Sunteți pe pagina 1din 5

Analiza SWOT a industriei navale romanesti

Orice analiză SWOT cuprinde :


- Oportunităţi sau sanse favorabile, sunt considerate evenimentele şi procesele
produse în mediul macro şi în mediul competitiv, care creează condiţii favorabile pentru
operarea şi dezvoltarea industriei navale autohtone.
- Pericole sau ameninţări, sunt consideraţi factorii şi evenimentele care au loc în mediul
macro şi în mediul competitiv, care creează condiţii nefavorabile pentru operarea şi
dezvoltarea industriei navale autohtone.
- Puncte forte sunt resursele, abilităţile din domenii ca marketing, financiar, resurse
umane, tehnologie şi producţie, organizare şi management, care fac să se evidenţieze industria
navală autohtonă.
- Puncte slabe sunt acele aspecte ale funcţionării industriei navale autohtone din domenii
ca marketing, financiar, resurse umane, tehnologie, producţie, organizare şi management, care
limitează eficienţa sau împiedică dezvoltarea industriei navale autohtone.
OPORTUNITĂŢI
 
Situaţie macroeconomică
- mediu macroeconomic stabil;
   
Situaţie competitivă
- tendinţe de creştere a exportului global şi a transportului internaţional maritim şi fluvial;
- conjunctură de piaţă bună (prognoza cererii mondiale de nave bună, vârsta înaintată a flotei
navale fluviale);
- localizarea geografică favorabilă (ieşire la Marea Neagră şi peste 1000 km de Dunăre);
- creştere privind cererea de nave specializate.

PUCTE FORTE
 
Marketing
- portofoliu mare de comenzi, toate destinate exportului;
- preţuri competitive;
- imaginea unui partener de încredere cu cunoştinţe tradiţionale în construcţiile de nave;
- funcţionarea în calitate de subcontractor pentru şantiere din vest.
 
Finanţe
- profitabilitate bună (3-5%);
 
Resurse umane
- forţă de muncă calificată, recunoscută internaţional;
 
Tehnologie-producţie
- facilităţi foarte bune: docuri uscate, cale de lansare, sincrolift;
- abilităţi pentru construcţia de nave spe-cializate;
- abilităţi pentru repararea şi conversia navelor;
- structură flexibilă a producţiei;
- procese tehnologice moderne;
- costuri scăzute pentru manoperă;
- creştere constantă a investiţiilor (9-10% / an).
Organizare-conducere
- sistem informatic integrat proiectare- producţie-management;
- organizare flexibilă;
- management bun;
- folosirea unor şantiere din alte ţări (Ucraina) în calitate de subcontractori pentru şantierele
navale româneşti.
PUNCTE SLABE
 
Marketing
- lipsa unei strategii agresive de piaţă.
 
Finanţe
- lipsa lichidităţii financiare;
- datorii.
 
Tehnologie-producţie
- subutilizarea capacităţilor de producţie existente;
- existenţa încă a unor echipamente invechite.
 
Organizare-conducere
- productivitate a muncii relativ scăzute;
- grad relativ scăzut de folosire a subcontractorilor;
- o mai slabă dezvoltare a managementului protecţiei mediului.

PERICOLE

Situaţie macroeconomică
- lipsa unui sistem bancar specializat în shipping;
- lipsa unor mecanisme perfecţionate în finanţare şi garanţii bancare;
- tendinţa de devalorizare a monedei naţionale.
Situaţie competitivă
- strategiile agresive de piaţă a mai multor ţări (Coreea, China, Croaţia) pentru creşterea lor pe
piaţa mondială a navelor;
- tendinţa de creştere a cheltuielilor materiale;
- posibile creşteri alei costului manoperei;
- posibilităţi scăzute de acces pe piaţa financiară şi de capital.

În continuare, s-au întocmit matricele de evaluare pentru factorii interni şi pentru factorii
externi (tabel 1.1 si tabel 1.2).

Coeficienţilor de importanţă ai factorilor li s-au acordat valori între (0) şi (1) în funcţie de
influenţa considerată a factorilor asupra succesului industriei navale, astfel:
Pentru factorii interni, fiecăruia i s-a atribuit o notă cuprinsă între (1) şi (4) după cum
factorul este slab sau forte. Astfel, 1 s-a acordat pentru factorii consideraţi foarte slabi; 2
pentru factorii consideraţi slabi; 3 pentru punctele forte; 4 pentru factorii consideraţi foarte
puternici.

Matricea de evaluare a factorilor externi s-a întocmit folosind acelaşi algoritm, având ca
particularitate modul de acordare a notelor şi anume: 1 s-a acordat pentru factorii
reprezentând un pericol grav; 2 pentru factorii cu influenţă medie; 3 pentru factorii al căror
răspuns pentru industria navală este peste medie; 4 pentru factorii în raport cu care firma se
comportă corespunzător.
Tabel 1.1
Matricea de evaluare a unor factori interni (puncte tari, puncte slabe)
Tabel 1.2
Matricea de evaluare a unor factori externi (oportunităţi, pericole)

Cu punctajele ponderate obţinute pentru matricea de evaluare a factorilor interni


şi a factorilor externi, s-a trecut la fixarea cadranului din modelul SWOT pentru poziţia
industriei navale româneşti.
În urma încadrării în modelul SWOT a rezultat că industria navală românească se situează în
cadranul I.
Identificarea cadranului SWOT facilitează trecerea la ultima etapă a analizei, de formulare a
strategiei concrete.
Conform cadranului SWOT, cadranului I îi corespund patru strategii majore şi anume:
concentrarea pe un segment de piaţă;
concentrarea pe un produs;
fuzionări şi achiziţii de firme paşnice;
fuzionări şi achiziţii de firme forţate.
Strategia pe care trebuie s-o adopte industria navală românească este fie concentrarea pe un
segment de piaţă, fie concentrarea pe un produs.
Folosirea modelului SWOT pentru identificarea cadranului strategic în care se situează
industria navală românească

S-ar putea să vă placă și