Tema 1.

Conţinutul
finanţelor întreprinderii

Planul lecţiei:

1.1 Esenţa şi rolul finanţelor întreprinderii

1.2 Funcţiile finanţelor întreprinderii
1.3 Principii şi particularităţi de organizare a
activităţii financiare la întreprindere
1.1 Esenţa şi rolul finanţelor
întreprinderii
Finanţele sunt fluxuri economice
exprimate în bani prin care se
formează, se repartizează şi se
folosesc resurse băneşti necesare
finanţării activităţii.
Finanţarea este o activitate de
asigurare a mijloacelor băneşti
necesare acoperirii cheltuielilor
cerute de realizarea unui proiect sau
a unei activităţi economice şi
sociale.
Sistemul financiar al unui stat se împarte în
3 domenii importante:
- Finanţele statului;
- Finanţele întreprinderii;
- Finanţele gospodăriilor casnice.
Finanţele statului la baza cărora sunt
bugetele statului şi locale, fondurile
extrabugetare şi speciale. Scopul principal al
finanţelor statului este formarea resurselor
financiare centralizate şi repartizarea
acestora pentru finanţarea anumitor
necesităţi ale societăţii.
Finanţele întreprinderii, sunt
bazate pe finanţele persoanelor
juridice. Au drept scop formarea
volumului necesar de resurse
financiare pentru a le întrebuinţa în
procesul activităţii.
Finanţele gospodăriilor casnice
au drept bază finanţele persoanelor
fizice ce au ca scop formarea
veniturilor din bugetul familiei şi
întrebuinţarea lor.
Finanţele întreprinderii reprezintă
un ansamblu de măsuri şi activităţi
ale persoanelor juridice care ţin de
formarea, repartizarea şi
întrebuinţarea resurselor financiare în
procesul activităţii economice.
Finanţele întreprinderii
cuprind relaţiile economice care
apar în procesul formării şi
distribuirii resurselor financiare
aflate la dispoziţia întreprinderii în
scopul obţinerii profitului maxim.
Domeniul de studiu al finanţelor
întreprinderii sunt banii şi relaţiile care
apar în momentul utilizării şi câştigării
banilor, cât şi toate formele pe care banii
le pot lua în procesul circulaţiei lor ( bani,
materie primă, materie în curs de
execuţie, produse finite, creanţe, bani).
 Rolul finanţelor întreprinderii constă în
argumentarea diferitor variante de decizii:
- de investire;
- de finanţare;
- de asigurare a utilizării eficiente a resurselor
întreprinderii;
- de determinare exactă a necesarului de
resurse materiale şi financiare şi procurarea
lor la cel mai mic preţ.
Finanţele întreprinderii iau parte activă la
realizarea circuitului fondurilor;
- asigurarea resurselor băneşti necesare
procurării mijloacelor fixe, activelor curente
şi salarizării personalului;
- desfăşurarea procesului de producţie,
desfacerea produselor;
- repartizarea veniturilor obţinute.
1.2 Funcţiile finanţelor
întreprinderii
Funcţia financiară a întreprinderii este
ansamblul activităţilor de asigurare şi
repartizare a fondurilor băneşti necesare
desfăşurării rentabile şi continue a activităţii
întreprinderii, precum şi de analiză şi
control a rezultatelor obţinute.
 Se cunosc trei funcţii principale ale
finanţelor întreprinderii:

 funcţia de asigurare ;
 funcţia de repartiţie ;

 funcţia de analiză şi control .

Funcţia de asigurare – presupune
asigurarea întreprinderii în cantitatea
necesară şi la timpul oportun cu resurse
financiare. Criteriul principal care stă la
baza realizării funcţiei de asigurare este
costul capitalului.
Funcţia de repartiţie constă în
formarea capitalurilor, în folosirea şi
alocarea lor în scopul realizării
obiectivului întreprinderii. Ea reflectă
colectarea capitalurilor iniţiale din
diferite surse, circuitul lor şi
repartizarea pe destinaţii precum şi
utilizarea acestora.
 Funcţia de repartiţie se concretizează în:
- constituirea capitalurilor proprii şi
împrumutate;
- alocarea şi folosirea capitalurilor potrivit
nevoilor ciclurilor operaţionale şi de
investiţii;
- formarea şi repartizarea profiturilor;
- restituirea împrumuturilor şi achitarea
diferitor obligaţii ale întreprinderii.
 În cadrul întreprinderilor funcţia de
repartiţie se concretizează prin formarea
unor fonduri financiare:

- fondul de dezvoltare economică;

- fondul de cercetare ştiinţifică;
- fondul de stimulare suplimentară a muncii;
- fondul de asigurare în situaţii de risc;
- fondul pentru protecţia muncii;
- fondul de rezervă.
Funcţia de analiză şi control - care are
ca scop asigurarea utilizării eficiente a
capitalului şi este executată atât de
persoane cu funcţii din cadrul
întreprinderii cât şi de organe cu funcţii în
acest domeniu, cum ar fi: CCEC,
Inspectoratul fiscal, Ministrul Finanţelor,
Departamentul Vamal, etc.
 Controlul trebuie să fie organizat astfel încât:
 să constituie un instrument de prevenire şi
lichidare a cauzelor care provoacă risipă şi proastă
gospodărire;
 să asigure aplicarea unui regim sever de economii;
 să descopere şi să prevină acţiunile perturbatorii;
 să asigure la timp toate drepturile băneşti ale
întreprinderii şi achitarea obligaţiilor, finanţarea
oportună şi raţională a cheltuielilor;
 să asigure mobilizarea rezervelor interne,
echilibrul, lichidarea aspectelor deficitare ale
activităţii economico-financiare;
 să asigure tragerea la răspundere a celor vinovaţi,
atragerea în circuitul economic a tuturor resurselor
posibile şi alocarea corectă a acestora.
Există următoarele forme de control
financiar:

- preventiv;
- curent;
- posterior;
- intern;
- extern.
 Controlul preventiv – se exercită
asupra documentelor ce angajează plăţi din
resursele financiare ale firmei având ca
obiectiv încadrarea în prevederile bugetare şi
este executat înaintea efectuării
operaţiunilor economico-financiare.

