1)Locul si particularitatile statistice ca obiect si metoda in sistemul stiintelor sociale si economice.

Studierea proceselor si fenomenelor care au avut si vor avea loc in viitor este imposibila fara cunoasterea
parametrilor cantitativi si calitativi.Aceasta fiind oferita de metodele si procedeele de investigare S.
Cuvintul Statistica provine de la cuv.latin status care are sensul de stare politica. n lucrrile tiinifice
cuvntul statistic a fost pentru prima oar utilizat de ottfried Ac!en"all #n $%&' pentru a desemna o
tiin a descrierii statului folosit pentru evaluarea #ntr(o form sistemic a unor variabile) ca de
e*emplu + producia sau consumul de produse agricole.
,dcinile istorice ale statisticii moderne sunt-
a) statistica practic + #nregistrri sistematice sau izolate) ce pot fi asimilate unor observri
statistice utilizate i astzi.
Statistica a fost folosit #nc din antic!itate. Se cunosc date despre-
. /000( 1000 + lista de persoane i bunuri pe tblie de argil)
. inventarierea aurului #n 2gipt prin anii 1'/0(1$30 #.e.n.)
. recensmntul populaiei la romani ( //0 #.e.n.)
b) statistica descriptiv + ca disciplin de #nvmnt i de concepte a statisticii practice necesar
conducerii de stat.
4rintre primele descrieri sistematice se numr-
. lucrarea lui 5rancesco Sansovino 6$/1$($/7'8 despre guvernare i administraie) ceea ce avea #n
vedere descrierea statului) cu bogiile sale.
. n ,usia lucrarea lui 9irilov situaia #nfloritoara a statului rus
. n ,omnia lucrarea lui :mitrie Cantemir :escriptio ;oldaviae
c) aritmetica politic i calculul probabilitilor ( ca fundamentare conceptual i mod de
interpretare a fenomenelor #n statistica modern .
<umele acesta provine de la lucrarea lui =illiam 4ett> 6$'1?($'7%8 Aritmetica politic 6$'308 ) #n care
utilizeaz aa noiuni ca medie) proporie) repetabilitate) cauzalitate etc. 4rin mi@l sec. ABCCC(lea(sec.
ACA(lea este specific folosirea tot mai frecvent a metodelor matematice i #n special calculul
probabilitilor #n investigarea i interpretarea rezultatelor privind fenomenele i procesele din societate.
Aici se poate sublinia aportul adus de aa savani ca- 5is!er) 4earson)Diaponov) ;arcov i alii.
4rin S.se subintelege-
Eotalitatea datelor despre anumite fenomene
Stiinta despre te!nicile si procedeele de investigare s. si de formare a indicatorilor s.
4rocesul de culegere a datelor cu prelucrarea ulterioara
:isciplina stiintifica de invatamint
Obiectul de studiu al statisticii poate fi definit astfel-
S.studiaza fenomenele de masa)fenomene care sunt supuse legilor S. adica care se manifesta in conditii
concrete)variabile in timp si spatiu din punct de vedere cantitativ)dar si in strinsa legatura cu aspectul
calitativ. Statistica se ocup de acele fenomene i procese care se desfoar #ntr(un numr mare de
cazuri) pot reproduce unele regulariti i care sunt denumite fenomene de mas sau fenomene de tip
colectiv. Aceste fenomene sunt alctuite din fenomene simple fenomene care pot s apar ca rezultat al
unei singure cauze) care pot fi numite i identice) i fenomene tipice.5enomenele care apar ca rezultat al
mai multor cauze comune) #n condiii variabile) cu grade i sensuri diferite de influen se numesc
fenomene atipice.
Fenomenele de mas, prin definiie se caracterizeaz conform unor particulariti cum ar fi:
un numr mare de cazuri individuale, pt ca esena lor s fie pus n eviden din punct de vedere
statistic;
variabilitatea fenomenelor de mas, adic ele sunt supuse aciunii unui numr mare de factori de
influen de esenialitate i natur diferit;
fenomene de tip nedeterministe, stohastice (ntmpltoare;
forma individual de manifestare a fenomenelor de mas este diferit!
2)Organizarea si desfasurarea unei cercetari statistice concrete.Fbinerea informaiilor nu se rezum
numai la #nregistrarea datelor) ci cuprinde i totalitatea operaiilor de inregistrare) sistematizare)
prelucrare) analiz i interpretare a informaiilor.Eotalitatea acestor operaiuni)se num.cercetare statistic.
Cercetarea statistic se efectueaz #n ?etape-
$. Fbservarea S. + culegerea datelor individuale de masa
1. 4relucrarea datelor primare si obtinerea indicatorilor sintetici sau derivati
?. Analiza si interpretarea rezulatatelor.
Fbservarea constitue inceputul activitatii practice de cercetare S. 4resupunind toate activitatile de
culegere)colectarea datelor individuale.Da efectuarea observarii trebuie sa se tina cont de anumite
principii printre care-
$. datele culese trebuie sa fie autentice6sa reflecte realitatea8
1. sa se refere doar la caracteristici esentiale care corespund cele mai bine scopului propus.
?. culegerea datelor trebuie sa se realizeze in conditii obiective fara preferinte.
?8 Conceptele de baza utilizate in S sunt: colectivitatea S)unitatea S) caracteristica S)indicatorii S)datele
S)informatia S. Colectivitatea S + totalitatea elementelor de aceasi natura supuse unui studio S.
Colectivitatea poate fi grupata in functie de timp:
Statice + in functie de momentul dat de timp)caract de stoc.2*-efectivul studentilor la
0$.03.03Gpopulatia ,; la 0$.03.03
:inamice( devenite in timp)caract de flu*.2*-nascutii vii din municipiul C!isinau in perioada
1000(100/.
n functie de sfera de cuprindere:
Eotale( pe baza tuturor elementelor colectiv
4artiale + santioane)partial.
!nitatea S. + elemental constitutiv al colectiv S. acestea pot fi-
StaticeHdinamice
Simple6nemi@locit elementul constitutiv al colectiv S.82*Gstudentul)membrul
familieiHcompuse6rezulatatul organizarii sociale si economice a colectiv.2*-grup de
studenti)ec!ipa)interprindere)etnie)familia.
Caracteristica S. criteriul pe baza careia sunt studiate unitatile colectivitatii.Aceste criterii pot fi insusiri
sau trasaturi ale unitatilor care definesc si delimiteaza unitatile intre ele.5ormele concrete de manifestare
ale caracteristicilor la nivelul fiecarei unitati ce inregistreaza aceiasi varianta sau valoare se numGfrecventa
sau pondere.
Caracteristici dupa continut avem:de timpHde spatiuHattributiveG
"upa modul de e#primare:calitative6e*primate prin cuvinte8Hcantitative6e*prim.numeric.8
"upa natura variatiei$numai cele numerice):cu variatie continua6pot lua orice valoare8Hcu variatie
discontinua6doar valori intregi8.
"up modul de manifestare la nivelul unitilor statistice simple se divizeaz %n: alternative
manifesta doar 1 forme 6e*.( urbanHruralG brbaiHfemei8G nealternative + mai mult de 1 forme de
manifestare6e*+ ramura economic) profesia etc.8.
"up modul de obinere i utilizare a datelor: primare i derivate .
ndicatorii S reprezint e*presia numeric a unei determinri calitative obiective obinut #n urma
efecturii unei cercetri statistice raportat la condiii specifice de timp i spaiu i organizatorice i se
regsesc cu regularitate #n statistica oficial i #n publicaiile de specialitate. 2l msoar de regul) o
categorie economic) social) demografic etc. Cndicatorii statistici pot fi obinui prin msurare sau
estimare.
Msurarea presupune e*primarea #n uniti concrete de msur i se face atunci cnd s.vine #n contact
direct cu fenomenele studiate sau preia din ali purttori de informaii numerice. Estimarea presupune o
caracterizare s.utiliznd un model sau o ipotez s. prin care pe baza datelor pariale de care se dispune se
determin o serie de indicatori generalizatori.
"atele S sunt valorile caracteristicilor inregistrate pt toate unitatile colectivitatii. Aceste date pot fi
reprezentative) i atunci se poate face o estimare corect) i nereprezentative.
nformatia S. 2ste ms@ pe care il aduce datele S.
&) Or'aniz S.pe plan national si international(principalele publicatii S. n ,; activitatea de
prelucrare statistic ca i cea de culegere i transmitere) memorare i analiz s.este organizat la nivelul
agenilor economici) departamentelor) patronatului i structurii sistemului Iiroului <aional de Statistic
6I<S8. 4e baza unor acorduri internaionale I<S) precum i departamentele autorizate transmit periodic
datele convenite la comisiile specializate de statistic ale F.<.J.) Comunitii 2conomice 2uropene)
Iiroului Cnternaional al ;uncii etc.
Frganizarea statisticii economice #n ,;-Frganul Fficial de s.este Iiroul <aional de Statistic. 4e lng
el un rnd de ministere i departamente sunt responsabile pentru statistica administrativ) printre care-
Ianca <aionala a ;oldovei) ;inisterul 5inanelor) ;inisterul 2conomiei i ComeruluiG;inisterul
2ducaiei i EineretuluiG;inisterul SntiiG;inisterul Culturii i Eurismului) ;inisterul Kustiiei
;AC 6,egistrul populaiei) statistica criminalitii) evidena migranilor) accidentelor rutiere) evidena
