Cereale COMVEXpdf PDF

F-PO-07-QMS/01
ed.03 rev.01
CLIENT:
S.C. COMVEX S.A.
TERMINAL DE CEREALE LA DANA 80

DIN PORTUL CONSTANTA SUD
- DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA
ACORDULUI DE MEDIU – MEMORIU DE PREZENTARE
Contract: 4769/2014
Faza de proiectare: SF - DOC. AVIZE
Data: Ianuarie 2015
PROIECTANT
B-dul DINICU GOLESCU, nr. 36, 010873, Bucuresti, sector 1, CUI: 1583816,nr. inreg. Registrul Comertului : J40/1747/1991, capital social: 8993268
lei,telefon:+40-21-318 20 00, fax: +40-21-312 14 16, centrala: +40-21-318 19 77,e-mail: office@iptana.ro, http://www.iptana.ro
Terminal de Cereale la Dana 80 din portul Constanţa Sud
Memoriu de prezentare
S.C. IPTANA S.A.
MEMORIU DE PREZENT ARE
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Foaie de semnături
2. Borderou
3. Memoriu de prezentare
ANEXA
1. Flux tehnologic
PIESE DESENATE
1. Plansa 1 - Port Constanţa. Plan de situatie
2. Plansa 2 - Dispozitie generala Terminal de cereale
3. Plansa 3 - Dispozitie generala Terminal de cereale. Zona depozit cereale
4. Plansa 4 - Terminal de cereale, sistem de descarcare din vagoane CF si transport in
depozitul de cereale
1
CUPRINS
MEMORIU DE PREZENTARE.............................................................................................. 3
I. DENUMIREA PROIECTULUI ...................................................................................... 3
II. TITULAR .................................................................................................................... 3
III. DESCRIEREA PROIECTULUI ....................................................................................... 3
III.1.Situatia actuala ........................................................................................................ 3
III.2. Necesitatea şi oportunitatea proiectului ................................................................. 3
III.3. Localizarea proiectului ........................................................................................... 5
III.4. Lucrări proiectate ................................................................................................. 10
III. 5. Impactul potential................................................................................................. 16
III.5.1. Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de
exploatare............................................................................................................. 16
III.5.2. Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a
sănătăţii umane, incluzând luarea în considerare a zgomotului şi vibraţiilor.......... 16
III.5.3. Impactul potenţial asupra florei şi faunei .................................................... 20
III.5.4. Impactul potenţial asupra aerului şi climei .................................................. 20
III.5.5.Impactul potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al corpurilor de apă de
suprafaţă şi subterane .......................................................................................... 20
III.5.6. Impactul potenţial asupra solului ................................................................ 21
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU ............................. 23
IV.1. Protecţia calităţii apelor ........................................................................................ 23
IV.2. Protecţia calităţii aerului........................................................................................ 25
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ........................................................... 26
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ................................................................................ 27
IV.5. Protecţia solului şi subsolului................................................................................ 27
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice .......................................................... 29
Floră şi faună........................................................................................................ 29
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ........................... 29
IV.8. Gospodărirea deşeurilor ....................................................................................... 29
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase ........................ 31
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI................................................... 32
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE
NORMATIVE NAŢIONALE .......................................................................................... 32
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .................................................. 33
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI34
2
MEMORIU DE PREZENTARE
I. DENUMIREA PROIECTULUI
„ Terminal de cereale la Dana 80 din Portul Constanta Sud”
II. TITULAR
Numele companiei
SC COMVEX – SA Constanţa
Adresa poştală: Incintă Port Constanta, Dana 80 – 84
Cod Postal: 900900 Constanta, Romania
Tel. 0241/63.90.16, Fax: 0241/63.90.10
Proiectant: S.C. IPTANA S.A. Bucuresti
B-dul Dinicu Golescu nr.36, cod 010873, Bucureşti, Sector 1
Cod poştal 900 900 Constanţa, România
Tel. 021/318.20.00, Fax: 021/312.14.16
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1.Situatia actuala
Dana 80 din portul Constanţa Sud, împreună cu danele 81 ÷ 84 este utilizată în prezent pentru
descărcarea minereului de fier din nave Post Panamax şi Cape Size.
Teritoriul din spatele danei 80 este numai parţial liber şi parţial ocupat de cale de rulare a
podurilor descărcătoare, benzile de transport în depozit şi de prestoc.
Pentru realizarea Terminalului de cereale, lucrările care aparţin Terminalului de minereu vor fi
dezafectate pe zona care va fi ocupată de noul Terminal.
III.2. Necesitatea şi oportunitatea proiectului
Terminalul de cereale pe care SC COMVEX – SA doreşte să-l realizeze reprezintă o necesitate

pentru derularea traficului de cereale prin portul Constanţa. Evoluţia traficului total şi a traficului
3
de cereale derulat prin portul Constanţa, dar şi raportul dintre traficul de cereale şi cel total este
arătat în Tabelul III.1.
Tabel III.1
Tipul traficului Trafic anual [mii tone]
[mii tone] 2009 2010 2011 2012 2013
Trafic total 42014,2 47563,9 45972,1 50584,7 55138,1
Trafic de cereale 10418,7 12062,0 9535,0 12828,3 15261,8
Trafic de cereale
24,80 % 25,36 % 20,74 % 25,36 % 27,68 %
Trafic total
Sursa: CN – APM – SA Constanţa
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă că traficul de cereale reprezintă peste
25 % din traficul total al portului Constanţa.
Terminalele de Cereale din portul Constanţa operează cereale care provin în special din
România, dar şi din ţările limitrofe care nu au ieşire directă la “mare”, cum ar fi Serbia şi
Ungaria.
În ultimii 2 – 3 ani, la Terminalele de Cereale din portul Constanţa sosesc cereale şi din
Bulgaria, deşi Bulgaria dispune de 2 (două) porturi la Marea Neagră, Varna şi Burgas.
SC COMVEX – SA este un operator specializat în manipularea mărfurilor vrac, respectiv
minereuri, cocs şi cărbune, fiind proprietarul Terminalului de minereu din portul Constanţa Sud.
Scăderea foarte mare a industriei sidururgice de la Galaţi, care este principalul client al SC
COMVEX – SA a făcut ca şi activitatea Terminalului de minereu să se reducă simţitor. În scopul
utilizării cât mai eficiente a lucrărilor de infrastructură portuară şi folosirii expertizei în
manipularea mărfurilor în vrac, SC COMVEX – SA doreşte să realizeze Terminalul de Cereale.
Cele mai importante Terminale de Cereale sunt din Portul Constanta sunt:
• În portul Constanţa Nord
- Terminalul de la Dana de Gabare (SC CANOPUS STAR) cu o capacitate de
depozitare simultană finală de 110.000 t (50.000 t + 60.000 t)
- Terminalul de la danele 31 – 33 (UNITED SHIPPING AGENCY) cu o capacitate
simultană finală de depozitare de 220.000 t (170.000 t + 50.000 t)
- Terminalul de pe molul III (SC MINMETAL) cu o capacitate de depozitare simultană
de 236.000 t
• În portul Constanţa Sud
- Terminalul de pe capul molului 1S (SC SILOTRANS), cu o capacitate simultană de
depozitare de 100.000 t
În portul Constanţa Sud mai sunt şi alte Terminale de cereale amplasate pe teritoriul
portuar aferent Portului de Lucru (BARTER PORT OPERATOR şi NORTH STAR SHIPPING) şi
la dana 103 din bazinul fluvio-maritim (UNITED SHIPPING AGENCY).
Investiţia promovată de SC COMVEX – SA Constanţa este necesară în primul rând
pentru eliminarea traficului de cereale manipulat în transbord direct, pentru a crea posibilitatea
completării încărcării navelor mai mari de 35 – 40.000 tdw, care nu pot fi încărcate la capacitate
la Terminale de cereale existente, din cauza faptului ca acestea nu au fronturi de acostare
(cheuri) fundate la adancimi mari. Adâncimea necesară acostării navelor de 65.000 tdw este cel
puţin cota de -13,50 m, iar cheul de la dana 80 care are cota de fundare la -19,00 m ofera
4
posibilitatea încărcării unor nave mai mari de 65.000 tdw care sunt tot mai des folosite pentru
transportul cerealelor avand ca destinaţie ţările din Orientul Îndepărtat.
Transbordul direct efectuat cu macarale plutitoare are următoarele dezavantaje:
- Durata de încărcare este mult mai mare decât încărcarea efectuată în Terminal cu
shiploadere;
- Pierderi de marfă în timpul manipulării, cu efecte negative şi asupra mediului;
- Costuri mult mai mari de încărcare, acestea afectând preţul final al cerealelor;
- Timpi de staţionare mai mari în port a navei maritime;
- Condiţionări dictate de condiţiile meteorologice (vânt, ploi, zăpadă etc.) care la
rândul lor conduc la mărirea timpului de staţionare.
Prin realizarea acestui Terminal de Cereale la o dană cu adâncime mare, respectiv 19,0
m, se elimină transbordul direct cu toate aspectele sale negative, chiar şi pentru nave mai mari
de 65.000 tdw.
Viitorul Terminal nu va afecta ceilalţi operatori de cereale, traficul principal pe care se
bazează fiind unul de „nişă”, respectiv acel trafic de cereale care în prezent se derulează în
transbord direct.
Totodată, vor fi pregătite condiţiile necesare pentru operarea navelor mai mari de 65.000
tdw, care în viitor vor fi din ce în ce mai multe.
III.3. Localizarea proiectului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 2980 din 24.09.2014, proiectul se încadrează în

