Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati

Facultatea de Arhitectura Navala

PROIECT
MPN

Profesor indrumator: prof.dr.ing. Mihai Simionov

Student: Ciurumelea Dana Mihaela
Grupa : 2142
Determinarea experimentala a parametrilor efectivi ai motoarelor cu
ardere interna

Instalatia experimentala utilizata la determinarea parametrilor efectivi.

1 – rezervor de combustibil; 2 - balanta; 3 – vas; 4 – robinet cu trei cai; 5 – motor D
36 M; 6 – pompa de racire; 7 – schimbator de caldura pentru apa de racire; 8 – pompa
de ungere; 9 – schimbator de caldura pentru uleiul de ungere; 10 – frana hidraulica;
11 – indicatorul franei hidraulice; 12 – indicatorul de turatie; 13 – cuplaj cu gheare;
14 – reductor de turatie; 15 – transmisie prin curele; 16 – electromotor de pornire.

Parametri efectivi ai motoarelor cu ardere interna sunt:

1. Puterea efectiva

Pe  0.736  k f  n  F f  kW 
3
- k f  10 - constanta franei hidraulice;
-n[rot/min] – turatia motorului;
- F f [kgf] – forta la frana hidraulica.
 2. Consumul specific efectiv de combustibil

C h  kg 
ce 
Pe  kW  h 

Gc  kg 
- C h  3600 - consumul orar de combustibil;
  h 
- Gc  kg  - cantitatea de combustibil consumata de motor in timpul   s  .
Pentru determinarea consumului orar de combustibil Ch se va utliza balanta 2.
Robinetul 4 cu 3 cai va avea in timpul experimentului urmatoarele pozitii:
a) Concomitent cu alimentarea cu combustibil a motorului din rezervorul 1 se
face si umplerea vasului 3 de pe balanta 2;
b) Combustibilul din rezervorul 1 este dirijat numai la motor;
c) Functionarea motorului se realizeaza cu combustibilul din vasul 3.

3. Presiunea medie efectiva

60  Pe  10 3  N 
pe 
i  z  Vs  n  m 2 
-i=4 – numarul de cilindri ai motorului;
-z=1/2 – coeficientul de ritmicitate;
D 2
- Vs  S  m 3  - cilindreea unitara a motorului;
4
-D[m] – diametrul cilindrului;
-S[m] – cursa pistonului.

Pentru motorul D36M, D=108 mm si S=130 mm.

4. Momentul efectiv de rotatie

Pe Pe
Pe  Me    Me   9550
 n

  n  rad 
-  - viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit.
30  s 

5. Randamentul efectiv al motorului

3600
e 
ce H i
 kJ 
- H i  42700  - puterea calorica inferioara a combustibilului (motorina) cu
 kg 
care este alimentat motorul in timpul efectuarii lucrarii.

6. Consumul specific efectiv de caldura

 kJ 
qe  ce  H i 
 kW  h 

Modul de efectuare a lucrarii:

1. Se verifica instalatiile auxiliare ale motorului D36M;

2. Se deschide valvula de la rezervorul de combustibil;
3. Se porneste pompa din circuitul exterior de racire al motorului;
4. Se cupleaza motorul 5 la reductorul de turatie prin cuplajul 13;
5. Se vor bloca supapele de evacuare ale motorului 5 in pozitia “deschis”;
6. Se porneste electromotorul 16 prin cuplarea acestuia la retea;
7. Dupa pornirea motorului 5 se trece pe alimentarea cu combustibil;
8. Se decupleaza motorul de la reductorul de turatie si se opreste electromotorul;
9. Se aduce robinetul 4 in pozitie de acces a combustibilului in vasul 3 de pe
balanta pana la umplerea acestuia;
10. Se va incarca frana hidraulica 10 stabilind un anumit debit de apa;
11. Dupa comutatea robinetului 4, se cronometreaza timpul  in care se consuma
cantitatea de combustibil Gc ;
12. Se citesc valorile turatiei n si ale fortei la frana hidraulica;
13. Se procedeaza similar pentru alte regimuri de incarcare ale motorului;
14. Se opreste motorul;
15. Se opreste pompa din circuitul exterior de racire si se inchide alimentarea cu
combustibil de la rezervor.
16. Dupa efectuarea calculelor se vor trasa curbele:

Pe=f(n)
Ce=f(n)
pe=f(n)
Me=f(n)
eta=f(n)
qe=f(n)
 Determinarea pe cale experimentala a pierderilor mecanice in
motoare cu ardere interna

