Necesitatea, de a apra pacea, face ca nc din secolul al XIV lea s apar

preocuparea pentru formarea unei organizatii internationale. Astfel in Franta, in jurul

anului 1!", #erre $u%ois, a a&ut idea unui ar%itraj international care sa asigure pacea
crestinatatii, iar regele ce' #ode%rad( recomanda la 1)*+ crearea unei organizatii
internationale permanente in componenta careia sa intre un congres, un consiliu si o
curte de justitie cu principala functie de a rezol&a pasnic diferendele dintre state
,1-
. In
anul 1.1", proiectul de pace perpetua al lui /'arles Irenee /astel, aparut la 0trec't,
concepea pacea numai in cadrul unei 0niuni 1uropene care ar face imposi%ile raz%oaiele
si ar asigura tuturor %inefacerile economiei si comertului. 1l are puncte de &edere %ine
definite si asupra sanctiunilor care, se rezumau la raz%oiul decis de 2ocietatea 2tatelor
pentru pedepsirea recalcitrantilor. Immanuel 3ant, la randul sau, propunea organizarea
lumii intr4o uniune de state care ar impiedica raz%oiul si inlatura &iolenta
,+-
.
In sec. al XIX4lea, su% actiunea factorilor economici, incepe sa se faca simtita
ne&oia, din partea statelor, de a crea organizatii internationale, corespunzator e&olutiei
relatiilor dintre ele, su% actiunea e5pansiunii comertului international si a dez&oltarii
progresului in general. In aceast perioada au fost infiintate 0niunea #ostala 0ni&ersala
,16."-, 7rganizatia 8eteorologica 8ondiala ,16.6-, 0niunea de la #aris pentru
protectia propriettii industriale ,166-, 0niunea de la 9erna pentru protectia operelor
literare si artistice ,166*-.
:ermenul de organizatie internationala s4a impus in lim%ajul diplomatic si
politic incepand cu prima jumatate a secolului al XX4lea, pentru ca pe aproape tot
parcursul &eacului anterior sa fie folosite concepte de genul ;sindicatul pu%lic
international<, ;%iroul international<, ;comisia internationala<. #entru prima dat
sintagma mentionat a fost folosita, pro%a%il, de catre =ames >orimer, in deceniul 6 al
secolului al XIX4lea si preluat de catre germanul /onstantin Frantz spre sfarsitul
&eacului
,-
. ?alter 2c'@cAing si #aul Beinsc' &or permite consacrarea definiti&a a
termenului la inceputul secolului al XX4lea n cadrul a doua &olume care teoretizau
pro%lema relatiilor dintre stateC ;7rganizatiile lumii< Di ;0niunile internationale
1 8i'aila 8., Elemente de drept international public si privat, 9ucurestiC 1ditura All 9ecA, +!!1, p.11!
+ 8oisuc V., Istoria Relatiilor Internationale. Pana la mijlocul secolului al XX-lea, 1ditura Fundatiei
Bomania de 8aine, 9ucuresti, +!!+, p.+)4+"
#opa V., 2arcinsc'i A., Perspective in evolutia organizatiilor internationale de securitate, 1ditura
0ni&ersittii Nationale de Aparare E/arol I<, 9ucuresti, +!!., p. 6
1
pu%lice<.
,)-
7dat cu cristalizarea conceptului, dar si cu aparitia primelor organisme
internationale au fost dez&oltate trei curente principale care a&eau sa defineasc rolul
acestoraC ca instrumente, ca arene Di ca actori.
/a instrumente 4 organizatiile sunt &azute ca instrumente prin care statele isi
urmaresc propriile interese, asa cum reiese c'iar din deceiziile acestora.
/a arena 4 un ade&arat loc de joaca, o ta%la de sa', ade&arate forme ale
scenariilor diplomatiei, unde actorii condamna, se justifica, intr4o incercare de
coordonare coerenta a propriilor actiuni politice.
/a actori 4 in acest caz, statele apar ca entitati su&erane, in care deciziile finale
reprezinta &ointa unanima a mem%riilor.
