Test de autoevaluare 1

1. Definiti conceptul „organizatie internationala”

2. Definit conceptul „ organizatie international interguvernamentala”
3. Definit conceptul „ organizatie international neguvernamentala”
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele
de autoevaluare
1. Este o „asociaţie”, care potrivit dicţionarului limbii române reprezintă o grupare de persoane
[fizice sau juridice] creată pentru atingerea unui scop comun şi organizată pe baza unui statut. O
organizaţie internaţională poate avea un character statal, reunind deci mai multe state sau nestatal,
caz în care sunt reunite persoane fizice sau juridice cu naţionalităţi diferite şi fără un scop lucrativ în
conţinutul statutului de constituire şi funcţionare.
2. Organizaţiile internaţionale interguvernamentale sunt subiecte derivate ale dreptului internaţional,
având la bază - pentru naşterea, existenţa şi stingerea lor, aplicarea aceluiaşi principiu, cel „al unui
accord comun de voinţă”, ceia ce face posibilă adoptarea unor reguli comportamentale internaţionale
cu caracter juridic.
3.Organizaţia internaţională neguvernamentală este compusă din persoane fizice sau juridice de drept
intern, organizaţia internaţională interguvernamentală se distinge de prima printr-o „asociere de
subiecte de drept internaţional” - entităţi înzestrate cu personalitate juridică internaţională.

Test de autoevaluare 2
1. Calitatea de membru a unei organiţii internaţionale se poate dobandi pe două căi, care sunt
acestea?
2. Pierderea calităţii de membru al unei organiyaţii internaţionale poate să intervină atunci când:
3. Comentaţi pe scurt despre sistemul de vot, referitor la luarea deciziilor, în organizaţiile
internaţionale;
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele
de autoevaluare
1. participarea la elaborarea documentului constitutiv - membrii originari sau fondatori, fie prin
aderare condiţionată de îndeplinirea anumitor procedure stipulate în actul constitutiv - membrii
admişi.
2. ca urmare a încălcării prevederilor statutare - prin excludere (ca sancţiune), suspendarea totală a
drepturilor sau suspendarea doar a dreptului de vot sau
b) prin retragere voluntară (denunţarea tratatului constitutiv
3. Sistemul practicat în luarea deciziilor de către organizaţiile internaţionale este votul, conform
principiului egalităţii suverane: fiecare stat membru beneficiază de un vot, voturile având aceeaşi
valoare pentru toţi membri

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 3

1. Comentaţi pe scurt depsre crearea unei organizaţii internaţionale ;
2. Definiţi pe scurt conceptele : « cutumă » si « tratat »
3. Comentaţi pe scurt despre cele trei generaţii ale organizaţiilor internaţionale :

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. Crearea unei organizaţii internaţionale se realizează printr-un acord între statele ce vor deveni
membre. Din punct de vedere juridic, forma pe care o îmbracă acest acord nu prezintă o relevantă
deosebită, în general, actul de naştere al unei organizaţii internaţionale îmbracă forma unui tratat
multilateral, respectiv un acord de voinţă, în formă scrisă, care pentru a-şi produce efectele trebuie, în
general, să fie supus ratificării statelor părţi.
2. Tratatele, ca izvor tradiţional principal de drept, prezintă unele particularităţi în ce priveşte
caracterul şi funcţia lor normativă în sfera organizaţiilor internaţionale. Astfel, actele constitutive, o
primă categorie de tratate existente în acest domeniu, cuprind norme privitoare la organizare şi
funcţionare, întreaga activitate a organizaţiilor trebuind să se
desfăşoare în strictă conformitate cu prevederile lor.
Cutuma, continuă să prezinte însemnătate în apariţia şi formarea normelor juridice privind
organizaţiile internaţionale. Unele reguli şi instituţii s-au format sau sunt în curs de cristalizare ca
norme generale pe cale cutumiară, în practica statelor şi a diferitelor organizaţii, îndeosebi a acelora
cu caracter universal.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 4

