CHISINAU 2017

CUPRINS

CUPRINS...................................................................................................................................................2
INTRODUCERE.......................................................................................................................................3
Actualitatea si importanta temei abordate................................................................................................3
1. DATE GENERALE DESPRE O.N.U...............................................................................................4
Scopul si sarcinile ONU..........................................................................................................................4
Sructura ONU Celelalte structuri ale ONU i organizaiile speciale.....................................................4
2. CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL DIN CADRUL ONU.......................................................6
Date generale despre ECOSOC...............................................................................................................6
Compozitia si Mandatul ECOSOC.........................................................................................................6
Functiile si puterile Consiliului Economic si Social................................................................................7
Organismele ECOSOC............................................................................................................................8
3 CRIZA FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE..............................................................................10
CONCLUZIE...........................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................13

1
 INTRODUCERE

Actualitatea si importanta temei abordate

Reeaua larg de organizaii internaionale permite i stimuleaz desfurarea unor activiti

multiple i variate. Sintetizate, aceste activiti se concentreaz pe prezentarea poziiei statelor in
problemele internaionale, negocierile pentru armonizarea acestor poziii, convenirea de msuri
i programe de aciune pentru intrirea pcii i colaborrii internaionale. Cadrul instituional
optim pentru aceste activiti, verificat de experiena internaional ca promotor activ al
cooperrii tuturor rilor lumii, este sistemul Naiunilor Unite. Expresia Naiunile Unite
aparine preedintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, i a fost folosit pentru
prima dat in Declaraia Naiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, prin care, reprezentanii a 26 de
naiuni angajau guvernele lor s continue lupta impotriva Puterilor Axei.

Sistemul Naiunilor Unite reprezint totalitatea structurilor organizatorice i funcionale

instituite conform Cartei Naiunilor Unite sau create pe baza acesteia. El se compune din
Organizaia Naiunilor Unite (ONU), organele i organismele sale proprii, cu caracter permanent,
i din instituiile (ageniile) specializate, autonome.

In sistemul Naiunilor Unite rolul primordial revine Organizaiei Naiunilor Unite (ONU),
care este cel mai reprezentativ forum cu vocaie de universalitate, fapt demonstrat atat de
numrul membrilor (200 de state membre in 2002), cat i de aria de preocupri de interes
general. ONU a fost creat la Conferina de la San Francisco, din iunie 1945, cand a fost semnat
Carta organizaiei. Carta ONU a intrat in vigoare la 24 octombrie 1945, ceea ce a fcut ca ziua de
24 octombrie s devin ziua ONU. Carta ONU precizeaz in articolele 1 i 2 care sunt
scopurile i principiile organizaiei mondiale.

2
 1. DATE GENERALE DESPRE O.N.U.
Scopul si sarcinile ONU

Scopurile pentru care a fost creat Organizaia Naiunilor Unite i pentru realizarea crora
acioneaz statele membre i organizaia ca atare sunt nscrise n primul articol al Cartei.

Primul i cel mai important dintre acestea este meninerea pcii i securitii internaionale.
Aliniatul nti al aceluiai articol indic i cile utilizrii acestui obiectiv:

a.) prin msuri colective pentru prevenirea i nlturarea ameninrilor mpotriva pcii i prin
reprimarea actelor de agresiune sau a altor nclcri ale pcii;

b.) prin aplanarea i soluionarea diferendelor sau a situaiilor cu caracter internaional care pot
duce la o nclcare a pcii, prin mijloace panice i n conformitate cu principiile justiiei i
dreptului internaional.

n al doilea rnd, dup meninerea pcii i securitii internaionale, Carta subliniaz, ca scop
al Organizaiei, realizarea cooperrii internaionale n domeniul economic i social. Pentru
atingerea acestui obiectiv, ca i n cazul meninerii pcii i securitii globale, Carta conine
prevederi precise privind atribuiile organelor sau organizaiilor din sistemul su, n sarcina
crora cade realizarea acestui obiectiv.

Un al treilea obiectiv al ONU, consfiinit n articolul 1 al Cartei, este realizarea cooperrii

internaionale pentru promovarea i ncurajarea respectrii drepturilor omului i libertilor
fundamentale pentru toi, fr deosebire de ras, sex, limb sau religie. Potrivit Cartei,
principalele responsabiliti pentru promovarea drepturilor omului sunt ncredinate Adunrii
Generale i Consiliului Economic i Social.

