitatea conferită de infrastructura spațIală
transport
de transport poate stimula sau inhiba (ACCESIBILITATE)
(și servicii)
dezvoltarea de infrastructuri și/sau de (1)
activități socio-economice.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
• Accesibilitatea ca atribut al infrastructurilor de trafic și al V
serviciilor de transport este definitorie pentru oferta de
mobilitate, O.
• Între oferta de mobilitate, O, caracteristică sistemului de O
transport, T și sistemul de activități socio-economice, A T
care generează cererea de mobilitate, D se instalează în
timp, un echilibru. C0
• Dacă O este funcția de ofertă și D funcția de cerere, V0
atunci există relațiile N = O(T, V) și V = D(A, N)
A D
N
Pentru un sistem de transport T şi un sistem de activităţi A,
circulaţia rezultată C0 se caracterizează prin volumul V0 şi N0
nivelul calităţii serviciilor N0. Echilibrul „cerere-ofertă”
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
1. Decidenţii
❑ Decizii care modifică
„sistemul de transport”
2. Componente: mijloace de transport,
infrastructură, tehnici de exploatare

1. Dezvoltarea economică și demografică

❑ Decizii care modifică
„sistemul de activități”

2. Reglarea spațio-temporală

3. Modul de viață
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

1. Decidenţii

Sistem de
Instituţii transport Trafic

Utilizatorii transportului sau expeditorii decid când şi/sau cum vor efectua
Organizații transportul.

Operatorii diferitelor moduri de transport iau decizii privind itinerariile,

orarele de folosire a mijloacelor de transport, costurile de circulaţie, natura
serviciilor oferite, mărimea şi structura parcului, echipamentele care le sunt
necesare etc.
Indivizi
Autoritățile publice iau decizii privind fiscalitatea, subvenţiile şi alte măsuri
financiare care afectează utilizatorii şi exploatanţii, hotărăsc asupra
investiţiilor publice şi reglementărilor (inclusiv prin măsuri legislative) de
natură să încurajeze sau să constrângă acţiunile utilizatorilor şi ale
operatorilor.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

1. Decidenţii
❑ Chiar și în economia de piaţă, guvernată de principiul concurenţial de funcţionare,
bazat pe libera alegere a utilizatorilor şi libera iniţiativă a transportatorilor trebuie
să se exercite o acţiune de orientare din partea Puterii/Autorității publice.

❑ Politica, în economia de piaţă, are datoria, dacă nu ca în economia planificată, să

suprime opţiunile nedorite, atunci, cel puţin să orienteze utilizatorii către „bunul
ales”.

Ca urmare, apar două probleme: Găsirea metodelor adecvate pentru orientarea către „bunul
ales”, adică a unui ansamblu de acţiuni care să favorizeze
formarea lanţurilor raţionale de transport.

Găsirea criteriilor pentru aprecierea „bunului ales”, criterii

care să orienteze politica de investiţii în transporturi.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

1. Decidenţii

❑ Analiştii au elaborat sofisticate modele multicriteriale, utile pentru definirea celei mai bune
politici, sau cel puţin pentru a linişti conştiinţa decidenţilor în raport cu rigoarea şi
„corectitudinea” aparatului lor matematic.

❑ Nimic nu garantează însă adecvarea acestor modele la efectele interacţiunii dintre

subsisteme şi mai ales, dintre acestea şi mediul economico-social în care sunt plasate,
în condiţiile existenţei unui element fundamental, rebel la modelarea prin formule
matematice – factorul uman.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Mijloacele de transport

o Tehnologia de fabricaţie – opţiunile tehnologice includ deciziile fundamentale cu

privire:
• la funcţionare, adică la propulsie-frânare, sustentaţie-ghidare, pilotaj-control;
• la combinaţiile elementelor tehnice care asigură noi facilităţi ca, de exemplu,
sisteme de transport urban cu cabine, transferuri intermodale, utilizarea
diefritelor unitati de încărcătură pentru mărfuri (containere, cutii mobile).
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Mijloacele de transport
De exemplu, factorii principali care influenţează dezvoltarea viitoare a automobilului pot fi
concentraţi formal astfel:

