Sunteți pe pagina 1din 26

Elemente generale

 reprezintă cea mai largă structură de securitate


regională, având 57 de state participante din
Europa, Asia Centrală şi America de Nord
(Mongolia a devenit participant în 2012).
 realţii speciale de cooperare cu state din bazinul
Mării Mediterante (Paternerii Mediteraneeni de
Cooperare): Algeria, Egipt, Israel, Iordania,
Maroc şi Tunisia, precum şi cu state ca Japonia,
Coreea, Thailanda şi Afganistan.
 Sediul OSCE este la Viena
Evoluție
1. Actul Final de la Helsinki a fost 1975 – CSCE - pe
perioada Războiului Rece a oferit cadrul de dialog între
Est şi Vest
Natura documentului: act politic, ce conținea angajamente
politice;
2. Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990 - „eră
a democraţiei, păcii şi unităţii”
instituţii permanente: Secretariat și Centru de Prevenire
a Conflictelor; Birou pentru Instituții Democratice și
Drepturile Omului, precum şi capacităţi operaţionale.
Evoluție
3. 1992 au fost create Forumul de
Cooperare în domeniul Securităţii,
Forumul Economic şi de Mediu şi
Înaltul Comisar pentru Minorităţi
Naţionale. Primele Prezențe în teren
au fost misiunile din Kosovo,
Voivodina și Misiunea la Skopje.
4. 1994, CSCE devine OSCE
Trăsătura esențială
 OSCE nu are personalitate juridică de
drept internațional
 Au existat negocieri privind încheierea
unui tratat care să confere personalitate
juridică, însă statele au dorit
conservarea ”valorii” oferite de
caracterul politic al ”angajamentelor”
 Statele se numesc ”participanți”
Conceptul general
 Instrumentele principale sunt:
- avertizarea timpurie;
- prevenirea conflictelor;
- gestionarea conflictelor;
- gestionarea situaţiilor post-conflict şi
reabilitare.

 Abordarea cuprinzătoare a securităţii:


Constă în fundamentarea oricărei acţiuni
OSCE pe interacţiunea dintre trei
Dimensiuni: politico-militară, economică şi de
mediu, respectiv umană.
Dimensiunea politică și militară
 Principalul for de activitate: Forumul de
Cooperare în domeniul Securităţii (FSC).
 Principalele teme abordate:
- măsurile de creștere a încrederii şi
securităţii (CSBMs) stabilitate prin
Documentul Viena;
- Codul de Conduită pentru aspectele
politico-militare ale Securităţii;
- armele de calibru mic
Tratate încheiate sub egida OSCE
 Tratatul Cer Deschis – stabilește un mecanism de
zboruri de observare
- Comisia Consultative Cer Deschis (OSCC) (Viena)
şi pentru
 Tratatul privind Forțele Convenţionale în Europa
(CFE) – stabilește un mecanism de raportare a
forțelor (suspendat de Rusia și NATO)
- GrupulConsultativ Comun (JCG)
 Tratatul privind concilierea și arbitrajul în cadrul
OSCE
- Curtea de Conciliere și Arbitraj a OSCE (Geneva)
Dimensiunea economică și de
mediu
Principalele teme: promovarea bunei
guvernări; potențialul activităților
economice și de mediu de a conduce la
creșterea încrederii în zonele de conflict;
gestionarea deşeurilor toxice şi
radioactive