temeiul reglementărilor documentaţiei de urbanism, faza PUZ, aprobată prin Hotărârea
Consiliului Local Constanţa nr. 113/27.02.2008.
De asemenea, respectivul Terminal de Cereale este prevăzut şi în Master Planul portului
Constanţa aflat în curs de finalizare.
Terminalul de Cereale va fi amplasat în principal pe teritoriul portuar aflat în spatele
danei 80 din portul Constanţa Sud. În această zonă vor fi amplasate depozitul şi sistemul de
primire pe auto (laborator, cântare şi cuve de descărcare) şi sistemul de încărcare/descărcare
în/din nave, care vor acosta la dana 80.
Suprafaţa desfăşurată va avea un total de 63.600 mp, iar înălţimea maximă este dată de
înălţimea benzilor de deasupra celulelor care este de 35,0 m.
Terenul care va fi ocupat prin realizarea investiţiei este teritoriu portuar. Teritoriul
portuar, împreună cu alte lucrări de infrastructură portuară (cheuri, diguri, bazine) aparţine
domeniului public al statului pentru care Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este titularul
dreptului de administrare şi care a fost concesionat Companiei Naţionale – Administraţia
Porturilor Maritime – SA.
Folosinta acuala a terenului: teritoriu portuar.
Situaţia existentă – activităţi portuare de manipulare a mărfurilor vrac
5
Teritoriul se afla la Vest de Staţia de tratare ape uzate şi Postul de acostare petrolier de
la dana 79.
Terenul este parţial neutilizat, iar pe o parte sunt prevăzute căi de rulare a podurilor
descărcătoare de la frontul maritim de primire aferent Terminalului de Minereu existent, benzile
magistrale de transport a mărfurilor în depozit, prestocul etc.
O parte din lucrările existente se vor menţine şi utiliza şi în noul Terminal (cale de rulare
a podurilor), o parte (benzi transportoare magistrale) vor fi menţinute pentru funcţionarea
Terminalului de minereu, iar prestocul va fi dezafectat parţial.
Terenul nu se află în zonă protejată.
Alternative studiate
Având în vedere specificul proiectului prin realizarea a 18 celule mari de 10.000 t capacitate si
8 celule mici de 2500 t capacitate de depozitare cereale precum si adâncimea necesară
acostării navelor, acesta este singurul amplasament care a fost luat in calcul. Deoarece cota
necesara navelor de 65.000 tdw este cel puţin cota de -13,50 m, iar cheul de la dana 80 care
are cota de fundare la -19,00 m ofera posibilitatea încărcării unor nave mai mari de 65.000 tdw
care sunt tot mai des folosite pentru transportul cerealelor cu destinaţia ţările din Orientul
Îndepărtat.
Alternativa zero - este cea în care nu se implementează proiectul de extindere a terminalului.
Alternativa propusă
Investiţia promovată de SC COMVEX – SA Constanţa este necesară în primul rând pentru
eliminarea traficului de cereale manipulat în transbord direct, pentru a crea posibilitatea
completării încărcării navelor mai mari de 35 – 40.000 tdw, care nu pot fi încărcate la capacitate
la Terminale de cereale existente, din cauza faptului ca acestea nu au fronturi de acostare
(cheuri) fundate la adancimi mari. Mai mult decat atat tehnologia propusa, este una performanta
care raspunde atat exigentelor de protectia mediului dar si celor de eficienta economica.
Transportul cerealelor se face cu system cu benzi transportoare aflate în interiorul unei carcase
închise, montate pe stâlpi de sus inere.
Montajul pe stâlpi face ca banda transportoare să poată trece prin zone denivelate, să
traverseze drumuri, fără a deranja activitatea din aria traversată.
Cadrul pe care este construită carcasa benzii transportoare asigură siguran a și protec ia tuturor
celor care lucrează sau trec prin zonă.
6
Coordonatele STEREO 70
Prezentam coordonatele geografice ale amplasamentului lucrării în coordonate STEREO 1970,
existente si in Plansa nr 3.
X= 792694,89
INVENTAR COORDONATE
A
Y= 300474,60
ZONA EXTINDERE
X= 792732,21
B
Y= 300339,48
X= 793289,84
C
Y= 300541,78
X= 793251,78
D
Y= 300646,92
Geologia şi morfologia zonei

Litoralul sudic al României la Marea Neagră se întinde de la Midia până la Vama Veche, pe
aproximativ 80 km. Această zonă cuprinde trei zone portuare importante: Midia, Constanţa şi
Mangalia
Teritoriul domeniului portuar Constanţa se încadrează în unitatea Dobrogea de Sud, delimitată
la nord de falia Capidava-Ovidiu.
Aceasta prezintă trăsături specifice de platformă, având un soclu arhaic acoperit de o cuvertură
groasă de depozite necutate de vârstă paleozoică, mezozoică si neozoică.
Formaţiunile geologice ale cuverturii sedimentare sunt dispuse discordant pe fundamentul de
roci cristaline, având o dispoziţie spaţială neuniformă cu mari variaţii de facies. După etapa de
evoluţie paleozoică, Dobrogea de sud este sediul unei sedimentări de tip platformă, succedată
în mai multe cicluri de sedimentare.
După datele Institutului de Geologie şi Geofizică, sedimentele din sectorul românesc al
Platformei Continentale a Mării Negre pot fi caracterizate şi după batimetria zonei astfel:
sedimente predominant nisipoase, cu sedimente şistoase şi nisipo-şisto-argiloase – cu zone
alungite de nisip – pe platforma medie, respectiv între adâncimile de apă 30-70 m;
• sedimente predominant argiloase cu sedimente subordonate şistoase şi nisipo-şisto-
argiloase-platforma exterioară, respectiv la adâncimi de apă cuprinse între 70 şi 100
m;
• în apele mai adânci de 200 m, fundul mării este acoperit de un strat de 2-3 m de
noroi anoxic.
Pentru determinarea caracteristicilor terenului de pe amplasamentul propus a fost
efectuat un studiu geotehnic, Rezultatele sunt prezentate in paragraful IV.5:
• Clima
Zona studiată este caracterizată printr-un climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în
iulie temperaturi medii peste 220 C) şi mai mult senine (în medie 25-28 zile însorite pe lună, cu
7
durata de strălucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) şi cu ierni blânde (în ianuarie temperaturi
medii de 00 C). Temperatura medie anuală este de 11,20 C, iar precipitaţiile atmosferice
însumează cca 400 mm anual.
În cursul anului se constată o creştere generală a valorilor medii lunare de temperatură
de la lunile ianuarie-februarie către iulie-august şi apoi o descreştere din iulie către decembrie.
Influenţa bazinului Mării Negre asupra temperaturii aerului se manifestă mai mult în lunile de
primăvară când temperatura este mai scăzută decât în restul ţării şi în lunile de toamnă când
temperatura aerului pe litoral este mai ridicată.
Durata de strălucire a soarelui a fost în medie de 2330 ore, în sezonul cald (aprilie -
septembrie) însumând cca 72 % din durata anuală.
În ceea ce priveşte regimul vânturilor se cunosc următoarele:
- direcţia predominantă este sectorul nordic, cu o frecvenţă medie anuală de 40-50%;
- durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice medii este, în 77 % din cazuri, 6-12 ore;
- durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice maxime este de 210 ore, din direcţia N –E.
Numărul mediu de zile cu ceaţă este de 50 zile pe an, numărul maxim fiind în timpul
iernii, cu o medie de 8 zile/lună cu un maxim înregistrat de 16 zile/lună. Ceaţa poate fi destul
de persistentă în această zonă, în special în timpul iernii.
Regimul hidrografic
Cu o suprafaţă de 423.000 km2, Marea Neagră este o mare temperată caldă,interioară
şi intercontinental. Volumul Mării Negre este apreciat la cca 547.000 km3, anual cca 300 km3
provenind din apele fluviatile care se varsă în mare. Adâncimea maximă este de 2245 m (în
partea Sud – centru), iar adâncimea medie de cca 1217 m. Suprafaţa bazinului Mării Negre este
de cca 2 milioane km2 şi cuprinde zone industriale şi agricole din 22 ţări.
Salinitatea medie a Mării Negre este de 20-22 o/oo, mult mai scăzută decât a Oceanului
Pacific. Salinitatea este mai crescută în zona dinspre Marea Marmara (34 o/oo) scăzând pe
litoralul românesc la cca 17 o/oo. În zona românească, valoarea sa se menţine la cca 17-18
o/oo până la adâncimea de 180-200 m, sub care creşte la 22-23 o/oo
Concentraţia de hidrogen sulfurat ajunge la 7-11 mg/l sub 2000 m.
Temperatura medie a apei mării la suprafaţă este de cca 12,70C, puţin mai ridicată
decât temperatura medie a aerului. La adâncimi de 10-20 m temperatura apei ajunge la 8-10oC.
În timpul iernii, temperatura apei coboară la –2oC în partea de Nord-Vest şi uneori chiar în
apropierea ţărmului românesc unde, în unii ani, marea îngheaţă la suprafaţă. În schimb, în
timpul verii, adesea temperatura apei în preajma ţărmului românesc depăşeşte 25oC.
Biodiversitatea
Zona de coastă şi platforma continentală a Mării Negre sunt un mozaic complex de ecosisteme
interactive cu mari semnificaţii economice, bogate resurse naturale şi comunităţi ecologice, dar
şi cu concentrări de activităţi umane. Ele conţin diverse ecosisteme cu productivitate biologică
mare care oferă un habitat vital pentru numeroase specii comerciale sau în pericol.
Pe terenul ce urmează a fi realizate lucrările pentru extinderea drumului, biocenoza
terestră locală este slab dezvoltată, fiind reprezentată de câteva specii de floră spontană
comună şi faună ocazională (păsări marine, animale de talie mică).
8
• Areale sensibile
Pe baza ortofotoplanurilor, a coordonatelor geografice STEREO 1970 ale lucrării
propuse, a siturilor de protecţie avifaunistică (SPA) şi a rezervaţiilor prezente în zonă s-a
evaluat distanţa dintre amplasamentul propus pentru realizarea investiţiei şi ROSPA 0076
Marea Neagră.
Distanţa amplasamentului lucrării este de aproximativ 700 m până la ROSPA 0076
Marea Neagră.
Fig. III.1 Amplasamentul lucrarilor in raport cu arealul Natura 2000 ROSPA0076 Marea
Neagra
• Zone locuite aflate in apropierea amplasamentului
Lucrarea propusă se va realiza în incinta Portului Constanţa, investiţia urmând a fi
realizată pe teritoriul portuar.
Municipiul Constanţa, este situat pe malul Mării Negre, în partea de sud-est a României,
la 44°10′24″N, 28°38′18″E, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord şi în partea centrală, şi
de câmpie la sud şi vest. Oraşul Constanţa posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea
de nord a municipiului, Mamaia, este cea mai populată staţiune turistică de pe Litoral, se află pe
malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alţi 6 km pe
teritoriul oraşului Năvodari. Conform datelor provizorii ale recensământului din 2011, populaţia
municipiului Constanţa numără aproximativ 254.693 locuitori. Municipiul se învecinează cu
oraşele Năvodari şi Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localităţi fiind lipit),
oraşul Murfatlar şi comuna Valu lui Traian la vest, oraşul Techirghiol şi comuna Cumpăna la
sud-vest şi Marea Neagră la est.
9
Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră şi al IV-lea ca

importanţă în Europa, fiind întins pe o suprafaţă de 3182 ha (uscat şi acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanţa şi a Portului de Agrement Tomis este de +2,50 m
altitudine.
• Zone istorice, arheologice, cultural, zone de protecţie sanitară
În zona amplasamentului sau în zona imediat limitrofă acestuia nu există zone istorice,
arheologice, zone de protectie sanitara.
III.4. Lucrări proiectate

