Sunteți pe pagina 1din 33

Curs 9 NORMA JURIDICA

Norma juridica reprezinta o determinare universala care trebuie aplicata la


cazul concret Hegel
Legiuitorul trebuie sa reglementeze nu doar spiritul de supunere ci si spiritul de
libertate care exista in oameni
Norma = regula
Exista mai multe tipuri de norme: sociale, morale, religioase, juridice
Norma juridica = regula de conduita pe care societatea ne obliga sa o respectam
printr-o presiune exterioara, prin forta coercitiva a statului, exigentele vietii in comun
implicand o subordonare neconditionata a indivizilor fata de continutul normei juridice.
I.Definitie:
Norma juridica = regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este
acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si,
in caz de nevoie, prin constrangere.
II.Scopul normei juridice:

Scopul normei
juridice

asigurarea ordinii sociale


=> conditiile pe care
trebuie sa le
indeplineasca norma

Sa corespunda
structurii si
necesitatilor societatii

sa fie recunoscuta ca
obligatorie de
majoritatea
destinatarilor ei

apararea societatii

prevenirea si
combaterea
comportamentului
deviant

sa trezeasca in
destinatari constiinta
caracterului sau
necesar

Norma juridica
este

norma de baza a dreptului

sistemul juridic elementar

un model de comportament
care contine pretentiile
societatii fata de conduita
membrilor sai in cadrul
relatiilor sociale

Important !!!
Ordinea de drept = nucleul ordinii sociale => ordinea de drept constituie
conditia de baza a echilibrului ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor
esentiale ale individului si a functionarii corecte a institutiilor

III.Caracteristicile normei juridice:

Caracteristicile
normei juridice

Caracter general si
impersonal

Caracter tipic

Implica un raport
intersubiectiv

Caracter obligatoriu

III.1.Caracter general si impersonal

Caracter
general si
impersonal

norma trebuie sa
se adreseze
impersonal
destinatarilor sai
=> dreptul se
randuieste nu
pentru fiecare
om in parte, ci
pentru toti

este abstracta si
abstractizeaza

elimina
concretul si
particularul

reprezinta
abstractizarea
unei relatii si
devine model
pentru o alta
relatie

este o dispozitie
generala

norma juridica
nu poate fi pe
gustul fiecarui
subiect, ci tinde
sa fie pe gustul a
cat mai multora

nu se randuieste
pentru ceea ce se
poate produce
intamplator intro anumita
situatie, ci are in
vedere un
ansamblu de
relatii si o medie
de
comportament

trebuie sa
dispuna absolut
intr-un mod
general.

!!! Caracterul general si impersonal NU inseamna:

ca norma se aplica pe intregul teritoriu al tarii sau asupra intregii populatii a


tarii [exista norme juridice care vizeaza anumite domenii de activitate (activitatea
silvica), care privesc anumite categorii de subiecte (studentii)]
descrierea tuturor cazurilor si a tuturor situatiilor in care se poate afla un
subiect

III.2.Caracter tipic
pentru a formula identicul, repetabilul intr-o norma juridica, legiuitorul cauta
generalul, adica ceea ce este universal intr-un ansamblu de relatii sociale si in raport cu
aceasta caracteristica formuleaza tipul conduitei;
conduita tip prevazuta in norma juridica reprezinta o cale de realizarea a
socializarii individului si de invatare a convietuirii in societate.
III.3Norma juridica implica un raport intersubiectiv
norma juridica nu reprezinta doar o norma cu continut abstract, general, ci ea
se raporteaza la om ca parte a unei colectivitati;
in absenta omului si a societatii din care acesta face parte, norma juridica nu
si-a gasit ratiunea de a exista;
norma juridica urmareste crearea unui schimb just intre persoanele aflate intro relatie => caracterul bilateral al normei de drept.
Important !!!
Caracterul

bilateral al normei juridice exista chiar si atunci cand norma


reglementeaza acte juridice unilaterale (testamentul), intrucat si in acest caz norma
vizeaza diverse relatii intre subiecte.
Rezulta:
alteritatea normei transformarea subiectivului in obiectiv
reciprocitatea normei omul actioneaza in limitele proprii tinand cont
de limita celorlalti.