În cadrul Secretariatului există un


Coordonator
pentru activităţile economice şi de mediu.
Dimensiunea umană
Teme principale: respectarea drepturilor
omului, statului de drept, democraţiei;
acţiuni în sprijinul organizării de alegeri
democratice; libertatea media;
combaterea intoleranţei şi discriminării.
Activităţicoordonate de ODIHR (Biroul
pentru Instituţii democratice şi Drepturile
Omului); Înaltul Comisar pentru
Minorităţi Naţionale; Reprezentantul
pentru Libertatea Mass-Media.
Structură
Reuniunile la vârf - întâlniri ale şefilor de
state sau de guverne şi au ca scop
stabilirea orientării generale. Precedate de
Reuniune Pregătitoare. Ultima – Astana
2010;
 Consiliul Ministeral reprezintă reuniunea
miniştrilor afacerilor externe ai statelor
participante şi are loc anual, cu excepţia
anilor în care are loc reuniunea la vârf.
Sunt discutate aspectele relevante pentru
OSCE şi sunt adoptate deciziile necesare.
Structură
 Consiliul Permanent este organul cu rol
de consultare politică regulată şi deicizie,
în probleme legate de activitatea curentă a
organizaţiei. Este format din reprezentanţii
permanenţi (ambasadori) ai statelor
participante şi se reuneşte săptămânal, la
Viena.
 Consiliul Superior – reprezintă reuniunea
directorilor politici din ministerele afacerilor
externe ale statelor participante şi are rolul
pregătirii deciziilor Consiliului Ministerial
(din 1997 preluat de Consiliul Permanent).
Structură
 Forumul de Cooperare pentru Securitate, stabilit
prin documentul de la Helsinki din 1992, este
compus din reprezentanţi ai statelor participante şi
se reuneşte săptămânal la Viena în vederea
negocierii şi adoptării de decizii în probleme de
securitate menite să prevină riscul declanşării unor
conflicte. Principalele domenii de activitate sunt:
 a) negocieri în domeniul controlului armamentului,
dezarmării şi măsurilor de creştere a încrededii şi
securităţii;
 b) reglementarea unor probleme cum ar fi folosirea
forţei în conflictele interne şi regimul armelor uşoare;
 c) consultări regulate în probleme de securitate şi
aprofundarea măsurilor pentru reducerea riscului
unor conflicte.
Instituții
 Preşedinţia în exerciţiu: anuală.
Responsabilă de coordonarea
ansamblului activităţilor OSCE. Poate
desemna Reprezentanţi personali sau
speciali pe probleme specifice. În 2014 -
Elveția. În 2012, a fost deținută de
Irlanda, iar în 2013, de Ucraina. În 2015,
va fi preluată de Serbia.
Instituții
 Secretariatul: sub autoritatea
Secretarului General (SG). SG este
numit de Consiliul Ministerial pentru un
mandat de trei ani, care poate fi
prelungit o dată.
 Centrul de Prevenire a Conflictelor
(CPC): în cadrul Secretariatului, cu
mandat de coordonare a activităţilor
misiunilor din teren şi de sprijinire a
implementării mandatelor acestora.
Instituții
 ODHIR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi
Drepturile Omului): cu sediul la Varşovia – responsabil
pentru promovarea drepturilor omului şi democraţiei în
spaţiul OSCE, inclusiv observarea proceselor electorale și
acordarea de asistență în domeniul electoral.
 - HCMN (Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale):
cu sediul la Haga - contribuie prin ”diplomație preventivă”
la eliminarea tensiunilor legate de problematica
minorităţilor naţionale
 misiuni în zonele de conflic etnic, angajarea în acţiuni de
diplomaţie preventivă, în stadiie incipiente ale unui conflict.
 formulează rapoarte sau recomandări către statele
participante (a se vedea, spre exemplu, raportul privind
tratamentul preferenţial acordat de statul înrudit
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale).
Instituții
 Reprezentantul pentru Libertatea
Mass-Media: cu sediul la Viena,
urmărește respectarea libertăţii de
exprimare şi informare a mass-media
din statele participante.
 Adunarea Parlamentară OSCE: Oferă
un forum pentru dialogul inter-
parlamentar, efectuează misiuni de
observare a alegerilor
Mecanismul decizional
► Modalitatea de adoptare a deciziilor este consensul –
adoptarea unei decizii în absenţa oricărei obiecţii faţă de
aceasta.
► Deciziile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic – ele
constituind angajamente politice.

► Situaţii particulare când decizia se poate lua în absenţa


consensului: cu ocazia Consiliului Ministerial de la Praga din
1992 - în cazul unor încălcări „clare, grave şi sistematice” ale
angajamentelor OSCE – numit şi principiul „consens minus
unu” (folosit pentru prima dată în cazul Iugoslaviei).
► Un alt principiu – „consens minus doi” a fost adoptat la
Consiliul Ministerial de la Stockholm din 1992 – o decizie ca
două state aflate în conflict să recurgă la mecanismul concilierii
se poate adopta fără consimţământul acestora (sistemul nu a
fost aplicat).
Misiuni în teren
 Un număr total de 17 Misiuni OSCE, cu
mandat de oferire de asistenţă statelor
participante în domeniile corespunzătoare
celor trei Dimensiuni OSCE. În prezent,
OSCE are misiuni în Europa de Sud-Est
(Albania, BiH, Kosovo, Serbia, Skopje),
Europa de Est (Ucraina, R Moldova),
Caucaz, Asia Centrală. Cea mai recentă
este Misiunea Specială de monitorizare din
Ucraina.
Misiunea în Ucraina
 Decizia Consiliului Permanent OSCE de constituire a unei Misiuni
Speciale OSCE de Monitorizare în Ucraina - 21 martie 2014. Obiectivul
urmărit de Rusia a fost enumerarea zonelor în care Misiunea îşi va
exercita mandatul, cu scopul de a nu include peninsula Crimeea.
Urmare adoptării Deciziei, SUA și Canada au avut declarații
interpretative.
 Mandat: între altele, să evalueze și să raporteze asupra situației de
securitate; să stabilească faptele legate de incidente specifice, inclusiv
cele legate de încălcări ale principiilor fundamentale și angajamentelor
OSCE; să monitorizeze și să sprijine respectarea drepturilor omului și
libertăților fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând
minorităților naționale.
 Inițial - 100 de observatori civili, iar componența va putea fi extinsă cu
până la 400 de observatori.
 La 4 aprilie a.c., Ertogrül Apakan (Turcia) a fost numit în funcția de
coordonator al Misiunii (chief monitor). Directorul Centrului OSCE de
Prevenire a Conflictelor, a asigurat, până la acel moment, coordonarea
interimară a Misiunii.
Mecanisme și proceduri
► In vederea stabilirii unui răspuns prompt la alterta timpurie cu
privire la un posibil conflict, OSCE a stabilit anumite proceduri
de lucru, având drept scop facilitarea acţiunii rapide în astfel de
situaţii.