Un alt obiectiv al ONU const n dezvoltarea de relaii prieteneti ntre naiuni. Carta
stabilete un set de principii n baza crora vor aciona, pentru nfptuirea scopurilor consacrate,
att Organizaia, ct i statele membre.1

Sructura ONU Celelalte structuri ale ONU i organizaiile speciale

1
https://mpnewyork.mae.ro/node/1168 ECOSOC
3
Consiliului Economic i Social i sunt subordonate multe din organizaiile speciale.

Consiliul de Tutel i-a suspendat momentan activitatea.

Curtea Internaional de Justiie decide dispute internaionale (se afl la Haga).

Secretariatul Naiunilor Unite: cea mai mare funcie administrativ este cea de Secretar General al ONU
Ban Ki Moon.

Din organizaiile speciale ale ONU fac parte:

Centrul Naiunilor Unite pentru Aezri Umane;

Fondul Naiunilor Unite pentru Copii (UNICEF);

Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare;

Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD);

Programul Naiunilor Unite pentru Mediul nconjurtor (PNUE);

Programul Internaional al Naiunilor Unite pentru Prevenirea Consumului de Droguri;

naltul Comisariat ONU pentru Refugiai;

Operaiunile ONU de Meninere a Pcii;

Fondul ONU pentru Activiti n Domeniul Populaiei;

Agenia pentru Refugiaii Palestieni;

ONU lucreaz cu urmtoarele organizaii autonome: UNESCO, BIRD, FMI i altele.

4
 2. CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL DIN CADRUL ONU

Date generale despre ECOSOC

Consiliul Economic i Social are cele mai multe atribuii n ceea ce privete aprarea juridic
internaional a drepturilor omului. Acestea i sunt fixate prin Carta O.N.U., care la capitolul X,
art.62, i atribuie o serie de funcii i puteri, potrivit crora el poate face sau iniia studii i
rapoarte privind problemele internaionale n domeniul economic, social, cultural, educativ,
sanitar ctre Adunarea General i instituiile specializate interesate.2

O prevedere important a Cartei O.N.U. este nscris n acelai articol, pct.2, n care Consiliul
Economic i Social are atribuia expres de a face recomandri n scopul de a promova
respectarea efectiv a drepturilor omului i a libertilor fundamentale pentru toi5. De
asemenea, potrivit Cartei, acest important organ al O.N.U. are competena s pregteasc
proiecte de convenii pe care s le supun spre aprobare Adunrii Generale i poate convoca
conferine internaionale n probleme de competena sa.

Studierea atent a acestor atribuii scoate n eviden faptul c sediul material n ceea ce
privete aprarea internaional a drepturilor omului este situat, potrivit Cartei O.N.U. n
competena Consiliului Economic i Social.

Compozitia si Mandatul ECOSOC

Compoziie: Consiliul Economic i Social (ECOSOC) este compus

din 54 de state membre alese n funcie de urmtorul tipar de
distribuie geografic a locurilor: 14 membrii din partea statelor
africane, 11 din partea statelor asiatice, 6 reprezentnd state est-
europene, 10 din partea statelor din America Latin i Caraibe i 13
reprezentnd state vest-europene i alte state. 18 membri ai
ECOSOC sunt alei n fiecare an. Mandatele membrilor sunt n
general de 3 ani, pn la data de 31 decembrie.

2
http://conspecte.com/Geoeconomia/sistemul-natiunilor-unite.html STRUCTURILE
SISTEMULUI NATIUNELOR UNITE
5
 Mandatul: Consiliul Economic i Social a fost stabilit prin Carta
ONU drept organismul principal cu rol de coordonare a activitilor
economice i sociale a celor 14 agenii ONU specializate, a comisiilor
funcionale i a celor cinci comisii regionale. ECOSOC servete drept
forum central pentru discutarea aspectelor economice i sociale
internaionale i pentru formularea de recomandri de politici. Sub
autoritatea Adunrii Generale ONU, ECOSOC este responsabil
pentru: promovarea unor standarde de via mai nalte, a angajrii
depline a forei de munc i a progresului economic i social;
identificarea de soluii pentru problemele internaionale economice,
sociale i de sntate; facilitarea cooperrii internaionale n
domeniile culturii i al educaiei; ncurajarea respectului universal
pentru drepturile omului i libertile fundamentale.