III.4.Caracter obligatoriu

Caracter obligatoriu

contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al


subiectului, ci sunt impuse acestuia intr-o varietate de
modalitati

obligativitatea normei este determinata de scopul acesteia:


necesitatea asigurarii ordinii sociale

norma este obligatorie indiferent de domeniul reglementat, de


forta juridica a actului normativ care o cuprinde (legi, hotarari
de guvern etc)

obligativitatea normei se asigura prin exigibilitatea ei: exista


garantii statale de aplicare a normei, inclusiv prin aplicarea
sanctiunilor => norma se impune de catre stat prin forta coercitiva
a acestuia, forta eficace in aplicarea normei si legitima

norma = porunca statala => norma se aplica imediat, adica din


momentul intrarii in vigoare, continuu si neconditionat

presiunea legii asigura protectia societatii impotriva exceselor


individuale

IV.Structura normei
Se analizeaza in raport de scopul normei care descrie o anumita conduita
solicitata subiectului in anumite imprejurari si in legatura cu care este stabilita o anumita
sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii normei (norma contine conditii, conduita si
sanctiuni)

Structura normei juridice

Structura logica
reprezinta partea statica interna si
stabila a normei
norma juridica este alcatuita din
urmatoarele elemente

Ipoteza
imprejurarile in care intra in actiune
dispozitia sau sanctiunea normei,
poate contine definitia subiectului
(student)

Dispozitie
contine drepturile si obligatiile
participantilor la raporturile sociale,
conduita acestora

Structura tehnico-legislativa
reprezinta structura externa si
dinamica a normei

Sanctiune
reprezinta raspunsul statului prin
forta sa coercitiva impotriva
persoanelor care nu respecta ipoteza
si dispozitia normei

poate sa ordone o anumita conduita


(obligatia societatilor comerciale de a
depune declaratie de impunere)

poate sa prevada obligatia de


abtinere de la savarsirea unei anumite
fapte (a nu conduce autoturismul fara
permis)

poate sa contina anumite


permisiuni

De retinut !!!
Cuvinte

utilizate in dispozitia normei: trebuie, are dreptul, este obligat, este


indreptatit, poate, este oprit
Prin dispozitia normei se trece de la indicativ la imperativ, avand ca scop
orientarea conduitei subiectilor intr-o anumita maniera utila societatii

Sanctiunea normei
juridice
are rolul de a asigura
eficienta normei

este prevazuta in
norma asigurandu-se
astfel legalitatea
tragerii la
raspundere

nu are un scop in
sine, ci este o
prelungire a ipotezei
si dispozitiei normei,
mijloacele de
constrangere apar ca
garanti ai existentei
si respectarilor
normelor juridice,
fiind aplicate de
organele statului

este un element
potential al normei:
se aplica doar daca
persoana nu respecta
norma juridica

Contine urmarile
nefavorabile
/masurile de
stimulare aplicabile
destinatarului
normei

contine urmarile
nefavorabile
aplicabile
subiectului care nu
respecta dispozitia
normei (sanctiune
negativa)

contine masurile de
stimulare,de
cointeresare a
subiectului in
vederea promovarii
conduitei dorite
(sanctiune pozitiva)

De retinut !!!
Creste frecventa pedepsei => creste frica => creste respectul legii => scade
frecventa pedepsei => scade frica => scade respectul legii => creste frecventa pedepsei
Eugeniu Sperantia, frica de pedeapsa constituie temeiul aplicarii legii

Tipul sanctiunilor

Sanctiunile
pot fi

Dupa gradul de
determinare

determinate
relative
determinate

Dupa ramura
de drept in care
intervin: civile,
comerciale,
penale

alternative
cumulative

privitoare la
patrimoniul
persoanei
(amenzi)

Dupa natura lor

privitoare la
drepturile
persoanei
(restrangerea
sau decaderea
din drepturi)

privitoare la
acte (nulitatea
actului)

privitoare la
persoane
(privarea de
libertate)