mi@loacelor de transport8G;inisterul Eransporturilor i ospodriei :rumurilorG:epartamentul Bamal +
evidena statistic primar a e*portului i importuluiG
;inisterele i departamentele sus menionate #n conformitate cu legea despre Statistic prezint I<S
informaia corespunztoare generalizat pe republic) municipii i raioane pentru utilizarea acestei #n
scopuri statistice. 5ormularele evidenei statistice primare i instruciunile ce stau la baza colectrii
informaiei administrative se elaboreaz de fiecare municipiu) departament i se aprob de comun acord
cu I<S.
I<S + funcioneaz #n baza regulamentului) aprobat de uvern 6a.$33&8 i Degea. 2l conduce cu toat
statistica #n ,.;.
n afar de prelucrarea statistic la nivel naional este organizat prelucrarea datelor la nivel internaional.
Cnstitutul national de S din ,ominia si I<S au semnat in 100& 4rotocol de cooperare in S.pe o durata de /
ani)care cuprinde domeniile-infrastructura SGS demografica si socialaGS economica.cooperarea se
realizeaza prin urmatoarele activitati-sLimb de e*perientaGorganiz cursurilor)seminarelor)vizite de
studio)etc.:upa semnare se prevede dezv in anumite sectoare S precum-S
idustriei)energetice)contructiilorGS.socialaGS intreprinderilorGS macroeconomicaGS pietii muncii si
demografiei.
)) Structura(or'aniz.si functionarea sistemului informational statistic.
*) +etode de observare S. n practic) observarea st(c se realizeaz #n forme variate) potrivit naturii
fenomenelor studiate) scopului urmrit) modului de organizare a activitii economico(sociale i
mi@loacelor te!nice de prelucrare. 4rincipalele modaliti de realizare a observrii statistice sunt-
observarea direct6inregistrare prin c!estionare)anc!ete8
observ.pe baz de documente6presupune preluarea datelor necesare din evidenta te!nico(
operativa)contabila so S.
;etodele de observare se difereniaz #n funcie de necesitile cunoaterii i de numrul elementelor din
colectivitatea cercetat care sunt supuse #nregistrrii #n 1 clase- metode de observare total 6rapoarte
statistice) recensminte) inventarieri ale stocului de marf) etc.8. i metode de observare pariale 6selecia
st(c sau sonda@)anc!ete)observarea partii principale etc.8.
Sistemul rapoartelor statistice constituie o form fundamental de observare total realizat pe baz de
documente. Jtilizarea rapoartelor statistice presupune obligativitatea tuturor unitilor economico(sociale
din sectorul public de a #nregistra i raporta periodic pe documente oficiale) tipizate indicatorii specifici
pentru activitatea desfurat.
Jnitate de observare #n domeniul activitii comerciale i turistice poate fi societatea comercial.
Sursa de date o constituie documentele primare i evidena central.
Sistemul rapoartelor statistice poate fi considerat ca o metod de observare total) realizat pe
baza de documente) care surprind fenomenul #n continua sa evoluie) cu o periodicitate bine precizat
pentru completarea i transmiterea datelor) cu responsabilitatea stipulat prin lege pentru cei care
semneaz asupra autenticitii datelor.
,ecensmntul este metoda cea mai comple* de realizare a observrii totale) folosit din cele
mai vec!i timpuri. 2l este #n fond o fotografiere a fenomenului la un moment dat) prin care se realizeaz
culegerea datelor dup criterii unitare i simultan la toate unitile colectivitii cercetate. ,ezult c este
o observare total cu o anumit periodicitate) care caracterizeaz static fenomenului studiat. Frganizarea
i desfurarea unui recensmnt trebuie s fie riguros elaborat) ridicnd o serie de probleme
metodologice speciale i anumite msuri organizatorice. Eoate aceste probleme se verific prin
organizarea unui recensmnt de prob) efectuat de ctre organele speciale. n mod obinuit)
recensmntul se refer la populaie) dar se poate folosi i #n alte domenii de activitate. n comer) de e*)
se folosete ptcunoaterea bazei materiale. ,ecensmintele reelei comerciale se refer la numrul)
mrimea i #nzestrarea cu ec!ipament specific a societilor comerciale 6mobilier comercial) instrumente
de msurare i cntrire alte aparate au*iliare #n activitatea de vnzare8.
Cnventarierea st(c a stocului de mrfuri poate fi considerat un recensmnt) deoarece servete
cunoaterii e*!austive) cuprinde toate unitile colectivitii 6produsele e*istente #n stoc8 i se realizeaz
prin observarea direct a stocului e*istent #n #ntreprindere 6sau magazin8 la un moment dat.
Fbservrile pariale presupun cunoaterea fenomenelor studiate pe baza #nregistrrii unei pri din
colectivitatea general. n domeniul comerului i al turismului observrile pariale sunt #ntlnite mai
frecvent sub denumirea de selecii i anc!ete sau sonda@e de opinii. 2le se folosesc #n studiul cererii de
consum a populaiei pe piaa intern) precum i a factorilor care o influeneaz.
Fbservrile pariale de tipul seleciilor statistice se bazeaz pe formarea unui eantion
reprezentativ) #n vederea caracterizrii #ntregii colectiviti.
,) Conceptul de eroare S.modalitati de eliminare a erorilor. n procesul #nregistrrii datelor pot apare
diferene #ntre valorile reale i cele #nregistrate pe formular) care poart denumirea de erori de observare.
2rorile de observare pot fi- erori de #nregistrare i erori de reprezentativitate.
2rorile de #nregistrare sunt comune tuturor formelor de observare st(c i se #ntlnesc ca erori
#ntmpltoare i erori sistematice.
2rorile #ntmpltoare de #nregistrare provoac abateri) #n sensul mririi sau micorrii nivelului
real al fenomenului) pot surveni) de cele mai multe ori) din neatenie i au caracter nepremeditat. Acest
gen de erori efectueaz #n mic msur calitatea datelor datorit faptului c se produc #n ambele sensuri i
pe ansamblu se compenseaz 6cu condiia de a fi supus observrii un numr mari de uniti8.
2rorile sistematice de #nregistrare produc abateri semnificative) de regul #ntr(un singur sens de la
realitatea observat. 4roducerea acestor erori se datoreaz nerespectrii sau ne#nelegerii instruciunilor de
culegere a datelor. 2rorile sistematice se pot datora i unor greeli de metodologie) de concepere a
cercetrii) ca de pild delimitarea imprecis a colectivitii i a unitilor ei) etc. 2le se manifest sub
form de abateri #n acelai sens de la numrul real i denatureaz coninutul indicatorilor st(ci calculai pe
baza unor astfel de #nregistrri.
4entru a evita producerea erorilor de observare se recomand-
( formularea i transmiterea de instruciuni clare. 2ste indicat s fie menionate cazurile #n care riscul
apariiei erorilor este mai mareG
( elaborarea de formulare complete #n care s specifice cu mult claritate ce anume trebuie s se
#nregistrezeG
( stabilirea unor ))c!ei de control i posibilitatea folosirii lor #n cadrul formularului de
#nregistrareG
( efectuarea unor observri de prob.
-) Sistematizarea si centralizareadatelor individuale. 4relucrarea statistic reprezint cea de(a doua
etap a cercetrii statistice #n care se centralizeaz i sistematizeaz datele culese #n prima etap) se
calculeaz sistemul de indicatori statistici cu care se caracterizeaz numeric fenomenele i procesele
studiate i se prezint rezultatele prelucrrii sub form de serii) tabele i grafice. 4rin prelucrarea datelor
observrii se asigur trecerea de la datele individuale la date i informaii care permit caracterizarea
#ntregii colectiviti cercetate. 4relucrarea statistic presupune sintetizarea i compararea datelor) astfel
#nct s se elimine ceea ce este #ntmpltor i neesenial #n producerea i manifestarea fenomenului
studiat.
n sens larg) prelucrarea datelor unei observri statistice cuprinde-
( centralizarea i gruparea datelor statistice.
( calcularea sistemului de indicatori cu care se caracterizeaz colectivitatea cercetat.
( prezentarea rezultatelor prelucrrii sub forma de serii) tabele i grafice.
.)Centralizarea si 'ruparea datelor S. Centralizarea datelor) #n sensul cel mai larg) const #n strngerea
la locul prelucrrii a tuturor informaiilor6formularelor8 i #n determinarea indicatorilor totalizatori pentru
toate caracteristicile #nsumabile direct sau care admit folosirea unor coeficieni de ec!ivalen6preul
unitar) consumul de timp de munc etc.8. Centralizarea datelor poate fi simpl i pe grupe. Centralizarea
simpl #nseamn agregarea valorilor individuale ale caracteristicilor pentru toate unitile colectivitii
care permit #nsumarea din punctul de vedere al coninutului #n scopul obinerii indicatorilor totalizatori. n
urma centralizrii simple se obin informaii privind volumul unitilor6simple sau comple*e8 care
compun colectivitatea statistic i valoarea totalizat a caracteristicilor care au fost cuprinse #n programul