 Dezvoltarea automobilului exprimată prin această relaţie sugerează legătura cu un

mare număr de factori, unii independenţi, alţii interdependenţi, mulţi posibil de utilizat
numai cu „know-how”-ul departamentelor de cercetare-dezvoltare ale industriei şi cu
menţiunea că şi în acest caz legislaţia făcută de oameni încearcă să contravină
legilor naturii.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Mijloacele de transport

Principalii factori sunt: 3C Cererile consumatorului 2t Tehnologia motorului

Cooperarea cu industria de Tehnologia electronică
componente 2P Tehnologia de transmitere a
Competiţia puterii
2L Legislaţia Proiectare - concepţia de
Legile naturii ansamblu
M Mediul înconjurător 2F Tehnologia de fabricaţie
3e Emisii Fabricarea/Tehnologia
Energie materialelor
Economie de energie
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Mijloacele de transport

o Structura parcului

Cele mai multe moduri de transport (cu excepţia

conductelor şi a benzilor transportoare) folosesc
mijloace de transport, astfel că, într-o tehnologie
dată, opţiunile decidenţilor se referă la
• numărul, structura şi caracteristicile tehnico-
funcţionale ale mijloacelor de transport din
parcul activ şi inventar.
Acestea influenţează determinant economicitatea
exploatării.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Infrastructura

o Traseele
Deciziile se referă la topologia rețelei, la caractersiticile globale ale
elementelor rețelei.
Particularităţile infrastructurii transporturilor
• valoare considerabilă a investiţiilor,
• durată lungă de viaţă,
• inerţie a capitalului investit,
• indivizibilitate şi asimilare treptată a sporurilor de capacitate,
• distribuţie spaţială şi parametri de calitate variabilă cu nivelul de
solicitare, randamente medii şi marginale diferenţiate
necesită fundamentări financiare şi economice specifice pentru
proiectele de investiţii în infrastructură.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Infrastructura

o Caracteristicile tehnico-funcţionale
• Deciziile au în vedere caracteristicile
geometrice ale arcelor reţelei (traseul în plan
orizontal şi vertical, profilul transversal) şi
atributele tehnice ale acestora (sarcină şi viteză
maximă admisă, fiabilitate, dependenţă de
factori externi, capacitate de tranzit etc).
• Aceste caracteristici sunt esenţiale pentru
potenţialele capacităţi de transport ale
legăturilor asigurate de reţea. https://www.untrr.ro/restrictii-de-circulatie-in-romania/restrictii-si-taxe-in-
municipiul-bucuresti-autovehicule-marfa/zonele-a-si-b-conform-hcgmb-134-
2004-modificata-prin-hcgmb-132-2005.html#.Yi5P1npBxPY
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Tehnicile de exploatare

o Administrarea parcului de mijloace de

transport; planificarea, controlul și
comanda circulaţiei
• deciziile vizează afectarea mijloacelor
de transport pe linii (trasee), structura
liniilor deservite, graficele de circulaţie
pe fiecare linie şi corelaţiile dintre ele,
ciclogramele de exploatare şi
întreţinere a vehiculelor, turnusul
personalului. Dinamica gestiunii
itinerariilor şi a parcului urmăreşte
caracteristicile cererii de transport
(origine-destinaţie, mărime, structură,
stabilitate în timp).
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Tehnicile de exploatare

o Tarifarea
• Aceste decizii se referă la politica
comercială şi la legăturile
contractuale cu autoritatea care a
concesionat infrastructuri/servicii.

• Finanţarea infrastructurii, obligaţiile

de serviciu public şi subvenţiile
aferente, fiscalitatea şi baremurile https://tpbi.ro/
tarifare determină condiţiile de
funcţionare a pieţei transporturilor.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi

❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”