ECOSOC realizeaz sau iniiaz studii i rapoarte cu privire la teme

internaionale economice, sociale, culturale, educaionale, de
sntate i alte aspecte relaionate acestora. Formuleaz
recomandri ctre Adunarea General, ctre membrii ONU i
ageniile specializate vizate. ECOSOC ofer, de asemenea,
recomandri n direcia promovrii respectului i aprrii drepturilor
omului. ECOSOC pregtete proiecte de convenii pe care le
nainteaz Adunrii Generale i convoac conferine internaionale
atunci cnd este necesar. ECOSOC creeaz, de asemenea, condiiile
pentru consultarea cu organizaii non-guvernamentale.

Functiile si puterile Consiliului Economic si Social

Functiile si puterile Consiliului Economic si Social sunt: sa efectueze studii si rapoarte cu

privire la chestiunile care tin de competenta sa si sa formuleze recomandari catre Adunarea
Generala privind aceste chestiuni; sa faca recomandari pentru asigurarea respectarii efective a
drepturilor fundamentale ale omului, fara vreo discriminare; sa pregateasca proiecte de conventii
internationale asupra chestiunilor ce tin de competenta sa si sa le supuna spre aprobare Adunarii
Generale sau sa convoace, in acest scop, conferinte internationale; sa incheie acordurile de

6
asociere cu institutiile specializate si sa coordoneze activitatea acestor institutii, prin consultari
cu ele si recomandari facute lor.3

Consiliul Economic si Social poate sa furnizeze informatii Consiliului de Securitate si sa

acorde servicii membrilor organizatiei sau institutiilor specializate, cu aprobarea Adunarii
Generale. De asemenea, el poate consulta organizatiile internationale neguvernamentale care se
ocupa de chestiuni ce intra in competenta Consiliului.

Consiliul Economic si Social si-a creat numeroase organe subsidiare, sub forma unor
comitete permanente si comisii, respectiv subcomisii. Din categoria comisiilor fac parte
comisiile economice regionale (pentru Europa, Asia si Extremul Orient, America Latina, Africa,
Asia de Vest). Mai are comisii pe probleme cum sunt: Comisia pentru statistica, Comisia pentru
populatie, Comisia pentru drepturile omului (cu Subcomisia pentru lupta impotriva discriminarii
si protectia minoritatilor) si Comisia pentru stupefiante.

Organismele ECOSOC

Pentru a-i putea duce la indeplinire sarcinile i atribuiile crescande care le revin in
domeniul economico-social, Adunarea General a ONU i ECOSOC au creat o serie de
organisme proprii cu caracter permanent, intre care cele mai importante sunt: Programul
Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i
Dezvoltare (UNCTAD), Programul Naiunilor Unite pentru Mediul Inconjurtor (UNEP),
Consiliul Mondial al Alimentaiei (CMA).4

Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) , creat in 1965, constituie cel mai
important canal de asisten tehnic i de preinvestiii acordat pe care multilateral. Asistena
PNUD este gratuit. Sediul PNUD este la New York.

Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare (UNCTAD) , infiinat in 1964, ca

organ al Adunrii Generale a ONU, are ca obiectiv esenial promovarea i dezvoltarea comerului

3
http://www.qreferat.com/referate/economie/ORGANIZATIILE-ECONOMICE-INTERS622.php
ORGANIZATIILE ECONOMICE INTERSTATALE
4
http://www.dadalos.org/uno_rom/grundkurs_3/ecosoc.htm CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL
AL NATIUNELOR UNITE
7
internaional in scopul accelerrii dezvoltrii economice a rilor membre, in special a celor in
dezvoltare. Sediul UNCTAD este la Geneva.

Programul Naiunilor Unite pentru Mediul Inconjurtor (UNEP) , creat in 1972, are ca
obiectiv intrirea cooperrii internaionale in vederea controlului i prevenirii polurii mediului
ambiant. Are sediul la Nairobi (Kenya).

Consiliul Mondial al Alimentaiei (CMA) , infiinat in 1975, ca organ al Adunrii Generale, are
ca obiectiv principal asigurarea unei stranse conlucrri i coordonri intre diferite organisme i
instituii ale sistemului Naiunilor Unite care desfoar, sub o form sau alta, activiti in
domeniul agroalimentar. Are sediul la Roma.