observrii) i care sunt e*primate #n uniti de msur #nsumabile 6tone) !ectare) milioane lei) numr
persoane etc.8. Centralizarea pe grupe const #n gruparea datelor i #n calcularea indicatorilor totalizatori
pariali) pe fiecare grup) iar pe baza lor a indicatorilor totalizatori generali) pe #ntreaga colectivitate.
Centralizarea pe grupe este operaiunea de sistematizare i pregtire a materialului obinut #n etapa
observrii pentru aplicarea metodelor i procedeelor de calcul i analiz statistic. 4rin aplicarea
centralizrii pe grupe se obin informaii suplimentare comparativ cu centralizarea simpl. Astfel) aceasta
permite cunoaterea i caracterizarea structurii colectivitii i a mutaiilor intervenite #n timp) a
corelaiilor dintre prile componente
ruparea statistic este o metod de baz #n prelucrarea datelor.
4rin grupare statistic se #nelege #mprirea unitilor colectivitii #n grupe omogene) dup variaia uneia
sau a mai multor caracteristici.
ruparea S. este cea mai semnificativa metoda de sistematizare a datelor dupa o caract.numerica.
ruparea parcurge urmatoarele etape -
alegerea caract de grupare
stabilirea nr de grupe si marimea intervalului
enumerarea problemelor de cunoastere care se rezolva prin metoda gruparii.
Eipuri de grupari-
a) "up numrul caracteristicilor folosite, #ruprile pot fi simple i combinate!
b) "up coninutul caracteristicii, #ruprile se clasific n #rupri cronolo#ice, #rupri teritoriale
i #rupri dup o caracteristic atributiv!
ruparea dupa o caract.atributiva se poate efectua sub 1 forme fie pe variante)fie pe intervale de variatie.
1/) 0abele S.1rezentarea datelor sub forma de tabele S. Eabelele statistice constituie un ansamblu de
@udeci prezentat #ntr(o form succint) #n cuvinte i e*presii numerice) referitoare la fenomene i
procese studiate. 2le se folosesc att pentru prezentarea rezultatelor cercetrii) ct i #n cadrul analizei
indicatorilor derivai. Cndiferent care este destinaia tabelelor statistice) acestea trebuie s fie #ntocmite
respectnd elementele de coninut i de form. 2lementele de coninut se refer la subiectul i predicatul
tabelului. Subiectul tabelului #l prezint colectivitatea i prile sale componente i se #nscrie #n capetele
rndurilor. 4redicatul tabelului este format din totalitatea aspectelor cantitative referitoare la colectivitatea
cercetat 6caracteristicile care au stat la baza sistematizrii datelor8 i se #nscriu #n captul coloanelor. 2le
se numeroteaz distinct. 2l trebuie s fie clar i concis. Eitlurile interioare se refer la elemente ale
subiectului 6se trec #n captul rndurilor8 i ale predicatului 6#n captul coloanelor8. Eabelele statistice
sunt e*trem de variate i se folosesc #n etapa culegerii datelor) #n cursul prelucrrii sau cel al analizei
statistice. Eabelele se clasific #n primul rnd dup etapa de cercetare statistic #n care se #ntocmesc.
Astfel) #n etapa observrii se #ntocmesc tabele descriptive sau enumerative folosite pentru #nregistrarea
datelor primare. Acestea se mai numesc i tabele simple. n etapa prelucrrii se #ntocmesc tabele de
prelucrare ca instrumente intermediare pentru centralizarea datelor sau pentru aplicarea unui algoritm de
calcul al indicatorilor derivai. "up felul cum este prelucrat subiectul sau predicatul se distin#- tabele
simple) tabele de grupe) tabele combinate) tabele combinate) tabele combinate cu dubl intrare) tabele de
asociere! $abele simple sunt acelea #n care se prezint indicatorii statistici ordonai dup criteriile
cronologic) teritorial i organizatoric. Eabelele simple #ntocmite dup criteriile cronologic i teritorial
servesc pt caracterizarea statistic a fenomenelor #n evoluia lor #n timp i) respectiv) #n plan teritorial.
Eabelul pe grupe se folosete cnd se aplic gruparea simpl cu valori centralizate pentru frecvenele
corespunztoare grupelor i pentru valorile caracteristicilor dependente de variaia caracteristicii
principale de grupare.Eabelul combinat are subiectul prelucrat dup variaia a cel puin dou caracteristici
de grupare 6 Ai8 i 6Mi8) iar predicatul este format din valorile centralizate ale variabilelor dependente de
factori de grupare 6 Ni8 i 6Bi8. Eabelul de asociere se folosete pentru a prezenta i caracteriza legtura
dintre dou caracteristici alternative.
11) 1rezentarea datelor sub forma de serii statistice. Seria statistic este prezentarea paralel a dou
iruri de date #n care primul ir prezint caracteristica de grupare) iar cel de al doilea rezultatul
centralizrii frecvenelor sau valorile unei alte caracteristici cu care se afl #n raport de interdependent.
:up posibilitatea de caracterizare a fenomenelor seriilor pot fi- serii statistice independente
6unidimensionale8 i serii statistice interdependente 6bidimensionale sau multidimensionale8.
:up coninutul caracteristicii de grupare se disting serii de timp 6dinamice sau cronologice8) de
spaiu 6teritoriale8) de distribuie 6repartiie8. %eriile statistice de timp sunt acelea care prezint variaia
unei caracteristici #n funcie de timp. %eriile de spaiu sunt acelea #n care centralizarea frecvenelor sau a
valorilor caracteristicii studiate se face #n funcie de variantele unei caracteristici de spaiu. %eriile de
repartiie constituie rezultatul gruprii datelor dup o caracteristic atributiv 6nominativ8 sau cantitativ
#n care centralizarea frecvenelor se face pentru aceeai caracteristic sau pentru o alt caracteristic
dependent de caracteristic principal de grupare.
12) 3eprezentarea 'rafica a datelor S. 0ipuri de 'rafice. =illiam 4l>faircel care a pus la punct
construcia primelor grafice moderne #n sec. al ABCCC(lea) afirma c prin utilizarea graficelor se pot
imprima #n memorie #n cinci minute informaii al cror studiu prin tabele ar fi necesitat zile #ntregi. n
statistica social economic graficele au urmtoarele scopuri- interpretarea vizual a raportului de mrime
dintre doi sau mai muli indicatori statisticiG interpretarea structurii i mutaiilor de structur) privite #n
dinamic sau pe plan teritorialGinterpretarea formelor de realizare a interdependenelor dintre dou sau
mai multe variabile statistice. raficul este o imagine spaial) cu caracter convenional) care prin diferite
mi@loace plastice de reprezentate reliefeaz ceea ce este caracteristic) esenial pentru obiectul cercetrii.
Eocmai datorit acestui avanta@ se afirm c un grafic simplu valoreaz mai mult dect o e*punere lung.
2l constituie totodat o manier simplificat de descriere a realitii) transpunnd aspectele sale
msurabile #n mrimi i figuri geometrice variate) acestea imprimndu(se #n memorie mult mai uor dect
mulimea datelor #nscrise #n tabele. :e aceea graficele sunt utilizate #n analizele economico(statistice ca
un important au*iliar #n prezentarea rezultatelor cercetrii.
raficele statistice nu sunt dect o parte a reprezentrilor grafice care pot fi #ntlnite #n literatura
social economic sau #n diri@area activitii 6diagrame de programare a activitii) organigrame) diagrame
ergonomice) sc!eme logice) diagrame de calcul) nomograme etc.8. 2lementele constructive ale unui grafic
sunt- titlul) reeaua) scara de reprezentare) legenda) graficul propriu(zis) sursa datelor i notele e*plicative.
4rincipalele tipuri de grafice statistice-
1. :iagrame prin benzi i coloane. Se folosesc #n scopul popularizrii unor aspecte din viaa social(
economic pt a reda imaginea unui fenomen #n evoluia lui #n timp cnd distanele dintre perioade sunt
mari sau neegale. raficul prin benzi mai este indicat cnd se reprezint indicatori care e*prim lungimi.
:iagrama prin benzi se construiete sub forma unor dreptung!iuri cu latura mare orizontal spri@inite pe o
dreapt ridicat #n punctul de origine a a*ei6orizontale8 de reprezentare.
2. :iagramele prin figuri geometrice-
a) de suprafa 6cerc) semicerc) ptrat) dreptung!i) triung!i8
( rafice prin arealeG
( rafice de structur 6vezi fig.?.'.8.
b) de volum6paralelipipedul) piramida) cilindrul etc8) denumite stereograme.
4. :iagramele seriilor de timp6cronologice) dinamice8
( prin coloane
( cronograme
( diagrame polare6radiale8
&. :iagramele seriilor de spaiu6teritoriale8.
( cartogramele
( cartodiagramele.
). :iagramele seriilor de repartiie de frecvene
a8 4entru seriile de repartiie de frecvene unidimensionale se folosesc-
( !istograme
( poligonul frecvenelor
( diagrama frecvenelor cumulate.
b8 4entru seriile de repartiie de frecvene se folosete corelograma6graficul de corelaie sau
diagrama norului de puncte8.
*. :iagramele prin figuri naturale i simbolice sunt grafice de popularizare.