V.Clasificarea normelor juridice


1. Criteriul ramurii de drept norma de drept civil, de drept penal
2. Criteriul fortei juridice a actului normativ - norme juridce cuprinse in legi, in
decrete, in hotarari de guvern si ordonante, in acte normative eliberate de
organele administratiei locale

3. Criteriul structurii logice


8

a. norme complete cuprind toate partile constitutive ale normei ipoteza,


dispozitie, sanctiune
b. incomplete unele norme fac referiri si se completeaza cu alte norme
fie in acelasi act normativ, fie prin trimitere la alte acte normative
b1 norme de trimitere se completeaza cu norme
din acelasi act normativ sau din alte acte
b2 norme in alb se completeaza cu norme din acte
normative ce urmeaza sa apara
4. Criteriul sferei de aplicare
a. norme generale au sfera cea mai larga de aplicare intr-un domeniu
sau ramura de drept dreptul comun
b. norme speciale sunt aplicabile unei sfere restranse de relatii, deroga
de la dreptul comun (specialia generalibus derogant)
c. norme de exceptie completeaza normele generale sau speciale (ex.:
varsta minima pentru casatorie este de 18 ani conform Codului
familiei, cu exceptia cazului in care casatoria este permisa minorului
de 16 ani pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz medical)
5. Criteriul gradului si intensitatii incidentei
a. normele principii/cardinale
sunt cuprinse in constitutii , declaratii sau sunt deduse pe
cale de interpretare ca principii generale de drept
apar ca adevarate postulate juridice: respectul reciproc
al vietii, integritatii
b. normele mijloc
asigura traducerea in domeniul dreptului a cerintelor
fundamentale de reglementare a ordinii sociale (dreptul
educatiei reglementat prin acte normative)
6. Criteriul modului de reglementare a conduitei
a. onerative obliga persoana sa savarseasca o anumita actiune (parintii
sunt obligati sa acorde copiilor ingrijire)
b. prohibitive obliga subiectul sa se abtina de la savarsirea unor actiuni
(interzicerea casatoriei intre rude colaterale pana la gradul al IV-lea
inclusiv)
De retinut !!!

a+b = norme imperative

c. permisive nici nu interzic, nici nu obliga la o anumita conduita,


conduita fiind lasata la aprecierea persoanei.
De retinut !!! c. pot deveni in unele cazuri norme imperative => poarta
denumirea de norme supletive: persoana nu foloseste libertatea de optiune care i-a fost

acordata, norma juridica suplinind vointa persoanei intr-un anumit mod (ex.: in cazul
divortului partile se pot invoi cu privire la numele ce-l poarta dupa desfacerea casatoriei,
iar daca nu o fac, instanta este cea care hotaraste cu privire la nume)
7.Normele organizatorice. Privesc organizarea institutiilor statului (mod de
infiintare, scop, competenta)
8.Normele punitive si stimulative sanctiunea pozitiva si sanctiunea negativa

VI.Actiunea normei juridice

10

Norma juridica actioneaza pe timp nedeterminat, pe un anumit teritoriu si


asupra unor persoane care participa la circuitul civil in cadrul acestui teritoriu => norma
actioneaza in timp, in spatiu si asupra persoanelor

Actiunea normei juridice

intrarea in vigoare a
normei

actiunea in timp a normei


juridice

norma juridica este teritoriala


si personala, adica actioneaza
asupra teritoriului statului si
asupra cetatenilor sai

actiunea normei

iesirea din vigoare a normei

VI.1.Actiunea in timp a normei juridice


a.Intrarea in vigoare a normei
se realizeaza prin mecanismele de aducere la cunostinta a normei juridice
cetatenilor statului care nu se pot scuza invocand necunoasterea legii => normele juridice
se aduc la cunostinta publica (data publicarii lor in Monitorul Oficial) si intra in vigoare
conform art. 78 Constitutie : Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (MO) si
intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale, sau la o data ulterioara prevazuta in
textul ei.