Determinarea pierderilor mecanice prin metoda inchiderii consumului de combustibil

in cilindri motorului

Prin aceasta metoda se admite ca puterea corespunzatoare pierderilor

mecanice Pmec nu se modifica cu incarcarea motorului.
Puterea motorului cu ardere interna, cand acesta functioneaza cu toti cilindri,
este:
Pe  0.736  k f  n f  F f  kW 
- n f este turatia la frana hidraulica; frana hidraulica fiind cuplata direct la motor,
n f  n , unde n este turatia motorului.
Suspendand injectia pe rand la fiecare cilindru, puterea dezoltata de motor va
fi:

Pe 1   Pi 2  Pi 3  Pi 4   Pmec
`

1  Pmec 2  Pmec 3  Pmec 4   Pi 2  Pi 3  Pi 4   Pmec

Pe2   Pi1  Pi 3  P   P
i4 mec1 P `
mec 2  Pmec 3  Pmec 4   P
i1  Pi 3  Pi 4   Pmec
Pe3   Pi1  Pi 2  P   P
i4 mec1  Pmec 2  P `
mec 3  Pmec 4   P
i1  Pi 2  Pi 4   Pmec
Pe4   Pi1  Pi 2  P   P
i3 mec1  Pmec 2  Pmec 3  P
`
mec 4   P
i1  Pi 2  Pi 3   Pmec

- Pi1 , Pi 2 ,... reprezinta puterea indicata realizata la functionarea cilindrilor carora nu

li s-a suspendat injectia de combustibil;
- Pmec1 , Pmec 2 ,... reprezinta puterea corespunzatoare pierderilor mecanice la cilindri
cu injectie de combustibil;
` `
- Pmec 1 , Pmec 2 ,... – puterea corespunzatoare pierderilor mecanice la cilindri cu

injectie de combustibil suspendata. Se presupune ca exista o perfecta similitudine

geometrica la cilindrii motorului si la functionarea acestora, iar pierderile mecanice la
cilindri este aceiasi indiferent daca injectia de combustibil este suspendata sau nu (
1  Pmec1 ; Pmec 2  Pmec 2 ; Pmec 3  Pmec 3 ; Pmec 4  Pmec 4 ).
` ` ` `
Pmec
Pentru motorul D36M, pe care se face lucrarea,
Pmec  3Pe  4 Pe 1
Unde
Pe 1  0.736  k f  n f  F f 1  kW 
3
unde k f  10 - constanta franei hidraulice; n f n[rot/min] – turatia la frana; F f 1
[kgf] – forta la frana hidraulica cand cilindrul 1 are injectia suspendata.

Instalatia
utilizata la
efectuarea
lucrarii

Elementele
componente
sunt
urmatoarele: 1
– rezervor
combustibil; 2 –
robinet; 3 –
robinet; 4 –
pompa de
injectie; 5 –
element de
pompa; 6 – conducta de inalta presiune; 7 – injector; 8 – pompa de ungere; 9,11 –
schimbatoare de caldura; 10 – pompa de racire; 12 – frana hidraulica; 13 – indicator
de turatie; 14 – indicatorul franei hidraulice; 15 – cuplaj cu gheare; 16 – reductor de
turatie; 17 – transmisie prin curele; 18 – electromotor de pornire.

Modul de realizare a lucrarii:

1. Se verifica instalatiile auxiliare ale motorului D36M;

2. Se deschide valvula 2 de la rezervorul de combustibil 1;
3. Se porneste pompa din circuitul exterior de racire al motorului;
4. Se cupleaza motorul D36M la reductorul de turatie 16 prin cuplajul 15;
5. Se vor bloca supapele de evacuare ale motorului 5 in pozitia “ deschis”;
6. Se porneste electromotorul 18 prin cuplarea acestuia la retea;
7. Dupa pornirea motorului D36M se trece pe alimentarea cu combustibil;
8. Se decupleaza motorul de la reductorul de turatie si se opreste electromorul;
9. Se stabileste un anumit debit de apa la frana hidraulica ( o anumita incarcare a
motorului);
10. Se citesc valorile turatiei n (la indicatorul 13) si ale fortei la frana hidraulica
F f (la indicatorul 14);
11. Se suspenda injectia de combustibil la un cilindru, prin deschiderea robinetului
3;
12. Se observa ca turatia la frana hidraulica scade; se reduce debitul de apa pana
cand turatia revine la valoarea citita anterior, cand motorul functiona cu toti
cilindri (valoarea citita la punctul 11);

13. Se citeste noua valoarea a fortei la frana hidraulica F f 1 la indicatorul 14;

14. Se procedeaza similar pentru alte regimuri de incarcare ale motorului;
15. Se opreste motorul;
16. Se opreste pompa din circuitul exterior de racire si se inchide alimentarea cu
combustibil de la rezervor;
17. Dupa efectuarea calculelor din tabel se vor trasa curbele:

Pe=f(n)
Pmec=f(n)
mec=f(n)
Pe-1=f(n)