,. 4ictogramele recurg la folosirea unor figuri naturale i convenionale) iar #n ultima
vreme i la folosirea unor fotografii e*ecutate la mrime proporional cu nivelul caracteristicii.
14) Conceptul de indicator S. Jnitatea dialectic dintre trsturile cantitative i calitative ale
fenomenelor i proceselor social(economice sub raportul structurii) interdependenelor) al modificrilor #n
timp i #n spaiu este e*primat sintetic cu a@utorul indicatorilor statistici.
Jn indicator S este e*presia numerica a unui fenomen)process sau categorie socio(economice definite in
timp si spatiu)are un continut real)obiectiv)determinat)are o relatie de calcul si o forma specifica de
e*primare.
1&) Criterii de clasificare a indicatorilor S. Cndicatorii statistici se pot grupa #n - indicatori primari sau
absolui i indicatori derivai!
1)) ndicatorii S primar5 si deriviati &ndicatorii primari sau absolui 6mrimi absolute8 e*prim direct
nivelul real de dezvoltare al caracteristicii cercetate) caracteriznd fenomenul sau procesul la modul cel
mai general din punct de vedere cantitativ. 2i rezult #n urma observrii i centralizrii s. a datelor
individuale de mas) fie prin #nregistrarea direct) fie prin #nsumarea total sau parial a datelor
individuale de acelai fel. Cndicatorii obinui la etapa de #nregistrare a datelor se mai numesc i indicatori
individual(locali i e*prim valoarea caracteristicii observate la nivelul fiecrei uniti statistice. Se
noteaz de obicei prin-*iG >iG zi.
&ndicatori derivai se obin #n faza de prelucrare s.a mrimilor absolute prin aplicarea metodelor i
procedeelor de calcul statistic 6comparaii) abstarctizri) generalizri8. Cndicatorii derivai au menirea de a
pune #n limit i de a face posibil analiza aspectelor calitative a fenomenelor i proceselor cercetate.
Cndicatorii derivai folosii pentru rezolvarea probleme se calculeaz sub form de mrimi relative)
mrimi medii) indicatori ai variaiei) indici statistici) indicatori ce caracterizeaz corelaia dintre dou sau
mai multe caracteristici etc. Cndicatorii derivai au un caracter abstract) c!iar dac uneori se e*prim #n
uniti de msur specifice 6 de e*emplu) #n cazul mediilor8.
n practic se mai opereaz cu aa noiune ca indicator sintetic ' reprezint #nsumarea sau agregarea
datelor statistice i reprezint rezultatul centralizrii-
( pe grupe H(pe ansamblu
1*) +arimi relative ca inidcatori derivati .Erecerea de la concret la abstract) de la mrimi absolute la
mrimi derivate se efectueaz prin compararea datelor prin raportare) obinndu(se mrimi relative
(indicatori relativi. Cndicatorul relativ este rezultatul comparrii sub form de raport a doi indicatori
statistici i e*prim printr(un singur numr proporiile indicatorului raportat fa de indicatorul luat ca
baz de raportare 6comparare8. :in punct de vedere statistic) datele pot fi comparate prin diferen i prin
comparare. Comparaia prin diferen poate fi fcut numai pentru termeni de acelai fel) e*primai #n
aceleai uniti de msur. ,ezultatul obinut arat cu cte uniti difer) #n mrime absolut) termenul
comparat de termenul considerat ca baz de comparaie. ,aportul a doi indicatori de aceeai spe)
e*primai #n aceleai uniti de msur) este un coeficient statistic. :e multe ori pt.a mari e*presivitatea
rezultatului)acesta se inmulteste la $00)$000. Sub form de raport se pot compara orice fel de termeni)
indiferent de natura lor) de unitile de msur #n care se e*prim. ;rimile relative se #mpart #n
urmtoarele categorii-
. ( de structur
. ( ale planului
. ( de coordonare 6de comparare8
. ( ale dinamicii
. ( de intensitate.
(rimile relative de structur! arat #n ce raport se afl fiecare element sau grup de elemente ale
colectivitii fa de nivelul sau volumul #ntregii colectiviti. n funcie de natura seriei de date a crei
structur se analizeaz coninutul informaional al mrimii relative de structur poate fi acela de pondere
i #reutate specific(#i i respectiv de frecven relativ(fi. ;rimile relative care arat #n ce raport
se afl numrul unitilor din fiecare grup 6fi8 fa de numrul unitilor din #ntreaga colectivitate se
mai c!eam i frecvene relative 6fCO8. ,elaia de calcul este-
1,) 6ecesitatea folosirii marimilor relative ;rimile relative sunt folosite #n toate domeniile #n care se
utilizeaz metodele i te!nicile de calcul i analiz statistic. 5orma de e*primare a lor se stabilete cu
gradul de variaie a fenomenelor) a scopului urmrit ) precum i particularitile specifice ale fenomenelor
cercetate. Aceste mrimi au o larg aplicabilitate #n statistic i se pot prezenta sub form de -
. coeficieni demograficiG
. densitatea unui fenomenG
. viteza de rotaie a mrfurilorG
. productivitatea munciiG
. indicatori statistici care caracterizeaz nivelul dezvoltrii economice a unui ri etc.
1-)+arimi medii.0ipuri de medii. ;arimile medii se folosesc pt calc unor valori tipice)reprezentind un
instrument esential de cunoastere a fenomenelor de masa.;.medii sint niste indicatori derivati cu caracter
abstract dar care se e*prima in unitati de masura concrete.datorita folosirii ; medii S capata posibilitatea
de a trece de la individual la general.Bal medii generale6pt intreaga colectivitate8 si de grup reflecta
influenta e*ercitata de difeirte conditii)adica media generala reflecta unele trasaturi generale ale
fenomenului studiat)iar cea de grup reflecta nivelul acesteia in conditii mult mai concrete.Eipuri de medii-
m.aritmetica
m.armonica
m.patratica
m.geometrica
m.cronologica6numai in cazul seriilor cronologice de momente8
Aceste / medii potfi calc ca medii simple si ca medii ponderate.;.simple(cind avem o serie
simplaGm.ponderate(cind avem o serie de repartitie sau distributie.
1.) +edia aritmetica si proprietatile acesteia. ;.aritm se calc ca raport dintre suma val inregistrate
sau6suma produsului dintre variantele inregistrate si frecventele lor de aparitie8 si nr de unitati din colectiv
studiata.Cn sens S m aritmetica repr val care sar fi inregistrat daca toti factori de inflenta ar fi influentat in
mod constant toate cazurile inregistr.
4roprietati-
$. daca *$P*1P*?PQ*nPa)atunci media de la aceste val tot va fie gal cu a.
1. daca frecventele de aparitie ale fiecarei variante vor fi modoficate proportional)adica vor fi marite
sau micsorate de acelasi nr de ori.m.aritmetica nu se modofica
?. suma abaterilor val caracteristicii de la media lor este nula
&. daca toate val inregistrate se vor mari sau micsora cu un anumit nr tot cu atit se va mari sau
respective micsora m.aritmetica.
/. daca toate val inregistrate se vor mari sau micsora de acelasi nr de ori)atunci m aritmetica a serii
noi la fel se va mari sau micsora de acelasi nr de ori.
'. m aritmetica a sumei a 1 variabile intimplatoare*)> este egala cu suma mediilor acestor variabile
si respective m.produsului a 1 variabile intimplat este egala cu produsul mediilor.
2/) +edii cu aplicatii speciale:m.armonica(m.patratica(m.'eometrica.
;.armonica-serveste pt analiza seriilor S si este un tip de medie destul de frecvent folosita.Se calc in
cazul cind avem nevoie de cunoasterea nivelului mediu a unei caract derivate cu c!aracter de marime
medie partiala sau cu mar relative partiala.Se foloseste pt calc pretului mediu sau indicelui mediu al
pretului.; armonica este acea val a carei marime inverse este m.aritmetica calc de la val inverse ale
termenilor aceleasi serii.
;.patratica se utilizeaza cind se da o mai mare importanta val mari din serie.Se foloseste in special in
demografie)in S industriala la calc unor indicat medii sic el mai frecvent se foloseste Ga calc unor
indicatori ai variatiei.
;.geometrica(se utilizeaza pt calc nivelului mediu al unei serii cronologice)termenii careia sunt marimi
relative de dinamica.Cn cazul seriilor de distributie m.geom se utilizeaza mai rar si este indicat sa fie
folosita atunci cind intre termini serii e*ista variatii f mari.
21) ndicatori de pozitie.Cnd fac parte din indicatorii derivati si caract tendinta centrala a
fenomenului.Cnd de poz arata pozitia termenilor seriilor fata de o anumita val a caract.
22) +odul indicator al tendintei centrale ;odul 6se noteaza cu ;
o
8) reprez val car(cii care are
frecventa ma*ima) cea mai des intilnita valoare in serie. 2*ista serii unimodale) bimodale si plurimodale.
Cn cazul seriilor de repartitie pe variante) modul se det(na direct) dupa frecventa ma*ima din serie. 4t
seriile de repartitie pe intervale) det(rea modului presupune parcurgerea urm. pasi-
$8 se det(na intervalul modal 6interval care are frecventa ma*ima8G
18 se calculeaza modul dupa relatia ;
o
P *
@
R! *

d
$
Hd
$
Rd
1
unde *
@
limita inferioara a intervalului modalG
! marimea intervalului modalG
d
$
diferenta dintre frecv. interv. modal si frecv. interv. anterior

d
1
diferenta dintre frecv. interv. modal si frecv. intrev. postmodal
24. +ediana indicator al tendinei centrale
;ediana este valoarea car(cii care imparte efectivul colectivitatii in 1 parti egale) dintre care @umatate
/0S au o valoare a car(cii pina la maediana) iar cealalta @umatate /0 S o valoare mai mare ca valoarea
medianei. ;ediana se det(na diferit pt diferite tipuri de serii-
$8 pt serii simple cu un nr impar de termeni 6n(impar8) mediana va fi valoarea termenului central al
seriei ordonate crescator.
18 pt serii simpl cu un nr par de termeni 6n(par8) mediana s eva det(na ca medie aritmetica simpla a
celor 1 termeni centrali ai unei serii ordonate
?8 in cazul seriilor de repartitie) det(rea medianei presupune parcurgerea mai multor pasi-
se det(na unitatea mediana 6locul medianei8 dupa relatia-
J
;e
P 6nR$8H1 sau T 6n
i
R$8H1
J
;e
P nH1PT n
i
H1 6abs8 si J
;e
P/0S 6rel8
se cumuleaza frecventele crescator 6pot fi si abs. si rel.8
<
i
U 65
i
U8 + frecvente absolute 6relative8 cumulate crescator
<
$
U P n
i
si 5
$
U P f
i
<rUP T ni si 5rU P T fiP$00
se det(na intervalul medianei. Cntervalul medianei este acel interval) caruia ii corespunde prima
frecventa cumulate crescator 6abs. ori rel.8 mai mare sau egala cu unitatea mediana adica pt care se
respecta relatia-
<
i
U V J
;e
sau 5iUV/0S
se calculeaza mediana dupa relatia
;eP A@ R ! * 6J
;e
+ <i($U8H n
;e
6abs.8 si ;eP A@ R ! * 6/0 + 5i($U8H f
;e
6rel.8
5recventele cumulate crescator in cazul seriilor de repartitie pe intervale arata cite unitati 6<iU8 sau
cite procente 65iU8 din colectivitatea studiata au inregistrat o valoare mai mica decit limita superioara
a intervalului la care se refera.
<iW 65iW8 + frecvente absolute 6relative8 cumulate descrescator arata cite unitati 6procente8 din
colectivitatea studiata au inregistrat o valoare mai mare ca limitta inferioara a intervalului la care se
refera.
<$WP T ni 5iWP$00S
2&. 7uartilele i decilele
Xuartilele 6X$) X1) X?8 sunt ? la numar si impart efectivul colectivitatii in & parti egale 6cite 1/S sau Y
din total8. Se det(na analogica ca si mediana) doar ca difera prin loc.
XiP A@ R ! * 61/i + 5i($U8H f
X$
G iP$)?. 6rel8
XiPA@ R ! * 6?nH& i( <i($U8H n
X$
G iP$)? 6abs.8
:ecilele 6:i8 sunt 3 si impart efectivul colectivitatii in $0 parti egale) a cite o zecime 6sau a cite $0S8. Se
det(na prin analogie cu mediana si Zuartilele. 6formula o s(o avem pe foi8.
2). ndicatorii variaiei. mportana analizei variaiei unei serii de repartiie Cntr(o colectivitate statistic
valorile individuale 6variantele8 difer mai mult sau mai puin unele fa de altele. 2le pot fi mai apropiate sau mai #mprtiate.
Comparaia se face #n mod practic) cu media seriei) considerat ca fiind valoarea cea mai reprezentativ pentru colectivitatea
studiat. :e cele mai multe ori este important de cunoscut c#t de departe sunt valorile variantelor seriei fa de
aceast medie) sau cu alte cuvinte care este dispersia variantelor #n cadrul seriei.
Se apreciaz c dac variantele au valori mai apropiate de valoarea mediei seriei) deci prezint abateri
mici) media este reprezentativ.
Cn practica statistic de cele mai multe ori datele care trebuie s fie analizate sunt e*trem de numeroase i
de regul cu o amplitudine mare a variaiei. :e aceea este necesar s separm i sa stabilim intensitatea cu
care activeaz cele dou grupe de factori eseniali i #ntmpltori avnd drept consecin imediat un
anumit grad de variabilitate.
:ac am limita analiza numai la determinarea i interpretarea mrimii medii nu ar fi posibila cunoasterea
conditiilor concrete in care apar si se dezvolta fenomenele si nici depistarea tendinelor evolutive ale
variabilitii acestor fenomene.
Cu ct fenomenele sunt mai comple*e) deci dependente de mai muli factori) cu att variaia este mai
mare i utilizarea mrimilor medii devine insuficient implicnd verificri riguroase cu privire la
stabilitatea i reprezentativitatea lor. F medie este reprezentativ numai atunci cnd se calculeaz din
valori omogene #ntre ele.
Analiza statistic a unei repartiii poate fi aprofundat prin calculul indicatorilor de variaie. Aceti
indicatori trebuie s serveasc la-
verificarea reprezentativitii mediei ca valoare tipic a unei serii de date statisticeG [
verificarea gradului de omogenitate a serieiG
compararea #n timp i spaiu a mai multor serii statistice de distribuie pentru aceeai
caracteristic sau pentru caracteristici interdependenteG
cunoaterea gradului de influen a factorilor dup care s(a fcut gruparea unitilor observate.
Cndicatorii variaiei pot fi calculai ca indicatori simpli i ca indicatori sintetici.
2*. ndicatorii simpli ai variaiei. Cndicatorii simpli ai variaiei servesc tocmai pentru a caracteriza
gradul de #mprtiere a unitilor purttoare ale caracteristicilor #nregistrate. 2i se calculeaz pentru a
msura amplitudinea variaiei i abaterile valorilor individuale de la media lor. Aceti indicatori se pot
e*prima att #n mrimi absolute ( folosind aceleai uniti de msur ca i pentru caracteristica studiat (
ct i #n mrimi relative) calculate #n raport cu valoarea medie. :in aceast grup a indicatorilor simpli fac
parte-
amplitudinea variaiei 6absolut i relativ8
abaterile(individuale 6absolute i relative8
Amplitudinea absolut 6A8 se calculeaz ca diferen #ntre nivelul ma*im 6Ama*8 i nivelul minim
6Amin8 al caracteristicii- AaP Ama* ( Amin
Cn cazul unei serii de distribuie de frecvene amplitudinea variaiei se calculeaz ca diferen #ntre limita
superioar a ultimului interval 6*r8 i limita inferioar a primului interval 6*$8- APA$sup( A$inf
Amplitudinea absolut se e*prim #n unitile de msur ale variabilei respective i prin urmare nu poate
fi folosit la compararea a dou variabile e*primate #n uniti de msur diferite.
Amplitudinea relativ a variaiei 6AS8 se e*prim de regul #n procente i se calculeaz ca raport intre
amplitudinea absoluta a variatiei si nivelul mediu al car(cii-
)(* + ),- . $00
:ei acest indicator prezint un mare inconvenient fiind calculat din valorile e*treme ale seriei care se pot
situa la distan mare fa de masa mare a valorilor individuale) el are o mare aplicabilitate #n practica
statistic. Astfel) amplitudinea se folosete la controlul calitilor produselor) caz in care se interpreteaz
#n raport cu limitele de toleran admise. Acest indicator prezint importan i din punct de vedere
metodologic fiind folosit #n prima subetap a prelucrrii statistice la alegerea numrului de grupe si a
mrimii intervalului de grupare.
Abaterile individuale absolute (di) se calculeaz ca diferen ntre fiecare variant nregistrat i
media aritmetic a acestora, dup relaia: di = xi - x
Abaterile individuale relative 6dS8 se calculeaz raportind abaterile absolute la nivelul mediu al
caracteristicii-
dSP di H * O $00P 6*i *8 H O$00
Cn analiza variaiei) de multe ori) ne limitm la a calcula abaterile ma*ime #ntr(un sens sau
altu.
radul de variaie al unei caracteristici depinde #ns de toate abaterile variantelor #nregistrate i de
frecvena lor de apariie i prin urmare indicatorii simpli ai variaiei nu pot e*prima #ntreaga variaie a
unei caracteristici #nregistrate. :in acest motiv caracterizarea gradului de variaie se face de obicei cu
a@utorul indicatorilor sintetici ai variaiei care iau #n consideraie toate abaterile caracteristicii.
2,. ndicatorii sintetici ai variatieiCndicatorii sintetici ai variaiei la fel ca indicatorii tendinei centrale
trebuie s se bazeze pe toate observaiile) s fie uor de #neles) uor de calculat) afectai ct mai puin
posibil de fluctuaiile de selecie i adecvai unui studiu algebric.Cndicatorii sintetici ai variaiei sunt-
abaterea medie liniar 6d 8) abaterea medie ptratic 6a8) dispersia 6a
1
8 i coeficientul de variaie 6v8.Abaterea medie liniar
6d 8 se calculeaz ca o medie aritmetic simpl sau ponderat din abaterile termenilor seriei de la media lor) luate #n valoarea
absolut.d se e*prim #n uniti de msur ale variabilei i deci nu poate fi folosit la comparaii.Abaterea medie liniar
prezint i dezavanta@ul c nu ine seama de faptul c abaterile mai mari #n valoare absolut infleneaz #n mai mare msur
gradul de variaie a unei caracteristici) #n comparaie cu abaterile mai mici. Cn plus) din punct de vedere algebric nu este indicat
s se renune #n mod arbitrat la semnul valorilor din care se calculeaz o valoare medie. :in aceste considerente se folosete ca
principal indicator sintetic al variaiei abaterea medic ptratic.
Abaterea medie ptratica sau abaterea standard notat cu 68 se calculeaz ca o medie ptratic din abaterile tuturor
variantelor seriei de la media lor aritmetic. Cndicatorul \abaterea medie patratica fiind calculat din paratul abaterilor este mai
concludent dec#t abaterea medie liniar. 4rin ridicarea la ptrat se d o importan mai mare abaterilor mai mari #n valoare
absolut) acestea influen#nd #ntr(o msur mai mare gradul de variaie al variabilei analizate. :in acest motiv calculai pentru
aceeai serie totdeauna- a / d
Cn literatura de specialitate se apreciaz c pentru o serie de distribuie cu tendin clar de normalitate)
abaterea medie liniar este egal cu &H/ din valoarea abaterii medii ptratic.
Abaterea medie ptratic este un indicator de baz) care se folosete #n analiza variaiei la estimarea
erorilor de selecie) #n calcule de corelaie.
Da fel ca abterea medie liniar) abaterea medie ptratic se e*prim #n unitatea de msur a variabilei a
crei variaie o caracterizeaz. 4rin urmare cei doi indicatori nu se pot folosi pentrucompararea gradului
de variaie a dou sau mai multe variabile diferite i #n aceste situaii se recurge la un alt indicator de
variaie ( coeficientul de variaie.
Coeficientul de variatie 6v8 se calculeaza ca raport intre abaterea medie patratica si nivelul mediu al seriei. Se e*prima
sub forma de procente.
%emnificaie: cu c#t nivelul lui 6v8 este mai apropiat de zero) cu at#t variaia este mai slab) colectivitatea este mai omogen)
media av#nd un grad ridicat de reprezentativitateG cu cit valoarea sa este mai departe de zero cu at#t variaia este mai intens)
colectivitatea este mai eterogen) iar media are un nivel de semnificaie mai sczut. Se apreciaz c) #n cazul unui coeficient de
peste ?/(&0S) media nu mai este reprezentativ i datele trebuie s fie separate #n serii componente) pe grupe) #n funcie de
variaia unei alte caracteristici de grupare. :eci se poate afirma c acest indicator 6v8 poate fi folosit ca un test de verificare #n
aplicarea metodei gruprii.)cest indicator se poate calcula i nlocuind media cu mediana sau modul!
Jn alt indicator sintetic al variaiei ( dispersia.
:ispersia unei caracteristici se noteaz cu i se calculeaz ca o medie aritmetic simpl sau ponderat a ptratelor abaterilor
termenilor fa de media lor. 5ormula de calcul-
:in relaiile de calcul prezentate anterior se observ c abaterea medie ptratica implic calculul prealabil al dispersiei) din
care se e*trage apoi rdcina ptratic) pentru a a@unge la acelai grad cu caracteristica a crei variaie se studiaz.
:ispersia se mai poate calcula dup relaiile-
2-) Seriile cronolo'ice.Clasificarea SC3.3eprezent 'rafica. Studierea variatiei fenomenelor in timp se
efectueaza pe baza S,C6de timp)dinamice8.F SC, este reprez de cel putin 1 siruri de date dintre care unul reprez momentul
sau perioada de timp)iar cel de al 1 lea sir reprez val caract inregistrate pt acele momente sau intervale de timp.
*$)*1)...)*n + val caract
t$)t1)...tn + momentele sau perioadele de timp.
Clasificarea SC,-
serii cronologice de momenteHSC, de intervale.
SC, de momente6serii de stoc)cu caract de stoc8 reprez val caract inregistrate la numite momente de timp)termenii acestor serii
au caract de stoc)deci nu pot fi insumabili pt intreaga perioada studiata.
SC, de intervale6de flu*)cu carct de flu*8 sunt acele serii in care fiecare val a caract se refera la un anumit interval de
timp.Eermenii acestui tip de serie pot fi insumati pt intreaga perioada studiata.
Cn functie de modul de e*primare a termenilor seriei)deosebim-
$. SC, formate din ind.absoluti
1. SC, formate din ind.relativi6indici de dinamica sau ritmuri de modificare8
?. SC, aratate prin ind.medii
2.) Sistemul de indicatori ai seriilor cronolo'ice. Cnd SC, pot fi clasificati in urm categorii-
$. ind absoluti
1. ind relativi
?. ind medii
Cnd e*primati in marimi absolute6bucati)unitati)tone)Lg)u.m8 pot fi-
a8 ind de nivel
b8 ind ai modificarilor absolute
Cnd de nivel + 6*t8 arata marimea sau val caract inregistrate pt momentul sau perioada t.
Cnd ai modificarilor absolute arata cu cit s(a modoficat val caract in perioada t curenta fata de val in
perioada precedenta t($)sau din perioada de baza.Aceasta pot fi calc prin1 modalitati-
$. modificarea absoluta cu bazza fi*a
1. mod absoluta cu baza mobila
4roprietatea modif absolute-
Cnd e*primati in marimi relative-
a8 indici de dinamica
b8 ritmuri de modificare
c8 val absoluta a unui S din ritmul de modoficare
Cnd de dinamica cu b fi*a
Cnd de dinamica cu b mobila
Cnd in coeficienti arata de cite ori sa modoficat val caract in perioada t fata de perioada de baza sau in
per precedenta.6t($8
Cnd in S arata cite S reprez sau constitue val.caract in perioada curenta t)din va in perioada de baza sau
din val perioadei precedente t($.
4ropritate-
,itmurile de modificare arata cu cite S sa modificat val in perioada curenta fata de val in perioada de
baza sau fata de val in perioada precedenta.
Cnd medii.<ivelul mediu6media8 unei SC, pe intervale se calc ca o m.aritmetica simpla.
; unei SC, de momente se calc ca o m.cronologica.
4t seriile de moemente cu intervale egale intre momente se utilizeaza m.cronologica simpla-
n(nr momentelor inregistrate
4t seriile de momente cu intervale neegale intre momente se utilizeaza SC, ponderata.
t(intervale dintre momente
Acr(ponderata.
44)1opulaia ca obiectul principal al cercetrii statistice. Sursele de informaii statistice despre
populaie
4opulaia + ca obiect principal al cercetrii #n statistica social(economic reprezint totalitatea
oamenilor) care locuiesc pe un anumit teritoriu i care se re#nnoiete #ncontinuu din contul naterilor.
Fbiectul cercetrii) #n statistica populaiei) #l constituie diferite totaliti- populaia #n ansamblu 6stabil sau
prezent8) diverse grupe de populaie 6#n vrst apt de munc) omeri) pensionariG urban i ruralG brbai i
femei8) familii tinere) nscui(vii) decedai .a.m.d.
Sursa principal de informaie) #n statistica populaiei) o constituie evidena curent a populaiei) privind
nscuii(vii) decedaii) migrarea i observrile neperiodice) care se efectueaz ca recensminte ale populaiei)
de regul) o dat la zece ani.
Cnformaia despre populaie este necesar) practic) pentru dezvoltarea tuturor ramurilor dintr(o economie-
aadar) numrul populaiei #n vrst apt de munc este necesar pentru calcularea volumului posibil de
ocupareG numrul populaiei dup coninutul profesional ( pentru determinarea sferei aplicrii #n muncG
numrul copiilor #n vrsta precolar i colar ( pentru determinarea reelei necesare a instituiilor precolare)
colilor i cadrelor de specialitile respective.
:atele privind populaia sunt utile pentru planificarea 6prognozarea8 construciei de locuine) pentru
organele ocrotirii sntii) pentru #ntreprinderi) comerul cu amnuntul i pentru alte activiti.
Jnitile de cercetare 6#nregistrare8 #n statistica populaiei sunt- persoana) familia) gospodria casnic i
localitatea. n funcie de scopurile analizei economice sau ale problemelor) pe care le rezolv utilizatorii
informaiei) se aplic diferii indicatori privind numrul populaiei stabile i prezenteG
4opulaia stabil reprezint numrul persoanelor cu domiciliul stabil pe teritoriul dat) inclusiv al
persoanelor absente temporar.
4opulaia prezent constituie numrul persoanelor aflate pe teritoriul dat #n momentul recensmntului)
inclusiv persoanele domiciliate temporar.
F informaie foarte important o reprezint numrul populaiei pe vrste) care nu numai reflect procesul
de reproducere al populaiei #n trecut) dar i caracterizeaz perspectiva reproducerii populaiei. Analiza
structurii populaiei dup vrst se aplic la elaborarea politicilor economice i sociale #n ar.
5amilia este totalitatea persoanelor care locuiesc #mpreun) au relaii de rudenie sau de alian i un buget
de familie comun.
ospodria casnic reprezint o persoan sau un grup de persoane #nrudite sau nu) care locuiesc #mpreun
i au un buget comun.
:urata medie a vieii se consider numrul de ani) pe care(i vor tri) #n medie) cei nscui(vii #n perioada
respectiv) dac) #n decursul vieii lor) nivelul mortalitii la fiecare vrst va rmne acelai ca #n anul naterii.
4&) ndicatorii numrului( structurii i micrii naturale a populaiei
,ecensmntul populaiei reprezint datele despre populaie #ntr(un moment anumit. n intervalele dintre
recensminte) numrul populaiei se determin pe baza rezultatelor ultimului recensmnt i a datelor
referitoare la micarea natural i migratorie #n anul de referin. Eotodat) se ia #n considerare i sc!imbarea
numrului populaiei #n urma reorganizrii teritorial(administrative 6dup caz8. Sc!ema de calcul al numrului
populaiei #ntre recensminte) #n ansamblu) pe ar) inclusiv pe unitile teritorial(administrative) este
urmtoarea-
<p6?$.$18P<p6$.0$8R<
nv
R<s(<d(<p
e