11

De retinut !!!
OUG- ul si celelalte acte normative intra in vigoare la data publicarii in MO
cu exceptia cazului in care in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara
PREZUMTIE ABSOLUTA A CUNOASTERII LEGII

VI.2. Actiunea normei


caracterul activ al normei: norma juridica este activa de la data intrarii sale in
vigoare si actioneaza pentru viitor
=> NU retroactiveaza, adica nu isi intinde efectele asupra raporturilor juridice
nascuta inainte de intrarea sa in vigoare
=> NU ultraactiveaza, adica nu isi intinde efectele dupa iesirea sa din vigoare
actiunea in timp a normei este determinata de necesitatea asigurarii stabilitatii,
echitatii si legalitatii aplicarii normei juridice.

Important !!!

12

Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice

Exceptii de la principiul
neretroactivitatii normei
juridice

norme juridice cu caracter


interpretativ: norme juridice
care interpreteza norme
juridice preexistente cu care
fac corp comun

norme juridice penale care


prevad dezincriminarea unor
fapte, norme penale mai
favorabile infractorului si
norme contraventionale mai
favorabile daca de la
desavarsirea infractiunii si
pana la judecarea definitiv a
cauzei intervin norme noi, se
va aplica norma care
stabileste un regim
sanctionator mai bland

retroactivitatea expresa
rezulta din textul normei
juridice

VI.3.Iesirea din vigoare a normei

13

Modalitati:
a. ajungerea la termen
b. desuetudinea formal, norma este in vigoare dar din cauza conditiilor
social-economice care s-au modificat nu mai este de aplicabilitate
c. abrogarea presupune interventia legiuitorului si are mai multe forme:
expresa
directa la data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga legea numarul
indirecta pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga orice dipozitie legala contrara
tacita - nu se prevede in actul normativ nimic in legatura cu
actiunea vechilor norme juridice, norma noua dand o reglementare diferita in comparatie
cu norma veche, ceea ce inseamna ca in mod tacit, legiuitorul a dorit sa scoata din
vigoare norma veche

De retinut !!!
Ultraactivitatea normei juridice presupune continuarea efectelor normei dupa
iesirea din vigoare pe timp limitat

VI.4.Actiunea normelor in timp si asupra persoanelor - norma juridica este


teritoriala si personala adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor lor

INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE

14

I. Consideratii generale
Reprezinta o mijlocire intre drept si realitatea sociala, interpretul trebuind sa
aplice norma in contextul social in care ea actioneaza
In procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare (judecatorul, organ
administrativ) trebuie sa :
- clarifice textul normei juridice
- stabileasca compatibilitatea sa in raport de o anumita situatie de
fapt (speta)
- selectioneze din ansamblul normelor juridice, norma aplicabila
cazului concret
Interpretul utilizand o metodologie adecvata de interpretare (inclusiv sa caute
spiritul legii dincolo si in spatele literei legii), identifica partile componente ale normei
juridice in scopul stabilirii campului de aplicabilitate si a finalitatii normei.

De retinut !!!

Legiuitorul

nu trebuie si nu poate sa
prevada totul, nevoile
societatii fiind extrem de
diversificate

lasa uneori in mod


intentionat zone albe in
reglementarea relatiilor
sociale

foloseste anumite notiuni


(bunele moravuri, ordinea
publica) fara a le defini, ele
putand fi aplicate si
interpretate in raport cu
evolutia sociala

II. Felurile interpretarii:

15

Felurile interpretarii

interpretare oficiala este obligatorie,


are forta juridica si se realizeaza de
organele de stat cu atributii in procesul
elaborarii normei sau in procesul aplicarii
sale

interpretarea neoficiala interpretare


doctrinara (literatura de specialitate) este
facultativa, fara forta juridica

norma interpretative face copr comun cu norma


interpretata

De retinut !!!
Interpretarea cazuala se realizeaza de instanta sau de organele administratiei
si priveste o interpretare de caz (interpretarea normei juridice interpretata la speta in
cauza) are caracter obligatoriu pentru cauza si partile acesteia

