UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALIZARE: E.C.T.S

Referat la disciplina Economii si institutii europene

Student : **** An I, Grupa 8

Titlul referatului: Politica europeana privind protectia mediului inconjurator si aderarea Romaniei la UE

STADIUL ACTUAL SI PERSPECTIVELE PREGATIRILOR DE ADERARE A ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Anul 2001 a reprezentat un moment pozitiv in promovarea reformei managementului mediului si a conexiunilor sale in context european, in modernizarea sociala si economica de care are nevoie Romania. Directiile principale de actiune ale MAPM sunt orientate catre promovarea unei politici de mediu unitare, coerente si cu eficienta sporita. La 15 februarie 2000 Consiliul Uniunii Europene a deschis negocierile de aderare cu Romania. Inceperea negocierilor de aderare a deschis o noua perspectiva de abordare a problematicii protectiei mediului. In acest cadru, incepand cu luna martie 2001 a fost elaborat Documentul de pozitie pentru acest capitol, care cuprinde angajamentele Romaniei fata de cerintele UE. Documentul de pozitie pentru cap.22- Protectia Mediului a fost aprobat de Guvernul Romaniei la data de 18 octombrie 2001, transmis spre analiza Conferintei Interguvernamentale pentru aderarea la UE la data de 23 octombrie, si inregistrat oficial la data de 30 oct.2001. Din acest moment tara noastra se afla sub o permanenta monitorizare din partea Comisiei Europene in vederea indeplinirii angajamentelor asumate. Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 22Protectia mediului inconjurator, in vigoare la 31 decembrie 2000, si va implementa prevederile acestuia pana la data aderarii, cu exceptia a 11 acte comunitare din urmatoarele sectoare de mediu: calitatea aerului si schimbari climatice, managementul deseurilor, calitatea apei, precum si controlul poluarii industriale si managementul riscului pentru care s-au solicitat perioade de tranzitie cuprinse intre 3 ani-15 ani ( epurarea apei uzate si calitatea apei potabile). Transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din dimeniul protectiei mediului sunt dificile din cauza caracterului intersectorial si a implicatiilor problematicii aferente acestui domeniu asupra intregii industrii romanesti, alinierea la standardele de calitate europene presupunand costuri insemnate si modificari structurale la nivelul intregii economii. Indeplinirea angajamentelor asumate de Romania prin documentul de pozitie pentru cap. 22 - Protectia mediului are in vedere atat imbunatatirea cadrului legislativ cat si asigurarea necesarului de resurse financiare insemnate pentru punerea in aplicare a actelor normative comunitare. Actiunile prevazute in Documentul de pozitie pentru Capitolul 22- Protectia mediului inconjurator se finanteaza din surse proprii ale agentilor economici, surse externe rambursabile si nerambursabile, alte surse si in completare surse de la bugetul de stat in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie. O evaluare generala a costurilor necesare armonizarii legislatiei comunitare (aspecte legislative, crearea sau dezvoltarea unor structuri institutionale specifice
3

pentru implementarea, monitorizarea si controlul aplicarii noii legislatii) a estimat un necesar de 34 miliarde Euro. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si-a intensificat eforturile in vederea accelerarii procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cerintele UE. In acest moment strategiile sectoriale de armonizare a acquis-ului comunitar se afla in curs de elaborare, iar cele existente vor fi reactualizate (calitatea aerului, protectia naturii, controlul poluarii industriale, calitatea apei) . Au fost adoptate 31 acte normative ce transpun legislatia comunitara, din care 3 importante legi cadru: calitatea aerului, managementul deseurilor si protectia naturii. Activitatea MAPM a fost consolidata prin infiintarea Garzii de Mediu, prin reorganizarea compartimentelor de control ecologic si monitorizare din cadrul MAPM, a inspectoratelor de protectia a mediului judetene si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . Pentru implementarea acestui act normativ, la nivelul fiecarui IPM (Inspectoratele de protectie a mediului), compartimentul de inspectie va fi transformat in comisariat teritorial. Fiecare judet va fi sectorizat, iar comisarii de mediu vor avea responsabilitati clare in aceste sectoare privind respectarea legislatiei in vigoare de catre populatie si agentii economici. In vederea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national s-a reorganizat Comitetul interministerial in sensul extinderii rolului si atributiilor sale, care si-a inceput activitatea la data de 08.02.2002. Din punct de vedere al imbunatatirii mecanismului economico-financiar si al sistemului de finantare al proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului, in prezent se afla in curs de definitivare Fondul de mediu.

