Sunteți pe pagina 1din 8

Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului

Unitatea de învăţare nr. 7


Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 114


7.1 Instalatii de ventilatie. Generalitati. Cerinte, destinatie. 114
7.2 Scheme, elementele componente si functionarea ventilatorului centrifug si a 115
celui axial
7.3 Schema, elementele componente si functionarea instalatiei de racire. 116
7.4 Instalatii de conditionare a aerului. Diagrama Mollier. Linii si zone de confort 118
(diagrama). Poligonul de agrement.
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7 119
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 119
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 120

113
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:


 Rolul si elementele specifice instalatiilor ventilatie si
conditionare aer
 Elemente constructive specifice si principii de
functionare
 Sublinierea aspectelor practice
 Exploatarea instalatiilor
 Regul de clasificare pentru instalatiile de ventilatie si AC

De reţinut!

Toate elementele sunt cuprinse in IMO STCW-


(Standards of Training, Certification and
Watchkeeping) privind calificarea minimala a ofiterului
de cart, deci trebuie retinute.

INSTALAŢII DE VENTILAŢIE
ŞI DE CONDIŢIONARE A AERULUI

1. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE

Rolul acestor instalaţii este de a împrospãta aerul din încãperi, eva-cuându-l pe cel
viciat.
Ele pot fi cu ventilaţie naturalã si ventilaţie mecanicã sau artificialã. Ventilaţia naturalã
se realizeazã prin intermediul spiraelor, trombelor sau în mod neorganizat prin locuri
neetanşe (uşi, hublouri). Ventilaţia mecanicã se realizeazã cu ajutorul ventilatoarelor si
poate fi de introducţie, atunci când se insuflã aer proaspãt din exterior şi de aspiraţie, atunci
când aerul viciat este aspirat direct de cãtre ventilator (compartimente de depozitare a
mãrfurilor, a acumulatoarelor de bioxid de carbon, spãlãtorii).
Aerul este aspirat si evacuat cu ajutorul unor ventilatoare şi a unor armãturi şi
tubulaturi prevãzute cu filtre (de tip uscat sau umed).
Ventilatoarele utilizate în instalaţiile de ventilaţie sunt centrifugale si axiale.
Ventilatoarele centrifugale (fig. 1) sunt compuse dintr-o carcasã 1, în interiorul cãreia se
114
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 
învârte un rotor 2 acţionat de cãtre un motor electric, palele 3 ale rotorului fiind curbe si
înclinate înainte (fig. 2 a), curbe si înclinate înapoi (fig. 2 b), drepte (fig. 2 c) şi radiale (fig. 2
d).

Fig. 1

Fig. 2

Ventilatoarele axiale (fig. 3) numite şi elicoidale ventileazã aerul paralel cu axa lor,
fiind echipate cu rotoare profilate aerodinamic şi montate în tubulaturi speciale.

115
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 
Fig. 3
1- rotor; 2 – pale; 3 – carcasã; 4 – tubulaturã aer; 5 - electromotor

