Contributia Romaniei la mentinerea pacii si securitatii internationale

Operatiuni
ONU
de
Participarea la Parteneriatul pentru Pace

mentinere

pacii

I. Operatiuni ONU de mentinere a pacii

ISTORIC

Romania a inceput sa participe la operatiuni ONU de mentinere a pacii in aprilie 1991, cu

10 ofiteri observatori militari, la Misiunea de Observare din Irak-Kuweit (UNIKOM). Dupa
reducerea Fortei UNIKOM, in mai 1996, cinci ofiteri romani mai participa in prezent la
aceasta misiune.
In perioada iunie 1993-octombrie 1994, Romania a participat la Misiunea de Observare
ONU din Somalia (UNOSOM-II) cu un Spital militar de campanie (50 paturi, 236 total
personal, din care 90 medical).
De la 26 mai 1995, pana in iunie 1997, 36 ofiteri de stat major si politisti militari, un
Batalion de infanterie (751 militari) si un Spital militar de campanie (40 paturi, 110 total
personal, din care 45, medical) au participat la Misiunea Natiunilor Unite de Verificare in
Angola-UNAVEM III.

Dupa retragerea fortei UNAVEM, in iunie-august 1997, o subunitate de infanterie (156 militari) a
fost mentinuta in Angola, cu rol de Forta de Reactie Rapida (ROMRRF), avand misiunea sa
asigure securitatea personalului ONU, pe timpul transformarii misiunii de verificare (UNAVEM) in
misiune de observare (MONUA), potrivit rezolutiei Consiliului de Securitate. In continuare, 138
militari romani, dintre cei 156, au fost mentinuti in Angola, in Regiunea de nord-est (Saurimo), ca
forta cu misiuni speciale (Task Force) - ROMMTF, pana la decizia Consiliului de Securitate, de
retragere a misiunii, la 28 februarie 1999. Ulterior (aprilie 1999), aceasta subunitate a fost
redislocata la Luanda unde a asigurat securitatea personalului si patrimoniului ONU din Angola,
pe timpul lichidarii tehnice a MONUA. La 26 august 1999, incheindu-si misiunea, contingentul
romanesc a fost repatriat.
In iunie 1998, Romania a debutat si in participarea cu ofiteri de politie civila la operatiuni
de mentinere a pacii, prin desfasurarea unui grup de 10 politisti la Forta Internationala de
Politie (IPTF) din cadrul Misiunea ONU din Bosnia-Hertegovina (UNMIBH).
In decembrie 1998, respectiv martie 1999, contingentul romanesc de politie IPTF/UNMIBH a fost
completat cu inca 10 ofiteri, ajungand la 20 oameni, din care doi au fost detasati, in iunie 1999, la
Forta de Politie aprobata de Consiliul de Securitate pentru Misiunea de Administratie Interimara a
ONU in Kosovo (UN PK/UNMIK), la care, in iulie 1999, a mai fost desfasurat un grup de 24
politisti, totalul ajungand la 26 oameni si un ofiter militar (MApN) de legatura intre UNMIK si Forta
NATO-OSCE din Kosovo (KFOR). In august si noiembrie 1999, ONU a solicitat ca Romania sa
mai desfasoare 44 ofiteri de politie UNMIK, astfel ca totalul contingentului romanesc de politisti
din Kosovo sa ajunga la 70. Un prim grup de 21 ofiteri a fost selectionat si pregatit de catre
MI/IGP. In decembrie 1999, 20 dintre acestia au completat grupul de politisti romani din Kosovo.
In octombrie-noiembrie 1999, MApN a desfasurat 5 Ofiteri de Legatura la Misiunea
Natiunilor Unite de Observare in R.D.Congo (MONUC). La cererea ONU pentru aceasta
misiune au mai fost oferiti 10 ofiteri, observatori militari. Dintre acestia, pana in prezent,
au fost desfasurati 12 - ultimii la 22 mai 2000.
La 23 septembrie 1998, Romania a devenit al 18-lea stat membru ONU, dintre cele 80
care au aderat la Sistemul Aranjamentelor de Forte de Mentinere a Pacii in Asteptare
(UN Stand-by Arrangements), care a semnat Memorandumul de Intelegere cu Natiunile
Unite in acest domeniu. Ulterior (3 decembrie 1999), a devenit membru deplin al
SHIRBRIG (Brigada Multinationala cu Capacitate de Lupta Ridicata a Fortelor ONU in

Asteptare). In acelasi timp, pe plan regional, a aderat la initiativele central si sud-est

europene de intarire a pacii: CENCOOP si SEEBRIG.
Incepand din aprilie 1991 si pana in prezent, Romania a participat la 6 misiuni ONU de mentinere
a pacii, cu peste 6000 militari si politisti civili (Observatori Militari, Ofiteri de stat major, Ofiteri de
Legatura, Politie Militara, trupe de infanterie, spitale de campanie) situandu-se timp de 2 ani
(septembrie 1995-iulie 1997) pe locurile 8-12 in lista celor 75-76 state membre contributoare la
Operatiuni ONU de mentinere a pacii, cu efective desfasurate simultan de peste 900 casti
albastre. Pentru aceste prestatii, Statul roman a incasat de la ONU, pana la 31 decembrie 1999,
34.368.352,68 US$ si mai are de primit 15 milioane US$.
EVOLUTII MAJORE IN SISTEMUL OPERATIUNILOR ONU DE MENTINERE A PACII
Cea mai semnificativa evolutie in domeniul operatiunilor ONU de mentinere a pacii o constituie
amploarea fara precedent a parteneriatului Natiunilor Unite cu organismele regionale si
subregionale de securitate, concretizata in stabilirea a doua misiuni, in Timorul de Est (UNTAET)
si Kosovo (UNMIK) si in revizuirea misiunilor de observare stabilite anterior in spatiul african:
Republica Democratica Congo (UNMOC) si Sierra Leone (UNOMSIL/UNAMSIL), toate avand
mandate complexe, in cadrul carora ponderea fortelor au constituit-o componentele civile.
Aceasta a determinat o schimbare de fond a imaginii acestor operatiuni care obligate sa faca
fata crizelor intrastatale complexe cu care se confrunta comunitatea internationala in prezent siau accentuat caracterul multidisciplinar: politic, umanitar, de afaceri civile, asistenta electorala,
politie civila, refacerea administratiilor, dezvoltare economica, deminari s.a.. Componenta militara
ONU continua sa asigure, in special, misiuni de observare, de legatura cu fortele organizatiilor de
securitate din spatiul geografic respectiv, de protectie, de monitorizare a aplicarii acordurilor de
incetare a focului si a masurilor de dezarmare, demobilizare si de reincadrare a fostilor
combatanti. In acest context, definirea legitimitatii interventiilor umanitare, intrarea in vigoare a
Conventiei privind securitatea personalului Natiunilor Unite si asociat (ianuarie 1999) si aplicarea
in operatiunile de mentinere a pacii a normelor de Drept Umanitar International au dominat
tematica dezbaterilor din Consiliul de Securitate, precum si in Comitetul Special pentru operatiuni
de mentinere a pacii. In cadrul Departamentului pentru Operatiuni de mentinere a pacii a inceput
procesul de constituire a unui proiect de principii si linii directoare pivind rolul si functiile politiei
civile in operatiunile de mentinere a pacii, avand in vedere tocmai rolul cheie jucat de politia civila
in
noile
misiuni
(Kosovo,
Timorul
de
Est).
Pentru prima data de la inceputul participarii la asemenea operatiuni, fortele romanesti au cuprins
toate categoriile de personal: ofiteri de stat major si de legatura, observatori militari, politie
militara, trupe de infanterie, monitori de politie civila, specialisti civili in administratie, drept si in
monitorizarea
proceselor
electorale.
Din trimestrul I/1999, doi ofiteri romani au fost angajati pe posturi de functionari militari
internationali in Secretariatul ONU, la Departamentul Operatiunilor de Mentinere a Pacii (DPKO).
Contractele acestora au fost extinse pana in martie 2001, cu perspectiva sa fie din nou
prelungite. Din luna decembrie 2000, lor li s-a mai adaugat un al treilea ofiter roman.
Totodata, Romania a fost admisa ca membru in toate nivelurile de participare la sistemul
SHIRBRIG (UN Stand-by Forces High Readiness Brigade), inclusiv in Elementul de planificare
(Comandamentul Brigazii).
REFORMA SISTEMULUI OPERATIUNILOR ONU DE MENTINERE A PACII
La data de 21 august 2000, printr-o scrisoare adresata presedintelui Adunarii generale a ONU si
presedintelui Consiliului de Securitate, Secretarul general ONU, Kofi Annan, a lansat un program
ambitios de reforma a sistemului operatiunilor de mentinere a pacii. Programul are la baza
raportul intocmit de un grup de experti condus de fostul ministru de externe algerian, Lakhdar
Brahimi.
A.
Substanta
Raportului
Raportul Brahimi prefigureaza un program complex de reforma, menit sa transforme operatiunile
de mentinere a pacii dintr-o activitate cu caracter provizoriu, desfasurata la limita minima a
resurselor si cu o organizare precara, intr-o functie principala a ONU, indeplinita in conditii de
coerenta organizatorica si eficienta. Este avuta in vedere institutionalizarea unor proceduri
complexe cu caracter preventiv si de asistenta a statelor implicate in conflicte pentru a trece de la

starea conflictuala la pace, cuprinzand: a) prevenirea crizelor, b) operatiunile de mentinere a

pacii, c) operatiunile de consolidare a pacii.
Raportul propune organizarea de misiuni de pace credibile, cu mijloace adecvate, capabile
sa-si indeplineasca mandatul eficient si cu succes. Sunt proiectate mecanisme pentru
desfasurarea rapida a fortelor de pace (in termen de 30 de zile, respectiv 90 de zile pentru
operatiuni mai complexe), astfel incat sa se intervina oportun si sa se previna reizbucnirea
conflictului armat.
Raportul prefigureaza restructurarea si marirea aparatului Secretariatului ONU, in special a
Departamentului pentru Operatiuni de Mentinere a Pacii (DPKO), pentru a-l face apt sa conduca
eficient operatiuni de pace. Se solicita modificarea sistemului si procedurilor logistice, de achizitii
si de finantare pentru a permite desfasurarea rapida a fortelor in zona noii misiuni. Statele
membre ONU sunt solicitate sa constituie brigazi multinationale gen SHIRBRIG si sa pregateasca
specialisti si forte pentru desfasurarea rapida, in baza aranjamentelor stand-by. Statele care vor
participa cu forte vor fi invitate pentru consultari in Consiliul de Securitate pe durata pregatirii
misiunii si adoptarii mandatului sau cand apare necesitatea modificarii mandatului.
B. Etape parcurse in procesul de implementare a programului de reforma
discutarea raportului Brahimi in sedinta la varf a Consiliului de Securitate (6-7 septembrie
2000);
elaborarea planului de implementare a reformei, de catre Louise Frechette, secretar
general adjunct;
dezbaterea secventiala, pe domenii, a planului de implementare in comisiile de
specialitate (Consiliul de Securitate, Comisia a-IV-a, Comisia a-V-a);
adoptarea in Adunarea generala a subprogramelor pentru care s-a obtinut consensul in
comisiile de specialitate si aplicarea acestora (decembrie 2000).
C.
Implementarea
programului
de
reforma
Aplicarea programului este dependenta de doua elemente principale: vointa politica a
statelor membre ONU de a promova schimbarea si disponibilitatea lor de a aloca resursele
necesare pentru transformarea sistemului operatiunilor de mentinere a pacii. Opinia generala
este ca exista vointa politica din partea multor state de a sprijini transformarea sistemului.
Aceasta opinie se bazeaza pe urmatoarele considerente:
raportul este foarte bine articulat si a fost lansat intr-un context politic favorabil
Summitul Mileniului (7-9 septembrie 2000);
exista vointa politica clara a statelor ca operatiunile de pace ONU sa fie mai bine
conturate in vederea evitarii esecurilor precum cele din Ruanda (1994) si Srebenita
(1995);
interesul celor 89 de state participante la operatiunile de pace ca acestea sa fie mai
temeinic organizate, sa beneficieze de resursele necesare;
interesul unor state puternic dezvoltate, traditional atasate procesului de mentinere a
pacii (Canada, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Finlanda, Franta etc.);
atitudinea, in principiu, favorabila a membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate,
care nu au avut motive sa se opuna adoptarii raportului.
SITUATIA CURENTA
Romania este angajata in operatiuni ONU de mentinere a pacii, astfel:
Irak-Kuweit (UNIKOM): 3 ofiteri, Observatori militari;
Bosnia-Hertegovina, Forta Internationala de Politie (UNMIBH-IPTF): 18 ofiteri de politie;
Kosovo (UNMIK): un Ofiter de legatura si 72 ofiteri de politie (UN PK); 5 experti civili
(participanti la Administratia Provizorie, in domeniile financiar, telecomunicatii, posta,
administratie publica locala).
R. D. Congo (MONUC): 8 Ofiteri de Legatura;
UNTAET (Timorul Oriental): 4 experti civili din domeniile financiar si administratie publica,
membri ai Administratiei Provizorii a provinciei.

UNMEE (Etiopia-Eritreea) 8 ofiteri de legatura, Observatori militari.

Total forte, 110 ofiteri militari si ofiteri de politie civila precum si 9 experti civili, din categoria
personal platit direct si integral de Natiunile Unite. Acest nivel situeaza Romania pe locul 43 in
lista celor 89 state contributoare la Operatiunile ONU de Pace. Din zona noastra geografica ne
depasesc: Polonia, locul 9 cu peste 1075 personal desfasurat; Ungaria, locul 30, cu 171. Cu toate
ca numarul actual de romani desfasurati in operatiuni de mentinere a pacii este destul de mic,
contributiile anterioare la operatiuni de anvergura (ex. Somalia si Angola) au conferit deja
Romaniei o excelenta vizibilitate si prestigiu in cadrul sistemului Natiunilor Unite.
Misiunile de mentinere a pacii si umanitare la care Romania a participat au scos in evidenta:
sporirea credibilitatii in ceea ce priveste potentialul de care dispune tara noastra in
participarea la astfel de misiuni;
confirmarea faptului ca Romania este un participant activ la procesul de mentinere a pacii
si a securitatii pe plan mondial si constituie un generator de securitate la nivel regional si
subregional;
capacitatea de care a dat dovada personalul participant la astfel de misiuni prin insusirea
si aplicarea procedurilor standard de operare ONU si profesionalismul dovedit in cadrul
diferitelor comandamente;
capacitatea unitatilor si personalului participant de a duce actiuni militare in cadru
multinational, in conditii geopolitice si de relief, altele decat cele caracteristice teritoriului
national;
capacitatea participantilor de a se adapta rapid la reguli si traditii locale, specifice zonei si
misiunilor;
cresterea gradului de responsabilitate in randul militarilor pentru desfasurarea actiunilor
in conditii de stres si independenta;
fiabilitatea tehnicii militare de productie autohtona in conditii meteorologice si de relief
diferite.

Directia ONU si Institutii Specializate, ianuarie 2001

II. Participarea la Parteneriatul pentru Pace
Consensul national privind integrarea Romaniei in structurile de securitate europene si
euroatlantice a stat la baza principalelor decizii si actiuni de politica externa ale tarii si, implicit,
ale Armatei Romane. Semnificativ din acest punct de vedere este faptul ca Romania a fost atat
primul stat semnatar, la 26 ianuarie 1994, al Programului Parteneriatului pentru Pace, cat si prima
tara partenera care a incheiat intr-un singur an (septembrie 1995 - octombrie 1996) intreg ciclul
de aplicatii NATO/PfP, in care Armata Romana a intrebuintat toate cele trei categorii de forte
armate: trupe de uscat, aviatie si marina.
In afara de cele patru aplicatii NATO/PfP gazduite de Romania: COOPERATIVE
DETERMINATION - SIBIU '95; COOPERATIVE PARTNER - CONSTANTA '96; COOPERATIVE K
EY - BUCURESTI '96; COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '97, Armata Romana a mai
fost prezenta la peste 35 de alte asemenea aplicatii des fasurate pe teritoriile unor state membre
ale NATO sau partenere din Europa, precum si in SUA, cea mai importanta participare (peste 500
de militari si tehnica aferenta, apartinand tuturor categoriilor de forte armate) fiind la STRONG
RESOLVE '98.
COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '95
Prima aplicatie NATO/PfP cu trupe de uscat programata in Romania de catre Comandamentul
Aliat al Trupelor de Uscat din Europa de Sud (Headquarter Allied Land Forces Southern Europe LANDSOUTH) a avut loc la Sibiu in perioada 10 - 15 septembrie 1995, cu participarea a 438 de
militari din 9 tari: Bulgaria, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Romania, Slovacia, Turcia,
SUA. Exercitiul a fost condus de catre generalul turc Huseyin Kivrikoglu, comandantul Fortelor
Aliate Terestre din Sud-Estul Europei (Allied Land Forces Southeastern Europe -

LANDSOUTHEAST), codirectori fii nd generalul de brigada Hayrettin Uzun, din partea

comandamentului aliat si generalul de brigada Nicolae Corduneanu, din partea Armatei Romane.
Exercitiul a avut drept scop antrenamentul in teren al participantilor privind procedurile standard
de actiune in operatiuni de mentinere a pacii la nivelul unui batalion multinational. Aceasta
unitate, comandata de un ofiter roman - locotenent-colonelul Ion Palsoiu, a fost compusa din
patru companii, fiecare avand cate trei plutoane formate din militari apartinand exclusiv
contingentelor nationale.
Conform scenariului aplicatiei, pe o insula fictiva din Marea Neagra au avut loc dezastre naturale,
urmate de conflicte armate intre fractiuni rivale, guvernul local cerand interventia unui batalion
multinational pentru mentinerea pacii.
Rotindu-se la fiecare din cele patru standuri de lucru, militarii natiunilor participante s-au putut
antrena si au cunoscut armamentul individual specific fiecarei tari, problemele ce pot aparea pe
timpul escortarii convoaielor cu ajutoare umanitare care sunt asaltate de civili sau cu o cazia
misiunilor de patrulare si observare, precum si modul de evacuare a ranitilor in situatii de urgente
medicale (MEDEVAC), ca urmare a prezentei campurilor de mine antitanc si antipersonal.
COOPERATIVE PARTNER - CONSTANTA '96
Cea de-a doua aplicatie pe teritoriu romanesc a Comandamentului Fortelor Aliate din Europa de
Sud, condus de amiralul american Leighton W. Smith, a avut loc la Constanta intre 21 si 27 iulie
1996. Conducatorul aplicatiei a fost comandantul Comandamentului Fortelor Navale Aliate din
Europa de Sud (Allied Naval Forces Southern Europe - NAVSOUTH), amiralul italian Mario
Angeli, asistat de comandantul Comandamentului Fortelor de Lovire si Sprijin din Europa de Sud
(Allied Naval Striking and Support Forces Southeastern Europe - STRIKFORSOUTH) si al Flotei
a VI-a americane, viceamiralul D.L. Pilling, precum si de viceamiralul comandor Gheorghe
Angelescu, seful Statului Major al Marinei Militare Romane.
Au participat diferite unitati navale (distrugatoare, fregate, nave de desant, dragoare, corvete),
amfibii si de aviatie (avioane de patrulare maritima, transport si vana toare, elicoptere) din
unsprezece state membre NATO sau partenere: Grecia, Italia, Spania, SUA, Turcia, Germania,
Anglia, Olanda, Bulgaria, Romania, Ucraina. Punctul de comanda al aplicatiei a fost amplasat la
bordul distrugatorului Marasesti, nava-amiral a flotei maritime militare romanesti.
Scopul aplicatiei a fost perfectionarea deprinderilor participantilor si promovarea unor procedee
de interoperabilitate in executarea unor operatiuni de asistenta umanitara, evacuare a
necombatantilor, mentinere a pacii, precum si de supraveghere navala (embargou maritim),
dragaj si convoiere.
Conform scenariului aplicatiei, in trei tari vecine, Greenlandia, Bluelandia si Yellowlandia, au avut
loc inundatii si cutremure puternice, iar o grupare antiguvernamentala din Greenlandia a primit
din Greylandia armament, munitie si materiale destinate unor actiuni teroriste. Ca urmare,
Consiliul de Securita te al ONU a desfasurat o grupare de forte combinate NATO/PfP cu scop
defensiv, pentru evacuarea necombatantilor si instituirea unei blocade maritime impotriva navelor
care transporta armament si munitie.
In cadrul aplicatiei, o forta combinata multinationala de debarcare (navala, aeriana si terestra) a
executat o operatiune de asistenta umanitara si evacuare a necombatantilor in raionul AgigeaSud, Zona Libera, la care au luat parte 410 militari (270 din Statele Unite, 100 din Italia, 40 din
Romania).
COOPERATIVE KEY-BUCURESTI '96
Cel de-al treilea exercitiu multinational real NATO/PfP gazduit de Romania s-a desfasurat in
perioada 14-18 octombrie 1996, in perimetrul Bazei de transport aerian "Nicolae Banciulescu" din
vecinatatea Bucurestiului, fiind coordonat de comandantul-sef al Fortelor Aliate din Europa de
Sud (Commander-in-Chief Allied Forces Southern Europe - CINCSOUTH), amiralul american T.
Joseph Lopez si condus de comandantul Fortelor Aeriene Aliate din Sudul Europei (C ommander
of Allied Air Forces Southern Europe - COMAIRSOUTH), generalul-locotenent Richard Bethurem
din US Air Force. Codirectorii exercitiului au fost generalul de brigada american Thomas C.
Waskow si regretatul general de flotila aeriana Ion Stan, din partea Armatei Romane. Au
participat militari, avioane si elicoptere din Grecia, Italia, Turcia, SUA, Republica Ceha, Republica
Moldova, Slovacia si Romania.
Scopul acestei aplicatii a fost exersarea procedurilor logistice si de comunicare ale NATO in
operatiuni aeriene (parasutare, alimentare si transport cargo), pe baza unui scenariu de