7rganizatiile internationale ,interstatale- au aparut ca o continuare Di
permanentizare a reuniunilor diplomatice temporare ale statelor congresele Di
conferintele, capatand insa caracterul unui fenomen nou al relatiilor internationale Di al
dreptului international, cu trasaturi caracteristice noi. >a origine, organizatiile
internationale nu sunt decat o prelungire a conferinFelor internationale, con&ocate pentru
nc'eierea unor tratate. E$in episodica, arat #. Beuter, conferinta internationala de&ine
periodica prin intermediul unui secretariat, capata o anumita permanenta<.
,"-
#rimele organizatii internationale au fost create pe %aza unor tratate
multilaterale. 1le pastreaza aspecte de continuitate cu institutiile e5istente ale dreptului
international, dar capata trasaturi noi care le configureaza ca forme juridice permanente
si specifice ale relatiilor interstatale, ca institutie noua a dreptului international, ca
ramura autonoma a acestuia.
Conferintele internationale, denumite pan in secolul al XlX4lea si congrese,
sunt reuniuni temporare ale reprezentantilor diplomatici ai statelor, pe cGnd organizatiile
internationale apar ca forme permanente de cooperare, caracterizate prin continuitatea
acti&itatii, asigurata prin e5istenta unei structuri, a unui sistem de organe principale Di
au5iliare care formeaz un cadru permanent al coordonarii actiunilor statelor.
Functionarea organizatiei are loc dup reguli de procedura care, preluate din practica
conferintelor internationale, capt un caracter instituFional, fiind pre&azute n
regulamente o%ligatorii Di permanente, adoptate de fiecare organ principal sau de lucru al
organizaFiei.
) BI::91BH1B,VolAer Di 91BNIAB$ Jangl, International Organizations. Polit, Politics and
Policies, Palgrave !acmillan, Iamps'ire, +!!*, p. "
" Niciu 8. I., Organizatii internationale. IaDiC 1ditura Fundatiei /'emarea, 1KK), p. 6
+
>a %aza organizarii Di functionarii unei organizatii internationale se afla un
tratat adoptat de o conferinta diplomaticaL un astfel de tratat capata o functie esentiala
noua 4 de act constituti&, de statut al organizatiei, a&and si trasaturi proprii, distincte in
comparatie cu tratatele multilaterale o%isnuite inc'eiate de state. 2tatutele organizatiilor
internationale formeaza astazi o categorie distincta de acte internationale, pre&azute, su%
aspectul regulilor juridice ce li se aplica, si de /on&entia de la Viena din 1K*K pri&ind
dreptul tratatelor ,art. "-.
In secolul al XX4 lea are loc o ade&arata e5plozie a organizatiilor
internationale, atat din punct de &edere numeric ,in jur de 1"!-, cat si al domeniilor pe
care le cuprind. Aceasta amploare a dez&oltarii organizatiilor internationale de&ine una
dintre principalele coordonate ale &ietii internationale contemporane.
Vedem cum dup #rimul Baz%oi 8ondial se creeaza prima organizatie
politica mondiala si anume "iga #atiunilor, care, la infiintare, cuprindea "! de state.
Aparuta in 1K1K prin :ratatul de la Versailles, aceasta organizatie a a&ut ca o%iecti&eC
<dez&oltarea cooperarii intre natiuni pentru a garanta pacea si securitateaL sa accepte
unele o%ligatii de a nu recurge la raz%oi in relatiile dintre stateL sa o%ser&e riguros
prescriptiile dreptului international, recunoscute de altfel ca reguli de conduita efecti&a a
gu&ernelorL sa faca sa domneasca justitia si sa respecte scrupulos toate o%ligatiile
tratatelor in raporturile mutuale ale popoarelor organizate<.
,*-
$e asemenea apar Di o serie
de organizatii cu caracter specializat, caC 7rganizatia International a 8uncii, 0niunea
International a Vagoanelor etc.
Factorii principali, ce au determinat acest proces de creare a organizatiilor
internationale, constituie necesitatea de a pre&eni si a elimina raz%oaiele de&enite tot mai
nimicitoare, asigurand pacea si securitatea internationala si amplificarea cooperarii
internationale in cele mai &ariate domenii, impulsionata de cresterea interdependentelor,
de aparitia pro%lemelor majore care confrunta omenirea in ansam%lul sau.
