Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Unitatea de învăţare nr. 5

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:

 Prezentarea de ansamblu a bolţului.
 Verificarea bolţului la diverse solicitări.

CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL BOLŢULUI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 116

5.1 Rol funcţional 116
5.2 Materiale 116
5.3 Tehnologie de fabricaţie, soluţii constructive şi de montaj 116
5.4 Calculul bolţului 118
5.4.1 Schema de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitări 118
5.4.2 Calculul de verificare la presiune de contact în umerii pistonului şi în piciorul 118
bielei
5.4.3 Calculul de verificare la încovoiere 119
5.4.5 Calculul de verificare la oboseală 119
5.4.5 Calculul de verificare la forfecare 120
5.4.6 Calculul de verificare la ovalizare 120
5.4.7 Determinarea jocului la montaj 121
5.4.8 Temperatura minimă a pistonului pentru montarea bolţului flotant 121
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5 123
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 123
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5 124

115
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispozitie, va reprezenta si in mod individual elementele grafice prezentate si nu se va limita
la o simpla vizionare. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

5.1 Rol funcţional

 organ specific motoarelor navale în patru timpi;
 este montat în umerii pistonului, făcând legătura dintre piston şi bielă şi transmiţând
acesteia forţa de presiune a gazelor şi forţa de inerţie a maselor aflate în mişcare
alternativă.

5.2 Materiale
Materialul din care este confecţionat bolţul trebuie să corespundă următoarelor
exigenţe:
 rigiditate mare;
 calităţi antifricţiune (bolţul fiind montat în piciorul bielei);
 presiune specifică redusă, masă mică.
Se utilizează oţel carbon de calitate şi oţeluri aliate.

5.3 Tehnologie de fabricaţie, soluţii constructive şi de montaj

Din punct de vedere constructiv este conceput ca un cilindru găurit, sau un solid de
egală rezistenţă. Forma constructivă este dictată de necesitatea obţinerii unei mase cât mai
mici şi a unei rigidităţi cât mai mari la un preţ de cost cât mai redus; bolţul se realizează în
diferite variante (fig. 1), în funcţie de tipul motorului şi modul de îmbinare cu biela şi pistonul:
bolţ cu secţiune constantă (fig. 1,a), soluţie tehnologică simplă; solid de egală rezistenţă (fig.
1,b), soluţie ce măreşte rigiditatea bolţului; bolţ cu secţiune în trepte (fig. 1,c şi d), care, ca şi
varianta anterioară, presupune dificultăţi tehnologice mai mari.

116
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi Fig. 1
a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

117
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Se execută în una din variantele:

 bolţ flotant (fig. 2); este liber atât în umerii pistonului cât
şi în piciorul bielei; soluţia asigură uzură uniformă pe
toată suprafaţa sa exterioară; alt avantaj constă în faptul
că, după un număr de cicluri, are loc rotirea completă a
bolţului, care mediază uzura pe periferie; pentru
evitarea deplasării axiale a bolţului, la capetele sale se
vor prevedea inele de siguranţă, de secţiune circulară
(fig. 2,a) sau dreptunghiulară (fig. 2,b), acestea din urma
introducând concentratori de tensiune mai mari;
deoarece inelele elastice de siguranţă nu permit
trecerea frontală a uleiului pe suprafaţa bolţului, se pot
utiliza capace din aliaj de aluminiu (fig. 2,c), care să nu
producă rizuri la contactul cu cilindrul;
 bolţ fix în piciorul bielei şi liber în umerii pistonului (fig.
3); pentru fixarea în piciorul bielei, acesta din urmă va fi Fig. 2
secţionat parţial (construcţie elastică a bielei) şi se va
utiliza un şurub de strângere; soluţia reduce lungimea
bolţului, eliminându-se ungerea în piciorul bielei; de
asemenea, se micşorează dezaxarea bielei, reducându-
se astfel uzura şi nivelul zgomotelor; deoarece soluţia
este mai dificilă, se preferă încălzirea piciorului înainte
de montare, asigurându-se strângerea;
 bolţ fix în umerii pistonului şi liber în piciorul bielei (fig.
4); soluţia este mai puţin utilizată, deoarece secţiunea Fig. 3
transversală prin umerii pistonului corespunde găurilor
de trecere a şurubului de fixare a bolţului şi va fi astfel
slăbită; datorită concentrării tensiunilor, soluţia nu este
folosită la motoarele navale.

Fig. 4

118
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

5.5 Calculul bolţului

5.5.1 Schema de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitări

l–lungime bolţ; lp–lungime bolţ în umerii pistonului; lb–lungime bolţ în interiorul
piciorului bielei; j–jocul dintre umerii pistonului şi piciorul bielei; dbi–diametrul interior al
bolţului; dbe–diametrul exterior al bolţului (fig 5).

d ib
 (1)
d eb
l F F
F F
  0.34  0.36 - bolt flotant;
2 2
2 j lb 2

d be  0.34  0.38D ; lp lb lp

deb
  0.27  0.32  - bolt fix;

dib
l

l  0.8  0.87D - pentru bolt flotant; lp lp

l b  0.32  0.42D - bolt flotant; F

l  0.88  0.93D - pentru bolt fix;
l b  0.27  0.32D - bolt fix.

