Academiade Studii Economicedin Moldova

Facultatea,,Finante"

Url.T a r.TrrtT-I
Jt-il\/Lt\ aE
(manual)

Coordonatori:BotnariN. dr.,conf.univ.
BaurciuiuA dr.,coni.univ.

***
*ff.
.',tr
F -.+'*.* .* .

BF
-%
7& r\

f ' "\
'/'/

EdituraASEM
r 'zt I t rn({f75,n) C u p r i n s:
l| ln
Prefafi.......... .......-.........................7
Colectivul de autori: CapitolurlI. l{otiun,i conceptualeprivind finan!ele................................8
(i;rpitolul I - lJaurciulu Anjela, conf. univ., Cemit Rodica, lect. sup., 1.1.Abordir:i cornceptuale
privind noliuneade finange..........................8
Ciobanu Natalia, lect. sup. I.2. Conlinutul e,:onomical finan1elor... ...........................
13
Orpitolul 2 - Baurciulu Anjela, conf. univ., Cernit Rodica, lect. strp, 1.3.Functiil,efinan!e1or...... ..........................
L7
Ciobanu Natalia, lect. sup. intrebdrideuen.ificare: .................20
Capitolul 3 - Baurciulu Anjela, conf. univ., dr.; Ignat Marcelina, lect. sup. Teste.....,.,."..... ........2I
Capitolul4 - CasianAngela, conf. uni'u., dr. Bibliografie.... .......23
Capitolul 5 - Casian Angela, conf. uni'r'., dr.; Baurciulu Anjela, ,;6ff. univ., dr.
Ca.pitolulII. A{ecalrismulgi sistemullfinanciar.... .......,....24
Capitolul 6 - BaurciuluAnjela, conf. univ., dr.; Cemit Rodica, lect. sup.
2.1. Mecanis;mul linanciar.... .............,...........24
Capitolul 7 - Dandara Marina, lect. supr.
'.7..2.
Caracte:risticasistemuluifinanciar... ............................27
Capitolul 8 - lugulschi Anatolie, lect. sup.
Capitolul 9 - Bunu Mariana, conf. univ, dr.
2.3. PdLrghiil,e
eco'rromico-financiarre......... ..........................
30
Capitolul l0 - Zubic Aliona, conf. univ., dr.
int:rebdrideverrl.ficare:.... ...............34
Capitolul 1l - Ciobu Stela, conf. univ., dr. Teste.......,....... .........34
Capitohrl 12 - IowTatiana, conf. univ., dr.; Munteanu Ninrr, lect. sup. Bibliografie.... ........36
Capitolul 13 - Botnari Nadejda, conf. univ., dr.; Tiron Roclica,lect. sup. CapitolurlXII. .Foliticafinanciari la nLivelmacroeconomic....... ............37
.3.1. Conceptul g.isferade cuprindere a politicii ffnanciarela nivel
DescriereaCIP a CamereiNa'iionalea Cirtii macroeconornic................... ....................37
Finante: manual/ Col. aut.;coord.:NadejdaBr 3.2. Pcrliticabugeirar-fiscali ...........................4O
Acad. de Studii Econ. din Moldova,Fac."Fina:rte".- .].3.Politicarnonr:tari.......... ..........................44
ASEM, 2010.- 423p. intrebdride verificare'... ................48
p.416417(tn.tit.)"- 250ex
Bibliogr.: Teste"........"..... ....:................... .........49
isBN 978-9975-75-537-5. Bibliografie.... ........
53
CapitolurlfV. JBugretul pi procesul bugetar............ .............
55
336(o7s.s) 4.1. Bugetul- veniglde bazi a sisternuluifinanciaraI1erii..r................. 55
.{.2. Conceptulde:sistembugetargi componentelesa1e......................... 59
4.3. Conceptuigi trisiturile procestrluibugetar.....................................,,60
@ Departamentul Edit,crial-Poligrafic al,{SEM 4.4. Rolul auLtoritiililorpubliceln procesulbugetar......................,..........51
4.5.ElaborarreaproiectuluibugetultLidestat............ ........63
4.6. Examinirreagi aprobarealegii bugetareanuale...... ...........................67
ISBN 978-9975-75-537-5. ,1.7.Execttareabrrgetuluidestat............ .............................68
4.8. intocrnirea d'ririide seami cu privire la executarealegii bugetare
anualegi apr,rbareaei..................... ........T2

-3-
 4.9. Controlul bugetar.......... ..........................72 8.3. Elementeletr:hniceale asigurhr:ilorEiprincipiile
intrebdrideuerificare.... ...."..........73 de determinare a despigubirii.,................. ...................169
Teste............... .."...".74 8.4. Cadrullegalde desfigurarea ar:tivitilii de asigurare...
....................
174
Bibliografie.... .......78 int:rebdride veri.ficare--.. .........-......I7g
Capitolul V. Sistemul cheltuielilor publice.......... .............79 Teste......."..".... ........
180
5.1. Confinutul economical cheltuielilorpublice........................."..........79 Ptobleme rezolt,ate......... ........................ ...............
18S
5.2. Clasificarea cheltuielilorpublice...... ............................81 Problemepentntrezaluare.... .....l8S
5.3. Sistemulde indicatori utilizali in analizacheltuielilor publice......84 Bibliografie.... ........186
5.4. TendinEe in evolufiacheltuielilorpublice.......................,..................88 CapitolurlIX lPolittjLca de investifii. ...............189
intrebdrideveriticare.... ...............90 9.1. ConceptulgiclasificareainvestifiiIor..................................................
189
Teste............... ........91 9.2. Procesulinvestilional.. ..........................I94
Problemerezoluate......... ...............94 9.3. Surrseile ffnantarea investiliilor ...........197
Probleme pentrurezoluare........ .......-......*-........96 9.4. Eficienla economici a investiliilor gi indicatorii de evaluarea
Bibliografie.... ........97 acesteia.......... ...................
199
Capitolul VI. Sistemul resurselor ffnanciarepublice............................
98 9.5. Riscurilr:in arJivitateade investifii... ........................"..2;C,6
6.1. Conlinutul economical resurselorffnanciarepubIice....................
98 intrebdrideverlficart'.... ....,..........2Ag
5.2. Clasificarea resurselorffnanciarepub1ice........... ........101 Te:ste.......,......,, ...,..,,210
intrebdride venticare.... ....""........"
104 Ptobleme rezob,ate....".... ..,.....,,..,.2L2
Teste............... ........104 Probleme pentnt rezolvare.... .....2Ls
Bibliografie.... ........t07 Bibliogratie.... --.---..2t6
CapitolulVII. Impozite - nofiuni generale....... ...."...........i08 CapitolnrlX. iMonerli, credit qi echili.brumonetar .............
....................217
7.1. Conlinutul economicAifuncfiileimpozitelor... ........
108 10.1.Iv{oneda gi sistemulmonetar......... .....2L7
7.2. Clasiftcarea impozitelorgitaxelor...... ...................^.....LI4 .10.2.I{asamonetar5.......... ..........................230
7.3.Elementeletehnicealeimpozitului..........".......... ........118 10.3. Creditul - r:sen!6,rol gi func!ii... .......237
7.4. PrincipiileimpozitArii ................."..........122 10.4. Ilchilrlbrul:rronetargi inflalia..,......... .........................251
7.5. Metode de impuneregi de perceperea impo2ite1or....................."..
125 int:rebdrideuerificare:.... ......-.........260
7.6. Sistemulfiscalal RepubliciiMo1dova............ .............
131 Teste............... .......262
intrebdrideveriJicare.... ...,...........146 Problemerezolvate......... ..,.,,.........268
Teste............... Probleme pentnt rezoluare.... ......27O
Problemerezoluate......... ..............
152 Bibliografie.... ......................... ........271
Problemepentrurezolvare..... .....lS4 CapitolurlXI. liistemnrlbancar..........,..... ......274
Bibliografie.... ........15S I1.1. Comp,onentele,structuragicar:acteristicilesistemuluibancar......274
Capitolul VIII. Asiguriri private in cadrul sistemului economic......157 11.2. IlancaCentrali - rol, functii, operatiuni..... ............279
8.1. Conceptulde asigurare:aspectegi abordiri..... .........I57 I1.3. IlSncilecornerciale- rol, funcl;ii,opera!iuni..... ......288
8.2. Functiileqi principiilede clasificarea asiguririIor................."..........164 I1.4. Resursele brinciicomerciale- clasificare gi structuri....................292

-4- -5-
 11.5. Operaliunilepasivealebincii comerciale..... ..........294 Prefa!5
11.6.Operaliunileactivealebinciicomerciale..... .........:..302
11.7. Indicatorii de effcienli a bincii comerciale..... ........306 Interesul gi preocupirile pentru proble,mele financiare apar, in
intrebdi deuerificare... ................313 perioada actu;rli, pe deplin justificate, in conditiile in care finantele au
Teste............... .........
3 14 devenit un el:ment de referinti pentru toate domeniile de activitate,
Problemere2o1vate................ .......316 acestea repre:zentAnd nu numai repere ale exprimirii valorice a di-
Problunepentrurezoluare........ ...........................320 mensiunilor cantitative gi calitative in evolufia societilii umane, ci gi
Bibliografie.... ........322 milloace de susfinere a dezvoltirii economice.
CapitolulXII. Piala de capita1........... ............32s Confornr noilor cerinle ale Procesului de la Bologna, planul de
12.1. Conceptul,funcgiile9i participanliila piala de capita[....... ..........32s studii in dom,:niul economic este astfel conceput, incAt si asigure pre-
12.2. Instrumentelepietteide capital....... ........,..................331 gitirea complexi gi multilaterali a specialigtilor prin formarea compe-
12.3. Bursade valori - principalulelemental pielei de capital............335 tenlelor gi dePrinderilor practice in diferite stlbreale economiei nafio-
L2.4. Organizareaqi func{ionareaburselor de valori .....344 nale. in acest context, disciplina,rFinanfe" esf:epropusi pentru studie-
12.5. Indicii bursieri - irrdicatori de aprecierea eficienlei
rea, in cadrul mai multor domenii de formare de profil economic, in
Burseide Valori .................. .................350
i, vederea creirii unei viziuni globale asupra aspectelor qi fenomenelor
tntrebAndeuefltrcare.... ,...,.....,.....360
financiare, avd.ndinfluenli directi gi indirecti ,asupratuturor proceselor
Tate,...,.......... .......360
qi activitililor economice.
Problemerezolvate,,,,,,,,. ............".362
Problemc pcntru rczolvare,,,, Atdt agr:ntii economici, cit gi persoanele ffzice se confrunti cu
.....3,67
Bibltogqfe,,., probleme de procurare gi administrare a banilor, optAnd pentru moda-
lit;!ile cele nrai convenabile intru atingerea anumitor obiective. De
Capltold Xlll. Flnenfrb Intrlpr|ndrrl1.,.................... ......37r
aceea,considr:rim ci fiecare economist trebu.ie si dispuni de o temei-
| 3,1, Obl*tlvclefinane Inrerle intreprinderii.........................................
371
nici pregitire in domeniul finangelor, asiguririlor, circulaliei banilor,
13,tr,Surrshdo6nrn;rr:cr tntreprinderiigi criteriiledefo rmarea
rtrueturllflnenciareoptime........... creditelor, fi.scalitilii, activitilii investilionale, finanfelor publice, finan-
....374
| 3,3, Flnrnlarea fixegia activelor
mijloar:elor curente..........
................392 lelor firmei, s;i cunoasci tipologia instrumentelor financiare gi dreptu-
13,4. Rezultatulfinanciaral intreprinderiiqimodulde exprimare...... 397 rile generate cle acestea,activitilile desfigurat,ein cadrul pielei de capi-
13.5.Analizaffnanciariaintreprinderii...........................3gg tal. Astfel, pe parcursul lucririi am fost preocu,pafi de prezentarea gtiin-
Intrebaadeueificare.... .,..,.,.,.....4A6 lifici a problemelor cu care se confruntd. in pr:actici fiecare economist,
Teste.....,...,..... ,,...,402 iar pentru o mai buni inlelegere a acestora manualul propune teste qi
ProblemefCzoll\irte,..,,.,,..;..j..,....;j;:.;...;;.ii......;-.j:,...,,,,,.j.,,,,,,,,,,,,,
410 aplicalii practice specifice domeniilor enuntate mai sus.
Problemepentfuiezoluare,.,,,,....,..;....!..!;........ ,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
414
Bibliografie.... ,.,...,,,,,,,r,,,,,..
,,,,...+L6
NadejdaBotnari
Rispunsuri la teste-grili. ,,,,,r,',,..rr*.r,,,,,-418

-7 -
 Capitrolul
l.
NOTIUNI
CC)NCEPTUAI-E
PRIVINDF:INANTELE
Cuainte-cheie: finante, relalii eco:eomice,relatii binr:gti, rr:latii financiare,
ftnanle publice, finante private, funcfia de repartitir:, funclia de controi,
funcfia de distribu;ie, constituirea fondurilor, transfer:de valoare, rela{ii de
credit, relatii de asigurare.
1.1.Aborddriconceptuale
privindnoliuneaclefinan!,e"
in vorbirea curent5.,ca gi in Literatura de specialitate, se folosesc
mai multe e4presii ale cuvAntului .finan{e: finanle, J[inanLfe publice, {i-
nante private, finanle qi piefe de capritaletc.
CuvAntul finan{e igi are orig;inea in limba latini. in secolele al
XIII-lea qi al XIVJea, se folosesc erpresiilefn antia, _financias gifinam-
cia precuniafc, in sensul de ,rplati in bani". Se pr:esupune ci aceste
enpresii derivi de la cuvAntulfnis, wtrTizat,adesea,irr sensul de ,rtermen
de plati". in Franla, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile honmes
ilcfinances qifinanciers,pentru denumirea arendagilor dreirnpozite g:ia
persoanelor care incasau impozitek regelui; financa; inse,arnni intrelJul
patrimoniu al statului, iarfinance inLseamniun venit al stahrlui. in limba
germanq in secoleleal XV-lea - al XVII-lea se intAlnesr:eryresitle:Finnnz,
care prezumi plati in bani, gi Finantzer, care il dr:semnape clmitar
(zaraf, zgircit). Odata cu trecerea ti:mpului, cuvAntul :frnantfea cipitat un
sensfoarte larg incluzind bugetul statului, creditul, qrerafiile bancare 9i
de bursi q.a.,adici resursele,relaliile gi opera$ile financiare.
Existenla finanlelor este strXns legati de existrlnta st:rtului gi de
folosireabanilor gi a formelor valorice in repartilia vcnit:uluinafioual. De la
aparilia primelor elemente de finanLle- la purrctul tle ltrterueefledirrtre
orAnduireacomunei primitive gi orArLduirea sclavlglrtA pl pAnAIn prezent,
finanlele au fost parte componenti a ,sisternululrelaflllor eeonomlee,
-8-
Faptul cri finanfele au apirut pe o anumiti treapti de dezvoltare a
societifii, cAn,l s-au manifestat anumite condilii gi au evoluat in funclie
de schimbirile permanente ale condiliilor iniliale, reflecti caracterul
istoric al acestora.
Condifiile, care au stat la bazi gi au {bcurtposibiln apari$a gi dez-
voltarea finanl:elor, constau in:
a) aparitia gi dezvoltarea relaSilor marft-bani, in misuri si permiti
formarea gi utilizarea resurselor statului in forml bineasci;
b) aparifia statului care, pentru indeplinirea functiilor gi sarcinilor
sale, avea nevoie de resurse ce nu existau in cadrul relafiilor
existernteanterior.
in aceasti evolufie se contureazi doui etape distincte a7econ-
cep{iilar despre fi nan}e:
Etapa I - conceplii clasice - corespunzitoare capitalismului pre-
monopolist;
Etapa II - conceplii moileme - corespunzitoare epocii imperia-
lismului;
Etapa IIl. - concepliapostmoderni sau contemporani.
Concepliile clasice reflecti doctrina liberala, potrivit cireia acti-
vitatea econornicS.trebuie si se desfigoare in conformitate cu principiul
laisser-faire,lai:sser-passer.
Sarcina finanlelor publice consti in asigurarea
resurselor ner:esare intretinerii gi funclionirii normale a institutiilor
publice; impozitele, imprumuturile trebuie si aibi un caracter neutru;
pistrarea echilibr-ului intre veniturile gi cheltu'ielile bugetare era consi-
derati drept r:erinfi fundamentald.,regula de aur a finanlelor publice.
Aparilia deficihrlui bugetar, generator de inllalie, era considerati un
fenomen nedorit. ln aceasti etapi, a statului-jandarm, cindpredomina
doctrina liberalismului economic, conceptul d.esprefinanfe are un pro-
nunlat caracte,rj uridic.
Concep{iile moderne. Dupi marea crizi economici mondiali &n
L9',L9- 1933, ln opinia unor economigti, locul statului-jandarm ar fi fost
luat de cdtre statul-ptrouidenffr (statul-bunistiirii), care iqi lirgegte sfera
preocupirilor. In legituri cu activitatea econo,micea statului, se afirmi
-9-
tot mai mult conceptia interventioniistd,ande un rcrl deosehit il joar:i
autoritateapublici. Aceasti modifi,:are de pozilie a (:ondusla adAncirea
contradicliilor inteme gi externe ale modului de produc:lie capitaliste.
Pentru statul madern, finanlele publice sunt un mijl,ac de interventie in
economie. in abordarea modernd. a finanfelor pu.hlice, la unii ec,o-
nomigti contemporani, prevaleazd conceptul econonnic, la algli - con-
ceptul sociologic.
Concep{iile postmoderne se referi la gAndire,aneokelmesisti. gi
neoliberalil Neokeyresismul propune armonizarea interrerselorgi inter-
venfiei statului cu cele ale sectorulrri privat; imbinarea rniLcroanalizeicu
macroanaliza;utilizarea metodelor dinamice in cadrul a:nalizei.Neoli-
beralismul recomandi interventia statului pentru a stabih cadrul juridic
al concurentei, baza functionirii armonioase a mecanismu.luipreturilor
gi a lmpiedici.rii abuzurilor monopolurilor. Acest curent clegindire surs-
line stimularea ofertei gi se pronurrli impotriva intervenliiei statului in
economie prin metoda stimulerii (:ererii a$egate - aspect ce caracte-
izeazikeynesismul. Domeniul prioritar al intervenf iei trr:buie si fie ,cel
socialin vederearedistribuirii resurselorfinanciare.
in toate orAnduirile social-economiceln care au erastat, finant,ele
s-au manifestat ca relalii sociale,de naturi economici, apdrute in
procesul rcparti{iei vcnitului nalional, in strdnsi legituri cu indeplinirea
funcfiilor qi sarcinilor statului.ln cele patru orAnduiri social-economice,
finan[cle au lnrbrlcat forma valorici, bineasci, dar, in fiecaredin aceste
orAnduiri, ele au lndeplinit un anurnit rol.
ln procesul procuririi gi repar:tizlrii resurselor, de care are nevoie
statul pentru indeplinirea funcliilor' gi sarcinilor sale, se trasc irnumite
relafii (raporturi) sociale. Aceste relalii sunt de nilurd economlcd gi
exprimi repartizareaunei pirti din produsul intcrrr lrrul (PlB), prin
intermediul statuluir intre diferite categoriist'rcirrle,
Aeerte relaflt, apI-
rute in procesul de mobilizare gi repartizarcil rcBut,rGlgrnG€eruc 9ta-
tului., in formi bineascS, sunt rcIa(iifinunelsr* tnrtr EHn€lff
.lfifirr,
Ulterior, activitateaunei sociutl[i re reah:€alf CaEft f€taplcx de
acfiuni gi relafii pe care le pronroveezi parflclp*ap! h .d l€ilvltate
(indivizi, grupuri <le indivizi, institrrfii). AceastS.activitate se concre-
ti:zeazi.in pror:ese lbrmative (fabricarea unui bury culegereaunei infor-
matii, efectuareaunui serviciu etc.) gi in fluxuri de transfer, e4primi.nd
dorinla fieci.mi palticipant de a-gi satisfacenevoile de consum, de a-gi
asiguragi irnbunltiti existenla.
Obiech:Llfluriului de transfer (trun, serviciu, informalie p.a.) li rrui-
loaLcele utilizat,epentru producerea lor pot fi e4primate atitfrzic,material,
cAt qi valoric, riub fitrmi bineascd. l\spectul binesc al acestor procese gi
flrrxuri s-a indirridualwatpe misura evoluliei activitilii socialegi a generat
relatiine bine;1ti. Rr:iatiile binegti au ,r sferi largi de cuprindere, deoarece
indud, pe li:ngd contraprestatiile ctr baza legala, gi pe acelea care nu
necesiti, neapilrat,un instrument leg;rrlde reflectare (contract), precum gi
corntraprestaliice nu au neapirat caracterulde continuitate.
Sfera relafiil,or financiare sau ,a finantelor, fiind mai ingusti, cu-
pr:inde nurnai acele relatii binegti care exprimi un transfer de valoare,
nu gi pe cele care rreflecti o schiml:are a formelor valorii. Relafiile fi-
nanciare sunt relalii binegti de r,epartifie a produsului global sau a
componenteior salL,erreprezentAnd t:ransferuri monetare, in dublu sens,
intre buget gi firme sau intre firme.
Caracteri.sticift
: relaliilor fi nanciiilresunt:
a) R.elagiilefinanciare sunt pa.rte a relafiilor economice, deoarece
constituie suportul unor raporturi intre proprieti$ gi modifici
patrirnoniul partenerilor satr,cel puliry structura acestuia.
b) Relaliile {inanciare au loc in mod organizat, adicl pe bazb.le-
gali qi, de regulq cu caracter de continuitate (se stabilegteprin
leger oblie;ativitatea, cuantumul gi termenul ce caracterizeazl,
respectiva,relalie).
c) ReJai:iileffrnaneiareau efe€tGieu eafacter definitiv; exprimat Brln
faptul cl, odati transfeful finanfiar ef€ctuat, modificarea de
structuri a patrimoniului este ireversibili.
d) Relafile fi.nanciare presupun transferuri binegti fhri contra-
prestalie directi gi imediatii gi firi titlu rambursabil.
- TL -
 in cadrul relafiilor {inanciare, se particular izeazd,trtti categorii d.e
relalii:
l. Relaliile care exprimi un transfer de resurse birLeqti {bri echi-
valent gi cu titlu nerambursabil; acesteasunt relalii clqsice:im-
ptozite Si taxe;
2. Relaliile care exprimi un tmpnrmaf de resursebinegti, pe o pe-
rioadi de timp determinata, pentru care se pe(:epe dobandn;
acesteasunt rela$i de creilit, ntrjlocrte, in principal, de binci;
3. Relafiile care exf,rime, dupi caz,un transter oblig1atoriu saufa-
cultatiu de resurse binegti, in schimbul unei c:ontraprestalii
care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu.
in literatura de specialitate, no(iunea d.efinanle este folositi in
dublu sens:
a) tn senslarg, ea cuprinde toate cele trei categorii clerela,tii;
b) tn sensrestrAlrc, ea cuprinde numai relaliile financiare, care au
la bazl. principiile prelevirii ftri contraprestalie la fondurile
publice.
Avind in vedere caracteristicile lor, relaliile ffnanciare pot fi cla-
sificate astfel:
o relalii ffnancia:republice sau finanfe publice;
e relalii ffnanciare private sau finante private.
Deci, rela;iile ftnancj.arepot fi publice sau private, dupi cum stahrl
apare ln cadrul lor ca autroritate publici sau nu. De exemp,lg o societate
comercialS cu capital de stat este parte in relalii de credit cr:merciaf cat qi
incheie contracte de asigu.care.Rela,tiilefinanciare niscute, in acest caz, fac
obiectul finanlelor private, intrucat statul apare aici ca urL simplu agent
economic. in acelagi mod, pot fi tratate relaliile financiarr:, care apar in
legituri cu proprietateapublici a stahrlui gi cu proprietateaprivatl.
in prezent, cuvdntul.rrfinante" a cipitat un sensmai larg, lncluzAnd
ln cadrul acestora,pe lingn bugetul de stat gi bugetele locale, opera-
liunile bancare gi bursiere, relaliile comercialc qi eelgurarlteobllgrtorii 9i
facultative de bunuri gi persoane.Altfel spus, {lnanfele a! cupdndc toate
sferelevie{ii economice g:isociale ale cllror relefll pot 6 c.uut6crte prin
intermediul banilor.
- 12*
e cl onom i cal fi nanl el or
1.2.Conlir nutLi
in abordarea noliunii de finarnfe,este necesari. efectuarea distin-
cliei intre fintan{ele publice, care srunt asociate cu statul, cu unitllile
aclministrativ'teritc,riale gi alte institulii de drept public Ai au drept scop
satisfacereain,tereselor generale ale membrilor societifii, gi finanfele
private, care sunt a.sociatecu intrep.rinderile, bincile, societilile de asi-
gur5.ri etc., iar resursele lor financiare sunt destinate unor activititi
producitoare de brLnuri gi servicii, in scopul oblinerii de profit.
O definilie g,3neralizat[ a no!:iunii de finanfe poate fi formulati
astfel: finanlele reprezinti relalii economice, exprimate in forma bi-
neasciu in legiiturr5Lcu constituirea, utilizarea gi distribuirea fondurilor
centralizate gi desc,entralizatede mijloace binegti, in scopul indeplinirii
unor funclii gi obier;tive determinate,
Finanfele centralizate se referl la relaliile bineqti in legiturl cu
constituirea gi utilizarea fondurilor de mijloace b6negti ale statului,
acumulate la diferite verigi ale sistemului bugetar al iirii.
Finanlele desc,entralizaterepre',zint6relaliile binegti care asiguri
circuitul fond'urilor bineqti ale intr,:prinderilor, precum gi relafiile de
distribuire gi r:edistribuire a fondurilor binegti in cadrul grupurilor fi-
nanciare qi de procluclie, companiilor transnafionale, holdingurilor, in-
treprinzdtorilor inilividuali, activitatea investilionali a cetilenilor, gos-
podiriilor casnice.
Reflectar:eaconlinutului economic al finanlelor poate fi realizati
pfi.n analiza cc'ntinutului celor doui ,3omPonente:finanle publice gi cele
private.
Finan{ele purblice constituie o' parte a relaliilor binegti, prin in-
termediul cdrora, in procesul reputiliei produsului intern brut, se
formeaz'A,se reparlizeaz[ qi se u\ilizr,eaz|fondurile necesareindeplinirii
funcliilor gi sarcincilorstatului. Asemenea relalii apar in procesul re-
pa:rtifiei, fhri echivalent direct gi imediat al produsului intern brut gi, in
primul rAnd, a.prorlusului intern neltrin vederea satisfacerii unor nevoi
publice. Finan.felepublice sunt defirrite in legitur[ cu existenla statului
gi a instituliil.or sa-lecentrale gi locale, adici in legiturd cu existenla gi
"13-
 functionarea instituliilor de drept public. componenta publici a fi-
corrstrAngere,gi intr-o proportie mai mici pe baze con-
nan(elor vizeazi:
trar;tuale.
r mobilizarea reisurselornecesarestatului gi utilizarea lor, con-
Deosebiri:
form nevoilor societifii, in calitateasa de autoritate publici;
I finanlele publice sunt folosite la satisfacerea nevoilor ge-
+ folosirea procr:sului de procurare gi utilizare a"resurselor
ca nerale ale societilii, iar finanlele p:rivate - la realizarea pro-
mijloc (perghie) de influentare a desfhgurd.riiactivititilor
fituLluide citre intreprinzitorii particulari;
economico-sociale. * gestiunea finantelor publice este supusl dreptului public, iar
Relaliile financiare publice pot fi clasificatein:
gestiunea financiari a intreprinderilor private - dreptului
a) Relagii financiare publice clasice, cflre se efectue,rzi, de regula,
cornercial.
cu titlu obligatoriu, fhr6 contraprestalie directi gi cu titlu ne_
in acest sens, relafiile financiare, care se statornicesc, in generaf
rambursabil.
intre stat gi membrii sii, sunt urmitoarele:
b) Relaqii financiare pubhcesyteciale careizeazl:
a) relaEii care exprimi transferul de resurse binegti (bugetare)
L. Rela{iile de credit, care nu sunt obligatorii liexcepfie: im-
flrd echivalent gi cu titlu nerambursabil de la membrii societilii
prumuturile fo4ate), dar sunt rambursabile liexceptie: im-
citre stat gi, invers, de la stat citre acegtia.Aceste rela{ii for-
prumuturile perpetue);
meazi finanlele publice clasice. in llMoldova, cel mai bine
2. Relaliile de as;igurdri, care, la rdndul lor, cuprirrd:
acest3a sunt exprimate prin interm€,diul bugetului de stat gi
r asiguriri de bunuri, persoane gi rlspunde;:e civili; aces-
bugetelor locale;
tea pot fi obligatorii (cele prin efectul legii) sau facuita_
b) relalii care e4primi transferul de resurse bineqti sub forma
tive, ramhursabile (cu condilia producerii riscului, eve_
contribuliilor obligatorii citre instituliile specializate ale sta-
Rlmentului alentoriu), cu contraprestafie.
tului qi apoi, invers, de la acesteacitre cei care au participat la
. rtlgullrl so€lsle,care pot ft obligatorii (prin efectul le,
acest,econtribufii sub forma pensiilor qi-a altor ajutoare gi ser-
$l) mu faeultctlve, (.u .onJi1i"produc,erii
ramtrurrsblle vicii srociale;
f{reulufewnimentululolestoriu),
cucontr,aprestafie. c) relafii care exprimi transfer de resurr;ebineqti prin mijloacele
U-aP furnelrn prlvrtc re manlfertlla:
extrabugetare citre instituliile publi,;e centrale sau locale in
l) ilrrclulegcnlll'rr
economlct;
schinlbul unor prestiri de servicii (ed,ucatie,ocrotirea s[nitifii,
b) nlvclulpopulafiei (gospodiriilor
casnice). culturi etc.);
lntre ffnanfelepublicegi celeprivate,existi unereasr:miniri, dar gi
d) relalii care exprimi constituirea de resurse binegti prin impru-
o Bdflode deoeebld,
muturi mijlocite de binci sau de alte institulii financiare spe-
Asemdn&rtt
cializate * acesteasunt r'elafii de credit. Relaliile de credit sunt
. etdt ffnangelepublice, eAt gl eele private,
se csnfr,unti cu relatii binegti de repartitie a produsrrlui global sau a compo-
problemede ecfulibrufinanciar:
nentr:lor sale gi reprezinti mobilizarea unor disponibilitili
r resurselenece,sare realizirii functiilor gi sarciniJorstatului,se bineqti in vederea acoperirii unor nevoi temporare. in cadrul
procuri de la persoaneffzice qi juridice prin misuri de
acest,cr relafii, menlion6m gi impru,muturile de stat, la care

"14-
-15-
 acestaaPeleazipe plan intcrn sau extern prentrufinantarea gi in practici, finanfele e4primi relaliile binegti dintre:
refinantareq deficitului btLgetar gi a datoriei prrblice. impnLl- 1) intreprinderi in procesul creirii valorilor materiale gi reali-
muturile (de stat), in ace,stcontext, connporti r.rn dublu ca_ zirii bunurilor gi serviciilor;
racter: in primul rind, ele reprezinti relalii :le credit, Z) intreprinderile gi instituliile publice (ministere, departa-
f,entru c-
aceastaeste natura lor, iar in al doilea rAnd, ele se circurnscdu mente, agenfii), in procesul formirrii fondurilor centralizate
finantelor publice, intrucit, prin intetnediul lor, statul de mijloace b[negti gi a distribuirii lor;
finanfeazi deficitul bugeta r, deci, cheltuieli public,e,iar,,costul,, 3) statigi intreprinderi, in momentul achitirii impozitelor gi a ta-
acestor resurseeste suportat apoi integral din fonLclurilepublice xel,cr in sistemul bugetar, qi finanlirii cheltuielilor;
(impozite titoare); 4) stal: qi cetSleni, in momentul achitirii impozitelor gi a altor
e) relagii care exprimi tran.sferul obligatoriu gi facultativ de pligi;
resurse binegti in schimbul unor contraprr:s;tatiiiviitoare, care 5) intr:eprinderi, cetifeni gi fondurile bugetare, la efectuarea
depind de producerea unui evenirnent aleatoriu dinspre asi- plnEilor gi oblinerea resurselor bineqti;
gurali citre asiguratori gi, eventuaf invers. llceste rela{ii 6) verigile sistemului bugetar;
determini relatiile de asigurdri de bunuri qi persoerne; 7) cornpaniile de asiguriri (de bunuri qi de persoane), la achi-
f) relafii din cadrul activitililor proprii ale irLrtreprinderilor prrc- tarr:a primelor de asigurareqi la rectrperareadespigubirilor;
ducitoare de bunuri gi servicii, in scopul realizirii de profit gi 8) fondurile bineqti ale intreprinderilor cu diferite forme de
maximizirii acestuia.
prcrprietate;
Fali de cele rnentionate mai sus, finantele publice sunt repre-
9) difr:rili participanli gi direclii de ar:tivitate in cadrul grupu-
zentate de relaliile binegti menfiona.te la literele d',,
,b" $i rc', $1,parfial, rilc,r financiare qi de produclie, corpora$ilor intemafionale
la cele de la litera ,d" (imprumuturile de stat), iar cele priv:rte de la
etc.;
literele ,,d", ,rc",,re" gi ,,f',
10) difi:rite direclii gi etape de activitate ale intreprinzltorilor
Potrivit celor ensnllte mrl sus, finanlele private circumscriu, in
individuali;
cadrul lor, relatiile <le Credltl pffcum gi relafiile cr,eatein cadrul asi-
11) cetlfeni, care se ocupi cu activitatea investilionali, gi emi-
guririlor obligatorii
;l frsultrtlvc, deoarece activiti.tile desfigurate cle tenli etc.
bincile comerciale, a€eletl;g€ {g asiguriri gi arte institu{ii financiare
specializatein accasfl &::gHg, bursclc dc valori, societifile rJe inter_
mediere etc. au aeelasrry Hnll, r*slizareagi nraximizareaprofitului, in
timp ce rolul flrrenlftg pUbltCeeondtil tn ,lntisfacereaintereselor ge- 1.3.Funcliile
finanlelor
neralealesociet{fli, Finanlele igi indeplinesc misiunea lor economici gi sociali prin
Rez'ltI, deci,c{, In eadrulfirranfelorpublice cla,sice, se includ nu_ funcliile pe c€rrele exercitS concomitent, gi anume prin funclia de re-
mai acelerelafii care detcrmin[ constituireade resursefirLanciarela dis- parrtitie qi funclia de control.
pozilia statului prin constrangereEriftri o contraprestafierimediati, in
Func{ia ile reparti{ie afinanlelor cunoag;tedoui faze distincte:
timp ce, in cadrul finanfelor, in general,se includ gi relafiire de credit,
l) constituirea sau formarea fondurilor;
cele de asiguriri gi finanlele private.
2) distribuirea sau repartizarea acestora.

-16- i :i;&*;IB'Ji-
S* S{SSit ,
frr'iHssrfi€ :
ifiif+iti{ ?ilrtiln$
*-.-:#
I
 Prima fazi, constituirea fondurilor, consti in fnrrnarea fonclr.r-
rilor de resursebinegti. intr-o primi etapi, se formeazi venituri primaire,
in cadrul repartiliei venitului natiornal,intre participantii la procesul de
produclie materiali. Aceste veniturji sunt divizate in 2lgrupe:
c salariilepersoanelorocupatein sferaprodu.ctivi;
* veniturile intreprinderilor din sferaproductivi.
rJrmeazi cea de-a doua etapi a constituirii forLduril.r publice. La
constifuireaacestora,participi: regriileautonome gi societ[file cu capital
de sta! societitile comerciale cu capital privat sau mixl; organizatiile
cooperatiste gi asocialiile cu scop h:Lcrativ;institutiile, pub.lice gi uniti!:ile
fin subordinea acestoral populali'r; persoanele juri,fice gi fizice rezi-
dente in striinitate.
Formele de participare la constituirea fondurilor publice de re-
surse financiare sunt: impozite, taxe, contribulii de ar;iguriir:isociale,p,ri-
me de asigurare, amenzi, penalitiEi, chirii, dividendt:, verLitul intreprir.r-
derilor publice, venituri din realizarea mijloacelor fixe ar,estatului, aju-
toare, donafii, imprumuturi etc.
Cea de-a doua Jazd a funcfiei de repartifie a finanlelor consti in
distribuirea fondurilor financia.e citre beneficiari - persoane juri-
dice gi fizice. Este vorba despre distribuirea secundarii.sau redistribuir:ea
venitului national.
Fazelepremergitoare distribuirii sunt:
I inventarierea gi cuantifica.reanevoilor socj.aleaXeperJioadei;
+ ierarhizarea nevoilor so,cialein functie de
politica econro_
mica, sociali, clasificalia bugetari a statuhri reslpectiv..
Distribuirea resurselor financ:iare reprezinti repartizarea chelhu-
ielilor publice pe destinatii:
a) invigimAnt, sinitate, culturl; b) asiguriri sociale; proteclie so-
ciali,; c) gospodirie comunali gi locuinfe; d) apd"rarr:nationali; e) or_
dine publici; f) acliuni economicel g) datorie publiciir h) alte actiuni.
Importanfa.fancliei d.ercparti{ie a finantelor trebuie aprer:iatd.:
1) prin prisma dimensiunilor transferurilor de valo,areoperate de
la diversepersoanejuridice gi fizice la fondurile publice qi de
la acesteacitre diver5i treneficiarii
-1 8 -
2) prin prisma mutaliilor careseproduc tn economiein urma tran,
sferurilc'rde resursefinanciare,a efectelor economice,
sociale,de-
mografic,z, ecologice
saudeal.tdnaturdprodusede acestea.
Toate acestea se referi la redistribuirea resurselor financiare pe
pletninte,rn.Spre deosebire de acestea,adesease produce o redistribuire
a :resurselorfinanciare pe plan internc$ional:
r prirllirea. de imprumuturi externe;
I acordarea de imprurnuturi externe;
* ach.itarr::rr
cotizatiilor gi r:ontribufiilor organismelor interna-
Iionale;
* prirnire,a.sau acordarea, dupi caz, de ajutoare externe' de
citre stat, pentru inliturarea consecinlelor grave provocate
de ,;alar:nitili naturale, accidente, rlzboaie, revolte etc.
Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare, la dis-
pozilia statului, in vederea indeplinirii funcliilor gi sarcinilor sale, se
resimte lin tc'artelirile, indiferent de gradul de dezvoltare economici
structuri de rirmuri etc., ceea ce demonstreaz| cd funclia de repartilie
are un ca.racten obiectiv.
Procesul propriu-zis de redistrribuire a acestor resurse comporti
un caracter subiecfiu.Provenienta fo'ndurilor financiare publice se mo-
difici in funclie de gradul de dezvoltare a sectoarelor sociale, de politica
promovatl de stat.
Destinalia fondurilor financiar:e publice suferi modificiri ca ur-
mare a actiunjLinurnerogilor factori jinterni gi externi. Aceste modificfui
cerntitativeqi structurale ale fondurillor publice pot favoriza accelerarea
ritnnului cregtrerii economice, satisfrrcereamai deplini a nevoilor ma-
teriale gi spirituale ale populaliei sau chiarpot inriutifi condigiile de trai
ale populatiei etc.
NeeesitateaJ4uneyleide cafitrs'l al finangelor defiv6 din faptul ci
fondurile de resurse finineiare eonstituite la ilispozilia etetului dpaffln
intregii societiili. Funclia de coritrol se referi la rnodul de eonstitirite a
fondurilor ln ecorLomie, la repartiilarea acestora pe beneficiari gi la
eficienta cu care unititile economice cu capital de stat gi instituliile
prrblice utlkzeml,resursele de care diispun.
- r tr -
 ln fara noastri., org'rnelor specializate in control le revine sarcina Clc rJistin,:giee:stenecesar de rr:alizat in abordarea noliunii de fi-
de a verifica integritatea avutului obgtesc, legalitatea, necesitatea gr nan[e?
oportunitatea cheltuielilor. controlul statului cuprinde to,atedomeniile 6. (lare sunt carar:teristicilede bazii ale relatiilor financiare?
viefii sociale gi anume: activitatea economici, cultural-educativa, de Prin ce categorii de relalii pot fi r:xprimate finanfele?
ocrotire medicali gi protectie sociali etc. 8. Cum pot:[i clasrificate finanlele?
Func{ia de control :rl finanlelor este strans legati de funclia de re- 9, Care sunt deor;ebirile gi aseminirile dintre finanlele publice gi cele
partifie, dar are o sferi de manifestare mai largi. decit aceasta,deoar,:ce private?
vizeazi, pe ling[ constituirea gi repartizareafondurilor din economie, qi 10. Care sunt fazelefuncliei de repartitie a finanfelor?
modul de utilizare a res;urselor. cantrolul
financiar corLstituie o ma- I l, D escrieli,con!inutul fazelor fu ncliei de repartilie.
nifestare a funcfiei de co:rtrol al ftnanfelor publice. controlul financiar 12. Care sunt fonrnele de participare la constituirea fondurilor publice
se efectueazi, in mod necesar, infaza repartifiei, cand tLrmireqte py6- de resurse,financiare?
uenienlaresurselor financiare. Aceastanu se limiteazr la faz,rrepartiliei" ci 13. Care sunt destinaliile distribuirijLfondurilor financiare publice?
se extinde asupraproducliei schimbului gi consumului. 14. Care estenecr::r;itatea
funcliei de control al finanfelor?
controlul financiar: asupra prodacliei realizate r;e efectueaLzi, 1.5. in care fazeesl:enecesarsi se efiectuezecontrolul financiar?
deoarece aceastaconstituie faza ceamai importanti a repr:oducfiei, care
influenfeazi toate celelal:tefaze. Raportul dintre valoarea nou creatl qi
valoarea producliei nou-ob(inute reprezinti eficien{a care au fbst
Teste
folosite mijloacele de muncl gi forla de munc6. ".l
l. Care sunlt conditiile care au stat la baza apariliei finanfelor:
rnfaza schimbului, controlul financiar se exerciti pentru a verilica a) aparil;iarelaliilor de producl;ie;
dacl produsele ob$nute se realizeazi ca mirfuri, preguLlmdrfii e re_ b) apariija relaliei marfi-bani;
cunoscut ca exprimind cheltuielile de munci socialmente necesari. c) aparilla coqporatiilor;
in faza consumului, controlul financiar izeazi consumul pro- d) aparilia statului.
ductiv al unitdlilor economice cu capital de stat, precum gi consumul I ndicapiua'.rian
t a corectd
final al instituliilor public,e. Finanfetrerexprimi relaliile btureqti dintre:
in RMoldova, controlul se exerciti de: Curtea de Conturi, Mi- a) intreprinderile, in procesul creirii valorilor materiale gi rea-
nisterul Finanfelor, Banca Nalionali. Atribulii de control in domeniul lizirii bunurilor gi a serviciil,or;
finanlelor au Parlamentul, Guvernul lirii precum gi alte organe. b) statul gi cetltenii,
c) companilip de asiguriri (de bunuri gi.de persoane),la achitarea
prirnelor de asiguraregi la recuperarea despigubirilor;
intrebdride verificare
d) diferifi participanli 9i direclii de activitate in cadrul grupurilor
l. Care sunt condiliile c:areau stat la bazaaparifici finaui;elor? financiare gi de produclie, corporaliilor intemalionale etc.,
Z. Care esteesenlaconceptiei clasiceprivind linan{elc? lndicati t'arianLta
corectd
3. Ce reflecti concepliamoderni a finanfclor? 3. Finanf elleexp'rrirni relaliile bdrreqti dintre:
4. Cum pot fi erprimate relafiile ffnanciare? a) intreprinrfl,erile,cetifenii gi fondurile bugetare;

-20. - 2,'t-
 b) constituirea fondurilor financiarepublice;
b) verigile sistemuftri bugetar;
c) distribriirea fondurilor financiare publice;
c) diferite directii gi etape de activitate ale intreprinzrtorilor indi-
d) reglernentareafondurilorfinanciarepublice.
viduali;
d) cetilenii, care se ocupi cu activitatea investitiona[b.gi emitenfii. In di cali uari antelecor ecte
Indica{i uarianta corectd
4. Relaliile financiare suntparte componenti a:
Bibliografie:
a) relaliilor binegQ rela$ilor economice;
b) relatiilor sociale,relafiilor de productie; l. Filip Gh., Voinea Gh., Mihiesa S., $i alfii. Finan[e, Editura Sedcom
c) relatiilor politice, relatiilor demografice; Libris,20i0t.
d) relaliilor industniale, relaliilor militare. 2. Lipsey F-'G.Economics/ k G. Lipsey, P. O. Steiner, D. D. Purvis. -
Indicafi varianta corectd New York Harper International Edition, 1987, -
Relafiile ffnanciare pot fi clasiffcate astfel: 3. Musgrave, k A- Public Finance in Theory and Practice / n a"
a) relalii financiare publice; Musgrave, P. B. Musgrave. - NewYork MlcGraw-Hill, 1989. -
b) relalii financiare subiective; 4. Pareto Y. Manual of Political Economy / V. Pareto. - New York:
c) relatii ffnanciare private; Kelly,19i'1. -
d) relafii ffnanciare obiective 5. Stancu I., Finanle: piele financiare Sigestiuneaportofoliului, investi{ii
lndicali varianta corectd reale Sifin'.anfarealor, analiza Sigestiuneafinanciard a intreprinderii,
6. Func$ia de control arlfinanlelor se referi la: Bucureqti,2002.
a) modul de constituire a fondurilor in economie; 6. Stratulat (J., ConceptulgiJunc{iilefin an{elorpublice, Chiginil4 1996.
b) repartizareaacestorapebeneficiari; 7. Stroie R, Armeanu k, Finanfe, Editura ASE, Bucuregti, 2004.
c) eficienla cu care unitl!ile economice utilneaz|resursele de ca- 8. Vlcirel 1i. Finanle Publice / I. Vdci,re:L - Bucuregti: Editura
re dispun; Didactici qi Pedagogice,1999. - 423p.
d) formele de partir;ipare la constituirea fondurilor publice de re- 9. Viclrel t. folitici economiceSifinanciarede ieri Side azi / I. Vicirel. -
surse. Bucuregti: Editura Economic5, 1996. - 38'4p.
lndicali uarianta corectd
,7
Relafiile financiare publice sunt:
a) la nivelul populafiei;
b) la nivelul agenlil,rr economici;
e) €ladi€e;
d) speelale:de eredit gi de asiguriri.
Indlcali variantele corecte
8. Funclia de reparti,tiLea ffnanfelor publice lnclude urmitoarele
etape:
a) controlulfinangelorpublice;

-)a -
-22 -
 o gradul de independenti a economiei fali de striin[tate (pro-
Capitolulll.
por:fia de acoperire a necesarului rle materii prime, resurse
MECANTSMU
L 5t S|:STEMULFthtAt{CtAR ent:rgetice,specialigti,tehnologii gi capital din surse interne),
pre:cum gi de desfacere a produselor (raportul dintre pro-
dur:lia internl a !5rii, care se consurni pe plan national gi cea
Cuuinte-cheie: mecanism economic, mecanism finan.ciar, sistern :fi-
care se exporti);
nanciar, sistem de relatii financiare, sistem de fcrrrdun, sistem de in-
o obiectivele de politicl economicd u:rmirite pe termen lung.
stifufii, pdrghii economico-fina.nciare, metode adrninistrative de con-
ducere, cadru juridic, cadru institutional. Toate ar:esteelemente de care depinde buna funclionare a eco-
nomiei unei fiiri, precum gi altele aflate in interdependenfi cu ele, con-
stituie mecanismul economic de funcflonare. lWecankmul economic re-
prezinti ansarnblul metodelor gi instrumentelor de conducere sau re-
2.1.Mecanismul
financiar glare a econorniei nafionale, de citre factorii de decizie ai societifii, im-
Fiecare economie are structuri proprii de ramurri, forme specifice preuni cu obiectivele ce guverneazi aceasti conducere sau reglare gi
de organizare, aplici metode qi prirrcipii diverse de r:onilucere etc. De lntregul sistenr organizational prin intermediul c5ruia o efectueazi.
asemenea,fiecare economie are propriul siu mecani.smd.efuncfionare, Mecanismul financiar esteo componentdde structurdfunclionald a
care poate si prezinte atAt aseminLiri,cit gi deosebiri fa(5 ile meca- mecanismuluieconomicSi exprimd modul de origanizare gi circula{iea flu-
nismele altor giri. xurilor financiare prin care se realizeazdmobilii:,area,repartizarea Si utili-
intre mecanismele de functioniare a economiik:n nationale din dti- zareafondurilor financiare constituitetn cadrul economieinalionale.Pfrn
feritc f{ri, crjstd condifiondri ktorice comufle sauobiective'politico-iilea- intermediul mecanismului financiar, se reali:zeazi funcliile finanfelor
loglcct tocldal econofilce saude alti :naturi ssemdnfitouretcum sunt: (de repartilie de control).
'ii
r) forrnr de proprlctrtc prcdominantA (privari sau rle star); FuncJionalitatea mecanismului financiar consti in capacitatea sa
b) rl*rmul deeonducore nler:onomiei; de asigurare,tn senstehnic, circulalia normali, :fhri dificulti$ a fluxurilor
:) UtsnS dr rrpE*lzrrcr rczultatclor
muncii; ftnanciare, gi, in acelagitimp, stimulare a derulirii activitilii economice
d) n$mul p€llHco.ldcologlc (democratic,
plu,ripartidic
sautora- desftgurate de agenfii economici, indiferent de forma lor de proprietate.
lltrr, nonopartldlc),
acceptareauneisingurrr
idr:ologii
sau1to- ln acestcontext, este importanti cunoagtereaacliunii legilor economice
terrreemelmultoq obiective gi, in special,4legilor piefei.
e) prrtlclparea la alianfepolitice, militare saula uniuni cu caracter
in lirile cu economie planificati, principalul instrument de condu-
economic,
cere gi de reglare a proceselor economice corrstituie planul-directivi,
lnsi, existi o serie de deosebirirprecum:
o nivelul forlelor de prorluctie, mirimea nezervelor in timp ce, in lirile cu economie de piafa, rolul hotiritor in reglarea
de care
proceselor economice este atribuit piefei r;oncurenfiale, iar statul
dispune economia nafir:nali, conditiile r:LaturiLlegii dimen-
asiguri functi,cnarea mecanismului economic. Astfel, statul aclioneazi
siunea teritoriuluil
t ca: a) autoritate publicd prin asigurarea ordinii publice, apirarea na-
structura sociali gradul de maturizare a r:elafil.lorsociale, de
productie gi a democratismuluieconomiei; fiornali gi intr,efinerea relafiilor externe, precuLmgi influenfeazi gi pro-

-2t4- -25 -
duclia materiali, consumul, repartitia PIB prin prelevarea unei pirti a
acestuia la fondurile de resurse financiare publice; b) agent economic,
respectiv, in calitate de producitor gi consumator de burlrri gi servicii;
c) organizator Sifinanlator al asiguriirilo4 d) creditor;;i debitor etc.
Statul influenteazi selectiv activitatea econorrrici prin finantarea
unor obiective sau acliuni pe seam.aresurselor publice, precum gi p.rin
utilizarea unor instrumente economico-financiare (impozite gi taxe,
transferuri gi subvenlii, creditul gi dobAnda, prefu:rile gi tarifele, taxa
scontului gi cursul de schimb etc.). De asemenea,sl.atulcreeazdcadrul
institulional gi juridic necesardesfirprdrii activititii.
Mecanismul financiar este cr:nstituit din totalitatea stmcturilor,
formelor, metodelor, principiilor gi pirghiilor ecc:nomico-financiare,
prin intermediul cirora se constituie, se repartizeazi pi se u.tilizeazi forr-
durile binegti ale statului necesare indeplinirii functiilor gi sarc:inilorsa-
le, gi a acfiunii libere a agenlilor economici.
in general, strucfura complex'i a mecanismului financiar este con-
stituitd din:
o sistemulJinanciari
pdrghiile economico-financiareutilizate de stat perntru influern-
Iarca activitifii economi,ce;
mctodcleadminktrative de conducerefolos;itein domeniul fi-
nrntetor,
Cadtullwfltuflonalalcltuit din institufii gi organLe
cu atribulii
In dorntnlul flrranfelor(organedemocral:ic alese,organeale
adntlnlttnflel centralegi locale,organer;pecializate ale sta-
tulul In domeniulftnanciar);
cadruljuridic format dirr ansamblulactelornor:rnat.ive (legi,
decrete,hotirAri gi alte reglementiri cu r:aracternormatirr),
care reglementeazidorneniul financiar atat in faza de .re-
partilie.,cAtgiin ceade prelevare.
O asemeneastructuri neomo.geni prezirr-rti.difisulteli in abordirile
teoretice gi nu se incadreazi in analaa de sistem sau intr-urr algoritm r1e-
terminat' De aceea,se analizgx2[ r:lementele componente, iar eficienLfa
furrcfioniirii mecanisimuluifinanciar al unei economii poate fi evaluati prin
pdrma unor indicatlorimacroeconomicigi a dinamicii acestora.
Menlionim frrptul ci mecanisrnul financiar nu este stabilit, odate
Pentru totdeauna, c:ise afli in continul ferfecfionare, are un caracter di-
nanric Ai o strtrcturil relativd. Derularea mecanismului financiar depinde
de condiliile sau cerinlele perioadeiiii de intereselenalionale.
2,2.Caracteristica financiar
sistemuluri
ln economia de piali, statul influenleaze procesele economice prin
htermediul sectorului public, ce diferi ca merime gi structuri de la o lari
la alta, gi de la o pe:rioadl la alta. Noliunea de sistem financiar are o dubli
hterpretare: in pri:nul rAnd, ca ansarnblual institu$ilor care se ocupi cu
operafiile binegti (Ibnduri, organizafji, b5.nci,companii etc.), gi, in al doi-
len rdnd, ca un sislem de relalii fina.nciare(finan;ele publice gi finanlele
prlvate). Astfi:ll,conceptul de sistem financiar are un conlinut foarte com-
plc6 putAnd {i interipretatsub mai multe aspecte,gi anume:
I ca sistenrde rela{ii econontice,inexpresiebineasci, prin ca-
re sevehLiculeaziresursefinanciare;
o ca sistertnilefoniluri de resurse financiare ce se constifuie in
economie la anumite egal.oanegi se utilizeazi in scopuri pre-
,cisdeterminate;
. ca sistenr de institu{ii care participS.la organizarea relafiilor,
la constituirea gi distribuirea fondurilor, precum gi elabo-
ra:rea,executareagi controlul planurilor financiarel
. ca $istefinde planuri fina'nciare (instrumente de conducere
gi reglar,e),care reflect[ anumite procese prevlzute a fi reali-
zitte in r)conofnie, in cursul unel perioade de timp detefmi'
nate.
I. Prin prismar rela{iilor econontice,sistemul ftnanciar seprezinti ca
un ansamblu cle relrlfii financiare ce siemanifesti in procesul complex de
constituire, dilstribr.riregi utilizare a fcrndurilor binegti, gi esteformat din:
t financiar public.t
sisl:ernril'
-2',,7-
 o slstemulfinanclarprluat.
intr-o accepfiuncgcncralizati, sietemul ftnanciarpublic cuprinde:
o Bugetul clestattgi bugetclelocale;
r Bugetul fuigur:irilor Socialede Stat.;
I Bugeteleinstitufiile publice autonome;
o Bugetele instiltufiilor publice finanfate, integral sau parlia!
din Bugetul d,e stat, Bugete locale sau Bugetul Asiguririlor
Socialede Stat;
I Bugetele institufiilor publice finanlate integral din veniturile
r Bugetul Trezoreriei Statului;
I Bugetul fondurilor externe rambursabile;
r Bugetul credit,elorexternenerambursabile;
. Creditul publi,c.
in ceeace privegte sirltemul ftnanciarprivat, in struchrra lui regisim:
. derilor rlestinate acfiunilor cu caracter social sau stimuliri
Creditul bancar;
o Asiguriri de bunuri, persoane gi rispundere civil6;
c Finanfeleintreprinderilor.
II. Sktetnul financiar privat in funcfie de
fondurile: de resursefi-
nanciare
Structura sistemuluLide fonduri financiare sti la baza derulirii
fluxurilor binegti in oricr: economie, dar, la rindul siu, ea rezulti din
conceplia existenti asupra mecanismului financiar-monetar, avAnd la
bazd, o anumiti politici financiar-monetarl. O imagine de ansamblu
asupra acestui sistem poa.tefi reahzatd.prin gruparea acestora dupi mai
multe criterii:
a) dupn nivelul Ia care se constituie, distingem urmitoarele
fonduri:
: Ia niuel centrail sau tnacroecoflotnic, care se constituie gi se
administreazi de citre autoriti$le sau institrrtiile centrale,
presupunind, in principiu, realizareaunor obir:ctive de inLte-
res macroeconromicsau social (fondul bugetar al administra-
liei centrale dr: stat; fondurile asiguririlor sociale; fondurile
de creditare);
-28 -
ra.
la niueil meiliu sau intennediar (fondurile bugetare ale rai-
oanelor,municipiilor, oraqelorgi comunelor);
tra niuel!.tnicroecottornic (fondurile proprii ale intreprinde-
rilor, irrLr;titufiilor), avAncl ca scop satisfacerea nevoilor de
fu:nclion.aregi dezvoltare ale acestora.
b) ilup5 desttiLnaliadati resurselor din fondurile financiare:
+
fo,nduri de inlocuire Si dl.ezvoltare,printre care se reglsesc
fonduri.le proprii ale intreprinderilor destinate activitilii pro-
ductie, (:omer!, investilii, precum gi fondurile imprumutate
perrtru activitilile curente sau de investifii, fondurile speciale
extrrabugetarefolosite perrtru lucriri cu caracter de investilii;
+ foniluri de consum, din c,arefac parte: fondurile bugetare gi
extabul;;r:tarepentru consumul curent, fondurile de asiguriri
sociale, anumite pirli din fondurile proprii ale intreprin-
materiale ale salariafilor, precum gi partea din resursele b5-
negti ale populaliei destinatl consumului curentl
+
fond.uri ile asigarare, care sunt destinate, in principal, asi-
gu.ririlor: sociale, asigur[.rilor de bunuri, persoane, rispun-
dere ciirih, fie pentru consumul curent, fie pentru actMt[fi
de inveritifii;
o
fonduri de rezervd, care se constituie la dispozilia anumitor
en'titifi r:conomice gi soci.alegi sunt destinate finanlirii unor
nevoi irnprevizibile.
c) dupn forrna de proprietirte, in care sunt administrate fon-
durile financiare:
t
foniluri.financiare publice (fondul bugetar al administraliei
cen,tralede stat; fondul asigurlrilor sociale de stat);
+
foniluri.financiare private (fondurile aparlinAnd societililor
cornerciale, bancare, de asigurare gi reasigurare cu capital
privat sau mixt, resurselebinegti ale popula,tiei).
d) dupe fiilwll.cw care se fac preleviri:
o preleviri cu titlu definitiv gi ,caracterobligatoriu (impozite, taxe);
-2,9-
 o preleviri cu titlu rambursabil qi caracter facult*tiv (depu'eri
la binci);
c transferuri externe rambursabile sau neramburr;abile (dotatii,
ajutoare).
rlr. Privit prin prisma instituliilor care participi ra organizarea
relaliilor, la constituirea gi distribuirea fondurilor, precum gi elaborarea,
executarea gi controlul planurilor financiare, pot fi delirnitate urrni-
toarele verigi ale sistemului financiar: buget public nalional gi compo-
nentele acestuia, creditul public, fondurile de asiguriri, piafa de capital
gi fondurile intreprinderilor cu diferite forme de proprietate.
2.3.PArghiile
economico-financiare
Noliunea de parghie financiari are la origine semnificatiile par-
ghiei din fizica mecanici - forla care d6 impuls. LJn mecirnisrn de con-
ducere a economiei incolporeazi o multitudine de instrrrmente finan-
ciare, fiecare dintre ele avand scopul si contribuie la atingerea anumitor
obiectiue qi anume:
1) estimarea necesarului de resursefinanciare pubri,:e (cererea de
resurse) gi a posibilitililor de procurare a acestr)ra (oferta de
resurse) la nivehrl intregii societili gi la nivelul rrricroeconornic
(intreprinderi, inistitufii publice, organizafii firi r;cop lucrativ)"
Instrumentele utilizate imbraci forma previziunil or, programe-
lor gi planurilor ffnanciare,poarti denumirea de balanle finan_
ciare,buget de stat, bugete locale,bugetul de venitrurigi cheltuieli
al intreprinderilor gi oferi organelor competente informa{ii utile
pentrti estirnareapotenlialului financiar al societitri;
2) deterrrrinarea cf,ortului financiar reclamdt de realizarea unor
obiective satr acliuni, a efeetelor scontate de pe ffma acestora
gi a raportului dlintre efort gi efect. Instrumentt:le constau in
diverse metode gi tehnici de lucru, care seryescla determinarea
eficienfei econornice sau a e{icacitifii unor cheltuieli;
-30-
3) constituirea fondurilor publice de resurse financiare qi repar-
tizare,agi dirijarea resurselor financiar:ede la fondurile publice
citre divergi beneficiari. Instrumente]e reprezinti metodele de
preleuare a unor resurse la fondurile publice (impozite, taxe,
venitruri nefiscale,imprumuturi), respectiv metode de dirijare a
acest,oracitre divergi beneficiari (alocalii, subvenlii gi transfe-
ruri bugetare, credite);
4) influenlarea proceselor economice, a acliunilor sociale, a fe-
nomr:nelor demografice in direc$ile, indicate de autoritifile
publice, in vederea armonizirii intereselor generale gi indivi-
duale, nalionale gi locale. Aceste inritrumente sunt cu dubli
funcfiune de prelevare-dirijare qi de influenlare a proceselor
economice, sociale qi de alti naturi.
in general, instrumentele financiare se concretizeazi in special,in:
t previziunt,programe Siplanurifinanc:iare sub formi de balanle
financiare, bugete de stat, bugete locale, bugete de venifuri gi
cheltuieli ale intreprinderilor gi instituliilor etc.;
o me;lodegi tehnici de lucru necesaredetermindrii eficienlei eco-
nornice sau a eficacitilii unor cheltuieli, stabilirii op$unilor
unor solutii altemative;
metode de preleuarea unor resurse la fondurile publice, res-
pectiv impozite, taxe,venituri neftscale,imprumuturi etc.;
me'lodede diriiare a resurselor financiare de la fondurile pu-
blir;e c5.tredivergi beneficiari, respectiv alocalii, subvenfii bu-
getare, credite etc.;
+ insl:rumentecu dubld func[iune, de p,relevare-dirijare gi de in-
fluentare a proceselor economice, s,ocialegi de alti nafuri.
Nu toate:instrumentele financiare pot fi r:onsideratepArghii la dis-
pozifia statului. Daci o metodi de.prelevare serve$tenumai pentru a1i-
mentarea unui fond de resurse financiare, aceasta constituie doar un
aimplu canal <:olector.De asemenea,nici met,oda prin care se dirijeazi
cltre beneficiari resurselebineqti acumulate la un anumit fond, ftri si se
fndeplineasci ,calti misiune economici, nu poaLeaveavocalie de pirghie.
-3r-
 Categoriile valorice folosite in procesul
.de con,sllituiregi re- €lpeut,ln cazulin carenu s-arfi produs fenomertul generator al sancfiunii.
partizare a fondurilor de resurse firranciare pot constitui parghie nunlai
$rItetiunea se r:chivaleazicu o,rcointeresarenegativi".
in misura in care ele indeplinesc anumite funclii economice, se angre-
PArghiile se pot manifesta atit la nivelul ralacroeconomicqi micro-
neazi organic in mecanismul de ftLncfionare a econr)miei, contribuind
€€onomic,unele avAndun pronunfat caracterfiscal (impozite, taxe va-
la solulionarea,pe baze economice, a unor proble.mei* conditii mai
RlHle,credite interne, subvenqii), sau altele se inscriu in categoria pir-
bune decit s-arputea face prin metode administrativer.
ghlllor cu pronunlat caractermonetar-valutar'(curs valutar, masi mo-
P drghiile economico-financiaryer eprezintd totcrlitatearinstrumente-
f,etartretc.).
Ior de naturd economicdsaufinanciard,cu ajutorul cdrc,r'a
sttttulacfioneazd I)upi rolul pe care-l au in cadrul procesului de repartilie a ve-
pentru stimularea interesuluieconomical unei colectivitdli del:erminarte
ttltului nafional, pArghiile financiare pot fi de mobilizare (impozite pi
(ramurd sau subramurd economicd,grup socio-profes,ional,zond geogra- trxe), de stinrulare/frinare (taxe vamale, impozit pe profit), de re-
ficd) sau aI membriloracesteia,lua{iln mod individual (.proalucdtori,
con,su- partilie sociali (subvenfii, burse, pensii, aloc:rlii). Exemple de parghii
matori, salariati) pentru realizarea unui obiectivanumit sau s.timuldnd
0nanciare cu caracter de stimulare f frdnare, s,ocial fiscal sau monetar-
euolulia tn directiile dorite.
vdutar sunt pr:ezentatein tabelul 2.1.
Caracteristicilepirghliloreccnomico-fi nanciarre: Tabelul2.T
. aclioneazi automat la pl:erducereaevenin:Lr:ntellor
economiLce Pdrghiile economico.ftnanciare
saula punerealorin functiune de cltre orr4anele publice; r pref . imPozite masi monetarii sisteme de retributie
I metodele de prelevare gi de plati acfionealli.ca pArghii numai r tarif . taxe curs valutar sisteme de uzuri
in mS.surain care influerrleazi pozitiv anumite laturi ale acti- . cost , accize preful hArtii sisteme de fonduri
vitdtii economice, asiguriLndinfiptuirea firnctiei de r:epartifie de valoare
a finanlelor; a profit . subsidii dobindn amenzi
+ asiguri intervenlia statului in economie surbrrLultiple form.e: a rentabilitate r subvenlii rata scontului penahtali
a Investilii t transferuri curs de revenire
reglarea volumului de pr:oduclie gi a mast:i monetare, stirnu-
larea acordirii de creditr:, reducerea consumulu.i la rni.rfuriLle
a tmprumuturi n burse
r pensii
diunitoare sinitilii etc.;
. indemnizalii
r opliunea pentru o pArghie sau alta ori pentru un complex de
pArghii depinde de polit,ica urmiriti de guverrr in domeniile
Pdrghiile economico-financiare ocupi urn loc important in meca-
cregteriieconomice,veniturilor, prefurilor, b,ugetuluide stat,cAt
nismul de funr:lionarea economiei gi se compo,rtdcametode econotnice
gidefaza ciclului econonricin carese afli economia unei
!iri. de cond-ucerc. Perfecfionarea .pirghiilor economico-financiare nu
Acliunile pdrghiilor economic'0,-financiareconstau n' numai in siti-
presupune rerrunfarea la folosirea anumitor misuri de naturd admi-
mularea interesului economic al parrticipanSlorla pro<:eseleeconomice in
nistrativi in c,onducereaeconomiei, ci o imt,inare judicioasi a meto-
realizareaanumitor obiective, dar gi in sanc[ionareaar:estora,in ,cazulne-
delor economice cu cele administrative, care se completeazi reciproc.
respectirii unor obligalii legale sau r:ontractuale.Sanctionareadeterrnjni
Printre metodeleadministratiueutilizate, menlionim:
o anumiti diminuare a avantajelor, la care ar fi awLt dreptul rLrnparti-
a) int,)cmirea de prognoze, programe ,economicegi planuri;

-:i 2 - -33-
 b) tinerea evidenlei contab.ile;
c) stabilirea de ci.tre stat a unor preluri gi tariilb; 1' Prln intermeclilrl mecanismului ffnanciar, se realizeazi funcfi-
d) reglementarea imprumuturilor din fondurile puhlice; lle flnanf,elort
e) reglementarearegimului valutar; a) cledir:ijare a activitilii agenlilor economici privafi;
0 supraveghereaimportuhri gi exportului., b) de repartilie gi de control;
g) sanclionarea speculei ilicite 9i a evaziunii liscale. c) de rer:uperarea imprumufu;rilor acordate de stat;
d) de produr::;ie;
e) de coman<h centralizatl a e,conomiei.
intrebdride verificare In d icali varyiantelecor ecte
1. Ce reprezinti mecanismul financiar gi care este slructura complexi
a acestuia?
l, Mecanismuluiii financiar are utmitoarea structuri:
a) sistemul dl,tpl"ttot' financiare; sistemul de institulii;
Care sunt asemini.rile qi deosr:birile mecanism,elor drl func-tionare
b) cadrul instituJiona! sistemu.lfinanciar; cadrul juridic;
ale altor !iri?
Caracterizali sistemul financiar ca parte contponenti a meca- c) sistemul d,efonduri; sistemul de relalii economice;
nismului financiar. d) perghiile,lconomico-finan(:iare; metodele administrative de
4. Numili gi descrieli principalele componente ale riisteurului financiar conducere.
public Ai ale celui privat. In dicali uar.ri elecar ecte
ant.t
5. Care sunt criteriile de clasific,areale sistemului fondurilor de re-
t, Dupi destinal;ia resurselor, fondurile ffnanciare ale sistemului
sursefinanciare?
ftnanciar se inrpart in:
Ce reprezintepArghiileecononfco-financiaregi careesterolul aces-
a) fonduri financiare private; firnduri financiare publice;
tora in funclionarea mecanismului respectiv?
b) fondtrri bugetare ale raioanelor, municipiilor, oragelor gi comu-
7. Care sunt caracteristicile de bazi ale pirghilor economico!fi-
nelor;
nanciare?
c) fonduri de consuml fonduri de inlocuire gi dezvoltare;
Care sunt metodele administrativede conducerea economiei?
d) fondtrri de rezervi; fonduri de asigurare.
elecor ecte
ln dicafi r,'arianLt
Te:;te
s. ln cadrul sistemului financiar privat, se includ:
l. in cadrul sistemului financiarpublic, nu se includr a) FinanLleleagenlilor economici cu capital privat;
a) finantele intreprinderilor de stat; b) FinanLleleintreprinderilor de stat;
b) asiguririle sociale de stat; c) Asigurlrilb de bunuri, persoane gi rlspundere civih;
c) creditul oferit de bincile pr:ivate.;
d) Asiguririlersocialede stat;
d) bugetul de stat;
e) Creditul bancar privat.
e) frnangeleagenlilor econon:Licicu capital privat.
In d ica{i vari antelecor ecte
ln di cali vari antelecorecte

-:'4-
-31;-
 Bibliografie:
l. caraganciu A- Prob'lemelemetodologiceale analizei mecanismului
financiar tn economia de tranzifie / A. Caraganciu, Gh. Iliadi. _
Chiqiniu: Editura ASEM, tgg6. - 252 p.
Lipsey F.G.Economi,csf k G. Lipsey, p. O. Steiner, D. D. purvis. _
New York Halper kLternational Editi on, L9g7.
Manole T. Finanfe publice/ T. Manole. - Chiginiu: AAp, 199g. _
348p.
+. Manole T' Finanfele publice locale: rolul lor tn consolidareaawto-
nomieifinanciare la n,iuelulunitdfilor administrativ-teritioriale/ T.Ma_
nole.- Chiginiu: Epigraf, 2O03.- 240 p.
Matei Gh. Finan[e generale / Gh. Matei, L Tomili. - Craiova:
Reprografia UniversitSlii din Craiova, 1992.- L32p.
6. Mogteanu T. Finante publice / T.Mogteanu gi colectiv. _ Bucureqti:
Editura Tribuna Ecornomicd,2O02.- 4O9p.
7. secrieru A- Finanle ltublice. lnstrumente si mecanism.
financiare de
interventieguvernamentald/ A Secrieru. - Chiginiu: Epigraf, 20O4.
- 423 p.
6. Stratulat O., Mecanismulfin anciar, Chiginlu, I 99 g.
9. Stiglitz J. 3rcououurcazocy\apcmBenHozoceKrnopa/
J. Stiglitz. _
Moskva: Infra-M, 19g7. - T 18 p.
10. VicS.rel I. Finante Publice / I. yltcfuel. - Bucuregti: Editura
Didactici qi Pedagogice,L999.- 423p.
11. vicirel r. Politict economicesifinanciare de ieri de azi / I. vicirel. -
si
Bucuregti:Editura Economici, L996.- 3g4p.
-36-
C a p i t o l ul lll .
F'OLITICA FINANCIARA
['.IIVELMACI1OECONOMIC
il-.A
,uu'n*-"heiie: polifica economi,:i, politica financiar5, strategia gi tacti-
ca financiarS, politica fiscali, po'litica bugetari, instrumentele politicii
bugetar-fiscal:, politica monetaLri, politica valutarl, politica creditari,
rezerve obligatorii, rezerve valutare, rata dobAnzii.
3,1. Conceptul a politicii
gisferade ctrprindere
la nivelmacroeconomic
financiarer
Politica constituie o formS de organizaregi conducere a societilii
umane, pentrrr satisfacereaintereselor acesteiasau un ansamblu al de-
clzlllor luate de aut,critili pentru conducereadiverselorsfere,domenii gi
Interesealeunei na[iuni,
Politico economicd reprezinti. ansamblul deciziilor adoptate de
cltre autoritiEile puLblicein vederea orientirii activitifii economice, intr-
utl sens consirleratrezonabil pe teritoriul nafional. Politica economici
cote meniti sA eliffdne fenomenele negative observate in economie, si
rchimbe sau si prerrinl schimbarea unor variabile economice'
Sistema.tizarerrinstrumentelor de intervenfle a statului in eco-
nnmie, in furrclie cleinstitufiile ce le promoveazl gi din punct de vedere
al obiectiuelor',cepr:rt fi atinse, a conrlus la separareain urmitoarele ca-
tegorii de poLitici - componente: bugetare, fiscale, monetari, valutari a
veniturilor, comerciale, de preluri, a ocupirii, sectoriale.
Politica finan,:iari este o compronenti a politicii generale gi poate
fi abordatl la nivel rnacroeconomic Aila nivel microeconomic.
La niveI m acroeconomic, p olitl.ca financiari reprezinti totalitatea
deciziilor, mel:odelor, instrumentelo,r gi a miiloacelor concrete privind
procurarea gi dirijarea resurselor financiare, precum gi instituliile qi
- 3'.,7
-
 liticii financiare pentru fiecare etapi, clar delimitati, precum gi
reglementirile financiare utilizate de stat pentru direc:tionarea pro-
programele financiare de perspectivii; Deciziile strategice aa
ceselor economice gi a relaliilor sociale, intr-o etapi deterrninati., in ve-
un ceLracterglobal, hotiritor, sunt asiociatecu problemele cu
derea realizirii obiectivelor politicii macroeconomice (ocuparea forlei
care r;e confrunti un obiect de gestiune gi care PresuPun exe-
de munci, mentinerea stabilitilii preturilor, asigurarea cregterii econo-
cutarea lor pe termen lung. Aceste decizli includ planuri, pro-
mice gi echilibrarea balanlei de plegi exteme) gi obfinerii echilibrului
grame, proiecte, adoptarea bugetelor, determinarea direcliilor
generalin economie.
principale sub forrna concepliilor de dezvoltare social-econo-
Prin continutul siu, politica financiari este indisolubil legatn de
mici, realizarea modificirilor in sistemul de gestiune, elabo-
celelalte componente ale politicii economice. Astfel, dacii politica eco-
rareapoliticii economice pe termen lu.ng.
nomici a statului igi propune ca obiective: dezvoltarea, retehnologi-
2) politica financiari tactici. sau tacticaJinanciard cuprinde actele
zarea gi modemizarea ramurilor economiei nationale, relansarea eco-
administrative de planificare pe perioade scurte gi misurile pre-
nomicS, cre$terea economicS, distribuirea mai echitabilS a venituriior,
vizute a se lua pentru executareaplanurilor financiare gi a sarci-
atunci politica financiard trebuie s5.urmS.reasci aceleagi,,rbiectivegi si
nilor specificeunei perioade.
contribuie la stimularea investiliilor qi a relafiilor intemalionale prin
AnalizAnd politicile financiare promoval[e de diverse !iri, putem
acordarea de ajutoare financiare, de credite pentru investilii gi stimu-
wldenlia 3 tipuri de politici financiard:
larea cercetirilor qtiinfifice prin finanfarea lor de la buget etc.
L, Politi':a financiard clasicd - a dominat, in majoritatea firilor
Caracterkticile politicii fi nanciare:
lumii. pAnd la sfhrqitul anilor 20 ai sec.XX. Direc$a principali a
o este o component[ a politicii generale a statului,
politicii financiare clasice o constituia lipsa intervenfiei statului
o influenleazi gi celelalte faze alereproducliei financiare;
ln eornomie, pistrarea concurenlei libere qi utilizarea mecanis-
c se reatzeazdinbaza unei anumite strategii gi tactici;
melor:de piali in calitate de regulator p,rinciPalal economiei.
r comportl un caracter dinamic;
2, Politicaftnqnciard de reglementare- are drept obiectiv utilizarea
r diferi de la o lari la alta in func{ie de potenlialul economic,
mecanismului financiar pentru regle.mentareaeconomiei qi a
gradul de dezvoltare, trpul de conducere a econorniei etc. ' relaliilor sociale cu scopul atingerii unor obiective de interes
+ domeniile in carr:se manifest6 sunt:
nafional. Principalele instrumente utilizate sunt de naturi bu-
a) cheltuielilepublice;
getari, fiscali monetari, valutari, creditari.
b) resurselefinanciare publice;
3. Politica financiard administrativd - a fost aplicati in lirile so-
c) creditul ban,;ar;
cialisrlecare utilizau sistemul administrativ de comandi cu toa-
d) asiguriri qi r,easiguriri.
te dorneniile economiei, inclusiv cel financiar. Scopul politicii
linAnd cont de sfera de cuprindere a sistemului financiar, se iden- finan'ciare administrative consti in concentrarea maximi a
tific5. clar 4 categorii de p,rlitici - bugetare, fiscale, monetare, creditare -
resurselor financiare la dispoiilia statului pentru redistribuirea
care formeazi politica fimnciar5. a firii.
lor in corespundere cu &recfiile debazl. ale planului de stat.
Politica financiarS.poate fi privitl prin prisma perioadei pentru
In cadrul unei !iri, politica financiari diferd in funclie de interesele
care s-au elaborat gi/sau aclioneazi. Astfel, deosebim:
gnrpurilor so<:ialepe care le reprezinti partidiul de guvernimint gi de
1) politica financiard strategic[ sau strategiafinanciard, care re-
esnditiile interne gi intemalionale specificeper:ioadeidate.
prczintl. obiectil'ele gi deciziile care stabilesc coc'rdonatele po-

-39 -
-38 -
 La niuel microeconomic,polil:ica financiard F,,oatefi definiti ca
totalitatea deciziilor, metodelor gi instrumentelor cu caracter financiar
utilizate de citre conducerea intreprinderii in vederea m,obilizerii, alo-
cirii gi gestionirii resurselor bine,gti, in scopul rcahzlrli obiectivului
principal de activitate - maximizarea valorii de piafi.
Politica financiari. are trei componente de bazi: p,olitic:ade in-
vestilii, politica de finanlare gi politica de dividende. .tar direcliile de ma-
nifestare a politicii financiare la intreprind ere izeazii: selectareaproiec-
telor de investifii.; identificarea modaliti;ilor de finanfare; fundamerr-
tarea strucfurii financiare a intreprinderii qi asigunarea unui raport
optim intre capitalul propriu qi cel imprumutat; al,lgerea variantei de
distribuire a dividendelor, respectiv'a profitului netl selectareasolufiilor
optime privind modificarea mirimii capitalului prbpriu. Trebuie men-
lionat faptul ci politica financiari. a intreprinderii este influenlati, in
mod direct gi indirect, de politica financiard la niv,::l macroeconomic,
prin intermediul instrumentelor, ,.are, la nivel microeconomic, sunt
considerate ca factori de influenli (constrAngeri) externi.
3.2.Politicabugetar-fiscalS
Politica bugetar-fiscald, ca parte componentril a politicii finan-
ciare, reprezinti mecanismul de re:glementare a economiei prin inter-
mediul unui ansamblu de instrumente de intervenfie a statului, care ttn-
globeaz[ proceselede mobilizare a'veniturilor bugetare,prin irnpozite gi
taxe, alocarea cheltuielilor pe anurnrite destinatii, precunl gi asigurarea
echilibrelor bugetare, toate acesteafiind orientate spre reakzarcaobiec-
tivelor de stabilitate gi dezvoltare economici a statuhri.
in general, obiectivelepoliticii l:tugetar-f*caledif<>r6de la st:rt la stat,
precum gi de la o perioadi de dezvoltareeconomici la alta,mai constan-
te fiind urmitoarele:
I minimizarea efectelor fltrctuaSilor ciclului economicl
i stabilitatearitmuluicreglleriieconomicel
* reglarea conjuncturali gi relansareaeconomieil
-tl a -
o mirrimizarea inechitdlilor sociale. F.edistribufie - corectarea
inegalitSgilor;
t asillurarea unui nivel optim de ocupare a forlei de munci gi a
unei inflalii reduse;
+ alocareagi repartizareaoptimi a resiurselorintre sectorul pu-
blic 9i privat.
Totodati, politica bugetar-fiscali trebuie si fie orientati, in primul
rAnd, spre atingerea urmitoarelor scopuri: fiscal, social Si de stimulare.
Primul scop este condilionat de formarea resurselor financiare necesare
Itatului. Al doilea - de necesitatea asiguririi fi.nanciare a realizirii poli-
tlcii sociale in condiliile economiei de piafn. C,elde-al treileq scop pre-
lupune stimul.area activitilii investilionale gi r:urente a intreprinderilor
fl a activitilii t:conomice a populaliei apte de munci.
Elementelepoliticii bugetar-fi scalesunt:
+ politica in domeniul veniturilor bugetare;
o poJiticain domeniulcheltuielilorbrrgetarei
o politica in domeniul gestiunii deficitului bugetar;
o politica in domeniul deservirii dator:iei de stat;
+ poJitica in domeniul relaliilor interjbugetare.
Politica.fiscalfi este o componenti a politicii financiare a statului,
clre se prezinl:i prin totalitatea reglementirilor, metodelor, mijloacelor,
formelo., instrumentelor gi institufiilor utilizate de citre stat pentru
Procurarea rer;urselor financiare fiscale gi utilizarea lor in finanlarea de
lcfiuni publicr:, inclusiv pentru influenlarea vielii economice gi sociale.
Coor don atelefun clion ale ale p oliticii fi scale vizeazi :
1) stabilirea, in primul rAnd, a uolumului resurselor financiare ale
statului necesare realizerli funcliilor gi sarcinilor sale; mirimea
lor er;te dati de PIB, rata fiscalitilii gi de cuantumul cheltu-
ielilor publice aferente perioadei respective;
2) prouenienla resurselor financiare; astfel, principala compo-
nentA este dati de resursele inteme gi numai in completarea
acest'Jrase poate apela la surse externe. Problema care apare
consti in stabilirea optimi a provenienfei gi ponderea re-
- +L-
 surselor financiare interne de la sectorul public, particular sau
persoane fizice, corespunz,itor structurii ,Je propriertate din
economie;
3) stabilirea nutnrtrului qi a modalftrtlilor d,epreleuar,ea con-
tributiilor la fondurile put,lice. ln privinla nurnirului, practica
fiscali a eliminat rapid va.rianta folosirii u;:rui singur mod de
colectare a veniturilor, inlocuindu-se cu varianta unei multi-
tudini de canale de prelevare, care permit o mai lbund.soluflo-
nare a problemelor fiscale;
4) rata fiscalitrtgii, nivelul ciireia diferi in fur:Lcliede o serie cle
factori proprii sistemului fiscal (multitudinea impozitelor, mo-
dul de calcul al materiei inrpozabile, progresivitatea impuner.ii,
. numirul trangelor de impozitare), precum gi dr: factori inde-
pendenfi de sistemul fiscal (produsul intern brut, prior:ititile in
ceeace privegtedestinatiaresurseloretc.).
- si
Politica bugetard reprezinti,3xpresia alegeritror bug;etarerealizate
de un centru de decizie publici (local, central sau nafional), avAnd fi-
nalitSli exclusiv economice qi socliale,gi implicand utilizarea (instirl-
mentarea) cheltuielilor publice.
Plasindu-gi sursele intervenl;ioniste in cadrul bugetului pub,lic
(central sau local), politica bugetarii constituie compl-imenilareafuncfio-
nali a politicii fiscale, cele doui tipuri de politici reprezentand ansarn-
blul coerentde instrumente,la disp'tzifia statului, prin care acesta mo-
duleazi activitatea economici.
Politica in domeniul cheltuielilor publice - trebuie r;i stabileasr:i
mirimea, destinatia gi structura r:heltuielilor publice, obiectivele r:e
trebuie atinse prin efectuarea diferitelor tipuri de ch,eltuieli qi tr:ebuie si
precizezemetodele gi ciile utilizate pentru ca obiectiyele urmirite si fie
realizate cu minimum de efortfinan.ciar.
Coordonatele
funclionalealepoliticii bugetarevizeazi,:
a) f,chilibrul bugetar: a afirm,r echilibrul bugetar cti o norrnd ab-
soluti care se impune autoritilii publice inseamnii a nr:ga orice
posibilitate pentru aceasta de a recurge lar poli.tica bugetara,
- tl'z -
Itucrcilnd revenirea la dogmele inainte de teoria lui Kelmes,
dctcrrninirnd autoritSlilepublice si realizezeechilibrul bugetar
i In plirrl crizi economici.
#r Ir) (regterea1:'araleld a cheltuielilorpubliceSia PIB.Aceasti norm6,
.r rntelor icllenticede creqtere,prezinti inconvenientul, in sensul
cit, claci PIB este un agregat in volum sau in valoare, circum-
Beris umni obiectiv antiinllalionist, agregatul PIB ar trebui
exprirnat iin volum, insa, de fapt, guvernul ia in considerare PIB
In valoare,,,umflat" in peri,oadade inflalie prin cregtereapre-
tr,rrilor. Utilizarea unei asilbl de norme nu corespunde unei
politici antiinflalioniste, ci uLneipolitici structurale, carc izeazS.
sll rnenlini constanti parfllea de resurse afectatl sectorului
.ir
publi,c, lirnitAnd jocul legii lui Wagner (conform cireia cheltu-
*.lf:
ielile pub[ice cresc mai rapid decAt PIB-ul pe cap de locuitor
e sub influenla dezvoltirii economice, elasticitatea - venit al
T
cheltuieliIor publice fiind sr.rpraunitari).
ffir
.i: c) Limitarea deficitului bugeto,rca pondere in PIB. De exemplu,
:. valo,areadeficitului bugetau:nu trebuie s5.dep5geasci tr/o drn
* PIB. De regull, diversele limitiri nu corespund unei ralio-
nalitagi econornice, ci rezulti din problemele ridicate din fi-
i
nanlarea cleficitului bugetar. In acest sens, este necesarsi se
comp,aredleficitulacceptatcu economisireadisponibili pe pia-
fi, deoarer:e,pe de o parte, un deficit important, finantat prin
impmmuturi lansate cu o rati a dobAnzii ridicati pe piala
ecorxrmiiL,rr(econornisirii) maj oreazi ponderea datoriei pu-
blice qi contribuie la deficitul exterior, iar pe de alti parte,
recur,sulla piala financiar[ poate antrena un efect de eviclie de
la irr4rrurrruturi a intreprin<Ierilor.
d) alegctrea ntetodelorSi instrumentelorde repartizarearesurselor
financiare, o importanfi deosebiti prezinti selectarea meto-
dele ,;le ge:stionarea resurs;elorfinanciare c5.tre entitS.sle pu-
blice. in ;Lcestsens, opliunile constituie finanlarea integrali
(sau parfrizili) nerambursab:ili din fondurile statului sau autofi-
-4:\.
 nantarea din verLiturile obginute din activitatea p,roprie a insti- lle autoritigilor monetare efectuate asuPra lichiditelii economiei na-
tuliilor sau intreprinderilor publice. flonnle (controlul ofertei de monedi) prin intermediul unor tehnici 9i
Tabelul,J.7 lnrtrume:nteirr scopul realizirii politr.ciieconomice.
Instrumentele politicii bugetar-ftscale Politica rmonetari include 3 cc,mponente debazS.:monetarl, cre-
dltertrgi valutari.
Numirul qi varietatea impozitelor Volurne gi solduri bugetare Poiliticar monetarfi include de,:iziile gi acliunile vizAnd oferta de
Felulimpunerii Operaliunile bugetare nonccli gi derrulare,acirculaliei monetare in economia nalionah, asigu-
(cote fixe sau procentuale) I Definitiverfuncfionaleqi de capital
ferea echilibnrlui rnonetar gi menlinerea puterii de cumpirare a mo-
r Temporare(imprurnuturi gi
nsdei ln scopuLlrcelizeriiunor obiective ale politicii generale.
avansuri)
Politicat creslitard reprezinta ansamblul deciziilor, metodelor 9i
Modul de aqezare * asieti Clasitficarea cheltuielillor
reglementarea gi supravegherea volumului de
tehnicilor car,=vi:,t-.,2a25.
(subiectul, obiectul, mirime,a bazei (funcponale,administrativa,
impozabile) economiqi) eredite in econom:ierprecum gi a ratei dobanzii pentru realizarca obiec-
Diversitatea scutirilor, reducerilor tlvelor macroecon,crmice legate de proceseleeconomisirii gi investirii 9i
Acfiunibugetare
gi deducerilor + De conjuncturi (schimbiri in €ontracarareainfla!iei.
natura cheltuielilor) ; Politica ualull:ard se referi la :nrodalitSlilede procurare gi utilizare
r De structuri (modi{icarea struc- I resurselorvaLlutaregi echilibrarea balanfei de plnli externe, crearea re-
fl]rlr tr a modulur cle rnterventle a zervelor de va"[uta,evolufia cursului valutar gi la efecfuarea de tranzactii
statului). pe pielele fina:nciar-valutare.
Politica rnone:tari creditari gi valutari se elaboreazi de Banca Na-
Resursele financiare sunt limitate, iar cheltuielile publice sunt inL
flonala, de co:mun acord cu GuverrLul. Sistemul monetar al Republicii
continui creqtere, de ac,:ea, este necesari utilizarea ace:storain rnod Moldova se all[ in dezvoltare permanenti, in sensul elaboririi 9i intro-
eficient. in procesul finanlirii unui obiectiv sau a unei acliuni, trebuie si ducerii in pra,cticir a instrumentelor monetare existente in toate lirile
fie analizate toate soluliile posibile pentru a alege variantrr optimi, care dczvoltate (instrurnentele de supravegherebancarS,crearea atributelor
ar permite maximizarea rezultatului intre efortul realizat gi efectul pielei hArtiilor de .raloare,implementareamecanismului contabil con-
obflnut in urma acestuia. form principiiJlorinternafionaleetc.).
Intervenfia B]$M se realizeazi prin:
a) operafiunile pe piafa mounetari, care sunt operaliunile exe-
3.3.Politicamonetarrd cutate pe piala financiari la iniliativa BNM cu participarea
itt sens larg, ptolitic,a monetard poate fi definiti ca activitate de benerroli a bincilor autorizate. Operaliunile de pialn deschisi
influenlare a proceselor economico-sociale printr-o serie de instrumen- pot fi efectuate prin tender anunlat in prealabil (licitalii), sau
te monetare in vederea rc,alizeriiprincip alelor scopuri ma{:roeconomice negor:ieri directe. UtilizAnd operafunile de piali deschisi,
gi obtinerii echilibrului general in economie. politica monetard re- BNM- asiguri piala cu lichirlitate, efectuAnd operaliuni REPO,
prezinti ansamblul de miisuri sau de intervenfii ale Bincii Centrale sau sau curnpd'rAndactive (valori mobiliare sau valuti striin[), sau

-44- - 4.!;-

scoland resurse din piala, plasAnd certificate proprii (CBN),
efectuAnd opera,tiuni revers-Repo, vAnzAnd active (valori mo-
biliare sau valuti striini) sau acceptAnddepozite la termen;
b) operagiunile pe piala valutari, care sunt intervenliile valu-
tare, ce se derul:azi in stricti con-formitate cu c,biectivele po-
liticii valutare. Banca Nalionali :utdLizeazl in calitate de instru-
mente ale intervenfiilorvalutare atAt operaliunile directe (cump6-
riri sau vdnziri la vedere de valuti contra lei nroldovenegti),
care influenfeazri masa monetari, precum qi operaliunile de
aiustare (swapuri valutare), care sunt instrumente reversibile gi
nu influenleaz5.rnasamonetar[ pe termen lung;
c) facilitaflepeunanente, care reprezinti facilit[1ile pe care
BNM le pune la dispozilia bincilor autorizate la iniliativa
acestora.BNM oferl facilitatea de credit overniglrt gi facilitatea
de depozit ovemight. Faciliti$le permanente joaci rolul unui
mecanism de sig;uranlI in gestionarea hchiditllilL pe piala mo-
netar6: facilitatea de credit overnight oferd posibilitate bincilor
sd ia credite de la BNM, iar facilitatea de depr:zit overnieht
creeazi.posibilitatea plasirii excesuluide lichiditate;
d) rezervele obligatorii, care constituie nivelul minim al mijloa-
celor atrase pe care o banci autorizati trebuie r;6 le detinii la
BNM. Pentru e.i.aluareaindeplinirii acestei obl.igafii, se utili-
zeazd.mediasoldlurilor zilnice ale contului de rez,erveDe durata
unei perioade de aplicare.
Politica monetari u:Lrhzeaztr,
in generaf urmitoarele instrumente:
. crearea monedei Si controlul masei monetare, cat:e izeazi vo-
lumul gi structur:a masei monetare in economie, in functie de
cerere gi oferti pe piafi;
e operaliuni pe pio{a deschisdcu hhrtii de valoart, de stat, care
constituie operal;iuni de vinzare (plasare),cumpiLrare(riscum-
pirare) de citre Banca Nafionale a hArtiilor de valoare emise
de stat cu scopul de a miri sau micgora cantitatr:a de bani din
circulatie. VAnzareahirtiilor de valoare conduce la diminuarea
-46-
ofertr:i de bani rezultatd din retragerea unei pirli din masa
mont:tari fin circulafie, ca urmare, rata dobAnzii cregtercregte
puterea de cumpirare a valutei nalionale gi se diminueaz|vo-
lumul investiliilor in economia nafional6. Cumpirarea hArtiilor
de valoare de stat contribuie la cregterea ofertei de bani, la
micg<>rarearatei dobAnzii, stimularea Lnvestiliilor gi inflafiei.
rata clobdnzii.Bincile pot si-gi mireasci rezervelecreditare prin:
atragt:rea de noi depuneri, contractarea de credite de la alte
binci comerciale qi procurarea de resurse creditare de la Banca
Nafionali. in Republica Moldova, biincile comerciale procuri
resurr;ecreditare la licitatia creditari interbancari, unde cel mai
mare furnizor de resurse creditare este Banca Na$onali. Prin
mecanismul licita,tiei,propundnd oferte mari sau mici de resurse
credil:are pentru vdnzare, Banca Na.fionali influenleazi rata
dobArrzii.Efectele modificdrii ratei dobinzii se referi la:
a) sciderea ratei dobAnzii stimulea:zi investiliile gi cregterea
i:l ocupatiei forlei de munci, pe firndul unei anumite ten-
i'.
clinle de cregterea prefurilor;
i.s-
b) cregterearatei dobAnzii conduce lla diminuarea investifiilor
li
l:.; qi aparilia tendinlei de cregterea :iomajului. Pe fondul anu-
tri roitei stabilitili a prelurilor, se dezvolti procesele de stag-
f'
ii rtare.
#
!&. rezen,eleobligatorii Ei rata rezervelorob'ligatorii- prezupune ca o
&il
& parte din depozitelebancare gi mijloacele atrasedin alte surse si
-f
iil'
fie depozitate de citre bincile comerciale in conturi deschisela
ii,1
t;i Banca Na$onali. Cerinla, confirmati prin lege, conform clreia o
J
{f,- parte din depozitele bancare gi mijloa,;ele primite din alte surse
ffi
tgi
;s trebuie si sepdstrezein Banca Centrali, in primul rand, contribuie
# la asilprarea blncii gi protejarea clientelei, in al doilea rAnd, Banca
Centrali mlrind sau micgorind rata rezervelor obligatorii in-
fluen!;eazi direct volumul creditelor acordate de bincile comer-
ciale;;i, carezultat,miregte saumicgoreazi oferta de bani.
rezeruelevalutare ale Bdncii Na[ionale. Instrumentul de pro-
mova.re a politicii, in context internafionaf utilizat de bincile
-47-
 centrale, se nume$te inten"enliepe pielele valuta.re.Inlterven[ia
valutari rcprezintd activitatea de stabilizare a nivelului ci;r-
surilor valutare prin blocarea fo4elor pierlei, care ridicS. sau
scad nivelul cursurilor de schimb ale valutei prop.rii.
Mecanismul intervenliei valutare este analogic celui aJ opera-
liunilor pe piaga deschisi. De exemplu, daci cursul valutei nationale srca-
de, Banca Nalionali intervine prin operaliuni de vAnLzarea valutei stri-
ine, fapt ce contribuie la procurarea valuteinafionale,la cregtereacererii
de monedl nagionali gi la cregtereaputerii ei de curnpirare. Daci cursul
valutei nalionale cregte, Banca Centrali din contra, incepe activ si vfrn-
di moneda nalionah, pentru a procluce efectul cregtr:rii ofertei de rno-
nedi proprie. Astfef se urmiregte stabilizareacursultLivalutar.
intrebdride verificare
1. Ce reprezintd politica economici a unei !iri?
Z. Definili politica financiari la nivel macroeconorrdc,
3. Care sunt obiectivele politicii financiare la nivel r:nacr{f,econromic?'
4. Definili politica financiari la nivel microeconomirc.
5. Care sunt componentele politi,:ii financiarela nivel rrLicrogi rnacro-
economic?
6. Care sunt factorii determinali ai politicii financia.ne?
7. Care sunt coordonatele functicmale ale politicii fir;cale?
8. Care sunt coordonatele funcfic'nale ale politicii trugetare?
9. Definigi politica monetari in senslarg gi in sensrestrAns.
10. Definili politica creditari gi politica valutari.
It. Ce instrumente de interven(ir: se utilizeazi in realjLzareapoliti.cii
monetare?
t2. Care sunt efecteleopera$unilordevAnzareavalorilc,rmohiliare de stali?
IJ. Care sunt efectele reducerii ral:ei rezervelor obligatorrii ale bincilor
comerciale?
14. Prin ce operaliuni trebuie si intervini Banca J\lalic,rrali pentm a
asigura stimularea investifiilor In cadrul economiei nalionalle?
- t l\ -
15,[)rince operaliuni trebuie si intervini Banca Nalionali. pentru a
asiguralirnitarea inflaliei in cadrul econorrriei na(ionale?
Teste
l, La nivel rnacroeconomic, politica financiari constituie:
a) ansarnblul de metode qi instrumente cu caracter financiar, an-
trenate in procurarea, alocarea gi gr:stionarearesurselor b6-
negti, in vederea maximizlrii valorii de piali a intreprinderii;
b) activitatea de influenfare, de citre autorititile publice, a pro-
cesel,:reconomice gi socialeprin metode gi instrumente de na-
turi financiari in vederea realizirii scopurilor
micel
c) reflec:tareacomportamentului intreprinderii in ceea ce privegte
finan !area activitSlii sale.;
d) reflec:tareacomportamentului intreprinderii in ceea ce priveqte
alocarea de resurse financiare cu scop,ulde a obgineprofit,
In di cali uari antele corecte
La nivel rnicroeconomic, politica ffnanr:iari constituie:
a) totalitatea deciziilor, metodelor gi instrumentelor utilizate de
citre conducerea intreprinderii cu caracter financiar, antrenate
in procurarea, alocareagi gestionarearesurselorbinegti, in ve-
derea.maximizirii valorii de pia!6;
b) activitatea de influenlare, de citre autoritilile publice, a pro-
cesel,rr economice gi sociale prin m.etode gi instrumente de
naturi financiari in vederea realizirii. scopurilor macroecono-
mice;
c) deciziile gi acliunile vizitnd.oferta de monedi gi derularea circu-
laliei monetare in economia nalionalt asigurareaechilibrului
monr:tar gi menlinerea puterii de c:umpirare a monedei in
scopul realizirii unor obiective ale politicii generale.
In dicaf i v nri antelecor ecte
-49-
J. Coordonatele functionale ale politicii fiscale suntr
a) limitarea deficitului bugetar ca pondere in pl.B;
b) volumul gi provenientaresurselorfinanciare;
c) cregtereaparaleli a cheltui,elilor publice gi p,rl};
d) numirul qi modalitnqile de prelevare, rata fis,::,alitilii;
in procur;rrea, alocarea gi gestionarearesurselor binegti, in
vederearrLaximizirii valorii rJepiali;
lt) de influenlare, dr: citre autorit[file publice, a proce-
actir,'itate::L
selor economice gi sociale prin metode gi instrumente de na-

e) turi :frnanciari in vederea realizirii scopurilor macroecono-

echilibrul bugetar.
Indicati variantelecorecte mice;
.) de influenlare a ;croceseloreconomico-socialeprin-
acti',.itate;r
4. Instrumentele politicii ffscaft: se referi la: tr-o selie rle instrumente monetare in vederearealizirii princi-
a) volume gi solduri bugetare; palelor sr:opuri macroeconomice qi oblinerii echilibrului ge-
b) numirul gi varietatea impozrtelor, felul impturerii; neral in eraronomie.
c) asieti * subiectul,obiectul, mirimea bazei irnpozabile;
I nI i,:ali r ari an'tel,e
core cte
d) diversitateascutirilor, reducerilor gi deducerlilor;
e) acfiunile qi operatiunilebug;etare. fl. l'olitica v'alutari reprezintii:

Indic a{i uari antelecor ecte ,r) totalitatea.deciziilor, metoclelor qi instrumentelor, utilizate de
c[tre conducerea intreprinilerii, cu caracter financiar antrenate
J. Instrumentele politicii bugetarre se referi la: in procurarea,alocareagi gr:stionarearesurselorbinegti, in ve-
a) numirul qi varietatea impozitelor, felul imptLnerii;
dereamaximizirii valorii de piali;
b) volumele gi soldurile bugel.are;
l)) moda.litifle de procurare qi utilizare a resurselorvalutare gi
c) asieti, diversitateascutirilc,r:,reducerilor gi deducerilor.; echilibrare,abalanlei de plili externe, crearea rezervelor de
d) clasificareacheltuielilor; valutii, evolulia cursului valutar gi efectuarea de tranzaclii pe
e) acliunile gi operatiunilebug;etare; piejele fi nanciar-valutare.
lndic ali variantele cor ecte c) actir,'itateade influenfare, ile citre autoritilile publice, a pro-
6. Coordonatele funcfionale ale politicii bugetare sun.t: ceseloreconomiceqi social.eprin metode gi instrumente de na-
a) echilibrul bugetar; turl finarrciari in vederer realizirii scopurilor macroeco-
b) volumul qi provenienla resurselorfinanciare; nom.ice.
c) limitarea deficitului bugeta.rca pondere in plB; corecte
I nd icali uaLrian:.tele
d) num5rul gl modahtiqile de prelevare, rata fis,:alitigii; 9. [tolitica credii{:ariconsti in:
e) cregtereaparaleli.a cheltui,elilorpublice gi p;i13. t) totalitatea deciziilor, mqtoclelor qi instrumentelor, utilizate de
Indic ali vari antelecor ecte cltre conducerea intreprincLerii, cu caracter financiar antrenate
in sens larg, politica monetari constituie: ln procurarea, alocarea gi gestionarea resurselor bineqti, in
a) totalitatea deciziilor, met.delor gi instrum,::ntei,rrutilizate cle vederea n:Laximiziriivalorii rJepiali;
cltre conducereaintreprinderii cu caracter financiar,antrenate lr) mod.a.iitifl[ede procurare ;i utilizare a resurselor valutare qi
echi.librar,e,abalanlei de p,l61i externe, crearea rezervelor de

- 5t -
 valuti, evolulia ,cursului valutar gi efectuarea de: tranzaclii pe ,l) limitaLreairrv'estifiilor;
pielele financiar-valutare; c) rnicgorarearatei dobAnzii bancare;
c) ansamblul decizillor, metodelor gi tehnicilor care vizeaz| regle- l) crepterealtruterii de cumpirare a monedei nafionale;
mentarea qi supr:aveghereavolumului de credite in economie, H) rnicq;clrare:r masei monetare din circulalie;
precum gi a ratei dobinzii pentru reahzarea obiectivelor macro- lr ) majorarea.masei monetare rlin circulatie.
econornice legate de procesele economisirii gi investirii gi crrn- I tul il:uli ua.riantelecor ecte
tracararea inflafir:i.
I l. l)ecizia dle viil.nzare de dolari din rezervele valutare ale Bincii
Ind,icafi uariantele corecte
Nnfiionale are ca efect:
I O. Politica monetari ttilizeazl, urmitoarele instrumr:nte: .r) cre$terear:ererii de monedl nafionali;
a) acfiuni, operafiu.nile qi veniturile bugetare; b) cre$tereaofertei de monedi nafionali;
b) operaliuni pe pia'la deschisi cu hArtii de valoare de stat; t') cregtereaputerii de cumpirare a monedei nalionale;
c) volume gi solduri bugetare; d) sciderea Bruteriide cumplreLrea monedei nafionale.
d) rata dobAnzii gi rata rezervelor obligatorii ale b5ncilor comrer- I u d icafi u'aLrianr
tele corecte
ciale;
l'1. l)ecizia cle a curnipira dolari in rezervele valutare ale Bincii
e) rezervele valutare ale Bdncii Nafionale.
Nafional: are ca efect:
Indi ca(i uari antele cor\?cte
,r) cregterear:ererii de monedh nalionah;
I l. Decizia de a rnicqora rata rezervelor obligatorii aft: bincilor ,co- lr) cre$tereac,ferteide rnonedi nafionali;
merciale are ca ef,ectt: c) cregtereallruterii de cumpirare a monedei nafionale;
a) cre$terea ratei dobAnzii bancare; d) sciderea puterii de cumplreLrea monedei nafionale.
b) inflafia; I n clicali va,.rian tele corecte
c) stimulareainvesti{iilor;
d) Iimitareainvestiliilor;
Bibliografie:
e) mic$orarea ratei dobAnzii bancare;
f) cre$terea puterii de curnpirare a rnonedei nafionale; l, l,cgea Republicii Moldova cu'privire la Banca Nalionald a Mol-
g) micgorarea masei monetare din circulatie; dovei nr.548,I,III din 2L.O7.l99t5/ / Monitontl Oficial al Republicii
h) rnajorarea masei monetare din circulafie. Moldova, :nr.56-57din 12.10.I 9915.
Indicafi v ariantele corecte z, ItegrLrlame,ntuncu privire la regimul rezervelor obligatorii. 4. Do-
cumente <lep,crlitici:SCERS, SliD, PND, CCTM.
12. Decizia de a maiorar rata rezervelor obligatorii ak: bincilor co- t, Cibr:tarur M.,
'L)ezvoltarea
econornicd,politici, strategrumodele,eJecte,
merciale are ca efectt: Chiginiu, 199l)
a) cre$terea ratei dobAnziibancare; :+, Clririfl Nf..,ScanlatE., Politici macroeconomice,Ed. Economic4 1998.
b) inflafia;
t. l)arrlac trtr.,BarLru 7., Monedd, credit si politici monetare. - Ed.
c) sdmulareainvesli[iilor; l)idacticd gi Pedagogici Bucuregti, 2005.

-52- -53-

kn
6' ManolescuGh.,Politici economice,Ed. Economici, Bu curegti,I 997. CapitolullV.
7. Manolescu Gh. Politici economice.Concepte,instrumente,experiente/
Gh. Manolescu.- Bucuregti:Editura Economici, 1997.- 678p.
5I PROCESUL
BUGETUL BUGETAR
8. Matei Gh. Finan[e tr;enerale/ Gh. Matei, I. Tomili. - Craiova:
Cuvinte-cheie;buget public, buget de stat, bugeteleunitidlor admi-
ReprografiaUniversitdlii din Craiova, L992. - 132 p.
nlstrativ-teritoriale,bugehrl asiguririlor socialede stat, fondul asigu-
9. Musgrave kA-Public Finance in Theory qnd Practice / R-A.
rArilor c,bligatoriide asistenli medicali, legeabugetari anuali, sistem
Musgrave, P.B. Musrgrave. - New York McGraw-Hill, 1939,
bugetar,procesbugetar,control bugetar.
Onofrei M., Impactrrl politicilor financiare asupra rsocietifii, Bu-
curegti2000
10. Stratulat O., Consentndri pentru prelegerea - Politica
financiard,
Chiginiu, 1997. - verigdde bazaa sistenlului
l, Bugetul alterii
financiar
11. Vasilek Moneda $i
fi,oliticafiscald/ k Vasile. - BucrLregti:IJranus, ln economia contemporani bugetul public constituie veriga cen-
1994.-222p. I sistemrilui financiar al oricirei !iri, fiind expresiaunui tip specific
12. Vicdrel l. Finanle publice / I. Vicirel. - Bucuregti: Editura .Di- tllrfii financiare - relaliile bugetare - care se manifesti in procesele
dactici 9i PedagogicA,Ig9g. - 423p. i, repartizirii gi utilizirii fondurilor bugetare necesareorganelor
13. Vicirel I. Politici ecornmicegifinanciare de ieri de azi / I. Vicirel. - la nivel nalional gi local.
Si
Bucureqti:Editura Economici, L996.- 384 p. ln teoria gi practica economici, bugetul p'oblic esteprivit, de obicei,
14. Vicirel I. PoliticifiscaleSi bugetaretn Romdnia 1990.2000/ L \tre- doui punr:te de vedere - ca o componentii obiectivi, de bazi, a sis-
cirel. - Bucuregti:Expert, 2001. finanr:iar gi ca document de previzio,naregi de autorizare, ca
15. Weimer D. Analiza y,oliticilorpublice/ D. Weiner, R Aidan. - Chi- balanli financiari; cu caracter operativ gi obligatoriu, a statului.
giniu: ARC, 2OO4.-:598p. Ca verigi centrali a sistemului financiar, bugetulpublic reprezintd
sintetitzatda relaliilor economicece se manifestd tn proceselefor-
ti utilizdrii principalului Jond centralizat de mijloace bdneStial
Si a fondurilor unitdlilor administratiu-teritoriale,in vedereafinan-
actiuitdlilor destinatecresteriicalitayii uielii, a unor actiuitdli privind
economicd a fdrii, cercetareaStiinJ:ificd,amplificarea qi per-
inJ:rastructurii,constituirea rezervelor de stat, apdrarea na{io-
ordineapublicd qi de drept.
Ca principala balanli financiari, bugetulpublic estedocumentul de
bgd, cu putere de lege,care stabileSte,pe de o parte' natura Si mdrimea
hnlturilor cese mobilizeazd la dispozi{ia statului, iar pe de altd parte,Jelul
1I volumul alocafiilor bugetareceseuor diriia de cdtrestat pentrufinanlarea
llverseloractiuitdti in cursulunui an.

"55-
-54-
 Existi trei categorii de legi ale finanlelor (ale bu.,getului):
A Legea anuali a finantelor, sau legea bugetuh.riinriliaf in care se
prevede qi se autorizeazii, pentnr fiecare an financiar, an-
samblul resurselor gi cheltuielilor statului. Ea este votati de
citre Parlament, intr-o sesiune autonorni, itrainte de inceputul
anului considerat, fiind cunoscuti. ca legeabugetului de stat.;
B. Legile rectificatoare aie finantelor sau ale bulletului rectificat au
ca obiect rectificarea, in cursul anului bugetar, a dispoziliilor
legii bugetului ini$al; nunrirul lor nu este fi4, putAnd varia in
funclie de ani.;
C. Legea de reglementare(regularizare)a finanlelor c:are,ersteadqp-
tati de citre Parlament dup5.e4pirareaanului bugetar (de regula,
dupi un an), prin care se constati execulia reali a trulgetuluiL
qi
aprobi diferenlele dintre r:ezultatelepe car,3le-a inregistrat, gi
previziunile legii anuale a finanlelor, compk:tate cu legile recti-
ficatoare. Aceasti lege poate fi considerat;1,, intn-o acceptiune
restrAnsi,ins5,legeade executieabugetului de citre Guvem.
Adoptat de cltre Parlament, bugetul este actul. cel rrai irnportarrt
din viala publicn, deoarece el este r::xpresiafinanciarii a programului rile
acliune a statului pe perioada de tun an. El poate fi aborrlat sub patru
aspecteesenliale:
a) Oin punct de vedere juridiic, bugetul este <locurnentfinanciar
cu putere de lege, care iniclude anumite norme gi nrcrmatrnre
destinate organizi.rii unei gestiuni financiare clare qi r:4plicite.;
el reclami studierea diverrselorreguli (norrre) referitoare la
conlinutul siu, la prezent:Lreasa,la adopta::easa de citre Par-
lament, la executia gi la cc,ntrolul execuliei sale; aceste norrne
sunt destinate organizirii runei gestiuni tremspar,entea finan-
lelor de stat gi precizirii autoritilii Guvernului gi Parlarnentului
in domeniul bugetar.
b) Din punct de vedere corrtabil bugetul reprezinti totalital-r:a
conturilor prin care se gestioneazl resr.rrsel:financiarr: ale sta-
tului. Aici, din punct de vedere tehnic, ne intieresr:aziindeosebi
-!,6-
I .a;-i,
t-S.
proct:sele de elaborare gi executare a bugetului, precum 9i me-
todele de previziune gi evaluare a diverselor categorii de ve-
nituri. qi cheltuieli cuprinse in buget.
c) Din lrunct de vedere economic, se poate remarcafaptul ci fon-
durile care trec prin contul bugetar reprezinti o pondere semni-
ficatiri din PIB gi ca, prin impozitele prelevate gi cheltuielile
efectuate, statul dispune de instrumente privilegiate de inter-
venli,ein viata economici gi sociali.
d) Din l,unct de vedere politic, bugetul este considerat ca exPresie
a opliunilor Guvernului in ansamblul domeniilor care relevi
com;retenlele sale (politica economica, sociala, educativl, cul-
turali., militari etc.); acesteopliuni sunt relevate prin evolulia 9i
repartilia veniturilor gi cheltuielilor gi sunt determinate de multi-
pli fa,:tori, legafi de doctrinele partide,lor politice, de atitudinea
opoziliei, de forla revendicativi a diver:selorgrupuri de presiune,
de ponderea constringerilor economice gi politice internaSo-
naler'deinfluenla trecutului, de fenomenele inerliale etc.
Indiferent de modul de elaborareqi adoprtare,de structura 9i deta-
mybugetul trebuie si indeplineasci trei funclii:
l, Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheati execulia
buget;ului de citre autoritilile publice care au conceput limitele
$i condiliile (adesea,Guvernul gi Parlamentul) qi chiar, intr-un
mod indirect, de citre cetileni, care sruntatAt finanlatorii, cat $i
beneliciariibugetului.
2, Gestiunea eficace a activitilii publice, Prin care executantii se
asiguri de utilizarea eficace a resurselorfinanciare gi a perso-
nalulrri pus la dispozilie pentru a conduce gi realiza activitilile
prev;.zute gi autorizate prin buget.
3. Proiectarea activitSlilor statului, prin care obiectivele urmirite
sunt lbrmulate in diferite programe alternative, fiind evaluate 9i
tnso!:itede posibfitnqile de finanfare.
Importa.nla acestor funclii se modifrci pe parcursul anului bu-
Funcfia de control dominl inilial, deoarecese urmireqte evitarea
-57-
abuzului de putere din partea Executivului, accentul punAndu-sb, apoi,
pe o buni gestiune a resurselor publice, ca, in final, sI se incerce o pla-
nificare mai buni a cheltuielilor c,onform nevoilor gi cerin{elor manLi-
festate in timp.
in teoria economicl moderni, bugetul esteade,sea
consideratca.o
variabili esen$al6 in determinarea nivelului PIB gi a.nive,lului ocupirii.
Inteqpretirile referitoare la capacitiilile de reglare a p'oliticilor bugetire
sunt foarte diferite, adeseacontradictorii. inainte de a se aLnaliza
rela{iile
dintre buget, conjuncturi gi politica economici, se pot, totugi, aborda
legiturile statistice simple intre buget qi variabile economice.
Locul strategiilor bugetare, in procesul de cregtr:re,face din buget
instrumentul privilegiat al politiciii economice, atdt in planul mijloa-
celor, cAt gi al realizirii anumitor finalitigi politice gi clejustilie sociali.
a) in planul mijloacelor, se evidenliazi ci, rlaci gestiunea tru-
getari gi politica fiscali inlluenleazi favorabil rafa cregterii, ele
provoaci, in schimb, o cregtere a incasiril,or fiscale gi autol'i-
zeaz6.o expansiune a cheltuielilor publice. .A,utoritateapubli,;i
are astfel, datoritS.existenlei unui ,rsurplus pozitir." de utihteli,
posibilitatea de a subvenl,iona categoriile r;ociale afectate r:le
cregterea economici gi de ir organiza o conrlpensiarevasti p:rin
bugetul public de stat sau prin subvenfiile B,A.SS.
b) Bugetul de stat izeaztr arrsamblul de activiti$ economice, la
nivel nalional qi local, prinLsubvenlii gi trans;feruri.Tntr-un st.at
modern, bugetul poate alhcta, practic, intr,eaga.politici ec'c-
nomicS, in particular - politica de reglare conjunLcturali, poli-
tica monetard gi financiare(prin fiscalitategi prin impr:urnuturi
publice), echilibrul balanlei de pligi curentreqi politica de ex-
port, politica veniturilor gi a amenajirii teritr:rriilor, urbanizarea,
politica industriali, politica culturali gi fonnarea profesionala,
politica de preluri etc. in perioadele de excedent bugetar, este
influenlati gi politica bunistirii gi a nivelului de viafi.
c) Relagiadintre buget gi conjunctura economica, abordati ade-
sea la nivelul soldurilor bugetare, dar gi plin evolutia agreg;a-
lonstituie bugetul public nalionaf cuprinzAnd:
-58-
telor: bugr:tare gi elasticitIlilor cheltuielilor publice, poate evi-
denlia situatii diverse:
. Irnpar:tul deprecierii monetare asupra soldurilor qi agrega-
telor trugetare;
I EfecttLl politicii de re:flafie bugetari la nivelul solurilor
asupra evoluliei cheltuielilor bugetare gi a cererii globale;
r Lnfluenla progresivitifi:i fluxurilor de incasiri fiscale asupra
echilibrului bugetar qi asupra expansiunii economicel
. l,egitrrra dintre deficitel: bugetare continue gi relansareaeco-
n.omici, paritatea valuta.ri, precum qi rezervelevalutare.
Conceptul sale
de sistembugetar$icomponentele
Sisternul bugetar al fiecirei liri cuprinde ansamblul relaliilor gi al
organizat,oriceprin care se :rsiguri formare4 repartizareagi uti-
fondurilor trugetare.Problem:r esentiali a structuririi oricirui sis-
bugetar derivl rlin ierarhizareadreptului de decizie asuprafolosirii re-
bugetare, care impune instilrrirea unui anumit sistem de venituri
ite fiecirei vr:rigi, precum gi modalitilii specifice de incasare a ve-
gi de alocar:epe destinalii a resurselorbugetare. Sub aspect orga-
ic Ai funcfiorral, deosebim sisli:mul bugetar de tip federal gi de tip
buE;etarde tip federal esteconstituit din trei verigi:
. Sisterr:rrrl
. bugetul federa$ei;
I bugetulunitililorteritorialeconstituente alfederafiei;
. bugetul local.
Sistfemtrlbugetar detip unitar esteconstituit din doul verigi:
r bugetul administraliei centrale de stat;
. bugetullocalalunitililoradministrativ-teritoriale.
Sistemul buge,taral Republicii 'Ylqldova este unul de tilt unitar. in
itate cu Legea Republicii lvloldovar,,Privind sistemul bugetar gi
bugetar", lltr.847 din L4.O5.96 menfioneazi:
bu,l;etareste un sistem unitar de bugete gi fonduri, care
,,SirstemuLl
-59-
 a) bugetul de stat;
ELgrtg-d,iL realizAndu-se succesiv gi dupn un calendar riguros,
b) bugetul asigur;irilor sociale de stat; potrilit cerinlelor principiilor anualitilii 9ipublicitSlii bugetare.
c) bugetele unit6lilor administrativ-teritoriale ; PB estgLtt'ict reg\ementat,aLstfel,in derularea sa concreti, se
d) fondurile asigrrririlor obligatorii de asisten{i medicali" lmpu:ne rr:spectarealegislaliei in domeniu qi a normelor me-
todologice,elaborate,in ace:stscop, de citre Ministerul Finan-
telor.
4.3.Conceptul
5itras;turileprocesului
bugetar Procesul bugetar, in Republica Moldova, este reglementat prin le-
847"XIII din 24.05.1996, care definegte in articolul 3, procesul
Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activitili gi opc
ca,,procesiulcare incepe cu elaborareabugetului gi se termini
rafiuni, integrate coerent gi convergent orientate, derulat,: stadial gi cu.
derii de seam5.despre executarealui pentru anul bugetar
prinzand: elaborarea proliectului de buget; adoptarea acestuial executra
. Antrl bugetar, pe teritoriul Republicii Moldova, incepe la 1
bugetului; incheierea gi aprobarea contului de execulie bugetard,;con-
gi se terminl la 31 decembrieale fiecirui an"
trolul bugetar.
Aceste activitili se clesfigoari intr-un cadru constitufional gi admi_
nistrativ-institufional, care prezinti particularitili de Ia publicein procesulbugetar
lari la !ara, de- Rolulauto,ritililor
terminate de evolulia ist<lrici a fieclreia dintre ele. Indiferent de parti-
cularititi gi de condigionalitagi,procesul bugetar prezinti i:nsi gi trisit.uri Potrivit reglennentirilor legale qi situaliei de fapt, care are loc in de-
procesrrnui brrgetar,principalii participanli la procesulbugetar sunt:
comune:
t PB esteunul de dl,ecizie, 1) en'titifil: care sunt finanlate de la buget (institulii, unitili
cate consti in ordonarea prioritililor gi
adminirslirativ-teritoriale r:tc.), cunoscute ca ordonatori se-
in alocarea resurselor necesare finanlirii obiectivelor vizate,
cundari sau terliari de buget
avand utilitate publici. Decizia ce trebuie luati. este una dintre
2) ordonat,orii principali de, buget (conducitorii autoritililor
cele mai grele, intrucAt resurselemobilizabile sunt limitate gi se
publice, minigtrii gi contlucitorii celorlalte organe de spe-
situeazS,in toate cazurile, sub nivelul necesitililor publice ale
cialitate ale administragiei publice centrale),
perioadei;
3) Minister:ulFinanfelor,
c PB estepredomirwnt politic, intrucAt deciziile prMnd
alocarea 4) Grrvernnrl,
resurselor bugetare mobilizabile nu se intem eiaz6,pe criterii
5) Legslatjvul (Parlamentul),
sau informalii ale pietei, ci au la baz6 obiectivele rJin programul
6) G:mpurile de interese gi cetifenii.
de guvemare, fuate de partidul care detine maj,oritatea parla-
Executorii de ,bwget(principali, secundari, terfiari) se consideri ci
mentarl. in consecinfla, decizia finali, concretizat[ in legea
,hcearci si-gi extindi activiti!ile entitililor pe care le reprezinti, cererile
bugetari anual6,este adoptati. prin mecanismul reprezentirii qi
lor fiind aproape nelimitate. Motivele pentru dorinla acestora de erpan-
al votului.
tlune includ presti6;iu1,mai mulgi subordonafi, mai mult spaliu, mai ma-
* PB are caracter ca urrnare a faptului ci este realizat
'e@e rl salarii ,etc.
prin participareaLunui mare numir de subiecli, de naturi di_ Ministerul Ffuwnfelor elaborearzi pentru Guvem proiectul buge-
feriti, fiecare cu i.nteresele,nevoile qi posibilitilile, sale. tului de stat in ba:zaproiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a

-60- -5't-
 comunica executorilor pr:incipali limitele de cheltuieli stabilite in bazir
politicii financiare a Guvernului, in vederea definitivdrii ,proiectelor
dc
buget. Sarcina principalii a Ministerului Finanfelo,
.", pe baza
proiectelor de buget, si i'tocmeasci proiecful bugetului"rt,.
tle stat pe car.
siJ depuni la Guvern.
Guuernul,dupl ce iq,iinsugegteproiectul bugetului de stat elaboral
de Ministerul Finanfelor, il supune spre aprobare parlame:ntului, insotit
de un raport privind sit'atia economico-financiarr a
lirii gi proieclia
acesteiapentru anul yiitor:.
Parlamentul aprobi bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe
articole gi pe executorii pr:incipali de buget. Legislatorul incearci, de
mai
multe ori, s[ majoreze cheltuierile publice. Motivafia consrti in faptur
ci
parlamentarii sunt congtienli ci alegerile viitoare vor de,pinde Je
abi-
litatea de care dau dovadii pentru fumizarea de servicii publice, de reali-
zarea unor programe gi cregtereanumirului de locuri de munci in cir_
cumscripliile pe care le reprezinti.
Grupurile de interes sunt preocupate gi ele de creptt:reabugeturlui
de stat. Ele cauti si obf i mai multe avantaje pentru mern!6i lor gi
si
fie sprijinite fie prin creErtereacheltuierilor publice in fa-iroarealor,
fie
prin reducereaimpozitelor pe carele plitesc.
Cetdlenii,degi nu au un rol direct in procesul bugetar; au adeseaun
rol indirect. Ei pot si voreze prin referendum limitarea .reniturilor {is-
cale, si respingd anumite forme de fiscalitate sau s6 ceari. echilibrul
bu-
getar. Ei pot si-gi exprirnreopiniile cu ocazia alegerilor siru cerand ale,
gilor lor s5.tini cont de op,iniile prezentate de ei.
Toli acegti participanli nu au numai scopuri bugetare dif,erite qi po_
tenfial conflictuaf dar ei, in,mod obignuit, au niveluri diferite de putere.
combinarea diferitelor preferinfe gi a nivelurilor diferite de putere
trebuie si fie dirijatd pri'personarur bugetar, astfer incat sa s" obtirra
acordul tuturor pi4ilor, caretrebuie si respectelegislafiabugetari.
Teoria bugetari clasici atribuia parlamentului putere de decizie in
domeniul financiar, controlul incasirilor gi cheltuielilor bugetare fiind
consecinta sistemelor p.litice din acele vremuri, simplitatea proble-
-62-
dnenciare ale epocii oferind parlamentarilor posibilitatea asam-
hfornrat;iilor necesarepentru adoptarea rleciziilor.
€vuluya democratici a regimului parlamr:ntar, manifestati prin in-
sufiagiului universal, a consolidat auLtoritateaParlamentului in
cregterii prerogativelor Executivului, modificAnd, totodati, men-
pnrlanrentarilor confrunta$ cu limitdrile impuse de Guvem.
Dezvoltarea intervenliilor economice ale puterii publice a declan-
d,: declin al rolului financiar al Parlamentului, printre altele,
d principalul mijloc al politicii ecorromice, bugetul impunea
ilor exigenle de infelegere gi inteqpretare.
Srborarea principalelor decizii bugetare se deplaseazi la nivelul
aJ organismului siu specializat - Ministerul Finanfelor,
proiectului de buget de cltre Parlament constituind un com-
ln favoareaExecutivului.
proiectului
Elaborilrea bugetuluide stat
Procedura de elaborare gi adoptare de ciitre Parlament a legii bu-
anuale face obiectul Legii Republicii M'oldova,rPrivind sistemul
gi pro,:esulbugetar",Nr.847 din74.05.96.
Datele economice debazi, necesarepentru elaborareaproiectului
i de r;tat, sunt prezentate Ministerului Finanfelor in termenul
de Gurzernqi include, in special:
a) progtroza indicatorilor macroeconomici gi sociali,pe anul bu-
getar viitor, care este determinati, elaborati gi prezentati de
Miniriterul Economiei;
b) prognoza indicatorilor gi cerinlelor bugetului asiguririlor so-
ciale de stat, care este determinatd.,e'laborati gi prezentati de
Minir;terul Muncii, Protecliei Sociale r9iFamiliei.
c) prognoza balanlei de plifi, a creditelor, a obligaliunilor externe
qi a aJtorindicatori ce caracterizeazipolitica monetar-creditari
a statului, determinatS, elaborati si p'rs2st1.,i de citre Banca
Naqionali a Moldovei.
-63-
 in temeiul datelor prezentate:gi al altei infornratii relevante, A4.i-
nisterul Finantelor determini tota.lurile estimirilor preliminare de ve-
nituri gi cheltuieli pentru bugetul dr: stat.
EstimS.rilepreliminare se transrnit autoritililo.r publice de citre
Ministerul Finanlelor la data stabiliti de ministrul Finantelor. Ministe-
rul Finanfelor emite pentru autoritilile publice note metodologicede-
taliate referitoare la elaborareaproir:ctului bugetului clestat.
Autoritllile publice prezinti,\dinisterului Finar:rlelorpropuneri de
buget,la data stabiliti de ministrul Frinanlelor.
Propunerile de buget ale autoritililor publice, structura gi cont;i-
nutul cirora se determini de Ministerul Finanlelor, i:ecludl:
a) veniturile gi cheltuielile rea.lizatein anul bugetar precedent;
b) veniturile gi cheltuielile esti:matepentru anu.[bug,etarcurenti
c) veniturile gi cheltuielile estimate pentru anul bug,etarviitor;
d) veniturile gi cheltuielile estimate pentru cel puflin un an dup5.
anul bugetar viitor;
e) justificirile cerinfelor referitoare la estimirile preliminare de ve-
nituri qi cheltuieli distribuil;e de Ministerul lFinanLtelor:
potrirrit
rezultatelor estimate aleprogramelor incluse in acestecerinle.
Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finan-
lelor poate solicita orice informalie adilionali ce este asigrratl, in mod
obligatoriu, de citre autorititile publice.
Ministerul Finantelor examineazi propunerile de buget ale autLo-
ritifilor publice, care confin:
a) propunerile de venituri qi cheltuieli;
b) informagia qi justificirile previzute.
Deciziile Ministerului Finantelor referitoare la 1:,arteade venituri gi
la partea de cheltulell ale bugetului pentru anul bu1;etarviitor se tran-
smit autoritililor publice la data stabiliti de rninistruli Fina.ntelor.
in temeiul informafiei prezenilaterautoritilile p,ublice reexaminea-
zi propunerile lor de buget gi le prezinti din nou lVlinisterului Finan-
lelor la data stabiliti de ministrul llinantelor. Daci autoritilile publice
nu sunt de acord cu deciziile Minisrterului Finanfelor: div,e.rgenleleerijLs-
tente se solulioneazi in ultima instanfi de Guvern.
-(r4-
Ministenirl Finanlelor elaboreazi proiectul bugehrlui de stat bazat pe:
a) scopurilebugetului de stat;
b) surselede venituri gi destinalia cheltui'elilor;
c) propunerile de cheltuieli detaliate ale autoritililor publice;
d) propunerile de venituri ale autoritililor administraliei publice
locale;
e) proptrnerile privind finanfarea deficitului bugetar, daci cheltu-
ielile dep69escveniturile;
f) prop,rn"rile privind utilizarea excedentului bugetar, daci veni-
turile depigesc cheltuielile.
Cheltuielile pentru investiliile capitale sunt incluse in proiectul
i de stat intr-o pozifie distincti. Cheltuielile pentru investiliile
gi alte,cheltuieli de investilii, care se finanleazi potrivit legisla-
din bugetul de stat, se fixeazi in propunerea de buget in baza de-
i de chel.tuieli,intocmit de autoritatea publici, 9i cuprind:
a) evaluareatehnici a fiec6rei investilii sau achizifii;
b) evaluarea financiari a costului total al fiecirei investi$i sau
achizifii;
c) estimarea cerinlelor de cheltuieli anrualeale fiecirei investilii
sau ai:hizisii
d) estimareaveniturilor anuale sau a cotizafiilor, dacd acesteaexis-
t[, posibile de a fi colectate de cltre Guvem, ca rezultat al in-
vestiliei sau al achiziliei.
ln temeiul informaliei Prezentate, Miniisterul Finanlelor exami-
fiecare investifle sau achizilie propusi, pentru a determina:
a) confcrrmitatea ei cu strategiile qi obiectivele Guvernului;
b) prior:itatea ei in cadrul limitelor totale de cheltuieli ale bugetu-
lui de stat;
c) existenla surselor de finanfare pentru a o completa in aniiviitori'
In clefinitivarea procedeelor exPuse, IVlinisterul Finanlelor ela-
proie,;tul legii bugetare anuale, care cuPrinde anexele,9i il pre-
lbtt[ Guvemului impreuni cu nota explicativi"
Anexele proiectului legii bugetare anuale cuprind:
-65-
 a) veniturile qi cheltuielile estimate pentru anulbug,etarviitori
b) veniturile gi cheltuielile esrtimaterpentru celputin un an, dupa
anul bugetar viitor;
c) datele adigonale, previzutr: de legea bugetar.danuald.
Nota e4plicativi la proiectul l,:gii bugetare anuale include progno_
zeleprevdzate, precum gi urmitoarr:le strategii ale Gu.yernului:
a) strategiile de dezvoltare sociali gi economicii;
b) strategiile politicii bugetar-liscale;
c) strategiile datoriei de stat;
d) strategiile de sprijin financliar;
e) strategiile relaliilor bugetului de stat cu bugetele unitrlilor ad-
ministrativ-teritoriale.
in termenul stabilit de Guvern, Ministerul Fincntlerorprezintd Gu-
vernului proiectul legii bugetarepentru anul bugetar rtiitor, care include
anexele gi nota e4plicativ6. Pdni la I octombrie ajl ffecirui an. Gu-
vernul prezinti Parlamentului :
a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar: viitor gi nota ex-
plicativi;
b) lista modificerilor in legisJtafie,care rezulti din proiectul legii
bugetare anuale.
Adi,tional, se prezinti estimirile de venituri gi cheltuieli ale buee-
tului consolidat.
Guvernul examineazi proiect'ul legii bugetare a.'ual,: gi nota exp.[i-
cativi. La solicitarea Guvernului, Irtinisterul Finant,elor prezinti infirr-
mafii sau explicalii adigionalereferitoare la proiectul legii bugetare armr-
ale gi la nota explicativi.
Guvernul stabilegte procedura de apelare, d,l citre autoritd.file
publice, a proiectului legii bugetare anuale gi a notei explicative. Guver-
nul decide includerea amendamenrlelorla proiectul llegii bugetare anu-
ale gi la nota e4plicativi qi controleazi operarea arrrendarnentelor r,es-
pective de crtre Ministerul Fina',telor. Dupi inr:lude,rea arnenclir-
mentelor, daci acestea existi, Guvernul aprobi
P:roiectu.xlegii trrn-
getare anuale.
Pentru buget qi finan{e, examineazi:
-(t6-
legiibugetareanuale
$iaprobareit
Eruminarera
€Ivernrrl p:rrezinti Parlamentului, pini Ia I octombrie al fie-
ln, proiecltrnl legii bugetarre anuale. Proiectul legii bugetare
lnclud,r anr:xele qi este insolit de nota explicativd. Adigional la
lcgii bugp'tareanuale, MirListerul Finanlelor prezinti calculele
gi cheltuielilor bugetare.
Prolectul legii bugetare anuale,este examinat de Curtea de Con-
Cltt prczintl Parlamentului un aviz la data stabiliti de acesta.Co-
permanentreale Parlamentului examineazi proiectul legii buge-
lnunlc ln condigiile stabilite de Parlament. La data stabiliti de Par-
comisiile permanente prezinrtl Comisiei pentru buget gi finanle
fu le proiectullegiibugetareanu.ale.
'ln bara avizel,rrcomisiilorperr:nanente
gi a propriei saleexaminiri,
pent:ru buget gi finanle intocmegte raportul qi lista de reco-
asup:rapr:oiectului legii bugetare anuale gi le prezinti Parla-
la data sta.biliti de acesta.
Pgrlamentul ,e:xamineaziproie,ctul legii bugetare anuale, de regula,
lecturi.
Bfiaminareaiinprima lecturi
tn decursul primei lecturi, Parlamentul audiazd raportul Guver-
9i corap'ortul.Comisiei pentru buget qi finanle asupra proiectului
bugetare ;anual.egi exarnineazl:
a) dirr:cfiileprincipale alepc,liticiibugetar-fiscale;
b) corrcepl;iilede bazi ale prr:iectului.
Parlamerrtul;rprobi, in prima lecturi, proiectul legii bugetare anuale
remite Cornisiei pentru buget gi finanle pentru pregitirea in vederea
in aLdoua lecturi.
ln caz de' resp,ingere,Parlamenful stabilegte un termen pentru im-
ire gi prezentare repetat[ a proiectului legii bugetare anuale in
lecturS"
Examinareaifl q doualecturd
ln decursul J.r:cturiia doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei
- 6 ,/ -
 a) veniturile estirnate sub formi de calcule qi struc:turalor;
b) cheltuielile estimate, structura gi destinalia lor;
c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.
Parlamentul aprobii, in a doua lectur6, proiectul legii bugetare
anuale gi il remite Comist'.eipentru buget gi finanle pentru, pregitirea de
enaminarein a treia lectur:I.
in caz de respingerr; Parlamentul stabileqteun termen pentru im-
bunitilire gi prezentare repetat5 a proiechrlui legii bugetare anuale in a
doua lecturi..
Examinarea in a trei,nlecturd
in decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei
pentru buget gi finanle:
a) examineazi alocatiile detaliate pentru autoriti!ile publice;
b) stabilegtealoca$ile care vor fi finanlate in mod prioritar;
c) examineazi alte detalii din legea bugetari anualli.
PAni la 5 decembde al fiecirui an, Parlarnentul adopti legea
bugetari anual6.
Daci legea bugetar[ anuali nu este adoptati gi publicati pAnii la
3l decembrie, ftnanlarea cheltuielilor pentru anul curent se efectueazi
lunar ln m[rime de a douisprezecea parte din suma chr:ltuielilor p,ss-
vlzute pentru anul bugetar precedent.
4.7.Executarea
bugetuluidestat
Responsabilitatea pentru executareabugetului de stat revine Gu-
vernului.
in termen de 10 zile de la adoptarea legii bugetare ar:Luale,
Ministe-
rul Finanfelor:
a) soliciti de la aut,crit5.{ilepublice centrale planuril.e de finanlare
ale acestora,precum gi ale instituliilor subordonate;
b) intocmegte repartizdri lunare ale veniturilor prevf,zute de legea
bugetari anualSgi de alte acte legislative.
-68-
h tet**n de 45 zile de la publicarea legii bugetare anuale, Mi-
Flnarrlelor aprobi repartiz,area lunari a veniturilor gi chel-
bugetului clestat conform Clasifica$ei bugetare.
ul Frinanlelor poate aproba alocalii pentru fiecare pro-
trrl.
liunari se semneazi de ministrul Finantelor sau de o
autorizatri din Ministerul Finanlelor, care aprobi cererea de
pentru u:nscop specific.
Nlcio autoritate publici nu poeLteefectua cheltuieli firi autorizafia
de nrinistrul Finanlelor sa.ude persoana autorizati din Mi-
Finanfelor.
Executarea dr: casi a bugetului de stat se efectueazi de Ministerul
$dor pri:nTrezoreria de Stat.
Mlnisterul Fi:nanfelor poate angaja bencile comerciale, care acti-
pe terit.oriuLlRepublicii MolJova, in calitate de agenli pentru
oFeralirLrnilorce lin de exe:cutareade casi a bugetului.
ln realiz'areafuncliilor previzute, Ministerul Finanlelor este res-
de:
l) asigurrarea, evidenfei stricter a veniturilor in baza incasirilor
efectivein ordinea colectirii;
b) efecnrareade cheltuieli, in caz de existenli a autorizaliei;
c) administra.reaveniturilor gi cheltuielilor prin conturi distincte
bazate pe {JlasificaliabugetarS;
d) asigurareaserviciului datori,eide stat;
c) efectuarea in contul autoritililor publice a oriciror altor
opera.liunLifinanciare previizute in legea bugetari anuali 9i in
alte a,ctelegislative.
Dac6, in procesul executS.riibugetului de stat, spore$te nivelul de-
Ministenul Finantelor poate bloca cheltuieli in cuantum su-
pentru menlinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bu-
anuali.
Blocarea chelltuielilor se efectueazi prin reduceri propor$onale
ale tuttLror cheltuielilor, cu eliceplia celor scutite de blocare prin
bulletardanual6.
-6tr-
 in funcpe de evolulia incasirii veniturilor in bugetul de stat, Titlurile executorii gi documentele de plati, ce lin de dezafectarea
Ministerul Finanlelor poate modifica, cu 5 zl,e pini- la sfirgitul lunii ili a mijloacelor binegti de la bugetele unititilor adminis-
curente, estimirile de cheltuieli pentru perioada gestionari ulterioari,
, se vor transmite spre executare trezoreriilor teritoriale
punAnd la curent autoritilile publice respective.
in caz de necesitatr,',Ministenrl Finanlelor prezinti Guvernului,
Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar. Daci anumite
iar Guvernul Parlamentuilui, un proiect de rectificare a legii bugetare
i sunt stabilite pentru un termen ce depigegte un ar1 sumele ne-
anuale, care include:
sunt pr,evizute in legile bugetare anuale ulterioare.
a) estimiri revizuite de venituri, de cheltuieli obligatorii (inclusiv ser-
Bventua.leledisponibilitili rimase neuti]izate la finele anului bu-
viciul datoriei de stat) gi de deficitul sau de excedenrul rezultaq
pot ff re;rlocatein anul bugetar viitor.
b) estimiri revizuite de rambursiri ale sumei datoriei de stat;
Suma mijloacelor defalcate din venituril,e generale de stat gi tran-
c) repartizarea soldurilor d" miilo"." bineqti constituite in urma
virate in bugetele unitifilor administrativ-teritoriale, in ultime-
executirii bugetului in anul bugetar precedent;
ale anului de gestiune, dar intrate la conturile bugetelor menfio-
d) estimSri gi descrieri revizuite, daci acesteaexistir, la anexele gi
nota explicativi. ln anul ur:mitor anului de gestiune, se reflecti in executareade casi
Autoritifile publice pot inainta }vlinisterului Finanlelor cereri pen- urLitililor administrativ-teritoriale iin anul de gestiune.
tru alocalii adi$onale in decursul anului bugetar. Fiecare cerere trebuie Sumele rlefalcirilor calculate din veniturile generale de stat, in ulti-
si includi o justificare pentru cheltuielile adigionale gi propuneri de ,l a anului de gestiune, se transferi in bu;geteleuniti[ilor adminis-
compensiri sub formi de venituri rnajorate sau cheltuieli reduse. toriale in anul urmitor anului de gestiune, din contul soldului
in procesul executirrii bugetului de stat, autoritilile publice pot bugetului de stat la sfArgitul anului de gestiune, cu reflectare
face cheltuieli pentru div,erseprograme guvernamentale, cu condigia ca a de casi a bugetului de stat gi a bugetelor unitililor admi-
acestealocafii si corespundi legii bugetare anuale. teritoriale in anul de gestiune.
Alocagiile aprobate pentru utiliziri specifice nu pot.[i redistribuite Sumele rreniturilor incasate in ultima zi a anului de gestiune, desti-
intre destinatari. transferului in fonduri cu destinafie speciala,se transferi in fondu-
Alocaliile incluse in repartizarea lunari pentru utiliziri specilice ive in anul urmitor anului de gestiune, din contul soldului
nu pot fi transferate perrtru alte utiliziri fhri notificarea gi aprobarea lor bugetului de stat la sfArgitul anului de gestiune, cu reflecta-
ministrului Finanfelor. futexecutar:eade casi a bugetului de stat in anul de gestiune.
se interzice acope'irea cheltuielilor bugetului de stat prin re- ln buget se percep impozitele, taxele si alte incasiri., numai dacl au
curgerea la emisiunea b5:neasci directi sau prin finanta:rea directi de
rtabilite prin lege.
citre bInci.
Toate vr:niturile stabilite prin lege se aqrmuleazi la contul tre-
Se interzice dezafectareainconlqslxlili a resurselor financiare din
in ordinea colectirii.
conturile bancare ale Trezoreriei de Stat.
Titlurile executorii gi documesgele de plati ce
lin d,edezafectarea
incontestabild a mijloacelor bAnc$ti de la bugetul de sta,t se vor tran-
smite spre executareTrezclreriel Centrale.

-70_- -7t-
4.8. intocmireadirii de seiarnd cu privirr:la ,executarela
l e g i ib u g e ta rea n u a l eg i a pr obar eaei
La data de 31 decembrie al fieci.rui ary Ministerul liinarLlelor rin-
chide toate conturile deschisein der:ursul anului bup;,etarcurent, pentru
a intocmi raportul anual.
Toate veniturile neincasatepAni la 31 decembrie se incaseazi in
contul bugetului pe anul viitor.
La sfArgitul fiec[rui an bugetar; Ministerul Fina.ntelo,rintocmegte
un raport despre executareabugetu.lui de stat, care r::steprezentat Clu-
vernului gi Parlamentului pdni la data de I mai al an.rlui urmitor anului
de gestiune.
Structura raportului se stabiler;tede ministrul Finanfelor.
Raportul despre executareabugetului de stat pe anul de gestiune
se examineazl qi se aprobi de citre Parlament.
4.9.Controlulbugetar
Controlul asupra executirii bugetului de stat reprellinti o etapiLa
procesului bugetar, a cirei necesital-esebazeazipe rr:strictiiile ce trebuie
luate in considerare in alocarea pe destinalii gi utiliz;arearesurselor bru-
getare, avdndu-sein vedere caracterullimitat al acestora.in acest con-
text, necesitatea controlului bugetar derivi atAt din considerente de
ordin politic, cit gi din cele de ordirLfinanciar.
Din punct de vedere politic, l?arlamentul este lnterresatca Guver-
nul si realizezeintegral veniturile bugetare aprobate rpisi nu deplqeasci
cheltuielile stabilite.
. Din punct de vedere financiar, controlul bugetar izrcazdcregtei:r:a
interesului Guvernului gi a futuror subiecfilor antrenali inLprocesul exe-
culiei bugetare in buna gestionare a fondurilor statultLlpenLtnrprevenirea
delapidirilor gi a fraudelor. JinAnd r:ont de principiul r;eparalieiputerilor
in stat, controlul bugetar se exerciti de mai multe org'rne irnputernicite gi
poate fi de naturi politica, jurisdiclicmali qi administrativi.
Controlulpolitic se exerciti dr: citre Parlament:prin dezbatereagi
aprobarea proiectelor de buget inrpreuni cu anexele lor. A,cesrtcont.rol
- ",'2-
gi in timpul executiei bugetului prin examinareaRapoartelor
Guvernul este obligat s5.le prezinte Parlamentului, prin controa-
cle comisiile permanente la audierea membrilor Guvernu-
erdrul q;edingelor,precum gi prin controlul persoanelorcare ges-
fondrrrile publice.
Controluljurisdictional se efectueazi de organismelespecializate
i ln scopul stabilirii rispunderii juridice a subiecglor implicali
execu,tieibugetare in cazul administririi defectuoase a fon-
politice. in acestscop, activeazi.Curtea de Conturi ca organ de
de baz,i dintr-un stat.
Controlul administratiu include atAt controlul exercitat de organele
ale Ministerului Finanlelor (IFPIS, Trezoreria g.a.), cAt qi
realizat in interiorul fiecirei institu[ii sub forma controlului
exerc.itatde ordonatorii principali de, credite bugetare asupra
cum acestecredite sunt consumate de subordonafi.
ln func$e de momentul efectulrii sale,controlul bugetar poate fi:
o Pre:ventivi
. Concomitent;
.I
o Post-operativ.
Controlul preuentiu estecel mai eficient, deoarece,prin intermediul
poate opri derularea operatiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi
gi ineficiente.
Controlul concomitentare o eficient[ limitati, dar nu trebuie sub-
deoar:ece,prin determinarea legalitiEii sau ilegalitifii operaliu-
preintArnpini initierea unor acliuni similare in viitor.
Controlul post-operativnu mai poate repara ceeace s-a realizat, dar,
ldentificarea abaterilor de la lege fi stabilirea persoanelor vinovate,
institui misuri de recuperiri ale prejudiciilor aduse statului.
intrebiri de verificare
Definili c,rnceptul de buget de stat.
Caracteri:zalifuncliile bugetului.
Sub ce aspectepoate fi abordat conceptul de buget de stat?
-73 -
 4. Caresunt principiile bugetare?Explicafi-le.
b) l5 septernbrie;
Caresunt raporturile dintre bugetul de stat gi politicile economice?
: F) I octombrie;
6. Ce estesistemulbugetar?Ce tipuri de sisteme
bu.,getare curroagte!:i? 'd) l5 octomtrrie.
7. Care estestructura sistemului bugetar al Republicii
A{oldova? Care
sunt legile RM ce reglementeaz;iraporfurile interbugetare? Iad lcasivaLr
i ant.t
a corectd
ldjJurarea realizirii politicii trugetar-ftscale o facer
6. Definili conceptul de proces bugetar.
9. Caracterizalitrisiturile proces,uluibugetar. l) Minisrterul Finanlelor;
10. Care sunt fazeleprocesului bug;etar? b) BancirNalionatri a Moldovei;
ll. Ce legereglementeaziprocesulbugetarin RepublicaMoldova? c) Guvernul;
12. d) Parlarnentul;
al puterii publice esterresponsabil de elaborareaproiectu-
,al-ott"n t) Fondul Monetar Internaliorral.
lui bugetului de stat?
r3. Ce organ al puterii publice est,eresponsabil de t::ram:inareagi apri,c- Indlcayia'ar i ant.t
a cor ectd
Darealegii bugetareanuale? Dln punct de'i'edere econornic, bugetul reprezinti:
t4. In cAtelecturi este examinatproiectul BS? Ce se:exarnineazl l) docurnentul financiar cu p'utere de lege, care include anumite
in fie-
carelecturi? ; riorme gi rrormative destinate organizirii unei gestiuni finan-
15. Ce organesteresponsabilde executareade casi , ciare clare gi erplicite;
a BS?
16. Ce estecontrolul bugetar? b) totalitatea conturilor prin care se gestioneazS.resursele finan-
17. Care sunt tipurile de control bugetar? Caracteriz,afi-1e,. ciare ale statului;
18. Plasa(i pe axa timpului termenele de executare c) fondtrrile,, care trec prin contul bugetar reprezentAnd o pon-
a proce<iurii bu-
getare. dere semrrificativi din PII), iar prin impozitele prelevate gi
cheltuielile efectuate, statul dispune de instrumente privilegia-
te de inter"irenfiein viafa economic[ gi sociali;
Teste d) expresia opliunilor Guvernului in ansamblul domeniilor care
f in ce se concretizeazi aplicalea principiului neafectiriii rele'rrlconrpetenlele sale (;rolitica economici, sociali, educa-
veniriu-
rilor ln elaborarea bugetului: tivi, cultuLrals,militari etc.),
a) asigurarea efectuirii cheltuielilor unui stat din veniturile lndicali vari an:ta cor ectd
sale
curente: Care din afirmrafiile prezentatre este adevirati:
b) prezentareabugetului intr-un singur document; e) Blocarea cheltuielilor se efe,ctueazlprin reduceri proporlionale
depersonalizareaveniturilor bugelare; trimestriale ale tuturor cheltuielilor;
:l
d) inscrierea veniturilor qi a ,:heltuielilor BS i' acelagi b) Rectillcare,acheltuielilor se eJ,cectueazi prin reduceri proporlionale
document
in sume globale. trimer;triale ale cheltuielilor c,rpot fi supuseacesteiopera$uni;
Indicali varianta corectd c) in lectura a III-a, sunt exarnLinate veniturile gi cheltuielile auto-
2. Proiectul BS trebuie si ffe prezentat in parlarrrent ritililor pu.blicelocale.
pAn6 la:
a) 5 septembrie;
lndicati varianta corecti

-i'4-
-7!; -
 6. Sistemul bugetar urritar include:
e) 15 noiembrie.
a) Bugetul Asiguri.rilor Sociale de Stat;
In di cafi vari antta cor ectd
b) Bugetul de Srat;
Tris[turiLle caracteristice ale p,l6cssului bugetar sunt:
c) Bugetele Unitifilor Administrativ_teritoriale;
a) este uLnulc:iclic;
d) Fondurileextrabugetare;
b) esteprs![6';
e) Bugetul public lrla{ional.;
c) estecomp.lex;
f) Balanfa comerciali;
d) este dle de<:izie;
g) Fondul Asiguririlor Obligatorii de Asistenli
_ Meclicali. e) estelegislativ;
Indicafi varianta corectd
f) este politiic;
7. Care dintre urmitoarele trisituri nu
sunt proprii bugetului de g) esteeconomicl
stat:
h) estesocial.
a) BS poate funcfiona cu excedent;
In dicali a'ari anta cor ectd
b) BS poate funcliona cu deficit;
Este adevdraltil sau falsi afirmarlia ci:
c) Este un act de previziuni economico-financiare:
a) deficitul srlu excedentul BuLgetului de Stat al Republicii Mol-
d) Este un act prin care puterea executivd
este imputerniciti de dova este t:xaminat in lecturi I:
puterea legislativi si cheltuiasci gi si
p"r.."pa venituri in b) rSspunzitor pentru executeLrea de casi a Bugetului de Stat al
acord cuprevederile legale;
. R"epublicii Moldova este Pa.rlamentul;
e) Este o lege orgarLici, care poate fi abrogata.
. c) sistennulb'rugetaral Republjir;iiMoldova este de tip federal;
In di ca[i vari anta coret:td
d) toate afirnnaliile sunt false;
8. Prin ce se concretiz,eazi aplicareaprincipiului
unitifii in elabo_ e) toatr: afirruraliilesunt adevbrate.
rarea bugetului:
lndica{i vawiant,ta
corectd
a) asigurarea efecttrdrii cheltuieliror unui
stat din .ireniturile sare Raportul anrual privind executarea Bugetului de Stat al Re-
curente:
publicii l\[old,orra este prezenltratpini la data de:
b) prezentarea bugetului intr-un singur
document; a) 3l martie;
c) depersonalizarea.veniturilor buge-tare,
b) 2A apriliei
d) inscrierea venituriror gi a cheltuieliror \ --
tss in ace'agi document c) I5 apnlre;
in sume globale.
d) I apri.lie;
lndi cafi uari anta cor et:td
e) l mai.
9. Bugetul de Stat aI Republicii Moldova
trebuie si fie aprobat Indicalia,ariantacorectd
pAni la data de: '
13. Rispundrerea pentru elaborarr:a bugetului de stat o poarti:
a) 3l decembrie;
a) organLele,e-xecutive ale administraliei publice centrale;
b) 25 decembrie;
b) organullegislativcentral;
c) 15 decembrie:
c) trezoreria teritoriali saupersoanelefizice gi juridice.
d) 05 decembrie:
lndica{i varianta corectd

-76- - '/',7-
 Bibliografie: CapitolulV.
l. Legea RM privind sistemul bugetar gi procesul bugetar, Nr.g47- L CHELTUIELILOR
SISTEMU PUBLICE
XIII din 24.05.1996.
2. LegeaRM privind firranfelepublice localeNr. 397 dirL16.10.2003.
cuvlnte-cheie.' sistemul cheltuielilor publice, cheltuieli bugetare, cla-
3. Casian A. GestiuneaJi!.nan[elor
publice, Chiginnu/ 2007.
rlficarea cheltuielilor publice, clasificareaeconomici clasificareafun-
4. Casian A, Petroia A. Politica bugetar-fiscald,Tranzi,tie retrospe,cti-
cfionali., clasificarea administrativi, elasticitatea cheltuielilor, efecte
ve gi perspective, culegere,Ed.Junivas, Chiqinnu, 20011. economicegi sociale.
5. Manole T. Finanlelepublice locale: rolul lor in consolidareaauto-
nomiei financiare la niuelul unitdfilor administrativ-teritoriale/ T.
Manole. - Chiginiu: Epigraf,L003. -240 p.
6. Manolescu Gh. Buget: abordare economicdSi
financiarrd / Gh. Ma- economical cheltuielilor
, Conginutul publice
nolescu.- Bucuregti:Editura Economici, L99T.- 362 p.
7. Mogteanu T. Buget gi trezoreriepublica / t. Mogteamr. _ Bucuregti: ln proce,sul indeplinirii funcfiilor gi sarcinilor sale, statul asiguri

Editura Tribuna Ecornomici, 2002. - 457 p. lrirea necesitifilor publice generale. Pr:ntru aceasta, statul are
8. Talpog I. FinanfeleRomdniei,VoL I, Timigoara, 1995. de im;ro11a1te resurse binegti care se tnobilizeazd,prin interme_

9. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2009-2010. rclafiilor financiare. Folosirea resurselor binegti astfel mobilizate
loc prin intermediul cheltuielilorpublice.
ln opinia savantului romAn L Vicirel, cheltuielile publice ex-
relafii r:conomico-sociale in formi bineasci, care se manifesti
stat, pe cle o parte, gi persoanele fizice gi juridice, pe de alti parte,
repartizS.riigi utilizirii resurselor financiare ale stafului, in sco_
Indeplinirii funcliilor acestuia.
Peggygi Richarda Musgravedefinesccrrertuielirepublice cafiind
dirr:ctionati a resurselor sectorului public pentru satisfacerea
itililor in utilitaqi publice gi realizarea nnisurilor de redistribuire
de Jrepozitiile echitigi sociale".
cheltuielile publice se materializeazi. in pligi, efectuate de citre
din resur,;elemobilizate pe diferite cii, p,sn11uachizilii de bunuri
prestiri dr: servicii necesarepentru indeplinirea diferitelor obiective
politicii sta.tului.
Conlinutul economical cheltuielilor publice se afli in strAnsi le-
cu destina$a lor. Astfel, unele cheltuieli exprimi un consum de-
de PIB, reprezentAndvaloarea plililor pe care le efectueazi in-

-78- -79 -

stitufiile publice in formele specifice ale cheltuielilor curente (cheltuieli
de intrefinere, salarii), iar alte cheltuieli publice exprimi o avansarer:le
PIB, reprezentAnd participarea statului la finanlarea forrnirii brute de
capital, atAt in sfera producliei materriale,cAt 9i in sfera nernateriali'
in prezent, cheltuielile publice sunt extrem cle di'rersificate. trn-
'Unele se ma-
fluenla economici a cheltuielilor publice vatiazlain itimP"
nifesti direct, prin finanfarea de cdtre stat a instituliilor prublice pentr:u
funclionarea acestora.Altele influenteaz| indirect n:rediul economic 9i
social, constituind astfel instrumente ale unei politici de transforrnar,ea
mediului respectiv pentru a-l ameliora (distribuirea verriturilor supli-
mentare,sporireacomenzilor publi'cesau cregtereairrrresti!iilor)l'
Dupi R Musgrave, problemele solulionate in ':lomeniul r:heltuirii
mijloacelor publice pot fi divizate irLtrei categorii:
I ) acordareaajutorului social (indemnizafii aco'rdateinvalizilor);
2) asigurareaobligatorie(in cazde boala,gomaj9i altesitualii de risc );
3) produclia gi achizilia bunurilor materiale 9i aLserviciilor pentr:u
satisfacereanecesitl$lor pentru care statul 1.11i asu:mi responsa-
bilitatea.
in cadrul analizei cheltuielilor publice, este rtecesari efectuar:ea
distincliei dintre cheltuielile publice qi cele bugeta:re.
Cheltuielite ptublice se referi la totalitatea cheltuielilor efectuate in
sectorul public prin intermediul irLstituliilor public': (aparatul de stat,
instituliile social-culturale, armati, intreprinderi a'Lttonorne), care se
acoperi fie de la bugetul statului (central sau local,), fie din bugeterle
proprii, pe seamaveniturilor obfinute'
in co-ponenla cheltuielilor publice, intri unnitoarele categorii
principale:
r cheltuieli bugetare, acoperite din resursele publice ccrnstituite
la nivelul:
- bugetului de stat;
- bugetului asiguririlor rlocialede stat;
- bugetelorlocale;
- fondului asiguririlor obligatorii de asist'enfi rnedical5'
-ti O -
r chelhrieli din fonduri extrabugetare, care sunt acoperite din
resursele financiare publice constituite in afara bugetului de
stat g:ia bugetului asiguririlor sociale.;
o chelhrieli din fonduri speciale, care sunt acoperite
din fonduri cu
desti^atie speciali gestionatede guvem saude un alt organpublic;
o cheltr.rieli ale intreprinderilor, instituliilor financiar-bancare
cu
capit;rlde stat;
r cheltuieli cu caracter public ale org;rnizafiilor internationale,
ftnanpate din resursele mobilizate ,Je la membrii acestora.
respectiv de la statele-membre ale acestor organizafii.
' cheltuielile bugetare se referi numai lir acele cheltuieli care se
lcoperi de la bugetul administratiei de stat, din bugetelelocale sau din
etul asiguririlor sociale de stat gi fonduril:r de asiguriri obligatorii
asistenta medicali. Deci, cheltuielile b'getare au o sferi mai
decAt cheltuielile publice in cadrrrl cirora sunt cuprinse.
eft:ctuate intre acestecategorii de cheltuieli vizeazi:
a. ModuI de efectuare a acestor cheltuieli:
o cheltuieli publice - in baza fondurilor constituite;
o cheltuieli bugetare - condilionate de prevederile
din buget gi
surLtdeterminate de indeplinirea co,ndiliilor legale, nu numai
de existenta fondurilor bineqti;
b. Modul de aprobare:
I t cheltuieli publice - de citre ordonarlorii de creditei
o cheltuieli bugetare - de citre parlannent sau
consiliile locale.
Compleritatea functiilor statului contemporan a condus la fi_
area cheltuielilor publice, perfeclionaLrea metodelor de opti_
gi dimr:nsionarea acestorape obiective r;ibeneficiari.
Clasificarea
cheltuielilor
publice
Importa:nta clasificirii cheltuielilor publice reiese din faptul ci
categrtrii de cheltuieli ii este caracteristicun mo.d propriu de
re g.iutilizare a,resurselor.financiare.
'-8 -
 Clasificareacheltuielilor publice se efectueazi in baza rnai multor
criterii. Cel mai frecvent se folosesc urmitoarele tiour:i de clasificiri:
c) administrativi;
d) economici;
e) fi,nanciari;
0 clasificareafolositi de organismeleON'r-1.
a. ClasiJicarea ad.ministralfir.,ri cunoagte mai rnulte variante, ce
diferi una de alta datoriti criteriului pus la bazi:
& institulional (structura cheltuielilor pub,li,::ese va intocmi in
dependenli de ministere);
* administrativ-teritorial (r:eprezinti distrilbulia cheltuieli.lor
publice intre judefe, oraqre,
raioane).
Clasificareaadministrativi are insemndtateoperrativl.Modificarea
periodica a structurilor de dirijare diminueazi importanta ei mai ales in
cadrul analizei pe intervale de lungi. durati.
b. Clasificarea economicd arr: in vedere influenla F,ecare o exer-
citi asupra economiei diferite catr:gorii de cheltuieli putrlice. Aceasti
clasificare cunoagtemai multe variante:
Varianta I: imparte cheltuielile publice in:
* cheltuielide capital (pro,:urarealocaluril,rrpcntru qcoli,s6,i-
tale,clidiri etc.);
* cheltuieli curente (cuprincl cheltuieli de perr;onal:salarii,prenii
etc.; cheltuieli materialepentru prestarede s;,ervicii
gi intretinere:
manuale, medicamente, materiale pentru reparatie etc"; tran-
sferuri: subvenfi! pensii,indernnizafii,burse,'etc.);
Variantall: imparte cheltuielilepublice in:
+ cheltuieli ale serviciilorln.rblice(administr:ative);
+ cheltuieli de transfer (de restribuire);
Varianta.{If; mai contempor:ani gi frecvent utilizate a clasificiurii
economice divizeazd.cheltuielile publice ln felul urm:ittor:
* cheltuieli pentru salariiqi alte drepturi de persorLal;
+ cheltuieli materialepentru intretinere gi ftinctionare;
+ cheltuieli de transfer (pentru persoanefizi.,ce gi juridice);
*
- t",.L
r cheltuir::.lipentru investilii.
c. tclflsiJ:icarea fintnciard se efectueazi in dependenld.de mo,
lxettlril si ntodul in ,:rarecheltuielile publice afecteazi resurselefinanciare
ilnurrnitoarele categorii:
fl lt'gruprsx2S
* che'ltuir::lidefinitive - finelizeazi distribulia resurselor finan-
ciar:epr:rblicegi inglobeaz[ cheltuielile atit cu caracter de in-
vestilii, cAtgi cu caracterclefunctionare;
o che'ltuir::litemporare - de regula, se reflecti in operatiunile
de,trezr:lrerie:acordareac[eimprumuturi, finantarearambur-
s[ri.i impnrmuturilor prirrrite etc.
c cheltuieLivirtuale sau posibile - reprezinti cheltuieli pe care
statul sr: angajeazi sd le efectuezein anumite condilii: in ca-
zul acor,l6.riiunor garanti:ipentru imprumuturi.
d. Clwsit.icar,eafolositd de instituliile specializate ale ON(J are la
b*r;l doui crit,eriiprincipale:
o func{ionali - grupeazi cheltuielile publice pe actiuni gi
obiecti,.e:servicii publice, generale;apirare; educalie; sini-
tate; ser:uritatesocial6; i:.ctiuni economicel servicii comu-
nal,eialte cheltuieli;
{ econonlici - cuprinde urrnitoarele grupe: cheltuieli privind
corLsurnuldefinitiv de venit national; dobAnzi af'erentedatoriei
puiblice;formarea brutl a capitalului; transGruri de capital.
ln Republica Moldova, ince;pAndat 1997, se utilizeaz[ Noua
ElanificaqieEugetari. Clasificalia btrgetari reprezintSg:-uparea,nume-
l€tnrea gi denumir:ealegali a venitrrrilor qi cheltuielilor bugetului sta-
tUlui, ob'llgatc,rie frentru continuttrl acestui buget qi pentru evidenta
Contabil?i bugi:tar6,de stat.
Conform Clasificatiei Bugetare, cheltuielile publice sunt grupate
h functie de:
e clasificai;iafunclionalia cheltuielilorbugetare;
* clar;ificai;iaorganizalionali a cheltuielilorbugetare;
o clar;ifical;iaeconomicea cheltuielilor bugetare.
-E3-
 utilizaliinanaliza
de inrCicatori
5.3. Sistemul
publice Q ,mI
==t G
cheltuielilor l//

in cadrul analizei cheltuielilor publice, se poate utilliza urmatorull rrrrt.le: (]-r in'dici volurnul cheltuielilor publice medii pe un lo-
sistemde indicatori, care Pot fi divizali dupS: cuitor;
4 nivel; (l - r'r:lumul anual a.lch,eltuielilor publice;
6 stmcture; IJI - rlurnirul locuitorilor.
* dinamica cheltuielilor publice.
t ) r.leos'ebitiimportanlI in analizacheltuielilor publice o prezinta
Indicatorii care exprimi niuelul cheltuielilor publice sunt:
* volumul anual al cheltuielilor publice; { .1ruclur@lar.
l)in punct de vedere cartitati'1.,structura cheltuielilor publice re-
*
ponderea chelluielilor publice in PIB;
s
cheltuielilepublice medii pe un locuitor. l,r''rnlri greuitateaspecifici (pondere) a fiecirei categorii de cheltuieli
lrr tol,rlullor. l[cesl-indicepoatefi calculatprinformula:
Volumul snual al cheltuielilor publice teprezinti nr.irimealor va-
r-
lorici exprimati in unitil:i monetare nafionaie.A.cestindicator poate fi
S-,= 5 xLoo%o
nominal qireal G,
Volumul anual noninal al cheltuielilot publice se determini por- rrrrde: S61re:lLrezintigreutateaspecifici a categorieide cheltuieli
nind de la prelurile din perioada respectivi. De reguli, rlatele din bu- in totalul cheltuieiilor publice;
geteleproiectateqi efecti'l'esunt exprimatein mirimi nominale, Gl - cheltuielilepubli,:,ede categoriai;
Volumul anual reail.al ckeltuielilot publice se determini pornlind
Gf - cheltuielilepublice totale;
dc la prclurile constante,:orectateIa indicele prelurilor, comparabiieirri
I - calregoriade cheltuie,liconcrete.
lreriorrclcdiferite.
l'ondout cheltuielilor publice ln PIB se determitti prin rapor- putrlice pe diferite categorii se delimiteazi
Slrr"rcturilche,ltrnielilor
l l th c l tu i e l i l o rp u b l i cel aP l Bdi narLul respecti rgi
t . r r r ' .vr r r lun rrrl rri ,rn tr.rl Irr , ,rtlrul crit,edilorde clasi{icareale acestora,folosite in fiecarelari sau
,.r' r'!\tl t rti l ,t ir t "r ' : irr,,l,rt
isticileinterrrafionale"
(;
" l'cntru aprer:iereaevolu{iei cheltuielilor publice in timp, de la o
I' x100%;
')' la indicotorii de dinamicrt, caresunt:
I'r I rr),r(lila alta,se rr.peleaz[
l' , , r 1, rr I r ; i I r , I r ( l( ' r ( ' , r. lr t ' llr r r e l i l , r r p u b l i c ei n P I B ; .r) cre,gtererrnominaliabsolrtt6;
t . , ' , , lr nr r r , , r r r r . r l, r l, lr . ' llr r r t ' liltl r p r - r [ r l i c e ; 1)) cre,gtererl reali absoluti;
\ l, llt c) norninali relativi;
crergterert
reai6relativi"
r'l) crergtererl
ii, ,,r,,, 1i, r , , . l t r r , lt , r l, t , 11, , t r ' t, r, lv' , ' l t r lt l t ' l ( ) 'Z '.L i e s l l i o n a r e aa 2 / 5
t. ()reqtereanominal.d.absolutd a cheltuielilor publice rezulta din
.li:t l'!ll :* ir r t i r r ' , , r r l1, r l lt , ' , , r lr ' , l, r r rn(
' ' v ( ) i l ( 'c t t l t t o n t i c e g i s o c i a l e a l e :
| |,nrpirrArea1orexyrrimatiin preluri curentegi se determini prin relalia:
1.,;,iirli,i:i1 , , , 111, , 1' , , , , ll ur ' , r , r ' . r lt t r lt ' t tl . t . t r 't , r t t t r n t i c i .
I ttFrtfftFlJt.' puhlhe r,tt',lii l( ttn lotttilrtt' sr: tlctcrmini prin rapor-
D n G , o= G : * G :
t:r€ = .,il,r.rtlli , llr - r l , r l , 1, ,llr r t , lr l, , t 1' r t l' 11 , , 'l t. tt t l t t t i r t l l d c l o c u i , t o r i :

l{ .l -8i5-
 unde: D"Gr76exprimi cre$tereanominah absoluti a cheltuielilor 3' Cregterea nominald relqtivd a cheltuielilor publice se deter-
publice in perioada analizati (t) faga de pr:rioada de re. pdn relalia:
fering (0);
G"1 gi G"6 - cheltuielile publice nominale re:spectivin pe- t - --Gi*roouo
G:rro
rioada I gi 0. d
l
t exprimi indicele creqterii nominale a cheltuielilor
compararea cheltuiLelilorpublice exprimate in pretrrri curente nu ,[G,,
reflecti obiectiv situafia, deoarece procesul economic poarti caracter f'ublicei
ciclic ai lui fi sunt caractedstice oscila$ile prefurilor, fluctualiile cursrrlui
lli- cheltuielilepublicenominalein perioada1;
valutar, gi chiar fenomen,: negative, cum ar fi criza,infla!:ia etc., ce mo_
difici moneda ca unitate de m{suri a valorii gi, in consrecinfa,defor- 1;'- cheltuielilepublice nominale in perioada0.
meazi tabelul economic.
Analiza jindicatorului - cre$tereanominali relativl a cheltuielilor
Pentru corectarea in{luenlelor determinate de modificarea pretu-
permite reliefarea mai pronunfati a cregterii nominale absolute
rilor, este necesari expri:,narealor in preluri constante pentru perioa-
publice.
dele analizate.
il) Cregterea reald relotivd a cheltuielilor ytublice se determini
b. crestercareald ohsolutd a cheltuielilor publice,cirre rezultr din
compararea lor in prelurji constante, poate fi determinati, conform fbr-
mulei:
I";,"=*,
D'Grro: Gr- G'o
unde: D'Gruo indici creqterea reali absoluti. a cheltuielilor pu- funde: trdt.U tndicele cregterii reale a cheltuielilorpublice;
,["l,.
blice in perioada I fagnde perioada0;
(l'- cheltuielilepublicerealein perioada1;
G'1 gi G"6- cheltuieli publice reale respecti.vin perioada
*
1q i 0 . 13' cheltuielilepublicerealein'perioada0.
Dac5, in perioada an,alizata,cheltuielile nu sunt exprirnatein pre$uri
Analiza complexi a cheltuielilor publice include compararea cre$-
constante,atunci preprile curente se transformi in preturiJeperioadei de
relative a' cheltuielilor publice gi cregterii relative a PIB-ului. Ra-
bazS,qtajutorul indicelui de cregtereagtre{urilor, prin relafia:
acegti doi indici, s-a clpitat un indicator, care este intitulat
Gi=Gi:Iu,,o cheltuielilor publice ( e6):
unde: G! reprezinti cheltuielile publice reale in perioada 1,; 1.,,n AG Ar
e-=:S A l !P = -' -
Q", - cheltuielile publice nominale in perioacla l; -G ""* ""
r"rrn G 'Y
IprTo- indicele de modificare a pre{urilor irr perioada cu_
Elasticitatea cheltuielilor publice arati reacfia cheltuielilor publice
renti fafe de perioada debaz6.
€f€gterea PIB. Daci elasticitatea cheltuielilor publice )l ("*",*,"u,o,
Elucidarea tendintelor reale in evolulia cheltuielilor publice este >I), perr;isti tendinfa de utilizare, intr-o mS.suri mai mare, a PIB
posibili numai in operarea cu m6rimj. reale. ff nanf area cheltuielilor publice.

-86- -87 -
5.4.Tendinlein evoluliacheltuielilorpublicel
Mirimea gi structura cheltuiellilor publice diferl de Ia o lari la alta
gi de la o perioadi la alta. Acegti parametri ai cheltui,eiilor publice se gi-
sescintr-o continui evolufie.
in perioada liberei concurent:e,cind necesitatea intervenliei sta-
tului era negati, mirimea gi structu.racheltuielilor pu.hlice erau determi-
nate de principalele preocupiri ale statului - importa.nte activitili milti-
tare, intrelinerea organelor administrativ-polifienegrti etc. PAnI la sfAr-
gitul secolului aIXIX-lea, cheltuielilor publice in f6ril,eeuropene, tareori,
au depigit 10% din venitul nafional. Statul permanerLtevc,luain rolul de
prestator de servicii generale ca securitatea,justilia, apirarea.
in epoca contemporani, s-au modificat caracteris{:icilecheltuie-
lilor publice:
I cheltuielile publice, de I'r o perioadd la alta, cresc atAt ca rex-
presie valorici, bineasci, cAt 9i ca mirime reali, absoluti;
r structura cheltuielilor publice, in prezenl, este determinati
de rolul important care ii revine statului irLviala ecorromicii 9i
sociali.
in aceastl epoci, in toate lirlle economic dez.roltat:e, statul a de-
venit, lntr-adevir, un agent econorn.icesenlial' in leg;iturd cu cre$terea
reali a cheltuielilor publice, trebuie menfionat faptul ci aceasta este
catrzattrde un gir defactori, printre care:
a) factorii demografici, care sremanifesti prin {:rregterea
popula}iei
gi modificarea structurii acesteiape vArste 9i categorii socio-
profesionale;
b) factorii economici, ce lin rJeobligaliile economice ale statului
de a finanla acliunile economice costisito:r:re, intreline infra-
structura de producfie, de a sprijini ramurile ne:rentabile,de' a
evita perturblrile ecor-romice etc.
c) lactortt nclall, care se n:anifesti prin lirgireaL finan!5'rii 6e
ciltre stat a acfiunilor social-culturale,9i, irL prirnul rdn-( asis-
ten$nqi nsigurlrile sociale,invilimAntul, sinltatea etc'
d) tactorll mtllt*r, ce lin de cercetiri 9i produ'::ere* noilor genuri
cle arme gi tehnict militariL, persistenla pericolului de conflir:te
-ti8-
militaLregi apari$a unui nou fenomen - distrugereagi lichidarea
importantelor cantitili de arme nucleare,chimice, biologice etc.
e) factorii istorici, care aclioneazi prin transmiterea de la o pe-
rioadi la alta a nevoilor sporite de cheltuieli gi de suportare a
pover:ii celor fbcute ln anii anteriori prin imprumuturi publice
intenre gi externe;
f) factorii politici, care se refer5.la cregtrereaconsiderabild.a sarci-
nilor statului contemporan datoriti transformirii conceptiei
politice cu privire la rolul gi funcliile autoritililor publice in
cond:ifiile actuale.
Cregterea reald a cheltuielilor publice sebazeazd"pe cregtereaPIB
pe sporirea perfii lui care se distribuie citr:e autoritllile publice. in
cheltuielile publice sunt privite ca instrument important de
re a frroceseloreconomicegi socialedin societate,atit in sensul
unora, cAt gi cu scopul frAnirii altora.
Cheltuielilor publice, de rAnd cu investifiile private, contribuie la
cererii de bunuri gi servicii. Ele se concretizeazl in achizilii de
beneficieri de servicii. Ca urmare, cresc venifurile ftrmelor pi
jelor, ca:re,la rAndul lor, creeazd.o noui cerere sporiti. Aceasta
un gir de efecteeconomice:
I creqtereavolumuluiinvestifiilor;
r utilizarea mai deplind a forlei de mrrnci datoriti creirii a noi
locuri de munci.l
r cregtereavolumului real de producl;ie ce inseamni obqinerea
cregteriieconomice (sporireaPIB) ;
I cregtereatreptati a veniturilor in societate etc.
Cregtereacheltuielilor publice produ ce gi efectesociale:
r dindnuareagomajului;
o dez:voltareagi imbunitilirea serviciilor publice sociale gi cul-
turale:
t promovarea unei proteclii sociale sigure,;
o redistribuirea echitabili a veniturilor intre grupe de indivizi,
colectiviti$ teritorii etc.
-89-
 Autorit'file pubrice din difr:'ite tir!
condu,cand'-se rre rec,.r- Teste
mandirile gtiinlifice referitoare la cheltuierire
pubrice, utikzeazi,
xurile financiare publice pentru stimularea !trw- h cu-pott"nLfa cheltuielilor publice se includ urmitoarele
econorniei gii sorulionar:ea
problemelor sociale. !0ltlponente:
FormulAnd argumente in fa,roarea mdririi l) cheltrrielile instituliilor de stat;
ctLeltuielilor publice,
-
trebuie subliniat ci e necesari urn:L{rireastricti gi b) cheltuielile intreprinderilor private;
atenti a cregterii ror
pentru a asigura stabiritatea monel:ari. €) cheltuielile efectuate dinbugetul de stat;
cregterea rapidi a chertuieriror
publice poate duce Ia fenomene i'flafioniste. d) cheltuielih efectuatedinbugetele locale;
Autoritilire publice tre-
buie si analizezeminulios fiecare gen de f) cheltuielileefectuatedinbugetul asigurlrilorsociale de stat;
chertuieli gi si opteze prioritar
Dentru aceleacare, prin efectereror, igi vor f) cheltrrielile efectuate din firndurile asiguririlor obligatorii de
demonstra efi.ien1af iar poo-
ductivitatea cheltuieliror pubrice trebuie asistenli rnedicali;
si asigure rearizarea unnr
obiectivepreciseeconomicegi sociale. d cheltrrielile cu caracter puhlic efectuate de organizaliile inter-
naliornale.
Indicayl uariantelecorecte
Cheltuielile b ugetare includ urmitoarele componente:
intrebdride verificare
r) cheltuielile intreprinderilor publice 9i ale instituliilor de stat;
l. Cum pot fi definite cheltuielile publice?
b) cheltuielile intreprinderilor private;
2' Descrie{i principarere categori.i de chertuieli
pubrice .lin punct c{e c) cheltrrielile efectuate dinbugetul de stat;
vedere al con(inutului economj.c.
d) cheltuielile efectuate din bugetele locale;
3. Ce reprezinti cheltuielile ca parte comporLenti a finanlelor c) cheltuielileefectuatedinbugetul asiguririlorsociale de stat;
publice?
f) cheltuielile efectuate din ftrndurile asiguririlor obligatorii de
4. Prin ce se delimiteazi cheltuiehle publice
de cele,bugetare? asistenfi medical!
Descriefiprincipalele tipuri de clasificiri are
: chertuiJLrorp'brice? g) cheltrriehle cu caracter public efectuate de organizaliile finan-
6. Ce criterii stau Ia baza clasificaliei ONU?
ciare internationale.
7' cum se calculeazi indicatorii drenivel gi
de struc:turi ai chertuieliror lndicafi variantelecorecte
publice?
Nivelul chelfirielilor publice se exprimi prin intermediul ur-
8' cum se calculeaziindicatorii de dinamici
ai chertuierilorpublice? mitorilorr indiiicatori:
9' Descrieti factorii care influenteazi cregterea
.h"rtuieriro. j'brice. a) volumul anual nominal al cheltuielilor publice;
10' Care sunt efectele economicerproduse
de cregterea.i"rtrr"lilo. b) volumul anual real al cheltuielilor publice;
publice?
c) cre$terearrominah a cheltui.elilor publice;
11' care sunt efecteresociale pr'duse
de cregtert:acheltuierilor pu- d) ponrlerea ,:heltuielilor publice in PIB;
blice?
e) cheltuielile publice medii pe I locuitor;
IZ. Caresunt consecinfelecregterilcheltuielilorpublice?
0 cretterea real6 a cheltuielilor publice.
Indicafi vawiantele
corecte

-t0- - 9'L -
 4' Dinamica
cheltuielilor publice se erryrimi prin urrnitorii indi- f) polil:ici gi rnilitari;
tltotit
b) social.ipi tiiemografici;
a.) volumul
anual nominal al cheltuielilorpublice; e) etnici qi rc,.ligiogi.
9 volumul anual real al cheltuielilor publice;
lndica|i uari afl t:elecor ecte
ci cre$terea
nominali a cheltuielilor publice; Cheltuielite publice pentru ac1fiunisocial-culturale au ca scop:
q/
Pondute" cheltuielilor publice in PIB; t) lmbunitSfirea condigiilor de viali ale populaliei gi calitllii vielii
9 cheltuielilepublice medii pe locuitor.;
fiec5,ruiinrlivid;
v cre$tereareal6 a ,cheltuielilor publice.
. b) lmbunititlirea condigiilor de lucru ale salarialilor la intreprin-
tndi cqtivari antelecorecte
derile de stat;
5' Cltrift.""""
admini.strativi a cheltuielilor publice are la bazi c) asanareasiinitiliifunclionarilorpublici.
\ltitoarele
criterii: variantelecor.ecte
in tit"!io".l;
,41 Cheltuielile ril,ecapital se caracterizeazi prin faptul ci:
D.) actiunile
social-culturale; in bunuri de folosinli indelungati;
t) a.tirrrril" f) se ma.teria.lizeazS
gi obiectivele econornice;
ql ) asigu:rnfuncfionarea gi intrelinerea instituliilor publice;
momentul gi modul efectuirii;
eJ administrativ-teritorial; €) in schLimbrrllor, nu se ob$ne o contraprestalie.
r) lndicayi vari antelecor ecte
functional.
lndic Ituielile flrrente se caracte,rizeazi prin faptul c6:
ati v,a.riantelecor ecte
6. C,heltuielile se materia.lizeaziin bunuri de folosin!5 indelungatl;
publice, cure[te includ:
asiguri funclionarea gi intrelinerea instituliilor publice;
.h"lt"i"tilepentru constructia spitalelor;
11 trebuie reinnoite permanent;
.h.lt"i"tile pentm plata salariilor gi premiilor;
li in schiimL,ullor, Ru se ob$ne o contraprestafie.
.h.tt"i"tle pentru prestare de servicii gi intrefine::e;
l/, i uatriantelecorecte
.h"ltrri"lile pentru procurarea localurilor pentru qcoli,
l/ . RMoldova., clasificafia bugetari include urmitoarele crite-
tndicq
F7
ti uari antelecor.ecte
t1u*n""""" de clasificare a cheltuielilor bugetare:
econornici a cheltuielilor, publice delimiteazi rur-
funclionall6;
T"o*.1" categorii de cheltuieli:
ch.lt"i"ule de capital; b) administra.tivi;
,"/.,
.h.tt"i"Ule pentru acliunisocial-culturale; organizalionali;
l{ economicii;
cheltuielile pentru acliuni gi obiective economicel
:(
*1 cheltuielilecurerrte; t) financiari.
'Indicayivaryiantelecorecte
.h"lt,ri"tile posit,ile.
i) .
tn4icqt Cheltuielile p'entru acfiunile s ocial-culturale includ:
i vari antelecor,ecle
8. Cu"u t) cheltrrielilepentruinvilimdnt;
dirrr"o urmltorii factori nu influenfeazi cregterea chel-
tuielilor b) cheltuielile pentru ocrotirea sinltilii;
pubhce,

-92- -91\-
 c) cheltuielile pentru culturi, art[, sport gi acliuni pentru tineret;
d) cheltuielile pentru asistenli social6;
e) cheltuielile pentr:u serviciile de stat cu destinalie p;enerali;
0 cheltuielile pentru apirare nafionali.
Indi cafi uariantele corecte

Problemerezolvate
Problema 1. datelor prezentate, si se {etermine indicatorii ce e4primi ni-
in baza datelor prezentate, s[ se determine indicatorii c:e exprimi m- ;i dinamica cheltuielilor (anul de bazi 2005) pentru acliuni social-
velul gi dinamica absolut[ (anul de baz[ 2005) a cheltuielilor pentru inRMoldova:
mentinereaordinii
ordinii publice, gi securitatea statului:

2005 toa6 tubM 2008

Cheltuielile pentru menJinerea ordinii
publice, apirarea gi securitatea statului
(mln.lei) 921,5 1206,0 1373,3 1463,5
)trumirulde locuitori(mln. loc) 3'6 3,58 3,58 3,57
PIB (rnln. lei) 367s5 44069 5:i430 628'IO
cheltuielilor se exprimi prin indicatorii: cheltuielile medii pe un
Rezolvare gi ponderea cheltuielilor in PIB.
Nivelul cheltuielilor perrtru menlinerea ordinii publicr:, apirarea gi Cp/Iloc= Cp/Nloc
securitatea statului se exprim[ prin indicatorii: cheltuieli pentru
P(Grpp/PIB=9!_xroovo
mentinerea ordinii publice, apirarea gi securitatea statultLi medii pe un PIB
locuitor gi ponderea cheltuielilor pentru menlinerea ordinii publice,
absrrluti a cheltuielilor se determini prin formula:
apirarea gi securitateastatului in PIB.
LC P"11g=CP"l- CP"O
Cp/lloc = Cp/Nloc

e(c,)cptrm=SLxroovo
PIB
Dinamica absolutl a cheltuielilor pentru mentinerea or:dinii publice,
apirareaiirccurrtateaT:|;ffi
i.t;;;:r;;::"rmura:

-94 -
 Problemepentru rezolvarr:r Bi bl i oEr afi e:
Problema l. I lr'1.11.i1-1'. Parlamentului Republicii Moldova privind clasificatia
in baza datelor prezentate,si se iletermine indicatorii ce exprrimi nr i',rr'r'I .rli lr]r.969-.tIIdin 24.A7.96MO 7Z-73 / 704 din 07.t t. t996.
velul gi dinamica (anul de bazn2005) cheltuielilor pentrr-rir:r,vl![mAnt: rJ.t. nrr:todologice privind elaborarea de citre autoriti.lile
Ixecutat ,,l"rrnistratieipublice localea proiectelorde buget pe anul 2005 gi
Indicatorii (nominali)
2005 2AO,6 2NUO7 2001$ , .trrr:rlilepe anii 2006-2007/ /Ministerul Finan(elor.
lheltuieli pentm irrvi!5mAnt (mln. lei) 2697,0 3606,1 3944,2 4925,,1 r .l,.l.lnL. Gestiuneafinantelor publice,Ch\;iniu, ASEM, 2007.
Nu mirul de loc uit or i ( m ln. loc ) 3 ,38 JrJ 3,1;B 3,5'7 I rlr;'( i11., Finanlepublice.Iaqi,Junimea,20OZ, cap.5, pag. 104-lTg.
PIB (mln.lei) JOl5J 4406,) 534r30 6284t,1 \ f.rrrrrlc T, Finantepublice/T.Manole.,Chiqriniu:AAp, 1998.- 348p.
\l.rrrrrlc-I',.Finantelepublicelocale:teorie aplicalii/ T. Manole. -
Si
Problema 2. r l,rlirrirur Editura Car-tier,200O.-264p.
in baza datelor prezentate,si se determine indicatodi ,:r:exfrrim.;inivelui ,tr r\f.rlt'i Gh. Finanlegenerale/ Gh. Matei, l. Tomili. - Craiova:Re-
dinamica(anul de bazi 2005) cheltuielilorpentruocrot|reasinitirtiii: l,' , 'r',r',rfia
Universitilii din Craiova, 1992.- 132p.
,\f rrltcanrrT . BugetSi trezoreriepublicd / 1'. Moqteanu. - Bucureqti:
lndicatorii (nominali)
.:,oo'6_ | ,lrtrrraTribuna Economici, 2OO2.- 457p.
Cheltuieli pentru o crotirea sinatalii i\f rs11r'ave k A. pubtricFinance in Theory and practice / R. A
(mln.lei)
1572,4 2111,8
/\ I rrsgrave,F.B. Musgrave.-NewYork: Mc(lraw-Hill, 1989.
Numirul de locuitori (mlrr. loc) l',rrcto V. Manual of PoliticalEconomy/ V. Pareto. - New york:
PIB (mln.lei) I' r' l l y,19?' 1.
rl ritlar lu Fhmntepublice.Instrumentesi m<:canismefinanciqre de inter-
"t'r
Problema 3. t,ttt[i(guuernamentald / A Secrieru.- Chiqiniu: Epigrat,20O4.,423 p.
in baza datelor din tabel, determinati si analizati indi,:,atorii buLsetari: 'itr.rtrrla.tti). Cheltuielilepentru serviciilepublicegeneraleSi apdraref
' __t _!t _
Indicatorii ( ). Stratul,at.-- Chiginiiu: Institutul National de Economie gi Infor-
Cheltuieli totale ale Bugetului PublLcNational rrr.rt ic, 201J2.- 4Op.
ll lilrrrtulatA. Cheltuielile publicepentru actiuni social-cultural,
/ O.
Cheltuielile Bugetului de stat (fara t:'ansferuri lilratulat. -- Chiginlu: Institutul Na{ional de Economie gi Infor-
totale), mln. lei rrr:rti ci(IV E I), ZACI .* 70 p.
5627,r tl sl .rrtulat t). cheltuielilepublicepentru obie':tivesi acliuni economice
f
Cheltuielile Bugetului Asiguririlor lSocialede Stat, ( ). Str:atulat.- Chiginiu: INEI, 2002. - 43 p.
mln. lei I, Stlirtrrlat 'C. Cheltuielilepublicepentru secr,Lritatea
sociald/ O. Stra-
CheltuielileFondului de Asiguriri Crbligatoriide lulrrt.* Chiginiu: INEI, 2002. - i06 p.
AsistentaMedicali,
Viicirel L Politici JiscaleSi bugetaretn llomhnia 1990-2000 / I.
Vricirii:I.-- Bucureqti:Expert, 2001.
Nr. l)opuletieimln.

-tt6- -97 -

!
 CapitolulVl. Volumul resu,rselorfinanciare ale societilii depinde,in principiu,
UL RESU
SISTEM RS;ELOR IARE
FINA,NC I factori:
l) mlrimeaprodusuluiinternbrut (nm);
PUBiil-ICE 2) posibilitateaprocuririi urnorresursefinanciareexterne(im-
prumuturi, ajutoare,dona.liietc.).
resursefinanciareprrrblice,volumul
ll Cuuinte-cheie:resursefinancia.re, Resurselefina,nciareale societi.lii sau naliunii inglobeazi resursele
r:ucaracterobli-
ll resurselo.financiare,resurseleile trezorerie,prelev'irile publice.-LarAndullor, resruselefinanciarepubliceinclud:
li gutotio'
r resurselt:financiare ale administrafiei de stat centralet
e resrnrseleadministraliei de stat locale;
r resrurseleintreprinderiiprrblice;
f inan,ciare
6.1. Conlinutuleconomical resurselor
e resurseleasiguririlor socirle de stat.
p u b l i ce
Fiecirei,componente ii corespunde o anumiti structuri:
Resursele sunt elemente ale boglfiei unei na!:iuni, care pot fi di- l, Resurselendministra{iei de stqt centrsle cuprind:
izate inresurse: materiale, umane, informalionale qi financiare. Un rol a) impoziitele gi taxele;
deosebit de important revine restLrselorfinanciare, Ansrarnblul resur- b) venLiturilenefiscale;
selor financiare ale firii poate fi pre:zentatastfel: c) imprumuturile;
d) alte resursecu caracter oL,ligatoriu.
'2, Resurselendministraliei de statlocale includ.:
a) defalcirjLledin veniturile regularizate centrale;
b) impoziltele gi taxele locale;
c) venLiturilenefiscalecu carircterlocal;
d) transfemrile primite de la administratia de stat;
RF. ale autori- RF. ale RF. ale e) imprurnuturile;
ti$lor gi institu- intreprinderilor organizatiilor f) alterresurse.
gilor publice publicegi private firi scop lucrativ Resursele iintreprin derilor p'uSliss denotd :
a) resiursel:proprii;
b) resurseleprimite de la bu15et;
Resurselefin anciar e reprezint I totalitatea mijlo,acelor b lne gti ne-
c) resr.rrsel:
procuratepe piala capitaluluide imprumut.
cesare realizirii anumitor obiective economice, sociale sau de alti na-
Resw'sele nsigurdrilor sociiale de stat provin din cotizaliile
turi. Cea mai puternici influenll asuPra nivelului rer;ursr:lorfinancia.re
asiguririle socialegi din alocagiilede la bugetul de stat.
ale societilii o delin factorii:
Nivelul resurselor financiare publice depinde, in primul rAnd, de
r volumul gi structuraproducliei;
cheltuielilor publice, precurn gi de condiliile conjuncturale:
r nivelul prefurilor;
l. in perioa,jlelede erpansiune economici, randamentul impo-
. raportul dintre formarea bruti de capital Ei consum.
zitelor creritefiri a fi necesar[ sporirea cotelor de impunere sau

-ttg-
-9:' -
 introducerea unr:r noi impozite, la un venit mai rnare 9i venitul
fiscal va fi mai mare.
2. in perioadele inflalioniste, veniturile fiscale cresc, in motl
automat.
3. Sporirea resurselor financiare publice se atinge in cazul clnd
Guvernul duce o politici economici de redu':ere a consu'
mului, prin mlsu,ri de majorare a impozitelor'
4. imprumuturile publice interne (emisia 9i vinde'rea obligaliu
nilor de stat c5.tre populafie) in vederea dirrLinuirii masei
binegti existente la populafie. Acesta este un instrument al
politicii moneta.r-creditare, dar efectul ei consti in cregterea
resurselor financiare publice firi emisie de mone'Ji.
Factorii care deterrnini cregtereafinangelor publice:
+ Factorii econonxici,care determini creqtereaPIJ39i pe aceasta
bazi sporirea veniturilor impozabile'
* Factorii monetari (dobinda, creditul, masa m,)netari), care
iqi transmit inlluenla lor prin pre!. Accentuarea fenomenelor
inflaiioniste sau cre$terea prelurilor determini, in anurrritc
condigii, cregterea salariilor gi a profiturilor qi implicit
sporirea resursrelordin impozitele directe.
r Factorii sociali.implici redistribuirea resurselor in scopul
satisfacerii nev'oilor de educalie, sinfitate 9i seclrritate sociali'
t Factorii demografici prezinti sporirea numirului contribua-
bililor.
o Factorii politici Si militari, care Pot genera in lan! cregterea
producliei gi a veniturilor, cregterea contribufiilor la asigu-
ririle sociale gi a fiscaliti,tii, influenlAnd nivelul resurselor fi-
nBnciare.
t Factortidc naturdfinanciard, care generalizeaziiinfluenla ce'
lerlrlgt fsctori exprimati prin modificarea mirimii cheltu"
lclllorPubltce,
-100-
resurselor
Clasificareil publice
financiare
Resurselefina.nciarepot fi clasi:ficatedupi mbi-multe criterii:
I. Din punct ile vedere al conlinutului econorhic, principalele ca-
de resursefinanciare publice r;unt:
l, Prelevdrille cu caracter otligatoriu. Cea mai mare parte a
resurselor financiare public,e o constituie veniturile cu caracter
fiscal. Aceirsti parte de venituri a resurselor financiare compor-
ti un cara,c:terlimitat gi, dupi volum, de cele mai multe ori, este
insuficienti.
2, Resutsele de trezorerie, care constau din imprumuturi pe ter-
men scurt (pAnn la un an), contracte de stat prin emisiunea
unor bonuri de tezaur. ResrLrselede trezorerie au caracter tem-
pora.r gi ra;mbursabif deoarece retragereadin circulalie a bonu-
rilor de te:r,aurechivaleazi crr restituirea sumelor imprumutate
de stat de l.atezaurul public pe termen scurt.
3. Resursele provenite din tmprumuturi reprezintd datoria
publici pe termen mediu (ile 2-5 ani) 9i lung (peste Sani). in
prezent, irnprumuturile publice au devenit un mijloc frecvent
de pr'ccurare a resurselor firLanciare.
4. Finanlare.a prin emisiune monetarfi fdrd acoperire este posi-
bih, dar,':inacelagitimp, se r;oldeazicu efectene$ative.Pe de o
parte, survin efecte inflafioniste ce duc la sporirea resurselor
finan,:iare: cresc incasirile clin impozite pe venit, precum gi din
impozite indirecte, in specialcele &n valoareaadiugati (T.VA).
Pe de altl parte, inflafia detr:rmini diminuarea relativS a obliga-
liunilor de plati ale statului,,indeosebi in ceea ce privegte dato-
ria puLblici,in situafia in care rata dobinzii la imprumuturile de
stat este rnai mici decAt rLivelul cregterii anuale a prelurilor
erprirnate in procente.
II. Dupi strur:turi, sistemul resurselor ftnanciare publice diferl de
o pri la alta. insii, avAndin vedere,principalele trisaturi caracteristice
r financia-re publice, in ffuile avansate qi in cele in curs de
acr:steapot fi grupate in funcfle de doui criterii gi anume:
-101-

cur cate se incaseazi la buge,tul public nir
" dupd regularitatea
publice pot fi structurate in:
lionaf resursele Jinanciare
a) Resursele ordirrare (curente), la care statul apeleaz5..,
in rrrgrl
obiqnuit, in concligii considerate normale gi care l;e incaseazrill
buget cu o anrrmiti regularitate. in aceasti categorie, se inclrLrclr
veniturile ffscale; contribuliile Pentru asigurS.r.ilesociale cic
stat; veniturile nrlfiscale'
V enituril efi scaIe swnt v e nituri &n :
- impozite directe apusepe venitul persoanelor ffzice gi ju
ridice, Precum 9i Pe avere;
- din imPozltet Pe consumi
- din taxe van:Lale;
- din taxe de timbru gi de inregistrare'
Veniturile nefiscalecr,rprind prelevirile la buget cu titlu de dividend,
redevenle, chirii, arenzi etc., de la intreprinderile gi proprietilile de stat,
veniturile de la instituliile publice gi diverse alte venituri'
b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul re(:urge in sifualii
excep$onale,cAnd,practic, resurselecurente nu acoperS.cheltuielile.
in grupa resurselor r:xtraordinare, se includ:
- emisiunea cle bani de hdrtie peste necesit.ilile reale ale
circulaliei biinegti;
- imprumuturile de stat interne gi externe;
- ajutoarele gi alte transferuri primite din striirrS.tate;
- sumele rezultate din lichidarea participaliilor de capital in
striinitate;
- valorificarea peste granili a bunurilor statului etc.
r elln punct de ve:dere al prouenien{ei lor, resursrelefinanciare
puhllce 3e pot gruPa in resurseinterne gi resursee:lterne.
B$uru{r Intorne cuprind: impozitele; taxele; veniturile de la
p&6fl!e de rtetl rlonaliile interne; emisiunea de bani de hArtie; im-
pe piafa interni'
FREG=E& €€ntrae6te
g1gne irnbraci, ln principal, forma inrprumuturilor
hfnh
* gt ffiru €€ntrtctate la guvernele altor !iri, la institulii financiar-
-r0 2 -
internalionale, la binci private sau la algi deginitori de capitaluri
La ar:estea,se adaugi diferite transJ,eruriexterne primite sub
ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor
int,:rna$onale.
tn Republica Moldova, in conformitate cu,rlegea privind sistemul
gi procesul bugetar" gi ,,Legea bugr:tului {e stat", resursele
put,lice sunt formate din ansamblul veniturilor administraliei
centrale, ale administraliei de stat locale, veniturile instituliilor
ce gi acti'iriti$lor autofinanfate, veniturile bugetului asiguririlor so-
de stat gi ale fondului pentru plata ajutorului de gomaj.
Confornr ClasiJicalieiBugetare, resursele financiare publice sunt
rate in:
1. Venituri curentel
2. Venituri din operaliuni cu capital;
3. Transferuri.
Resursele bugetelor locale au aproximativ aceeagi structurd, cu
irea c5, pe ldngi veniturile curente gi c,eledin capitaf intervin gi
rile oblinute de la bugetul de stat gi bugetele de alt nivel. Con-
Legii Republicii Moldova privind sistemrrl bugetar, gi procesul bu-
veniturile bugetelor locale includ:
a) impozitele gi taxele locale prevlzute in legea privind impo-
zitele gi taxele locale;
b) del'alcirile din impozitele gi taxele generale de stat determi-
nate prin legea bugetari anuali;
c) trarsferurile de la Bugetul unitlli,i administrativ-teritoriale
ierirrhic superioare, stabilite conforrn legislaliei;
d) incasirile din vAnzareade bunuri patrimoniale ale unitililor
adrninistrativ-teritoriale;
e) alte incasiri previzute de legislagie.
Transferurile se efectueazi pentru plata salariilor gi contribuliilor
bugetul asig;uririlor sociale de stat, pentru resursele energetice - stin-
datoriilor gi plnlile curente.
Resursele instituliilor publice gi din actfiritl$le autofinanlate sunt
numai din venituri curente. Ele sunLtgrupate pe domenii de
-103-
activitate: invifimAnt, slnitate, culturi gi artE asistenla sociali, sport, In di cali vnri anta cor ectd
gospodirie comunali gi locuinle, cercetare gtiinfifir:i, agdculturS, alte Rccursell administraliei de stat central,e cuprind:
domenii de activitate. r) resurseleproprii ale intreprinderilor publice gi private;
Resurselor Bugehrlui AsiguririJlor Sociale de Stat le incumbi venituri b) venit'urile fiscale gi nefiscale;
curente gi alocalii de la bugetul de s;tatgi se impart in fonduri: fondul de C) impmmuturile gi alte surse cu caracter obligatoriu,;
pensii 9i indemnizafii; fondul de proteclie a familiilor cu copii; fondul de d) impozitele gi taxele locale.
qomaii fondul de asiguraresociali a sanariagilor;fondul clerezewi. Indicali vdrianta corectd
Dupi re1;ularitatea cu care se incaseazi la buget, resursele ff-
intrebiri de verificare nanciare se impart in:
r) resurseordinare qi resurse extraordineLre;
1. Ce reprezinti resurselefinanciare?
b) resurseordinare gi resurse curentel
Z. Definili resursele financiare pu'blice.
c) resurse extraordinare qi resurseincidentale;
3. Ce reprezinti resursele financiare publice ca parte r:omp,cnenti a
d) venituri fiscale gi venituri neffscale;
finanfelor publice?
c) venituriftscale gi resursecurente.
4. Ce includ resursele financiare publice?
Indicagivnrianta corectd
5. Care sunt factorii ce influenleazi cregterearesurselor financiare pu-
Din punr;t de vedere al provenienfei lor, resursele ffnanciare
blice?
publice se pot grupa
6. Numili criteriile de clasificare a resurselor financiare publice.
a) resurse ordinare gi extraordinare;
7. Numili gi descrieli succint principalele categorii de resurse finan-
b) resurseinterne gi externe;
ciare publice din punct de vedere al conlinutului ecor:Lomic.
c) resurse edraordinare qi externe.
8. Ce reprezinti resursele ordinare?
Indicayi uarianta corectd
9. Ce reprezinti resursele extraor,Cinare?
Resursell financiare publice nu includ r:esursele:
10. Descrieli clasificarea resurselor financiare publi,ce conform Clasifi-
caliei Bugetare. a) administraliei de stat centrale;
11. Ce reprezinti resurseleinterne? b) admi:nistrafiei de stat locale;
12. Ce reprezinti resursele externe? c) populafiei;
d) intreprinderilorpublice;
e) asiguririlorsociale de stat.
Teste lndicali vcrriantacorectd
1. Resursele ffnanciare publice, comparativ cf,rrresursele financ:irr- Principal.a categorie de resurse ffnanciare publice o constituie:
re ale societitii: a) venitrurile intreprinderilor de stat;
a) au o sferi mai largi de cuprindere; b) impnrmuturileexterne;
b) au o sferi mai restrinsi de cuprindere; c) impozitele gi taxele;
c) estevorb5.de una gi aceeaglcategorie. d) impmmuturileinterne;

-ra4- -105-
 anu-
e) contribuliile benevole ale agentilor econorrtici la' forrnare Biblior;rafie
mitor fonduri.
I. Legr:aRepublicii Moldova privind sistemul
Indicali uarianta corectd bugetar gi procesul bu_
getar ff. i947 din 24.05.96 / / lVlonitorul Oficiat
Care dintre urmitorii factori nu determini creqterea resur$e- al Republicii Mol_
7.
dova. - lg'97,.^ Nr. 19-20. _ 27 rnartie.
lor financiare Publice:
Z, Legea Re;pubhcii Moldova privind sistemul
a) factorii monetari; public de asiguriri so-
cialenr' 489-xrv din 08.07.199'9
/ / Monitoruroficiatot"nfuuttrii
b) factoriidemografici;
Moldova. - 20("10.- Nr. t_4. _ 6 ianuarie.
c) factorii politici 9i militari;
3' Brezeanu p', tFinanlerepublice gifiscalitatea
tntre tearie si practicd. -
d) factorii sociali.;
creqterea BucuregtirRonrinia de MAine, 199g._2ZO p.
e) toate categoriile de factor:i menlionafi infl*renfeazi
4, Bistriceanu Gh., Adochilei M., Negrea 8., Finanlele
resurselor financiare Publice' agenfilor eco_
nomici,EclituraDidacticl gi pedrrgogicER A.,
Indic a{i varianta cotectd Bucuregti 1995, pag.
314- 343.
S.Caredinurm{toarelemodalitilideconstitu.irearesurselor]H-
Filip Gh., Finan[e publice. Iagi, nim ea,2OO2,
nanciare publice au ca efect irneefiat apari{ia iuLfla}iei: l. Ju cap.6, pag. 104_lZ9.
6. Matei Gh. Finon[e generale/ Gh. Matei, I. Tomifi. _
a) prelevirile fiscale; Cr"ior", R"_
prografia Uni.r,ersitltii din Craiova, L992. _
b) imprumuturile Pe termen scurt; I3Z p.
7, MogteanuLT. .!3:uget ,i trezoreriepubticd / T . Mogteanu. _ Bucuregti:
c) imprumuturile Pe termen lnediu;
Editura Triburra Economici, Z}:JZ._ 457 p.
d) imprumuturilePetermenlung;
t, Moqrteanu T. I,inanle publice / "I,.Moqteanu gi colectiv. _
e) finanlarea prin emisiune rnLonetarifirl acoperire' Bucureqti:
Editura Triburna Economica, 20A2. _ 409 p,
ln dicafi uarianta corectd
9. Musgrave R_pypublic Finance in Theory
g, Resursele ordinare cuPrind: and practice /
RA. Musgrave, p.B. Musgrave.J\Iewyork: McGrarr.Hill,
a) veniturile fiscale; 19g9. _
10. VicSrel I., Finttn{epublicerBacuteqti,2OOL,cap.
b) veniturilenefiscale; 5, pag. 147_175.
II. vicirel r' polr.ticifiscare si bugletaretn Romdnia
c) cmisiuneade bani de hArtir:; igg0-2000 / r.
Vic5rel. - Bucuregti: E{p"rt, 2001. _
d) lmpruntuturile de stat pe tr:rmen lung;
€) lmprtttttuturilcdc trezorerjie'
frtdJccflvtrldnto corectd
10, lmndr mtrrordlnrrepror'lndln:
9lextcrrtc;
lryrumuturlledertctIntcrrrte
lrycrtelePe€oniumr
prlrttltedlttrtrlinitate;
ii*eenh fl Ctetranrferurl
EL* dr Enbrs;l deInregtrtrare'
cetra
= 106- - r a7-
 Din punct cle vedere materil,al,impozitul reprezinti o sumi
Vll.
Capitolul concreti de trani, pe care contribuahilii o preleveazi in favoarea statului
- NOTIUNIGENERALE
IMPOZITE: In anumite per:ioa<JL,e
de timp, conform unei proceduri stabilite.
ca o categorit:economicd,impozitul reprezinti o relaqie bineascd,
impozite directe'' impozite indi- rpAruti in cadrul migcirii, intr-o, singurl direclie, a valorii de la
Cuvinte-cheie: impozit, sistem fiscal,
impoz:itului, rePercu- contribuabili spre stat, in mirime gi termene prestabilite.
,"1,d", b^u de calcul al impozitului, suportatorul
impunere' inlesniri ffscale' im-
,io*u fi.."le, perioada ffscali, unitate de Din punct de yedere juridic, impozitul reprezinti o obligalie
organ fiscaf organe cu
punere echitiila, cote progresive comPuse, publicn a fiecirui contribuabil de a transmite statului o parte din
fiscali'
atributie de administrare fiscali, legislalie veniturile sau avereasa.
Din notiunik: menfionate, decurg gi principalele trisituri ale im-
pozitelor:
5ifuncliileimpozitelor
7.1. Conlinutulecotromic Legalitotea impozitelor, Aceasta presupune ci instituirea de im-
multe definilii ale impo- pozite se face in baza autoizirii conferite prin lege. Niciun impozit al
in literatura de specialitate, intAlnim mai
des utilizate' rtatului nu se poate stabili gi percepe, decat daci existi legea respectivi
zitului,
- dintre care le putem prezenta pe cele mai
fta:ncez"a'drept o Cuprivire la impozit.
impozitul este deffLnit in hteratura economici
publicr:' care nu di obligativitatee hnpozitelor. r\ceasta inseamnd.c6 plata nu este
pr"l"rr"rJ obhgatorie in profitul administraliilor
futnizate'in mod gratuit'
dreptul unei contrapartide directe, ci la servicii benevoli, ci are ca'acter obligatoriu pentru toate persoanele care obtin
de colectivitate. venituri sau delin bunuri din categoria celor supuse impozitirii, con-
constituie o pre-
in concepgiarDor €'coDorrigti romini' impozitul form legilor in vigoare.
levareobligatoriegiftrlcontrapartid5efectuatldeadm'inistraliilepu. Nerestituiren itnpozitelor. prevede ci prerevirile de impozite la
- funclia financiari a tror'
blice in vederea suslinerii cheltuielilor publice fondurile pulblice de resurse {inanciare se fac cu titlu definitiv qi ne-
- fun4ia politici'
gi in vederea regularizirii activitilii economice tambursabil. Adic5, transferurile de impozite fi.cute in aceste fonduri
obligalrorie qi cu tiLtlu
Impozitul reprezinrli o contribulie bineascl |unt utilizate nurnai la finantarea unor obiective necesare tuturor
statului de citre persoanele ff-
nerambursabil, datorati, conform legii' tnembrilor sc,cietil;ii gi nu unor inter,eseindividuale sau de grup.
sau pentnr avereape ca-
zice gi juridice Pentru veniturile pe care le obgn Nonechivalenrla impozitetor. F,oatefi inleleasa, pe de o parte, ca o
in cuantum'ul 9i termenul
re o posedi. Plata impozitului se efectueazi platn in schimbul cireia contribuabilii nu beneficiazi de contraservicii
precis stabilit Prin lege. lmediate qi directe din partea stattrlui, pe de alti parte, ca o diferenta
(art' 6 (t))' im-
Conform Codului lliscal al Republicii Moldova lntre cuantumul lrnpozitelor plrtite gi valoarea serwiciilor primite in
pozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit'
care nu line de efectua- rchimb in viit.or.
'r""orroractiunideterminateqiconcretedec[treorganulimputernicit
Tara constit*ie plata efectuati de persoanele ffzice gi juridice
a acestuia pentru sau in
sau de cltre persoana cu funclii de rispundere Pentru serviciile pr:estate acestora dLeinstituliile publice care primesc,
plati'
raport su contribuabilul care a achitat aceasti tntocmesc sau.elib,ereazi diferite acte, presteazi servicii gi rezolvi alte
' in acelaqitimp, o categorie materiah' econo-
Impozitul reprezintri, lntereseIegitirne.
mici qi iuridic[.

-108- -109-
 T'axeleintrunesc o serie de atribute specificeimpoilitelor, qi anu-
me: obligativitatea, nerarnbursabilitatea, dreptul de urmiirire in caz de
neplati.
Dupi natura lor, taxelepot fi:
* taxe judecitoregti, incasatede instantelejurisclicgic,nale
pen-
tru actiunileintroduse sprejudecare;
* taxe de notariiat, pentru eliberarea, certificar,ea.,legalizareeL
sau autentificareade acte,copii etc.
G taxe de consularerpentru eliberarea de certificrrte <neorigine,
acordareade vizeg.a.
* taxe de adminjstrafie,pentru eliberiri de permise,autorizatii,
legitimalii de citre organeleadministrafieide s tat.
Taxele se pot incasir in numerar sau prin aplicarea rJetimbre. Ele
pot fi stabilite in sume fixe sau ad-valorem, atunci cincl acliunile sau
faptele supusetaxirii surLtevaluatein bani. Dupi obiectul operatiunii,
carese efectueazigi urmeazi a fi taxati, taxelepot fi:
€ taxe de timbru;
$ taxe de inregistrare.
Conform Codului liscal al Republicii Moldova (arr. 6 (2)), tttxa
este o plati obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
TrS.siturile specifice ale taxelor sunt:
* Plata neechivalentd pentru servicii sau lucriri efectuate de:
organe sau institulii careprimesc, intocmesc sar,relibereazi di_
ferite acte,pres;teazaservicii gi rezotrvdalte intere,selegitime ale
persoanelor fiz:icesau juridice. Plata serviciilor sau lucririlor
este neechivalenti, deoarece, conform &spozitiitror legale,
aceastapoate fi mai mare sau mai mici, comparativ cu va-
loareaprestaliilor eGctuate de organelesau institutiile de stat.
'+ Subiectulpldt.itor estedeterminat precis din momentul
cdLnd
acestasoliciti efectuareaunei activititl din partea unei in-
stitutii de stat.
* Tsxele reprezintd o contributie de acoperire a cheltuielilor
necesareseryir:iilorsolicitate de diferite persoa.nein mod di_
rect gi imediat.
- 110-
Astfel, iritre cuantumul serviciilor sau activitifile prestate de citre
'.l,rl, rru existi un raport de echivalenti, fiind independente de costul,
l ' r( ( ul salnvaloareaserviciuluiprestat,caracteristicpentru care taxelese
,1,',rscbesc furrdamental de prelurile mirfurilor sau tarifele serviciilor
,'rt'cutate de agentii economici.Preturile qi tarifele oglindesctoate chel-
trrr'..lilede,producfie qi circulatie,in timp ce taxelenu au decAto valoare
',rrrrbolici.
lntrr; im1:rozite
gi taxe,existi unele deosebiridistincte:
" in r:azulimpozitului, statul nu este obligat si prestezeun echi-
valr:nt direct gi imediat, pe cAnd,pentru taxe, se presteazi de
ci.tre stat un ser.,riciudirect gi,pe cAt posibil imediat.
* Cuantumul impozitului se determina in functie de natura qi
volumul venitului impozabil, in tirnp ce mirimea taxei de-
pinde de felul gi costul serviciuluiprestat"
':' La impozite, termenele de plati se stabilesc,in prealabil, in
tirrLpce termenele de plati ale taxelor se fixeazi, de regula,in
mcmentul soliciterii sau dupi prestareaserviciilor.
Functiile impozitelor
In literal,urade specialitate,sunt definite cinci functii de bazi ale
impozitelor:
1) fisc:ali;
2) de stimulare;
3) de redistribuire;
4) de reglare;
5) de control.
Funcfia fiscali a irnpozitelor se manifesti prin contributia per-
manenti qi sir;tematici a impozitelor la formrlrea resurselorfinanciare
ale statului.
Contributia la Jormarea Jondurilor generale de dezuoltare6 so-
ciel'a[iiconstil:uieo obligalie a tuturor persoanelor fizice sau juridice,
care obtin'irenituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt uti-
Iizate de stat pentru finantarea de obiective pi acliuni cu caracter ge-
ner:al,care follosescintregii colectivitili, precum: finantarea institu-
- 1i1"
 tiilor publice, constituirea rezervelor de stat,
alte acfi*ni pi obier:rli.ii,. I rrrrr !i.r rlc redistribuire a impozitelor comporti un caracter
cu caractereconomic gi social.
i . r,,
, I', rrc$te de la funclii1e de bazi ale:statului. Aceasti funclie
Din definitia impozitelor, rez*'ti cd acestearepr:ezinti.
pre,levi*r,i.rr i=: ,,, , ltrrrrr':;Lr[(l€ redistribuire a unei pirli a produsului intern brut.
caracterobligatoriu qi forfat. Anume, stabilitatea
int:;rsirjlor esrtefhcr. i,:,' lrrrr 1r.rtl,rtir, se accentueaz.i rolul impozitului ca un instrurnent
rul principal, care atribuie impozitt:,ror rorul primor.riiar
i' stfil,ctura ,rt: .,,rr ilrr.rt irr lclatiile de distribuire gi redistribuire a resurselor finan-
niturilor bugetare gi permite, prin inte'nediul
lor, satirilacereane,:r:
sititilor publice. Anume, functia fiscari a impozitrel,rr , , '. 1 , ', 1 , 1 t , , '.
c.,ntrib'ie ra re
distribuireavenitului national in folosul piturilor It',lt,ltibuirea unor venituri primare sau deriuate reprezinti opera-
sociale"
,,,, ,' , ,l, l'rcluare a unor resurse in vederea repartizirii lor pentru sa-
Termenul ,,fiscus"provine di. lati.i gi reprer;inta
t.re;z.i:eriasta_ ,, ti, r rr'.r lnror trebuinle acceptate in folostLl altora, decAt posesorii
tului' Functia fiscali, timp indelurrgat, era o
funcpr: suficienti p€rntrrl
reflectarea continutului qi desti'atiei impoziturui.. ,,irr rlr .rr r,'sulselor.Astfel, impozitele sunt redistribuite, cu prioritate, in
ii* stateli si;:rb
dezvoltate qi in cele cu regim totaritar de conduce'r::, ! ' , l , r r r '1 , r 'o l l u ctr veca
, r r su n t fi n a n !a l .ed i n k'u g e t ( o cr o ti r e a si n i ti l i i ,
fu*r:tia liscari gi,
pAnd in prezenttprevaleazi asupra celorlalte ,l , , | ,r| ( .r t, r'tlirrii prrblice, invitimAnt, cultura, sport q.a.)
funcJii in acesteconcl:itii,
povara fiscalaridicati gi utilizareafi.s;calitiliinurrrai l;urrctia d.e reglare a impozitelor a apirut din necesitatea regle-
in inteleselestatr.rlui
duc la aparitiafenomenului de evazirLine ,rr, rrl.rrri tlc citre stat a unor procese econo.mice gi sociale. Functiile
fiscale.contribuabirii nu nun:Lar
ci nu iqi indeplinesc pe deplin ohligafiile fiscale, ,'
dar r:autiLdi.,rerrsc "r,lnri(c aL: statului se,complica in condiliile dezvolterii relaliilor de
modalitiqi legalegi iiegalede a se eschivaclela |, t.r l;i I i frr:ral.Lziriiactivitilii agenlilor econom ici.
r.r
plata ii:rrpoz;itelor:..
Prin fu'clia fiscali a impozitel.r, se tinde re, Ilcddrea tmc,r fenomene ecanomice sau sociale actioneazi, in mod
acuneutrarea ve*r-
turiior bugetare, care, ulterior, sunt recristribuLlte, , l r l ' r r ( , i r r c a z u l u n i ta ti l o r e co n o m i ce sa u a p 'i r so a n e l o r fi zi ce . L a u n i -
i' r:eaineLirnare p,ar1ie,
in sfera neproductivi, cum ar fi inviLlimAntul, t,r(rlr' r'et)rloffrice, prin impozite gi taxe, se influenteazi prelurile mirfu-
sa'atat.ea,rpi:ii'lfaL, cultur:a
g'a' Utilizarea eficienti a resurselor:bugetare ,rl,'r'si tarifelor executirilor de lucriri gi ser-vi,ciipublice, rentabilitatea,
in aces,[edornenii stinru-
leazr progresul social, dar rezultatr:reacestei , li, rr'n!a econornico-financiari etc. La persoanele fizice, prin impozite gi
stim'liari sr-rnt.resilntrte
peste o perioadi mai indelungati de tinap. in r.r\(', sc stiimuleazi utilizarea cAt mai productivl a terenurilor agricole gr
acesl c()rrtelc,a apa,,ut
necesitateautilizirii impozitelor ceLun instrrLrnent .r ,ritor- burLtrLri,
cl,: stirmu,tr*:e a'ar:[i_ Ile cdre le au in patrimoniul personal, se limiteazi consu-
vititii economice,iar efecterestimuratorii si. ,rrrl uuorpro<luse diunitoare sinitilii etc.
fie resin:Ltite i'tr-o perioa,:ili
mai scurti de timp. 'lin
prc,cr:s'ul de rreglementa.re fiscala, statul efectueazi o analizi
Astfel, se delimiteazi functiaLoJestimlrXarea inrpozlitr:lor,ca rrrrrltilaterali eractivitifii economice, dar, pentru a obtine un efect ma-
o frun-
clie separati. Fu'ctia de stimulare a impozitel.r rinr, este nevoie de a efectua un control asup)ra corectitudinii funclio-
se marnifestiatit p''
favorizarea,cat qi prin pedepsirea r:ontribuabiriiror.
r-Itilizareair:Lfisr-:a- rrilii mecanisrrrului fiscal.
litate a inlesnirilor qi sancliunilor rfiscalepresupuner nmpozitr:le, ca gi finanlele, indeplinesc frrnctia de control, care
i' arrabereca.zLl:rn)
efectul de stimulare, deoarecefiecare misuri
se aprlici r:a. reaLc!-ie la rcllectS. corecriitudin,ea der.ulirii, din punct de vedere cantitativ gi cali-
stareaunei anurnite sfere a activiti!.ii economice,
ca.renecer;iti am.est.e- l.rtiv, a pr:ocer;ului de distribulie, permite de a veri6.ca daci incasirile
cul st;rtului.Pri' intermediur functicli de stimurare,
irirrpoz,ittir
devine r:L' lis<.alersunt cc,iectate la timp, corect .;i compl:t gi, in consecinfi, poate
instrurrent viabil al politicii social,ea statului.
i.lcterrnina nec:esitateagi direcliile efectuirii re{'ormei fiscale.

-112-
" 113-
 7.2.Claslficarea
impozitelongi taxelor o Dupd institiufiacareIe administreazd:

Impozitele, instituite in majoritatea stateror 1) in statele de tip federal, deos,ebim:

rumii, sunt caracte-
rizate prin eterogenitatea lor, determinati a) impoz,ite federale;
de deos,ebirile care privesc
atat trisiturile de formi, cit gi de fond (con!inut). pr:ntru b) irnpoz;iteale statelor rnembre ale federafiei;
a obs"i,* n ai c) impoz,ite locale.
uqor efectele diferitelor categorii dr: impozite
pe pla' eco'omic, social,
politic, este nevoie de a grupa impozitele inbazaunor 2) in statele de tip unita4 distirLgem:
critr3rii qtiinfifice.
* Dupi principalele trdsdturi a) impoz;ite gestionate de administralia centrali de stat;
de fond Si de f,trmq impozitele se
b) impoz,ite gestionate de administratiile locale.
impart tn impozite:
'' Aceste clasificlri tehnice sunt cel mai des utilizate in practica ffs-
a) directe;
b) indirecte. cah, dar, in litteralrrra de specialitate, se mai tntAlnesc Ai alte clasificiri
Aceasta este cea mai importanti grupare a inrpozit,elor, rlc impozitel,or, in {uncfie de criteriil,e care stau labaza acestora.
atAt din Caracteristig:a impozitelor directe
punct de vedere teoretic,cAtgipractic.
r Dupa obiectulimpunerii, Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane
de,osebim:
f,zice sau juridice, in funclie de veniturile gi averea acestora gi pe baza
a) impozite pe venif car,eafecteazi veniturile
persoanelor fi_
cotelor de irnpozitt prevazute de l:ge. Ele se incaseazi direct de la
zice sau iuridice;
b) impozite pe avere, care afecteazi bunurile €ontribuabil la arurrnite terrnene. Caracteristic acestor impozite este
rnobiliare sau frptul ce persoana r;areplitegte impozitul este qi persoana care efectiv il
imobiliare ale contribuabilului;
c) impozite pe consum, <:areafecteazi cheltuieliie fuport6. in funclie de criteriile care stau labaza agezirii lor, impozitele
de consum
(TV{ accizele). dlrecte se pot lgrupain impozite realte qi impozite personale.
Impaziteliereale se caracterizea:zn
prin faptul ci se stabilesc in le-
Daci impozitele pe venit gi
fre overe izeazd e,xistentalor, atunci gltura cu anumite obiecte materiale, ficAndu-se abstractie de la situalia
imp ozitele pe consum vi ze azi to cm ai cheltuirea
lor.
o Dupd scoltulurmdrit Ia pcrsonal[ a subiectului impunerii. in,:azul impozitelor directe reale, nu se
insrtuirea ror im?tozittz-re
se.gru|teazdtn:
a) impozite cu caracter fiscal; h ln considerareprodusul net oblinut de contribuabil, ci numai produsul
b) impozite cu caracterde ordine. brut sau cel rn.ediu,ceea ce ii dezavantajeaz|pe cei care reahzeazlvenit
Impozitele cu caracter fiscal sunt instituite in tuperior celui mediu. Aceste impoz:ite prezinti gi alte neajunsuri, cum
vederea rearizirii de
venituri pentru acoperirea cheltuielilor staflrlui ('rnpozite |unt: existenl:a.unor largi posibilitllj de evaziune fiscali, lipsa de infor-
pe verrit, mafie exrcti lin staL,ilireaimpozitelor gi prin faptul curn se agazi - impo-
TVA). Impozitele de ordine sunt introduse,
in pr:imul rAni pentru
Iimitarea unei actiuni sau in vede'ea atingerii dtul nu poate:r;uprinde decAto parte din materia impozabih. in categoria
unui. scop, care nu are
caracter fiscal (accize la biuturi alcoolice, lmpozitelor de tip rr:af cele mai cuno,scutede practica internalionali sunt
ligiri etc.).
+ Dupdfrecuenta cu carese lcelea care au ca obiect al impunerii pnmAntuf clidirile, activititile eco-
tn,:aseazdIa buget,impozitelepotfi:
nomice neagri:ole gi migcareacapitalrrluibinesc.
a) permanente, cdnd se irrcaseaziperioai. (i"
,,*grll5, Impozitelepersonalelin cont, in primul rAnd de situalia personali
b) incidentale, cAnd se inLstituiegi se incaseazi "rrrr"l);
o sinp;uri dati
(de regula, in situalf excepfionale). r plititorului, motiv pentru care se mai numesc ai impozite subiectiue.

-114- -115-
 Impozitele personale inrituri inconvenientere menlio'ate
in cazur de venitruri mai rrrici, cu atAt suporti mai greu sarcina fiscali a impo-
impozitelor reale' Ele au permis instituirea minimumuru:i
neimpozabil, zltelor indirecte. A.cesteimpozite afecteazi puterea de cumpirare a con-
adici scutirea de impozit a materiei impozabire realizate
pa* h ,r' lumatorilor gi, deci, contribuie la sclderea nivelului de trai al populagiei.
anumit nivel considerat ca suffcient pentru asigurarea
un'r condipi de- Din categoria impozitelor indirect,er fac parte: taxele de consumalie,
cente de viali. Impozitel.e personale sunt intAlnite
sub lbrma impozv monopolthle-fiscale,taxelevamale,taucele de timbru Sitnregistrare.
telor pe venit qi pe avere.
Ta:rele de consumatie sunt impozite cuprinse in preEul de vAnzare al
Impozitelepe uenit setmpart in doudgrupe:
mlrfurilor produse qiirealizate in interj.oml girii. Ele se intAlnesc sub diverse
1) impozihrl pe veniturile persoanellrfizice;
forme, ta:xede:rcnsuinaliepe produs (sp,eciale) Sitaxegenerale pe tdnzdri.
2) impozitul pe veniturile persoanelor juridice.
Tarele dle consumafie pe prorilus (accizele) se agazi asupraunor
Impozitelepe avereseimpart, la rdndul lor,,tn:
produse care se consumi in cantitifi mari qi care nu pot fi inlocuite cu al-
1) impozite pe avereapropriu-zisi
tele. Astfbl, accizeleau un randament fiscal ridicat. Ele se calculeazi in su-
a) impozite asupra averii (se platesc din ven.itul produs
de me fixe pe unitate sau in cote proc,:ntuale asuPraprelului de vAnzare.
avere);
Grupurile de mirfiri supuseaccizelc,rgi cotele lor diferd de la o lari la alta
b) impozite din substanta averii.
gi de la o perioadl fiscali la alta.Adexiea,accizelesunt utilizate in vederea
2) impozite pe cir:culaliaaverii
realizirii unor,obiective sociale:limiteLreaconsumului de alcool gi tutun.
a) impozite pe succesiuni;
Taxele g;eneralepe vAnziri se intdlnesc sub forma impozitului pe
b) impozite pe dona$i.
cifra de afaceri.in p':racticainternaliorral5 se cunosc trei forme de agezarea
3) impozite asupr:acreqterii averii
impozihrlui pe ci-fr'a'de afacei: Jorma impozitului cumulatiu,forma impo-
a) impozite pe plusul de valoare imobiliarl;
zitului unic (monofr:v.zic)
gi forma impa:ritului unic cuplatd fracfionald.
b) impozitul pe sporul de avere dobAnditl in rdzboi.
C6:ndirnpozitul pe cifra de afaceri se aqazi sub forma impozitului
Caracteristica impozitelor indirecte
cumulati.v, nriiLrfuri.lesunt impuse irr toate fazele prin care trec, pdni
Impozitele indirectre sunt acere impozite care se
stabiresc asu'ra ajr"rngla cumpiritor, ob;inAnd in aqa fel, ,,impozitul in piramidi" sau
vanzirii bunurilor sau a prestarii unor servicii. Ele nu se
stabilesc diiecr ,,irnpozitul in cascadi". Datoriti acestui mod de aqezare,care duce la
gi normativ asupra contribuabililor.
perceperea irnpozitului de la impozit, unele liri au renunlat la aceasti
Plititorii impozitel.r indirecte sunt tofi acei care
consumi bunuri form5, cu toate ca asiguraun randament fiscal inalt. Mirimea absoluta a
din categoria celor impus,e,indiferent de veniturile,
averea,profesia sau impozitului depindle de lungimea circuitului economic prin care trece
situafia personali a acestora.Impozitele indirecte sunt
previzute in cote m.arfa,impunAndu -sela fiecare fazl.
proporlionale asupra valorii mrrfurilor vandute qi a
serviciilor prestate in cazul cAn,dimpozitul pe cifra de afaceri se agazi sub forma
ori in sume fixe pe unitate de md.suri. Acest tip de impozite
nr, o impozitului monolrrzic, el se incasea:zio singuri dat6, indiferent de lun-
repartifie echilibrati a sarcinilor fiscale. Indif,erent "^rigori
de m;irimea .,r"rrito_ girnea circuituLlui ,gconomic. Daci irnpozitul se incaseazi la momentul
rilor ob$nute de consumatori, cota de aplicare a impoziteror
este unici" vii:ezirii mir{ii de r:itre producitor primului cumpiritor, atunci avem
insi, raportat la intregul .irenit de ."r" dirp,n" curnpiritorul,
impozitul tili:a pe prodtrclie, iar daci se incarseazlla stadiul comerlului, atunci
indirect capiti un caractejrregresiv.Astfer.,cu cat o persoani.
ben ifr.iaz; avr:m tax"aasuprarriinzirii sau impozit pe circulalie.

-116- -LT7-
 Forma *O*]:l-"],"nic_cu plata frac,tionali este denu.mit
ra valorii adiugate (TVA)' TVA taxa asup
sepoate calculaprin doui rnetode: lnstituririi unui impozit, deoarece din ele rezultd in sarcina cui
1) prin aplicarea c'otei asupra tr:drespectiv, cuantumul acestuia, modul de agezaregi per-
varorii adiugate, ca,rcurati ca
tri
ferenta dintre prelul de vAnzare
de 'cumpirare, l,r c[ile de urmirire in caz de neplatS, sancfiunile pentru incilcarea
fiecare stadiu pe care il parcurge
;"L:**t legale.
2) prin apricarea cc,tei asupra pregurui
de vanzare din stadiul res Blementele impozitului sunt urmitoarele :
pectiv, obgndndu-se, astfer, taxa
corectata, din care r" a.au." l. Obiectul impozitului, reprezinti elementul concret care sti la
taxa deductibili, calculati prin
aplicarea cotei la alezlrii ;rcestuia gi poate fi diferit in fu:rclie de provenienla im-
vdryzare din stadiul anterior (pregul nr"r", U.
de cumpirar" air, .,udru, i, scopul urmirit, naturaplatitorului,.futfel, ca obiect al impo-
respectiv).
poate aparea:
Monopolurile fiscale sunt instituite
asur,r2nr^rfrl-+:^: ^: _-^, I 1 Venital, care poate fi profitul (benefi':iul) agenlilor economici
anumitorproduse.
EIe,
i' sfera
de""*r;;t"ffin;:fffjiffiil: t qi verLiturilepersoanelorfizice;
Monopolurile fiscaledep,linese instituile l-
dr . Averea (bunurile), care este reprezentati de clediri, terenuri
ducpei,.atei comerf*rui
curidicata l,
ffscale parliale
"r'f* it"ffi:rt"i:il:".t *; mijloace de transport;
se instituie ffe numai asupra producfiei ,
gi comerfului c' . Chelt.uielile(consumul), care constituie produsul serviciul pres-
ridicata, ffe numai asupracomerlului ,
cu aminuntul.
Monopolul fiscal.reprezinti dreptul r, tat sau lucrarea executatl, bunul imp,crtat in cazul impozitelor
pe care gi-l rezervi statul de
produce sau/$i de a vinde anumite a ! indirecte;
i""*i de consum lialcool, zahiE
tufun l.a.). Monopolul dle stat Jr . Actele Si faptele realizate de organel: statului pentru care se
nu este un impozit speclal,
dar o mo- d"toreazi taxe de timbru gi inregistrare. Spre exemplu, elibe-
dalitate de percepere a imLpozihrlui l,
indirect (pe cheltuieli).
Dintre statele in care monopoluril" i. rarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea gi dez-
fir."I" aduc contribu{ii rm_
portante, mentionim Italia (asupra , baterea succesiunilor, solulionarea litigilor de citre organele
tutunului, chibriturilcr, pi"tr.lo, !
d* de ju,lecati.
(asupra a.lcootutui
i::,1.?lffff:1rua si a biuturiloralcc,otice),
Spania '
\asupratutunului Eipetrolului). 2.Baza de calcul (materia impozabili) reprezinti elementul pe
aue se fundarnenteazi evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul
?oate se fie aceeagica gi obiectul impozabil sau si difere de acesta.Ast-
7.3.Elementele
tehrnice
afeimpozitului frl, atunci cArLdobiectul impozitului il constituie valoarea, venitul sau
Impozitele gi taxele se caracterize preful acesta e:stein acelagitimp gi bazi de calcul, ca de exemplu, in toa-
az, ff.ecarein parte prin anumite
trisituri determinate de rnodul tc cazurile impozitului pe venit. CAnd e vorba de bunuri ca obiect al
de agezare,provenien{i, p,:rcepere,
lor etc. in acelagi timp, i:nsd,sunt rolutr lmpozitului, arLunciavem doui cazuri:
anumitJelr
tuturorimpozitelor a) in cazul impozitului funciar, cAnd suprafafa de teren este expri-
carerrebuie
s6seregisear:lr"J::J;;t#;fi:t:
rui tip de impozit, fira de care acesta rnati in m.p. sau ha este gi element de calcul;
nul-arputea ageza,rJeteminE
miri gi reahza. Aceste elemente ur- b) in ca:lul impozitului pe imobil obiectrrl impunerii este clidirea,
trebuie si-ffe bine precizate
in mo_ iar calculul se face in functie de valoarea acesteia.

-r18-
-rr9-
 Situafie aseminitoare este in cazur taxeror pe
succesiuni, cand 7. Cota impozitului (cuantumul unitar, unitatea de evaluare)
obiectul taxirii il constituie dezbatereasuccesiunii
gi actele intocmite cu
acestprilej, in timp cebazade calcul este valoarea reprezintd impozitul aferent unei unitili de impunere. Impozitul poate
acesteia.
ft stabilit intr-o coti fixi sau in cote procentual,e.
3. Subiectul impozitului (contribuabil, plititor)
este persoana ; Cota fixi esteo sumi absoluti, invariabili pe unitatea de misuri
fizici sau juridici definitoare sau rearizatoare
a obiectului impozabitr gi + Cota procentuali este un procent de impozit asuprabazei de
care potrivit legii este obligat la plata acestuia.
4. Suportatorul (destinatan.ll) impozitului oste calcul.Cota procentuali poate fi:
lpersoana care -
suporti in ultima instanfd impozitur (ciruia i ;rroportionali
se ad.,eseali). f)eoarece
adesea se fac confundiri intre subiiect qi suportator - p,rogresivi
ar impozitului t.e-
buie de ficut o distincfie intre ere, De cele mai - regresivi
m'JLte .ri subiectur 9i
suportatorul sunt una qi aceeagipersoani fizici 8. Asietcr (modul de agezare)impozitului reprezinti ansamblul mi-
sau irrridicS. insS in anu-
mite cazuri suportatorur impozihrrr-rieste o arti surilor privind identificarea subiectelor gi obiect,elor impozihrlui, evaluarea
p"r,,oaoi decdt subiec_
tul. in cazul impozitelor directe acestedoui elemente obiectului impozabif determinarea impozihrlui dhtorat statului.
sun.trep'ezentate
de una gi aceeaqipersoani. Spre exe,mpru,in cazur 9. Termenul de plati indici data la care sau pdni la care impo-
impoziteror pe sararii,
contribuabil este persoana frzicd,gi ea efectiv zitul trebuie ar:hitat faln de stat. El apare ca:
suporti. ,..*rtl sarcini
fiscali' In cazul impozitelor indirecte (rvo o intr:rval de timp in care sumele trebuie virsate la buget
accize) aceste elemente
apar ca persoane diferite. Accizur are ca subiect * dati fixi la care obligaliunile trebuie achitate
pe age'{ii economici
care produc qircalizeazSproduse gi mirfuri supuse lO. Perioada ffscali este perioada de tirnp pe parcursul cireia se
acestui impozit, insi
suportatorul este consumatorul care efectiv achiti cal,culeaziobligalia fiscali. Pentru diferite impozite perioada fiscali este
ar:estrnrporit in mo_
mentul procuririi produsurui sau mirfii respective:. diferitS, de exrmplu la TVA perioada fiscali es;teo luna, la impozitul pe
Deci, impozit,ele
indirecte plitite de unere persoarLe sunt transpuse bunurile imotriliare pentru persoanele juridice - un trimestru, la impo-
in sarcina alror
persoane,Astfel se ajunge la fenomenul re2tercusiunii zitul pe venit - un an.
impozitelor.
5. Sursa impozitului arati rJin ce anume se plit,:qte l l Inlesnirile fiscale reprezintS.un alt eliementprevizut de actele
. impozitul
(venit ori, excepfional,averea).Vem.tul ca normative fiscale (financiare) gi se referi la re,;luceri,scutiri, bonificalii,
sursi de pla.tapoat" *pii"" ,,rb
mai multe forme: salariu, profit, di'r.idend etc. Averea amAniri qi egaloniri alepligii la buget.
po*t. s.rb
formi de capital (in cazul acfiuniror emise) sau "per"" o Scutirile se aplici in vederea favorizirii anumitor activiti.ti care
sub fo.,oe dl" bunuri (mo-
bile sau imobile)' in cazul impozihrrui pe venit folos,lsc forga de munci cu randame.nt scizut. Ele pot avea gi
surs;rimp.ziturui intot-
deauna coincide cu obiecr'l impu'eriif pe cand un caracter social ca in cazul scutirii <lela impozit a unor cate-
la innpJziterepe avere
sursa nu coincide cu obiecful impu'erii, deoarece gorii sociale de populafie.
ir*pozi.ful se pritegte
- -'
din venitul obfinut in urma e4proatirii (utiliznrii) + ReducerilevizeazS.atdt scopuri sociale cit gi economice, cum
aveni'respect*..'
6' unitatea de impunere reprezinti unitatea in este c:azulreducerii bazei impozabile la impozitul pe venit rein-
car.ese expri'ri
obiectul sau materia impozabirq a,Jici reul (u.m.) vestit in anumite scopuri previzute de lege.
i.n cazur ve'itririr,r.;
m'p' sau ha Ia impozitul funciar; c'pacitatea cilindria:d c BoniJica{iilese acordi pentru a stimula anumili plititori de im-
Ia mijl.acere rJe
transport etc.
pozite gi taxe si-gi achite obligatiile inLaintede expirarea terme-

-t20-
-Lzt-
 nelor previzute de lege, dle regulq pAni la primul termen cle
2. Certitudinea: realizareaun.ei asiete fiscale obiective, care si
plati. Ca bonificatiile si fi,: eficiente ele trelbuie extinse pe mai
elimi::re arjbitrajul in stabilirea impozitului gi care si fie viabili.
multe categorii de contribuabili, mirindu-se gi grad'l lor ,:le
Impozitul trebuie s[ fie stabilit in termen concret, cuantumul gi
cointeresare, pentru ai de,termina pe plititori si-gi a.chite cu
modul de percepere a impozitului trebuie si fie cunoscut de
anticipalie obligaliile fafi ,le buget, ce este averntajospentru
cltre contribuabil.
stat in conditiile de inflalie.
3. ComoditeLtea:stabilirea unor reguli simple din punct de vedere
t Amdndrile
si esalondrile au.in vedere decalirrreatermenelor rle al infelegerii pentru contri'buabil, deci de a favoriza accepta-
plati gi respectiv, fragmentarea sumei de ,plati in mai multe
bilitatea sc,cial6a sistemului fiscal.
trange ce urmeazi si fie virsate la buget.
4. Eficacitatea: finanlarea chLr:ltuielilorpublice cu cel mai mic
12. sancfiunile sunt un elemLentpe care legea ffscali il cuprinile,
cost, adici cheltuielile de intrelinere a aparatului fiscal trebuie
avand scopul de a intiri, odati in plus, caracterul obligatc,riu al achit,irii
sI fie cu rnult mai mici decAtincasirile din impozite.
impozitelor qi taxelor, precizandu-s,etotodati penalizrrile aplicate pliiti-
Fiind r,espectate aceste principii clasice, se putea vorbi despre
torilor ce se abat de la aceastaindatorire legali. cele rrLaifrecvent intdlnite
constituirea unui sistem fiscal eficient. Pe parcursul anilor, principiile
sancliuni in caz de neplati la termen sau sustragerec[ela i.rnpuneresunt
impunerii au fost adaptate la perioadele economice corespunzitoare,
majoririle de intarziere (penalitllile) gi amenzile fiscalepentru incilci.rile
dar nu gi-au pierdrrt actualitatea. tr/"ajoritatea principiilor moderne de
care nu constifuie infracfiuni, potrirrit prevederilor le,giipe,nale.se po:rte
intpunere surrt funclamentate pe pri:nLcipiileclasice.
infelege ci, in domeniul impozitelo! poate si intervinir gi riLspundereape-
Principii moderne de impunere
nali pentru contribuabilii persoane fizice ori salariatisi persoanejuridice,
1. Princiipiul irnpunerii echitabile presupune egalitate in materie
in cazurile in care incilcarea normel,or privind impozitele qi taxr:leintrru-
fiscali. Se cunoagteegalitatein fala irrLpozitelorqi egalitateprin impozit.
nesc elemente constituente ale weuneia dintre infract;iunil,eprevizute de
. Egalitatea infala impozitelot:presupune ca impunerea si se faci
Codul Penal sau alte legi emise in ac,estscop.
in acelagirnod pentru toate persoanele fizice sau juridice, indi-
ferentt de llocul unde dorniciliaz[ sau igi au sediul, deci si nu
existe deosebiri de tratament fiscal de la o zoni la alta a Re-
7.4.Principiilei m pozit; rii publicii. Totodati, impuner:ea si se faci in acelagimod pentru
Impunerea reprezinti un conrplex de misuri gi operatii, efectuate toate activit5lile economice, indiferent de forma de proprietate
inbaza legii, care au drept scop stalbilireaimpozihrluLiice rewine in sarci- sau :Formajuridicl in care sunt organizate gi funclioneazi. In
na unui contribuabil. ultinne ins;tanla, egalitatea in fagaimpozitului presupune neu-
Principii clasice ale impuneirii tralil;atealui. Se folosegtela impozitarea veniturilor persoanelor
In anul 1776, Adam Smith, i:n cartea sa,,Avu!ia nafiunilor,,, pro- juridice, it'VA, taxe vamale, accizeg.a.
punea patru principii, care ar trebui urmate la stabilirea irnLpozitelor: + Epalilatcs.-prinimpozit presupune diferengiereasarcinii fiscale,
1. Justetea:egalitateain fala impozitului, adicl fiecare tr:ebuiesi de la o persoani la alta, in funclie de: mirimea absolutl a
contribuie la formarea verLiturilor bugetului de stat cu o pa.rte rnater:ieiirnpozabile, natura gi provenienla veniturilor gi altele.
din veniturile sau avereasa. Deci, egalitatea prin impozit presupune un tratament diferit al

- t2,2- - r 23-
 celor neavuli falii de cei avuli, al celor cisitorili g;icu copii
{.agi vit61i economi.ce,r;limuleazi sporirea producliei sau a consumului anu-
de celibatari. Se forosegte ra impozitarea veniturilor
persoa- nitor mirdrri, extinde saulimiteazi rela(iile comerciale cu alte state.
nelor fizice.
incurajar:ea clezvoltirii unei ::amuri sau subramuri economice
Pentru obfnerea u.nei reale egalitng ffscale este .necesar
ca, la poate fi efectuatl p:rin mlsuri de ordiLnfiscaf cum sunt:
stabilirea impozitului, si se
lini seamanu numai de mirirnea absoluti a . stabilire,l unor taxe vamale ridicate la impor!
veniturilor realizate de o persoann, ci gi de elementere e reducerea sau scutirea mlrfurilor autohtone de plata impo-
r:are caracteri-
zeazi sifualia individualdr precum gi sarcinire sociare
are acesteia,care zitelor irrditecte;
influenleazi capacitateadteplati. + aco,rdar:a facilitililor fiscale intreprinzitorilor care igi pla-
2. Principiul politicii financiare. De acest principiu seazi ca.pitaluriletn ramu:rile sau subramurile strategice q.a.
line stabi_
litatea gi elasticitateaimpr:zitului. in.rreder,aacrlgterii consumului unei anumite marff, statul recurge
un impozit estecons;ideratstabircind,rrusemodifici, a&ci la micqorarea imlpozitelor indirectr:, percepute la vdnzarea acesteia.
nu cregte
in raport cu sporireaprodurgtieigi nu scadein fazerede crizb, Daci se urmS.regtereducerea consumului, atunci se majoreazi cotele
cand se reduce
materia impozabil'. in realitate, de reguli, incasirile din impozitelor i:ndirecte aplicate la comercializareaproduselor respective.
impozite nu pre,
zinti stabilitate, datoriti a,:fiunii oscilante a legilor Extinderea relaliilor comerciale cu striinitatea poate ff stimulati
."r" f". ."
".orro*t",
evolufa sinuoasi (nestatornici) a produqiei gi desfaceril)r
sa imprime prin misuri lir;cale, constind in restituirea parliali sau totali a impozi-
aceeagidinamici gi venituftri na$onaf ca gi incasirilor din impozite. telor indirecte afe.rente mirfurilor gi serviciilor exportate. Limitarea
Un impozit este considerat elastic, atunci, cAnd este r:apabil accesului mir:fi.rrilor striine se poatr: realna prin practicarea unor taxe
de a se
adapta nevoilor bugetare.,si poati fi majorat sau dimin'at vamale cu caracter proteclionist la importul anumitor mirfuri.
cAnd chel-
tuielile bugetare cresc sar se reduc. o arti problemi 4. llrinrclipiil€, sociatr-politice"
ce line de poritica
financiarS consti in aleger:eatipului qi numdrului impozitelor, Pri.npolitica fiLscali,se urmiregl:e un anumit scop social. Se aplici o
prii irr*"r-
mediul cirora stahrl urmeazi si-gi procure veniturile sale impuner,e diferenliati a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale
fiscale.Teoretic,
stahrl poate folosi, in acest scop, un singur impozit sau
o rnurtitudine de ln funclie de intereselepartidului de guvernimAnt. Cu ajutorul unor mi-
impozite. $tiinfa financiari consideri c6 practica unui suri ffscale,acesta,caut5.si abat[ ate:n.liamaselor largi ale populagiei de la
si.ngur impozit,
astlz4 ar fi irealizabili gi i'eficientr, deoareceimpozitul anumite chestiuni politice aflate la or,linea zilei: si-gi pistreze influenla in
respecfiv, siabilit
in funclie de puterea economici a plititorului, ar putea rAndurile unor catr:gorii sociale, sI e..,rite
influenfe negative, pe care le-ar
genera nemulgu_
mirile, ar accentuatendintele erazioniste gi de transferare putea aveacrerpterea consumului unor produse dlunitoare sinitilii - bi-
a sarcinii fisc,rle,
iar erorile de impunere ar ,Jezavantajafie statul, fie plititorul. uturi alcoolice,tutriLn,si favorizezenatalitateaetc.
3. Principiul politicii economice
Prin introducerea unui impozit, se urmiregte nu nunrai
procurarea
veniturilor necesareacoperirii cheltuielilor publice, dar qi $iclepercepere
7,5.Metodede impunere a impozitelor
rrtililarea aces-
tuia ca instrument de impursionare a dezvoltirii unor in practica irrpunerii, se utilizeazi metode gi tehnici diverse, care
rarrruri sau subra-
muri economice. Prin miirimea impozitului, statul influerr[eazi diferi in funclie de felul impozitului; de statutul juridic al plititorului qi
dezl.ol-
tarea sau restrangereaactivitilii unor ramuri economice der instnrmentele fblosite, ceea ce lace ca impunerea s[ imbrace mai
sau a unor acti-
multe fo:rme..

-r2 4 - *125-
 in situatiile tn careIo bazd std momentuleualudriimaterieiimpoza-
bile, impunereapo atefi de doud tipuri:
r provizorie, care se efectueazi in timpul anului;
r definitivi, care se efectueazi la finele anului.
Spre exemplu, impo,zitul pe venit se stabilegteprovizoriu in timpul
anului (trimestrial sau lunar) gi se definitiveazi prin recal,cular.epebaza
rezultatelor anuale.
in funcfie de modul :ln care se tnsumeazdelementelede calcul, impu-
nereapoatefi:
+ parfialn, impunerea veniturilor separat pe fiecare sursi de
oblinere a lor de citre un contribuabil;
r Sistemul de impunere in cote procentuale se utilizeazi mai des in
globala, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de
oblnere a lor de citre o singuri persoani.
in funclie de modul cum diferite ytersoanestdpdnescol,iectul impoza-
bil d*tingem impunere:
+ individuali;
r colectivi.
in dependenldde modul tn care seface eualuarea obiectului impo-
zabil, secunoasteimpunerea:
. directi;
r indirecti (sau forfetari).
Dupd metodelede apl.icarea cotelor,impunereasepoate efectuatn cote:
fixei
" rie fiscali (nu se ia in consideralie faptul ci puterea contributivi a di-
+ procenfuale.
Impunerea in cote fixe
Cota fixi a impozitului reprezinti o sumi concreti rJeunit5li rno-
netare aferenti unei uniti.li de misuri a impozitului.
Impunerea in cote lixe se folosegte mai frecvent cAn.dbaza de cal-
cul o formeazi un anumit bun, o fapti sau un act: suprafafa de terer4
capacitateacilindrici a autoturismului, oblinerea unei autr:rizafii.
De exemplu, in cazuLlimpozitului funciar, se folosegt,epe m2 sau pe
ha. in acest caz, caracterul de cotl fixi este determinat de raportul aces-
teia fali de unitatea de mlsuri a bazei de calcul. Ea poate fi diferenliati
- t26-
tn luncfie de alte criterii, cum ar fi modul de arnplasare a terenurilor, zo-
na de fertiJitate g.a.
Impunerea in cote fixe nu tine seama de."enitul contribuabilului gi
nici de situalieLpersonal5 a acestuia.
Exemoht:
Doi contribuabili au in posesie terenuri agricole, respectiv 5ha gi
l5ha. Cota stabiliti estede 75 lei ha.
Impozitul de plati este:
o pentru primul contribuabil3T5 lei (5 ha "75Iei/ha);
* perrtru al doilea contribuabil I 125 lei ( f S ha *7 Slei/ha).
Imp unerea in cotep r o centu ale
cazurile cAnd baza de calcul este valoarea sau v'eniturile sub orice formi.
Se intAlnesc ul:mitoarele tipuri de impunere procentuali:
e proporfionali;
+ progresivi;
+ regresivi.
Imp uner ea in cote p r op ortj on ale
Confornr acestei metode, se aplici aceeagicoti de impozit, indi-
ferrent de mirimea obiectului impozabil, pistrAndu-se, in permanenfi,
in aceeaqiproporlie intre,impozit qi volumul .renitului (valoare averii).
Cu toate avarLtajelefaqe de impunerea in cote fixe, impunerea propor-
lionali are gi unele neajunsuri, deoarece nu re,specti echitatea in mate-
feritelor categorii sociale este diferiti in functie de mirimea absoluti a
veniturilor qi rnirimea absoluti a averii pe care o posedi).
Exemolu:
Veniturile realizatede doi subiectide impc,zitsunt de 1000 lei qi res-
pectiu 5000 lei. Presupunemcd cota impozitului stabilitd de legeesteegald
cu l5o/o.Impo:ritulde plati este:
nr, perrtru primul contribuabil 1000*15% = 150lei;
.r perrtru al doilea contribuabil 5000*-t5%=750Iei.
Dupi cum se vede, fiecare din cei doi conLtribuabiliparticipi la con-
stituirea fondurilor statului proporfional cu mirirneaveniturilor obqinute.
-127-
 In prezent, impunerea proportionali
. se folose:g,teat6t in cazurile re stabllegte o anumiti coti de impunere. Prin insumarea impo-
impozitelor directe (impozitul
pe'r,enit pentru pers.anere juridice), parfial calculate pentru fiecare trangi 1inparte, se obfine impo-
gi in cazurile impozitelor indirecte cat
(TVA taxe vamalr:, accize total de p,lati ce revine in sarcina unui con.tribuabil.
etc.).
Impunerea in cote progresiutt consti
in faptul. ci, ,odati .r, lnbaza cotelor comPuse
terea obiectului impozabil, cregte
qi cota impozitului, astfel, incAt ".uU_
impro_
zitul cregtemai repede decAtobiecrul
tmpozabil.,_F;;;;;;;;.;;;r"
gresivecunoagl-edoui variante:
1) impunerea in cote progr,esivesimple
(globali);
2) impunerea in cote progresive.o_porJqp.
trarrqe). $i daci ne referim la exemplul precedent,insi utilizim aceasti meto-
Imptunerea in cote progresive sim7ilese
caracterizeazf, prin fap_ dI de impunere, atunci avem ci persoanacare are un venit de 2100 lei pli-
tul ci impozitul are cdteva cote, ,ra".
s. stabilesc i' aurp**nll.oge a" tcgteun impozit de 147 lei (2100 " 7o/o),iar persoanace ob$ne un venit de
mirimea venitului, insi se aplici
o singuri cot5 rile impozit asuprft,a 2101 lei va pliri un impozit de l47,l8lei (2L00*i'o/o+ (ztot-ztoo)* ttolol
intregii materii impozabile,
apargindn J unui contriburabil. Prin urrrrare,in cazul impunerii respective, numai 1 leuva fi impo-
c ota rJe
impozit va fi cu atdt mai mare,
cn cAt venitul sau averea respectivi zltat cu coti nrai tnare gi nu intreaga sumi. Metoda dati de impunere se
vafimaimare.
utilizeazi pentru impozitarea venifurilor persoanelor fizice.
Imp unerea inbaza.ot:loltIgg"sive
simpft: Impanetea regresiud (degresiud)cunoa$te mai multe tratiri qtiin-
tiftce. Unii economigti consideri ci acest tip de impunere este o conse-
cinli a impunerii indirecte gi consti in faphrl ci suma impozitului achi-
tatfi pentru cc'nsumul de aceeagivaloare raportati la veniturile diferite
ale contribuabililor capiti un caracter regresiv. Adici, cei care obqin
Conform datelor din tabelul de mai sus. o ne.rcn,ni
-^_^ ^Lr. venituri mai rnari achiti un impozit mai mic, iar cei ce obJin venituri
venit
de2100
tei,vaptitistatului
,r,.,
,*pori-J"lfr"fiifrlfi"ff]I: mai mici achiti un impozit mai mare. Exemplu:
o alti persoani, care are venit de
2tOt lei, va ac'ita impozit rJe Doi con[ribuabili au venituri de 500 lei gi 2000 lei, respectiv. Am-
378,18 lei (2107 * lgo/o).Din_exemplele 'n
e4puse,sunt vizib,ile neajunsu_ bii au consum.at,in aceeagiperioadi de timpr aceleiaqiproduse alimen-
rile pe care le are aceasti modaritate
de imjunere, deoarr:ce dezavanta- tare in sumi de 250 lei. TVA in prepl produselor constituie 50 lei.
jeazi contribuabirii care rearueazi
rrenituri'"r. .aror.nivere se situeazd R.aportul dintr:e impozit gi venit este:
limita imediat superioari cerei ra
pdni Ia care actioneiLzi o anur'it,. o pentruprimul contribuabil 10% = (50lei/500lei)* tOO%;
Prin urmare, cea de-a do.r. persor.ri, cot..
care dispune rle un venit ce de_ r pertru al doilea contribu abl,2,5 o/o= l:,5}lei/2000 lei)* 100%.
pagegtenumai cu o singuri unitate:
monetari venittrl obrinut creprirna Din calculele efectuate mai sus, rezulti cii ponderea impozitului in
persoani, datoreazi staturui un
imJrozitcu 23r,1g lei mai murt,, verrihrl contribuabilului cu venituri mai mici este mai mare, respectiv suma
metodi nu se folosegtein prezent Aceaste
in practica fiscali. rimasi la disptzi$a acestuia,dupi achitareaimpozitului estemai mici.
Impunerea tn cote progresiuecoml)use(pe
tran;,e) a1e ca trisitura Alti opirnie faln de impunerea regresivi consti in faptul ci la un
divizarea materiei impozabile in
rnai mult. ,r"rrg' iar pentru nivel al venitu:rilor (averilor) mai mari se aplici o scari descrescitoare
fiec;*e

-728- - r 29-
 de cote de impunere. Asemenea p,r'ocedeudi impozitul
:regresirl care
inseamni un procent mai mic pe uin venit rnai mare
gi un procent nlai 2) meto,ila calculirii gi transferirii directe a sumelor datorate la
mare pe un venit mai mic.
fiecare termen. de plat5. Aceasti metodi se utilizeazi de agenlii econo-
Exemolu:
mlci, care, de sine stltitor, calculeazit9i vireazi la buget impozitele, pur-
tAttdintreagarisptrndere pentru exacljtateaacestoroperaliuni;
Pdni la 10000Iei
3) stopaiul na surs6, care prel'ede ci calcularea,retinerea 9i tran-
u r r a I u u u u p a n a ta JUUUUle t
10 Aferul impozitelor ril se efectueze de o ter![ persoanl (contabilul). in
De Ia 30000pdnaIa f 00000lei
r5 egamod, se Percepe impozitui de p'11 vstiturile persoanelor fizice' cind
Dela 100000pAni ia 500000lei
12 upitilile economice sau patronii, cerreplStesc salarii, au obligafia re!i-
Impunerea regresivi in cazul impozitelor directe (pe nerii gi v[rsirii. imp,czitului respectiv in condi$ile previzute de lege;
venit sau pe
avere), se practici, dacd se urmiregte incuralarea inr,.estifiilor 4) aplicarea timbrelor fiscale. Se utilizeazl in cazul taxelor dato-
din profit.
Din acest punct de vedere, are pentru agentul ...rro-i' rate statrrlui pentru acliunile in justilie, eliberl4 autentificlri, legaliziri
o furr.ti" ,U_
namizatoare de acteetc.
Metode depercepere a impgzitelor in cazurile mLe:todeicalculirii qi transferirii directe gi a stopajului la
Finalizareaimpozitirii este su.ccedatide operafiunea sursi orp;anelede r:ontrol frscal se inrplici post-factum, efectudnd veri-
. de colectare
(percepere) a impozitelor. Stabilirea gi incasarea fici-rricu privire la de:terminareagi virsarea exactl a impozitelor respective'
im;:rozitr:rorconstituie
conlinutul fiscalitilii' prin fiscaritate se constati, con.comiltent, Iar in cazul apliciLrii timbrelor fiscale perceperea se face antefactum,
obligalia
fiscali pentru contribuabili gi crean!:affscali a staturui tnainte ca prestaliil: respectivesI ffe efectuate de organele in drept, care
asupra acestui"a.
obliga{iaJkcald consti.in indeLtorireade a pliti in contur poarti intreaga rispundere Pentru apJicareaexactl a legii fiscale.
bugeturui
prblic nafional (bugetului de stat, bugetelor
locale) impo:zitele rto.'",
alte venituri obligatorii) reglementaLte prin lege.
reprezinti dreptul statului de a incasa.prin organrrle
Moldova
7.6.Sistenrulfiscalal Repubrlicii
^ -Crean[aJiscald
fiscale impozite in contul bugetului de ra contribuabiri potivit Sistemul fiscal reprezinti o strategie unici in sistemul financiar al
prJvede-
rilor legale. RJMgi include urmiitoarele elernente:
in conditiile existenlei unui :rparat fiscal, perce,perea * sistemtrl de impozite;
irnpozitelor
se realizeaziprin urmitoarele metode: r legr'lslali:rfiscali;
1) incasarea impozitelor de organele fiscale t aParatu'lfiscal.
direct derla con_
tribuabili, care cunoagte,la rAndul siu, douivariantr:: Toate acesteverigi sunt strAnsrlegate intre ele, deoarece, inbaza
a) cAnd reprezentatul aparatului fiscal se deplaseazi leg;islafieifiscale, a.,:tiveaziaparatul fiscal, avAnd ca scop utilizarea im-
la contri_
buabil pentru a incasa impozitul, .az in car,espunem
ci imp,o_ pozitenor ca surse de venit ale stahrlui. Eficienla sistemului fiscal de-
zitul este cherabil; p;rrd" d" situalia reali a fiecirui elennental lui. in sistemul de impozite,
b) cAnd contribuabilul se deplaseazi benevol la.orga.nul trebuie si se respecteunele principii, cum sunt:
fiscal pen_
tru a achita impozitul, ca:zin care spunerrr ci i.mpozitul - ech,itateir;
este
portabil. - sirnLplitateaprocedeelor gi metodelor de determinare a tutu-
ror elementelorde imPunere.;
- 13'0-
-131-
 - claritatea oblig;afiilor gi drepturilor contribuabillilor.
Sistemul de impune,re trebuie si. asigure stabilitatea impozitelor gr
a taxelor, sr propuni un nivel optimal al fiscalitrgii, care nu ar stopa
activitatea economici gi nu ar agrava situalia materiali. a populatiei. Le-
gislafia fiscali este chemati si stabileasci normele juridice de instituire
a impozitelor qi sancliunilor pentru nerespectarea disciplinei ffscale.
Aparatul fiscal trebuie sii dirijeze activitatea de instruire a contribua-
bililor in materie de imp'zit, sd coordoneze a$ezareagi
;rercepereaco-
recti a impozitelor.
conform codului Fiscal, sistemul
Jiscal aI Republkii Moldoua re-
prezintd totalitatea impoz:itelorsi taxelor, a principiilor,
formelor si me-
todelor de stabilire, modificare si anulare acestora,prevdzute de res-
,a
pectivul cod,precum si totalitatea mdsurilor ceasigurdachitarea lor.
Sistemul de impozite al RM
Sistemul de impunere reprezinti totalitatea impozitelor, taxelor ql
altor plifi, concepute in conformitate cu legislafia fiscali in vigoare" Im-
pozitele gi taxele, percepr*te in conformitate cu codul Firscalgi cu alte
acte ale legislaFei fiscale, reprezinti unele dintre sursele
bu-
'eniturilor
getului public nafional.
in conformitate cu codul Fiscal, impozitele instihrite in RM se
clasificI dupi 2 criterii:
- dupi trisiturile de fond gi form6: directe gi indirecte;
- dupi instituflilr: ce le administreazi: generale de stat qi locale.
Sistemul impozitelor gi taxelor generale de stat inclurJe:
1) impozihrlpevenit;
Z) taxa pe valoare:aadiugati;
3) ta:mperntru amenajareateritoriului;
4) ta:ra pen,tru dreptul de a organiza licitalii locale gi loterii pe
teritoriul unitifii administlrativ-teritoriale;
<\ taxr de plasare a publicitilii (reclamei);
6) taxir de eLplicarea simbolicii locale;
z) ta;rirpentru unitilile comerciale gi/sau de prestiri servicii de
deservir,esociali;
8) taxa de piali;
9) taxr perntru cazarei
10) taxaballnear[;
1l ) taxa pentru prestarea seniciilor de transport auto de cilitori
pe rrutelt:municipale, orlg,enegtiqi sitegti (comunale);
12) taxrrpentru parcare;
13) ta-xade la trrosesoriide cAini;
14) taxa pentru amenajarea localitegilor din zona de frontieri
care dis;punde birouri (posturi) vamale de trecere a fron-
tierei va.rnale.
Impozitul pelrenit gi taxeleper,;eputein fondul rutier (in partea ce
|ine de taxa p{:ntru folosirea drumu::ilor, perceputi de la posesorii mij-
loacelor de transport inmatriculate in RM) reprezinti surse de regle-
mentare a vernituri-lorsistemului bueetar, iar impozitul pe bunurile imo-
biliare reprezinti sursa de reglemerttare a veniturilor bugetelor uniti-
!ilo r adrninistrativl:eritoriale.
Pentru unitatea teritoriali autonomi cu stafut iuridic special, sur-
sele de reglernentau'ea veniturilor sistemului bugetar sunt, de asemenea,
taxa pe valoarea ad;iugati (in partea ce line de taxa pe valoarea adiugatl

3) accizele; la mirfurile prodr:Lseqi serviciile prestate de agenlii economici din

impozihrl privrt; unitatea autonomri.) gi accizele la mirfurile (producfia) supuse acci-
4)
zelor, fabricate pe t'eritoriul unitilii date.
5) taxa vamali;
Impozitele gi t.axelegeneralede stat 9i locale se stabilesc,se modifici
6) taxele rutiere.
sause anuleazi exchrsivprinmodificareaqi completareaCodului Fiscal.
Sistemul impozitelor qi taxelor locale include:
Impozitele locale, lista gi plafuanele taxelor locale se aprobi de
l) impozitul pe bunurile imobiliare;
ciLtreParlament. C)oteleimpozitelor gi taxelor locale stabilite prin Codul
2) taxele pentru resurselenaturale;
Fiscal se numresccote tnaxime ale inrpozitelor 9i taxelor locale'

-132- - r 33-
 Autoritilile administrafiei publice rocareau Informat;ia prezentati in tabel relevi ci veniturile bugetului public
dreptur Ia modifica.ea,
in limitele competenlei l rr, a coteror, a modurui nrlional, in Rtlpublica Moldova, sunt constituite, in cea mai mare parte,
gi termenelor de achi-
tare a impoziteror gi taxeror rocare gi la aplicarea dln veniturile fiscale. in cadrul veniturilor fiscale, ponderea cea mai
faciritiliror suplimen- nare revine impozitelor indirecte, in special,taxei pe valoarea adaugati'
tare, care se adopti pe parcursul anului
fiscaf concomil:ent cu modi Taxa pe valoarea adiugati (TVA) reprezinti sursa principali de
ffcirile corespunzitoare ;rle bugeteror rocare.
cotere im'ozitelor gi ta- Completare a .ireniturilor bugehrlui, care aduce crrca40o/odin totalul ve-
xelor locale modificate <Ie citre autoritilire
administrajiei publice se nlturilor fiscale.
numesc cote concrete ar,eimpq2itelor gi taxeror
rocale. c,ctele concrete Taxa pe valoarea adiugati (f.V.A') a fost instituita, in RM, la
ale impozitelor gi taxelor J.ocalenu trebuie si
depageascic'tere maxime. OLOl.lg92, inlocuind imp ozitul pe circulalia mirfu rilor.
Din categoria impozitelor gi taxelor generale
de stat:fac parte im_ TVA estr:un impozit indirect, general de stat, care reprezinti o formi
pozitele gi taxele care adruccere mai semniffcative
incasiri ra buget. in de colectare h buget a unei par,ti a valorii m,irfurilor livrate, serviciilor
acest context, se remarciLrolul impozitelor
indirecte (Tr/Ay h_ prestate care sunt supuse impozitdrii pe teritoriul RM, precum 9i a unei
xele vamale), care constituie, in anur 2009, ^rr;",
circa 49,4o/odintotarur veni- plr,ti dinvaloar:eamarfurilor, serviciilorimpozabileimportate in RM.
turilor fiscale.
Confornr prevederilor titlului III al Codului Fiscal, plititori ai
Evolulia incasirilor din impozitele gi taxere
generarLede stat este TVAsunt:
prezentati in tabelul 7.5.1.
1) persoanelefiziceSijuridice, care sunt inregistrate sau trebuie si
Tabelul7..S.1 fie inregistrate ca plititori de TVA;
Dinamica incasirilorr din impozitele qi taxele
generale de stat Z) persoaneleJizice gi juridice, care improrti mird.rri, cu exceplia
pentru anii 2005 -20ll,Vo persoanelor fizice carc importi mirfuri de uz sau consum
2005 106, 20w, 20081 personal, valoarea cirora nu depiEegte limitele stabilite de
?Q0e 2010 20rl
. ll t:s':m4f bu1;etul de stat pe anul fiscal respectiv;
Venituriglobale,inclusiv no0 "*.*tat
lo0 100 100 r00 ro0 100 3) persoaneleJizice gi juridice, care importi servicii considerate
Venituri fiscale,din care 80r9 82rS 80,5 83, 85,3 88,3 89,i livriri impozabile efectuate de persoanelemenlionate'
. impozite indirecte:
44,6 4514 tl4r3 47,4 49,4 s2.2 Obiectele impozabile constituie:
s3,7
- TVA 3 1,E 34,7 34,0 37,6 39,1 4). 43,7 1) livrrarea, de citre subieclii impozabili, a mirfurilor gi servi-
- Accize 8rl 6'O 6,2 5'9 6,2 5,9 5'( ciilor, care constituie rezultatul activitilii de intreprinzitor
- Taxe vamale 4'7 4'7 4'O 3'9 4'2 4.0 3,9 inllM;
r impozite directe
36,3 37,7 36,2 35,5 3S,g 36,1 36,5 2) importul mirfurilor gi serviciilor in RM, cu exceplia mlr-
- impozihrl pe venit
fur.ilor de uz sau consuln personal importate de persoane fi-
din activitatea de
zice, a cfurorvaloare nu depigeqte limita stabiliti in legea bu-
intreprinzitor 5r5 6,0 6'2 l'9 0'9 0r8 0,7 getului pe anul resPectiv.
- impozihrlpevenit
de la persoanele Cotele !['VAsunt stabilite de Codul Fiscal:
fizice + Cota standard in mirime de 2Uo/odin valoarea impozabili a
6'0 6'3 6,0 515 5r8 6,0 mirfurilor gi serviciilor importate gi a liwirilor efectuate pe teritoriul RM;
Sursa:CCTM2009-20Jj

-135-
-r3 4 -
 * Cotaredusi in mirime
de g%:
- la piine gi produsele de panificafie,ra rapte de citre intreprinderile producltoare 9i relelele de distribuqie,
qriprodusellelact'te
liwate pe teritoriul RNI; intreprinderile de termoficare locale, cazangeriile, staliile ter-
- Ia importul gi/sau liware,r pe teritoriul mice gi staliile-gruP;
firii a zaherdui din
sfecli de zahir; - importul gi/sau liwarea pe teritoriul Republicii a mirfurilor 9i
- la medicamente, atdt la ce.leindicate servi<:iilordestinate folosinlei oficiale a misiunilor diplomatice
in Nornenclatoml de stat
de medicamente, cat gi la cele autorizate d.,e gi a altor misiuni asimilate lor in RIV[, Precum 9i a uzului sau
Ministerul sini-
tifii qi Protecliei Sociare,irnportate gi/sau liwate consrimului personal al membrilor personalului diplomatic ai
pe lteritoriul
RM, precum gi medicame:ntelepreparate in admi:nistrativ-tehnic al acestor misiuni 9i al membrilor familiei
fannacii, confo:rm
prescripfiilor medicale, cu conlinut de ingredienrte care locuiesc impreuni cu ei, pe bazi rle reciprocitate, in modul
(substar:ge
medicarnentoase) autorizate. stabilit de Guvern;
- De la 1.01.08,se introduce cota de g% - mirfirrile (serviciile) liwate in zona economici liberi din afara
pentru unele rni.rfuri
importate gi,/sauliwate pe teritoriul Republicii terito'riului vamal al Republicii Moldova, liwate din zona
gi anume: vati,
tifon gi alte articole simirare pentru vinzart:a econrlmici liberi in afara teritoriului vamal al RM, liwate in
cu am'nuntur in
scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice interiorul zonei economice libere, precum 9i cele livrate intre
sau veterinarel
preparate chimice pentru utiliziri fotogra.fice; rezid,:ntii diferitelor zone economice libere ale RM. Mirfurile
dezinfectanli,
ambalafi pentru vAnzarea,cu aminuntul; artiicole liwate din zona economici liberi pe restul teritoriului vamal al
de uz casnLic,
cum ar fi gervefelele,hirtia igienici, felele cle RM se impun cu TVA conform legisla.lieifiscale;
masi, lenjeria de
pat, g.a.i lentilele pentru c,r:helarigi alte - alte hwiri specificate de articolul 104 al Codului Fiscal.
m,*furi specificate in
articolul g6 al Codului Fiscal. Obligali,r fiscali privind TVA se calculeair'ilunar'
t Cota redusi ln mirime in cadrulimpozitelor directe, impozitul pe venit reprezinti o sursd
de So/ola gazele naturale gi gaz,ele
lichefiate, atAt la cele importate, cAt griIa cele liwate importanti de venituri ale bugetului'
p e teritoriul RM.
r Cota zero se aplici.la: Impozitul pe venit este o parte componenti a sistemului
- mirfurile gi serviciile penrtru e4port gi impozitelor gi taxelor generale de stat, totodatiS.,constituind o sursi de
toate tiprqli!" de tran-
sporturi internationale de mirfuri qi pasag;enr reglementare rrveniturilor sistemului bugetar.
precum gi ser_
viciile operatorului aerop(,nt, de comercializare Subiecfi. ai impunerii sunt persoanele jtrridice qi fizice care ob$n,
a biletelor, ,J"
deservire a aeronavelor g.a.; pe parcursul anului fiscal, venit din orice surse aflate in Republica Mol-
- energia electrici destinati populaliei liwati, dova, precum qi persoanele juridice care obEin venit din orice surse
de citre intreprin_
derile producitoare, retele,lor de distribufie, aflate in afara RM gi persoanele fizice care oblin venit investi$onal 9i
precum gi energia
electrici liwati populatiei de citre relelele {in;rnciar din surse aflate in afara Republicii Moldova.
de distributle;
energia termici gi apa ca.ldi destinate populafiei, Obiect al impunerii este venitul brut otrlinut de citre persoanele
liwate rle
citre intreprinderile pro dtr cito are retelelor rle juridice sau fiz:icedin toate sursele aflate in Republica Moldova, precum
distribu,tie, pre _
cum gi energia termici gi apa caldi destinate gi venitul oblinut de persoanele juridice din orice surse aflate in afara
populafiei, liwate
RM qi venitul investilional gi financiar ob$nut de persoanele fizice din

-136-
- r 37-
surse aflate in afara Republicii Moldova, cu exceptia dedu,:erilor gi scu- 12) alte achjLtiri in folosul angajatului, cu exceptia celor specifi-
tirilor la care au dreptul acestepers<tane. cate ca rLeimpozabile.
Cotele de impozitare (pentru anul 2O09) sunt stabilite: de capital;
13) cre,gterine
a) pentru persoanele fizice, ca exceplia gospodiriile 14) venLituril.edin darea in arendi;
lirinegti (rle
fermier) gi intreprinderile jndividuale: 15) cAgtigurilede la acliuni de publicitate, cu exceplia celor care
- in mirime de 7 o/odin venitul anual imp,ozabitr,ce nu depi_ nu dep5liescl0% din suma scutirii personaleanuale;
geqtesuma de 25 200 lei; 15) cAqtigurdlede la jocurile de noroc;
- in mirime de 18 % djin venitul anual impozabil, ce depi_ 17) alte verrituri specificate in articolul 18 al Codului Fiscal.
geqtesuma de25 2}Olei; Drr:pt surse dlevenit neimpozabile sunt considerate:
b) pentru gospodiriile lirinegti (de fermier') gi intreprinderile 1) despigubirile primite, conform legislafiei, in urma unui acci-
individuale - in mirime de 0% din venitul anual imp ozabi,, de,nt de muncl sau in urma unei boli profesionale, de sala-
c) pentru persoanele juridice -- in mirime de 0tl6di'venitul an*al riafi ori rle mogtenitorii lor legali;
impozabil; Z) br:u'seleelevilor, studenlilor qi persoanelor aflate la inv5la-
d) pentru notarii privafi - in rnLi.rimede l8o/od i' verritul lunar irn- mint pc,stuniversitar sau la invi!5.mAnt postuniversitar spe-
pozabil. ci:rlizat Ia instituliile de i:nv5fimAnt de stat gi particulare, in
in condiliile stabilirii cotei ,,zera" pentru imp,ozitarreaveniturilor corrformitate cu legislalia cu privire la invSlimAnt, stabilite
persoanelor care practici activitabe de intreprinziil:.or, o importanfa de acest,3institulii de invi'fimAnt, precum qi bursele acordate
deosebiti se acordi impozitului pelrenit pentru perso,anele fizice. de:r:5.treorganizaliile fila:n.tropice,cu exceplia retribuliei pen-
in categoria veniturilor impozabile obginute de ,;itre, persoanerefi- tm activitatea didactici s'ru de cercetare, indemnizaliile uni-
zice, se includ: ce acordlatetinerilor spe,cialigtiangajali la lucru, conform re-
1) salariile; paftiztrrii, in localitilile rurale;
Z) sporurile la salariu; 3) perusiilealimentare gi inde:mnizatiile pentru copii;
3) primele (inclusiv cu ocaziajubileelor, sirL,rlitoriloretc.); 4) indemnizaliile de conceclierestabilite conform legislaliei;
4) recompensele.; 5) patrimoniul primit de c[tre persoanele fizice, cet5leni ai Re-
5) indemnizafiile; publiciiLMoldova, cu tithr de donalie sau de moqtenire;
6) ajutoarelemateriale; 6) venLiturilepersoanelor fizice obtinute din activitatea in baza
7) onorariile; patentei de intreprinzitor';
8) comisioanele; 7) sunaelepe care le primesc,donatorii de sAngede la institufiile
9) dotaliile de stat, primele gi premiile care nu sunt specifica.te medicalede stat;
ca neimpozabile; S) alte venituri specificate la articolul 20 al Codului Fiscal.
l0) indemnizafiile pentru incapacitatetempo,xaride muncl p,d- Scutirilierde lrr impozitul pe venit pentru persoanele ffzice
mite din bugetul asiguririlor sociale de steLt; Scutirea reprr:zinti suma care, la calculareavenitului impozabif se
11) facilitn,tile acordate de ci.tre patron; scadedin venitul brut al contribuabilului (persoa n5,fizic6').

-r3 8 - -139-
 con-form articorelor:33-35 are codurui Fiscaf persoanere
fizice au - Locu:iegteimpreuni cu lu,;ritorul sau nu locuiegte cu acesta,
dreptul la urmltoarele scutiri (pentru anul 2009):
dar igi face studiile la seclia cu frecvenli la zi a unei institulii de
o scutire personarli - de aceast'
scutire poate beneffcia fiecare invSliimAnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
contribuabil (persoani fizici rezidentl). Suma
scutirii perso- - Este intretinut[ de lucritor;
nale constituie 7200 lei pe an.
- Are un venritce nu depage$trl suma de720o lei pe an.
+ Scutire personarli maiori, care
constituie 12 000 lei pe an gi o Scutirejl:ntru pe{soana-intretinuti invalid din coPilirie,
se acordi persoanei care:
care consti.tuiesuma deT2lJ}lei pe an.
- s-a imbolnivit gi a suferit de boala actinici
provocati de con- Scutirilr: pot 1i utilizate pe parr:ursul anului fiscal doar la locul de
secinfele avariei ,;leIa C,A.E. de la CernobAl;
m.unci de baz:.la, da,r in cazul cAnd lucritorul nu are loc de munci de
_ este invalid qi s_a stabilit cd
invaliditatea sa a;re in legit,'ri bazh, el poate utiliza scutirile la finele anului fiscaf prin prezentarea de-
cauzald,cu avaria de Ia CAE. de Ia CernobAl:
claraliei pe venit.
- este pirintele sau solia (sopl) unui participant Conform Co,dului Fiscaf dreptul de a prezenta Declaralia pe venit
cazut sau dat
dispirut in ac{jiunile de Iuptd pentru apdrarea o au toli contribua.bilii, dar sunt obligate numai urmitoarele categorii
integritilii
teritoriale gi independenlei Republicii Moldova, de ceti{eni:
pr".rri qi in
acliunile de luptii din Republica Afganistan; l) persoanel"e:fizice rezidente (cetifenii Republicii Moldova, ce-
- este invalid ca urmare a participirii la acliunile tilenii striiini, apatrnii, inclusiv membrii societililor 9i acgio-
de Iupti pentru
apirarea integritifii teritoriale gi independenl;ei narii.j[ondlurilor de investiJii), care au obligalii privind achitarea
Republicii
Moldova, preculn gi in acfiunile de luptn din imporzihrhri;
nepublica afga-
nistan; 2,) persoaneir:fizice rezidente (.ceti,teni ai Republicii Moldova, ce-
- este invalid d"erazboi, invarid din copiririe, invalid tileniii striiini, apatrizli, inclusiv membrii societililor gi acfio-
de gradul I gi
II sau pensionar.victimi a represiunilor politice;
olt"rio, ,""_ narii fonclurilor de investilii), care nu au obligafia de a achita
btlitau. irnporzitul pe venit, dar care,pe parcursul anului fiscal:
o Scutire pentru sot (solie), cireia a) obginLvenit impozabil din surse altele decAt salariul, care
i se mai spune matrimo_
niali, in cuantural de 7200 lei pe an. Aceasta depl,y':ptesuma scutirii personale de720O lei pe an;
este o scutire
suplimentari, la care are dreptul lucritorul aflat b) o'bfin venit impozabil sub formi de salariu, care depiqegte
in relalii de
cisitorie, cu con,diliaci so$a (sogul) nu beneficlazi suma ,Ce25200 lei pe an, cu excepliapersoanelor fizice care
de scutire
personali. au ob,;inut un astGl de venit la un singur loc de munci;
* Scutire pentru persoane intrefinute, c) oblin venituri impozalbile atAt sub formi de salariu, cAt 9i
care constituie suma de
1680 lei pe an pentru ffecare persoani intretinuti. din orice alte surse,a cSror sumi totali deplgeqte 2520Olei
in scopul
acordirii scutirii menfionate, persoani intrelinuti. p'e arx;
se consideri
persoana care corespunde tuturor cerinfelor urmritoare: d) intenlioneazi si-gi schimbe domiciliul permanent din Re-
- Este un ascendent sau descendent ar lucritorur'i public,a Moldova in alti !ar6. in acest caz, contribuabilul
sau ar sotiei
(sofului) lui (pnrinfii sau copiii, inclusivinfietorii prezinti Declaralia pe intreaga perioadi a anului de gestiu-
gi infialii);
n.ecAt a fost rezident;

-140-
-l4r-
 e) administreazisuccesiuneaproprietaruluidecedat.
Declaratia persoaneifizice cu privirela ln cazul in care prevederile Codului Fiscal diferi de prevederile
impoziful pe vr:nit se prezinti
pAni la data de 3l martie a anului urmltor, tltor acte legislative privind impozitarea gi acordarea inlesnirilor fiscale,
dupi anul fiscal drt gestiune.
Legislafia ffscali a Btr{. te aplici prevederile codului.
in RNt, legislalia ffscali este reprezentatA In cazul apariliei unor divergenfe intre actele normative adoptate
prin:
l. Codul Fiscal, care contine 9 titluri: dc citre Guverq Ministerul Finanlelor, Seryiciul Fiscal de Stat gi Codul
Titlul l. ,,Dispozifii generare",in Fiscal,se aplice dispozigiile codului.
vigoarede ra 01.01.r99g;
Titlul 2. ,,Impozitul pe venit", in Impozitarea se efectueazi inbaza actelor legislalieifiscalepublicate
vigoare de la 01.0L199g;
Titlul 3. ,,Taxa pe l.aloarea adiuga[", ln mod oficial, care sunt in vigoare la termenuLlstabilit pentru achitarea
irr rrlgo", e din 01.07.199g;
Titlul 4. ,,Accizele",in vigoare d"
l" Ot.Of .ZOOf.; impozitelor qi taxelor (Monltorul Oficial al ReprrbliciiMoldova).
Titlul 5.,,Administrarea fiscali", Interpretarea (erElicarea) prevederilor actelor legisla,tieifiscale se
in vigoare dela 0I.07.2002;
Titlul 6. ,,Impozitul pe bunurile efectueazi de citre organul care le-a adoptat, daci actul respectiv nu
im-obiliare", in oigoare de Ia
01.01.2001; prevede altce'r.a.Orice interryretare (explicare) a legislaliei fiscale se pu-
Titlul 7. ,,Taxelelocale",in vigoare blici in mod oficial.
de Ia 01.01.2005;
Titlul 8. ,,Taxere p,entru ,errrrsere Daci un. acord internalional sau o convenlie internafionali pri-
naturare-, in ,,rigoare de Ia
01.01.2006; vind evitarea ilublei impuneri, la care RepubllicaMoldova este parte gi
Titlul 9.,,Taxele ru.tiere",in vigoare care este ratilicat in modul stabilit, stipuleazi alte reguli gi prevederi
de Ia 01.01.200Z.
2' Arte acte legislative adoptate decAt cele fixrte in Codul Fiscal sau in alte acte ale legislaliei fiscale,
in conformitate,cu cod*I Fis-
-
cal, cum ar fi: adoptate confbrm Codului Fiscal, se aplici regulile gi prevederile acor-
- CodulVamal; dului internafr.onalsau ale convenliei internalionale.
- Legea cu privir:e la tarifirl vamal; Aparatul ffscal al RM
Legea Bugetului pentru anul corespu Administrarea fiscali reprezinti activitatea organelor de stat impu-
nzdtorj
- Legire cu privire la punerea rn aplicare ter.nicite gi rer;ponsabile de asigurarea colectlrii depline gi la termen a
a titluriror c odului Fisca!
- Instrucliuni elirborate inbazatitlurilor impozitelor gi taxelor, a penalitagilor qi amenitilor in bugetele de toate
Codului Fiscali
- Regulamente; niveiurile gi irr fondurile extrabugetare, precum gi de efectuarea acfiu-
- scrisori metoirorogice ale Inspectoraturui nilor de cercr:tare penali in caz de existen!5 a unor circumstante ce
Fiscar principar de
Staq atestd comiterea infracliunilor fiscale.
- Decrete ale pregedintelui RM; in RM, existS.urmitoarele organe cu atribu$i de administrare fiscali:
- HotirAri ale Guvernului gi altele. 1. Serviciulfiscal;
Actele normative adoptate de citre Z. Centrul pentru Combaterea Crinrelor Economice qi Co-
Gu_ren1 Ministerul Finan_
{elor, Serviciul Fiscal de Sitat inbazagi pentru executarea(lodului rup[iei;
Fiscal
nu trebuie si contravinii prevederilo, 3. Serviciulvamal;
loi ,"., ,A d.pe$;;;l;;_
acestuia. 4. Serviciile de colectare a impozitelor gi taxelor locale din ca-
drtLlprimiriilor.

-142-
- r 43-
 Serviciul Fiscar de stat este un sistem centrariz.ttde 6. Or'ganizeazdqi efectueazi, dupl ca:z,executarea siliti a obli-
ii organe fisca-re,
Fi activitatea funclionariror fiscari, care de{in func$;i gatiilor fiscale;
in .adrui acesror
prgane,este orientati 7. Exarnineazicontestalii qi emite decizii pe marginealor;
spre executirrea atributiiro, .t,r ra-"tlr*r"",,,
i
rali, conform legislafiei fiscale. 8. Exercita controlul asupra respectlrii legislaliei fiscale in acti-
sarcina de bazi a organului fiscalconsti vitatea organelor vamale 9i serviciilor de colectare a impo-
in executar.e,a controlurui
tsupra respectirii legislaliei fiscale, asupra
carcuri.rriicorecte,, vdrsi.rrii zitt:lor gi taxelor locale gi prezinti autoriti$lor competente
ilepline gi la timp la buget a sumelor obligagiilor prcrpuneri vizind tragerea la rispundere a funclionarilor
fiscale.
aparatului fiscal este determinati ck: acestor autoritl$ care au incilcat legislalia fiscald;
,^^., tT1",t"tea Constitugia Rlr,4,
regile RM, hotirArile parlamentulu.i, decretele g. Colaboreazi cu autoritilile din alte,state in baza acordurilor
prezidenti.ale, h.otiririle
t*vernamentale, deciziile organelo:rde autoadministrare (convenliilor) internalionale, la care Republica Moldova
rocali in Ii_
hitele drepturilor atribuite lor. este parte gi activeazi in cadrul or5;anizaliilor internalionale
structura organizatorici a aparafuruifiscal de specialitate al ciror membru este.;
ar R-rl.[o constituie:
* Inspectoratul Fiscal pri.r:ipal de Stat 10. Prezinta informalii qi rapoarte asiupra obligaliilor fiscale,
de'e lAngi Ministerul
Finanlelor; inclusiv asupra restanlelor, in confirrmitate cu instrucliunile
* InspectorateleFiscale dr: Stat Teritoriale Mi nisterului Finanfelor;
ale crrapelor,raio,a_
nelor, care sunt subord.nate IFpS gi sunr: de stat teritoriale;
11. Delegi atribu{ii inspectoratelorfi.sc,rle
finanlate dir, .o,o-
tul mijloacelor bugetulul de stat. 12. Pre:vine,depisteazi 9i curmi incalcirile ce lin de repatrierea
fnspectoratul Fiscal principrrl de Stat mijloacelor b[negti, a marfurilor 9i serviciilor provenite din
fr, indeplineqte urmitoarele
\ncfii: tratrzacliileeconomiceexterne;
1. Efectueazi supraveghereaactivit'di insl;,ectoratetrc,r 13. Exerciti alte atribulii previzute de l'egislalie.
fisr:alLe
de stat teritoriare in vedr:reaexercitirii cor:rtrorurui Inspectoratul fiscal de stat teritorial indeplineqte urmitoarele
fiscar,a.si-
gura creareagi firnctionareaunui sistem furrc{ii:
rn_{rornnationatrunic
privind contribuabilii gi r:bligaliile fiscale; a) intreprinde misuri pentru asigurareastingerii obliga$ilor fiscale;
2' controleazi activitatea inspectoratelor b) pop,tlarizeazii legislalia fiscali gi examineazi scrisorile, cere-
firsrcale
crestirt teritrc-
riale, examineazi scrisorile, cererile gi re rile gi reclamaliile contribuabililor;
clamafi:Llereferito are
la acfiunile acestora,ia rnisuri in vedereaL c) asil5uri evidenla integrali gi conformi a contribuabililor 9i a
eficientiz;irii acti-
vitilii lor; obligaliilor fiscale, cu exceplia celor administrate de alte or-
3. Emite ordine, instructiu'i gi alte actein ve:rlerea garlei
executir.iile_
gislafieifiscale; d) efectueazl controalefi scale;
4. O r ganizeazi p op ularizarea legislaliei fi scaft:, e) efectueazi executareasiliti a obligat;iilor fiscale;
ris;r uncie la scri _
sori, reclamalii gi la alte petitii ale contrilruabililor f) asil5uri gratuit contribuabilii cu forrnulare tipizate de diri de
in modul
stabilit: seami fiscale,elaboratein conformitate cu instnrcliunile res-
Efectueazi controale fi scale; pective;

-r44- -r45-
 g) elibereazi, contra plati, subiectilor imprurerii formulare
rJe
facturi fiscale, timbre (rnirci) d,e acciz modul l1) Care sunt metodele de perceperea impozitclorl
stabilit cle
Inspectoratul Fiscal principal de Staq 'r 12) Care estemecitnismulde perceperea impozitclor'pr'lrt,,rlrrpnftll
h) sigileazi maginile de car;i gi de contror a.Iecc,ntribuabilir'r, surs["?
tine evidenla lor, efectueazi controale privind de calculareqi perceperea intpoeilchrt lrett
13) Care este rner::anisrnul
uttrjzarea/
neutilizarea lor de contribuabili la decontiirile in tru agenlii ecotromici?
numerarl
i) examineazi contestafii, cereri prealabile 14) Care sunt elenrenteleconstituerrteale sistemului fi.scalal Rcptrhlitlt
gi emite decizii
asupra lor; Moldova?
exerciti alte atribulii previzute de legislag-e. 1.5)Ce impozite gi taxe formeazi sistemul impozitelor gi taxelor gcnc
,)
Inspectoratul Fiscal principal de stat igi exerciti rale de stat?
ahributiile pe in-
treg teritoriul Repubricii Mordova, iar Inspectoratur 16) Ce impozite stLntsursede reglementarea veniturilor bugeteloruni-
fiscar de stai teri-
torial poate si-gi exercite atribufiile in afara teritoriului ti!il,rr adlrninistrativ-teritoriale?'
staLbilit'umai cu
autorizarea conducerii InspectoraturluiFiscal principal 17) Ce reprezinti c:otamaximi a irrqrozitelor gi taxelor?
de Stat.
Organele fiscale qi persoanelecu funcfii de rispunder,e 18) Care sunt veniturile impozabile gi neimpozabile ale persoanelor fi-
ale acestora
sunt obligate si pi.streze secretul comercial gi zice?
secrehrr clatelor privind
conuibuabilul, si indeplineasci cererarteobrigafii 19) Nunnigi scutirile de la impozitul pe venit, de care pot beneficia per-
previzute clelegislaEie.
soanelefirdce.
20) Carc organ poate stabili cote concrete ale impozitelor gi taxelor?
2L) Carc sunt organele constituente ale Serviciului Fiscal de Stat?
Intrebdride,verificare 22) Ce organe ctr atribulii de adrninistrare fiscali sunt in Republica
1) Numili trisiturile specifice impozitului. Moldova'?
2) Care sunt trisiturile specificetaxelor?
3) Dehmita,ti deosebirile dintre inrpozite qi taxe.
4) Care sunt modalitigile de influ:enfare a procese.Lor Teste
er:onomice D'n
intermediul impozitelor? l. Din imp,oziteJe gi taxele menliiionate mai ios, alegefi impozitele
5) Prin ce se caracterizeazi firnclia sociali a impozir:ului? qi taxele genelale de stat:
6) cum se manifesti functia fiscari a impoziteror in a) Irnpozitul privat;
s:taterein tranzitie?
7) Care sunt instrumentelede realizarea functiei d*.Un b) TVA
uiur.;;;,
zitelor? c) Impozitul pe bunurile imobiliare;
S) Care sunt maximele sauprincipiile fundamentaltl d) Taxele rutiere;
ale impunerii?
9). Ce criterii presupune principiul modern al impu:nerii e) Taxele pentru resurselenahrrale.
echitabile?
10) Care sunt avantajele metodei cleimpunere In d icati variant:elecor ecte
in cc,teprogresive conn_
puse fafi de metoda de impune,rein cote progresive 2. Din funcgiile de mai ios, aleg;efi-le pe cele care se atribuie la
sjirnple?
IFPS:

-146-
-t47 -
 a) Asigur' evidenla integrali
a contribuabirilor gi a oblga,Lilor fiscale; ,r) peri,oadatfiscalireprezintaperioadapAni la care obligatiile fis-
b) Sigileazi maginile de casi gi
de control ale contribuabililor, cale t:rebuieachitate la buget;
evidenfa lor; line
b) Perioada fiscali prezuml perioada pe parcursul cireia se cal-
c) t:t:: instrucliuni gi alte acte
::O*e, in vederea.executirii le- cule azi ohrligaliafiscah;
gislatiei fiscale;
c) Perioada liscah constituie perioada Pe Parcursul cireia orga-
d) Prezinti informafii gi rapoartg
inclusiv asupra restantelor, ini nele fiscalleau dreptul si efectuezecontroale fiscale'
cu instructiunile Mimsterului lndicati't"aviantacorectd
llfo,Tt",," Finanfelor;
e^\) Deleaga atributii inspectoratelorfiscale
teritoriale.
,t
Pen.tru irurpozitareavenitnrrilor persoanelor iuridice se utilizeazi:
In di cali uari antelecor,ecte a) nreto'dade irnpunerein cote fxe;
3' in funcfie de modun in care b) rnetoila de impunere in cotc progresive simpler
se insumeazi erementele de
calcul,
impunereapoate ff: c) rnetoda de irnpunerein cote propor,tionale;
a) par,tiali - globalii; d) rneto,iladr: impunere in cote progresive compuse'
b) provizorie - defi.nitivi.; ln di,:ayiuarianla cor ectd
c) parliali - deffnitivi; 8, Din defindfiillt: expuse mai ios., alegefi definifia care se atribuie
d) provizorie - glot,xl;. la rrstopaiiulla sursi":
Indicafi varianta corectd a) StopaLjul la sursl reprezinth metoda de perceperea impozitelor
4. Impunerea in cote lixe se folosegte prin interrnediul clreia improzitul este calculat, relinut 9i tran-
in cazul cAnd traza de cal,cun
o formeazi: sfera'tla brrrgetde citre salariat;
a) venitul sau valoarea sub orice b) StopaLjrrl la sursl reprezinti metoda de perceperea impozitelor
formi;
b) prin interruediul cireia improzitul este calculat, relinut qi tran-
un burl o fapti sauun acti
sfera'tla btLgetde cltre o persoan[ ter!6;
c) averea.
c) Stopa,julla sursi reprezintAmetoda de perceperea impoz;itelor
Indicali varianta corectd.
prin interrnediul cireia improzitul este calculat, relinut qi tran-
5. Din impozitele qi taxele mentionate
mai ios, alegeti irnpozitele sfera,tla buLgetde catre o firrni specializati'
gi taxele locale:
Indica{iuawian't a
a corect
a) impozitulprivaq
o Cota nnaxinrii a impozitelor gi tlaxelorlocale reprezinti:
b) taxele vamale; de administraqiapublici localS;
a) cota srtabil.lte'I
c) impozihrl pe bunurile imobiliare:
b) cota stabiilitl de citre Ministerul Finanlelor printr-o scrisoare
d) taxelerutiere; exPlicativS;
e) taxelepentru resurselenaturale. c) de citre IFPS;
cota srtabill.Ltl
Indicafi variantele cor,ecte d) de citre CodullFiscal.
cota srtabil.:Ltl
6. Din deftnifiile exlnrse mai Indi,:a[ir,'arianla corectd
ios, atregefi definitia ca:rese atr.ibrnie
Ia rrperioada ff scali',: ll). care din or:garrrele de rnai ios au atribulii de administrare fiscali:
a) Centrul p.r:ntruCombaterea'Crimelor Economice 9i a Corupliei;

- 748- - r 49-
 b) Curtea de conturi; e) indirr:ct6.
c) Ministerul Economiei gi Comerlului; In dicali ttari antelecorecte
d) Posturile fiscale; 15, Cota impo2ilsllrl rePrezinti:
e) Organele fiscale. a) impozitul aferent unei unitili de impuinere;
In di cafi uari antelecor,ecte b) impozihrl ce revine in sarcina unui contribuabil;
ll. Din funcliile de m:ri ios, alegefi-le pe cele pe cajre le indepli_ c) impozitul spre platl la bugetul de stat'
negte IFS teritorial: In dicali variant a corectd
a) Emite ordine, ir:strucfiuni gi alte acte in vederea executdrii 16. inlesnirille fiscale apar sub forma:
legislafiei ffscale; a) scutirilor;
b) Efectueazi controale ffscale; b) boni{icaEiilor;
c) Exerciti controlul asupra respectirii legislaliei fiscale de citre c) dedu,cerilor;
organele vamale; d) egalonirilor.
d) Asigurn evidenfa integrali gi conformr a contribuabililor qi er In di ca{i vrtriantelecorecte
obligafiilor fiscale; 17, Egalitatea in fafa impozitului presuPunie:
e) Elibereazi, cont'a plati, subiec{ilor impunerii formulare de fac_ a) si nu existe diferenliere de tratament fiscal;
turi fiscale gi timlbre de acciz. b) diferengiereasarcinilor ffscale ale contribuabililor in funclie de
Indicafi variantele cor,ecte situal:iafamiliali;
12. subiectul qi suportartorul impozitelor c) diferenlierea sarcinilor fiscale ale contribuabililor ln depen-
sunt diferitr: persoane in
cazal: denli de teritoriu.
a) impozitelordirer:te; Indicali unrianta corectd
b) impozitelorpe a.rerei f S, Obligafia fiscali rePrezinti:
c) impozitelorindirecte; a) datoria contribuabilului de a pliti impozite statului;
d) impozituluipevr:nit. b) dreptul statului de a incasa impozitele.;
In dicafi uari anta cor ectd c) dreptul statului de a institui impozitel'e'
13. Obiectul impozitului qi baza de calcul sunt diferite, in cazul: Indicafi uttrianta corectd
a) impozituluipevenit; 19" Boniffca!:iile ffscale se acordi cu scopul:
b) impozihrlui funciar; a) de a s'timula o ramuri a activitilii ecorromicel
c) impozihrluipebunurileimobiliare. b) de a s;timula anumi$ plititori de impozite gi taxe si achite obli-
lndicali uarianta corectd galiile fiscale inainte de e4pirareaterrrrenelor de plati;
14. rmpunerea in cote procentuale poate imbrica urmitoarere for:nne: c) pentru a ajuta intreprinderile care folosesc forla de munci cu
a) progresivi; randeLmentscizut'
b) proporlionali; Indicafi uctrianta cor ectd
c) direcfionati; 20,, Impuner,ea in cote progresive compuse se foloseqte in cazul:
d) regresiv5.; a) impozitului pe venitul persoanelor iuridice;

-151-
-150-
 b) impozituluipebunurileimobiliare;
c) impozitului pe venitul persoanelor fizice; Problema 2
d) impozihrluifunciar. Cetileanul Neculce Radu, pe parcursul anului fiscal 2009, a obfinut
Indi cali var i anta corectd urmitoarele venituri:
1) venit din deservireatehnicii de calcul irr sum5.de 7000 lei, impo-
Problemer
rezolvate zitul re!:inut la sursa de plati constituie 3'50lei (ZOOOx 5o/o);
Problema I Z) venit din acordareaserviciilor de consultanli in sumi de 6000 lei,
cetSleanul Furtuni Anatol, pe par:cursul anului fisr:ar 20a9,
a. oblinut impozitul retinut la sursade plati constituie 300lei (0OOOx S"l,).
urmitoarele venituri: Calculali obligalia fiscali a cetileanului Necul,:e pentru anul 2009, daci
l) salariula locul de munci de bazi, in sumi de s 7300 lei, impozitul el beneficiazi de scutire personali.
refinut la sursa de plati constituind sz66,L7 Lei,prirnere
te asi-
gurare medicar' 0bligatorie -- 2005,5 rei, contribulire individuale Rezoluare
de asiguriri sociale de stat obligatorii _ 343g lei; venitultotal = 7000 + 6000 = 13000 lei
Z) salariu prin cumul in sumi de 6g00 lei, impoz,itul refinut
la sursa Venitul impozabil = Venitul total - scutirile - primele de asigurare
de plati constituind 430,79 lei, primele de asigurare medicali obligatorie - contribuliile individuale de asiguriri sociale de
medicaii
obrigatorie - 239 lei, contribuliile individuale rJeasigurlri
sociare stat obligatori:i = 13000 - 7Z0O= 5800 lei
de stat obligatorii - 408lei; Impozitul calculat = 5800x7o/o/lo0o/o= 406lei
calculali obligafia fiscali a cetileanului Furtuni l\nat.l penrtru Impozitul spre plati = Impozitul calculat - 1lmpozitul relinut la sursa
anul
2OO9,dacl el beneffciazi de scutire personali. de plati pe parcursul anului ffscal = 4O6- 350 -- 300 = -244lei
Contribuabilul Neculce Radu are o supraplatS.a impozitului pe venit de
Rezolvare 244 lei. in baza unei cereri, el poate trece in cont aceasti sumi pentru
Venitul total = 57300 + 6800 = 64100lei anul 2010 sau poate cere restituirea din buget.
venitul impozabil = venitul totar - scutirire - primere de
Rrtspuns: Cetileanul Neculce Radu este obligat si prezinte Declaralia
'sigurare
medicalS obligatorie - contribufiil'e individuale de rrsigurrri ,o.iil"
,J" pe venit la Ins pectoratul fiscal de stat teritorial pini la 31 martie 2008.
stat obligatoil = 64100 - zzo0 (sc'tire personali) .--200s,s _
343ti *
238- 408= 508 1 0 ,5 l e i
Problema 3
Impozitul calculat = 2S2OOx i,%/100o/o+ (SO;gtO,S_ 25200)
x Cetileanul Cr:oitoru Nicolae, pe parcursul anului fiscal 2OO9,aoblinut
I8o/o/ 101o/o= 1764 + 4609,89 = 6373,89 lei
urmitoarele venituri:
Impozitul spre plati = Impozitul calculat _ trmpozihrl refinut la sursa
de 1) salariu la locul de munci debazd in surni de2O43Olei, impozitul
platipeparcursul anului fiscal= 6373,89- sz66,r7- 43i},7g=,676,94rei
refinut la sursa de plati constituind 5:i5,04 lei, primele de asi-
Rispuns: cetileanul Furtuni Anatol este obligat si prezinte Decrarafia
gurare rnedicali obligatorie - 715,05 lei, contribuliile individuale
pe venit la Inspectoratul fiscal de stat teritorial gi si achit,: impozitul
pe de asiguriri sociale de stat obligatorii - )225,8[ei;
venit in sumi de 676,941eipdni la jll martie 2010.
2") a acordat servicii de reparafie a unei carrtine de 22000 lei, impo-
zitul ref inut la sursa de plati constituind I100 lei (ZZOOO
x Solo);
-152-
-153-
 3) venit sub formi de royalty,
in sumi de 15500 lei, impozitul
relinut la sursade plati consrituind Problema 2
775 lei ( 1SSOO:r SX). obginut urmi-
calculas obligasa fucali a cetiteanuft,ri Cetifeanul A:inte ton, pe parcursul anului fiscal 2009, a
croitoru Nicolae pe'tru arrulz*(J9,
daci el beneffciazi descutire toarele venitud:
personalii gipentru doua persoaneintre$.nute,
1) venit dirr aco,t:darea serviciilor de pazi in suml de 62}Olea impozitul
Rezoluare
refinut la sursa de platl constitu ind 3 I 0 lei (6ZOO* Soto)
;
venitul total = 20430+ 22000+ lei,
I 5500 = 57g30 lei 2) venit din acordarea serviciilor de consultanli in sumi de 8300
Venitul impozabil = Venitul
tota.l - scutirile _ prfmele de asigurare impozitul refinut la sursade plati constituind 415 lei (8300 x 5%)'
medicali obligatorie - contribufiir,e anul 2009'
individuale de asiguriri sociare de Calculali obligalia fiscali a cetifearLului Axinte Ion pentru
stat obligatorii = 57930 -
7200 (scutire personali; _'rOso"z (scutire
pentru doui persoaneintre$nute) __ daci el beneficiazi ile scutire personirli
715,0; _ Lzzl,g ,= 4S4.29,LSlei
Impozitul calculat = 252O0 x 7o/ofIooo/o .+
(+5429,15
25200)xl8o/o/I}}oto = 1764 Problema 3
+ 364I,25= 5405,25Iei a ob$nut
rmpozitul spre plati = Impozitur Cetileanul Croitoru Nicolae pe parcursul anului fiscal 2OO9
carculat - Impozitur retinut la sursa
de plati pe parcursulanului urmitoarele venituri:
fiscal = 5405,25 _ 5S5 04_ ll00 _ 775 =
2975,21(ei t) salariu la lo,::ul de munci de b'azi in suml de 6423Olei' impozitul
asi-
relinut la sursa de plat[ consttituind 6092,66 lei, primele de
Rdspuns: Cetileanul Croitoru indivi-
Nicolae este obligat si prezinte Decla_ gurare rnedicali obligatorie '- 2248,05 lei, contribuliile
P.e,venit la Inspectoratul ffscal de stat terjtorial gi si achite - lei;
1a!ia duale d,-'asiguririsocialede stat obligatorii 3853,8
impozitul pe venit in sumi de
zg1s,2rlei pani la 3r r'artie 2010. la sursa
2) salariu prin curnul in suml de 11000 lei, impozitul relinut
de plati corrstituind 696,85 lei, primele de asigurare medicali
Probleme
pentrurezolva
re obligatorie-385lei,contribr,r$ileindividualedeasigurlrisociale
Problema I de stat obligatorii - 66}lei;
Cetifeanul Ciobanu Alexandru 3) venit sub formi de royalty, in suml de 6000 lei, impozitul relinut
pe parcursul anului fiscal 11009a obtinut'
urmitoarele venituri: ' la sursade platl constituind 900lei (OOOO "
tS"Z)'
1) venit din acordareaserviciir.:r Calculali obligalia fiscah a cetileanului Croitoru Nicolae, pentru anul
de instalare a tehnicii de calcur in
sumi de 10000 lei, impozitul
relinut 20O9, dacdel beneficiaz[ de scutire p'ersonal6'
' la sursa cleplati
r constituind
500tei (10000x57o);
2) venit din acordareaserviciirorr
de consultanti in sun:r5de 7200 nei,
impozitul refnutla sursade Bibliografie:
plati constituind 3,li0lei (ZZOa xSW);
3) venit sub formi de royalty, i,.o^;
J" isoo lei, im.poztul retinut 1. Codul Fiscal al Republicii Moldova' Legea Republicii Moldova
"
Nr.1163-lilI ciin24.04.97// M-onitorulOficial al RepubliciiMol-
Iasursadeplati constituind
, ?.2Slej(tSOOx lS%).
Calculali obligafia ftscali a al
cetife,anului Ciobanu .Alexandru, pentru dova nr' 62/5.L2 din 18'09'97,republicatin Monitorul Oficial
anul 2009, daci. el beneficiazi
de sc,utirepersonali. RepubliciiMoldovadin 08.02.2007, edi$especiali'

-r54- - 155'
 2. Codul vamal.LegeaRepublicii Moldova Nr.ll49_XfV
din 20.07. Capito,llulVlll.
zooo / / Monitorul oficial al Repubtcii Moldova nr.
160 din
23.12.2000. ASIGURARI IITICRONUI
PRIVATE
3. Legea RM cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor ECONOMIC
SISTEMULUI
Economicegi Corupfiei, nr.ilO4-XV din 6.06.2002/ XIO
al I|'M
nr.97-94&n 27.07.Z0OZ. asiguriitor,contractant,beneficiar,evaluare,
ll Cuuinte-cheie:asigur-are,
4. BalabarlE. Fiscalitatea agenfiloreconomici/E. Balaban._ Chiginiu, d"uni, plime de asigurare,fbnduri b5negti,fond de asigurare,mu-
[i ,isc,
2008. autoasigu*tre,reasigurare.
!l t ralitate,coasigu.rare,
5. Cobzari,L. Administrareafiscald: cursuniversitar L,
/ Cobzai, O"
Kuzmina,T. Moraru.- Chiqiniu:"ed, ASEM 2007._.479p.
Manole T. ,,Principiili,e
de impozitareSipoliticafiscald", Eclnomie gi
de asigurare:
8.1.Conceptul si abordiri
aspecte
sociologie,nr.3,2002,.
7. Manole T. ,,Principiileimpuneriisi probremere presiuniii Din analiza i$toriei asiguririlor, se pot detagao serie de condi;ii
fiscaretn .Re-
publicaMoldoua", Administrarea public6, nr.l,2OOZ. prealabile, de ordin subiectiv sau obiectiv, care au contribuit la dez'
volt"r"" actirritilii de asigurare. De-a lungul timpului, omenirea a fost
preocupatS cle dep'istareacelor mai reuqite forme de proteclie impo-
triva fenomerLelotsau evenimentelor ce ameninfa proprietatea, viafa
gi securitatea.Acer;te eforturi erau generate de nevoia de proteclie a
societ5lii imp,rtrirra calamitalilor naturii, impotriva consecinlelor acci-
dentelor, din nevoia unor mijloace de existen!5 in condigiile pierderii
sau limitirii r:apacitilii de munci i:n,urma bolilor sau bitrAnelii. in ul-
tilnele decenll, au apirut gi alte cat(3goriide riscuri extrem de variate,
datoriti perfeclionirii continue a pr:ogresului tehnico-gtiinfific, creirii
de aglomeririi urtrane, cregterii numirului de mijloace de transport
etc. Situaliile care genereazl pagutre,in actMtatea de zi cu zi, pot fi
m.ulte, ia.r consecln.lelese concretizttaz|in diverse pagube sau pierderi
financiare senanifii<:ative.Cu toate acestea,oamenii doresc si se bu-
cure de proprietat,ta lor, si conduci magini, sl zboare cu avionul, si
nirrigheze,s5-giexercitemeseria,s5-9idesfigoareactivitatealor zilnici,
fir[ a se teme la o,ricepas de posibile riscuri, ce le-ar putea afecta se-
curitateaL.Amploarea riscurilor, de toate categoriile, care afecteazi un
numlr din ce in ce mai mare de perrsoaneftzice 9i juridice, a impus ne-
cesitateacreareautror sistemede cedare a riscurilor la nivel nalional 9i
international.

-156- -TS7 -
 Cele mai utilizate forme de cedare a riscului sunt:
a - asigurati
a. Autoasigurarea;
A - asigurdtor;
b. Asigurarea; C. A. 9i L. - contractul
A
1.1.1.1.8
c. Co-asigurarea; gi legea de asigurare;
d. Reasigurarea; Pa - primi de asigurare.;

e. Retrocesiunea (retrocedarea). Ia. - indemnizafia de asigurare.

Autoasigurarea, denumiti. asigurareindividuala reprezinti o fbr-

Frgura 8. I. I. Asigurar,ea
mi de constituire descentralizatl a fondurilor de rezervi., de citre unii
dintre agenfii economici, potrivit cireia asiguratul gi asiguritorur
sunt Particularitatea de bazi a relaliilor de asigurare consti in faptul cI
una gi aceeagipersoani.
paguba produLsi se suporti de toli membrii care au participat la for-
Aceasti modalitate clecedare a riscului se folosegtede citre unitd$le
marea fondului de asigurare,care se numesc asigurafi. Analiza ffgurii de
agricole pentru constituirea unor fonduri de rezerva, de seminge,de
fu- mai jos ne di posibilitatea sI infelegem mecanismul asiguririi.
raje, alimente, materii pri:me. Drept exemplu poate servi autoasigurarea,
care se practici in Marea Britanie de citre ciile Ferate Nationale.
Asiguatul 1 Asiguratul 2 AsigumtulN-1 Asiguatul N
Asigurarea, este o activitate speciffci domeniului prestiriror de
servicii. in acest domeniu de activitate, se vinde o marfh, care Pflma Prima \ Prima /
nu se de asigurare asisurare de asigurare de asigurare de asisurare,/
\oe \
vede, nu se palpeazi. Se vinde o promisiune: av:a un accident
,,Dacdvei \ Indemnizalia de asigurare
de munci, te voi despig'bi in funclie de gradul de invaliLditatece va Fondul de asigurare
fi
stabilit!", ,,Dac6. ili loveqlti automobilul, te voi despigubi cu contra_
Fig.ura 8.I.2. Mecanismul rela,tiilor de asigurare
valoarea reparaliilor" etc.
Se observi ci orice informalie incepe cu conjuncfia
,,daci,,. Acest Mijloace:le binegti din fondul de asigurrare,acumulate in baza
,,dacd" joaci un rol cruci;rl in asiguriri, pentru cr el certifici caracterul primelor de asigurare de la primul asigurat pAni la asiguratul N sunt
aleatoriu, viitor gi nesigul al apariliei evenimentului. in asiguriri,
se lu_ utilizate pentru compensarea pagubelor produse de riscurile asigurate
creazl' cu nesiguranla asupra aparifiei evenimentului. in clipa cand
acest numai la asigtrralii, la care s-au inregistrat pagube la producerea riscului
,,dac6" dispare, evenimentul iese de sub incidenta asiguririi gi intri sub asigurat (in cazul nostru asiguratul N-1). Deci, activitatea de asigurare
,,ocrotirea" Codului Penal. se bazeazS.pe principiul mutualitilii, specific asiguririlor, numirul
Asigurarea este un raport juridic ce se realizeazi intre o persoani
asigura$lor la care s-a produs riscul asigurat este mult mai mic decit
fizici sau juridici in calitate de asigurat gi o persoani jurirlici in calitate
numirul total de asigurali care au participat la formarea fondului de
de asigur[tor, prin care, in baza pllgii unei sume de bani numiti
primi asigurare. De aici rezulti gi deffnifia asiguLririlor - asigurarea re-
de asigurare, asiguratul obflne protectia asiguritorului gi este jespa_
prezinti constituirea, pe principiul mutualitililL, de citre un asiguritor, a
gubit in cazul aparifiei elenimentului asigurat cu o sumi de bani
egarr unui fond de asigurare,prin contribulia unui rLumir de asigurali, expugi
cu paguba sau cel mult egali cu suma asigurati. Operalirrnea d"
la producerea anumitor riscuri gi indemnizarea celor care suferi un
rare poate fi reprezentati astfel: "rigo_
prejudiciu in urma producerii riscurilor asigurarte.

-r58- - r 59-
 co-asigurarea, reprezinti o nrodaritate Reasiguraful trece asupra altuia acea parte din fiecare risc care,
de cedar,ea iiscurui potrirrit
cireia, datoriti valorii mari a bunurilor asigurate, n aparilia fenomenului, ii poate perturba echilibrul financiar. Astfel,
riscul este subscris de rnar
muls asiguritori' Acegtia, preiau o r:oti flrdguratul igi poate pistra o anumiti flexibilitate in subscrierea'riscu-
de risc, pe care o suportd inde-
pendent' Participareala decontareadauneror tllor, fapt care ii permite si ofere clienlilor sii servicii mai bune.
se faceinpr:oporpa in carea fc,st
preluat qi riscul. Figura de mai jos ne relevi Retrocesiunea (retrocedarea) constitu:ie o divizare gi mai mare a
operaFuneade co-;rsigurare.
dlcului, potririt ciruia reasiguritorul poate gi el si cedeze o parte din
ircul pe care qi la asumat prin reasigurare.Reasiguritorul se numegte
lrltrocedent, iar societatea care preia riscul s,enumegte retrocesionar.
Rctrocesiune€L poate fi reprezentati astfel:

rr
C.R'- contrrct
de retrGsiune

Pr' - priml
de retrocesime
<!-+ R' - retro€siontr
{___+
Figura g. I.3. Co-asigurarea

F igara 8. I.5. RetrocesiuLnea

Reasigurarea constituie un mijloc de
egalizare, de divizare, a
rispunderilor intre mai mulfi asiguritori,
dispersa,trpe arii geografice Retroced,nreasa.oretrocesiuneareprezinti ,,o noui reasigurare in-
cat mai intinse, de menfinere a unui
echiribru intre prirnele incasate gi cheiati de un reasiguritor, prin care acesta trcansmiteo parte din ris-
despigubirile datorate fiecirui asiguritor
in parte. punderea preluati prin contractul de reasigurare unei alte institu,tii sau
Aceasti modalitate de cedare a riscului
prezinti un dublu avantaj. eocieti$ de asiguriri.
Pe de o parte, asiguratul este pus la.
adipost ie eventualele surprize, iar Prin aceasti modalitate de dispersare a :riscului, se realizeazi o gi
pe de alti parte, asiguritorul, cedAndp"rt"
di'risc, F,,ox1smult mai ugor mai buni acoperire a evenimentelor ce se lpot intAmpla, permifind
si faci fari obligafiilor din contractul
de asigura.e. operatiunea cre ffecirui participant si relini numai acea parte din riscuri pentru care
reasigurarepoate fi reprezentati astfbl:
acoperireaestecert5.
Pa
Retroiedentuf este o parte care, in schirnbul unei prime, se rea-
si$rra, la rindul siu, la o alti societate de asiguriri mai puternicS.
R - reasigurdrtor; Retrocesionarulconstituie ,raceaparte ca:reintervine in contractul
c.A. C.R.- contractde reasig;
<F-----+
{____} Pr - pl'irni dereasigurare. de retrocedarrl gi care, in schimbul primelor irrcasate,preia o parte din
O p:ute riscuri gi din sumele asigurate". Cu cit numirul asiguritorilor, reasi-
Desp. din desp[gubire guritorilor, rertrocesionarilor este mai mare, gansapli$i la timp gi la
valoareareali a daunelor, ce pot si apari, cregte.
Figura 8. I.4. JReasigurarea

-160- -t6t-
 Complexitatea activititii de asigurare, ca un clom,eniu de inter_
ferenfi a elementelor de drept, economie qi finante, impun anumite
tipuri de abordS.ri.
Abordarea iurifici este frecventi 9i justificatq intrucAt asi,
gurarea, pentru a fi operanti, trebu.ie si imbrace forma ju:ridici. O ase_
menea formi. i-o conferi rrcontrachrl', care constituie
,rlegeapi.r!ilor",
precum gi ,,legea propriu-zisi". Contractul de asiS;urar,egi Legea cu
privire la activitatea de asigurare, irn calitate de izvoare c1edrepfuri gi
obligalii in materie de asiguriri, se completea zd.reciproc.
Din definilia contractului de asigurare, se pot desprinde caracte-
rele juridice ale acestuia:
{ contracful personal, dec,arecerchiar daci obiectul asigurii*ii
poate fi o proprietate, un bun sau un inteles, prin contracful
de asigurare,se asiguri persoani/persoanele, gi nu proprie_
tateai
contractul cu caracterconsensuafdeoarecese formeazi
rrs,o_
lo consensu", este valabil incheiat prin sinqplul acord de
voinli al par,tilor, firi si trtenevoie de weo formi speciala cle
manifestare a voinlei pilfilor;
contractul cu caracter siLnalagmatic(bilateral), intnrcAt plr_
lile contractante igi asumi obligalii re,:iipro,cegi interde-
pendente (reciprocitate:r operAnd numai im ca:zulin care asi-
guratul qi-a respectat integral obligaliile a.sumatefaqi de a.si_
guritor.;
: contractul cu caracter unic pentru tntreag;asa dr:rrati;
a contractul cu executare succesivi, egalonare in timp a pliigii
primei de asigurare;
contractul cu caracter oneros rezidi in faptul ci fiecare parte
are in vedere obtinerea unui anumit ava.rntaj,o contrapres_
tatie in schimbul aceleiape care o face, ori se a,bligi si o faLci
in favoareaceleilalte plrt;i;
contractul cu caracter eLleatoriu,deoarece efectele sale de_
pind de un rrevenimentl'iitor qi incert', carepot duce la ob$_
nerea de cAgtigsau pierdere pentru oricarr: dintre pir:!i;
-162-
. contractul de adeziune, ceeace presuPune redactarea,impri-
marea giLclauzele stabilite de c[tre o parte - asiguritor - 9i
doar act:eptareaca atare de citre cealalti Parte - asiguratul,
neE;ociedleneavind in vr:dere forma contractului, ci numai
conginutul unor clauze (prima, acoperirea, modalitatea de
plati 9i a.ltele);
. contractul de buni-credlin!{ ceea ce PresuPune ca exe-
cutarea acestuiasl se faca cu buna-credinli de citre p[r!i'
Abordar:ea economici a asiguririi pune accentul pe modul de
eve-
acoperire a pagubelor datorate producerii anumitor fenomene sau
nimente, de unde r',:zulti trlsiturile r:aracteristiceale asigurlrii:
o exiritentirasiguririi este inidisolubil legati de necesitateacon-
stituirii rrnui fond de resurse bineqti, destinat acoperirii pa-
gubelor:provocate de anumite fenomene'
Acest fond irn,braci, in mod necesar,forma bineascl; se fotmeazl'
ln mod descentralizat, Pe seama sumelor de bani, Pe care le achiti
ar
persoanele fizice gi iuridice interesatr:in inliturarea pagubelor pe care
urma sl le suporte, daci s-ar produce anumite fenomene nedorite;
. asi$rrar,3a presupune existenla unei ,,comunitili de risc",
oferind astfel avantaiul ci membrii comunit[fii, afectali de
producerea riscului asigrrrat, primesc de la fondul de asi-
gurare, r:u titlu de indemnizalie de asigurare,sume care pot
del,Igi tl.e cateva ori cuar:Ltumulcontribuiiei acestora la fon-
dul respectiv (acest lucm fiind posibil datoriti principiului
mutualitalii pe care sebazeazS'asigurarea,in primul rind),
irnpirlinrdu-se paguba provocati de producerea riscului asi-
gurat la iloli membrii comunitlfii;
. asigurar,eaexprimi relafii de distribuire 9i redistribuire a va-
loriiaddugatebruterrela!:iiceaparinprocesulconstituiriigi
utilizirii fondului de asigprare in vederea desfiguririi nein-
treruPte a activitilii economice, pistririi integritilii bunuri-
lor asiguLrate,proteiirii Persoanelor fizice, impotriva anumi-
tor evenimente ce le-ar putea afectaviala ori integritatea cor-
-t63-
 a obligaliilor financiare ale
porali, precum $i onorarea obligaliilor de rispundere cirril5 indeplinirea integrali 9i la termen
ce le revin persoanelor fizice gi juridice fa!6 de terli. asigurlt'rrului' ,:--^^ .^^..
func'til' cum ar fi^ prevenirea Pagu-
Asigurarea ca o rarnuri prestatoare de servicii: asigurareaapare Asigurerile indeplinesc ai alte
comer-
costurilor statului' promovarea
ca un mijloc de a pune J.aadipost persoanele asigurate, de pericolele belor, econonfsirell, reducerea
naqionalepermit vAnzareade asigu-
care le ameninta, de a le oGri securitate in cazurile convenite. pft, i*rtbrf -- acolo unde legislaliile
strlini etc'
Jau cumpirarea de la asiguritorii
Asigurarea ca intenuerliarlfiuao.crar intre persoane ffzice gi juridice, liri orro, uti"rrfi &n alte state
in legituri nu numai cu acti-
ce plitesc prime de asigurare gi, respectiv, persoane fizice gj.juridice ce au Noliunea de asigurare se foloseqte
de asiguriri
de asigurlri qi a organizaliiior
nevoie de resurse financiLaresuplimentare. Priviti prin aceaste prisrnii vitatea societililor''somerciale
sociale"'
asigurareaapare ca un actirrfinanciar intr-o economie de incertifudini. mutuale, dar 9i cu.asiguririle
de societllile co-
Asigurlrile sociale, ca 9i asiguririle miilocite
mutuale' relalii economice'' de dis-
merciale 9i de organizalile "*P'itl asigu-
8.2.Funcliilegiprin,cipiile a asiguririlor
de clasificare acl'iugate brute' insi fondurile
tribuire qi redistriL'uire a valorii decAt fon-
fluxuri d" fo"""'" 9i distribuire
Ca gi celelalte componente ale sistemului financiar, asiguririle in- rlrilor sociale disprrn de alte a
la dispozilia societl$lor comerciale 9i
deplinesc anumite funclii: durile de asigurare,'constituite
r fun4ia de relrartifie - compensareafinanciari a pierderilor organizaliilor mutuale de asiguriri'
La asigurS'ril-*i;ittitl'ae socir:tilile.comerciale 9i de organizaliile
cauzate de producerea unui anumit risc asigurat este prima gi be-
fondurilor sunt' de regull' 9i
cea mai importanti funclie a asiguririi manife:stAndu-sesub mutuale, participanlii la constituirea sociale'
de asigurare' La asigurlrile
forma fondului de asigurare la dispozilia societ5lilor de asi- neficiari ai indem'niza{iilor 'parti-
-- agenlii economici' instituliile pu-
gurare pe searrraprimelor de asigurareplitite de asigurali,gi in cipanlii la constituirea fondurilor in
direcli ai resurselor distribuite'
procesul de dirijare a fondului de asigurare cirtre destina{iile blice gi statul - su:nt nonbeneficiari lor de fa-
pensionarii 9i membrii
sale legale (constituirea rezervelor, acoperirea rrnor cheltuieli, timp ce nonparticipanfii - salarialii' ne-
misurl oarecare' sunt beneficiarii
ftnantarea uno,r mlsuri de prevenire). Astfel, asigurarea are milie, sau participrnfii, intr-o
rolul de a contdbui la refacereabunurilor avarial:esau distruse, miilocili
----'- ai fon'durilor respective' r:-j!^!^^ l^ ^oicrrrerein asr-
t.g"^n' 4a''/ ainit'lz'oe grupeazlactivitatea de asigurare
la repararea unor prejudicii de care asiguralii rispund con- suPra-
g"""tuli"' instituind
form leg[ gi la acordareaunor sume in cazul pr:oducerii unor gurSri de via!6 9i asiguriri T::ttttj:
afelelte acestor categom'
evenimente privind viala qi integritatea persoane,lorl ;;;;"t- stabilirea t["'"lo' de asigurl:ri
rispundere civili pot. fi cla-
r funcfia de co,ntrol - urmlregte modul cum se constituie Asiguririle de bunuri' Persoaoe 9i (ra-
dintrre care mengionim: domeniul
fondul de asigurare pebaza primelor de asigrrare incasate, siflcate clupl rnar multe criterii' riscurile
pridicl de realizare a asigurlrii'
modul cum se incaseazi alte venituri ale societililor de asi- mura) la care '*ft'e, forma felul ra-
'" a" cuprindere in profrl teritorial'
gurare, modul in care se efectueazi plata (indemnizafiile de cuprinse tr,
",'igo'u*, 'f"'" intre asigurlitor qi asigurat'
asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor sau cheltuielile porrorifot
"",t 't*bil"tc cate se referd' pot fi grup'ate asdel:
generale gi administrative etc.), corecta determinare a su- Dupi datneniulla "'igointil" civili'
de persoane9i asiguriri de raspundere
melor cuvenitr: asigurafilor, gestiunea fondului de asigurare, asigurlri de bunuri, asiguriri

-165-
-164-
 lii
/rl
II obiectul asiguririror de bunuri rezidi
in diferite vrLlori mate.r.rr, =,,,,rrrrr.rri.ttLtcde anumite riscuri,astfelinclit fiecaredelinitor al bu-
li apartinandpersoanelorfiz:icesaujuridice,
carepot fi supus,:actiunii urr,r ar putea aseade suportatpagube,mai devremesau mai
.',,!rrrrr'sl't.'c[i'u'
i fenomene naturale sau a,ccidenteror.
Asiguririle de i.r.rori cuprinrtr , , i, , r,r,l.rIrroducerea Deci,pentru ca agenliiecono-
riscurilorrespective.
gami variati de r'alori mai.eriale,cum sunt: .:!,., ..ril populatia sa poati primi despigubirile necesare acoperirii
ll mijroacerede prod,cll [",,. ,,,
circulante, culturile agric.le qi rodul viilor, de calamitilile naturalesaiuaccidenteunor bunurl
animalere cromestic",a,rtou,
rl hiculele, navelemaritime qi fluviale, aeronavele,
cradirile gi arte construcrrr
i,,t.,rl','ltrr-p',r<iduse
i., rrtr' rrrr'orta^te (clSdirigi alte mijloacefixe, animale,culturi agricole
bunurile casniceqi alte categorii de bunuri , r, )',t' irrstituieasigurarea acestoraprin efectullegii'
aparJinAndpopulafiei.
Asiguririle de persoane au ca obiect
persoanafiz,:a insine, clt ln .rsiguririle prin efectul legii, raporturile dintre asigurat qi asi-
incheindu-sepentru diminuarea consecin{elor in-
negative <:auzatede e.r ijil,rt()r, r.lrepturilegi obligaliile lor sunt stabi.liteprin lege. Aceasta
lamitali naturare,accidente,boli etc.
,"o p"rrt* prata sunrel0r asigurar,. ,. rrrn,r c;i asiguretrea ia fiinli in virtutea legii firi a se cere acordul de
in legituri cu producerearunor evenimente , ,,,rr[.r.rl celor caredelin bunurile respectivesa.ual persoanelorfizice ori
i'leala persoanelor(de<-cs,
ris-
pierdereacapacitilii de rr,unci etc.). i,rr,lr(('ce inl,rl sub incidenla legii' Spre exe:mplu,asigurareade
in toate
Prin asigurdrilede raspunderecivilq
asrgurdtorulirpiasLrmi olbri l,'r,',lcrcciviliLauto se practicl sub formi obligatorieaProaPe
galia de a pliti despiguLirea pentru prejudiciur t.rr,l ,'tl i trF,urc,pa.
adus de asiguratun.r
terte per-soane'Este vorba de prejudiciul
ce poate fi cauzatpli'pro,J,, Asigurarile facultative iau nagterepe baza contractului de asigu-
cereauno' accidenteconcretizatein vitSmarea ,rr,'irrcheiat intre asiguritor 9i asigurat.Asiguratorul este obligat si
corporali sau decesor.
in avarierea sau distrugerea unor bunuri . { ('l)tc asigur:area facultativi propusl de asig;urat,daci aceastacores-
sau in alte pagube pentru cart,
asiguratulrispunde confcrrmlegii. 1,,r,r,1,, prevederilor din actele normative in .rigoare.Pentru ca asigu-
Dupd obiectul de ,,rl,rrrrls[ x66erpte asigurarea propus5,estenect:sarca Persoanafizici sau
stabirit prin contra:ctwrde a.sigut"cvc,
,actiuitate in scristoate datelene-
societifle comerciaredi' domeniul ariguririlor pot prac:ticaortnao, 1,,,r,li.:i ce soliciti incheiereaacesteiasl declar:e
rele categorii de asiguriri: asigurrri de viage, , r.s,rrcpentru identificareabunului respectiv,irrrprejuririle esenlialepri-
asiguriri de persoane,artelt,
decAt ceie de viafi; asiguriri de autovehicule; i rrrrlnaturaqi sferarisculul.De asemenea, estenecesarca Persoanacare
asigurari rnaritime gi tlt,
transporti asiguriri de a'riafie; asiguriri ..,,lit.iti incheierea asigurlrii si fie de acord cu plata primelor de
de incendiu gi alte pagube,1,,
bunuri; asiguriri de rispunder" .lUle, ,r,;igrrrareqi si respecte toate obligaliile ce-i revin pe perioada vala-
asigu'iri de credite ,gig""r.o,qri,,
asiguriri de pierderi financiaredin riscuri l, rIi rirtii contractului tle asigurare.Pentru poterrtialii asigurafi,incheierea
asigurateqrasig'riri agricole.
Dupdforma juridic:rt de realizare, asiguririle .rsiqrrririi fac*ltative depinde de voinla lor, ,:i fiind singurii care pot
de bwruri, p"".roorr.,
gi rispundere civili se, p;rupeazi ,lct iclein legit:uri cu contractareaasiguririi.
in asiguriri prin efectul leiil (obll
gatorii) gi asiguriri facultative ( contractu"ale I)upd rit;cul cuytrins in asigurare, asigurSrilepot fi clasificate in:
). exploziei,miqci-
Asiguririle prin efe.:tullegii izvorisc din ', as\4uriri impotriva incendiului, trir;netului,
i^teresur e<:onomicqi so-
cial al intregii colectivitifiL pentru apirarea rilc,r seismiceetc. Bunurile asiguratecontra acestorfenome-
avuliei naliona.re,mentinerea
continuititii procesului de produclie ne sunt: cledirile, construcliile, utilaiele 9i instalatiile,mijloa-
qi prote;area vir:timeror ur10r-
accidente' cu alte cuvin,te, asigu.rarea cel,ede transport, mobilierul qi obie'ctelede uz casnicetc';
prin efectur regii se introduce
atunci cAnd bunurile untri mare ,r..mi,
* asiguriri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor to-
d" persoane firi*," ,nu juridice
renfiale, inundaliilor, pribugirii satr alunecirii de teren etc'

-166- - 167-

i
: Ii:i11 ?ifliaHFtrlt$ll! srq sNq!'M
 impotriva acestor riscuri sunt asigurate, <treobicei, culturile
agricole gi rodul viilor;
r asiguriri pentru boli, epizootii qi accidente care se practici in
. e asiguriri contra avariilor gi altor riscuri specifice (risturnird
tamponS"ri,cideri, derapriri etc.), la care riunt supusremijlo,a-
cele de transport gi incirciturile aflate pe aceritea,in timpul
stalionirii gi al mersului;
e asiguriri impotriva unor evenimente ce :rpar in viafa oam.e-
nilor, ca: deces,boli, acc:identeetc. care port duce la pierderea
temporari sau definitivi a capacitisi de rrrunci.;
r asigurlri pentru cazurile de rispundere civili care se referir la
prejudicii cauzateterfel'cr persoane prin ;Lcciclentede auilo-
vehicule, prin exercitare:runei anumite acrtivitili etc.
Dupd sfera de cuprindere in. profil teritoria,l, asiguririle pot fi
grupate in asiguriri interne gi asigur.iri externe.
Asigurdrilor internele este car:rcteristic faptul cii, in general, pirfile
contractante domicfiazi in aceeagi!ari, bunurile, peirsoanelegi rispun-
derea civili, care fac obiectul lor, se afli pe teritor:irrl aceleiaEi
,tii', iar
riscurile asiguratese pot produce pe acelaqiteritoriu.
Asigurdrilor externele este cararcteristicfaptul cir apar'in legituri. .:u
persoane, rispundere civili sau bunuri, care ies in afara limitelor te-
ritoriale ale firii in care se incheie contractul de asigrr:rare.in cazul aces-
tor asigurS.ri,una din pn4ile contra.ctante ori benefir:iarul asiguririi d,c-
miciliazi in alti lari sau obiectul asigurdrii ori risr:ul asigurat se aifli,
respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte tiri.
Dupd felul raporturilor ce s:esf,agilssc intye asigurdtor Si asi-
gurat, asiguririle pot fi grupate in asiguriri directe gi asiguriri indirecte
sau reasiguriri.
Specific asiguri.rilor directe l.e este faptul ci raporturile de as;i-
gurare se stabilesc,in mod nemijlocit, intre asiguraEi(diferite persoame
fizice sau juridice) gi asiguritor, fie prin intermediul contractului de arsi-
gurare, fie in baza legii. Spre deosebire de asiguririJle diirecte, reasigu-
-168-
doui so-
farea apareca.un raport ce se stabileqte de fiecare dati intre
una are calitatea de reasigurat (cedent)'
cietili ie asigr.rrare,Jirrar"
""."
iar cealaltl de reasiguritor. Reasigurarea are labazi contractul de reasi-
o
gurare, prin irLtermediul ciruia reasiguratul cedeazi unui reasiguritor
parte din risp underile Pe care 9i le-a asumat prin contractul de asigurare
incasate' i:n acest fel, reasiguritorul
ii o part. din primele de asigurare
(reasiguritori:i) igi asumi rispunderea de a participa la acoperirea pa-
asi-
gubelor care rie pot produce bunurilor cuprinse in contrachrl de
gurare in limitele menlionate in contractul de reasigurare'
g.3. Elemerntele 5iprincipiile
tehnicealeasigurirrilor
a desPigubirii
de determinare
Con$nutrrlcomplexgiformeleincareseperfecteazlasiguririlesunt
fOartevariate, Cu toate acestea,ele prezinti anumite eletnentecomune:
Subiectailasigurdrii - asigurarea implici o serie de pirli sau su-
biecte, persoane fizice sau juridice, intre care se nasc raporturi iuridice
pe temeiuri lel5alesau contractuale. Acegti subiecli sunt:
asigurdtorul - este persoana juridicl (societatea de asiguriri)
care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurali, i9i asumi
responsabilitatea: de a acoperi pagubele buntLrilor asigurate provocate
de anumite caLiamitlli naturale sau accidente, de a pllti suma asigurata
sau
la producerea unui anumit eveniment in viala persoanei respective
asiguratul rispunde, in
de a plati despigubiri pentru prejudiciul de care
baza legii, fali de alte Persoane;
asiguratul - Poate fi:
$ pel'soana fizici sau juridici care, in schimbul primei de asi-
gurare, plitite asiguratorului, igi asiguri bunurile impotriva
anrtmitor calamiti$ naturale sau acr:idente,sau
asiguri impotriva unor evenimente
a Persoana fizici care se
care pot si apari in viala sa,Precunr 9i persoana fizici sau ju-
ridici care se asigur[ pentru preiudiciul pe care il poate pro-
dur:eunor terle Persoane'
-169-
 I
I
tl
tl
lllll Contractantul asigafirii _ prtrsoanafizici saujurid:ica
l ii c;Lrepoate venL[6ctl atAtmai mare esrepericolul de producere a pagubei
rll ; incheia asigurarea,firi a ob,tineprin aceasta
calitar:ead. arig.r.Jt ('n., qi cu at:i.';mai necesaraap,rreasigurareal
ill exemplu: un agent economic poate si inchere
asigurar:ea
rialii sii - transportali la qi de la locul de munci).
penLtrusala_ ,. urr alt s;t:nsconsti in posibilitatea de distrugere parliala sau
L
totaid a bunurilor d'e unele fenomene imprevizibile (grin-
Beneficiarul asigurrtrii este persoanacare
are ri[rep61]s:i incaseze .l.Ji seisrrtetc.'I.
ni, incer.tdiu,
suma asiguratl sau despagubirea,ft,r:6si fie neapirat
l part,: in contrar:tul
in cazul asigr:,ririlorde persoane,riscul asigurabileste elernentul
de asigurare.
l rrr'previzut,clarpor;i.bilde reanizat,care,odati produs, conduce la pier-
Obiectul asigurdrii _ poate fi reprezentatde:
tt ,lr lca totan[ saupa.rliah a capacitiliiLde munci a asiguratului'
bunuri - asiguririle de bunuli implici plata
unor clesplgubiri de
catre asiguritor in favoareaasigur:atului,in cazul FenornerLrul(lare a fost deia produs se nume;te caz asigurntsau
in ,::are,,J"tolrita.,r,,r,
calamititi, accidente,se produc pag'be, prejudicii :itrislru.
bu.,,rr,.i]c,o
asigurate;;
persaane- acesteapot constit:r-ri ''' rnai poate {i cunoscut 9i sub aspectde mlrime'
risc:ulas:Lgurat
obiect in asigrlrareprin faptul ai
asiguritorul garanteazi persoa'ei E.'zice- ca asigurat a rispunderitrasumatede asiguratorprin inche-
,c1i.nnensiL.:ne
- sau unei te'te
persoane - ca beneficiar in asigur'r'e - plata iereaurl,:i asiguriri.
sumei asig-rrate,la ivir*a
evenimentului in functie de cares,a perfectatasigurarr:a; nuLpot fi cuLprinse:
in ,asigt-Ll'are, toate fenomenelecare produc pa-
rdspundereacivild - asiguratorur preia asupra grrbe,ci numil.iace.lea careindeplinesccumulativ urmitoarele condilii:
sa obtrigatiirecre
i despigubire pe care asiguratulle-ar:putea aveafaEi ,J" e prc,ducereaf'enornenelor:, pentru care se incheie asigurarea,
o r,:4ilrr:rsoa.ni
fizici saujuridici, cireia asiguratull-a produs un si lie p'l,sibili, cu o anunriti regularitatein producere qi un
prejurdiciu.
Riscul - notiunea de risc ester:sentiariqi car:acteristici teritoriali cAt mai mare, pcntru cl, altfel, nu
grartrcle,:i.ispersie
i'a'sambJul
elementelorgeneraleale asigurarilor.Riscurare se Poa{{l rrranifesta inter:esul pentru asigurarea lui, nu se
sernniricaLtl.i rnurtipre:pe-
ricol sau primejdie posibrli sau everrimentincer! pclatecc,nstrtuinici mutualitateanecesari formirii unui fond
posibii gi viitorycare ar
putea afectabunurile, capacitateade r:nunci, sinatatea, ,deasjigurarede dimensiuni corespunzltoare;
I via!a etc.
Riscurile pot fi provocate de firrferenaturii, aceril"ea
cu caracteraccidentar(fort' majorri, incencliu
p'tan*J acti,ona
. fenofire,nultrebuie sl aibi, in toate cazurile,caracterintAm-
etc.) riau.i, .r.n"t., o..- ;rliitor;
manent (ex.t uzura). Riscurile pot 11provocate,
tle irsernenea,
., inrr:gist.rareafenomenultLi si se poat6 realiza in evidenla
l"-f.4_
umane, ca urlnare a unor intereserindivid*ale deose:lrite,
a i'fluente]lr,rr stal,isticii. Existenla un'lr date referitoare la producerea
economice etc' fuscurire rnai pot fL provocate de
iinrperfi:ctiunireconn- risc:uluipe o perioadi cAt mai indelungatapermite stabilirea'
poftamentului urnan. cu rirng;rarJde precizie sPorit, a rispunderii asiguritorului 9i,
Riscul asigurabil este fenontenrul, evenime'tul irlplicili, a Prirnei de asigurare;
sau gn:p de
fenomenesau evenirnentecare,odal-liprocrus,datoritir ''
e{bcteror,,iu,ot,.ti- " producerea fenomenuh:i sa nu depindi cle voinla asigu-
ga pe asiguritor si pliteasci asiguratului despigubirea rattllui s;aua beneficiar-ul'uiasigurarii'
siausunxa.asiglrra.lrdL.
Notiunea de risc asigurabilare,de regull, mai
nr ulte sensuri: un bun poatr:fi asiguratimpotriva unuia sau a mai multor riscuri.
* risc asigurabirfolosit in r;ensulde probabiiitate
rie rrr.rlucere Evanwst'ea.ht. 'vedereaasigrrfr;rii reprezinti operalia prin care se
a evenimentului.Cu cAt acestevenimentare
o orui rr,urefi._r:c_ statrileqtevalcrarea. bunrLrrilor;in vr:derea cuprinderii lor in asigurare'

- Li'a- - l7r -
 Aceasti valoare este necesarsi ffe stabiriti in deplini concordanli cu
valoarea reali a bunului respectiv,deoareceorice exagerare,intr-un sens
sau in altd poate aveacoinsecinlenegativepentru asigurat.Astfel, sup,ra_
evaluarea duce la sli.birea preocupirii asigurafiror pentru prevenirea
pagubelor, iar subevaluareanu permite
,in cazde paguba, acordareaunei
despigubiri cu care asiguratulsi-gi poati acoperiintreagapi.erdere.
Valoarea de asigurarepoate fi mai micl sau cel mult egali cu va_
loarea bunului respectiv, inregistrati in evidenla contabil.i sau stabiliti
la preful de vAnzare-curLpirare practicat pentru acel bun pe piafi, in
momentul incheierii asiguririi.
Valoarea in asigurareeste un erementpe care ir intdlnim numai in
asiguririle de bunuri.
suma asiguratd' estedefinite ca parteadin valoarea ;lsiguririi p,en-
tru care asiguritorul igi *sumi rispunderea, in cazul pr'ducerii ferno-
menului pentru care s-a incheiat asigurarea.suma asigurati este limita
maximi a rispunderii asiguritorului gi ea nu poate depngivaloarea real6
a bunului asigurat.
Importanla sumei asigurate(Sa):
. este limita maxirni pentru indemnizarea
de asigrLrare(Ia), res_
pectivpentru despigubire (D) la asigurlrile conlra daunelor,:
Ia < = S a $ i D < = Sa
r este baza de calcul al primei de
asigurare(pa):
Pa=%oC*Sa
in care %oCreprezinti cota primei de asigurare.
Pritna de asigurare - suma de bani pe care o plitegte asiguratorun
pentru ca acesta si constituie fondul de asigurare necesar pli$i in_
demnizatiilor in cazul producerii riscului asigurat.
Societatea de asigurare are obligalia si. mai constituie gi alte
rezerye sau fonduri previzute prin dispozi$ile legale-.
Valoarea primei de asigurare se stabilegte inmulginC suma asigu_
rati cu cota-primi, stabiliti la 100 u.m. sumi asigurati (san 1000 u.m.).
Durata asigurdrii - perioada de timp cat existi raportul de asigurare
intre asigurat gi asiguritor, a$acum au fost stabirit prin co'trachrl de asi-
-172-
gurare. Durata asiguririi este specificSasiguririlor facultatve: la asiguririle
de bunu4 contractele de asiguriri dureazi intre cAteva luni 9i un an; la
asiguririle de via![ durata este mai r:xtinsa (5-30 ani). Durata asiguririi
exerciti o influenll tleosebiti asupra mirimii primei de asigurare'
Paguha sau alauna- reprezinti pierderea, exprimatl valoric, sufe-
riti de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen impotriva
ciruia s-a incheiat asigurarea.Aceasta nu poate fi decat mai mica sau cel
mult egalecu valoarea bunului asigur:at.Astfel, paguba poate fi:
4 tufulA - cazincare bunul a fost distrus in intregime;
c partiald - caz incare pierderea este mai mici decAt valoarea
bunului asigurat'
Desytdgu:birea'de asigutale - slJma de bani pe care asiguratorul
este oblieat si o pliiteasci, cu scopuLlde a compensapagubaprodusi de
riscul asigurat, Des.pigubirea nu poate deplgi suma asigurati 9i este mai
rnici sau egali cu valoarea pagrrl'elor, in funclie de principiul de
r5.spundereal asigurltorului, care a fr:st aplicat la acoperireapagubei'
in practica cuLrenti,se utilizeailI trei principii valabile la acordarea
despdgubirii:
+ prrncipiuJl rispunderii proporfionale - despigubirea este sta-
biliti in aLc:eeagiproporlie f{i de pagubn in care se afli suma
asigurati firg; de valoarea bunului asigurat. in cazul in care suma
asigruati ,e,steegali cu valoalea reali a bunului asigurat, despigu-
birea,estesi eaegall cu paguL'asuferiti de bunul respectiv'
D = lP*Sa/Vr
unde: D exprimi desplgubir'ea; P - paguba; Sa - suma asigurati;
\rr - r.aloareareah a brunului in momentul producerii ris-
cului asigurat.
o principitrl. primului risc -- Despigubirea acoperi paguba flrl
a deprigi rnlrimea sumei asigurate. Valoarea sumei asigurate
este consl,jlerati ca reprezentAnd maximum de pagubl previ-
zibili pentru bunul respectiv. La acest principiu, raportul din-
tre suLmaa.sigurataqi valoarea bunului nu mai influenfeaz^ ni-
velul despigubirii, aceastaclepinzAndnumai de valoarea pagu-
bei gi a surneiasigurate.
- L/J-
 conform art'1
Principiul primului risc este mai avantajospentru asigurat
decril Activitatea cle asiguraredesemneazi,in principal'
principiul rispunderii proporlionale, pentru ci pagubele .l r;'l ,t' 6caN r' 407 di n 21 "12'06:
l ,.rrrt .o-p",,
oferirea,intermedierea,negociereaqi incheierea
de contracte
;lr sate,intr-o misuri mai rnare, dar qi nivelul primelor
mai mare.
* principiul risprunderii
de asigurareest.. '
de asigurare9i reasigurare,
, incasareade prime,
limitate (clauza cu franctrizi) * sr
' lichidarea de daune,
il caracterizeaz.iprin faptul c6 despigubirea se e,cordi,
nurna
daci paguba dep,igstl. o anumiti valoareprestabilitl. Astfell,
t,
', activitateaL de regres9i de recuperarr:'
parte din pagubii va cidea in rispunderea asiguratului, + investrrea sau fructificarea fondurilor proprii 9i atrase prin
nurnitr,
fr anchizd.Aceasta poate fi : activitateadesfaPurat['
asigurlrilor qi reasi-
- atinsi sau simpli - asiguritorul acoperi Cadrul iuridic privind activitatea in domeniul
in intregime pa, dintre asiguritori' asigu-
guba,pAni l;l nivelul sumei asig'rate, daci ilc:easta gruirrilor, dez.,rc,ltarea 9i consolidarearelaliilor
esternar Republicii Moldova'
mare decAt fuanchiza; r,rIr ;i ter]e porsoane este format din Constitulia
la asiguriri' alte
- deductibili sau absoluti - aceastase sca<le,in r',,.lul CiviL al Republicil Moldova, Legea ctt privire
t.ate ca. de supraveghere emise
,rttc legislativ,-, normative ale Autoritalii
zurile,din p;rguba,indiferent de volumul pag;ubei.Asiguri ".t"1" in domeniu la
torul asiguri numai partea din pagubi care depige,gtl urlru executareaprezentei legi, acordurile internalionale
Franchiza. t ,uc Republicrl lMoldova esteparte'
qi al unor reglementiri
Indiferent de tipul de franchizi nu se acordi rJesgrigs[i1., Asigr.rrlrile fac obiectul unei supravegheri
, 4.n.1 ,;tricte,in cele mai multe !lri, in specialPentru proteclia asiguralilor 9i
valoareapagubeiseincadr eazd.inlimitele franchizei.
acestor servicii in Prrrcesuldezvoltirii econo-
Ircrttru creftelrearolului
s'tatului'
rrrice,gi nu atAtpentru extindereaintervenliei
este extrem de importanti qi orice eqec al
B'4.cadrullegalde <lesfdgurare Repr-ltaliaunei piele
a activit;liide asiqr.rrare piall' De aceea' regle-
,'nl,i ,o.i"t[!i cle asigurare afecteazi intreagrr
Asigurariledelin un rol fundame'tar in structura ec.norniei asigurare,controlul 9i supra-
nar;io. rnentareastric:tl a actrvitllii societalilor de
nale, in promovarea spiritului antreprenorial, foa'te stricte de constituire qi
impor.tant pentruL vcgherea acesitora,impunerea unor condilii
normall a pielei'
cregtereaeconomici a tuturor tdrilor. tur-r,clionare sr'rnt,rbsolut esenlialepentru o evolutie
Se intainegteo mare varietate a atitudinilor guvernr)lor ,rvd,ndefe,ctebenefice asupraintregii economrr'
in functre:
pentru proteclia
de propriile obiective economice pe termen scurt sau
perter:{nenrung. Activitatea de supraveghereapareca o n'ecesitate
Astfel, in unele !iri, a fost creat un cadru adecvat gi a asiguririlor 9i reasiguririlor' ea fiind
au fost adoptate rrsiguralilorgi a pieqei^naqioirale
a competiliei tot mai
masuri pentru mobilizarr:a resurselor nafionale gi chiar
interna.tionale ,',",i.r"re g; datoCtl dezvoltlrii rapide a sectonrlui'
pentru dezvoltareaunui sector puternic de asiguriri
gi .easigur6r! iar rnari gi a internationa'lizirii companiilor de asig'urare'
prin tendinle evi-
structura piefei este gAnditi gi stimulati in aga fef
inc:At si confbre Datoritl r.iiminuirii transparentei sectorului
fuzionirile multor
atractie qi putere, in timp ce in altele, rigiditatea structurilor
existente gr ,]ente manifestate in ultimii ani prin achiziqionirile 9i
a reglementdrilorin vigoa.recu un puternic caracter r:ornpaniicleasigurare-reasigurare, binci sau societili de investilii' pro-
prote<:fionistau rlus
la efecte contrare, cum ar fi o dezvoltare lenti a secton-rlui
asiguririlor:. ."rol ,J" supraveghereeste tot mai dificil'

-r74- -175-
 Mmlu

de asigurare;
7) activitateaintermediarilor
Arrtorifatea de Supravegherea Asigurlrilor din li"epublica Mol (const'matorii serviciilorde asigurare)'
3) activitateaasigura$lor
,l,rr,,rt's(c instituita, la pulin timpr'Cupi abolirea dlet:i.tre lJnir,rneaSitr dezvoltate'eficientaeste
DupI cum ob'J*"i qi la nivelul lirilor
vrt'lit.r ,r statului in d,:merriulasiguriril,or,prrinFl.otirAre,r '-" o'gu""lor insircinate cu supravegherea
'rtonopolului
( ,rrvet'trttlrtinr.296 din 12.06.1991fiind creat Servir;iulrl'e l$tatpenl.t:rt ,rrult rnai sporiti, dacl, in ufu'" domeniu ar
oplratori impticali in acest
rrrtlustrieiasigurlrilor, 9i ceilalli
SrrIrr':rvcghereaAsigurlrilor pe lAngriMinisterul Fin an!elorr. afari de organul de supra-
la asigurii,ri ,,rrrsiderade clatorialor sl conlu"tz"'in este efec-
Ulterior, Legeanr. 1508-XII din 15.06.1993ctr priviLr:e de stat pe piaLlade asigurare
FlfotirAr:r:'r vegherea asiglrririlor, controlul
1i I{cgularnentul,structura gi personalulscriptic aprcibatpr:itrL atordate de c'itre Inspectoratul
Fiscal
( iuvcrrrului nr.77 din 08.02.1995stabilescprincipiile qi atrihuliile de Irrrrt in lirnitele t"*n*t"1Jor (care
impozitelor), Banca centrala
lr.rzi rle Serwiciuluide Stat PentruS,upraveglrerea lsi.ripr[:rilor. (c:rre efectue*ru .orra.otoi pllgii orga-
de asigurarein valuti strlini)'
in ur-a aprobirii, de ci.tre Irarlament,LrlRepubliciri l4ol'd'r:v;a,a t otrtroleazi d':sfigurareaactMtllii
Oricum
antimonopoliste qi altele' "creieruL"
l.cgii nr. 329 - XIV din 25.03.1991) cu privire la forLrluriler nestatalede rrul de control al politicii
institulia abilitati in fiecare larl cu suPrave-
pcnsii, Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asig;,rrlrilllr tlevine ][n- r'.rn:rAne, irr continuare, asi-
asiguririlor' in definitiv' stabilitatea
spcctoratul de Stat pentru Supra'regherea Asigurarilor' ;;i Fc,nduLrirlor {l'rerea regl:rnent"t"" fi"1"i
qi
implicali' qi
ci
strict doar asupracelor direct
Ncstatalede Fensii. gurltorilor nu se r:isfrlnje
i.r cor.lare cu schimbirile fundamerrtale in economi;rtrlr:-
proclus;e ,Lsu.praintregijeconomiinalionale' - .--! 4.^-+^-^,lo ^
declarat in stare de feliment
faliment' in
publicii Moldova, piala financiari nr:bancarl,in anul.20$7, a.hLregistrat Asiguralii respectil'rLrluiasiguritor eveni-
p'"loditii ca.u<rlrlarea producerii
irnportante modificiri in plan institutional si reguX.ator,ca urrrlare a sit*atia i. ca'e inregistreaza de asi-
indemnizati' irt schimbul primei
constituirii Comisiei Nalionale a Pietei Financiare ('CblPlF) inLtemeiul rnentelor asigurate,"ot tt"b"i polilei a
companiei de asigurare,delinitorul
Lcgii nr.129-X\4 din 07.06.2007.,Pentrumodificalea gi cotnpletarea gurare achitata anterior evemmen-
patrirnoniului s;iu impotriva
l.cgii nr.192-XIV din IZ.ll.I99}pr:ivind Comisia tdalionala a Valc'rilt:r primit confirlnarea proteiirii o oblinl tre-
iespigubirea caretrebuie si
Mobiliare". l.elornepreviz'ute'Ca *to'ut"' fon'f de
iar acel cineva nu ll'oate fi-de.cat.un
Institulia nou-creati gi-a inc';:putactivritateadrin Oti 09.2.007,de- bui.esuportatii e cineva'
pentru acest: nedorite' Lucrurile se
vcninrj succesoarea Comisiei Nalic,rralea Valorilor ]t,rlobiliare(rSIrIVi[zl), garantareanterrlorconstituit :lt""ttt fala de
Asigurririloi:qi llc,nduLrillor cu pricina nu gi-a achitat obligaliile
I nspectoratuluide Stat pentru Supravegherea cornplici, daci asigurirtorul ca statul sl
nevoie
de stat a activitilii aso- asiguralilor'De aceea'este
Ncstatale de Pensii gi Serviciului si-rpravegherii ;rcestfond cleprotejare a
c ir.rtiilorde economii gi imprumut alecetitenilor de loelAnrgiiMiinisterul fond in mirimea necesari'
r:ontrolezeformarea acestui t'"
lrin:rnfelor,care s-aureorganizatprin absorblie cu ir:Ltregpatrinnoniullla asiguraretrebuie:uft"
DelinitoriiPJ;;;; 1:t:::11i,'-1"
(lNPF. Regiementareade stat trebuiesaimpiedice ,3)iiriten!a cor-rpalrir'.lor aJ aclionariicompanieidate'
aspecteprivirrd"d;;;t;;' "";*,'nf1'. de capitaluri temporar
facebani"' delinitorii
lictive gi speculative, care pot pro\oca daune a.ctMl:;'r!iirl,e asigr'rrare9i Frin prisma dorinqei,de a
capitaLtrului de.asiguriri sperAndintr-o remu-
:rsigurafilor,de asemenea,trebuie srilcontrolezeparl-icirpa.rea libere se pot orienta 'r" 'o*p""iile prin
.,tliiirrin activitateade asigurarepe teritoriul RepubliciiMolc[ova.. celei oferite de sistemul bancar'
nerare superir:rara,i"t"*'tpf"' cdilepe
Dar aici tr'ebuiemenlionate
l{eglementareade stat,prin Cl{PF, a asiguririlorrcu1:r:rincle: i.nt,ermediuld':pozitelor t""J'itoi'"' realizareaunul
I ) activitateaasiguritorilorgi leasiguriforl.lr,r:(vi.nzitc'rijrser"'i- achizilia de acliuni Pentru
r;arepoate *t*g" i"-'"'titorul:
ciilor de asigurare);

-r77 -
- lj"6 -

Frd lniHFnmr
 de citre am-
Itortofoliu echilibrat, pentru degirrerea controlului asupra destinulur
+ garantarea indeplinirii ob'ligaliilor contractuale
nsigurltorului, pentru realizareaunor speculalii pe termenLscurt etc. bele Pirrfi;
compa-
'l'oate acesteaar trebui s[ con;tituie semnale clare pentrrr asigurafi. * pro,tejar:'eapielei interne a asiguririlor de activitatea
Ca un caz aparte, extinderea firi sroportlogic a unui. asiguritor, practl- niilor striine'
dezvolta in afaraunor
careaunor tarife minime pentru sp,orireacifrei de alhceri, dar flrl ac,c- Nicio plali a ersigurlrilor nu se poate forma 9i
conrJi,tiide stabilitate financiari a socie-
perire, avAnd in vedere riscurile asumate, ar trebui sii pund in g;ardSasi- reglementni foarte clare, a unor
rle supraveghere9i control stricte qi
guratul. Este posibil ca, in orice mc,ment, ac,tionarulrnulgumit de renta- tltilor de asigrrrare,a unor metode
bilitatea realizati in acestecondilii de insecuritate financiar'i si piriseasci le irsumi acesteafali de clienli'
ftr*", dut" de obligaliile Pe care 9i
xcorabia"prin vinzarea pachetului rle acfiun! lisind in vc,ia sorlii desfi-
gurareaulterioari a evenimentelor: faliment, insolvabilitalte,plan de re-
dresareftnanciari. Deci, dupi cum se observa, pe p.ia!5 .frnanciari, p,ct
intrebiri de verificare
existamulte pericole pentru asigura.$,de aceea,este nevoie de existen'fa de asigurare'
1. Explicaqi Irecesitateaactivit[lii
unui organ specializatcare si proteje:zeintereseleasigtrr:afil<ln' cedare a riscurilor?
i2, Care sunt fonnLeiede
Scopurile activitifli de suprav,:gheresunt: 3. in ce constl principiul mutua[te'fii?
. proteiarea asigurafilor, prin urmirirea sol'uabilitilii, a calit:ilii 4. Care sunt funcliile asigurtuilor?
gi competenlei managementului, a investi$ilor societdlilor al asigurlrilor?
5. in ce constl ftlnclia de control
de asigurare; Ce se inlelege Prin reasigurare?
6.
. asigurareacondigiilorpentru stabilitatea fi:uanciari, sigurarlfa din punct de vedere juridic'
7, Analizali conceptul d" "'igot"'*
gi soliditatea companiilor de asigurare gi a fondurilor de asigurlrile sociale 9i asigurlrile private?
8. Care este deos'ebireadintre
de servicii?
pensii; g, Prin ce se relevl asigurareaca ramuri prestatoare
t supravegherea gi impur:Lereaunei conduite pentru compa- asiguririlor?
10. in ce rez\dlsubiectul qi obiectul
niile de asigurare,care si. actioneze in interesul clienfilor; si fie asigurabil?
11.. Care sunt concligiileca un risc
o stabilirea criteriilor privimd capacitatea f.nanciarl 9i lichidi-
L2, Cereprezinti prima de asigurarr:?
tatea companiilor de asilprare 9i reasigura:r'e; : o stabileqte?
13. C" reprezint[ {'ranchizaqi cine
. monitorizarea gi coordo:n.areasistemului de asiguriri qi rearsi- al despigubirii?
14. Care sunt prinr:ipiile de calcul
guriri; asigurlrile?
15. Dup[ care critt:rii pot fi clasificate
o evaluareagi limitarea risr:ului pentru clienlfii
15. Ce reprezintl asiguririle indirecte?
. creqtereaincrederii popullaliei in asiguriri; activitatea de asigurare in R
17. Carc-este organul ce supravegheaz6
. protejarea sistemului de asiguriri de a nu:;,: solda cu egeci
Moldova?
r protejarea qi supravegh,ereainvestiliilor gi, innplicit, a acti- c'cntractului de asigurare'
18. Nurnili caractr:relejuridice ale
velor clienlilor; al contractului de asigurare'
. il. Expli""qi caracl-erulde adeziune
asigurareafunclionirii stabile gi sigure a pielei asiguririlor; asiguratului pini la producerea
. 20. Enumererli dr'epturile 9i obligaliile
asigurarearespectirii, dr: citre subieclii pielei asiguririlor; a
riscului.
cerin!elor legisla$ei;

-r78- - r 79-
 Teste c) venitrrrile individuale.
7iqYtta cor ectd
Indicati, 61
l. Asigurarea, cea mai eficientd formd a prevederii, are la bazfi prin-
g. Caractentl economic al activitdlii de asigurare se manifestd prin:
cipiul:
a) efectrrareadecontarilor cu agenlii economici;
a) subrogafiei;
b) acordarea ajutoarelor logistiLcepersoanelor sinistrate;
b) interesului asigurrabil;
c) incasarea primelor de asigurare gi acordarea sumelor asigurate
c) rispunderiilimitate; gi a clespigubirilor de asigurare membrilor comunitlfii de risc.
d) mutualitetii. lndi,:alit'arianta corectd
lndicali varianta corectd Pott'irtit Legii 4O7 cu privire |a octiuitatea asigurdrilor, asigu-
6.
Asigardrile tnde2ilinescurtndtoarele func{ii de bazd: in:
rdritresunt grui'J7flte
a) de distribuire; a) asigu:ririgenerale;
b) de repartifie; b) asigrlririsr:ciale;
c) de acumulare; c) asiguriri de r[spundere civilil;
d) de control. d) asigurlri de viafl.
Indi ca{i var i antelecor,ecte ln di,:a[i uari anl elecor ecte
3. Func(ia de repartilie:, fiind una dintre principalelefrmc{ii a asigu- n Care swnl cele:;treiprincipii Jolo'site la acordarea despdgubirii?
rrtrilor: a) princ:ipiulrispunderiilimita.te,
a) se manifesta, in primul rind in procesul de formare a fondului b) principiuJl mutualiti$i,
de asigurare, la ,ilispozifia organizafiei de asigurare, pe seama c) principiul Primului risc;
primei de asigurare, suportate de persoanele ftz,ice gi juridice d) principiun rispunderiiproporlionale.
cuprinse in asigurare; Variante de rds1ouns:
b) ca funclie principal[ a asiguririlor, urmiregte modul in care se a) a+b-Fc;
incaseazi primeLe de asigurare gi alte venituri alle organizaSei b) a+b-rd;
de asigurare,cufln se efectueazi pligile cu titlul de,indemnizafie c) a+c+d.
de asigurare, chr:ltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile lndicali vari a nrta cor ectd
administrative gi gospodiregti; 8. Carre dintre il.nnfrtoarere ttfrsd:turi nu este specificd ilomeniului
c) rezidi in faptul ci asigurarea este apreciati ca ffind una din asigurrtrilor:
pArghiile sistemului financiar. incasarea primelor de asigurare a) acoperi in intregime pagubr:leproduse de riscuri;
are loc pe parcuLrsulexerciliului financiar gi scadenla la ince- b) ramuri Prestatoare de servit:ii;
putul anului de referinli. c) se bazeazfipe principiul mutuahtilii;
ln di cali var iant a cor et:td d) calitatea cl,eintermediar financiar.
4. Surseledeformare a.fonilului de asigurare propriu-zis sunt: lndicati uarianla cotectd
a) impozitele gi taxele; 9. Din pun'ct de vedere iuridic - pentru a fi operanti, asigurarea
b) primele de asigurare; trebuie sii capete o formi iurirlici, fapt ce rezulti dintr-un con-

-r80- - .181-
 tract ca ,
*".,1 pirfilor 9i din legea propriu_zisi
terea legislativn. ,emisi de pu_
Astfel, .orrtr.itol b) tnregistrarea fenomenului si se poati. realiza in evidenta sta-
de asigurarc, gi legea
organizare a asigu*irilor ro#"" de tisticri. Existenla unor date referitoare la producerea riscului, pe
constirui. i"r;-"-.";-i.
u, o perioadi cit mai indelungata, permite stabilirea, cu un grad
,r-;o:;r;'i::";"::"'deasiguriri'lua""a""t'".r.tli*'-"' de pr:ecizie sporit, a ri.spunderii asilpritorului gi, implicit, a
referd' asigurdrite se
asiguriri ::r';:::;: ctasifi'cd in:
primei de asigurare;
:l
b) asigurlri de bunuri: c) reprezinti pierderea, exprimati valoric, suferita de un bun asi-
c) asiguririinterne; gurat, ca urmare a producerii unui fer:Lomenimpotriva ciruia s_
dJ asiguriri depersoane; a incheiat asigurarea.
e) asiguriri directe; lndica{i uarianta corectd
0 asiguriri de rispundere civili. 13, Dupdfehil raporturilor ce se stabilesc intre asigurdtor Si asigurat
Alegeli varianta corect asigurdrile pot fi:
d:
a) a+c+d+f, a) asiguriri interne.;
b) b+d+f; b) asiguriri directe;
c) a+b+c+dr c) asiguriri e;<ternel
d) b+d+e. d) asiguririindirecte;
Indicali varianta corectd e) asiguririadiacente.
I7. Care.suntprincipalele lndica[i uarianta corectd
elementetehnice ole
a) franciza: asigurdrii?
14,, Franciza r;impli sau atinsi - se scade,tn toate cazunle,din paguba,
b) suma asigurati; indiferent de volumul pagubei. Asiguritc,rul asiguri numai partea
,-, interesul asiguralc; din pagut,i care depiqegte franciza, (adeudratsaufals)
d) despagubirea; lndicali varianta corectd
e) paguba; 75. Fenomen,ulcare afost, deja, produs se na:me;te risc asigurat (ade-
0 prima de asigurare. vdrat saufals)
Variante de rdspuns: ln dicali uari anta corectd
a) b+d+e+f; 16. care dinltre urmdtoarele aspectejuridice, ayrarlin contracturui de
b) b+d+a+f; asigarare?
c) a+b+c+d+e+f; a) principiul despigubirii;
d) a+c+d+e+f b) caracterulsinalagmatic;
Indicali uqrianta corectd c) de bu.ni-credinqi;
12. Eualuareartnveder d) caracterul de adeziune;
a);;,;;;;";::::;;#':::::';:{,Ili",,ro",",.bunuriror,in e) rdspundereaproportionali;
vedereacuprinderiiio.irr"rigo."rq, f) caracterul oneros.
Varianta corectdeste:

-782-
-183-
 a) a+d+e+t Problemet"tslYall€
b) b+d+f,
c) b+c+d+e; Evaluareabunurilor asiguratului - 350 000 lei;
Suma de asigurarea acestorbunuri - 200 000 lei;
d) c+d+b+f.
Indic afi varianta corectd Paguba in urnta cazului de asigurare- 100 000 lei'
Sd secalculezesurnadespdgubirii:
17. Care sunt conili{iile devaliditote ale unui contract de asigurare?
a) dupiprincipiulrispunderiiproporlionale;
a) pnr[ile si aibi capacitate dt: a contractal
b) dupi PrinciPiul Primului risc'
b) cauzacontractului si fie itri,:ita;
c) si aibi un obiect determinrnt sau determineihil; Rezoluare:
in aceeaqi
d) persoanele care incheie contractul sunt puse:sub interdicqie; 1. Desplgubirea de asigurarefa91de pagubi se stabileqte
fagi de valoarea
e) consimtimdntul pirlilor este dat prin eroar€:. proport;ie in care se afli suma de asig-urare
Alegeli r dspunsulcorect: bunulujL asigurat.
*
a) b+d+e; Sa*p= 200 000 100 000 / 350 000 = 57142'86 lei
mlrimea
b) a+b+d; 2, Desp[gubirea este egali cu paguba, dar nu poate depigi
c) a+c+e; sumei cleasigurare'
d) a+c. sa",o= r00 000 lei

Indicafi uarianta corectd

1 8 . Cantractul de asigarare este:
Pentrurezolvare
Probleme
a) actul juridic prin care asiguratul se obligi s,t pliteascd asiguri-
torului prima de asigurare, iar acesta se obligi si pliteasca, la Problema I
- Z24OO
producerea riscului asigurat, asiguratului sarr unui ter:t (bene- Costul obiechrlui asigurat constituie 2s6}0lei', suma asigurati
ficiarului asiguririi) suma asigurati ori despigubirea, in .[i- l ei ,daunacauLzatiasigur at uluidedet er m inar eaobiect ului- 3820I ei.
de asigurare
mitele gi in termenele conr.enite. Este necesar s[ fie efectuati determinarea clespigubirii
dupl sistemul ProPorlional.
b) actul juridic prin care pifl;ile previn un prc,ces ce poertesi irn-
ceapi, termini un proces inceput sau rezo'lvi rJificuntiEilece Problema 2
o sumi de 85'0 rnii
apar in procesul executirii unei hotirAri judr:r:itoregti. Utilajele au fost asiguratedupi sistemulproporlional la
si fie determinati
c) actul juridic prin care douii sau mai multe persoane (asociali, Lei.Costul efe,:tiv este de 9O0 mii lei' Este necesarca
miilei'
participanfi) se obligi reciproc si urmSrea.r;ciin. comun sco- valoareadaunei,daci despigubireade asigurareestede 25'3
puri economice ori alte scopuri, firi a cc,rrstit'uio persoani
Problema 3
juridici, implrlind intre eL: foloasele gi pierderile. este de 9690 lei, su-
Dauna cauzatii asiguratului de pierderea obiectului
lndica[i uarianta corectd din costul efec-
ma asiguratl - 12,0 mii lei, ceea ce constituie r50la suti
despigubirea
tiv al obiectului asigurat' Este necesar si fie cleterminati
de asiguraredupa sistemulproporlional'

-184- -185-
 Problema4 6. prime anitraleale asigur[rilor prin efectul legii de rispundere civilI a
costul obiectului - 25'0 mii lei, suma asigurati gi d.aunaconstituie delinitorilor cle autovehicule qri a transportului electric urban /
crc-
respunzitor 60 zile gi 40 la suti dirL costur efectiv al .biectului Ane:ra nr.2 la ll{otSrArea Guverr:nuluiRM nr.956 dir'28-L2.I994 /
asigu';rt.
se cere si fie determinati despilSubirea de asigurare ,:rupi
sisienrul Monitorul Oficial al RM nr'l, iarruarie 1995, aft.26'pag.295-297.
proporlional. 7, Hot5rAreaGuuernului RM nr.7lzdin 8.02.1996,,Cuprivire la apro-
barea Regularnentului despre Serviciul de Stat pentru Suprave-
Problema 5
gherea asigurllilor".
obiectul este evoluat in sumi de rgi,2mii lei gi este asigur,atin
proporfie
IIIanu ale, arti col e.,m on ogr afii
de 80 la suti din costul efectiv. Este necesarsi fie ,Jetermi,rui;
i.*p;- 1. Alexa C., CiurerlV. - Asigurdri qi reasigurdritn comerfulinternafional,
gubirea de asigurare dupi sistemul proporfional, rJaci dauna
asigu- Editura ALL, ll;ucuregti,1992.
ratului este de 6,2 milei.
2, Bistriceanu Ghr.D. - Sistemulasigurdrilor tn Romknia, Editura Eco-
Problema 6 nornicl, Bucuregti, 2002.
obiectul este asigurat dupi sistemuLrprimurui risc la o sun:ri de 6500 Ler, Cisteli,canL., Cistelican k - Asiigurdri comerciale,Editura ,rD. Can-
3.
costul efectiv este de 8900 lei, d;runa suportata der citre temir", T55.Mureg, 1997'
asigurat in
legituri cu deteriorarea obiectului ,estede - 2630 lei. Este necesar
si fie 4. Ciurel V. - Asigurd.riSi reaslgurdri,aborddri teoreticeSipractici inter-
stabilit cuantumul despigubirii de a.sigurare. 2000.
nafion ale,Bucr:Lregti,
S. Dobrin N[., T'iLnisescuP. - Tettria Si practica asigurdrilor, Editura
Economici, BuLcuregti, 2002.
Bibliografie:
6. Enicov I., Stanu;uk - Asigurdrile ln mecanismuldefunclionare a eco-
CadrulLegal
nomieinafionale/ / Economica,nr.4,2000, pag.i35-143.
l. constitufia Republicii Moldor.., adoptati la 29 iulie
199,1.MonLi- 7. Fotescu si., lu.gulschi a - Nole de curs la asigurari Ei reasigurdri-
torul Oficial al RM nr.l, august 1994,pag.S_31.
ChiginiuL,Editura ASEM, 2006, pag.98.
2. Legea RM dinZ6 decembrie 20tJ6
,,Cuprivire la aLsiguLrIri,,. 8. FotescuS. - kni{ieretnasigurdri.
3. Hotirirea Parlamentului RM din 15 iunie r\)g3
,,cu privire la g, Fotescu S. - Eficienfa asigurdrilor tn Republica Moldoua, mono-
punerea in aplicare a Legii ,rCu privire la asig;rrriri.,,',,Monitorul
grafi.e,CLriginiiu,Editura ASEM 2001, pag.98'
Oficial al RM, nr.l2, decembric: 1993, art.377,p:1g.140.
10. Fotescu S. - Problemeleracorddriiasigurdrilorla standardeleinterna-
4. HotirArea Guvernului Republicii Mordova nr.9,s6 dinzg.r2.r994
simp ozionului gtiinlifi c internalional,,Probleme
{ionale / / T en:,ele
,rCu privire la asigurarea prin efectul legii de r:ispundere civitrii a
regionale in contextul procesuluLide globalizare".,Chiginiu, Editura
definitorilor de autovehicule gi a transportului electric
urban,,. ASEM, 2(t02, ptag.1\6-149.
Monitorul Oficial al RM nr.l, ianuarie 1995, art.26,pag.2g4.
11. Galiceanr:t I. - Asigurdri interne Si internafionale, EdTttta ,,Un\-
5' condi$ile asiguririlor prin efectul legii de r;,spu,r,Jere
civili a versitari"', Cruiova, L999.
definitorilor de autovehicure Ei a transportur*i erectric
urban / 12. Puracaru L $.t.,- Asigurdri de ptersoaneSi de bunuri-aplica[ii, cazuri,
Anexa Nr.' la Hotirarea Guvernului RM nr.956 din 2g^D.n994
/ soluf ii, E J[tura Economici, Buctrregti, 199 8.
Monitorul Oficial al RM nr.1, i;rnuarie 1995, art..Z6,pag"ZgS_295.

-186- -t87-
13' sArbu Y' - Piara asipyrdriror perJecrionarea
RepublicaMoldova.
si rera{iiror economict:itr
lX.
Capitolul
14. $tefan C, Enache S. - Asigurdri gi reasigurdri
tn aJacerileeconomict:,
DEINVESTITII
POLTTICA
Editura Independenfa Economici, Brniia,
f 999.
15. Vicirel f., Bercea F. - Asigurdri reasigurdri,
Si editia a II-a, Editurir Cuuinte.-cheie: investilii, investil;ii directe, investilii financiare, proces
Marketer, Bucuregti, lggg, lggg. investifional, proiect de investifii,' studiu de oportunitate, studiu de feza-
16' verejanu o. - statist:icaactuariari bilitate, surse de finanlare a investiliilor, efort investilional, efect al in-
in asigurarigenerare:Autoreferat
al tezei de doctor in ptiinle economice _
Chiginiu: Editura ASEM, vestifiilor, e{ic:ienlaeconomicl a investifiilor, fluxuri de numerar, actua-
2001,23 de pagini. lizare, indicakrri ai eficienlei economice a investiliilor, risc investitional,
diminuarea rir;curilor investilion.ale.

investiliilor
9.1.Conceptul5i clasificarea
Inv.estifiile ra:prezinti o parte componenti a activitilii agenlilor
cconomici care, in decursul activitiL!:ilorlor, alocl o parte importanti a
proftturilor obtinute pentru modernj.zareagi/sau extinderea afacerii.
Ne referim lrainvestilii in 1eg5.tur5.cu o activitate care are ca scoP
folosirea unei sumt: de bani in veder:eaoblinerii unor profituri viitoare.
ln ,"rr. econotmic, investifiile, la mo'dulgeneral, reprezint5 resursele (ff-
nanciare, material::,,tehnice, tehnologice, comerciale etc.) cheltuite intr-
o Xlerioadade timpr cu scopul obfl.nerii unor efecte (financiare, eco-
nomice, socia-leetc.) agteptateintr-o perioadi viitoare, care si fie su-
perioare costului investiliei.
in mod restrdns,investiliile reprezinti totalitatea cheltuielilor prin
c€ffese creeaz6,se achizilioneazi no,i fonduri fixe, productive qi nepro-
ductive, se inlocui,r:scmijloacele fixe uzate, se dezvoltl, se modernizeazi
gi se reu.tileazi bu:nurile materiale rlxistente. O asemenea definilie se
regiseqte in diicgiorrareleexplicative, in diverse lucriri gi monografii de
spr:cialitate, itr care investiliile de capital sunt tratate ca un suport
material al cregterii economice gi al d.ezvoltlrii sociale a unei nafiuni.
ElementeledeJinitoriiale conceptuluide investifii swt:
+ sutrieclltrl investifiei, reprezentat de cel care investeqte;
I otriectul investifiei, reprr:zentat de activele reale sau finan-
ciare realizate in urma activitllii investilionale;

-r88- -r89^
 o con(inutul material al efortului investifional, (:are
consideraL
investilia ca o structuri individualizatd. d,eresuirse
diferite ca
naturi gi volurn ce sunt angrenate in realizarea.onorproiecte;r
r eficienta, prir:rcipiu conform ci.ruia intreprinz,itorur
accepta
schimbarea un,or disponibiritrli prezente de rer;urse
pentru .
serie de efecte viitoare, care, in sumi totali, si fie superioare
cheltuielilor inifiale;
r factorul timp - element definitoriu al caracterrurui
dinamic
al procesului investifional, care relevi faptul cii orice
proiect
se deruleazi in timp;
+ riscul, care apare ca componenta proeminenl:i a
conceptu_
lui de investifii, deoarece investiliire presupun mobiriziri
de
capitar semnificativ gi impricS aspectele fireqti are
incertitu-
dinii gi risculuj.
in orice situalie, se poate affrma ci esen{a investifiei derivi din
ideea ci investitorul renunli la o sumr anumiti de bani
,,astdzi"pentru
unele profituri viitoare sruperioare, agteptate ,,maine" c' urmilarele
condigii: (r) ca investifia si fie integral recuperati; (2) profitul,generar
de crtre investilie si compenseze investitorul pentru renuntarea tempo-
rari de a folosi mijloacele'investite pe parcursul unui anurnit interval de
timp; gi (3) riscul, ce apere in urma incertitudinii obginerii rezultatuluri
final scontat, trebuie luar in considerare pe parcursul analizei oportu-
nitdlii de investire. AceaLsti definilie se reflecti asupra tuturor cate_
goriilor de investilii, reali:zatede citre persoanele ffzice sarrjuridice, cele
alocate pentru procurarea de acliuni gi obligaliuni sau irnr:bile qi teh'o-
logii noi.
Avand in vedere ci investiliire se pot efectua sub forma activelor
tangibile gi a celor financiare, pot fi distinse dou6 mari c;rtegorii de rn-
vestifii, gi anume:
r investifii de capital (reale), care reprezinti al,ocarea
miiloa_
celor bineqti pentru procurarea de active fixe. Caracteristica
debazd a acestora este implicarea nemijlociti lin procesul
de
producfie, penLtruconstituirea activelor r"nl" (".ii"ifionarea
-790-
de bunuri, utilaje, intreprinderi - procurate in scopul sporirii
stocurilor de producfie). Aceste investifii sunt atAt pentru
obiectivele noi, cit qi pentru modernizarea celor existente;
o im'estitiide portofoliu (financiar,:), care reprezinti procu-
rarea de valori mobiliare sau a altor active cu scopul de a
ob1ineprofituri sub formi de dobArnzi(dividende), gi se rea-
lize:azi prin cumpirarea titlurilor ile valoare, opere de arti,
creareaunor depozite bancare etc.
in afara celor doui categorii de bazi, reale gi financiare, menlio-
nate mai sus, tipologia investiliilor se poate prezenta dupi mai multe
criterii de clasificare. Acest fapt este necesar in scopul planificdrii gi
analizei invesl.itionale, deoarece permite efectuarea unor rationamente
importante ca.repot avea un impact informatiional evident asupra de-
ciziei de investitii.
Deci, investifiile seclasifici conform unor criterii, dupi. cum urmeazi:
f. in co:nformitate cu obiectul investilfiei sau dupi caracterul
lnvestifiei, sunt:
r' i.nvestilii reale - care se reflect5, in mod direct, in creSteri
cle capital fix;
I' investilii financiare - achizilii de obligatiuni, actiuni;
+ i.nvestifii nemateriale sau intelectuale - alocate pentru cer-
cetare-dezvoltare, trainingul personalului, procurarea de
know-how, licenle de utilizare a t,:hnologiilor noi etc.
2. Dupi perioada investitiei, sunt:
e' i.nvestilii pe termen scurt, care sunt investiliile de pAni la I
an gi au un caracter speculativ;
o investilii pe termen mediu, care s,untinvestitiile de pAni la
5' ani;
+i:nvestitiile pe termen lung - investitii pe termen mai mare
cle 5 ani.
3. Dupi rnodul de participare, investili:ile se divizeazS.in:
t i,nuestiliidirecte- mod de alocare a mijloacelor, care acordi
lnvestitorului dreptul de proprietate asupra hartiei de va-
-19t-
 loare sau a imobilului. Scopul acestora este conducerea,
administrarea directi * obiecturui in care s-a investit; poatc
fi efectuatl prin procurarea activelor reale sau, in unele
cazui, prin procurarea unui pachet de actiuni al ur.ei
societifi, care ar perrrrite gestionarear*,ali eLacesteia(10_
3lo/o dinvolumul tuturor acfiunilor simp,leemise).
r inuestifii indirecte (de portofoliu) - plasarea resurser,rr
financiare in scopul cuLmpiririi unor hartii d,evaroare sau a
altor active, cu scopu.l de a ob,tine prcrfifuri viitoare sr.rb
formi de dobinzi sau dividende, precurn qi in urma creq_
terii prelului de piafi al hdrtiilor de valoare, neavAnd ca
scop administrarea dir ecti a obiecfului :investi,tiei.
4. Din punchrl de vedere al sco,pului investi$ilor; sepot distinge:
o inuestitiiproductive,care se clasifici in:
- investifii de inlocuire, care presupurl in prrealabl, deza_
fectarea muloacelor ftxe existente dator:iti. uzurii fizice srau
morale;
- investilii de er<pansiurae care impurl dlupi caz, e:rtinderr,
dezvoltarea unor sectii existente,creare.ar de obiective noi;
- investilii de inovare gi rnodernizare, carr3,
se referi la acliuni
investilionale de prornovare a progresului tehnologic, rJe
cregterea tehnicitilii proceselorecononnice,automatizare
qi informatizare etc.
t investi[ii strategice,care insr]amni promovarr:a un..r prrciecte ce
anticipeazi prevenirea risc'lui tehnologic, ecronornicqi financiar
prin actiuni de investitii. Acesteaimplici atat invesfi,tiinnateriale,
cdt gi nemateriale (de cercetaregi dezvoltare).
* inuestitii obligatorii, care sunt ficute cu sc,:rpul de a respecta
anumite reglementi.ri legisilativesau angajarrrenteluate fali rle
alfi agenli economici.
5. Dupi destinalia cheltuielilor sau rorul firnLctional pe care iI
ioaci in cadrul proiectului, deoselbim:
: inuesti{ii directe sau de bazq care sunt acere consumru.ri
investifionale legate Iuncfionar gi teritoriar de obiecti.,.ur
-r92-
stabilit gi materializate in construclii de bazi, seclii de
prroductie spalii de depozitare etc. Ele concureazi nemijlo-
cit la realizarea scopurilor proi,3ctului ce se implemen-
teaza.
t' i;nuesti{ii colaterale, ce cuprind ,:heltuieli de resurse ne-
cesare pentru constnrclii gi dotiiri anexe ce creeazi fun-
clionarea in condilii normale a obiectivului (relele de
utilitifi, drumuri de acces,stalii <leePurare 9i de asigurare
cu apa,energie etc.),
* inuestitii conexetcare sunt cheltu.ieli ficute in ramuri sau
clomenii conexe (in amonte sau in aval) celui in care se im-
p,lementeazi proiectul. Sunt consecinla fenomenului de
antrenare gi dezvoltare propriu investifiilor, fiind generate
cle nevoia de a asigura cu materii prime, energie, relele 9i
cii de comunicafie proiectul inilial, Precum $i condiliile de
clesfacerea produc$ei finite'
6. Dupi modul sau sursa de finanfare, srepot distinge:
e' i;nuesti{iipublice, ffind finangate din bugetul de stat (al
administraliei centrale) sau din bugetele locale, au ca scoP
in-
frromovarea serviciilor publice in domenii, cum sunt:
frastructura, invSlimAntul, sinitatea, cultura 9i artele, api-
rare, administrafie;
o i'nuesti{iiprivate, realizate de age.nfii economici cu capital
prrivat, care rispund intereselor economice ale acestora 9i
sunt finanlate din fondurile proprii, constituite sau com-
prlementar din imprumuturi bancrre;
* investitii realizate cu capital strdin, cate pot fi integrate in
oricare din structurile anterioare gi se pot tedjna in cAteva
rnoduri: (1) prin participarea investitorului striin cu o coti-
prartede capital in vederea constituirii societilii ori la finan-
larea unor proiecte; (2) prin acordarea unor imprumuturi
cle citre institulii financiar-bancarestriine investitorilor au-
tohtoni; (E) cu investilii de portofoliu qi (4) ca investilii
finanfate din fonduri externe nerarnbursabile'
- r 93-
 9.2.Procesu
I investilional
Activitatea de investilii se desfiiqoari ca proces econornic qi p:resu.
pune realizarea unui set de activitifi care se coreleazd.si se inter-
condiqioneazi in raport cu scopul acesteia,concretizat i, reatriz"rea qt
punerea in functiune a unor obiecti.yeeconomice.
Astfel, realizareainvestitiilor presupune parcurl4rereaunui cornpl:x
de operafiuni, care incep cu adoptarea deciziei de inv.estifii gi finanlarea
acesteia,gi finalizeazi cu punerea in e4ploatare a obiectivului gi urnra-
rirea atingerii parametrilor proiectafi. Aceste operafinni, care au ca scop
mobilizarea resurselor materiale, firranciare, de munci, pi:ecum gi timp,
in ansamblu, formeazi confinutul procesului investifional.
Procesul investitional are vale:nfeIa nivelele macroeconornic
ai la
microeconomic. La nivel macro, pr.ocesulinvestifio'al curprinde intrea-
ga activitate investifionali a statului gi a agentilor econo,mici. La nivel
micro, procesul investilional reprezinti totalitatea acliunilor gi resurse-
lor implicate ln realizareaeficienti a proiectului investifional.
in derularea procesului investilional, se implici n:rotivat difbrite
entitifi, care sunt numite gi subiec$ ;aiinvestitiei. Subir:ct al investiliei este
persoanacare investegtegi, in majoritatea cazurilor, be,neficiazi de aceasfi
investitie' in cazul investitiilor reale,Laaceasti.categorie, se,referi. investi-
torii proiectantii, antreprenorii, furr:Lizorii,bincile connerci;rle,autoriti!:iie
publice gi al,tii. in cazul investitiilor financiare, se implici: investitorii,
intermediarii, beneficiarii plasamentelor financiare gi arte e'titrti.
Obiectul al procesului investifional il constituje proiectul investi-
tional. Atdt in conceplia Bincii Mondiale, cAt gi a Uteraturii de speci.a-
litate, proiectul de investilii este considerat gi se impune ca o lucrare cie
ansamblu,care include toate soluliile posibile de consunnal resurselor
materiale gi financiare, pentru fundamentarea decizliilor optirne in in-
vestirea capitalului, cu nigte rezultal:eprevizibile supr:rioar.epe plan eco-
nomic gi financiar.
Astfel, proiectul de investifi:i reprezintr un ansamblu coerent de
acfiuni cu caracter investifional, care urmiregte alor;area rsrganizatade
resurse materiale, financiare, umane gi informalionale iln scopul rea-
lizirii unui obiectiv cu efect.economicEi/sausocial.
-r94-
Ciclul de realizare a unui proi,ect de investilii cuprinde,
in meto_
ia Organizafiei Naliunilor Unite pentru Dezvoltare
Industriali
l. Faza preinvestilionald, care constituie faza de
conceplie gi
pregdtire a investifiei, cuprinsi intre identificarea
ideii de pro_
iect de investitii gi pAni la adoptarea deciziei finale
de ,."lir"r"
a proiechn,lui gi deschidere rr finantirii. in aceasti etap5,
au loc
identificar.ea oporrunitifii investiliei, elaborarea
studiului de
prefe:zabilitate,apoi a studitLruide fezabiritate gi,
urterior, ruarea
deciziei rle investire. in compara{ie cu celelalte
etape ale
proi,ectului de investitig etapa de pregitire necesiti
cel mai mic
efort inves;titional gi are ceir mai mici durati de
timp, dar, in
acelaqitimp, are cea mai mare influenli asupra celorlalte
etape;
2. Fnza investi{ionald, carees,tecuprinsi intre adoptar""
d".ili"i
finale de rr:alizare a proiectuLluide investitii gi inceputul
de viafi
economicii. in aceasti etapii, are loc proiectarea, construirea
9i
punerea in func{iune a obi,ectivului de investili j.. Faza
investi_
tionirJh cu1:rinde un ansamblu de activitili, printre care se pot
ment:iona: elaborareaproierctului tehnologic; incheierea
con_
tracterlor,inchirierea sau p'rf,curarea terenurilor; executarea
lu_
cririlor de construclie-mon.taj gi darea in e4ploatare
a obiecti_
vului. in r:tapa investifiei, apar mari obligalii financiare,
iar
schimbirile din proiect pot aveagrave consecinte financiare;
3, Faza ope.ralionald (postinvestilionald), este perioada
cu_
prinsi intr:e momentul punerii in funcliune a obiectivului gi
rnomentul llchldarii lui. in aceasti etapa,proiectul
moni_
"st"
toriz,art,acilici se stabilegte daci pe parcursul implementirii
proiectului investitional s-a ajuns Ia rezultatele preconizate,
in
caz cantral, proiecful poate fi suspendat.
in elaborarea unui proiect investifional, un rol deosebit
ii revine
fazei preinvestifio'ale prin faptul ci aceasti prima etapr
de rucru
direcfioneaziLintre;rga activitate ulterioara, pnnn L dareu i'exproatare
a
obiectimlui respecfrr. Activitilile ce au loc in aceasti etapi
decisivi pot
-r95-
l
cuprinde unul sau mai multe studii, in funclie de tipul gi complexitate..
l proiectului de investitii analizat,careau menirea s6 fu:ndarnenteze
ri nece
sitatea,oportunitatea qi e,:onomicitateafiecirui obiectiv cleinriestitie,s.:i
L]
stabileascamodalitatile de infiptuire a lucrl'ilor qi si ,Jeteirmi'e va.
;ti loareaacestora.
Prin studiile de opo,rtunitate, se identifici posibilitar;ilerle a invr:st'
ll qi au ca scop evaluareage'nerali a situaliei, concomitent cu eviden{ierea,
unor cafacteristici, avantaje,trSsituri dominante ale ramr.rriieconomrce,
zonei geografice,domeniului de activitate etc. prin ele, se .urmiresc arra.
gerea viitorilor investitori, actionari, antreprenori etc., pr:e;urrr gi forn.rri.
larea de,,idei" de proiect cu scopul de a suscitareactii din partea celor
interesati.in generaf stud:Lilede oportunitate sunt schematice,,cuestirriari
globale 9i necesitS.un nive,Lredus al cheltuielilor.
cu ajuto''l studiului de prefezabilitate, se asigura selec$apreli-
minari gi definirea proiectului. Elaborareaunui studiu de .[ez;abilitate
ne"
cesiti cheltuieli mari; ca urmare, ideea de proiect tre-buiedez;voltatiintr-urr
studiu mai detaliat, dar firi a angajafonduri importante. studiul de prefe-
zabilitate cuprinde o serie de date absolut necesarepentru caracterizare;r
proiectului de investitii: anrplasamentufprezentareasecton-rluisau obiectr-
vului de activitatein carese va incadra evolutia cererii gi ofbrtei de produse:
de acest tip, date referitoare la capacitateade producgie,rrlateriile pr:irnc,
fo4a de munca, tehnologia gi echipamentul, precurn gi est-imareaval,o'r
investitiei gi date de eficien{I economici.
Principalul obiectiv al studiului de fezralnilitate co^sti. in creareai
posibilitifii, pentru investitor, de a-qiforma o idee mai ccr,ncretiasuprar
obiectir,'uluice urmeazi a {i realizat.studiul de fezabilltate detaliaziL
prezentareainfonnatiilor din studiul de prefezabilitate gi sti la baza
adoptirii decizieide inverstilii,prin fundarnentareacostulr.riin.i,,estitie,i
sl
planului de finanlare, ptognozatea venitur:ilor qi cheltuielilo' de
exploatare,evaluarearentabilitaqiiscontategi a principalelor riscuri. Un
studiu de fezabilitate trebuie si ajunga la concruzii definitive priuindl
toate rezultatele de bazi ale proiectului, dupr luaLreain co^siderare er
mai multor varianteposit,ile.
-196-
9..3i. cflefinan$area inv(]sti!iilor
Surs(e
Od;rti lr.lati decizia de invest.ire,din necesitate,apare prohlema
lrosibiiitl,tiir:r:de trnanlare a investiliilor pe care ie are agentul eco-
rrornic. ll]irlantarr:;rLinvestifiilo:r cr:nstituie o etapa semnificativA in
irnirestilional,in cadrulnclreia, urtnare a clecizieide investitii,
1,r,rce,sul
rc.s;ursele, se inglobeazi irr bugetul investiliei gi pot fi utilizate
fi.oarLciar,:,
pcrutrupl;tp i:mved,:rera reatriziriiprroiectului.
Surse'leclefinlrrtarea a investiliilor se f,ormeazipe piala financiara,
liirr,d clominate de regulinegi mec;ilrismeleacesteia.Pentru intreprin-
dcuii n:ani categorii de s,:rsede finanlare a investitiilor sale:
c|:'re,exJrsl-,1
interne gi e.rteI:ne(;lt;rase;;iimprumutate).
Iiinawtur"rzg.inllenrd se bazealr.lpe sursele proprii, generate in
cconomli.aeig,:.nftiluri cconrlmic investitor, qi anume: o parte din profitul
a fi inre,stit,rezer''/eforrnate in urma repartizirii profitului
nc:tclestinat
surne clin valorifi,::trearezultatelor casirii miiloacelor fixe, surne din
vilrirzarea qi ce:siuncrrun,orimobiliz,Si etc.
La criginjile oricirei investilii, se afli, totdeauna, acumuhri ante-
ri,)are ale investillc,r'ului direct sau allt:altor investitori dispuqi si-qi anga-
jez,,eec.onomii[e,in dlLferiteforme, in realizareaproiectului respectiv.In-
verstiL{ia iirnltrelprinlt;sLtoruliui9i a p:rr{:enerilor sii este cea mai impor-
tantiL qii naai utilizatri sursi de finanlare. Mirimea acesteadepindc de
originalit[a{-ea id,eiide aflLr:erer
rii efi.r.:ienqa economiile proprietarului, na-
butmrilor
tu.r:aqi viLl.,c,are:i sale persc,naler ce Pot fi ipotecate,capacitatea
pr:opri,ede irnprurin,ut.ln practica ilri;ernalionali,investilia propr:ie, in
nre,Jiirli rnari, constitute'.L3 din totalul finanlirii.
c,.:,rnlpa.raiile
La inltrepdndlt'riie caredejaactiveazi,investiliilepot fi finantate din:
Prrlfrttul net --profitul carerirn'Anela dispoziliaintreprinderii dupa
ac]litarea irnpr:rzitu]ujLpe vr:nit. Prolitul net se fonneazl din diferenta
obqinute asuPracheltuielilor suportate in activititile
pozitivti ;:L'u'ernLiir-LdlLr
de antreprenoriat. Pentru investilii, de obicei, se repartizeazS.numai o
dirr profiihrl net, deo,a;rerce
pa.:r1le el pclate fi distribuit gi pentru alte desti-
precum
na.,bii, r,[i'rid,:ndetreaclionat:ilcr1prirnele pentru salariali etc.
care sunt constiLttlitt:din profitul Pe careintreprinderea
Elre:aarnrelle
in scopuLlautofinanlr,iriiactivitllii. Rezervelese creeazi
ii r:apiLalizea:l:i,
-t97-
din profitul rimas la dispozilia intreprinderii, adici din profitul net dupi
plata dividendelor citre acfionari. Rezervele sunt de mai nrulte feluri:
+ rezerve previzute de legislalie;
. rezerye previzute de statut;
+ alte rezerve,
Cesiunea activelor constituie o sursi de finanfare internl, ocazio-
nala, care survine mai ales atunci cAnd intreprinderea i.gi reinnoiegte
activele fixe prin vinzarea sau casareacelor vechi. Evaluarea acestei re-
surse poate avea loc inairrte sau dupi impozitare. Fluxul .ualoric din ce-
siunea activelor se supune impozitlrii.
incasirile din vAnzarea utilaielor scoase din funcfiune - unele
elemente de active fixe sunt vindute inainte de incheierea duratei lor de
func{ionare sau la sfhrgitul acesteia,ca materiale vechi. SuLmeleincasate
alimenteazd fondul de dezvoltare, din care se ffnanleazd.investifiile. Este
important ca de aceste sume si se lini seama la aprecier,:a necesarului
de capital pentru achizilia noului utilaj. Pentru aceasta ele se scad din
prelul de achizifie al noului utilaj.
Finanlarea externd constituie o alternativi pentru investitori,
atunci cAnd capacitatea de autofinanlare este sub nivelul bugetului de
investilii. Are drept scop' constituirea prin completare a bugetului de
finanfare impus de proiectul de investilii adoptat. Aceasta este asigurati
de binci, institulii de investitii, organisme ale sectorului public, precurrx
gi ale celui privat.
Sistemul resurselor de ffnan{are externi estemai larg;gi include:
. surse atfase:
- aportul in numerar al aclionarilorr ca urmare rr emisiunii de
noi actiuni sar.rprin emisiunile de acliuni prin mobilizarea
tezewelorl
- aportul in natrLrrial acfionarilor din qari sau ritriini la creg-
terea patrimoniului societilii in active fi*" $t, deci, la creq-
terea capitalulrri social;
c surse imprumulbate:
- creditebancare:
-198-
- im;:rumuturi de la alte persoane fizice sau juridice;
- imprumuturi obligatare reflectate in emisiunea de obliga-
!iuni;
- surse specifice de finanfare: leasingul, capitalul de risc (ven-
ture), factoringul, forfaitairingul etc.
- finanlari de la bugete locale sau de stat, contractate in con-
dilj i de rambursabilitate;
- sutrvenfii pentru investi,tii, acordate de la buget, in cazuri
spe:cialepentru anumite structuri de investilii gi pentru anu-
mite. categorii de investitori;
- imprumuturi externe contractate clirect sau cu garanlii gu-
vernamentale.
Mecanismul finantirii investifiilor implici acliuni corelate pri-
vind: determi'area necesarului de finanfare; stabilirea structurii optime
de finangare;evaluareacostului surselor de fineLnlarepe termen mediu gi
lung. Prin cormbinarea surselor de finanfare, apare o structuri de fi-
nanlare a proiectelor de investilii, pebaza cSreia se formeazd un cost
mediu al capitalului. Cea mai buni structuri de finantare a investiliilor
este aceeacare asigurS.minimizarea costului mediu al capitalului.
9.4. Eficierrla
economicia investiliilor
gi indicatorii
de
evaluiere
a acesteia
EficienleL economici reprezintd principiul de bazi al teoriei gi
practicii luirii deciziei privind alocarea investitiilor qi reflectq in modul
cel mai cuprirrzitor, calitatea actiunii de a investi, deci a procesului in-
vestifional, de a produce efecte economice po:zitive,utile. Tocmai acest
fapt permite 'ca eftcienfa economici a investifiilor si capete expresia
simbolici a raporhrlui efect-efort sau efort-efect, pe care le implici
activitatea de i.nvestifii.
Deci, eficienla se calculeazi ca raportul dintre mirimea efectelor gi
a eforturilor sau raportul invers. Cele doui relalii pot fi exprimate astfel:
- r 99-
 E turi gi civiliz;rtie, gradul de valorificare a potenfialului uman intr-o
-> maxtm
^)e t tnumiti zond afirii etc. Efectele investiliilor s'unt destul de complexe 9i
€ nu pot fi cuantiffcate erihaustiv.
b) e' -+ minim in practica internalionali, evaluarea r:ficienlei investiliilor se
E
unde, baz,eazl.pe conceplia valorii in timp a banil,rr 9i se axeazi pe urmi-
e gi e'- reprezinti eficienfa.economici; toarele principii:
E - efectele (rezultatele) oLrfinute.; 1. EvaluLareautilizirii capitalului investit se efectueazi prin com-
e - eforturile depuse(resur:sele
consumate). pararea fluxului de mijloace binegti, care se formeazi in pro-
cesul realizirii proiectului investilionaLl,gi investilia inifiali.
in situatia (a), se impune obti.nereaunui efect rnaxirn la un minim
2. Atet capitalul investit, cAt qi fluxurile de mijloace bineqti sunt
de efort. in acest caz, raportul trrebuie si fie supr:aunitar, pentru. a
actaalizatepentru anul curent sau Pentru anul de calcul, con-
reflecta o activitate rentabili. in cel de al doilea , r,.(b), se urmireqre
form unei rate de actualizarc deterrrLinate in conformitate cu
ob$nerea efectului propus cu eforturi cat mai mici, iar raportul trebuLie
specificul proiectului.
si fie mai mic decAt1, dar la un nivel cAtmai inalt.
Metodele de evaluare a eficienlei investi$ilor 9i indicatorii res-
in contextul celor expuse rnai sus, eficientla investitiilor se
pectivi, ce serr/escdrept criterii de alegerea pr'oiectelor, sunt prezentate
determini prin analiza raporfului care se stabilegte,intre cantitatea gi
ln figura 9.4.1.
structura efortului gi nivelul rezultaLteloreconomice ob(inute in unna
Metr>dede evaluarea eficien(eieconomicea investiliilor
desfhguririi procesului investitional.
Referirile din literafura de specialitate, cu pr::ivire .[a c.nlinutul
efortului gi efectului investifional, st:abilescci efortul econornic exprirrri
totalitatea cheltuielilor materiale, financiare qi manclperele necesare ca
proiectul investilional si demareze, iar efectele investilionale reprezinti
rezultatele obtinute ln urma realizirii proiecfului invr:stitiornal. O d
N
in categoria eforturilor, se includ eforturi invrestitionaXe directe, 6
O o
a
colaterale gi conexe, precum gi eforturi suplimentare de invesllifii, care o
d
s o
cuprind cheltuielile privind pregitirea personalului, suprarreghereateh- I
R o
nici a lucrdrilor, pentru probe telLnologice, amenajarea terenului e{c.
a
Efectele investifiilor sunt destul de complexe gi au o contribut;ie i3 o
o g q
E
deosebiti la eficienta generali a im'estitiilor. Acestea.pot fi clasificate in C! E

o u
efecte economice: valoarea gi cor;tul producfiei, profitul anLualetc., d
o

precum gi efecte sociale, ecologice, politice etc., care sunt generate de !:q
q F
a
F
implicaliile pe plan social ale procesului investiliorLal. Acestea priversc ii-
condipile de trai gi de munci, gradul de poluare, gnadul de confort, cul- Figura9t.4.I. Metode gi indicatori de e.'raluarea eficientei
economice a investi(iillor

-200 - -201 -
 Astfel, evaluarea eficientei economice a irur;:stitiilor se poate
efectuasub doui aspecte:prin utili:zareametodelor
f;eneralemai simple
(abordarea statici) qi a metodelor moderne prin ca.resr:
line cont r:le
modificarea in timp a valorii fluxuu:ilor de mijloace, bdnegti, de impli-
carea riscurilor investitionale gi a intereselor diferililor p,articipanti la
proiect (abordareadinamicn).
Indicatorii de evaluare a eficientei economice a in'estiliilorr pre-
zentali in figura de mai sus, sunt cel mai frecvent utilizali in practica
analizeiproiectelor gi se regdsescin literatura de specialita.te
ocr:identali
qi autohtonir precum qi in metodologiile de evaluare a proiectelor cle
investilii ale Bincii Mondiale, BERD, ONUDI.
in continuare, ne vom referi la indicatorii menfionali, insistA'd
asupracapacitilii lor cognitive, relatiile de calcul gi dornLeniilede utilizare.
Rentabilitatea investiliilor (r) asiguri comparabilitatea intre pr.fi -
tul total obginut in urma realizd.rii obiectivului economic nou gi efortul
investilional. Acest indicator se detr:rmini pebazavalorii:medii anuale a
avantajului economic al proiectului raportati" la eforturile inve.stitionale:
F,
r = --x 100
unde,
Pr,exprimi valoarea medie anuali a avantajuiui economic;
It - efortul investitional.
Indicatorul rata de rentabfitatr: a investitiilor este frer:vent ufilizal la
fundamentarea proiectelor. Acesta caracteizeazd,inte:nsitatea avantajului
economic obSnut la 1 leu investit. cu cat este mai mare valoarea aceslui
indicator, cu atit mai mare esteatractivitateaproiechrlui investilional.
Rnndamentuleconomical inuestitiilor(RE) reprezirrti excedentur
total de profit ce se obtine la un proiect, dupi recu;,erarea inv,estiliilor,
ce revin la o unitate de efort de irrvestilii gi se calculeazi dupr urmi-
toarearelatie:
R E ='' -,
I,
-242-
unde,
P1indici profitul total din realizareaproiectului;
It - eforLuLlinvestifional'
in concliliile cerinfelor econo,tniei de piala randamentul econo-
mic atAt in formi statici, cit gi dinarnici, reprezinti un instrument util
cu mare capacital:e de informare pentru evaluarea proiectelor de
inrresti{ii. CinLd R.ll > 0, proiectele sunt eficiente gi acceptabile, ele
avAndcapacitatead.ea genera profit iin excesfali de volumul investiliilor
de recuperat, Folc,sit in calitate de criteriu, varianta cea mai eficienti
este cea r:aresr: carercterizeaziprin ra.ndamenteconomic maxim'
Termenul de recuperarea investifiilor stabileqte intervalul de timp
de la lansarea proiiectului investilionral pAni in momentul cAnd profftul
net din realizarea ,proiectului recuPereazi definitiv investiliile iniliale'
Cu cat mai micd er;teperioada de recuperare a proiectului, cu atit mai
repede investitorul igi recupereazi dlepunerile inifiale gi, deci, proiectul
poate fi consiclerat Crept unul deose,bitde atractiv.
Acr:st indicator permite investiLtoruluisi cunoasci, inca din etapa
pregitirii deciziei, in cAt timp este posibil si se restituie costurile de
inrrestilii ([) ,Jin contul avantajelor economice anuale (constante sau
medii) pe cairele va obgine dupi realizareaproiectului. Teoretic, dar 9i
practic, durata de recuperare a inrestiliilor se calculeaz|in abordare
statici gi dinamicl a proceselor econ"omice.in abordare statica,terme-
ntrl de recuperare a investigiilor (T) r;edetermini conform formulei:
r= L
Pn
Datoriti faptrrlui ci durata de recuperare reprezint[ factor de risc
pentru un proiect,' cunoagterea timpului cAt de rapid se vor recupera
investiliitre,prezintiLun interes real pr:ntru agenlii economici'
Pentru analiza proiectelor investilionaler pot fi utilizali urmitorii
indicatori dinamici 'le evaluarea eficien{eieconomicea investi{iilor,bazate
pe actuatrizareafluxurilor de miiloace binegti.
netd (Net PresentValue - engl.) apare in cali-
Valoarea actu:",zlizatd
tate de indicator al efectului economic integral al proiectului, deoarece
-203 -
 permite de a stabili diferen{a dintre volumul total al inca,sirilor birr(.!ri
Ntualizare (r) pentru calculul valorii acbualizatea fluxurilor de
obfinute pe intreaga perioadi de realizare a proiectului
,.ricosturilc to 7l de inver;titii ale proiectului, face ca suma valorii actualizate a
tale, in cazul in care toate valorile sunt acfualizate:
de numer:ar si fie egall cu suma valorii acfualizate a costurilor

=.L,o.,,
vA-ty' -fr.-a-: rl,ecive,.loareaactualizatdLneti si fie nul5.:

(t fr + r)' *t1Q * ,)o 'S cr, =$ 1

sau ''e (t *Rrn)' fu (t+RIR)/'
yAN-$
= L t,.
cF, r , Ende, RlRindlicd rata interni de rentabilitate a proiectului,
l r-l ,h= 1,2....D
h = r\t+ r) niveltrl RII\ se ajunge atun,cicindVAN (r) = 0, deci
unde: CFl,exprimi fluxurile de numerar anuale; Dt

I - valoarea investiliei; RI R= ) l C F"r x . , L * - I = o , d e c i R I R = r

I;, * valoarea trangelor anuale de investifii; i-=, (l+r)"
r - rata de actualizare; Din punct dr: vedere economi.c,aceastasemnifici faptul ci pro-
h - anulde referinli; genereazi u:n cash flow egal cu capitalul investit gi pe durata de
D - durata dLerealizare a investifiei. economjici asiguri o rentabitritate a capitalului, existent la ince-
valoarea acfuali neti caracterizeazd,aportul de avarrtaj econornic fie,;irui :rn.
al unui proiect de investilii gi poate avea valori pozitive, negative Pentru deterrninarea cu exactitate a ratei interne de rentabilitate,
sau
nule' valoarea pozitivi a vAN denoti oportunitatea luirii deciziei inteqpolare,se aplici urmitoarea relalie de calcul:
cu
privire la finanlarea gi realizarea proiechrlui, iar compa*ind variantele
alternative de investifii, cea convenabili este consideralii varianta
,R/ll= t',,,r, ax- r^,,
t(r*o" 1*--ff'9l----r-.
/'-
'min
cu valr(+)-vant(-)
mirimea maximi a fluxului actualizat net.
unde, ,tmax , rmin surrt doui rate-criteriu, care indici valori
Indiceleprofitabilitayii (profitabfity Index - engl.) este stabilit
drept actualizate contrare (pozitivi gi negativi).
un indicator relativ gi ca;racterizeazi raportul dintre valoarea actuali
a
fluxurilor de numerar gi vrloarea capitalului investit confor:m relaliilor: in cond4iile €:conomiei de piafi, RIR are semnificalia gi funclia de
D1 lundarmental pentru acceptnrea sau respingerea proiectelor de
Fcr x - '
H =E-',', J t !, )o
T
sauPI =Y4! +l Termenwlde r'ecuperareactualizst al investigiilor indici intervalul de
T I 'tlmp, in care suma ,:umulati a avantajelor economice obfinute este egali
Acest indicator exprimi rentabilitatea relativi a in'restiliei, adiciL
cu, valoarea irLvesti$iiloralocate pentru realizareaproiectului. Calculul
surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu inver;tit. Daci
este lnclicatorului se efecfueazi prin actuializareafluxurilor de numerar pre-
supraunitar, proiectul de investifii este fezabil.
vdz:uteconfonn proiectului, care se deduc din suma iniliali a investiliei.
Rata internd ds rentabilitafe (Internal Rate of Return _ engl.)
In acestscop, siepor:negtede la egalita.teadintre valoareaactuali a fluxrlui
semnifici acearati a dobanzii compuse,care atunci cdnd,sefolosegte:ca
costurilor de investilii gi a fluxului avantaieloreconomice'

-204 - -205 -
 R.isculinvestilional reprezinti un eveniment sau o condilie incerti
+ cF,,
-- h .q
\
I
' l' _
se produce, are un eiectnegativsau pozitiv asupra
',llc, in cazul in care
I -
.Llt \h /tl' \ ft
h = t\1 -rr) h -r\1 + r) investiliei, adici existeprobabilitatea ca rezultatul investi-
l,,uirntetrilor
unde, T reprezinti termenul de recuperare actualizat a inv. t,rt'isi deviezt: de la cel agteptat' Esenla riscrrlui este dati de incapa-
stifiilor. , rtirteainvestitorului de a prevedea cu exactitaterezultateleviitoare ce
Tt
v,'r li obiiriutc .le pe urma investiIieilicute'
sau 1=f66y___.
; " (r+rf Spre deosebire de risc, incertitudinea er;tedescrisi ca situalia in
,,rlc decidentr.rlnu p,cate identifica toa.te evenimentele posibile a se
Prioritate se acordii proiectelor cu perioade de r<:cuperaremr
l,roduce gi, ctLat6.tmai pulir5 de a putea esti:maprobabilitatea produ-
scurte, deoarece,in acerit caz, veniturile, costurile gi ara.ntajeleer:o , t.r'ii nor. Incr:rtitudinea provine, in cele mai multe din cazuri, din
nomice viitoare nu vor fi afectate de incertitudine qi tisc in aceeraqr .rl,sentasau irLsuficienlainformatiei, din calitateaprecari a acesteia'Se
misuri ca qi proiectele cu durate mari de rccuperare.
Iorte spune c'i riscul derivi din incertitudine.
Indicatorii evaluirii eficientei economice a proier:telor ap;rr ir., tn teoria econorrricl moderni, categoria,Jerisc aparein calitate de
rolul unor criterii necesare,ln baza cirora participanlii Ia proie,ct pcr ,,rndicator"al incertitudinii, deoareceadoptareadeciziei cu privire la in-
aprecia atractivitateaeco:nomic6a proiectelor in scopul hrarli deciziilor vt.stilie ir:Lcorrdi$i de inr:ertitudine este nemijlocit corelat[ cu necesi-
qi formulirii op(iunilor. t,rtr:aanalizeit;i cuantificirii riscului.
Riscurile:cu care se confrunti o firmi, care investeqte,sunt clasi-
lir:irte,in func{ie de perspectiva din care slrnt abordate, in macro-
9.5.Riscurile
in activitateade investilii riscuri gi nricrro,riscuri.Macro-riscurllesunt rezultatul evolutiei, intr-un
Orice investilie rep;rezint5,intr-o mlsurfr mai rnare sau mai mrLc.r, ,rrrrrrnitsens, a conditiilor de mediu de afaceri in care este localizatl
un angajamentcu viitoru1 care este necunoscut,in sensul dacainvestilirr rrrvestitia.ir,r categoria macro-riscurilor, intriL totalitatea riscurilor de
va implini obiectiveleprr:conizatesau daci alte evenimente care nu ar,i rlcdiu, crrlffIa.rfi: riscul cle !ara, riscul de transfer, riscul suverary riscul
fost previzionate si se intAmple gi s6 aibi repercusiutri ir-;rrportantc l,trlitir:, riscul de piali etc. Micro-riscurilesurLt determinate de factori
asupra rezultatului invesrtitiei.Astfef estimarea eficien,teiproiLectr-ilu ,,ntlogeni,specificisectorului de activitate,firmei 9i proiectului Propnu-

investilional nu poate fi ficuti cu certitudine gi, din acestmotiv, clecjLzi.r ris qi/sau de i:nsuficientacorelare intre particularitilile activitilii 9i
de investitii implici gi factorul risc, caretrebuie analizat,climensionat9; lirniteleirrrpu:;ede cadrul generalal qirrii-gazdi.in categoriarnicro-ris-
integrat in procesulinvesltitional. ,..ur.ilorirrtrir rnajoritatea riscurilor de firma qria riscurilor de proiect:

Indiferent de obiectul sau natura sa, investirea ln,seamni intot riscul de impLantare,riscul valutar, riscul de dobAndn, riscul de pre!,

deaunaasumareaunor riscuri in sperantaobtinerii unui ciqtig viitor su-
ficient pentnr a compensa riscurile anticipate. in general, nivelul riscului
investilional qi a profitului eventualse afli in raport de prc,portionalitatc'
directl: cu cit estemai rrrarenivelul riscului asurnat,cu aiAt potentialu"l
cAqtiguluisaupierderii crefte.
r'iscuriiecomerciale,riscunle legatede personal,riscurilejuridice etc'
Din perspectiva cauzei aparifiei, firmele se confrrrnti, in princi-
( nediver si-
;r.rl ,cu doua ti puri m ajor e de r iscur i: r iscur isist em alice
ticabile) qi riscuri nesistematice(diversificabile). Riscul sistematic de-
l,irrclede factorii cconornicigenerali(ca inflaqia,modificarealegislafiei,

-206- -207 -
schimbarea cotelor de impozitare gi.taxelor vamale snu riscurile politrce,
ecologice,sociale etc.), care deterrnini conjunctura economici a
firii,
in timp ce riscul nesistematic este d.eterminat de acej:facto:ri de risc ca:re
depind, in mod nemijlocit, de condigiile interne alt: firmei (accesul tra
materia primi., succesul campaniilo.rde publicitate etc.).
Luind in considerare nivelull la care se pot rnranifesta, riscu'ile
unei investiFi pot fi urmitoarele: riscul proiectului, r:iscul,sectorului de
activitate, riscul pielei locale, riscul de !ari, riscul piel ei globale.
Dat fiind faptul ci este o parte:inseparabili a procesului de investi_
!ie, riscul nu poate fi ignorat, de aceea, sunt necer;*re decizii care ar
asiguragestionareaeficienti a riscu:nilorinvestitionaft:,,
GestionareasaumanagementuLl riscului reprezirrLtiun.proces conn-
plex, care cuprinde o serie de activitifi menite sd dirnjnueze riscul, ca:re
ar putea apirea odati cu inifiativa intreprinzitorului ;;i im plici activitl
!i,
grupate in trei etape:
1) identiffcareariscurilor,
2) analiza qi evaluarea riscurilor,
3) dirijarea riscurilor, adici elaborarea gi arloptaLreaunor stra-
tegii de diminuare a riscurilor investitional:.
Identificarea riscurilor constituie un proces de r:elevaresistematici
a surselor de risc, clasificarea risc;urilor, deterrninarea factorilor care
conditioneazi manifestarea acestora gi evaluareaprealabili a influen{ei
diferililor factori asupra realizirii pnoiectului investilional. Astfel, anr.r-
mite riscuri, odati identificate, pot fi limitate sau inliiturate, numai daca
misurile de protecfie sunt bine fun<lamentate.
in senslarg prin analiza riscuLlui se poate intelege orice metodi --
cantitativi gi/sau calitativi - de evahare a gradului de risc qi de erstimarea
impactului riscului printr-o mai buni cunoa$tere a'erzultatelor posibile
carear putea fi generatede realizareaproiectului investitionLal.
in scopul analizei gi evaluirii gradului de risc' sunt utilizate m.e-
tode care aplici aparatul matemati,: din domeniul teoriei probabilitiqii,
analizei statistice etc. Cele mai utilizate metode perLtru a.nalizariscului
sunt: metoda abaterii standard gi a coeficientului de variatie, metoda
-248 -
enalizei sensibilitilii rezultatelor, metoda punctului critic, metoda sce-
nariilor, metc,da de simulare Monte Carlo, metoda speranlei mate-
matice a fluxurilor de numerar, metoda arborelui decizional etc.
in sistenrul metodelor de dirijare a riscurilor investifionale, un
rol important revine metodelor de influenlare a riscului, aferent investi-
fiei, cu scopul minimizirii consecinfelor negative.
in dependenli de rezultatele obfinute la etapele de identificare gi
analizS.a riscr:Lluiinvestilionaf pot fi adoptate urmitoarele strategii de
dirijare a riscului:
* evitarea riscului, prin refuzul de a' realiza operafiuni finan-
ciare, riscul cirora este foarte inalt sau renunlarea la unele
idei de investire costisitoare etc.;
o redlucerea riscului presupune reducereaprobabiliti$ de apa-
riti,: a riscului gi diminuarea pierderilor din investi$ile efectuate
prin compersare, adici acliuni de as{prare, autoasigurare,prog-
noiiare etc. I-a acest tip de strategie, se referi gi diversificarea
riscului investigional,limitarea, constihrirea rezervelor etc.l
; a$lmarea riscului semnifici infrurntarea sifuatiei de risc cu
asumareaintregii responsabiliti$ pentru consecinlele ce pot
si apari;
o distribuirea riscului, adici reparti:larearesponsabilitilii faEi
de risc intre participanlii proiectului investilional. Indiferent
de situalie, partenerilor li se transrnite acea Parte a riscului
pentru care acegtiaau posibilitili nnai mari de minimizare a
urrnirilor negative.
Acliunil: strategice indreptate spre gestionarea riscurilor investi-
lionale trebuit: si constituie un mijloc de realizare eficienti a proiectului
investifional.
re
intrebdri de verifica
1. Definili irrvestilia sub aspect de categorie economici.
2. Numili qi erplicafi care sunt elementele de:bazi ale investifiei.
-209 -
 3. Explicali esenta fazei preinvestitionale, invesl:itionaleqi
postrr
vesti$onale a procesului investl.lional. b) invesrdliil,ede Portofoliu;
4. Argumentafi importanla studiului de fezabiritate in c) investLiliilestriine;
crerurarr:.r
proiectului investilional. d) inveslliliilefinanciare.
5. Numili gi caracterizali surseleinterne de finantarea i'vestifiilor. Indicafi uariant a corectd
Descoperirea posibilitililor investilionale constituie una din
6. Erplica$ cum aparestructura de finantare a proiectelor
de inrvestitii.
7. Explicali sensul indicatorului,,valoarea actualizati neti', (vAN') etapele:
.r
unei investitii. a) fazei iLnvestilionale;
8. caracterizafi semnificafia indiicatoruiui b) fazeipreinvestilionale;
,rrata irrternLdLde rentabr-
litate" in selectareaunui proiect de investitii. c) fazeipostirnvestilionale;
9. Definifi notiunea de risc investiilional. d) fazeideexploatare.
10. Numi{i condigile acceptirii unu.iproiect de invesrtitii. Indicafi uarianla corectd
Faza inve,stifiionali cuprinde urmitoarele activitifi:
a) cercetlrigtiinfifice;
b) instn tirea r;ipregitirea personalului;
Teste
c) procurarett echipamentului 9i utilajelor;
l. Investifiareprezinti:
d) certificareaProducfiei'
a) o amAtrarea consumului prelzentpentru unpr,ssupr_rsrprofit
viitorr; elecor ecte
616l
lndicali, 6v7i
b) principala parghie economici prin care se r:ealizeazidezvolta-
Studiurt rle opxrrtunitate se referri la:
rea economici;
a) ident:Lficarea.posibilitllilor pentru investilii;
c) o activitate cu risc inalt;
b) evaluarearnediului econornic, sociaf politic, cadrului legislativ
d) venituri viitoare care vor compensa cheltuielile invesitifionare
pentru in'r,estiliei
ini[iale.
c) efectu.are*analizei econom:iceqi financiare a proiectului de in-
lndic ali uariantelecorecte
vesti!ie;
2. Dupi obiectivul care se urmiineqte realizarea proi,e6fslsl
inves_ d) efectuareaanalizeiaspectelortehnice aleproiectului investiSonal.
tifiile se fivizeazi in:
In dicafi varianlelecor ecte
a) investitii de capital, de porrtofoliu gi publice.;
Studiurl ,il,efezrrbilitate are drept scop:
b) investitiiproductive; po-
a) studierea pielei forlei de mr:nci, concurenlei, identificarea
c) investilii individuale gi publice;
sibililor parteneri;
d) investitii strategice.
b) stabilirea programului de produclie 9i capacitifii de produclie;
Indic ali uariantelecorecte
c) determinarea domeniului de activitate in care seva investi;
3. Ce investisi oferi investitorurui dreptul de confu,ol asrnpra al rea-
afacerii gi d) progrlozarea fluxurilor de numerar aitePtate ca rezultat
posibilitateaparticipnrii active ramanagementul intreprindrerii:
lizlrii proiL'ectuluiinvestiliorral'
a) investiliiledirecte;
Indi ca[i uawianl elecor ecte
jinvestifiei pot fi constituite din:
Sursele irrtente de finan{are a

-21A-
-zLL -
 a) tezelei
NPy) = 60000)<
1rary1f + 70000x
b) capitalulactiona:r; (1+;/
c) sume provenite <lin cesiuneaunor active;
x .l -gooroo=rg6ogu.m.
d) alocaliidelabugetuldestat. -
(t+o.z)"
In di ca{i uariantelecor'.cte
9. Care din sursele de finanlare a investifiilor menfionate se refe- YAIJ (wPY)'+1 18608
----
P r:= ---- - t 1=1. 23 sau23o/ o
ri la cele imprumutate? .[t 80000
a) creditulbancar;
Riispuns: VlrlN a proiectului investil/onal este egald cu 18608 u.m. 9i PI
b) emisiunea suplinrentard de acliuni;
= .1,23.1\rnbiiindicatori semnifici ci proiectul poate fi acceptat,deoa-
c) emisiuneaobligaliunilor;
rece esteunul profitabil.
d) excedentul valorii de piall a acliunii fa![ de valoar:eanominali.
lndi cafi uariantele cor ecte
P:roblema 2
lO. Care din afirmafiiler de mai ios pot fi atribuite riscului investi-
Un intreprinzS.toranalizeazi posibilit'ateade a cumpira un imobil la pre!
lional:
total de 110000u.nr..El estimeazi ci a.ceastiinvestilie ii va aduce un venit
a) probabilitateasuccesuluisauegeculuiunui proiect i:rvestitional,;
b) riscul ce apare ceLrezultat al fluctualiei ratei de schimb a valttteri annal de 2700 u.m.in anul t,3200 u.m. in anl'2,5700 u.m. in anul 3,6400
nafionale; u.rn. in anul 4, 7.3Clrlu.m. in anul 5' La sftrgitul celui de al cincilea an, in-
c) riscul deprecierii portofoliului financiar; vestitorul va prrtea.vindeacestimobill la preful de 10000 u.m. Se consideri
d) riscul condigionatde incapacitateade plati a firmei. ciLacestproiect va fi finanlat dintr-urr credit bancar contractat la o ratl a
In di cati uari antelecor'ecte dobAnzii egali cu l5%. Este avantajoasi aceasti investilie? Determinali,
prin metoda IULR(IRR), daci ratele actualizirii sunt160/o9i 18%'

rezolvate
Probleme Rezoluare:
Pr:ntru a rezol'uapr',rblema utilizim f,crmula:
Problema I
Se analizeazi un proiect de investilii in valoare de 80000 u.m., pentru
vAN(+)
RIR. = f-,n * ( f*o, - r^in ) x
care se estimeazi ci va genera, in urmitorii 2 ani, fluxuri ,le numerar in y /J V( +) - v AN ( - ) '
valoare de 60000 u.m. in primul an, iar in al doilea an - in valoare de
unde: VAN - valoa.reaactualizati net1 (NPV);
70000 u.m. Rentabilitatea medie a proiectelor similare este in mirime r *i. gi r rratelede actualiza.realese.
de 2O%. Determinali Valoarea Actualizati Neti a investiliei (NnV) qi -"*-
Indicele de profitabilitate (PI). r 'f\7
27A0
- '- - 3200
- 5700 6400
' L---L--F
vrurr - -
'
L
'
Rezoluare: t+0,16 (l+0,t6)' (t+0,t6)t (t+o,t6)o
g CF, 10000
_f_ 7300
- ^n
: r____-_zwOOO=lZ9.l
) -----r, -I -t
VA-ltI=L*r (t'ro,t6)' (r+0,16)'
7r+ r7'

-2t2 - -213 -
 r7^^r _ 2700 3200 5700 6400 Problemepentru rezolvare
' t + 0 ,1 8 (t+o ;a ), (t+o ,ts)r' ( t+ o,ts) n' Problema 1. Se analizeaztrun proiect investilional cu costul inilial de
lgqoo__2oooo 1300 mii u.m, 9i cu durata de 5 ani. Situalia pe venituri gi cheltuieli se
*rl9'- +* = _1081.6,
(t +o,t8),' (t +o,ts)' inti in tat'el.
R IR = 16 % +(rcr" -M%)x r29 .1 Durata de exliloatare
= 75.21% lnrlicatorii : :l ::: .,
129.r- (-10 8 1. 6 ) 3,1 '--4,,.,. ' 5 :
Venituri ale perioadei (mii u.m.) 1000 1500 2000 1500 1000
Rispuns: Rata interna de rentabilitate este egali cu l6,2ro/o.Acest nivei
Cheltuieli ale pr:rioadei (mii u.m.) 700 1000 1200 1000 800
depigegte costul capital'lui investit, RIR>rs%, fapt ce semnifici cir
proiechrl este unul avantajosqi poate fi acceptat. Se cere:
a. Si se determine fluxurile de nurnerar inbaza datelor din tabel,
Problema 3 b. Si se es,timezeprofitabilitatea proiectului dupi indicatorul VAN,
se analizeazi un proiect irrvestilional cu coshrl inilial de 3s.000 u.m., care daci ra1:aminimi a profitului ceruti de investitor este l0%,
se estimeazi cd va genera fl'xuri de numerar anuale in vakrare de 1g.000 c. Luali d.ecizia de acceptare sau respingere in baza valorii indi-
u.m., 19.000 u.m., 21.000 u.m., gi ZZ.O0Ou.m. pentru urmitorii 4 ani. catoruhriVAN.
costul capitalului investit este 20 %. Determinali varoar:eaactualizata
netr a proiectului gi termenul de recuperareactualizatal investitiei. Froblema 2. lSeanalizeazi un proiect investifional in valoare de 50 mln
u.m. cu o dur;rtl de 3 ani, care se estimeazi cii va genera fluxuri de nu-
Rezoluare:
D' E
merar cu urmiitorii parametri: 2O;25;30 (mln u.m.). fluxurile de nume-
1 Z A N =I*_ r, rar se inregistr:eazlla sfrrgihrl anului. Se consi,ileri ci acest proiect va fi
7_r(t+r)' ftnanlat dintr-r-rncredit bancar contractat la o rata a dobAnzii egali cu 18
vr {N = l gx . ] I l_ * %. Deterrninali pdn metoda RIR daci acest proiect investi$onal poate fi
,, +l9x *11
(t+0.2:,o), (t+o.zo), --(r+ o z 9 ; r' acceptatin cazul in care ratele de actualizare surit: 11=2to/o qrb=Z3o/u
+2 2 + -35 =lS +13,2 - 3 5= 1 6 miiu . m.
+Lz,z+to,6
- -
(t+o.zo)o lProblema 3. O intreprindere analizeazi pc,sibilitatea implementirii
Termenul de recuperare actualizat al investitiei se determini pornrind unui proiect rle investilii in valoare de 60000 u.m. gi se estimeazi ci
T acesta va genr:ra, in urmitorii 3 ani fluxuri i[e numerar in valoare de
delaegalitat""
r =iC4 30000 u.m. irr primul ar1 in aI doilea an - 35000 u.m., in al treilea -
Et ' ' "Z+
(I+ r), 40000 u.m.. P.roiectul se va finanla &ntr-un credit bancar contractat la o
T = 35 - 15 - 13,2= t5,8mii u.m. (investilia ce trebuie:recuperati in
ratri a dobAnzii de l5o/o.Decidefi acceptareaL sau respingereaacestui
anul urmitor)
proiect pe baza indicatorilor: valoarea actualizati neti a investifiei gi
6,8 / 12,2 - 2,56 anisau 2 ani 9i 193 zile
indicele de profitabilitate (PI).
Risptuns:valoarea Actuali:zati Neti ajustati la risc esteegal cu 16 mii u.m.
Termenul de recuperare actualizat al investitei este 2156ani sau 2 ani qi Prnblema 4. () societatecomercial5 are posibilitatea de a investi 500 000
193 zile. lei pe o perioa.di de 5 ani cu condiEia rambursririi la sfirgitul fiecirui an

-2r4 - - 2r 5-
 a cate 100 000 lei qi a recompenseisuplimentarein s*mi de s0 {J00leiila
sfhrgitul ultimului an. Decideti daci. va fi acceptati in'u,estitia,cunoscarrd
ci mai existi posibilitatea de a valorifica banii printr-un clepozit banc,ar
cu o rati anuali a dobAnzii de l8o/o.
Problema 5. Se analizeazi un proirect investi$onal cu costul ini{ial cIe
25.000 u. m., care se estimeazi.ci va genera fluxuri de nunlerar anuale in
valoare de 8.000 u.m., 9.000 u.m., 10.000 u.m., 15.000 u.m" gi 11.000
u.m. pentru urmitorii 5 ani. Cost'l capitalului invr:stit ,este20%. De_
terminali valoarea actuali zatd.net6 gritermenul de recuperare acrfualizata
investi_tiei.
Biblioqrafie:
1. Legea Republicii Moldova cu Privire la investi{iile in activitatea tle
intreprinzS.tor / / Monitorul Oficial al R Mol<l.ova nr. 64-d6 di'
23.04.2004
Caraganciu, A- Bazele activita-ltiiinuestitionale /' A-C,.araganciu,0.
Domenti, S. Ciobu. - Chiginiu: Ed. ASEM, 2004. - 320 p.
Cistelecarl L. M. Economiq eJicienlaSi
finantar.a investi,tiilor.
/ L.
M. Cistelecan. - Bucuregti: Ed. Econom ici, 2001t., - 536 p.
+. Vasilescq I. Inuestilii. / I. \.asilescu, L RontAnu, C. Cicea. _
Bucuregti:Ed. Economici, 2000. - 4S0 p.
PArvu, D. Eficienla inuesti[iilor,/ D. PArvu. - Bucuregti: Ed. Lumima
Lex , 2003.- 291 p .
6. Xrrnry P., Cyxonrv A, Apcnxn LL Ocuoatr utr$ecmuLruoHn(ri
deametauocrwl.- Kranrausy:I4:tg.M3Ay 2008 * .\09 c.;
7. Krace,renaT.8., E opoemosa r.B. ItIueecmut4uouuaa il esme-,tb,ocrnb.
- Mocxsa: Krropyc, 2005.
-216-
X.
Capitolul
MONETAR
MONE[IA,CREDIT5l ECHILIt3RU
Cuttinte-cheie: Moneda, bani, funcliile banilor, sistem monetar, sistem
monetar internafional, sistem monetar eu:roPean,bimetalism, mono-
metalisnr, sistem valutar, unitate monetari, etalon monetar, putere de
cumpirare, convertibilitate monetari, euro, credit, inscrisuri cambiale,
ipoteci, scadenfi, rambursare, dob5.ndi, r:rti, comision, redistribuire,
echilibnr monetar, infl afie.
Sisi s tem ul!'nonetar
10.1.M on€r da
Conceptul detnoned-rt
Banii, ca rezultat al activiti,tii economice a omului, au apirut inci
din antichitat<1,cdnd omul schimba produsele pe care le crea pe produ-
sele de care arreanevoie. Odati cu aparilia diviziunii sociale a muncii, a
aplrut necesitateacreirii unui instrument eficient de plati * astfel, apar
banii (la prim,:le etapersub formi de diferite obiecte, iar apoi sub forma
de disc plat ccnfeclionat din metale prefioase, care,datoriti compoziliei
chimice, erau rezistenli la fenomenele inconjuratoare fiind nealterabili
se caracte-
$ir ,ceeace era mai important, divizibili). Economia naturali
rizeaztrpinlr-un nivel scizut de dezvoltare afc,rtelor de producere 9i, de
aceea,tot ce s,:producea, de obicei, gi se consuma. Schimbul se produce
numai la nivelul surplusurilor. Schimbul reprezinti migcarea mirfurilor
de la un producitor la altul in direclia opusi., ,:ontra altei mirfi' Munca
depusi pentruLproducerea unei mIrfi este egalabili cu munca depusi 9i
valoarea bunurilor diferi. De aici apare gi necesitateautilizirii valorii de
sch,imb. Valoarea de schimb - capacitatea de schimb a unei mirfi pe
altele, in anunrite proporfii, sau comPararea cantitativi a mirfurilor. ?n
procesul schi:mbului, marfa trebuie si aibi valoare de intrebuinlare
pentru cumpiLritor qi de schimb - pentru vAlrzitor. Aceasti particula-
-2L7 -
 rltate a mS.rfurilor se prezinti. ca o unitate de con.trarii: unitate prin
faptul ci fiecare marfi trebuie si posede ambele valori, iar contrariul se
manifesti prin faptul cq pentru una gi aceeagipersoani, marfa dati nu
poate aveaambele valori.
Esenta banilor consti in faptul ci reprezinti o formi specifi.ci
de marfuri, cu formi naturah care indeplinesc fun.ctia de etalon
5;,e-
neral al valorii.
Categoria economici de ban s-a reflectat in nurneroase deffnilii gi
interpretiri pe md.suri ce banul a pitruns tot mai nurlt in viata econo-
mici. Categoria economici s-a rno,<lificatin timp. Iianul contemporaLn
este un rezultat al numeroaselor mutalii determinate de factori endo-
geni gi exogeni ai circulatiei binegti,
Din ansamblul de mirfuri, s-a.desprins o mar::[hcu atriLrute sp,e-
cifice, ce s-a finalizat cu gisirea echivalentului general alverlorilor.
Rolul banilor se rezumi la funcliile de intermefiar in. schimbul de
diversemirfuri in diferite etape ale dezvolti.rii societiifli.
ln calitate de categorie istori,:i gi economicS, banii sunt o marfi
deosebiti:
* rar'.Au rimas pAnii in prezent in circulalie monede divizionare din me-
marfi intermediar;
. tale ieftine.
marfh semn de valoare'.
Banii i-au preocupat pe diferili economigti, c,lrcetiitori, moneta-
rigtr, fondatori ai diferitelor curente gi gcoli ce au corrtribr-ritla clefinirea,
fundamentarea,cl asificareaei.
Dupi aparifia banilor de hArti.e,nimeni nu mai poate dr:termina
hotarul dintre bani gi monedi.
Moneda - piesi de metal: Aur, Argint, Cupru etc., cra.re
se prezinti
sub formi de disc plat serveqteca mijloc de plati, de circulatie, de te-
9i
zaurizare.
Moneda - piesl de metal bituti de autoritatea suve,ranl,pentn.l a
servi in operaliunile comerciale.
Moneda are greutatea gi aliajul (titlul) stabilite de legea nnonetari
a larii emitente. Pe fali (avers) gi pe verso (revers), moneda are relief
(efigre) qi inscriplii (legende), iar p,emuchie, de obi,:ei, zirnli gi inscrip-
-218-
fii, toate acesteaeli:ctuate in scopuJlapararii integritilii materiale a mo-
nedei qi al evitirii deteriorS.riiprin tliLeresau roadere pe care falsificatorii
Ie efecturauin trec:ut pentru extrag,ereaunei pirli din conlinutul de
m,etalprefios al m.onedei.Valoarea:nominali a monedei nu mai indica
valoareapropde, e'aLfiind superioarS'valorii proprii, lZt,p.Vl
Prirnele monr:de ar putea fi considerate cele din China (sec. XI
t.d,H.), iar din Europa, cele batute' in statul elen antic Lydia (sec. VI
l.d.H.). in trecut, banii erau confec{i.onafi sub diferite forme: inele, vAr-
furi de sSgeli sau liL:ngouri,ceea ce nr:cesiti verificarea continutului prin
cAnt[rire gi probarr:a titlului.
Un timp, monedele au fost ernise de preofi, i-sacerdofi apoi de
regi. in evul rnediu, ele au fost emise de regi, de cipeteniile Gudale gi de
orage.Prin crearea,statelor na!ional,:, dreptul de batere a monedelor a
revenit puteri:i centrale. Dupi Prinoul Rizboi Mondiaf baterea gi cir-
culalia nlonedelor,le aur au incetat, acestearimAnAnd numai un instru-
ment de tezaanzat:r:.
Monedele de argint au circulat gi mai tirziu, insi, din ce in ce mai
Banii re,prezirrti un instrument social, o formi particulari, imediat
mobilizabili, a avudei sociale; o intruchipare transmisibili gi omniva-
lenti a puterii de ,lumpirare care conferi dreptul detinS,torului asupra
unei pirfi din;proclusul social al liriiL emitente.
Banul este un, bun economic, r:a oricare altul, care se deosebeqte,
din punct de vedere iuridic gi econornic, de toate celelalte mdrfuri.
Banii constitruLieinstrumental p;eneralal comerlului, prin interme-
diul ciruia rnirfurile se vAnd gi se curnpiri.
Timp de 26 de secole, adici pAni la inceputul Primului Rizboi
Mondial, omenirea a folosit monezi metalice, de aur qi argint. AvAnd in
vedere ci, in secolul XWL au apimt bancnotele gi ca, pAni la Primul
Riizboi Mondial, arcesteaau circulat impreuni cu monezile metalice, se
poate afirma cI tirnp de 3 secole(tt;OO-tlt+) a existato etapl de tran-
zifie, in care omenirea a folosit deopotrivS.monezi cu valoare proprie,
-2r9 -
de aur gi argint gi semne blnegti fhrl valoare proprie, bancnotele, care
reprezentau in circulalie aurul qi argintul, qi care, din acear;ti.cauz6,erau
deplin convertibile in aur gi argint.
Moneda este constituiti din ansamblul mijloacelor de plati direct
utilizabile pentru a efectua pligile pe pielele de bunuri gi servicii, adicir
ansamblul de active acceptatepretutinden! de cltre toli gi intotdeauna/
pentru a regla datoriile generateprin schimburile de mirfrrri.
Moneda apare ca un activ, ce poate fi definut, schimbat, impru-
mutat, conservat.
Pentru a fi acceptatil unanim (de citre tofi), valoarea monedei tre-
buie si se bazezepe increderea celora care o vor detine.
Formelemonedei
in evolufia lor, banii au cunoscut mai multe forme:
I moneda metallici - confecfionati din metale pretioase irur
sau argint gi care erau recunoscute de toate p,opoarele prin
intermediul c6ntiririi sau semnului de valoare pe care il con-
linea aversul nronedei;
o moneda de hirtie apare in urma falsificirilor (care se tineau
lanf) gi din caLuzainsuftcienlei metalului monetar, ea inLlo-
cuind treptat, totalmente moneda metalici;
+ tidurile de cre,lit (cecul cambia, biletul la ordin g.a.) apar ca
rezultat al dezvoltarii relaliilor creditare dintre partenerii de
afaceri"astfel sr:instituie noi instrumente de plata, care permit
dezvoltarea rela$ilor de productie, continuarea legiturilor
dintre parteneri inclusiv continuitatea proceselor economice;
r monede scripturale sau de cont - cercetar:ilerle specialitate
leagi aparifia monedei scripturale de rea{ia biincilor care n-
au oblinut prir.ilegiul de a emite bilete de banciL.
o moneda electronici - astizi cea mai comodi qi eficienti for-
mi, cel mai reprezentativ instrument fiind la momenf car-
dul electronic.
Caracteristicile banilor sunt:
r expri-
portabilitate - banii pot ff ugor transportati, pot fi efectuate
diferite pligi in diferite localitagi;
-220 -
r durabilitate - rezisti o penioadi indelungatl de timp;
* divizibillLtate - pot fi impir,tili pentru a permite efectuarea
plSlilor;
o omogenitate - banii sun{:identici qi au aceeaqivaloare egall;
t recunoiatltereugoari - PresuPuneaccePtareain tranzacfii;
r acceptabilitate - sun! in SJenerafacceptali de citre toli parti-
cip,anfiila tranzaclii. lZe,;p.ZZ)
Func{iile monedei
Moneda indeplinegte mai multe funclii, dintre care le putem enu-
mera pe cele mai semnificative:
L Funclia de mijloc de schimb -- separareamomentului de vAnzare
de cumpiir:areeste infhptuiti, in mare misura, prin intermediul
acestr:ifurLcfii' Banii sunt ar:ceptafi ca mijloc de schimb, pot fi
schirrrbag pe alte produse 9i servicii din economie' Daci avem
nevclie de bunul M, nu facem altceva decAt si mergem la su-
permarket pentru a gisi bunul M dorit qi, prin intermediul
diferitelor forme ale moneclei, putem ob;ine acel bun' Proble-
ma es,teugor rezolvati de moned5, deoarecene permite in timp
s[ alegem bunurile dorite 9i alegerea acelor care corespund
cerin{elorl deoarece moneila pistreazi capacitatea sa de plat6
in timp. Dar o probleml actuah consti in fenomenul inflafiei'
care €rreo influenli asuPraputerii de cumplrare a monedei, de
aceea,tofi se striduiau si giseasci bunul comod pentru te-
zatrrizatea.puteriide cumprirare a monedei'
2. Funclia drzrezeruda valorii -- aqmulare, transferare a puterii de
cumPirare din prezent in vi:ltor, dup[ Kirilescu Costin - Putere
de cumpirare in agteptare,banii permit separareain timp intre
momentul incasirii qi mome:nhrl cheltuirii, intre doul schimburi
interrnedia.rebanii trebuie ri[ pistreze valoarea inilialisau mai
precisrsl Pistreze puterea de cumpirare, banii trebuie s5.re-
prezinte,utr mijloc rezonabil de tezaurrzare.Daci aceastanu se
intArnpli, rsuntc;utate alte rn'iiloace detezavizate'
3. Funclia dc.ntdsura a valorii s,auetalon aI valorii - permite
mareil valorii tuturor mirfrrrilor qi serviciilor 9L prin interme-
-22r -
 diul banilor, putem m5sura efortul gi calitatea muncii noastre.
Valoarea nominah a banilor se pistreazi, vanazil numai pu_
terea de cumpirare, prelul unui bun fiind expresia valorii unui
bun. In economia monetari, sunt atAtea preluri cAte prodr.rse
sunt pe piafi. in consecinti, pe misurl ce cregte numirul pro-
duselor disponibile pe piala numirul preprilor cregte qi mai
mult, iar schimbul devine tot mai dificil. UniteLteamonetara
permite ugurarea comercializi.rii prin misurarea valorii diver_
selor bunuri qi servicii gi permiland compararea valorii bumu-
rilor gi serviciilor'.
Abordarea funcliilor diferi de la un autor la altul, de aceea,vorn
evidenlia ca, alituri de cr:le menlionate mai sus, mai exir;ti alte funcfli
ale monedei: funclia de etalon al plIlilor aminate; func{ia.de unitate de:
cont; functii in spapu; furrcgiiin timp; etc.
Concepttulsktemului monetar na{ional
Organizarea monetari igi are inceputurile in antichitate, cAnd in
Lydia, s-au centralizat gi uLniformizatoperaliunile de bater,sa monedelor
din aur gi argint, stabilinLdu-seintre aceste doui metale un raport de
valoare de I la 13. Extinz;Andu-se, ulterior, la popoarele .'ecine (perqii,
grecii gi romanii), s-a aju^s ca Imperiul Roman de Mijloc si dispuni de
autoritate legal investiti cu dreptul de batere a monedelor, respectanrJu-
se reglementirile precise privind emisiunea qi circulalia nronetari. Evo-
lutia societililor a creat norrne gi institufli, care si reglenrenteze,orga-
nizeze gi supraveghezerela$ile monetare, creindu-se sisteme monetare
nalionale, diferenfiate dupi normele gi profilul instituliilor monetare.
lJn concept cuprinzitor al sistemului monetar se defineqte, ca un com_
plex de institulii gi modalitnEi,care permit reglementarea r:irculaliei rno-
netare dintr-o !ari, prin :intermediul unui ansamblu de n,orme juridice
elaborate de autoritatea publica, cdt gi prin totalitatea insi!rumentelor gi
tehnicilor de plati exist,3nte intr-o economie, la un m.oment dat al
dezvoltarii.
Privite in evolufie, s'istemelemonetare nalionale au avut, in struc-
tura lor, urmitoarele componente reprezentative, gi anume:
-222-
1) unitatea monetari;
2\ etalonul monetar;
3) mo'dul de batere qi circulafie a monedelor, cu gi firi valoare
int:inseci (integrali);
4) mo,dul de emisiune qi punere in circulalie a monedelor de
hirtie (bancnotelor) 9i a hirtiei-monedi.
5) metodele de reglementare a circulaliei binegti.
6) modele de determinare a vitezei de rotafie a banilor.
Aceste componente au alrrt o evolulie istorici: unele au dispirut,
altele, devenind incompatibile cerinlelor economiei qi societilii gi-au
modificat rad:ical confinutul, mutafii fundamentale inregistrindu-se in
relaliile dintre componente, in structura sisterrLuluimonetar nafional.
in prezent, aurul nu mai indeplinegte funclii monetare, majorita-
tea specialigtilor consideri ci procesul demorretizirii sale este ireversi-
bil. Totodati, deprecierea necontrolati a sisternelor monetare, dezechi-
librele gi fenornenele inflalioniste reclami, in conceplia altor specialiqti,
revenirea la et alonul-aur.
Moneda emisi gi pusi in circulaSe, in prezent, pe plan nalional qi
i.nternafional, are drept corespondent un etalon format prin contribufia
bunurilor qi serviciilor create in cadrul fiecirei economii, ftcAnd impo-
sibilS, datoriti. diversitilii acestor bunuri gi servicii, redarea sub o formi
ftzici a valorii de intrebuinfare, care corespundle,Ia un moment dat, uni-
tili.i monetare. Etalonul devine o abstrac$e,metodele practice de deter-
minare a puterii de cumpirare a monedelor, gi pe aceasti bazi a cursu-
rilor de schirn'b, au in vedere tocmai dimensi'unile multiple ale acestui
etalon gi urmiirirea lui prin intermediul indicilor de pre!. El constituie
baza sistemului monetar nalional, ale cirui cerracteristicigi mecanisme
se determini in dependenli de fluctuafiile din econorfie, fiind de-
pendent de contribulia cantitativi, structurali gi calitativl a tuturor
mirfurilor gi serviciilor produse in economia rrafionali qi mondiali' Va-
loarea monedei, respectiv puterea de cumpirare, decurge din nivelul
prefului. in ar:est fel, puterea de cumpirare a unei unitdli monetare
reprezinti capacitatea acesteia de achiziliona bunuri 9i servicii, intr-o
-223 -
economie, intr-o tari dati la un rriom€tt dat, sau ce cantitate de mir-
furi gi servicii se poate achiziliona prin intermediul unLitilii date.
Teorefic, banul-mar6, etalon p utere de cumpirare- rezu]ta din relatia:
p. c.==
el/p
unde: P. c. = banul-marfa etalon sub forma valorii de intrebuin-
tare ce se poate cumpiira cu o unitate monet;rri.;
Q,= bunurile produse intr-o economie r;iidestinate schi:m-
bului, exprimate in urlitili de misuri naturale.;
P = informalia de pre! enprimati prin preftrrile noonetare
ale produselor.
Prin etalon monetar, se intelege unitatea monetari lixat5. gi re<ru-
noscuti de stat ce serveqteca misuriL a valorilor materjale ale societilii.
Totalitatea dispozi$ilor legale privitoare la etalonul monetar gi
circulafia monedei formeazi sistemul monetar.
Sistemul M onetar Int ernalion al ( SMI)
La conferinfa monetari de la Bretton-Woods (o rnici localitate
din statul New Hampshire), au participat 45 de state. Delegaliile parti-
cipante au pus bazele acordului, in scopul eviti.rii conflictelor monetare
qi a relansirii comertului international. Era necesari siuprimareacontiro-
lului asupra schimburilor qi mentinerea unor paritifji fixe, gisirea unui
etalon al valorii (au existat doui opinii - cea a lui Keyne,s,rPropuneri
pentru o Uniune de clearing internafional" gi cea a lui'lVhite ,,Proiect
preliminar de schill a unei propurreri pentru un fon,d internalional de
stabilizare a Naliunilor Unite qi ,{sociate"). (t) tnl.Darrdac,T.Barbu
,,Monedibinci gi politici monetare" p.1 16.
SMI este definit ca un ansamblu de reguli, inshrrmente, organisme gi
piele referitoare la crearea, valorificarea gi circulalia monedelor interna-
lionale. SMI se bazeazd, pe reguli care proviry in mod clirect,dirr practicile
comercialeimpuse de citre state.Acestereguli trebuie s,iide6.neasci:
Un regim de schimb baz;atpe principii care asiguri converti-
bilitatea intre monede.
Aprovizionarea cu bani lichizi in cantitat,esuficienti, pentru
a face fali progresului cc'rnerfului interna!ional.
-224-
$ Un sistem de rezewl., care conferS'diferitelor nafiuni parti-
cipante la schimb mijloacele de plati ce le permit surmon-
tar,:a dezechilibrelor temporare irLtre cantiti!ile de devize
intr:ate gi ieqite din !ari'
* Mecanisme de reajustare, in caz de dezechilibre ale balanlei
de plng curente, conservatepe term.enmediu sau lung.
Principiile Pe care s-a bazat SMI, al cirui organism era FMI, au
fost urmitoarr:lel:
+ Cooperareamonetariinternalionali;
n Crr:$tereaechilibrati a cornerfului i:nternafional;
+ Stabilirea cursului de schimb;
o Dezvoltarea economici a futuror membrilor.;
r Mtrltilateralizareaplililorinternalictnale;
* Convertibilitateamonetari.;
+ Lichiditatea.
SMI utilizeazi in prezent, un etalon nal;ional qi unul propriu, in
ambele cazrrri,el fiind rezultatul activitilii economice dintr-una sau mai
multe econonrii nafionale fiind internalionalizat in contextul unor fac-
tori economici gi monetari interni gi externi economiilor in cauz[.
DST este primul activ de rezewi, purtitor de dobindi creat prin
decizieintern;rfionali; existenla lui este legati de completarea activelor
de rezew|.exirstentegi este alocat de citre Fond mernbrilor participanli
la Departame;rtului DST. Unitatea valorici a unui DST este deftniti ca
echivalentul a 01888671 g aur fir1 ceea ce cor{:sPundevalorii paritare a
dolarului valal>ilela I iulie 1944. In anul 1974, s;-arenunlat la definirea in
aur, trecandu-se la o definire pe baza coqului valutar. DST-urile sunt
emise gi anulate de citre FML Acesta are autoritatea, conform statu-
tului, si creeze lichiditeg prin alocarea de DST membrilor Fondului,
proporlional <:ucotele acestorain cadrul FMI'
r popaloan(coordonatcr)-Tranzaqiiinttrnafionale,EditrraReci{Bucuregti,L992'p.78.
voinea GheorrShe - Mecanisme si tehnici valutare siJina.nciareinternalionale, Editura
Sedcom Libris, Iagi,200l, P. 18.
-225 -
 Funcfiile Drepturilor Speciale de Tragere.
Conform statutului, DST indeplinegte urmi.toarele lunctii:
. Etalon internafional - se pot exprima paritifile gi cursur:ile
valutare.
. Mijloc de rezervi - rolul DST, ca mijloc de rez:ervi interrra-
lionali, rimAne limitat, deoarece moneda FMI poate fi
delinuti gi utfizati la nir.el oficial in lirile mern.bre.
I Instrumente credit - de procurare de m,rnedi convertibiLli
prin intermediul FMI gi tin anumite condilii.
r Mijloc de plati - limitatri la plata de dobAnzi gi cornisioarrre
datorate FMI.
Suma de DST alocati fiecirui membru se determi.ni intr-un ra-
port procentual fati de cota de pra6isit.re a lirii mernbre la Fond.
Alocarea se face gratuit, fare obhgalia efectuirii unei contraprestalii din
partea beneficiarului. Anulirile de DST se calculeazi ca pl:.cente asupra
alocirilor cumulative nete de DST ale fiecirui membru.
- 22,6-
fltilizarea Drepturitor Specia'leile Tragere
Conform stat utului, DST indeplinegte urmitoarele funcfii:
* functia de etalon monetar interna{ional,prin DST putAndu-se
exprima paritilile gi cursurile valutare;
* funclia 'le mijloc de rezervd, DST figurAnd intre rezervele
$rilor, eilituri de aur si .ralutele de rezervf,. Rolul DST, ca
mijloc de rezerva internalionali, r5mAne limitat, in mare par-
te, deoar:ecemoneda Flv{J[poate fi delinuti gi utilizati numai
la rrivel ,rficial in li.rile m,embre.Degi a fost creat si,DST-ul
pri.rat", piala sa a rimas limitatl,;
* funclia tle instrument de c.redit,de procurare de monedi con-
ver-tibill prin intermediul FMI gi in anumite condifli;
* funclia c\emijloc depiafa' Iimitate la piala de dobAnzi 9i comi-
sioaneclatorateFMI.
Sistemwl'Moffietar Europ ean (:Smn)
SME este un sistem infiinlat in anul 1979 pentru colaborarea in
domeniul politicii tnonetare in cadml ComunitSlii Europene (Cf). in-
fii.ngareaSMli a constituit cea de-a cloua incercare in vederea integririi
sistemului monetatl dupi ce prima'rincercare,Planul Werner, equasein
anul 1970. Clbiectivul SME era si r;reezein Europa o zoni monetari
stabili. Cele trei el.emente componente ale SME au fost ECU, meca-
ni.smul de schimb gi intervenlier precum gi creditele. Ideea de bazd' a
acestui sisten era ca monedele implicate in acestsistem si se menlini in
raporturi reclrroce strinse. in cazul in care cursul de schimb al unei
monede igi ati.ngelimita superioari sau inferioara, bincile centrale parti-
cipante trebuie sl intervini pe pialii Dezvoltarea incununati de succes
a SME a condus, la sfhrgitul anilor 80, la demararea unei noi inifiative in
direclia uniunii m,onetare,incheiati odati cu creareaUniunii Monetare
Europene,la ilata de I ianuarie 1999r(politici monetari). Sistemulmo-
netar european a tr,ecutPrin mai multe faze:
o inprima fazl,,afostconce,putimoneda,,ecu"l
i s-a urmiirit apoi ca mecanismele de schimb si permiti diri-
jareafiecirei monede napionalecitre viitoarea rnonedi unici;
-227 -
 r instituirea unc'r mecanisme de credit, furnizdnrJ ajutor finan.
ciarpe termen scurt gi lung.
ECU a fost definit ca monedi comuni in I979,fiind imaginat pro
porfional cu nivelulpotenlialului economic al fiecirei 6C menibre.
Funclionarea sister.ului monetar europeans-abazal:pe o monedi
ECU qi pe definirea cursurilor-pivot ale monedelor, fall de ECU, pre_
cum gi pe un mecanism d,eintervenfii pe piala valutari..2
r Denumirea m,onedei ECU provine de la denumirea engreza
European Cun"encyUnit gi evoci o monedi francezi vecht:
confeclionati din aur, care a circulat in Franfa, in secolul al
XIII-lea gi care era rezewati,numai marilor denrnitari.
Disciplina monetarii impusi. de sME a fo4at lirile infra{ioniste si-
gi modifice politica, fhri a se putea atribui acestui dispozitiv monetar
calitatea de promotor al unei politici antiinflalioniste (au existat
!iri, in
afara SME, care au reugit,si-gi diminueze coruiderabil inflaqia).
Euro a devenit realitate la I ianuarie 2002, inlocuinrr varianta rnai
veche a monedei unice gi a circulat in paralel cu moneda nationali tirnp
de 2luni, inlocuind-o apo,iin intregime.
Etapa I : I iulie 1990 -liarntarie 1994:
+ Liberalizarea cleplini a circula{iei capitalului: r;-a realizat
in-
cepAnd cu I iulie 1990.
+ Realinierile de paritnli si fie pulin frecvente gi si
aib6 loc o
mai strdnsi coordonare a potticilor monetare,
EtapaaII-a: lianuarie L994- I ianuarie 1999:
Este un stadiu de tranzilie de la sistemul Moneta.r European la
Uniunea Monetari in care s-auprevizut urmitoarele:
r Politicile monetare, degi continuau si. fie nalic,nale, urmau a
fi strAnscoordonate.
Renunlarea la realirrierea paritifilor. Deoarece, in urma crizei din
1992-93, s-a trecut la un sistem de cvasiflotare, realinierea.paritililor nu
mai era necesarS..in realitate, marjele fluctuare s-au m,enfinut foarte
aproape de vechile marje admise, care se incadrau in -+ f - ?,.25o/o,
z Nicolae Dardac, Teodora BeLrbu,Moned5
binci gi politici monetare, p_140
-228 -
Se impturea c:reareaunei institulii monetare centrale, care ulterior,
a devenit Ban,ca Centrali Europeanl. Aceasta institulie s-a creat sub
forma Instittrtului Monetar European, cu sediul la Frankfurt. Bincile
centrale continuau si funclioneze in regim de binci nafionale.
Eterpaa.trIl-cr: I ianuarie 7999 t'.celmaitirziu):
Raportul Delors prevede orientarea spre cursuri valutare fixate
irevocabil gi inlocuirea, in final, cu o singuri monedi. Consiliul Euro-
pean de traMa,rlrid din decembrie 1995, a hotirAt ca:
* viitoareermoneda unici siLse numeascl EURO;
norninalizareaprimelor state, care urmau a participa la viitoa-
rea uniuLnemenetari, si sr:faci, in prima Parte, a anului 1998;
totodatii, Banca Cenkali liuropeani sepune in funcfiune;
+ adrninisrtralia lirilor participante, bincile, institufiile finan-
ciare se pregltesc pentru trecerea la stadiul III; la I ianuarie
19!)9, irrcepe efectiv uniunea monetari prin fixarea irevo-
cabili a paritililor, cu fi.mclionarea Bincii Centrale Euro-
perre,care va emite EURO.
B anca Centralfi Eur opeand
Banca Centralii Europeani (a iniocuit Institutul Monetar Euro-
pr:an) este o irrstiturlieindependenti atAt fali de guvernele statelor par-
ticipante la I-f EM r:Atgi fa![ de orgarnismelecomunitare, deciziile pe ca-
rei aceastale ia urrnirind exclusiv atingerea obiectivelor sale, aga cum
acesteaaLufost fornnulate prin statut, Capitalul social al Bincii Centrale
Europene este de 5,milioane Euro. r\cest capital s-a format prin contri-
bulia bincilor cenlrale ale celor 12 l5.i membre, precum gi a cotelor-
pirfi subscrise:de c[tre bincile centrale ale unor liri nemembre. Calcu-
lul acestor conLtribulii s-a fhcut in funclie de PIB gi mirimea populaliei 9i
urmeazi a fi pl;tit in intregime.
Skterru,tlrnonetar al Reptublicii Molilova
Sistemul mon'etar contemporan al Republicii Moldova a apirut in
nr:iembrie 1993, ,odati cu Punere€rin circulalie a unit[fii monetare
na.lionale. Caclrul ii:nstitufional al acerstuisistem a aPirut in 1991, odati
cu aprobarea, de ciitre Parlament, a legilor,,Cu privire la Banca Nalio-
-229 -
 nali de Stat a Republicii Moldova" gi ,,Cu privire la binci gi activitate,
bancari". in baza acestor.legi, in a doua jumitate a anuluil99l, a {,osl
creat un sistembancar din doui niveluri:
1) BancaNafionali a Republicii Moldova;
2) Bincile comerciale.
La sfArgitul anului 1995 - inceputul anului 1996, parla.mentuLla
aprobat doui legi noi, care au iniocuit legile bancare din 1991: ,,Leqe:,
cu privire la BancaNationali a Republicii Moldova" gi,,I_r:ge;r cu pril.ir.
la instituliile financiare". Aceste legi reglementeazd,iintr-o misuri ma:L
mare, fati de iegile prec,3dente,organizareagi efectuarearotatici mo-
netare. scara preturilor, in Republica Moldova, s-a stabixit stil[iiraic, nnij
loacelebinegti se emit in rotalie de BancaNalionali rn brlzaoperatii.lor
de credit ale acesteia.
Politica monetari, valutari gi creditara se elaboreazi de Banca,
Nationala, in comun acord cu Guvernul.
sistemul monetar al Republicii Moldova se afli in ilezv.ltare per-
manenti, in sensul elaborlrii qi aplicirii in practica a instruimentenormo-
netare existentein toate liirile dezvoltate (instrumerrtele de:supravegherc,
bancara,creareaatributelorpietei hartiilor de valoare,impk:me'tarea rne-
canismului contabil conform principiilor intemalionale etc.).
1 0 . 2M
. a s am o n e ta r;
Circuitul monetar Ei circula{ia monetard
Pentru deplina realizare a posibilitllilor inflluentr:ieconomice r
banilor asupradezvoltirii economiei de piali se cer indeplinite anurrritcr
condilii. cea mai imporl-anta dintre ele este miqcareabanilor in tara,
infaptuind functia de milioc de circulatie 9i de mijloc dt: plati. rO im.
portanla deosebita o are corelatia dintre masa marfari qi masa mone
tara. odati cu avansareadiviziunii socialea muncii qi forrnareapietelor
nationale gi mondiale in perioada capitalismului, circulafia monetar:r
deserwegtecircuitul gi cir<:ulatiacapitalului. c circulalie ff,onetara ratio-
nal organizati, in numerar gi prin viramen! poate contrib ni la realiza.rei
procesului de circulatie a bunurilor qi serviciilor.
-230 -
Circu.itulmonetarigi incepe funcqionalital.eala subieclii cconomict.
llrrnii se r:onc<:ntreaziin portmoneele populat;iei,in caselepersoanelor
lrrridice,pe conturile instituliilor creditare,in trezoreria stafului. ince-
pcrea circuitului monetar, implici aparitianecesitilii de bani la una din
prirti. CAnd survine c:erereade monedi apare necesitateaefectuirii
trrlnzactiiLorpentru circulalie gi a plililor pentru mirfuri gi serwicii.Vo-
lrrnrullor e:stedeterminat de P.I.B. Cu cAt estemai mare valoareamirfu-
rilor qi serviciilc,r,cu atAtmai mulli bani sunt necesaripentru incheierea
Cer:ereade monedi este inaintati gi pentru acumulare,care
;rfr.rcerilor.
.rparesub dife,riteforrne: depuneri in instituliile creditare,hArtii de va-
Iolre gi rezerl'e oficiale cle stat. Circulalia monetari se efectueazi tn 2
5ipr in vir am ent r .
i n nurn.er ar
' uc' tl uri :
Circu.Iafiamonetard'in numerar - migcareabanilor in sfera circu-
l.rqreiiindeplinind 2 functii: mijloc de plati gi rnijloc de circulalie.Banii
irr nurnerar se utilizeazi pentru circulalia mirfirrilor qi serwiciilor,pentru
rlcconti.rile nt:legatenemijlocit de circulalia rnirfurilor gi serviciilor, gi
;rnune: decorLt:iricu salarialii:pensii, premii, pensii alimentare;pentru
,-ontributii la rsiguririle sociale;pentru plata .hdrtiilor de valoare gi do-
lrinzilor la ele; pentru achitareaser-viciilorsocialeg.a.
Circulat,.amonetari in nunaerarinclude r:irculatiamaseimonetare
irr numerar, pr: o anumiti perioadi de timp intre populalie gi persoancle
jr-rrtdice,
intre persoanelefizice,intre populalir: gi organelestatale,intre
pcrsoaneljcuri rl i ceq i t r r ganele
st at alea.
Circ,Lrlaliamonetari in numerar se efectut:azi cu ajutorul diferitelor
lirrme de rnorredi; bancnote, monedi metalici, alte titluri de credit, pre-
,-'urncamb,i,ile,cecurile, cardurile etc. Emisia de numerar este efectuati de
llairca Centrall. E,a emite numeraml in circulalie qi il remite, daci este
precurngi-lschimbi pe bancnotede nou model qipe monede.
r.rzaLt,
Circula!,iantonetardprin viramenf - circulalia valorii firi parti-
r--ipareanume ranrlui: transferul de rnijloace in conturile instituliilor
€ornpensareapl6lilor reciproce etc. Decontirile prin vira-
,:r:editare,
' li.Caraganciu, Gh. nliadi ,,Monedi gi credit" Chiqiniu, Editura ASEM, 2004
' li.Caraganciu, Gh. illiadi ,,Monedd 9i credit" Chiqinlu, Editura ASEM, 2004,pag.35
-231-
 ment se efectueazi cu ajutorul cecurilor, cambiil.r, cardurilor gi al-
tor titluri de credit.
circulatia monetari prin vira:ment cuprinde de:contiri intre intre-
prinderi, organizafii, institutii cu dilerite for:rnede proprietate; persoane
juridice gi diferite institulii creditare privind acorda.reagi rambursarea
creditului; persoane juridice gi populalie privind plata salariilor,-,venitur-
rilor pe heftiile de valoare.;persoa'e fizice gi
iuridice cu trezoreria sta-
tului privind plata impozitelor, colerctareaaltor taxe cu titl' obligatoriu,
precum pi pentru primirea mijloacelor bugetare.
MS.rimea circulaliei monetare depinde de vorumur mirlurilor in
!ari, nivelul prelurilor etc.
De circulalia prin virament cl:pinde viteza de rota,tie a activelor
circulante, reducerea numerarului din circulafie, rrLicgor.areachetrtuie-
lilor generate de circula$e.
in func,tie de circuitul econorfc, se deosebesr:2 forme rJecircu-
lalie prin virament:
pe operaliuni cu mirfuri;
"
* p" obligaliuni financiare,
Primei forme i se atribuie dec,ontirile cu mirfu.rile gi serviciile, for-
mei a doua - decontirile cu bugetul (impozitul pe vr:nit, T.V.A, fonclu_
rile extrabugetare, rambursarea creclitelor bancare, evide'f a dobanzilor
pentru credit, decontarile cu compaLniilede asigurare).
intre circulatia monetari in :rumerar gi circulalia monetari p:rin
virament existi legiturS. gi interdependenli; banii, in per:ma'enfi, tr:ec
dintr-o formi in alta, banii in numerar se transforrni in ba'i firi nnr-
merar, atunci cAnd sunt depugi la banci gi invers.
Deci, circulatia numerarului ,gi circulafia firi .numerar c,onstituiie
circuitul monetar al gerq in care furrclioneazi o mo:nedi unici., cu ace_
eagidenumires.
Masa monetard: concept, stntcturd, conlinut
Masa monetari reprezinti u'indicator care r.e.prezintitoate in-
strumentele de plati ce existi la u' moment dat i.tr-o economie. I-a
" A.Caraganciu,Gh. Iliadi ,,Monedi gi credit,,,Chiginnu,Editura.ASEI\4,
2004,pag.36
-232 -
nivelul economiei, persoanele fizice gi juridice apaqtin atAt sectorului
bancar cit gi nebancar, de aceea,in acest inclicator sunt incluse toate
instrumentele de plati pe care le define popuLalia gi agenlii economici,
la un momenl: dat, in cadrul economiei. Misurarea masei monetare se
efectueazi prin diferite modalitili, dintre care una consti in calcularea
agregatelor monetare de citre Banca Centralii. Sunt stabilite unele cri-
terii, dupi ca:rese efectueazi structurarea indicatorilor 9i agregatelor
monetare. Act:ste crTteri izeazi urmitoarele sfere:
o cirr:uitul Pe care il deservegtemasa rnonetarl;
+ determinarea stricti a componentelor agregatelormonetarel
* gradul de lichiditate a componentelor agregatelormonetarel
o viteza de rotalie a diferitelor tipuri ile instrumente de plati;
r facl-oriice influenfeazi asuPracomPonentelormaseimonetare'
Pentu a asiguraun circuit normal al mUloacelorbineqti, mirimea ma-
sei monetare, trebuie si corespundl skict necer;itifilor pielei de bunuri 9i
servicii. Daci masa r+onetari depigeqte necesiti$le economiei, apare un
fenomen caree,steurmirit cu aten$e de citre specialigtiieconomici - infla$a.
Legearol;aliei monetaredetermini, din punct de vedre teoretic, mi-
rimea masei monetare necesari pentru asigurareadecurgerii normale a
rotatiei mone'l:are.
t+2-3- 4 (z.r)
M--
)
I- suneapreprilor tuturor mirdirrilor qi serviciilor existentepe pia!5;
2- surna pliqilor, care urmeazi si fie fhcute in perioada resPec-
tivi, pentru mlrfurile realizate in perioada trecuti.;
3- surna pli$lor ce se anuleazl reciproc;
4- surna pligilort carevor ft efectuate in perioada viitoare, pen-
tru mirfurile realizate in Prezen!
5- vitr:za medie de rotalie a unitisi monetare (numirul actelor
de vinzare-cumpirare deservite,in medie, de unitatea mone-
tani in perioadaresPectivi);
M - masamonetari,6
6 A.Caraganciu, Gh. Iliadi,,Monedi qi credit", Chiginiu, Editura ASEM, 2004, pag'37
-233 -
 a acestor ilctive, de faptul ci circuli numai in interiorul lirii
strucfura masei monetare este destul de com,prexi, dar sau/qi in afara ei, de faptrul c6 vinzarea-cump[rarea lor in-
cu dife-
renfe de calcul pentru diferite ti.ri. I/Iasa monetari este compusi fluenf;eazl mirimea masei monetare.;
din:
e moneda eGctivi; c) o gamalargd de qctive- toaki gama de instrumente financiare, care
r moneda de con! lichiditatea gi nnasamonetari (obligaliuni, hirtii de
pot irrfluer:rLfa
r depunerile la termen gi in vederea economisirii; valoarece pot negociategi comercializateugorla burs[).
o alte active, cu grad mai nrare sau mai mic rle lichiditate. Caractefistico generald a agrelgatelormasei monetare
Moneda efectiudreprezinti a,ctivul cer mai richid fiind in majoritatea lirilor cu econor:niede piala, in calitate de mecanism
una din
componentele de bazi ale masei neonetare.Acest a.r;tiv,
in prezent, iqi de reglare a masei monetare sunt utilizate agregatele monetare. Agre-
pierde din importanfi din simprur rnotiv ci atat persioane,re
fizice, cAt gi gatelemonetare rep,rezinti un set de iindicatori ce caracterizeazimirimea
persoanele juridice sunt adepli ai monedei electronice gi tot gi structura masei rnonetare. Toate activele ce ffgureazi intr-un agregat
mai pulini
poartd in portmoneul lor bani in numerar. monetar au acelaginivel de lichiditarre.Indicatorii sau agregatelemone-
Moneda de cont - disponibiliriilile in conturire curente sau tare sunt stabilite in dependenli de urmitoarele criterii: eficacitateaagre-
ra ve-
dere. De,tinitorii cardurilor se forc,sesc aceste d;.sponibilitili gatelor monetare, controlul gi existerrfaevidenlei statistice' in Republica
de repre-
zentand tot aceeagilichiditate ca qi'umerarul, firS riscuri Ivtroldov4 se folosescurmltoarele patru agregatemonetare:
,opli-"rr-t"r"
la plati, in afari de deprecierea monedei nafionare, care Ms - mijloacerle binegti in numerar (bancnotele, monetele gi
se-poate ri.s-
frange gi asupra definitorilor dispc,nibfitiEilor in conturire mijloaca,lebinegti in conturile de decontare);
curente sau
la vedere. Mr - include agregatul Ivtr qi depunerile la vedere in blncile
Depozitelela termensi in vedereaeconomisiriice sunt constifuite comerciale;
la
binci gi in caselede economii. Ele pot fi retrase dupii un Mz - include agregatul M1 gi depunerile la termen in bincile
preaizla ban_
ci sau la asocialia de economii, i'si, gradul de licraiditate cornerciale;
ale acestor
componente ale masei monetare sunt de un nivel scizut. M3 - include agregatul M2 gi antetitluri;
Alte active - activele plasate in diferite titruri, emise qi Ma reprezintl masa monetali in circulafie, la un moment dat,
puse tn
circulatie pe piala financiar-monetari, reprezenl:ind inttio economie, ce trebuie sl corespundl cerinlelor piefei'
deficienEe la
momentul cand persoanele ar avea nevoie imed.iat de rrchiditnF Nivelul rnaseimonetare poate li dedus din ecuafia schimburilor:
fiind
influenlali de diferiEi factori in procesul transfornrririi MV=PT, (2.2.)
titruriror sau
creantelor in instrumente imediat lichide. M = PT/ V (2.3.)'
Modificarea masei monetare r;eefectueazi in firnctie de unde: lzl inrlici masa monetari;
gradur ror
de lichiditate: P - ni'i'elul prefurilor;
a) o gamd minimd de actiuece, in termen scurt, se pot schimba fl - volumul tranzacliilor;
in
lichiditili (bonuri de teza.ur,obrigaqiuni cr:,nvertibile in \r - viLtezade rotatie a banilor.
orice
moment);
b) o gamd mediede active- i.rocuitori ai monr:dei, fhri
a tine sea- 7 lrJicolae Dardac, Teodord Barbu, Monedd, bdnci gi politici monetare, p-25
ma de gradul de negociabilritatesau de posibiritatea de rearizare
-235 -
-234-
 Varialia masei monetare poate apdrea,
numai dacd variazi prefu_
rile gi volumul tranzacgiilor. Masa m.oneta:I este calculati de banca centrali qi mirimea acesteia
Factorii ce determbtd masa monetard depinde de de,ciziacelei din urmi de a Pune cantitatea necesari pentru
Asupra masei monetare influenleazi circulalia nortnali a economiei. DacAcantitatea acesteiaestepeste necesi-
mai mulfl facto:ri:
l. Cantitatea masei monetare tllile economiei, Ba.ncaCentrali va r,etrageo parte din masamonetari in
se determini de autoritatea
netari a lirii (Banca centrali) gi este mo_ circulalie astfellameliorAndgi controllnd nivelul inflaliei in economie.
in stransi corerare c'produclia
mirfuri gi servicii. de
2, viteza de rotatie a banilor se determind:
a) p.N.B. sau V.N./ Masa monetard (
rol 5ifunclii
10.3.Creditul- esentS,
agregatulN[2 sauMs)
b) unde: p.N.B. _ produsul nagional Esen{a ared.i,l:ului
b*r, ;. *.';;;
uonal. "" Creditul repre.zintdun imprumut in formi monetari sau in forml
c) viteza de circulalie a banilor tn
circuitul pld[ilor = mdrimea de marfi acor,alatin condigii de rambursabilitate, scadenli gi, de reguli,
mijloacelepe conturile bancare/mdri*ro'*rl,di, cu achitarea unei dobdnzi pentru folosirea capitalului. Creditul exprimi
*'"rr, *r-
netaretn circula{ie " relaliile economice, care apar, intre ,creditor gi debitor, in cadrul Proce-
Acest indicator reflecti legitura dintre sului de redistribui::e temporari a mijloacelor temporar libere din socie-
circulafia monetari gi pro_
cesul de dezvoltare econo,micl. tate. in cadml relaliei de creditare, prarticipi doul persoane: creditorul,
viteza de rotafie a masei monetare care acordl capitalul sub formi de imprumut, debitorul fiind persoana
este inve.. hr..h^+:^--r-
mirimea mas eimonetare dincircurafie. #,.iH"rTffJl,1.:: care va folosi capita.luldat in diferite scopuri.
lafie a masei monetare _ cregte masa " "l'J Pentru de{ini::eacreditului, este necesari prezentarea a trei opinii
monetarl. Sporirea masei
tare la aceeagicantitate de mirfuri gi sewicii mone_ care s-au conturat cu privire la acestconcept, respectiv:
duc" la^d"rral.,rrr";;;;.
3. Mirimea multiplicatorului monetar, . creditulcaincredere;
care repreidnti un indi_ .
cator ar sSnit'fi monetare a bSnciror. creditul ca expresie a relaflilor de redistribuire;
Multipricatorul monetar sau
creditului indici numai rnaximumul an . creditul ca form[ a relaliilor de schimb.
de monedi ce poal:e fi creati
citre binci, suma reari fiind determinati de Creditul ca irL,credere:este o concePf,ecare plaseaza,labaza relalii
de situalia lichiditirii b5nci10r,
aceastadepinzand de preferinla pubricului lor de credit, ideea de incredere, de unde rezulti caracterul subiectiv al
pentru numerar gi de poritica
Bincii Centrale. Formula de calcul este acestora.Considerarea creditului ca incredere se fundamenteaz5pe de-
urniitoar"a,
furiEile date a.cestuiconcePt.Termen,ul cre&t igi are originea in cuvintele
unde: lattne creditum, de a,edae, care desem.neaziincrederea in ceva sau cineva'
r e4primi
r."rl:tJk;J^;;i:
in practic6, aceasti.lincredere se conct:ettzeazlin relaliile dintre creditor gi
b _ prefennlapentru numerar.
dehitor, in sensul cii cel din urml trelbuiesi prezinte o anumiti bonitate,
Multipricatorur monetar sau ar crediteror astfef incAt si generezeincredere din partea creditonrlui'
este un instrument ana-
Iitic, care permite e4primareacantitativS Creditd ca r:-4presiea relafiilor: de redistribuire, reprezintl o abor-
a crealiei monetare a bSncilor
comerciale, pradic,reprezentAnd ---l
o creafiea monedeiscripturale. dare care pornegte de la confinutul r:conomic speciffc al creditului, res-
pectiv transfeml u:nei pdrli din produsul social de la unii din partici-
-236 -
-237 -
panfii la circuitul econornic catre alti participanfi la acest circuit. Spre
deosebire de alte forme a.[erelafiilor de redistribuire a veniturilor, c4 de
exemplu, impozitele gi taxele, care comport[ caracter definitiv, creditul
este o formi particulara a acestor rela{ii, prin caracten[ temporar an
transferului din economie.
Creditul ca erpresi,e a relatiilor de schimb reprezinti ,,un acord
prin care anumite bunur! servicii sau o cantitate de monerfi sunt cedate
in schimbul unei promisiuni de plati viitoare"8.
intr-o societate dezrroltati, o mare influenfi o are sectorul bancar,
prin intermediul ciruia se efectueazi intermedierea financiari. pe de o
parte, resursele temporar libere sunt tezaunzate in cadrul depozitelor la
vedere sau la termen in trS.ncile comerciale, astfel, la rAndul lor, acestea
fiind redistribuite prin intermediul creditului la persoanele care au nevoie
de resursesuplimentare pentru desftgurareaprocesului de produqie sau
pentru procurarea diferitelor mirfuri gi servicii. in unele c..azun,creditun
reprezinti unica sursi pentru dezvoltarea companiei sau fi.rmei, sau mo-
dalitatea de a iegi din criza ffnanciari temporari. Existi un gir de elemente
carereprezinti esenqarelaliilor creditare, acesteaff.indurmitoarele:
a. Participantii la r'tportul de credit, mai sunt numili in literatrura
de specialitate, subiecli ai raportului de credit -.in Lista aces-
tora, sunt inclusr: persoane fizice gi persoanelejuridice, inclusiv
statul, ca in figura 10.3.1.
Creditul poate fi contractat de
Persoane juridice:
- agenlii economici;
- institulii publice;
- bincile comerciale
gi centrale etc,
Figura 10.3.1. Participanliila raportul de credit
8 Thomas Fitch, Dicfionar/ olBanking
Terms, NewVorlg 1993
-238 -
Cea mai. importantl pozilie o ocupe agen$i economici, in care
ecegtiaobgin rezultate pozitive financiare. Pe cle o parte, intreprinderile
Bunt cele care economisesc o parte insemnatii din resursele monetare,
rstfel fiind pistrate in conturile bincilor comerciale, iar acesteadin ur-
mi avAnd posibilitatea si le foloseasci pentru acordarea de credite
tntreprinderilor gi populafiei, care se afli in deficit.
b. Promisiuneade rambursare -reprezinti angajamentul debitoru-
lui de a rambursa la scadenll valoare'acapitalului imprumutat,
plus ,:lobAndacare se formeazi pe pi.afa de capital qi pe piafa
monetarS. Datoriti unei coniuncturi nefavorabile, interne sau
extenne,debitorul poate intra in incap,acitatede plati sau poate
intAnlia plata sumelor ajunse la scadenfi. Din acest motiv, este
necesrarca, la nivelul creditorului, si se adopte misurile nece-
sare pentru prevenirea gi eliminarea r:iscului de nerambursare,
printr-o analizl.tehnici temeinic5.a solicitantului de credit, din
mai rnulte puncte de vedere: poziln pe piafa interni gi in
cadruLlramurii, situa$a financiari, gradul de indatorare, forma
juridicd gi raportul cu ceilalgi participanli pe piafi. Acest ele-
ment con&fioneazi garantareacreditului.
c. Gara;ntareacreditelor constituie o caracteristici legati de ram-
bursabilitatea acestora. in func$e de natura elementelor care
constituie obiectul garanliei, se poate face distinclie intre ga-
ranlia real6 gi garanfia personall.
Labaza garanliei reale sti garantarea sau ,rgajarea"creditului cu
valori materiale, prin a ciror valorificare se pot obfine sumele necesare
achitirii credirrrlui.
O formi distincti de garantare reali o constituie ipoteca,actul prin
care debitorul acordi creditorului dreptul asupra unui imobil, firi de-
posedare.
Garanlia. personali reprezinti angajame,ntulluat de o terli per-
soani de a pliti suma ajunsi la scadenli, in caztulincapacitilii de plati a
debitorului.
Cea maji adecvati formi de garantare a creditelor o constifuie
garantarea financiari, fapt care este posibil prin asigurarea,in viitor, a
-239 -
 unor fluxuri de venituri suficiente pentru acoperirea chelhrielilor leg:rte
de rambursarea creditului gi dobA*da aferenti, in ;rcest ,.op, ," p*,r_
cedeazl,la garantarea creditului c* elementele patirimoniale-ale debi-
torului (active fixe qi circulante). in practici, se uiirizeaz|,,r,rretoda
garan-
tirii creditelor pe seama portofoliului de efecte corrLercial,e_degnute
de
agentul economic solicitant de credite.
d. scadenfa sau termenul de rambursare,stabirit in contract, este
diferit in functie de particulariti$le sectorul'i de activitate gi de
nivelul eficientei activititii beneficiarilor de credite. Astfel, exis-
ti o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore (in cazul
pielei interbancare) pAni la durate medii qi indelungate (20
sau 30 ani) in cazul impru.muturilor obligai::*e. i^tre scadenla
qi modul de rambursare a cr.editului, se poate stabili o corelafie,
astfel: cre&tele pe termerr scurt sunt ramb,ursabileirLtegral la
scadenfa,in timp ce creditele pe termen mi.ilociu gi lung impli_
ci rambursarea eqalonati.
e- Dobdnda reprezinti o caracteristici a credituluiLgi constituie,
dupi cum se desprinde din literatura de specialitate,prelul ca_
pitalului utilizat. cuantificarea dobinzii se realizeazi prin utili-
zarea ratei dobinzli, care se constituie inbrun instrument de
influenlare a cererii gi ofertei de credite.
un nivel redus al ratei dobanz;iiantreneazr o c€:reresporiti de c'e-
dite, ceeace determini efecte favorabile asupraproductie.i gi economiei,
dupi cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rati a dobinzii ricli-
cat5, genereazi diminuarea cererii de credite. Luar,3a in considerarr: a
ratei inflafiei, comparativ cu rata dobanzii utilizati in contractul tle cre-
dit, conduce la constatareafaptului ci, in perioadele cu inflafie sporit4
creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectl de finangare.
in functie de acelaqi element, inflatia, in raporturile de credit, se uti-
lizeazS,doui tipuri de dobAndi: fixn gi variabila,
Dobanda fixi este stabiliti in contractul de credit rpieste valab,ili
pe intreaga durati a creditului.
Dobanda variabili se modificii periodic in funcfie de presiunile in-
flafioniste gi de evolulia nivelului dobinzii pe piafi.
-24.0-
Pentru conturile curente ale clienfilor, se calculeazl atAt dobinda
debitoare, cet $i dobenda creditoare, ca pre! plitit de client, sau de ban-
ci, pentru utilizarea unei anumite sume.
DobAndrr simpli se calculeazi dupl form'ula:
,_SixRdxn
100%xN
unde: Siiindici suma creditului inifial;
I[d - rata doblnzii;
rr - numirul de zile in perioada de acordare a creditului;
l,I - numirul de zile in anul dat.
Dobindrr compusi s" calcul:fupi fooTulat
-ra
D=i/S, /5,_1"
unde: Si.exprimi suma spre rambursare;
Si,- suma creditului ini$al acordat.
Rolul dobAnzii rezulti din funcliile pe carele indeplinegte.DobAnda
este unul din instrumentele principale ale politicii monetar-creditare al
statului. DobdLndaeste sursa principali de inrtrelinere a sistemului fi-
nanciar-bancarr;din contul dobAnzii se finanleazi cheltuielile opera$onale
ale bincilor; se formeazi rezerveleprudenliale ale bincilor; seplitesc im-
pozite in bugeiij sephtesc &vidende acfionarilor bincii.
Func{iile creditului Eiprincipiile lui
SintetizA.nd,trisiturile relafiilor de credit pun in evidenfi finan-
farea agenlilor econornici pe seama &sponitrilitifilor latente ale eco-
norniei qi emir;iunii monetare in condi$ile rambursabilitilii gi perceperii
de dobAndi. f'oate acestease pot exprima prin intermediul unor funclii
specifice.
Succint, funcliile creditului pot ff puse in evidenli astfel:
a) Func{ia de mobilizare, ameliorarecalitatiud a disponibilitdlilorbh-
neSti Si redistribuire. Formarea disponibilitllilor latente in activitatea
agenlilor ecorLomici,instituliilor, populaliei gi concentrarea lor la binci
sunt premisa principali pentru acordarea de cr:edite.Reflectareain con-
turile bancare a acestor disponibilitifi monetare gi luarea lor in seami la
-24t -
 calculul creditelor de acordat nu constituie o redistribuire propriu-zirsi
lativ al cheltuielilc,.rfali de venituri, dupi cum ea acfioneaz[ qi in di-
de putere de cumpirare intre titularii de conturi. 'rfiturarii d.e disp,o-
reclia reducerii fe'rromenelor de sttlcare. Ca urmare, cu cAt eficienla
nibilitili nu-gi pierd drept*l de a dispune plagi pe seama depozitelor
pe economici a unei activitifi date este mai ridicatS, celelalte condigii fiind
care le au constituite la binci. Are Jioc,de fapt, crearea de citre bancd
a inrrariabile,cu atAt necesarulde fonduri este mai redus.
unei noi puteri de cumpirare, pe care delinitorii de monedi pasivi rru
Prin funr:fiile pe care le indeplinegte, creditul genereazi o serie de
au utilizat-o. se produce gi o ,rreagezare"a cererii r:a valo:ri rile intre-
efecte favorabile, crtm ar fi:
buinlare. Cererea titularilor de disf,odblliti$, care nu este, in condiEiile
. concent:rareacapitalului;
date, decdt potenfiali, este inlocuiti cu cererea efectivi a beneficiaril.r
. sporirea puterii productive a intreprinderilorprin redistribuirea
de credite, diferiti material de cea a.detinitoriror de clepozitemonetare,
c capitahillui;
deci cu implicatii asupra structurii rnateriale a producfiei.
* red.ucereacheltuielilorpe cre le presupune circulalia monetari;
Funcfia de redistribuire a cr,editului nu poate pu'e in evide'ta
o adaptart:a elastici a masei de bani in circulalie la necesarul
dinamica masei monetare in circulafie, intrucat in e,ase regisegte qi
se eco,nomiei. Pe lAngi aceste efecte favorabile, creditul Presu-
reflecti doar inlocuirea monedei pasive cu moneda activi, cantitatea
pune gi o serie de riscuri.
ri.mAnind aceeagi,aga cum, schimbdnd pozitia clepsidrei, cantitatea
de Principallul riisc este abuzul de credit. Fenomenul supracreditirii
nisip cuprinsi in ea rimine neschimbatl.
economiei genereazi inevitabil Procese de deteriorare a puterii de
b) Funcyiaile emisiunea credihtlui
cumpirare a banilc'r, inflafie. Totodata, creditul poate favoriza operalii
Indiciul funcliei de emisiune a creditului este crr:area de
economice ce atenl:eazila lichiditatea bancarl, in misura in care bincile
mijloace de plati in economie, a un,eimase monetare suplimentare. 'oi
arxprea pulirre por;ibilitili de seleclie a clienfllor solicitatori de credite
Daci fondurile agenfilor eco'omici, resursele Lruget'lui admin,is-
sa.uacegtiasunt de :rea-credinqi.
trafiei publice qi ale populaliei sunt, in fiecare momenLtin parte, limitate,
Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice indivi-
creditul bancar apare ca fiind singura resursi,,liberi'', a cfu:eirnirime
ar duale sarrde o anurnitl stare econorrLici conjuncturalS.
putea lua valori in funclie de deciziile subiective ale birncilor.
Farmele crediitului
Aceasti aparenli este insi falsi. Emisiunea m.rneta.ri nu poate fi
Diversitertealirrmelor sub care se manifesti creditul in economie a
arbitrari ci trebuie corelati. cu re'liti$le economiei. At6t supracrecli-
impus utilizarea ntai multor criterii semnificative de clasificare, in
tarea, cit gi subcreditarea au efecte perturbatoare pe'tru econornie.
funclie de care se disting urmitoarel::
c) Funclia de reJlectareEi stimulare a eficienlei actir,,itd{iiagenlilor
I Dupi naturra economici gi participanlii la relalia de creditare,
economici
se rernarca.:
Eficienla economicS, cu care lucreazi intrepriLrrderile,se reflecti
- creditul comercial;
sensibil in situalia lor ftnanciari, iar aceastadin urmi, in volumul fon-
- creditulbancar;
durilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum gi in gradul rJe
- credit;ul de consum;
asigurare a capacitifii de piafi Se poate considera cl acfioneazi o lege
- creditul obligatar;
obiectivi a raportului invers dintre eficienla in activitatea.economicd gi
- creditulipotecar
necesarul de fonduri. sporirea eficienfei economice: reduce nivelul
re- * DupS calitatea debitorului se delimiteazi:

-2+2- -243 -
 - creditul acordat persoanelor fizice; Creditu.l comercial antreneazi emisiunea de titluri specifice aces-
- credihrlacoldatpersoanelorjuridice. td credit (carnbii, bilete de ordin), ca titluri de crean!4 care prezintl
+ Dupi calitatea debitorului gi a creditorului se disting:
lvrntaiul scontiriila blnci, in acestmod, creditul comercial devine cre-
- credihrl priva! dlt bancar, iar prin cedareaportofoliului de efecte comerciale de cltre o
* creditul public.
benci comerciali, blncii centrale prin reescontare, se antreneazi un
+ Dupi scopul acordirii creditului:
illecanism de emis':iunede monedi cr:ntrali.
* credite de producfie;
Creditullbancar
- credite de circula{ie; o Participrrnlii la creditul bancar sunt reprezentali, la modul
- credite de consum.
general, de un agent nebancar (producitorul sau agentul
+ Dup[ natura garanfiilor:
eco,nomic), pe de o parte, gi banci, pe de alta.
- credite reale; . Creditul bancar prezinti avantajul unei mai mari flexibilitl;i,
- creditepersonale.
cornparativ cu cel comercial, intrucit sumele disponibile pot
. Dupi intinderea drepturilor creditorului:
fi orientrrte citre diferite forme de activitate economicS.
- credite denunfabile;
o intrre cn:ditul comercial r1icel bancar existi o puternica le-
- creditenedenunlabile;
g6tur6,in sensul ci, uneori creditul comercial se poate tran-
- credite legate.
c Dupi modul de stingere a obligaliilor de plati: sforrmain credit bancar, sau acestapoate constitui suport al
aco,rdirii unui credit com,ercial.
- credite amofiizabile;
Activita.tea d,e,creditare se poate realiza prin folosirea mai multor
- crediteneamortizabile.
r Dupi termenul la care trebuie rambursat creditul: metode:
a) avansuri in cont curenlll
- credite pe termen scurt;
b) linia de credit simpli;
- credite pe termen mijlociu;
, c) li.nia de credit confirmati;
- credite pe termen lung.
Indiferent de criteriile de clasificare ttshzate, se pot desprinde cA- d) linia de credit revolving;
teva caracteristici esentiaLleale creditului in economia contemporana. e) credite cu destinalie spr:ciali.
Cele mai importante forme ale creditului sunt urmi.toarel:: a) Avarusurile ln cont curentt
r sunt cre,:litepentru acoperirea unor goluri de casi;
Creditul comercial, care se caracterizeazi prin elementele de
mai jos: t nu au destinalie prestabilit[ gi, din acest motiv, sunt denu-
r reprezinti creditul pe care gi-l acordi agenfii economici la mite credite de trezorerie;
vinzareamdrfii sub forma amAnirii pligilor; r acestecl:edite nu sunt garantate prin anumite garanfii, ci prin
c avantajul acestei forme de credit consti in ferptul ci intre- starea de bonitate a clientului.
fi' b) Llnia d.eu'edit simpld:
prinzitorii igi pot desfaceproducSa flri si age,ptemomentul
in care cumpiritorii vor define bani. Se apreciaz"a,astfel, ca r reprezinti nivelul maxim al creditului care se poate acorda
se accelereazi circuitul capitalului real; umri client, intr-un cadru prestabilit.

-244 - -245 -
 c) Linia de credit confirmatd:
* semnifici $un.r ce poate fi acordatr sub formi
de credit gi c;rrr,
esteconsemnaliintr_un document scris,convenit
de banci
d) Linia de creditrevoluing:
r este un mecanism de creditare ca
ceaufostramrbursarecreditele""1."ir:""',::::i:'i;ir"Jllll.'
dite, {5ri intocmirea de noi documente.
e) Creditele cu dest{.na{iespeciald:
. sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privlntl
materiile prime agricole, creditele pentru procluclia j"
.,r,,
serve,ori pent:ru stocareaunor materiale de
^ co'structii.
intrucat cre&tur ba,ncar constituie principala
arr"u i"
tare a credihrlui in cadrulrunei economii, este -l^t.- cri
necesara cr-rnoaqterea
mensiunilor acestuiala nivelul intregului sistem.
Creditul de consurn
r Reprezinti vi:rzarea cu plata in rate a unor
bunur.i de con.
sum personal, de folosin;i indelungati gi
de mare valoarc
(mobila, autoturisme, articole d. ui ."srrii).
+ intre creditur ,ie consum gi
creditul bancar ex.st'. stranse re-
gituri, in sensul unor raporturi de determinare.
r Pentru plata in rate, comercianfii recurg ra credite
bancare.
. in condilii de insolvabilitate, cumpiritorul
este obligat sa
restituie bunurile, iar uneori, in funclie de
cla.uzele.oirtr".-
tuale, nu se maLipot recupera nici ratele achitate.
creditul obligatar reprezinti resursere mobilizate
de unititile
debitoare din economie, prin emisiunea de
obligafiuni lriri"ri J" .,,
loare cu scadenli mai mare de I an) gi plasarea
acestoril pe piala pri_
mari de capital.
in calitate de debitor, apar o diversitate de participanfi,
Statul emite
obligaliuni pe piala intemi sau intemafionah,r-,, .r- -"'"a_rr.**
teritoriale ale stahrlu! respectiv prim'riile oragelor
gi mu^icipiiror, emit
i municipale, pentru acoperirea necesitta$lorde fonduri destinate
unor obiective locale, societi$le comer,cialede mare dimensiune']
tn ."lit"t'" de creditori, deci de cumpiritori ai obligaliunilor' aParr
ii persoane fizice gi cei institufionali, acegtiadin urmi putind
in rrLodsemnificatirl evolulia pielei..Motivalia investitorilor in
citre astfel de plasamente este dati de nivelul dobinzii afe-
precum gi de posibilitilile de tranzaclionare pe piafa secundari la
de valori, prin care se valorifici diferenfa favorabili de pre! dintre
curnpiririi gi cel al vAnzirii titlurilor.
Creditul ipotecar
Reprezinti un credit garantat cu proprieti$ imobiliare sub forma clidi-
(ln special,ln mediul urban) saude natura terenurilor (in mediul rural).
Cunoagte mai multe forme gi are o amploare deosebiti in lirile
" credit ipotecar cu dobindi variabili;
o credit ipotecar cu rambursare progresivi (cu reduceri ale
anuitililor, mai mari la inceputul perioadei de rambursare);
. credit ipotecar inversat, purtitor de anuitili (caz in care
imprumutul aduce proprietarului u:nvenit regulat), prin care
'benefici
se 'ualorificI capitalul investit gi se az6,de dreptul de
proprietate qi de uzufruct.
" Importanfa creditului ipotecar provine din faptul ci permite
nobilizarea ceLpitalurilordisponibile pe termen lung.
o Prin intermediul titlurilor de ipote'ci sunt finanlate aproxi-
mativ 60% din locuinfele familiilor (de pAnn la 4 persoane).
ExistX gi tiduri de ipoteci prin care sunt finanfate con-
stmcfiile de apartamente gi imobile destinate afacerilor.
* in calitate de participanfi, pe aceasti piafi apar societi!ile de
esigur5.ri,binr:ile comerciale, bincile mutuale, ceea ce dovedegteun in-
teres sporit al investifiilor, ca urmare a importanlei pe care o acordi au-
toritifile acestui tip de credite.l0

' stancu Ion - Gestiunea financiarl a agenfiror t0 Kirilescu Cosl:in - Moneda, mic6 enciclopedie, Editura
economici, Edifura Economici, Btrcu- $tiinfifice gi Enciclopedicil
regti, 1994.
Bucuregti. t982'p.77.

-246 - -247 -
 Riscul ile gedit + misuri operative: incheierea, in condilii avantajoasepentru
creditarea esteo activitatede b,aziintr-o banci. Aceastiapoate gene,r.' barrci, a contractului de creditare.
profituri importante pentru banci, daci. este practicati corect, dar ca.rc e mi.suri curative: intreruperea contractului de credit. Toate
poate duce gi la pierderi. Prin urmLare,trebuie aborclati intr-o manieri'r misurile de prevenfie a riscului asiguri gestionareacorecti a
structurati gi logici. Activitatea de creditare implici un risc, prin insaSi poftofoliului de credite.
elementele de anticiparepe care se bazeazadecizia ,Je cr,editare,pentnu Odati or dezvoltarea gi diversificarea sir;temului bancar 9i a acti-
banci fiind de maximi importanfi cunoagtereaacesfui risc, erraluarea
sa cit ii fiecirei b[nci, problema riscului de creditare atinge dimensiuni
mai aproapede realitategi acceptarealui in cunogtinld clecauzi.
impunind. trecerea pe prim-plan a preocupirilor de gestionare (na-
Riscul de credit, intr-un contef,t general, apa::e suLbforma pier_
) a sa, <,ao garanfie absolut necesari pentru a ne bucura de avan-
derilor determinate de nerespectart:acontrachrlui rre citre debrltorr^prin
pe care ni le poate procura sistemul de credit.
renunlarea la motivafia psihologicii de incredere reciproci. Apare
1ub In procesul de gestionare a riscului de crieditare,bincile se orien-
forma deterioririi serviciuluidatoriei prin intirzierea plilii dobinzilor
sau la a douii principii clasice qi anume:
ratelor. Factorii perturbatori in conceplia debitorului pot fi divergi:
o diviziunea riscurilor, urmiregte minimizarea riscului global
t de naturi interni aparlinAnd organizirii crerlitorului, cum
de creditare prin evitarea concentririi portofoliului de cre-
ar fi: managementulfinanlatorului qi strategia eronati la ni-
dit,: gi diversificarea plasamentelor de credite.
velul finantatorului, corupfia ofilerilor de cred.ite la nivelul
r linritarea riscurilor, izeazl. aspectul cantitativ pe care il im-
relelei bancare,in cadnrl unitililor direct operative (sucur-
braci aplicarea practici a primului principiu.. Deci, limitele
sale, agenlii bancare) sau coruplia managemerrtului superior
priuind angajamentelebancare fafn de diferitele componente
la nivelul centraleibancare,
; ale portofoliului de credite au un caracter de norme.
factorii perturbatori errlterni specifici acordrnlui de crer{it
Gestionarea riscului global de creditare impune exigenle sporite.
ce determini nerespectareapromisiunil,rr liber consimlite
Acestea privesrc,in prirnul rAnd, cuantificarea,,exPunerii globale a bincii
rezidi din politica acelei organizalii numiti Stat, care tinde sd
la riscul de creditare, ceea ce implici analiza gi monitorizarea perrna-
se interpuni in relafia lilberi a pirfilor, actiioniLndin sens in_
nenti a unui sistem de indicatori care se pot grupa in trei categorii:
vers principiului,,mAinii invi zible" .
,d Indicatori de pondere sau de structuri: ponderea activelor
Riscul de creditare priveqte, snrbtoate aspectele,numai pe crecli_
tor, adici banca. De aceea,bincile trebuie si inceapi si puni in aplicare fisrcante in total active:
sisteme de misuri in staresi le protejeze corespunziitor: intocmai ca tn Active riscante
x100 (a.s.t;
toate domeniile, acestemisuri treburiesi fie, in primul rirxf pre_venti.ve, Total Active
iar in cazul producerii riscului, si fie:curative. r ponderea creditelor acordate in total active:
Misurile de prevenire a riscului creditului au caracter foarte corn_
Total credite
plex gi pot fi structurate in trei categ;orii: x100 (a.s.z)
t misuri preventivel cons{:ituireade garanfii, estirnareaposibri_ TotalActive
litSlii recuperirii la scadenli a creditului, stabilirea ratei clo_ * valoareapierderilorin totalul crediteloracordate:
bAnzii care si acopererata inflafiei.

-2+8- -249 -
 II. Controhil qi gestiunea prorcesului de crefitare. Aceste etape
Pierderi
xl00 (:.s.a) se refera la controhrl liniar al relaliilor de tip ,,bancl-client"' Astfel de re-
Total credite
lafii sunt legate de Luareadeciziilor, care, la rindul lor, atrag riscuri, 9i de
r valoareacreditelorperformantein total creclite: aceea, necesita control liniar. Analizir creditari, monitoringul creditar gi
Credite perform.ante lucrul cu creditele pr:oblematice - pirli componente ale acestui control. Re-
xl00 (3.s.4)
Total credite: feaua accept[rii gi aprobirii creditului qi organele responsabile pentru
aceastatrebuie si fie unicl pentru toate deciziile creditare in banci. in
ponderea fondului de rezervi in capitalul pr,opriu.
literatura de specialitate,acestproces se mai numeqte monitoring de credit.
B. Indicatori de dinarrici: III" GestiunLea controlului. in orice banci trebuie si existe un
Dinamica fondului de rezen,r5.pentru acope::irea pierderilor la mecanism independent de gestiune ir controlului, obiectul ciruia il con-
portofoliul de credite; stituie deciziile cr',e,ditaredin contrircte, componenla portofoliului de
Dinamica activelor totale gi a crefitelor totake. credit gi procesul controlului luirii d,eciziilor.
C. Indicatori de corelare a a,ctivelof cu capitalul bancar:
+ profitul net raportat la pieral.eriledin portofolittl de credite:
Profitul net
monetar$iirrflalia
10.4.E,chililcrull
l= (s.s.s)
Pierderile la portofoliul de creditr: E chilib r wl Si d ezechilib rul m on etsr
+ raportul dintre Dac5, la nivel microeconomic, echilibrul poate fi redat, pentru un
fondul de rez:ervdSipierderile tnregi:;tratela porto-
foliul de credite subiect economic, ca o identitate a tranzacliilor (intriri-iegiri), la nivel
macroeconornic, echilibrul vizeazi e,galitateacererii 9i ofertei, pe tipuri
Fondul rle rezervi
I- (3.s.6) de piele saupe ansamblul sistemului economic.ti
Pierderi la portofoliul de credite
Conceptului rle echilibru econrlmic i-a fost atagat6,in ultimele de-
cenii, ideea dezech.ilibrului economic Permanent, idee conform cireia
Etapele gestiunii riscului de credit: economia se afla, in permanenfi, intr-o stare de dezechilibnr, in reali-
I. Gestiunea riscului la etapra conlucririi cu imprumtrtitorul. tate, fiind doar o tendinli spre starea de echilibru, autoreglareaperfecti
Aceasti etapi a procesului gestiunii riscului de cre,Jit se referi la ges- a unei economii mr poate exista,atAt datoritl insuficienlei informaliilor,
tiunea relafiilor rrbanci-client", indreptate spre evaluarearjscurilor indli- cAt qi imposibllitagi de a ob$ne un echilibru perfect. Lupta pentru ob!i-
viduale in limita reglirilor strategice.Analiza creditari consti in analiza nerea sau intriLreain echilibru este cclntinui.
solvabiliti$i imprumutitorilor indMduali gl in stru.,cturerrea credite.lor Interdepend,engamultiplelor p.iefe face ca dezechilibrul unei piele
individuale cu scopul minimizirii at6.t a riscurilor d.escoperite,cAt gi a si. duci la aparilia tensiunilor pe alte piefe, dezechilibrAnd sistemul eco-
pierderilor la fiecare din ele. Monitoringul de credit consti in controlul nomic, in ansa.mbhr.Un factor determinat al dezechilibrelor economice
solvabilitisi gi menlinerii asigurS.riiblncii in fapturl ci solvabilitatr:a il reprezinti iner$.a.din reacliile agenfiilor economici, ce este generati
'de
clientului rimine a ff acceptabili. Supraveghereacreditu:lui presupurne interese, motiva!ii, tehnologii etc.
restabilirea credibilitigii in cazul inriutifirii ei serioasesau in cazul pier-
derii integrale. rI G. Man,olescu,Monr:da gi ipostazele ei". Eiucuregti 1997, p'20

-250 - - z 'L-
 Echilibrul monetar,e un ansamblu de relatii gi variabile de caractcr
monetar sau starea de identitate intre masa monetari eiLstenti in ec.
nomie gi cerereade bani.
Relaliile dintre echilibrul (dezechiribrul) economic, ffnanciar
5r
monetar sunt relafii intre gen gi specie,conceptele de echilibru financia'
qi echilibru monetar sunl. niqte situalii particulare ale ecleilibrului
eco
nomic. se mai poate evidenlia ci procesele monetare pot tinde
sprc
echilibru nu numai prin irntermediur tranza{iilor reare,dar gi prin
inter
mediul tranzacfiilor financiare, efectere dezechilibrelor monetare
rc-
flectandu-se asupra campului financiar gi impreuni. cu de:zechilibrele
fi-
nanciare afectAndeconomia in ansamblu.
Existenla echilibrului monetar nu ne ridici deloc existenla echi,
librului economic, acesta din urmi ffind influenfat de nurnerogi arg
fac-
tori. Aparilia unui dezectrilibru monetar poate reprezenta o rnodalitatc
de compensare a unui dq:echilibru economic financiar <resens opus.
ai
Conceptul de echilibru monetar a cipitat o semni{ic:atiemai largA,
in literatura de specialitate, dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial. Uti-
lizat de Von Wieser, Aftalion de Keynes ca principalul promotor,
el a
fost dezvoltat de Patinkin, Tobirl Friedman.
Caracteristicile echilibrului monetar sunt:
r echilibrul monetar constituie un proces
obiectiri influenfat dc
proceselede pr:oductiegi de circulaSedin economia de pia!6;
r echilibrul mo'etar are un caracter dinamic, rleterminat de
variafiile sferei reale;
r dependenla pr:oceselormonetare de cere reale ffind rerativa,
gi procesele mrrnetare influengAndsfera reali;
r echilibrul mo:netar se rearizeazr prin concordanta dintre
oferta gi cererea de bani, cAt gi prin concordanlele pe cele_
lalte piele din r:conomie.
Morreda este un factor exogen al instabfitd.fii economice. in con-
secinli numai reglarea masei monetare exerciti un efect global asupra
economiei, pentru a se asigura o cregtere anuali a circulaliei monetare,
corespunzitor ratelor de cregtereeconomici.
-252 -
ur-
Pentru a asigrtraun echilibru nlonetar, e nevoie de satisfacerea
m.ltoarele condilii:
a) raportul ln care se afli sferernumeralului qi sferamonedei scrip-
turale (pliqi-virament);
b) proporlia lin care se distribuie capitalul agenlilor economici in
proprriu gii imprumutat (str[in) (cu ajutoml bugetelor finan-
ciare ale agen!ilor economici gi al sistemelor de contracte eco-
nomice intre acegtia);
c) emisilrnea monetari, vgehz.alr'ide citre Banca Centrali, fnAnd sea-
ma de cerirnfeleproceselor er:onomicegi de concordanlacaretre-
intre circuihrl valorilor reale 9i al celormonetare;
buie si exiLste
d) modul in r:are se formeazi qi se repartizeazi veniturile gi chel-
tuielil,e prri:nintermediul bugetului de stat gi bugetelorlocale;
e) corelaliile care se asiguri intre bugetul de stat 9i celelalte insti-
tufii Eriansambluri valorice din economie constituie o condiqie
p rimordial.i a realizirii echilibrului monetar.
Ma.i existi un gir de factori ce irrfluenleazi echilibnrl monetar:
+ modalitatea gi formele constituirii sistemelor de fonduri in
cad.ruler:onomiei nafionale;
. viteza dt:contirilor;
t vittezaderotalie a resursel.ormonetare 9i materiale;
r formarr::asurselor de creditare gi distribuirea lor;
+ rambursarea creditelor b'ancareqi participarea la procesul de
fonnare a resurselor financiare nafionale'
Un elem.ent lundamental al asiguririi echilibrului monetar dina-
mic il constituie pallitica monetara arsuPraproceselor monetare izdnd,
in. mod nLemijlocit,realizareaunui anumit echilibru monetar, ajustarea9i
corectarea d,:zech.ilibrelor apirute, integrarea echilibrului monetar in
echilibrul economir: de ansamblu.
Misura creqterii nivelului general al pregurilor se face cu aiutorul
in.clicilor,avdnd in rredereci orice in,:lice este conventional 9i nu reflecti
decAt imperfer:t mirlcareapreturilor.
-253 -
 Inflafia - cauze, efecterforme
Inflalia gi Soliditatea Gestionarea ratei de dobAndi pe ter-
Cu toate acestea,inflalia a fost gi a rimas un
fenometr predominant sistemului financiar men scurt antreneazi iniectiri gi re-
negativ, un dezechilibru rnacroeconomic, indiferent profitulbancar
de intensitatea qi sen. estedati de trageri de lichidite$i din economie, ce-
sul evolufiei; un dezechilibru monetar cu efecte
de antrenar:eir, stabilitatea ea ce concluce la stabilitatea preprilor
real5. Etimologic privind rucrurire, cuv,anhrl ".ororrr*
inflalie provine din latinescul prefurilor ob!inuti * scade rata dobinzii ) sPoresc
,,inflare", care are semnificatia de a se umfla in mod exagerat. Fenomenur prin acliuni asupra profiturile intermediarilor financiari-
numit inflafe s-a definit, sub raportur continuturui masei monetare bancari
gi Jformei de mani-
festare,prin aceastrtrisdturi esenfiari.- de cregtere r Inflafia gi Creqterea Impozitului-infla,tie
enageratiLa prefuriror.
irnpozitele veniturilor fiscale- constituie sinonimul din domeniul
1'abelullO.4.I poate fi oblinuti monetar al seigneuriage-ului Ei pre-
Corelafia infla{iei cu variabilele macroeconornice
prin cregtereamasei zinti niveluri diferite in funcgie de
monetare ca unnare gradul de dezvoltare economici
Argumerrte
a operaliunii de - in lnrile dezvoltate aceastl sursi de
Contraargurnente
seigneuriage obtiner': a veniturilor bugetare este
Inflagagiforga lui
fr lCurba Phillips - corelatia este varial,ild. ,,r-"i dac5 scizuti, comparativ cu tirile in curs
I de munci Cre$ter,ea inflafiei se manifesti inflalia prin costuri de dezvoltare
f
inso$ti - in perioada '60-'80, nu s-a confir_
leste Bdncigi Politicimanetate,
Sursa:Dardactr[.,BarbuT, Monedd, $iPedago-
Ed.Didacticd
de scidr:rea mat corelatia descre:scitoare dintre gicd,Buutregti,2005.
gomajului inflafie gi gomaj, ci <l corelatie cres_
citoare (stagflalie) Inflalia esteun dezechilibru, caracterizatprintr-o cregteregenerali a
- rata infla$ei1e majoreazi i., p"rrrr"-J
preprilor. Ea provine din excesulde cumpirare a masei de cumpiritori,
nenti, ca rumare a anticipirilor,,co_l
in raportul cu ':antitateade bunuri gi servicii puse la dispozilia lor.
rective" ale agen$ilor economice
. relafla inflafie-gomajnu
I in prezent, existi un sistem de indicatori prin care se urmiregte
se manifcstil
pe termen lung datorita existenfeirateil evolulia fenornenului inflafionist din economia nalionali. Iati ciliva
natura.lea gomayului(Fredman) dintre cei mai reprezentativi:
I
r Inflafia gi L lndicele ytrelului cu amdnuntal ll 1]
llnflatia desaii cre$tereamasei mon,:tare antreneazi
exporturile I I
lresurse rmportante sciderea puterii de cumpirare a ,no_f El se caklleazdpinselectarea unor elemente din totalul cheltuielilor
pentru export gi nedei gi depreciereamonedei natio-l de familie, in firnc$e de importanla lor' Metodologia de calcul este ceaobig-
poate ff utilizati nale ) 2 preturile inteme ) in-f nuiti pentru determinarea tuturor indicilor, util.izindu-se pentru bunurile
pentru reducere fla$a efectivi este mai mare decAtceal de consum, pe:ntru servici! precum 9i pentru taxelevalorii adiugate.
deftcitului balanfei anticipati ) sporegtegradul de ocu_f 2. Indicele ptrelului cu riilicata llll
de plili externe pare a forlei de munci gi cregtepro_l
Acest indicator se determini pentru pr'odusele finite, precum 9i
du4ia ) sporesc resursele pent ul
pentru materiile utilizate de principalele ramuni ale industriei. $i acestui
e4port ) scade deficihrl balantei del
indicator i s-a,uadus mai multe obieclii. Datorit[ numirului restrins de
plig erteme I
produse luate in calcuf fenomenul nu este surPrins ca tendinli generali
-254 -
-255-
 la niverul economiei nationare:
pe'tru materiire pr'me., rrndicei,e
calcul aceeagimirime de mai ia irr
mui" o.i, _, 'i' cre$tereacantitllii de rnonedi;
ritormateriei
prime,.
d'pi care
acest tl; " trarasfer.rlbogSliei de la creditori la debitori;
rli r*;'J:'il:::jl
pretul produserorfinite obtinute. H,T:ffi ,' scidereacalitifiivielii,
T'rt ca neajurLs,rr.**rl"Jr."r*
tii estegi determinareasa stricti 'n '' mirirea ,,armateide oameni firi lucru";
li pentru materi prime gi bun'ri de capitali.
3. rndicereTtrodusuruina(ionar ,' corrflictesalariale;
lt brut
Acestase dete ,, falimentul entitililor neeficienteetc.
intri
in,,..,.*""
p.JillilrLtr#";ff
fi:H"l:::"Jil:.;,ffi1 Din punct de vederemacroeconomic,existi doua forme de mani-
;
din cel de stat' Efectirl indicele
se cleterminaca napor:tul
ciintrevaloare,r
lr'sr,rr€a in{lafiei, in{lalia prin cerere - motivati prin existenla cererii
, \( csive la ni',relulieqirilor economiei nalionirle in condiliile angajirii
curenti a produsurui nationar
brut ;;i val0areasa dirLanurr
rimile necesaredete. de bazi. _fvr. ,l,'pline a forfr:i de munci, lucru care atragecregtereaprelurilor. Aceasta
d; unuri.,, n,",,,.,i1i1il::: fj::,::;:r,?,'c ar:ea
can
ritiiliilizice r1rrisegte accperire, din punct de vedere monetarist, in existenlaunei
f
glob , ,rntitili mari de bani in economie, careva duce la o mirire a cererii de
aI arrenomenuluiinflalionist,,6iird
* l'rrnuri qi servj.ciidin economie; inflalia prin costuri * caractenzatiprin
prelului,cu ridicata sau cu cel "i""1;p1r:;H::'_t::
al preriului cu arninuntlrll.
lH:x:]
l,rptul cl apare ca urmare a miririi costurilor pentru intrarile din eco-

.:,i.::"il::lT::J:'::#ffi,::$:ilh*:"i:l:
0..".':,':::f
ficare se bazeazi pe un
rrornie(creqteredatorata pretenliilor salarialesau anumite situalii con-
lrrrrc{urale la prefurile mlteriilor prime, energieietc.).Astfel, aparespi-
anumit criteriu: forma de
rnani.estare,ritmul r.rl,rpret-salariu (susfinuti de negocierile cu sindicatele) gi tendinSade
evoluliei salg cauzelesau
continuit;rteainfla{iei in tir:rp.
Ir'.r;nsfer al acestorinfluente ale costurilor citre consumatorul final sau
Din punct de vedere al ritn.u,rlui
d"rfrr*.ur;;"'rou.+; .^.r,r
aguri'ii. existS' astfel, p.rltenerul dirr aval. Situalia cdpitAnd caracter de generalizarela scara
multe forme a" i.rn"El", m ai
rrrtiregiieconornii, consumatorul gi partenerii ,:lin aval/amonte accept6,
l. Infla{ia rampanti-sau tA;:Atoare
(e'glezi: r:reepinp;inflatio;n) rlc fapt, cregtereapreturil,or.
este denumiti inflatia ca.racterizati
printr.o cregteremedie a lPentrud.eterminareaindicelui generalal prefurilor, se folosescpa-
preturilor de 3_4%anual.
tru variante d,,:cancul,in teoria economica: in,licele Laspeyres,indicele
Z. Inflafia deschisi (franceza:
inflati, | )lasche,indic etre Marshall-Edgeworthgi indicele Fisher.
inflation)estedenumit:i
i"n"fi"r,":":J::::J::T;:rJi,,,; Cdati calculat,indicele generalal preturilor (Igp) estefoarte uqor
evolueazi intre 5_10%anual.
:;iir;edetermin.erata inflaliei (Ri) prin relalia ( I ) :
3' Inflafia garopanti - in (1)
care preturire c*sc ,cLr
peste lli96 N= (Igp- 1)*100
anual.
Spre exemplu,daci trgpar inregistravaloarea1.2,atunci N=20 o/o'
in literatura de specialitate,
i:nfratia este cronsir:lera'i
un ]fle.ofirr,:rr De la lgp se poate ob$ne puterea de cuLmpirarea banilor (Pcb)
mondoeconomic' cu manifestiri
specificet" ,."r" fir:cirej. ,'Kf,rimatain 9oprin rclatia(2):
tionale concretizatein: econonlii na-
I
. cre$tereacontinui qi autointretinuti Pc b= * Loo / 'r \
e deficitul schimburilor
a preturilorl Igp
cu striinitatea;
Facem precizareaci acestindice generalal prelurilor se constituie
int;r-unindir:e al prelurilor de consum (IPC).
-256-
-257 -
 Calculul indicelui general al prefurilor
de consi.um,in rnajoritafea
acliugate. PrirLtre nrisurile {iscale an,tiinflafioniste se numiri: creqterea
firilor, se face dupi formura Laspeyres,in caresunt
cuprinse influenle taxelor gi impozitelor, reducerea cheltuielilor guvernamentale, econo-
considerate particulare fiecirei economii.
Modalitd{i de diminuare a infladiei misirea forlatb qi altele.
Din defini,tie,poritica antiinfla.fionisti 3. Alte p'r'acticiantiinfla{ioni.sfe.Alituri de politica monetari gi fis-
esteo politici de asigurarea
unei stabiriti-ti monetare rerative ,:re cal.5,prar:tica economici a consacrat gi alte instrumente utile pentru ate-
menfrnerea p,refuriror in limite
rezonabile' pornegte de la premisa rsiguririi, nuarea fenornenu,lrriinflafionist. Dintre acestea cele mai cunoscute qi
simultaLrr gi a cregterii eco-
nomice qi Iimitirii gomajului. m.ai utilizate sunt: ajustarea producl;ier, ajustarea salariilor, controlul gi
in prezent, s-au conturat mai rnulte rafionalizarea prefrrilor. Cu toate ci aceste mijloace nu pot constitui
,_,, .,nlti mijloace de combatere a
rnilager: elemente de bazi. in combaterea irrflafiei, ele sunt, totugi, de un real
l. Mecanismelemonetareantiinflalionisfe. folos in completarea efectului antii.nflafionist al politicii monetare qi
ActionAnelpe ,:ale rrr,o_
netard' autoritifile dispun de mai multe ffscale.in continuare, vom reprezenl:aconlinutul lor gi efectul antiinfla-
posibirllili dr: a inteiveni in ec'-
nomie' pentru a combate inflafia. Dintre
acestea, fionist pr: care-lgerLereazi.
ami'tim: rata scontului,
rczervele obligatorii, vanzareatitluriror Defla{ia tmonetardse caracterizr>az\,pt'rn
diminuarea mijloacelor de
de creanli pslitica de credit. u.ul
din cele mai cunoscute qi mai effcie'te mijroace platl in circulafie, ileci, prin reducerr:acantitilii de monedi aflati la dis-
de combatere a inflatrei
din perioada interbelici a fost cregter:ea ratei scontului. poziiia agenljilor er::onomici.
a. Mecanismul antiinflalionist al ratei D eJlalia.financiard corespunde contractirii credihrlui disponibil
scontului.Daci banca ctrn_
trali incearci si temperezecererea acordat prin sjistemulbancar. Principala manifestare a acestor doui for-
de mor,edi din economie,
ea se poate forosi gi de efectur antiinflationist me de deflalie cons;ti in sciderea prr:turilor bunurilor gi serviciilor, pre-
aI ra.teiscontul*i.
b. CreSterearatei rezeruelorba:.ncare.Alituri cum gi a prelului ar:tivelor reale.
de rata scontului, pen_
tru temperarea inflafiei, se folosegte Dellafia realii este sinonimi cu reducerea activitilii economice,
gi mecanisrn.ulrezervelor
obligatorii. n..n?tlt: de aLcoperirg acesfafiind un alt termen utilizat pentru a desemna recesiunea care in-
prin rezerve obligatorii, a
mijloacelor de plati sub fbrmi de oo1;e$te,in gerreral, deflalia monetar[ sau financiari. Prin termenul de-
monecl:i limiteazi, intr-o
anumitd misuri, posibiliti;ile de emisiune flalie sunt desemnirte toate scideril,e considerabile ale prelurilor, indi-
carepot contribui la
stimularea cererii efective. ferent de cauzele lor, sau de efecte. Rata deflaliei poate fi definiti gi ca
c. Operaliunile de open-market. Acliantle rata anuald de scidere a nivelului ge,neralal prefurilor, fiind, in alq ter-
de genul iacestapresu-
pun vAnzarea titlurilor de creanfi, meni o rati a inflafei negative. Pot fi diferenliate doui niveluri de de-
pentru retragerea din cir_
culafie a unei cantitili de monedi, flalie: de;flaliadesclitisd
Ju ,.op,.rl temperiirii exce_ Sideflafia tdrdt:oare.
sului de cerere. Politica valutittrd. Statele practici, deseori, politica unei monede
d' Protec{iacontraspecurariei'Fentrua puternice sub presi.uneabincilor ce:ntrale,cu scopul de a reduce deze-
evita specurafiile,atat bain-
care c6t qi bursiere, s_ainstituit un
slstem de reducere a cre_ chilibrele externe de naturi inflafionisti. Aceasti politici a monedei pu-
ditelor acordate economie:l.
ternice consth intr-o revalorizare a valorii externe a monedei gi este
2. Politica fiscald. politica fisr:ali oferi
mai multe ,:di de actiunc obtinuta, {ie printr-o contractare a ,;antitifii de monedi, fie prin creg-
antiinflafionisti, dar, de fiecare da.ti, se
l;;;;";;;r, terearatelor rle dohAndi.
"*e..gi"

-258-
-259 -
 indatorarea excesivd'credit'r este necesar
pentru dezvortareaacti- 5. AstIzi, sunt intAlnite alte functii ale monedei, expuneti-vi opiniile
vit5tii economice, dar susciti rambursarea
capitarului gi a chertuielilor
financiare, care devine o povari pe mdsuri referitoare la fc,losireamonedei r;amijloc de tezaurizare.
ce indatorare;r devine exce-
sivi' Recurgerea ra credite sustine cregterea 6. Expr:imali-vi opinia asupra conceptului de monedi.
economic', intr-o primi 7. Expunefi-vi opinia asupra pro,cesului de influenli a formelor mo-
etapi, dar exerciti o influenfi deflafionisti..
nedei de c5.trerf,menire.
Preferinra pentru richiditate. Atunci cand,
la niverur agengilor eco- 8. De ce, astizi, rnijlocul cel mai a.ccesibilde efectuare a plI;ilor este
nomici gi populaliei, se, manifesti o
puternici prefec'g-' pentru Ii-
chiditate, aceastanu concruceIa sciderea moneda.
ratei de dobendiir'in misura in
care lipseqte increderea in viitor, iar perspectivele 9. Daci afi li un businessman de talie mondialn, din totalitatea acti-
brocheazi orice in- velor financiare, pe care le-afi alege,argumentafi.
vestifie. Economia stagneazi, iar deflafia
se manifesta.
in final, am elabora unereconcruziiIa compartimentul
10. Rolul monede:i in economia nalionali este vidit, aritali dezavan-
monedd,credit tajele fol,osirii rnonedei.
gi echilibrulmonetar.cu toate cd
formere au evoruatfo,ori-*utt, 11. Esenla circuitr:lui monetar.
^onidri
astdzi, omenireaseforosestede ceremai auansateforme
are ornrrro. in prr- ItL. Formele circuJlrliei monetare in RM.
zent, moneda tndeplineSteaceleasifuncliica
Ia primafara oporrgrri.iUrr, 13. Deffnigl circuitul monetar qi circulalia monetari.
de monedd, astdzi, cel mai important loc
il orupa ,rrditul,. in marea lor t4. Definigi rnasarnonetari gi agregatelemonetare.
majoritate, societa{ilenarionqretrdiesctn credit,
care,prin intermediurunor 15. Relevali s'pecili.culfiecirui agregatmonetar.
instrumente destul de c-ontodenu numai
pentru agenlii ecctnomici)dar ro. Globelizareaeste un proces internalional care influenleazi qi asupra
pentru populalie, permit acestorasd de{ind St
bunur sau srrvic,iul de'ron, o, statului nostru, rolul monedei,, in acest proces, este considerabil.
nevoieimediar fdrd a economki, dar dezavantajul
fiind reprezentatde di- Dac[ sunteli c]remat la disputa, lblosifi-vi cunogtintele de la funcfii-
uerseleforme ale dobdnzii .pecare debitorur trebuiesd re achite
creditorurui. le monedei pe,rrtrua susfine &scu!ia.
Echilibrul monetar contemqtoranse mai
asimileazd cu dez:echilibrulmo_ 17. Cunoagte[i foarte bine formele monedei, credeli ci ele au evoluat
netar care,tinde sd ajuySn la nivelul optim
pentru dezuohareaunei eco_ din cauza progresului sau iniliativei omului de a-gi ugura viafa, pre-
nomii' Tehnologiiremodernecareopor, dr"roitorea
sistemerc,r bancarecon- zentali argumente.
temporanenecesitdpermanentaperfecfionare
si cercetdriale metoderornoi, 18. Prin ce se reflecti legitura de duLratidintre formele monedei gi fun-
modalitdgilor de platd noincare ar satisface
cerinyelepe pie!:eleatdt de ca_ cliile ei?
pital, cdt Si monetare.
19. Care funclie a monedei ali considera-o apiruti inilial gi de ce?
20. Ali putea da o definigie specifici tuturor funcfiilor monedei?
intrebiri de verificare 21 . Enu.merati elernentelesistemulu.imonetar nafional.
22. Caracterizali sistemul monetar aLlRM.
1. Care, in opinia voastr:i, este deffnifia monedei
contemporane? 23. Enumera!:i toal:eformele de mc'neda ce au circulat pe teritoriul lirii
2. Caracterizali funclia monedei: etalon
al valorii. noastre,
3. Caractenzatjfunctia monedei: mijloc
de circulafie, mijloc deplati. 24. Ce reprezinti s.istemulmonetari'
4' caractenzap' funcfia monedei: mijroc
de tezaurizare sau rezervi a 25. Ce tipuri. de sisteme monetare cranoagteli?
valom.
26. Ce reprezinti puterea de cumpirare?

-260 -
-26r -
 27. Ce este cursul de schimb?
b) apare,in urma inlelegerii &ntre oameni;
28. Convertibilitatea_definire gi forme.
29. Prezentafi diferenlele dintre ECU c) un instrument neimportant gi nu prezinte interes pentru dez-
9i EURO? voltar:eaeconomiei;
30. Prezentafi avantajeleintroducerii
monedei unice. d) un inrstrument tehnic de schimb.
31. Care sunt dezavantajeleintroducerii
EURO? Indica{i uoriantelecorecte
32' Expunefi speciffcur ar:tivitilii sistemurui
monetar interrnationar. Trocul este:
opiniaproprie asupra SMI, SME,
]J. !+ti-"!i-vi SMN. a) schinrbul de bunuri pe alte bunuri creiatede alg indMzi;
34. Care esteviitorul SME SMI?
9i b) schimbul de monedipe bunurile create de alg indlvizi;
35. Definig creditul.
36. Enumerafi formele cr:editului. c) intotdeauna particularizat qi nu are valoare universalil
37. Faceli diferenliere intre creditul bancar d) permite atribuirea unei expresii unice ansamblului de rela$i ale
gi cel comercial.
38. Care sunt participan!:ii Ia raportul tutur'or bunurilor.
de creditare?
39. Elphcafi o funcfie a creditului. lndica{i vsriantele corecte
40. Deffnili dobAnda. 3. Forma dr:zvoltati a trocului presupuneii
41. Enumerali funcliile credihrlui. a) raportul dintre o marft qi alti marfi.;
42. Faceli diferenfiere intre cre&tul b) raportul cuprinde un numlr mai mare de mirfuri echivalente
obligatar gi cel ipotecar:
t43. Ce garanlii se folosesc in raportul care joaci rolul de marfi-bani;
de-credltare?
44. Deffnili creditul d".onro*. c) raportul in care o marfb se stabilizeazi ca echivalent pentru ce-
45. Deffni,ti echllibrul monetar. lelaltr: bunuri;
46' anarrzacomparativi a echilibrului d) un raport accidental.
gi a dezechiribrului monetar.
47. Deffniliinfla(ia. ln di cafi vttriqnt a cor ectd
48. Enumerali cauzeleinflafiei. 4. Forma gr:nerali a trocului presupune:
49. Enumerali consecinlele inflatiei. a) raportul dintre o marfr gi alti marfi;
50. Enumerali factorii ce influenleazi b) raporhrl dintre bani qi o marfi;
aparifia procesului inflafiei.
51. Enumerali formele irrflafiei. c) raportul dintre un numir mai mare de mirfuri-echivalent care
52. Definili tensiunile inllalioniste joaci rolul de marfh-bani;
53. Care sunt cauzelegi consecinfele d) raportul in care o marfi se stabilegte r:a echivalent pentru cele-
inflaliei in RM?
54. Cum se mlsoarlinflarfia? lalte bunuri.
55' Numifi catevametode de contracarare ln di cali uoriant a corectd
a inflafiei sau de ,iminuare a ei.
5. Banul-mirrfi etalon reprezinti :
a) moneda de cont;
Teste
l. b) monr:da fiduciari;
Moneda este:
c) moneda metalici din aur;
a) un instrument special, care indeplinegte
funcfia de echivalent d) monerdade htrtie.
general;
lndicati vgrianta corectd

-262-
-263 -
 G. a cunoscurr, in evolu,tia sa,
ma:i multe etape Funclia clebani universali o indeplinesc:
f:l;*"l.teriali
a) marfi,marfb; i) Dolarii americanii
b) monedi metalici; b) ECU;
c) marfl - monedi-marfh; c) DST;
d) moned6-marfh. d) Lira sterlini.
In di cali uari ant ele cor ecte In di ca{i uuri antelecorecte
Z. Banul_semn cuprinde urmitoarele Motivele de micgorare a funcfiei de rezervi a aurului bincii
forme de existenti:
a) troculi centrale $unt:
b) bani-marfh; a) aurul a fost scos din circulafie;
c) bani de hArrie; b) s-a arrulat schimbul bancnotei in auri
d) bani de cont. c) cantil:ateade aur depigea masa monetari in circulalie;
Indicali uariantele corecte d) aurul era mai ieftin decAtbanii.
8. Funcfia ca mijloc de plati In dica{i uari antele cor ecte
rrsra sa uruflc(tel
monedei presup'trne utilizarea
nilorpentru: [ra- Circulafia monetari se realizeazi prin:
a) v|.nzareamirfurilor in creilit: a) num(lrari
b) puterea de cumpirare-etarc,n b) hArtii devaloare;
' format din cor::rtrib*,tiarnSrfuriror
gi serviciilor; c) transfer;
c) achitareasalariilorr d) aur.
d) posibilitatea de economisir:egi lndicali vari antelecorecte
pistrare.
Indicali variantele corecte Masa monetari reprezinti:
9' Funcfia monedei, ca intermecliar a) disponibilitifile in valuti striini din conturile curente ale BIn-
aI schimbu.iror., este realizeita
prin doui operafiuni succesive: cii Centrale;
a) puterea de cumpirare; b) rata clobAnziicreditelor oferite;
b) valoarea buno.ilor r" elprimi c) ansarnblul mijloacelor de plati existe;ete,la un moment dat, in
prin preful lor;
c) vAnzirile unui bun contra ,rro.,"a"j cadnLlunei economii;
d) schimbul monedei obtinute.o.rr." d) ansarnblul instituliilor financiar-monr:tare de pe piafa de capi-
U,ro.
Indicali variantele corecte "trri taluri.
1O. Frrterea de cumpirare a mon,edei
reprezinti: lndic a{i uurianta corectd
a) raportul intre cantitatea de
bunurl^qlprelul bunurilor; t 5 " Selectati agregatele monetare, din care este formati masa mo-
b) raportul dintre oreful ,rrri
proao, gi i"rrtit"r,*" de bunuri; netari in RM:
c) raportul dintre doui
*."";;;"; a) M1 - depozite la vedere in lei;
""iti!i
d) raportul dintre doui brrrr.rri.
b) Mz- depozite la termen in lei;
Indicali uarianta corectd
c) M3 - depozite la termen qi instrumentele pielei monetare;

-264 -
-265 -
 d) Ma - titluri pe termen lung;
d) v/(n.T).
In dicali uari antele cor ecte
lndicali uarianta cor ectd
16. Circulafia monetari reprezinti:
Activitatea de creditare presultune:
a) procesul de miqcare a barLilor in cadrul gi iin scopul a) atragerea gi acumularea mijloacelor libere;
asigurinii
circulaliei bunurilor gi servi,ciilor; b) reparfizarc,apeanumite vedgi economice;
b) procesul de migcarea valu,teistriine in cadml gi in c) atragereainvestiliilorstriinr:;
scopul asi_
guririi circulaliei valutare; d) repartizareavenituIui de la persoane fizice sauPersoanejuridice.
c) procesul de migcare a banilinr gi mirfruiror in cadrml lndicali t,avi arrtelecor ecte
$i in scopul
asiguririi circulaliei monetare gi marfare; tl. Creditul ,cornercial este:
d) realizarea mirfurilor gi a serviciilor pe o perioadtiL a) cel pe care intreprinzitorii gi-l acordi unul altuia;
de timp de_
terminati. in conditii normale ale economiei. b) acordat de banci;
Indica{i uarianta corectd c) acord.atde banca centrali;
17. Legea circulafiei monetare presupune ci masa d) acord.atde persoane fizice.
moneta'i este:
a) invers proporSonali cu cantitatea mirfurilor gi lndica{i uarianl a corectd
preful mirfir-
.
rilor gi direct proporlionalii cu viteza de circr:rlafief 22. Sunt cunosculle urmitoarele firrme ale bimetalismului:
b) direct propor,tionali cu produsur dintre cantiLtatea a) sistennulde valuti echilibratE;
mi.rfi.rrilor gr
preful mirfurilor gi invers propo4ionali c'r,iteza b) sisternul dlevalut[ secundarii;
de circulatie:
c) invers proporfionald cu pIB gi direct proportionali c) sistennul<h valuti dubli;
.r r.lt"r" *1.
circulafie; d) sistennulde valutl paraleli.
d) direct proporfionali cu pIlJ gi invers proporriona*i ln dicali uariantelecorecte
cu viteza de
circulafie. 23. Constitujirea sristemtdui binesc presupune determinarea:
ln dicali vari antelecorecte a) unititliinr'onetare;
18. Care agregat monetar cataderiz,eazila general b) circulalieimonetarel
masa.monetari:
a) multiplicatorulmonetar; c) acord.iriir:reditului;
b) agregatulmonetarM3i d) instrumentelor de plat6.
c) agregatulmonetarMo; In di cali uarianl:a cor ectd
d) multiplicatorulcreditor. 24. Activitatr:a d,ecredit reprezinti:
In di cali uari anta cor ectd a) opera.liunilebincilor cornerciale;
19. Cererea de monedi in conc,eptia clasici pr€:r$upune b) sferaL iniliativei private;
utiliza'ea
formulei: c) sfera ractivit5lii statului;
a) (p"r)/v; d) func!:ionareamecanismelor de concurenti.
b) M*T=P*V; lndicafi uarianl a cor ectd
c) M*v=p*T; 25. Unitatea :tnonr:tari se caracterizeazi prin urmitoarele elemente:
a) cursul de r;chimb;

-266 * -L 0 / -
 b) valoareaparitari;
Rezolvare:
c) drepturile specialede tragere;
JPPCA/B=prelul produsului in lara A,/preful produsului in lara B*C v;
d) convertibilitate.
PPC B/A=prepl produsului in lara B*C v / prequlprodwului in lara,A;
Indicali uariantele corecte
XPPC=IprA/IprlEi,
26. Sistemul de credit actual are ca scop:
a) mobilizarea capa.citililorindustriale; unde: PPC - parita.teaputerii de cunopirare;
b) mobilizarea capitalurilor temporar libere; PPC A/B=6,t1l180*0,2=0.06
c) administrareacapitalurilor; PPC B7A= L8O*0,2/ 60=0.6
d) transformarea capitalului in capital de imprumut. IFPC=,11,54,/
168=0.91
In dicali variantele cor ecte Paritatea pute:rii delcumpirare a u.m. din qaraB, fali de lara,\ s-a redus
27. Patereade cumpirarre a monedei este cu9o/o.
definiti de:
a) rezeryele minime obligatorii;
b) cantitatea de monedi existenti in economiel Problema 2
c) cantitatea de rezeryevalutare &n Slpresupunern ci unui angajat i-a c:rescutsalariuf in anul 2007,fafl,de
!ari;
4) cantitatea de bunuri gi servicii achizilionate prin unitate monetara. 2OO6,cu 500 1ei ajr:ngAnd la 4500 Jlei,in timp rata inflaliei pentru anul
Indicafi uarianta corectd 2C106,miisurati priirnindicele prelurilor de consum, a fost de I4%o(IPC
28. Creditul presupune aparilia relaliilor
de creditare intre: estede IL4,}o/a).(irrre este,in acestecondigi, salariulreal?
a) persoanefizice;
Rezolvare:
b) persoanejuridice;
Saiariul real se cal<rrleazdcuajutorul formulei:
c) persoane de con,ilucere;
sr = sin/(:rtPC/100),
d) persoane de rispundere.
unde: Sr eqrrimiL salariul real;
Indicafi uariantele cor ecte
Sn - salariLulnominal:
IPC .- indliceleprelurilor de consum;

Problemerezolvate in consecinfa, Sr=',4500:1,I40=394','|,3lei gi deci, linAnd cont de rata

Problema I in$afiei, contrar aprarenlelor,salariu.lreal, in anril,2007, este mai mic,
Preful unui produs ,,X",in{ara B, este de decAtin anul 2006, cu peste 500 lei.
lg0 u.m. gi preful aceluiagr
produs, in lara ,,A', este
'de 60 u.m., in condiqiile ir, ."r" cursul valutar
este de I u. m. B = 0,2 u. m. A Indicele prelurilor Problema 3. lDacii numerarul in circulalie este 3699,0 mln lei, iar depu-
de consum este, in mln lei, depozitele persoanelor
nerile persoanelor .frzicesunt de 30,Cr0,0
lara B, 1168,iarin tanAl,S4.
juridice au sc[zut t:st270 mln lei. Determinafi agregatulM1.
I' si se determine peLritateaputerii de cumpirare
a cr:ror doui mo-
nede PpC; Rezoluare:
z' Indicele paritilii puterii de cumpirare a Ml=3699 + 3000-270=642Ctnlnlei
celor doua m'nede lppc.
mln lei.
Agregatul monetarMl este642!"t)

-268 - -269 -
 Problema4
in anul 20O6,in lara,4o rata inflafiei 2. Indicele:pariti$iputerii de cumpirare a ce:lordou5.monede IPPC.
Rr a fost de ZSo/o,iarrata dobanzij
nominare Ra a fost de 20%. Determinafi
care a fost rata dobanzii reale
R'a qi dobanda reali D" la un imprumut Problema 2. Si prezupunem ci unui angajat i-a crescut salariuf in anul
in valoare de I cr00000 unititi
monetare (".-.). 2010, fali de 20O9,cu 2500 lei ajungAndla 7500 lei, in timp ce rata inflagei
pentru anul 2009, misurati prin indicele preprilor de consum, a fost de
Rezolvare:
I l% (IPC estede Lll,Oo/o).Care estein acestecondilii salariulreal?

& = - | = t.2 / 1.25- 1 = -0.04 (rata negativi a dobinzii

*# reale) Problema 3. in anul 2OO6,in lara A, rata irLflaliei R, a fost de 25o/o,
I

D" = V, xRl = -40000 u.m. (pierderede valoare) lar rata dobAnzii nominale R.'aa fost d,e20%. Determinali care a fost
rata dobAnzii reale Ra gi dobAnda reali D, la un imprumut in valoare
D" = V,xRl =0.2x1000000=200000
de I 000 000 unitili monetare (".-.).
Sau:
T.|n
D, = Dntr$*- Problema 4. in anul 2O09,in fara A, rata inflaliei ft, a fost de loo/o,
= ( 0.2- 0.2s)
/ (r + o.zs)xo.2
= -40000u.m.
(l + R ,7 ^ 1 1 0 iar rata dobArrzii nominale R"aa fost de I2o/o.Determinafi care a fost
rata dobinzii reale R6 gi dobinda reali D, la un imprumut in valoare
Problema S de 5 000000 unitili monetare (o.rn.).
Delinitorul unui capital de 150 000
u.m. il oferi cu inrprumut pe o
perioadS de 60 de zile. Rata anuali Problema 5. Delinitorul unui capital de 300 000 u.m. il oferi cu im-
a dobanzii ra acestimprirmut de
8 %. Si se determine suma dobAnzii "ri" prumut pe o perioadi de 90 de zile. Rata anuali a dobdnzii la acest im-
pe care o incaseazi in.rrestitorul.
Rezolvare: Prumut este de I0 %. Si se determine suma dobinzii pe care o incaseazi
investitorul.
S,xR,. xn
rr=' =1S0000x60zlexgo/o/36}zile><
100%xN
Xl0}o/o= 2000u.m. Bibliografie:
1. LegeaRIV[,,Cuprivire la institufiile financ:iare"2L.O7.1995,Nr.550-
xIII.
problemepentrurezolvare
2, Legea R,epublicii Moldova cu privire la Banca Nalionali a
Problema l. Prelul unui produs Moldovei nr.548 XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al
,,X", inlara C, este de 300 u.m. gi pre_
lul aceluiagiprodus, in tar:aD, este de 100 u.m., in condigi:ile Republicii Moldova nr.56-57din 12.10.1995;
in care cur_
sul valutar este de I u. m. B = 3. Anghelesr:u C., Blaga I., Avram I., Apostol Gh. EconomiepoliticA.
O5 u. m. A Indicele prefuriJ.orde consum
estein lara C = l,7,iarin Bucuregti: Editura Econ ornicl,, 1997.
fara D = 1,4.
t. Si se determine paritatea puterii 4. Bulhac C., Valeico V., Petrusin P. Bdncijlegi relaliile economicede
de cumplrare a celor doue
monede ppC; piafd (puteaI.). Chigineu: Editura Golvo, 1994.

-270 -
- z7 r-
 5. Bistriceanu Gh. Lexicon de
Jinan{e, bdnci, asi,qurdri,vol. III. _ 23.Marin C. Premise Ei prioritdli pentru reusita unui program anti-
Bucuregti: Editura Economici, 200 l.
infla{ionist/ / Finanle, binci, asiguriri Nr.10, octombrie 2001.
6' centrul pentru Dezvortarea Rtrrali. Curs de cre,Jitare
pentru AEIC 24,Manolescu Gh. Moneda Si ipostazele ei. Bucuregti: Editura Eco-
(modulul I qi 2). - Chiginiu, Bizpro_Mold
ova,ZA02._ ttZ p. nomic[1997.
7. Berea, Aurel, Stoica, Emilia, c,editul bancar
- c,cardc,nateactualesi
perspective,Bucuregti: Editura Ii{pert,2O03._ p. 15. 25.OprilesctLM., Spulbir C., Hurtupan L, Un,gureanuP. Monedd Sicre-
dit. Cruiova: Editura Universitaria, 1998.
8' Basno cezar. Moned6, credit, brinci. - BucureEti:
Editura nidactica
gi Pedagogice,Z}O3. 26. Oboroc I,, Berdili-CArlanAna, Monedi gi credit (scheme, studii de
caz,teste)r.- Chiginiu: Ewica, 2006.
9' Bran P. Rela{iiJinanciare monetareinternalionale.
si Fiucuresti:Edi-
tura Economicl, 1996. 27,Turliuc V'., Cocrig V. g.", Monedd Si credil:,Bucuregti: Editura Eco-
10. A.Caraganciu, Gh. lliadi nomici,2005.
,,Mttnedd Si *edit,. ChiEiniu: Edit':ra
4SEM,2004. 28. Turliuc V., Politici monetare.- Iaqi: Editura Polirom, 2002.
ll' cerna s. sistemulmonetar p,oriticamonetard.,coord. 29.Voinea Gh., Mecanisme gi tehnici valtttare gi financiare inter-
si M. Isiescu.
Bucuregti: Editura Enciclopedici, 1996. nafionale,Iagi: Editura SedcomLibris, 2001, p. 18.
12. CosteV. Infla{ia.Iagi: Gaudeamus,1993. 30.,A,exrrz. I(pe4ur. Basr<r.r:yve6nm / Iranyy:m:zrr-
O. IA. (pea.), - 2-e
13' Diianu D. Echilibrul economic moneda: r,rs4.- Mc,cxsa: Or,nrancrrraCtarncmara,2004. - 456c,
si keynesism si monetarisrn.
Bucuregti: Editura Humanitas, I 993. 31.,A,enrna..Kpe4ur. Easxn: yue6nur A -fi BfroB / )Kyrcona E. O,
14. Dardac N., Barbu T., Monedd,credit politici 3e,reurora H, M, Maxcral{osa A M, - 2-e us5, - Mocrua:
Si ntonetare.Bucureg{:i:
'Editura Didactici gi pedagogicii,2005. FOHIITI,I-MHAy 2003. - 475c.
15. Dardac N., Vigcu 7., Monedd gi credit. _ pentn*
uz:ul studentiior
32. Or,urancrr.S,enexrroe o6parqenrae.Kpe4ur. / ftol pe4. Iloaara f.
anului IL - Bucuregti: Editural\.S.E., 2000. E. - 2-e nr4. - Mocxra:IOHVTI4-AAlIA, ZOO4.-258c.
16. Dedu, Vasile, Gestiune audit bancar,Bucure;iti:
Si Editura Econ,o_
mici,2003, p. 89.
17. Basno C.,Dardac N., Managementbancar,BucrLregti:
Editura Eco_
nomici,2002.
18. Eugeniu Y. Circulalia bdneascd
Si creditul. B,ucur,eqti:Editura
Economici, 1995.
19' HurtupanJ. politica monetard;,i rorul ei in
procesurtrezuortdriieto-
nomico-sociald/ / F inanle, credi t, contabilitate . lr)gg,\Tr.4, p.4.
20. Hoanli N., Bani Si bdnci, Bucureqti: Editura Economici,
200 l.
21. Ionescu L. Economia
Si rolul bdncilor. Bucureqti: Editura Eco_
nomici,1997.
22. Kiiilescu C., Dobrescu E. Moneda. Micd
encit:Iopedie. Bucuregti:
Editura Enciclopedici, I 99g.

-272 - -273 -
 alXl-lea, sub numele de Banco deYenezzia,cu scopulprincipal

Capirolul
Xl. r face operaliuni de administrare a banului public pentru Cetate". in
XVII-XV1[, activitatea banc,ari se dezvolti in toate formaliunile
SISTEMUIL
BANCAR din Er.rropa.Astfel, in 1609, in Olanda, este infiinlati Banco di
lln 1619, in Gennania, rastecreati banca de depozit, iar in
Cuvinte-cheie: banci, sistem bancar, Banci
centraii, operatiuni pasive, L791, Co'ngrer;ulStatelor Unite autorizeaz[ creareagi funqtionarea
opera{iuni active, operatiuni de intermediere, i binci din IiUA in acest tirnp, lirile romAnegti aflate sub su-
opr:ratiuni bancare, cr.c
dit, depozit, instrumente de plati, capital l€ranitate turceasc:isunt lipsite de dreptul de a bate monedi gi doar in
norma,i., to,"l, capital minirrr
necesar, suficienta capitalului ponderat ia
risc, lir:enti banca.ri, crerJit |839, cAnd strrrea bancherilor deverrisemai stabila, apare posibilitatea
bancar, depozite bancare etc.
Oryanizirii binLcilorgi pe teritoriul liirii RomAnegti.
finAnd cont rfe faptul ci sisternul bancar este de neconceput fhri
banci central,i, es1:eoportun si nLt:referim la conceptul gi istoricul
11.1.Componentele,
structuragicaracteristicile iliei acestr:ia.Primele blnci cerLtraleau apirut in a doua jumitate a
sistemului
bancar Gcolului XV[[, ca rezultat al dezvoltirii istorice a bincilor comerciale.
Concephrl de,,banci', igi are inLcepuhrlin cele B[ncile centrale c:;rre se bucurau rJe increderea statului erau impu-
mai vechi tirnpuri. pA ternicite si emiti bani, devenind astfel binci emitente. lJna dintre cele
ni in prezent, nu se cunoagte cu erractitate
data gi lorul apari,tieiprimci
institulii bancare,urme ale existenfe:iunor tnai vechi binci cr>ntraleeste Ban,ca Suediei, Sveriges Riksbank, care
astferde i'stituii fiird i"r.n-
perite la babilonien! egipteni, ewei, greci gi tctiveazfi din ]1668.in anul 1694, afi:st infiinlati Banca Angliei. Bincile
romani cu murt inaintea er:er
noastre. Cei mai buni bancheri s_audovedit ,centrale ale altor state au apirut mult mai tirziu: Banca Norvegiei - in
a fi preofii egipteni gi greci '1816, Banca Frranlei- in 800, Banca.Italiei - in 1893, BancaJaponiei-
care au transformat temprere de rugiciuni
in adevirate i"iLgi b"rlrr., ln 1882,BancaSU-l\- in 1913.
devenind primii ,rbancheri,,ai tim'ului,
care practir:au, pe scari largi, in perioada constituirii bincilor centrale, s-au identificat mai
schimbul de monedi, efectuaupligi, pistrau
capitaluri etc. Toto,lati, .lo_ multe categorjiide b5.nci,in funclie ile provenienla capitalului. Astfel, in
cumentele istorice demonstreazi ca.primere
operaliuLrfbaLncareconstatr .tnglia, banca de ernisiune a fost conLstituiti cu capital privat; in Suedia,
in acordarea imprumufurilor qi acceptarea
depoziteror, care gi astiizi Finlanda, Austria, llulgaria, bincile r;-au constituit prin participarea ca-
reprezinti activiti$ debaz6, are orir:irei
binci. AsGf inci in codul ]ui pitalului de stat, in timp ce, in astfel de !6ri, cum sunt Rominia gi Belgia,
Hammurabi, care dateazi din secorularXWIIiea
i.chr., existauo serie r:re capitalul bincilor €r4 rnixt. Examin6.nd activitatea bincilor centrale ale
prevederi ce reglementau depozihrl r;iimprumuhrl.
diferitelor state, co'nstatim ci, in rrLareamajoritate, ele se afl5 in pro-
Termenul de ,,banc6" este de origine italiani.
im Erul Mediu, r:o- prietatea statuLlui.r\cest fapt permite guvernului de a interveni, tntr-o
merlul cu bani se inftptuia in oragereitariene
ra mese agezatein cerrt.ul m.lsuri oatrecare,in politica monetari.
oragului, unde ,,bancherii'efectuau pliqi gi
decontiri intre clienli care se Pini in secontrlal XIXlea, sistemul bancar s-astructurat in trei do-
d_eserveau la un singur rrbancher,',,*-e."., qi schimbau bani. Cu toate menii specifice.
ci institufiile bancare efectuau div,erseactivitifi, *
,plimabanci., in ade- Bincile de emisiune, care delineau monopolul- emiterii de
viraful sens al cuvintului, ar fi institutia
infiinlata 1inll7l, de dog,rle bancnollenationale:

-274 - -275 -
 r Bincile comerciale, care activau ca institutii
de intermedierc Sistemutrbancar este organizat pe baza unor axe de referinge,pre-
financiari;
r cum Banca Centrali, care realizeazl politica monetarl, valutara gi de
Institutii financiare specifice precum casele
de economii si credit a statulu! gi un numlr de blnci comerciale, binci de afaceri, in-
cooperativele rJecredit.
Ititulii de credit specializate: uniuni de credit, case de economii, orga-
in evolulia sa, sistemul bancar parcurge faze
despec:ializareqi sec, nizalii de imprumut, binci ipotecare etc.
tonzarc.
Sistemtrl balrcar este un ansamblu coerent de institulii bancare,
specializarea bancari reprezinti orientarea
activit,ifii diferiteror: ce funclioneazi intr-o !ar6, rispunzlLnd necesitililor unei etape de dez-
binci doar spre anumite servici! operafiuni,
produse bancare. voltare social-econ,rmic6. in anul 19'91,conform legislafiei, in Republi-
sectorizarea poate fi deffnite ca un tip aparte
de speciarizarece co- ca Moldova, arfost format un sistern bancar pe doul niveluri, in care
nstS in orientarea activitifii bancare spre anumite
domenii de activitate BNM indeplinegte funclia de Banca Centrali, dar nu este angajati in
economici (sectoare ale economiei nafionale).
activitatea bancari comerciali. Aceste legi includ elemente orientate
Sistemul bancar a apirut ca o necesitate
a societifii, prin inter_ spre intirirea rolului Bincii Na$onale in elaborarea 5i implementarea
mediul Iui este rearizat', acumurareamijloaceror
binegti gi distriburea politicii monetare gi valutare gi spre o activitate siguri 9i durabili a sis-
acestora sub diferite forme, sistemur bancar
executand funclia de inter_ temului financiar.
mediar intre agenlii economici.
Sistemele bancare din $rile dezvoltate se caracterizeazi printr-o
Un sistem bancar stabil, effcient qi viabil,
care ar asigura mobili_ serie de trlsiitur! ,]intre care relin atenfia urmitoarele: diversitatea,
zarea dispgnibilitiglor m'netare are economiei
nafionare, orientandu-re concentrarea, bart carizarea activitifii, accelerarea operaliunilor de
spre deslhqurareaactivitiEilor financiare eficiente,
constituie o prernisl restructurare, derschidereapentru relafiile cu striinitatea.
importanti pentru dezvcrltareaeconomici.
sistemul ba'car .rt" ,rrrrrl Dirr'ersitatea unui sistem ban,:ar rezidi in existenla unui numir
dintre cei mai importanli pironi ai economiei
unei !iri, re'rezentand ve- sporit de institulii bancare 9i de credit deffnite de legea bancari 9i ale
riga de legituri dintre r;rmurile economiei,
a caror acti.ritate influen- ciror caracteristiclipot ff diferite. intr-un sistem bancar, se regisesc atAt
!eaz6 situalia economici, sociali qi politici a unui stat. Irnportanfa
sta_ institulii specializate intr-un anume tip de clienteli sau activitifi, cAt 9i
bilirilii sistemului bancar este mult mai vizibili
in condiliile instabilitilii binci cu activitate universali. in funclie de dimensiunea bincilor, un
ffnanciare, iar imperfecli'nile sistemului financiar,
vurner,rbiritateab[n- sistem banca.r poeLtecuprinde binci de mica &mensiune, precum 9i
cilor la schimb'rile medi*rui economic crizere
ai bancare constituie fac- binci de dim,ensiurLeinternalionali.
torii principali ce trezesc un interes major fali
de studierea gi rearizarea O rrarietirtede situalii se poate intAlni gi in funclie de natura furni
in practici a stabilitifii bancare.
poate fi de naturi publicl sau pri-
zo:rllor de cap:itaf i.n sensul ci acesteL
Sistemul bancar al unei
liri cuprinde: vatl, iar aclionarii pot fi rezidenfi sau.nerezidenli.
+ cadrul institu[ional _
format din Banca Centrali (cu rol de
Un alt f:rctor de diferenfiere rr instituliilor bancare il reprezinti
coordonare gi supraveghere), blnci comerciale
gi alte insti_ coexistenla urLor o:ganisme cu Personalitate juri&cl foarte diverse: so-
tufii financiare;
r cietili anonirne, sor:ietili de persoane, societifi cooperative.
cadrul juridic _ format din ansamblul reglem.entirilor
care Concenttrarea activitilii bancare reprezinti o caracteristici ce
guverneazi activitatea;
pr:ate {l cuantiificatli prin ponderea clelinutl de principalele binci in to-

-276 - -277 -
 talul sistemului bancar gi prin diminuarea
numSrului de binci in totalur
acestora. Gradul d, 'r cri;la pielelor mobiliare;
(distribuireo".."o',,!,"ii;lln;j'ilffi ;'::il:":':t,,1,',',T:lii * carenlele in cxercitarea controlului gi supravegherii pruden-
bancare qi de credit. Studiile evidenfazd !iale.
ci un n'mir ,_d* d" ;;;":
controleazi' in mare partg piala bancarS. Crizele succesive,care s-aumanifestatin ultimele doui decenii,au
intre gradur de concentra.e ir
activitilii bancare qi instituliilor b"r*r" r.videntiat ins''rficienlaprocedurilor de supravegheregi control asupra
'un:rirul ," *"rrif"rte-u p,,
ternici legitura, astfer, p'e m'suri ce numSrul bancilor ,.xpuneriila rir;c a bincilor.
se g!rn!'ru
dirninueeLze,
gradul de concentrare ba'cari. spore$te. Sintetiz'ind problemele enuntate, se poate concluziona ci, in
o arti caracteristiciia unui sistem :;istemelebanr:arecontemporane, se produc o serie de modificiri, dintre
bancar gi a actiritdfii bancarc
dintr-o economie o constituie gradul ,.;rremai semn.ificativesunt urmitoarele:
de bancarizare. Acesta fur,ni-
zeazd'informalii rerevante cu privire t amplificarea forlei marilor binci, in contextul dezvoltirii
la niverul rje dezv.rtare ar sis;te_
mului bancar,putand fi caiculafi indicatori, inegale a bincilor nalionale gi al sporirii internalionalizirii
precum numS.rl c,econrurr
la vedere, numirul cardurilor bancare activitilii acestoral
gi rrrr_ar.rl ghigeelor:bancare.
+ inkrcuirea specializirii bincilor cu universalizareaoperatiu-
operatiunire de restructurare bancar'
reprezintS 0 alti caracte- nilor lor;
ristici a sistemeror banca,reactuare,
in cadrul acestora fiirrd i".ru.r" ,r
ziunile gi absorbfire, oper:atiunile transfrontariere fu ilinrinuarea rolului statului in activitateabincilor, ceeace con-
(cu striinir"i*), p* clul:ela procesul de,,dezetatizare"gi liberalizarea bincilor;
Iuirile pachetului de control de citre
bincire straing qi o.peratiunire mcdernizarea tehnicilor qi informaticii bancare, reakzatS,
crucigatebinci-asiguriri. in 'r
prin introducerea in tehnica bancari a celor mai moderne
Restructuririle l
de
aringere
"""",o,-lliffi ilH::::l', #"Tm""_ ::Til: *
prc,dusebancare qi a celor mai perfcrrmanteechipamente;
accentuareaproceselor de restructrrare bancara,prin opera-
rilor suplimentare, ca urimare,a
organizarii productiei, amortizarea tiuni de fuziuni gi absorblii;
scari Iargi a investi{iilor in noile tehnologii p.
9i largir"" gu,,,"l d" pJ,rn* aparitia unor grupuri financiare f,rin reunirea activitalilor
oferite clienterei, pentru a rimane
competitive. u'a di' co'secintere barrcaregi de asiguriri;
principale ale restructuririlor o r"prezint'
concentrarea rr;.;;;;:;;r" dinrinuarea participirii bincilor la operaliunile de interme-
melor bancare Ei reducert:a numirului
de institufii ba'care. Un alt e{ect diere financiarS.in favoareasocietiLtilorfinanciare gi de asi-
al restructuririlor este intensifi carea
concurentei. gurari;
Un fenomen de ditnensiuni mondiale manifestarea crizelor in sistemele bancare aparlinAnd sta-
il constitui,l, in conter.turl
globalizarii financiare, criza sistemelor telor dezvoitate, in contextul global.izirii financiare.
bancare. La originea crizeror
bancare s-a aflat un factor ce poate
fi definit astfer: ada;rtarea cu
cultate Ia globalizarea fi'anciar4 crifi-
respectiv rnanifestarea unei serii
fenomene in toate tirile, care au vizat cle
urmitoarele aspecte: - r ol ,func l i i ,ol l er al i uni
11.2.Ean c aC entr al S
* amploarea gi rapiditatea modificirilor
in materie de reg$e_ Analiza ;istemelor bancare contemporane evidenliazi ci acestea
mentiri qi mecliu de activitate:
sunt strucfura{:e pe doui nivele, respectivbanca centrali qi bincile de rang
sccundar, denr.lmite gi binci de sistem. ApariliaL tuturor bincilor centrale

-279 -

**,
 in secolerexvrl-xw'' s-abazatpe bincile cornerciar,e
existentegi c;irrrrr | )t' rcrnarcatci banca de emisiune,prin importanta activitilii sale
Ii s-a incredintat, de citre go-r"..r}"
tirilor respectirze,roltir de ,
al statului, cum a fost cazul Olandei ,,ha1clr,., t,' ,\ rr{l tl ctcr r r inar enst ir ir m onet ar ela nivelr r icr o- gi m acr occonom ic,
;;i al tirilor scandlina.v-e.
La incepufur formirii sistemului t'rn urllucntele pe care le poate exercita asultra celorlalte institulii fi-
bancar, 1u exisj:ao cLerir'itare
i, t r,.
operafiunilerearizatede bancire
corrrerciaregi cerecentrar*",rt.*r""fr ', tnr t,u bancaregi asupra econorniei,in gener:al,deline o pozitie prio-
efectuau atat operafii de mobirizare ua,,,, , it,rr.rir) crrdruloricirui sistembancar.
a disporribilitifil0r biregti
dare de credite, cdt qioperatii de ,5icle ar:,.,r I Iuttc{iiltt b fi ncilor centr ale
emisiune a bancnoteror.
Astfel, in Anglia, Banca Centrali s-a lrrtr-o ec:ronomrlede piali, bincile de errLisiuneindeplinesc urmi-
_ i'fiintat in ranul1694, s*b ,
mi de societateprivati pe acfiuni; fi r t, i,rrt lc funcfii:
in anul lgg0, se r:rganizea;zi
Franfei' iar, in 1g63,bincire natio'ale Barr,.,r ' Furr.c{iade emisiune;
din suA. nnstiiui:realnonoJ)() .' Furrctia de banci a statului, a administratiei gi
lului asupra emisiunii, prin regrenrentSri a serwiciilor
ale statrului,s-a rea*izat nr;rr
tarziu, pri'tr-o seriede legi, care publice;
a{i marcat evorutia sist,ermel.r
tare. pot fi precizatecAtevamome'te: m'u. ' Functia de banci a bincilor;
in anul 1g44, in Anglia, ..
leqtesistemul de emisiuni(prin ,,",,, + Furrctiade centru valutar gi de gestionarea rezerveivalutar"'
legr:alui Robert FeeI in lg4.g,
); in Frarr Functia prudentiali qi de supraveghere;
!a' se erimini dreptul de emisiune nronetari al "
binciior cnelrartan:re'talr.,;
in 1913, in SUA, se creeazdSisternuX " Furrclii economice ocazionale;
Federal de R.u,,,,rue,..orrr,rr'*,
l2 binci Gderale de rezerve. 0,,, Fwnc[iatle emisiune
Degi' in perioadaactuari, Bincire Etapa hotirltoare in dezvoltareabincilor de emisiunea fost regle-
centuaneertre: tutur'or t;iriror; t.rr
excepfia ceror r2 binci federare rrrt'ntareade r:6tre stat a sistemului de emisirLneqi mai ales instituirea
rre rezervi din srtJA, rsunt
capital de stat,de-alungurevorutiei binci ,..rr asupra emisiunii prin atribuire;r acestui privilegiu unor
lor in timp, s-a' irlentiLficat 'nonopolului
te categorii de bi'ci, in functie mai rnrLr lr,rrrcigi, in final,unei sing,urebinci sau unor: binci incadrate intr-un
de;rrovenienta cap;itarurui.
Astfirl,i. _Arr r,islcmfederal
glia, banca de emisiunea fost cu
caf itaXpri_rut;in Sue:rJia, JlinlarLda,Auq;
tria, Bulgaria,bincire s-auconstituit in prezent banca centrali, deline dreptul exclusiv de a emite in-
prin participare;rcapritaiururi
iar in !iri, precurn Rominia gi de st;rr, ,;crnnemonetrlre ca rnijloacelegalede plati, esrtesinguraln drept si sta-
Belgi,r, capitalul bincilcrr a fost
n:riht. lrilr:ascirzaloareanominala, dimensiunilergreutatea,desenul,precum gi
Obiectivul Bincilor Centrale a
evoluat de_alunrgu.l,U*J.,r.
fef in perioada etaronuruiaur, ,rltc caracterisrticiale bancnotelor qi monezilor. in virtutea aceluiagi
obieclivd , rorrr*-urrat in ^s,
termenii c.rr
vertibilitifii metarice; ulterior, tlrcpt, banca r:entrali asiguri.tipirirea bancnotelor, baterea monezilor
prin erodarea rorurui aunutrui
valorii, obiecti.,'ulbincii ce'trare ca etal,cn,;rl rnctalicesi punerea lor in circulatie,precum qi retragereaqi distrugerea
a lbst reforrnulat in termeni
litate a prefuriror. Alituri de de statLi_ irrserrnelor nronetare retrase. De asemenea,Banca Centrali poate
acestea,obiectiveie interrnediare
zentat o mare variabiritate,insi, alr pre- tlispune anulareasau retragereadin circulatie,a oriciror bancnote sau
indiferent de modifir:iri]e
i,nfor*r'rir,."
obiectivelor,Bincire centrare rno,nedemetalice care au fost emise qi, in locul acestora,punerea in cir-
au acceptatideea cd stabilitatea
constituie o contribufie importarLti neonetarr ,-:r,rlatie
a altor tipuri de insemne monetare.
la stabilitatea finarLciari.
asemenea,rolur ror a evoruato $i, r.ic PentrruLa preveni emiterea de monedi fbri acoperire,prin statut se
dati cu dezvortareasii;temului
fi'anciar. stal5ilegteobligalia ca tranqa de numerar aflati in circulalie, emisa de BC,

-280*
-28t-

t*
 peste nivelul rezervelor internationale, si
fie acoperntar inte,gralprin titruri 3. BC treb'Lriesi utilizeze inlervenfiile pe piala monetari pentru
de stat definute inportoforiur de inv:stifii, prin
active r:ezurtatedin credite a rr:rentirremasa monetarS.gi rata dobAnzii in limitele fixate de
acordate bincilor gi altor persoane juridice,
in condjdile legii, sau pnn citre autoritateamonetari.
cecuri cambii qi alte titruri de credit scontate
sau definute in plrtrcforiu.
Politica monL,etarireprezinti ansamblul mijloacelor utilizate de
Func{iade bancda staturui,a adminktra[iei
pubric, si a ,eiririirur pubrice
Aceasti funclie reflecti sarcirrabnncii de €{tre autoritilile monetare din fiecare lari pentru atingerea obiectivelor
d."tirr" qi a ad*nistra Itlonetare ffxate. in unele !iri, politica monetari este considerat4 in
conturile stafului, ale ciror solduri lizureazi. "
tn pasivrrl bilanfului.
Bincile de emisiune, prin unitilile de trezordrie, cxclusivitate, un mijloc de menlinere a stabilitilii prelurilor qi de luptn
sunt, in general, contra infla!1iei, iar in altele se apreciazi ci trebuie si acompanieze
,rcasierul"statului, in confurile lor, Ia nivel central, reflectii'du-sJ"*".r_
politica bugetari irureglementarea cregterii economice.
lia bugetului de stat. Totodati, statuilestepentru banca de emisiune
unul Funclia a!.e
centruualutar Sigestionaral rezeruelorvalutare
dintre principalii beneficiari de credite. Titlurire
de cr:edit emise de cdtre
stat, in postura sa de debitor (bon'ri Sub aceas;tidenumire estedesenonatno triplnfunc$e aBincii Centrale:
de tezaur,titluri de renti, obliga-
o Asigurarea, singuri sau la concurenli cu bincile de rang se-
$uni), ocupi un loc important prinh:e activelebincilor de ernisiuni.
in afara acestor dlferenlieri in gestionarea cundar, ,aschimbului de monedS.nalionali in devize;
depozitr:lor gi pliflor
publice, Banca centrali joaci un rol direct e Pistrareaqi gestionarearezervelorvalutare;
sau indirect in finangareusta-
hrlui sau administraliei pubrice' De :Lsernenea, e Surpravegherea ratei de schimb a monedei nafionale.
Bc fina,nfeaziistati, direct
sauindirect, prin achizifia de titluri publice Banca d.e'emisiune, ca centru valutar al prii, dobAndegteatribulii pe
pe piata de.ropen_market,,.
Datoriti interventiilor de fin;rntare directi linia aplicirii p,oliticii valutare a statului sub forma unor restriclii valutare
sau indirecti, b'ncrile
centrale indeplinesc rolul esenliar de consilier (a contingentilrii irnporturilor gi corrtrolul pl5;ilor in devize, a preluirii
gi rearizator al emisiunilor
de titluri pentru contul stahrlui. Astfel, BC unei p[r!i din incasiiri valutare din erqlort) sau aplicirii unor stimulente la
organizeaz:,isi'dicate penh:u
achizifii de imprumuturi, administreazi arport de genuLlprircnelorla export, al rsubvenfionirii elportului.
datoria pubricd gi plata a
dobanzilor la titluri de stat, toate ar:esteatribufiuni "iu"l; Functia f,rudeinfiald Si disciplinard
atest,nd intr-o nra-
suri considerabili, funclia de banci a statului. Prin furrcfia disciplinari este inleleasi exercitarea controlului
Funclia de bancda bdncilor asupra bincilor qi :instituliilor de credit, in scopul asiguririi securitilii
Aceasta funclie reune$te trei activitifi, depozitelor gi al prevenirii falimentelor bancare.
strAns legate intre ele, pe
care le desflgoari banca centrali. Cd:mpul de ap,licareal acesteiftrnclii esteurmitorul:
l. Fiecare banci de rang secundar are * autorizrnrea exercitirii ar:tivitifii bancare, crearea gi tran-
un cont la banca centrali,
care nu poate fi debitor, gi pe baza ciruia sformarea blncilor;
pot Ii realizate vi_
ramente gi compensiri interbancare. o concentrarea gi divizarea:riscurilorbancare;
2. Daci, in procesul compe'sirilor, anumilte + lictLiditatea gi solvabilitate:abancar5.,
binci a' nevoie de
refinanfare, atunci bancaLcentrali poate, in Funcfiaeconomicd
anumite condifli,
si furnizeze resurselenecesare,alimentinil Toate funcliile precedente ale blncii centrale presupun qi o impli-
piagamoretare. b"
poate manifesta qi situafia in care BC poate car:eeconomir;i a ircesteia.Astfel, atunci cind se realizeaz[ emisiunea
absorbi lichiditrlti
"-i
de pe piafi, daci se consideri ca acesteasurnt monetari, sau se sr-rpravegheaztrcursul valutar sau rata de schimb, sau
in surplus.

-282 -
-283 -
 atunci cAnd se intervine pe piala monetari,
pentru a inflrnenfa rata rlo
bdnzii, bincile centrale indeplinesc o Eibonurile de tezatrr,cumpirate de citre bincile comerciale,cu ocazia
Ai funclie economici. crnisiunilorlansatede citre stat,pentru acoperireadeficitelor bugetare.
Op era{ianile B dn ci,lor Centrale
Legislafira, care reglementeaztr activitatea Bincilor Centrale din
Individualizarea qi rnanifestarea efectivi
a funcliilor binciror cen- di{brite !iri, prrevedegi posibilitatea acestora de a acorda gi credite gu-
trale, descrise anterior, se face prin intermedrul
opera;i'nilor pe carr: ve:rnarnentale,in;mod direct, in general, pebaza bonurilor de tezaur,
aceastale efectueazi-
pe o perioadi mai rnici de I an.
Existi mai multe tipuri de operafiuni, dupi
cum urmeazi: Operafirunile de decontare, :inter-, qi intrabancare prezinti im-
+ Operatiuni active
r portanli dator:iti locului pe care il ileline Banca Centrall printre parti-
Operatiuni pasive
cipranliila corrrpensareamultilaterali a plililor.
Operatiunile activre
PrinroperafiuLnile de vAnzare cumpirare de aur gi valuti, Banca
Acestease concretiz;eaziin:
c Opera{iuni de creditare; Centrali iqi cclnsoXideazirezewa valutari gi influenleazi cursul valutar

o Operaliuniintlerbancare; al monedei nalionale faln de valutt:Ie principale, in funclie de obiec-

o Opera{iuni de vfrnzare-cumqtdrare tirrelepoliticii monrltare gi valutele pu:acticatein lara respectivi.

de aur gi deuize. Op,eratirunil"',p asive
Ponderea cea mai firare o delin operafiunile
de cred.itare, concre_ ExistSurmitoarele operaliuni clepasiv:
tizat6' in acordarea de c:redite, atat staturui
sub forma crediteror gu e Fur'ffist\za capitaluluipropriu;
vernamentale, cit qi celorlalte binci din sistemul
bancar, prin operaliuni e sau sursele atrase;
Deloun&tlrile
de rescontare gi refinantarre.
t Em:.isiun.eatmonetard.
in relaEiile cu bincile comerciale, Banca
Centrali realizeazi ope- CapitaluX propriu al Bincilor Centrale are o pondere redusi in
raliuni de rescontare, respectiv accepti
titlurile de credit pe care bin- to'talul pasivr.rhli,cornparativcr.lnivehrl inregistrat la bincile cornerciale.in
cile le defin in portofoli'r lor gi c"r" provin
din vanzdrirr: de credit ale structura capitaluluLi propriu, se includ: fondul statutar;prevazutin Statutul
mirfurilor.
de func$onar,: al Bi1'ncilor Centrale,fondui de rezervi giprofitul bancar.
Banca Centrali mai poate accepta credite
pe gai de ef,ecte co_ Sursele atrase ale Bincii Cenlrale constau in depozitele celorlalte
merciale, situafii in care titrurile de credit
rirnan in proprietatea bi'cii biinci, in depuneril.,rintreprinderilor cu capital de stat sau ale unor marl
comerciale, servind bincii de emisiune
doar ca garanlie dr: rambursare :r intreprinderi Eiin l.)ontul'frezoreriei Statului (datoriti rolului de casier
imprumutului' un astfel de credit se practici
atunci can,i opera,tiunile al statului indleplir:'it de citre Ban,;a Centrali). Printre sursele atrase
de rescontare nu sunt favorabire, datoriti
dobanzilor sau atunci cdnd gi do,bAnzileunor organisnre internafionale sau ale unor binci
fil4ureazEL
perioada de timp este miri mici decat in
cazur rescontului. Nivelul rna- striine, precum gji irnprumuturile ,ie la benci striine qi cumpiriri de
xim care se poate acorda sub forma unui
astfer de credit r:eprezinti rnai DIiT de llaF1\4I.
pulin de 100% din valoarr:aportofoliului
de titluri. Ernisitrn'ea rrronetari reprezitrti cea mai importanti operaliune
o alti formd de creditare pe care o practici
-BSncirecentrare este parsivi.a Binr:ilor Centrale. Prin aceasta,se are in vedere emisiunea de
creditul pe gai de efecte publice, ,r.r-i,
gi credit de iombardare. m<lnedi script.uralS(bani de cont) rgia cantitllii de numerar, corespun-
Titlurile care constituie g;aranfiaunui astfel
de credit sunt obrigaliunire ziitoare strucliurii rnasei monetare.

-284 -
-285-
 BNM este responsabili pentru autorizarea,
supraveg;hereagi re$c guvcrnatorii fi5ncii Na$.onale sunt numili de .Parlament,la propunerea
mentarea activitifii institufiilor financiare.
( luvernatoruhri Bincii Nalionale. Membrii Consiliului de administralie
Banca Nalionari a trdordovei a fost
infiinlati in anur 1991. Atril:tr
rrrrrt numili pr: termen de 7 ani, cu condilia ca, in misura posibiliti$lor
fiile de baz6 aleBNM sunt:
* stabirireagi promovareapoliucii monetare cxpirarea ternremrlui fieciruia sl fie repartizati uniform pe parcursul
gi valutarein st;rt; pcrioadeide 7 ani.
+ emisiunea monedei
nafionale;
c activitatea de banchergi Consiliul de administralie stabilegte modul de funclionare a Bin-
agent fiscal al statului;
uii Nalionale. in exercitareaatribufiilor sale,Consiliul de administralie
' si reglementarea
activitiliiinsti' cxamineazi ra.poarteprivind situalia economici qi monetarl a statului.
:ffi::il1;llJ,l1*Serea
3 In acestscop,vicepregedinteleConsiliului asiguri prezentareaperiodici
gestionareareilervelorvalutarealestatului:
+ intocmirea balanlei de pln;i a statului. n rnpoartelor <lecitre departamente, direclii qi seclii'
Din 1991 gi pani in prezent,au fost elaborate Consiliul de administralie dispune de urrnitoarele imputerniciri:
gi implementate un qir: a) stabilegte politica monetari in stat, inclusiv limitele ratelor
de misuri eficientein vedereastabirizirii
mediului monetar gi creditor. cel
mai important pas, in ace;t sens,I_aconstituit dobAnzii la instrumentele politicii monetare, condigiile de
p'nerea in circulaFe,la 29 acc,rdarea creditelor, tipul gi nivelul rezervelor pe care institu-
noiembrie 1993,a monedei nagionale_
leul moldovenesc_ r:upro;;;.r",
ulterioari a unei politici monetare gi de liilt: financiare sunt obligate sl le !in5.la BancaNafionali;
credit antiinfla$onistr:.
in anul 1995, parlarnenh:I Republicii b) stalbilegtepolitica valutari in stat, inclusiv modali6gle de de-
Moldova a a,optat Legea cu tenminare a cursului de schimb al monedei nafionale;
grivire la BancaNa{ionar' a Mordovei gi Legeainstitusilor
financiare"con. c) adopti actele normative de aplicare generali ale Bincii Na-
foln rrimei leg! BNM este independ"rrte
i"r promovarea p'riticii monera-
re' fiind responsabili fale dleparlament. tior:lale.;
c"" d"-n doua rege^ sus *".rgio""te
are drept scop creareaunui sectorfinanciar d) aprobi rapoartele gi recomandirile ce urmeazi a fi pre-
puterruc ai comp,etitiv,neadmi.
tereariscului excesivinacestsistem, zerLtatede BancaNaFonali
protejareaintereselc,rdeponen;ilor.
obiectivul fundamentar ar Bincii e) Par'lamentului qi Guvernului;
Nalionale consti io
mentinerea stabilitelii pre:{urilor. 9, f) adopti decizti cu privire la participarea Bincii Nalionale la
"rigo*.
Structura organizatoricd modul de org;anizaliileinterna!ionale;
Si administrareale IINM
Banca Nationari este formati din departamente, g) stal5ilegtevaloarea nominali, desigrrul bancnotelor gi mone-
dirr:clii, servicjirgi delor metalice, modul de punere in qi condiqiile de retragere
alte subdiviziuni gi este condusi de
Consiliul de administratie.
Consiliul de administrafie este alcituit a lc,r din circulalie;
din cinci *"orb", h) aprobi cu vohrl a cel pulin 2/3 din membrii Consiliului pre-
a Guvernatorul ,Bincii
Nafionale _ preqedintele Consiliului;
* zerLli la qedinql fiecare acordare de credit sau folosirea altor
primul-vicegu.rernator al Bincii Nalionale _
,.icepre$edinte, instrumente financiare in favoarea unei binci sau institutii
al Consiliului;
c trei viceguvernatori financiare:
ai Bincii Nationale.
Guvernatorul BincjLi Nalionale este i) de<:ideasupra modului de eliberare a autorizafiilor, permi-
numit de parlament, la pro_
punerea Preqedinterui parramenturui. primul-viceguver:nator'si siunilor, aprobirilor, previzute de Legea instituliilor frnan-
rri."- ciarenr.550-XIII din 21 iulie 1995;

-286-
-287 -
 D inainteazi propuneri vizAnd
majorarea capitaluluLi Bincii
Nationale; surselor lor. Ilunclia sistemului financiar este de a asigura "interfata"
k) aprobi rapoartele anua.leqi rlinLtreagenlii excedentari qi cei deficitari.
dirile de seama financiare ale
Bincii Nationale: Pornind de la acest dublu ro1, gi de la calitatea lor de intermediar,
l) aprobi statutur Bincii fJalionale bincile indeplinesc3 funcfii importante:
gi deterrrmin'modarititire
de administrare gi funcfi,onare I. Constituirea de resurseprin atragereadisponibilititilor tem-
a Bincii Na.fionarle;
m) determini structura Bincii por:aleale clienfilor.
Nalionale etc.
$edinfele Consiliului de administrat 2. Utilizarea,respectivplasareaacestorresurseprin acordiri de
nator,
iar,
inlipsa
J;;*",; #'ilTl*"-*,:l:ffi credite.
liului de administratie s" convoa.;. .i:ff:i 3. Asigurarea mecanismului de functi,rnare a plitilor prin efec-
de Guirernator r:el pr.rtin o data
luni- $edinple pot fi convocate pe tuarea de viramente $i plnli in numerar.
qi Ia cerereain scris a 3 membri
siliului' $edinfele consiliului ai c.n- Procedura de creare a bdncii
de aclministralie sunt secrete.
consiliului se adopti cu majoritatea Hotirar.ile Banca Nalionali este investiti cu dreptul exclusiv de a elibera au-
simpli de votur:i ale rnembrilor
prezenfi la Sedinf4 cu exceplia lui torizalii bincilor. suma minimi subscrisi qi depusi in capitalul bincii se
caz'rilor previzute de prezenta
de statutur Bincii Nafionale. lege sau stabilegtein cuanturnde 100 de milioane de lei.
Hoti.rarire consiriul'i de aclministratie
emit sub semnitura preqedintelui se Pentru eliberarea autorizafiei de a desfiqura activititi financiare, se
gedinlei.
depune la Banca Nalionall, in modul stabilit de ea, o cerere scrisi, la
carese anexeaza:
a) date despre calificarea gi experienta administratorilor viitoa-
11.3.Bdncilecomerciale_ rol,
funcfii,operati{.Ini rei institutii financiare, activitatea lor profesionali din ultimii
,o:"o - institulie.financiari care l0 ani;
. atragede la persoa,neleiizice sau
-
juridice depozite sau echivarente are acestoia, b) date despre capitalul viitoarei binci care se prevede si fie
transf:,rabirepri' dif,erite
instrumente de plati, gi care plitit;
utiliz<:az|.acestemijroeLcetotal
pentru a acorda credite sau a face sau parrial
inrrestitii pe propriun con{ gi risc" c) buriiness-planul viitoarei binci cuprinzAnd structura orga-
Rolul bincilor, in cadrul *"i nizatoric5, tipurile de activiti.ti financiare preconizate, pro-
poate li analizat,in prinlul
rand' prin utilizarea concepturui ""o.ro*, nor;ticul rezultatelor ffnanciarepentru urmitorii 3 ani etc.;
de intermediere i'tn: agenlii debitori
creditori din economie gi d) infirrmatii privitoare la numele (denumirea), domiciliul (se-
nnanrare,a".or".t","u'a'#oT:1.1"J::'#*"ffi
l;ff*HTl:rlf;; diul), activitatea comerciali. sau profesionali dln ultimli t0
Pentru a evidenliarorul bincino., ani gi cota de participare a fiecirei persoane care inten-
. Jrr..r"."r"ra situareaacestorain
cadrul sistemului financiar, tioneazi si delini l0% sau mai mult din actiunile cu drept de
ar ciror erement principar ir constituie.
plan financiar, existi, la nivelul vot ale bincii. in scopul aplicirii acestei prevederi asupra
.rrr.,i 'e
douiL categorii de par:ti_
cipanli, ale ciror preocupiri ".orro_ii, persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se sta-
sunt complementare, rr:spectiv
necesitili de finanlare gi care cei care au
dores. pio.rr".r"" d" .,,,rir.r., bift:gte prin agregareacotelor lor;
te' gi cei cu capacititi de finanlare -.ar" p" a" o f n. e) ori,;e alte informalii previzute de regulamentele Bincii Na-
r;,i doresc prasareaeficienti a re-
tiorrale.

-2 8 8 -
-289 -
 Cererea de ehl
uneib6ncisrriine,"
:T:; ;:'#::i::ffi'il :hTi:,:;:,ilfft::: - instrumr:nLteale pielei finirnciare (cecuri, cambii gi certificate
gulamentele de ,Ceporzit etc.);
Bancii Na{ionale.
in termen de 3 runi de la dataprirnirii - fufirres rpiopfioane financiare privind titlurile de valoare gi
cereril B.n.a Nationa'i o ap.o-
bi preliminar sau o respinge, ratele dobAnzii;
aducarndin scris la cunogtin{a soricitanfunr-ii
deciziasa.Refrrzuld" u - instrumr:nte privind rata <lobinzii;
autoriz:aSetreloi" safie rrrounat.
Dupi aprobarea"tbJra
preriminard a cererii, Banca
- tith-rri dcrvaloare;
urmitoarele cerinle pentru stabirerSre d) acordareatde servicii de dec,cntiri gi incasin;
primirea autorizafiei: ^Iationari
a) depunerea capitaruruiirii[iar, e) emite'rea si administrarea instrumentelor de plati (cnrli de
care nu trerruie rsiifie m' nrc
decAt capitalul minim rrec€sorj credit sau Ceplati, cecuri de voiaj, cambii bancare etc.);
b) angajareade specialigtij f) cump lrare:aqi vAnzareabanjilor (inclusiv a valutei str[ine);
c) incheierea de contract cu o g) leasirr,gfinanciarl
firmi de audit.;
d) inchirierea sau cumpirar:r:ade h) acord.areeL de servicii aferente la credit;
utilaj pentru efe,ctuareaopera-
i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu
liunilor bancare gi de edi{icii bancare.
Daci, in decursulunui an, banca excep'tiacx:lorde la lit. a) gi b);
nu indeplinegrtecerintele enunre_
rate' aprobareapreliminari j) operaliuni in valuti striinii, inclusiv contracte futures de vAn-
a cererii se anureazd.Dar:i cer:inlere
rate sunt satisficute, Banca enume- za;rea.rralutei striine;
Nalio.ari eribereazd. autoriz;tfa
de o luni. in te'tr,;:n k) acordarea de servicii fiducia,re (investirea gi gestionareafondu-
Autorizafiile se acordi pentru un rilor liduciare), pistrarea gi administrarea hArtiilor de valoare gi
termen nedel:,::rminat
gi sunt rre_
transferabile. altoriralor:i etc.;
Banca Nafionali l) acord.areeL de servicii de gestionare a portofoliului de investilii
line registrur binciror autoriirate, in care se i'r,
scriu denumirea, adresele sediurui gi acordare:ade consultalii prMnd investiliile;
r:entrar gi ale filiar*loo. A.*rt.";r;;,,
va fi accesibilpermanent rn)subscriererlqi plasareatitluu:ilorde valoare gi acliunilor, opera-
publicului. Bincile al, autorizalii au first
retral se din registru prin inscrisur ,"rn"Jrl).o" liunlile cu actiuni;
"*a.ra n) orice alti a.ctivitatefinanciarl permisi de Banca Nalionali.
pot desfigura, in limita autorizaiiei
.. .Bincile ac.rdatr:, urrrritoar,el.
activititi: Banca Nalionali poate retrage autorizalia bincii in cazul in care:
a) acceptareade depozite (plrtibile a) retragerea. autorizaliei estesolicitati de banci;
la vedere sau l;r termen etc.)
cu saufhri dobAndir b) autorizalia a fost oblinut5 in baza unor informafii eronate,
b) acordareade credite (de oferite de r;olicitant sau refe:ritoarela el:
consum gi ipotecare,factoring
cu siru
firi drept de regres, finantarea c) banca nu a inceput actlvitatreaintr-un termen de un an de la da-
iraizacliil.:,r comerciale, e1i-
berareagaranfiilor gi cautiunilor ta elilberirrii autorizaliei sauLa fost incapabili timp de peste 6
, etc.);
c/ imprumutarea de fonduri, luni si efectueze opera{iuni de atragere a depozitelor sau a al-
curnpirarea ori vdn:zanea, in conl
propriu sau in contul clienflor (cu tor fondur:i rambursabile;
excepfia subs,:rierii hArtiil,rr
de valoare),de: d) a fost retra.si autorizalia altei binci, care deline o coti substan-
!ial6 in barrcarespectivi;
-290 -
-29r -
 e) a a'ut loc reorg'nizarea binciror sau
vinderea unei Dirti surr Ma.jorarreacallitalului statutar al bincii poate fi efectuatl in conse-
stanliale din actir.elebancii:
cirrta rnainriril valc,rii nominale a actiunilor, emisiunii suplimentare, re-
f) delinntorul unei cote substangialein
banca a transferat sau :, zelelor gi capitaltLluisuplimentar. Despre majorarea capitalului statutar
pierdut, in alt m,ed, aceasti coti fhra permisiune;r
scrisi a tsr' se aduce la cunogllinli BNM gi se lndeplinesc documentele necesare.
cii Nalionale;
g) banca este lichicrati conform hotirarii luate I)ercizia priviLnd rnodificarea capitalului statutar se aproba de citre
de proprietarii cr Adu:rarea GerLeraliia Aclionarilor.
sauinceteazdsi r:xisteca unitate juridici independenti;
h) activitilile finanr:iare ale bincii, iin primii in timpuLlcorrtrolul'i formirii capitalului statutar al bancii, audi-
3 ani de ftrnctionrLrc,
se deosebesc cc'nsiderabir de cele preconizate tonrl trebuie sb verifice achitarea a 50o/odin suma capitalului la mo-
in cererea dr,
eliberare a autori.zafiei,iar in opinia Bincii nentul inregis,trlrii, cota fieciflri participant gi plata in buget pentru pri-
Natio'are o astferdc
deviere nu estejustiffcati de ,roil. .rr..r_stan(e mirea licente:i.
economice.
in ttimpul controlului surselor,Je formare a capitalului statutar, de
asernenea,se rrerifi,:i dacl capitalul nu a fost format din mijloace atrase
'11.4. Resursele bdnciicomerciale_ sau din sursene,proprii ale fondatorilor.
clasificare 5i :;tructurd capitatut suplimentarse formr:azi din suma diferenlei dintre pre-
asemenea,in contul
capitalul bincii co*rerciale reprezinti totaritatea Eulde vanzarregi va,ioareanominali a.acliunilor. De
sum,:lor capital'lui ce4ritalului suplimentar, se inregistre:azI diferenlele de curs valutar afe-
statutar, capitalului suplim'entar,
rezervelor qi aprofit*rui nerepartizat.
capitalul statutar reprezinti varoarea aporturiror rente der:ontii:rilor ,:u fondatorii in valuti striinl. Auditorul controleazi
pr Jprietarilor Ia, a cheltuielilor sumelor
patrirnoniu, depuse in c.ntur achitarii lin.ereacorecti a e,ridenleisintetice, analitice 9i
acfiuniror. Mnrimea aportu.lror
este determinati de actele de constituire de pe acestcor:tt.
in conforrnitate cu regea
despre BNM, aportul unui fondator Capitalul de rezervdse formeazi din venitul curat al bincii. El se
nu trebuie si depiqeasci 35% dinr
statutar. prin urmare, numirul fondatorilor fo,loseqte, in primr:rlrind, la achitale:acu fondatorii, la acoperireapier-
:lnn't nu poate fi mai rnit:
oe J persoane. derilor gl in altresc,.)puriprevizute. ln timpul controlului se atrage aten-
Ca fondatori ai bi:rcii nu pot figura organi lie sporiti la consrrLrrnarea rezenrelor conform statutului sau Adunirii
zatji cu balante neli-
chide. De asemene' ca fundatori Generalea AcfionariJlor.
,r,, pJ, fi lucratorii puterii de stat gi er
nu pot participa la condur:ereabincii. cqoitaltrl protrniu al.hLncli cuprr:indevenitul net al anului 9i cel ne-
Ca aporturi in capitalul statutar pot fi repantizat.
mijloace bineqti, dreptun
patrimoniale, hArtii de valoare phtite
gi mijloace fixe. Profitul inet teprezinti rezultal:ul financiar al anului dupi impo-
La statutului bencii la BNtrd, ei i se deschide zitare. in procesul. folosirii profitului, se reflecti relaliile financiare
un cont provizoriu, in.
registra'ea unde are loc inregistrarea
aporturilor fondatoriror r*t" i*"1g, di.ntre branci, bugr:t qi parteneri. Slarcinile principale ale controlului
tririle in conhrl capitaruluibinc'se folosirii profi hrlui r;rrnt:
fai numai dupi inregistrareabincii.
Aporturile nebinegti depuse ra capitarur o controhLl respectirii finan,lirii cheltuielilor din profit;
statutar se evalueazi in
conformitate cu standardrereNa,tionale o 'verlficareacalculirii gi deLerminarii plnlilor in buget qi a pro-
d^econtabilitate i'functie de ti-
purile acfivelor. fitului riimasin folosinla trincii.

-292 - -293 -
 Conform legislaliei, profitul se folosegtela: Operalirinile pasive reprezinti operaliunile care provoaci modi-
+ efectuareaplililorinbuget; prin formarea re-
ficiLriprin pasivulbilanplui bancar $i se caract,srizeazi
+ formarea diferitelor fonduri, rezervei Esenta
surselorbancirre atAt a celor proprii, cAt 9i a resurselor atrase.
+ alte scopuri relflectatein contractele fondatorilor. tipuri de depo-
ircestui tip de operaliuni consti in atragerea cliferitelor
Totugi, destinalia principali de utilizare a profitului net o con- qi
zite, primirea creditelor qi imprumuturilor de Ia alte blnci comerciale
stituie plata dividendelor proprietarilor. fi-
.1" l" B"nca -\alionali, primirea imprumuturilor de la instituliile
Dupd reflectarea oJreratiunilor de utirizare a profitului, suma ri- proprii'
nanciare internafionale, emisiunea valorilor mobiliare Precum
masa reprezintd profitul nerepartizat. in timpul controlului, cirora se maioreazi volumul
auditul ve- $i realizarea irltor operaliuni in urma
rificr cum a fost format profitul nerepartizat sau pierderile neacoper:ite
r:esurselor bin cii.
gi daci utilizarea profitului a fost efectuati doar in baza
hotirarii ArJu- Dupi sursa de provenienli a lor, resursele financiare ale bancilor
nirii Generale a Acfionarilor. Auditur atrage atenlie ra c:orespunderea
cornerciale se clasifici in doul categorii mari:
datelor evidenlei analitice gi sintetice cu bilantul contabii.
l) capitalpropriu (resurseproprii);
Din practica de au,Cit,cele mai des intAlnite incil,:iri in dmpun
2) ca[]ital imprurnutat (resurse atrase)'
controlului formirii gi uti.lizarii capitalului bincii sunt: ca rol
* Degi amAndoui componentele sunt diferite ca structuri 9i
formarea incompleti a capitalului statutar; interco-
ambele seryescla ftnanlarea proiectelor banca.re9i se afla intr-o
' majorarea cap:italului a fost efectuati fhri inregistrarea in do, capi-
neniune: existr:nla capitalului propriu garanteazi rambursabilitatea
cumentele respective; exis-
* talrrlui imprurnutat. Mirimea capitalului prc)priu condigioneazi
capitalul statutar a fost format din contul creditelor primite;
t formarea gi utilizarea incorectr a capitalului c[e rezervi tenla gi volumul capitalului atras.
9i a. Confornr Legii despre instituliile financiare, una dintre principa-
profi tului nerepartizat.
financiare
l.eleconfilii de primire a licenlei de desfiqurare a activitilii
fie mai mic decat
este formarea capitalului aclionar, care nu trebuie si
11.5.Operaliunileplasive
ale bdnciicomerciatle capitalul nornLativ total minimal.
Capitaltilnornratiutotalincludesumacaqtitaluluidegradulin-
intre operaliunile pasive gi cele active ale bincilor cclmerciale,
capita-
existi o interdependenfi. puternici. structura gi caracterul pasivelor tdi qi a cagtitalului ile gradul doi, minus cotele ile participtarela
de-
termini, in mare misuri, posibilitigile bincii de a efed;ua operaliunr nulaltarbrtnciicarede|inautoriza{iaBLnciil\|a{ionaleaMo|douei,
active gi, in acelagi timp, schimbarea politicii bincii in ,Jo-"rri.rl Capitaltil de gradul intAi este componenta de bazd a capitalului
.,r"_ in circu-
ditirii poate influenla esenlial caracterul resurselor. totuqi, normativ total, care inclucle suma dintre acliunile ordinare aflate
$i, din punct
de vedere istoric, operaliunile pasive aveau un rol prioritar fali lalie, acliunile preferenliale cu dividende nefixate qi acliunile preferen'tiale
de c,el" de
active, deoarece pentru efectuarea operafiunilor active o condilie rru dividende fxate necumulative, emise cu temren nelimitat, sqplusul
obli- a reducerilor
gatorie o reprezinti. suficienla resurselor financiare. capital gi profitul nedistribuit minus mirimea necompletati
Deoarece resursele bancare se formeazi, in primul rind, in urina pentru pierderi de la credite (fondul de risc) 9i leasingfinanciar'
a capi-
operaliunilor pasive, este necesari efectuareaunei caracleriziri Capitahrl de gradul doi este componenta suplimentari
a aces- cumula-
tor operatiuni. talului normaliv total qi include suma acliunilor preferenfiale

-294 - -295 -
 tive gi parfial cumurative cu scaden.li nefixata,
surprr.rsuld,ecapital arrr de grirrqistructura resurselor atrases-a modificat considerabil, lucru de-
buit acliunilor preferentiale cumulative
qi partial clumulative, dat.ririr, tlrnrrinat de aparilia unor metode noi, netradi,tionale de acumulare a re-
subordonate minus mirimea sumr3i
termenilor emrmerati mai sus r r. Iulsclor ntonetaretemporar libere de la persoanelefizice qi juridice'
depigesc mirimea capitalului de gra,Cul
intAi. in practica bancari internalionali, toate resurseleatrase,dupi sur-
Suma minimi subscrisi.gi depusi in capitalul
binLciise stabilert:lc ra r,lcprovenie'nfi a 1or,sunt grupate in doui cartegorii:
de BNM in cuantum de 100 de milioane r) resursedepozitare;
de lei.
Premisele majoririi capitarultLiiniliate ,) resursenondepozit.
, de Ba'ca. NatiLonari a M.r
dovei au constat in ariniereaIa standardele
internationale qi richidar.,,r Cota principali a resurselor atrase o contitituie depozitele, care re-
unor binci slabecu un capitarinsufLr:ient, atrase rle banci cu obligalia de a
care ar fi p*tut p'ne in peric.r Prczinti cuantumul major al resurselor
viabilitatea de ansamblu a sistemului
bancar. le rambursain anumite condilii de termen 5i platl.
Aceste reglementiri stricte ,jlerivi qi Depozitul constituie o relalie economic5 de transmitere a mijloa-
din innp,ortaLnfarnajori ir
capitalului propriu gi a functiilorpe care
le indeplineqte: celor clientuluriin folosinfa temporari a bincii.
a) capitalul propriu protejeaz| deponenfii. in practicabancari, depozitelese clasifici dupi urmitoarele criterii:
i' cazul insotrvabili
ti{ii bincii; I. Dupd tipul depozitdriipdnd la momenhilretrageriiresurselor:
b) absoarbe pierderile ne:rnticipate gi a) deporzitela vedere - mijloace bineqti depuse in cont, firi a in-
asig;uri stahiritatea in
cazul situaliilor problematice,astfel,u dica termenul de pistrare cu sau ftri dobAndi;
.rer"ri o perioacli dc
timp, pentru ca banca sa_qireorganizeze b) deporzitela termen - mijloace binegti depusepe un termen fi-
a,::tivitatea;
c) capitalul propriu serveqtedrept-pdrghie,
Irrin inrlermediul ,::a_ xat gi cu o dobAndi fixati in contract:
reia autoritatea monetari regrementeaza t' clepozitepe termen scurt - pAnl la 1 an;
ar;tivilrateabancariiL.
Resursele atrase are bincii rr:prezinti s ilepozite pe termen mediu - de la 1 la 5 ani;
totaritalrea nrijroacer.r b,i-
neqti ce necesiti rambursare, utilizate a'
de citre tranc,:ipe:rtru rearizar:ea clepozitepe termen lung - mai m'llt de 5 ani'
operaliunilor sale active. cu alte cuvinte,
am putea spurre cr resurs€]xe Pentru trinci, cele mai atractibile depozite sunt cele la termery
atraseale bincii reprezinti disponirrirititi
in rei gi in r,,iLrut,,aflatei. con- deoareceii asigur?iblncii o lichiditate sporiti.
turile curente sau in conturire de depozit
aie crientilor. a;tfer, toate drs- de categoriadeponenfilor:
lL in dependen[d
ponibilitifile clienfilor aflate in acer;te
conturi la binr:i :intri in categorra a) clepoziteale persoanelorfizice;
depozitelor' Totodata, banca sepoate imprumuta
pe piata inte'bancar:,a, b) clepoziteale persoanelorjuridice;
de la Banca Centrali saupe piala de,capital,
,rb fo..,i de plasamentet'e c) clepoziteale altor binci.
obligafiun! cambii bancare sau certificate
de depoz;it. ,si acestea sunt lllin fur;cliede tipul ualutei:
resurseatrase,asemeneadepozitelc,r,
mobirizate de ciitre nranci pentrrLra a) clepozitein rnonedi nalionali;
finanta plasamentele sale sub formi
de credite sau investitii i'val,o,ri b) clepozitein valuti strlini.
mobiliare, emisede ter$i.
IV. Dupd tipul dobhnziistabilite:
Ponderea esentiari in totalul resurseror * clepozite cu dobdndi fixi;
bancal:eo cretinresursere
atrase, carevanaz| mult de ra o banci ra o
arta. odati c:rLr evoLufiarerafiil.r clePozitecu dobAndi variabili.

-296- -297 -
 V. Dup d tipul instrumentuluiJinanciar:
r neg;ociabilitatea - pot fi vAndute qi transformate oricAnd
c cu liwet de economii;
pArrl la Catascadenlei (dreptul de proprietate poate fi tran-
tcu cardbancar;
sfel:at noului proprietar, a,cestafiind indreptifit si primeasci
r
certificat de depozit.
intr:eaga sumi la sfArgitulperioadei care a fost convenitS intre
W. Dupd tipul contului deschis:
banci 9i depunltorul inilial).
a) cont la termenl
Resursele nondepozit diferi de cele depozitare prin urmitoarele
b) contlavedere; rititi:
c) cont de economii. a) poarti caracter impersonal, nu se asociazi cu un client anu-
Particularitdlile operafiunilor de acceptarea depozitelor consr.l rne, fiin<l procurate pe piall in condigii de concurenfi;
lrl
faptul c5: b) iniliativa atragerii acestor resurse aparline bincii.
+ reprezinti capacitatea de exercitare
a bi*cii, a functiei s,rrr, R.esurselenorrdepozit sunt utilj,zate,in special, de bincile mari. De
funclia de depozitare; aceste resurse sunt de valori mari, din care motiv sunt consi-
o formeazi gradul de incre:derea populaliei
in banci; operaliuni r::'-r ridicata (en-gros).
+ nu sunt garantatede ban.ci,ceeace
acordii dreptul de prccrrr in funcqie de i:ermenul de scadr:nfi, resurseleatrase ale bincii sunt
pfiune, adica, in caz de faliment al bincii, deponenlii doui tipuri:
surrt
rambursaf, primii; a) la termen - sunt resursele la care este cunoscut[ data ram-
+ stau la baza formirii relafiei &ntre banci q;ri bursirii;
client;
t se consideri cele mai ief:ine resurse. b) la vederr: - la care nu este cunoscuti data rambursirii.
IJna dintre cele mai noi met.rce de formare a resurseror bi.ncii Dupi costul atragerii resurselor, cunoagtem:
.
constituie emisiunea certificatelor bancare de clepozirt _ valori t resurse plitibile, adici resursebonificate cu dobAndi;
mo-
biliare care atesti. depunerea mijloeLcerorbineqti in banci qi dreptul o rersurse neplitibile, pentru care banca nu achiti dobAndi
dc
finitorului certificatului de primir,:, la expirarea terrmenului stabilit, .r (contu:rilede decontare).
sumei depunerii gi a dobAnzii afererrte. Rolul resurselor atrase in desfi$urarea activititii continue a bincii
Bincile emit cedificate de depozit nominative la purtitor, estemare qi poate fi sintetizatin urmitoarele idei:
;i in c,x-
clusivitate, in moneda nafionari a llepubricii Mordova. certificatere + rersursellatrasefinanleaz;iiactivitatea bincii;
rlc
depozit pot fi emise cu valori nomi'are de Ia 1000 pinLi Ia r 00000 e stau laltaza exercitirii funcliei principale a bincii gi anume
lei, ctr
termenele de circulatie de la 3 pdni la 12 luni. Se rpreconize atragereadepozitelor;
azd.cd,,,in
scurt timpr certificatele de depozit .'
forrreazi imaginea blncii.
'ror fi emise in volum de pani la l0zo
din volumul miiloacelor atraseale bincilor. in cadml prorr;urlrii resurselor depozitare, banca este dependentl
Certificatele de depozit prezinti gi unele avanrlajepentrur de decizia depone:rtului gi nu poate conta pe suma Pe care gi-a pro-
cumpa_
ritori: grarnat s-o at:rag[. in cazul necesitiifilor urgente de mijloace binegti,
* lichiditatea - pot fi transformate oricAncl in numerar, banca poate apela la resurse procurate de la alte binci. Daci resursele
dar
pierzind o parte din dobindi (ca penaliza.re); financiare se proctrri de la Banca Jltafionali, ele se vor numi credite
centralizate,care att urmitoarele car::rcteristici:

-298 -
-299 -
 r sunt instrumente indirecte ale politicii monel:ar_creditare
a bAnda la acest imprumut se formeazd ca prel de vAnzare gi pre! de
statului;
cuLmpirare a actului" Prelul de cunopirare nu trebuie si fie mai mic
r creditele centralizate influenteazi asupra
volumului mase:i decAt cel de viinzare, iar prelul la cerrese riscumpiri hArtiile de valoare
monetare in economiel
va include gi dobAnda pentru termenul de delinere de cltre BNM a
i rata dobAnzii la aceste credite este cea
mai mici ratd dc respective. Teunenul maxim este de 30 de zile in
hArtiilor de l'aLloare:
dob6ndi creditoaredin economie:
funclie d.evalcuareahirtiilor de valoa:re.
r prin acordarea crediteror centralizate, BNM
t:xercit' verifi 6. Creditul special, care se acordi de BNM unei bSnci comerciale
careabincilor comerciale. aflate in situaliiafinirnciari complicati in cazul in care existi posibilitatea
Sepractici mai mulrtetipuri de credite centralizate: de remediere a ei. ,[cest credit se acordl afunci cind banca comercial[
1. Credite de reffnanEarg care prezintd,urmitoarele este in prag de falinrentare. Condigiile se stabilescin mod individual atAt
particularitifi
qi condi,tii: gi ca volum.
c€rscopr termen, cA.1:
f, termenul de primire
este de maximum 20 dezile; Orice banci rie poate confrunl:a cu momente in care constati ci
e dobAnda se sta.bilegtein
mod unilateral de BNl4; dispune de urr difir:it de lichiditlli gi va ciuta, in primul rAnd, si se fi-
r necesitl gaj, hiirtii de valoare de stat; na:ntezede la alte binci. imprumutrrrile de la alte blnci comerciale re-
r se elibereazi bincilor care indeplinesc condifli
de eligibiritate. prezinti surse stab;ilepentru b5nci, r,:lativ ieftine, dar accesulacestorala
2. Creditur de licitalie. Se deosebegtede astfel de fondrLri est:econdi[ionat de lbonitateablncii, iar, in unele cazuri,
creditur cle iefinanqare,
prin faptul ci se liciteazi dobdnda. Caracteristici: gi <Ieprezentalea urlor garanfii. De asemenea,de resursefinanciare libere
. termenul-9} dezile; dispun bincile care se afl6 la etapa de organizaresau dezvoltare,deoarece
e condili de eliE;ibilitate; au un dificit de clierrli gi un surplus de resursefinanciarenevalorificate.
r dobAnda erprima costul real al banilorpe pia{i Dupi rrxrtiva!:ie,deosebim doui tipuri de credite interbancare:
3. Creditul structural _ presupune o linie J" r creditele preluate pentru a,:operireanecesitililor temporare de
.r"dlt" pentru care
se stabilegteun plafon de sumi maximi gi mijl:ace'binegti, care,de obicei, sunt pe termen scurt gi ultra-
termen de scadenfi, in cadrutr
ciruia banca poate si se imprumute in limita scurt, inclusiv creditele overnight;
acestui plafon. DobAnda se
calculeazddoar la suma irnprumutati gi pentru r' creditele preluate pentru formarea relaliilor de corespondenla,
termenul utilizirii ei.
4. Creditul de lombard, care are urmitoarele partictrlaritifi: care prezirtti anumite caracteristici:
+ termen maxim. de - creditele sunt la termen.gi plitibile cu dobindi;
S zile;
r necesiti gaj, hlirtii de valoare de inalti calitate; - sunt a.sigurate,de obicei, sau cu hd*ii de valoare de stat
r volumul credituh'i se stabilegtepentru fiecare'banci (dacii sunt credite autc,htone) sau cu depozite formate in
separat,
in funclie de soldul debitor al acesteibinci. creditoare;
b,anci:L
5. Operafiunile REpO _ operatiuni de vinzare-curopirare - p,entru eliberarea creditului interbancar, banca creditoare
a hAr-
tiilor de valoare in acelaqitimp, adici operaliunea va analiza atent situalia financiari a bincii debitoare, deoa-
dE rArrr,"r" r;;;",,
de-valoare cu obligafia concomitenti de a r€ce ar;easti operaliune implic[ risc.
le rAscumpira in termenul
stabilit' Banca igi pierde dreptur de posesie Termerrcle dt: acordare a creditelor interbancare sunt cele mai di-
a hirtiiror de varoare. D'-
ferite. in practica internalionali, ceJlemai rispAndite sunt creditele pe

-300- - 3rl1-
 termen de 1, 3 gi 6luni, termenur maxim fiind de
ra un an pani Ia catrva
in Republica Moldova, din cauza proceselor
inflalio'iste, cel rna'
practicat termen este de 3,_ 4luni.
Avantajul creditulu;i interbancar se e4primi prin
faptul ci aceste
mijloace nu sunt incluse in carcul prin utirizare
abazeide carcur al re,
zervelor obligatorii stabilite de BNM.
11.6.Operaliunileactiveale bdnciicomerciale
operafiunile active reprezinti, pentru bincile
cornerciare,onre-
rafiunile de utilizare a resurseror mobirizate
de citre i'stitutiile ban-
care sub forma atragerii cle depozite, a contractirii
de im1:rumuturi sau
din alte surse in vederea indeplinirii funcliilor specifice.
Dupi cum se cunoagtg o banci are un volum de
capitai redus,,in
raport cu totalul pasivelc,r sare,aga,incat prasamentele
efectuate vor fi
corelate cu resurselepe termen scurt, mediu qi
Iung atrase.
Pentru a inregistra profit, bincile trebuie si utilizeile
cat mai eli,
cient resursele atrase, astfef incat plasarea
lor si se efectueze la rare
active de dobAndi mai inalte decAtcele plitite.
La nivel agregat, eficienta este dati de o diferenli
, pozitivi intre
plasamente gi resurse,respectiv intre dobanzire
incasate (ictive) qi c,ele,
plasate(pasive).
Putem concluziona ci unul dintre obiectivele
managementulu,i
bancar consti in menfinrlrea pe ansarnblu a
unui raport supraunitar
intre dobAnzile la utfiziri gi cele la resurseleconstituite.
Principalele operatir*ni active ale bincilor sunt:
o disponibilul aflat in casierie;
* conturile curente qi depoziteleprasatelaartebinci cornerciale;
tt
conturile curente deschisela Banca Centrali;
a titlurile de tre:zoreriegi alte titluri definute de t,ancA;
+ creditele de djversecategorii;
a creanlele din Jeasing;
* titlurile de participatie;
-342-
,e
imr:bilizirilecorporale;
*
fondul de comer!;
,r imobilizirilenecorporale;
+
alte categorii de active.
Din analiza principalelor active bancare, remarcim aqezarealor in
ordinea descrr:scitoare a gradului de lichiditate.
futGl, nrrmerarul din casierie gi depozitr:le deschise la alte binci
sunt cele mai lichide. Putem afirma ci au un grad inalt de lichiditate.
Titlurift: delinute au un grad mediu de lichiditate, intrucdt valori-
ficarealor pe pia!6 poate si presupuni un anunnittimp.
Creditelle, atAta weme cAt sunt restituitr: la timp (partea de prin-
cipal + dobAnda aferenti), avind un serviciu al datoriei corespunzitor,
nu pot fi ramL,ursateinainte de scadenfi la cer,ereainstituliei bancare, ci
nurnai la iniliativa beneficiarilor lor.
Existd situalia in care bincile pot rrvinde" o parte din credite unor
institulii specializate. Aceasti vAnzare speciali reprezinti, de fapt, o
transformare a creditelor in obligafiuni, prin mecanismul securitizirii
sau titlurizirii activelor.
Imobilizirile corporale au un grad sr:izut de lichiditate, inse
a activitilii bancare.
cxistenfa trorersteesenliali pentru buna desfhgu.rare
O perspectivi diferiti asupra activelor bancare o presupune cla-
sificarealor in active valorificabile gi active nevaloriffcabile.
incadrarea intr-una dintre categorii are in vedere veniturile gene-
rat,ede deliner:eaactivelor respective.
Trebuie precizat ci, firi, existenla imobiilizirilor corporale (cli-
diri, terenuri, mijloace de transport, echipaneente IT etc.) gi necor-
porale (breve,te,licenle, mirci etc.), instituliile bancare nu gi-ar putea
desfigu.rain condi;ii normale activitatea, iar veniturile generate de cre-
dite.,defineri rle titluri gi altele nu ar mai putea fi realizate.Aparilia cre-
ditului este strAnslegati de cea a bincilor cornerciale. Mobilizarea dis-
ponibiliti,tilor monetare de pe piali qi plasarea lor eficienti citre soli-
citanlii de fonduri se realizeazS,prinintermediul creditirii.
Creditul este operafiunea prin care o parte, numiti creditor,
pu:ne la dispozifie resurse proprii sau imptumutate altei pirfi, nu-
-303-
 miti debitor, in schimbul unui preg (dobdnda)
gi suLtrconstriLn-
gerea respectirii unor condilii m:inimale. {' personale,
Condiliile privesc elemente, cum sunt; Garanlii[e realeizeazibunuri materiale, mobile sau imobile, care
a) identificarea subiectilor *aporturui de
cre;ditarre:debriton'l 1tol, executatede banci in ipoteza nerambursirii imprumutului.
fi
gi creditorul Garantiile personale constau in angajamentulunui ter! de a pliti
Creditorii tradi,tionali sunt bincile, insi, in Irr locul debitorului, daci acestanu igi poate indeplini obligaliile.
a<:r:eagicategorie, se
mai inscriu gi persoanele fizice, gi corporatiile c) dobArrda
care cuLmpi.ri obrigatrum,
precum gi autorit'file rocale sau r:entrale. Gama DobAnda este preful plntit de debitor bincii in schimbul capitalu-
cr:editorilo, Jste ,,ri_
versificati, iar in perioada actuali nu se lui imprumutat. Prelul creditului poate avea ca referinli o rati de do-
mai pot iclentifica ,,credir,orr
puri" sau ,rdebitori puri,'. Afirmal;ia se poate b{ndi fixi sau una variabili. Rata fixi rimAne nemodificati pe toatl
ilusi:ra pnin urmitorul
exemplu: o banci comerciali acor,d.iimprumuturi;re pcrioada tmprumutului, daci, in contractul de credit, nu se prevede alt-
diverse termene
(este in pozilia de creditor) gi primr:qte irnprumuturi l'el.in aceasti rat5, banca include, pe lAngi dobdnda normali, anticipa-
pe te'rnen scurt r.l,e
la alte binci pe piafa interbancari (estein pozifia rca privind modificarea acesteiain viitor, o primi de risc ai marja ban-
de ,Jebitor).
Aqadar, incadrarea intr-una di'tre categorii cari. Rata variabili este cea mai utilizati, intru,cAtii permite creditorului
depinde rJemodur crin
care se efectueazi analiza. Cu toate acestea, t[ s;eprotejeze:,intr-o anumiti misur6, de riscul ratei dobAnzii.
r"au.n'orcutfaptul ci r.rn
creditor trebuie si dispuna de un e:xcedent"rt" d) termelnul de rambursare
monetar.pe care urmirergte
si il plasezein conditii avantajoase. Termenul de rambursare al creditului vadazi de la perioade foarte
Raporturile juridice consfinflsc dreptul scurte la peric,adeindelungate. Astfel, existi crreditepe 24 de ote (ouer-
credjtorului asupra de_
bitorului gi obligalia acestuiadin urrni a1e a" night) acordatepe piala interbancari, dar gi imprumuturi pe termene de
primur, in legrturi cu sm-
ma imprumutati. gi cu prepl creditului" pes;te30 de ani (imprumuturi ipotecare).
b) promisiunea de rambursarre a sumei impr:unultate, Confornr termenului creditului existi:
re$pec_
tiv de stingere a obliga,tiei asumate 1) credite pe termen scurt - cele sub' 1 an;
Rambursarea creditului vizettzd.nu numai 2) credite pe termen mediu - celeintre I qi 5 ani;
principalul, ,ci gi clo_
banda aferenti acestuia. promisiurrea de rambursa,,* 3) credite pe termen lung - celepest,e5 ani.
..u''",i .,tr"
debitor din momentul acceptirii ccurditiiror "r,:" Clasificareacreditelor sepoate efectuapomind de la criterii numeroase,
din contractuLlde credit sua
semnarii acestuia. insii ne vom miirgini la ceadin punct de vedere al clebitomlul qi creditomlui:
suma imprumutati de citre t,anci este supusi I) credit bancar - creditorul estebanca;
riscurui drzneraw-
bursare.Acesta se poate manifesta ca urnare z) credit comercial - creditorul este furnizorul, iar debitorul
a falim..ntului debitoruhri,
ca urmare a unor dificultiEi financi;Lr.etemporare -.beneficiarul mirfii;
sau rilatcritr rerei voin_
!e a debitorului. 3) credit ipotecar - creditori pot fir banca, statul, societatea
Pentru contracarareariscului de nerambursarei ipotecari;
banca solicitl go_
r an{ii b ene{iciarului creditului. 4) credit de consum - creditor este'obanci sau o societatefi-
Garanliile sunt de doui tipuri: rLanciar5.;
* realer 5) credit obligatar - creditor este cu:mpiritorul de obligaliuni
(investitorul), iar debitor emiten{ul de titluri cu venit fix.

-344-
-305-
 11.7.Indicatoriide eficientiia bdnciicomer ciale Nivelul ratei rle recuperare a irrvestitiei aclionarilor bincii trebuie
comparat cu :rata rnedie a dobAnzillor gi a inflafiei aferente perioadei
Analiza eficienlei presupune evaluarea perfornranferor actuale ale
supuse analizr:i. Sa.tisfacereaacliorr;rrilor impune ca rata rentabilitilii
bincii constituind primul pas necesar in planificareia pe termen scurt,
capitalului propriu si fie mai mare decAt rata medie a dobinzii pe pia!5
mediu gi lung gtiind ci viitorul, mai mult sau mai pl;rtin indepirtat, rle-
pentru a face rnai atractive acliunile bincii gi a creqtecursul lor bursier.
pinde de performanfa actuali a bincii.
intr-o er:ononie hiperinflafionisti, ca a Moldovei, satisfacerea
calculul indicatorilor de eficienli. estenecesardinrumitoarele motive:
acfionarilor bilncii de c5tre echipa manageriali este greu de atins, daci
r permite compararea in<licatorilor aferenli perioadei prece_
nu imposibili.
dente cu valorile obiectirr_planiftcatede ci..trernanagementul
lVlaximizareaROE-ului este co:nsecinfautilizirii effciente a tuturor
bincii, precum gi stabilirea abaterilor;
resurselor bincii (proprii qi atrase) prin realizareaunor investilii de ca-
' ajuti managementul bi'cii si stabileasci obiectivele privind
litate. in lirile dezvoltate,mirimea tipici a acesteirate estede 0r5 - l%.
dimensiunea compromisurilor intre risc ai profit la care ban_
Blncile de di:mensiuni foarte mari inregistretzS,rate mai mici. in ceeace
ca poate fi rentabili;
privegte semnifi ca[ia potenliali:
+ compard.nd rezultatele oblinute cu rezuh:atele
analizei sirnLi- * un trencjlin scidere arati r:5banca este in diftcultate;
lare a unor binci de acelagirang ajuti la stabilirea punctelor i un trenal in creqtere cons,tituie expresia unor rezultate pozi-
forte gi vulnerabile ale biincii.
tive, dar poate fi gi expresiiaasumirii unui risc excesiv de ci-
Pentru evaluarea activitifii, i'clusiv a performantelor tri.ncii, este
tre ban'ci.
utilizat un sistem de indicatori financiari grupali in:
actiuelor ROA (Return on Assets).Indicatorul re-
2. Rentalicilitat;ea
e indicatori de profitabilitate,
flecti capacita.tearnanagementului blncii de a folosi eficient resursele
r indicatori de adecvarea,;apitalului,
de care clispurreba.ncain scopul m:r:rimizirii profitului. Este cel mai re-
r indicatori de lichiditate,
levant indicator, d,:1oareceexprimi rezultatuf profitul net, in funclie de
e indicatori de calitate a activelor.
m.odul specific al p,:rocesuluiinterme,dierii bancare de optirnizare a ope-
in continuare, vom prezenta r;ei mai importanr;i ind.icator.idin fie-
raliunilor acti.ize,in conditiile unui volum dat al resurselor. In&catorul
care gnrp de indicatori financiari, care caracterizeaztrgi ajuti la deterrni-
se calculeaziastfell:
narea stabilitilii gi siguranfei bincil,rr comerciale.
ROIA= lProfit net / Actle totale bancare * 100%
sistemul de indicatori de prolitibilitate bancarri include, in princi-
Mirimeer tipici a acestei ra.te, in lirile dezvoltate, este de
pal, rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea activelor, marja neti
aproximativ L0 - lZ%. O rati a r:ntabilitilii financiare mai ridicatl
din dobAnzi, efectul de pirghie gi rata solvabilitifii patrimoniale.
poate fi ,efectulunui capital mic, sau expresie a capacitilii crescute de a
1. Rentabilitateacapitaluluipropriu RoE (Return on Equity).Indicato-
obfine prin imprurnut resursesuplinrentare.
rul aratiproprietarilor (acflonarilor) eficien;acu carenrana€iementulle uti-
intre ROE gi )1OA existi urmitoarea relalie:
lneaz| capitalul investit in banci. Indicatorul se determi:ni astfel:
ROE = IIOA*Active / Cztpltalpropriu * 100%o= lnOe* CI)
ROE= Profit brut / Capiital*lOO%sau * l00o/o,
ROE= Profit net / Capital*l}Oo/o,
unde GI repre:zinti gradul de indatorare al bincii.
in careROE misoari rata de recuperarea investi$eriacfi'narilor binrii.

-306- -307 -
 Din aceasti relalie, se poate concluziona .lranci
ci o banci, chiar daca art nivel de sau, altfel spus, cu cAt dobAnda plitita este mai mica
un ROA scSzut,ea poate obtine
un ROE mare prin folosirea maximS ;r decAt dc'bAndrrincasati la plasareaaceloraqiresursepe piafi. Este un
reswselor atrasegi folosireaminimi
a capitalului propriq c:ualte cuvi'tc, inclicator de structr.rra,care se exprimi in unitili de misuri absolute gi
cu cat gradul de indatorare este
mai mare, cu atat ROE este mai marc. are,in ge:neral,valori mai mari de 10.
Deci, in timp ce effcienla reprezentati
de RoA scade,banr:atrebuie sa-i;, Efectul de p6'rghiereflecti gradul in care utilizarea unor resursesu-
asumeriscul de indatorare,in aqa
fel, incAt si satisfaci action.arii. plirnentare servegtecregterii rentabihtSlii capitalului propriu. Acest indi-
3' Marja netd din dob'hnzi.Acest
indicator exprimi eficienfa ur"iri cator variazl irnverspropo(ional cu pondereacapitaluluiin totalul pasi-
z.eni:d: cStre managementul bincii,
a resurselor imprun:Lutatesau cAq velor bancare. Cu cAt ponderea capitalului este mai mare, cu atAt riscul
tigul obqinut de banci di'investitiile
ficute pe seamaresurseroratrersc. bancar gi efectul de pArghiesunt mai rnici, de asemenea,o pondere mici a
Formula de calcul al indicatorului
esteurmitoarea: caLpitaluluiserLnificriun risc bancar qi un efect de pArghiemai mare.
Mb = (DobAnzi incasate/Active Ep=AJ:/cp,
purtatoare de dob6.nda,_
DobAnzi bonificate/pasive purtitoare
de dobAndi) * I0A,,/o,. unde: Eip erqrrimi efectul de pArghie,
Activele purtitoare rle dobandn reprezinti 1rt - aLctivetotale,
activere biincii care adut
venit' La aceasti categorir:de - capital
active,nrrse reGri numerarul din casieric, Cp propriu.
mijloacele fixe, obiecteredr: inventar,
decontirire gi debitorii si arte active.
S. Ilat a .s,tlvalilil it agiip atri mon i ai e ( kp )
Valoarea indicatorului depinde de
urmitorii factori: Indicatorul esteopusul gradului de indatorare al bincii. Bincile care
* calitatea investiliilor fhcute de
banca, materializate in plasa. opteazdpentm un risc al capitalului:mic Ai efechrl de levier al indatoririi
mente sigure (incasareadobAnzilor
la timp) gi profitabile; vaLfi mai mic qriprofitul ob;inut va fi mai mic, deci, cu cAt valoarea indi-
* capacitateamanagemenhrlui de
a atrage resurs{}ieftine; catorunuiRsp erstenlai mici, cu atAt'i,zLloarea lui ROE va fi mai mare.
+ utilizarea maximi
a resurseror atrase in investitii care Inilicato.rul se determini astfell:
aduc:
profit.
Rr;p = gnnilul propriu / Aciive + l00o/o-
in general,marja nr:ti de dobanzi
variaza intre 3 _ l0%-Banr:ilc. Sisttemulindir:atorilor de adecrrarea capitalului include, in princi-
mai mici inregistreazi marje nete
de dobAnzi mai ridicate, in timp cr: pa.f coeficienLtulsuficienlei capitalului ponderat la risc, rata capitalului
bincile mari - unele maj scizute,
din cauza costurilor rn.ari ale fondu- scrcialqi rata capitailului debaz6"
rilor' o marji scizuti estr:e4presia
unor cheltuieli mari cu dotranzile qi a 1. CaeJicientul nficienlei capitalu:luiponderatla risc exprimi raportul
unei mari dependenfe de dobinzile
pe termen scurt gi pasive volatile, i* di rrtre capitalul norrnativ total al bincii gi suma activelor ponderate la risc.
timp ce valoarea ridicatii a
marjei indici succeserein rnanagemenLtur Vrloarea rnini.mi stabiliti de BNM r:ste de I2%. O valoare mai mare a
activelor gi pasivelor, dar ar putea
fi gi e4presiaunui plasa.mentin activc: acestui.coefir:ient rletermini sufici,enla resurselor proprii delinute de
foarte riscante. Valoarr
a marjei caractetizea:'zidifi cultn gile ba.nci pentru acoperireariscurilor aft:rente operaliunilor active, gi invers,
bincii in obtinerea pro;li;:"*" in cond{iile in, care banca nu deline,suficiente resursepropni dar are in
Efectulde pkrghie (Leverage) sau portofoliul sirL actjiirece implici riscuri considerabile,banca se va con-
. :. multiplicatorul de capiral ex,
primi raportul dintre activele totaL firuntacu riscullde s,r1'r'abilitate,
ce va cauzafalimentul bancar.
9i capitar. Efectul d" parghi" irrdi.a
in ce misuri utilizarea u.nor Coefi.cientul rninim al suficienlei capitalului se calculeazi in felul
resurse suplimentare gener:eazi profit
Ia
urrnltor:r

-308- -349-
 C s c = C N T f A pt* 700o/o,
unde: Csc reprezirrta coeficientul minim al suficientei capitalu.lui,
CNT - capibalulnormativ total al bincii,
Apr - suma ractivelorponderate la risc.
Regulamentul BNIVTcu privire la suficienta capitalului ponderat ra
risc prevede faptul ci orice banci, care nu dispune de capitalul mir:Lirrr
necesar sau distribuirea capitalului va conduce la micaorarea miri:mii
capitalului inferior mrrimii capitalului minim necesar qi/sau coeficien-
tului minim al suficientei capitalului ponderat la risc, nu va efectua plata
dividendelor sau oricare a,ltedistribuiri de capital.
2. Rata capitalului socialse determind ca raportul di:ntre soldur ca-
pitalului social gi soldul c:rpitalului normativ total atrbincij. capitalul so-
cial este sursa principali a resurselor proprii ferl de care banca n'-gi
poate efectua activitatea operationali.
R ,c s = C s /C NT* 100o/o,
unde: Rcs indici rata capitalului social,
Cs - soldul capitalului social,
CNT - capital normativ total.
3. Rata capitalului d.ebazd exprimi raportul dintre soldul capiita-
lului de gradul I, care senregtedrept capital debaza, gi sol,Jul capitalurlui
normativ total. Micaorarea acestui indicator in dinamica reflecti o
majorare a capitalului secundar al bincii care se constitui,:r in principal,
din valoarea datoriilor subordonatoareale bincii gi valoarea ac[iunilor
preferenfiale cu dividend cumulativ gi parlial cumulativ.
I{cb = Cgr.I / CNT * looo/o,
unde: Rcb exprimii rata capitalului de bazE
Cg.I - capifalul de gradul I,
CNT - capitalul normativ total al bincii.
III' Indicatorii de lichiditate reflecti posibilitatea bincii de a-gr
onora pliqile fali de clienti, ca urmare a devierii proportiei dintre a,cti-
vele pe termen scurt gi lung cu str-ucturapasivelor blncii.
Necesarul de lichid:itili al unei binci consti in oblilgalii imediate,
precum gi retrageri de del:uneri sau cereri legitime de imp,rumut, cirora
rriril
i
-310-
irll
barrca trebuie sd le faclafa\d.,pentru a fi recunoscuti ca un intermediar
viabil. Necesarul de lichiditSli gi capacitateabiLncii de a veni in intAmpi-
narea unor asemeneanecesitili sunt greu de nrisurat, deoarecepercep-
lia qi increderr:adepunitorilor (potenliali gi prezenli) gi piala monetari
sunt foarte greu de evaluat.
Bincile ,:alculeaz6,in mod obligatoriu, urmitorii indicatori de li-
chiditate:
1. Lichia:itateaglobald (absoluti), care reflecti posibilitatea ele-
mentelor de activ de a se transforma rapid in lichiditili pentru satis-
facereanecesiti!ilor exigibile (curente) ale bdncii:
Lichiditate absoluti = Active lichide / Datorii curente ale bincii.
In scopul asigurarii unui grad suficient rJelichiditate, bancile co-
merciale men!:in un gir de active lichide:
* disponibilite,ti in casierie;
o depozite in alte binci;
,, disponibilitn,ti din contul coresponilent deschisla BNM;
,, hArtii de valoarede stat 9.a.[30; p.L'.L4-I271.
Datoriile curente sunt constituite din r,esurseaflate in conturile
curente ale pe:rsoaneTorfizrce pi juridice deschisela banci. Nivelul op-
tirn al acestuiindicator variazi intre 2 qi2,5 purrcteprocentuale.
2. Lichiditate imediatd (de trezorerie), ,:are reflecti posibilitatea
elementelor de trezorerie de a face fafi datoriilor de termen scurt:
Lichiditate imediati = Elemente de trezorerie / Datorii pe
termen scurt" 100%.
La elemr:ntele de trezorerie, se referi nunoerarul din casierii, soldul
contului corespondent deschisla BNM qi plasamentelepe termen scurt,
iar in cadrul clatoriilor pe termen scurt intri rlisponibilititile la vedere
ale clientilor r;i imprumuturile pe termen sctrrt. Nivelul optim, dar gi
miirim, al indicatorului estede21o/o.
fV. Indir:atorii de calitate a activelor includ in principal, rata de
corelare a deprozitelor cu activele, rata activelor generatoare de dobAn-
di, rata calite;ii portofoliului de credite, rata creditelor nefavorabile gi
ponderea pierderilor din credite in total credite.
- 31r -
 1. Rata de corelarea depozitelorcu activeleva determina
;rroporfia
de utilizare a depozitelor in total aLctivegi se va determina ca raportul
dintre valoarea depozitelor persoernelor fizice gi jtrridice raportatd na
soldul activelor totale:
p.ds = (Dpf + Ltp)
/ 1|lt* t}Ao/o,
unde: Rdc indici rata de corelare a depozitelor cu a.ctivele,
Dpf - depozite ale persoanelor fizice,
Dpj - depozite ale persoanelor juridice,
At - active totale.
Daci banca va utiliza doar depozitele ca resu'se de investire,v.a-
loarea acestui indicator va fi maxim[.
2' Rata activelorgeneratoarecledobknda exprirni c.ta activelor in
urma cirora banca acumuleazi venituri aferente dobinzilor din total
active' in cazul cand bincile plaseaLzi resursele,in principal, i' crecline,
rata acestui indicator va fi mai rna.re,iar in cazul c6rrd bincile pror.r3,
veaz6.o politici de efectuare a serviciilor bancare bailate pe connisioane,
rata indicatorului va fi minimi.
R A g d = Ag c l /A t* LO}o/o,
unde: Ragd exprimi rata activelor generatoarerde dobi.ndi,
Agd * active generatoarrede dobAndi,
At - active totale.
3. Rata calitdgiiportoJoliuluide crediteeste deterrninati de rap,rr-
tul creditelor acordateqi soldul rezr:rvelorpentru ac'perirea pierderilor
la credite (fondul de risc). cu cat estemai evidentdinr[utitirea sittratrei
portofoliului de credite, cu atat baLncaeste nevoiti s6-giformeze pn,o-
vizioane, intr-o valoare mai mare, respectiv si. suporte cJneltuielisupli-
mentare pentru acoperirea pierderilor la credite. Astf'el, majorarea cotei
acestui indicator redi inriutilirea calitilii portofoliulrri de credite.
R c p c = F R /C t* I00o/o,
unde: Rcpc reprezinti rata calititii portofoliulu.i de credite,
FR- fondul de risc,
Ct - total credite.
4. Rnta creditelornefauorabilest: e4primi ca raport.l cr.editerorcrasifr-
cate la categoriilesubstandard,dubios gi compromis gitotalul de credite.
-312-
psn = (Cs + Cd + Cc) / Ct,' l0oo/o,
unde: ILcn indici rata creditelor nefavorabile,
(ls - credite substandard,
Cd - credite dubioase,
Cc - credite compromise.
S.Pondereapierderilor din credite tn total credite (Ppc).ln&catorul
exprim[ eficienla activitSlii de creditare a bincii. Se determini astfel:
Pcp - Pierderi din credite / Totalcredite *IOOo/o.
Din punr:t de vedere al eficienfei, acestindjcator trebuie si fie cit mai
rnic, deoarecepierderile sunt suportate in mod dilect de citre ac$onari Deci,
valoarealui RCIE esteafectati direct de calitateacreditelor acordatede banci.
intrebdride verificare
l. Definili c,rnceptulde sistembancar.
2. Enurrreraliprincipalele etapein evolulia istorici a sistemuluibancar.
3. Enumeral;icaracteristicilesistemuluibancarmodern.
+. ExplicaEiluncliile Bincii Centrale.
5. Enumeral;ioperaliunile pasiveale Bincii Clentrale.
6. Enumeral:i operatiunile active ale Bincii Centrale.
7. Numili atribuliile debazi ale BNM.
8. Definili crnceptul de bancl.
9. Explicati procedura de crearea bincii com.erciale.
10. Enumeralj cauzeleretragerii licentei bancare.
[ 1. Enumeral;i componentele capitalului bancar.
12. Numili funcfiile capitaluluibacar.
13. Enumera!:ioperaliunile pasivealebincii c,rmeciale.
14. Explicali r:sentaCapitalului Normativ Total gi structura acestuia.
[5" Enumerati operafiunile activealebincii comeciale.
I 6. Explicali ;recesitateacalculirii indicatorilor de eficienli bancar6.
17. Numili indicatorii de profitabilitate bancari.
18. Numili indicatorii de adecvarea capitalului bancar.
I.9. Numili indicatorii de lichiditate bancari.
20. Numili indicatorii de calitate a activelor bancare.
-313-
 Teste a) credit deproduc$e;
l. Operaliunile active ale binciji sunt: b) credit denrungabil;
a) operaliunile de creditare; c) credit de consum;
b) operatiunile de plasament; d) credit de tr:rmen lung.
c) constituireadepozitelor; In di,:afi uariantelecorecte
formarea fondurilor proprii.
d) Dup{ specialiLrzare, bincile se clasifici in:
ln di cali uari antelecor ecte a) binci unirrersale;
2. Creditele se clasiffci in functie de risc: b) binci aut,ohtone;
a) credite standard; c) bhnci prirrate;
b) credite compromise; d) bancisper:ializate.
c) credite dubioase; ln dica{i r,,arianl elecor ecte
d) credite de consum. BNMpoa.te relrage autorizafia lbincii comerciale, in cazul in care:
In dica[i variantele corecte a) a avnt loc luziunea b6ncii;
3. Modalitifile de plati internalionale sunt: b) banca igi s,:himbi adresajuridic5;
a) cambia; c) autorizaliei estesolicitati de citrebanci;
retrap;erea.
b) ordinul de plati; d) au fcrsitco:rniseacliuni ilegal,e.
c) incasso documentar; lndic afi uarriant elecor ecte
d) compensalia. X.a deterrninar:rea costului creditului, se iau in considera{ie ur-
Indicafi uariantele corecte mitoarele:
Conform reglementdrilor, IINM stabilest,e coeficienttul su.li- a) capacitate,;reconomico-fina:nciari adebitorului;
b) egalornareapli,tii;
cienfei capitalului ponderat Ia risc de:
c) fixarea dobinzii;
a) 8;
d) stabilireac:omisioanelorbarrcare.
b) 12;
ln dicali uawiantelecorecte
c) 30,
10. Operafiunile parsiveale bincii sunt:
d) 1oo.
a) opera.liunrilede creditare;
Indicali uariantele cor ecte
b) forrnareafondurilor proprii.;
J. Funcfiile Bincii Centrale sunLt:
c) constituireadepozitelor;
a) funclia de banci a bincilor;
d) opera.liuni de refinanfare.
b) funclia de centru al politicii monetare;
I ndicati v'eriantele cor ecte
c) funclia de emisiune monetaril
ln. BNM po,ate oferi bincilor crlmerciale urmitoarele tipuri de
d) funclia de producfie.
credlite inrterb.ancare:
In di cali vari ant ele cor ecte
a) credife de lornbard;
6. Dupi scopul acordirii creditrului:
b) asistenlifinanciari;

-314-
- 3r 5-
 c) credite overnight;
c)
acliuni preferenliale cumulative gi parlial cumulative cu scadenta
d) facilitate sub fonni. de acorduri REPO.
nefixati - 2000 u.m"
Indicali variantele corecte
d) surplus de capital - 12000 u.nr.
f 2. Principiul I al lichidtititii bancare prevede
e) surplurs'l de capital atribuit ar:tiunilor preferentiale cumulative gr
a) depozitul de economii al persoanelor frzice;
parfial cumulative - 1000 u.m.
b) suma activelor b'incii cu termenur de rambursare mai
mult de 2r l) profitul nedlistribuit qi rezerweleoblinute sau majorate ca rezultat
ani si nu depi.geascisuma rezultatelor ei financiare; al distrilbuirli profitului - 500Clu.m.
.
c) suma activelor bincii cu termenur de rambursart: mai g) mirimea nec;ompletataa fondul de risc - 4000 u.m.
pufin der
2 ani s5.nu depigeasci suma rezultatelor ei financiare;
d) suma activelor b,incii cu termenul de rambursare mai Rczolusye
mult de l
Capitalul normatia' total = capitalul tle gradul r + capitalul degradul II -
an si nu depigeasci suma rezultatelor ei financiare.
Indicati uariantele corecte Cota deTtartici,ytare
ttaalte bdnci
Capitalul de gra<X:l I = a+b+d+f-g = 56OOO+24000+12000+5000_
13. obiectivul primordlial al politicii monetare in
RIf{, stabilit de 4000=93,000tr.m.
citre BNM, este:
II = c+e = 2000-11000=3000 u.m.
Capitalul de grraduil
a) rata scontului;
Capitalul norrnatiry.total= 93000 + 3000 = 96000 u.m.
b) stabilitateaexterna;
c) stabilitateaprefurilor;
P:roblenla 2
d) stabilitateamonedeinafionale.
Determinati s'{icienla capitalului cu active ponderate ra risc, daci:
In di cali uar i antele corecte
a) capitalul de gradul I - 50000 uL.m.
14' conform regulamentului BNr4 fondul de rezerrvi aI binLci' b) capitaluLl
de gradul II - 25000 u.m.
comerciale trebuie si constituie:
c) cota de participarela a-ltebinci - 15000 u.m.
a) nu mai pudn de 5% dinvaloarea capitalului social al bincii;
d) activeponderate la riscul 20% - 15000 u.m.
b) nu mai putin de IS% din valoarea ."plt"l.rlrri rocirl al
bancii; e) activepondr:ratela riscul 50% - 35000 u.m.
c) nu mai pufin de 15% din valo"r"" ."pit"l.rlui nornativ
total; active ponderate la riscul IO09/o- 1000000 u.m.
d) nu mai pulin de l0% din valoareacapitalului minirn necesar. 0
Indicati variantele cor,ecte Rezolvaye
capitalul nornrativ total = capitalul cle gradul I + capitalul de gradul II -
Cota departicipare la altebinci = 50000 + 25000 * 15000 = 60000 u.m.
Problemerezolvate srlrna activelorpon(leratela risc = 150,00+35000+1000000=1050000 u.m.
Problema I c'leficientul sufir:jentei capitaluluri cu active ponderate la risc =
Determinali capitalul normativ tot al inbazaurmitoarelor (CINT/Active ponderate la risc)*100= (OOoOO7tOSO000)*100= S,7t%
date:
a) acliuni ordinare - 1i6000u.m. Rfispunsr
b) actiuni preferentiale cu dividende nefixate 24000 u.m. Deoarece coerficientulsuficienlei capitalului cu active ponderate la risc
este egal cu ,S,7Iot'o,
contravine legislaliei atet internafionale, cAt gi na-

-316-
- 3r 7 -
 Rerolvare:
fionale, care specifici mirimea acestui coeficient cu resper:tivminim 8%
giminim l2%. Tipul creditului

ndard r45000 2 2900

Problema 3
2r400 5 1070
La data de 15 ianuarie2D}4, d-na Stratan a deschis un depozitbancar Ia
Substandard 45780 30 r3734
banca comerciali & in sumi de 15.000 lei. Termenul de:pozitului e,ste:
Dubios 7800 60 4680
de 6 luni, rata dobdnzii bonificati de banci este de l(i% anual. De- vOIflDfOffllS r350 1Ocl 1350
terminati suma dobAnzii ce va fi incasati de c[tre deponer,t la finalizarea TCITAL x x 23734
termenului de scadentl a depozitului.

