Academiade Studii Economicedin Moldova

Facultatea,,Finante"

Url.T

a r.TrrtT-I

Jt-il\/Lt\

aE

(manual)

Coordonatori:BotnariN. dr.,conf.univ.
BaurciuiuA dr.,coni.univ.

*ff.

***

.',tr

F -.+'*.* .* .

BF
-%

7&

r\

' "\
'/'/
EdituraASEM

r 'zt I t rn({f75,n)

C u p r i n s:

l| ln

Prefafi..........

Colectivul de autori:
(i;rpitolul I - lJaurciulu Anjela, conf. univ.,
Ciobanu Natalia, lect. sup.

Cemit Rodica, lect. sup.,

Orpitolul 2 - Baurciulu Anjela, conf. univ.,

Cernit Rodica, lect. strp,

Ciobanu Natalia, lect. sup.
Capitolul 3 - Baurciulu Anjela, conf. univ., dr.; Ignat Marcelina, lect. sup.
Capitolul4 - CasianAngela, conf. uni'u., dr.
Capitolul 5 - Casian Angela, conf. uni'r'., dr.; Baurciulu Anjela, ,;6ff. univ., dr.
Capitolul 6 - BaurciuluAnjela, conf. univ., dr.; Cemit Rodica, lect. sup.
Capitolul 7 - Dandara Marina, lect. supr.
Capitolul 8 - lugulschi Anatolie, lect. sup.
Capitolul 9 - Bunu Mariana, conf. univ, dr.
Capitolul l0 - Zubic Aliona, conf. univ., dr.
Capitolul 1l - Ciobu Stela, conf. univ., dr.
Capitohrl 12 - IowTatiana, conf. univ., dr.; Munteanu Ninrr, lect. sup.
Capitolul 13 - Botnari Nadejda, conf. univ., dr.; Tiron Roclica,lect. sup.

Descrierea
CIP a CamereiNa'iionalea Cirtii
Finante: manual/ Col. aut.;coord.:NadejdaBr
Acad. de Studii Econ. din Moldova,Fac."Fina:rte".ASEM, 2010.- 423p.
Bibliogr.:
p.416417(tn.tit.)"- 250ex
isBN 978-9975-75-537-5.

336(o7s.s)

@ Departamentul Edit,crial-Poligrafic al,{SEM

ISBN 978-9975-75-537-5.

.......-.........................7

CapitolurlI. l{otiun,i conceptualeprivind finan!ele................................8

1.1.Abordir:i cornceptuale
privind noliuneade finange..........................8
I.2. Conlinutul e,:onomical finan1elor...
...........................
13
1.3.Functiil,e
finan!e1or......
..........................
L7
intrebdrideuen.ificare:
.................20
Teste.....,.,.".....
........2I
Bibliografie....
.......23
Ca.pitolulII. A{ecalrismulgi sistemullfinanciar....
2.1. Mecanis;mul
linanciar....
'.7..2.
Caracte:ristica
sistemuluifinanciar...
2.3. PdLrghiil,e
eco'rromico-financiarre.........
int:rebdrideverrl.ficare:....
Teste.......,.......
Bibliografie....

.......,....24
.............,...........24
............................27
..........................
30
...............34
.........34
........36

CapitolurlXII. .Foliticafinanciari la nLivelmacroeconomic.......

............37
.3.1. Conceptul g.isferade cuprindere a politicii ffnanciarela nivel
macroeconornic...................
....................37
3.2. Pcrliticabugeirar-fiscali
...........................4O
.].3.Politicarnonr:tari..........
..........................44
intrebdride verificare'...
................48
Teste"........".....
....:...................
.........49
Bibliografie....
........
53
CapitolurlfV. JBugretul
pi procesul bugetar............
.............
55
4.1. Bugetul- veniglde bazi a sisternuluifinanciaraI1erii..r.................
55
.{.2. Conceptulde:sistembugetargi componentelesa1e.........................
59
4.3. Conceptuigi trisiturile procestrluibugetar.....................................,,60
4.4. Rolul auLtoritiililor
publiceln procesulbugetar......................,..........51
4.5.ElaborarreaproiectuluibugetultLidestat............
........63
4.6. Examinirreagi aprobarealegii bugetareanuale......
...........................67
,1.7.Execttareabrrgetuluidestat............
.............................68
4.8. intocrnirea d'ririide seami cu privire la executarealegii bugetare
anualegi apr,rbareaei.....................
........T2

-3-

4.9. Controlul bugetar..........

intrebdrideuerificare....
Teste...............
Bibliografie....

..........................72
...."..........73
.."...".74
.......78

Capitolul V. Sistemul cheltuielilor publice..........

.............79
5.1. Confinutul economical cheltuielilorpublice........................."..........79
5.2. Clasificarea
cheltuielilorpublice......
............................81
5.3. Sistemulde indicatori utilizali in analizacheltuielilor publice......84
5.4. TendinEe
in evolufiacheltuielilorpublice.......................,..................88
intrebdrideveriticare....
...............90
Teste...............
........91
Problemerezoluate.........
...............94
Probleme
pentrurezoluare........
.......-......*-........96
Bibliografie....
........97
Capitolul VI. Sistemul resurselor ffnanciarepublice............................
98
6.1. Conlinutul economical resurselorffnanciarepubIice....................
98
5.2. Clasificarea
resurselorffnanciarepub1ice...........
........101
intrebdride venticare....
....""........"
104
Teste...............
........104
Bibliografie....
........t07
CapitolulVII. Impozite - nofiuni generale.......
...."...........i08
7.1. Conlinutul economicAifuncfiileimpozitelor...
........
108
7.2. Clasiftcarea
impozitelorgitaxelor......
...................^.....LI4
7.3.Elementeletehnicealeimpozitului.........."..........
........118
7.4. PrincipiileimpozitArii
................."..........122
7.5. Metode de impuneregi de perceperea impo2ite1or....................."..
125
7.6. Sistemulfiscalal RepubliciiMo1dova............
.............
131
intrebdrideveriJicare....
...,...........146
Teste...............
Problemerezoluate.........
..............
152
Problemepentrurezolvare.....
.....lS4
Bibliografie....
........15S
Capitolul VIII. Asiguriri private in cadrul sistemului economic......157
8.1. Conceptulde asigurare:aspectegi abordiri.....
.........I57
8.2. Functiileqi principiilede clasificarea asiguririIor................."..........164

-4-

8.3. Elementeletr:hniceale asigurhr:ilorEiprincipiile

de determinare
a despigubirii.,.................
...................169
8.4. Cadrullegalde desfigurarea ar:tivitilii de asigurare...
....................
174
int:rebdride veri.ficare--..
.........-......I7g
Teste.......".."....
........
180
Ptobleme
rezolt,ate.........
........................
...............
18S
Problemepentntrezaluare....
.....l8S
Bibliografie....
........186
CapitolurlIX lPolittjLca
de investifii.
...............189
9.1. ConceptulgiclasificareainvestifiiIor..................................................
189
9.2. Procesulinvestilional..
..........................I94
ile ffnantarea investiliilor
9.3. Surrse
...........197
9.4. Eficienla economici a investiliilor gi indicatorii de evaluarea
acesteia..........
...................
199
9.5. Riscurilr:in arJivitateade investifii...
........................"..2;C,6
intrebdrideverlficart'....
....,..........2Ag
Te:ste.......,......,,
...,..,,210
Ptobleme
rezob,ate...."....
..,.....,,..,.2L2
Probleme
pentnt rezolvare....
.....2Ls
Bibliogratie....
--.---..2t6
CapitolnrlX. iMonerli, credit qi echili.brumonetar .............
....................217
10.1.Iv{oneda
gi sistemulmonetar.........
.....2L7
.10.2.I{asamonetar5..........
..........................230
10.3. Creditul - r:sen!6,rol gi func!ii...
.......237
10.4. Ilchilrlbrul:rronetar
gi inflalia..,.........
.........................251
int:rebdrideuerificare:....
......-.........260
Teste...............
.......262
Problemerezolvate.........
..,.,,.........268
Probleme
pentnt rezoluare....
......27O
Bibliografie....
.........................
........271
CapitolurlXI. liistemnrlbancar..........,.....
......274
I1.1. Comp,onentele,structuragicar:acteristicilesistemuluibancar......274
11.2. IlancaCentrali - rol, functii, operatiuni.....
............279
I1.3. IlSncilecornerciale- rol, funcl;ii,opera!iuni.....
......288
gi structuri....................292
I1.4. Resursele
brinciicomerciale- clasificare

-5-

11.5. Operaliunilepasivealebincii comerciale.....

..........294
11.6.Operaliunileactivealebinciicomerciale.....
.........:..302
11.7. Indicatorii de effcienli a bincii comerciale.....
........306
intrebdi deuerificare...
................313
Teste...............
.........
3 14
Problemere2o1vate................
.......316
Problunepentrurezoluare........
...........................320
Bibliografie....
........322
CapitolulXII. Piala de capita1...........
............32s
12.1. Conceptul,funcgiile9i participanliila piala de capita[.......
..........32s
12.2. Instrumentelepietteide capital.......
........,..................331
12.3. Bursade valori - principalulelemental pielei de capital............335
L2.4. Organizareaqi func{ionareaburselor de valori
.....344
12.5. Indicii bursieri - irrdicatori de aprecierea eficienlei
Burseide Valori ..................
.................350
i,
tntrebAndeuefltrcare....
,...,.....,.....360
Tate,...,..........
.......360
Problemerezolvate,,,,,,,,.
............".362
Problemc
pcntru rczolvare,,,,
.....3,67

Bibltogqfe,,.,
Capltold Xlll. Flnenfrb Intrlpr|ndrrl1.,....................
......37r
| 3,1, Obl*tlvclefinane
Inrerle intreprinderii.........................................
371
13,tr,Surrshdo6nrn;rr:cr tntreprinderiigi criteriiledefo rmarea
rtrueturllflnenciare
optime...........
....374
| 3,3, Flnrnlarea
mijloar:elor
fixegia activelor
curente..........
................392
13,4. Rezultatulfinanciaral intreprinderiiqimodulde exprimare......
397
13.5.Analizaffnanciariaintreprinderii...........................3gg
Intrebaadeueificare....
.,..,.,.,.....4A6
Teste.....,...,.....
,,...,402
ProblemefCzoll\irte,..,,.,,..;..j..,....;j;:.;...;;.ii......;-.j:,...,,,,,.j.,,,,,,,,,,,,,
410
pentfuiezoluare,.,,,,....,..;....!..!;........
Probleme
,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
414
Bibliografie....
,.,...,,,,,,,r,,,,,..
,,,,...+L6
Rispunsuri la teste-grili.

Prefa!5
Interesul gi preocupirile pentru proble,mele financiare apar, in
perioada actu;rli, pe deplin justificate, in conditiile in care finantele au
devenit un el:ment de referinti pentru toate domeniile de activitate,
acestea repre:zentAnd nu numai repere ale exprimirii valorice a dimensiunilor cantitative gi calitative in evolufia societilii umane, ci gi
milloace de susfinere a dezvoltirii economice.
Confornr noilor cerinle ale Procesului de la Bologna, planul de
studii in dom,:niul economic este astfel conceput, incAt si asigure pregitirea complexi gi multilaterali a specialigtilor prin formarea competenlelor gi dePrinderilor practice in diferite stlbreale economiei nafionale. in acest context, disciplina,rFinanfe" esf:epropusi pentru studierea, in cadrul mai multor domenii de formare de profil economic, in
vederea creirii unei viziuni globale asupra aspectelor qi fenomenelor
financiare, avd.ndinfluenli directi gi indirecti ,asupratuturor proceselor
qi activitililor economice.
Atdt agr:ntii economici, cit gi persoanele ffzice se confrunti cu
probleme de procurare gi administrare a banilor, optAnd pentru modalit;!ile cele nrai convenabile intru atingerea anumitor obiective. De
aceea,considr:rim ci fiecare economist trebu.ie si dispuni de o temeinici pregitire in domeniul finangelor, asiguririlor, circulaliei banilor,
creditelor, fi.scalitilii, activitilii investilionale, finanfelor publice, finanlelor firmei, s;i cunoasci tipologia instrumentelor financiare gi drepturile generate cle acestea,activitilile desfigurat,ein cadrul pielei de capital. Astfel, pe parcursul lucririi am fost preocu,pafi de prezentarea gtiinlifici a problemelor cu care se confruntd. in pr:actici fiecare economist,
iar pentru o mai buni inlelegere a acestora manualul propune teste qi
aplicalii practice specifice domeniilor enuntate mai sus.
NadejdaBotnari

,,,,,r,',,..rr*.r,,,,,-418

-7 -

Capitrolul
l.
NOTIUNI
CC)NCEPTUAI-E

PRIVINDF:INANTELE
Cuainte-cheie: finante, relalii eco:eomice,relatii binr:gti, rr:latii financiare,
ftnanle publice, finante private, funcfia de repartitir:, funclia de controi,
funcfia de distribu;ie, constituirea fondurilor, transfer:de valoare, rela{ii de
credit, relatii de asigurare.

Faptul cri finanfele au apirut pe o anumiti treapti de dezvoltare a

societifii, cAn,l s-au manifestat anumite condilii gi au evoluat in funclie
de schimbirile permanente ale condiliilor iniliale, reflecti caracterul
istoric al acestora.
Condifiile, care au stat la bazi gi au {bcurtposibiln apari$a gi dezvoltarea finanl:elor, constau in:
a) aparitia gi dezvoltarea relaSilor marft-bani, in misuri si permiti
formarea gi utilizarea resurselor statului in forml bineasci;
b) aparifia statului care, pentru indeplinirea functiilor gi sarcinilor
sale, avea nevoie de resurse ce nu existau in cadrul relafiilor
existernteanterior.

1.1.Aborddriconceptuale
privindnoliuneaclefinan!,e"
in vorbirea curent5.,ca gi in Literatura de specialitate, se folosesc
mai multe e4presii ale cuvAntului .finan{e: finanle, J[inanLfe
publice, {inante private, finanle qi piefe de capritaletc.
CuvAntul finan{e igi are orig;inea in limba latini. in secolele al
XIII-lea qi al XIVJea, se folosesc erpresiilefn antia, _financias gifinamcia precuniafc, in sensul de ,rplati in bani". Se pr:esupune ci aceste
enpresii derivi de la cuvAntulfnis, wtrTizat,adesea,irr sensul de ,rtermen
de plati". in Franla, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile honmes
ilcfinances qifinanciers,pentru denumirea arendagilor dreirnpozite g:ia
persoanelor care incasau impozitek regelui; financa; inse,arnni intrelJul
patrimoniu al statului, iarfinance inLseamniun venit al stahrlui. in limba
germanq in secoleleal XV-lea - al XVII-lea se intAlnesr:eryresitle:Finnnz,
care prezumi plati in bani, gi Finantzer, care il dr:semnape clmitar
(zaraf, zgircit). Odata cu trecerea ti:mpului, cuvAntul :frnantfea cipitat un
sensfoarte larg incluzind bugetul statului, creditul, qrerafiile bancare 9i
de bursi q.a.,adici resursele,relaliile gi opera$ile financiare.
Existenla finanlelor este strXns legati de existrlnta st:rtului gi de
folosireabanilor gi a formelor valorice in repartilia vcnit:uluinafioual. De la
aparilia primelor elemente de finanLle- la purrctul tle ltrterueefledirrtre
orAnduireacomunei primitive gi orArLduirea
sclavlglrtA pl pAnAIn prezent,
finanlele au fost parte componenti a ,sisternululrelaflllor eeonomlee,

-8-

in aceasti evolufie se contureazi doui etape distincte a7econcep{iilar despre fi nan}e:

Etapa I

- conceplii clasice - corespunzitoare capitalismului premonopolist;

Etapa II

- conceplii moileme - corespunzitoare epocii imperialismului;

Etapa IIl. - concepliapostmoderni sau contemporani.

Concepliile clasice reflecti doctrina liberala, potrivit cireia activitatea econornicS.trebuie si se desfigoare in conformitate cu principiul
laisser-faire,lai:sser-passer.
Sarcina finanlelor publice consti in asigurarea
resurselor ner:esare intretinerii gi funclionirii normale a institutiilor
publice; impozitele, imprumuturile trebuie si aibi un caracter neutru;
pistrarea echilibr-ului intre veniturile gi cheltu'ielile bugetare era considerati drept r:erinfi fundamentald.,regula de aur a finanlelor publice.
Aparilia deficihrlui bugetar, generator de inllalie, era considerati un
fenomen nedorit. ln aceasti etapi, a statului-jandarm, cindpredomina
doctrina liberalismului economic, conceptul d.esprefinanfe are un pronunlat caracte,r
j uridic.
Concep{iile moderne. Dupi marea crizi economici mondiali &n
L9',L9- 1933, ln opinia unor economigti, locul statului-jandarm ar fi fost
luat de cdtre statul-ptrouidenffr (statul-bunistiirii), care iqi lirgegte sfera
preocupirilor. In legituri cu activitatea econo,micea statului, se afirmi

-9-

tot mai mult conceptia interventioniistd,ande un rcrl deosehit il joar:i

autoritateapublici. Aceasti modifi,:are de pozilie a (:ondusla adAncirea
contradicliilor inteme gi externe ale modului de produc:lie capitaliste.
Pentru statul madern, finanlele publice sunt un mijl,ac de interventie in
economie. in abordarea modernd. a finanfelor pu.hlice, la unii ec,onomigti contemporani, prevaleazd conceptul econonnic, la algli - con-

(indivizi, grupuri <le indivizi, institrrfii). AceastS.activitate se concreti:zeazi.in pror:ese lbrmative (fabricarea unui bury culegereaunei informatii, efectuareaunui serviciu etc.) gi in fluxuri de transfer, e4primi.nd
dorinla fieci.mi palticipant de a-gi satisfacenevoile de consum, de a-gi
asiguragi irnbunltiti

existenla.

Concep{iile postmoderne se referi la gAndire,aneokelmesisti. gi

neoliberalil Neokeyresismul propune armonizarea interrerselorgi inter-

Obiech:Llfluriului de transfer (trun, serviciu, informalie p.a.) li rruiloaLcele

utilizat,epentru producerea lor pot fi e4primate atitfrzic,material,
cAt qi valoric, riub fitrmi bineascd. l\spectul binesc al acestor procese gi
flrrxuri s-a indirridualwatpe misura evoluliei activitilii socialegi a generat

venfiei statului cu cele ale sectorulrri privat; imbinarea rniLcroanalizeicu

macroanaliza;utilizarea metodelor dinamice in cadrul a:nalizei.Neoli-

relatiine bine;1ti. Rr:iatiile binegti au ,r sferi largi de cuprindere, deoarece

indud, pe li:ngd contraprestatiile ctr baza legala, gi pe acelea care nu

beralismul recomandi interventia statului pentru a stabih cadrul juridic

al concurentei, baza functionirii armonioase a mecanismu.luipreturilor
gi a lmpiedici.rii abuzurilor monopolurilor. Acest curent clegindire surs-

necesiti, neapilrat,un instrument leg;rrlde reflectare (contract), precum gi

ceptul sociologic.

line stimularea ofertei gi se pronurrli impotriva intervenliiei statului in

economie prin metoda stimulerii (:ererii a$egate - aspect ce caracteizeazikeynesismul. Domeniul prioritar al intervenf iei trr:buie si fie ,cel
socialin vederearedistribuirii resurselorfinanciare.
in toate orAnduirile social-economiceln care au erastat,
finant,ele
s-au manifestat ca relalii sociale,de naturi economici, apdrute in
procesul rcparti{iei vcnitului nalional, in strdnsi legituri cu indeplinirea
funcfiilor qi sarcinilor statului.ln cele patru orAnduiri social-economice,
finan[cle au lnrbrlcat forma valorici, bineasci, dar, in fiecaredin aceste
orAnduiri, ele au lndeplinit un anurnit rol.
ln procesul procuririi gi repar:tizlrii resurselor, de care are nevoie
statul pentru indeplinirea funcliilor' gi sarcinilor sale, se trasc irnumite
relafii (raporturi) sociale. Aceste relalii sunt de nilurd economlcd gi
exprimi repartizareaunei pirti din produsul intcrrr lrrul (PlB), prin
intermediul statuluir intre diferite categoriist'rcirrle,
Aeerte relaflt, apIrute in procesul de mobilizare gi repartizarcil rcBut,rGlgrnGeruc 9tatului., in formi bineascS, sunt rcIa(iifinunelsr* tnrtr EHnlff
.lfifirr,
Ulterior, activitateaunei sociutl[i re reah:alf CaEft ftaplcx de
acfiuni gi relafii pe care le pronroveezi parflclp*ap! h .d

corntraprestaliice nu au neapirat caracterulde continuitate.