Terminalul de Cereale se compune din următoarele părţi importante şi anume:
- frontul de primire
- depozitul
- sistem de condiţionare a cerealelor
- frontul de expediţie
- reţele de utilităţi
- construcţii şi dotări conexe
Frontul de primire
Primirea cerealelor în Terminal se face pe uscat cu mijloace de transport auto şi
vagoane CF, iar pe apă cu barje şi nave fluvio-maritime.
Pentru descărcarea cerealelor s-au prevăzut 4 (patru) “cuve de descărcare” din beton
armat, fiecare cu o capacitate de extragere a cerealelor de 400 t/h.
Cuvele vor fi protejate de o clădire pentru a permite descărcarea cerealelor şi pe timp
nefavorabil, dar şi pentru a nu permite împrăştierea prafului produs în timpul descărcării. Cuvele
vor fi prevăzute cu un sistem de reţinere a prafului în cuvă, dar şi cu sistem de aspiraţie.
Înainte de descărcare sunt prelevate probe şi la laborator sunt determinate
caracteristicile “mărfii” după care sunt cântărite şi apoi descărcate. Pentru aceste activităţi sunt
prevăzute 2 (două) laboratoare şi 4 (patru) cântare auto de 60 t fiecare (vezi Plansa 3).
Pentru descărcarea cerealelor din vagoane CF se va utiliza o cuvă de descărcare
existentă, amplasată în colţul de Sud-Vest a depozitului de minereu şi care a fost utilizată
pentru descărcarea piritei. Această cuvă va fi „reabilitată” pentru a fi utilizată pentru descărcarea
cerealelor. Între cuva de descărcare din vagoane CF şi depozitul Terminalului de cereale este o
distanţă de cca 2500 m. Transportul cerealelor de la cuva CF la depozit se va face prin
intermediul unui sistem de benzi transportoare. În acest sistem de benzi transportoare va fi
integrată şi a treia bandă transportoare magistrală existentă şi care a deservit Terminalul de
minereu.
Cuva de descărcare din vagoane CF va fi protejată de o „clădire” asemănătoare cu cea
de la cuvele auto cu deosebirea că aceasta are frontoanele libere pentru a permite circulaţia
(trecerea) garniturilor de tren. La această cuvă se pot descărca 2 (două) vagoane simultan.
10
Descărcarea cerealelor din barje şi nave fluviale se va face cu o 2 (două) instalaţii

speciale de descărcare în flux continuu, cerealele fiind transmise printr-un sistem de benzi
direct în depozit (celule).
Sistem de condiţionare a cerealelor

Sistemul de condiţionare a cerealelor este compus din curăţitor (taror) şi uscător.
Curăţitorul este montat împreună cu elevatoarele în „sala maşinilor”.
Uscătorul se compune din uscătorul propriu-zis care va avea o capacitate de
100 t/h, 2 (două) celule de depozitare boabe umede şi o celulă de depzotare boabe uscate.
Se propune un pre-curatator “Schmidt-Seeger” TAS 206, care are o capacitate necesara
de Q=200 MTPH. Toate sistemele de precuratare vor avea camera de aspirare. De la
precuratator, deseul este separat si transportat printr-un transportor elicoidal (SA1) intr-un siloz
de deseuri (BSW) apoi printr-un alt transportor elicoidal (SA2) incarcat in camioane si scos din
incinta silozurilor.
In fluxul tehnologic, dupa precuratare, urmeaza uscarea materialului. Principalele culturi
care au nevoie de uscare sunt: porumbul, floarea-soarelui, semintele de rapita, iar graul si orzul
doar in functie de perioada anului si conditiile meteo. In acest scop s-a propus un uscator cu o
capacitate de Qd =100 MTPH, cu uscare de la 19% pana la 14%. Pentru acest model sunt
propuse doua containere de cereale umede (WGB1 and WGB2) fiecare cu un volum de
V=1.000m3, si o capacitate de aproximativ Q=750 tone fiecare oferind o capacitate totala de
cereale umede de Q tot =1.500 tone.
Containerele pentru cerealele umede plasate inaintea uscatorului, ar trebui sa ofere un
depozit “tampon” pentru receptia zilnica de cereale umede pentru uscare, si sa ofere un stoc
pentru uscarea din timpul noptii. Dupa uscare, cerealele vor fi stocate intr-un container pentru
material uscat cu un volum de V=1.000m3 aprox. Q=750 tone si in momentul cand acesta se
umple, cerealele vor fi transportate in silozuri.
11
Depozitul
Depozitul propriu-zis are o capacitate teoretică maximă de depozitare de 200.000 t şi
este format din 18 de celule de 10.000 t fiecare şi 8 celule de 2500 t fiecare.
Celulele sunt dispuse pe două şiruri, câte 13 celule pe fiecare şir. La capătul de Vest a
depozitului au fost amplasate patru cuve pentru descărcarea cerealelor din auto şi “sala
maşinilor”, respectiv construcţia în care sunt montate elevatoarele care introduc cerealele în
celule şi cele care preiau cerealele de pe benzile de sub celule şi le transmit la shiploaderele
care încarcă nava.
Celulele propriu-zise sunt confecţii metalice cilindrice prevăzute cu un “con” la partea
superioară. Celulele de 10.000 t vor avea diametrul de 27,5 m, înălţime parte cilindrică de 21,5
m şi înălţime totală de 29,0 m, iar cele de 2500 t vor avea diametrul de cca. 13,0 m şi înălţime
totală de 29,0 m. Dimensiunile sunt informative şi depind de furnizorul acestora.
Aceste celule se vor monta pe un radier din beton armat de cca. 1,0 m grosime fundat
pe piloţi foraţi de 1,0 – 1,2 m diametru. În radier sunt practicate canale de aerare. Descărcarea
cerealelor din celule se face gravitaţional, prin intermediul unor guri de scurgere prevăzute cu
“subere”. Cerealele sunt preluate de câte o bandă transportoare care se montează într-un tunel
vizitabil practicat sub radierul celulelor şi care au corespondenţă cu cuva sălii maşinilor (cuva
elevatoarelor).
Pentru controlul temperaturii cerealelor din celule, acestea sunt prevăzute cu senzori de
temperatură. În cazul depăşirii temperaturii optime de depozitare, cerealele se aerează cu
ajutorul unor ventilatoare de aerare care introduc aerul pe la partea inferioară prin canalele de
aerare şi care iese pe la partea superioară prin “gurile de aerare” prevăzute în capacul celulelor.
Pornirea ventilatoarelor se face automat, acestea fiind comandate de senzorii de temperatură.
Frontul de expediţie
Cerealele extrase din celule sunt preluate de elevatoare care le transmit pe benzile care
alimentează cele 2 (două) shiploadere. Shiploaderele preiau cerealele de pe benzile de
alimentare şi le încarcă în nave. Fiecare shiploader este alimentat de un sistem de benzi
independent, astfel că oricare shiploader poate încărca cereale care provin de la orice celulă din
depozit.
Shiploaderele vor avea portalul de o formă specială pentru a se putea deplasa pe calea
de rulare existentă.
Shiploaderele şi benzile de alimentare a acestora vor avea o capacitate de
1200 t/h.
Frontul de acostare la care vor staţiona navele este un cheu gravitaţional din chesoane
din beton armat şi are adâncimea de fundare de 19,0 m, iar cota coronamentului este de cca.
+2,50 m.
Reţele de utilităţi
Pentru funcţionarea Terminalului este necesar să se asigure energia electrică, gazul
metan pentru uscător şi apa pentru consumul menajer şi pentru combaterea unui eventual
incendiu.
Sursa principală pentru alimentarea cu energie electrică este Staţia Port III la care este
racordat în prezent Terminalul de Minereu. Racordul între Staţia Port III şi Staţiile de
transformare şi distribuţie (SDT) din Terminalul de Minereu este pe medie tensiune (6 kv).
12
Consumatorii din cadrul Terminalului de Cereale sunt atât pe medie tensiune

(shiploadere), cât şi pe joasă tensiune (restul consumatorilor). Pentru alimentarea Terminalului
de Cereale pe joasă tensiune se va realiza un Post de transformare nou
(6 / 0,4 kv).
Puterea instalată necesară va fi determinată în fazele următoare de proiectare, iar modul
de racordare se va face în conformitate cu avizul de racordare al Sucursalei Energetice din
cadrul CN – APM – SA.
Gazul metan va fi asigurat prin „extinderea” şi îmbunătăţirea sistemului existent de
furnizare a acestuia, existent în zona COMVEX.
Apa potabilă pentru consumul menajer şi pentru alimentarea reţelei de hidranţi a
Terminalului va fi asigurată din reţeaua de apă existentă de la danele 80 ÷ 85.
În jurul celulelor şi pe căile de acces, inclusiv în parcare se vor realiza platforme şi
drumuri cu îmbrăcăminte de beton. Apele pluviale colectate de pe suprafaţa platformei şi a
drumurilor vor fi dirijate spre marginile acestora, unde se află o canalizare pluvială alcătuită din
canale deschise şi/sau acoperite cu grătare. Aceste ape colectate de pe suprafaţa Terminalului
vor fi curăţate prin decantare şi apoi deversate în acvatoriul portuar.
Construcţii şi dotări conexe