Sistemul de Management al Mediului

Legislatia joaca un rol importanat in controlul poluarii. Totusi, legislatia permite o usoara flexibilitate si se concentreaza indeosebi asupra raspandirii regulate a poluarii, decat asupra cauzelor care o determina. In Uniunea Europeana legislatia mediului inconjurator este in crestere,acolo unde exista pericolul ca situatia sa devina critica, constrangerile in acest caz sunt foarte mari. Ideea folosirii SMM-ului este sustinuta din punct de vedere politic de Uniunea Europeana. Al cincilea Program de Actiune cu privire la reorganizarea legislatiei nu a putut solutiona toate problemele mediului si a celorlalte mecanisme, fiind nevoie de realizarea unei dezvoltari durabile. Acesta include instrumente de baza ale pietei precum intelegeri bilaterale: SMM, eco-auditul si eco-caracterizarea se incadreaza in aceasta categorie. Instrumentele de baza ale pietei sunt destinate unei analize interne a costurilor mediului inconjurator, sa demonstreze necesitatea utilizarii cu responsabilitate a resurselor limitate de catre consumatori si producatori si sa minimizeze poluarile si pierderile.SMM-urile introduc piata......in campul mediului inconjurator,prin intermediul competitiei promotionale intre activitatile industriale. Presupunerea este
4

aceea ca piata va recompensa organizatiile mai importante care folosesc SMM, rezultand o presiune care va incuraja si celelalte organizatii sa foloseasca aceasta schema. Rezultatul general s-ar putea concretiza in mai multe organizatii care vor devenii active in managementul mediului inconjurator si-n imbunatatirea performantelor mediului inconjurator. SMM adopta de asemenea "Principiul platii poluatorului" si "Principiul preventiei", care sunt parte a politicii de mediu a UE prin plasarea responsabilitatii asupra afacerii si folosirea unei abordari pro-active opusa celei reactive. Sistemul standard al managementului mediului inconjurator se refera la mecanismele de baza ale pietei, care au ca scop imbunatatirea performantelor organizatiilor. Structura de realizare a SMM va urmarii Calitatea Sistemelor de Management. Aceste companii si-au implementat standarde originale,apoi si-au presat furnizorii lor si serviciile industriale pana la sectoarele de fabricatie si servicile care au fost afectate.Totusi, fortele de conducere din spate SMM-urile si QMS-urile nu reprezinta acelasi lucru:Calitatea Sistemelor de Management se bazeaza in special pe asigurarea calitatii produsului finit,in timp ce SMM-urile nu au in vedere produsul finit Principalele scopuri ale SMM-urilor sunt: - Activitatile de conducere pana la cele de organizatie, care pot avea un impact semnificativ asupra mediului inconjurator. - Sa asigure perfectionarea continua a proceselor de management ale mediului inconjurator. - Presiunea afacerilor asupra mediului Multe companii se confrunta cu dificultati, dificultatile financiare sunt in mod evident o particularitate relevanta in mediul afacerilor. Cu toate acestea, presiunile privind mediul inconjurator au inregistrat o crestere semnificativa atat pe plan local cat si pe plan International. Una dintre cele mai puternice masuri cu privire la controlul mediului inconjurator o reprezinta legislatia data de UE, probabil ca si rezultat al unui puternic lobby politic, in special in tari cum ar fi Germania, al unei gandiri la nivel academic asupra mediului inconjurator in tari ca Suedia si Olanda, si presiuni ale unor organisme internationale precum Greenpeace. Ca si rezultat semificativ al UE, legislatia cu privire la mediul inconjurator a cunoscut o crestere semnificativa in ultimele trei decenii.Aplicarea legislatiei necesita adesea mult timp, deoarece multe masuri asteapta sa fie ratificate pentru a putea fi finalizate de UE sau sunt inca in asteptare pentru a fi adoptate pe plan national. Majoritatea companiilor sunt constiente ca legislatia asupra mediului inconjurator va avea un impact puternic atat asupra afacerillor lor, cat si asupra vietii. Extinderea seminficativa a legislatiei mediului inconjurator va avea un impact puternic asupra

