Facultatea Transporturi

Ingineria transporturilor și a traficului

2021 - 2022 Sem. II

Sisteme de transport I
Conf. dr. ing. Dorinela Costescu
Sisteme de transport I/ anul II /S2
3h curs/săptămână 2 h lucrări/săptămână
Formă de verificare: Examen
Alocare punctaje: • 50 puncte / lucrări de laborator

• 50 puncte examen

Suplimentar 10 puncte / teme & intrebari curs

Condiție participare examen: min 50% din punctajul alocat activităților semestriale

Bibliografie
• Raicu Ș. (2007) Sisteme de transport, Bucureşti, Editura AGIR, București.
• Raicu Ș., Costescu Dorinela (2020) Mobilitate. Infrastructuri de trafic, Editura AGIR, București.
https://www.agir.ro/carte/mobilitate-infrastructuri-de-trafic-123767.html
• Costescu Dorinela (2015) Corelații mobilitate/transport – amenajarea teritoriului/ urbanism. Aplicații,
Editura Printech, București.
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice

Transportul constituie o latură a activităţilor

umane în care,
cu mijloace speciale, se modifică
voluntar şi organizat coordonatele geografice
ale bunurilor şi persoanelor în vederea
satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale
societăţii.
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Transportul nu este un scop în sine; este necesar să fie
Sistemul definit fără echivoc obiectivul pentru care a fost
de conceput sistemul de transport.
activități Pentru aceasta, sistemul de transport se raportează la
socio- 20
funcţiile sale socio-economice (Raicu, 1994).
economice
Interacțiuni dintre sistemul de activități (altele decât
10 Trafic cele din transporturi) și sistemul de
I mobilitate/transport:
(circulatie)
I – corelații directe
10 - corelația „cerere-ofertă” reflectată de circulația
realizată;
Sistemul
de 30 20, 30 – corelații indirecte, în timp, consecințe ale
transport nevoii de mobilitate satisfăcute.
Sursă: Raicu, S., Costescu, Dorinela, (2014) Interacțiuni dinamice „mobilitate –
urbanism”, Buletinul AGIR nr. 2/2014, pag. 66-71, http://www.agir.ro/buletine/2098.pdf
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
❑ Transportul este sectorul în care individul şi societatea vor continua să
coexiste căutând permanente echilibre contrare şi reciproce în funcţie de
locuri, epoci şi circumstanţe.

Sursă:
http://depts.washington.edu/silkroad/
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Drumului Mătăsii - ansamblu de rute comerciale
dezvoltate începând cu sec. II î.Hr.

https://www.history.com/topics/ancient-middle-
east/silk-road
Sursă imagine:
https://transportgeography.org/?page_id=1048
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Programul TRACECA – Noul Drum al Mătăsii al secolului XXI

Sursă: http://www.traceca-org.org/en/home/
TRAnsport Corridor Europe – CAucasus – Asia (TRACECA)
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice

Sursă: https://www.drzhangying.com/single-
post/2017/09/21/The-East-and-The-West-
%E2%80%94-Cooperation-via-Belt-Road-
Initiative-BRI
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Transportul este un amestec de industrie şi servicii, marcat de
aspecte specifice care suscită din partea inginerilor, economiştilor
şi politicienilor poziţii diferite:

❑ Unii îl găsesc un apanaj exclusiv al colectivităţii, socio-colectiv,

adesea un serviciu public.

❑ Alţii, cugetătorii liberali, îl apreciază ca o afacere strict

personală, în care, ca şi în industrie sau în comerţ, iniţiativa
privată, concurenţa şi cele mai bune preţuri sunt hotărâtoare.
Sursă imagine:
http://www.reimaginerpe.org/node/342
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Pentru analiza şi prevederea cererii, ca şi pentru înţelegerea relaţiilor dintre sistemul de
transport şi sistemul de activităţi, transportului trebuie să i se ataşeze aprioric o funcţie care
îl condiţionează. Această funcţie poate fi definită:

❑ în raport cu producţia şi consumul – cea care permite legătura dintre dezvoltarea

transporturilor şi cea a economiei (transporturile de aprovizionare, de distribuţie, deplasări
de afaceri, de la domiciliu la locul de muncă, deplasări de agrement etc.)

❑ în raport cu aria geografică (transporturi locale, regionale, interregionale) – cea care

evidenţiază rolul transporturilor în structurarea spaţiului;

❑ în raport cu activitatea întreprinderilor industriale sau comerciale, punând în evidenţă

legătura dintre transport, depozitare şi manipulare (ansamblul reprezentând logistica
industrială şi comercială).
 1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Dimensiuni ale Scară organizațională
sistemului de transport
Integrat

Intermodal

Modal
Scară geografică
Conducere operativă

Urban

Regional

Național

Internațional
(timp real)
Planificare tactică
Sursă: Sussman J.M., The New Transportation
Planificare strategică Faculty: The Evolution to Engineering Systems,
Transportation Quarterly, Eno Transportation
Scară temporală Foundation, Washington, DC, Summer 1999
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Direcții de acțiune TEHNOLOGII

Teme de interes:
▪ Dezvoltare economică

▪ Calitatea vieții

▪ Echitate socială

▪ Probleme ambientale

(Dezvoltare durabilă) RESURSE

ADMINISTRARE LA NIVEL
INSTITUȚIONAL/ EXTERNALITĂȚI
ORGANIZAȚIONAL
Sursă: Sussman J.M., The New Transportation Faculty: The Evolution to Engineering Systems,
Transportation Quarterly, Eno Transportation Foundation, Washington, DC, Summer 1999
1.Rolul şi poziţia transportului în
ansamblul vieţii socio-economice
Ansamblul modurilor de transport apare ca un sistem tehnic mare (Raicu, 1991) cu obiectiv autoreglat,
adaptabil unei lumi în permanentă evoluţie. Pot fi identificate trei direcţii care antrenează
transformări în sistemul de transport:

❑ cererea de transport care în transporturile de călători, de exemplu, urmăreşte veniturile populaţiei, modul
de viaţă, urbanizarea etc, ceea ce, în timp, se traduce nu numai printr-o modificare globală, ci şi prin
modificări spaţiale şi temporale ale cererii;

❑ posibilităţile tehnologice care determină perfecţionarea şi diversificarea mijloacelor de transport (atât

sub aspectul sustentaţiei, propulsiei şi conducerii, cât şi sub cel al adaptării caracteristicilor tehnico-
funcţionale la cerinţele clientelei), a infrastructurii, a tehnicii de exploatare şi a serviciilor pe întregul lanţ
logistic de transfer;

❑ sensibilizarea publicului la problemele transportului şi ale mediului, în sensul că numeroase grupuri

sociale afectate de deciziile din domeniul transporturilor (prin implicaţiile asupra teritoriului, prin poluare
chimică şi fonică, prin influenţarea dinamicii urbane etc.) intervin ca factori stimulatori sau inhibatori ai
transformării.
”Modul ideal de transport ar trebui să fie instantaneu, gratuit, cu
capacitate nelimitată și disponibil în orice moment.”
Merlin, P. (1992) Géographie des Transports, Que sais-je?, Paris: Presses Universitaires de
France.