Din această categorie fac parte laboratoarele pentru prelevare probe şi determinarea
caracteristicilor cerealelor, camera de comandă a Terminalului, birouri pentru personalul de
exploatare şi vestiare pentru muncitori.
Pentru laboratoare sunt prevăzute „containere speciale” care sunt prevăzute cu toate
dotările necesare.
Camera de comandă va fi realizată în „clădirea” aferentă „sălii maşinilor” şi va fi echipată
cu toată aparatura şi echipamentele de acţionare, automatizare şi urmărire a funcţionării
Terminalului.
Birourile pentru personalul tehnic de exploatare al Terminalului vor fi amenajate tot în
clădirea sălii maşinilor.
Personalul de exploatare propriu-zis va utiliza vestiarele existente din zona depozitului
de minereu.
Terminalul de Cereale va fi despărţit de restul activităţii de la „Danele de minereu” printr-
un gard prevăzut cu senzori de contact şi camere de luat vederi.
Încărcarea cerealelor în nave se va face cu 2 (două) instalaţii – shiploadere – cu o
capacitate de 1200 t/h fiecare.
Alimentarea shiploaderelor se va face printr-un sistem de benzi transportoare.
La frontul de primire sunt prevăzute următoarele lucrări:
- parcare pentru 80 de mijloace de transport auto
- staţie de prelevare probe şi laborator pentru determinări calitative (conţinut de corpuri
străine, sparturi, umiditate)
- cântare pentru auto de 60 t pentru cântărirea mijloacelor de transport auto atât pline
cât şi goale;
13
- cuve pentru descărcarea cerealelor din auto (4 buc). Aceste cuve vor fi acoperite cu
grătare sub care sunt prevăzute câte un sistem de “flapsuri” care permit pătrunderea cerealelor
în cuvă, dar nu permit ieşirea prafului.
Cuvele vor fi acoperite pentru ca descărcarea cerealelor să se poată face şi pe timp
nefavorabil şi ca în timpul descărcării praful să nu se răspândească în atmosferă, dar nici
cerealele să nu poată fi infestate cu pulbere de minereu. În aceste “încăperi” vor fi montate
aspiratoare care vor colecta praful şi-l vor introduce în cuve. După descărcare uşile din
frontoanele fiecărei încăperi se deschid pentru a ieşi mijlocul de transport descăcat şi pentru a
intra cel care urmează a fi descărcat.
Dacă cerealele sunt uscate şi curate se introduc direct în celule, dacă sunt uscate dar
conţin impurităţi se trec prin curăţitor şi apoi depozitate, iar dacă sunt umede sunt “trecute” prin
uscător şi apoi depozitate.
Uscătorul va fi alimentat cu gaze naturale aflate în zonă.
Descărcarea cerealelor din vagoane CF se face la o cuvă existentă. Aceasta va fi
“upgradată” pentru a fi utilizată pentru cereale, în sensul că se vor monta grătare speciale şi
flapsuri de reţinere a prafului şi aspiratoare, şi va fi acoperită cu un “coviltir” pentru ca
vagoanele să poată fi descărcate şi pe timp nefavorabil. De la cuva CF şi până la depozit se va
prevedea o bandă transportoare închisă (casetată) pentru ca cerealele să nu fie infestate cu
pulbere de minereu şi a “feri” marfa de intemperii.
Descărcarea cerealelor din barje şi/sau nave fluvio-maritime se va face la dana 80 cu
instalaţii speciale “shipunloanding” prevăzute cu un braţ vertical echipat cu cupe gen elevator.
Această instalaţie va depune cereale pe o bandă care va face legătura cu celulele de
depozitare.
Depozitul este alcătuit din celule metalice, 18 cu o capacitate de 10.000 t fiecare şi 8 cu
o capacitate de 2.500 t fiecare.
Acestea se vor monta pe câte o fundaţie individuală din beton armat, denumită în
continuare “radier”.
Radierele vor fi fundate pe piloţi foraţi cu diametru de 1,0 m. Celulele sunt prevăzute cu
sisteme de monitorizare a temperaturii cerealelor şi cu sisteme de ventilare – aerare pentru
scăderea temperaturii dacă este cazul. Aerul rece va fi introdus pe la partea inferioară prin
canale de aerare practicate în radier şi va fi evacuat pe la partea superioară a celulelor prin
“gurile de aerare” prevăzut în capacul celulelor.
Descărcarea cerealelor din celule se face gravitaţional, iar curăţarea celulelor se face cu
ajutorul unui şnec. Pentru descărcarea cerealelor, în radierul celulelor sunt prevăzute guri de
descărcare. Cerealele sunt preluate de o bandă transportoare situată sub radierul celulelor într-
un tunel având dimensiunile interioare de cca. 3,0 x 3,0 m.
Cerealele descărcate sunt transmise la o “sală a maşinilor” care este o cuvă din beton
armat în care sunt montate elevatoare. Elevatoarele preiau cerealele de pe benzile din tunel şi
le transmit la banda de alimentare a instalaţiilor de încărcare în nave.
Încărcarea cerealelor în nave
Pentru încărcarea cerealelor în nave sunt prevăzute 2 (două) shiploadere cu capacitatea
de 1200 t/h. Acestea se vor deplasa în lungul navei pe o cale de rulare. Calea de rulare va avea
ecartamentul de 10,875 m şi va fi alcătuită din 2 file, cea dinspre apă şi cea dinspre uscat.
Pentru fila de la apă va fi utilizată actuala filă de la apă a podurilor descărcătoare existente. Fila
de la uscat va fi o filă nouă alcătuită din grinzi din beton armat pe care se va monta şina CF tip
49.
14
Instalaţia de încărcare (shiploaderele) sunt prevăzute cu aspiratoare montate la capătul

tubului de evacuare care absorb praful şi îl reintroduc în cereale astfel că pe timpul încărcării nu
se produce poluarea aerului cu praf provenit din cereale.
Descrierea procesului tehnologic
Primirea cerealelor în Terminal se va face pe uscat, cu mijloace de transport auto şi vagoane

CF şi pe apă cu barje şi/sau nave de până la 5.000 t, care au acces pe Canalul Dunăre – Marea
Neagră.
Pentru descărcarea cerealelor din auto sunt prevăzute 4 (patru) “cuve” de descărcare.
Din mijloacele de transport se prelevează probe şi “laboratorul” determină caracteristicile
mărfii (conţinut de impurităţi, umiditate, procentul spărturilor etc.) şi funcţie de rezultate se pot
întâlini următoarele situaţii:
1. Conţinutul de impurităţi este peste limita admisibilă şi umiditatea este sub cea maximă
admisibilă;
2. Conţinutul de impurităţi şi umiditatea sunt sub limitele admisibile;
3. Umiditatea este peste limita maximă admisibilă, indiferent de conţinutul de impurităţi.
În situaţia de la punctul “1”, cerealele sunt trecute prin curăţitoare (taroare) şi apoi
depozitate în celule.
În cazul de la punctul “2”, cerealele sunt depozitate direct în celule.
În cazul de la punctul “3”, cerealele sunt trecute prin uscător şi apoi depozitate.
În depozit (celule) se urmăreşte în permanenţă temperatura şi în caz de depăşire a
temperaturii, cerealele se aerează cu ajutorul unor ventilatoare care introduc aer pe la partea
inferioară şi evacuat pe la partea superioară a celulelor.
Pentru descărcarea cerealelor din barje (nave fluviale) este prevăzută o instalaţie de
descărcare în flux continuu cu bandă cu cupe.
Cerealele descărcate cu această instalaţie sunt predate pe o bandă transportoare
montată în lungul cheului, după care sunt preluate de altă bandă şi transportate la sistemul de
benzi care alimentează celulele.
Aceste cereale provin din Terminale de Cereale, sunt „condiţionate” şi nu mai trebuie
trecute prin curăţitor şi/sau uscător.
Expedierea cerealelor din Terminal se va face numai “pe apă”, în special cu nave
PANAMAX de 65.000 tdw şi chiar mai mari.
Navele vor acosta la dana 80 şi vor fi încărcate cu ajutorul a două încărcătoare mobile
speciale (shiploadere) cu o capacitate de 800 t/h fiecare. Shiploaderele vor fi alimentate de
două benzi transportoare dispuse în lungul depozitului, fiecare bandă având o productivitate de
800 t/h.
Un aspect foarte important în funcţionarea Terminalelor de Cereale este circulaţia
mijloacelor de transport auto pe drumurile din port, deseori în timpul sezonului de recoltare a
cerealelor producându-se blocaje. Toate mijloacele de transport auto pentru trafic greu care au
ca destinaţie portul Constanţa Nord, intră în port pe la poarta nr.7, iar drumurile din port de la
Sud la Nord-Est sunt aglomerate, circulaţia celorlalte autovehicule desfăşurându-se cu
dificultate.
15
Terminalul de Cereale de la dana 80 pe care SC COMVEX – SA doreşte să-l realizeze

are marele avantaj că mijloacele de transport auto care vin în acest Terminal nu utilizează
drumurile din portul Constanţa Nord. Prin realizarea Terminalului se diminuează şi traficul auto
de cereale prin portul Constanţa Nord. Mijloacele de trasport cereale care vor deservi
Terminalul de Cereale de la dana 80 vor intra pe la poarta 7 şi vor parcurge drumul 13 a (pe
coronamentul fostului dig de Sud al portului Constanţa Nord) până la Terminal sau până la
parcarea interioară prevăzută şi care va avea cca 80 locuri.
III. 5. Impactul potential

Impactul potenţial asupra factorilor de mediu pe care l-ar putea avea lucrările propuse
pentru realizarea terminalului de cereale vor fi luate în considerare atât pe perioada de execuţie
a lucrărilor cât şi pe perioada de operare a acestuia.
Se vor lua în considerare factorii care vor fi potenţial afectaţi precum şi măsurile care se
impun pentru evitarea, reducerea sau ameliorarea acestui impact potenţial fiind evidenţiate
toate tipurile de activităţi.
Tinand cont de activitatea curenta din terminal, la proiectarea şi execuţia lucrărilor
Terminalului de Cereale vor fi luate toate măsurile necesare de protecţie, astfel încât cele două
activităţi să nu se influenţeze.
III.5.1. Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de

exploatare
Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de
exploatare, caracteristicile acestuia, factorii asupra cărora acţionează, precum şi măsurile de
evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului sunt prezentate in
continuare. Din analiza tabelelor de mai jos rezultă că impactul negativ se realizează in principal
pe perioada de implementare a proiectului şi este local. Realizarea lucrărilor nu va conduce la o
schimbare a situatiei actuale, si nu va avea influenţe negative asupra caracteristicilor de mediu.
III.5.2. Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a sănătăţii
umane, incluzând luarea în considerare a zgomotului şi vibraţiilor
Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a sănătăţii
umane, incluzând luarea în considerare a zgomotului şi vibraţiilor este prezentat in Tabelul III.
5.1. de mai jos. Din analiza tabelului, rezultă că impactul negativ se manifestă numai pe
perioada de realizare a lucrărilor. Pe perioada de operare a lucrărilor, se manifestă un impact
pozitiv atât din punct de vedere al productivităţii de încărcare şi a costurilor, cât şi din punct de
vedere al protectiei mediului înconjurător.
Ca urmare a măsurilor propuse, impactul potenţial este diminuat.
16
III.5.1. Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a sănătăţii umane, incluzând luarea în considerare a zgomotului şi
vibraţiilor
Nr. Extinderea Măsuri de