2. Componente
❑ Tehnicile de exploatare
Exemplu: Zone tarifare pentru acces rutier în zona centrală a Londrei
• Zona pentru taxarea congestiei în Londra a fost introdusă de primarul Ken
Livingstone, in 2003. A fost un proiect controversat, ale cărui analize și
dezbateri au început din anii 1960. În 2007 – 2011 zona tarifată a fost
extinsă partea vestică, dar a fost eliminată de următorul primar, Boris
Johnson.
• Taxa pentru congestie se aplică în zona centrală a Londrei limitată de inelul
rutier central; taxa de acces este £15 /zi (2020) si se aplică zilnic pentru
intervalul 07.00-22.00 cu excepția zilei de Crăciun (25 Decembrie).
• Taxarea se bazează pe un sistem cu camere de recunoaștere a numerelor
de înmatriculare. Plata se poate face anticipat sau, pe baza datelor de
identificare, se trimite factura (2020). Există reduceri și excepții pentru
utilizatori de vehicule electrice si rezidenți. Amenda pentru neplata taxei Zona inițială de tarifare a congestiei în Londra
"The Low Emission Zone. Cleaner air for Greater London.".
pentru congestie este £160, redusă la £80 dacă este plătită în 14 zile. Transport for London. pp.Pages 10–12. Retrieved2007-11-25.
https://en-academic.com/dic.nsf/enwiki/120702
• Există scheme similare de tarifare în Singapore, Stockholm, Gothenburg.
https://en-academic.com/dic.nsf/enwiki/48366
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de transport”
2. Componente
❑ Tehnicile de exploatare
Exemplu: Zone tarifare pentru acces rutier în zona centrală a Londrei
• Efectele tarifării congestiei: a condus la reducerea fluxurilor de trafic cu 20% (2003 –
2007) și a la reducerea ponderii utilizării autoturismelor in Londra.
• În perioada 2003 – 2013 au fost încasate 2.6 bilioane £, sumă care în mare parte a fost
investită în reteaua de autobuze. Impacts of the charge
• Din 2019 s-a aplicat si tarifarea emisiilor poluante - Ultra Low Emission Zone (ULEZ) -
în aceeași arie în care se aplica tarifarea congestiei. Tarifarea se aplică 24 ore în toate
zilele săptămânii; tarifele sunt de la £12.50 zilnic pentru autoturisme poluante până la
tarife zilnice de £100 daily pentru autobuze, autocare, autocamioane.
• ULEZ are scopul de a reduce poluarea cauzată de traficul rutier, poluare care este
considerată cauza pentru 9.000 de decese premature în Londra.
• În 2021, ULEZ a fost extinsă până la inelul rutier exterior, incluzând și suburbiile.
Transport for London. 2007. Central London Congestion Charging. Impacts Monitoring. Fifth Annual Report. London: TfL.
Transport for London. 2020a. Congestion Charge. London: TfL.
Transport for London. 2020b. Ultra Low Emission Zone. London: TfL.
https://tfl.gov.uk/modes/driving/congestion-charge/congestion-charge-zone?intcmp=40404
https://tfl.gov.uk/modes/driving/ultra-low-emission-zone/ulez-where-and-when#postcode?intcmp=57947
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

Cadrul social, economic şi politic determină

cererea de transport, dar şi invers,
în sensul că acest mediu este influenţat de
serviciile de transport oferite.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

1. Dezvoltarea economică şi demografică

 În multe studii despre transporturi astfel de
opţiuni sunt tratate ca variabile exogene şi, deci,
de necontrolat pentru analistul din transporturi.

 Trebuie însă remarcat că unele dintre aceste

variabile sunt parţial influenţate de situaţia din
transporturi: îndeosebi distribuţia populaţiei şi a
ocupaţiilor dintr-o zonă geografică. Ambele sunt,
în fond, într-o anume măsură controlabile,
întrucât sunt susceptibile de a fi puse în
corelaţie cu deciziile referitoare la transporturi
(de exemplu, reglementările cu privire la
utilizarea terenului).
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20200430-1
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

1. Dezvoltarea economică şi demografică

 De obicei, se studiază diferite ipoteze sau Densitatea populației (locuitori/km2) ll nivel NUTs3, anul 2018
scenarii cu privire la dezvoltarea economică şi
demografică.
 Strategiile de dezvoltare a sistemului de
transport, în raport cu aceste scenarii, se
situează între evoluţia economică şi cea a
posibilităţilor tehnice ale sistemului de
transport.