III. Metodele de interpretare a normei juridice:


III.1. Metoda gramaticala stabileste sensul ipotezei si dispozitiei normei prin
analiza gramaticala sintactico-morfologica a textului (interpretul stabileste sensul
cuvintelor, modul de folosire a acestora in text)
Legiuitorul

defineste de cele mai multe ori in chiar cuprinsul actului anumite

notiuni
Trebuie

analizata structura frazei, impartirea in propozitii, utilizarea unor


conjunctii (si/sau)
III.2.Metoda sistematica stabileste sensul normei prin incadrarea sa in textul
actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte
normative
norma juridica nu exista izolat, ci ea este o componenta a unui sistem (a unei
ramuri de drept , a unei institutii)
interpretarea normei trebuie sa se faca subiectam materiam adica in
conformitate cu sistemul din care face parte

16

III.3.Metoda istorica explica intelesul normei in raport de imprejurarile social


juridice care au stat la baza adoptarii si elaborarii legilor (reactia presei din vremea
respectiva)
III.4.Metoda logica - implica aprecieri rationale realizate prin operatiuni de
generalizare, de analiza logica a textului, prin aplicarea logicii formale

Se utilizeaza argumentele logicii formale:

Argumentele
logicii
formale

reducerea la
absurd =
stabilirea
adevarului
tezei de
demonstrat prin
infirmarea tezei
care o
contrazice

per a contrario
= teoria tertului
exclus: in cazul
notiunilor
contradictorii
care se neaga
una pe alta
numai una
poate fi
adevarata,
cealalta e
falsa , a treia
posibilitate nu
exista

a majori ad
minus (cine
poate mai mult
poate si mai
putin)

a minori ad
minus = daca
legea interzice
mai putin, ea
implicit
interzice si mai
mult

a fortiori =
ratiunea
aplicarii unei
norme este si
mai puternica
intr-o alta
cauza decat cea
indicate expres
in norma

a pari = pentru
situatii identice
trebuie sa se
pronunte solutii
identice

De retinut !!!

17

Organul

de aplicare trebuie sa observe textul legii, litera si spiritul sau,


nefiindu-i ingaduit sa distinga acolo unde legea nu distinge
III.5.Analogia - se aplica atunci cand judecatorul sesizat cu solutionarea unei
cauze nu gaseste o norma corespunzatoare pe care sa o aplice, facand apel
fie la o norma asemanatoare
fie la principiile de drept
Foarte important !!!
Legea obliga pe judecator si atunci cand legea este neclara sau tace. Tacerea
legii nu poate constitui un obstacol in realizarea justitiei
Aplicarea dreptului prin analogie are la baza existenta unei lacune legislative

Rezultatele interpretarii normei juridice

Din punct de vedere al rezultatelor


interpretarii, interpretarea poate fi

literala se realizeaza atunci cand textul


normei se muleaza cauzei

extensiva sau restrictiva textul normei este


mai larg sau mai restrans in raport cu cauza

IZVOARELE DE DREPT. DOCTRINA SI ACTUL NORMATIV

18

Izvoarele de drept = multitudine de aspecte, de modalitati prin care continutul


normei se impune ca model de urmat in relatiile dintre oameni

I.

DOCTRINA
I.1. Definitie:

Doctrina = stiinta dreptului care cuprinde analizele, investigatiile,interpretarile


date de specialistii dreptului, fenomenului juridic.
I.2. Caracteristici:

Caracteristici

nu este obligatorie pentru


interpret

are rol indirect in


interpretarea dreptului,
oferind deschideri interesante
legiuitorului si organelor care
aplica dreptul cu privire la
fenomenul juridic

solutiile si interpretarile
doctrinei sunt fondate pe
cazuri practice, pornesc de la
fapte reale, pe cale le
generalizeaza, sunt
interpretate teoretic si
explicate

De retinut !!!

In dreptul european, doctrina este recunoscuta ca izvor de drept si are forta

obligatorie

II.