Activitatea Impact potenţial Natura impactului Magnitudinea Impact remanent
crt impactului evitare/diminuare
-reducerea la minimum
necesar a timpilor de
funcţionare a utilajelor;
Funcţie de -evitarea pe cât posibil a
starea suprasolicitărilor
utilajelor, de instalaţiilor,
specificul monitorizarea
activităţii şi de parametrilor de
Temporar, direct, Nu are
Zgomot şi vibraţii numărul Semnificativ, in funcţionare a instalaţiilor
1 pe perioada
produse de utilaje utilajelor ce zona lucrărilor pentru depistarea şi
lucrărilor
Execuţie funcţionează înlăturarea în timp util a
lucrări concomitent. unor eventuale
defecţiuni, uzuri
avansate etc;
-respectarea normelor
privind lubrefierea şi
întreţinerea diverselor
angrenaje
Semnificativ, dacă Semnalizarea Numai în caz de
Posibile accidente de nu se iau măsuri corespunzătoare a accident cu
2 circulaţie în zona Direct Local de semnalizare lucrărilor vătămare corporala
lucrărilor corespunzătoare sau avariere
a lucrărilor vehicol
17

Funcţie de tipul de În cazul în care nu

transport (greu, Traficul greu prin se respectă
Temporar, pe muncitori la locul restricţiile de viteză
Producere zgomot şi localităţi se va efectua cu
perioada lucrărilor, Local de muncă, etc), la trecerea prin
3 vibraţii reducerea vitezei la
direct de starea localităţi, pot apare
minim 30 km/oră
drumului şi a deteriorări la
imobilelor aflate la locuinţe ca urmare
drum a vibraţiilor
Temporar, pe Se vor prevedea puncte

Murdărire drumuri Semnificativ, dacă de curăţire manuală sau
perioada lucrărilor, Local
4 publice nu se iau măsuri mecanizată a pneurilor la Nu are
direct
iesirea din zona
Trafic
şantierului.
asociat
şantierului - întreţinere
corespunzătoare a
vehiculelor (asigurare
Funcţie de starea revizii tehnice periodice)
Poluare aer ca urmare a Temporar, direct, vehiculelor de
Local - folosirea de utilaje şi Nu este cazul
5 traficului pe perioada transport, şi de
camioane de generaţie
lucrărilor starea drumurilor
recentă, prevăzute cu
sisteme performante de
minimizare şi reţinere a
poluanţilor evacuaţi în
atmosferă
Poluare aer –transport Temporar, pe Transport acoperit al Nu este cazul
6 Local Locală materialelor pulverulente
material pulverulent perioada lucrărilor
Perioada de Pozitiv, pe termen lung Zona de Implicaţii pozitive
operare a atât din punct de vedere Direct realizare a asupra
7 lucrărilor al productivităţii de lucrărilor Nu este cazul Pozitiv
modernizarii
încărcare şi a costurilor, sistemului de
18

cât şi punct punct de incarcare
vedere al afectării
mediului înconjurător.
19
III.5.3. Impactul potenţial asupra florei şi faunei

Impactul potenţial asupra asupra florei şi faunei, incluzând luarea în considerare a
zgomotului şi vibraţiilor pe perioada de execuţie a lucrărilor este nesemnificativ zona având
puternice influente antropice.
Aici putem vorbi de impactul pe care – l pot avea pasarile asupra proiectului, , in sensul
ca materiile fecale ale pasarilor care-si gasesc aici un loc de popas pot coroda acoperisul
silozurilor, carcasele benzilor transportoare precum si alte structuri metalice cum ar fi: sistemele
de ancorare ale coloanelor de sustinere.
III.5.4. Impactul potenţial asupra aerului şi climei

Impactul este negativ, local şi se va manifestă numai în perioada de realizare a
lucrărilor.
Se apreciază că în perioada de exploatare a terminalulu calitatea aerului se va
imbunatati fata situatia actuala, deoarece in zona exista un depozit de minereu neoacoperit,
depozit ce a creat, in perioadele de vant cresteri semnificative ale concentratiile de pulberi in
zona.
În perioada de execuţie a lucrărilor poluarea aerului din zona de lucru ca urmare a
funcţionării utilajelor este temporară şi numai în perioada de execuţie a lucrărilor, fiind influenţat
de starea utilajelor folosite.
Pentru asigurarea unui nivel redus de impurificare atmosferică se recomanda evitarea
execuţiei lucrărilor în perioadele de vânt foarte puternic.
III.5.5.Impactul potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al corpurilor de apă de

suprafaţă şi subterane este prezentat in tabelul de mai jos.
Impactul execuţiei lucrărilor asupra factorilor de mediu este potenţial negativ, cu extindere
locală şi se va manifesta numai în perioada de realizare a lucrărilor.
Tabel III.5.2 Impactul potenţial asupra calitatii şi regimului cantitativ al corpurilor de apa
de suprafaţă şi subterane
Nr Extin- Măsuri de
Impact Natura Magnitu Impact
crt Activitatea dere evitare/
potenţial impact dinea remanent
impact diminuare
Asigurarea unui
management al
deşeurilor care să
respecte cerintele
legale aplicabile.
Poluare
Direct, Interzisă
accidentală
Amplasa- pe Local depozitarea
1 cu deşeuri Redus Nu are
ment lucrare termen materialelor şi
sau diverse
scurt deşeurilor in
materiale
apropierea
surselor de apă
de suprafaţă.
asigurarea
corespunzatoare
20
a managentului de
trafic si a
materiilor prime si
materialelor ce
intra in constructie
Poluare Apele pluviale de
accidentală pe suprafaţa
cu hidro- amenajată sunt
carburi colectate prin
petroliere rigole transmise
din către un bazin de
rezervoarel decantare, după
e care sunt
Perioada de
vehiculelor deversate în
operare a
care bazinul portuar.
2 terminalului Direct Local Redusă Nu are
tranzitează Sistemul de
de cereale
zona transport si
stocare al
cerealelor este un
sistem inchis care
nu permite
imprastierea in
atmosfera a
prafului de cereale
III.5.6. Impactul potenţial asupra solului
Impactul asupra solului se va manifesta în perioada de realizare a lucrărilor prin ocuparea

temporară a unor suprafeţe de teren (pentru depozitarea temporară a unor materiale) şi
creşterea riscului de poluare accidentală a solului datorită manipulării necorespunzătoare a unor
materiale cu potenţial de impurificare a solului (deseuri, lubrifianti) sau încălcarea cerinţelor
legale privind gestionarea deşeurilor.
Tabel III.5.3. Impactul potenţial asupra solului
Nr Extin- Măsuri de
Impact Natura Magnitu Impact
crt Activitatea dere evitare/
potenţial impact dinea remanent
impact diminuare
Ocuparea Delimitarea
temporara a strictă a
unor organizării de
suprafete şantier.
Temporar
de teren
, local
Locală Redus Redarea Nu are
terenului la
1
starea iniţială
după terminarea
Amplasa-
lucrărilor.
ment lucrare
Deversări Temporar Depozitarea şi
accidentale , în Local Redus manipularea Nu are
ale unor perioada substanţelor/
21
substanţe/ de compuşilor se va
compuşi execuţie face în condiţii
chimici a de siguranţă
direct pe sol lucrărilor
Posibilitatea Funcţie de
contaminării tipul de
Temporar
solului cu transport
Trafic , pe
hidrocarburi (greu,
asociat perioada
şi alte muncitori
şantierului şi lucrărilor
materiale la locul de Revizii tehnice
3 perioadei de
transportate
sau a Local
muncă), de periodice
Nu sunt
exploatare a circulaţiei
în zona starea
investitiei vehiculel
portului vehicule-
or
lor,
decombust
ibil utilizat
Ocuparea local intretinerea numai in
definitiva a corespunzatoare cazul unor
unor a platfomei accidente
suprafete (suprafata va fi
de teren curatata
prin sistematic astfel
executia incat sa nu
Perioada de
unei ramana cereale
operare a
4 platforme local redus ce ar putea si
investitiei
de beton antranate in apa
care asigura marii), a
circulatia rigoleleor de
utilajelor, prealuare a
cat si apelor pluviale, a
scurgerea decantoarelor
apelor
pluviale.
III.5.7. Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual este prezentat în tabelul de
mai jos şi se înregistrează numai pe perioada de realizare a lucrărilor.
Tabel III.5.4. Impactul potenţial asupra peisajului

Nr. Impact Natura Extindere Magnitu Măsuri de Impact
Activitatea
crt potenţial impactului impact dinea evitare/diminuare remanent
Se vor respecta
prevederile planului
In perioada de de management de
Amplasamentul
construcţie, mediu elaborat de
lucrărilor
impactul vizual Pe constructor.
Locală,
1 este Local tronsoane După terminarea Nu exista
temporară
caracteristic de lucru lucrarilor zona va fi
activităţii de eliberata de toate
şantier. elementele specifice
lucrărilor de
execuţie a drumului
Perioada de
operare a
2 Se apreciaza ca nu va exista un impact negativ.
lucrărilor
22
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU
IV.1. Protecţia calităţii apelor