1. Structură este formată, de regulă, din 3 categorii de organe principale:
2. Enumeraţi factorii determinanţi in crearea organizaţiilor internaţionale:
3. Comentaţi pe scurt despre rolul organizaţiilor internaţionale;
4. Care sunt principalele sarcini ale ONU?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. organe larg reprezentative cu atribuţii generale, cu activitate
sesională şi cu character adesea de for suprem (Adunarea generală. Conferinţa etc.);
- organe principale cu competenţă restrânsă (Consiliu, Comitet etc.);
- organe de secretariat cu activitate permanentă, formate din funcţionari internaţionali,
având atribuţii tehnice şi executive.
2. creşterea populaţiei, sărăcia şi alimentaţia, controlul deteriorării mediului, epuizarea unor resurse,
valorificarea resurselor marine, utilizarea spaţiului cosmic.
3. Rolul organizaţiilor internaţionale guvernamentale, în general, este acela de dezvoltare a cooperării
internaţionale pentru promovarea progresului economic, tehnic, social, şi cultural al statelor.
4. - menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri colective eficace pentru
prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi să înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în
conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor
sau situaţiilor cu character internaţional care ar putea duce la o violare a păcii.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 5

1. Enumeraţi obiectivele Organizaţiei Maritime Internaţionale;
2. Enumeraţi principalele atribuţii ale Organizaţiei Maritime Internaţionale;
3. Care sunt problemele la care se referă Comitetul pentru Siguranţă Maritimă (MSC)?
4. Care sunt problemele la care se referă Comitetul de Cooperare Tehnică?
5. Care sunt atribuţiunile Secretariatului Organizaţiei Maritime Internaţionale?
 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din
testele de autoevaluare
1.
 . facilitarea cooperării între state, în toate problemele de ordin tehnic care interesează navigaţia
comercială internaţională şi adoptarea celor mai avansate metode de practicat în securitatea şi
eficienţa navigaţiei maritime;
 promovarea schimbului liber al tuturor serviciilor maritime posibile;
 încurajarea eliminării acţiunilor discriminatorii, a practicilor restrictive care afectează navele în
comerţul internaţional.
 ocrotirea vieţii umane pe mare.
întocmeşte proiecte de convenţii şi acorduri, convoacă conferinţe, procură mijloace de informare
statelor membre, poartă negocieri cu statele care practică restricţii fără caracter indispensabil
navigaţiei maritime internaţionale
2.
 aprobă programul de lucru;
 votează bugetul
 alege membrii consiliului; emite rezoluţii
3.
A fost constituit de către Adunare în 1973. Este cel mai important comitet tehnic. El urmăreşte în
mod special problemele referitoare la:
 navigaţie;

 construcţia şi echipamentul navelor;

 prevenirea abordajelor;
 transportul mărfurilor periculoase;
 informaţii hidrografice (nautice);
 salvare şi asistenţă;
 mijloacele pentru siguranţa navigaţiei;
 jurnale de bord şi alte documente de înregistrare a evenimentelor;
 investigarea accidentelor maritime.
4.
A fost constituit de către Adunare în anul 1969 şi reorganizat în anul 1984. Acest Comitet vine în
sprijinul tuturor ţărilor care solicit consultanţă, prin intermediul experţilor, în sensul:
- ratificării Convenţiilor;
- integrării regulilor în sistemul lor juridic;
- dotării cu mijloace proprii;
- asigurării aplicării reglementărilor.
5.
 primirea şi apoi distribuirea, tuturor Statelor membre, a documentele elaborate în cadrul
reuniunilor;
 pregătirea şi execuţia programului reuniunilor diferitelor organisme;
 pregătirea şi difuzarea rapoartelor acestor reuniuni.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 6