Be&enind la definitia organizatiilor internationale &edem ca acestea reprezinta
un ansam%lu structurat de participanti, constituit pe %aza unui acord, a&and o functionare
continua n &ederea atingerii unor o%iecti&e comune, prin coordonarea resurselor Di
actiunilor.
,.-
. $in aceasta definitie se pot deduce elementele principale ale unei
organizatii si anume C
* I%idem, p. 1!K
. 9al, A., $umitrescu, 2., Economie mondial$, 1ditura A21, 9ucureDti, +!!*, p. 1*.

organizatia este un cadru organizat ce reuneste mai multi participanti,

care pot fi state ,in cazul organizatiilor gu&ernamentale-, asociatii pri&ate
sau particulare ,in cazul organizatiilor negu&ernamentale de tipul Amnest(
International, de e5emplu-.
organizatia rezulta dintr4un act de &ointa al participantilor, manifestat
intr4un acord care im%raca forma actului constituti&, care poarta diferite denumiri
4 2tatut, #act, /arta, /on&entie etc .
organizatia reprezinta un mecanism de coordonare a resurselor si
actiunilor in &ederea atingerii unor o%iecti&e.
organizatia are o materialitate distincta de cea a mem%rilor care o
compunC un sediu permanent, o structura organizatorica si o autonomie
functionala proprie.
$atorita numarului mare al acestor organizatii, gruparea lor se face in functie
de diferite criterii. 2i anumeC
dupa numarul mem%rilor si raza de actiune, e5istaC
4 organizatii cu &ocatie uni&ersalaL
4 organizatii regionaleL
dupa pro%a%ilitatea de a de&eni mem%ru, e5istaC
4 organizatii desc'iseL
4 organizatii inc'ise ,pot fi mem%re doar tarile fondatoare, altele fiind primite
doar cu acordul fondatorilor-L
dupa calitatea mem%rilorC
4 organizatii gu&ernamentaleL
4 organizatii negu&ernamentaleL
dupa structura institutionala, e5istaC
4 organizatii internationale de cooperareL
4 organizatii de integrare sau supranationaleL
dupa domeniul de acti&itate a&emC
4 organizatii politiceL
4 te'nico4economice.
,6-
6 Baluca 8iga4 9esteliu, Organizatii Internationale Interguvernamentale, 1ditura All 9ecA, 9ucuresti,
+!!!, pp 1)416
)
7 alta impartire conform %nuarului Organizatiilor Internationale
&K'
, in functie
de forma de organizare, se e&identiaza 1" categorii de organizatii, rele&ante
considerandu se a fi doar 1L celelate + categorii lasate deoparte, facand referire la
organizatiile nationale.
,1!-
1. Federatii de organizatii internationale 4 organizatii internationale,
intergu&ernamentale sau nongu&ernamentale, care grupeaza cel putin alte
trei organisme regionaleL
+. 7rganizatii cu participare uni&ersala, organizatii nonprofit
intergu&ernamentale sau nongu&ernamentale, cu mem%rii din toate zonele
geografice, cu managemnt si control politicL
. 7rganizatii cu participare intercontinentala 4 organizatii
internationale nonprofit, intergu&ernamentale sau nongu&ernamentale ai
caror mem%rii si ale caror preocupari depasesc o regiune anumeL
). 7rganizatii cu participare regionala 4 toate organizatiile
internationale nonprofit, intergu&ernamentale sau nongu&ernamentale, ai
caror mem%rii si preocupari sunt restranse la o regiuneL
". 7rganizatii ce emana din persoane, locuri, o%iecte de proprietate sau
alte organisme, orice organism international nonprofit, intergu&ernamental
sau nongu&ernamental, ce poate fi considerat o emanatie a unei anumite
oragnizatii, loc, persoana sau o%iect de proprietate, fara o participare
formalaL
*. 7rganizatii ce au o forma speciala, inclusi& fundatiile si fondurile de
incredere 4 organizatii internationale nonprofit, intergu&ernamentale sau
nongu&ernamentale 4 %anci, %i%lioteci, institute de instruire, la%oratoareL
.. 7rganizatii nationale cu o orientare internationala 4 organizatii
nationale cu forme &ariate de acti&itate internationala sau cu preocupari
precumC cercetare, pace, dez&oltare, ajutorL
6. 7rganizatii internationale inacti&e sau desfintate 4 nonprofit,
intergu&ernamentale sau nongu&ernamentale, care au fost desfintate, sunt
inacti&e in momentul respecti& sau sunt in stare latentaL
K. 7rganisme recent aparute sau neconfirmate inca, a caror creare a fost
recent raportata sau propusa, dar despre care nu e5ista informatiiL