unde-
<p indic numrul populaiei) respectiv la $.0$ i ?$.$1G
<
nv
+ numrul nscuilor(vii #n decursul anuluiG
<s + numrul celor sosii #n decursul anuluiG
<d + numrul decedailor #n decursul anuluiG
<p ( numrul celor plecai #n decursul anului.
6umrul populaiei( %n orice localitate( %n decursul anului( se sc8imb esenial. 1ornind de la
aceasta( pentru un ir de indicatori( %n statistica socio9economic( se determin indicatorul :6umrul
mediu anual al populaiei;( dup urmtoarea formul:

1
8 $1 . ?$ 6 8 0$ . 0$ 6
p p
p
0 0
0
+
=
n conformitate cu divizarea legislativ din ar a localitilor #n urbane i rurale) populaia rii) din punct
de vedere al repartizrii #n teritoriu) se prezint ca urban i rural. 4entru municipiile i raioanele
,epublicii ;oldova) se determin indicatorul :ensitatea populaiei ( 6:48) care se calculeaz dup
urmtoarea formul-

8 6
8 0$ . 0$ 6
1
1m %
0
"2
p
=
61.1.?8
6numrul de locuitori pe $ Lm
1
de suprafa8
( unde S indic suprafaa teritorial a rii) municipiului sau raionului.
Corelaia dintre creterea economic i creterea populaiei) e*primat prin Corelaia demo(economic
fundamental) se calculeaz ca raportul dintre ritmul mediu anual de cretere al 4CI(lui real i ritmul mediu
anual de cretere al populaiei.
,elaia de calcul-
8 0$ . 0$ 6
8 6
8 6 8 6
p cres
r cres
econ
0 3
2&4 3
5"

=
Creterea mai rapid a 4CI(lui dect a populaiei denot creterea produsului intern brut pe locuitor i)
deci) o dezvoltare economic cu efectele sale pozitive asupra vieii social(economice i invers.
Cndicatorii structurii populaiei e*prim proporia dintre diferite grupe ale populaiei) #n totalul populaiei.
rupele de populaie se determin #n funcie de o serie de caracteristici eseniale i anume-
$8 demografice 6se*) vrst) stare civil8G
18 educaionale 6nivel de instruire8G
?8 economice 6statutul ocuprii #n economia naional8G
&8 sociale 6statutul rezidenial) statutul social8G
/8 naionaleG
'8 dup tipul localitii 6urban) rural8.
Cndicatorii structurii populaiei se calculeaz ca raportul dintre numrul populaiei dintr(o anumit grup i
numrul total al populaiei 6la 0$.0$8 i se e*prim #n procente.
4rincipalii indicatori ai structurii populaiei) calculai i utilizai #n analizele social(economice) sunt-
indicatorii structurii dup se*) care e*prim proporia populaiei de se* masculin i feminin #n totalul
populaieiG indicatorii structurii populaiei pe vrste) care e*prim proporia populaiei de o anumit vrst sau
grup de vrst #n totalul populaieiG indicatorii structurii populaiei din mediul urban i rural) care e*prim
proporia populaiei din mediul urban sau rural #n totalul populaieiG indicatorii structurii populaiei dup
nivelul de instruire. <ivelul de instruire al populaiei se e*prim prin indicatorul ,ata general a nivelului de
instruire 648) calculat ca raportul dintre numrul absolvenilor de #nvmnt primar 64pr8) de #nvmnt
secundar 64sec8 i superior 64sup8 i numrul total al populaiei #n vrsta de $1 ani i peste 64pr8) 8) de $7 ani
i peste 64sec8) de 1& ani i peste 64sup8) conform relaiilor-
$00
$1

=
2
2pr
3pr

$00
$7
sec
sec

=
2
2
3

$00
1&
sup
sup

=
2
2
3

Astfel) se stabilete proporia populaiei colare) #n procente) aflate #n procesul de #nvmnt #n numrul
populaiei totale.
4rincipalii indicatori relativi) care caracterizeaz micarea natural a populaiei) sunt- ratele de natalitate)
mortalitate) nupialitate i divorialitate) care se calculeaz ca raportul dintre numrul celor nscui(vii)
decedai) cstorii i divorai pe parcursul anului i numrul mediu anual al populaiei la $000 de locuitori i
se prezint #n promile 6
00
0
8-
00
0
$000
p
nv
nat
0
0
3 =