1. Care este scopul Conferinţei Maritime Baltice şi Internaţională (BIMCO)?
2. Care este sfera de activitate a Organizaţiei “ The Baltic Exhange Ltd”?
3. La ce se referă expresia „ exploatarea sigură si eficientţa navelor depinde de Sfâ
Treime a Managementului”?
4. Care este rolul Camerei de Comerţ Maritim?
5. Care sunt atribuţiile Camerei Internaţionale de Navigaţie (ICS)?
6. Care sunt preocupările Federaţiei Internaţionale de Navigaţie (ISF)?
7. Care este rolul Comitetului Internaţional Maritim (IMC)?
8. Ce reprezintă notiunea de „Carteluri maritime” ?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

1. Conferinţa are drept scop principal unirea armatorilor şi altor persoane sau organizaţii interesate în
domeniul transporturilor maritime, în vederea studierii şi luării de măsuri eficiente pentru
îmbunătăţirea activităţii în domeniul respectiv, în acest sens
Conferinţa formulează sau îmbunătăţeşte diverse tipuri de contracte de transport (Charter parties),
conosamente şi alte documente. Acordă membrilor săi consultaţii şi le furnizează
orice informaţie din domeniul transporturilor maritime şi cu deosebire cele referitoare la modul de
folosire a contractului de transport sau conosamentelor, ori de interpretare a diverselor clauze sau
legi.
2.
 Un centru pentru navlosirea navelor maritime, de fapt un loc de întâlnire sau o piaţă a negocierilor,
unde agentul de încărcare al armatorului se poate întâlni cu agentul navlositorului pentru schimburi
de informaţii şi negocieri operative. Majoritatea brokerilor de mărfuri generale îşi au birourile
învecinate. Multe alte facilităţi care ajută la finalizarea negocierilor sunt puse operativ la dispoziţie -
brokeri de asigurare prezenţi continuu, arbitrii şi experţii dispaşori în avaria comună etc.;
 Vânzări şi cumpărări de nave. Mai multe firme din Londra, specializate, îşi trimit brokerii la
întâlnirile organizaţiei;
 O piaţă a cerealelor şi seminţelor oleaginoase, deşi nu prea efervescentă şi specializată, tinzând să
se transforme în viitorul imediat (dacă n-a făcut-o deja) în „Schimburile
internaţionale baltice de navlu", cu scopul de a permite armatorilor, navlositorilor şi brokerilor să se
apere împotriva inflaţiei şi schimbărilor nefavorabile de preţuri. Această nouă activitate este
rezultatul cooperării dintre „Comunitatea
londoneză de schimburi”, „Asociaţia comerţului cu cereale şi alimente” şi „The Baltic Exchange
Ltd”.
3
În literatura engleză de specialitate se întâlneşte expresia - „Exploatarea sigură şi eficienţa navelor
depinde de Sfânta Treime a Managementului” (Holly Trinity of the Ship Management):
a.Nava bine proiectată, bine construită, bine întreţinută;
b.Personal managerial capabil, de încredere şi
c. Navigatori competenţi, calificaţi, cu experienţa
4.
Stabileşte definiţiile şi normele de interpretare uzuale în vânzările internaţionale (INCOTERMS).
Elaborează documentaţie în materie de finanţe şi comerţ, cum ar
fi reglementarea funcţiei acreditivelor. Promovează şi încurajează extinderea bunelor raporturi între
oamenii de afaceri şi organizaţiile de comerţ ale diferitelor state
5. întocmirea de statistici asupra importului, exportului şi tranzitului
efectuat pe mare;
 stabilirea uzurilor de port şi precizarea interpretării lor;
 uniformizarea clauzelor de conosament şi C/P.;
 arbitrarea diverselor litigii maritime;
 intervenţii la diverse ministere, instituţii guvernamentale etc. în legătură cu promovarea comerţului
maritim, a flotei maritime şi a porturilor.
6.
ISF are preocupări deosebite în managementul resurselor umane în domeniile shippingului,
pregătirea şi selecţionarea navigatorilor.
7. Militează pentru unificarea şi uniformizarea legilor maritime, în special cele referitoare la
conosamente, salvări, abordaje, drepturile asupra mărfii şi la limitările răspunderii armatorului.
8. Organizaţie monopolistă este constituită din mai multe companii de navigaţie, cu scopul de a fixa
preţuri de navlu şi preţuri pentru transportul de mărfuri şi pasageri, precum şi
spre a-şi asigura linii de navigaţie pe anumite relaţii prin excluderea concurenţei
Un cartel al serviciilor tramp adună laolaltă un număr de nave similare, sub diferiţi proprietari şi
operate sub o singură administrare. Liniile directoare propuse menţionează faptul că, datorită
diferenţelor dintre caracteristicile cartelurilor pe diferitele pieţe ale serviciilor tramp, nu poate fi
făcută nici o apreciere generală în sensul de a
stabili dacă aceste carteluri respectă regulile de concurenţă ale Uniunii Europene. Fiecare cartel
trebuie verificat şi analizat în parte. Liniile directoare conţin prevederi despre cum ar trebui realizate
aceste analize ale conformităţii cu legislaţia concurenţei.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7

