Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Unitatea de învăţare nr. 7

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 7 sunt:

 Prezentarea de ansamblu a tijei pistonului.

 Verificarea tijei pistonului la diverse solicitări.

CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL TIJEI PISTONULUI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 138

7.1 Rol funcţional 138
7.2 Materiale, tehnologie de fabricaţie 138
7.3 Soluţii constructive 138
7.4 Calcului tijei pistonului 138
7.4.1 Schemă de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitări 138
7.4.2 Verificarea la flambaj 140
7.4.3 Verificarea tijei pistonului la strivire 142
7.4.4 Verificarea la întindere a porţiunii filetate a tijei pistonului 143
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7 145
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 145
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 146

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispozitie, va reprezenta si in mod individual elementele grafice prezentate si nu se va limita
la o simpla vizionare. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

137
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

7.1 Rol funcţional

Tija pistonului este elementul care face legătura dintre piston şi capul de cruce,
specific funcţionării motoarelor în doi timpi; are rolul de a transmite bielei forţa de presiune a
gazelor şi forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă.

7.2 Materiale, tehnologie de fabricaţie

Tija pistonului se execută în mod uzual din oţel carbon de calitate, sau din oţeluri
aliate.
Se execută prin forjare şi prelucrare mecanică ulterioară prin aşchiere.

7.3 Soluţii constructive

În figura 1, este prezentat ungrup piston asamblat, specific motoarelor navale din seria
Sulzer RND: 1-segmenţii de compresie; 2-segmenţii de ungere; 3-bolţul capului de cruce; 4-
piuliţa de strângere a tijei pistonului, care traversează bolţul capului de cruce; 5-ştift lateral de
fixare a tijei de bolţ; 6-conducta mobilă din sistemul telescopic de răcire a capului pistonului.

7.4 Calculul tijei pistonului

7.4.1 Schemă de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitări

S-au notat, conform figurii 2: S1-suprafaţa de contact dintre tija pistonului şi alezajul
bolţului capului de cruce; S2-suprafaţa de sprijin a tijei de bolţul capului de cruce; S3-
suprafaţa de contact dintre piciorul furcat al bielei şi bolţul capului de cruce; S4-suprafaţa de
contact dintre patina capului de cruce şi bolţul capului de cruce; l t -lungimea tijei, considerată
de la capătul extrem la suprafaţa de contact cu bolţul capului de cruce; d t -diametrul tijei; a , b
dimensiunile flanşei de cuplare a tijei de bolţul capului de cruce (soluţia din fig. 2); d g -
diametrul găurii de trecere a tijei prin bolţ:
lt  1.6  2.5S ; d t  0.25  0.3D; b  d t ; a  1.2  1.7b; d g  0.7  0.8d t .

138
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Fig. 1
A

dt
A-A

S4 S3 S2
Fp

S1
hb

dg
d eb

l
l 1
Fp/2 1 Fp/2
l

Fig. 2

139
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Tija pistonului este solicitată la flambaj, la strivire pe suprafaţa S2, iar porţiunea filetată
este solicitată la întindere.

7.4.2 Verificarea la flambaj

Notăm sarcina de flambaj cu P :

D 2
P  F p max   p max  p cart , (1)
4

cu Fp -forţa de presiune a gazelor; D -alezajul cilindrului; p -presiunea gazelor din cilindru;

pcart  100 kN / m 2 -contrapresiunea gazelor din carter.
Adoptăm un coeficient de siguranţă la flambaj c şi notăm sarcina critică de flambaj cu
Pf .