Dezvoltarea Terminalului constă în principal în transformarea acestuia intr-un terminal
de stocare a cerealelor, mărirea capacităţii de primire a cerealelor sosite pe „uscat” la nivelul
intregului port şi diversificarea posibilităţii de recepţie a cerealelor în sensul de a putea primi
simultan doua sau mai multe sorturi de marfă.
Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de realizare a
lucrărilor
Sursele de poluare din perioada de construcţie cu incidenţă asupra calităţii resurselor de
apă pot fi clasificate în:
• Surse punctiforme (staţionare);
• Surse difuze de poluare
Din categoria surselor punctiforme fac parte:
- Evacuările fecaloid menajere
Evacuarea apelor uzate fecaloid menajere se poate face in sistemul de canalizare
centralizat al portului. Apele uzate trebuie să îndeplinească condiţiile evacuării în sistemul de
canalizare, respectiv cele prevăzute în HG 352/2005 – NTPA – 002 privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţele de canalizare.
- In zona lucrărilor, este posibil să apară o poluare accidentală a apelor de suprafaţă
ca urmare a:
• intreţinerii defectuoase a utilajelor şi maşinilor.
• managementului defectuos al deşeurilor, precum şi a substanţelor toxice şi
periculoase
Pentru a nu se produce o poluare accidentală cu hidrocarburi, constructorul va asigura o
bună stare tehnică a utilajelor. Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe in
spatii special amenjate.
Sursele difuze de poluare
De regulă, sursele difuze de poluare sunt constituite din:
- depozite intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente);
- ape rezultate de la spălarea utilajelor;
- poluări accidentale ca urmare a neîntreţinerii utilajelor.
In cazul acestei lucrări, materialele de constructii (beton, echipamente metalice etc) vor fi
aduse de la o staţie autorizată din punct de vedere al mediului si gospodăririi apelor.
Prin adoptarea măsurilor propuse, se apreciază că impactul lucrărilor asupra regimului
calitativ şi cantitativ al apelor de suprafaţă şi subterane va fi minim.
Impactul asupra apei : În perioada construirii și amenajării obiectivelor din cadrul investi iei
analizate se vor lua toate măsurile de evitare a contaminării apelor marine cu poluan i de natură
solidă sau lichidă ce ar putea apărea accidental pe suprafa a/în incinta afectată de șantier.
23
În cazul pierderilor accidentale de combustibil sau ulei de la utilajele de transport și manipulat

materiale de construc ie, acestea vor fi colectare cu materiale absorbante ce vor fi depozitate în
recipien i speciali, urmând a fi preluate spre eliminare de către operatori autoriza i (pe bază de
comandă sau contract).
Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de exploatare a
lucrărilor
În perioada de operare a terminalului de cereale, lucrările executate nu presupun
utilizarea apei tehnologice. Dată fiind existenta sistemului de canalizare, apele pluviale scurse
de pe suprafata portuară colectate prin rigole transmise către un bazin de decantare, după care
sunt deversate în bazinul portuar. La evacuarea în sistemul de canalizare, apele vor trebui să
îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în NTPA 002/2005. Se recomanda intretinerea
corespunzatoare a benzilor transportoare pentru a evita accesul impuritatilor in apa colectata
de pe suprafata platformei.
Tinand cont de costurile investitiei, in locul transportoarelor cu lanturi este preferabil sa
se foloseasca sistemele moderne de benzi transportoare acoperite, cu 3 intinzatoare si rulmenti
exterior, care sunt special realizate pentru transportul de cereale
In primul rand acestea sunt cu 10-15% mai ieftine decat benzile transportoare clasice
de aceeasi capacitate, iar greutatea exercitata asupra cadrului de sustinere este redusa la
jumatate. Din prisma costurilor de exploatare si a economisirii de energie electrica, benzile
transportoare acoperite au un consum de current electric de pana la 3 ori mai mic - Ptot=110
kW fata de benzile transportoare cu lanturi P =340 kW.
Indiferent de sistemul ales acesta va fi acoperit.
Transportoarele de pe cheu, au un design special, si anume sunt acoperite pentru
protectia mediului pentru a evita emisii de material purverulent de pe benzile transportoare. De
asemenea este si o protective in caz de precipitatii, cu toate ca nu este acceptata incarcarea de
cereale pe timp de ploaie de catre capitanii de vas. Daca exista un exces de material
pulverulent in atmosfera pe o perioada mai mare, se recomanda folosirea de sistem de
“suprimare a prafului cu ulei mineral” . Aceasta implica adaugarea de 100g de ulei mineral la
100 tone de material pe linia de incarcare pe nava. In locul folosirii de ulei mineral care poate fi
relativ scump (2,200 USD/tona de ulei), se poate folosi cu succes ulei de floarea soarelui sau
alte uleiuri vegetale.
În cazul unor accidente/incidente în care este implicată pierderea unei cantită ii
semnificative de cereale în apa mării se impune o interven ie rapidă prin aplicarea unor
bariere plutitoare care să împiedice dispersarea materialului în apa mării. Materialul va fi
colectat în containere speciale si gestionat ca deșeu nepericulos, biodegradabil. Cerealele sunt
materiale ușoare, plutitoare – până la umezirea/încărcarea cu apă. Neîndepărtarea materialului
pierdut din apă conduce în timp la deteriorarea calită ii apei de mare prin creșterea consumului
de oxigen prin degradarea componentelor organice din cereale, creșterea concentra iilor
speciilor de azot (amoniac, azota i, azoti i), apari ia compușilor de fermenta ie (oxizi de carbon)
– accelerarea fenomenului de eutrofizare cu afectarea mediului acvatic (faună și flora marină).
24
IV.2. Protecţia calităţii aerului

Protecţia calităţii aerului pe perioada de implementare a proiectului
Calitatea aerului din zona lucrărilor este influenţată de traficul naval şi de activităţile
portuare. Activitatea de construcţie reprezintă o importantă sursă de poluare a atmosferei cu
praf, putând avea un impact temporar substanţial asupra calităţii aerului din zona
amplasamentului.
Ca surse de poluare in perioada de executie a lucrărilor propuse putem menţiona:
- activitatea utilajelor de construcţie
- transportul materialelor de construcţie
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament
evacuate în atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei:
oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (VOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament
conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii
comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii
epidemiologice efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: cadmiu, nichel, crom şi
hidrocarburi aromatice policiclice).
Manevrarea si transportul unor materiale produc emisii de praf care variaza adesea in
mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice
dominante, modul de transport al materialelor.
Protecţia calităţii aerului în perioada de operare a proiectului
Toate utilajele care vor asigura desfasurarea fluxurilor tehnologice (celule metalice de
depozitare, estacade, benzile transportoare, elevatoare, utilajele de incarcare in nave, etc.) vor
fi asigurate de o firma specializata in tansbord de cereale, fiind utilaje de ultima generatie cu un
impact minim asupra mediului (benzi transportoare si elevatoare inchise, filtre de retinerea
prafului in toate punctele de transbord, etc.). Se va asigura curatarea permanenta a platfomei
portuare de resturi de cereale ce pot fi antrenate de apa pluviala in bazinul portuar.
O alta sursa semnificativa de praf apare la descarcarea vagoanelor. Ar fi necesara
realizarea unei incinte inchise pentru descarcarea vagoanelor, dupa cum se obisnuieste in
realizarea proiectelor la Marea Neagra din ultimii ani. De altfel ar trebui realizate sisteme de
colectare a prafului cu guri de aerisire si filtre, cu readucerea acestuia in masa de cereale
pentru a se evita pierderile cantitative.
O alta sursa de praf, este platforma de descarcare a camioanelor. Se propune realizarea
unei incinte inchise de descarcare a camioanelor pentru a se evita o concentratie de praf mai
mare de Qd =10mg/1m3 de aer. Inauntrul incintei se propun filtre de aspirare a prafului, cu
readucerea acestuia in masa de cereale pentru a se evita pierderile cantitative. De asemenea
se propune realizarea unei incinte de incarcare a camioanelor, precum si un ziloz in acelasi
scop.
25
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor pe perioada de realizare a lucrărilor
Activităţile de execuţie a lucrărilor sunt producătoare de zgomote şi vibraţii. Lucrările
urmează să se efectueze în zona portului Constanta Sud, departe de zona locuită a oraşului,
astfel încât zgomotul produs de mijloacele de transport a materialului de umplutură şi ulterior de
navele ce vor acosta la cheu, nu va fi perceput de locuitorii din Constanţa.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimează că în şantier
vor exista nivele de zgomot de până la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare sursa
de zgomot este amplasată într-o locatie ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest
caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de
metri faţă de sursă.
Zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare
măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:
- fenomenele meteorologice şi în particular, viteza şi direcţia vântului, gradientul de
temperatură şi vânt etc.
- absorbţia mai mult sau mai puţin importantă a undelor acustice de către sol, fenomen
denumit „efect de sol”
- absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditate relativă, componenţa
spectrală a zgomotului,
- topografia terenului,
- vegetaţia.
Nivelele sonore pentru diverse tipuri de utilaje sunt:
- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)
- excavator hidraulic pe şenile < 100 kW - LAeq = 58 dB(A)
- camion - LAeq = 43 dB(A)
- încărcător - LAeq = 55 dB(A)
- buldozer - LAeq = 66 dB(A)
Nivelele sonore prezentate mai sus se încadrează în valorile STAS 10.009/88 – Acustică
urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor pe perioada de operare a lucrărilor
Principala sursa de zgomot în perioada de operare a sistemului de incarcare cereale in
nave ce va opera pe dana 80 este data de activitatea navelor ce vor acosta la cheu pentru
incarcare cu cereale. Aceasta sursa nu afecteaza locuitorii din zona portului, distanta pana la
zonele locuite fiind foarte mare. Activitatea de descarcare a cerelelor si sistemele aferente se
incadreaza in nivelul actual de zgomot al portului Constanta.
26
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor
Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu

utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de radiaţii
ionizante.
IV.5. Protecţia solului şi subsolului
Pentru realizarea proiectului au fost effectuate o serie de foraje amplasate asa cum
arata figura de mai jos, avand coordonatele din tabelul IV.5.1
Fig. IV.5.1Amplasamentul forajelor geotehnice
Tabel IV.1
Pentru a simplifica succesiunea stratelor interceptate, acestea au fost grupate pe