Scopul controlului preventiv este

prevenirea unor operaţiuni ilegale şi
preîntâmpinarea imobilizărilor de resurse
financiare.
Controlul curent (de gestiune) – se
execută în timpul realizării operaţiunilor
economico – financiare.
Controlul posterior – se execută după
încheierea exerciţiului financiar şi are ca
scop identificarea factorilor ce au
contribuit negativ la obţinerea unor
rezultate nesatisfăcătoare şi contribuie
la luarea deciziilor privind activitatea de
viitor a întreprinderii.
Controlul intern este executat de către
persoane abilitate în acest domeniu din
cadrul întreprinderii (contabilul şef, directorul
financiar, managerul general, acţionarii) şi
are ca obiectiv evitarea imobilizărilor de
fonduri în urma nerespectării termenilor de
încasări şi plăţi, neîndeplinirea contractelor
de producere şi livrare.
Controlul extern este executat de către
organele financiare centrale şi locale care
urmăresc veridicitatea calculării impozitelor şi
taxelor datorate la stat, modul de aplicare a
preţurilor şi tarifelor, calcul salariilor, etc.
Organele cu funcţii de control sunt: Curtea
de Conturi, Serviciul fiscal de Stat, CCEC,
Ministerul Finanţelor, Băncile, Creditorii, etc.
Întreprinderile pot atrage în
exercitarea acţiunilor de control şi
unele organe financiare exterioare
specializate care pot analiza
anumite domenii sau întreaga
activitate economică şi financiară.
1.3 Principii şi particularităţi
de organizare a activităţii
financiare la întreprindere
Organizarea activităţii
financiare a întreprinderii este
determinată de modul de
organizare a finanţelor, de
specificul activităţii din fiecare
ramură economică, de mărimea
întreprinderii.
În cadrul întreprinderii, în structura
organizatorică a acesteia
funcţionează serviciul economico-
financiar ce cuprinde o serie de
subdiviziuni ce se ocupă de
sarcinile care revin activităţii
financiare de la nivelul acestora.
Componentele serviciului financiar la
întreprindere sunt:

 Serviciul de previziune financiară ;

 Serviciul Decontări ;
 Serviciul Salarizare ;
 Serviciul Casierie ;
 Serviciul Preţuri şi Tarife ;
 Controlul financiar intern .
Serviciul de previziune financiară
reprezintă cel mai însemnat domeniu de
activitate financiară care, realizează
acţiunile de repartiţie financiară şi
fundamentează în această fază decizii
financiare.
 Atribuţiile principale ale acestui birou sunt:

- Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli în

corelaţie cu programul economic al întreprinderii;
- Încheierea contractelor de credite pe baza
plafoanelor stabilite în funcţie de necesităţile
întreprinderii reflectate în bugetul de venituri şi
cheltuieli;
- Respectarea unui regim sever de economie;
- Fundamentarea deciziilor financiare şi economice;
- Urmărirea modului de îndeplinire a programului
economic şi a bugetului de venituri şi cheltuieli;
- Adaptarea operativă a activităţii financiare la
modificarea din programul economic.
Serviciul Decontări efectuează lucrări ce
privesc operaţiunile băneşti care însoţesc
realizarea bugetului de cheltuieli. Acest
birou îndeplineşte atribuţii operative în
legătură cu întocmirea documentelor de
încasări şi plăţi şi urmărirea modului de
evidenţă a mijloacelor băneşti precum şi
organizarea şi controlul plăţilor privind
datoriile băneşti ale întreprinderii.
 Serviciul Salarizare îndeplineşte
atribuţii de constituire a resurselor
băneşti privind drepturile de personal,
întocmeşte documente din care rezultă
nivelul salarizării personalului
întreprinderii în concordanţă cu munca
depusă de fiecare salariat.
Serviciul Casierie se ocupă şi răspunde de
gestionarea numerarului primit din efectuarea
încasărilor şi plăţilor şi de ţinerea corectă şi la zi a
registrului de casă. În acest domeniu se întâlnesc
operaţii de repartiţie, control şi evidenţă în
legătură cu încasarea, plata şi restituirea
numerarului rezultat din vânzări, ridicarea de la
bancă a sumelor salariilor, acordarea avansurilor,
reflectarea operativă şi corectă în evidenţă a
operaţiunilor de casă.
Serviciul Preţuri şi Tarife
îndeplineşte atribuţii referitoare la
calcularea devizelor de preţuri şi tarife
pentru serviciile şi produsele
întreprinderii, urmăreşte respectarea
preţurilor şi tarifelor negociate şi
participă la acţiunile de negociere a
preţurilor cu partenerii de afaceri.
Controlul financiar intern ca
serviciu al departamentului financiar
realizează acţiuni privind gospodărirea
mijloacelor materiale şi băneşti.