Sfera relafiil,or financiare sau ,a finantelor, fiind mai ingusti, cupr:inde nurnai acele relatii binegti care exprimi un transfer de valoare,
nu gi pe cele care rreflecti o schiml:are a formelor valorii. Relafiile financiare sunt relalii binegti de r,epartifie a produsului global sau a
componenteior salL,er
reprezentAnd t:ransferuri monetare, in dublu sens,
intre buget gi firme sau intre firme.
Caracteri.sticift
: relaliilor fi nanciiilresunt:
a) R.elagiilefinanciare sunt pa.rte a relafiilor economice, deoarece
constituie suportul unor raporturi intre proprieti$ gi modifici
patrirnoniul partenerilor satr,cel puliry structura acestuia.
b) Relaliile {inanciare au loc in mod organizat, adicl pe bazb.legali qi, de regulq cu caracter de continuitate (se stabilegteprin
leger oblie;ativitatea, cuantumul gi termenul ce caracterizeazl,
respectiva,relalie).
c) ReJai:iileffrnaneiareau efetGieu eafacter definitiv; exprimat Brln
faptul cl, odati transfeful finanfiar efctuat, modificarea de
structuri a patrimoniului este ireversibili.
d) Relafile fi.nanciare presupun transferuri binegti fhri contraprestalie directi gi imediatii gi firi titlu rambursabil.

lilvltate

- TL -

in cadrul relafiilor {inanciare, se particular izeazd,trtti categorii d.e

relalii:
l. Relaliile care exprimi un transfer de resurse birLeqti {bri echivalent gi cu titlu nerambursabil; acesteasunt relalii clqsice:imptozite Si taxe;
2. Relaliile care exprimi un tmpnrmaf de resursebinegti, pe o perioadi de timp determinata, pentru care se pe(:epe dobandn;
acesteasunt rela$i de creilit, ntrjlocrte, in principal, de binci;
3. Relafiile care exf,rime, dupi caz,un transter oblig1atoriu saufacultatiu de resurse binegti, in schimbul unei c:ontraprestalii
care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu.
in literatura de specialitate, no(iunea d.efinanle este folositi in
dublu sens:
a) tn senslarg, ea cuprinde toate cele trei categorii clerela,tii;
b) tn sensrestrAlrc, ea cuprinde numai relaliile financiare, care au
la bazl. principiile prelevirii ftri contraprestalie la fondurile
publice.
Avind in vedere caracteristicile lor, relaliile ffnanciare pot fi clasificate astfel:
o relalii ffnancia:republice sau finanfe publice;
e relalii ffnanciare private sau finante private.

e cl onom i cal fi nanl el or

1.2.Conlir nutLi
in abordarea noliunii de finarnfe,este necesari. efectuarea distincliei intre fintan{ele publice, care srunt asociate cu statul, cu unitllile
aclministrativ'teritc,riale gi alte institulii de drept public Ai au drept scop
satisfacereain,tereselor generale ale membrilor societifii, gi finanfele
private, care sunt a.sociatecu intrep.rinderile, bincile, societilile de asigur5.ri etc., iar resursele lor financiare sunt destinate unor activititi
producitoare de brLnuri gi servicii, in scopul oblinerii de profit.
O definilie g,3neralizat[ a no!:iunii de finanfe poate fi formulati
astfel: finanlele reprezinti relalii economice, exprimate in forma bineasciu in legiiturr5Lcu constituirea, utilizarea gi distribuirea fondurilor
centralizate gi desc,entralizatede mijloace binegti, in scopul indeplinirii
unor funclii gi obier;tive determinate,
Finanfele centralizate se referl la relaliile bineqti in legiturl cu
constituirea gi utilizarea fondurilor de mijloace b6negti ale statului,
acumulate la diferite verigi ale sistemului bugetar al iirii.
Finanlele desc,entralizaterepre',zint6relaliile binegti care asiguri
circuitul fond'urilor bineqti ale intr,:prinderilor, precum gi relafiile de
distribuire gi r:edistribuire a fondurilor binegti in cadrul grupurilor financiare qi de procluclie, companiilor transnafionale, holdingurilor, in-

Deci, rela;iile ftnancj.arepot fi publice sau private, dupi cum stahrl

apare ln cadrul lor ca autroritate publici sau nu. De exemp,lg o societate
comercialS cu capital de stat este parte in relalii de credit cr:merciaf cat qi
incheie contracte de asigu.care.Rela,tiilefinanciare niscute, in acest caz, fac
obiectul finanlelor private, intrucat statul apare aici ca urL simplu agent

podiriilor casnice.
Reflectar:eaconlinutului economic al finanlelor poate fi realizati
pfi.n analiza cc'ntinutului celor doui ,3omPonente:finanle publice gi cele

treprinzdtorilor inilividuali, activitatea investilionali a cetilenilor, gos-

economic. in acelagi mod, pot fi tratate relaliile financiarr:, care apar in

legituri cu proprietateapublici a stahrlui gi cu proprietateaprivatl.

Finan{ele purblice constituie o' parte a relaliilor binegti, prin intermediul cdrora, in procesul reputiliei produsului intern brut, se

in prezent, cuvdntul.rrfinante" a cipitat un sensmai larg, lncluzAnd

ln cadrul acestora,pe lingn bugetul de stat gi bugetele locale, operaliunile bancare gi bursiere, relaliile comercialc qi eelgurarlteobllgrtorii 9i
facultative de bunuri gi persoane.Altfel spus, {lnanfele a! cupdndc toate
sferelevie{ii economice g:isociale ale cllror relefll pot 6 c.uut6crte prin
intermediul banilor.

formeaz'A,se reparlizeaz[ qi se u\ilizr,eaz|fondurile necesareindeplinirii

funcliilor gi sarcincilorstatului. Asemenea relalii apar in procesul repa:rtifiei, fhri echivalent direct gi imediat al produsului intern brut gi, in
primul rAnd, a.prorlusului intern neltrin vederea satisfacerii unor nevoi
publice. Finan.felepublice sunt defirrite in legitur[ cu existenla statului
gi a instituliil.or sa-lecentrale gi locale, adici in legiturd cu existenla gi

- 12*

"13-

private.

functionarea instituliilor de drept public. componenta publici a finan(elor vizeazi:

r
mobilizarea reisurselornecesarestatului gi utilizarea lor, conform nevoilor societifii, in calitateasa de autoritate publici;
+ folosirea procr:sului de procurare gi utilizare a"resurselor
ca
mijloc (perghie) de influentare a desfhgurd.riiactivititilor
economico-sociale.
Relaliile financiare publice pot fi clasificatein:
a) Relagii financiare publice clasice, cflre se efectue,rzi, de regula,
cu titlu obligatoriu, fhr6 contraprestalie directi gi cu titlu ne_
rambursabil.
b) Relaqii financiare pubhcesyteciale careizeazl:
L. Rela{iile de credit, care nu sunt obligatorii liexcepfie: imprumuturile fo4ate), dar sunt rambursabile liexceptie: imprumuturile perpetue);
2. Relaliile de as;igurdri, care, la rdndul lor, cuprirrd:
r
asiguriri de bunuri, persoane gi rlspunde;:e civili; acestea pot fi obligatorii (cele prin efectul legii) sau facuita_
tive, ramhursabile (cu condilia producerii riscului, eve_
Rlmentului alentoriu), cu contraprestafie.
.
rtlgullrl solsle,care pot ft obligatorii (prin efectul le,

(.u .onJi1i"produc,erii
ramtrurrsblle
$l) mu faeultctlve,
f{reulufewnimentulul
olestoriu),
cucontr,aprestafie.
U-aP furnelrn prlvrtc re manlfertlla:
l) ilrrclulegcnlll'rr
economlct;
b) nlvclulpopulafiei
(gospodiriilor
casnice).
lntre ffnanfelepublicegi celeprivate,existi unereasr:miniri, dar gi
o Bdflode deoeebld,
Asemdn&rtt
. etdt ffnangelepublice, eAt gl eele private,
se csnfr,unti cu
problemede ecfulibrufinanciar:
r resurselenece,sare
realizirii functiilor gi sarciniJorstatului,se
procuri de la persoaneffzice qi juridice prin misuri de
"14-

corrstrAngere,gi intr-o proportie mai mici pe baze contrar;tuale.

Deosebiri:
I
finanlele publice sunt folosite la satisfacerea nevoilor generale ale societilii, iar finanlele p:rivate - la realizarea profituLluide citre intreprinzitorii particulari;
*
gestiunea finantelor publice este supusl dreptului public, iar
gestiunea financiari a intreprinderilor private - dreptului
cornercial.
in acest sens, relafiile financiare, care se statornicesc, in generaf
intre stat gi membrii sii, sunt urmitoarele:
a) relaEii care exprimi transferul de resurse binegti (bugetare)
flrd echivalent gi cu titlu nerambursabil de la membrii societilii
citre stat gi, invers, de la stat citre acegtia.Aceste rela{ii formeazi finanlele publice clasice. in llMoldova,

cel mai bine

acest3a sunt exprimate prin interm,diul bugetului de stat gi

bugetelor locale;
b) relalii care e4primi transferul de resurse bineqti sub forma
contribuliilor obligatorii citre instituliile specializate ale statului qi apoi, invers, de la acesteacitre cei care au participat la
acest,econtribufii sub forma pensiilor qi-a altor ajutoare gi servicii srociale;
c) relafii care exprimi transfer de resurr;ebineqti prin mijloacele
extrabugetare citre instituliile publi,;e centrale sau locale in
schinlbul unor prestiri de servicii (ed,ucatie,ocrotirea s[nitifii,
culturi etc.);
d) relalii care exprimi constituirea de resurse binegti prin imprumuturi mijlocite de binci sau de alte institulii financiare specializate * acesteasunt r'elafii de credit. Relaliile de credit sunt
relatii binegti de repartitie a produsrrlui global sau a componentr:lor sale gi reprezinti mobilizarea unor disponibilitili
bineqti in vederea acoperirii unor nevoi temporare. in cadrul
acest,cr relafii, menlion6m gi impru,muturile de stat, la care

-15-

acestaaPeleazipe plan intcrn sau extern prentrufinantarea gi

refinantareq deficitului btLgetar gi a datoriei prrblice. impnLlmuturile (de stat), in ace,stcontext, connporti r.rn dublu ca_
racter: in primul rind, ele reprezinti relalii :le credit,
f,entru caceastaeste natura lor, iar in al doilea rAnd, ele se circurnscdu
finantelor publice, intrucit, prin intetnediul lor, statul
finanfeazi deficitul bugeta r, deci, cheltuieli public,e,iar,,costul,,
acestor resurseeste suportat apoi integral din fonLclurilepublice
(impozite titoare);
e) relagii care exprimi tran.sferul obligatoriu gi facultativ de
resurse binegti in schimbul unor contraprr:s;tatiiiviitoare, care
depind de producerea unui evenirnent aleatoriu dinspre asigurali citre asiguratori gi, eventuaf invers. llceste rela{ii
determini relatiile de asigurdri de bunuri qi persoerne;
f) relafii din cadrul activitililor proprii ale irLrtreprinderilor prrcducitoare de bunuri gi servicii, in scopul realizirii de profit gi
maximizirii acestuia.
Fali de cele rnentionate mai sus, finantele publice sunt reprezentate de relaliile binegti menfiona.te la literele d',,
,b" $i rc', $1,parfial,
la cele de la litera ,d" (imprumuturile de stat), iar cele priv:rte de la
literele ,,d", ,rc",,re" gi ,,f',
Potrivit celor ensnllte mrl sus, finanlele private circumscriu, in
cadrul lor, relatiile <le Credltl pffcum gi relafiile cr,eatein cadrul asiguririlor obligatorii
;l frsultrtlvc, deoarece activiti.tile desfigurate cle
bincile comerciale, aeletl;g {g asiguriri gi arte institu{ii financiare
specializatein accasfl &::gHg, bursclc dc valori, societifile rJe inter_
mediere etc. au aeelasrry Hnll, r*slizareagi nraximizareaprofitului, in
timp ce rolul flrrenlftg pUbltCeeondtil tn ,lntisfacereaintereselor generalealesociet{fli,
Rez'ltI, deci,c{, In eadrulfirranfelorpublice cla,sice,
se includ nu_
mai acelerelafii care detcrmin[ constituireade resursefirLanciarela dispozilia statului prin constrangereEriftri o contraprestafierimediati, in
timp ce, in cadrul finanfelor, in general,se includ gi relafiire de credit,
cele de asiguriri gi finanlele private.

-16-

in practici, finanfele e4primi relaliile binegti dintre:

1) intreprinderi in procesul creirii valorilor materiale gi realizirii bunurilor gi serviciilor;
Z)

3)
4)

intreprinderile gi instituliile publice (ministere, departamente, agenfii), in procesul formirrii fondurilor centralizate
de mijloace b[negti gi a distribuirii lor;
statigi intreprinderi, in momentul achitirii impozitelor gi a taxel,cr in sistemul bugetar, qi finanlirii cheltuielilor;
stal: qi cetSleni, in momentul achitirii impozitelor gi a altor
pligi;

5)
6)
7)
8)

intr:eprinderi, cetifeni gi fondurile bugetare, la efectuarea

plnEilor gi oblinerea resurselor bineqti;
verigile sistemului bugetar;
cornpaniile de asiguriri (de bunuri qi de persoane), la achitarr:a primelor de asigurareqi la rectrperareadespigubirilor;
fondurile bineqti ale intreprinderilor cu diferite forme de
prcrprietate;

9)

difr:rili participanli gi direclii de ar:tivitate in cadrul grupurilc,r financiare qi de produclie, corpora$ilor intemafionale

etc.;
10) difi:rite direclii gi etape de activitate ale intreprinzltorilor
individuali;
11) cetlfeni, care se ocupi cu activitatea investilionali, gi emitenli etc.

1.3.Funcliile
finanlelor
Finanlele igi indeplinesc misiunea lor economici gi sociali prin
funcliile pe crrele exercitS concomitent, gi anume prin funclia de reparrtitie qi funclia de control.
Func{ia ile reparti{ie afinanlelor cunoag;tedoui faze distincte:
l)

constituirea sau formarea fondurilor;

2)

distribuirea sau repartizarea acestora.

i :i;&*;IB'JiS* S{SSit ,

frr'iHssrfi :
ifiif+iti{ ?ilrtiln$
I
*-.-:#

Prima fazi, constituirea fondurilor, consti in fnrrnarea fonclr.rrilor de resursebinegti. intr-o primi etapi, se formeazi venituri primaire,
in cadrul repartiliei venitului natiornal,intre participantii la procesul de
produclie materiali. Aceste veniturji sunt divizate in 2lgrupe:
c salariilepersoanelorocupatein sferaprodu.ctivi;
*

veniturile intreprinderilor din sferaproductivi.

rJrmeazi cea de-a doua etapi a constituirii forLduril.r publice. La
constifuireaacestora,participi: regriileautonome gi societ[file cu capital
de sta! societitile comerciale cu capital privat sau mixl; organizatiile
cooperatiste gi asocialiile cu scop h:Lcrativ;institutiile, pub.lice gi uniti!:ile
fin subordinea acestoral populali'r; persoanele juri,fice gi fizice rezidente in striinitate.
Formele de participare la constituirea fondurilor publice de resurse financiare sunt: impozite, taxe, contribulii de ar;iguriir:isociale,p,rime de asigurare, amenzi, penalitiEi, chirii, dividendt:, verLitul intreprir.rderilor publice, venituri din realizarea mijloacelor fixe ar,estatului, ajutoare, donafii, imprumuturi etc.
Cea de-a doua Jazd a funcfiei de repartifie a finanlelor consti in
distribuirea fondurilor financia.e citre beneficiari - persoane juridice gi fizice. Este vorba despre distribuirea secundarii.sau redistribuir:ea
venitului national.
Fazelepremergitoare distribuirii sunt:
I
inventarierea gi cuantifica.reanevoilor socj.aleaXeperJioadei;
+ ierarhizarea nevoilor so,cialein functie de
politica econro_
mica, sociali, clasificalia bugetari a statuhri reslpectiv..
Distribuirea resurselor financ:iare reprezinti repartizarea chelhuielilor publice pe destinatii:
a) invigimAnt, sinitate, culturl; b) asiguriri sociale; proteclie sociali,; c) gospodirie comunali gi locuinfe; d) apd"rarr:nationali; e) or_
dine publici; f) acliuni economicel g) datorie publiciir h) alte actiuni.
Importanfa.fancliei d.ercparti{ie a finantelor trebuie aprer:iatd.:
1) prin prisma dimensiunilor transferurilor de valo,areoperate de
la diversepersoanejuridice gi fizice la fondurile publice qi de
la acesteacitre diver5i treneficiarii

2)

prin prisma mutaliilor careseproduc tn economiein urma tran,

sferurilc'rde resursefinanciare,a efectelor economice,
sociale,de-

mografic,z,
ecologice
saudeal.tdnaturdprodusede acestea.
Toate acestea se referi la redistribuirea resurselor financiare pe
pletninte,rn.Spre deosebire de acestea,adesease produce o redistribuire
a :resurselorfinanciare pe plan internc$ional:
r
prirllirea. de imprumuturi externe;
I
acordarea de imprurnuturi externe;
*
*

ach.itarr::rr
cotizatiilor gi r:ontribufiilor organismelor internaIionale;
prirnire,a.sau acordarea, dupi caz, de ajutoare externe' de
citre stat, pentru inliturarea consecinlelor grave provocate
de ,;alar:nitili naturale, accidente, rlzboaie, revolte etc.

Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare, la dispozilia statului, in vederea indeplinirii funcliilor gi sarcinilor sale, se
resimte lin tc'artelirile, indiferent de gradul de dezvoltare economici
structuri de rirmuri etc., ceea ce demonstreaz| cd funclia de repartilie
are un ca.racten
obiectiv.
Procesul propriu-zis de redistrribuire a acestor resurse comporti
un caracter subiecfiu.Provenienta fo'ndurilor financiare publice se modifici in funclie de gradul de dezvoltare a sectoarelor sociale, de politica
promovatl de stat.
Destinalia fondurilor financiar:e publice suferi modificiri ca urmare a actiunjLinurnerogilor factori jinterni gi externi. Aceste modificfui
cerntitativeqi structurale ale fondurillor publice pot favoriza accelerarea
ritnnului cregtrerii economice, satisfrrcereamai deplini a nevoilor materiale gi spirituale ale populaliei sau chiarpot inriutifi condigiile de trai
ale populatiei etc.
NeeesitateaJ4uneyleide cafitrs'l al finangelor defiv6 din faptul ci
fondurile de resurse finineiare eonstituite la ilispozilia etetului dpaffln
intregii societiili. Funclia de coritrol se referi la rnodul de eonstitirite a
fondurilor ln ecorLomie, la repartiilarea acestora pe beneficiari gi la
eficienta cu care unititile economice cu capital de stat gi instituliile
prrblice utlkzeml,resursele de care diispun.

-1 8 -

- r tr -

ln fara noastri., org'rnelor specializate in control le revine sarcina

de a verifica integritatea avutului obgtesc, legalitatea, necesitatea gr
oportunitatea cheltuielilor. controlul statului cuprinde to,atedomeniile
viefii sociale gi anume: activitatea economici, cultural-educativa, de
ocrotire medicali gi protectie sociali etc.
Func{ia de control :rl finanlelor este strans legati de funclia de repartifie, dar are o sferi de manifestare mai largi. decit aceasta,deoar,:ce
vizeazi, pe ling[ constituirea gi repartizareafondurilor din economie, qi
modul de utilizare a res;urselor. cantrolul
financiar corLstituie o manifestare a funcfiei de co:rtrol al ftnanfelor publice. controlul financiar
se efectueazi, in mod necesar, infaza repartifiei, cand tLrmireqte py6uenienlaresurselor
financiare. Aceastanu se limiteazr la faz,rrepartiliei" ci
se extinde asupraproducliei schimbului gi consumului.
controlul financiar: asupra prodacliei realizate r;e efectueaLzi,
deoarece aceastaconstituie faza ceamai importanti a repr:oducfiei, care
influenfeazi toate celelal:tefaze. Raportul dintre valoarea nou creatl qi
valoarea producliei nou-ob(inute reprezinti eficien{a
care au fbst
".l
folosite mijloacele de muncl gi forla de munc6.

Clc rJistin,:giee:stenecesar de rr:alizat in abordarea noliunii de finan[e?

6. (lare sunt carar:teristicilede bazii ale relatiilor financiare?

Prin ce categorii de relalii pot fi r:xprimate finanfele?
finanlele?
8. Cum pot:[i clasrificate
9, Care sunt deor;ebirile gi aseminirile dintre finanlele publice gi cele
private?
10. Care sunt fazelefuncliei de repartitie a finanfelor?

I l, D escrieli,con!inutul fazelor fu ncliei de repartilie.