K ;(earboo) Of International Organizations< ,;Anuarul 7rganizatiilor Internationale<-, 'ttpCMM
NNN.uia.org
"
1!. 7rganisme su%sidiare si interne apartinand altor organisme interne,
unitati independente in cadrul unor organizatii internationale comple5eL
11. 7rdine religioase, fraternitati si institute seculare, ordine sau
congregatii religioase, militare, fraternale, organisme similare %azate pe
leaders'ip c'arismatic sau de&otat unui set de practici religioaseL
1+. 2erii de conferinte autonome 4 fara secretariat 4 cu un nume distinct
si periodicitate, care nu se afla in responsa%ilitatea unei organizatii
permanenteL
1. :ratate si acorduri multilaterale 4 tratate, con&entii, pacte, protocoale
sau acordui mutilaterale, e5ceptandu4le pe acelea care pri&esc o singura tara,
un e&eniment specific sau crearea unui organism intergu&ernamentalL
#rimele sapte tipuri sunt considerate a fi Organizatii Internatioanle
Conventionale, putand fi asa cum am &azut, intergu&ernamentale sau
nongu&ernamentale. Aici putem aduce in discutie directa distinctia dintre 7N0 si 01
sau Amnest( Internatioanal si Hreenpeaces. >a prima &edere, organizatiile
intergu&ernamentale au ca mem%rii state, adesea reprezentati prin agenti
gu&ernamentali, in timp ce acelea nongu&ernamentale sunt formate din actori
nongu&ernamentali. In cazul 7rganizatiei Internationale a 8uncii, e5ista mem%rii din
am%ele categorii
1!
. /larificarea in acest caz ar tre%ui sa &ina din Rezolutia *++ &X' a
Consiliului economic si ,ocial al O#-, din fe%ruarie 1K"!, care afirmaC Eorice
organizatie internationala care nu este creata prin acord interguvernamental nu poate fi
considerata organizatie nonguvernamentala..
&//'
/elelalte sase tipuri amintite sunt considerate a fi 4 tipuri speciale, intrucat
incadrarea lor conform $reptului Internatioanal si reglementarilor e5istente nu se poate
face.
7rganizatiilor internationale mai pot fi clasificate si in functie de obiectul de
interes0
&/*'
a. ajutor umanitarL sc'im% culturalL pace si dezarmareL sprijin pentru
dez&oltareL drepturile omuluiL mediuL
1! I%idem , p. 11
11 'ttpCMMNNN.un4documents.netMescMresMarc'1K"!M+66.'tml.
1+ #opa V., 2arcinsc'i A., op.cit., p. 1+
*
%. securitate si paceL comert si alte acti&itati economiceL %unastare sociala
si drepturile omuluiL
c. cultura si recreereL educatie si cercetareL sanatate, ser&icii socialeL
mediu, dez&oltare si conditii de locuireL legislatie si politiciL filantropie si
&oluntariatL acti&itati internationaleL religie, afaceri, societati profesionale
si sindicateL grupuri neclasificateL
1&oluFia securittii glo%ale in ultimele decenii a confirmat faptul, ca succesul
acFiunilor si sta%ilitatea pot fi atinse numai in rezultatul cooperarii multidimensionale a
comunitatii internationale 4 in primul rind prin punerea in &aloare a dialogului ntr4un
cadru institutionalizat si prin acti&area rolului decisi& pe care marile organizatii
internationale il au in definirea starii de securitate a lumii. #e parcursul anilor au fost
create mai multe structuri la ni&el mondial Di regional, care au scopul de a proteja
securitatea si a asigura pacea n lume. #rintre acestea mentionamC /onsiliul de 2ecuritate
al 7N0, NA:7, 72/1 s.a
7rganizatiile internationale de securitate isi au originea in consensul statelor
de a coopera in pro%leme de reducere a &iolentei si realizare a pacii si securitatii, printr4o
serie de acorduri si mecanisme. 15ista cel putin patru seturi de sarcini pentru care
organizatiile de acet tip militeazaC
promo&area dialogului de securitate si gestionarea crizelor ca sarcini de
%aza destinate sta%ilirii si, sau mentinerii paciiL
crearea de sisteme de cooperare militara %azate pe constrangeri reciproce,
destinate reducerii pericolelor ce decurg din acti&itatile militare, sau pe
capacitatile comune pentru misiuni de mentinerea paciiL
promo&area standardelor democratice si respcetarea drepturilor omului ca
scopuri in sineL
promo&area securitatii prin mecanisme economice, intarind atat
prosperitatea, cat si interdependenta actorilor, intr4o incercare de reducere
a terorismului si a proliferarii armelor nucleare sau de distrugere in masa.