Verificarea constă în:

cP  Pf , (2)

cu Pf dat de relaţia lui Euler:

 2 EI
Pf  , (3)
l 2f

unde E-modulul de elasticitate longitudinal; I-momentul de inerţie al secţiunii transversale a

tijei; l f -lungimea de flambaj: presupunând că tija este încastrată atât în piston cât şi în bolţul
capului de cruce, vom avea:

lt
lf  . (4)
2

Ţinând cont de valoarea:

d t4
I , (5)
64

din (2), (4) şi (5) rezultă:

 2 Ed t4 2 4 πcPl t2
cP   dt  . (6)
l t4 π E
64
4

Dimensionarea cu relaţia (6) este corectă dacă se verifică algoritmul:

140
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

 se calculează aria transversală a tijei cu relaţia:

d t2
At  ; (7)
4

 se calculează raza de inerţie ca fiind:

It
i ; (8)
At

 se calculează coeficientul de zvelteţe al materialului:

lf
 ; (9)
i

se utilizează curba  f funcţie de  (fig. 3), specifică fiecărui material, cu  f -tensiunea de

flambaj;  p -limita de proporţionalitate;  c -limita de curgere.
Se disting următoarele cazuri:
 dacă    0 ne situăm în zona flambajului elastic şi dimensionarea făcută cu relaţia (6)
este corectă;
 dacă    1 solicitarea este o solicitare de comprimare simplă:

P
   ac , (10)

Flambaj plastic
At Compresiune
f

cu  ac -rezistenţa admisibilă la comprimare; c F

P
B Flambaj
p
elastic

 dacă   [  1 ,  0 ) , rezultă că ne situăm în zona

flambajului plastic în care tensiunea de flambaj se A

calculează cu relaţia Tetmayer-Iasinsky:

0   

 f  a  b , (11)
Fig. 4
unde: a,b sunt coeficienţi de material.
 se calculează în continuare un coeficient de siguranţă:

f
ccalc  ; (12)


 dacă ccalc  cadoptat , dimensionarea este corectă;

 dacă: ccalc  cadoptat , se reia calculul de la relaţia (6) în care se majorează diametrul tijei.

141
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

7.4.3 Verificarea tijei pistonului la strivire

Prin verificarea tijei pistonului la strivire se înţelege verificarea suprafeţei de contact
dintre tijă şi bolţul capului de cruce.
 în cazul tijei normale (fig. 1 şi 2), tensiunea de strivire este:

Fs
s  , (13)
As

unde Fs -forţa de strivire; As -aria supusă strivirii:

Fs  Fp max (14)

şi

As 

 d t2  d g2 
(15)
4

Tensiunea maximă de strivire este:

Fp max
 s max  1.25  1.50   as , (16)
As

cu tensiunea admisibilă σ as  100N / mm 2 ; pentru siguranţă, în relaţia (16) s-a majorat Fp max
cu 25 50% ; în cazul în care relaţia (16) nu se verifică, se majorează As printr-o soluţie
tehnologică în care tija are un guler de diametrul Dg , ceea ce corespunde cazului următor;
 tijă cu guler (flanşă rotundă):

F p max
 c max  1.25  1.50   as ;
D 
(17)
2
 d g2

g

 tijă cu flanşă: când tija pistonului are o flanşă dreptunghiulară de dimensiuni a şi b (fig.
2), prin care se face fixarea de bolţul capului de cruce, care în acest caz nu mai este
străpuns, verificarea la strivire se face conform relaţiei de calcul:

1.25  1.50F p max

 s max    as . (18)
ab

142
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

7.4.4 Verificarea la întindere a porţiunii filetate a tijei pistonului

Pentru calcul vom nota cu d f -diametrul filetului la fund; d1 -diametrul filetului la vârf;
Ft -forţa de tracţiune; tensiunea de întindere este:

Ft
t  , (19)
At

în care aria transversală supusă tracţiunii este:

d 2f
At  . (20)
4

Verificarea constă în următoarea comparaţie:

Ft max
 t max    at , (21)
At

unde:


Ft max  max Fgr , Fa ,  (22)

cu Fgr -forţa de gripare a porţiunii filetate:

D 2
Fgr  0.08  0.15 p max , (23)
4

iar Fa* -forţa de inerţie majorată a pistonului, împreună cu segmenţii şi tija pistonului:

Fa*  1.8  2.1m p R 2 1   ; (24)

tensiunea de tracţiune admisibilă este σ at  90N / mm 2 .