3 complexe litologice, obţinându-se astfel, următoarea coloană litologică sintetică a
amplasamentului:
§ C1 - complexul format din umplutură antropică (alcătuită din strate coezive
(predominat): argilă, argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, praf argilos; strate slab-
coezive: nisip argilos, nisip prăfos, praf nisipos argilos și strate necoezive: nisip fin-mare, cu
pietriș mic. Toată această succesiune de strate conţine bolovăniş şi blocuri de calcar. La
27
partea superioară a forajelor F1, F2, F3 şi F6 a fost străbătut, pe grosime variabilă 0.10
÷ 0.80 m depunere de minereu de fier (provenită din depozitarea minereului de-a lungul
timpului);
§ C2 - complexul intermediar alcătuit dintr-o alternanţă de: strate coezive (argilă, argilă
grasă, argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, praf argilos), strate slab-coezive (nisip argilos,
nisip prăfos, praf nisipos argilos) și strate necoezive (nisip fin, nisip fin-mare, nisip mare-fin,
nisip mare, pietriș mic-mare, falune. Toată această succesiune de strate conţine concreţiuni
şi elemente de bolovăniş de calcar);
§ C3 - complexul inferior – C3 alcătuit dintr-o alternanţă de argilă cretoasă/ argilă
prăfoasă cretoasă, albicioasă, cu concreţiuni şi bolovăniş de calcar. Forajele au fost oprite în
acest complex, fara a îl traversa (la adâncimi de 40.00 – 42.00 m).
În tabelul IV.2 de mai jos sunt prezentate intervalele de adâncime pe care se
dezvoltă cele 3 complexe litologice prezentate in tabelul de mai sus, precum şi grosimile
acestora, în funcţie de fiecare foraj geotehnic:
Tabel IV. 2
(*) Acest complex nu a fost traversat de forajele executate, grosimea reprezentând doar
adâncimea de pătrundere a forajului în strat.
Ţinând cont de informaţiile de mai sus, litologia amplasamentului cercetat poate
fi schematizată printr-o coloană litologică sintetică caracteristică amplasamentului, (obţinută
prin medierea grosimilor pe care se dezvoltă fiecare complex C1, C2 şi C3, interceptat în
foraje). Astfel:
• Complexul 1 – umplutură antropică: 0.00 ÷ 13.00 m (grosime 13.00 m);
• Complexul 2 – intermediar: 13.00 ÷ 33.00 m (grosime 20.00 m);
• Complexul 3 – inferior: 33.00 ÷ 42.00 m (talpa forajelor, fără a traversa
complexul).
Pe perioada de operare a lucrărilor nu se prognozează poluarea solului şi a subsolului,în
condiţiile în care terminalul existent activeaza deja pe o suprafata betonata, si se vor respecta
toate instrucţiunile tehnice.
28
Activităţile executate în timpul exploatarii investiţiei implică manipularea unor materiale

de construcţie nepoluante pentru sol şi subsol, respectiv descarcarea / incarcarea cerealelor.
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Floră şi faună
Zona de coastă şi platforma continentală a Mării Negre sunt un mozaic complex de
ecosisteme interactive cu mari semnificaţii economice, bogate resurse naturale şi comunităţi
ecologice, dar şi cu concentrări de activităţi umane. Ele conţin diverse ecosisteme cu
productivitate biologică mare care oferă un habitat vital pentru numeroase specii comerciale sau
în pericol.
Amplasamentul portului Constanţa se află în apropierea sitului Natura 2000 ROSCI 0076
Marea Neagră.
Teritoriu pe care urmează să se desfăşoare activităţile portuare, este un teritoriu pe care
nu se pot menţine ecosisteme terestre locale. Ecosistemele terestre cele mai apropiate de
ampriza lucrării nu pot fi afectate de realizarea sau funcţionarea amenajării studiate.
Impactul negativ asupra mediului acvatic marin poate fi grupat în două categorii: direct
şi indirect. Impactul direct este cel de înlăturare şi distrugere fizică a organismelor bentonice. În
această categorie va intra fitobentosul, precum şi zoobentosul, cum ar fi scoicile, melcul, crabul
de nisip etc, organismele din zoobentos fiind fie fixate de diferite suprafeţe (roci, stâlpi din
beton), fie sălăşuind în straturile de nisip şi mâl de pe fundul acvatic. Pe de altă parte deoarece
un număr însemnat de specii care populează substratul pot să se ridice în masa apei într-o
perioadă sau alta a ciclului lor vital, în vederea reproducerii sau nutriţiei (formele bentopelagice
– unele polichete, crustacee, peşti etc.), iar stadiile larvare a numeroase specii mai cu seamă
de animale marine (spongieri, celenterate, viermi, moluşte, crustacee ş.a.) plutesc liber
(constituind meroplanctonul), aceste forme ar suferi un impact direct mai mic.
Deoarece in zona se desfasoara deja o activitate, ecosistemul marin este unul care s-a
adaptat la conditiile existente in prezent. Tehnologia folosita si masurile propuse pentru
diminuarea impactului pentru toti ceilalti factori de mediu, protejeaza in final si ecosistemul
marin din zona lucrarilor.
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Lucrările de extindere a terminalului de cereale apartinand Comvex nu se vor desfăşura
in zone locuite. Tinand cont de arealul restrans şi termenul de realizare a lucrărilor (24 luni),
disconfortul cauzat de acestea nu va fi resimtit de populatia orasului Constanta si vor fi limitate
in timp si spaţiu.
IV.8. Gospodărirea deşeurilor
Deseurile vor fi generate atat in zona de executie a lucrarilor cat si in organizarea de
santier.
În conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deşeuri vor fi colectate selectiv,
transportate, reciclate, recuperate, valorificate sau eliminate final prin depozitare sau incinerare.
Gestionarea categoriilor de deşeuri rezultate la lucrările de execuţie se va face având în vedere

următoarele recomandări:
29
- deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora - vor fi colectate în interiorul şantierului în

puncte speciale prevăzute cu containere tip pubele.
Deşeurile vor fi transportate periodic la un depozit de deşeuri autorizat şi vor fi menţinute
evidenţe în conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
- uleiurile uzate - vor fi colectate separat în recipienţi metalici etanşi, amplasaţi pe platforme
betonate, acoperite şi prevăzute cu şanţuri perimetrale de gardă, predate la unităţi specializate.
Se vor respecta cerinţele legale în vigoare privind gestionarea uleiurilor uzate – H.G.
nr.235/2007,
- deşeurile metalice - vor fi colectate separat pe platforme betonate urmând a fi valorificate în
mod obligatoriu la unităţile specializate,
- deşeurile de materiale de construcţii (resturi de beton, mortar), din punct de vedere al
potenţialului de contaminare nu ridică probleme deosebite.
deşeurile lemnoase - vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi
elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate
ca lemn de foc pentru populaţia din zonă;
- acumulatorii uzaţi - vor fi stocati şi depozitati corespunzător, urmând să fie valorificate prin
unităţi specializate. Vor fi păstrate evidenţe cu cantităţile valorificate conform prevederilor H.G.
nr. 1132/2008.
- anvelopele uzate - vor fi gestionate conform cerinţelor legale în vigoare. Vor fi
eliminate/valorificate integral prin unităţi specializate,
Pentru gestionarea anvelopelor uzate se vor respecta cerinţele H.G. nr.170/2004 privind
gestionarea anvelopelor uzate
- deşeurile de hârtie şi cele specifice activităţii de birou - vor fi colectate şi depozitate separat,
în vederea valorificării,
- ambalajele de sticlă, hârtie şi carton, materiale plastice din interiorul organizării de şantier
vor fi colectate temporar în pubele având inscripţionate vizibil tipul deşeului. Se vor colecta
temporar în incintă şi vor fi valorificate integral prin unităţi specializate de prestări servicii,
- ambalajele de la vopsele şi diluanţi în cazul în care nu vor fi returnate la producător sau
distribuitor se vor colecta şi depozita în containere închise etanş sau în spaţii special amenajate
– platforme betonate, acoperite, imprejmuite.
Pentru toate categoriile de ambalaje vor fi păstrate evidenţe privind cantităţile eliminate, datele
calendaristice, identificatorii mijloacelor de transport conform H.G. nr.621/2005 privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare.
Pe baza contractelor de prestări de servicii, colectarea şi transportul deşeurilor la depozitul de
deseuri este asigurată de o firmă specializate astfel:
- Contract de prestări servicii de preluare a deşeurilor reciclabile colectate selectiv
nr.457/15.04.2012 încheiat cu SC IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT BUCUREŞTI FILIALA
COSTINESTI SRL pentru preluarea deşeurilor reciclabile ambalaje pet, doze de aluminiu, hârtie
si carton ;
- Contract de prestări servicii de salubrizare nr.01/01.01.2012 incheiat cu SC IRIDEX GROUP
IMPORT -EXPORT BUCUREŞTI FILIALA COSTINESTI SRL pentru preluarea deşeurilor
municipale si deşeuri din construcţii si demolări;
30
- Contract de prestări servicii pentru colectarea, manipularea, depozitarea si valorificarea

deşeurilor din echipamente electrice si electronice si a deşeurilor de baterii nr.461/18.04.2012
încheiat cu SC GREMLIN COMPUTER SRL;
Contract de prestări servicii nr. ECM 1859/03.05.2011 incheiat cu SC ECOMASTER SERVICII
ECOLOGICE SRL pentru preluare deşeuri tip uleiuri minerale neclorurate de motor, de
transmisie si de ungere;
- Act Adiţional nr.24/2013 la contractul nr. 539/01.06.2010 incheiat cu SC ROPAMIAL SRL
pentru extragerea deşeurilor si materialelor reciclabile provenite de la Halda nr.5 ;
- Contract de prestări servicii nr.135/31.05.2011 incheiat cu SC GREENTECH SERVICII
ECOLOGICE SRL pentru preluarea deşeurilor tip: ambalaje care conţin reziduuri de substanţe
periculoase, absorbanţi, materiale filtrante, de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminate
cu substanţe periculoase, filtre de ulei si motorina uzate, deşeuri de solvenţi, lacuri si vopseluri,
deşeuri de cauciuc, plăcute de frana, lichide de frana, sticla (inclusiv parbriz);
- Contract de vanzare-cumparare nr.001/09.01.2012 incheiat cu SC G.A.A.D. INVEST
INTERNATIONAL SRL pentru preluare deşeuri metalice rezultate din reparaţii si/sau;
casari/dezmembrari utilaje;
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase

În perioada de construcţie
În timpul execuţiei lucrărilor, vor fi utilizate unele substanţe toxice şi periculoase, în special
produse petroliere şi diluanţi al căror regim de depozitare, manipulare şi utilizare va trebui să se
conformeze prevederilor reglementărilor în vigoare.
Cele mai folosite produse sunt:
• gaz, petrol, combustibil folosit pentru utilaje şi vehicule de transport;
• benzină;
• lubrifianţi (uleiuri, parafină).
Acestea vor fi colectate, depozitate temporar si gestionate in conformitate cu cerintele legale
aplicabile acestor categorii de deseuri.
În perioada de operare
Operarea sistemului de incarcare cereale in nave se incadreaza in activitatea actuala, activitate
reglementata din punct de vedere al gestionarii deseurilor.
31
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a lucrarilor este necesar a se desfăşura o
activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate
cât şi pentru a stabili măsuri corective dacă este cazul. În acest sens se propun următoarele
măsuri necesar a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Agenţiei de Protecţie Mediului
Constanţa:
- identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice
de poluanţi;
- stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea unui nivel de zgomot pe
durata execuţie lucrărilor;
- gestionarea controlată a deşeurilor rezultate atât în zona punctului de lucru cât şi în
zona depozitelor de materiale;
- stabilirea unui program de intervenţie în cazul în care indicatorii de calitate specifici
factorilor de mediu aer, apă, sol nu se încadrează în limitele impuse de legislaţia în
vigoare;
- stabilirea unui program de prevenire şi combatere a poluării accidentale, măsuri
necesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări şi echipamente pentru intervenţie în
caz de accident.
Atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare a sistemului de incarcare a
cerealelor in nave se vor respecta cerintele de monitorizare cuprinse in actele de reglementare
emise pentru investitia propusa. In prezent monitorizarea calitatii aerului in zona terminalului se
face conform Autorizatiei de mediu nr. 130 din 12.05.2014
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE

NORMATIVE NAŢIONALE
Proiectul propus se încadrează în prevederile următoarelor acte normative:
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului (Anexa 2, pct.13 litera a) „Orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la
pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja
autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative
asupra mediului.”
Proiectul nu se incadrează, în prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia
comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP).
Activităţile desfăşurate în perioada de construcţie şi exploatare vor respecta cerintele legale
aplicabile privind protectia mediului, in special prevederile Legii nr.211/2011 privind regimul
deşeurilor şi Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
Prin măsurile prevăzute în proiect vor fi respectate prevederile Legii nr.104/2011 privind
calitatea aerului inconjurator.
32
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Aceste lucrări sunt prevăzute în sarcina antreprenorului desemnat în urma licitaţiei de execuţie.
Constructorul va folosi cea mai apropiată organizare de şantier pe care o are in zonă sau un
amplasament selectat in incinta portuara unde sunt asigurate utilitati precum si o platforma
betonata.
Utilajele vor staţiona pe o platforma betonata existenta în zona sau amenajata prin grija
antreprenorului, iar materialele folosite pentru construcţie se vor depozita pe cât posibil pe
platforme betonate in apropierea zonei de montaj a sistemului de incarcare.
Lucrările vor fi semnalizate atât în timpul zilei cât şi în timpul noptii şi în masura în care este
posibil se va asigura paza utilajelor si securitatea zonei astfel incat sa se elimine riscul unor
poluari accidentale datorate efractiilor.
Pentru personalul muncitor apa potabilă va fi transportată în bidoane de plastic sau se va
asigura din reteaua de alimentare cu apa potabila a portului.
După cum se ştie, orice activitate de şantier induce un impact negativ asupra mediului,
de o amploare mai mare sau mai mică, funcţie de modul de organizare al şantierului şi de
amploarea lucrărilor. Prin măsurile propuse şi printr-o bună organizare de şantier, impactul se
reduce semnificativ. O bună organizare de şantier, alegerea metodelor optime de execuţie,
colectarea deşeurilor menajere produse, va creşte gradul de asigurare al securităţii personalului
muncitor şi va elimina riscul de îmbolnăvire al acestora.
Având în vedere faptul că portul se află în afara zonei rezidenţiale, lucrările nu vor
induce un impact negativ asupra locuitorilor oraşului
Tabel nr. VII.1

Măsuri preventive sau compensatorii propuse pentru perioada de execuţie a lucrărilor
Măsuri cu caracter Rezultate scontate privind starea mediului

compensatoriu şi / sau
preventiv Fizic Biologic Uman
Alegerea metodelor - asigurarea securităţii

optime de execuţie personalului
- evitarea
Controlul strict al calităţii - evitarea poluării
compromiterii vieţii
apelor uzate evacuate în apelor de suprafaţă - evitarea poluării apei
acvatice, în principal în
mediul natural, provenite şi subterane prin mării
perioadele sensibile
din instalaţiile de şantier activităţi de şantier
(de reproducere)
Facilităţi sanitare pentru - eliminarea riscurilor de
muncitori îmbolnăvire
Colectarea deşeurilor - evitarea poluării
- evitarea impactului - eliminarea riscurilor de
menajere din organizarea apelor, aerului şi
asupra ihtiofaunei îmbolnăvire
de şantier solului
- evitarea poluării - evitarea - menţinerea surselor de
Interzicerea deversării pe
apelor subterane şi compromiterii vieţii apă potabilă pentru
sol a hidrocarburilor
de suprafaţă acvatice oameni şi animale
33
Informarea publicului
- evitarea reacţiilor
asupra naturii şi duratei
negative ale vecinătăţii
lucrărilor pe şantier
Măsuri preventive propuse pentru perioada de funcţionare
Măsuri cu caracter Rezultate scontate privind starea mediului

compensatoriu şi / sau
preventiv Fizic Biologic Uman
- evitarea accidentelor cu
pierderea capacităţii
temporale/totale de
Întreţinerea utilajelor şi muncă;
- evitarea poluării -evitarea afectării
manipularea corectă a
apelor ihtiofaunei - evitarea îmbolnăvirilor
mărfurilor
prin inhalarea sau
atingerea unor substanţe
toxice sau periculoase
- evitarea polării - evitarea îmbolnăvirilor
Colectarea şi apelor; - evitarea afectării - creşterea gradului de
neutralizarea deşeurilor -evitarea mirosurilor ihtiofaunei confort al populaţiei ce
neplăcute activează în zonă
Prin realizarea măsurilor propuse în tabelele de mai sus impactul asupra factorilor de
mediu va fi minim.
Creşterea vitezei de operare a navelor în situaţia soluţiei îmbunătăţită de transfer prin
realizarea estacadei cu bandă, poate asigura atragerea unui număr sporit de nave pentru
operare (încărcare), cu toate implicaţiile economice ce decurg şi care se înscriu în politica
generală portuară, menţinându-se în acelaşi timp şi calitatea factorilor de mediu.
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIŢIEI
Lucrările de Extinderea capacităţii Terminalului de Cereale detinut de S.C. COMVEX S.A
nu implică scoaterea din folosinţă a unor terenuri, altele decât cele pe care există deja
amenajări portuare.
În aceste condiţii nu este necesara o reconstrucţie ecologică, ci numai redarea
amplasamentului ocupat temporar in incinta portului in vederea realizarii lucrarilor. În cazul în
care se constată o degradare a acestora vor fi aplicate măsuri de remediere.
ÎNTOCMIT, VERIFICAT,
Ing. Valeria Nicoleta Gatu ing. Catalin Popescu
34

Cereale COMVEXpdf PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cereale COMVEXpdf PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

F-PO-07-QMS/01

S.C. COMVEX S.A.

TERMINAL DE CEREALE LA DANA 80

S.C. IPTANA S.A.

MEMORIU DE PREZENT ARE

„ Terminal de cereale la Dana 80 din Portul Constanta Sud”

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.2. Necesitatea şi oportunitatea proiectului

Terminalul de cereale pe care SC COMVEX – SA doreşte să-l realizeze reprezintă o necesitate

III.3. Localizarea proiectului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 2980 din 24.09.2014, proiectul se încadrează în

Geologia şi morfologia zonei

Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră şi al IV-lea ca

III.4. Lucrări proiectate

Descărcarea cerealelor din barje şi nave fluviale se va face cu o 2 (două) instalaţii

Sistem de condiţionare a cerealelor

Consumatorii din cadrul Terminalului de Cereale sunt atât pe medie tensiune

Construcţii şi dotări conexe

Instalaţia de încărcare (shiploaderele) sunt prevăzute cu aspiratoare montate la capătul

Descrierea procesului tehnologic

Primirea cerealelor în Terminal se va face pe uscat, cu mijloace de transport auto şi vagoane

Terminalul de Cereale de la dana 80 pe care SC COMVEX – SA doreşte să-l realizeze

III. 5. Impactul potential

III.5.1. Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de

Nr. Extinderea Măsuri de

Nr. Extinderea Măsuri de

Funcţie de tipul de În cazul în care nu

Temporar, pe Se vor prevedea puncte

Nr. Extinderea Măsuri de

III.5.3. Impactul potenţial asupra florei şi faunei

III.5.4. Impactul potenţial asupra aerului şi climei

III.5.5.Impactul potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al corpurilor de apă de

III.5.6. Impactul potenţial asupra solului

Impactul asupra solului se va manifesta în perioada de realizare a lucrărilor prin ocuparea

Tabel III.5.4. Impactul potenţial asupra peisajului

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor

În cazul pierderilor accidentale de combustibil sau ulei de la utilajele de transport și manipulat

IV.2. Protecţia calităţii aerului

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu

Fig. IV.5.1Amplasamentul forajelor geotehnice

Pentru a simplifica succesiunea stratelor interceptate, acestea au fost grupate pe

Activităţile executate în timpul exploatarii investiţiei implică manipularea unor materiale

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Gestionarea categoriilor de deşeuri rezultate la lucrările de execuţie se va face având în vedere

- deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora - vor fi colectate în interiorul şantierului în

- Contract de prestări servicii pentru colectarea, manipularea, depozitarea si valorificarea

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Tabel nr. VII.1

Măsuri cu caracter Rezultate scontate privind starea mediului

Alegerea metodelor - asigurarea securităţii

Măsuri preventive propuse pentru perioada de funcţionare

Măsuri cu caracter Rezultate scontate privind starea mediului

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

S-ar putea să vă placă și