1. Comentati pe scurt despre Asociaţia Internaţională a Oraşelor şi Porturilor Maritime (AVIP);
2. Comentati pe scurt despre Organizaţia Porturilor Maritime Europene – ESPO;
3. Care sunt obiectivele Asociaţiei Comunităţii Portuare “PORTAS” Constanţa;
4. Comentati pe scurt despre Asociaţia Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România
(AAOPFR);

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. Asociaţia Internaţională a Oraşelor şi Porturilor Maritime, este o reţea de organisme economice ce
reprezintă oraşele-porturi, promovând în acelaşi rând schimbul de informaţii între ele. Acest
organism adună laolaltă un număr de peste 100 de membri, printer care şi o seamă de experţi şi
cercetători în domeniu
2. Conferinţa Mondială a porturilor organizează întâlniri sub egida Interntional Association of Ports
and Harbors - IAPH, pe următoarele probleme:
o Facilitarea comerţului;
o Transport combinat şi distribuţie;
o Siguranţă şi protecţia mediului în porturi;
o Planificare portuară şi construcţii;
o Politică comercială;
o Comunicaţii şi reţele;
o Legislaţie maritimă;
3.
 Reprezentarea intereselor membrilor Asociaţiei Comunităţii Portuare Constanta;
 Lobby pentru contracte şi cadrul legislativ portuar;
 Aplicare a EDI si EDP (reţeaua bazelor de date);
 Marketing si promovare;
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor portuare şi
 Îmbinarea intereselor Asociaţiei Comunităţii Portuare cu cele ale comunităţii locale
4. Asociaţia Armatorilor şi Operatorilor Portuari-Fluviali din România este constituită ca, persoană
juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, înfiinţată potrivit prevederilor Ordonanţei
Guvernului României nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, iar prin Hotărârea Guvernului nr.
356/2001 a fost recunoscută ca fiind de utilitate public