Instituiile (ageniile) specializate ale ONU sunt organizaii internaionale autonome cu

atribuii i preocupri in domenii specifice, bine delimitate, ale cooperrii internaionale,
constituite pe baza unor acorduri (tratate) interguvernamentale multilaterale i avand relaii de
coordonare, iar in unele cazuri i de subordonare fa de ONU. Fiecare instituie specializat
posed caracteristici proprii i competene particulare.

Denumirea de instituii specializate stabilit prin Carta ONU, desemneaz instituiile puse in
legtur cu Naiunile Unite. Punerea in legtur cu Naiunile Unite inseamn, conform
articolului 63 al Cartei, c instituiile specializate incheie cu Consiliul Economic i Social al
ONU acorduri stabilind condiiile in care se desfoar relaiile lor cu Naiunile Unite.

Caracterul de instituii specializate din sistemul Naiunilor Unite reiese, in principal, din
acordurile incheiate de toate aceste instituii cu ONU, acorduri prin care s-a convenit asupra
coninutului relaiilor reciproce, precum i asupra modului de realizare a coordonrii activitilor
cu aceea a ONU.

8
 Caracterul de instituii autonome deriv, in esen, din faptul c fiecare dintre acestea are
proprii membri (care nu e obligatoriu s fie i nici nu sunt, in toate cazurile, i membri ONU) i,
mai ales, din existena propriului buget.

Statele membre ale ONU au dreptul, dar nu i obligaia, de a face parte din instituiile
specializate. Admiterea se face dup o procedur variabil de la o instituie la alta. De asemenea,
in instituiile specializate pot fi membri i state care nu sunt membre ale ONU.

Instituiile specializate desfoar o larg activitate in domeniile lor specifice cu rezultate

importante pentru colaborarea internaional. Din perspectiva funcionrii economiei mondiale,
cele mai importante sunt O.M.C., F.M.I i B.I.R.D..Romania este membr a tuturor instituiilor
specializate ale ONU i s-a remarcat printr-o participare activ avand unele iniiative pentru
promovarea cooperrii in folosul creterii i dezvoltrii economice.

Instituiile specializate ale ONU sunt urmtoarele: Fondul Monetar Internaional (FMI), creat
in 1944, cu sediul la Washington; Grupul Bncii Mondiale din care fac parte: Banca
Internaional pentru Reconstrucia i Dezvoltare (BIRD), fondat in 1944, cu sediul la
Washington, Asociaia Internaional pentru Dezvoltare (AID), Corporaia Financiar
Internaional (CFI), Agenia Multilateral pentru Garantarea Investiiilor (MIGA) i Centrul
Internaional de Soluionare a Disputelor Internaionale (CISDI); Organizaia Naiunilor Unite
pentru Alimentaie i Agricultur (FAO), infiinat in 1945, cu sediul la Roma; Organizaia
Internaional a Muncii (OIM), reorganizat in 1946, cu sediul la Geneva; Organizaia Naiunilor
Unite pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO), creat in 1946, cu sediul la Paris; Uniunea
Potal Universal (UPU), creat in 1874, primete statutul de instituie specializat a ONU in
1947, cu sediul la Geneva; Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT), infiinat in 1865,
a primit statutul de instituie specializat a ONU in 1947, cu sediul la Geneva; Organizaia
Aviaiei Civile Internaionale (OACI), infiinat in 1947, cu sediul la Montreal; Organizaia
Meteorologic Mondial (OMM), constituit in 1947, cu sediul la Geneva; Organizaia Mondial
a Sntii (OMS), fondat in 1946 i devenit instituie specializat in 1947, cu sediul la
Geneva; Agenia Internaional pentru Energia Atomic (AIEA), infiinat in 1957, cu sediul la
Viena, Organizaia Maritim Internaional (OMI), care funcioneaz din 1959, cu sediul la
Londra; Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (OMPI), creat in 1967, cu sediul la
Geneva; Organizaia Mondial de Turism (OMT), creat in 1970, cu sediul la Geneva; Fondul
9
Internaional pentru Dezvoltare Agricol (FIDA), creat in 1976, cu sediul la Roma; Organizaia
Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial (ONUDI), transformat in 1975 din organ al
Adunrii Generale a ONU in instituie specializat cu sediul la Viena. De la intrarea sa in
funciune, 1 ianuarie 1995, Organizaia Mondial a Comerului (OMC), cu sediul la Geneva, a
negociat cu ONU obinerea statutului de instituie specializat a ONU.