ACTUL NORMATIV

19

Exista un sistem al actelor normative


Legea
- sens larg ansamblul actelor normative care alcatuiesc dreptul
scris, orice regula de drept obligatorie
- sens restrans = tip de act normativ
II.1.Caracteristici:
Caracteristici

este cel mai important izvor de drept

este creat de organe ale autoritatii publice investite cu


competente normative

cuprinde norme generale obligatorii

are o pozitie dominanta in sistemul izvoarelor de drept

principiul legalitatii implica subordonarea persoanei fata de


norma
forma scrisa a actului normativ si publicitatea continutului
acestuia (publicarea in MO) = garantii de certitudine a actului
normativ
actele normative: legi, decrete, hotarari si ordonante ale
guvernului, regulamente si ordine ale ministerelor, decizii si
hotarari ale organelor administratiei locale.

II.2.Sistemul actelor normative:

20

Sistemul actelor
normative

constitutie fixeaza
regulile esentiale de
organizare si
functionare a ordinii
intr-un stat (legea
deasupra legilor)

legea are o
procedura aparte de
elaborare, are
intotdeauna caracter
normativ, are
competenta de
reglementare primara
si originara (relatiile
sociale trebuie sa-si
gaseasca oglindirea in
lege si nu in alte acte
normative, acestea
avand rolul de a
dezvolta
reglementarile
primare din lege)

OG Parlamentul
poate delega
Guvernului dreptul de
reglementare primara,
domeniul de
reglementare
neputand face parte
din cel al legilor
organice. Legea de
abilitare stabileste
domeniul si data pana
la care se pot emite
ordonante

OUG sunt adoptate


de Guvern in situatii
extraordinare a caror
reglementare nu poate
fi amanata

REALIZAREA DREPTULUI

21

Dreptul exista pentru a se realiza


Existenta si realizarea dreptului = conditiile ordinii publice.
I. Definitie
Realizarea dreptului = procesul transpunerii in viata a continutului normelor
juridice, in cadrul caruia oamenii, subiecte de drept, respecta si executa dispozitii
normative iar organele de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor
=>realizarea dreptului = implementarea normei juridice in viata sociala

II. Formele realizarii dreptului

Formele realizarii dreptului

realizarea dreptului prin activitatea de


executare si respectarea legilor = respectarea
de catre destinatarii normei a continutului
acesteia => persoana se supune legii.

realizarea dreptului prin aplicarea normelor


juridice de catre autoritatile statului

Aplicarea dreptului = elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale in


vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept presupune existenta unui raport juridic in care o parte este intotdeauna organ al statului
care isi exercita prerogativele conform competentei atribuite de lege.
De retinut !!!
Activitatea de aplicare a dreptului vizeaza si restabilirea ordinii de drept
incalcate si aplicarea sanctiunii

III.Trasaturile aplicarii dreptului:

22

Trasaturile aplicarii dreptului

aplicarea dreptului se concretizeaza printr-un


rezultat specific = actul de aplicare care
finalizeaza activitatea concreta a organului de
stat (procesul verbal de sanctionare a
contraventiei);

reprezinta o activitate exercitata de organele


statului si in forme reglementate de actele
normative

De retinut !!!

23

Diferenta

dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei

juridice:

Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de


aplicare a normei juridice

activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor


organe ale statului, activitatea de aplicare poate fi realizata de orice
organ al statului si in anumite situatii si de organizatii nestatale

actele normative au caracter general impersonal, actele de aplicare


sunt individuale

activitatea normativa presupune reguli de tehnica legislativa

actele de aplicare a normei sunt elaborate diferit in functie de


institutia emitenta

actul normativa actioneaza continuu pana la iesirea sa din vigoare,a


actul de aplicare a normei isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii
sale de organul de abilitate (prin pronuntarea hotararii, instanta se
dezinvesteste de cauza)

activitatea normativa da posibilitatea cetatenilor de a incheia


raporturi juridice, prin acordul lor de vointa iar actul de aplicare
fiind un act unilateral emis de un organ al statului;

actiunea normativa este universala de la data intrarii in vigoare a


actului normativ, actul de aplicare devine obligatoriu din momentul
comunicarii lui partilor interesate;

controlul egalitatii legii se realizeaza prin control parlamentar sau


judecatoresc iar controlul legalitatii actelor de aplicare presupune un
control ierarhic sau un control judecatoresc