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8

1. Comentaţi pe scurt despre „Comunitatea Asociaţiilor Şantierelor Navale Europ
–CESA”;
2. Comentaţi pe scurt despre „Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nav
ANCONAV”;
3. Care este rolul “Registru Maritim”?
4. Ce sunt “documentele nautice”?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. a fost organizat de reprezentanţii patronatelor şi de sindicate. În cadrul lui, s-a arătat că industria navală
trebuie să devină un sector economic strategic în ansamblul industriei europene. Asta înseamnă că
guvernele şi Comisia Europeană trebuie să adopte măsuri în acest sens.
Urmează să vedem, în viitor, care vor fi acelea. Această orientare trebuie văzută în contextul competiţiei de
pe piaţa mondială a construcţiilor navale şi se vrea un răspuns la sfidarea Extremului Orient, la expansiunea
şantierelor chineze şi sud-coreene. În al doilea rând, reuniunea a subliniat faptul că în industria navală
europeană s-a instituţionalizat dialogul social, iar acesta contribuie la stabilitate.
2. Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave - ANCONAV, cuprinde 10 şantiere navale private,
producători de materiale şi subansamble pentru industria navală, companii de clasificare şi proiectare
şi institutul de cercetări.
ANCONAV colaborează cu Centrul de Expertiză şi Formare Profesională pentru Construcţii Navale şi
Construcţii de Maşini - un proiect dezvoltat cu sprijinul federaţiei sindicale FMV, din Olanda, care îl
finanţează, din fonduri europene. El va avea sediul la Brăila şi va oferi consultanţă şi expertiză companiilor
din industria navală în domeniul pregătirii profesionale. Centrul este extrem de util, pentru că va accesa
fonduri europene pentru programele de formare. Nu trebuie să uităm că, în prezent, asistăm la un exod
impresionant al forţei de muncă. Dacă până acum migrau muncitorii, acum au început să plece, din şantierele
navale româneşti, cadrele specializate.
3. Registru maritim (Classification Society; registry of shipping) Societate de clasificare. Organizaţie
tehnico-comercială însărcinată cu supravegherea construcţiei şi stării tehnice a
navelor în cadrul normelor societăţii si convenţiilor internaţionale. Acordă clasă navelor şi le verifică
periodic pentru menţinerea sau reducerea clasei. Societăţile de clasificare s-au născut din necesitatea
stabilirii unor criterii de apreciere şi calcule în asigurările maritime, concretizate cu timpul în norme
şi standarde privind caracteristicile constructive, echiparea şi dotarea navelor mai mari de 100 TRB.
Rolul actual al Registrului Maritim este complet oficializat, iar activitatea sa, complet separată de
asigurarea maritimă este o necesitate de stat - şi recunoscută de stat – şi derivă în special din
obligaţiile prescrise de Convenţia
internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare.
4. ADMIRALTY DISTANCE TABLES - table de distanţe ale
Amiralităţii. Document nautic editat în cinci volume de către Departamentul hidrografic englez, ce
conţine distanţele pe drumurile recomandate de navigaţie dintre majoritatea porturilor de pe glob. Cu
distanţele scoase din aceste table şi în funcţie de viteza de mers a navei se poate stabili cu
aproximaţie timpul necesar deplasării pe anumite rute de navigaţie, fără a mei fi nevoie să se măsoare
distanţele respectiv pe hărţi.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 9

1. Care este domeniul de aplicare al Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneş
pe mare, încheiată la Londra, la 01/11/1974 (Convenţia SOLAS1974)
2. Care sunt excepţiile de la domeniul de aplicare din cadrul Convenţiei internaţionale pentru
ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra, la 01/11/1974 (Convenţia SOLAS1974)
3. Care este domeniul de aplicare al Convenţiei internaţionale privind standardele de pregă
navigatorilor, brevetare / atestare şi efectuare a serviciului de cart, STCW 1978

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1.
a. navelor înmatriculate în ţările al căror guvern este un govern contractant;
b. navelor înmatriculate în teritoriile la care se extinde prezenta convenţie în virtutea articolului 32
redat mai jos;
c. navelor neînmatriculate arborând pavilionul unui stat al cărui guvern este un guvern contractant
2.
Prezenta convenţie nu se aplică:
a. navelor de război;
b. navelor noi de o lungime mai mică de 24 metri (79 picioare);
c. navelor existente de un tonaj brut mai mie de 150 tone;
d. iahturilor de plăcere care nu fac nici un trafic comercial;
e. navelor de pescuit
3.
 navelor militare, navelor auxiliare sau altor nave, care sunt proprietatea unui stat sau exploatate de
acesta şi sunt angajate numai pentru serviciul guvernamental necomercial; cu toate acestea fiecare
parte trebuie să se asigure, prin adoptarea unor măsuri adecvate care să nu afecteze operaţiunile sau
capacităţile operaţionale ale acestor nave, că persoanele care efectuează serviciul la bord îndeplinesc
cerinţele convenţiei în măsura în care acest fapt este raţional şi posibil;
 navelor de pescuit;
 ambarcaţiunilor de agrement care nu sunt angajate în activitatea de comerţ;
 navelor cu corp din lemn de o construcţie simplă