3 CRIZA FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE

Avand in vedere faptul c exist dou tipuri de contribuii (voluntare i obligatorii), am putea
crede c motivul care st la baza problemelor financiare de durat cu care se confrunt Naiunile
Unite este reticena statelor membre de a dona suficiente mijloace financiare. Dar nu acesta este
cauza real. Problemele apar mai ales in cazul contribuiilor obligatorii, atat in cel al
contribuiilor pentru bugetul ordinar cat i pentru cel destinat misiunilor de meninere a pcii.
Mai muli factori au provocat ins criza financiar in care se gsete Organizaia:5

contribuiile deficitare din partea anumitor state membre ale Naiunilor Unite, printre care se
numr datornici importani precum SUA

incapacitatea de plat a unor state, care sunt taxate intr-un mod cu totul nepotrivit, mai ales rile
din fosta Uniune Sovietic

administrarea deficitar a resurselor disponibile de ctre Secretariatul Naiunilor Unite

proceduri administrative greoaie de utilizare a resurselor disponibile

Exist, in acest sens, o legtur strans intre diversele probleme cu care se confrunt Naiunile
Unite: astfel, lipsa de eficien acuzat de unele voci in desfurarea activitilor nu face altceva
decat s inspreasc criza financiar - pe de o parte, in mod direct, prin costuri adiionale, pe de
alt parte, indirect, prin faptul c unele ri precum SUA nu ii onoreaz intru totul datoriile
contractuale.

Pentru o soluionare de durat a acestei crize este necesar reducerea datoriilor care se ridic la
aprox. 2,6 miliarde USD i reorganizarea contribuiilor intr-un mod mai logic i mai drept.
Realizarea acestei soluii de durat se izbete ins de atitudinea SUA, cel mai mare datornic al
Naiunilor Unite. SUA pretinde ca, in schimbul achitrii datoriilor, s ii fie sczut nivelul general
al contribuiei, fapt care ar veni impotriva principiului capacitii de aciune .Majoritatea rilor
in curs de dezvoltare susin in schimb c o modificare a regimului contribuiilor ca element
central al unei reforme fundamentale a sistemului financiar nu este necesar, pentru c criza
5

10
financiar cu care se confrunt Naiunile Unite este rezultatul moralitii indoielnice in ce
privete plile a unora din rile cu un grad sporit al contribuiilor.18Aceast criz financiar a
fost, inc din anii 60, un insoitor permanent al tuturor activitilor intreprinse de Naiunile Unite,
nefiind nici in prezent rezolvat.

CONCLUZIE

ECOSOC este mpreun cu Adunarea General responsabil pentru ndeplinirea sarcinilor

rezumate la Capitolul IX al Cartei ONU. Conform Articolului 63, ECOSOC poate activa n
urmtoarele domenii: economie, social, sntate, educaie, cultur i domenii conexe. ECOSOC
este organul de coordonare pe probleme economice i sociale. n pofida numrului masiv de
organe conexe, importana ECOSOC a sczut considerabil. Gareis i Varwick semnaleaz
urmtoarele: "Conform scopurilor definite n Carta ONU, Art. 1, alin. 3, i n obiectivele de la
Art. 55, ECOSOC se ndeletnicete n principal cu problemele de dezvoltare din rile srace
(...). Competenele sale sunt ns limitate i se supun autoritii Adunrii Generale, ECOSOC
devenind din ce n ce mai mult un 'organ ajuttor' al acesteia (...).

n plus, Adunarea General a sustras ECOSOC, prin crearea unor organe speciale precum
Programul de Dezvoltare (UNDP) sau Conferina privind Comerul i Dezvoltarea (UNCTAD),
alte competene n domeniul dezvoltrii, astfel nct acestui Consiliu nu i mai rmn, n afara
domeniului drepturilor omului, aproape nici un alt domeniu operativ n care i poate duce
activitatea."

11
 BIBLIOGRAFIE
http://conspecte.com/Geoeconomia/sistemul-natiunilor-unite.html STRUCTURILE
SISTEMULUI NATIUNELOR UNITE

http://www.qreferat.com/referate/economie/ORGANIZATIILE-ECONOMICE-
INTERS622.php ORGANIZATIILE ECONOMICE INTERSTATALE

http://www.dadalos.org/uno_rom/grundkurs_3/ecosoc.htm CONSILIUL ECONOMIC SI

SOCIAL AL NATIUNELOR UNITE

https://mpnewyork.mae.ro/node/1168 ECOSOC

12