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/4187653/10321595/population+density+map
+2018.png
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

2. Reglarea spaţio-temporală
Transportul şi acţiunile de reglare spaţio-temporală a vieţii socio-economice sunt nedisociabile.
Descentralizare
 Planificarea urbană / amenajarea prin dezvoltare
teritoriului nu pot fi concepute fără o de-a lungul
infrastructurilor
imagine coerentă asupra transporturilor. de transport de
mare capacitate
 Decizii exterioare transporturilor, cum ar fi
finanţarea locuinţelor sau subvenţiile
pentru descentralizare, pot influenţa
profund localizarea construcţiilor de
locuinţe şi opţiunile de amplasare a
întreprinderilor, implicit cererea de
transport.

https://transportgeography.org/?page_id=4852
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

3. Modul de viaţă a familiilor şi grupurilor sociale

Structura familiei, accesul la automobil,
practicile de deplasare mai mult sau mai puţin
grupate, integrarea socială mai puternică sau
mai slabă a gospodăriei sau a unora dintre
membrii săi sunt determinante ale
comportamentului faţă de oferta de transport.

 Numai dimensiunea geografică a localităţii (de

reşedinţă sau de activitate) nu poate explica
cererea într-un sistem de transport local.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

3. Modul de viaţă a familiilor şi grupurilor sociale

 De aceea, analiza sociologică
a modului de viaţă este un
complement al analizei
economice în evaluarea cererii
de transport.

Vasconcellos, E. 2001. Urban Transport, Environment, and Equity: The Case for Developing
Countries, London, Earthscan.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

3. Modul de viaţă a familiilor şi grupurilor sociale

 Evoluţia modurilor de viaţă influenţează

cererea de transport, după cum dezvoltarea
motorizării influenţează tipul de urbanizare şi
modul de viaţă.

“The right to have access to every building in the city by

private motorcar in an age when everyone possesses such a
vehicle, is actually the right to destroy the city.”

Mumford, L. 1963. The Highway and the City, New York,

Harvest Books.
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
Domiciliu Magazine Birou Spațiu

❑ Decizii care modifică „sistemul de activități” 1

3. Modul de viaţă a familiilor şi grupurilor sociale

2
3

Timp
 O expresie simplificată a modului de viaţă, adaptată la analiza
a) Buclă cu deplasări afectate de congestie
transporturilor, o constituie „programul de activităţi” – o Domiciliu Magazine Birou Spațiu
1
succesiune temporală de secvenţe elementare,
corespunzătoare rolului fiecărui membru al gospodăriei. 2

Timp
4
b) Bucle cu deplasări neafectate de congestie (două bucle)
Domiciliu Magazine Birou Spațiu
Exemple de lanțuri mono-buclă și multi-
buclă diferențiate spațial și temporal
1
Legendă 2

Vârfuri de trafic de dimineață și seară

Timp
Durată activități
c) Buclă simplă neafectată de congestie (lucru la domiciliu)
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Decizii care modifică „sistemul de activități”

3. Modul de viaţă a familiilor şi grupurilor sociale

Baze de date

Nr. deplasări = 2 Nr. deplasări > 2

Tipuri de lanțuri

Lanțuri simple Lanțuri complexe

Nr. bucle = 1 Nr. bucle > 1

Bucle

Mono-buclă Bucle multiple

Obligatorii

Constrânse Neconstrânse

Motiv primar Motiv primar

Cumpărături

Recreere
Studiu
Muncă

Altele
4. Echilibrul „cerere-ofertă” în transporturi
❑ Grupurile care resimt consecinţele
CONSECINŢE
DECIZII suportate de:
❑ Sistem de transport ❑ Utilizatori
▪ Mijloace de transport
❑ Administratori de infrastructuri/ operatori de
Tehnologie/Structură parc
▪ Infrastructuri transport

Trasee, topologie/ Caracteristici

tehnico-funcţionale ❑ Populație: riverani şi expropriaţi

▪ Tehnici de exploatare
Gestiuni parc şi circulaţie/ Tarifare ❑ Agenţi dezvoltatori
❑ Sistem de activități
▪ Dezv. economică/demografică ❑ Colectivităţi teritoriale
▪ Reglare spaţiu/timp
▪ Mod de viaţă: Familie/ Grupuri sociale
Exemple:
probleme ale sistemului de transport local
 Congestia traficului rutier

 Întârzieri în transportul public cu autobuze

 Nivelul redus de securitate în mijloacele de transport public

 Lipsa fiabilității funcționale a transportului public

 Accesibilitate slabă a transportului public rapid (cu metroul).

Alegeți una dintre probleme și identificați categorii de decizii asupra sistemului de transport
și/sau sistemului de activități care ar putea ameliora problema.