tuturor afacerilor in special in cadrul domeniilor cum ar fi:energia, agricultura, transportul si turismul. Toate aceste schimbari, duc la cresterea responsabilitatii in cadrul companiilor si a echipelor manageriale asupra operatiunilor lor, care au impact asupra mediului inconjurator.

Aderarea la UE
In mod normal, tara noastra va primi statutul de membru cu drepturi depline al UE la 1 ianuarie 2007. Pina atunci, urmeaza o perioada de transformari profunde, in care va trebui sa respectam toate angajamentele asumate in fata Comisiei Europene. Va trebui sa scadem productia de otel sau de textile. Va trebui sa asiguram securitatea frontierelor nationale, parte a acestora devenind granite ale Uniunii Europene. Va trebui sa respectam natura, sa aplicam conventii si protocoale europene, sa ne schimbam noi insine mentalitatile. In caz de ezitari, aderarea efectiva va fi aminata cu un an.

Consecinte majore in viata fiecaruia: Perioada care urmeaza va aduce schimbari importante in viata de zi cu zi a romanilor, ca urmare a obligatiilor care decurg din Tratatul de aderare si anume: Pina in ianuarie 2007, pretul gazelor naturale din productia interna trebuie sa ajunga la nivelul pretului de import. Daca se va pastra raportul de acum, consecinta va fi dublarea pretului gazelor naturale. Scumpirile vor fi trimestriale. Tarifele la energia electrica vor creste doar pentru a acoperi costurile, nu exista un pret-tinta care trebuie atins o data cu aderarea la UE. Estimari realizate in cursul anului trecut indicau insa cresteri de tarife la electricitate cu pina la 50% in urmatorii doi ani. Pretul energiei termice va creste ca urmare a eliminarii subventiei acordate producatorilor si distribuitorilor. Reducerea subventiei se face in trei transe anuale, de 33%, prima fiind deja operata la 1 ianuarie 2005. Din ianuarie 2007, populatia isi va putea alege furnizorii de electricitate si gaze naturale, cind cele doua piete vor fi complet liberalizate. De la 1 ianuarie 2007, politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA) se vor unifica cu asigurarea Carte Verde (acum valabila numai in afara teritoriului Romaniei). Proprietarii de masini vor fi obligati sa plateasca preturi piperate in contul acestei polite, indiferent daca vor calatori sau nu cu masina in afara granitelor tarii. Incepind cu 1 ianuarie 2007, toate bovinele, ovinele si caprinele trebuie identificate si trebuie sa posede pasaport. Produsele traditionale inregistrate la