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 10

1. Care sunt standardele referitoare la prevederile generale ale Codului STCW?
2. Care sunt standardele pentru comandanţi şi pentru Compartimentul de punte din cadrul Codului
STCW?
3. Care sunt standardele pentru compartimentul « Masini « din cadrul Codului STCW?
4. Care sunt standardele privitoare la personalul « radio » din cadrul Codului STCW?
5. Care sunt standardele privitoare la “certificarea alternativă ” din cadrul Codului STCW?
6. Care sunt standardele privitoare la “serviciul de cart ” din cadrul Codului STCW?
Răspunsuri şi comentarii la întrebările
din testele de autoevaluare
1.
 Definiţii şi clarificări
 Certificatre de atestare
 Prevederi naţionale
 Pregătirea şi evaluarea
 Comunicarea informaţiilor
 Standarde de calitate
 Standarde medicale – Emiterea şi înregistrarea certificatelor
 Recunoaşterea certificatelor
 Reconfirmarea certificatelor. Competenţa profesională
 Standarde ce guvernează utilizarea simulatoarelor
 Desfăşurarea probelor
 Responsabilităţile companiilor
 Prevederi tranzitorii
2.
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea ofiţerilor cu responsabilitatea serviciului de
cart de navigaţie pe nave având tonajul brut de şi peste 500 t
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea comandanţilor şi căpitanilor secunzi pentru nave cu
tonajul brut de şi peste 500 t
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea ofiţerilor cu responsabilitatea cartului de
navigaţie şi a comandanţilor de nave de sub 500 t. tonaj brut, angajate în voiaje de cabotaj
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea personalului nebrevetat care face parte
din cartul de navigaţie
3.
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea ofiţerilor cu responsabilitatea cartului la
maşini într-un compartiment maşini deservit de personal sau a ofiţerilor mecanici cu îndatoriri
speciale într-un compartiment maşini, periodic nesupravegheat direct
 Cerinţe minime obigatorii pentru certificarea şefilor mecanici şi a ofiţerilor mecanici secunzi pe
navele al căror motor principal dezvoltă o putere de propulsie de şi peste 3.000 Kw.
 Cerinţe obigatorii minime pentru certificarea şefilor mecanici şi a ofiţerilor mecanici secunzi
pentru navele al căror motor principal dezvoltă o putere de propulsie între 750
Kw şi 3.000 Kw.
 Cerinţe minime obigatorii pentru certificarea personalului nebrevetat care face parte din cartul la
maşini într-un compartiment maşini deservit de personal sau căruia i s-au repartizat sarcini speciale
într-un compartiment maşini, periodic nesupravegheat direct
4.
 Domeniul de aplicare
 Cerinţe minime obigatorii pentru certificarea personalului radio G.M.D.S.S.
5.
 Emiterea certificatelor alternative
 Certificarea navigatorilor
 Principii care guvernează emiterea certificatelor alternative
6.
 . Pregătirea din toate privinţele pentru exercitarea serviciului de cart
 Măsurile organizatorice şi principiile de respectat pentru serviciul de cart
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 11
1. Care este scopul Conventiei INIMARSAT ?
2. In ce constĂ obiectivul Conventiei INIMARSAT ?
3. Enumeraţi principiile de finanţare si gestiune ale organizaţiei INIMARSAT ;
4. Care este structura organizaţiei INIMARSAT ?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1.
 Organizaţia internaţională de telecomunicaţii maritime prin sateliţi (INMARSAT), denumită în
cele ce urmează "organizaţie", este creată prin prezentele.
 Acordul de exploatare încheiat conform dispoziţiilor prezentei convenţii este deschis pentru
semnare concomitent cu aceasta.
 Fiecare parte semnează Acordul de exploatare sau desemnează un organism public sau particular,
supus jurisdicţiei acestei părţi, care semnează Acordul de exploatare.
 Administraţiile şi organizaţiile de telecomunicaţii pot în conformitate cu aplicarea legilor
naţionale: negocieze şi să încheie în mod direct acordurile de trafic adecvate în
legătură cu viitorul mod de utilizare a instalaţiilor de telecomunicaţii furnizate în virtutea prezentei
convenţii şi a Convenţia INMARSAT Acordului de exploatare, precum şi asupra serviciilor destinate
publicului, instalaţiilor, repartizării încasărilor şi dispoziţiilor comerciale aferente.
2.
 Obiectivul organizaţiei constă în organizarea segmentului spaţial necesar în vederea ameliorării
comunicaţiilor maritime precum şi, în măsura posibilităţilor a comunicaţiilor aeronautice contribuind
astfel la îmbunătăţirea comunicaţiilor semnalînd un pericol şi a celor în vederea salvării vieţii umane,
a comunicaţiilor pentru serviciile circulaţiei aeriene ca şi a eficacităţii şi gestiunii vapoarelor şi
aeronavelor, a serviciilor maritime şi aeronautice de corespondenţă publică şi a posibilităţilor de
reperare prin radio.
 Organizaţia vizează asigurarea legăturii între toate zonele în care se resimte necesitatea
comunicaţiilor maritime şi aeronautice
3.
 Finanţarea organizaţiei este asigurată prin contribuţiile semnatarilor. Fiecare semnatar are în cadrul
organizaţiei o dobîndă proporţională cu cota sa parte din investiţii, stabilită
conform dispoziţiilor Acordului de exploatare.
 Fiecare semnatar contribuie la necesităţile de capital ale organizaţiei beneficiind de rambursarea şi
remunerarea capitalului conform dispoziţiilor Acordului de exploatare.
 Organizaţia este administrată pe o bază economică şi financiară solidă, conform principiilor
stabilite în materie comercială.
4.
a. Adunarea;
b) Consiliul;
c) Organul conducător aflat sub autoritatea unui director general