00
0
$000
p
mort
0
0dec
3 =
00
0
$000
p
casat
nupt
0
0
3 =

00
0
$000
p
divor
div
0
0
3 =

,ata sporului natural se calculeaz ca diferena dintre rata natalitii i rata mortalitii- ,S<P,
nat
+,
mort
6
00
0
8) 61.1.$18. Concomitent) se calculeaz i ca indicator absolut sporul natural) dup relaia-
S<P<
nv
(<
dec
6persoane8
4entru caracterizarea corelaiei #ntre cei nscui(vii i cei decedai) #n statistica populaiei) se calculeaz
coeficientul vitalitii sau indicatorul lui 4ocrovsLi) care reprezint raportul dintre cei nscui(vii i cei
decedai-
dec
nv
0
0
56 =
6poate fi]$ sau ^$8
4)) ndicatorii micrii mi'ratorii a populaiei
<umrul populaiei se modific nu numai ca urmare a micrii naturale) dar i a micrii migratorii a
populaiei.
;icarea migratorie a populaiei reprezint o form a mobilitii #n spaiu) dintr(o unitate geografic #n
alta) care presupune) #n general) sc!imbarea domiciliului de la locul de origine la locul de destinaie i se
compune din migraiunea intern i migraiunea e*tern.
;igraiunea intern se determin de sc!imbrile de domiciliu #n interiorul granielor unei ri.
Sursa datelor pentru evidena migratorie intern a populaiei #n ,epublica ;oldova o constituie buletinele
statistice de sc!imbare a domiciliului) care se completeaz odat cu foile de sosire i plecare de ctre organele
teritoriale ale :epartamentului Ee!nologiilor Cnformaionale.
;igrator internaional este considerat persoana care i(a sc!imbat ara de origine i este reprezentat de
imigrani i emigrani.
Cmigrani se consider persoanele care au primit viza de reedin #n ar. 2videna imigranilor se
efectueaz #n baza ,egulilor de edere a cetenilor strini #n ,epublica ;oldova i a apatrizilor. 2videna
imigranilor internaionali e #nfptuit de ctre :epartamentul Ee!nologiilor Cnformaionale. Iaza acestei
evidene este sistemul de vize i permise.
2migrani se consider persoanele care au primit permis de plecare din ar pentru a se stabili cu
domiciliul permanent peste !otarele ei.
4rincipalii indicatori ai migraiei populaiei pentru fiecare localitate i a rii) #n ansamblu) sunt- numrul
celor sosii i plecai. :iferena dintre aceti indicatori reprezint Soldul migratoriu + S;) care reflect
sporul migratoriu al populaiei-
8 6 = 2 % %(
6persoane8
unde S(indic numrul celor sosii) 4( plecai.
;igraiunea e*tern a populaiei se analizeaz- pe ri) se*) vrst) cauzele migraiunii) nivelul de studii.
:atele privind micarea migratorie a populaiei sunt necesare pentru prognozarea multor aciuni
economice i sociale #n ar) inclusiv pe localiti i servesc drept baz pentru calcularea efectivului populaiei
la orice dat #n perioada dintre recensminte.
4*) 3esursele de munca si structura lui.
3esursele de munc( e*istente la un moment dat #n societate) e*prim numrul persoanelor apte de
munc) respectiv acea parte a populaiei care dispune de ansamblul capacitilor fizice i intelectuale care
#i permit s desfoare o activitate util. Bolumul resurselor de munc 6,;8 se determin pe baza
urmtorilor indicatori-
a8populaia cuprins #n limitele vrstei de munc 64B;8G
b8populaia cuprins #n limitele vrstei de munc) dar inapt de munc 64B;C;8G
c8populaia #n afara limitelor vrstei de munc) dar care lucreaz 64AB;D8.
,esursele de munc-
,;P 4B;(4B;C;R4AB;D
:atorit diferenelor metodologice) #n special #n definirea limitelor vrstei de munc) #n
comparaiile internaionale se recomand includerea) #n resursele de munc) a numrului populaiei cu
vrsta cuprins #ntre $/('/ ani.
&4) 1rincipalele a'r'ate macroeconomice si metodele de calcul al acestora
1rincipalele a're'ate macroeconomice de rezultate: produsul intern brut $1<)( produsul naional
brut $16<)( venitul naional $=6)( venitul naional brut $=6<).
Calculele i analizele macroeconomice privind starea economiei naionale necesit informaii
statistice sintetice) referitoare la activitatea economic desfurat de agenii economici. ntr(o form
agregat) aceste informaii sunt furnizate de SC< 6sistemul conturilor naionale8) prin intermediul
agregatelor macroeconomice 6A;8.
A; sunt mrimi sintetice care msoar rezultatele #ntregii activiti economice i care au ca efect
producerea de bunuri i servicii. A; de rezultate evideniaz producia final 6458) care reprezint
producia brut 64I8 + valoarea bunurilor i serviciilor produse #ntr(o perioad i consumate #n aceeai
perioad) pentru a produce noi produseG acest consum se numete consumul intermediar $C). n
consecin) agregatele macroeconomice de rezultate sunt de forma produciei finale-
45P4I(CC
,ezultatele economice se msoar prin intermediul unor indicatori sintetici semnificativi pentru
aprecierea dezvoltrii economice a unei ri) o importan deosebit avnd(o 4CI) 4<I i B<) B<I) #n
termeni reali) att per total) ct i pe locuitor.
+etode de calculare a 1<9ului %n preuri comparabile $de deflaionare a 1<)
4entru calcularea produsului intern brut 64CI(ului8 #n preuri comparabile 6sau #n scopul deflaionrii 4CI(
ului8) se utilizeaz metoda componentelor) prin raportarea fiecrui element al 4CI(ului la indici de preuri
corespunztori sferei de cuprindere a fiecrei componente. Aceste calcule se efectueaz #n funcie de sursa de
informaie i de necesitatea utilizrii) aplicndu(se urmtoarele metode-
+etoda pe activiti economice + cunoscnd valoarea adugat brut 6BAI8 creat #n activitile
economiei. ,elaia de calcul-
comert
comert
constr
constr
indus
indus
a#ric
a#ric
comp pr
&2
6)4
&2
6)4
&2
6)4
&2
6)4
2&4 + + + + = ...
.8 . 6
unde- C4
agricultur) industrie) comer
sunt indicii de preuri afereni produselor i serviciilor create #n fiecare
activitate economic.
+etoda pe elemente de producie brut i consumul intermediar-
8 6 8 6 .8 . 6 5& p 24 p comp p
&
5&
&
24
2&4 =
unde- &
2(24
i &
2(5&
indic indicele de preuri corespunztoare produselor i serviciilor incluse #n
producia brut 64I8 i consumul intermediar 6CC8.
+etoda pe elemente de utilizare final a 1<9ului-
8 6 8 6 8 6 8 6 8 6
.8 . 6
&(2 p 782 p F45 p 59 p 52 p
comp p
&
&(2
&
782
&
F45
&
59
&
52
2&4 + + + =
unde- 5IC indic formarea brut de capital- 5ICP5IC5_BSG
&
p(52
+ indicii de preuri la consumul privat al gospodriilorG
&
p(59
+ indicii de preuri la consumul guvernamentalG
&
p(F45
+ indicii de preuri la formarea brut de capitalG
&
p(782
+ indicii de preuri la e*portul de mrfuri i serviciiG
&
p(&(2
+ indicii de preuri la importul de mrfuri i servicii
:up calcularea 4CI(ului 6#n preuri comparabile8 prin intermediul uneia din metodele prezentate)
se calculeaz dinamica 6evoluia real8 a 4CI(ului.
&&)Caracterizarea 'eneral a produsului intern brut $1<). +etode de calcul a 1<. 1< pe
cate'orii de resurse $metoda produciei)
1< principalul a're'at din SC6 se definete ca producie final brut realizat #n decursul perioadei
de calcul de ctre subiecii economici) ce(i desfoar activitatea #n interiorul rii 6uniti rezidente8)
indiferent dac factorii de producie 6munc) proprietate) capital8 sunt furnizai de rezideni sau de strini.
4CI se calculeaz prin trei metode diferite) pe baza a trei abordri distincte care conduc la evaluri
identice.
+etoda pe cate'orii de resurse: $metoda productiei)
4CI
pp
PBAI
pf
RC4REB(S
unde- pp +preuri de piaG
pf + preuri factorilor de producieG
4CI
pp
+ 4CI la preuri de piaG
BAI indic valoarea adugat brut creat #n toate activitile economice sau #n sectoarele
economiceG
C4 + impozite pe produs) inclusiv EBAG
EB + ta*e vamaleG
S + subvenii pe produs i importG
4CI
pp
+ produsul intern brut #n preurile pieei.
C4 i EB formeaz impozitele indirecte 6C
ind
8- C
ind
PC4REBG
C
n
ind
+ impozite indirecte nete- C
n
ind
P C
ind
+ S.
Da nivelul ansamblului de activiti economice ale rii) #n funcie de datele iniiale-
4CI
pp
PT4I
pp
6a.e.8(TCC6a.e.8
unde-
4I
pp
+ producia brut 6global8 la preuri de piaG
CC + consumul intermediar.
4CI astfel calculat este mai potrivit pentru analize privind utilizarea produciei finale.
&))1< pe cate'orii de utilizri $metoda c8eltuielilor)
+etoda pe cate'orii de utilizri:
4CI
pp
PC5R5IC5RBSR2A4net
unde- C5 reprezint consumul final al societii-
C5PC4RCG
C4 + consumul privat al gospodriilor 6mena@elor8G
C + consumul guvernamental sau consumul administraiei 6consumul public8G
5IC5 + formarea brut de capital fi*G
BS + variaia stocurilor i rezervelor) altele dect cele de capital fi*G
2A4net + e*portul net 6Soldul balanei comerciale + SIC8G
2A4net P 2A4 (C;4 6_8G
2A4 + e*portulG
C;4 + importul.
&*) +etoda veniturilor de calcul a 1<
+etoda metoda veniturilor:
4CI
pp
P,R2I2HB;RC4C(S2
unde- , e*prim remunerarea salariailor din economia naionalG
2I2HB; + e*cedentul brut de e*ploatare sau venitul mi*tG
C4C + impozitele pe producie i import sau impozitele indirecte 6C
ind
8G
S2 + subveniile de e*ploatare 6pe producie i import8G
C
n
ind
+ impozite indirecte nete- C
n
ind
P C4C + S2