Rezoltare Problema 6
Caiculafi: 1) RO,A..;
f depxrdxt
L 1S.000leixt6%xIS1zile
D -H -= --* -' --= l 200l ei 2,) marla relativi din dobdnzi (MJ3)
360x100 360zilexl}0% in bazaurmltoarelor date:
Concluzie: La finalizarea termenului de scaden!6,va ridjica o dobArrdi, . Profitul net dupi impozitare 79 mln.lei.
in sumi de 1200lei. r Venituii aferente dobAnzilor 3156mln.lei
+ Cheltuieli aferente dobinzilor 1993mln.lei
Problema4 * Total ar;tive 30105mln.lei
Banca comeraal6 ,,N' acordi un credit de 500.000 lei pe o perioadi de 5 r Active
Irroductive (profitabile) 23100mln.lei
luni (fSO zile), cu o ratii anuali a dobdnzii de l8%. Si se determine * Pasivepentru care se achiti dobAnda 21500mln.lei
dobinda pe care o va inca.sabanca. + Capital propriu 2050mln.lei
Rezoluare Rezoluare
I..,_ K oxrdxt 500.000leix | 8%xT80zile Profit-net *100
: = = 4-5000Iei t) Roe= RoA= 7g/3oros=otz6o/o
-' 360"100 360zilexl00ok Total active
Rispuns: Venit aferent- dobAnzii ^^
I\{ B -_- --
"100_
in condif,ile stipulate, banca va incasa o dobAndi in mirime de 45000 lei. Activegoductive
Cheltuieli aferente doblnzii
* 100
Problema 5 Pasivepe,ntrucareseplaliteqdobinda
Si se stabileascf,suficienfa mirimii provizioanelor pe.ntru pierderi,
MB = 3 156/23 I 00*I 00-I 993/ 2 I 5OO+
I0O= L3,66o/o
-9,260/o=
4,4o/o
daci se cunoaqte c[ activele standard - i45000 u.m., supravegheate
- 2l4OO u.m., substanclard - 45780 u.m., dubioase - 7800 u.m., Problema 7
compromise - 1350 u.m. Provizioanele pentru pierderi constituite
Calculafi: t) nOE;
reprezinti 56000 u.m. 2,) marlaneti din dobinzi (NIM)

-318- - 3r 9-
 ln baza urmitoarelor date: b) capitalul de gradul II - 35000 u.m.
. Profitul net dupi impozitare j'9 mln.lei c) cota de participare la alte binci - 18000 u.m.
o Venituri aferente dobAnzilor 3i156mln.lei d) active ponderate la riscul20% - 35000 u.m.
o Cheltuieli aferente dobAnzilor I993 mln.lei e) active ponderate la riscul50% - 82000 u.m.
r Tota] active ii0lOji mln.lei f) active p'onderatela riscul l0oo/o- 142000 u.m.
r Active productive (profitabile) i:3100mln.lei
r Pasivepentru care se achiti clobAnda ,,1500mln.lei Prnblema 3
I Capital propriu 2i050:mln.lei La banca comerciali X, a fost deschis un depozit in sumi de 37.000 lei'
Rezolvare Termenul depozitului este de 8luni, rata dobinzii bonificati de banci
Profit net este de 23o/o rnaal. Determinali suma dobAnzii ce o va ridici la fina-
t) ROE= " 100 ROE=79/ZO5A= J,85o/o lizareatermenului de scadenli a depozitului'
Capital_propriu
Venit aferen dobAn*'Cheltuleli aferen. dobdn
2) NIlt= _-__ " 100 Problema4
Active__productive Banca comerciali rrA" acordi un credit de 620'000 lei, pe o perioadl de
NIM = 3156-1993/23100*100,=
5,03% 4luni, cu o rati anuali a dobAnzii de26%' Si ,sedetermine dobinda pe
care o va incasrabanca.
pentrurezolvare
Probleme
Froblema 5
Problema I
Si se stabileasci suficienla mirimii provizioanelor pentru pierderi, daci
Determinali capitalul normativ total in baza urmitoarelor date:
se cunoa$te ci activele standard sunt 180000 u.m', suPravegheate -
a) acliuni ordinare - 160000 u.rn.
64100 u.m., sribstandard - 34700 u.m., dubioase - 11800 u'm., compro-
b) actiuni preferenliale cu dividende nefixate 32000 u.nn.
mise - 3050 ,u.m. Provizioanele pentru pierderi constituite reprezinti
c) acliuni preferenliale cumulafive gi parfial cumulati re cu scadenfd
86000 u.m.
nefixati - 10000 u.m.
d) surplus de capital - 33000 u.rn.
Problema 6
e) surplusul de capital atribuit acliunilor prefere:rtiale cumulative gi
Calculali: l) RO&
parlial cumulative - 9000 u.rn.
2) maria relativl din dobinzi (MB)
0 profitul nedistribuit qi rezervele obqinute sau rnajorate ca rezultat
in bazaurmltoarelor date:
al distribuiriiprofitului - 19000 u.m.
. Profitul net dupi impozitare 56 mln.lei
g) mirimea necompletati a fon,Culde risc - 14000 u.m.
o Venituri aferente dobinzilor 4100mln.lei
* Cheltuieli aferente dobAnzilor 2190mln.lei
Problema 2
r Total ar:tive 30500mln.lei
Determinali suficienfa capitalului c,uactive ponderat,ela risc, daci:
r Active Productive (profitabile) ZI2O0mln.lei
a) capitalul de gradul I - l0000rJ u.m.

-32,0- - 32r -
 o Pasivepentru care se achiti clobAnda
t13500mlrllei 3. Regulame,ntulcu privire la autorizarea bincilor m.23/09-Ol din 15
+ Capital propriu
4f000mln.lei august 1996.
Problema 7 ,4. Regulame,nt crr privire la desclriderea filialelor de citre binci nr.
Calculafi: 1) ROE, 37/09-01 din 15/1r / 1996
2) marlaneti din dobdnzi (NIM) , ilnanualermanogratfii
in bazaurmitoarelor date: 1. Olte,anu r\lexandru - Management bancar, Editura Dareco Bucu-
r Profitul net dupi impozitare reqti, 200ii.
l'0 mln.lei
o Venituri aferente dobAnzilor 2. Olteanu ,Nexandru, Olteanu lrlorin-Manuef Badea Leonardo -
3ill00:mln.lei
. Cheltuieli aferente dobAnzilor Managem'entb ancar. Caracteristici.Strategii. Studii de caz., Edltara
21350 mln.lei
+ Total active Dareco, Bucurr:gti, 2003.
3i3200mln.lei
+ Active productive (profitabile) 3. Olteanu Alexandru, Ridoi (Olteanu) M5.dilina-Antoaneta -
2',2800mln.lei
r Pasivepentru care se achiti itobAnda Polit:ici gi strat:egii nafionale Si comunitare tn domeniul financiar-
2'.7500
mln.lei
r Capital propriu bancar,Eclitura Dareco Bucureglti,2005.
4f500mln.lei
4, Bratu Alina, M:n'neda,
credit bdnci,EdrbsraExPontq Bucuregti,2005.
Problema 8
5. Alexandnu Aur:eliaq Berea PauLl,Bdncile. Modernizarea sktemului
Banca comerciali rrB" acordi un credit de 700.000 l,li pe o perioadi
de bancartEditura Expert, Bucureqli, 2003.
11 luni, incasdndo dobdndi de 134600Iei. Si se deriermirrerata
anuali 6. Basno Cl., Dar:dac N. Floricel. C. Monedq credil banci. Editura
a dobdnzii practicati de ci.tre banci.
Didacticl qi Pedagogica.Bucuregti, 1994.
Problema 9 7. Basno Ce:zar,FrloricelConstantiry Dardac Nicolae - Moneda, credit,
in condigiile unei rate anuale a dc,binzii stabilite la nivelul banci,Edltara Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 2001.
de 24,s\ro,
determinafi suma ce a fost acordati in credit pentr:u o perioadi 8. Hoanla Nl. Bdnci, bancheri,tehnlciSi operalii bancarein economiade
de 6
luni.,daci dobdndaincasati constihrie 110.000lei. piafd. Edltura llconomici. Bucurregti,1993.
9, Dr[gulin lon, Bichi Cristian - Sistemul bancar: dinamica reformet,
Problema I0 sldbiciuniqiprovocdri,Ed. Mimeo, Bucuregti,2002.
Banca comerciali rrA" acordi un cr{3ditde 500.000 k:i, pe o perioadi 10. Mcl{uaghton D. Banking lnstitution in Development markets.
rJe
6 ani gi 6 luni, cu o rati anuali a dobanzii de 2696.si se determirr"
Washington, l')94.
dobinda compusi aferenti creditului acordat.
Barbu Teodora, Monedd, bdnci gipolitici monetare,
11. Dardac .Nlicol.eie,
Editura Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 2005.
Bibliografie: 12. Dumitres,cu Sterian - Economie mondiald, Ed. Microinformatica,
Acte legislative Cluj-Nap,cca,1999.
1. Legeacuprivire la institufiile financiare,Ne550-xllr de la 2t iulie 13. Stoica M. Man agementulbancar. Bucuregti, 1999.
r9g5
2. Legea cu privire la Banca Nalionari a Moldovei, Ns 14. Stinoiu \r. - ,Sktemuleuropeande banci centrale.C.S. Nalionala
54g-xIII de ra
2l iulie l99S SRL,Iagi,2002.

-32,2- -323-
15. Dedu Vasile - Gestiunebancari, Editura Didactici qi pedagogici,
Xll.
Capitolul
Bucuregti 1999.
16. Turliuc Vasile, Boariu Angela, Cocriq Vasile. Monedd Si credit, PIATADECAPITAL
Editura Economici, J3ucuregti,2005.
17,Eaurcoecrcoe
deto. Y,te6nux 64s.nytos./ llo4 pe4. B..Ko,recnuroea, Cuuinte-cheie,' acliuni ordinare, acfiuni privilegiate, Bursa de Valori,
A Kporu,rreqxori.- 44.: Ounancrr u crarvcrlrKa, L998. indici clin pr:irna generalie, indici. din generalia a doua, piala de capital,
18. Eaurcoec,coe
de'to.Yse6uuK 4rrx ny:or./lloA peA. O.r\aepyuuHa. - pia!a fin:rnciali, piala primara, piata secundara'
M. : (Dulrancrrn crarr.rcruKa,2002.
r9.Eaurcoecrcoe
de'to.Yse1lawx4aa nyson./floA peA. Ol\anpyrurEna. -
M. : Oranancrr mcr arncrvxa, 2002. . Structura,,
12.'tr la pialade capital
funcliile5ipanticipanlii
zo.Eaurcoecrcoe detto.Vqe6moenoco6ue 4u nyoon./floA peA, I Ee.ro-
in orice economie, indiferent ,le tipul ei gi problernele cu care se
ruaeono{, A Kp oruueqnori. - C anrr-flerep 6yryr: IInr ep, Z0OZ.
confrunti, existi urr anumit volum de capitaluri disponibile care nece-
21. Eaurcoecrcoe deto./ fIoa, pe4arrtrlrefif.H. Ee,romasoBrJ{,AfI. Kpo-
siti un plasament j.n vederea valorilicirii lor. in principaf modalitigile
t'rreeqxoir./ Mocrna <<Ilurep>>2003.
de valorifi care a ca.pitalurilor disponibil e izeazd:
r Plasament,ele pe piala finan.ciari:
- plasamente monetarel
* plasan:Lente Pe Piafa de caPital.
+ Plasament,:lein aur, imobil, obiecte de arti sau valuti'
Piafa financiari reprezinti urL ansamblu de relalii 9i mecanisme,
prin intermediul cirora capitalurile disponibile 9i &spersate din eco-
nomie srrnt prussla dispozilia unitifilor solicitatoare de fonduri sau, cu
alte cuvinte, rerprez:intIo piali organizati a transferurilor de capital de la
cei cu surplus de capital la cei care resimt nevoia de capital'
Confor:m abc,rderii anglo-saxone,in funclie de termenul pentru
care mobilizea.zl capitalurile, piala firranciarSeste structurata in:
r pia!5 monetaril
r piaii de capital.
Piafa nnoneltari constituie locul unde se interfereazi oferta de
capitaluri disponibile pe termen scurt gi foarte scurt, de la maximum un
an de zile la24 de ore sau mai pulin, cu cererea pentru astfel de capi-
taluri. Interme&aml principal pe piafa monetari este banca comerciali,
iar instn:rmentele specifice ale acesteiasunt depozitele, cecurile, biletele
de ordin, certificate,lede depozit, cannbiileetc.

-324 - -325 -
 Piafa de capital reprezintf, componenta pietei financiare care asr-
guri intAlnirea ofertei de capitaluri cu cererea pentru capitaluri pe ter-
men mediu gi lung. Mob,ilizarea capitalurilor, pe aceasti piala, se frce
uzitind de titluri de valoare (valori mobiliare) specifice: acliuni, obli-
gafiuni, obligaliuni de statpe termen mediu gi lung etc.
Multitudinea tipuriJor de titluri financiare tranzactionate pe piala
de capital, organizarea .r'ariati a acestor piele gi diversitatea meca-
nismelor de emitere gi cr:mercializarea produselor specificeau dus la
structurarea pielei dupi nnaimulte criterii:
o Dupi obiectul tranzactiei (sau dupi natura titluluri
tranzaclionat):
- Piafa acFunilor este piala in care se tranzactioneazl. acl:iu-
nile societitilor pe acliuni.
- Piala obliga.fiunilor - locul de tranzacliorrare a instru-
mentelor de datorie de orice fel (obligaliuni,, bonuri de te-
zaur etc.).
- Piala contra'ctelor la termen ferm (Futuresr) - piala uti-
lizati pentru.tranzactionarea,,contractla terrnen".
- Piafa opliunilor (Options) - piala in care se tranzactio-
neazi valori mobiliare pentru liware ulterioari con-
dilionat6.
+ Dupi modul de formare a prelurilor titlurilor financiarer
- Piala de licitalie - tranzaclionareaeste condusi de o parte
terfi, iar pretul se formeazi prin suprapunerea ofertelor qi
cererii pentru o anumitl valoare mobiliarl.
- Piala de nei{ocieri - piafa in care cumpiritorii, pe de o
parte, gi vAnzitorii, pe de alti parte, negociaili intre ei prlg-
lul gi volumul valorilor mobiliare, direct sau prin inter-
mediul unui broker/dealer.
o Dupimomentulfinaliziriitranzacfiilor:
- Piafa la vedei:e(piafa cash) - valorile mobfiare tranzac,tionate
sunt liwate irnediat contra plat6 in numerar.
-326-
- !ia!a la termen - finalizarea tranz;acfiei,adici liwarea titlu-
rilor gi efectuarea pldlii se realizeazS.
la o dati viitoare, fi-
xatl in prealabil.
* Dupii modul de organizare apiefei:
- ltiata orsanizati (Bursa) - piati cu rezuli de tran-
zaclionarefixate.
- I)iata ,,la shiseu" (Over-the-Cour.rter)- oiatd localizati la
t,irourile brokerilor, dealerilor gi emiten{ilor de valori
rnobiliare.
intrucXt tranzacfiile au loc in mai multe locuri, este o piali prin te-
lefon, fax, telqr sau computer.
Fiala de capital,practic, esteformati din doui segmente:
o segrnentul principal sau piafa primari;
,i seg nentulsecundarsaupiafasecundari.
Fiata primari servegte la o primi plasare a valorilor mobiliare
emise, in scopul formirii gi majoririi capitalultri social sau atragerii capi-
talurilor disponibile pe termen mediu qi lung.
Piata se.cundari reprezinta locul tranz.acfionirii (cumpirlrii gi
vAnzirii) valor:ilor mobiliare emise qi plasateperpiata primari.
Tranzacl:ionarea
pe piala secundari areloc prin intermediul:
,p Bu:rseide valori (engl. Stock exchange);
* Pielei interdealer,numiti gi pialn de negocieri (OfC - over
the counter- la ghigeu).
Bursa de valori consti intr-o piafi organizafi, localizata, cu reguli
fixe de tranza';tionare, unde se intalnesc cerelea qi oferta pentru valori
mc,biliare, iar 'fin incidenla acestorarezulti prelurile de tranzacfie.
Piafa inrterdealer (OTC) este o piali lipsiti de localie, flexibile la
valorile mobiliare care se tranzactioneazi in cadrul ei, iar negocierile se
realizeazl,dirr:ct intre vAnzitor gi cumpirito:r prin intermediul tehni-
cilor de telecomunicafie.
Oferta rle capital constituie apanajul ;investitorilor, care pot fi
persoane fizice sau juridice delinStoare de ccLpitaldisponibil provenit
din venituri gi dupn safisfacereanevoilor de consum.
-327 -
 Cererea de capital provine rle la emitentii de val.ori rnobiliare -
entiti{i care au nevoie de resursefirLanciare.Cererea p,oatefi:
* Structurald: pentru finaLntareade inves,iilii
1:rroductive r;ne
bunuri gi servicii; de creare de noi societiLfi; de dezvoltarr: a
celor existente; de achizilionare a bunurilo:r gi serviciilor;
* Conjuncturald: p entrt ner:esitafitranzitori i, precunr limitariile
la plafonul de credit; deficitele bugetare gi ale balantelor.
in sistemul unei economii, piefei de capital ii r:evin un gir de fur:r-
cfii, care,dupd criteriul importantei, pot fi grupate in:
o functiiprincipale:
- Atragerea economiilorpopula{iei - emisiunea .yalorilor mobiliare,
de citre entitilile interesate de resurse fina.ncia.re,acordi" po-
pulafiei posibilitatea invesi:irii economiilon prepiala de capital.
Decizia populafiei de a invr:sti denota rezultaftrl cornparirii ren-
tabilitnlii acesteiinvestilii cu alte investilii financia.re,cum ar .fi:
depunerile la termen in conturi bancare, cur:rrpirareaile valuti,
cumpirarea unui imobil etc. Piala de capitai, prin institultii spe-
cializate, oferi posibilitatea comparlrii, inf,crmind investitorii
desprerezultatele financiar,: ale emitentilor de vak:ri rnobi.liar:egi
evolufia prefurilor acestora,
- Participareapersoanelorjuridice Si fizice la capii.talulsocial aI
societdtilorpe acliuni - pial;il de capital pernrite itrvestireacapri-
talurilor disponibile in actiunile societitilor preactiuniriar aces-
tea.,la rAndul lor, acordi posibilitatieade a pa,rticipala luarea de
decizii la Adunarea Generali a Acfionarilorgi irr Consiliul ,:le
Administrare.
- Fqcilitarea intdlnirii cererii gi oJerteide capital., dupi cum am
arltat gi mai sus, piala de capital oferd posit,,Llitateade intAlnire
a nevoii de fonduri (pentru formarea, m;rjorarea capitalului
social,contractareade imprumuturi) gi fondhrriledispc'nibile.
- Reorientareagi restructurar(.a
sectoqrelor
economieinafionalee:ste
o functie care,practic, se rr:alizeazi prin urrn.dtoareleoperaliu ni
specificepielei de capital:
- 32,8-
n i.nformarea publicului investitor, referitor la rezultatele fi-
rLanciareale emitenlilor qi la pretlurile titlurilor financiare,
prermite investitorilor si renunle la titlurile financiare ale
emitenlilor neprofitabili qi si inrresteasci in cele ale emi-
tenlilor profitabili, astfel, alimentiindu-i cu fonduri;
, subevaluarea intreprinderilor noi, ale cdror titluri sunt
cumpirate ln detrimentul altora, alimentindu-le cu fon-
cluri qi aduc6ndu-lela valoarea reall prin creqtereapre-
Iurilor titlurilor;
. frcilitarea cumpiririi unei societiLlicomerciale, de citre aI-
ti societate comerciali, care plstreazi obiectul de acti-
ritate sauil modifici.
- Barometru 6l economiilornalionale Si economieimondiale este
const:cinfa analizei evoluliei prelurilor titlurilor financiare.
Fre$1, rezultat al cotirii, reflecti situafia economico-frnanciari
a emitentului. Indicele pielei de capital (indicele bursier) in
evolulie ofera informafie privind emitenlii de titluri financiare
pentru o economie nalionali saumon.diali.
* frrnc];ii auxiliare:
- Facilitarea inuesti[iilor - transformarea fondurilor delinute de
perscane fizice qijuridice in titluri finrrnciare emise de societifi
prodr-rctive,care pot realiza programul investilional.
- Redu,:erea risculuiinuestiliilorJinanciate- aceast5funclie se rea-
lizeaz.trprin reglementarea qi efectuar:eatranzacliilor cu titluri
derivate. Aceste tranzaclii permit m,cdificarea pozifiei, astfel,
incAt cumplrarea sau vAnzareaunei valori mobiliare primare,
care poate provoca o pierdere invest.itorului, si fie dublati de
cumplrarea sau venzareaunei derivat,epe acelagititlu S.nanciar.
- Abfir,tereade cdstigurila capitalul investitdin evolu[iaprelurilor
titlurilor financiare este o funclie care se manifesti pe diferite
perioade de timp gi are ca scop obginerea de cAqtiguri cAt mai
mari, de obicei, fiind consecinfa tranzircliilor speculative.
Fe piala de capital, pot fi regisite trei categorii de participanfi:
,r' emitenlii;
-329 -
 e participanliiprofesioniqti; verlori mobiliare. ,l\-cestesocietili ariiguri rapiditatea, exactitatea gi si-
+ investitorii. griranla tranza.cliilcr in condiliitre costurilor sc[zute.
Emitenfii sunt persoanele jrLlddi.* care ben,:,ficiazi cle dreptul
Societilile de registru sunt companii independente care atesti
legal de emitere a valorilor mobiliare pentru ob$nerea re,s'rselor fina,n-
or:iginalitatea valoriior mobiliare emise de o societate gi line evidenla
ciare. in economia de piafi, statul qi alte organe griL org;anisme adrnLi- inregistrAnd o:ricenriqcarea acestora,intr-un registru special.
nistrative pot emite titluri de valoare cu caracter de irrvesti{ii.
Investitrorii sunt persoane fizice sau juridice, care investesc banii
Piala de capital presupune interrnedierea operatiurrilor pe pirrta
pr:in procurarea valorilor mobiliare, cu scopul oblinerii profiturilor din
primari gi, in mod obligatoriu, pe piala secundari. lin continuare, voirll
dobAnziqi dirridendlesauproprietifi.
enumera participanfii profesionisti gi vom descriersuccint ar:tivital,ea
Investito,rii se clasificd in doui rnari categorii:
pe care o desfiqoari ei pe piala de capital. * Invesltitorii individuali, su.ntpersoane fizice sau juridice, care
Banca de investifii reprezi.rri persoana jurirxici care interme-
efectrreazi tranzac[ii de dimensiuni modeste pe piala titlurilor
diazi emiterea gi prima plasare a mobiliare aie ernitentul*i,
'alorilor finanr:iare.
prin intermediul refelei proprii de sub-agenfi gi clien{i investitor:i.
Acr:gtiapot fi:
societitile de valori mobiliarre sunt societitile de i'termediere a - Invesltitori pasivi pe llermen lung care cumpara gi pis-
tranzac,tiilor cu valori mobiliare. pe piala primara., acesteapot suplini
tueazl hArtii de valoare, cu scopul de a-gi asiguracAgtigulde
bincile de investifii, iar pe pia{a secundari indeprine:s;cd'ui operagiuni
capital pe termen lung rlin dividende gi dobAnzi;
importante:
- Imvestitori activi, care:urmiresc obfnerea profitului din
+ executi kanzacfli cu valori mobiliare in numt:re, ,conhrl
pe qi n-is,cul tranzaclii cu valori moh,iliarepe termen scurt.
clienhrlui gi,in acestcaz,arrr:mde-afacecu o ijirmi broker; * Investitorii institufionali sunt companiile sau institu$ile care efec-
e efectueazi operaliuni de comer! cu val.d
rnobiliare actr,c- tueazil trarrzacli de importanli majori pe piap de tithui de valoare.
nAnd ca contraparte in tranzacfii * vdn:ziitorcAnd clientul Aceqhiapotfi: bbnci, companij de investilii, companii de asigurare.
cumpira gi cumplritor ,:Andclientul vincte_ gi, in acestcaz,
avem de-a face cu o firmii dealer.
Firma broker este remunerati cu un comision c:oLlculat asupra rulla- 1"?..2. pieleidr:capital
Irrstrumentele
jului de tranzactii efectuate, iar venifurile firmei dealer riunt reprezern-
Instrumentek: pielei financiare reprezinti titluri negociabile de
tate de diferenla de pre! (spread).
proprietate saurde creanfi, tranzacfionabile,care conferi delinltorilor
societifile de administrare arinvestifiilor sunt cr,eatecu scopul
lor anurLite dreptrmi: dreptul asupra unei plrfi din capitalul emitentului,
de a asigura gestionarea profesionala a portofoliilor ,:levalori mohilia,,",
dreptul de a obgine o parte din veniturile viitoare ale emitentului, drep-
in care se plaseazi disponibilititile binegti, ale investitorilor individu:ali
tul de a participa la procesul de conducere sau alte d-repturi.
sau concentrateprin intermediul fondurilor de investitii.
De pe pozitia. investitorului, vrrlorile mobiliare sunt active, iar de
Societitile de depozitare sunt create cu scopr:l de,pozitlrii valc-
pe pozilia em,itentului ele sunt elemente de pasiv.
rilor mobiliare atAt in formi materiani, cAt gi in conturu.
Dintre o:iteriile folosite la gruparea valorilor mobiliare, cel mai uti-
societitile de decontare qi compensare snrnt socieri.ti spe-
liza! in liite:rahrraclespeciahtate,este modalitatea de creare a valorilor
cializate in efectuareacompensirii r[ decontirii tra:nz:ac{iilorrealizate cu
mLobiliarre.conf,orrncireia existi:

- 33i0- - 3.31
-
 r Valori mobiliare primare - emise de unitilile economice qi
publice pentru. constituirea sau majorarea capitalului social -
este cazul acfiunilor sau atragerea capitalului imprumutat prin
obligafiuni;
r Valori mobiliare derivate - emise de bursele de valori sub
forma contractelor standardizatefutures gi opliuni (options);
. Valori mobifiiare sintetice - rezultate din combinarea di-
feritelor valori mobiliare primare sau derivate, ,fintre care ceri
mai crrnoscugisunt indicii bursieri.
in continuare, vom descrie pe scurt fiecare din tipurile valorilor
rnobiliare.
Acliunile sunt valori mobiliare emise de companie,fie cu scopul
constituirii capitalului social, fie cu scopul majoririi lui.
Din punct de vedere juridic, acfiunile sunt considrlrate titluri de
proprietate, deoarece de{initorul lor este proprietarul rrnei p5r}i din
activele totale ale companiei, parte egali valoric cu participarea sa la
capitalul social.
Tipurile de acfiuni emise qi negociate pe piala de capital con-
stituie rezultatul grupirii lin funclie de criteriile:
l. Modul de identiftcare:
r Acliuni nominartive - au inscrise numele proprietarului, firnd
emise:
- in formi materializatd - pe suport de hArtie, srau
-
in formi dematerializati - sub formi de inregistriri in cont.
r Acfiuni
la purtitor - acliunea este proprietal;ea celui ce o
deline gi circuli numai in formi materializati.
2. Drepturile pe care le genereaztr:
. Ac,tiuni ordinare - atribuie de$nitorului drepttrl la obtinerea
anualS a dividendului, adici a unei pir,ti proporlionale din profihrl
realizat de societate pe anul eryirat gi repartizat ac,tionarilor;
o Acliuni prefere,nfiale - dau dreptul la un di.rddend fix, in-
diferent de mlrimea profitului realizat de societate in anul
respectiv.
-332 -
obligalftuniftr sunt titluri financiare negociabile, care conferi de-
linltorului calitate'a.de creditor.
Obligafi,unih pot fi emise de srocietilile pe acfiuni, de stat de tre-
zoreria statului gi de organismele administrativ-teritoriale care gestio-
neazi activitS.fiin teritoriu.
Obligaliunih pot fi clasificated'upi mai multe criterii:
1. Din puncl: de vedere al formei ln care sunt emise, intllnim:
+ obligafiun:i materializate (ernise in formi materiali);
* obligaliunLidematerializate'
2. Din punct de vedere al inscrierii numelui definitorului pe
titlu.l respectiv, existi (similar cu cazul acgiunilor):
I obligaliuninominative;
+ obligatiunilapurtltor.
3. Dupir morlul in care se calculeazi dobAnda, care urmeazi si
ffe pliititS. r;reditorilor (de$initorilor de obliga$uni), sunt:
I obligaliun,i cu dobandl fixl - dobanda rlmdne neschimbat5 pe
toata durata existenlei obligafiunii;
+ obligalrunj cu dobAndi inrlexat[ - indexarea este previzuti in
prosp,ectuJ.de emisiune 9i, la anumite perioade, se indexeazi
atit valoareaimprumutulur, cAt 9i dobAnda aferenti;
+ obligadun,i cu cupon zero - dobAnda se formeazl din diferenga
de pr:e! hL cumplrare (subparitate) 9i valoarea nominali a
obligaliunii, la care se ramburseaz[ la scadenli'
4. Dupr{ morlul de ralnbursare a imprumutului obligatar, pu-
tem intdlrrri:
r obligaliuni ,,clasice"- imprumuhrl se ramburseazi la scadenli
la valoarea nominald a obli.ga[iunilor, iar dobAnda se pliteqte
periodic;
* obligatiunLi amortizate prin anuitlli constante - in fiecare an,
emitentull achiti o rati co:nstanti care include atat dobanda
aferenti perioadei, cAt 9i o parte din suma imprumutatl;
t obligaliurui rambursate prin tragere la sorli - acest mod de ram-
bursare este previzut in prospectul de emisiune al obligaliunii,
-333 -
 in fiecare ary societatea emitenta va
rambursa cu anticipatie ur.r I Oplirrni asupra contractelor futures pr: indici bursieri;
anumit numir dle obligafiuni, care
fac parte din aceelgi enri ) in fu:ncfie de momentul executirii, existS:
siune prin tragerea Ia sorfi;
* I Opliuni de tip american * la care contractul poate fi executat
obligaliuni rambursate integrar la
scadenti - pentru aceste obli j
de citre cumpiritori in orice zi in intervalul de pAni la sca-
galiuni, atAtsuma imprumutati, cAt
qi dobAnd" r" pldt"r. rrumaLi
lr
scadenli. den!ir;
{ $ Op,tirrni de tip european - contractul poate fi executat doar in
5. Din punct de r.edere al duratei
de viafi a obligafiunilor,,
ziua s,caden!ei.
identificim:
* obligafiuni pe termen 3" ln funcfie de dreptul cumpiritorului opfiunii, constatim:
mediu sau lung _ emise pe,perioade & Opliuni rrcall" sau de cumpirare, care conferi cumpSritorului
mal
mari de I an, de reguln, pe 3_ 15 ani;
* obligafiuni pe termen dreptul ca, intr-o perioadi determinati, si cumpere de la vAn-
scurt _ emise pe o perioada mai
mici dc, zitorul opliunii activul-suport la un p.re!prestabilit. Vinzitorul
un ani
+ obrigaliuni cu durati opliunii ,,call" igi asuma obligalia de a vinde activul-suport la
de viali variabiri - confer:i emitentului
sau definitorului obligaliunilor solicitarea cumpiritorului;
dreptul s6 modifice clurata im, *
prumutului. Opliunile lput" sau de vinzare reprezinti un contract care di
Futures este un corrtract standardizat, dreptul complrdtorului opliunii ca, in,tr-o anumiti perioadi, si
intre doi parl:eneri, un van. vAndii actilrrl-suport, iar vinzitorul unui ,put" lgi asumi
zitor gi un cump'rStor, cirfe presupune
activitatea de a,i,rde, respectiv,
de a cump'ra un anumit activ (dwize, obligalia de a curnpira activul de la cumpiritorul opliunii la
obligaliuni, arte titluri financiar.
sau mirfuri), la un pre! stabilit in preful prestabilit.
momentil incheierii tranzacqieigi
executareaobligatorie Ia <ldata viitoare cu
numiti scadenfi.
opfiunea (optionsr) este un contract
care da dreptul * dar mr gi
oh-ligafia - cumpirdtomrui contracturui 12.3. elemental pielelor
Bursade valori- principalul
si cumpere sau si vandi ac'-
vul-suport, la un pre! stabirit dinainte,
la o dat' viitoare p'edeterrninata,
de capital
contra unei sume de bani (primn), Fiala se,cundari este cea pe care investitorii qi intreprinzitorii
platite in momentul incheierii con.
tractului. cumpiri qi vAnd valorile mobiliare emise si puse in circulalie pe piala
t. in func1ie de activul ftnanciar primarS. Datoriti existenlei acestei piele, inrestitorii care-gi plaseaza
suport asupra r:iruia se rea-
lizeazlcontractele cu optiuni, capitalurile pe piala primara pot iegi de pe piall inainte de scadenla
distingem:
+ Opliuni asupra
titlurilor cu venituri variabile (ac!iuni); titluriior cumpirate prin vAnzarea1or. Astfel, piala secundari asiguri o
r Opliuni asupra titlurilor
cu venituri fixe (obligatiurri), d",r,, excelenti mobilitate gi lichiditate a capitaluril,or, extrem de bine venite
mite gi opfiuni a.supraratei dobinzii; pentru buna fLlnclionare a oricirei economii. JPepiala secundari, inter-
+ Opliuni asupravalutelor,
numite gi opfiuni valutare; vin bursele dt: valori prin intermediul cirora, gi alituri de piala OTC
+ Opfiuni asuprairndicilor
bursieri; (sau piafa interdealeri, piala la ghigeu sau bursa electronic5, cum mai
'r Opliuni asupra contractelor futures pe acfiuni; este cunoscutri), se realizeazitranzaclTile cu va'lori mobiliare. Cele doul
institutii sunt cu atit mai eficiente cu cit ele concentreazi cAt mai mult

-334-
-335-
 din intentiile de cumpirare sau de ririnzarede valori rnobilia.e gi re'gt:.,,
l! onsacrareaba.nila!de hArtie $i a titlurilc,r (hirtiilor) de valoare
si echilibreze cererea cu oferta. piata secundari.,p;iin rnocl.ulcle {h ,
Este vorba clebanii firi valoare intrinsecl, dar indeplinind toate
ctionare, tranzactiile realizate qi p.sibilitilile de li.'Lctiricarea capir.r
, t.lclantefirnclii bineqti. De asemenea,folosire,t,pe o scari tot mai larga,
lurilor aici reprezinti obiectul priircipal al studiultLi norrl.ru"i.n co'ri
,r hirtiilor de vaioare(fie ci era vorba de titluri ale datoriei publice, fie
nuare, o vom numi genericpiata bursierdsaubursa in senr;.[arg. ,.r era vorba rle hArtii de valoare emise de societilile comerciale,mai
in opi'ia noastri, bursa este <:eamai importan,:riinstitutie aLpier,.r ,,lcs de societitile pe acliuni - gi inlelegem prin acesteaacliuni obli-
de capital, specifici economiei de piati, concentr:andcererrea gi o{erta,1,. r..r!iuni)cond,.rcela necesitateaapariliei unei piete unde acesteaputeau
valori mobiliare negociate,in mod deschisgi riber, pornirrd ile la resrrlr
li uqorpreschiinbatein bani qi aceastaesteburria.
cunoscute.Prin tehnici specifice,aici se realizeaziv|yrzdti-curnpf,r,irirl,,
Dezyelt,tro=aePqraliunilorla termen
valori mobiliare traditionale (ac!iu'i, obligatiuni, v*lute, bonurri de tr-.
Ferfeclionareagi eficientizareaschimburiilorcomercialeau condus
zaur), cAtqi moderne (opfiuni sau contractefutures),.
tr.c,ptatla realizareatranzacliilor in care prezer.rfamirfurilor nu mai era
Burseleau ap5rut ca urmare a uncrr'ecesitafi d:.r:tater ,Jerelatiile rllt rrecesar6(ele puteau circula acurn in afara pielei tranzacliei). in plus,
schirnb, care joacd un rol central in eco.omia de piata. De'voltar:,r
:rpar tranzactiile cu bunuri viitoare qi operaliunile la termen de tip
acestora,insi, pani la stadiul actual a reprezentartun procilriirst.ric fndc
lirturesgi cele cu opfiuni. in literatura de specialitate,se rcgisescdiferite
lungat qi evolutiv.
, larsificlrialetrurselor:
Majoritatea cercetirilor qtiintifice, in acestdorneniur,ii crediteair,r
1. Dupd sfera Si importanta tranzactiilor, bursele au importanfi
pe romani ca fiind cei care au inventtat sisternul bursier. Iis;tfei, originiL,{,:
locallr,na(ional5sauirtternalionali;
burselor s-ar afla in Roma antica, undc anumite rer;glenrenthri privirrrl 2. Din ltunct de vedereal Jormei de constituire,se disting bursele
functionarea acestoraerau cuprinsein Dreptul public.
pr:ivale,infiintate qi organizatesub formi de societiti pe ac!i-
Bursele au apirut ca o necesitatestrinp;erat4urrnare a riezrr.rtir:ii uni, asociatii comerciale sau camere de comer! qi bursele de
relatiilor de schimb qi implicit a economiei in a'samblu, llaiti r;litev;rdi,
stat,irrfiinlate sub egidi guvernamentali. in cele n-raimultc ca-
considerentelecaresubliniazi.necesitateaacesteiirrstitu{ii:
zuri, bursele surrt constituite ca socir:tifi pe acliuni' Mernbrji
Reunirea, in acelaqi spatiu, arschimburilor ccnaenciale
trul:sei sunt, de reguli, principalele binci qi institulii financiare,
schimburi comerciale au existat din cele rnai rre,;hitir:npuri, acr:sl:r:a
rnarile companii comerciale care, sub diferite forme, efectueazi
fiind o condigieesenfialaa dezvolriiriier:onornice.[,e r,asura cre;fcr-ii
tranzaclii sau sunt interesatede operaliunile de bursi'
extensivegi intensive a schimburilc. comerciale,era t.t rnai necesar,".a burselepot fi: generale,unde se
3. inJuncfie de sferarlecuytrindere,
acesteasi fie localizatein acelagispal:iudln motive les*e de in{eles. largi qi variati de produse bursiere 9i
tranzactioneazi o gaml
Asigurarea unui caracter publ;g $i regJsrnentat+:enlrUj95li$1Jlrc!,jt_n
specializate.Din categoria burselor qpecializate,fac parte bur-
tranzactiilor
sele clevalori, in ,cadrulcirora se tranzacfioneazi un anumit tip
Pentru a *u se clesfigurahaotic gi pentru a as;i5;t,rra
transpare*tiLqi clevalori mobiliare.
egalitatein tratan.rcntulpartilor im.plicatein tranzac,iiirs-rrimpus asip;,u.
Odati cil aparifiacontractelor fuburesnegociatein cadrul burselor
rareau'ui cadru organizatgi a unui sristernde reglem,:,'tiri. Institufia ,ra
rJemirfuIi gi avind labaz,l diverse active, pr'actica internalionali gru-
re asiguri acesteconditii estebursa,
t:eazi acesteilistitulii sub clenumireade burse .,,futures".

- 33;6* - 3 3 7-
 Activitatea burseror, indifererrt daci. sunt publice e
sauLprivate, cri:rt, burse inchise, care presul)un un numir fix de membri, locul
supusi reglementirii autoritilii piefei, care
este o inr;titug:iepublicd spc delinut de fiecare dintre aceqtiaputAnd fi vAndut, inchiriat
cializati chemati si supraveghezeactivitatea
desfigurati. sau cedat prin mogtenire. Prelul cu care locul unui membru
Principalele obiective ale acestui organism
sunt: estr: vAndut sau chiria pJntitn depind de evolulia activiti$i
r stabilirea gi urmirirea modului in care suet
ap.licatenormele bursiere in zona respectlvi: de exemplu, in octombrie 2001,
privind informarea publicului investitor i:r vederea un loc lf,rNYSE s-a vAndut cu 2,2 nirrlioaneUSD. A deline
asiguriirii
transparenfei; umrl din cele 1366 de Iocuri ale NYSE ii di posesorului
+ asigurarea protectiei investitoriror
impotriva operatiuni.t.r d.reptul de a tranzacfiona. acfiuni, obligaliuni gi de a vota la
frauduloase ce pot fi desfiqurate de inter.mediari intrunirrile bursei. Cel mai mare pre! plitit pentru un loc in
Si/sau in.l
potriva folosirii ilegale a informaliilor de:,.tinute cad.rulbursei a fost de f65 milioane USD, la 23 august 1999:
d" irrt"r_"
diari: Memhrii bursei se clasificd tn:
r reglementarea activitifii bursiere, in concriliile 5 melnbrii plini careau cumpirat sau mogtenit rrlocul";
in care bursa,
ca organism cu putere <ileautoreglementarg iqi membrii. cu chirie sunt cei care au inchiriat locul qi care, in
poate stabili
propriile obiective gi modul de atingere a acestora. funcfie ,Je regulamentele' bursiere, pot dispune de aceleagi
Organizareagi funclionarea burselor, drepturile drepturi ca gi membrii p.lini sau drepturile lor sunt limitate
gi obliga$ile mern_
brilor, modul de desfigurare a activitifii bursiere, prin regulamentele bursiere;
moriul d,- slorugiorr".*.
tiugulol sunt stabilite prin statuhrl lrursei. pornind rnembriipar[iali, carcpot participa la incheierea de tranzacfii,
de la cadrul iegislativ
general creat de autoritatea piefei gr.de la statutul ca oriceu:edintre celelalte doui categorii, dar nu pot indeplini
bursei, se stabir-escr"-
gulamentele gi regulile de funclionare alepietei bursiere. anumite functii,
Prin regulamentele bursiere se stabilescurmitoarele Pentru a-gipriistra,,locul"in asociaSaburser,fiecaremembru trebuie
elemente:
r modul de rearizare a tranzacliilor, de exr:cutare si pliteasci o cotizaLfediferenfiat[ in fnnclie de categoriain carese afli.
a ordine.lor
bursiere, prioritatea de execufie, modul o 'burse de:schise- acestea sunt irstituSi care nu presupun un
de confi.rrnare a
execufiei acestora, comisioanele de execrr$e, nurnirLtmitat de membri :membrii plitind o taxi de admitere qi
liimitele in care
pot varia comisioanele de bursi; o cotiza'l;ieanuali. La acest tip de burse, diferenlierea se face
* modul de desfhgurare ,a activitilii bursiere (administrare. intre membrii fondatori gi rnembrii cooptafi asfel:
contabilitate, fluxuri de numerar) - mernbrii fondatori sunt cei care au realizat inceperea
r limitele de variafie a preturilor in cadrul gedintelor actiL'uitifiibursiere gi ar putea dispune de mai multe vo-
de c,c_
tafie, pasul de cotare; turiLirL asocialiabursei;
e activitatea gi codul de - mernbrii cooptafi, respectiv cei care au fost atragi ulte-
conduiti ale agenfilor de bursii;
programul de lucru, rior in asociafie gi ca.repot fi membrii afiliali care nu au
' m'dur de cotare qi orere in care este
deschis ringul bursei. dreryt de vot in Adu:narea generali gi plltesc o taxl de
4. Din punct de vedereal acce.suluila calitatea adrrritere qi o cotizafi,eanuali mai mici sau membrii aso-
de nrcmbru al u'nei
burse,sedisting: cia!;icare nu pot negocia direct in ringul bursei, ci numai
prinr i:nterrnediul umr:Lmembru plin sau al unuia afiliat'

-338 - -3i9 -
 a garanta exe-
Indiferent de particularitifile pe carele presupunekrgislatianarr. Capacitatearreconclitionati a.rlasei is clearingde
nal5.in domeniu, membrii unei burse de valori trebuie si respectecat,rv. ( utareapuorrLllta,, tr"nza"liilor bursiere, .r1pdacl unul sau mai mulli
reguli generale: ,lrn.partenerii rde'alirceri rlau falirn,e:nt pe lichiditatea meT-
, seb4eazl
* Persoanafizici qi/sau juridica, interesati de calilatea de menr
hr:jlorsdi gi, in plus, pe o serie de prevederisryrese alemecanismuluide
sunt
bru al unei burse, trebuie si primeascd o autorizafir:, in acesl t'[,::ctuarea tuanzar;tiilor.De reguld, memfrii Casei de clearing
sens,din partea institutiei ca_re de prestigiu cu
reprezinti autoritateapiefei; brlnci de renrune,r;ocietiti cieasigura.re, firmecomerciale
o al bursei'
Cei care dorescsa devini mernbrii ai bursei trebuie sa dispu tr bonitate fina.nciar:il."ri;. irr' .ul du fuli*"nt al unui membru
ni de un capital minim mentionat in regleme:ttiri qi si fac.. unindu-qi forlele
rnt:r,rrbriiCasei cXerlearing se constituie inconsorliu'
dovada unei garanfii materiale qi morale ceru.:ede calitatc,. pcntru a acopr:rigi rninimiza pierderile.
d:1":t
de membru al bursei; FiecarernerrLl:,ru al bursei este obligatsidepun[ o re"'erv[
Se contribuie la fondurile bursei in cuantumul stabilit gi si I incheiate (dife-
" irr contu[ Car;t:ir]e clearingpentru soldul operaliunilor
de vAnzare
achite cotizalia anualb; rcrr,fadintre valoar:eacontractelor ile cumlirare qi a celor
e faliment' De ase-
SA respecte obligafiile care le revirl stabilite prin legi gi rc incheiate). .A.cesterezervepot fi fc,losite iicaz de
percepute
gulamente,mai alesin ceeace priveqteincheiereagi efectu,i rnenea, .,renituiriler:ealizatede Casa de clearing,din taxele
rea tranzactiilor in ringul bursei. depuse la formarea
pentru serrriciile;rr:estateqi fonclurite de garanlier
conducerea bursei esteasigurati de un co.siliu de adrninistrafic, ['rursei,pot fi foloslitepentru depagireasituJiilor diflcile'
nu poate sa-qi
in competenta ciruia intri qi admitereade noi membri al;ituri de merrr in ,:azr-rlin carc unul dintre rnenrbrii gzseieleclearing
brii fondatori. ()rrore/.c.lblilia{iiJer'czultatcdin tranz.acqiilg se iau succcsivmar
inchciatc'
delinute de
conducerea activitilii zilnice revine Administrafiei bursei, care are irr rnrrlte rnisurri.,astfel: rnai intAi s,eliclrideazr loatecontractele
frunte un director qi o serie de comitete consultative.r)intre aceste4 cclt, se recurge la
rnemb:nil resplctili clacabanii rezultali nu sunt sxficienli'
mai importante sunt Co:mitetul tehnic, care se ocupi or funclionarer, rerzelvannennbrurlui fuliurentar;daci rniciaceasta nu estesufrcientE se ape-
operafiunilor de bursi, gi t3omitetul pentru stabfirea pretur:ilor'(cotaliile) leazl la c,ontribu{ianrrembruluila fondul de garanfie,; daci nici in acestmod
bursei. Din consiliul de ltdminlstratie pot face parte numai membnr de garanlie'
ru-ra ]i:]sta(r{)perit,sefoloseqt,:restul fondului
r.lc,fir;itul
'u |ursei' se percePeun
bursei, ci gi specialiqtiin domeniu, carenu au calitateade mernbm. Pentru c,rice tranzaclie efectua.tdin cadrul
Nucleul bursei este constituit de ,,Casade clearing".pri' acea't;1, de{unc!io-
co,mision,rnhrime:i acestuiafiind stabiliti plin reCamentul
se garanteazi neconditionat ci orice tranzaclie efectuati de membnr fiind obligate sa
na.realLb,ursei"Flr:rnelecle brokeri, n.*-b* ale brrrsei,
bursei va fi onorati intccmai gi la timp. Toate tranzacliile ficute tlc, efectuate' pretind' la
tle,punfilonLdr-rrir*: rezervi in contr.rl operatirrnilor
membrii bursei in timpul zilei sunt confirmate la sfarqitulgedintelon depuneri iniliale de
;r rArrdullor, rJlinpart':,aclienlitror,ahturi de csnlisioaner
sunt trimise membrilor icasei.de clearing, care le mai clienli' se incheie
inca . rezerv;r,lP,entrlrfaci.iitareadecontirilor dintre brokeri 9i
'erifici se va pllti comi-
dati. La sfarqitulzilei, casa de clearingdevine parrener garant pentr.L
$r araLnjamentesr:riseprin care se stabilegte cind 9i fllm
toate operatiunile efectuatela bursd, adici togi cei care au'Andut pe sirlnul rezervagi rn.odalitateade decontare finali'
ring au drept cumpiritor casa de clearing qi toti cei car()au cumpi.ral de constituire' la
riiecare bursii funclioneazi conform statutului
bursei defi
pe ring au drept vAnzitor aceeagiCasi de clearing. ,r..,rnditiorr"t toli membrii bursei' Statutul
care au ildLr:rat.

-340- - 34r -
ne$te cu exactitate obiectul de comercializare,unitatea de misuri irr
tranzaclii, modalitatea gi termenele de cotare, lichidarea openatiuniior,
obligaliile financiare pentru participan!i, modul de arbitrare in caz clt.
litigiu, conditiile standar:d ale contractului de vAnzare."cumparare qr
toate celelalte reguli economice sau administrative.
Obiectul de activitate al bursei de valori este constituit din titlur,
financiare.Statutul bursei definegtemoneda in care se str;rbitreste pretuL
qi se incheie tranzactiile, de reguli, moneda lirrii pe teritoriul cireia st,
gisegte bursa. in scopul simplificirii activitilii tranzactionale,la toatc
bursele sunt elaborate contracte-tip de vAnzare-cumpir;Lre,contini:n(l
clauze standardprivind actiml qi condiliile de livrare. Prin acestecon
tracte-tip, toate elementeleactivititii bursiere sunt uniformizate gi blnc,
precizate. Singurele elenrente pe care trebuie si le indjce brokertdu.i
unui participant la activitrrteabursei sunt: cantitateape care doregtesa rr
cumpere sau si o vAnd6,termenuf limita de pret. Bursa asiguri cel rnal
scurt gi eficient circuit inlre economiile sau surplusul tenrporar de ca,pi.
tal al celor care doresc si investeascipe termen mediu s:rulung (fie cr,
este vorba de firme, fonduri, bdnci, companii de asigurare sau de sirnpL,
persoane particulare) qi nevoile de finantare ale intreprinzitoriLr:r saur
ale societililor comercialie.Bursa devine astfel un concrlrent puternrc
pentru bi"nci, reprezentAndo aiternativi serioasi la cre,litul bancar, etrc,
cele mai multe ori mult mai scump qi dificil de ob{nut.
Din cele relatate mai sus, se desprinde clar rolul principal al prie.
bursiere qi anume a<:elade finanlare a economiei (in spe15,a agen
lelor
tiior economici) prin molbilizareacapitalurilorpe termen mediu gl lunu.
De asemenea,un alt rol important al bursei consti in faptul ci aceast:,
inlesnegte circulalia capitalurilor, titlurile financiare putar,d fi Lrgortran.
sformate in lichiditlli sau schimbate in alte titluri, prin vinzarea rqaur
revAnzarealorpe aceastnpiafi.
Cea mai importanta funcfie a bursei prezumd ci in cadrul ei st,
efectueazi tranzactiile cu hArtiile de valoare, emisc Ai pla.sateinilial pc
piafa primarl de capital. Dupi ce titlurile au fost emisr: gi plasate l:i
investitori, acesteapot fi tranzactionateliber la bursi daioriti caracte
rului lor negociabil.
-342 -
O aiti ftinctiune importanti a burselor este aceeaci asiguri lichr-
rJitrili pentru econornie. Existind posibilitatea tranzactionirii libere a
hAltiilor cle v;rloare, cele anterior cumpirate pot fi vAndute qi, astfel,
r:qor tranr;forrnatein bani, garantAndastfel investitorului ci igi poate
r:ecuperafbndurile binegti plasate,bineinlelesIa valoareape care o au la
rJatarespectivhpe piafi. De asemenea,bursa 'estelocul 9i instrumentul
r-lnorreorganiziri gi restructuriri sectorialeimportante' Pe piala bursie-
ri, are loc o redistribuire a finanlarilor in cailrul economiei: fondurile
linanciare sunt orientate spre domeniile mai :rentabilesau de perspec-
[iv[, deoareceun investitc)rpoate foarte ugor si vindi aici titlurile, pe
care nu le mai consicleri un plasamentfoarte bun gi, si investeasciintr-
un sector,pe c:areJconsideri mai atractiv.
Alt aspe,:tinteresant este cel al achizigiilorde companii qi a fuziu-
nilor pe piala bursieri, care sunt tot mai frccvente. Bursa faciliteazi
acesteoperafiuni qi principalul instrurnent,prin care se realizeazi,sunt
Ofi:rtele Publice de Cumpirare (,,tendcr offer"). Oferta Publici de
rJumpirare er;te operafiunea derulatl printr-o societate de interme-
rJiere,prirr care un invesfitor anunla ci este clispussi cumpere parlial
(un anume procent) sau toate acliunile de pe piali ale unei societili
cornercialein care este interesat,la un pret ferm qi intr-o perioadi bine
delimitati. Astfel, au loc rtrajoritatea preluiril,crr transfer-urilor qi fuz.iu-
rril'orpe pia!a llursieri.
l,a hursi., se stabilegteqi se afiqeaziin pr:rmanenli prelul dc vAr-r
zare-cumpirar:eal valorilor mobiliare cotate. I)iala bursiera oferi infor-
rnalii sistematiceprivind cursul titlurilor financiare cotate $i, astfel,im-
plicit informafii despre societitiie listate gi chiar despre economia res-
pectivi in ansramblu.in acestsens,un indicator important este capita-
lizatreabursieri a unei fi.nne listate, care arati valoarea de piali a com-
paniei respective:se calculeazi prin inmulgireil numirului total de ac!i-
r.rniale firmei respective cr,rcursul de piali al acestora' Pentru a evalua
dinaensiunileunelipiele bursiere, se Poate ca.lculaqi capitalizareabur-
,,igrl-;16,ta1i,
aclundndtoate valorile de bursi (capitalizirile bursiere) ale
societililor [istatepe pia!a respectivi.
-343-

in fine, bursa reflecti deosebit de exact situatia rrLeanrsamblua ,u:rr:i
economii,precum si tendintele gi pr:rspectiveleaceste:ia. Dcos;etritcler-11,r-
15,in acestscop, este studiereai'd:icilor bursieri, cak:ulatica o meclie a
evolutiilor gi a volumului tranzactiilc'rpentru un e$ant ronrerprezentativr:trr:
i actiuni saupentru totalitatea acestora,la fiecarebursi lln pal.t,e.
12.4.Arganizarea
gifunclicnareaburserilor
dr:'uafclnt
DupI cum, deja, am vizut maLiinainte, dupi ce titLuL'ile{in:Lnciar,:
au fost emisepe piata primari de capital,acesteapot l-itranzar:lionatep,l
pietele bursiere.
Pietele bursiere sunt organizrrtesub cele douii forrrLeprincipaie;
sub formi de burse de valori (fi. bourse,engl. stock-J:ixchange), numite
gi piefe sau burse oficiale sau sub formi de prelqiru:rfdea!14' saLucl,l ,e-
gocieri (engl. over-the-counter rrLarkets,prescurta.toTC), r:iumite qi
piete,,la ghigeu"sau burse electronice(mai recent).
se cere semnalatci, pe lang[ cele doui formt: ,rlepier"er
|,rin,1ipane
bursiere,mai exisi qi pietele bursiere de rang secunctr (in llranta, n,q,n_ruo
mitele ,,secondmarche" sau in M;rrea Britanie * ,,[-]nlistedsecurriti,,:s
Markets"), careinclud condilil foarte lej,erede admLitere r;Lccrt4 sar-r/g;i
o r.rparte, sunt cei a{lafi in ciutare de resursefinanciare,iar pe de alta par-
terli pia!5 (in Franta, ,,Hors cote"), care nu este rlel,ocrerq.trerrrenratii
gr
pe care se tranzactioneazi, de regula, actiunile cuL;:entabilit;rtefoart.
mare, dar careimplici gi riscuri pe rnisuri.
Bursa de valori este o institui:iecu personalitafejuddicr, unde sc
i'talneqte oferta de capital (invesi:itorii) cu cererea cle capirral(i'trc,
prinderile) gi care dispune de un spatiubine delirnitart,unde, cu ajuLc,r.ul
intermediarilor autorizati gi al unor mecanisrnesi pr,rced(:)e specifice,s,r
rcalizeazinegocierilegi tranzac{iilecu valorile mobilia,readmiseneic.ti.
Ceea ce definegte,in mod spr:cial,bursa de va.lori r:ste existenta
unui loc determinat, a unui spatiu b,inedelimitat de'egocieri, u:ncleatr
loc, in exclusivitate,tranzactii cu r,alori rnobiliare. 'f'ranzaLctiile
riree]r:e-
cuti la bursi cie catre agentii de bursi gi, tradifionat, se rJesf[gurau,in
ringul bursier.Astizi, datoriti rnijlc,acelorelectronic'.,qi inlori,naticii,nr,r
-344-
*Ml,pr ari@il&lu
rrrai este necr:sar5prezenla efectivd a agentilor in sala de negocicrr-
lUneleburse c:ontinui si pistreze gi ringul bursier (cu fascinatiasa ca-
racteristicl), ,Jar folosesc Ai tranzacliile electronice (vezi New York,
litc,ck Exchanl;e sau bursa de valori de la Tokyo - Tokyo Stock Exchan-
i{e)r sau fillize,a2l. numai tranzacliile electronice (bntsa de valori de la
Lo.ndra-- Inte,rnationalStock Exchange (ISE)). Esenfial,rimAne, insi,
fhptul ci toate iraformaliile de piali referitorrre la prelurile qi opera-
l:iu:nilesunt centralizateintr-un singur loc - salade negocieri.
Eurselepot fi organiz.ateqi administrate dr: citre stat sau ca societili
pri'rrate.Bursele de stat sunt institulii publice in-flintategi administrate de
:;tat.Asemene;rburse functioneazi in Ilranta, Belgia sau RomAnia.Bursele
pri'uatesunt in.fiintateprin asociereaunor pers(lanefizice gi/sau juridice.
llursa trebuie s[ elaboreze un Statut gi un Regulament, care trebuie si
respecte prev*:derile legale in vigoare privind piala bursieri gi valorile
rna,biliaredin lara respectivi. Bursele pot fi organizate sub fonna unor
r;ocieti(i I,c ac.fiunidar ele pot imbrica $i alte fc,rme,de exemplu societSli
non-profit. Astfel, primele doui burse din lume, NYSE qi Tokyo Stock
tlxr:hange,sunt organizate ca gi corporalii non profit (not for profit
r:orporation).rJ bursi pnvati, in sensulclasic,elsteceadin Germania.
Pe piala bursieri, re,gisimtrei mari categoriide participanli. Pe de
te, cei doritori cleplasamente.Insa,pentru ca cele doui catcgorii si p<-ra-
l-i aveaaccesl:)epiata bursieri qi si efectuezetranzactlilepe care le do-
resc, ei trebuie si apeleze1a serviciile unor intermediari. De reguli,
:rcerqtiintr:rmediari sunt firme, aga-numitelesocietlti de bursl sau,cum
rnai sunt cunoscute, sub numele de fir:rne cle brokeraj (sau case de
lrrokeraj). in llomAnia, acestea se numesc Societili de Servicii de
lnrresti{iiFinanciare(SSIF). in aceasti categorie,a societl!ilor de bursi
pot ir-rtradoar societili financiare sau, de Ia tari la !ar5, qi binci. Spre
'-'xe,rnplu,in SIUA"Japonia sau Rominia, nulnai societilile financiare
sunt autorizale si efectuezeoperaliuni de tranzactionarepe piala se-
,,'undarid,ecapital,delimitdndu-seaici complet activititile specificepie-
lci bursiere de celebancare.Nu tot agastaulur:rurilein Germania,unde
bincile pot actirrape piata trursierS.
-345-
 Societitile de bursi indeplinesc doui. operafiuni inrpontante.F,Lr:
pot executatranzactii cu valori mobriliarein nu:rnele,pe r:ontul qi.riscul
clientului qi, in acest caz, avem de-a face cu o fir'ri-broncer:.lpe de alta
parte, o societatede bursi poate efectuaoperaliuni ,j[ecomert cu titlu,ri
actionand ca gi contraparte in tranruactii - vanzi.tor, ,::inri,clientulcunn-
para gi cumpiritor cind el vinde - gi in acestcaz ar/emr,le-i"rlhce cu .
firmi-dealer. in primul caz, firma-broker este remunerar:ecu u' con:Li-
sion calculatasuprarulajului de trarLzacfiiefectuate,iar, in al doilea c;r.ur,
veniturile firmei dealer sunt reprezr:ntatede diferenl:;;L
de pref ('sprea,:tr).
Cel mai adesea,insi, societitile dr: bursi indeplineric ;rmA'dou6 ope
ratiunile, aclionind atat ca interrru:diar (broker), ::it qi-' calitate r:le
comerciant de vaiori mobiliare (clealer),beneficiinrl, astfel, clelainb,:le
forme de venit. in acestcaz,avem d.-a face c-o firrrLa-broker/c{ealer.
societitile de bursd desfi.goar efectiv tranzacl,iilepririLaLgernti r"lc
bursi (operatori de bursi). Acegtia pot fi profesi,onriqti inc{epe'c1.enrr,
dar, de reguli, sunt angajatiai socie:titilorde bursi. i n aceasti r:ateg.rrc
a agentilor de bursa,se includ atat i.termediarii de Lr.rrsh(br,*k.erii),r:at
qi comerciantii de titluri (dealerssa.'traders). subli.iem, insi, din
nou,
cd, de obicei, un trader efectueazi qi activitateade inter:mec{ier:e,astli:l,
incit gisim aceasti denumire ca fiind cea rnai pclti:iviti prentn-rcel cc
efectueazitranzacflilecu valori moloiliar:e.
futfel, intr-o societatede burr;r, regisirn urrlritoare;r strur:turi: ,i:r:i
care efectueazi efectiv tranzactii]e executand orcliLneledre .ya'zare,/
cumpirare atat ale clientilor, cat gi 1incontul societltii, apoi analiqtii fi-
nanciari qi, in fine, personalul tehnic (ceea ce nunrim penso'allr_rl di'
,,back-office").Traderii efectueazatranzactii urmi.rind in per manen t;1
aAsk'd" qi,,Bid-ul" afigatpe monitoarele lor pentrtr a e:fi:r:tuacele n-al
profitabile tranzaclii bazandu-sepe inforrnatii, inh:itie gi
i:re slirturjll,r
analigtilor. Rolul acestora din urrni este de a stu.dia intrr:princllel.ril,:,
cotate.si de a ciuta pe toate canaleleinforrnatii qi rjlea jincr:rr.:a
si. ela
boreze modele probabile de evolulie pentru valo'i,le m'bihare ca'e ii
intereseazi pe clienti sau firma. succint,
linand cont de ar':ruLmite irLr
formatii gi date mai precise saumai putin (zvonuri), anali,gr:ii.
incearci s.i
- 3+6.-
p,r:evadhl'iitoarele t:volutii ale valorilor mobiliare. Segmentul cle,,b;rcl<
oilice" are uil rol, r:arenu este nici r:l de neglijat - in ciuda faptului ci
lucreazh,,inspate".- anume de a sustinelogistic tranzacliiie.
in sl6rgit,peurtruca bursa si fturclionezecorect qi,,regulilejocului"
si fie r:espectafe,pr:ste tot in lume, au fost create organisme de supra-
vergherea pie'{elor burrsiere,total inciependentede cei implicali intr-un fel
sau altul. Drept e;remplu poate serwi Security Exchange Commision
(S.gC), care suprai\relgheazistrict principalele burse americane, printre
llrneriic:anExchangeqi Chicago Board Option Exchange.
IrtrY,SE,
caLr:e:
valorile mobiliale ale cAt mai
Pentm a! atlage la tranzacfiorra.re
nu satisfaccriteriilc pentnr a fi co-
multor firrne gi mai alesale celor ca.rr3
tate la bur:sek:tradiqionale,in rnulte !iri, au fost create pielele intcr-
dt:aleris,ruO-l'C (,.)verthe CounterrMarkets).
,Acestepiele, care au cunoscut o dezvoltaredeosebitdin SUA sau
Japonia, conr;tituic,o structurl tehnlci informatizat4 bazati pe un sis-
bursi informatizati - cum
tem electronir: de tranzactiona.r,:..Ar.ceasti
n-laiesle numitS.pi;!a OTC esteo;riafa nelocalizata,caracterizatiprin
lipsa unui s;pal;iufiir;icunde sb se intlllneasci cei care vAnd/cumpiri va-
dintre traderi gi dintre acegtiagi clienlii lor sunt
lori nrobiliare;tregil,:urile
unei relele de r:omputereinterconectate.Traderii
cu aLjutorr.Ll
re,;rJJzate
cursul titlurilor qi altele de pe
obtin in{orirnradileprivind oferta.T'cererea,
,clmptrterelorqi negoci:lz,idirect prin intermediul acestora
rn<lrritoare.le
satrprin tele{b,n.A,stf'el,prin intermeiliul terminalelor de tranzactionare
cririectatein r:egirncle accesdirect, tr:aderiitransmit cotalii de oferti/
cerrerepr:ntnr titltLri, acesteafiincl rlisponibile tuturor participanlilor la
aceastriprial;i,odatii cu introducerealor in sistem.
Acr:steple{e rnterdealeri,dupa cum aratl qi numele, sunt createde
- care actioneazlaca dealeri - aflatein concuren{i.
finia.nci;rre
scrr:ietiifl1e
Al€i regl,errrentarea tranzacliilor esternai pufin fermi qi cuprinzatoaregi
e€Leste:f:icuti' de asocialiilesocieti!:ilorfinanciare (dealeri) implicate pe
acr:astaIriai:i.
Pe acestepi,r:!e,cei care stab,iilesc cursul valorilor mobiliare sunt
forrnatr:r:iide,piatil (,,marketmakerii"). Aceqtiaintroduc in sistem cota-
-347 -
I
lii ferme de cumpirare, respectiv vanzare, independente ale unora
crr pl:esupunepar:curli;)rea mai multor paqi gi indeplinirea cAtorvaconditir.
ale altor' ceea ce conduce la o multitudine
de positriritili, clar qi la t, Iiristi o serie c1erri:guliqi.regulamente ale pielei bursiere, cirora emi-
concurentd accentuatd.r)esigur, cursurile
pot varia de lr un deare't,. tentul trebuie sl li se supunS.De obi,;ei,valorile mobiliare sunt emisepe
altuf spre deosebire crebursere tradi,tionare,
unde cursur titruriJor e,stL, piaf;aprinrraniigi apoi transferatela bursa (exceplie fac actiunile emise
stabilit de agenfii de schirnb prin confruntare.
pt,:ntru rnajorarear:apitalului social ale firmelor deia listate). Desigur,
in ceea ce priveqte,oi,rl pl*g"lor OTC,
pe.tru u'ele conrp;rri avind in vedere cele doui forme principale ale pietei bursiere: bursele
acesteareprezinti. doar c, etap6 intermediarr
pentru acct:sulla burser. dr:rvalori gi pie,tele{JTC, transfer-uri.le
de valori mobiliare pot avealoc Ai
de valori oficiale.cu toate aceste4importanta
pieteror o'rc nu treburt. dr::pe pia'taO!['C Jrr:bursi respectAr-rrf bineinfeles,regulile gi condiliile.
redusi doar la rolul de ,,trambulini" pentru
bursere de valori. Fie{er. Etapele 'caretreb.uieparcurse $i condiliile ce trebuie indeplinite
OTC-coteazi, de reguli, un numir mult
mai mare de crmpanii decit sunt mai stricte gi mai exigentepentlu listareala bursele de valori tra-
bursele de valori clasice,sunt foarte
,,prietenoase,,atAt pe'tm compa diponale gi mrailej,:re in caztrlpielcJlorbursiere de tip OTC gi, de aceea,
niile care listeaza,cAt gr pentru investitori, gi,
pentru mlrlte companii le .irom analizaseprarat.
acesteareprezinti segme'tur pietei bursiere
careri se potr-iverst".u'r,r", ln cazul burr;r:lorde valori, procedura qi condiliile de admitere la
bine. Astfel, o serie de companii decid sa ramAni
p" *.r,." pieqe,deoa cc,ti dif'er[,de [a tar:eila {ari, gi c}riar1ncazul aceleagiburse,in func}ie de
rece apreciazi serviciile oferite, precum gi
c.misioanele r;i costurile d. c;rtegoriala cale s,l soliciti listarea,insh spunem noi nu esenliaf aga
cotare sensibil mai scazutedecit la bursele
de valori. Ca prir cipatrde incAt credem i:5pul.em creionasintel,ic,carear fi acestea:
zavantaj al pielelor OTC, trebuie si admitern
c6, din .",.rr, ,"gi*.ro', - Firmu:le c;rrr: dores,: si fie listate la bursi. trebuie, in primul
tirilor mai permisive, unele din acestepiefe
OTC au putut dteatrul rind, s[ intc,cmeasciun dclsarde admitere qi sd plSteasclniqte
unor tranzaclii bursiere frauduloase.cu toate
acestea,in uxtimii a'r, tarce penl-ru exarninareadocumentelor, ;;i dacl sunt aclmise,
pie(ele orc gi-au cagtigatun roc aproapela
fel de important (ciaci pentru list:r:rea inilialI gi,ulterior, o taxi de menfinere la cota;
chiar mai important in an.umitesituafli) ca gi 'Lr
bursererJevrlori clasicer irr - Titluritre rr:rrese doresc a [jLlistate trebuie si fie liber transfc-
ceea ce priveEte tranzacl.iirebursiere.Acest
lucru ne inJreptitegte s;r rabile,;
considerim bursele de r,.aloriqi piefele
OTC ca principaleie .o*1r., - Srlcietateacare soliclt5.Iisrtareatrebuie si puni la dispozifi;r
nente alepietei bursieregi si le tratim cu egali
importanti,. pielei, i;n vr:dereatranzactionirii, un anumit procent din totalul
Cea mai importantii pia{[ de acestgen este
NASD,{e (Nationar titlu:rilor chiar de [a inceput;
Association of Securitier;Dealers Automatic
er,rtation), care a f.orr - Flrrrrarespe,ctiva si existecl':cel putin cAqivaani (de reguJa,3-5
creatd, in 1971, in suA. IrIASDAecota, la inceputur
lui r99s, un nurn;' ani);
impresionant de societ'fi:4902, dintre care g5
din cele 100 de firnre - Srccietateas[ fi inregistrat1nultimii ani profituri;
americanecu cregtereacrla rrroiputernici.
capitalizarea i:ursieri era r, - S[ e;rjsteun numdr minim specificatde titluri emise;
acea dati de aproximatit 790 miliarde usD.
NASDACloferi g;rar' - .Activele firmei sau, dvp6.citz,capitalul social sa fie peste o anu-
ridicat de lichiditate qi competitivitate,precum 'u
gi o largi deschiclerr: q nniti sumriminirni cerutS.
accesibilitatepentru societitile tinere gi in
cregtere. Sublinirrn, din nou, ci, in furLclie de fiecare bursi in parte, pot
Introducerea la bursi a valorilor mobiliare
ale unui emitent rc e:';istar'i ante'p,161;6'11ttri
qi condilii suplimentare,sau unele din cele enu-
prezinti un moment deosebit pentru acesta
gi o astfel de operatiunr m.enatentai surspot si nu se regiseasrc:h..

-348^ - 3'+9-

le
 chiar gi dupi admiterea Ia coti, firma
respectivi trebuie si lcs in acest sens,una dintre cele mai concentrate informalii despre o
pecte anumite condifii pentru a
fi menlinuti Cea mai irnportanti r,t,
rinfi este aceeade a furniza bursei bursieri este reprezentati de indicele aso,ciatsau ata$atrespectivei
orice informalii r"f"rito^ar" Ir r.r.,,,,
sau - cum este cazul, uneori - de mai :mulg indici care caracte-
tate, care ar putea infruenla serios cursur
acfiuniror gi, de asemenea,clc ,,
fumiza,periodic, atAt bursei, cAt gi acfionarilor, izeazl piafa. Dar, de regula, lumea financiari ataqeazi fiecirei piele
,"pourte privind sit'a(i.r bursiere un indice specific, chiar daca,pentru aceasta,se calculeazi qi se
sa economico-financiari.
raporteazi mai mul$ indici.
in ceea ce privegte admiterea valorilor
mobiliare pe piala O1,(, Indicii reprezinti o categorie distincti a indicatorilor statistici,
aici condiqiile sunt foarte permisive
in raport cu bursa cficiari. Exi"^trl,
evenfual, condifioniri regate de o care au cdpitat o largi aplicabilitate in toate domeniile de activitifi eco-
cantitate mirLims de titlrrr.r
care trebuie puse in vanzare publicd"nomitu nomice gi soc.iale,datoriti faptului ci reflecti, cu multi eryresivitate gi
sau regate de vechirnea firmei (st
funclioneze de minimum cdliva ani). tn mod analitic, schimbirile care au loc, rolul ,5iinfluenfa divergilor fac-
tori in varialia fenomenelor cercetate.
Existi o serie de avantaje pentru care
ffrmele deci<l si listeze pt, Desigur, daci nu ar exista indicii bursieri, investitorii ar putea ape-
piafa bursierd:
la la alqiindicatori, ca, de exemplu:
Mobilizarea de capital _ a$a cum
am mai aritat, firma va a,vcn rLumirul de titluri listate la bursi;
accesla resurselefinanciare la un cost '
mai redus; * rLumirul de societis pentru care se inregistreazi efectiv
Notorietatea - pubricitarca implicita pe
care o asigur' piala bursierii irr tranzaclii sau tipurile de contra.cte pentru care se inre-
cercurile de afaceriEiin ranrur pubricurui,
i'1ara, gi adeseagi in striinitate,
g,rstreazltranzac!ii;
Consolidarea ffnanciari _ separarea
grupului de investitori pe ter . laloarea tranzac$ilor efectuate la bursi, atAt pentru fiecare
men lung de cei minoritari sau de investitJi
de conjunctrri; societate, cit gi pentru toate societilile listate;
Cointeresarea angaja{ilor _ asocierea
salarialilor La dezvoltarea {' capitalizareabursieri;
afacerii prin distribuirea ile acfiuni acestora.
o prrelul acliunilorsau al contractelor;
intre evenfualele dezavantaje,am putea
menfiona riscul pierderii * r,arialiaprefurilor.
controlului societifii, aceirstaputAnd
fi, in anumite situafii, obiectul unci
Pentr-uca informalia oferiti. de aceqti inclicatori si aibi valoare, ei
oferte publice de cumpirare din exterior.
trebuie urmirili zilnic Ai corelafi, ceea ce este destul de dificil. Pentru a
elimina neajunsul generat de reprezentativit,atea mai slabi. a acestor
indicatori au fost creafi indicii bursieri.
12.5.lndiciibursieri- indicatoride apreciere
a IJn indice bursier poate fi definit ca fiind o misuri a dinamicii va-
eficienleiBurseide Valori lorjice a unei piefe bursiere, in ansamblul ei, sau a unui anumit sector in-
Pentrua apreciaacfivitateaunei piefe dustrial ori de servicii. in unele cazuri se pot cal,arla indici regionali -baza
bursiere,avernnevoiede o
seriede indicator! pe caresi-i analizim qi de includere a firmelor in componenla indicelui fiind agezarealor geogra-
se_iloum in .o",rid"r"r*, irrii-
catori caresi ofereinvestitoruluiposibiritatea fici (aceasti silua$e se intilnegte adeseain cazul indicilor interna$onali).
de a aveaaccesra o infb,
malie concentratS, concis;i,caresi. ofereo imaginecat mai Totodati, un indice bursier este un instrument sintetic de misuri
crari asupra
modului in careva evoluapia{a. a miqcirilor unei piele bursiere sau a migcirilor unui sector industrial

-350* -351-
 sau de servicii, instrument care reflecti, in primur aceste titluri, in ansamblu, sau caracterizeazdun sector al
rincr,, evolu,tia curr-
surilor titlurilor de valoare aparfinind firmelor cotatr: acestei piele, mai ales in funclie dr: scadenfa obligaliunilor.
gi alesepentru a fi
luate in calcul. Inclicii bursieri pe obligaliuni sunt rnai pulin cunosculi gi mai
Urmirind evolufia nivelului unui indice bursier, se pu!:in utilizali, in primul rAnd pentru cl piafa obligaliunilor
poate evidenlia
tendinfa de ansamblu a unei piefr: bursiere sau est,emai pulin,,populari" in rAndul publicului investitor, iar,
a r;ect.rului urmi.nt,
adici sensul migcirii generarea cursnrrilortitluriror in al doilea rAnd, din cauza dificutti!ilor care apar in con-
de valo,are,in general
a acfiunilor, de pe respectivapiafi sau din cadrul sectorului stnrcfia acestui tip de indici.
anahJ t.
Unii specialiqti consideri ci u.n indice bursier mai e.xprimi b) Din punct de uedere al piefei la care se referd, putem d.istinge
gi pre_
ferinla medie a delinitoriror de capital din punchrr (trebuie men{ionat cd aceastfr clasificare se referd qproape exclusiu la
d,: vedere
sumelor de care dispun in activitatea economicd. considerrm "t "rrgqtioii lnitricii bursiet'i pe acliuni):
.: I,r-
cru este adevirat mai ales afunci ca'd estevorba desp,re "r"ri r inclici nafionali - indici care caracterizeazdo piafi bursieri
indicii cle sector.
Deci, un indice bursier caracterizeazi,sintetic, migcarea considerati reprezentativi pentru o Eari (ex BET pentru
cursurilor actirLr-
nilor de pe o piali bursieri sau din cadrul unui sector Bu.rsade Valori Bucuregti - Rominia, DAX pentru Bursa de
al acesteipi,ete.
Ei s-au niscut din nevoia investitorilor qi a analiqtiror Valori de la Frankfurt /Maurn - Gerrnania, BIIX pentru Bursa
ie a put*a
caracteriza rapid qi in ansamblu, o piali bursieri sau de Valori de la Budapesta- UngariaLetc.);
un sector (o iart,:)
al acesteia,piali care ar fi trebuit s,i fie caracterizatii +
de: .,r"lo"r"i trn,o- indlici nafionali de sector - care caracteizeazi un anumit
zaclilor; volumul acliunilor tranzactionate; numirur sector de pe piafa bursieri a unei !:dri (de exemplu, poate fi
de tranzacfii. I'
plus, forma relativi de e4primare a indicelui corstruit un indice al industriei farrnaceutice care cuprinde
permlte cunparalii de_a
lungul timpului, comparafii ce nu p,ot fi influentate acfiunile firmelor din respectiva industrie cotate pe o piafl
de inflaf e.
Indicii bursieri, care caracteriizeazl opiafa, pot si includi, nalionali sau pe mai multe piefe, c.hiardaca unele dintre ele
in corn-
ponenla lor, fie un numir reprezen.tativde titruri nu sunt reprezentative). Acegti indici meritd si fie construifi
enrise drefirme conLs;i-
derate ca fiind ,rreprezentative,,pr:ntru piala in atunci cAnd respectivul sector induLstrial sau de servicii este
catzd,, fie si includi
aproximativ toate titlurile emise de firmere cotate, ra bine reprezentat pe piali sau pielele bursiere din lara respec-
un rn'merrt dat, r'e
respectiva piafi. tivii. Daci numirul de firme cotate este mic, nereprezentativ,
Avand in vedere rolur pe care il joaci indicii bursieri cal:ulul indicglui respectiv nu are niciun fel de relevanfi;
in anarizaev,o-
lutiei unei piete, s-auincercat o serie de crasificir! * inclici regionali - sunt indici care incearci si caracterizeze
dupii cum urmeazi:
a) Din pun"t de uedere ar titr!.uriror care intrd in crrn\ronenta ansramblul pielelor bursiere dintr-o anumiti regiune geo-
tin-
dicelui bursier, deosebim: grafici (de ex., Australia, America LatinS, Asia de Sud-Est,
o infici bursieri pe acliurni Eurropa Centrali etc.). in general, indicii regionali nu se cal-
- sunt indici care au in comD,o-
nenla lor acliuni ale firmelor care caracterir,eazitunre.to, culeazi pentru regiuni geografice dintr-o !ari;
i,u'
o piafi bursieri pentru *cfuni in ansamt,rlur"ei.Acegti $ indici regionali de sector - care caracterizeazd.evolulia unui
indici
sunt cel mai desintdlni$ l;i cel mai frecvent r.rtilizati; anumit sector industrial sau de ser:vicii dintr-o anumiti re-
' indici bursieri pe oblig;atiuni _ sunt inclici care au in corn- giune geografici de mare intindere (de ex, indice al sec-
ponenla lor obligaliuni gi care caractenzeaziipiala torului extractiv din America Latini.);
pentr-u

-352- '353 -
 indici internationali (lgloloali) _ sunt jrrrdiciconstruiti
1.r,. tutr.rror sectoarelor ecorLomice,in funclie de impontanla
baza indicilor nationalj qi permit cararier.izarea
evolutri,. r '80 qi '90, a
pietelor bursiere,in ansarnblullor; acestorapentru economiLa firii respective.in anii
* indici internationali dt: indici care iau in calcul un nu-
existat tr:nLdinlade a con.srtrui
sector _ indici *e se 1;o^sti:u:Lesc
1,,.. m,inrneLr:e sau foarte mar,ede acliuni (de exemplu, 1. 000 sau
baza indicilor nationari de sector qi ca'e urmr,,resc
craractc
rizarea respectil.ului seci,orindustrial saLu,je ,s,erwicijL 2. t)00 de acliuni) cu sc,:pul de a caracteriza,in ansamblu,
Fr€Frl;.rrr
international (de exemplu,urni'dice ai se:ctor'.lur piatabuLrsierisupusi ana.lizei.
r,.rristicr,..
plan international). PrinLtrer:ei rnai cunosculi incljci de generalia a doua se numira
c) nin punct de uedere al numrirwtruide na.fi,uni. StandaLril &; Poor's 500, Topix, FTI;E-100.
crw.e,in:tyd. iirt
componenta in dicelui, deosebim : ln prezeLrt,pr: pietele bursier,ecu tradilie, care numiri cel pulin
indici de generatia I (sau indici din prirn:a 11,0de aLnicl,r:exi:rtenti, se calculea'zigi raporteazi atAt indici din ge-
'
lgemerartie) nt,rratiaintiLi,crAtqi din generaliaa doua, deoareceprimii, fiind de mult
aceqtiasu't i'dici de tipr-lrDowJones IncrustrialAl.e.age,
rl
cirui model a fost reariz,atra Londra in ltig4" caic-r,rrtrl o obignuin{i a urmiririi lor, iar indicii din a doua
tilnp cal:r-rrlafi,e:ristr:5'
Ior rr
fost foarte popular pin[ l;rinceputul ani]lor.'d0. gcneraliiesunt rnai :ompleli qi sunt preferafi de manageriiprofesioniqti,
odati cu diversificarcasectoarelorindustnaregi ci;Lbaza <,leconrparrrliea performanfelor lor ln administrareade porto-
de r;ern.icii care iirl
inceput si fie cotatela burselede valori, tot naaimulti fo'lii C.etitluri de valoare.
spcciarigtisi anarii;ti
au consideratindicii de generatiairftai ca fiinrn,hm,itati", expriml evolu.!ia cursurilor valorilor mob iliare ce
kuli_cj.:r_-bruslilrj
t.in6*il cont rtr,:,
info.nalia oferita, acegtiaconcentra:nriu-seasupra. sunt cup,rinsein s;tmcturain,Jicelui cu reprezentativitatepentru piaga
unn,Li eqantio' crefirnr,..,
cele mai bune de pe piata respectivi, rtr;Lr brlrsierl rcspectiv;i,dAnd o imaginr: asupra evolutiei pietei bursiere, la
cu profil d,: no*iuitr*" a.proal)r
exclusiv industrial. un alt ,,minus" aI acestor inrlicii un mornent cla.t.
r:onst;i rr.,
calcul - ei fii'd adeseasimple medii aritmetice ',,rrdoi 'n. ,r:alr:liriLi gi publicirii acestorindici bursieri au apirut doua
irr evciluLlia
arepretr.rdrora.ctiuniror
care intri in componenta lor. ceri mai cunoscuti m;1ri c;1tcgo-115gi auuLrne:Urdre,-elq2rima generalie - a ciror reprezenta-
i.c[i,:i clirrLoc*,.s;t"r
categorie- caresunt in continuarecalculatigi raportati tir,ritateera rnai putin elor:ventdpr: piallabursier4 ca urrnare a Llnor metode
si;nt: 1l),or,s./s11;15
IndustrialAverage,Nikkei 225 qi Firancial ,I-itnes dc,calorl baza.tenur:rraLi pe nnedlip,rn,Jenate,firi si fie adaptatela conditiile
30.
indici de generatia a.[I_a (sau indici rilin :a qi .[actorii de irr,flr.re,nt:i,
cAt gi prin ni'velul sciz-ut al valorilor mobiliare cu-
' dlouargenr:_
ratie) - a ciror dezvoltarea inceput in ;Lrrutranilorr,60, prirnsein str-ucfuralor, ca urrnare a r:voluliei pielei bursiere, a necesitilii
cei
care i-au construit avAndin vedere faptur ci. ei tr,etrruie unei analizeapr,ofurrdate, in prirnul rrind gi, ca urrnare a necesitllii qi opor-
r;h.ilic rLlnor
mai relevanti, din punct ,ie'edere axinfc,r'matiei r:fectudrii
tuirr,itdtii tranzactii bursiere pe anumite piele reglementate,
ofi:rife, dr:-
cdt cei din generafiaa'tr:rioa*i. putem sp*ne r:ii aceqtri in aI doil,eariLrrd,ar-'eLpir"utgi iudcii"rlin q dqusgqqelallC denumili qi in-
ind',:i
se caracteriz.eaziprintr-o mai mare fleillbilitilrte str:uLmente sint,lt'ice,utfizate in tranzac$ilebursiere,astfelci au apirut man
in rnodit[i_
carea componenlei egantionuhuide acliuini conslderate sor:ietdtifineLrrciare rau institu{ii rilect:rcet[ri ale pielelor bursiere, care au
r.r_
prezentative.;un egantiorLrrrult m,ailarg_tinnunair elaborat riildici cu :nivelrnare de reprezentativitatece sunt utilizali de so-
rnai mar,.
de companii luate in ca.[cul,qi o mai b,rni r.eprez;entare in tranzacliile pe anumite piele reglementate,
cir:tifile r;le inlle:rmLe:diere
a
ar':i:n,cl
ca o,hie,ct bursieri ca sLlDrld.
:Lndi.,:ii al acestortranzactii.

-355-
 La elaborareaindic,ilor bursieri qi, in special,a indir:ilo:rcare ar,r
lizeazS,qi reprezinti pietele de capitaf se stabilesc anumite eiap-e:
tura indicelui respeetrv:
- in primul rd.nd,sunt selectateacele valori rnobiliare c;r,,
contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;
- sunt selectal:eacelevalori mobiliare care aLlo largi rlsp;i.
dire in rAndnl investitorilor - de asernenea,se aleg nurn,r
din valorile rnobiliare,caresunt admisea fi c'tate in burs,r,
- mai sunt sel.ectatetitlurile financiare pe do.menii de a,,--r,
vitate - pentru a cregte gradul de reprezentattivitatecr--o
nomici a inclicelui respectiv;
o modul de ponderare a acelorvalori rnobiliare
ce intr;i in strr.r,
tura indicelui respectiv. se pot folosi mai multr: sisteme,r'cs
pectiv o ponde'lre egal6,o ponderare in functierde gradul tl,
capitalizare a bursei sau o ponderare in functie
de e,vtr
lu{ia cursurilor,a.plicAndu-se ''mai
L un coeficient de cor,:c.tiei
l + alegereadatei dr: referinfi - care are in vedere
;i norrnele c,
reglementeaz.d. p,ia1ade capital respectivi. Datl ,:|: referint.
reprezinti, de obicei, perioadade bazh.
'" tr:isiltur:aildAncimii - presupune existenfaunui numir mare
cne,,rrdirre, atAt de vAnza;i:e,cit gi de cumpirare, cu preluri
pe,str:gi sub cotalia de eclhilibru,Ia un moment clat;
lfu$truci; - este miriurea ordinelor date de investitor, atAt ca
"
volurry ,r:Al-
qi catritate,prin care se exprimi cerereaqi oferta.
.' -- este influ.t:rrfa ce o exerciti modificirile in
-cplnsis;t,:rnla
cr:rsurrilk:vabrilon sau tililurilor datorate unor dezechilibre
tenrrporu re in flruml de orclineqi careatragreaclii adverse.
Ilentru ca acr:stedezecXrilibretemporare si nu fie influenlate de
(zvonuri), pe lAngi jocul qi reglareaautomati a pie-
far:tori pe1'tu1+)at,orri
ap;,re necesari,g:i auLtoreglementarea
!ei de caLpil,al, pie{ei prin inter-
rrentiaor:ganp,luic,: suprarregheazfprialasau a cclui care conduce piala
respectivii,constAnclin misuri de limitare a varialiei maxime a
bur:sierr"{,
cursului lintr-o anurliti gerJinli de li,:ita!ri,pistrarea unui anumit pas in
conrlilii r:arenu vin si stri<;eechilibrul jocului liber al cererii gi
neg;r:,cieri,
ofbrtei, ci si lirnitrlze ,sisi influer,rfe:leacestjoc, pentru a preintAmpina
asrpecte crul at:fiLcrachulbursier.
negatr"iire,
C ute gor ii ndici
de
IUeliciigdtisl,lr:i- cal:ulafi prirr metode statistico matematice:
ind,igsj-ellasLllgar- eslieun incl:Lccagregat,unde rimAne constanti

Includerea unei valori mobiliare in strucfura unui inrjice trurrsierp,r1. cantitateadin perioadade baziigrifiur;tueazicotaliile:

I supune ca aceastaeste rePrezentativi pentru piata bursierii prin volurnrri

'Ia^ x P
I" =i #
'
I tranzactiilor, lichiditatea acestor valori, gi subliniazi corLsa.crarea
tentului ca o firmi solida, iar titlul reprezinti o valoaresiguri.
enrl
aastu
u:dl;c.l_ef
,l-90xPo

Indicele vine si aratr:evolulia cursurilor in functie de jocul cererli qr Y. . wP

"'-1x100
ofertei ce se manifesti pe piata bursieri respectivi, ia.ratunc:icand oferterlt, I o ==4i1n
'
de cumpirare depigesc ofbftele de vanzare,spunem ci pial:aare un trc't i l_, {, Po
crescitor qi, invers, cand ofertele de vanzarele clepdgesc lndrEelet-:Lshcrl
pe r:eleclecumpir
rare, rezulti acel curs de er:hilibru care se apropie de evolulia preturilor pr
pietele bursiere respective,unde tranzacliile se incheie cu transfer.
cursul de echilibru, rezultat la un mornent dat, este r:aracterizatcrt,
anumite trisituri ce se ririfrang gi asupraindicllor bursieri calcr-llati: Inclicii cal,:ula!igi aplicafi de anumite societiti de cercetaresaupu-
blir:atii srLude anunritebu;rse:

-356- - 3:57-

l*
 Indicele Bursei de Valori Bucuresti _
este calculal:pentru a t.r krdisgle-lae]etaliide Valori Mobiliare Gr:lsor - calculatgi publicrt
prima evolufia pielei
de capital, care functioneazi l.l'ror. p.,r,, pcntru prirna oard la 2Q_Unl9.-1995 gi are ca valoare de start 20 de pun
denumirea de BET (B,r.har"st Exchange , tc: cuprinde raumaititlurile cotate la B\lB, de,iacategorial
TracJing),exprirni prirnelc Irr
titluri cotate in bursa de varori gi."i
aveau o anurnil:i Tndiciptrblicati de institulii internationalespecializate:
capitalizareabursei,fiind gi cele l.ronderc rr
mai richide tiiruri ce erau l:ranzractior,r I Eurselede mirfuri:
|,
in bursa. Data de ref,erinii utilizati
in cadrul lrrii.;;;; ,, lqdiqelq A{UDI - calculat in SUA - reprezinti o medie aritmetici
qeptembrier9g7.,publicat in "..rt,ri porrderati a cotaliilor zilnice de la bursele de mirfuri din SUA pentru
2g septembrie,iar valoareacrestat a fost
tr,
1000 de puncte; l-5 marfuri, c,elemai tranzacfionate.Are ca dati de referinli 3l de-
Indicele BET_G_sarr-rndteclelqmpaz$ _ , crnbrie 1931 gi er;tepublcat in ziarul ,,FinancialTimes".
publicat penrru prirrrr.
oari Ia 17 apr-ilie199g, are ca dat6 lndieele lleulg1q - calculat ca o medie arj.tmetici ponderati, are in
de ref"rinle _16_ep4LSJgg&iar v.,
loarea lui de start a fost de 1000 ,itmcturi I7 p,r:oduse tranzactionatela bursele londoneze de mIrfuri gi
de puncte. Are o strucLuri mult rrr.r,
larg6, fiind cuprinse toate valorile ,rreca clati de referin!5 18 septembrie1931 gi r: furnizat zilnic de,,Agen-
mobiliare
bursn
atatru.ategorra
r,catsilacategoria I,iaReuters".
medie ponderati cu gradul de capitalizare"f-:':ff-JT?,iili,lT;
,, llndicele Dowa-Jpneg - este publicat de bursa de la NYSE gi a fost
al bursei, i,, .* pri*g'*
continui RASDAQ indic ele pietei fr.,. rcalizatqi calcLrlatde CharlesDown gi EdwardJones,publicat in 1884 qi
bursiere RASDAeTq o_j,i*rrL
CAnd vorbim de_gradulde capitalizare/ rrvcain structlrri 1l titluri financiare cotate la NYSE, structuri ce s-a
acestareprezinti vaioart.,
de piafi a numirului de titluri emise rnS.ritla 20 de titiuri in 19J.6,urmAnd ca, in 1928, si aibi 30 de titluri in
gi inmulgte cu cot;rtiazilei resper
tive (cotatia curenti - ra momentrrr stmctura lui. Acestea privesc titlurile Down-Jones pentru activitatea
t, ,uo cotatia ciin pe;r.ioada ,e refi.
rinti - la momentul ts). indlustriali. in .1931,acestacuprindea 30 de titluri gi este publicat in
AtAt in cadrul Rursr:i de Valori, cAt gi zia.rul,,World Trade Journal".
in cadrul RASDAe, indici
compozit sunt calculafi c'r medie ponderati E xi sta3cat e@:
a evorutiei .urrorilo-. i' p.
rioada curent' in funcfie ,Jeperioada " !4!jgs_al transportului, care cuprindea atunci, cAnd a fost
debazi,Srreprezintii un coefir:ierrr
care si dea o valoare rt:ari in prirna oari, in 1896 - 20 de titluri;
prulLlicaLt
functie de influenta an'mitor fact.r.
asuprapietei bursiere (coeficientul ' lndice al serviciilor publice, care cuprindea atunci cAnd a
intre 0 si I ).
Indicii publicati de ralori mobiliare ap:Lnutprinra dati.,in tr896 - 15 titlrrri; a apirut gi ca un indi-
au in strucfura trorev'lutia ar.rLr
mitor compartimente, caft)se ocupi ce compozlt ce cuprindea 65 de titluri in 1896 (calculat ca
de acestetranzar:tii,menite si caractc
izeze piala de capital, fie a bursei de valori, sur ni a acest ort it lur i) ;
fie a pietei RASD\Q
Indicele Bucharest Investment ' dlecjndustdAl ce cuprindea 30 de titluri la aparilie.
GrouB^* ia in ccrnsideraretoat.
cotaliile financiare pubricate ra Bursa ln JaporLia,se r:alculeaziqi se publica indicele Topix la Bursa de
de vlori (nrc - JlsE - r"a.-r
evidenliazi trendul pielei bursiere Vajlori din Tollqyo erprima o valoare agregatii rezultata din media din-
pentru eve'tualii investitori. Nu estr.
un indice aprobat oficial. l-renumdnrl d,:.,raloricotate qi cotalia rezultatala un moment dat, avAnd
ca r:lati de referinli 4 ian. 1986.
rresti (VA[i Fe lArrgi indicii la nivel de bursi sunt calculali gi indicatori care erpri
rli lichiditatea,volatilitateasaurandamentul untri anumit titlu financiar.

^-358- -359 -
 lntrebaride verificare b) Firmirbroker;
L) Definili piala financiari gi componentele ei. c) Compania de asigurare;
Z) Numili gi explicali func$ile pier:eide capital. d) Bancrr.
3) Cum se formeazi cerereagi oferta pe piala de capital? Indica{i variantelecorecte
4) care sunt principalele tipuri de ernitenfi gi inver;titori pe piala.v.a- 3. Acliunile sunt:
lorilor mobiliare? a) valor:i mobiliare cu termen de circula!:ielimitat;
5) Numili particularitilile activitiilii participanfil'r pr.ofesioniqti pe b) titlur:i primar e carevizeazi atragereacapitalului de imprumut;
piala de capital. c) titlur1 care dau dreptul de a incasa dlvidend;
6) Expunefi conceptul qi tipologia valorilor mobiliare primare. d) valor.i mobiliare care atesti delinerea unei pdrli din capitalul
7) Esenla gi tipologia valorilor mobiliare derivate. unei societi!.
8) Care sunt condigiile necesarear:tivititii Bursei de Val<lr:i? Indica[i vuriantelecorecte
9) Numifi gi caracterizali tipurile de burse. 4. Dupi forma de identificare, acliunile se clasifici in:
10) Care sunt funcfiile unei Burse cleValori? a) acfiuni nominative;
11) Care esterolul Bursei de Valori pe piala de capitrrl? b) acliuni fhri valoare nominalS;
12) Cfuor cerinle trebuie si corespundi un rnembru al bu.rsei? c) acfiu:rigratuite;
13) DefiniEt gi clasificali indicii burs;ieri. d) acfiunilapurtitor.
14) care sunt criteriile de selectare a eqantionului <Iefi*ne incluse in ln di ca{i vcviantelecor ecte
structura indicelui bursier? 5. Obligafirrnile reprezinti titluri ffnanciare:
15) care sunt deosebirile dintre indicii din prima a) cuvenitvariabil;
gi cei din
;genenaLtie
generatiaa doua? b) cu venit fix;
c) de participare la capitalul emitentului;
d) emist: pe o durati nedeterminati.
Teste In dicali uari antelecorecte
f. in funcfie de durata de viafii a titlurilor ffna.rnciare, distingerm 6. Bursa desemneazil:
urmitoarele componente ale pietei ffnanciarr:l a) o institulie a eqonomiei centralizate.;
a) piala monetari; b) un cadru organizat de realizare a tranz'acliilor;
b) piala primari.; c) un sis;temcaracterizatprin exactitate q'icorectifudine;
c) piala de capital; d) un sistem caregaranteazi incheierea qi t:xecutareacontractelorl
d) piala secundari. e) un sistem ce presupune transparenlI.
In dica[i uariantelecorecte Care din afirmafiile de mai sus nu este adeviirati?
2. societifilede bursi care executi tranzacfii cu valo,ri rnobiliane 7. P i afaOTCest eopiaf i:
in numele, pe contul qi riscul clientului sunt: a) publicl;
a) Firma dealer; b) bugetari;

-360- - 36r -
 c) extrabugetari;
5.000 u.m., F,reltLlde piali = 40.000 u.m. Calculafi valoarea coe-
d) denegocieri ficientului FEll-
e) ,,laghigeu".
lndicali uari antelecorecte Rezoluare:
40'000
8. Indicii bursieri din generatia a II-a: pEIt = gt"t. = = 2 , unde: pER - coeficientul de multi
a) cuprind valori mobiliare a:iciror emitenfi aparfi:n aceluiagicl,rr F'PA 20.000
meniu de activitate; plicare a capitalizirii;
b) se referi la valori mobiliare din domenii diferite, inclrrsiv ba' PPA - profitul pe o acfiune.
car, asiguriri, transporturi, telecomunicatii e1lc.;
c) au un grad de relevanli mai ridicat; Problema 2.
d) poarti denumirea de indici compozifi; Acliunile unei societili coteazil pe pia!5 cu 100 u.m. Societatea are in
e) cuprind in structura lor un numi.r mai mare <jlefir.me. circulalie 90.000 cil: actiuni qi distribuie dividende in proporlie de 40o/a
In dicali uarianta corectd. din profitul net obrlinut. Fiecirui acfionar ii revine un flux financiar real
9. Indicii bursieri fin generafi. a doua fac parte din clasiffca'*:a (nln * dividerndulpe o acliune) de 2Ou.m./acliune. Calculali valoarea
indicilor in functie de: coeficientului multiplicator al capitalizarii.
a) modul de calcul;
Rezolvare:
b) valorile mobiliare in rapor{:cu care se construiegt,eindi,cele;
c) intervalul de timp la care srrnt calculali; PEll = {'ttt ,,*rra*' ppA - profitul pe acliune.
d) tipulpielei de capitalpe carese calculeazi; PPA,
r-\ Dp,\ 20
e) institutia carecalculeaziinclicele. "" x100%=50u. m . ,
d = " ><I 0ll%=PPA = ""'xlO }o/ o=
In dicali uari a nt a cor ectd. PN d 40%
10. rndicii care sunt construiti pe baza inficilor rnafionLaligi pernrLit unde:
caracterizarea evolutiei pietelor bursiere, in ansiambftrl lori sunt: D exprim6 dividendele totale; cl -rata de distribulie a dividendelor;
a) indiciregionali; PN - prolitul rret total; DPA - dividendul pe acfiune.
b) internationali de sector; too
PER = -::-===2
c) internalionali (globalt); 50
d) nationali de sector.
lndic ati uarianta corectd. Problema3.
O societatepe acliuni deline, in prezent,20.000 de acliuni cu ca-
pitalizareburrsierS.
de 10.000.000u..m.Anul urm[tor, societatearea-
Problemer
rezolvate
Iizeazd,o emisiunede 2.000de aclirrninoi, carese atribuiegratuitve-
Problema l. chilor aclionari.$tiind ci profitul total a crescutcu3O%fali de anul
O societatecomerciali a emis 10.000 de acfiuni, va].oareanominali =, debazl, cAndPPh a fost de 100 u.m., calculafiPER in ambelemo-
100.000u.m., profitul pe acliune = 2,0.000u.m., dividendrrl.pe aLcliune., mente.

-362- -363-
Rezolvare: Problema5.
CBo 10.000.000 O societate comercial[,careareun capitalsocial(CS) de 1.000.000.000
Curso= llJ-3 Curso=-= 500u.m., unde Curso u.rn.,valoareanominali a acliunii (\rN) estede 100.000u.m.,a realizat
No 20.000
reprezinti cursul acliurrii in anul debazd; CBo - capitalj.zareabursieri un profit nettotal ,Je(f'N) = 200.000.000 u.m.,dividendulpe acliune=
in anul debaz6.;No - num[rul de acliuni in anul de baziL. 5.000 u.m., prelutrde piali = 40.000 u.m. Calculali valoareacoefi-
cientuluimultiplica.toral capitalizlrii (PER).
PE R =cu rs=P E R o =5 o o =5
PPA 100 Rezoluare:
CBo = CB I = 10.000.000 u.m. (deoarece acliunile se atribuie:
PER=CUTS PPA=PN
gratuit) PPA N
. cBr 10.000.000 cs 1.000.000.000
= -= 4 5 4 ,54 V .nt' , unde: =
= Lur s l = -= L l 1 1 s l I\T= 10.000 actiuni
Nl 22.OOO vN 100.000
Cursl indic[ cursul acfiunii in anul urmitor; CBI -' capitalizarea 2oo'ooo'ooo
bursieri in anul urmitor; Nl - numirul de acliuni in circulalie dupa = PPA-- = 2o.ooou.m.= pER= 4o'ooo=2
10.000 20.000
noua emisiune;
6.
PNo = PPAoxNo = 100x20.000= 2.000.000u.m., unei societili coteazi pe piali cu 100 u.m. Societateaare in
: 2.600'000u.m.
PNl = PNox 1,3= 1,.1x2.000.000 + 90.000 ile acfiuni gi dist:ribuie dividende din profitul net
2.600.000 nut. Fieciirui aclionar ii revine un flux financiar real (DPA -
+ PPAI =::::::j:.= I l8,l8u.m. videndul pe acliune) de 20 u.m./ac!iune. Calculali rata de distribulie
22.000
cursl dividendelor (d), dac[ valoarea coeficientului multiplicator al capi-
PER1- + PER1-454'54 =3,846 ii (PER) este2.
PPA1 118,18

Problema4. D
c [= x l oo+d=D PAx l oo
Obligaliunea cu o valoar'enominali de 10.000 u.m., scaienla l0 ani qr PN PPA
8% dobAnda anual5,se va vinde pe pia!1 la un pre! de 8.560 u.m. Este
eficienti achizilionarea ei, daci rata medie bancari pe piald este9o/o?
pER= iaa = ppA =lcots = 1oo= 50 u.m.
]]PA PER 2
Rezoluare:
Daci va cumpira obligafiunea, peste 10 ani va incasa: d=4x 1r ) 0 =40%
50
10.000x10x 0,0s+(10.000- 8.560)= 9.440vm.
2) Daclrnuva cumplra obligafiunea,el poatesperanurrLaila: ma 7. Capitalul social (CS) al unei societifi pe acgiuni este de
8.560x10X0,O9.=7.7o4a.m.,resPectivinvestir:ea in obliga u.m., fcrrmat din 10.000 de acliuni (N), cursul unei acliuni
liune estemai rentabill. de 2.000 rr.m., [a sfArqitulexercifiului, profitul net ob$nut (PN) este

-364- -365-
de 2.600.000 u.m., dividendele totale (O) de 1.300.000'u.m.Calculali - plasa::eabanilor in acliuni;
rentabilitatea capitalului investit (nCt). - plasareabanilor in depozit bancar.

Rezolvare: Rerolvare:
D PA D 60
R C I=
----X100 R= xl00: XI00 ='.2I,8%, unde Pc indici
'rN Pc 100+50+5x25
cs lo'ooo'ooo ;rreful de cumpirare; R - randamentul plasarnentului.
vN = - = l.ooou.m. Randamentul plasamentului in acfiuni este mai mare decAt rata do-
I\J 10.000
bAnzii de pe pia!5, deci, va alegeplasareabanilor in acliuni.
l'300'000
D pA =9- =130u.m. = RCI =1 3 0 x l0 0 : r3 %
N 10.000 1.000 Problema 10.
trJn operator cumpirS, in luna august, la C.hicago Board of Option
Problema 8.
Exchange (CBOE), 5 contracte futures pe indicele Down-Jones la
O obligafiune cu valoare,anominali de 10 000 u.m. a filst vinduti la
valoarea de 10.100 de puncte. La scadenla din decembrie, valoarea
prelul de emisiune de 98% gi urmeazi a fi riscumparati la valoarea de
indicelui este de f0.150 de puncte. Si se determine rezultahrl net (in
103%. SAse determine prima de emisiune qi costul rambur:sirii.
dolari) al operafiunilor efectuate de citre agent, daci se gtie ci
Rezoluarc: multiplicatoruLlpielei americane este de 500 USD
Calculul primei de emisiune
Prima de emisiune (ne) se determini ca diferen(i. dintre valoarea Rezolvare:
nominali (VN) gipreprl de emisiune (nE). vTc = Nx rl cXMsua3 vTc = 5x I 0.I 00x 500: 2L250000usD
Pe=VN-PE=VN-0,98{y'N= 10 000-9800= 200 vTv = NxrlvX Msua3 VTv = 5x I 0.150x500= 25.375000USD
Cal culul costului rarnburrsirii RN = VTv - W c = 25.375.000
- 25.250.000 = 125.000USD,unde:
Costul rambursirii se determini ca diferenfa dintre valoarea reali de VTc, VTv exprimi valoarea tranzacliei la cumpirare, respectiv la
rambursare (VR.) Sipretul de emisiune (PE). l'Anzarel N - numirul contractelor; Cc, Cv - cursul la cumpirare,
Cr =VR-PE = 1,03"VN[-0,98VN = l0 300-9 800 = 500 respectivla vdnzare;Msua - multiplicatorul pielei americane;

Problema 9.
O persoani fizici detine un capital (CS) de 100.000 u.m. gi doreqtesri
devini aclionar al unei so'cietili care face o emisiune de acliuni caractc.
rizati prin valoare nominali (VN) 1100 u.m., prima de emisiune (Pc)
= 50 u.m, pentru o ac1liunenoui sunt necesare SDS (drepturi cle
subscriere), valoarea unui DS in bursi = 25 a.m., dividen,:lul pe aclirrne
(DPA) preconizat = 60 u.m., rata dobAnzii de pialn = l\o/o. Persoann
fizicI va alege:
Problemepentrurezc)lva
re
Problema 1.
Capitalul social (CS) al unei societi{i pe ac$urri este = 10.000.000u.m.,
format din (N) f0.000 de ac$uni, cursul unei ac{iuni = 1.500u.m., profihrl
rnet (PN) oblinut la sfhrgihrl exercigului = 2.000.000 u.m., dividendele
totale (D) = 1.000.000 u.m. Calculati valoaneanominalS (VN), rata

-366- -367 ^
distribuirii dividendului (d), rentabilitatea capitaluluLiiirwestit (nCi)
randamentuldividendului (r7 ), adtcii:(DPL xtOO,l ).
Curs
Problema 2.
Obligaliunea cu o valoare nominali. de 12.000 u.m., scadenla 14 ani gi
9% dobinda anuala,se va vinde pe piall la un pref cte 10.320tr.m. Este
eficienti achizifionarea ei, daci rata medie bancari p,::pial5 este l0%?
Problema 3.
O societate deline 30.000 de actiuni, valoarea nominali a acliunii estc
200 u. m., cursul acestor acliuni pe piali este de 500 u.mL.Calculali ca-
pitalizareabursieri (CB).
Problema4.
O obligaliune cu valoarea nominali de 12 000 u.m. a fost vdnduta h
prelul de emisiune de 98o/ogi urmetazi a fi riscumpiirati la valoarea dc
105%. Si se determine prima de em.isiunegi costul ramburrslrii.
Problema S.
O persoani fizici detine un capital de 160.000u.rn. rpidoregtesi devinii
aclionar al unei societifi care face o emisiune de acliuni caracterizatil
prin valoare nominali = 140 u. m., prima de emisiune = 60 u.m.r pentru
o actiune noui sunt necesare4DS, valoareaunui DS in brrrsi = 35 u.nr.,
dividendul pe acliune preconizat ,= 80 u.m.r rata dob6.nzii de piali =,
l2%. Persoana fizici va alege:
- plasarea banilor in acfiuni;
- plasareabanilor in depozit bancar.
Problema 6. ! 9, Dardac,Irl.,Basng C. Burseledevalori:dimensiuni
O societatepe acliuni de,tine,in prerent, 22.OOAde ac!:iunicu capitalizirr,e
bursierS.de 12.000.000 u.m. Anul rrrmi.tor. societaterarealizeazi o erni
siune de 4.000 de acfiuni noi, care se atribuie gratuit vechilor actionar,i,
$tiind ci profitul total a crescut cu )t5%ofali de anul clebazil, cAnd PPA a
fost de 120 u.m., calculati PERin ambele momente.
- 36'8-
9l Froblema 7.
IJn operator cumplri, in luna augrrst la CJricago Board of Option
Exchange (CIIOE), 15 contracte futures pe in.dicele Down-Jones la va-
loarea de 12.9A0 de puncte. La scadenfa &n rJecembrie,valoarea indi-
celui este de 12.950 de puncte. Si se determine rezultahrl net (in dolari)
al operaliunilor efectuate de citre agent, dacl se qtie ci multiplicatorul
pielei americaneestede 500 USD.
Bibliografie:
I. Legeapr:windPiala Valorilor Mobiliare. Nr.l99-XIV din 18.11.
1998,Monitorul Oficial al Republicii Moldova. * Nr. 27-28 din
23.03"199'9.
2. Hotirirea ComisieiNalionale a Valorilor Mobiliare. Nr. l7/5 din
19 mai 21100cu privire la aprobareaRegplilor Bursei de Valori a
Moldovei// Monitorul Oficial.nr. 81-83/259din 13.07.1999.
3. AnghelacJhe, G. Piele de cnpital gi bursede ualori. - Bucureqti:
EdituraAdevirul,1992.- P, 51-63.
4. Anghelaclhe, G. Piala de capital.Caracteristici,
evolu{ii,tranzaclii.-
Bucuregti:EdituraEconomici,2004.- 4lZp.
5. Badea,D. Piala de capitalSirestructurarea. economicd. - Bucuregti:
EdituraEconomici,2001.- 288p.
6. Ciobanu, Gh. Burselede ualoriSitranzacliilela bursd.- Bucuregti:
EdituraEconomici,1997.-262p.
7. Ghilic-Micu, B. Bursade ualori.- Bucuregti:Editura Economici,
t997. -P.. t0-220.
8. Caraganciu,A, Darovanaia,A.,Minica,M., Iow, T. Piefede capital.
- Chiginiu:EdituraASEI\[,- 2005.-P.208-237.
Sirezonanlesocial-
economice.- Bucuregti: EdituraEconomrcii,l997. - P.199-2O4.
I0. Darovanaiq A. BazeleJuncliondriipie{elorde capital.- Chiginiu:
EdituraASEM,- 2005.- P.310- 338.
11. Ghitic-Micu, B. Bursade valori. - Bucuregti:E&tura Economici,
1.997.-P, rO-220.
-369-
12. Popa, I. Bursa.- Buctuegti: Editura Adwirul, vol. l:, 1993. - P" 3-290" Capitollul
Xlll.
13. Stoica, Y. Pie[e de capital Si botrsede valori. - BucuI:egti: Editu.ra rFt
r\tANTELE
iN'rREPRt
NDERt
I
Economicl, 2001. - P. 243-249t.
14. Livingston, M. Money and Capital Markets. - US,A.r New Yor:k
Cuainte-cheie.. intreprindere, firrante, relalii financiare, capital, struc_
Institute of Finance, 1993. - PI''225-258. tura firr:rnciara, levier financiar, leasing autofinanfare, mijloace fixe,
15. Madura, J. Financial Markets and Institutiaru. - usA: Florida Adantic active curent(:, fond de rulmen.t, rezultate financiare, pro{it, eficienti,
University, West Publishing Cornpany, l99S . - PP.655.676 . rentabilitate, lichiditate, solvabilitate.
16. flepwtrcra.n, FI., Aoot K. thoudoeafipbtHox'Mot|aeot' - Kra-
[s.n.]zoot.- C.5-320.
mr.ruoy:
'lii.'1.Obiectivele
financiare
ialeintreprinderii
Firranfelle inLtreprinderii, ca parte integranti a finanlelor publice,
cuprind un ansamblu de relalii economice care imbraci forma bineasca
gi care apar in leg;iLturi cu formarea, gi repartizarea fondurilor binegti.
Rela$iile financiare, recunoscute gi ca relafii de transferuri monetare, au
un sens dublrr gi cuprind:
Renafiilerde ,credit, care suryirLintre intreprindere (debitor) gi in-
stiitufiile finan,;iare specializate(creditori) qi se manifesti prin transferul
de mijloace birneqti ci.tre intreprinrl,ere, venite si completeze fondurile
existente, gi prin returnarea, dupi un interval de timp determinat, a su-
mei iniliale plus plata dobAnzii.
RetrafiilLerde asiguriri' care produc intre intreprindere (asi-
'e
gprat) qi sociLetateade asigurare (asigur6tor) qi se manifesti prin plata
pdmelo' de asigurare a bunurilor sa.ua unor riscuri de citre intreprin-
dere societdfijl de asigurare gi achitarea despigubirilor, in cazul pro-
ducerii riscului, de ,;511sacesteaintrelprinderii.
ltelatiile de transfer. Se manilesti prin transferareaunei pirti din
creat la intreprindere statului qi directionarea unor sume de
i citre intrepri:ndere de la stat, s'b forma subvenfiilor, pentru sus{i_
activitdfii luo:ative a acesteia.
Relafiitrecu satrariafii,acfion.rii, concretizatein plata salariilor,
; ;re de o parte, gi contribufia celor din urmi la formarea ca-
ului intreprinderii, pe de alt6 parte.

- 37r -
-370-
 il
iii

iil o econornie nation'ri esteviabil,, dacareuqegte

si stirnuire;zc
ll t r, , rrlr-'de rnediu co;rrdllc,pe terrnen lung, la cre$tereaprofitului intre-
rea gi dezvoltarea unor rafaceriprofitabire. Frin
ll punereu i" aiu1.',,r,,,
,l consumatorilor a produselor gi serwiciilor solicitate, I ' rin<lerii,la sporir,eaaverii actionaril,or:
qircorespunzitor,Ia rnaximizarea
d* .al,itutl, ., t r,rJtrritii c' pi, r 'rai aL) st eia.
preluri competitive, intreprinderea rdspundeobiectir,rrlui
il ei sociai,i., ,, De aic[, reztrJtS.
funcfie de mirimea gi irnportanta ei in societate, trei .biective financiare ale intreprinderii: lichi-
Il ea c'ntrilbuic ;, l
rnenfinerea stabilitelii qi clezvoltarii economiei nafionale. rlritateia,nrnaxirniz;rreaprofitulnri, nr:rximizarea valorii de piati a in-
i in ceeu ce pr1veqte obiectir,ul financi t r eprirndlerii"
autorilor
dindomeniul concep,errearpi irrrplemenrareaobiectivelor financiare are intre-
finantelor
r" r.,"dJr:;;t;ff#llr:?:r:f i' i',','
sustin ci motivatia desfigurrrii activititii oricir:ui 1rindr:rii llresn.rpruro
parcungereamaLirnultor etape,precum:
'f agenLecrnomir , 7. Stab,il!.iirea:.pozi{iei intreprhrderii i' cadrul mediului in care iqi
li reprezinti maximizarea profitului. Aceqtia sunt
sristtinetorii teor-,, desf,irirlariia.ctivitatea,iderrflficarea oportunititilor care pot fi
clasice,care considerl ca intreprinderea trebuie,
in asemeneamocl, s,r fluci:iLficat:e:.
organizeze afacerea,incAt profitul obflnut si fie ; Aceasti etapii cuprinde un studi' cu privire la:
maxiural. icl;enfificarea:costurilorde ac,\izitionarea utilajulu,i,de
A doua categorie de economigti suslin teorijle formare a
mana,l3eriale gi ctlrrr perso,alu,hti,de intretin.ere s6Lteuitdrea efectelornegativeasuprd
portamentale despre intreprindere, prin care se
afi'rnd cii obiectrvtr mediutlu.ii't tcon.iurdtor. o datil cu stabilireactrreltu
,l major al intreprinderii este maximizareavalorii.
rJepia{.i or,i *r*i,,,i
ielilor necesare
pi:ntru realizareaobiectivel'r; st'diul financiarr.a trebui si evr-
i zarea averii investitorilo.r de capital. Autorii lucririi
,,r'inante ma..r denti,::zelli avantajde pe ,carele va atrage aplicareamlsurii:
geriale", PautrHalpern,.J. Fred Weston, Eugene
F. Briglrarn, sustin t. cre$l;orearrroducliei,a prorJuctiviti{ii muncii, rerlucereacostu_
deciziile financiare oprime sunt absorut vitale pentru
;,.r,;"fJ;,l i' ril,or,iimbrinititirea calitilii produselor, imbunltitirea trezore_
succesul firmei. Eie nu strnt luate de dragul ,1"
l lrr" ,Jecizii, .,, _", ," riei q;i,ln genLeral, a gradului de viabilitate al intreprinderii.
"
i grabi, in urma consideririi unor obiective.,,vom
pleca illefeu a" r, i.t" 2,. .Pyer;i:z:nre:w obiecllivetor ce privesc principalele scopuri aLlein-
,l ea ca principalul obiectiv al echipei manageriale
este acr:laal maxi,..,.,i treprrinderii:econorn.ice, tehnice,socialeSi organizatorice, care se
z6rii averii investitorilor de capital',r2,sus{in autor:li.
reflecti in rnod direct, asupravolumului vAnzirilor; profitului,
I Obiectivele financiare ale intreprinderii pot
fi unrrririte atAt pt rentalbihtr:itii gi poziliei pe p,ia!i.
termen scurt, cAt qi pe tenmeniung.
3, nete*wint.r.t:.r'ea mrdrifinii Ei structurii resurselar llecesare rea-
Ii pe termen scurt, otriectir,rrl
financiar trebuie si co*ste i'iicriidi Iizirii obir:ctivelor.Pentru a.se putea lua o cleciz:iecu prirrire h
ii tatea, asigurarea echiribnrlui financiar pe terrnen
scurt, r:eea ce presu. ctportunite,teafinantirii miisurilor previ.zute,trebuie si se tii.ra
pune asigurareapermane,nti, cel pufin, a unei egalitSti
ir:Ltreincalari qL seanlade graduilde indatorare al intreprinderii, de situa{iatre_
plafi' Gestiunea permant:ntd a capitarului, afrat sub
diverse ror-J, .r. tzoreriei,<iiegradul de risc pe care il prezinti adoptareagi apli_
stoc sau de active in cursrde transfo'nare a formelo,
fu.,.1ir.r"t", careamisrlrilor cleterminatr:de realizareaobiectirzelorpropuse.
marea riscuril0r, la care este supus' activitatea intreprincJer:ii, "uti
estirnarel in baza arcest'retape,se stabilegtepolitica intreprinclerii,care cu-
permanenti a evolutiei pielei 5i acomodareaintreprinder:ii prin<Ieelemen,tere,:fo:ritoare
la schimba la:
.' dc,flnireaobiectivelorpe termen scurt gi pe terrnen
lung;
" preclz,ar:aactiunilor qi precizareatimpului necesarinelepli_
rz paul Halpern,J, Fred
Westoo, Eugene F. Brigham. Finanle
manager.tale,
pag. g riiri:ifi er::ireiacttiuni;
-372-
* 3',73
-
 t adoptareadeciziilor de finanlaregi creareaunei structuri ri
nanciareoptime;
: determinarearezultatelorfinanciare,apreciereagraduruidc
eficien!5 a patrimoniului (rentabilitlfii), estimareacapaci
t6!ii de platfu
* distribuireapr,ofitului.
13.2.Surselede fin;rn{area intreprinderii criteriilerje
5i
formarea structuriifinanciareoptime
Finanlarea intrepri'derii izeazl constituirea resursr:lor fi nancra
r.c
pentru iniserea gi derula'ea activiti{ii. Finanlarea se poatr: face din
strr-
se proprii gi surse atrase.
A Sursele proprii clefinanfare se formeazi din:
* contribu{iile prspv;stqriror. o intreprindere ru poate fi i'.
daci nu dispune, ini(iaf de un capital pr.,
.fiinEata,
prietarii trebuie si angajezeun minimum de contribulie,
-irri-. carc
constituie capiitalul social. Fiecare asociat, in s,;himbul apor_
tului siu, primegte un numir de acliuni care le conferi dr"p
tul de proprietar asupra patrimoniului intreprirrderii;
t propria activitate pe care o desfhgoari intreprinderea, re,
prezentAnd partea din profitul obginut din actiyitatea econo-
mico-financiar.i., care rimAne dupl achitarea impozitului
pcr
venit gi dupi. lemunerarea aclionarilor _ profitul net desti-
nat finanfirii activitafii, reprezentAnd principala sursi dcr
autofinanfare;
+ d.ezinuesti{ii, sub formi de incasi.ri binegti r:e rezulti din
vanzarea activ:lor ca urmare a incetirii activitiitii unei sectii,
neutilizirii unor tehnologii etc.
t ilin rezerue constituite in limita niveluluiJegal;
t subven(ii d.ela:stat.
Dezvoltarea gi expansiunea economici a intreprinde:rii antreneaza
resurse financiare substantiale. Acestea se pot obflne prin majorarea
-374-
capitalului pr(lpriu in cazul in care angajareir capitalului suplimentar
promite o cregtere a rentabilitilii intreprinderrii. in plus, ,rcreqtereaca-
pitalului social rnarcheazi viabilitatea intrep,rinderii avAnd un efect
pozitiv asupra partenerilor de afaceri, a ciror incredere in activitatea
agentului economic sporegte"r3.
Majorarea de capital se poate realiza prin urm[toarele metode:
1) aporturi noi in numerar;
2) aporturi in naturi;
3) incolporarearezervelor;
4) corwertirea datoriilor in acfiuni;
5) fuziune, absorbqie.
Majordt'ile ile capital prin aporturi noi in numerar se pot rciliza
prin doui tehnici financiare:
a) Aporturi in numerqr de la vechii acfionari! caz in care se pro-
ced.eazila o majorare a valorii nominale a ac$unilor deja exis-
tente. Aceasti solufe estegreu de aplicat, deoarecenu toS ac,tio-
narii consimt si-gi aduci contribu$a la majorarea de capital;
b) Em.itereade noi ac[iunl,la care pot rrubscrieatAt vechii aclio-
nari, cAt gi alfii noi. Aceasti solulie este mai des practicati,
impunAnd fixarea prelului de emisie. Preful de emisie, la care
se'v6nd noile acfiuni, trebuie si fie mai mare decAt valoarea
lor nominali qi mai mic decAt valoarea bursieri a vechilor
acliuni pentru a asigura vAnzarea acliunilor noi. Diferenla
dintre prelul de emisie gi valoarea :nominali se numegte pri-
md de emisie,care trebuie si acopere cheltuielile ocazionate
de emisiunea gi vinderea acliunilor noi, dar si asigure gi o
marji de cregterea capitalului propriu.
Sporirearcapitalului prin aporturi in noturd are ca efect sporirea
numSrului de acliuni ce are ca substanli un activ real qi nu monetarl
mirimea capitalului propriu se va majora, in a.cestctz, crrvaloarea mij-
Iocului fix, estimati la valoarea de piafi, iar proprietarul activului va
obgine dreptu.l de subscriere a acliunilor.
r3 Mihaela Onofi'ei, Finanfele intreprinderii, Ed. Economici, Bucuregti, 2O04,prg.ll7 .
-375-
 ll
sytorirea capitalului social pnin lncarpararea re,zeruelornu conl I
buie la forrnareaunor resursefina.r.ciaresuplimental.,::,ci ilr:rarrnor.iiir,.,
m[rimea capitaluluisocial,diminuand, totodati, reze,rrele. ]t-c,nilulcle,,
i zervi se acumuleaziprin defalciri arrualedin pro,fitulnet al intreprinrdlr, r,
pani cand marimea fondului devine egali c' valoaLr*asrtab,ilitirJeler:;,,
latia in vigoare. cdnd rezerveleating nivelul starrilit, aLteIoc inco,r1,r:r;r1.,
lor in capitalul social. Aceasti operaliune poate {i r,earizatiprin r:[,. r
metode: 1) cregtereavalorii nominale a actiunilor e:iisrtrentr: q;i2) cregtcrr,,
numirului de actiuni, care se distribu:iegratuit a.ctiorrar::ilor
ercisten[i.
Conuertirea datariilor in actiuni consti in ernirlirirneagi disl r.r
buirea de actiuni creditorilor intreprrinrJerii(fur:niz;or:i,brinci); /.,:eart r
operatiune are loc doar cu acordul creditorilor inrtr.t:pri'rleriigi actr,,r
narilor actuali,intrucat ultimii trebuie sr renunte la e[rephrllor clesr.r,
scrierc la noile acliuni cmise. cr.rpterea numi.rh:.i actiuni[rrr porrrr.
afecta pozitia intreprinderii pe piata de capital, in r;lirec:{iarrirnin'i ,,
valorii bursiere a acesteia,deoareces;ereduceprofirr.rInet'pe a.ctiurre.
cregtere* capitalului c6t u,naffe fi operetiurilt.or d*
fuziw"ne,,tttrt
sorbtie rezidi ln comasareacapitaluLluiperrtru folosjlea rnai elicienti r
aceshriagi pentru dezvoltarea,in continuare,a int.eprir:Lderii..
Din punct , 1.,
vedere tehnic, fuziunea rresteo combinatie care creeazi.o r:.nif:rteeeo'.,
mici. din doui saumai multe unititi i ndependente"la. FuziurLilepot fi:
'r' orizontale, care presupuLnc.mbimarea
a douii i*rrcprin.k,rr
din acelagidomeniu de activitate,foste concurente;
;' vertieale, care au loc atrrnci cand
o intrelprinrJereachiziti,r
neazi un furnizor sauutilizator al produsel,orsale;
I ' conglomerate, care preriiupur,comasarea.capita.lur'lllo,r' a r]c.,,r,r
sau mai multe intrepri'r:leri neinrudite, c;urep:r.duc pro,cilr,;,,
diferite gi nu segdsescnici in r:elatiide c.rumpiiritor,/frwr.izot.;
r amalgamare,presupunecombinareauitimr:lord.uhv.riantr:,
Din analizafo'nelor de creqterea capitalul*i uru:i in1:r.eprirraJeri, r t.
znltd cd numai majorareacapitaluluiin numerar este rr opera{,iu:ne dc iir
'a Haipern P. Finante manageriale,pag. 85,1
I * 376.-
i
{*
nantare direct;i, intruc6Ltaduceintreprinderii noi lichiditili. Aportul in na-
[ur5.,precr.lmqlimajorareace rezulti din fuziunc sau absorbfe sunt ope-
i:atiuni inc[irecte de finanfare. Nici convertirea datoriilor nu reprezinti o
operaliune &recti de finantare. Aceasti metodi de creqterea capitalului
propriu are c.r efect moc'lificareastructurii fin;rnciare a intreprinderii gi
frarrsforrnareaunei datorii in capital neexigibil, dar nu crearea de noi
liclLiditnfi. Majorarea capitalului propriu poatt: avea loc qi ca urmare a
beneficierii i.ntreprinderii de anumite inlesniri fiscale,precum: faciliti$ la
impozitul {lre venit, destinate incurajarii agenlilor economici pentrlr
efectuareainve:stifiilor, crelrii noilor locuri de muncd, dezvoltarii intre
prinderilor rni,:i qi mijlocii, precLrmgi a celor din agriculturi etc.
F,crrnelede finantare prezetrtatemai sus determina capacitateade
autofinanfarea intreprinderii. Mirimea autofinantirii este detenninati
de divergi faclori, a ciror influenli poatc fi pus5.in eviden!5 in diferite
etapc ale {brm[l:ii sale.Aceste etapesunt reprc:rcntatcin pagrna378.
Autofinantarca apare, deci, ca un fontl de acumulare pe care
intreprinrierea il obtine d,in propria activitate qi este o consecinti a
r:ea.liziirii
difer:Ltelor
aspectealepoliticii sale.
B. Surrseatrase de finanlare a activititii intreprinderii cuprind:
' Creditul bancar,, care este creditul acordat dc citrc bincile
comerciale intreprinderilor sub forinri baneasca,fiind rambur-
sabil glpurtitor de dobAndi.
,' Crediitul comerc:ial, care estecreditul pe careqi-l acordi intre-
prrinz,irtoriila vAnrzarea
mirfurilor sub forma amAnirii pliglil5.
lDeci,,creditul cornercialpoate fi acordat atit de ci"tre furnizor
cumpiritonrlui sub formi de materii prime gi materialepentru
perioaila de la liwarea marfur.ilor pAn[ la incasarea contra-
val,orLiL
1or, cAt qi de citre intreprindere furnizorului sub forrni
de a.rans,F,entru a-i crea posibilitefl financiare acestuia in
r,edereaexecutirii comenzilor.
rs \r.Turliuc,V.CocrigAngelaBoanui;.a.,Finantegimonedi,Ed.Economic4200-5,pag.131.
-377 -
 * Crediihrl trr:asing carepresulrune opera$uneaprin care o irstitu$e
financiari specializatdcumpdu'i,la cerereaunei intreprinderi, bunuri
pentn; a le linchiria acesteia,in schimbul unor pli$ periodice.
+ irnprumuttul obligatar. IJnele intreprinder! societili pe a{uni,
pun in circulafie, pe langa acliuni, qi obliga$uni. Emitenlii de
obligaliunLisunt agenlii care doresc si-gi procure capital pentru a
2.
finan!:a o ri.:nvestitiepe term€rn lung. Ofertanlii de capitaluri sunt
agenlli ecc,nomici care doresc si-gi valorifice propriile capitaluri,
persoane fiizice. Obligagiunea este o crean!6 ce di posesonrlui ei
alte cheltuieli operationale
dreptul si primeasci anualun venit fix sub formi de dobAnda.
I Sarcina rnanagerului financiar este de a asigura intreprinderea cu

t- 1","-*-"",fu--".,.-:
I
+ venituri investi,!ionale
resurse linanciare la timpul oportu.n gi in cuantumul necesar. Aceasta
presupune adoptalea deciziilor refi:ritoare la selectarea resurselor in
funcfie de cos;t,de natura trebuin!:elor (pentru finanlarea mijloacelor
- cheltuieli investitionale fu<egi a stocurilor)., repartizarea resurselor pe destinatii (in investigii pe
J.
* venifuri financiare te:rmenl,ungqi investilii in active curr:nte).
Adoptarea deciziei optime de finan{are trebuie sd se bazeze pte
doud reguli lfunda.tnentale: activele pe termen lung, care reprezintd
irnobiliziiri de:fondari financiarepenh,uo perioaddmai mare de un an, sd
fie finan{ate din cnpitaluri permanente; iar activele curente - din surse
tetnporare,carttcuprind:fondul de rutrmentSi datoriilepe termenscurt.
- pierderi exceptionale
Capitalul permanent este format din resurse al ciror grad de
exigibilitate este rn(d mare de un an.
q
Capitalul per manent = Capitall propriu + Datorii pe termen lung
Fondul cle rulment reprezinti aceapartea din resursele financiare
permanente care ilepigesc nevoile de finanlare a mijloacelor fixe.
Particularitifil.e formSrii qi utilizirii capitalului prin indatorare im-
pun intre4rindlerii a.numiterestriclii (:e au ca scop pdstrareaunui anumit
grad de independe,n![ financiard pentru a putea acoperi, pe baza reztl,-
6. tatelor oblinute, cos;tulcapitalului imprumutat, iar activitateasi rdmAni gi
in contjnuare eficientd. Astfel de restriclii se impun in legitur5. cu aparilia
dividende
unor riscuri .[a carc sunt e4pugi creditorii privind capacitatea de ram-
bursare a imp:nrmutului. Bincile gi alte institugii financiare oblig6 intre-
prinderile si rr:specteanumili indicatori care reflecti capacitateamaxima
7.

-379-
-378-
de indatorare in condigii de siguranll financiari. in ace,stcontext, sc: Situalia, in care valorile indica.torilor ating limita maximl, indici
calculeazi doi indicatori selectivi specifici: faptul ci intreprinderea are capacitateade indatorare epuizati qi nu mai
I. Gradul de indatorare globah (Gd) poate spera lir imprrumuturi suplime:ntare,intrucAt creditorii, imprumu-
Datorii totale 2 Datorii
-" - totale
' -" . tAnd in continuare, se expun unui ris,; suplimentar.
- G-' <
-?
- =
( r d = - \- Sa U
- Gradul cle indatorare mai mic decAt limitele stabilite indici posi-
Total pasiv 3 Capital propriu
bilit5lile de irxlatorare a intreprinderii.
Capacitatea rnaximi de indatorare se calculeazi conform relaliei:
Capacitrrtea maximi de ind,atorare = 2 x Capital propriu, iar
caq:acitateade indatorare efectiva,la un anumit moment, este:
Capacitatea de indatorare e,fectivi = 2 X Capital propriu -
Datorii ttotaLe,,conrform bilanlulu ji contabil
2. GraduLlde indatorare la tennren (G*), misoarl capacitateade im-
prumut, pe tennen lung a intreprinderji. Se calculeaziprin doui formule:
_ Datoriifr,etermenlung a 1
Cr.dtte b"""-" "," Capital permanent 2
]
sau.
Emisiuni
obliga{iuni ,-
Utr--
_ Datoriipetermen h r g <,
CapiLtalpropriu
de la alte Indicato:ml sr:oatein evidenli proporliile dintre imprumuturile pe
organiza{ii
termen lung qi forrrlurile avansatein circuihrl economic 9i relevi faptul
daci intreprinderea gi-a epuizat sau nu accesulla noi credite pe termen
Emisiuni de acfiuni lung. in plus, urmirind in timp nive.Lulratelor de structuri a capitalului
pr: o perioadi de rnai mulgi ani, se poate obgine imaginea modului in
care variazl comp,ozitia capitalului intreprinderii, se apreciazl gradul de
auLtonorniegi inde1rendenfdfinancia.ri.
Impactul inda.toririi asupraren.tabilitilii financiare a intreprinderii
Despdgubiri esrtepus in eviderrlI prin prisma refectului de levier, care exprimi
sprorul rentabilitiil;ii capitalului ;rropriu Pe seama recurgerii la
imprumuturi gi se calculeazi conforrn formulei:
Datorii totale
R* =R- +( R". - <1) ' Capital
,
" -
ProPriu
Figura 13.2.7. Surse de finanfare a intreprinderii unde: F[n irulici rata rentabilil:ifii capitalului propriu;

-380- -381"
 R*. - rata rentabilitilii economicel
d - rata dobrinzii.
De aici reieseci efectul de levier se va produce doar in cazul in , .r,,
rata rentabiliti{ii econorrrice este superioari ratei dobAnzii.Efectul ,1,
indatorare este in relatie clirecti cu structura financiari a irrtreprinder,,
cu diferenla dintre rata rentabilitS.tii economice gi costul r:apitalului rr.
prumutat. Daci R* este rmai mare decAt rata dobAnzir,este preferal,il
apelareala credite pentnr finantare, deoareceeficienta capitaluluriprop r Ir
va cregte.in acelagitimp, cu cAt raportul dintre cele doudrr;ursede fin1,,
tare este mai dezechilibra'tinfavoarea ct'editului,cu atAt mai mari srrrl
perspectivele ei de profitabilitate, dar qi riscul asumal-de actionari cst,
mai mare, respectiv cregteriscul financiar al intreprinderii"
fixe gi a activrelor.
13.3.Finanlareamijiloacelor curent€:l
Caracteristica genetald a mijloacelorfixe
Funclia debazS,a intreprinderii, in cadrul economiei de piati, c,rrr
sti in producerea de bunuri gi ser-viciidestinatevAnzirii pentru a satrs
face nevoile consumatorilor sub aspectcantitativ, calitatir.gi ca nivel rr.
pre;. in vederearealizirii de bunuri qi serrricii,intreprinderea are nevorr,
de factori de productie: mijloace fixe, concretizate in r:rraqini,utilr,Ljr
instalatii, terenuriy active curente; rnaterii prime gi matcrrale,encrgil: ii
combustibil etc.,care,impreuni formeazi bazapatrimonirlar,sub aspccr
material, a intreprinderii q;ifactorul munci..
Mijloacele fixe reprezinti o parte componenti a activelornateriale,pu,
tcrmen lung aJ caror prc; unitar depigegtepi;rfonul stabilit de legislatie,
aflatein sferaproductiei, c,tmercializirii gi prestatiilor de senriciio perioacJl
mai mare de un an. structsra rnijloacelor fixe retflecti.compozitia acestrlm,
care, conform bilanlului c,rntabil, include: clidiri, constructii speciale,rna
gini, utilaje, instalatii de transmisie,mijloace de transpoft, pllantatiipere:nc,
animale de munci gi de productie, mijloace fixe arendatepe ter.rnenlung.
Mijloacele fixe participi in mai rnulte cicluri de exploatarerse cou
sumi treptat, transferAnclvaloarea lor asupra produselor gi serviciilor
-382-
sub fnrml de uzuri gi se recupereazacAnduzura cumulati devine egal6
cu valoarea de intrare a rnLijloculuifix
In prezernt,sunt considerate mijloace fixe bunurile care indepli-
nescdoui corrrJiliiL:
1) au o dtrrati de ser-viciumai mare de un an;
2) au o valoarede inventar de cel pulirr 3000 lei.
Din rnonaentulin care s-auprodus, dar mai alesin procesul folosirii,
rnijloacelefixe se uzeazl. Llzura poate fi de doui. feluri: ffzici 9i morali.
{Jzura.fiziic5,constituie trazamateriali a pierderii valorii mijlocului
fr-x,fiind deterrrrinati de intrebuinfare, de actittneaunor factori naturali.
Ca urrnare a u:zuriifizice,mijloacele fixe trebuie si fie supuseunui regim
de intrelineri r;ireparalii carenecesiti cheltuie.li,iar, in anumite condifii,
acerstea se scol-din folosinta gi se inlocuiesccu ,lltele.
\JzuranroralS are lo,- atunci cAndmijloa,:elefi-xese demodeazS', se
supc-
i.nlechcsc din punct de vedere tehnologic, apar altele cu insu;iri
rioare.De acer:a,estenecesarca,la luareadecizieiprivind regimul de uzu-
si se lini seami qi de uzura morali, pentru a se
ri ;rplicat la in1:r,:pr:indere,
reduce,la marijrnumposibil, eventualelepierde:rice pot avealoc in leg6-
turl cu apariti.auzurii morale. O misuri dc proteclic impotriva uzurii
rrrorale este stabiliireaunei durate de serviciu a mijlocului fix mai mica
rJecAtdurata de viali tehnici, numiti durata de funcfionare utili.
lDunata chefuncfionare utili a unui ob'iect sau a unei grupe de
obiecte ofiftogeneeste determinata de intreprindcre, in n.rod ir.rclcpcr-r-
rJent,in mom,lntul punerii acestorain funcliune. Accasta esteperioada
pe parcur:sulcireia irrtreprinderea preveclefie r:tilizarea fiztci a acti'V-Llui
(acluceun ava.ntajeconornic), fi.eproducerea unei anumite cantitili de
produclie ori a unui volurn de servicii.
lDuratad,; funclionareutili sestabileqtein funclie de urmitorii factori:
'' ex{rerienfade lucru cu un asemeneaactivl
., starearea16a obiectului (nou sauutilizat);
,:' ne<:esitatea de a.fi sau nu a fi supusreparaliei capitale (in caz
de repaLraliecapitali durata de funcgionareutili va fi mai ma-
re, dar trebuie si se lini cont de faptul ci reparaliareprezintS
c,cl:reltuiali,caretrebuie sd fie recuperati).;
-383-
 c tendinlele moderne in domeniul fabricirii pror:luselorh r urr
obiectul pus in functiune participi;
* condiliileclimaterice;
r condiliile de pistrare;
r condiliile utilizirii activtrlui in procesul dr: produclie (corr.h
lii nocive, in reactii chimice etc.).
Durata de functionare utili a mijloacelor fixe uzureLbilela intrr.
prindere poate fi mai scurtd decAt dlurata frzicd.de serr,riciuL.
Durata fizit lr
de serviciu este perioada calculatS.pentru :uz:urafir.ici a actirnrlui, rrr
clusiv pentru perioada pini devine inutilizabil.
Din punct de vedere financiar,uzura reprezinti tm forxl - o sumi rlc
bani ce se detageazidin valoareamijlrcacelorfixe qi careprerrniteintretinerca
qi repara$aacestora,iar, in anumite condigi, inlocuirea r:u altrele.
Metode de calcul al uzurii rniiloacelor fixe
Dupi intrarea in funcliune a rnijloacelor fixe, u.rmare a e4ploatiirii
acestora,se creeazi necesitateaunor investi$i meniti: si irilocuiasci rrij
loacele care gi-au pierdut caiiti,tlle productive, uzertemoral. in acr.st
scop, se calculeazi fondul de uzur5.
Uzuri se calculeazi lunar sau rrnualprin una din cele patrtr metodc
recomandate.r6
1. Metoda liniari presupun€:includerea unifcrrmi in costul viin.
zdrllor a unor sume fixe stabilite proporlional cu numiruJ de ani ai clu-
ratei de funclionare utili a mijloacelor fixe.
Uzura anuali se calculeazi prin aplicarea normei de trzurii (X"), lrr
valoarea uzurabili a mijlocului fi" ('f,,)
'
Uzura=V*xNu,
\3Ao/o
unde: Nu =
numiumde ani de funcfunctie util5
Vu, =Y in ru. - Vpr. rimsi
16 S.N.C.l6
,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".
-384-
Suma uz;urii calculati prin metoda liniarl nu depinde de intensi-
tatea utilizirii miilocului 6x.
2. Metoda in raport cu volumul de produse fabricate (pro-
porlionaln)
IJztrra s,l calculeazl linAnd cont numaiL de volumul produselor
fabricate, kilornetrajul Parcurs 9.a',dupi urmit'orul procedeu:
1. Se calculeazirtzutace revine unei uniti$ de produc$e (Uzutaa)
ca raportul dintre valoarea uzurabilii (V*) qi capacitatea de
prodrrc$e a utilajului (Qr",t), lJzura'7n= V*/Q"."
2. lJztra,anuali se calculeazi ca produsul dintre norma de uzuri
(uzula pe unitate de produs) qi volumul producliei previzute a
5s falrrica anual (Qu""a): lJzura anuali = lJzurau/pXQE..a
lJzura anuali este determinatl de volumul efectiv de produse
fabricate sau servicii prestate in anul de gestiune qi va varia in raport cu
modificarea volumului de produclie, iar valoarea de bilan! se va micgora
introcmai cu a<:eeagi sumi pani se va egalacu valoarea rimasi probabili.
3. Meto,ila degresivi cu rata descrescitoare
lJzuraanual6 se calculeazi aplicand asupra valorii uzurabile a mij-
locului fix norma de uzuri degresivi calculati ca raportul dintre numi-
a
rul de ani de funclionare rimagi pini la finele perioadei de exploatare
utinaiului $i su:maanilor de funclionare utili:
Numarul de ani rdrnagi
Nu=
sumaanilor de funcflonareutil6
4. Metoda soldului degresiv
Baza de calcut a] uzurii anuale este valoarea de bilan!, calculati ca
diferenla &ntre valoarea uzurabili gi uzura acurLulati. Uzura anuali se cal-
culeazi aplicArd asupravalorii de bilan! a miilocuLluifix norma de uzurl'
Norma <leuzuri se determini ca produsrrl dintre norma liniari de
uzuri qi coeficientul (k) cuprins intre valoril,e 1 gi 2. Aceasta rimAne
neschimbatl pe intreaga perioada de funclionare utih a mijlocului fix'
Uzura in ultimul an = valoareade bilan! - valoarearimasi previzuti
Fondul rle uzuri astfel constituit permite acumularea sistematici
in
de resurse financiare necesareinlocuirii mijloacelor 6xe, menfinerii
stare de funclionare 9i elpansiunii lor.
-385-
rl

r' curnpfu':.rearJe stocuri dle materii prime gi materiaie pentru

Caracteristica qi destinafia fondtrlui de uzuLrii
asigurar:r:acapacitilii maxime de produclie a utilajului, ram-
Din punct de vedere financiar, fcrnclulde uzurii poate rfi cirr:r(t, I 'bursarea
datorlilor pe termen lung inainte de scaden!6, en-
I zat sub trei aspecte:
'. tAnd, in acestfel, cheltuiellilepriiejuite de plata dobAnzilonetc.
Ca proces, in sensul detagirii qi transrrLit,eriiunei piirtr l,
I Indlicatorii dleirpre,ciere a efic:ientei miiloacelor ffxe
i ',
valoarea mijloacelor fixe asupra pro,dtrcfiei j
Drept consum de factor de productir:, ca.r'eurmea:iiri n.:;,. , , Asigurarea eliciengeigi \ziabiliti,tiifinanciare a intreprinderii pre-
clude in costul vinzirilor.; sLrpuneexistenta.unui po{:entialte}rniiccorespunzitor ca volurn, struc-
Ca fond sau resursi. financiari, care trebuie $i rer:uperezer,.rl, ,., tuu:A,calitale,care s[ ofere lntreprindLeriiposibilitatearealizirii unei pro-
"
rea mijloacelor fixe, si as;igLrefiraantare,airrlcrcuirii acr:slorr. pe piala intern6, cAtqi pe ceaexterni.
ductiiicoflrpetLtive;rLtAt
Fondul de uzuri poate fi defini't, in general, ca () expresie b;irr,.'.,,.,, l,liveXulde eliicienli al mijlcLacel:rfrxe se gisegtein directi depen-
a uzurii. Aceasta nu inseamni insi. cli, ira orice moment al existent c r rrr , dr::nticu structura acestora,cu ca.pac:itatea de produclie a intreprinderii,
locului fix, uzura reali este egali d:u fondul de uzuri, e,ga.litatear',.,,, cu disponibitrilateaintreprinderii de reinnoire perrnanenti a utilajelor,
zAndu-se doar la sfArgitul duratei de functionare utiLii stabiijt;i qi, r,,r.,., in ccrrespunde'rrecrr reallizirile inovatoare in plan tehnologic. LuAnd in
tual, cu luarea in considerare a valtrii reziduale. Egalitatr:a sar.riipr,,r ,l ce,lee:rpuse,,
cc,nsiderarr: pentru a e)q)rimaeficienla utilizirii mijlo,rcelor
egalitate depinde de mecanismul de caicul al fondului de rrzuni a.l . .r,,,, fi;':e,se pr{}p,Lrrt
tre;Lgrup,ede indicatorl:
caracter este determinat de categc,rijilegi norrneie ap. icafe" In'Jifercrt ,1, ',' ira,orlicatr-rri
destructuri.;
mecanismul uzurii aplicate, suma rrzuril anualer tretruie uiL acope r-r' rl, '' de folosin{aa mijloacelorfixe;
ind.icatorice caracterizleazS.l,yadul
precierea suferiti, f5.ri a subevalua mirirnca acesfeia. Efectelc sulr,.i,, " randa:mentulmijloacelorlixe.
luirii uzurii reale sunt concretizaLt,ein: reducerea costur.ilor', r:rcgti('r1.1 luralizaLsttrur:turiiirilfliloacelor fixe ofera posibiiitateade a orien-
profitului, distribuirea de dividende necuvenite,, ins,,rficie,rrfa resr.us,.l,,, ta efortullinveslifir,rnalcitre acenecaLegoriide mijloace fixe care partici-
financiare pentru reparatii capitale r;,:.uchiar gi pen{nl cele ,:urentr:, cr , , pii nemijior:it la fab Licareaproduselon.
terea pierderilor in cazul uzurii morale, iar fondi:l de r"rzr,rr.i
colliiti.tuit rrrr O asr:meneasllmchrri este defii.nitEin literatura de spccialitate,drept
este suficient pentnr inlocuire. crlmpozifrLetehnololf ca a capitai,rh:i{L,cin acestcadru,sc calculcaz.i:
Formarea unui foncl de uzur[ frrea mare, di:qi e';:Ltirpir,'r.c[er:iL:
csr,.,
actirr':Petermenlung 2
liale in cazul uzurii morale, duce la cregterea costudlor, reilur-ere;, tr.,r.,
l. .R.ataiLmohitiziiril", - .
' ' totaiactive 3
tului, destabilizarea politicii de divirlen,C.
R.olul fondului de uzuri este,: Indlicatorul nr,risoarigradul de irrvestirea capitalului in active pe ter
. evidenlierea valorici a deprecierii mijloa,r:elcx fixr: si pr.lrrrrr men h;ng. () p,rirder:ericlicati a activelorpe termen lung in totalul patrimo-
terea repartizS.rii acesteia pe costuri; niului poate cc,ndu,r:e,in anumite pericrade,la dificultali de trezorerie.
', eliberarea resurselor de linantare p,entrll r,eirunoireamijlrru,. , fixe, se c,llculeazi ca raportul dintre mijloa-
2,.lRilta rnaiilr:ra,ceJlor
lor fixe. El apare, astfel, ca o sursi de autcrli:nrlnta.re; toi:alactivepe termen lurLl;:
ce:lefixr: ;;iL
, obtinerea unor avantaje economir:e ca urrnare ;:rutili:ziril 1,.r, miiloace fixe
l\ ,nf = --
dului de uzuri in alte sc,r;puripe perioada ,:upri nsi. initr,:rn r, , active p,t::l.ermen illng
mentul constituirii gi cel al folosirli ;

- 3i37-
- 38i,6
-
 Mirimea acestuiindjLcatorestedeterminatS,in primul r:And,dc rr.rlrrr* 2. Coeffcienlul de utilitate
acdvitilii intreprinderii. in general,ins5,se considerS.ci un indicatr)t s(,lr t il valoarea de inveilar - uzura acumulatd
K=,
seinregistreazi in intreprirLderile cu o slabi dotare tehnici. valoareade inventar a mijloacelor fixe
3. Compozifia mijloacelorfixe, calculati ca raport intre nrijhr,rre
3. Coefi,cientul de uzuri acunlulati
fixe active gi mijloace fixe total
uzufa acumulatd
=
mijloace fixe active Krlrt
Kn6ctite
valoareade inventar a mijloacelor fixe
miiloace fixe total
Cu cAt estemai mare ponderea mijloacelor fixe actir.ein totrl rrrii Se stabrllegtepe total 9i pe catr:gorii de miiloace fixe. Un grad de
loace fixe, cu atAt este nrai puternicl influenla exercitatii asupri unnr uzuri mai mare dli: 50% in&ci asupra necesitilii reparaliilor capitale,
indicatori de eficien!5 ai a.cestora. reinnoirii ori r:nodr:rnizirii miiloacelor ffxe.
Relalia dintre ponderea mijloacelor fixe active gi eficienla nri,jloa 4. Coe{i,cientul de reinnoire arMF
celor fixe, in ansamblu,pe intreprindere, se calculeazi conform rel;rtirl r valoareaMF inltratein perioada raportatd
K retnnoilre=
Pur" XRrr" valoarealllF la sfArgitulperioadei
t*=
-
1oo ' Procesui de leinnoire nu poal:e fi apreciat ca pozitiv, ftri a line
unde: Er,,1,
reprezin'ti eficienla mijloacelor fixe; seama $i de eliectele asupra rezultatelor financiare ale intreprinderii. In
P1ai- ponderea MF active; acestcontext, secalculeazi:
RMr"- randa:mentulMF active. l. Randamentul miiloacelor fixe (n*.), exprimi eficienla mij-
Este oportuni, din punct de vedere al analizei stnrcturii mijlo,t loacelor ffxe gi se calculeazi prin intermediul indicatorului:
celor fixe, urmirirea stru.cturii acestora pe vArstq care evidentiazii rtl sauR*+=-!L*looo,
velul bazei tehnice a proclucfiei, dinamica procesului de inlocuire, relrr
v*,
noire gi l6rgire. unde: Qin<lici valoarea prodhrclie fabricate
-- valoarea medie a:ruali a mijloacelor fixe
Vrr,rp
Inficatoriice caradet'tzeazn gradul de folosinli a mijrloacelor fixc
l. Gradul de utilizare a capacititilor de productie, care sc de 2. Valoarea p,roductiei marfi ce revine la l0oO lei miiloace fixe
terminl ca raportul dintre produclia previzuti gi, respectir4,obtinutri qr - Q *rooo
cea maximi posibili de fabricat, conform relaliei: MF
3. Valoarea adiugati ce revine la lO00 lei miiloace fixe
q ,n Q ,,
Cp =:: se calcu.leaziun grad de uti]izareprogralnat: ^- E, = l'.ofi!!r,{* tooo
' "
Q-.o* Q.,,* Mj
W
un grad de utilizare efectiy: +- 4. Venitruri cr) revin la 10O0 lei miitoace fixe =
MF
Q.o*
rezultahrloperaliond
Qo* - este caracteri.sticamUloacelor fixe (capacitatea maxima rle J' Rentatritriate,ami
iloacelcfixe ='
produ4ie aMF) mijloacelcrfl xe
valoareamedieanualSa

-388- -389 -
 Surse de finantare a rniiiloacelor fixe
Achizilionarea mijloacelor fr-xenecesiti surse de finantar:c r, ,
1.,t,
men lung. Acesteapot proveni din propria activitate -autofirrarit.r, , i
care se referi:
-t fondul de uzuri;
profitul net pentr-u dezvoltare;
: cregteride capitalpropriu gi atragereade noi ar:tion,ari;
gi din finanliri externc:
j) credite bancarepe termen
lung;
creditul obligatar;
* leasingul.
caracteristica activelor curente qi surse de fina'farl: a ar:estrrr'.r
Activele curente constituie o componenti esenfi;Lliia niLijloa,,1,,,
economice ale intreprinclerii ce au menirea si asigureftrnctionaiit.,r,
curenti a acesteiEconstituind obiectul asupracdrora se realizeraziur I rrr
nea de prelucraregi translbrmarespecifici unitatii econonLrice.
Reflectatein activuI bilan{ului intreprinderii, active:necllrent(. ri
prind in structura lor: stocuri de mirfuri qi rrateriale, aflate jin dilr' ri,
faze aleprelucririi; creanl;epe termen scurt, carereprezinti datorir t rr,,,
client (persoane fizice sau juridice) fafi de intreprinderr:; in.rrestilii
1,,
termen scurt, care apar in urma plasirii excedcntuiuide trezorer:it';,1,..
ponibilitnli binegti aflate in casi saupe cont la banci.
Activele curente se caracterizeaziprin ltransfornnarc a petrma'r'r||
a formelor functionale, pnn consumareacompleti a stocuh.rii'tr.,rr rr
alchimia productiei gi trirnsferul valorii integrale asupra pr.dusel,,, ..
serrriciilorin care au fost incorporate. intrucat act.ivelecurenr;esFlt.rr
sumi complet intr-un singur ciclu de exploatate, asiguLra.rea neirrtr,
rupti a procesului de productie impune existe,ntala intr,eprindere i r
^ lbrrLdulde dezvoltareeconomici, divizat, la rirndul siu, in fondul de in-
curilor de materii prime qi materiale, avand in vedere imposibilit.rr,.
aprovizionirii chiar in momentul necesarcu cantitatea r:Lecesara (t1,,.,,
in cazuri foarte rare esteposibili alimentareaintreprinder.iicu stocrr.r,,
mirime strict necesari pe:ntruun singur ciclu de exploatar:e),ca ur.rr.r,
a dificultililor ce pot apirea in legitura cu aprovizionarea"
-390-
Din punct de vederefinanciar, stocuriler,zprezintdimobilizdri de re^
:;ur'se
Jinanciar(i carenu pot fi recuperatedecdtdupd ce acestea parcurg intre-
ugl ciclu rle exploataregi sunt valorificateytrin vd:nzareagi tncasareaprodu-
selorsi seruiciilor.Pe durata afl5rii stocurilor sub formi de materii prime qi
materiale,capitalulinvestit rimane blocat firi posibilitateade a fi utilizat
in plasamenterentabjie.
lFacftorii obiectivi care deterrnini mirimea capitalurilor anga-
jiat,ein cicltal ,operatjional(de exploatare) al intreprinderii suntl7:
. cal,aaitate,a de productie rezultati din proiectul tehnic;
','cafracitateaefectivi cerutd de piali;
'! consumul specific pe produs, ca o consecinti a progresului
tehnic, tehnologic qi de calificare .introdus in structura ini-
tial;r a intreprinrJerii;
' evolutia preturilor.
lLacei m':*tionati, tre.buieacliugati qi alti factori, care,i'procesul de
protluctie, act,roneaziasupra activelor curente, influentAnd consumul si
':are amplilici necesarulde finantare pentru reconstituirea lor, precum:
facLoriinaturali, care ataci insugiril,:fizice qi chimicc ale ma-
ter:.i'lorprime sau aleproduselor deja fabricate;
'i prclgresultehnico-qtiintific,care cor-rtribuicla uzura nrorali. a
unor materiale sau a produselor care se fabrica din accsrc
nnate,riale.
Netail.e de finantnre pte termen scurt alie intreprinderii, care re,
]orezintd nevoi permanente,pot fi finantate atdt din surse interne, c6t
;;i alin swrseexferne,
Swrseleilnternese referi in primuL rAnd, la profitul net, care tre-
buje si fie, in proportii rationale, repartizatintre plata dividendelor qi
vestitii in acti',refixe gi fondul de investitii in a.ctivecurente (stocuri de
rnaterii pdme intrate in procesul de productie). AvAnd in vedere, insi,
,:i stocurile se:consumi inLtegralintr-un singur ciclu de exploatare,asi-
r7 t'. Bran, Irinaniele
intreprinderii, Ed. Logos, Chiqiniu, 199-5,pag. l2g.
-391-
gurarea continuitilii procesului de produclie gi a ritr:nicitiLtii vA.nzdri[rr'
va necesita o innoire permanenti a stocurilor, cirora, din punct de ,rc.
dere financiar, le corespund surseltermanente de finanlare. Partea clirr
resursele financiare care asiguri linantarea perrnanentS" a activelr.rr'
curente se nume$te fond de rulment.
Din punct de vederecontabil, Jondul de rulment reprezintd excedttn-
tul de capitalpennanentfa{d d.eimoloilizdrile in active:ipetermenlung,
Fond de rulment = Capital permanent - Actir'e pe termren lung;
sau
Fondul de rulment = Active curente - datorii pe t,eirmenscurt
Surseleexternepotfr;
r de la binci, se acordi intreprinderilor pe o perioadi. de pAnir
la un ar1 in anumite condi,tii gi cu o anumiti dobdndii;
Tipurile de credite acordate pe termen scurt pot fi:
* credite pentru cheltuieli privind aprovizic'nareil cu stocuri dc
materii prime qi materiaJe,energie, conntrustibil necesarefi-
nalizirii produselor gi se:rviciilor cu desfacereasigurati;
I credite peptru stocuri gi cheltuieli sezonie,re.Sr:acordS.int:rc-
prinderilor cu caractersr::zonier de produc:rlie(labrica de con.
serve,uzina de prelucrare a strugurilor etc.);
. creditul de scon! daci intreprinderea are eG,:tecomercialc
de vAndut;
. creditul factoring. Factoringul implici procurarea facturilor
de plati (crean;elor) de citre o societatefinarrciari speciartr-
zati gi achitarea lor conttraunui comision. Creditul de facto-
ring se acordi in baza cererii, insotiti ,jle un borderou al
facturilor in care se cuprinde informalia cuLpri.idre la numirul
gi data factur4 valoarea facturii gi scadl,entaacesteia, pli-
titorul gi banca care-l desiervegte.
o portul dintre venifurile dinvA.nziri gi,raloareaactivelor curente
de la furnizori, sub fonmi de materii pri-rne gi materiale, pe
perioada de la livrarea miLrdurilorpAni la acldtareacontravalorii
lor, dar nu mai mare de u:nan. in lirile vest-europene,ilurata tle
acordarea creditului-fumizor diferi de la o intrepdndere la ailta,
in functie de sectorul de activitateal acestora.
- 39t2-
Viteza de rotafie gi folosirea effcienti aractivelor curente
Folosirerr eficienti a activelor curente pr€)suPuneexistenla la intre-
prindere a unrri stoc optim de materii prime giimateriale, asigurarearit-
mir:itilii p roducf iei, optimizarea (minim izarca) duratei de transformare
a a,cesteiain nrijloace binegti, eventual superioare celor inilial avansatel
precum gi estimarea posibilitililor de plasare, pe termen scurt, a mij-
loacelor binel;ti temporar disponibile cu scopul ob$nerii unor venituri
din dobdnzi.
Ansamb.lul operaliunilor realizate de intreprindere in vederea
transformirii activelor curente din forma inilialn de capital binesc pini
la intoarcerea lor in aceeagistare se nume$te r,otalie.Estimatl in numir
de zl.e,rotaliei ii corespund trei tipuri de timp.
o Tir'npul de aprovizionare, indi-c5,nurnirul de zile necesar rea-
lizi.rii unei aprovizioniri (zile de c,cmandi, de transportare,
de stocare).;
t Tirnpul de produc{ie, indicl numaml de zile necesar tran-
sformirii stocului de materii prime, intrat in fazele proce-
sul'ui de producfie, in produse finite sau produclie netermi-
nati destinati vAnzirii;
+ Tir,npul de comercializareJnecesar transformirii produselor
finite gi producfiei neterminate in mijloace binegti.
Cu cAt e.stemai mare numiruI de rotatii ale activelor curente, intr-
un diapazon cle timp (in corespundere cu durata ciclului de exploatare
nor:mati) gi cr.rcAt mai mare este diferenla dintre mijloacele financiare
avansate qi cele eventual incasate, cu atit mai mare va fi eficienla uti-
lizilrii activelor curente.
Indicatorii de apreciere a eficienlei activelor curente sunt:
e nurmirul de rotapi ale activelor curente (n) calculat ca ra-
VolumulvAnzdrilor
n=
Valoare a activ elo r c ur ente
Rezultatul obginut indici de cAteori actilele curente au parcurs un
ciclul intreg bani - marfi - bani.
-393 -
 r f)21 -- durata, in zile, a unei rotalii a activelor curente din
Durata unei rotafii a ar:tivelor curente (D,) calculati con-
form raportului:
n, =-l!'iu" _ :"T1ti x36ozlte
Volumul vAnzdrilor
Cei doi indicatori, numirul cle rotalii ale actilrslor curente gi clu-
rata unei rotafii, sunt invers propor!:ionali: cu cAt mai rnare este numirul
de rotafii, cu atAt mai scurti este clurata unei rotalii, cu atit naai ma:re
esteviteza de rotafie a activelor curente.
Creqtereavitezei de rotalie a ;rctivelor curente ('redtrcereain zile a
unei rotalii), in perioada curenti, irr raport cu peric,;Ldapnecedentl c,n
cu prevederile bugetare, are ca efect o eliberare de rr:s;ursebinegti, creg-
terea volumului incasirilor, care reprezinti o garanlie a asiguririi echi-
librului financiar pe termen scurt ;ii posibilitili de investire pe termen
scurt a surplusului monetar.
Reducereavitezei de rotalie ;r activelor curenl:,e(cregtereduratei
in zile a unei rotalii) inseamni c5.iintreprinderea n-arreuglt si resper-te
corelatia de eficienli dintre efort gi efect * indicele a,:rlivelorcurente ('r:a
efort), fiind mai mare decAt indicele venituri din vAnziri (ca efecrt).
Efectele incetinirii vite2ei de rotatir: a activelor curerLtese concretizeazi
in micgorarea volumului incasi.rilor sub nivelul aqteptirilcll ca urmare a
imobilizirii (blocnrii) resurselor financiare in difer.ite faze ale ciclulur
operalional: stocuri de produclie n.eterminati., ca rezultat al lipsei urrui
anumit element din stoc; cregtereastocului de prod'use finite ilin cauza
reducerii cererii la acest tip de ltroduse, ca urfirare aLdependen{ei
vAnzirilor de o singuri piali, pe care au intrat concuren{iii sau a neconn-
petitivitifii produselor; cregtereasoldului creantelor etc.
in consecinli, apare deficitul de trezorerie, iue lo,c periclitarea
echilibrului financiar, creqte riscul de insolvabilitate, se reduce rentalLi-
litatea intreprinderii.
Relalia de calcul al acestor doui categorii de efe',cteeste:
E =(Dz,- D r").
360
unde: VNr semnifici venihrl din vAnziri efectiv din perioada de
gestiune;
-394-
perioa.dacurenti;
Dzg - durata, in zile, unei rotalii a activelor curente din
p erioa.daprecedenti sar.rplanificati.
Rezultatrrl obtlinut cu semnul,,r:ninus" inseamnl eliberiri de active cu-
rente,iar cel cu semnulrrplus"inseam:n.6 imobfiziri de resursefinanciare.
Accelera::eavibezei de rotatie a activelor curente trebuie si constituie
un obiecfivpermarrr:nt al conducerii intreprinderii. in acest scop, o investi-
gare sistematici a nezervelor menite sI contribuie la accelerareavitezei de
rotafie a acti'rrelor curente trebuie efectuati la nivelul celor trei stadii ale
ciclului de exploatar'e:aprovizionargproduqtie gi comercializare.
in faza aprovizionirii, obiectivul urmirit trebuie si fie:
o asigurar,raintegritifii stoc:uluide materii prime gi materiale;
r apr,ovizionareacu stocuri la timpul oportun gi in cantiti! optime;
c furnizorilor gi selectareaacestoraatit in funcFe de
di'u,ersificarea
cost, dar rnai alesin functie de calitatea m5.rfirrilor liwate etc.
in stadiul productiei, accelerareavitezei de rotalie a activelor cu-
rente presupulne:
r utilizarea tehnologiilor moderne de fabricalie a produselor;
+ as.igurar,:acu forlI de muLnci in cantitate optirni gi de inalti
califican:;
o instruirr::a personalului a.ntrenat in producerea de bunuri gi
seriricii noi;
. asigurar,eareparaliilor cLu:enteale mijloacelor fixe in vederea
utilizlrjii acestorafiri intreruperi;
r asi6prar:e:a capacit[$lor de ;rroductje la nivelul maximal posibil;
o automatizarea tuturor operaliunilor din procesul de produc-
!ie, mai ales a celor care nr3cesitiun volum mare de lucru;
+ intirirea disciplinei de rnuncl (eliminarea intArzierilor, a
pauzelor:frecvente in tirnLpulde lucru) etc.
in stadirnl comercializirii, misurile intreprinse in vederea acce-
lerSrii vitezei clerc,tafie a activelor curente urmiresc doua obiective:
1) cregtere,irvolumuluivAnziirilor;
-395-
 2) accelerarearitrnului de incasarea creantelor.
Cregtereavolumului vAnzirilor presupune:
r
producerea de bunuri gi servicii competitive;
r diversificarea pielelor de desfacere;
. corespundereertermenelor de producere cu c:ele de liwarc
stabilite, prin contract, cu partenerii de afaceri;
+ organizarea de expozifii in oragelemari din gari gi peste hotare;
r
comercializarea produselor in magazine specializate,pentrtr
a evita comisioanele:
+ controlul asupra pielei de desfacerein
vederea depistirii fal
sificatorilor de produse ale intreprinderii etc.
Accelerarea ritmului de incasare a produselor finite: vdndute pre-
suPune:
r studierea clienlilor, prin utilizarea metodelo'moderne dc
gestiune, pentr:u a evita creanlele dubioase;
r acordarea rabeLturilorcomerciale pentru achitarea imediati a
plnEilor gi clie:nlilor permanenfi, cirora le revine un volrLrm
esenlial al vAnzirilor;
r asigurarea unui eo.ntrol riguros asupra clienliloq eviden[a rJo,
cumentari a acestora;
r urmirirea incasirii sumelor la scaden{i gi aplicarea de san"
cliuni in cazul nerespectirii condigiilor stabilite prin contract;
r informarea or;rli sau scrisi a clientilor problematici des;pre
apropierea termenului de achitare a creantelor cu 5-10 zilc
inainte de scaclentaacestoral
aplicarea celo. mai avantajoaseforme de deco'tare cu clien,
'
fii in funclie de conjuncturi etc.
Perfeclionarea continui a managementului intregii activitafi eco-
nomico-ffnanciare a intreprinderii reprezinti premisa esr:nliali nu nu-
mai a accelerS.riivitezei de rota{ie a activelor curente, dar gi a asiguriru
unei eficienle inalte a intreprinderii in ansamblu.
-396-
13.4.Rezultatul
financiar gimodul
alintreprinderii
de exprinnare
Aprecierr:a nin'elului de dezvolta.rea intreprinderii, a modului in care
sunt utihzate rr3sursieleeconomice gi financiare,de care dispune intreprin-
derea,implic[, in rnod necesar,misurarea rezultatelor activiti!ilor desfr-
gurate.Aceste rezuh:atepot fi exprimate in formi fizicl gi,/sauvalorici.
a rezultatelor: activitilii financiare este legati de
Exprimia:reali:tzic6,
principalele particuLlarit[li gi caracte:risticispecifice ale diferitelor valori
de intrebuinqaLre,{iind efectuati in unitif, naturale, in unitifi natural-
convenlionale gi irr unitili de timp ile munci: tone, m3, m2, litri, numir
de unitlfi, ore, km, etc.
Printre avantajele gi funcliile indicatorilor ffzici de exprimare a
rezultatelor intreprinderii, enumerirn:
e forma simpl[ de e4primeLr:e, care permite identi{icarea, lansa-
rea gi miirirea comenzilor gi contractelor;
r ofer[ pc,sibfitatea efectuiirii de corelalii cu alli indicatori ai
actlLvitil;:iieconomice (co:nsumuri de materii prime, materia-
le, enerpieetc.);
+ permit calculul randamentului folosirii factorilor de produc-
lie (protluctivitatea munciir randamentul mijloacelor fixe);
o permit elaborarea de indi,catori utili in comparalii internalio-
nal,e,reli:ritori la nivelul dezvoltirii economice, precum: con-
sunnul cle energie electrici pe cap de locuitor, consumul de
carne pe cap locuitor etc.
Degi relevaml;i in caracteizarea performanlelor cantitative ale
activitilii intreprirrrderii, indicatorii fizici prezinti o deficienli majori
leg;ati de fapt'ul cii. nu suporti agregarea,neputAnd fi totaliza$ pentru
pr,rduse sau servicii diferite, exprimate in unitili de misuri diferite. De
aceea,in practici, se recurge la evalu.arearezultatelor in unitifi valorice.
Din cadrul indicatorilor de exprirnare a rezultatelor financiare ale
intreprinLderiifac parte :
l. 'Volurnul rrAnzdrilor - expr:imi valoarea producliei fizice rea-
lizate in,jlecursul unei perioade. Se crrlculeazi conform formulei:
-397 -
 Volumul vinzfirilor = e X p" _ TVA
unde: Q" reprezinti volumul produc$ei vAndute, exprimat irr
unitifi fizice,
P" - preEul de vAnzareunitar,
TVA - taxa pe valoare adiugati.
Acest indicator perrnite si facem aprecieri cu privire la locul intre-
prinderii in sectorul siu de activitate, la pozifia sa pe piala, Ia aptitu-
dinea acesteia de a lansa gi dezvolta diferite activitifi prc,fitabile. Creg-
terea indicatorului, in raprort cu media pe ramuri sau cu :nivelul concu-
renfilor, semnifici o pozilie forte a intreprinderii pe piafa produselor Er
serviciilor.
2. Profftut brut (ln), reprezinti rezultatul oblinut in urma vin.
zirii producfiei, prestirii serviciilor gi executirii lucririlor,, Se calculeazi
ca diferenla dintre veniturile din vAnzSri (W) 9i costul vAnzenlor (CV)
PB =W- CV
CregtereavAnztrilor, intr-un ritm superior cregterii costului, repre-
zintl principala condilie cleasigurarea effcienlei activitSlii de producttie.
3. Rezultatul activitilii operalionale (R.n)
R"p = PB + alte venituri operalionale - cheltuieli comerciale-
cheltuieligeneraleSiadminktrative - alte cheltuielioperalionale
Depigirea cheltuielilor generate de activitatea de produc,tie gi co-
mercializare a bunurilor gi serviciilor gi celor de gestiune, i:n ansamblu, a
intreprinderii de cdtre v:niturile incasate din activitatea operalionalii
semnifici obginerea de pnofit, care constituie principalul garant al unui
viitor prosper al intrepri'nderii.
4. Rezultatul activitifii investifonale (&*) se calculeazi ca dife-
renla dintre veniturile investi{ionale gi cheltuielile investi$onale. Rezultatul
pozitiv (profit) ori negati'r (pierderi) generat de activitatea investi,tonali
permite si facem aprecieri asupra competenlei echipei ma.nagerialede a
estima gi plasa capitaluri pe termen lung de gestionareb acesllora.
5. Rezultatul actiritilii financiare (&,) r. determina ca dife-
renla dintre veniturile gl cheltuielile legate de modiftcar:ea capitalului
propriu gi celui imprumutat.
-398 -
6. Rezultatul activitifii economico-ffnirnciare = R.nt R.i""+ R6,,
7. Rezultattrl excepfional se calculeazi ca diferenfa dintre ve-
nitrLrrileexcepfionale gi pierderile ce apar in .legituri cu aparifia unor
evenimente nefavorabile intreprinderii. Obfin erea profi tului este posi-
bil[ in cazul irr care echipa manageriali a putut si protejeze intreprin-
derea fagi de e,ventualeleriscuri ce pot apirea.
8. Rezultatul perioadei de gestiune pd:ni la impozitare se obgi-
ne prin insumarea rezultatelor ce provin din cele patru activitili ale in-
treprinderii: operalionali, investifionalq finanr:iari. qi exceplionali.
Daci, in urma calculului, rezulti o mirime mai mare decit zero,
este vorba de profitul perioadei de gestiune pAni la impozitare; daci re-
zultatul este rLegativ,este vorba de pierdere. Profitul se supune impo-
zltlrli, rezultdnd profitul ne! cel care rimirLe la dispozilia intreprin-
derii gi care reprezinti principala sursi de cregtere economici, dar gi
motivafia obir:ctivi a proprietarilor de a-l reirrvesti in organizarea pro-
ducliei de noi bunuri gi servicii cu scopul de m:rximizare in timp.
Profitul net ob$nut de intreprindere se repartizeazl.iw
e corrstituirea fondului de remunerarr: a actionarilor:
o corrstituirearezervelor;
o inv-'sti$i pentru denzoltareaeconomici (fondul de investi$i) etc.
Optimizarea profitului constituie premisa realizi.rii obiectivului
strategic, de perspectiva, al oricirei intreprinderi, care constS.in cregte-
rea valorii patrimoniale, cregtereacapacitS$i concurenliale, revenindu-i
gi rolul de sta.bilizator al intregii economii n;rlionale, asigurind stabi-
litatea sociali gi chiar politici din !ari.
13.5.Ana l i ;zfiananc i ar d
a i ntr epr i nder i i
Analiza ftnanciari constituie un instrunrent managerial care con-
tribuie la cunoagterea situaliei financiare a intreprinderii, a factorilor gi
cauzelor care au determinat-o, in congtientizarea trecutului qi pre-
zentului, in vederea fundamentirii viitoarelor obiective strategice de
mentinere gi d.edezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurenfial.
-399 -
 Prin intermediul analizei financiare, se stabiles;cpunctele for,tr. 1r
vulnerabile ale gestiunii financiare, ryAnd la bazi anunrritenorrne qi clitr.
rii, se di o explicare a cauzelor obfinerii unor rezultat,enesiatisfhcitoiln,fl
sepropun rnisuri de imbuniti.tire a llor.Analiza financiari cuprinde:
A, Analiza rentabilitd(ii. Rentabilitatea reprezinti cap,asi1611,p
intreprinderii de a realiza profit n,ecesarreprodur;.1liei,dezvroltirii ql
remuneririi capitalurilor intrepr.inderii.
Misura rentabilitilii este redati de un sistem <lerate de eficicrrlli,
caremisoari gradul in carese stlizeazd,diverseresursu-ale i.ntreprindcrir.
Sistemul de rate de rentabilitate include:
: Rata rentabilitd{ii v,hnzrtfilor (R")
Profit lbrut
Ru= xl009b
Venituridin vAnzdi
Indicatorul indici profihrl care se ob,tine la unLleuLvinziri. Prirr
comparareaacestui indicator cu media pe ramurS, se poate aprecia in c,e
misuri intreprinderea a asigurat potenlialul pietei, prectrm gi eficienlu
aplicirii politicilor de piali 9i de prefuri. Cregterea rratei,inso{iti dc o
micgorare a volumului devinzAr.r,d,enoti faptul ci intreprinderea incclr-
ci s5-qimentini un nivel satisfrcitor de profit promovend o politici rlc
preluri inalte.,in timp ce o rati a rentabilitilii scizute,,insotiti" de o crcp-
tere puternicS.a vAnzirilor, confirmi faptul ci intreprjLndereapreferi rc-
ducereapregului de vAnzarein scopuLlcuceririi unui nou segment de pia{i,
in concluzie, cazul in care cregterearatei rentabllitiqi vinzfuilo.r este in-
soliti de o cregtere a vAnzirilor relevi o situalie favc,nabilipentru tntrc-
prindere, fapt ce atestdo pozilie conr;urentiali,,forte";re piafi.
Principalele rezerve de cregtere a ratei rentabilitilii vAnzi.rilor vi-
zeaz6.:sponrea vAnzS.rilor,cregtereaputerii de negoc:ierea ilntreprinderii
cu furnizorii gi obtinerea unor prr3turi de achizitie avantajoase, ame-
liorarea structurii vAnzirilor, in sensnrlcregterii ponderii celor cu o marji
comerciali individuali mai mare, accelerarea -.rotafiei stocurilor,
optimizarea costurilor, optimizarea prelurilor de vAn:zareetc"
t Rata rentabititd[ii actiu elor (r entabil itatea economicd)
Rentabilitatea economici exprimi gradul de valorilicare a capita-
lului total, a capitalului fix gi a capitalului circulant. trlentabilitatea acti-
-400-
reflecti ,cite unititi monetare au fost r€c€sor€ intreprinderii pen-
obtinerea unei unitali convenlionale de p,rofit, indiferent de sursa
i acesl:or mijloace. Rentabilitatea activelor trebuie si fie su-
ioari ratei inflaliei, pentru ca intreprinderea si-gi poati menline sub-
anfa sa finarrciari. in termeni reali, rentabiliJatea activelor trebuie si
remunereze crlpitalurile investite la nivelul ratei minime de randament
ln economie $i al riscului economic ai fi.nanciar Pe care 9i l-au asumat
,f vrrizo riri" de capitaluri.
Rentabilitatea activelor este considerati ca unul din cei mai im-
portanli indicatori ai competitivitifii. Aprecierile se fac prin compararea
rentabilitilii activelor intreprinderii cu nivelul mediu pe ramuri sau cu
cel al concurerrlilor.
Nivelul rentabilitltii economice se mis,cari prin intermediu] ra-
telor de rentabilitate, pornind de la un rezultat financiar (profit pini la
impozitare, profit din activitatea operaqionali, profit net) gi ansamblul
miiloacelor economice utilizate, precum:
1. Rentatbilitateaactivelor( R.)
Prolt pan4lu_i-pg!it-"
R r =f fi xt}Ozo
sauin ra'portcu Profihrlnet:
Profitnet
B- = xlo}vo
' Total active
in lirile cu economie dezvoltati, se crrnsiderS.satisficltoare o
rentabilitate t:conomici mai mare de 25%, ceea ce inseamni ci, in
maximum 4 ani, intreprinderea iqi poate reinnoi capitalurile angajate
prin profitul oblinul
in func!1.ede resursele consumate gi de veniturile incasate, renta-
bilitatea economici poate fi descompusi in mai multe rate, fiecare
exprimAnd o r.elalie dintre un rezultat gi capitalul investit pentru a-l ob-
!ine. in cadrul acestora,se calculeazi:
2. Rata rentabilitdyiifafi de resurseleconsumate(&",)
Profit brut
R"or, x:.100vo
Costul vdnzdrllor
*40r-

Producerea de bunuri competitive reprezinti. prirrciparur fircL,rr
care determini evolulia pozitivi a acestui indicator gi situarea pc .
treapti superioari fala de concurenti.
De aceea, realizarea unei rentabilitili competritive din vanzar.r.,,r
producfiei, mirfurilor constituie o problemd manageriali firndamentr,li,
care determini caracterul activitilii intreprinderii pe viitor.
Rezervele interne de majorare a indicatorului pot fi: reducerr.'.r
costurilor fixe, reducerea pierderilor de materii pri-rne gi materiale irr
procesul de productie, accelerareardtezei de rotafie a stocruriloretc.
3. Rentabilitatea mijlo acelorfive (A_)
pAndlg-llPgltare
R-r = - -Profit xfiag,r.
Valoarea medie anuald.a MF
in condipi concurentialede piali, dotareateh'ici a intreprinder:ii
ocupi. un loc deosebit de importa't in producerea rrnor prrodusecom-
petitive. in aceasti situafie, rentabilitatea mijloacelor' fixe va produce nn
irnpact favorabil asupra rentabilitiEi! in ansambru, rrapt ce va permitc
reinnoirea mijloacelor economice ilrtr-un termen mat scurt.
4. Rentabilitatea activelorcurente(R )
a imqozitate
R-r=ffi"#oc
t"ntlllgl x K)ova
o valoare ridicati a rentabiliLtitii indici o gestion;rre eficienti a
stocurilor gi crean!elor.
5. Rentabilitatea capitalului p,zrmanent(\o)
R*=ffiffi
:ryryfgqla impozitare
x rgA2o
opliunea pentru un astfel de mod de calcul al ratelor cle renta-
bilitate este determinati de faptul ci intreg capitalul folosit ,ce intre-
prindere este investit in elemente de activ, care, inr:rro formi sau alta,
direct sau indirect, contribuie la oblinerea profitului.
* Rentabilitatea
financiard (\). Exprimi capacitateaintreprin_
derii de a reakzaprofit net prin capitalurile proprrii angajate in
-442-
activillatea sa. Rentabilitatea financiarl reflecti scopul final aI
aclionarilor unei intreprinderi, eryrimat prin rata de remunerare
a investilir:i de capital fisutii de aceqtiain procurarea acliunilor
intreprinderii sau a reinvestirii totale sauparliale a profiturilor ce
conform formulei:
le revin pe dlept. Se calcule:r:z1
Profit rret
Rr= xlOOVo
capitalpropriu
Este necesar r:a rata rentabilitSlii financiare si fie superioari ratei
dobAnzii pe piali, ceea ce conduce la creqterea cursului bursier al
acfiunilor, la atragereanoilor acliorrirri. O situalie optimi este cea cAnd
rentabilitatea finan.ciari a inregistrat o cre$tere performanti, fapt ce
atesti ci a fost resprectati corelalia cle effcienli dintre efortul necesar 9i
efectul econornic sicontat'
B.'Lnali,za liehiilitd{ii Sisolvab ilitd{ii
Prin lichidittrte se inlelege ceLpacitateaintreprinderii de a tran-
sfcrrmaactivel,esal:, in ban! iar gradul de lichiditate catacteizeazi capa-
citatea de platl a intreprinderii.
MiLsura ln care intreprinderea poate face fafi datoriilor pe ter-
mien scurt erqrrinr.ii solvabilitatea a.cesteia,care se misoar5 prin inter-
mediul ratelor de IiLchiditate:
+ Flata lichiditfrlii imeiliate (Ia), permite sl facem judecnli asupra
capacitilijL de rambursare insllantaneea debitorilor, linand cont de
disponibilitdgile existente' Se calculeazi conform formulei:
brne$ti
l, = =i*9Lce
' Datorii p,etermen scurt
o valoare pertinenta a raportului este dificil de stabilit. Excepfio-
nal ar fi clacl mijloacele blnegti ar fi sluficientepentru a alimenta integral
de
fluxurile monLetarede ieqire.Teoria economicl apteciazl ci o valoare
0,2-0,3 ar exprimer ralionalitatea unei intreprinderi bine administrate
din punct de ve,jere financiar. Viloarea scizutl a ratei lichiditilii
imediate nu constituie, insii o cnz6 <!esolvabilitate, daci intreprinderea
define stocuri, creante ce pot fi ugor transformate in mijloace bineqti in
-403-
concordanli cu termenel,l de plati a obligafiunilor. in schimb, o valoart.
ridicati a acestui indice poate avea gi efecte negative aslrpra activitilrr
intreprinderii, precum: {blosirea neeficienti a resurselc,r disponibilc,
micgorarea capacitifii de cumpirare a disponibilului in legituri cu
creqtereainflaliei etc.
c Rata lichiditd{ii relative(L), pune in evidenli capacitatea in
treprinderii de a-Ei achita datoriile devenite scarJentefir6 a Ii
obligati si-gi vinLdi stocurile.
rnijloace bdnegti+ creanee
L,=
Datorii pe termenscurt
Nivelul coeffcientului trebuie s5.ffe, de regulS, inferior lui 1, dal
aprecierea realisti impune gi o atenti analizlaa valorilor realizabile pt,
termen scurt, intrucAt la formarea lor contribuie, in mod sr.rbstanfial,po.
litica de credit comercial promovati de intreprindere, prtcum gi stareir
financiari a clienlilor sii.
t Rata lichiditd{ii curente(L ), relevi posibilitilile intreprindcri i
de a-gi transforrrLa,intr-un termen scurt, bunurile patrimonialc
curente in mijloeLcebinegti pentru a efectuaplllile exigibile.
Active curente
L.=
Datorii pe termenscurt
Indicatoml pune ln evidenfi importanla gi calitatea bunurilor dep
nute de intreprindere la car:eeapoate faceapelatunci cAndestenevoiti si-qi
achite, la scadenfi, datoriile contractate pe termen scurt. Nirelul trebuie si\
fie mai mare decAt l. Practi,camondial5 apreciazi-ci valoarea minimi a
acestuiindicator trebuie sii fie 1, iar valorile cuprinse intre 1.,2-1,8indici o
situalie financiari favorabill, care insufli incredere creditorilclr.
Existenla unui grad scizut al lichiditSlii este provocat de cregterea
ponderii activelor pe ternren lung in totalul plasanientelor financiare. ln
acestecondifii, se poate i.ntrevedeaci intreprinderea nu firce fali cererii
creditorilor sii de a-gi onora la termen obligagiile, decAt in situalia In
care, fie ci procedeazi la lichidarea unor active imobiliz:ate - ceea c(,
-404-
insreamni comipronriterea existenlei sale - fie c[ incearci si obgini amA-
nare la platl saLunoiimprumuturi pe:ntru a face fali acestorplifi.
Pentru a se e.rita aparilia acestor situafii nedorite, este necesar ca
s5.d:ispuni de un nivel optim de mijloace binegti, care si
intreprinLdere,a.
permiti evitarea blocajului in circuitul financiar, insolvabilitSlii gi, im-
plicit, falimentului. Practica firilor cu economie de piall dezvoltati a
demonstrat c5,existenla, la intreprin'dere, a mijloacelor binegti, in pro-
porlie de L-1,:5%ilin totalul activului, este suficienta pentru asigurarea
elbctuirii plsEilor irnediate.
De aceea,in rrpreciereacapacitilii de plati pe termen scurt a in-
treprinderii pr<late{i inclus qi indicatorul ce relevi gradul de asigurare a
intrepriniderii cu mijloace binegti, calculat conform relafiei:
Mijloace bdnegti
K. . t .
Total activ
in dinamici, mirimea acestui indicator relevi gradul de imbuni-
t5fire a situafiei trezoreriei. Conconritent, cregtereavalorii coeffcientu-
lui poate si ateste nu numai un raport favorabil pentru echilibrul fi-
nanciar al intreprinLderii, dar gi acumularea unor resurse binegti, fie in-
sudicient utili2rate, fie chiar neprodtrctive. in schimb, nivelul redus al
gradului de as:igur'arecu disponibilitiifi binegti, reflecta o lntArziere a in-
casirilor, reducerea.capacitifii de pla.ti a intreprinderii.
C. lndicatotii valorii ile piafi caracteizeaza, in mod generali-
zator, performanlele unei intreprinrileri, intrucAt ele stabilesc legitura
dintre prelul acliunilor pe piali gi valoarea contabili ataqate acestor
ac(iuni. in acestscop, se calculeazd:
+ Coeficienttul d.ecaptitalizare bursierd (C/ B)
Prelulactiunii
C/B =
Profit pernfruo acfiune
. Coeficiental Valoare ile pia{d/Valosrea contabild
Valoarea dr: pia{i _ Preful de piaiA pentru o acfinue
Valoarea contabild Valoar:econtabil[ pentru o actiune
*405-
 Dividend pe aclinue
RandamentuUac(iune= 10. Care este necesitatea formarii stocurilor de materii prime gi ma-
Valoarea bursierd a actiunii
teriale la intreprindere?
Profit net 11. Care sunt surselede finanlare a activelor curente?
Profit net/actiune =
Num5rul de acfluni comllne L2" E4plicali relevanta indicatorilor de exprirrrarefizici gi valorici a re-
zultatelor financiare ale intreprinderii.
Urmirirea in dinarnicl a acestor indicatori permite fonnularca 13. Ce reprezinti rentabilitatea gi care sunt indicatorii de calcul al
unor concluzii asupra poz:ifieiintreprinderii pe piala de valori mobiliarc, acesteia?
iar nivelul lor influenleaz| decizia acfonarilor de menlinere sau clc 14. Ce repre:linti lichiditatea gi solvabilitatea intreprinderii, care este
retragere a acliunilor pentru a le investi in alte afaceri mai rentabilt. necesitate:acalculirii indicatorilor ce exprimi nivelul de lichiditate
(depunere la banci sau cumpirarea de obligaliuni), precum gi deciziilc qi solvabilitate?
potenlialilor investitori, care cauti plasareacapitalului disponibil. 15. Care sunt indicatorii ce caracterizeazi v.aloareade piali a intre-
Rezultatele oferite de fiecare indicator, din cadrul sir;temului, con- prinderii?
tribuie la fundamentarea deciziilor gi elaborareaprograme,lor de dezl'ol-
tare pe anumite perioade, ajuti la determinarea mirirrLii, sensului gi
intensitdlii diferitilor factori asupra performanlelor finanr:iare ale intrc. Teste
prinderii, creind posibilitatea interpretlrii complexe a s,ituafiei finan- t. Obiectivele ffnanciare ale intreprinderii sunt:
ciare a intreprinderii, a identificirii qi valorificirii rezervelor interne. a) maxirnizareavalorii de piafi;
b) instruireapersonalului;
c) asigurareaintreprinderii cu factorii de produclie necesari.
intreb;ri de verificare lndicali varianta corectd
1. Explicali conlinutul relaliilor ffnanciare ce apar a,tAt in cadrul 2. Relafiile ffnanciare ce se stabilesc intre, intreprindere gi mediu
intreprinderii, cAt gi i:ntre intreprindere gi mediul extern. au ca scolp:
Z. Care sunt obiectivele financiare ale intreprinderii? a) maxirnizareavalorii de piafi a intreprinderii;
3. Care sunt sursele de linanlare a intreprinderii? b) form:rrea gi repartizareafondurilor birregti;
4. Care sunt modalitilile de majorare a capitalului propriu? c) asigurarearitmicitiliiproducfiei.
5. Bglicali noliunea de,structurdfinanciard optimd, care sunt criteriilc In dicali uori anta cor ectd
de formare a acesteia? 3. Structura ffnanciari a intreprinderii se defineqte ca raporttrl
6. Care sunt surselede finanlare a mijloacelor fixe? dintre:
7. E4plicali deosebirea dintre uzura fizici qi uzura mc,rali a mijloa" a) capit;rlul propriu gi datorii;
celor fixe. Cum se reflecti asuprarezultatului"financiar? b) activr:le curente gi datoriile curentel
8. E:cplicafi cazul folosirii metodelor accelerate de ctlcul al uzurii c) activele pe termen lung gi datoriile pe termen lung.
mijloacelor fixe. In dicali uari anta cor ectd
9. Explicali deosebirea dintre mijloacefixe gi actiuecurente. 4. in coonp,rnenta surselor interne de ffnanfare a intreprinderii,
se include,:

-406-
-407-
 a) profitulnet; c) numiirul de rotalii nu influenleaziiteza de rotalie a activelor
b) sursele provenite din emisiuni de acliuni; curente.
c) obligafiunile; Indica[i vnrianta corectd
d) leasingul. 10. Profitul llrut este egal cu zero, cend:
Indicali varianta corectd a) venitrurile sunt egalecu cheltuielile;
J. Maiorarea capitalului proprirn se poate realiza p,rin; b) venit'ul din vAnziri sunt egal cu costul vinzirilor;
a) emisiuni de obligaliuni c) incas.irile din vAnziri devin egale cu totalul cheltuielilor su-
b) emisiuni de acfiuni; portate de intreprindere ln perioada de gestiune.
c) subvenfii; In dicati uilrianta corectd
d) convertirea datoriilor in ac$uni. 11. Exprimar:ea ffzici a rezultatelor activitidii intreprinderii este
Indicali varilnta corectd relevantiL prin faptul ci;
6. Conform criteriului destinaliei fondurilor, activele pe termen a) asig-uriurmdrirea indeplinirii comenzilor fali de consumatori;
lungtrebuie si fte ffnantate din: b) reprezinti baza de comparalie a intreprinderii;
a) capitalul propriu gi datoriile pe termen lung; c) permite aprecierea calltllii bunurilor gi serviciilor realizate de
b) datoriile pe termen scurt gi fondul de rulment; intreprindere.
c) fondul de rulment. ln dica{i vurianta corectd
lndicali uarianta carectd 12. Lichiditatea intreprinderii reprezinte:
Uzura miiloacelor ffxe contribuie la: a) nivehrl mijloacelor binegti in casi gi irLcont;
a) recuperarea valorii mijloacelor fixe; b) capac:itateade transformare a activelor in mijloace binegti;
b) intensitatea utilizirii mijlo;rcelor fixe; c) capa<:itateade autofinanlare.
c) stabilirea valorii de inventa.r a mijloacelor firi::; lndicali vfirianta corectd
d) finanlarea inlocuirii mijloacelor fixe. 13, Rata dist,ribuirii dividendelor se calcule,azi conform relafiei:
lndicali varianta corectd a) dividend pe o acliune/cursul ac{iunilor;
Efectul de lewier ffnanciar inclici: b) profitul net anual/numirul acliunilor emise;
a) capacitatea de autofinantat:e; c) volurnul total de dividende plitite anuLal/Profitulnet anual.
b) ponderea datoriilor pe terrnLenlung in capitai,rlul
pr3rmanenti Indicali vurianta corectd
c) ponderea datoriilor in total pasiv; 14. Solvabilitatea intreprinderii indici:
d) cregtereaeficienleicapitaluluipropriu. a) capa<:itateade obqinerea profitului.
lndica{i uariantq corectd b) capac:itateade achitare a obligaliunilor de plati;
9. Viteza de rotafie a activelor curente va fi mai ,rccelerati in cazurl c) capac:itateade transformare in mUloacebinegti a activelor.
cAnd: In dica[i u(,ri6nta corectd
a) numirul de rotafii este mai marel 15. Plata dividendelor citre acfionari,este ile naturi si:
b) numirul de rotatii este mai.mic; a) micgorezeprofitul net al societilii.;

- 4Ct8- - 409-
 b) micqorezecapacitateade autofinanlare; 3 000 000 - 950 000 - 300000 = I 7ii0 000lei. Se observi ci nu se poate
lua intreaga sumi d,r:2000000 lei sub formi de credit. Valoarea creditului,
c) are influenli neutri asupra capacititii de aul:ofinaLntare.
In di cali uari anta cor ectd la care se poate spera,este in valoare de 1750000 lei. AvAnd in vedere ci

16. Profftul net al lntreprinderii,e$te egal cu: pe.ntru finanlarea utilajului sunt nec,esareresurse financiare cu caracter
permanent ve:rificim, daci intreaga sumi de 1750000 se incadreazb.in
a) profitul pini la impozitare minus cheltuielile pri rind tunpozitul
da,torii pe terrnen lung linind seam.ade limitele de indatorare, pe ter-
pe venit;
men lun15,a intreprinderii, aplicAnd formula:
b) profitul din activitatea economico-financiar[ m.inus cheltuieli
r750000
950000.+.
privind impozitul pe venit; cIT _ _ r.8
c) profitul brut minus cheltuielile privind impozifu| ps vsni1. r500000
Rezulti ,ci.intreprri.ndereanu poate contracta un imprumut pe termen
Indicali v ari anta corectd
lurrg nici chir in rrnirime de 1750000 lei pentru procurarea utilajului
dorit. Su,mamaximi a imprumutului pe termen lung la care se poate
Problemer
rezolvate sprr:raestede S,500r001ei ( TSOOOOO- 9150000= 550000).
Pentru finanlarea integralS a sumei cle2 mln lei, se poate recurge la ma-
Problema l. Si se stabileasci capa.citateade indatorare qi posibilitilile
joriri de capitalpropriu sau/qi se poate solicita subvenlii de la stat.
de indatorare a intreprinderii,,ARO", utilizend nornrele uzuale bancare
privind limitele de indatorare, daci' se cunoa$te urrrLltoarea stnrcturrl a
Problema 2.
capitalului:
r S5.se calculerz,e
inr:licatorii ce caractr:rtzeaz\,eficienla utilizirii activelor
Capital propriu - f 500 000 leri
* cu:rente,efectul acr:elerS.riisau incetinirii vitezei de rotalie pornind de la
Datorii pe termen lung - 95Ct000lei
* unnitoarele date:
Datorii pe termen scurt - 300 000 lei
Analizali situalia daci intreprinderea areposibilitateasil prorrue un utilaj in
Perioadade Perioada de gestiune
valoarede 2000000lei, SnAndcont de criteriul destina[l,::ifondurilor. Indicatori
flrrne curenti T1 precedenti Ts
Rezolvare: 1. Venituri dinrrAnzi;: 800000 630 360
1. Gradul de indatorare se calculeazi conform relalie:i: 2. Valoarea totala a ar:tivelor
150000 75 378
Datorii totale curente
CIG= <z
Capitalpropriu Rezohtare:
Rezulti ci datoriiletotalesepot ridicapdnila2xcapritalul propriu: Calculino nurnS.rulde rotafii ale actil'elor curente:
2 x 1500000,=3 000000lei W
lC"d"t, intreprindereaARC poate primi un credit suplimentarla nivedul
Nr.derotatii(nr.)-
AC
diferentei dintre datoriile maxime adnLisibile gi datoriile t,otale,eristente:
a) To:630 360,/ 7s 378= 8,36o:ri
Datoriilatermen
CIT= <l b) T:L: 4091190/ 97 580= 5,33c,ri
Capitalpropriu

- 4ll-
-410-
Calculim durataunei rotafii: Active cure,nte-Stocuride mdrfuri qi materiale
=
intemlr:diard
360 zile ^Z. Lichditatea Datonipetermenscurt
Durata uneirotatii ' 161=Nr. de rotalii 27630-132,10
a) To : 360 zlle/ 8'36= 43 zlle 17690
b) Tr : 360 zile/ 5,33==67,6 zlle Nivelul admisiLbilet;tede 0,7 -1,00
Efectulacceleririi(incetinirii) vitezeide rotafie: Active curente
3. Lichiditateacurenta- =4-9 =1.56
W, 800000 Datorii pe termen scurt 17690
Ef . = --:!- x (dn - d,) = T x (43- 67.6) = -54666]2 Ir I
" 360z.ile '' 360 Nivelul admisribiler;tede l,Z -2,0.

inperioadacurentS, s-airuegistrato incetinireavitezeidero1:a!ie

a activr'lul Co,ncluzie: intreprrinderea analizati are un nivel al lichidit5lii satisfi-
curentecu aproximativ 2'4,6zle fala de perioada cccil ( {r d
precede:ntl, citor, fapt confirmat de rata lichidir:ep intermediare qi rata lichiditilii
condusla o imobilizarede resurse financiarein mirime de48 762lcr. curente. intreprinclerea poate si intAmpine greutili la stingerea obli-
ga{iunilor imediatc:.
Problema 3.
Bilanlul S.A,Lux" prezinti urmitoareasitualie: Problema4.
-f lllr lel In baza informaliilrr privind efortul patrimonial gi efectele realizate de
Activ Sumra Pasiv
' +- sunrr
I Sunn intreprindere 1n perioada de gestiune, si se determine nivelul eficienlei
,pr"
63450 3. Capitalpropn
1.Active pe termenlung u
--r-| 6tl6tXl
l-e-rro,n ec,rnomico-financi;rre exprimate prin indicatorii rentabilitilii (rentabi-
2. Active curente, total 27630 JJTln,,,
4. Datorii pe ter
""" litatea vAnziril.or, ar:tivelor, economicl, financiari).
inclusiv:
lung I 47oo ., Ln,ilicatorii Suma (miilei)
- stocuri de marfuri gi materiale
- creanfepe termen scurt
t3zt0
12300
-l- I,I l. ry'eniturri
cninvAnziir:i 98530
2. CostulvAnzirrilor 74ZOO
- investifii pe termen scurt t200 5. Datorii pe tennen
ter
rzo'xr 3. llrofitbrut
2
- mijloace bineEti 700 I 14530
- alte active curente zz0
91080 Total pasiv
__f 4. Profit clin activitatea operalionali
S.Profitul perioadei dr: gestiunepAni Ia impozitare 9535
Total activ _ | 9l 0rt()
6.Profitnet 7628
Sa se calculeze indicatorii lichiditelii gi si se aprecieze r:apacitateatls 7. Valoarea meclie anuall a activelor I 12350
plati a intreprinderii. 8. tJapitalpropriu 82680
9. Datorii pe termenl.ung 7980
Rezoluare:
Investilii pe TS + Mijloace bdneqti Rezolvare:
Lichiditateaabsolutb(testacid)=
l. Datorii pe brmen scurt 1. Rentabilitatea vAnzirilor:
120+ 700 ),[710
=-=u.IU/ R v - 1''": x I 00Va= 24. 7%,
17690 9:353r)
Nivelul admisibilestede t),2 -0,25. 2. Rentabiiitatea activelor:

-4r 2 - - 4r 3-
 q5?s
ft3 = -_1"-I_ xl\\Va = g.5fto
t12350 lei
3. Rentabilitateaeconomici.: Indicatbrii Plan Efectiv
L Venituri din.rdnziri 40100 44380
9535
Re= xlAj%o=L0.57o 2. Valoarea actiyelor curente conform bilan
82680+798t1 a) la inceputril perioadei 6800 5500
4. Rentabilitatea financiari:
,7AJA t'.) la sfirgitul perioade 7500 8600
Rt = _j:1x1009,, =9.2Vo
82860 Froblerna 4.
si se calculez,eindicatorii: Profitul brut, Rezultatul din activitatea ope-
Probleme
pentrurezolvare rationali, Rezultatul &n activitatea economico-financiari, daci se cu-
Problema l. noagteurmitoarea informalie:
s.A ,,utilajcom" a realizat o rati a rentabilitifii econornice de 7g o/, cantitatea de producfie vd.nduti in perioada de gestiune este de 6000
utilizand, in acestscop, un capital total in mirime de 1 400 000 lei. Daca buci,ti, prepl de vdnzate al unei unitili de produs - 156 lei/unit., costul
datoriile societSfii, la sfargitul anului, se ridicau la g50 00rJlei, care esrc producliei fabricate - 95 lei/unit.
rata indatoririi pentru a,cestsfdrgit de an? care sunt posibilitilile dc lei
---
creditare ale intreprinderii pentru ftnan{areaactMtilii viitoare? Indicatori Suma
Venituri din iegirea activelor materiale pe termen lung
cunoscand ci rata dobanz;iipentru creditul utilizat estede r6,so/o,sise ca],
(Activitatea de investitii) 34600
culeze efectul de indatorar,: al societifii. Trage$ concluziile rt:spective.
heltuielr comr:rciale 27000
Venituri din di{erente de curs valutar 13000
Problema 2.
Cheltuieli generale $i administrative 55000
si se calculeze costul me,liu ponderat al capitalului (cMpc) inheprin
Veruturi din diridende 25000
derii rrOrizont", cunoscAn.durmitoarea structuri a capitahrlui:
Alte cheltuieli c,perationale 9800
Ponderea in total capita! % Costul capi tal alui, o/o Alte venifuri operationale 12000
1. Capitalpropriu 80 16,0
2. Datorii pe termenlung 20 18 trroblema 5.
care ar trebui si fie rentabilitatea capitalului angajat perrtru a justifica In bazainforroaliilor privind efortul patrimonialgi rezultateleob-tinute
utilizarea creditului gi pentru a atrage noi resurse financiare (datorii pe de intreprindt:re,in perioadade gestiune,si se determinenivelul efi-
termen lung gi/sau datorii pe termen scurt) ? cientei economico-financiare exprimati prin indicatoril rentabiliti-tii
(rentabilitatea vdnzirilor, activelor, economici, financiari). TrageS con-

Problema 3. cluziile respeclive.

si se calculeze indicatorii de eficienli a activelor curente, efecful acce- Indicatori
1. \/enituri din .rAnziri
leririi sau incetinirii vitezei de rotalie, avand in vedere urrnitoarele date
din bilant:
3. Profitbrut

-414-
-4r5-
4. Profit din activitatea
Botnari NI. (coordonator) Finanlele tntreprinderii: sinteze,teste,pro'
5.Profitul perioadei de gestiune pAni la impozitare
bleme,Ed,ASEM, Chiginiu 2006;

7. Valoarea medie anuali a activelor

Problema 6.
Bilanlul S.A rrAron" prezinti urmitoarea situatie:
L Active pe termen I
2. Active curente, total
inclusiv:
- stocuri de mirfuri qi
materiale
- creante pe termen scurt
- investilii pe termen scurt
Si se calculeze indicatorii
plati a intreprinderii.
Bi bl i ogr afiseupl i m entar d:
1. BrezeanuP.,Managementfinanciar,Vl-Il Bucuregti 2006;
2. Cobzari 1,., Tarun L, Baurciulu A, Politi,ti financiare ale tntreprin-
derii,Ed. 'fipografia Centrali ASE Moldova, Chiginnu, 2006;
3. Dragoti \/. (coordon ator), Managementfinanciar, Y I-II, Bucureqti,
2003;
4. Onofrei lV[.,Finan{eletntreprinderii,Ed.Ecorromici, Bucuregti,2004,
5. F{alpern Paul, Weston G. Fred, Brighman Eugen F'' Finan{e
23+562(l manageriale,Ed. EconomicE Bucuregti' l9'98t
6. SanduGh., Finan[areatntrErinderii, Ed. Economicg Bucuregti,2002.;
r 117500
766 r20 7. Stancu Ion, Finan{e: piele financiare Si gestiuneaportofoliului, in-
450000 vestiliile reale gi finan{area lor, analiza Si gestiuneafinanciard a tn-
12000 treprinderii, Bucureqti, 2002;
8. liriulnic<rva N. (coordonator), Analiza rapoartelor financiare, Ed.
Tipografi,r CentralS,ASE Moldova, Chiginiu, 2004;
9. Standardul Nafional de Contabilitate. Act,enormative.
lichiditafii gi si se aprecieze ,:apacitatea de

Biblioqrafie:
I. Legea Republicii Moldova privind Insolvabilitatea, nr. 632-XV djln
l4.1L20Ol/ / Monitorul Oficial al Republicii MolrJova nr. t3it)-
140/ l082din 15.11.2001;
Legea Republicli Moldova cu privire la antre:prenoriat gi intre-
prinderi, nr. 845-XII din 03.01.7992;
HotirArea cu privire la modul de emisiune qi irLrcgistrarede stat a
valorilor mobiliare, w.76-5 din29.12. Lg97/ /Lfonijrorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 7 0-72 clin 02.07.t999 ;
Botnari N., Finanlele intreprinderii, Ed. Tipografia Centrali ASE
Moldova, Chiginiu, 2008.;

-416- -4r7 -
 RAspurusuru
m rusre-cRrlA
Testel;ril5
1. bd
2. a,b,cd)
3. a,b,cd
lO. a,b,cd,e,f
1 Noliuni conceptuale privind 4. a,b
11.d
finan!ele 5' a,c
12. e
6. a,b,c
13. a
/. cta
t.
8' b,c
z.
cte
3.
b
Z. Mecanismul qi sistemul financi'rr
4.
b,d
5.
crd
6.
arcre
5. Sistemul cheltuielilor publice 7.
1.b
2.a
3. b,d
4. b,cd
11.b,c
5. b,d,e
12.a,cd
6. a,c,e
13.a,b,cd
Politica financiarS.la nivel 7.c
l. b
macroeconomic 8.b
2. b,c
9.c
3. a
10. b,4u
4. b
11. brc,erh
Sistemul resurselor financiare
12. ad,f,g
pubnice 6. c
13. tF
7. e
14. b,d
8. e
l.c
9. ap
+. Bugetul gi sistemul bugetar 2.c
10. ltc
3.a

-4r9-
-418-
 1. a,bd 14. fals
2. cd,e 15. fals
16. b
+.b 17. d
5. 9e 18. a
6.b

8.b
9.d
10. a,d,e 5. b,c
Impozite-nofiuni gerrerale Politica dreinvt:sttifii
11. b,d,e 6. a,b
12. c 7. b,d
13. c 8. a,cd
14. a,bd 9, atc
15. c 10. a,c
L6. a,bd l. a, bd
L7. a 2. 4tc
18. a J. b
19. b 4. d
a
1.d
2. b,d b,d
3.b
4.b lCl. Morredl,c,redit gl echilibrul . crd
5.c rnonetar 10. a,c
ard 11. c,d
Asiguriri private in cadrul
12. a
sistemului economic
8.a 13. a,cd
. adevirat 14. a,b
10. b 15. a,c
11. a 16. c
12. a 17. a,b,c
13. b,d 18. a

-420- - 4"Zr-
 19. b,d
20. b
21. c
22. a,b
1. a
d

24. cd z .b
25. a 3.a
4, a,1b
27. a,bd 5. b,cd
z g .b d 6.a
29. d 7. a,d
arb
8.d
Finanlele intreprinderii
1. arb
9.a
10. b
Z. a,b,c
ll. a
3. b,cd
12. b
4.b
13. c
5. a,b,c
14. b
4tc
15. b
11. Sistemulbancar . ard
16. a
8. a,cd
9. cd
10. b,c,d
ll. a,cd
12. b
13. c
14. b
atc
b
crd
12.Pia!afinanciari ard
b
a
de

-423-