24

Aplicarea dreptului

Aplicarea
dreptului

Stabilirea starii de
fapt presupune
cunoasterea
minutioasa si in
profunzime a
circumstantelor
cauzei (instanta de
judecata efectueaza
numeroase activitati
in vederea stabilirii
imprejurarilor cauzei
- asculta martori,
verifica inscrisuri,
dispune efectuarea
expertizelor)

Alegerea normei de
drept selectionarea
normei juridice in
vederea calificarii
juridice exacte a
starii de fapt;
concreta incadrare
juridica a starii de
fapt

Interpretarea
normelor juridice
operatiuni de
lamurire si
concretizare a
continutului normei
juridice

Elaborarea actului de
aplicare intocmirea
actului de aplicare
(proces verbal,
hotarare
judecatoreasca) si
emiterea sa in forma
scrisa

TEHNICA ELABORARII ACTELOR NORMATIVE


I.Definitie
Tehnica juridica = ansamblul mijloacelor si al procedeelor, prin care
necesitatile pe care le infatiseaza viata sociala capata forma juridica, adica se exprima
in norma juridica si se realizeaza apoi in procesul convietuirii umane
actul normativ = rezultatul activitatii organelor legiuitoare
dezvoltarea sociala, complexitatea si volumul activitatilor sociale
determina organele legislative sa coopereze cu experti in diverse domenii
pentru a intocmi acte normative conforme necesitatilor sociale
De retinut !!!

25

Dreptul este un dat inafara oricarei


interventii a omului sau este construit
de om?

Datul dreptului este cercetat de stiinta care


formuleaza principiile generale ale viitoarei
reglementari
Construitul este rezultatul tehnicii

Datul = drept natural, reprezinta adevaruri


morale si economice, reprezinta baza esentiala
a dreptului pozitiv
Construitul = presupune aplicarea practica
a datului cu ajutorul tehnicii juridice

Important !!!
A NU se confunda tehnica juridica cu tehnica legislativa, tehnica legislativa,
parte a tehnicii juridice, priveste strict construirea legilor de catre organul legiuitor.

II. Legiferarea
A legifera = elementul central si definitoriu al activitatii statului
A legifera = a guverna
Alegerea procedeelor tehnice de legiferare apartine legiuitorului si se stabileste
in baza principiilor deduse din reglementari constitutionale sau inscrise in regulamentele
de tehnica legislativa

Legiferarea presupune doua etape

constatarea existentei situatiilor


sociale ce necesita reglementare
juridica

crearea normei

II.1. Principiile legiferarii


1. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a
normei juridice
26

decurge din necesitatea cunoasterii aprofundate a realitatii


sociale ce urmeaza a fi legiferata
presupune apelarea organului legiuitor la organisme juridice
specializate care avizeaza proiectele de acte normative (Consiliul
legislativ)
Fundamentarea
stiintifica a unui
proiect legislativ
cuprinde

Descrierea situatiilor
de fapt ce urmeaza a
fi transformate in
situatii de drept

Analiza judecatilor
de valoare cu privire
la stabilirea situatiei
de fapt ce trebuie
reglementata

Determinarea
efectelor posibile ale
viitoarei
reglementari

Costul social al
reformei legislative
oportunitatea

2. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si


statica dreptului
schimbarile rapide din societate determina schimbari
institutionale, norma juridica avand rolul de a ordona aceste
raporturi, de a le garanta securitatea si siguranta juridica
legea reglementeaza in general pentru perioade lungi
a) in relatia cu politica dreptul este mai conservator
b) apara si asigura unitatea dintre norma si realitatea sociala
c) autonomia relativa a dreptului determina rezistenta acestuia la
presiunile modificatoare
d) raportul dintre dinamica si statica dreptului = ratiunea dreptului
si menirea sa sociala
De retinut !!!
Poporul ajunge sa dispretuiasca legile care se schimba in fiecare zi (J.J.
Rousseau)

3.Principiul corelarii sistemului actelor normative


actele normative intr-un stat se afla intr-o stransa legatura unele
cu altele si creaza sistemul actelor normative
27