Bolţul este supus unor solicitări termice Fig. 5

şi mecanice puternice. Regimul termic al bolţului se situează în gama (130180) 0C. Dintre
solicitările mecanice amintim: solicitare la încovoiere, oboseală datorată încovoierii (solicitare
variabilă), presiune de contact, forfecare şi ovalizare.

5.5.2 Calculul de verificare la presiune de contact în umerii

pistonului şi în piciorul bielei
Fmax
pp   p ap (2)
2d eb l p

Fmax  Fp max  m p  mbolt R 2 1    (3)

Fp max -forţa maximă de presiune a gazelor; m p -masa grupului piston; mbolt -masa
proprie a bolţului; p ap =(2555) N/mm 2 -presiunea de contact admisibilă în umerii pistonului;

Fmax
pb   p ab (5)
d eb  lb

p ab  40  90 N/mm 2 -presiunea de contact admisibilă în piciorul bielei.

119
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

5.5.3 Calculul de verificare la încovoiere

0.85Fmax l  4 j  0.5l b 
 i max    ai ,
 
(5)
d eb3 1   4

rezistenţa admisibilă la încovoiere:  ai OLC  120  150 N/mm 2 ;  ai oþel aliat  250  500 N/mm 2

5.5.4 Calculul de verificare la oboseală

 Coeficientul de siguranţă pentru bolţul fix în piciorul bielei, solicitat la oboseală prin
ciclu alternant asimetric:

 1
c  ca ; (6)
k
v  m
  

 Coeficientul de siguranţă pentru bolţul flotant, supus unui ciclu de oboseală alternant
simetric:

     1
c  ca , (7)
 k  v

 1 -rezistenţa la oboseală prin ciclu alternant simetric de încovoiere;  k -coeficientul

concentratorilor de tensiune;  - coeficientul stării suprafeţei;   -coeficient dimensional;  v -
amplitudinea tensiunilor de încovoiere:

 max   min
v  ; (8)
2

 m -tensiunea medie de încovoiere:

 max   min
m  , (9)
2

 max º i  min -tensiunile maxime, respectiv minime de încovoiere, pentru forţă maximă,
respectiv minimă;  - coeficient de material:

2 1   0
 , (10)
0

 0 -rezistenţa admisibilă în solicitarea la oboseală prin ciclu pulsatoriu de încovoiere;

c a -coeficient de siguranţă admisibil:

120
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

c a  ( 2  4 ) pentru bolt fix în piciorul bielei;c a  1  2.2 pentru bolt flotant;

-1  0.4  0.5 r ; o  1.4  1.6 1 ;  r  ( 6  7.5 )N/mm 2  rezistenþala rupere;   0.7  0.8; k  1;
  1.1  1.5 bolt cãlit cu suprafata lustruita
  1.5  2.5 bolt cementat si nitrurat cu suprafata lustruitã.

5.5.5 Calculul de verificare la forfecare

1   2
 max  0.85Fmax    af
 
(11)
d eb2 1   4

rezistenţa admisibilă la forfecare:

 af  100  220MPa pentru otel aliat; af  60  100MPa pentruOLC.

5.5.6 Calculul de verificare la ovalizare

Ipoteze de calcul: se consideră că forţa ce încarcă bolţul se distribuie sinusoidal într-o

secţiune transversală a sa (fig. 6).

Tensiunea în punctele caracteristice:

 i  
F
i   (12)
d eb  l

F -forţa din (3); i  1,4 ; semnele alternează: + pentru

i  1 º i 4 , - pentru i  2 º i 3 ;  i   sunt funcţii ce
depind de raportul  (fig. 7):

1  0.19
2   1     1 ;
1   2 1 

 2  0.174
2   1     0.636 ;
1   2 1  Fig. 6
(13)
 3  0.19
1  2 1     1 ;
1   2  1  
 4  0.174
1  2 1     0.636 .
1   2  1 

Se verifică deformaţia maximă, care se obţine în punctul 3:

F  K 1   
3

 max3  max    , (15)

E l 1   2
121
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

K-factor de corecţie ce ţine seama de faptul că distribuţia de

presiuni pe suprafaţa exterioară nu este perfect simetrică:

K  1.5 15  0.4

3
(15)

  -jocul bolţului în funcţionare (la cald):    0.001 0.005d be .

Fig. 7

5.5.7 Determinarea jocului la montaj

Se obţine ca diferenţa dintre diametrele interior din umerii pistonului şi exterior al
bolţului în funcţionare (la cald), când acestea se dilată simultan:

 
  d be   1   p t p  t 0   d be 1   b t b  t 0  , (16)

de unde:


 ;
  d be  b t b  t 0    p t p  t 0 
1   p t p  t 0 
(17)

 p -coeficient de dilatare termică liniară al pistonului; t p -temperatura pistonului în

funcţionare; t 0 -temperatura pistonului la rece;  b , t b -coeficientul de dilatare, respectiv
temperatura bolţului; t b -este funcţie de regimul termic.
 p  12  106 grd 1 pentru fontã;t p 150  2000 C ; t b  150o C ;
 p  7  15106 grd 1 pentru aluminiu;  0.001 0.005d eb .