12. Care sunt fonrnele de participare la constituirea fondurilor publice
de resurse,financiare?
13. Care sunt destinaliile distribuirijLfondurilor financiare publice?
funcliei de control al finanfelor?
14. Care estenecr::r;itatea
1.5. in care fazeesl:enecesarsi se efiectuezecontrolul financiar?

Teste
l.

rnfaza schimbului, controlul financiar se exerciti pentru a verilica

dacl produsele ob$nute se realizeazi ca mirfuri, preguLlmdrfii e re_
cunoscut ca exprimind cheltuielile de munci socialmente necesari.
in faza consumului, controlul financiar izeazi consumul productiv al unitdlilor economice cu capital de stat, precum gi consumul
final al instituliilor public,e.
in RMoldova, controlul se exerciti de: Curtea de Conturi, Ministerul Finanfelor, Banca Nalionali. Atribulii de control in domeniul

b) apariija relaliei marfi-bani;

c) aparilla coqporatiilor;
d) aparilia statului.
t a corectd
I ndicapiua'.rian
Finanfetrerexprimi relaliile btureqti dintre:
a) intreprinderile, in procesul creirii valorilor materiale gi realizirii bunurilor gi a serviciil,or;

finanlelor au Parlamentul, Guvernul lirii precum gi alte organe.

b)
c)

intrebdride verificare
l.

Care sunt condiliile c:areau stat la bazaaparifici finaui;elor?

Z.

Care esteesenlaconceptiei clasiceprivind linan{elc?

Ce reflecti concepliamoderni a finanfclor?
Cum pot fi erprimate relafiile ffnanciare?

3.
4.

-20.

Care sunlt conditiile care au stat la baza apariliei finanfelor:

aparil;iarelaliilor de producl;ie;

a)

d)

statul gi cetltenii,
companilip de asiguriri (de bunuri gi.de persoane),la achitarea
prirnelor de asiguraregi la recuperarea despigubirilor;
diferifi participanli 9i direclii de activitate in cadrul grupurilor
financiare gi de produclie, corporaliilor intemalionale etc.,

lndicati t'arianLta
corectd
3.

Finanf elleexp'rrirni relaliile bdrreqti dintre:

a) intreprinrfl,erile,cetifenii gi fondurile bugetare;

- 2,'t-

b)
c)

4.

b)
c)

verigile sistemuftri bugetar;

diferite directii gi etape de activitate ale intreprinzrtorilor individuali;

d)

In di cali uari antelecor ecte

d) cetilenii, care se ocupi cu activitatea investitiona[b.gi emitenfii.

Indica{i uarianta corectd
Relaliile financiare suntparte componenti a:
a) relaliilor binegQ rela$ilor economice;
b)

relatiilor sociale,relafiilor de productie;

c) relatiilor politice, relatiilor demografice;
d) relaliilor industniale, relaliilor militare.
Indicafi varianta corectd
Relafiile ffnanciare pot fi clasiffcate astfel:
a) relalii financiare publice;
b) relalii financiare subiective;
c) relatii ffnanciare private;
d) relafii ffnanciare obiective
lndicali varianta corectd
6. Func$ia de control arlfinanlelor se referi la:
a) modul de constituire a fondurilor in economie;
b) repartizareaacestorapebeneficiari;
c) eficienla cu care unitl!ile economice utilneaz|resursele de care dispun;
d) formele de partir;ipare la constituirea fondurilor publice de resurse.
lndicali uarianta corectd
,7

Relafiile financiare publice sunt:

a) la nivelul populafiei;
b) la nivelul agenlil,rr economici;
e) ladie;
d) speelale:de eredit gi de asiguriri.
Indlcali variantele corecte

8.

Funclia de reparti,tiLea ffnanfelor publice lnclude urmitoarele

etape:
a) controlulfinangelorpublice;

-22 -

constituirea fondurilor financiarepublice;

distribriirea fondurilor financiare publice;
reglernentareafondurilorfinanciarepublice.

Bibliografie:
l.

Filip Gh., Voinea Gh., Mihiesa S., $i alfii. Finan[e, Editura Sedcom
Libris,20i0t.

2.

Lipsey F-'G.Economics/ k G. Lipsey, P. O. Steiner, D. D. Purvis. New York Harper International Edition, 1987, -

3.

Musgrave, k A- Public Finance in Theory and Practice / n a"

Musgrave, P. B. Musgrave. - NewYork MlcGraw-Hill, 1989. -

4.

Pareto Y. Manual of Political Economy / V. Pareto. - New York:

Kelly,19i'1. -

5.

7.

Stancu I., Finanle: piele financiare Sigestiuneaportofoliului, investi{ii

reale Sifin'.anfarealor, analiza Sigestiuneafinanciard a intreprinderii,
Bucureqti,2002.
Stratulat (J., ConceptulgiJunc{iilefin an{elorpublice, Chiginil4 1996.
Stroie R, Armeanu k, Finanfe, Editura ASE, Bucuregti, 2004.

8.

Vlcirel

6.

9.

1i. Finanle Publice / I. Vdci,re:L - Bucuregti: Editura

Didactici qi Pedagogice,1999.
- 423p.
Viclrel t. folitici economiceSifinanciarede ieri Side azi / I. Vicirel. Bucuregti: Editura Economic5, 1996. - 38'4p.

-)a -

Capitolulll.
MECANTSMU
L 5t S|:STEMUL
FthtAt{CtAR
Cuuinte-cheie: mecanism economic, mecanism finan.ciar, sistern :financiar, sistem de relatii financiare, sistem de fcrrrdun, sistem de instifufii, pdrghii economico-fina.nciare, metode adrninistrative de conducere, cadru juridic, cadru institutional.

2.1.Mecanismul
financiar
Fiecare economie are structuri proprii de ramurri, forme specifice
de organizare, aplici metode qi prirrcipii diverse de r:onilucere etc. De
asemenea,fiecare economie are propriul siu mecani.smd.efuncfionare,
care poate si prezinte atAt aseminLiri,cit gi deosebiri fa(5 ile mecanismele altor giri.
intre mecanismele de functioniare a economiik:n nationale din dtiferitc f{ri, crjstd condifiondri ktorice comufle sauobiective'politico-iilealoglcct tocldal econofilce saude alti :naturi ssemdnfitouretcum sunt:
r) forrnr de proprlctrtc prcdominantA (privari sau rle star);

b) rl*rmul deeonducore
nler:onomiei;
:) UtsnS dr rrpE*lzrrcr rczultatclor
muncii;
d) n$mul pllHco.ldcologlc
(democratic,
plu,ripartidic
sautoralltrr, nonopartldlc),
acceptarea
uneisingurrr
idr:ologii
sau1toterrreemelmultoq
e) prrtlclparea la alianfepolitice, militare saula uniuni cu caracter
economic,
lnsi, existi o serie de deosebirirprecum:
o nivelul forlelor de prorluctie, mirimea nezervelor
de care
dispune economia nafir:nali, conditiile r:LaturiLlegii diment

siunea teritoriuluil
structura sociali gradul de maturizare a r:elafil.lorsociale, de
productie gi a democratismuluieconomiei;

-2t4-

gradul de independenti a economiei fali de striin[tate (propor:fia de acoperire a necesarului rle materii prime, resurse
ent:rgetice,specialigti,tehnologii gi capital din surse interne),
pre:cum gi de desfacere a produselor (raportul dintre produr:lia internl a !5rii, care se consurni pe plan national gi cea

care se exporti);
obiectivele de politicl economicd u:rmirite pe termen lung.
Toate ar:esteelemente de care depinde buna funclionare a ecoo

nomiei unei fiiri, precum gi altele aflate in interdependenfi cu ele, constituie mecanismul economic de funcflonare. lWecankmul economic reprezinti ansarnblul metodelor gi instrumentelor de conducere sau reglare a econorniei nafionale, de citre factorii de decizie ai societifii, impreuni cu obiectivele ce guverneazi aceasti conducere sau reglare gi
lntregul sistenr organizational prin intermediul c5ruia o efectueazi.
Mecanismul financiar esteo componentdde structurdfunclionald a
gi circula{iea flumecanismuluieconomicSi exprimd modul de origanizare
xurilor financiare prin care se realizeazdmobilii:,area,repartizarea Si utilizareafondurilor financiare constituitetn cadrul economieinalionale.Pfrn
intermediul mecanismului financiar, se reali:zeazi funcliile finanfelor
(de repartilie

de control).
'ii
FuncJionalitatea mecanismului financiar consti in capacitatea sa

de asigurare,tn senstehnic, circulalia normali, :fhri dificulti$ a fluxurilor

ftnanciare, gi, in acelagitimp, stimulare a derulirii activitilii economice
desftgurate de agenfii economici, indiferent de forma lor de proprietate.
ln acestcontext, este importanti cunoagtereaacliunii legilor economice
obiective gi, in special,4legilor piefei.
in lirile cu economie planificati, principalul instrument de conducere gi de reglare a proceselor economice corrstituie planul-directivi,
in timp ce, in lirile cu economie de piafa, rolul hotiritor in reglarea
proceselor economice este atribuit piefei r;oncurenfiale, iar statul
asiguri functi,cnarea mecanismului economic. Astfel, statul aclioneazi
ca: a) autoritate publicd prin asigurarea ordinii publice, apirarea nafiornali gi intr,efinerea relafiilor externe, precuLmgi influenfeazi gi pro-

-25 -

duclia materiali, consumul, repartitia PIB prin prelevarea unei pirti a

acestuia la fondurile de resurse financiare publice; b) agent economic,
respectiv, in calitate de producitor gi consumator de burlrri gi servicii;
c) organizator Sifinanlator al asiguriirilo4 d) creditor;;i debitor etc.
Statul influenteazi selectiv activitatea econorrrici prin finantarea
unor obiective sau acliuni pe seam.aresurselor publice, precum gi p.rin
utilizarea unor instrumente economico-financiare (impozite gi taxe,
transferuri gi subvenlii, creditul gi dobAnda, prefu:rile gi tarifele, taxa
scontului gi cursul de schimb etc.). De asemenea,sl.atulcreeazdcadrul
institulional gi juridic necesardesfirprdrii activititii.
Mecanismul financiar este cr:nstituit din totalitatea stmcturilor,
formelor, metodelor, principiilor gi pirghiilor ecc:nomico-financiare,
prin intermediul cirora se constituie, se repartizeazi pi se u.tilizeazi forrdurile binegti ale statului necesare indeplinirii functiilor gi sarc:inilorsale, gi a acfiunii libere a agenlilor economici.
in general, strucfura complex'i a mecanismului financiar este constituitd din:
o sistemulJinanciari
pdrghiile economico-financiare
utilizate de stat perntru influernactivitifii
economi,ce;
Iarca
mctodcleadminktrative de conducerefolos;itein domeniul fi-

nrntetor,
Cadtullwfltuflonalalcltuit din institufii gi organLe
cu atribulii
In dorntnlul flrranfelor(organedemocral:ic
alese,organeale
adntlnlttnflel centralegi locale,organer;pecializate
ale statulul In domeniulftnanciar);
cadruljuridic format dirr ansamblulactelornor:rnat.ive
(legi,
decrete,hotirAri gi alte reglementiri cu r:aracternormatirr),
care reglementeazidorneniul financiar atat in faza de .repartilie.,cAtgiin ceade prelevare.
O asemeneastructuri neomo.geni prezirr-rti.difisulteli in abordirile
teoretice gi nu se incadreazi in analaa de sistem sau intr-urr algoritm r1eterminat' De aceea,se analizgx2[ r:lementele componente, iar eficienLfa

furrcfioniirii mecanisimuluifinanciar al unei economii poate fi evaluati prin

pdrma unor indicatlorimacroeconomicigi a dinamicii acestora.
Menlionim

frrptul ci mecanisrnul financiar nu este stabilit, odate

Pentru totdeauna, c:ise afli in continul ferfecfionare, are un caracter dinanric Ai o strtrcturil relativd. Derularea mecanismului financiar depinde
de condiliile sau cerinlele perioadeiiii de intereselenalionale.

financiar
sistemuluri
2,2.Caracteristica
ln economia de piali, statul influenleaze procesele economice prin
htermediul sectorului public, ce diferi ca merime gi structuri de la o lari
la alta, gi de la o pe:rioadl la alta. Noliunea de sistem financiar are o dubli
hterpretare: in pri:nul rAnd, ca ansarnblual institu$ilor care se ocupi cu
operafiile binegti (Ibnduri, organizafji, b5.nci,companii etc.), gi, in al doilen rdnd, ca un sislem de relalii fina.nciare(finan;ele publice gi finanlele
prlvate). Astfi:ll,conceptul de sistem financiar are un conlinut foarte complc6 putAnd {i interipretatsub mai multe aspecte,gi anume:
I
ca sistenrde rela{ii econontice,inexpresiebineasci, prin care sevehLiculeaziresursefinanciare;
o

ca sistertnilefoniluri de resurse financiare ce se constifuie in

economie la anumite egal.oanegi se utilizeazi in scopuri pre,cisdeterminate;

ca sistenr de institu{ii care participS.la organizarea relafiilor,

la constituirea gi distribuirea fondurilor, precum gi elabora:rea,executareagi controlul planurilor financiarel
ca $istefinde planuri fina'nciare (instrumente de conducere

gi reglar,e),care reflect[ anumite procese prevlzute a fi realizitte in r)conofnie, in cursul unel perioade de timp detefmi'
nate.
I. Prin prismar rela{iilor econontice,sistemul ftnanciar seprezinti ca
un ansamblu cle relrlfii financiare ce siemanifesti in procesul complex de
constituire, dilstribr.riregi utilizare a fcrndurilor binegti, gi esteformat din:
t
sisl:ernril'
financiar public.t
-2',,7-

o slstemulfinanclarprluat.
intr-o accepfiuncgcncralizati, sietemul ftnanciarpublic cuprinde:
o Bugetul clestattgi bugetclelocale;
r
Bugetul fuigur:irilor Socialede Stat.;
I
Bugeteleinstitufiile publice autonome;
o Bugetele instiltufiilor publice finanfate, integral sau parlia!
din Bugetul d,e stat, Bugete locale sau Bugetul Asiguririlor
Socialede Stat;
I
Bugetele institufiilor publice finanlate integral din veniturile
r
I
r

la niueil meiliu sau intennediar (fondurile bugetare ale raioanelor,municipiilor, oraqelorgi comunelor);
tra niuel!.tnicroecottornic (fondurile proprii ale intreprinderilor, irrLr;titufiilor), avAncl ca scop satisfacerea nevoilor de
fu:nclion.aregi dezvoltare ale acestora.
b) ilup5 desttiLnaliadati resurselor din fondurile financiare:
+
fo,nduri de inlocuire Si dl.ezvoltare,printre care se reglsesc
fonduri.le proprii ale intreprinderilor destinate activitilii productie, (:omer!, investilii, precum gi fondurile imprumutate
perrtru activitilile curente sau de investifii, fondurile speciale

Bugetul Trezoreriei Statului;

Bugetul fondurilor externe rambursabile;

Bugetul credit,elorexternenerambursabile;

extabul;;r:tarepentru consumul curent, fondurile de asiguriri

Creditul publi,c.
in ceeace privegte sirltemul ftnanciarprivat, in struchrra lui regisim:
.
Creditul bancar;
o Asiguriri de bunuri, persoane gi rispundere civil6;
c Finanfeleintreprinderilor.
II. Sktetnul financiar privat in funcfie de
fondurile: de resursefinanciare
Structura sistemuluLide fonduri financiare sti la baza derulirii
fluxurilor binegti in oricr: economie, dar, la rindul siu, ea rezulti din

sociale, anumite pirli

din fondurile proprii ale intreprin-

derilor rlestinate acfiunilor cu caracter social sau stimuliri

materiale ale salariafilor, precum gi partea din resursele b5negti ale populaliei destinatl consumului curentl
+

fond.uri ile asigarare, care sunt destinate, in principal, asigu.ririlor: sociale, asigur[.rilor de bunuri, persoane, rispundere ciirih, fie pentru consumul curent, fie pentru actMt[fi
de inveritifii;

conceplia existenti asupra mecanismului financiar-monetar, avAnd la

bazd, o anumiti politici financiar-monetarl. O imagine de ansamblu
asupra acestui sistem poa.tefi reahzatd.prin gruparea acestora dupi mai
multe criterii:
a) dupn nivelul Ia care se constituie, distingem urmitoarele
fonduri:
:

extrrabugetarefolosite perrtru lucriri cu caracter de investilii;

foniluri de consum, din c,arefac parte: fondurile bugetare gi

fonduri de rezervd, care se constituie la dispozilia anumitor

en'titifi r:conomice gi soci.alegi sunt destinate finanlirii unor

nevoi irnprevizibile.
c) dupn forrna de proprietirte,

in care sunt administrate fon-

durile financiare:
t
foniluri.financiare publice (fondul bugetar al administraliei
cen,tralede stat; fondul asigurlrilor sociale de stat);
+
foniluri.financiare private (fondurile aparlinAnd societililor

Ia niuel centrail sau tnacroecoflotnic, care se constituie gi se

administreazi de citre autoriti$le sau institrrtiile centrale,
presupunind, in principiu, realizareaunor obir:ctive de inLteres macroeconromicsau social (fondul bugetar al administraliei centrale dr: stat; fondurile asiguririlor sociale; fondurile
de creditare);

cornerciale, bancare, de asigurare gi reasigurare cu capital

privat sau mixt, resurselebinegti ale popula,tiei).
d) dupe fiilwll.cw care se fac preleviri:
o preleviri cu titlu definitiv gi ,caracterobligatoriu (impozite, taxe);

-28 -

-2,9-

ra.

preleviri cu titlu rambursabil qi caracter facult*tiv (depu'eri

la binci);

3) constituirea fondurilor publice de resurse financiare qi repartizare,agi dirijarea resurselor financiar:ede la fondurile publice

transferuri externe rambursabile sau neramburr;abile (dotatii,

citre divergi beneficiari. Instrumente]e reprezinti metodele de

preleuare a unor resurse la fondurile publice (impozite, taxe,
venitruri nefiscale,imprumuturi), respectiv metode de dirijare a
acest,oracitre divergi beneficiari (alocalii, subvenlii gi transfe-

ajutoare).
rlr. Privit prin prisma instituliilor care participi ra organizarea
relaliilor, la constituirea gi distribuirea fondurilor, precum gi elaborarea,
executarea gi controlul planurilor financiare, pot fi delirnitate urrnitoarele verigi ale sistemului financiar: buget public nalional gi componentele acestuia, creditul public, fondurile de asiguriri, piafa de capital
gi fondurile intreprinderilor cu diferite forme de proprietate.

ruri bugetare, credite);

4) influenlarea proceselor economice, a acliunilor sociale, a fenomr:nelor demografice in direc$ile, indicate de autoritifile
publice, in vederea armonizirii intereselor generale gi individuale, nalionale gi locale. Aceste inritrumente sunt cu dubli

2.3.PArghiile
economico-financiare
Noliunea de parghie financiari are la origine semnificatiile parghiei din fizica mecanici - forla care d6 impuls. LJn mecirnisrn de conducere a economiei incolporeazi o multitudine de instrrrmente financiare, fiecare dintre ele avand scopul si contribuie la atingerea anumitor
obiectiue qi anume:

funcfiune de prelevare-dirijare qi de influenlare a proceselor

economice, sociale qi de alti naturi.
in general, instrumentele financiare se concretizeazi in special,in:
t
previziunt,programe Siplanurifinanc:iare sub formi de balanle
financiare, bugete de stat, bugete locale, bugete de venifuri gi
o

nornice sau a eficacitilii unor cheltuieli, stabilirii op$unilor

unor solutii altemative;

1) estimarea necesarului de resursefinanciare pubri,:e (cererea de

resurse) gi a posibilitililor de procurare a acestr)ra (oferta de
resurse) la nivehrl intregii societili gi la nivelul rrricroeconornic
(intreprinderi, inistitufii publice, organizafii firi r;cop lucrativ)"
Instrumentele utilizate imbraci forma previziunil or, programelor gi planurilor ffnanciare,poarti denumirea de balanle finan_
ciare,buget de stat, bugete locale,bugetul de venitrurigi cheltuieli
al intreprinderilor gi oferi organelor competente informa{ii utile
pentrti estirnareapotenlialului financiar al societitri;
2) deterrrrinarea cf,ortului financiar reclamdt de realizarea unor
obiective satr acliuni, a efeetelor scontate de pe ffma acestora
gi a raportului dlintre efort gi efect. Instrumentt:le constau in
diverse metode gi tehnici de lucru, care seryescla determinarea
eficienfei econornice sau a e{icacitifii unor cheltuieli;

-30-

cheltuieli ale intreprinderilor gi instituliilor etc.;

me;lodegi tehnici de lucru necesaredetermindrii eficienlei eco-

metode de preleuarea unor resurse la fondurile publice, respectiv impozite, taxe,venituri neftscale,imprumuturi etc.;
me'lodede diriiare a resurselor financiare de la fondurile publir;e c5.tredivergi beneficiari, respectiv alocalii, subvenfii bugetare, credite etc.;
+

insl:rumentecu dubld func[iune, de p,relevare-dirijare gi de in-

fluentare a proceselor economice, s,ocialegi de alti nafuri.