Comisia Europena vor beneficia de protectie, ele putind fi comercializate sub denumirea de origine. Detinatorii de suprafete de teren mai mici de 5 hectare nu vor mai primi subventii de la stat. Fructele, legumele si florile vor putea fi comercializate doar daca respecta regulile stricte impuse de UE (dimensiuni, ambalare, etichetare etc.). Vor fi eliminate taxele vamale la importul de produse agroalimentare. Intre 2009 si 2014, romanii vor putea dobindi dreptul de munca in tarile Uniunii Europene, conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru in parte. Pina la 1 ianuarie 2010, acciza la energie electrica, introdusa din aprilie 2005, va fi majorata gradual pentru a ajunge la nivelul impus de UE, 1 euro/MWh la consumatorii casnici. Acciza la benzina fara plumb va creste cu aproape 32 de euro/1.000 l, astfel incit in 1 ianuarie 2011 sa ajunga la 359 euro/1.000 l. Acciza la motorina va creste pina in ianuarie 2013 cu inca 70 de euro/1.000 l,ajungind la 330 euro/1.000 l. Acciza la pacura se va dubla pina in ianuarie 2007, ajungind la 13 euro/tona. Pina cel tirziu la 1 ianuarie 2010, toate unitatile de taiere si de procesare a carnii si laptelui trebuie modernizate si retehnologizate, astfel incit sa corespunda cerintelor UE, iar cele care nu corespund acestor norme vor trebui inchise. Din 1 ianuarie 2011, zonele defavorizate vor disparea. Pina atunci vor fi retrase treptat toate facilitatile fiscale de care se bucura acestea. Pe 1 ianuarie 2012 vor fi desfiintate si zonele libere. De la 1 ianuarie 2012, cetatenii europeni vor putea cumpara terenuri in Romania pentru stabilirea de resedinte secundare. Incepind cu 2014, europenii vor putea cumpara teren agricol si forestier.

Peste 29 de miliarde de euro pentru mediu

Alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene in domeniul mediului presupune costuri de 29,3 miliarde de euro, a afirmat in cadrul unui seminar, ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu. Calitatea apei este una dintre cele mai dificile probleme de mediu ale Romaniei si necesita cele mai mari costuri. Bugetul de stat va suporta aproximativ 7 miliarde de euro din suma totala de 29,3 miliarde de euro, 9 miliarde vor fi acoperite de agentii economici, iar restul de aproximativ 13 miliarde vor proveni din programe cu finantare interna si externa, dupa cum a explicat ministrul mediului. Protectia mediului reprezinta un domeniu prioritar de aderare alaturi de Justitie, Afaceri Interne si Concurenta. Romania beneficiaza de diverse perioade de tranzitie in ceea ce priveste calitatea aerului, a apei, a deseurilor, a instalatiilor mari de ardere. Cerintele Uniunii Europene privind calitatea aerului vor fi aplicate treptat, pe parcursul primilor trei ani dupa aderare. In ceea ce priveste deseurile si reciclarea acestora, Romania trebuie sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare a majoritatii categoriilor de deseuri
7

pina pe 31 decembrie 2011. Pina la 1 ianuarie 2007, tara noastra trebuie sa poata recicla 32% din masa totala de gunoaie, iar pina in 2010 - 48%. Exceptie de la regula fac citeva categorii de deseuri (printre care si cele din sticla), care vor ajunge sa fie reciclate integral la sfirsitul anului 2013. Cea mai mare perioada de tranzitie obtinuta de tara noastra tine de calitatea apei, aceasta trebuind sa atinga standardele europene de pina in 2017. In 2008, Romania va trebui sa imbunatateasca sau sa renunte la 52 de incineratoare pentru deseuri medicale, alte sase urmind sa dispara in 2009. Agentii economici care nu se conformeaza cerintelor Uniunii Europene pina la 1 ianuarie 2007 vor trebui sa-si inchida portile, a avertizat negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Leonard Orban. Costurile se vor ridica la urmatoerele sume : - 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi - 1 miliard euro - securizarea frontierelor - 29 miliarde euro pentru protectia mediului (bani de la buget, plus alte surse de finantare) Trebuie sa fim constienti ca aderarea la Uniunea Europena presupune niste costuri semnificative att pentru tara, ct si pentru fiecare companie n parte. Ministerul Integrarii Europene ofera, spre exemplu, costurile pentru mediu, unul din capitolele cele mai sensibile, care au fost evaluate pentru urmatorii 20 de ani la circa 29 miliarde de euro. n perioada 2005-2025, Romnia va aloca 1 % din PIB pentru mediu si transport si va primi de la UE pentru aceste domenii 1,7% din PIB-ul Romniei. UE nu impune standarde arbitrale pentru a genera costuri suplimentare, ci stabileste anumite standarde pentru a aduce un plus n calitatea vietii fiecarui cetatean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. n acest context este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumanta acum a procesului de aderare la UE. Dar aceste costuri au existat si n ultimii ani pentru eficientizarea economiei romnesti si se vor mai face pentru ca dezvoltarea impune, oricum, costuri, investitii materiale si de gndire. Beneficiem nsa, de sprijinul UE, iar faptul ca ne vom integra ntr-un spatiu care va garanta, pe un termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi - exemplul altor state membre este elocvent n acest sens - ne dau speranta fireasca a cumularii tuturor eforturilor, astfel nct obiectivul integrarii sa nu devina... un pod prea ndepartat !