Parametri aerului exterior diferã de cei ai aerului viciat din încãperi si de aceea este
nevoie sã se limiteze umiditatea aerului. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unor
absorbanţi solizi (silicagel) si lichizi (clorurã de litiu, clorurã de calciu) care trebuie sã nu fie
corozivi, sã nu fie volatili si sã se regenereze uşor. Odatã uscat, aerul se va încãlzi , ceea ce
impune luarea unor mãsuri de rãcire a lui. Instalaţia de rãcire (fig. 4) conţine douã
ventilatoare de absorbţie, unul pentru introducerea aerului umed din exterior în filtrele
absorbante si unul pentru introducerea de aer cald în filtrele absorbante, douã sisteme de
comutare a aerului pe unul sau pe ambele trasee ale navei, un rãcitor de aer uscat, o
camerã de umidificare, un separator de condens si filtre pentru reţinerea impuritãţilor.
Aerul încãlzit din încãperi se poate rãci cu ajutorul schimbãtoarelor de cãldurã
(baterii), fie printr-un proces uscat (rãcirea se realizeazã la o umiditate constantã), fie printr-
un proces umed (rãcirea se realizeazã concomitent cu reducerea umiditãţii).
În fig. 4 Se prezintă schema instalaţiei de racire a aerului.
Notaţiile corespunzãtoare sunt: 1 – filtre mecanice ( primare si finale ); 2 – 4
ventilatoare; 3 – filtre absorbante; 5 – sisteme de comutare a fluxului de aer; 6 – rãcitor de
aer; 7 – camerã de umidificare ; 8 – separator de condens; 9 – intrare aer umed din exterior;
10 – aer cald; 11 – apã, agent de rãcire; 12 – evacuare aer în atmosferã; 13 – intrare aer
cald – uscat în insta-laţie; 14 – abur – agent de umidificare; 15 – evacuare condens; 16 –
intrare aer tratat în încãperi ( magazii ); 17 – sorbanţi lichizi; 18 – încãlzitor de aer; 19 –
abur, agent de încãlzire

116
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 

Fig. 4

117
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 

2. INSTALAŢIA DE CONDIŢIONARE A AERULUI

Aerul suferã o serie de procese de prelucrare: uscare, încãlzire, rãcire. În funcţie de


aceste procese instalaţiile pot fi de aer condiţionat în regim de încãlzire, în regim de rãcire,
respectând parametrii de uscare şi umidificare a aerului. Pentru ca o instalaţie de
condiţionare sã fie bine aleasã este necesarã cunoaşterea condiţiilor de exploatare a
încãperii deservite, parametrii aerului exterior şi interior, sursele de cãldurã şi umiditate
precum şi amplasarea insta-laţiei pe navã.
Pentru determinarea parametrilor aerului umed se utilizeazã diagrama Mollier, dupã
care conform normelor sanitare se reprezintã diagrama de confort pentru iarnã şi pentru
varã (fig. 5). Alegerea parametrilor de funcţionare a instalaţiilor de condiţionare este
condiţionatã de bilanţurile termic, umedometric si de gazele nocive pentru fiecare situaţie de
exploatare. La întocmirea acestor bilanţuri se iau în consideraţie cantitãţile de cãldurã ce se
acumuleazã sau se pierd prin pereţii despãrţitori interiori sau exteriori, radiaţiile solare,
cãldura corpului omenesc, cãldura degajatã de utilajele în exploatare, corpurile de iluminat,
alimentele calde, degajãrile de vapori de apã în încãperile de locuit şi de serviciu, în
compartimentele de maşini şi în magaziile de marfã,etc.
Instalaţia se compune din filtre, ventilatoare, încãlzitoare de aer, rãci-toare, camerã de
umedificare, fonoatenuatoare, A.M.C.- uri, sisteme de protecţie. Ea trebuie sã asigure în
încãperi o temperaturaã de 24  20 C pe timp de varã si 21  20 C pe timp de iarnã, la o
umiditate relativã a aerului de 50  10%. Sistemul de condiţionare întâlnit pe navele
maritime poate utiliza aerul luat din atmosferã, aerul recirculat pe navã sau un amestec de
aer, ele putând fi realizate dupã principiul grupat sau autonom, la viteze diferite de circulaţie
a aerului.

Fig. 5

118
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 

Test de autoevaluare
1. Instalatia de ventilatie; schema si elementele componente ale
ventilatorului centrifug si axial.
2. Instalatia de uscare a aerului: schema, elemente componente,
functionare.
3. Parametri de calitate a aerului. Linii si zone de confort
(diagrama). Poligonul de agrement.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7


Verificarea se va face avand ca bază subiectele enumerate la Test de
autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele


de autoevaluare
Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%

Recapitulare

119
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 
Instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului
 
Concluzii

Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale, Editia 2 Revizuita, Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009

120
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect
 

S-ar putea să vă placă și