Nu toate:instrumentele financiare pot fi r:onsideratepArghii la dispozifia statului. Daci o metodi de.prelevare serve$tenumai pentru a1imentarea unui fond de resurse financiare, aceasta constituie doar un
aimplu canal <:olector.De asemenea,nici met,oda prin care se dirijeazi
cltre beneficiari resurselebineqti acumulate la un anumit fond, ftri si se
fndeplineasci ,calti misiune economici, nu poaLeaveavocalie de pirghie.

-3r-

Categoriile valorice folosite in procesul

.de con,sllituiregi repartizare a fondurilor de resurse firranciare pot constitui parghie nunlai
in misura in care ele indeplinesc anumite funclii economice, se angreneazi organic in mecanismul de ftLncfionare a econr)miei, contribuind
la solulionarea,pe baze economice, a unor proble.mei* conditii mai
bune decit s-arputea face prin metode administrativer.
P drghiile economico-financiaryer eprezintd totcrlitatearinstrumenteIor de naturd economicdsaufinanciard,cu ajutorul cdrc,r'a
sttttulacfioneazd
pentru stimularea interesuluieconomical unei colectivitdli del:erminarte
(ramurd sau subramurd economicd,grup socio-profes,ional,
zond geograficd) sau aI membriloracesteia,lua{iln mod individual (.proalucdtori,
con,sumatori, salariati) pentru realizarea unui obiectivanumit sau s.timuldnd
euolulia tn directiile dorite.

lpeut,ln cazulin carenu s-arfi produs fenomertul generator al sancfiunii.

$rItetiunea se r:chivaleazicu o,rcointeresarenegativi".
PArghiile se pot manifesta atit la nivelul ralacroeconomicqi microonomic,unele avAndun pronunfat caracterfiscal (impozite, taxe vaRlHle,credite interne, subvenqii), sau altele se inscriu in categoria pirghlllor cu pronunlat caractermonetar-valutar'(curs valutar, masi mof,etartretc.).
I)upi rolul pe care-l au in cadrul procesului de repartilie a vettltului nafional, pArghiile financiare pot fi de mobilizare (impozite pi
trxe), de stinrulare/frinare (taxe vamale, impozit pe profit), de repartilie sociali (subvenfii, burse, pensii, aloc:rlii). Exemple de parghii
0nanciare cu caracter de stimulare f frdnare, s,ocial fiscal sau monetarvdutar sunt pr:ezentatein tabelul 2.1.

Caracteristicilepirghliloreccnomico-fi nanciarre:
.
aclioneazi automat la pl:erducereaevenin:Lr:ntellor
economiLce
I

saula punerealorin functiune de cltre orr4anele

publice;
metodele de prelevare gi de plati acfionealli.ca pArghii numai
in mS.surain care influerrleazi pozitiv anumite laturi ale activitdtii economice, asiguriLndinfiptuirea firnctiei de r:epartifie

Tabelul2.T
Pdrghiile economico.ftnanciare
r pref
r tarif
. cost

. imPozite
. taxe

masi monetarii
curs valutar

sisteme de retributie
sisteme de uzuri

, accize

preful hArtii

sisteme de fonduri

de valoare
. subsidii

a finanlelor;

profit

asiguri intervenlia statului in economie surbrrLultiple form.e:

reglarea volumului de pr:oduclie gi a mast:i monetare, stirnularea acordirii de creditr:, reducerea consumulu.i la rni.rfuriLle
diunitoare sinitilii etc.;
opliunea pentru o pArghie sau alta ori pentru un complex de

rentabilitate r subvenlii
t transferuri
Investilii
tmprumuturi n burse

pArghii depinde de polit,ica urmiriti de guverrr in domeniile

cregteriieconomice,veniturilor, prefurilor, b,ugetuluide stat,cAt
gidefaza ciclului econonricin carese afli economia unei
!iri.
Acliunile pdrghiilor economic'0,-financiareconstau n' numai in sitimularea interesului economic al parrticipanSlorla pro<:eseleeconomice in
realizareaanumitor obiective, dar gi in sanc[ionareaar:estora,in ,cazulnerespectirii unor obligalii legale sau r:ontractuale.Sanctionareadeterrnjni
o anumiti diminuare a avantajelor, la care ar fi awLt dreptul rLrnparti-:i 2 -

a
a

dobindn

amenzi

rata scontului

penahtali

curs de revenire

r pensii
. indemnizalii

Pdrghiile economico-financiare ocupi urn loc important in mecanismul de funr:lionarea economiei gi se compo,rtdcametode econotnice
de cond-ucerc. Perfecfionarea .pirghiilor economico-financiare nu
presupune rerrunfarea la folosirea anumitor misuri de naturd administrativi in c,onducereaeconomiei, ci o imt,inare judicioasi a metodelor economice cu cele administrative, care se completeazi reciproc.
Printre metodeleadministratiueutilizate, menlionim:
a) int,)cmirea de prognoze, programe ,economicegi planuri;

-33-

b)
c)
d)
e)
0
g)

tinerea evidenlei contab.ile;

stabilirea de ci.tre stat a unor preluri gi tariilb;
reglementarea imprumuturilor din fondurile puhlice;
reglementarearegimului valutar;
supraveghereaimportuhri gi exportului.,
sanclionarea speculei ilicite 9i a evaziunii liscale.

1'

lle flnanf,elort
a) cledir:ijare a activitilii agenlilor economici privafi;
b) de repartilie gi de control;

intrebdride verificare
1. Ce reprezinti mecanismul financiar gi care este slructura complexi

4.
5.

a acestuia?
Care sunt asemini.rile qi deosr:birile mecanism,elor drl func-tionare
ale altor !iri?
Caracterizali sistemul financiar ca parte contponenti a mecanismului financiar.
Numili gi descrieli principalele componente ale riisteurului financiar
public Ai ale celui privat.
Care sunt criteriile de clasific,areale sistemului fondurilor de resursefinanciare?
Ce reprezintepArghiileecononfco-financiaregi careesterolul acestora in funclionarea mecanismului respectiv?

Prln intermeclilrl mecanismului ffnanciar, se realizeazi funcfi-

c)

de rer:uperarea imprumufu;rilor acordate de stat;

d)

de produr::;ie;

e)

de coman<h centralizatl a e,conomiei.

In d icali varyiantelecor ecte

l, Mecanismuluiii financiar are utmitoarea structuri:

a)
b)
c)
d)

sistemul dl,tpl"ttot' financiare; sistemul de institulii;

cadrul instituJiona! sistemu.lfinanciar; cadrul juridic;
sistemul d,efonduri; sistemul de relalii economice;
perghiile,lconomico-finan(:iare; metodele administrative de
conducere.

elecar ecte
ant.t
In dicali uar.ri

t,

7. Care sunt caracteristicile de bazi ale pirghilor

economico!financiare?
Care sunt metodele administrativede conducerea economiei?

Dupi destinal;ia resurselor, fondurile ffnanciare ale sistemului

ftnanciar se inrpart in:
a) fonduri financiare private; firnduri financiare publice;
b) fondtrri bugetare ale raioanelor, municipiilor, oragelor gi comunelor;
c)
d)

fonduri de consuml fonduri de inlocuire gi dezvoltare;

fondtrri de rezervi; fonduri de asigurare.

elecor ecte
ln dicafi r,'arianLt

Te:;te
l.

in cadrul sistemului financiarpublic, nu se includr

a) finantele intreprinderilor de stat;
b) asiguririle sociale de stat;
c) creditul oferit de bincile pr:ivate.;
d) bugetul de stat;
e) frnangeleagenlilor econon:Licicu capital privat.
ln di cali vari antelecorecte

-:'4-

s.

ln cadrul sistemului financiar privat, se includ:

a) FinanLleleagenlilor economici cu capital privat;
FinanLleleintreprinderilor de stat;
Asigurlrilb de bunuri, persoane gi rlspundere civih;
d) Asiguririlersocialede stat;
e) Creditul bancar privat.

b)

c)

In d ica{i vari antelecor ecte

-31;-

Bibliografie:
l.

caraganciu A- Prob'lemelemetodologiceale analizei mecanismului

financiar tn economia de tranzifie / A. Caraganciu, Gh. Iliadi. _
Chiqiniu: Editura ASEM, tgg6. - 252 p.
Lipsey F.G.Economi,csf k G. Lipsey, p. O. Steiner, D. D. purvis. _
New York Halper kLternational Editi on, L9g7.
Manole T. Finanfe publice/ T. Manole. - Chiginiu: AAp, 199g. _

348p.

+.

Manole T' Finanfele publice locale: rolul lor tn consolidareaawtonomieifinanciare la n,iuelulunitdfilor administrativ-teritioriale/ T.Ma_

nole.- Chiginiu: Epigraf, 2O03.- 240 p.

Matei Gh. Finan[e generale / Gh. Matei, L Tomili. - Craiova:
Reprografia UniversitSlii din Craiova, 1992.- L32p.
6. Mogteanu T. Finante publice / T.Mogteanu gi colectiv. _ Bucureqti:
Editura Tribuna Ecornomicd,2O02.- 4O9p.
7. secrieru A- Finanle ltublice. lnstrumente si mecanism.
financiare de
interventieguvernamentald/ A Secrieru. - Chiginiu: Epigraf, 20O4.
- 423 p.
6.
Stratulat O., Mecanismulfin anciar, Chiginlu, I 99 g.

9. Stiglitz J. 3rcououurcazocy\apcmBenHozoceKrnopa/
J. Stiglitz. _
Moskva: Infra-M, 19g7. - T 18 p.

10. VicS.rel I. Finante Publice / I. yltcfuel. - Bucuregti: Editura

Didactici qi Pedagogice,L999.- 423p.
11. vicirel r. Politict economicesifinanciare de ieri de azi / I. vicirel. si
Bucuregti:Editura Economici, L996.- 3g4p.

C a p i t o l ul lll .
FINANCIARA
F'OLITICA
il-.A
['.IIVELMACI1OECONOMIC
,uu'n*-"heiie: polifica economi,:i, politica financiar5, strategia gi tactica financiarS, politica fiscali, po'litica bugetari, instrumentele politicii
bugetar-fiscal:, politica monetaLri, politica valutarl, politica creditari,
rezerve obligatorii, rezerve valutare, rata dobAnzii.

gisferade ctrprindere
a politicii
3,1. Conceptul
financiarer
la nivelmacroeconomic
Politica constituie o formS de organizaregi conducere a societilii
umane, pentrrr satisfacereaintereselor acesteiasau un ansamblu al declzlllor luate de aut,critili pentru conducereadiverselorsfere,domenii gi
Interesealeunei na[iuni,
Politico economicd reprezinti. ansamblul deciziilor adoptate de
cltre autoritiEile puLblicein vederea orientirii activitifii economice, intrutl sens consirleratrezonabil pe teritoriul nafional. Politica economici
cote meniti sA eliffdne fenomenele negative observate in economie, si
rchimbe sau si prerrinl schimbarea unor variabile economice'
Sistema.tizarerrinstrumentelor de intervenfle a statului in econnmie, in furrclie cleinstitufiile ce le promoveazl gi din punct de vedere
al obiectiuelor',cepr:rt fi atinse, a conrlus la separareain urmitoarele categorii de poLitici - componente: bugetare, fiscale, monetari, valutari a
veniturilor, comerciale, de preluri, a ocupirii, sectoriale.
Politica finan,:iari este o compronenti a politicii generale gi poate
fi abordatl la nivel rnacroeconomic Aila nivel microeconomic.
La niveI m acroeconomic, p olitl.ca financiari reprezinti totalitatea
deciziilor, mel:odelor, instrumentelo,r gi a miiloacelor concrete privind
procurarea gi dirijarea resurselor financiare, precum gi instituliile qi

-36-

- 3'.,7

reglementirile financiare utilizate de stat pentru direc:tionarea proceselor economice gi a relaliilor sociale, intr-o etapi deterrninati., in vederea realizirii obiectivelor politicii macroeconomice (ocuparea forlei
de munci, mentinerea stabilitilii preturilor, asigurarea cregterii economice gi echilibrarea balanlei de plegi exteme) gi obfinerii echilibrului
generalin economie.
Prin continutul siu, politica financiari este indisolubil legatn de
celelalte componente ale politicii economice. Astfel, dacii politica economici a statului igi propune ca obiective: dezvoltarea, retehnologizarea gi modemizarea ramurilor economiei nationale, relansarea economicS, cre$terea economicS, distribuirea mai echitabilS a venituriior,
atunci politica financiard trebuie s5.urmS.reasci aceleagi,,rbiectivegi si
contribuie la stimularea investiliilor qi a relafiilor intemalionale prin
acordarea de ajutoare financiare, de credite pentru investilii gi stimularea cercetirilor qtiinfifice prin finanfarea lor de la buget etc.
Caracterkticile politicii fi nanciare:
o este o component[ a politicii generale a statului,
o influenleazi gi celelalte faze alereproducliei financiare;
c se reatzeazdinbaza unei anumite strategii gi tactici;
r comportl un caracter dinamic;
r diferi de la o lari la alta in func{ie de potenlialul economic,
gradul de dezvoltare, trpul de conducere a econorniei etc.
+ domeniile in carr:se manifest6 sunt:
a)
b)
c)
d)

cheltuielilepublice;
resurselefinanciare publice;
creditul ban,;ar;
asiguriri qi r,easiguriri.
linAnd cont de sfera de cuprindere a sistemului financiar, se identific5. clar 4 categorii de p,rlitici - bugetare, fiscale, monetare, creditare care formeazi politica fimnciar5. a firii.
Politica financiarS.poate fi privitl prin prisma perioadei pentru
care s-au elaborat gi/sau aclioneazi. Astfel, deosebim:
1) politica financiard strategic[ sau strategiafinanciard, care reprczintl. obiectil'ele gi deciziile care stabilesc coc'rdonatele po-

-38 -

liticii financiare pentru fiecare etapi, clar delimitati, precum gi

programele financiare de perspectivii; Deciziile strategice aa
un ceLracterglobal, hotiritor, sunt asiociatecu problemele cu
care r;e confrunti un obiect de gestiune gi care PresuPun executarea lor pe termen lung. Aceste decizli includ planuri, programe, proiecte, adoptarea bugetelor, determinarea direcliilor
principale sub forrna concepliilor de dezvoltare social-economici, realizarea modificirilor in sistemul de gestiune, elaborareapoliticii economice pe termen lu.ng.
2) politica financiari tactici. sau tacticaJinanciard cuprinde actele
administrative de planificare pe perioade scurte gi misurile previzute a se lua pentru executareaplanurilor financiare gi a sarcinilor specificeunei perioade.
AnalizAnd politicile financiare promoval[e de diverse !iri, putem
wldenlia 3 tipuri de politici financiard:
L, Politi':a financiard clasicd - a dominat, in majoritatea firilor
lumii. pAnd la sfhrqitul anilor 20 ai sec.XX. Direc$a principali a
politicii financiare clasice o constituia lipsa intervenfiei statului
ln eornomie, pistrarea concurenlei libere qi utilizarea mecanismelor:de piali in calitate de regulator p,rinciPalal economiei.

'

2, Politicaftnqnciard de reglementare- are drept obiectiv utilizarea

mecanismului financiar pentru regle.mentareaeconomiei qi a
relaliilor sociale cu scopul atingerii unor obiective de interes
nafional. Principalele instrumente utilizate sunt de naturi bu-

getari, fiscali monetari, valutari, creditari.

3. Politica financiard administrativd - a fost aplicati in lirile socialisrlecare utilizau sistemul administrativ de comandi cu toate dorneniile economiei, inclusiv cel financiar. Scopul politicii
finan'ciare administrative consti in concentrarea maximi a
resurselor financiare la dispoiilia statului pentru redistribuirea
lor in corespundere cu &recfiile debazl. ale planului de stat.
In cadrul unei !iri, politica financiari diferd in funclie de interesele
gnrpurilor so<:ialepe care le reprezinti partidiul de guvernimint gi de
esnditiile interne gi intemalionale specificeper:ioadeidate.

-39 -

La niuel microeconomic,polil:ica financiard F,,oatefi definiti ca

totalitatea deciziilor, metodelor gi instrumentelor cu caracter financiar
utilizate de citre conducerea intreprinderii in vederea m,obilizerii, alocirii gi gestionirii resurselor bine,gti, in scopul rcahzlrli obiectivului
principal de activitate - maximizarea valorii de piafi.
Politica financiari. are trei componente de bazi: p,olitic:ade investilii, politica de finanlare gi politica de dividende. .tar direcliile de manifestare a politicii financiare la intreprind ere izeazii: selectareaproiectelor de investifii.; identificarea modaliti;ilor de finanfare; fundamerrtarea strucfurii financiare a intreprinderii qi asigunarea unui raport
optim intre capitalul propriu qi cel imprumutat; al,lgerea variantei de
distribuire a dividendelor, respectiv'a profitului netl selectareasolufiilor
optime privind modificarea mirimii capitalului prbpriu. Trebuie menlionat faptul ci politica financiari. a intreprinderii este influenlati, in
mod direct gi indirect, de politica financiard la niv,::l macroeconomic,
prin intermediul instrumentelor, ,.are, la nivel microeconomic, sunt
considerate ca factori de influenli (constrAngeri) externi.

mirrimizarea inechitdlilor sociale. F.edistribufie - corectarea

inegalitSgilor;

asillurarea unui nivel optim de ocupare a forlei de munci gi a

unei inflalii reduse;

alocareagi repartizareaoptimi a resiurselorintre sectorul pu-

blic 9i privat.
Totodati, politica bugetar-fiscali trebuie si fie orientati, in primul
rAnd, spre atingerea urmitoarelor scopuri: fiscal, social Si de stimulare.
Primul scop este condilionat de formarea resurselor financiare necesare
Itatului. Al doilea - de necesitatea asiguririi fi.nanciare a realizirii politlcii sociale in condiliile economiei de piafn. C,elde-al treileq scop prelupune stimul.area activitilii investilionale gi r:urente a intreprinderilor
fl a activitilii t:conomice a populaliei apte de munci.
Elementelepoliticii bugetar-fi scalesunt:
+ politica in domeniul veniturilor bugetare;
o

poJiticain domeniulcheltuielilorbrrgetarei

o
o

politica in domeniul gestiunii deficitului bugetar;

politica in domeniul deservirii dator:iei de stat;

3.2.Politicabugetar-fiscalS
Politica bugetar-fiscald, ca parte componentril a politicii financiare, reprezinti mecanismul de re:glementare a economiei prin intermediul unui ansamblu de instrumente de intervenfie a statului, care ttnglobeaz[ proceselede mobilizare a'veniturilor bugetare,prin irnpozite gi
taxe, alocarea cheltuielilor pe anurnrite destinatii, precunl gi asigurarea

poJitica in domeniul relaliilor interjbugetare.

Politica.fiscalfi este o componenti a politicii financiare a statului,
clre se prezinl:i prin totalitatea reglementirilor, metodelor, mijloacelor,
formelo., instrumentelor gi institufiilor utilizate de citre stat pentru
Procurarea rer;urselor financiare fiscale gi utilizarea lor in finanlarea de
lcfiuni publicr:, inclusiv pentru influenlarea vielii economice gi sociale.
Coor don atelefun clion ale ale p oliticii fi scale vizeazi :

echilibrelor bugetare, toate acesteafiind orientate spre reakzarcaobiectivelor de stabilitate gi dezvoltare economici a statuhri.
in general, obiectivelepoliticii l:tugetar-f*caledif<>r6de la st:rt la stat,
precum gi de la o perioadi de dezvoltareeconomici la alta,mai constan-

1) stabilirea, in primul rAnd, a uolumului resurselor financiare ale

statului necesare realizerli funcliilor gi sarcinilor sale; mirimea
lor er;te dati de PIB, rata fiscalitilii gi de cuantumul cheltu-

te fiind urmitoarele:
I
minimizarea efectelor fltrctuaSilor ciclului economicl
i
stabilitatearitmuluicreglleriieconomicel

2) prouenienla resurselor financiare; astfel, principala componentA este dati de resursele inteme gi numai in completarea

reglarea conjuncturali gi relansareaeconomieil

-tl a -

ielilor publice aferente perioadei respective;

acest'Jrase poate apela la surse externe. Problema care apare

consti in stabilirea optimi a provenienfei gi ponderea re-

- +L-

surselor financiare interne de la sectorul public, particular sau

persoane fizice, corespunz,itor structurii ,Je propriertate din
economie;
3) stabilirea nutnrtrului qi a modalftrtlilor d,epreleuar,ea contributiilor la fondurile put,lice. ln privinla nurnirului, practica
fiscali a eliminat rapid va.rianta folosirii u;:rui singur mod de

Itucrcilnd revenirea la dogmele inainte de teoria lui Kelmes,

dctcrrninirnd autoritSlilepublice si realizezeechilibrul bugetar

#r

colectare a veniturilor, inlocuindu-se cu varianta unei multitudini de canale de prelevare, care permit o mai lbund.soluflonare a problemelor fiscale;
4) rata fiscalitrtgii, nivelul ciireia diferi in fur:Lcliede o serie cle

factori proprii sistemului fiscal (multitudinea impozitelor, modul de calcul al materiei inrpozabile, progresivitatea impuner.ii,
numirul trangelor de impozitare), precum gi dr: factori independenfi de sistemul fiscal (produsul intern brut, prior:ititile in
ceeace privegtedestinatiaresurseloretc.).

Politica bugetard reprezinti,3xpresia alegeritror bug;etarerealizate

de un centru de decizie publici (local, central sau nafional), avAnd finalitSli exclusiv economice qi socliale,gi implicand utilizarea (instirlmentarea) cheltuielilor publice.
Plasindu-gi sursele intervenl;ioniste in cadrul bugetului pub,lic
(central sau local), politica bugetarii constituie compl-imenilareafuncfionali a politicii fiscale, cele doui tipuri de politici reprezentand ansarnblul coerentde instrumente,la disp'tzifia statului, prin care acesta moduleazi activitatea economici.
Politica in domeniul cheltuielilor publice - trebuie r;i stabileasr:i
mirimea, destinatia gi structura r:heltuielilor publice, obiectivele r:e
trebuie atinse prin efectuarea diferitelor tipuri de ch,eltuieli qi tr:ebuie si
precizezemetodele gi ciile utilizate pentru ca obiectiyele urmirite si fie
realizate cu minimum de efortfinan.ciar.
Coordonatele
funclionalealepoliticii bugetarevizeazi,:
a) f,chilibrul bugetar: a afirm,r echilibrul bugetar cti o norrnd absoluti care se impune autoritilii publice inseamnii a nr:ga orice
posibilitate pentru aceasta de a recurge lar poli.tica bugetara,

- tl'z -

In plirrl crizi economici.

a cheltuielilorpubliceSia PIB.Aceasti norm6,
Ir) (regterea1:'araleld
.r rntelor icllenticede creqtere,prezinti inconvenientul, in sensul
cit, claci PIB este un agregat in volum sau in valoare, circumBeris umni obiectiv antiinllalionist, agregatul PIB ar trebui
exprirnat iin volum, insa, de fapt, guvernul ia in considerare PIB
In valoare,,,umflat" in peri,oadade inflalie prin cregtereapretr,rrilor. Utilizarea unei asilbl de norme nu corespunde unei

.ir
*.lf:

- si
e
T

ffir
.i:

:.

*
i

politici antiinflalioniste, ci uLneipolitici structurale, carc izeazS.

sll rnenlini constanti parfllea de resurse afectatl sectorului
publi,c, lirnitAnd jocul legii lui Wagner (conform cireia cheltuielile pub[ice cresc mai rapid decAt PIB-ul pe cap de locuitor
sub influenla dezvoltirii economice, elasticitatea - venit al
cheltuieliIor publice fiind sr.rpraunitari).
c) Limitarea deficitului bugeto,rca pondere in PIB. De exemplu,
valo,areadeficitului bugetau:nu trebuie s5.dep5geasci tr/o drn
PIB. De regull, diversele limitiri nu corespund unei ralionalitagi econornice, ci rezulti din problemele ridicate din finanlarea cleficitului bugetar. In acest sens, este necesarsi se
comp,aredleficitulacceptatcu economisireadisponibili pe piafi, deoarer:e,pe de o parte, un deficit important, finantat prin
impmmuturi lansate cu o rati a dobAnzii ridicati pe piala
ecorxrmiiL,rr(econornisirii) maj oreazi ponderea datoriei publice qi contribuie la deficitul exterior, iar pe de alti parte,
recur,sulla piala financiar[ poate antrena un efect de eviclie de
la irr4rrurrruturi a intreprin<Ierilor.
ntetodelorSi instrumentelorde repartizarearesurselor
d) alegctrea
financiare, o importanfi deosebiti prezinti selectarea metodele ,;le ge:stionarea resurs;elorfinanciare c5.tre entitS.sle publice. in ;Lcestsens, opliunile constituie finanlarea integrali
(sau parfrizili) nerambursab:ili din fondurile statului sau autofi-

-4:\.

nantarea din verLiturile obginute din activitatea p,roprie a instituliilor sau intreprinderilor publice.
Tabelul,J.7

Instrumentele politicii bugetar-ftscale

Numirul

qi varietatea impozitelor

Volurne gi solduri bugetare

Felulimpunerii
(cote fixe sau procentuale)

Operaliunile bugetare
I Definitiverfuncfionaleqi de capital
r Temporare(imprurnuturi gi
avansuri)
Clasitficarea cheltuielillor
(funcponale,administrativa,
economiqi)

Modul de aqezare * asieti

(subiectul, obiectul, mirime,a bazei
impozabile)
Diversitatea
scutirilor,
gi deducerilor

reducerilor

Acfiunibugetare
+ De conjuncturi (schimbiri in
natura cheltuielilor) ;
r De structuri (modi{icarea strucfl]rlr tr a modulur cle rnterventle a
statului).

Resursele financiare sunt limitate, iar cheltuielile publice sunt inL

continui creqtere, de ac,:ea, este necesari utilizarea ace:storain rnod
eficient. in procesul finanlirii unui obiectiv sau a unei acliuni, trebuie si
fie analizate toate soluliile posibile pentru a alege variantrr optimi, care
ar permite maximizarea rezultatului intre efortul realizat gi efectul
obflnut in urma acestuia.

lle autoritigilor monetare efectuate asuPra lichiditelii economiei naflonnle (controlul ofertei de monedi) prin intermediul unor tehnici 9i
lnrtrume:nteirr scopul realizirii politr.ciieconomice.
Politica rmonetari include 3 cc,mponente debazS.:monetarl, credltertrgi valutari.
Poiliticar monetarfi include de,:iziile gi acliunile vizAnd oferta de
nonccli gi derrulare,acirculaliei monetare in economia nalionah, asiguferea echilibnrlui rnonetar gi menlinerea puterii de cumpirare a monsdei ln scopuLlrcelizeriiunor obiective ale politicii generale.
Politicat creslitard reprezinta ansamblul deciziilor, metodelor 9i
reglementarea gi supravegherea volumului de
tehnicilor car,=vi:,t-.,2a25.
eredite in econom:ierprecum gi a ratei dobanzii pentru realizarca obieclegate de proceseleeconomisirii gi investirii 9i
tlvelor macroecon,crmice
ontracarareainfla!iei.
Politica ualull:ard se referi la :nrodalitSlilede procurare gi utilizare
I resurselorvaLlutaregi echilibrarea balanfei de plnli externe, crearea rezervelor de va"[uta,evolufia cursului valutar gi la efecfuarea de tranzactii
pe pielele fina:nciar-valutare.
Politica rnone:tari creditari gi valutari se elaboreazi de Banca Naflonala, de co:mun acord cu GuverrLul. Sistemul monetar al Republicii
Moldova se all[ in dezvoltare permanenti, in sensul elaboririi 9i introducerii in pra,cticir a instrumentelor monetare existente in toate lirile
dczvoltate (instrurnentele de supravegherebancarS,crearea atributelor
pielei hArtiilor de .raloare,implementareamecanismului contabil conform principiiJlorinternafionaleetc.).
Intervenfia B]$M se realizeazi prin:

itt sens larg, ptolitic,a monetard poate fi definiti ca activitate de

influenlare a proceselor economico-sociale printr-o serie de instrumen-

a) operafiunile pe piafa mounetari, care sunt operaliunile executate pe piala financiari la iniliativa BNM cu participarea
benerroli a bincilor autorizate. Operaliunile de pialn deschisi
pot fi efectuate prin tender anunlat in prealabil (licitalii), sau

te monetare in vederea rc,alizeriiprincip alelor scopuri ma{:roeconomice

gi obtinerii echilibrului general in economie. politica monetard reprezinti ansamblul de miisuri sau de intervenfii ale Bincii Centrale sau

negor:ieri directe. UtilizAnd operafunile de piali deschisi,

BNM- asiguri piala cu lichirlitate, efectuAnd operaliuni REPO,
sau curnpd'rAndactive (valori mobiliare sau valuti striin[), sau

3.3.Politicamonetarrd

-44-

- 4.!;-

ofertr:i de bani rezultatd din retragerea unei pirli din masa

mont:tari fin circulafie, ca urmare, rata dobAnzii cregtercregte
puterea de cumpirare a valutei nalionale gi se diminueaz|vo-

scoland resurse din piala, plasAnd certificate proprii (CBN),

efectuAnd opera,tiuni revers-Repo, vAnzAnd active (valori mobiliare sau valuti striini) sau acceptAnddepozite la termen;

lumul investiliilor in economia nafional6. Cumpirarea hArtiilor

de valoare de stat contribuie la cregterea ofertei de bani, la
micg<>rarea
ratei dobAnzii, stimularea Lnvestiliilor gi inflafiei.

b) operagiunile pe piala valutari, care sunt intervenliile valutare, ce se derul:azi in stricti con-formitate cu c,biectivele politicii valutare. Banca Nalionali :utdLizeazl
in calitate de instrumente ale intervenfiilorvalutare atAt operaliunile directe (cump6riri sau vdnziri la vedere de valuti contra lei nroldovenegti),

rata clobdnzii.Bincile pot si-gi mireasci rezervelecreditare prin:

atragt:rea de noi depuneri, contractarea de credite de la alte
binci comerciale qi procurarea de resurse creditare de la Banca
Nafionali. in Republica Moldova, biincile comerciale procuri
resurr;ecreditare la licitatia creditari interbancari, unde cel mai
mare furnizor de resurse creditare este Banca Na$onali. Prin
mecanismul licita,tiei,propundnd oferte mari sau mici de resurse
credil:are pentru vdnzare, Banca Na.fionali influenleazi rata
dobArrzii.Efectele modificdrii ratei dobinzii se referi la:
a) sciderea ratei dobAnzii stimulea:zi investiliile gi cregterea

care influenfeazri masa monetari, precum qi operaliunile de

aiustare (swapuri valutare), care sunt instrumente reversibile gi
nu influenleaz5.rnasamonetar[ pe termen lung;
c) facilitafle

peunanente, care reprezinti facilit[1ile pe care

BNM le pune la dispozilia bincilor autorizate la iniliativa
acestora.BNM oferl facilitatea de credit overniglrt gi facilitatea
de depozit ovemight. Faciliti$le permanente joaci rolul unui

mecanism de sig;uranlI in gestionarea hchiditllilL pe piala monetar6: facilitatea de credit overnight oferd posibilitate bincilor
sd ia credite de la BNM, iar facilitatea de depr:zit overnieht
creeazi.posibilitatea plasirii excesuluide lichiditate;
d) rezervele obligatorii, care constituie nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o banci autorizati trebuie r;6 le detinii la
BNM. Pentru e.i.aluareaindeplinirii acestei obl.igafii, se utilizeazd.mediasoldlurilor zilnice ale contului de rez,erveDe durata
unei perioade de aplicare.
Politica monetari u:Lrhzeaztr,
in generaf urmitoarele instrumente:
. crearea monedei Si controlul masei monetare, cat:e izeazi volumul gi structur:a masei monetare in economie, in functie de
cerere gi oferti pe piafi;
e operaliuni pe pio{a deschisdcu hhrtii de valoart, de stat, care
constituie operal;iuni de vinzare (plasare),cumpiLrare(riscumpirare) de citre Banca Nafionale a hArtiilor de valoare emise
de stat cu scopul de a miri sau micgora cantitatr:a de bani din
circulatie. VAnzareahirtiilor de valoare conduce la diminuarea

-46-

i:l

i'.
i.sli
l:.;

tri
f'

ii

#
!&.
&il

&
-f
iil'

ii,1
t;i
J
{f,-

ffi
tgi
;s

ocupatiei forlei de munci, pe firndul unei anumite tenclinle de cregterea prefurilor;

b) cregterearatei dobAnzii conduce lla diminuarea investifiilor
qi aparilia tendinlei de cregterea :iomajului. Pe fondul anuroitei stabilitili a prelurilor, se dezvolti procesele de stagrtare.
rezen,eleobligatorii Ei rata rezervelorob'ligatorii- prezupune ca o
parte din depozitelebancare gi mijloacele atrasedin alte surse si
fie depozitate de citre bincile comerciale in conturi deschisela
Banca Na$onali. Cerinla, confirmati prin lege, conform clreia o
parte din depozitele bancare gi mijloa,;ele primite din alte surse
trebuie si sepdstrezein Banca Centrali, in primul rand, contribuie
la asilprarea blncii gi protejarea clientelei, in al doilea rAnd, Banca
Centrali mlrind sau micgorind rata rezervelor obligatorii influen!;eazi direct volumul creditelor acordate de bincile comerciale;;i, carezultat,miregte saumicgoreazi oferta de bani.
rezeruelevalutare ale Bdncii Na[ionale. Instrumentul de promova.re a politicii, in context internafionaf utilizat de bincile

-47-

centrale, se nume$te inten"enliepe pielele valuta.re.Inlterven[ia

valutari rcprezintd activitatea de stabilizare a nivelului ci;rsurilor valutare prin blocarea fo4elor pierlei, care ridicS. sau
scad nivelul cursurilor de schimb ale valutei prop.rii.
Mecanismul intervenliei valutare este analogic celui aJ operaliunilor pe piaga deschisi. De exemplu, daci cursul valutei nationale srcade, Banca Nalionali intervine prin operaliuni de vAnLzarea valutei striine, fapt ce contribuie la procurarea valuteinafionale,la cregtereacererii
de monedl nagionali gi la cregtereaputerii ei de curnpirare. Daci cursul
valutei nalionale cregte, Banca Centrali din contra, incepe activ si vfrndi moneda nalionah, pentru a procluce efectul cregtr:rii ofertei de rno-

15,[)rin

ce operaliuni trebuie si intervini Banca Nalionali. pentru a

asiguralirnitarea inflaliei in cadrul econorrriei na(ionale?

Teste
l, La nivel rnacroeconomic, politica financiari constituie:
a)

ansarnblul de metode qi instrumente cu caracter financiar, antrenate in procurarea, alocarea gi gr:stionarearesurselor b6negti, in vederea maximizlrii valorii de piali a intreprinderii;

b)

activitatea de influenfare, de citre autorititile publice, a procesel,:reconomice gi socialeprin metode gi instrumente de naturi

nedi proprie. Astfef se urmiregte stabilizareacursultLivalutar.

financiari in vederea realizirii scopurilor

micel

intrebdride verificare

4.

Ce reprezintd politica economici a unei !iri?

Definili politica financiari la nivel macroeconorrdc,
Care sunt obiectivele politicii financiare la nivel r:nacr{f,econromic?'
Definili politica financiari la nivel microeconomirc.

5.

Care sunt componentele politi,:ii financiarela nivel rrLicrogi rnacro-

1.
Z.
3.

economic?
Care sunt factorii determinali ai politicii financia.ne?
Care sunt coordonatele functicmale ale politicii fir;cale?

6.
7.
8. Care sunt coordonatele funcfic'nale ale politicii trugetare?
9. Definigi politica monetari in senslarg gi in sensrestrAns.
10. Definili politica creditari gi politica valutari.
It. Ce instrumente de interven(ir: se utilizeazi in realjLzareapoliti.cii
monetare?

d)

Care sunt efectele reducerii ral:ei rezervelor obligatorrii ale bincilor

comerciale?

14. Prin ce operaliuni trebuie si intervini Banca J\lalic,rrali pentm a

reflec:tareacomportamentului intreprinderii in ceea ce privegte

finan !area activitSlii sale.;
reflec:tareacomportamentului intreprinderii in ceea ce priveqte
alocarea de resurse financiare cu scop,ulde a obgineprofit,

In di cali uari antele corecte

La nivel rnicroeconomic, politica ffnanr:iari constituie:
a) totalitatea deciziilor, metodelor gi instrumentelor utilizate de
citre conducerea intreprinderii cu caracter financiar, antrenate
in procurarea, alocareagi gestionarearesurselorbinegti, in veb)

derea.maximizirii valorii de pia!6;

activitatea de influenlare, de citre autoritilile publice, a procesel,rr economice gi sociale prin m.etode gi instrumente de
naturi financiari in vederea realizirii. scopurilor macroeconomice;

c)

t2. Care sunt efecteleopera$unilordevAnzareavalorilc,rmohiliare de stali?

IJ.

c)

deciziile gi acliunile vizitnd.oferta de monedi gi derularea circulaliei monetare in economia nalionalt asigurareaechilibrului
monr:tar gi menlinerea puterii de c:umpirare a monedei in

scopul realizirii unor obiective ale politicii generale.

In dicaf i v nri antelecor ecte

asigura stimularea investifiilor In cadrul economiei nalionalle?

- t l\ -

-49-

J.

Coordonatele functionale ale politicii fiscale suntr

a) limitarea deficitului bugetar ca pondere in pl.B;
b) volumul gi provenientaresurselorfinanciare;
c) cregtereaparaleli a cheltui,elilor publice gi p,rl};
d)
e)

in procur;rrea, alocarea gi gestionarearesurselor binegti, in

vederearrLaximizirii valorii rJepiali;
lt)

numirul qi modalitnqile de prelevare, rata fis,::,alitilii;

echilibrul bugetar.

mice;

Indicati variantelecorecte
.)
4.

Instrumentele politicii ffscaft: se referi la:

a) volume gi solduri bugetare;
b) numirul gi varietatea impozrtelor, felul impturerii;
c) asieti * subiectul,obiectul, mirimea bazei irnpozabile;
d)
e)

diversitateascutirilor, reducerilor gi deducerlilor;

acfiunile qi operatiunilebug;etare.

neral in eraronomie.
core cte
I nI i,:ali r ari an'tel,e
fl.

volumele gi soldurile bugel.are;

c)
d)

asieti, diversitateascutirilc,r:,reducerilor gi deducerilor.;

clasificareacheltuielilor;

e)

acliunile gi operatiunilebug;etare;

l'olitica v'alutari reprezintii:

,r) totalitatea.deciziilor, metoclelor qi instrumentelor, utilizate de
c[tre conducerea intreprinilerii, cu caracter financiar antrenate

Instrumentele politicii bugetarre se referi la:

a) numirul qi varietatea impozitelor, felul imptLnerii;
b)

in procurarea,alocareagi gr:stionarearesurselorbinegti, in vedereamaximizirii valorii de piali;

l)) moda.litifle de procurare qi utilizare a resurselorvalutare gi
echilibrare,abalanlei de plili externe, crearea rezervelor de
valutii, evolulia cursului valutar gi efectuarea de tranzaclii pe
piejele fi nanciar-valutare.

lndic ali variantele cor ecte

c)

6. Coordonatele funcfionale ale politicii bugetare sun.t:

a)
b)
c)

in sens larg, politica monetari constituie:

a) totalitatea deciziilor, met.delor gi instrum,::ntei,rrutilizate cle
cltre conducereaintreprinderii cu caracter financiar,antrenate

finarrciari in vederer realizirii scopurilor macroeco-

nom.ice.
corecte
I nd icali uaLrian:.tele

limitarea deficitului bugeta.rca pondere in plB;

num5rul gl modahtiqile de prelevare, rata fis,:alitigii;

e) cregtereaparaleli.a cheltui,elilorpublice gi p;i13.
Indic ali vari antelecor ecte

actir,'itateade influenfare, ile citre autoritilile publice, a proceseloreconomiceqi social.eprin metode gi instrumente de naturl

echilibrul bugetar;
volumul qi provenienla resurselorfinanciare;

d)

acti',.itate;r
de influenlare a ;croceseloreconomico-socialeprintr-o selie rle instrumente monetare in vederearealizirii principalelor sr:opuri macroeconomice qi oblinerii echilibrului ge-

Indic a{i uari antelecor ecte

J.

actir,'itate::L
de influenlare, dr: citre autorit[file publice, a proceselor economice gi sociale prin metode gi instrumente de naturi :frnanciari in vederea realizirii scopurilor macroecono-

9.

[tolitica credii{:ariconsti in:

t)

totalitatea deciziilor, mqtoclelor qi instrumentelor, utilizate de

cltre conducerea intreprincLerii, cu caracter financiar antrenate
ln procurarea, alocarea gi gestionarea resurselor bineqti, in

vederea n:Laximiziriivalorii rJepiali;

lr) mod.a.iitifl[ede procurare ;i utilizare a resurselor valutare qi
echi.librar,e,abalanlei de p,l61i externe, crearea rezervelor de

- 5t -

valuti,
c)

evolulia ,cursului valutar gi efectuarea de: tranzaclii pe

,l)

pielele financiar-valutare;

c)

ansamblul decizillor, metodelor gi tehnicilor care vizeaz| reglementarea qi supr:aveghereavolumului de credite in economie,

l)

masei monetare din circulalie;

H) rnicq;clrare:r
lr ) majorarea.masei monetare rlin circulatie.
I tul il:uli ua.riantelecor ecte

precum gi a ratei dobinzii pentru reahzarea obiectivelor macroeconornice legate de procesele economisirii gi investirii gi crrntracararea inflafir:i.

I l. l)ecizia dle viil.nzare de dolari din rezervele valutare ale Bincii

Nnfiionale are ca efect:
.r) cre$terear:ererii de monedl nafionali;

Ind,icafi uariantele corecte

I O. Politica
a)
b)
c)
d)

instrumr:nte:
monetari ttilizeazl, urmitoarele
acfiuni, operafiu.nile qi veniturile bugetare;
operaliuni pe pia'la deschisi cu hArtii de valoare de stat;
volume gi solduri bugetare;
rata dobAnzii gi rata rezervelor obligatorii ale b5ncilor comrer-

b)
t')

ciale;
rezervele valutare ale Bdncii Nafionale.
Indi ca(i uari antele cor\?cte

c)

obligatorii

aft: bincilor

cre$tereaofertei de monedi nafionali;

cregtereaputerii de cumpirare a monedei nalionale;
sciderea Bruteriide cumplreLrea monedei nafionale.

d)
tele corecte
I u d icafi u'aLrianr

l'1. l)ecizia cle a curnipira dolari in rezervele valutare ale Bincii

Nafional: are ca efect:
,r) cregterear:ererii de monedh nalionah;
lr) cre$tereac,ferteide rnonedi nafionali;
c) cregtereallruterii de cumpirare a monedei nafionale;
d) sciderea puterii de cumplreLrea monedei nafionale.

e)

I l. Decizia de a rnicqora rata rezervelor

merciale are ca ef,ectt:
a) cre$terea ratei dobAnzii bancare;
b) inflafia;

limitaLreairrv'estifiilor;
rnicgorarearatei dobAnzii bancare;
crepterealtruterii de cumpirare a monedei nafionale;

,co-

I n clicali va,.rian tele corecte

stimulareainvesti{iilor;

d)

Iimitareainvestiliilor;
mic$orarea ratei dobAnzii bancare;
cre$terea puterii de curnpirare a rnonedei nafionale;
g) micgorarea masei monetare din circulatie;
h) rnajorarea masei monetare din circulafie.
Indicafi v ariantele corecte

Bibliografie:

e)
f)

12. Decizia
merciale

de a maiorar rata rezervelor

are ca efectt:

obligatorii

ak: bincilor

l,

z,
co-

t,

a)
b)

cre$terea ratei dobAnziibancare;

:+,

inflafia;

c)

t.

sdmulareainvesli[iilor;

l,cgea Republicii Moldova cu'privire la Banca Nalionald a Moldovei nr.548,I,III din 2L.O7.l99t5/ / Monitontl Oficial al Republicii
Moldova, :nr.56-57din 12.10.I 9915.
cu privire la regimul rezervelor obligatorii. 4. DoItegrLrlame,ntun
cumente <lep,crlitici:SCERS, SliD, PND, CCTM.
econornicd,politici, strategrumodele,eJecte,
Cibr:tarur M.,
'L)ezvoltarea
Chiginiu, 199l)
Economic4 1998.
Clririfl Nf..,ScanlatE., Politici macroeconomice,Ed.
l)arrlac trtr.,BarLru 7., Monedd, credit si politici monetare. - Ed.
l)idacticd gi Pedagogici Bucuregti, 2005.

-53-

-52-

kn

6'
7.
8.
9.

ManolescuGh.,Politici economice,Ed.
Economici, Bu curegti,I 997.
Manolescu Gh. Politici economice.Concepte,instrumente,experiente/
Gh. Manolescu.- Bucuregti:Editura Economici, 1997.- 678p.
Matei Gh. Finan[e tr;enerale/ Gh. Matei, I. Tomili. - Craiova:
ReprografiaUniversitdlii din Craiova, L992. - 132 p.
Musgrave kA-Public Finance in Theory qnd Practice / R-A.
Musgrave, P.B. Musrgrave. - New York McGraw-Hill, 1939,
Onofrei M., Impactrrl politicilor financiare asupra rsocietifii, Bucuregti2000

10. Stratulat O., Consentndri pentru prelegerea - Politica

financiard,
Chiginiu, 1997.
11. Vasilek Moneda $i
fi,oliticafiscald/ k Vasile. - BucrLregti:IJranus,
1994.-222p.
12. Vicdrel l. Finanle publice / I. Vicirel. - Bucuregti: Editura .Didactici 9i PedagogicA,Ig9g. - 423p.
13. Vicirel I. Politici ecornmicegifinanciare de ieri de azi / I. Vicirel. Si
Bucureqti:Editura Economici, L996.- 384 p.
14. Vicirel I. PoliticifiscaleSi bugetaretn Romdnia 1990.2000/ L \trecirel. - Bucuregti:Expert, 2001.
15. Weimer D. Analiza y,oliticilorpublice/ D. Weiner, R Aidan. - Chiginiu: ARC, 2OO4.-:598p.

CapitolullV.
BUGETAR
BUGETUL
5I PROCESUL
Cuvinte-cheie;buget public, buget de stat, bugeteleunitidlor adminlstrativ-teritoriale,bugehrl asiguririlor socialede stat, fondul asigurArilor c,bligatoriide asistenli medicali, legeabugetari anuali, sistem
bugetar,procesbugetar,control bugetar.

alterii
- verigdde bazaa sistenlului
financiar
l, Bugetul
ln economia contemporani bugetul public constituie veriga cenI sistemrilui financiar al oricirei !iri, fiind expresiaunui tip specific
tllrfii financiare - relaliile bugetare - care se manifesti in procesele
i, repartizirii gi utilizirii fondurilor bugetare necesareorganelor
la nivel nalional gi local.
ln teoria gi practica economici, bugetul p'oblic esteprivit, de obicei,
doui punr:te de vedere - ca o componentii obiectivi, de bazi, a sisfinanr:iar gi ca document de previzio,naregi de autorizare, ca
balanli financiari; cu caracter operativ gi obligatoriu, a statului.
Ca verigi centrali a sistemului financiar, bugetulpublic reprezintd
sintetitzatda relaliilor economicece se manifestd tn proceseleforti utilizdrii principalului Jond centralizat de mijloace bdneStial
Si a fondurilor unitdlilor administratiu-teritoriale,in vedereafinanactiuitdlilor destinatecresteriicalitayii uielii, a unor actiuitdli privind
economicd a fdrii, cercetareaStiinJ:ificd,amplificarea qi perinJ:rastructurii,constituirea rezervelor de stat, apdrarea na{ioordineapublicd qi de drept.
Ca principala balanli financiari, bugetulpublic estedocumentul de
bgd, cu putere de lege,care stabileSte,pe de o parte' natura Si mdrimea
hnlturilor cese mobilizeazd la dispozi{ia statului, iar pe de altd parte,Jelul
1I volumul alocafiilor bugetareceseuor diriia de cdtrestat pentrufinanlarea
llverseloractiuitdti in cursulunui an.

-54-

"55-

proct:sele de elaborare gi executare a bugetului, precum 9i metodele de previziune gi evaluare a diverselor categorii de ve-

Existi trei categorii de legi ale finanlelor (ale bu.,getului):

A Legea anuali a finantelor, sau legea bugetuh.riinriliaf in care se
prevede qi se autorizeazii, pentnr fiecare an financiar, ansamblul resurselor gi cheltuielilor statului. Ea este votati de

nituri. qi cheltuieli cuprinse in buget.

c) Din lrunct de vedere economic, se poate remarcafaptul ci fondurile care trec prin contul bugetar reprezinti o pondere semni-

citre Parlament, intr-o sesiune autonorni, itrainte de inceputul

anului considerat, fiind cunoscuti. ca legeabugetului de stat.;

ficatiri din PIB gi ca, prin impozitele prelevate gi cheltuielile

efectuate, statul dispune de instrumente privilegiate de intervenli,ein viata economici gi sociali.
d) Din l,unct de vedere politic, bugetul este considerat ca exPresie
a opliunilor Guvernului in ansamblul domeniilor care relevi
com;retenlele sale (politica economica, sociala, educativl, cul-

B. Legile rectificatoare aie finantelor sau ale bulletului rectificat au

ca obiect rectificarea, in cursul anului bugetar, a dispoziliilor
legii bugetului ini$al; nunrirul lor nu este fi4, putAnd varia in
funclie de ani.;
C. Legea de reglementare(regularizare)a finanlelor c:are,ersteadqp-

turali., militari etc.); acesteopliuni sunt relevate prin evolulia 9i

repartilia veniturilor gi cheltuielilor gi sunt determinate de multipli fa,:tori, legafi de doctrinele partide,lor politice, de atitudinea
opoziliei, de forla revendicativi a diver:selorgrupuri de presiune,

tati de citre Parlament dup5.e4pirareaanului bugetar (de regula,

dupi un an), prin care se constati execulia reali a trulgetuluiL
qi
aprobi diferenlele dintre r:ezultatelepe car,3le-a inregistrat, gi
previziunile legii anuale a finanlelor, compk:tate cu legile rectificatoare. Aceasti lege poate fi considerat;1,,
intn-o acceptiune
restrAnsi,ins5,legeade executieabugetului de citre Guvem.

de ponderea constringerilor economice gi politice internaSonaler'deinfluenla trecutului, de fenomenele inerliale etc.

Indiferent de modul de elaborareqi adoprtare,de structura 9i deta-

Adoptat de cltre Parlament, bugetul este actul. cel rrai irnportarrt

mybugetul trebuie si indeplineasci trei funclii:

l, Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheati execulia
buget;ului de citre autoritilile publice care au conceput limitele
$i condiliile (adesea,Guvernul gi Parlamentul) qi chiar, intr-un

din viala publicn, deoarece el este r::xpresiafinanciarii a programului rile

acliune a statului pe perioada de tun an. El poate fi aborrlat sub patru
aspecteesenliale:
a) Oin punct de vedere juridiic, bugetul este <locurnentfinanciar
cu putere de lege, care iniclude anumite norme gi nrcrmatrnre

mod indirect, de citre cetileni, care sruntatAt finanlatorii, cat $i

beneliciariibugetului.
2, Gestiunea eficace a activitilii publice, Prin care executantii se
asiguri de utilizarea eficace a resurselorfinanciare gi a personalulrri pus la dispozilie pentru a conduce gi realiza activitilile

destinate organizi.rii unei gestiuni financiare clare qi r:4plicite.;

el reclami studierea diverrselorreguli (norrre) referitoare la
conlinutul siu, la prezent:Lreasa,la adopta::easa de citre Parlament, la executia gi la cc,ntrolul execuliei sale; aceste norrne

prev;.zute gi autorizate prin buget.

3. Proiectarea activitSlilor statului, prin care obiectivele urmirite
sunt lbrmulate in diferite programe alternative, fiind evaluate 9i

sunt destinate organizirii runei gestiuni tremspar,entea finanlelor de stat gi precizirii autoritilii Guvernului gi Parlarnentului
in domeniul bugetar.
b) Din punct de vedere corrtabil bugetul reprezinti totalital-r:a
conturilor prin care se gestioneazl resr.rrsel:financiarr: ale statului. Aici, din punct de vedere tehnic, ne intieresr:aziindeosebi

-!,6-

tnso!:itede posibfitnqile de finanfare.

Importa.nla acestor funclii se modifrci pe parcursul anului buFuncfia de control dominl inilial, deoarecese urmireqte evitarea

-57I

.a;-i,

t-S.

abuzului de putere din partea Executivului, accentul punAndu-sb, apoi,

pe o buni gestiune a resurselor publice, ca, in final, sI se incerce o planificare mai buni a cheltuielilor c,onform nevoilor gi cerin{elor manLi-

telor: bugr:tare gi elasticitIlilor cheltuielilor publice, poate evidenlia situatii diverse:

.
Irnpar:tul deprecierii monetare asupra soldurilor qi agrega-

festate in timp.
in teoria economicl moderni, bugetul esteade,sea
consideratca.o
variabili esen$al6 in determinarea nivelului PIB gi a.nive,lului ocupirii.
Inteqpretirile referitoare la capacitiilile de reglare a p'oliticilor bugetire

I
r

sunt foarte diferite, adeseacontradictorii. inainte de a se aLnaliza

rela{iile
dintre buget, conjuncturi gi politica economici, se pot, totugi, aborda

legiturile statistice simple intre buget qi variabile economice.

Locul strategiilor bugetare, in procesul de cregtr:re,face din buget
instrumentul privilegiat al politiciii economice, atdt in planul mijloacelor, cAt gi al realizirii anumitor finalitigi politice gi clejustilie sociali.
a) in planul mijloacelor, se evidenliazi ci, rlaci gestiunea trugetari gi politica fiscali inlluenleazi favorabil rafa cregterii, ele
provoaci, in schimb, o cregtere a incasiril,or fiscale gi autol'izeaz6.o expansiune a cheltuielilor publice. .A,utoritateapubli,;i
are astfel, datoritS.existenlei unui ,rsurplus pozitir." de utihteli,
posibilitatea de a subvenl,iona categoriile r;ociale afectate r:le
cregterea economici gi de ir organiza o conrlpensiarevasti p:rin
bugetul public de stat sau prin subvenfiile B,A.SS.
b) Bugetul de stat izeaztr arrsamblul de activiti$ economice, la
nivel nalional qi local, prinLsubvenlii gi trans;feruri.Tntr-un st.at
modern, bugetul poate alhcta, practic, intr,eaga.politici ec'cnomicS, in particular - politica de reglare conjunLcturali, politica monetard gi financiare(prin fiscalitategi prin impr:urnuturi
publice), echilibrul balanlei de pligi curentreqi politica de export, politica veniturilor gi a amenajirii teritr:rriilor, urbanizarea,
politica industriali, politica culturali gi fonnarea profesionala,
politica de preluri etc. in perioadele de excedent bugetar, este
influenlati gi politica bunistirii gi a nivelului de viafi.
c) Relagiadintre buget gi conjunctura economica, abordati adesea la nivelul soldurilor bugetare, dar gi plin evolutia agreg;a-

telor trugetare;
EfecttLl politicii de re:flafie bugetari la nivelul solurilor
asupra evoluliei cheltuielilor bugetare gi a cererii globale;
Lnfluenla progresivitifi:i fluxurilor de incasiri fiscale asupra
echilibrului bugetar qi asupra expansiunii economicel
l,egitrrra dintre deficitel: bugetare continue gi relansareaecon.omici, paritatea valuta.ri, precum qi rezervelevalutare.

sale
de sistembugetar$icomponentele
Conceptul
Sisternul bugetar al fiecirei liri cuprinde ansamblul relaliilor gi al
organizat,oriceprin care se :rsiguri formare4 repartizareagi utifondurilor trugetare.Problem:r esentiali a structuririi oricirui sisbugetar derivl rlin ierarhizareadreptului de decizie asuprafolosirii rebugetare, care impune instilrrirea unui anumit sistem de venituri
ite fiecirei vr:rigi, precum gi modalitilii specifice de incasare a vegi de alocar:epe destinalii a resurselorbugetare. Sub aspect orgaic Ai funcfiorral, deosebim sisli:mul bugetar de tip federal gi de tip
buE;etarde tip federal esteconstituit din trei verigi:
. Sisterr:rrrl
.
bugetul federa$ei;
I
bugetulunitililorteritorialeconstituente alfederafiei;
.

bugetul local.
Sistfemtrlbugetar detip unitar esteconstituit din doul verigi:
r
bugetul administraliei centrale de stat;
.
bugetullocalalunitililoradministrativ-teritoriale.
Sistemul buge,taral Republicii 'Ylqldova este unul de tilt unitar. in
itate cu Legea Republicii lvloldovar,,Privind sistemul bugetar gi
bugetar", lltr.847 din L4.O5.96 menfioneazi:
bu,l;etareste un sistem unitar de bugete gi fonduri, care
,,SirstemuLl
lonstituie bugetul public nalionaf cuprinzAnd:

-58-59-

a) bugetul de stat;
b) bugetul asigur;irilor sociale de stat;
c) bugetele unit6lilor administrativ-teritoriale ;
d) fondurile asigrrririlor obligatorii de asisten{i medicali"

4.3.Conceptul
bugetar
5itras;turileprocesului
Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activitili gi opc
rafiuni, integrate coerent gi convergent orientate, derulat,: stadial gi cu.
prinzand: elaborarea proliectului de buget; adoptarea acestuial executra
bugetului; incheierea gi aprobarea contului de execulie bugetard,;controlul bugetar.
Aceste activitili se clesfigoari intr-un cadru constitufional gi admi_
nistrativ-institufional, care prezinti particularitili de Ia
lari la !ara, determinate de evolulia ist<lrici a fieclreia dintre ele. Indiferent de particularititi gi de condigionalitagi,procesul bugetar prezinti i:nsi gi trisit.uri
comune:
t PB esteunul de dl,ecizie,
cate consti in ordonarea prioritililor gi
in alocarea resurselor necesare finanlirii obiectivelor vizate,
avand utilitate publici. Decizia ce trebuie luati. este una dintre
cele mai grele, intrucAt resurselemobilizabile sunt limitate gi se
situeazS,in toate cazurile, sub nivelul necesitililor publice ale
perioadei;
c PB estepredomirwnt politic, intrucAt deciziile prMnd
alocarea
resurselor bugetare mobilizabile nu se intem eiaz6,pe criterii
sau informalii ale pietei, ci au la baz6 obiectivele rJin programul
de guvemare, fuate de partidul care detine maj,oritatea parlamentarl. in consecinfla, decizia finali, concretizat[ in legea
bugetari anual6,este adoptati. prin mecanismul reprezentirii qi
al votului.
* PB are caracter
ca urrnare a faptului ci este realizat
'e@e
prin participareaLunui mare numir de subiecli, de naturi di_
feriti, fiecare cu i.nteresele,nevoile qi posibilitilile, sale.

-60-

ELgrtg-d,iL realizAndu-se succesiv gi dupn un calendar riguros,

potrilit cerinlelor principiilor anualitilii 9ipublicitSlii bugetare.
PB estgLtt'ict reg\ementat,aLstfel,in derularea sa concreti, se
lmpu:ne rr:spectarealegislaliei in domeniu qi a normelor metodologice,elaborate,in ace:stscop, de citre Ministerul Finantelor.
Procesul bugetar, in Republica Moldova, este reglementat prin le847"XIII din 24.05.1996, care definegte in articolul 3, procesul
ca,,procesiulcare incepe cu elaborareabugetului gi se termini
derii de seam5.despre executarealui pentru anul bugetar
. Antrl bugetar, pe teritoriul Republicii Moldova, incepe la 1
gi se terminl la 31 decembrieale fiecirui an"

publicein procesulbugetar
Rolulauto,ritililor
Potrivit reglennentirilor legale qi situaliei de fapt, care are loc in debrrgetar,principalii participanli la procesulbugetar sunt:
procesrrnui
1) en'titifil: care sunt finanlate de la buget (institulii, unitili
adminirslirativ-teritoriale r:tc.), cunoscute ca ordonatori se2)

3)
4)
5)
6)

cundari sau terliari de buget

ordonat,orii principali de, buget (conducitorii autoritililor
publice, minigtrii gi contlucitorii celorlalte organe de specialitate ale administragiei publice centrale),
Minister:ulFinanfelor,
Grrvernnrl,
Legslatjvul (Parlamentul),

G:mpurile de interese gi cetifenii.