1. Obiectivele politicii mediului

Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului; ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale; promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale .
8

Instrumentele utilizate: dispozitii legislative, n special directive fixnd norme de calitate de mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentratie sau de emisie pentru un produs dat); programe de actiune n favoarea protectiei mediului; programe de ajutor financiar.

2. Necesitatea unei politici comune a mediului

Tratatele instituind Comunitatile Europene nu prevedeau competente comunitare explicite n materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, n crestere rapida, statele membre au adoptat masuri la scara nationala. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combatuta n mod eficace doar n limitele frontierelor nationale. n plus, unele din masurile adoptate de statele membre mpiedicau libera circulatie a marfurilor n cadrul pietei comune. Ca urmare, apelurile si presiunile pentru actiuni comune n favoarea mediului s-au multiplicat. n 1972, la putin timp dupa prima Conferinta a ONU asupra mediului, Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune n acest domeniu. La nceputul anilor 70, au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei politici comune n domeniul mediului. Cu timpul, se va dezvolta progresiv un drept comunitar al mediului, care cuprinde n prezent peste 200 directive si regulamente. Ele privesc, n principal, protectia apelor, calitatea aerului, protectie florei si faunei, zgomotul, eliminarea deseurilor. Legislatia mediului prezinta o caracteristica particulara, anume ea tine seama de aspectele economice. Dar legislatia anterioara lui 1986, nu avea o baza juridica intr-un tratat . Actul Unic european atribuie n mod explicit Comunitatii europene competente n domeniul politicii mediului. Astfel, el va oferi o baza juridica formala acelui ansamblu crescnd de reglementari asupra mediului. Actul Unic european a fixat trei obiective prioritare politicii comunitare: 1 protectia mediului; 2 sanatatea umana; 3 utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale (art.130R). Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit n mod formal conceptul dezvoltarii durabile n legislatia Uniunii Europene. Patru ani mai trziu, tratatul de la Amsterdam a facut din dezvoltarea durabila un obiectiv primordial al Uniunii Europene. Dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene trebuie sa se fondeze pe principiul dezvoltarii durabile si pe un nivel nalt de protectie a mediului. Mediul trebuie sa fie integrat n definirea si punerea n aplicare a tuturor politicilor economice si sociale ale Uniunii Europene, inclusiv comert, industrie, energie, agricultura, transport si turism.

3. Programe de actiune ale Uniunii Europene n domeniul mediului

n afara legislatiei, Uniunea Europeana a elaborat programe de actiune nsotite de directive si obiective prioritare. ncepnd cu al treilea program (1983-1986) accentul a fost pus pe principiile fundamentale ale prevenirii si protectiei. Programul al patrulea (1986-1992) viza trecerea la o politica preventiva. n paralel, Uniunea Europeana a initiat programe de cercetare n domeniul mediului: Stiinta si tehnologia pentru protectia mediului (STEP); Programul european n materie de climatologie si riscuri naturale (EPOCH). Al cincilea program de actiune intitulat Pentru o dezvoltare durabila si respectuoasa a mediului (1992-2000), preconiza sa progreseze pe calea unei abordari preventive a protectiei mediului. Aceasta abordare traseaza o noua cale, integrnd politicile, legislatiile si proiectele ntr-un program complet de reforme axate pe un singur obiectiv, anume dezvoltarea durabila . Conceptul dezvoltarii durabile desemneaza o dezvoltarea care actuale raspunde nevoilor fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor proprii. Ai cincilea program cauta sa completeze deciziile si regulamentul utilizate ca instrumente n grupurile societatii. Programul pune n evidenta cinci mari sectoare care pot sa degradeze mediul si sa epuizeze resursele naturale: industria, transporturile, energia, agricultura si turismul. El fixeaza tinte de atins n fiecare din ele. Totodata, sunt stabilite cele sase elemente ale actiunilor dezvoltarii durabile a Uniunii Europene: A. integrarea considerentelor de mediu n celelalte politici; B. parteneriat ntre Uniunea Europeana, staele membre, lumea afacerilor si public si responsabilitati mpartite; C. largirea evantaiului de instrumente ale politicii de mediu: impozite, subventii, acorduri ferme; D. schimbarea schemelor de consum si productie; E. punerea n opera si aplicarea legislatiei europene de catre statele membre, ntreprinderi etc. F. cooperarea internationala n cadrul Agendei 21 a Natiunilor Unite si celui de-al cincilea program de actiune n domeniul mediului.