De reţinut!
Tija pistonului se execută prin forjare şi prelucrare mecanică ulterioară
prin aşchiere.

Tija pistonului este solicitată la flambaj, la strivire pe suprafaţa S2, iar

porţiunea filetată este solicitată la întindere.

143
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Test de autoevaluare 7
1. Solicitarea specifică a tijei pistonului motorului naval lent este aceea
de flambaj (fenomen de pierdere a stabilităţii elastice) şi este produsă
de:
a) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie;
b) Forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă;
c) Forţa de presiune a gazelor din cilindrul motor;
d) Forţa normală ce apasă pistonul pe cămaşă.

2. Dacă se consideră sarcina critică de flambaj a tijei pistonului

motorului în doi timpi şi sarcina reală de flambaj (forţa de presiune
maximă a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranţă la
flambaj este:
a) Raportul dintre prima forţă şi a doua;
b) Raportul dintre a doua şi prima;
c) Produsul dintre cele două;
d) Diferenţa dintre cele două.

3. Poziţia 1 din figura CC 1 este:

a) Tija pistonului;
b) Blocul coloanelor;
c) Mecanism de ungere a cămăşii;
d) Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.

CC 1

144
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7

Să se verifice tija pistonului la strivire.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. c) ; 2. a) ; 3. d).

Recapitulare
 soluţii constructive;
 solicitările tijei pistonului;
 verificările tijei pistonului;

Concluzii
Tija pistonului este elementul care face legătura dintre piston şi capul de
cruce, specific funcţionării motoarelor în doi timpi; are rolul de a
transmite bielei forţa de presiune a gazelor şi forţa de inerţie a maselor
în mişcare alternativă.

145
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Bibliografie

1. Buzbuchi, N., Sabău, A.: Motoare diesel navale. Procese, construcţie,

exploatare, ISBN 973-8143-77-2, Editura Bren, Bucureşti, 781 pag.,
2001; Editura Ex Ponto (ediţia a II-a), ISBN 973-8227-20-8, Constanţa,
2002.
2. Buzbuchi, N., Stan, L.: Construcţia motoarelor navale şi a sistemelor
auxiliare ale acestora, Colecţia Maşini Navale, Editura Nautica, ISBN
978-973-7872-79-1, 350 pag., Constanţa, 2008.
3. Buzbuchi, N., Sabău, A Construcţia şi calculul motoarelor navale şi
sistemelor auxiliare, Editura Nautica, ISBN 973-87008-3-3, Constanţa,
2004.
4. Buzbuchi, N., Şoloiu, V.A., Dinescu, C. Lyridis, D.V. Motoare navale.
Vol. 2: Supraalimentare**Dinamică, ISBN 973-30-5491-7, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.
5. Buzbuchi, N., Şoloiu, V.A., Sabău, A. Motoare navale. Vol. 3:
Concepte moderne de calcul şi construcţie”, ISBN 973-8143-52-7,
Editura Bren, Bucureşti, 245 pag., 2001.
6. Morton, T.D. Motor Engineering Knowledge for Marine Engineers, 3rd
ed. London.
7.Parsons, M.G.: Marine Engineering, Ann-Arbor, MI, 1994.
8.Pounder, C.C.: Marine Diesel Engines, Newnes-Butterworth, London,
1976.
9.Taraza, D.: Dynamics of internal combustion engines, Didactical
Publishing House, Bucharest, 1985 (in Romanian).
10. Wilbur, G.T. and Night, D.A. Pounder's Marine Diesel Engines. 6th
ed. London, ISBN 0-750600-78-0, Butterworth, 1984.
11.*** Lamb’s Questions and Answers on the Marine Diesel Engine,
Arnold, 1990.
12.*** STCW Modul Courses 7.04 vol.2, 7.02.
13.*** Technical papers of the MAN B&W, Sulzer, Pielstieck, etc. marine
engines.

146
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii