Denumirea lucrărilor de laborator:

Laboratorul nr. 1

1.1 Măsurarea rezistenţelor prin metode industriale

1.2 Măsurarea puterii în circuite electrice cu ampermetru, voltmetru şi
wattmetru

Laboratorul nr. 2

2.1 Măsurarea capacităţilor prin metode industriale

2.2 Măsurarea inductanţelor prin metode industriale

Laboratorul nr. 3

3.1 Etalonarea contorului monofazat de inducţie

3.2 Măsurarea puterii active şi reactive în circuite de curent alternativ
monofazat

Laboratorul nr. 4

4.1 Studiul osciloscopului catodic

4.2 Măsurări în regim dinamic.
SIMBOLURI UTILIZATE PE CADRANELE APARATELOR ANALOGICE

1.2.1. Simboluri pentru clasa de exactitate

0,5 Eroarea maximă exprimată în procente

Eroarea maximă exprimată în procente din lungimea scării gradate sau

deschiderea unghiulară

Eroarea maximă exprimată în procente din valoarea măsurată.

1.2.2. Simboluri pentru tipul constructiv al instrumentului

- magnetoelectric simplu şi - feromagnetic sau

logometric electromagnetic
- electrodinamic simplu şi - ferodinamic simplu şi
logometric logometric

- de inducţie - cu rezonanţă mecanică (lame

vibrante)
- electrostatic - termic cu fir şi bimetal

- magnetoelectric cu redresor - termoelectric

1.2.3. Simboluri pentru poziţie normală de funcţionare.

cadran vertical cadran orizontal
Ð cadran înclinat cu 60 faţă de orizontală
60 0

1.2.4. Simboluri pentru felul curentului măsurat

-- curent continuu; ~ curent alternativ;

curent continuu şi alternativ; curent alternativ trifazat.

1.2.5. Simboluri pentru tensiune de încercare a izolaţiei

- fără încercare a izolaţiei - 500V - 2kV

Laboratorul nr. 1

1.1 Măsurarea rezistenţelor prin metode industriale:

Descrierea montajului
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

În care:
A- ampermetru magnetoelectric
V- voltmetru magnetoelectric
Rx- rezistenţa a cărei valori se măsoară

Se va măsura prin metodele aval şi amonte rezistenţa unui bec cu incandescenţa de

100W;
Se va reprezenta grafic variaţia rezistenţelor becului cu incandescenţă în funcţie de
tensiunea aplicată R  f (U ) ;
Pentru fiecare măsurătoare de mai sus se va calcula, corespunzător celor două metode
aval şi amonte, valoarea exactă a rezistenţei R . (Se ţine seama de eroarea de metodă ).
În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 2 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A

Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
2 aparete, ampermetrul şi respectiv voltmetrul:

A IN = V UN 
 max A =  max V =
cA = cV =
rA  rV 

De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare
indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:
Metoda aval
U I Rezistenţa de măsurat
U I U U U
U  V N I A N Rx  x  
 max  max I x I  I v I  U rv
V A 

rV - rezistenţa interna a voltmetrului;

 V - indicaţia voltmetrului
 A -indicaţia ampermetrului
 max - deviaţia maximă a acului pe scara gradată (A, V)

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
R 

Metoda monte
U I Rezistenţa de măsurat
UN IN U U  rA  I U
U  V I A Rx  x    rA
 max  max Ix I I
V A 

rA - rezistenţa internă a ampermetrului;

 V - indicaţia voltmetrului
 A -indicaţia ampermetrului
 max - deviaţia maximă a acului pe scara gradată (A, V)

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
R 

Pentru cea mai mică şi cea mai mare valoare măsurată se va calcula eroarea relativă
procentuală limită  l şi erorile maxime de indicaţie U max şi I max . De asemenea se
 R 
x  R  U max I max 

vor calcula eroarea relativă maximă probabilă  R   1  x   
 x  max . p  rV  U I  şi

1  max 1 
sensibilitatea aparatelor SV   şi S A   max
CV UN CA IN
1.2 Măsurarea puterii în circuite electrice de curent continuu cu
ampermetru, voltmetru şi wattmetru

Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

A- ampermetru magnetoelectric
V- voltmetru magnetoelectric
W- wattmetru electrodinamic
Rs- rezistenţa

Mod de lucru:
În timpul măsurătorilor se vor urmării indicaţiile aparatelor pentru ca tensiunea sau
curentul să nu depăşească limitele admise de wattmetru.
În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 3 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A
P W

Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
3 aparete, ampermetrul, voltmetrul şi respectiv wattmetrul:

A IN = V UN  W U NW 
 max A =  max V = I NW 
cA = cV =  max W =
rA  rV  rWU 
rWI 
De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare

indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:

Puterea măsurată de U I Ps
P
wattmetru W
I U UN IN Ps  U s I s  U  I  I Wt  I V  
PW   W N N U  V I A
 max  max  max U2 U2
 UI  
rWt rV
W V A W
Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:
U V
I A
Pw W
Ps W
Pw reprezintă puterea măsurată de wattmetru iar Ps reprezintă puterea la bornele
sarcinii

Pentru cea mai mică şi cea mai mare valoare măsurată se va calcula eroarea relativă
procentuală limită  l . Se vor calcula şi erorile maxime de indicaţie U max şi I max . De
asemenea se vor calcula eroarea relativă maximă probabilă
1
 Ps     I max  2U  U max 

 P

  %  1  U    1    şi sensibilitatea aparatelor
 s  max . p  rV I   I  rV I  U 
1  max 1  1 
SV   ,SA   max şi SW   max
CV UN CA IN CW PN
Laboratorul nr. 2

2.1 Măsurarea capacităţilor prin metode industriale

Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:
rA
A- ampermetru magnetoelectric
V- voltmetru magnetoelectric
F- frecvenţmetru
k- întrerupător bipolar
Cx- condensatorul a cărui capacitate se măsoară

Mod de lucru:
Se închide întrerupătorul k şi se fac citirile mărimilor tensiune, curent, frecvenţă. După
fiecare măsurare se deschide întrerupătorul k şi se scurtcircuitează condensatorul pentru
a-l descărca.

Pentru montajul amonte (k în poziţia 1) diagrama fazorială este redată în figura:

I
Cx 
 U  rA2 I 2
2

Dacă C x este de valoare relativ scăzută, curentul absorbit

este de asemenea redus, încât rA I  U şi se obţine:
I
Cx 
2fU
În cazul montajului aval (k în poziţia 2) diagrama fazorială este reprezentată în figura
urmatoare:

Ix I 2  IV2 I 2  U rV  2
Cx   
U x U U

În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 2 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A
Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
2 aparete, ampermetrul şi respectiv voltmetrul:

A IN = V UN 
 max A =  max V =
cA = cV =
rA  rV 

De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare

indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:
Metoda aval
U I Capacitatea de măsurat
U  V
UN
I A
IN
Ix I 2  IV2 I 2  U rV  2
 max  max C x   
Ux U U
V A 

rV - rezistenţa interna a voltmetrului;

 V - indicaţia voltmetrului
 A -indicaţia ampermetrului
 max - deviaţia maximă a acului pe scara gradată (A, V)

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
C F

Pentru cea mai mică şi cea mai mare valoare măsurată se va calcula eroarea relativă
procentuală limită  l şi erorile maxime de indicaţie U max şi I max . De asemenea se
1  max 1 
va calcula sensibilitatea aparatelor SV   şi S A   max
CV UN CA IN
2.2 Măsurarea inductanţelor prin metode industriale

Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:
RV rA

A- ampermetru magnetoelectric
V- voltmetru magnetoelectric
AT- autotransformator 1
k1,k2 - întrerupător
Lx- inductanţa de măsurat

Mod de lucru:
I. Se va executa o măsurătoare în c.c. cu întrerupătorul k 1 pe poziţia 2, pentru
determinarea valorii R L a inductanţei.
Atât in c.c. cât şi în c.a. tensiunea de alimentare se reglează astfel încât să nu depăşească
curentul maxim admis de inductanţa aflată în circuit.

În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 2 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A

Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
2 aparete, ampermetrul şi respectiv voltmetrul:

A IN = V UN 
 max A =  max V =
cA = cV =
rA  rV 

De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare
indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:
c.c.
U I RL
U I U U U
U  V N I A N RL  x  
 max  max I x I  I v I  U rv
V A 

rV - rezistenţa interna a voltmetrului;

 V - indicaţia voltmetrului
 A -indicaţia ampermetrului
 max - deviaţia maximă a acului pe scara gradată (A, V)

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
RL 

II. Se va alimenta circuitul în c.a. cu întrerupătorul k1 pe poziţia 1 pentru

determinarea impedanţei Z .

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare

indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:
În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 2 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A

Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
2 aparete, ampermetrul şi respectiv voltmetrul:

A IN = V UN 
 max A =  max V =
cA = cV =
rA  rV 

De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare
indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:
c.c.
U I Z
U I Ue
U  V N I A N  Z x  R L2   2 L2x
 max  max Ie
V A 

rV - rezistenţa interna a voltmetrului;

 V - indicaţia voltmetrului
 A -indicaţia ampermetrului
 max - deviaţia maximă a acului pe scara gradată (A, V)

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
Z 

În final se trece la calculul inductanţei bobinei L

1
L Z 2  RL2 [H]
2f
L H
Laboratorul nr. 3
3.1Etalonarea contorului monofazat de inducţie
3.2Măsurarea puterii active şi reactive în circuite de curent alternativ
monofazat

Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

1
C

A- ampermetru magnetoelectric
V- voltmetru magnetoelectric
W- wattmetru electrodinamic
C- contorul de etalonat
R- receptorul

Se va etalona contorul la tensiunea nominala U N  220V şi cos   1 trasându-se curba

erorilor contorului în funcţie de sarcina I exprimată în procente din sarcina nominală I N
 %  f ( I / I N %)

În tabelul de mai jos se vor trece valorile citite de pe cele 3 aparate, exprimate în
diviziuni:

U V
I A
P W
tr s

Pentru calculul valorilor efective este necesară citirea constantelor ce caracterizează cele
3 aparete, ampermetrul, voltmetrul şi respectiv wattmetrul:
 A IN = V UN  W U NW 
 max A =  max V = I NW 
cA = cV =  max W =
rA  rV  rWU 
rWI 
De asemenea se va desena simbolul pentru tipul constructiv al fiecărui aparat.

Cu ajutorul relaţiilor de mai jos se vor calcula valorile efective corespunzătoare

indicaţiilor în diviziuni citite de pe aparate:

U I PW cos  t r tc W %
Wc  Wr
  W  %   100 
UN I I U 3,6  10 6 Wr
U  V I   A N PW   W N N tr  tc 
 max  max  max 1 N 480UI cos 
 

C N tc C N tr tr  tc
 100   100
 tr
CN tr
V A W s s

N= numărul de rotaţii,  = timpul de efectuare al rotaţiilor

t r reprezintă timpu real (experimental) de rotaţie al echipajului mobil al contorului
t c reprezintă timpul calculat (teoretic) de rotaţie al echipajului mobil al contorului
C N reprezintă constanta nominală a contorului

Valorile calculate se vor trece în tabelul de mai jos:

U V
I A
PW 
tc s
W %

Puterea activă este puterea măsurată de wattmetru.

Puterea reactivă la bornele receptorului se exprimă prin relaţia:
Q s  U s I s sin  s VAR
Puterea aparentă:
S  U s I s  200  5  1000VA
S  P2  Q2 VA
Laboratorul nr. 4

4.1 Studiul osciloscopului catodic

4.2 Măsurări în regim dinamic.

Măsurarea defazajului
Două semnale sinusoidale de frecvenţe şi amplitudini egale sunt vizualizate pe
ecranul unui osciloscop catodic cu două spoturi
(figura 8.3). Cunoscând CY  2V / div şi lăţimea
spotului   0,05 div să se determine expresiile
celor două semnale şi eroarea relativă la
determinarea defazajului, datorată dimensiunii
spotului.

Amplitudinile celor două semnale:

1 1
U max  Yvv  CY   6  2  6V
2 2
Valorile efective ale celor două semnale:
U
U1  U 2  U  max 
2
1 YvvCY
   0,707  6  4,242V
2 2
Frecvenţa semnalelor:
1 1 1
f1  f 2  f     62,5Hz
T X vv  Cv x 16  10  3
Defazajul dintre semnale:
2 2 x 1 
   t   x  Cv x   2   2 
T X vv  Cv x X vv 8 4
Expresiile tensiunilor alternative vizualizate sunt:
u1  2U 1 sin t  2 4,24 sin 125t
 
u2  2U 2 sin  t     2 4,24 sin125t  
 4
Eroarea relativă la determinarea defazajului:
 0,05
    100   100  5 %
x 1

Măsurarea frecvenţei
 La intrarea Y a unui osciloscop catodic se aplică semnalul sinusoidal produs de un
generator standard la care frecvenţa şi amplitudinea sunt reglabile şi au valori cunoscute,
iar sistemului de deflexie orizontală un semnal sinusoidal de frecvenţă necunoscută, f x .
Se modifică coeficientul de deflexie pe verticală şi nivelul semnalului etalon până când
imaginea se încadrează într-un pătrat determinat de liniile rastrului ecranului. Apoi se
reglează frecvenţa la generatorul standard şi se constată că pentru f y  200 Hz imaginea
pe ecran este aceea a unei elipse care trece prin fazele prezentate
în figura 8.4.

  3 5 3 7 2
0 
4 2 4 4 2 4
Figura 8.4
Se observă că într-un interval de timp   20 s se desfăşoară 5 astfel de cicluri
complete. Să se determine frecvenţa necunoscută f x .

Cele două semnale aplicate pe canalele X şi Y sunt:

u X  t   U x sin  x t
 
uY  t   U y sin  y t     U y sin  x t   y   x  t  
 U y sin x t    t  
Când cele două frecvenţe sunt foarte apropiate se poate considera că semnalele au
frecvenţe egale, dar faza   t  , variază lent în timp.
Dacă se notează cu t0 momentul în care elipsa degenerează într-un segment
situat în cadranele 1 şi 3 şi considerând T perioada mişcării elipsei se poate scrie:
  t0  T     t0   2 din care rezultă:
 y   x  T  2 sau 2  f y  f x  T  2
Deci:
1 n 5
fx  f y   f y   200   199,75Hz
T  20

Măsurarea valorii efective şi a perioadei

Pe ecranul unui osciloscop catodic se vizualizează un semnal sinusoidal (figura
8.10) pentru care Y vv  6 diviziuni,
iar distanţa dintre două vârfuri
consecutive X vv  4 diviziuni. Fiind
cunos-cute, coeficientul de deviaţie pe
verticală CY  0,5V / div şi co-
eficientul bazei de timp
Cv X  2ms / div să se determine
valoarea efectivă a tensiunii alternative
şi frecvenţa acesteia.
Figura 8.10
 Amplitudinea tensiunii alternative este:
Y
U max CY  vv  1,5V
2
Valoarea efectivă:
1
U ef  U max  0,707U max  1,06V
2
Perioada semnalului măsurat:
T  X vv  Cv X  4  2  8ms
Frecvenţa:
1 1
f    125Hz
T 8  10  3

Măsurarea frecvenţei prin metoda figurilor Lissajous

Unui osciloscop catodic având coeficientul de
deflexie pe verticală CY  1V / div şi coeficientul de deflexie
pe orizontală C X  1V / div , i se aplică pe canalul Y un
semnal sinusoidal de frecvenţă f y  200 Hz , iar pe canalul X
un alt semnal sinusoidal de frecvenţă necunoscută. Să se
determine expresiile celor două tensiuni, dacă pe ecranul
aparatului se obţine imaginea stabilă din figura 8.12.A. Se
consideră că osciloscopul nu introduce distorsiuni de fază.
Figura 8.12.A

Semnalele aplicate au expresiile:

u X  t   U X sin t
uY  t   U Y sin  t   

Amplitudinea semnalului u X  t  este:

X vv  C X 7 1
Ux    3,5V
2 2
Amplitudinea semnalului uY  t  :
Y C 5 1
U y  vv Y   2,5V
2 2
Pe baza relaţiei:
Nx fx  N y fy

pentru figura Lissajous formată se deduce:

Ny 2
fx  f y  200   100 Hz
Nx 4
Deci:
u X  t   2 sin 2f xt  2 sin 200t
uY  t   3 sin  2f y t     3 sin  400t   
 Ţinând seama că figurile Lissajous depind şi de defazajul dintre cele două tensiuni u X  t  şi
uY  t  aşa cum se prezint în figura 8.12.B. se deduce:   3 4

Determinarea caracteristicilor magnetice ale unui material fero-magnetic.

Pentru determinarea
caracteristicilor magnetice ale
unui material fero-magnetic se
u-tilizează sche-ma prezentată
în figura 3.17.a.
Pe un eşantion toroidal realizat
din materialul studiat sunt re-
partizate uni-form N1  80
spire ale înfă-şurării de H
magnetizare alimentată de la o
sursă de tensiune alternativă cu
frecvenţa f  50 Hz . Pe acelaşi YHH
circuit magnetic este dispusă
înfăşurarea de măsurare a Figura 8.17.A.
inducţiei magnetice având
N 2  250 spire, la bornele sale fiind conectat H
amplificatorul A cu factor de multiplicare în XHH
buclă deschisă foarte mare ( a 0   ). Tensiunea Figura 8.17.B.
de la ieşirea amplificatorului se aplică canalului Y
al osciloscopului catodic, în timp ce sistemului de deflexie pe orizontală i se aplică
tensiunea culeasă pe rezistenţa R1 parcursă de curentul de magnetizare I mg . Pe ecranul
osciloscopului apare o curbă închisă care reprezintă ciclul de histerezis magnetic al
materialului testat (figura 8.17.B).
Circuitul magnetic este realizat din n  30 tole, având grosimea   0,3mm ,
diametrul exterior Dex  5cm şi diametrul interior Din  4cm , iar den-sitatea
materialului este:
  Fe  7,6  103 kg / m 3 .
Cunoscând valorile compo-nentelor schemei: R1  0,13 , R2  39k , C 2  1,2 F şi
coeficienţii de deflexie pe verticală CY  200mV / div şi pe orizontală C X  100mV / div
să se determine inducţia maximă Bmax , intensitatea maximă a câmpului magnetic H max
şi pierderile specifice în fier.

Rezolvare:
Din legea circuitului magnetic:  H ds   NI se deduce Hl  N1  I mg , în care
l semnifică lungimea unei linii medii de câmp magnetic:
1D D  
l  2r  2   ex  in     Dex  Din 
2 2 2  2
Se poate scrie:
2 N1 I mg
H
  Dex  Din 
sau:
2 N1 1 X X
H max   Cx  HH   CH  HH 
  Dex  Din  R1 2 2
în care X HH  reprezintă deviaţia maximă pe orizontală a spotului osciloscopului
corespunzătoare ciclului de histerezis.
Numeric se obţine:
2  80  0,1 Asp / m
CH   435,5
3,14 0,05  0,04  0,13 div
Deoarece x HH   10 div rezultă:
X HH 
H max  CH   4355  5  2177,5 Asp / m
2
Tensiunea indusă la bornele înfăşurării de măsurare este:
d d
e2      N 2 SB t   .
dt dt
Considerând curentul de intrare în amplificator neglijabil, conform primei
teoreme a lui Kirchhoff:
iR  iC  0
sau:
e2  ui d
 C2  uo  ui   0
R2 dt
uo
Ţinând seama că ui  se obţine:
a0
duo 1  du 
e2   R2C2   uo  C2 R2 o 
dt a0  dt 
Deoarece factorul de amplificare are valoare foarte mare se poate scrie:
 duo
e2   R2C2
dt
Deci:
1 1  d 
uo  
R2C2  e2 dt   R2C2    dt  N 2 SB t   dt 
1
 N 2 SB t 
R2C2
Rezultă:
1 D  Din
U o max  N 2 ex  n  Bmax
R2C2 2
Sau:
2 R2C2 Y Y
Bmax   CY  HH   CB  HH 
n  Dex  Din  N 2 2 2
în care YHH  reprezintă deviaţia maximă pe verticală a spotului, corespunzătoare ciclului
de histerezis:
2CY R2C2 2  0,2  39  103  1,2  106
CB    0,832 T div
n  Dex  Din  N 2 30  0,3  10 3  0,05  0,04 250
Deoarece YHH   6 div se obţine
Bmax  C B  YHH  / 2  0,832  3  2,496 T
Pentru determinarea pierderilor specifice de energie în eşantion se exprimă aria
ciclului de histerezis şi se deduce succesiv A   ydx în care:

uo 1 N 2 SB t  1 N D  Din
y  SY  uo      2  ex  n  B t 
CY CY R2C2 C y R2C2 2
1   Dex  Din  H  t 
x  S X  R1 I mg   R1 
Cx 2 N1
1 n  Dex  Din    Dex  Din  R1
A  B t    dH  t  
R2 C 2 2C y 2 N1C x
1 1 1
  B t   dH  t    B t  dH  t  
CB CH CBCH
T 1  1
 
CBCH  T  B t H  t    fC B C H
PV

Aici V reprezintă volumul materialului feromagnetic.

Rezultă:
P fC B C H A fC B C H A
p Fe    
m m /V  Fe
50  0,832  435,5
 A  2,384 A W kg 
7,6 103
în care A se exprimă în cm2.