4. Cooperarea Uniunii Europene cu Europa orientala

Mediul este una din prioritatile programelor de ajutor acordat tarilor situate la estul Uniunii Europene: Phare si TACIS, avnd ca scop repararea si protectia mediului n tarile amintite. n cadrul acordurilor europene ncheiate ntre Uniunea Europeana si cele zece tari candidate la aderare este ntarit accentul pe problemele mediului n strategiile de aderare, inclusiv furnizarea de ajutor tehnic si fonduri pentru mbunatatirea legislatiei si gestiunii n materie de mediu. n prezent ajutorul accentueaza asupra investitiilor.

10

Un program de actiune larg pentru refacerea si protectia mediului, care acopera ntreaga Europa, a fost adoptat n 1995, la a treia conferinta a ministrilor mediului (Sofia) .

5. Cooperarea n materie de probleme ecologice mondiale

Uniunea Europeana coopereaza cu alte tari prin intermediul organismelor ONU, OECDE si cu alte organisme internationale pentru a promova solutii mondiale Ia problemele ecologice globale: schimbarile climatice, saracirea stratului de ozon, padurile tropicale, biodiversitatea. Aceasta cooperare da nastere adesea la o conventie mondiala sau regionala care pot constitui un cadru solid pentru actiunile Uniunii Europene si ale tarilor care participa la conventii protejnd habitatele n pericol, marile si rurile, controleaza schimbul international de deseuri si produse chimice periculoase.

6. nvatamnt si formare
Mediul este din ce n ce mai mult integrat n nvatamnt la toate nivelele, devenind un element component al formarii profesionale. El face parte din programul de studiu de baza n marea majoritate a statelor membre. Au proliferat ajutoarele pedagogice sub forma de carti, manuale, brosuri, material audiovizual asupra mediului. Comisia Europeana finanteaza proiecte de formare pentru profesorii din nvatamntul elementar si secundar precum si pentru cursuri tehnice si agricole. De asemenea, a fost publicat un Ghid european de studii asupra cursurilor de mediu din universitate. n noua state membre ale Uniunii Europene poate fi obtinut un masterat european n gestiunea mediului.

7. Progresele realizate, perspective

Uniunea Europeana a dobndit treptat statutul de prim autor n materie de politica a mediului, la nivel national, regional, ct si n relatiile internationale. Au fost adoptate masuri n toate domeniile interesnd mediul. Circa 70% din angajamentele facute la scara europeana n 1992 sunt realizate. Progresele se vad mult mai greu n statele membre. Uniunea Europeana s-a orientat catre dezvoltarea durabila, drumul este nsa lung si dificil. Politica n domeniul mediului nu are sanse fara sprijinul sincer al ntregii populatii. Experienta ndreptateste ideea ca politica n domeniul mediului se va Iovi si n viitor cu conflictul de interese dintre ecologie si unele sectoare economice. Perspectiva este cea a unui optimism prudent si moderat.

Bibliografie :
11

1. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului 2. Conferinta Interguvernamentala pentru aderarea la Uniunea Europeana - Document de pozitie al Romaniei , Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator

12