Elemente generale

 reprezintă cea mai largă structură de securitate

regională, având 57 de state participante din
Europa, Asia Centrală şi America de Nord
(Mongolia a devenit participant în 2012).
 realţii speciale de cooperare cu state din bazinul
Mării Mediterante (Paternerii Mediteraneeni de
Cooperare): Algeria, Egipt, Israel, Iordania,
Maroc şi Tunisia, precum şi cu state ca Japonia,
Coreea, Thailanda şi Afganistan.
 Sediul OSCE este la Viena
Evoluție
1. Actul Final de la Helsinki a fost 1975 – CSCE - pe
perioada Războiului Rece a oferit cadrul de dialog între
Est şi Vest
Natura documentului: act politic, ce conținea angajamente
politice;
2. Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990 - „eră
a democraţiei, păcii şi unităţii”
instituţii permanente: Secretariat și Centru de Prevenire
a Conflictelor; Birou pentru Instituții Democratice și
Drepturile Omului, precum şi capacităţi operaţionale.
Evoluție
3. 1992 au fost create Forumul de
Cooperare în domeniul Securităţii,
Forumul Economic şi de Mediu şi
Înaltul Comisar pentru Minorităţi
Naţionale. Primele Prezențe în teren
au fost misiunile din Kosovo,
Voivodina și Misiunea la Skopje.
4. 1994, CSCE devine OSCE
Trăsătura esențială
 OSCE nu are personalitate juridică de
drept internațional
 Au existat negocieri privind încheierea
unui tratat care să confere personalitate
juridică, însă statele au dorit
conservarea ”valorii” oferite de
caracterul politic al ”angajamentelor”
 Statele se numesc ”participanți”
 OSCE – “Aranjament regional” în sensul
Cap. VIII din Carta ONU
Conceptul general
 Instrumentele principale sunt:
- avertizarea timpurie;
- prevenirea conflictelor;
- gestionarea conflictelor;
- gestionarea situaţiilor post-conflict şi
reabilitare.

 Abordarea cuprinzătoare a securităţii:

Constă în fundamentarea oricărei acţiuni
OSCE pe interacţiunea dintre trei
Dimensiuni: politico-militară, economică şi de
mediu, respectiv umană.
Dimensiunea politică și militară
 Principalul for de activitate: Forumul de
Cooperare în domeniul Securităţii (FSC).
 Principalele teme abordate:
- măsurile de creștere a încrederii şi
securităţii (CSBMs) stabilitate prin
Documentul Viena;
- Codul de Conduită pentru aspectele
politico-militare ale Securităţii;
- armele de calibru mic
Tratate încheiate sub egida OSCE
 Tratatul Cer Deschis – stabilește un
mecanism de zboruri de observare
- Comisia Consultative Cer Deschis
(OSCC) (Viena) şi pentru
 Tratatul privind Forțele Convenţionale în
Europa (CFE) – stabilește un mecanism de
raportare a forțelor (suspendat de Rusia și
NATO)
- Grupul Consultativ Comun (JCG)
 Tratatul privind concilierea și arbitrajul
în cadrul OSCE
- Curtea de Conciliere și Arbitraj a OSCE
(Geneva)
Dimensiunea economică și de
mediu
Principalele teme: promovarea bunei
guvernări; potențialul activităților
economice și de mediu de a conduce la
creșterea încrederii în zonele de conflict;
gestionarea deşeurilor toxice şi
radioactive

În cadrul Secretariatului există un

Coordonator
pentru activităţile economice şi de mediu.
Dimensiunea umană
Teme principale: respectarea drepturilor
omului, statului de drept, democraţiei;
acţiuni în sprijinul organizării de alegeri
democratice; libertatea media;
combaterea intoleranţei şi discriminării.
Activităţi coordonate de ODIHR (Biroul
pentru Instituţii democratice şi Drepturile
Omului); Înaltul Comisar pentru
Minorităţi Naţionale; Reprezentantul
pentru Libertatea Mass-Media.
Structură
Reuniunile la vârf - întâlniri ale şefilor de
state sau de guverne şi au ca scop
stabilirea orientării generale. Precedate de
Reuniune Pregătitoare.
 Consiliul Ministeral reprezintă reuniunea
miniştrilor afacerilor externe ai statelor
participante şi are loc anual, cu excepţia
anilor în care are loc reuniunea la vârf.
Sunt discutate aspectele relevante pentru
OSCE şi sunt adoptate deciziile necesare.
Structură
 Consiliul Permanent este organul cu rol
de consultare politică regulată şi deicizie,
în probleme legate de activitatea curentă a
organizaţiei. Este format din reprezentanţii
permanenţi (ambasadori) ai statelor
participante şi se reuneşte săptămânal, la
Viena.
 Consiliul Superior – reprezintă reuniunea
directorilor politici din ministerele afacerilor
externe ale statelor participante şi are rolul
pregătirii deciziilor Consiliului Ministerial
(din 1997 preluat de Consiliul Permanent).
Instituții
 Preşedinţia în exerciţiu: anuală.
Responsabilă de coordonarea
ansamblului activităţilor OSCE. Poate
desemna Reprezentanţi personali sau
speciali pe probleme specifice.
2016 - Austria
Instituții
 Secretariatul: sub autoritatea Secretarului
General (SG). SG este numit de Consiliul
Ministerial pentru un mandat de trei ani,
care poate fi prelungit o dată (în prezent
Lamberto Zannier)
 Centrul de Prevenire a Conflictelor
(CPC): în cadrul Secretariatului, cu mandat
de coordonare a activităţilor misiunilor din
teren şi de sprijinire a implementării
mandatelor acestora.
Instituții
 ODHIR (Biroul pentru Instituţii
Democratice şi Drepturile Omului): cu
sediul la Varşovia – responsabil pentru
promovarea drepturilor omului şi democraţiei
în spaţiul OSCE, inclusiv observarea
proceselor electorale și acordarea de
asistență în domeniul electoral.
ICMN (Înaltul Comisar pentru
Minorităţi Naţionale):
 - cu sediul la Haga - contribuie prin ”diplomație
preventivă” la eliminarea tensiunilor legate de
problematica minorităţilor naţionale
 misiuni în zonele de conflic etnic, angajarea în
acţiuni de diplomaţie preventivă, în stadiie
incipiente ale unui conflict.
 formulează rapoarte sau recomandări către
statele participante (a se vedea, spre exemplu,
raportul privind tratamentul preferenţial
acordat de statul înrudit persoanelor
aparţinând minorităţilor naţionale).
Instituții
 Reprezentantul pentru Libertatea
Mass-Media: cu sediul la Viena,
urmărește respectarea libertăţii de
exprimare şi informare a mass-media
din statele participante.
 Adunarea Parlamentară OSCE: Oferă
un forum pentru dialogul inter-
parlamentar, efectuează misiuni de
observare a alegerilor
Mecanismul decizional
► Modalitatea de adoptare a deciziilor
este consensul – adoptarea unei decizii
în absenţa oricărei obiecţii faţă de
aceasta.
► Deciziile nu sunt obligatorii din punct de
vedere juridic – ele constituind
angajamente politice.
Misiuni în teren
 Un număr total de 17 Misiuni OSCE, cu
mandat de oferire de asistenţă statelor
participante în domeniile corespunzătoare
celor trei Dimensiuni OSCE. În prezent,
OSCE are misiuni în Europa de Sud-Est
(Albania, BiH, Kosovo, Serbia, Skopje),
Europa de Est (Ucraina, R Moldova),
Caucaz, Asia Centrală. Cea mai recentă
este Misiunea Specială de monitorizare din
Ucraina.
Mecanisme și proceduri
► In vederea stabilirii unui răspuns
prompt la alterta timpurie cu privire la
un posibil conflict, OSCE a stabilit
anumite proceduri de lucru, având
drept scop facilitarea acţiunii rapide în
astfel de situaţii.
Mecanisme în cadrul dimensiunii
umane
► Mecanismul Viena a fost adoptat în 1989, ca
follow-up la Conferinţa CSCE privind
dimensiunea umană şi obligă statele
participante să răspundă la cererile de schimb
de informaţie şi de organizare a unor reuniuni
bilaterale pe orice problemă legată de
dimensiunea umană.

► Mecanismul Moscova creează posibilitatea

trimiterii unei misiuni de experţi să asiste un
stat participant în soluţionarea unei probleme
legată de aspecte ale dimensiunii umane a
OSCE.
Mecanismul de consultare şi cooperare în
ceea ce priveşte activităţi militare
neuzuale
 obligativitatea schimbului de informaţii în
legătură cu orice activtate militară neuzuală
sau neprevăzută. Ca în cazul Mecanismului
Viena, statele participante sunt obligate să
răspundă la solicitările de informaţii sau
consultări.
Cooperarea cu privire la incidente
periculoase de natură militară
 obligă statele participante, în cazul în
care are loc un incident periculos de
natură militară, să coopereze şi să
raporteze incidentul şi condiţiile
producerii acestuia
Mecanismul de Consultare şi
Cooperare cu privire la Situaţii de
Urgenţă (Mecanismul Berlin)
 măsuri care pot fi adoptate în cazul unor situaţii de
urgenţă care pot rezulta din încălcări grave ale Principiilor
Actului Final de la Helsinki sau ca umare a unor
ameninţări la adresa păcii, securităţii sau
 dacă un stat consideră că o astfel de situaţie apare, poate
solicita clarificări statului sau statelor implicate
 Dacă situaţia rămâne nesoluţionată, statul participant
poate solicita PiE convocarea unei reuniuni de urgenţă a
Consiliului Superior (în prezent Permanent).