interventie multinationala pentru acordarea de ajutor umanitar, ca raspuns la un dezastru natural.

Totodata, au fost realizate si operatiuni de interventie aeriana medicala de urgenta (MEDEVAC).
COOPERATIVE DETERMINATION - SIBIU '97
Spre deosebire de precedenta aplicatie terestra de la Sibiu, din 1995, cand accentul a fost pus pe
procedurile de actiune in teren la nivel de batalion in cadrul unor oper atiuni de mentinere a pacii,
de data aceasta centrul de greutate a cazut pe activitatea de stat major a doua brigazi
multinationale si pe controlul operational al celor 16 batalioane nationale componente, simulate
prin celule de raspuns. Un alt element de noutate in planificarea si desfasurarea exercitiului l-a
reprezentat actiunea integrata terestra si aeriana, cele doua brigazi fiind sprijinite in rezolvarea
situatiilor tactice de un centru multinational de operatiuni aeriene combinate.
Scenariul aplicatiei a imaginat un conflict armat intre doua tari vecine fictive, Henan si Gobi, pe
fondul unor dezastre naturale si tulburari religioase, sociale, care au determinat Consiliul de
Securitate al ONU sa decida trimiterea in zona ipoteticului conflict a unei Forte Multinationale de
Sprijin a Pacii sub responsabilitatea NATO. In afara de rezolvarea situatiilor tactice pe harta si pe
calculator, in programul aplicatiei a figurat si un exercitiu demostrativ real, prezentat in poligonul
Daia, din vec inatatea Sibiului, de subunitati terestre de casti albastre romanesti in cooperare cu
aviatia de vanatoare turca.
Aplicatia desfasurata sub egida Allied Forces Southern Europe - AFSOUTH a fost condusa de
generalul italian Giuseppe Ardito, comandantul Fortelor Terestre Aliate din Sudul Europei
(Commander Allied Land Forces Southern Europe - COMLANDSOUTH), codirectori fiind
generalul de brigada italian Massimo Dal Piaz si generalul de brigada Vasile Paul, din partea
romana. Au participat peste 500 de militari din sase tari membre NATO (162 de militari provenind
din Franta, Grecia, Italia, Portugalia, Turcia, Statele Unite ale Americii) si sase tari partenere (321
de militari din Fosta Republica Yugoslava a Macedoniei, Ungaria, Republica Moldova, Romania,
Slovacia, Uzbekistan), reuniti in perioada 1-14 noiembrie 1997 in incinta Academiei Trupelor de
Uscat "Nicolae Balcescu" din Sibiu.