► Clasificare:
- mecanisme din cadrul Dimensiunii umane;
- mecanismul de consultare şi cooperare în ceea ce priveşte
activităţi militare neuzuale;
- cooperarea cu privire la incidente periculoase de natură
militară;
- prevederi privind avertizarea timpurie şi acţiunea rapidă;
- prevederi privind mecanismul de consultare şi cooperare în
situaţii de urgenţă (mecanismul Berlin);
- prevederi privind soluţionarea paşnică a diferendelor.
Mecanisme în cadrul dimensiunii
umane
► Mecanismul Viena a fost adoptat în 1989, ca
follow-up la Conferinţa CSCE privind
dimensiunea umană şi obligă statele
participante să răspundă la cererile de schimb
de informaţie şi de organizare a unor reuniuni
bilaterale pe orice problemă legată de
dimensiunea umană.

► Mecanismul Moscova creează posibilitatea


trimiterii unei misiuni de experţi să asiste un
stat participant în soluţionarea unei probleme
legată de aspecte ale dimensiunii umane a
OSCE.
Mecanismul de consultare şi cooperare în în ceea ce
priveşte activităţi militare neuzuale
 obligativitatea schimbului de informaţii în legătură cu orice
activtate militară neuzuală sau neprevăzută. Ca în cazul
Mecanismului Viena, statele participante sunt obligate să
răspundă la solicitările de informaţii sau consultări.

Cooperarea cu privire la incidente periculoase de natură


militară
 obligă statele participante, în cazul în care are loc un
incident periculos de natură militară, să coopereze şi să
raporteze incidentul şi condiţiile producerii acestuia,
 fiecare stat participant va desemna un punct de contact
pentru informări în legătură cu astfel de incidente.
 orice stat participant afectat de un astfel de incident are
dreptul de a solicita clarificări şi de a primi un răspuns în
cel mai scurt timp posibil.
Prevederi privind avertizarea
timpurie şi acţiunea rapidă

 statele participante au dreptul să atragă


atenţia Consiliului Superior (în prezent
Consiliul Permanent) cu privire la o anumită
situaţie. Aceasta se realizează prin
intermediul PiE.
 Pot sesiza Consiliul Superior – statul direct
implicat, 11 state participante, Inaltul
Comisar pentru Minorităţi Naţionale.
Mecanismul de Consultare şi
Cooperare cu privire la Situaţii de
Urgenţă (Mecanismul Berlin)
 măsuri care pot fi adoptate în cazul unor situaţii de
urgenţă care pot rezulta din încălcări grave ale Principiilor
Actului Final de la Helsinki sau ca umare a unor
ameninţări la adresa păcii, securităţii sau
 dacă un stat consideră că o astfel de situaţie apare, poate
solicita clarificări statului sau statelor implicate
 Dacă situaţia rămâne nesoluţionată, statul participant
poate solicita PiE convocarea unei reuniuni de urgenţă a
Consiliului Superior (în prezent Permanent).
Ultimele evoluții
Consiliului Ministerial de la Kiev (5-6 decembrie 2013):
 Continuarea tendinței de polarizare a pozițiilor între Est și
Vest pe temele controversate – Dimensiunea Umană,
conflictele înghețate, aspectele militare aferente primei
Dimensiuni, autonomia Instituțiilor OSCE
 Adoptarea unei Declarații Politice a eșuat, ca și în anii
precedenți (după 2002)
 Un rezultat important al Consiliului Ministerial a fost
adoptarea Declarației ministeriale pe tema negocierilor
privind soluționarea conflictului din Republica Moldova în
formatul “5+2”, care a reconfirmat sprijinul OSCE pentru
soluționarea conflictului, cu respectarea suveranității şi
integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;