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 12

1. Pentru ce tip de nave se va aplica Conventia 147/1976?
2. Pentru ce tip de nave nu se va aplica Conventia 147/1976?
3. Care sunt obligaţiile fiecărui membru care ratifică Conventia 147/1976
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele
de autoevaluare
1.
Sub rezerva dispoziţiilor contrarii care figurează în prezentul articol, această convenţie se aplică
fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este angajată în transportul de mărfuri
sau de pasageri în scop comercial sau care este angajată în orice alt scop comercial.
Legislaţia naţională va stabili condiţiile în care navele vor fi considerate nave maritime în sensul
acestei convenţii. Această convenţie se aplică remorcherelor maritime
2.
 navelor propulsate în principal cu vele, indiferent dacă sunt echipate sau nu cu motoare
auxiliare;
 navelor de pescuit sau balenierelor ori altor nave utilizate în scopuri similare;
 navelor mici sau platformelor de foraj marin sau de extracţie a petrolului, atunci când acestea nu
navighează; decizia privind navele incluse în acest subparagraf va fi luată de către autoritatea
competentă din fiecare ţară, cu consultarea celor mai reprezentative organizaţii ale armatorilor şi ale
navigatorilor
3.
 standarde de securitate, incluzând standarde de competenţă, durata muncii şi efectivul echipajului,
pentru a asigura ocrotirea vieţii omeneşti la bordul navei;
 un regim corespunzător de securitate socială; şi
 condiţii de angajare la bord şi condiţii de viaţă la bordul navei, în Convenţia nr. 147/1976
măsura în care, în opinia sa, acestea nu sunt acoperite de contractele colective sau stabilite de
tribunalele competente întro manieră care să-i lege în mod egal pe armatorii şi pe navigatorii
interesaţi