De retinut!!!
in momentul aparitiei unei norme noi, se realizeaza o corelare a actelor
normative existente cu norma noua, inclusiv prin abrogare

4.Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in


elaborarea actelor normative
destinatarii normei juridice = oameni obisnuiti => norma juridica
trebuie sa fie clara si accesibila acestora

Cerinte esentiale

28

Cerinte esentiale:

Alegerea formei exterioare a


reglementarii juridice
cerinta de tehnica legislativa
care determina valoarea,
forta juridica si pozitia
normei juridice in sistemul
actelor normative

Alegerea modalitatii
reglementarii juridice
se refera la adoptarea de
catre legiuitor a unui anumit
mod de impunere a conduitei
prevazuta prin norma
juridica (caracter imperativ,
dispozitiv)
alegerea metodei depinde de
domeniul de reglementare
(in materia apararii sociale
se folosesc norme
imperative, in materie civila,
norme permisive)

Alegerea procedeelor de
conceptualizare si a
limbajului normei =
accesibilitatea normei
determina alegerea acelor
mijloace si limbajului
adecvat al normei

Presupune:
constructia normei
cuprinderea in norma a elementelor structurale
fixarea tipului de conduita
stilul si limbajul juridic
- terminologia legii trebuie sa fie constanta si uniforma,
trebuie sa se evite folosirea cuvintelor cu sens ambiguu,
nefunctional.
- iar limbajul juridic este specializat si institutionalizat

29

Textul normei
juridice trebuie sa
fie caracterizat
prin

claritate

precizie

concizie

caracter stereotip

De retinut !!!
Legea trebuie sa aiba un inteles neindoielnic pentru toata lumea, pentru ca
fiecare cetatean sa poata sti dinainte de a savarsi un act care sunt consecintele acestuia

Procedee de tehnica legislativa

Fictiunea juridica = procedeul prin care un


anumit fapt este considerat ca existent sau
stabilit desi el nu a fost stabilit sau nu exista in
realitate => pune in locul unei realitati alta
inexistenta (ex.: copilul conceput este socotit
ca deja nascut in ceea ce priveste drepturile
sale)

Prezumtiile = consecinte pe care legea sau


magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut
catre un fapt necunoscut

30

Partile constitutive ale actului normativ:

expunerea de motive insoteste actele normative de


importanta deosebita si contine o prezentare succinta a
conditiilor ce au impus aparitia actului normativ si scopul
urmarit prin adoptarea acestuia

titlul

preambulul - scopul reglementarii

formula introductiva - temei constitutional sau legal al


reglementarii

dispozitii sau principii generale definirea unor notiuni

dispozitii de continut continutul actului normativ

dispozitii finale si tranzitorii punerea in aplicare a actului,


intrarea sa in vigoare, relatiile cu celelalte acte normative

31

Elementele de structura ale actului normativ:

Elementele de
structura ale
actului normativ

actul normativ este


impartit in articole
iar acesta in alineate
si paragrafe

articolele au note
marginale ce redau
continutul articolului,
in cazul actelor
normative de mare
importanta

se folosesc articolele
cu indici (ex. art. 18)
atunci cand se
pastreaza
numerotarea veche si
nu se doreste
numerotarea ei

articolele se grupeaza
in sectiuni, capitole,
titluri

IV.Sistematizarea actelor normative


IV.1.Scop:
punerea in ordine a actelor normative prin realizarea unei simplificari,
reduceri sau concentrari ale reglementarilor

32

IV.2.Forme:

Formele sistematizarii actelor


normative

incorporarea = forma inferioara de


sistematizare
presupune simpla asezare a actelor
normative in functie de: ordinea alfabetica,
ramuri de drept, institutii juridice, aparitie
poate fi oficiala (colectii de legi) sau
neoficiala
in cazul incorporarii nu se procedeaza la
prelucrarea legilor

codificarea = forma superioara de


sistematizare
presupune cuprinderea intr-un cod (act
normativ cu forta juridica de lege) a normelor
apartinand aceleiasi ramuri de drept
(ex.: Codul Civil) = adevarata revolutie
legislativa

33