Executorii de ,bwget(principali, secundari, terfiari) se consideri ci
,hcearci si-gi extindi activiti!ile entitililor pe care le reprezinti, cererile
lor fiind aproape nelimitate. Motivele pentru dorinla acestora de erpantlune includ presti6;iu1,mai mulgi subordonafi, mai mult spaliu, mai marl salarii ,etc.
Ministerul Ffuwnfelor elaborearzi pentru Guvem proiectul bugetului de stat in ba:zaproiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a

-5't-

comunica executorilor pr:incipali limitele de cheltuieli stabilite in bazir

politicii financiare a Guvernului, in vederea definitivdrii ,proiectelor
dc
buget. Sarcina principalii a Ministerului Finanfelo,
.", pe baza
"rt,.
proiectelor de buget, si i'tocmeasci proiecful bugetului
tle stat pe car.
siJ depuni la Guvern.
Guuernul,dupl ce iq,iinsugegteproiectul bugetului de stat elaboral
de Ministerul Finanfelor, il supune spre aprobare parlame:ntului, insotit
de un raport privind sit'atia economico-financiarr a
lirii gi proieclia
acesteiapentru anul yiitor:.
Parlamentul aprobi bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe
articole gi pe executorii pr:incipali de buget. Legislatorul incearci, de
mai
multe ori, s[ majoreze cheltuierile publice. Motivafia consrti in faptur
ci
parlamentarii sunt congtienli ci alegerile viitoare vor de,pinde Je
abilitatea de care dau dovadii pentru fumizarea de servicii publice, de realizarea unor programe gi cregtereanumirului de locuri de munci in cir_
cumscripliile pe care le reprezinti.
Grupurile de interes sunt preocupate gi ele de creptt:reabugeturlui
de stat. Ele cauti si obf i mai multe avantaje pentru mern!6i lor gi
si
fie sprijinite fie prin creErtereacheltuierilor publice in fa-iroarealor,
fie
prin reducereaimpozitelor pe carele plitesc.
Cetdlenii,degi nu au un rol direct in procesul bugetar; au adeseaun
rol indirect. Ei pot si voreze prin referendum limitarea .reniturilor {iscale, si respingd anumite forme de fiscalitate sau s6 ceari. echilibrul
bugetar. Ei pot si-gi exprirnreopiniile cu ocazia alegerilor siru cerand ale,
gilor lor s5.tini cont de op,iniile prezentate de ei.
Toli acegti participanli nu au numai scopuri bugetare dif,erite qi po_
tenfial conflictuaf dar ei, in,mod obignuit, au niveluri diferite de putere.
combinarea diferitelor preferinfe gi a nivelurilor diferite de putere
trebuie si fie dirijatd pri'personarur bugetar, astfer incat sa s" obtirra
acordul tuturor pi4ilor, caretrebuie si respectelegislafiabugetari.
Teoria bugetari clasici atribuia parlamentului putere de decizie in
domeniul financiar, controlul incasirilor gi cheltuielilor bugetare fiind
consecinta sistemelor p.litice din acele vremuri, simplitatea proble-

-62-

dnenciare ale epocii oferind parlamentarilor posibilitatea asamhfornrat;iilor necesarepentru adoptarea rleciziilor.
vuluya democratici a regimului parlamr:ntar, manifestati prin insufiagiului universal, a consolidat auLtoritateaParlamentului in
cregterii prerogativelor Executivului, modificAnd, totodati, menpnrlanrentarilor confrunta$ cu limitdrile impuse de Guvem.
Dezvoltarea intervenliilor economice ale puterii publice a decland,: declin al rolului financiar al Parlamentului, printre altele,
d principalul mijloc al politicii ecorromice, bugetul impunea
ilor exigenle de infelegere gi inteqpretare.
Srborarea principalelor decizii bugetare se deplaseazi la nivelul
aJ organismului siu specializat - Ministerul Finanfelor,
proiectului de buget de cltre Parlament constituind un comln favoareaExecutivului.

proiectului
bugetuluide stat
Elaborilrea
Procedura de elaborare gi adoptare de ciitre Parlament a legii buanuale face obiectul Legii Republicii M'oldova,rPrivind sistemul
gi pro,:esulbugetar",Nr.847 din74.05.96.
Datele economice debazi, necesarepentru elaborareaproiectului
i de r;tat, sunt prezentate Ministerului Finanfelor in termenul
de Gurzernqi include, in special:
a) progtroza indicatorilor macroeconomici gi sociali,pe anul bugetar viitor, care este determinati, elaborati gi prezentati de
Miniriterul Economiei;
b) prognoza indicatorilor gi cerinlelor bugetului asiguririlor sociale de stat, care este determinatd.,e'laborati gi prezentati de
Minir;terul Muncii, Protecliei Sociale r9iFamiliei.
c) prognoza balanlei de plifi, a creditelor, a obligaliunilor externe
qi a aJtorindicatori ce caracterizeazipolitica monetar-creditari
a statului, determinatS, elaborati si p'rs2st1.,i de citre Banca
Naqionali a Moldovei.

-63-

in temeiul datelor prezentate:gi al altei infornratii relevante, A4.inisterul Finantelor determini tota.lurile estimirilor preliminare de venituri gi cheltuieli pentru bugetul dr: stat.
EstimS.rilepreliminare se transrnit autoritililo.r publice de citre
Ministerul Finanlelor la data stabiliti de ministrul Finantelor. Ministerul Finanfelor emite pentru autoritilile publice note metodologicedetaliate referitoare la elaborareaproir:ctului bugetului clestat.
Autoritllile

publice prezinti,\dinisterului Finar:rlelorpropuneri de

buget,la data stabiliti de ministrul Frinanlelor.
Propunerile de buget ale autoritililor publice, structura gi cont;inutul cirora se determini de Ministerul Finanlelor, i:ecludl:
a) veniturile gi cheltuielile rea.lizatein anul bugetar precedent;
b) veniturile gi cheltuielile esti:matepentru anu.[bug,etarcurenti
c) veniturile gi cheltuielile estimate pentru anul bug,etarviitor;
d) veniturile gi cheltuielile estimate pentru cel puflin un an dup5.
anul bugetar viitor;
e) justificirile cerinfelor referitoare la estimirile preliminare de venituri qi cheltuieli distribuil;e de Ministerul lFinanLtelor:
potrirrit
rezultatelor estimate aleprogramelor incluse in acestecerinle.
Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanlelor poate solicita orice informalie adilionali ce este asigrratl, in mod
obligatoriu, de citre autorititile publice.
Ministerul Finantelor examineazi propunerile de buget ale autLoritifilor publice, care confin:
a) propunerile de venituri qi cheltuieli;
b) informagia qi justificirile previzute.
Deciziile Ministerului Finantelor referitoare la 1:,arteade venituri gi
la partea de cheltulell ale bugetului pentru anul bu1;etarviitor se transmit autoritililor publice la data stabiliti de rninistruli Fina.ntelor.
in temeiul informafiei prezenilaterautoritilile p,ublice reexamineazi propunerile lor de buget gi le prezinti din nou lVlinisterului Finanlelor la data stabiliti de ministrul llinantelor. Daci autoritilile publice
nu sunt de acord cu deciziile Minisrterului Finanfelor: div,e.rgenleleerijLstente se solulioneazi in ultima instanfi de Guvern.

-(r4-

Ministenirl Finanlelor elaboreazi proiectul bugehrlui de stat bazat pe:

a) scopurilebugetului de stat;
b) surselede venituri gi destinalia cheltui'elilor;
c) propunerile de cheltuieli detaliate ale autoritililor publice;
d) propunerile de venituri ale autoritililor administraliei publice
locale;
e) proptrnerile privind finanfarea deficitului bugetar, daci cheltuielile dep69escveniturile;
f) prop,rn"rile privind utilizarea excedentului bugetar, daci veniturile depigesc cheltuielile.
Cheltuielile pentru investiliile capitale sunt incluse in proiectul
i de stat intr-o pozifie distincti. Cheltuielile pentru investiliile
gi alte,cheltuieli de investilii, care se finanleazi potrivit legisladin bugetul de stat, se fixeazi in propunerea de buget in baza dei de chel.tuieli,intocmit de autoritatea publici, 9i cuprind:
a) evaluareatehnici a fiec6rei investilii sau achizifii;
b) evaluarea financiari a costului total al fiecirei investi$i sau
achizifii;
c) estimarea cerinlelor de cheltuieli anrualeale fiecirei investilii
sau ai:hizisii
d) estimareaveniturilor anuale sau a cotizafiilor, dacd acesteaexist[, posibile de a fi colectate de cltre Guvem, ca rezultat al investiliei sau al achiziliei.
ln temeiul informaliei Prezentate, Miniisterul Finanlelor examifiecare investifle sau achizilie propusi, pentru a determina:
a) confcrrmitatea ei cu strategiile qi obiectivele Guvernului;
b) prior:itatea ei in cadrul limitelor totale de cheltuieli ale bugetului de stat;

c) existenla surselor de finanfare pentru a o completa in aniiviitori'

In clefinitivarea procedeelor exPuse, IVlinisterul Finanlelor elaproie,;tul legii bugetare anuale, care cuPrinde anexele,9i il prelbtt[ Guvemului impreuni cu nota explicativi"
Anexele proiectului legii bugetare anuale cuprind:

-65-

a) veniturile qi cheltuielile estimate pentru anulbug,etarviitori

b) veniturile gi cheltuielile esrtimaterpentru celputin un an, dupa
anul bugetar viitor;
c) datele adigonale, previzutr: de legea bugetar.danuald.
Nota e4plicativi la proiectul l,:gii bugetare anuale include progno_
zeleprevdzate, precum gi urmitoarr:le strategii ale Gu.yernului:
a) strategiile de dezvoltare sociali gi economicii;
b) strategiile politicii bugetar-liscale;
c) strategiile datoriei de stat;
d) strategiile de sprijin financliar;
e) strategiile relaliilor bugetului de stat cu bugetele unitrlilor administrativ-teritoriale.
in termenul stabilit de Guvern, Ministerul Fincntlerorprezintd Guvernului proiectul legii bugetarepentru anul bugetar rtiitor, care include
anexele gi nota e4plicativ6. Pdni la I octombrie ajl ffecirui an. Guvernul prezinti Parlamentului :
a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar: viitor gi nota explicativi;

legiibugetareanuale
Eruminarera
$iaprobareit
Ivernrrl p:rrezinti Parlamentului, pini Ia I octombrie al fieln, proiecltrnl legii bugetarre anuale. Proiectul legii bugetare
lnclud,r anr:xele qi este insolit de nota explicativd. Adigional la
lcgii bugp'tareanuale, MirListerul Finanlelor prezinti calculele
gi cheltuielilor bugetare.
Prolectul legii bugetare anuale,este examinat de Curtea de ConCltt prczintl Parlamentului un aviz la data stabiliti de acesta.Copermanentreale Parlamentului examineazi proiectul legii bugelnunlc ln condigiile stabilite de Parlament. La data stabiliti de Parcomisiile permanente prezinrtl Comisiei pentru buget gi finanle

fu le proiectullegiibugetareanu.ale.
'ln bara avizel,rrcomisiilorperr:nanente
gi a propriei saleexaminiri,
pent:ru buget gi finanle intocmegte raportul qi lista de recoasup:rapr:oiectului legii bugetare anuale gi le prezinti Parlala data sta.biliti de acesta.
Pgrlamentul ,e:xamineaziproie,ctul legii bugetare anuale, de regula,

lecturi.

b) lista modificerilor in legisJtafie,care rezulti din proiectul legii

bugetare anuale.
Adi,tional, se prezinti estimirile de venituri gi cheltuieli ale bueetului consolidat.

Bfiaminareaiinprima lecturi
tn decursul primei lecturi, Parlamentul audiazd raportul Guver9i corap'ortul.Comisiei pentru buget qi finanle asupra proiectului

Guvernul examineazi proiect'ul legii bugetare a.'ual,: gi nota exp.[icativi. La solicitarea Guvernului, Irtinisterul Finant,elor prezinti infirrmafii sau explicalii adigionalereferitoare la proiectul legii bugetare armrale gi la nota explicativi.

gi exarnineazl:
bugetare ;anual.e
a) dirr:cfiileprincipale alepc,liticiibugetar-fiscale;
b) corrcepl;iilede bazi ale prr:iectului.
Parlamerrtul;rprobi, in prima lecturi, proiectul legii bugetare anuale

Guvernul stabilegte procedura de apelare, d,l citre autoritd.file

publice, a proiectului legii bugetare anuale gi a notei explicative. Guvernul decide includerea amendamenrlelorla proiectul llegii bugetare anuale gi la nota e4plicativi qi controleazi operarea arrrendarnentelor r,es-

remite Cornisiei pentru buget gi finanle pentru pregitirea in vederea

in aLdoua lecturi.
ln caz de' resp,ingere,Parlamenful stabilegte un termen pentru imire gi prezentare repetat[ a proiectului legii bugetare anuale in

pective de crtre Ministerul Fina',telor. Dupi inr:lude,rea arnenclirmentelor, daci acestea existi, Guvernul aprobi
P:roiectu.xlegii trrngetare anuale.

lecturS"
Examinareaifl q doualecturd
ln decursul J.r:cturiia doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei
Pentru buget qi finan{e, examineazi:

-(t6-

- 6 ,/ -

a)
b)

veniturile estirnate sub formi de calcule qi struc:turalor;

cheltuielile estimate, structura gi destinalia lor;

c)

deficitul sau excedentul bugetului de stat.

Parlamentul aprobii, in a doua lectur6, proiectul legii bugetare
anuale gi il remite Comist'.eipentru buget gi finanle pentru, pregitirea de
enaminarein a treia lectur:I.
in caz de respingerr; Parlamentul stabileqteun termen pentru imbunitilire gi prezentare repetat5 a proiechrlui legii bugetare anuale in a
doua lecturi..
Examinarea in a trei,nlecturd
in decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei
pentru buget gi finanle:
a)
b)

examineazi alocatiile detaliate pentru autoriti!ile publice;

stabilegtealoca$ile care vor fi finanlate in mod prioritar;

c) examineazi alte detalii din legea bugetari anualli.

PAni la 5 decembde al fiecirui an, Parlarnentul adopti legea
bugetari anual6.
Daci legea bugetar[ anuali nu este adoptati gi publicati pAnii la
3l decembrie, ftnanlarea cheltuielilor pentru anul curent se efectueazi
lunar ln m[rime de a douisprezecea parte din suma chr:ltuielilor p,ssvlzute pentru anul bugetar precedent.

4.7.Executarea
bugetuluidestat
Responsabilitatea pentru executareabugetului de stat revine Guvernului.
in termen de 10 zile de la adoptarea legii bugetare ar:Luale,
Ministerul Finanfelor:
a) soliciti de la aut,crit5.{ilepublice centrale planuril.e de finanlare
ale acestora,precum gi ale instituliilor subordonate;
b) intocmegte repartizdri lunare ale veniturilor prevf,zute de legea
bugetari anualSgi de alte acte legislative.

-68-

h tet**n de 45 zile de la publicarea legii bugetare anuale, MiFlnarrlelor aprobi repartiz,area lunari a veniturilor gi chelbugetului clestat conform Clasifica$ei bugetare.
ul Frinanlelor poate aproba alocalii pentru fiecare protrrl.
liunari se semneazi de ministrul Finantelor sau de o
autorizatri din Ministerul Finanlelor, care aprobi cererea de
pentru u:nscop specific.
Nlcio autoritate publici nu poeLteefectua cheltuieli firi autorizafia
de nrinistrul Finanlelor sa.ude persoana autorizati din MiFinanfelor.
Executarea dr: casi a bugetului de stat se efectueazi de Ministerul
$dor pri:nTrezoreria de Stat.
Mlnisterul Fi:nanfelor poate angaja bencile comerciale, care actipe terit.oriuLlRepublicii MolJova, in calitate de agenli pentru
oFeralirLrnilorce lin de exe:cutareade casi a bugetului.
ln realiz'areafuncliilor previzute, Ministerul Finanlelor este resde:
evidenfei stricter a veniturilor in baza incasirilor
asigurrarea,
l)
efectivein ordinea colectirii;
b) efecnrareade cheltuieli, in caz de existenli a autorizaliei;
c) administra.reaveniturilor gi cheltuielilor prin conturi distincte
bazate pe {JlasificaliabugetarS;
d) asigurareaserviciului datori,eide stat;
c) efectuarea in contul autoritililor publice a oriciror altor
opera.liunLifinanciare previizute in legea bugetari anuali 9i in
alte a,ctelegislative.
Dac6, in procesul executS.riibugetului de stat, spore$te nivelul deMinistenul Finantelor poate bloca cheltuieli in cuantum supentru menlinerea nivelului deficitului aprobat prin legea buanuali.
Blocarea chelltuielilor se efectueazi prin reduceri propor$onale
ale tuttLror cheltuielilor, cu eliceplia celor scutite de blocare prin
bulletardanual6.

-6tr-

in funcpe de evolulia incasirii veniturilor in bugetul de stat,

Ministerul Finanlelor poate modifica, cu 5 zl,e pini- la sfirgitul lunii
curente, estimirile de cheltuieli pentru perioada gestionari ulterioari,
punAnd la curent autoritilile publice respective.
in caz de necesitatr,',Ministenrl Finanlelor prezinti Guvernului,
iar Guvernul Parlamentuilui, un proiect de rectificare a legii bugetare
anuale, care include:
a) estimiri revizuite de venituri, de cheltuieli obligatorii (inclusiv serviciul datoriei de stat) gi de deficitul sau de excedenrul rezultaq
b) estimiri revizuite de rambursiri ale sumei datoriei de stat;
c) repartizarea soldurilor d" miilo"." bineqti constituite in urma
executirii bugetului in anul bugetar precedent;
d) estimSri gi descrieri revizuite, daci acesteaexistir, la anexele gi
nota explicativi.
Autoritifile publice pot inainta }vlinisterului Finanlelor cereri pentru alocalii adi$onale in decursul anului bugetar. Fiecare cerere trebuie
si includi o justificare pentru cheltuielile adigionale gi propuneri de
compensiri sub formi de venituri rnajorate sau cheltuieli reduse.
in procesul executirrii bugetului de stat, autoritilile publice pot
face cheltuieli pentru div,erseprograme guvernamentale, cu condigia ca
acestealocafii si corespundi legii bugetare anuale.
Alocagiile aprobate pentru utiliziri specifice nu pot.[i redistribuite
intre destinatari.
Alocaliile incluse in repartizarea lunari pentru utiliziri specilice
nu pot fi transferate perrtru alte utiliziri fhri notificarea gi aprobarea
ministrului Finanfelor.
se interzice acope'irea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiunea b5:neasci directi sau prin finanta:rea directi de
citre bInci.
Se interzice dezafectareainconlqslxlili a resurselor financiare din
conturile bancare ale Trezoreriei de Stat.

Titlurile executorii gi documentele de plati, ce lin de dezafectarea

ili a mijloacelor binegti de la bugetele unititilor adminis, se vor transmite spre executare trezoreriilor teritoriale
Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar. Daci anumite
i sunt stabilite pentru un termen ce depigegte un ar1 sumele nesunt pr,evizute in legile bugetare anuale ulterioare.
Bventua.leledisponibilitili rimase neuti]izate la finele anului bupot ff re;rlocatein anul bugetar viitor.
Suma mijloacelor defalcate din venituril,e generale de stat gi tranvirate in bugetele unitifilor administrativ-teritoriale, in ultimeale anului de gestiune, dar intrate la conturile bugetelor menfioln anul ur:mitor anului de gestiune, se reflecti in executareade casi
urLitililor administrativ-teritoriale iin anul de gestiune.
Sumele rlefalcirilor calculate din veniturile generale de stat, in ulti,l a anului de gestiune, se transferi in bu;geteleuniti[ilor administoriale in anul urmitor anului de gestiune, din contul soldului
bugetului de stat la sfArgitul anului de gestiune, cu reflectare
a de casi a bugetului de stat gi a bugetelor unitililor admiteritoriale in anul de gestiune.
Sumele rreniturilor incasate in ultima zi a anului de gestiune, destitransferului in fonduri cu destinafie speciala,se transferi in fonduive in anul urmitor anului de gestiune, din contul soldului
lor bugetului de stat la sfArgitul anului de gestiune, cu reflectafutexecutar:eade casi a bugetului de stat in anul de gestiune.
ln buget se percep impozitele, taxele si alte incasiri., numai dacl au
rtabilite prin lege.
Toate vr:niturile stabilite prin lege se aqrmuleazi la contul trein ordinea colectirii.

Titlurile executorii gi documesgele de plati ce

lin d,edezafectarea
incontestabild a mijloacelor bAnc$ti de la bugetul de sta,t se vor transmite spre executareTrezclreriel Centrale.

-70_-

-7t-

4.8. intocmireadirii de seiarnd

cu privirr:la ,executarela
l e g i ib u g e ta rea n u a l eg i a pr obar eaei
La data de 31 decembrie al fieci.rui ary Ministerul liinarLlelor rinchide toate conturile deschisein der:ursul anului bup;,etarcurent, pentru
a intocmi raportul anual.
Toate veniturile neincasatepAni la 31 decembrie se incaseazi in
contul bugetului pe anul viitor.
La sfArgitul fiec[rui an bugetar; Ministerul Fina.ntelo,rintocmegte
un raport despre executareabugetu.lui de stat, care r::steprezentat Cluvernului gi Parlamentului pdni la data de I mai al an.rlui urmitor anului
de gestiune.
Structura raportului se stabiler;tede ministrul Finanfelor.
Raportul despre executareabugetului de stat pe anul de gestiune
se examineazl qi se aprobi de citre Parlament.