,1-
$e la aparitia primelor forme de organizatii internationale, modificarile
caracteristicilor mediului de securitate au determinat si transformarea acestora, in special
in cazul celor carea acti&eaza in domeniul securitatii. #erioada sfarsitului de secol XX si
1 I%idem, p. 1)
.
inceputului de secol XXI a influentat si a modificat considera%il profilul organizatiilor
internationale de securitate, atat din punct de &edere al adaptarii strategiilor la
pro&ocarile mediului de securitate ,NA:7, 01, 7N0, 72/1 etc.-, cat si al sporirii
numarului de mem%ri ,NA:7 si 01-. In lupta impotri&a terorismului international,
organizatii precum 0niunea 1uropeana, 7rganizatia Natiunilor 0nite sau 7rganizatia
pentru 2ecuritate si /ooperare n 1uropa nu s4au rezumat doar la ela%orarea unor
documente, ci au analizat si au implementat modalitati de cooperare, n timp ce altele
,/2I, H0A8, /1N/77#, 211/# etc.- nu si4au mai facut auzita &ocea pe scena
internationala cu aceeasi forta ca in anii precedenti.
,1)-
/onform indicatorilorC %uget, numarul personalului angajat, numarul
acordurilor Di tratatelor de cooperare cu alte state Di organizaFii internaFionale s.a. se
constata ca ierar'ia organizatiilor internationale de securitate e5istenta la ni&elul
cunoasterii commune, are un puternic su%strat stiintific . Astefel se confirma faptul ca
7N0, NA:7, 01 si 72/1 sunt cele mai importate organizatii de securitate.
,1"-
9I9>I7HBAFI1
1. 8i'aila 8., Elemente de drept international public si privat,
1ditura All 9ecA, 9ucuresti, +!!1, p.11!
2. 8oisuc V., Istoria Relatiilor Internationale. Pana la mijlocul
secolului al XX-lea, 1ditura Fundatiei Bomania de 8aine, 9ucuresti, +!!+, p.+)4
+"
1) $eclaraFia 2ummitului NA:7 de la 9ucureDti , +!!6, 'ttpCMMNNN.summit%uc'arest.roMroMdocO+!1.'tml
1" #opa V., 2arcinsc'i A., op.cit., p. +!
6
3. #opa V., 2arcinsc'i A., Perspective in evolutia organizatiilor
internationale de securitate, 1ditura 0ni&ersittii Nationale de Aparare E/arol
I<, 9ucuresti, +!!., p. 6
4. BI::91BH1B,VolAer Di 91BNIAB$ Jangl, International
Organizations. Polit, Politics and Policies, Palgrave !acmillan, Iamps'ire,
+!!*, p. "
5. Niciu M. I., Organizaii internaionale, Editura Fundaiei Chemarea,
Iasi, 1994, p. 8
6. 9al, A., $umitrescu, 2., Economie mondial$, 1ditura A21,
9ucureDti, +!!*, p. 1*.
. 8iga49esteliu B., Organizatii Internationale
Interguvernamentale, 1ditura All 9ecA, 9ucuresti, +!!!, pp 1)416
8. ;(earboo) Of International Organizations< ,;Anuarul
7rganizatiilor Internationale<-, 'ttpCMM NNN.uia.org
9. 'ttpCMMNNN.un4documents.netMescMresMarc'1K"!M+66.'tml.
1!. $eclaraFia 2ummitului NA:7 de la 9ucureDti, +!!6,
'ttpCMMNNN.summit%uc'arest.roMroMdocO+!1.'tml
K