5.5.8 Temperatura minimă a pistonului pentru montarea bolţului

flotant
Se pune condiţia ca diametrul interior al umerilor pistonului după dilatarea produsă în
urma încălzirii acestuia pentru montaj să fie minim diametrul exterior al bolţului:

d be  1   p t min  t 0   d eb , (18)

122
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

de unde:


t min  t 0   t0 ; (19)
 p d eb   

t min  80  120 C ; jocul  din (19) este negativ (strângere).

o

De reţinut!
Bolţul este organ specific motoarelor navale în patru timpi.

La creşteri bruşte de presiune bolţul poate fi solicitat la şoc.

Test de autoevaluare 5
1. Bolţul pistonului este organul care are următorul rol funcţional:
a) Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fără cap de
cruce;
b) Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de
cruce;
c) Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fără
cap de cruce;
d) Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap
de cruce.

2. Figura CC 1 prezintă soluţii de montaj pentru bolţul pistonului;

aceasta este:
a) Bolţ flotant atât în piciorul bielei cât şi în umerii pistonului;
b) Bolţ fix în umerii pistonului şi liber în piciorul bielei;
c) Bolţ liber în umerii pistonului şi fix în piciorul bielei;
d) Bolţ fix atât în umerii pistonului cât şi în piciorul bielei.

3. Inelele de siguranţă au rolul:

a) De a asigura fixarea bolţului în umerii pistonului;
b) De a asigura fixarea bolţului în piciorul bielei;
c) De a împiedica rotirea bolţului;
d) De a împiedica deeplasarea axială a organului.

4. Raportul dintre lungimea piciorului bielei şi lungimea de sprijin a

123
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

bolţului pistonului în umerii acestuia este:

a) Egală cu dublul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în
cele două zone;
b) Egală cu raportul presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele două
zone;
c) Egală cu inversul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în
cele două zone;
d) Egală cu pătratul raportului presiunilor maxime.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 5

Să se determine temperatura minimă a pistonului pentru montarea
bolţului flotant.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. a); 2. a); 3. d); 4. a).

Recapitulare
 Variante constructive de bolţ;
 Solicitările bolţului.

Concluzii
Bolţul este montat în umerii pistonului, făcând legătura dintre piston şi
bielă şi transmiţând acesteia forţa de presiune a gazelor şi forţa de
inerţie a maselor aflate în mişcare alternativă.

124
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii
 Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare

Bibliografie

1. Buzbuchi, N., Sabău, A.: Motoare diesel navale. Procese, construcţie,

exploatare, ISBN 973-8143-77-2, Editura Bren, Bucureºti, 781 pag.,
2001; Editura Ex Ponto (ediţia a II-a), ISBN 973-8227-20-8, Constanţa,
2002.
2. Buzbuchi, N., Stan, L.: Construcţia motoarelor navale şi a sistemelor
auxiliare ale acestora, Colecţia Maşini Navale, Editura Nautica, ISBN
978-973-7872-79-1, 350 pag., Constanţa, 2008.
3. Buzbuchi, N., Sabău, A Construcţia şi calculul motoarelor navale şi
sistemelor auxiliare, Editura Nautica, ISBN 973-87008-3-3, Constanţa,
2004.
4. Buzbuchi, N., Şoloiu, V.A., Dinescu, C. Lyridis, D.V. Motoare navale.
Vol. 2: Supraalimentare**Dinamică, ISBN 973-30-5491-7, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.
5. Buzbuchi, N., Şoloiu, V.A., Sabău, A. Motoare navale. Vol. 3:
Concepte moderne de calcul şi construcţie”, ISBN 973-8143-52-7,
Editura Bren, Bucureşti, 245 pag., 2001.
6. Morton, T.D. Motor Engineering Knowledge for Marine Engineers, 3rd
ed. London.
7.Parsons, M.G.: Marine Engineering, Ann-Arbor, MI, 1994.
8.Pounder, C.C.: Marine Diesel Engines, Newnes-Butterworth, London,
1976.
9.Taraza, D.: Dynamics of internal combustion engines, Didactical
Publishing House, Bucharest, 1985 (in Romanian).
10. Wilbur, G.T. and Night, D.A. Pounder's Marine Diesel Engines. 6th
ed. London, ISBN 0-750600-78-0, Butterworth, 1984.
11.*** Lamb’s Questions and Answers on the Marine Diesel Engine,
Arnold, 1990.
12.*** STCW Modul Courses 7.04 vol.2, 7.02.
13.*** Technical papers of the MAN B&W, Sulzer, Pielstieck, etc. marine
engines.

125
Construcţia motoarelor cu ardere internă şi a sistemelor auxiliare – Curs şi aplicaţii