4.9.Controlulbugetar
Controlul asupra executirii bugetului de stat reprellinti o etapiLa
procesului bugetar, a cirei necesital-esebazeazipe rr:strictiiile ce trebuie
luate in considerare in alocarea pe destinalii gi utiliz;arearesurselor brugetare, avdndu-sein vedere caracterullimitat al acestora.in acest context, necesitatea controlului bugetar derivi atAt din considerente de
ordin politic, cit gi din cele de ordirLfinanciar.
Din punct de vedere politic, l?arlamentul este lnterresatca Guvernul si realizezeintegral veniturile bugetare aprobate rpisi nu deplqeasci
cheltuielile stabilite.
. Din punct de vedere financiar, controlul bugetar izrcazdcregtei:r:a
interesului Guvernului gi a futuror subiecfilor antrenali inLprocesul execuliei bugetare in buna gestionare a fondurilor statultLlpenLtnrprevenirea
delapidirilor gi a fraudelor. JinAnd r:ont de principiul r;eparalieiputerilor
in stat, controlul bugetar se exerciti de mai multe org'rne irnputernicite gi
poate fi de naturi politica, jurisdiclicmali qi administrativi.
Controlulpolitic se exerciti dr: citre Parlament:prin dezbatereagi
aprobarea proiectelor de buget inrpreuni cu anexele lor. A,cesrtcont.rol

- ",'2-

gi in timpul executiei bugetului prin examinareaRapoartelor

Guvernul este obligat s5.le prezinte Parlamentului, prin controacle comisiile permanente la audierea membrilor Guvernuprecum gi prin controlul persoanelorcare geserdrul q;edingelor,
fondrrrile publice.
Controluljurisdictional se efectueazi de organismelespecializate
i ln scopul stabilirii rispunderii juridice a subiecglor implicali
execu,tieibugetare in cazul administririi defectuoase a fonpolitice. in acestscop, activeazi.Curtea de Conturi ca organ de
de baz,i dintr-un stat.
Controlul administratiu include atAt controlul exercitat de organele
ale Ministerului Finanlelor (IFPIS, Trezoreria g.a.), cAt qi
realizat in interiorul fiecirei institu[ii sub forma controlului
exerc.itatde ordonatorii principali de, credite bugetare asupra
cum acestecredite sunt consumate de subordonafi.
ln func$e de momentul efectulrii sale,controlul bugetar poate fi:
o Pre:ventivi
.
Concomitent;
.I
o Post-operativ.
Controlul preuentiu estecel mai eficient, deoarece,prin intermediul
poate opri derularea operatiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi
gi ineficiente.
Controlul concomitentare o eficient[ limitati, dar nu trebuie subdeoar:ece,prin determinarea legalitiEii sau ilegalitifii operaliupreintArnpini initierea unor acliuni similare in viitor.
Controlul post-operativnu mai poate repara ceeace s-a realizat, dar,
ldentificarea abaterilor de la lege fi stabilirea persoanelor vinovate,
institui misuri de recuperiri ale prejudiciilor aduse statului.

intrebiri de verificare
Definili c,rnceptul de buget de stat.
Caracteri:zalifuncliile bugetului.
Sub ce aspectepoate fi abordat conceptul de buget de stat?

-73 -

4.

Caresunt principiile bugetare?Explicafi-le.

Caresunt raporturile dintre bugetul de stat gi politicile economice?
:
6. Ce estesistemulbugetar?Ce tipuri de sisteme
bu.,getare
curroagte!:i?
7. Care estestructura sistemului bugetar al Republicii
A{oldova? Care
sunt legile RM ce reglementeaz;iraporfurile interbugetare?
6.
Definili conceptul de proces bugetar.
9. Caracterizalitrisiturile proces,uluibugetar.
10. Care sunt fazeleprocesului bug;etar?
ll. Ce legereglementeaziprocesulbugetarin RepublicaMoldova?

b)
F)
'd)

i ant.t
a corectd
Iad lcasivaLr
realizirii
politicii trugetar-ftscale o facer
ldjJurarea
l) Minisrterul Finanlelor;

12.

al puterii publice esterresponsabil de elaborareaproiectu,al-ott"n

lui bugetului de stat?
r3. Ce organ al puterii publice est,eresponsabil de t::ram:inareagi apri,cDarealegii bugetareanuale?
t4. In cAtelecturi este examinatproiectul BS? Ce se:exarnineazl
in fiecarelecturi?
15. Ce organesteresponsabilde executareade casi
a BS?
16. Ce estecontrolul bugetar?
17. Care sunt tipurile de control bugetar? Caracteriz,afi-1e,.
18. Plasa(i pe axa timpului termenele de executare
a proce<iurii bugetare.

Teste
f

2.

in ce se concretizeazi aplicalea principiului neafectiriii

veniriurilor ln elaborarea bugetului:
a) asigurarea efectuirii cheltuielilor unui stat din veniturile
sale
curente:
b) prezentareabugetului intr-un singur document;
depersonalizareaveniturilor bugelare;
:l
d) inscrierea veniturilor qi a ,:heltuielilor BS i' acelagi
document
in sume globale.
Indicali varianta corectd
Proiectul BS trebuie si ffe prezentat in parlarrrent
pAn6 la:
a) 5 septembrie;

-i'4-

l5 septernbrie;
I octombrie;
l5 octomtrrie.

b)
c)
d)

BancirNalionatri a Moldovei;

t)

Fondul Monetar Internaliorral.

Guvernul;
Parlarnentul;

a cor ectd
Indlcayia'ar i ant.t
Dln punct de'i'edere econornic, bugetul reprezinti:
l)
;
,
b)
c)

docurnentul financiar cu p'utere de lege, care include anumite

riorme gi rrormative destinate organizirii unei gestiuni financiare clare gi erplicite;
totalitatea conturilor prin care se gestioneazS.resursele financiare ale statului;
fondtrrile,, care trec prin contul bugetar reprezentAnd o pondere semrrificativi din PII), iar prin impozitele prelevate gi
cheltuielile efectuate, statul dispune de instrumente privilegiate de inter"irenfiein viafa economic[ gi sociali;

d)

expresia opliunilor Guvernului in ansamblul domeniilor care

rele'rrlconrpetenlele sale (;rolitica economici, sociali, educa-

tivi, cultuLrals,
militari etc.),
lndicali vari an:ta cor ectd
Care din afirmrafiile prezentatre este adevirati:
e)
b)
c)

Blocarea cheltuielilor se efe,ctueazlprin reduceri proporlionale

trimestriale ale tuturor cheltuielilor;
prin reduceri proporlionale
Rectillcare,acheltuielilor se eJ,cectueazi
trimer;triale ale cheltuielilor c,rpot fi supuseacesteiopera$uni;
in lectura a III-a, sunt exarnLinate
veniturile gi cheltuielile autoritililor pu.blicelocale.

lndicati varianta corecti

-7!; -

6.

Sistemul bugetar urritar include:

a) Bugetul Asiguri.rilor Sociale de Stat;
b) Bugetul de Srat;
c) Bugetele Unitifilor Administrativ_teritoriale;
d) Fondurileextrabugetare;
e) Bugetul public lrla{ional.;

f) Balanfa comerciali;
g) Fondul Asiguririlor Obligatorii de Asistenli
Meclicali.
_
Indicafi varianta corectd
7. Care dintre urmitoarele trisituri nu
sunt proprii bugetului de
stat:
a) BS poate funcfiona cu excedent;
b) BS poate funcliona cu deficit;
c) Este un act de previziuni economico-financiare:
d) Este un act prin care puterea executivd
este imputerniciti de
puterea legislativi si cheltuiasci gi si
p"r.."pa venituri in
acord cuprevederile legale;
.
e) Este o lege orgarLici, care poate fi abrogata.
.
In di ca[i vari anta coret:td
8. Prin ce se concretiz,eazi aplicareaprincipiului
unitifii in elabo_
rarea bugetului:
a) asigurarea efecttrdrii cheltuieliror unui
stat din .ireniturile sare
curente:
b) prezentarea bugetului intr-un singur
document;
c) depersonalizarea.veniturilor buge-tare,
d) inscrierea venituriror gi a cheltuieliror
tss in ace'agi document
in sume globale.
lndi cafi uari anta cor et:td
9. Bugetul de Stat aI Republicii Moldova
trebuie si fie aprobat
pAni la data de:
a) 3l decembrie;
b) 25 decembrie;
c) 15 decembrie:
d)

05 decembrie:

-76-

e) 15 noiembrie.
In di cafi vari antta cor ectd
Tris[turiLle caracteristice ale p,l6cssului bugetar sunt:
a) este uLnulc:iclic;
b) esteprs![6';
c) estecomp.lex;
d) este dle de<:izie;
e) estelegislativ;
f) este politiic;
g) esteeconomicl
h) estesocial.
In dicali a'ari anta cor ectd
Este adevdraltil sau falsi afirmarlia ci:
a) deficitul srlu excedentul BuLgetului de Stat al Republicii Moldova este t:xaminat in lecturi I:
b) rSspunzitor pentru executeLrea
de casi a Bugetului de Stat al
R"epublicii Moldova este Pa.rlamentul;
c) sistennulb'rugetaral Republjir;iiMoldova este de tip federal;
d) toate afirnnaliile sunt false;
e) toatr: afirruraliilesunt adevbrate.
lndica{i vawiant,ta
corectd
Raportul anrual privind executarea Bugetului de Stat al Republicii l\[old,orra este prezenltratpini la data de:
a) 3l martie;
b) 2A apriliei
\ -c) I5
apnlre;
d) I apri.lie;
e) l mai.
Indicalia,ariantacorectd
'
13. Rispundrerea pentru elaborarr:a bugetului de stat o poarti:
a) organLele,e-xecutive
ale administraliei publice centrale;
b) organullegislativcentral;
c) trezoreria teritoriali saupersoanelefizice gi juridice.
lndica{i varianta corectd
- '/',7-

Bibliografie:
l.
2.
3.
4.
5.

Legea RM privind sistemul bugetar gi procesul bugetar, Nr.g47XIII din 24.05.1996.

LegeaRM privind firranfelepublice localeNr. 397 dirL16.10.2003.
Casian A. GestiuneaJi!.nan[elor
publice, Chiginnu/ 2007.
Casian A, Petroia A. Politica bugetar-fiscald,Tranzi,tie retrospe,ctive gi perspective, culegere,Ed.Junivas, Chiqinnu, 20011.
Manole T. Finanlelepublice locale: rolul lor in consolidareaautonomiei financiare la niuelul unitdfilor administrativ-teritoriale/ T.

8.

Manole. - Chiginiu: Epigraf,L003. -240 p.

Manolescu Gh. Buget: abordare economicdSi
financiarrd / Gh. Manolescu.- Bucuregti:Editura Economici, L99T.- 362 p.
Mogteanu T. Buget gi trezoreriepublica / t. Mogteamr. _ Bucuregti:
Editura Tribuna Ecornomici, 2002. - 457 p.
Talpog I. FinanfeleRomdniei,VoL I, Timigoara, 1995.

9.

Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2009-2010.

6.
7.

CapitolulV.
L CHELTUIELILOR
SISTEMU
PUBLICE
cuvlnte-cheie.' sistemul cheltuielilor publice, cheltuieli bugetare, clarlficarea cheltuielilor publice, clasificareaeconomici clasificareafuncfionali., clasificarea administrativi, elasticitatea cheltuielilor, efecte
economicegi sociale.

economical cheltuielilor
, Conginutul
publice
ln proce,sul indeplinirii funcfiilor gi sarcinilor sale, statul asiguri
lrirea necesitifilor publice generale. Pr:ntru aceasta, statul are
de im;ro11a1te resurse binegti care se tnobilizeazd,prin interme_
rclafiilor financiare. Folosirea resurselor binegti astfel mobilizate

loc prin intermediul cheltuielilorpublice.

ln opinia savantului romAn L Vicirel, cheltuielile publice exrelafii r:conomico-sociale in formi bineasci, care se manifesti
stat, pe cle o parte, gi persoanele fizice gi juridice, pe de alti parte,
repartizS.riigi utilizirii resurselor financiare ale stafului, in sco_

Indeplinirii funcliilor acestuia.

Peggygi Richarda Musgravedefinesccrrertuielirepublice cafiind
dirr:ctionati a resurselor sectorului public pentru satisfacerea
itililor in utilitaqi publice gi realizarea nnisurilor de redistribuire
de Jrepozitiile echitigi sociale".
cheltuielile publice se materializeazi. in pligi, efectuate de citre
din resur,;elemobilizate pe diferite cii, p,sn11uachizilii de bunuri
prestiri dr: servicii necesarepentru indeplinirea diferitelor obiective

politicii sta.tului.
Conlinutul economical cheltuielilor publice se afli in strAnsi lecu destina$a lor. Astfel, unele cheltuieli exprimi un consum dede PIB, reprezentAndvaloarea plililor pe care le efectueazi in-78-

-79 -

chelhrieli din fonduri extrabugetare, care sunt acoperite din

resursele financiare publice constituite in afara bugetului de
stat g:ia bugetului asiguririlor sociale.;
o chelhrieli din fonduri speciale, care sunt acoperite
din fonduri cu
desti^atie speciali gestionatede guvem saude un alt organpublic;
o cheltr.rieli ale intreprinderilor, instituliilor financiar-bancare
cu
capit;rlde stat;
r cheltuieli cu caracter public ale org;rnizafiilor internationale,

stitufiile publice in formele specifice ale cheltuielilor curente (cheltuieli

de intrefinere, salarii), iar alte cheltuieli publice exprimi o avansarer:le
PIB, reprezentAnd participarea statului la finanlarea forrnirii brute de
capital, atAt in sfera producliei materriale,cAt 9i in sfera nernateriali'
in prezent, cheltuielile publice sunt extrem cle di'rersificate. trn'Unele se mafluenla economici a cheltuielilor publice vatiazlain itimP"
nifesti direct, prin finanfarea de cdtre stat a instituliilor prublice pentr:u
funclionarea acestora.Altele influenteaz| indirect n:rediul economic 9i
social, constituind astfel instrumente ale unei politici de transforrnar,ea
mediului respectiv pentru a-l ameliora (distribuirea verriturilor suplimentare,sporireacomenzilor publi'cesau cregtereairrrresti!iilor)l'
Dupi R Musgrave, problemele solulionate in ':lomeniul r:heltuirii
mijloacelor publice pot fi divizate irLtrei categorii:
I ) acordareaajutorului social (indemnizafii aco'rdateinvalizilor);
2) asigurareaobligatorie(in cazde boala,gomaj9i altesitualii de risc );

ftnanpate din resursele mobilizate ,Je la membrii acestora.

respectiv de la statele-membre ale acestor organizafii.
cheltuielile bugetare se referi numai lir acele cheltuieli care se
'
lcoperi de la bugetul administratiei de stat, din bugetelelocale sau din
etul asiguririlor sociale de stat gi fonduril:r de asiguriri obligatorii
asistenta medicali. Deci, cheltuielile b'getare au o sferi mai
decAt cheltuielile publice in cadrrrl cirora sunt cuprinse.
eft:ctuate intre acestecategorii de cheltuieli vizeazi:

3) produclia gi achizilia bunurilor materiale 9i aLserviciilor pentr:u

asu:mi responsasatisfacereanecesitl$lor pentru care statul 1.11i
bilitatea.
in cadrul analizei cheltuielilor publice, este rtecesari efectuar:ea
distincliei dintre cheltuielile publice qi cele bugeta:re.
Cheltuielite ptublice se referi la totalitatea cheltuielilor efectuate in
sectorul public prin intermediul irLstituliilor public': (aparatul de stat,
instituliile social-culturale, armati, intreprinderi a'Lttonorne), care se
acoperi fie de la bugetul statului (central sau local,), fie din bugeterle
proprii, pe seamaveniturilor obfinute'
in co-ponenla cheltuielilor publice, intri unnitoarele categorii
principale:
r cheltuieli bugetare, acoperite din resursele publice ccrnstituite
la nivelul:
-

bugetului de stat;
bugetului asiguririlor rlocialede stat;
bugetelorlocale;
fondului asiguririlor obligatorii de asist'enfi rnedical5'

-ti O -

a. ModuI de efectuare a acestor cheltuieli:

o cheltuieli publice - in baza fondurilor constituite;
o cheltuieli bugetare - condilionate de prevederile
din buget gi
surLtdeterminate de indeplinirea co,ndiliilor legale, nu numai
de existenta fondurilor bineqti;
b. Modul de aprobare:
t
cheltuieli publice - de citre ordonarlorii de creditei
o cheltuieli bugetare - de citre parlannent sau
consiliile locale.
Compleritatea functiilor statului contemporan a condus la fi_
area cheltuielilor publice, perfeclionaLrea metodelor de opti_
gi dimr:nsionarea acestorape obiective r;ibeneficiari.

Clasificarea
cheltuielilor
publice
Importa:nta clasificirii cheltuielilor publice reiese din faptul ci
categrtrii de cheltuieli ii este caracteristicun mo.d propriu de
re g.iutilizare a,resurselor.financiare.

'-8 -

Clasificareacheltuielilor publice se efectueazi in baza rnai multor

criterii. Cel mai frecvent se folosesc urmitoarele tiour:i de clasificiri:
c)
d)
e)

administrativi;
economici;
fi,nanciari;

0 clasificareafolositi de organismeleON'r-1.
a. ClasiJicarea ad.ministralfir.,ri cunoagte mai rnulte variante, ce
diferi una de alta datoriti criteriului pus la bazi:
& institulional (structura cheltuielilor pub,li,::ese va intocmi in
dependenli de ministere);
*
administrativ-teritorial (r:eprezinti distrilbulia cheltuieli.lor

cheltuir::.lipentru investilii.
c. tclflsiJ:icarea
fintnciard se efectueazi in dependenld.de mo,
lxettlril si ntodul in ,:rarecheltuielile publice afecteazi resurselefinanciare
ilnurrnitoarele categorii:
fl lt'gruprsx2S
* che'ltuir::lidefinitive - finelizeazi distribulia resurselor financiar:epr:rblicegi inglobeaz[ cheltuielile atit cu caracter de investilii, cAtgi cu caracterclefunctionare;
o

che'ltuir::litemporare - de regula, se reflecti in operatiunile

de,trezr:lrerie:acordareac[eimprumuturi, finantarearamburs[ri.i impnrmuturilor prirrrite etc.
cheltuieLivirtuale sau posibile - reprezinti cheltuieli pe care

raioane).
publice intre judefe, oraqre,
Clasificareaadministrativi are insemndtateoperrativl.Modificarea

statul sr: angajeazi sd le efectuezein anumite condilii: in cazul acor,l6.riiunor garanti:ipentru imprumuturi.

periodica a structurilor de dirijare diminueazi importanta ei mai ales in

d. Clwsit.icar,ea
folositd de instituliile specializate ale ON(J are la
b*r;l doui crit,eriiprincipale:
o func{ionali - grupeazi cheltuielile publice pe actiuni gi

cadrul analizei pe intervale de lungi. durati.

b. Clasificarea economicd arr: in vedere influenla F,ecare o exerciti asupra economiei diferite catr:gorii de cheltuieli putrlice. Aceasti
clasificare cunoagtemai multe variante:
Varianta I: imparte cheltuielile publice in:
*
cheltuielide capital (pro,:urarealocaluril,rrpcntru qcoli,s6,i-

tale,clidiri etc.);
*

Variantall: imparte cheltuielilepublice in:

+ cheltuieli ale serviciilorln.rblice(administr:ative);
+

corLsurnuldefinitiv de venit national; dobAnzi af'erentedatoriei

puiblice;formarea brutl a capitalului; transGruri de capital.

cheltuieli curente (cuprincl cheltuieli de perr;onal:salarii,prenii

etc.; cheltuieli materialepentru prestarede s;,ervicii
gi intretinere:
manuale, medicamente, materiale pentru reparatie etc"; transferuri: subvenfi! pensii,indernnizafii,burse,'etc.);

cheltuieli de transfer (de restribuire);

Varianta.{If; mai contempor:ani gi frecvent utilizate a clasificiurii

economice divizeazd.cheltuielile publice ln felul urm:ittor:
*
cheltuieli pentru salariiqi alte drepturi de persorLal;
+ cheltuieli materialepentru intretinere gi ftinctionare;
+ cheltuieli de transfer (pentru persoanefizi.,ce
gi juridice);

*
- t",.L

obiecti,.e:servicii publice, generale;apirare; educalie; sinitate; ser:uritatesocial6; i:.ctiuni economicel servicii comunal,eialte cheltuieli;
econonlici - cuprinde urrnitoarele grupe: cheltuieli privind

ln Republica Moldova, ince;pAndat 1997, se utilizeaz[ Noua

ElanificaqieEugetari. Clasificalia btrgetari reprezintSg:-uparea,numeltnrea gi denumir:ealegali a venitrrrilor qi cheltuielilor bugetului statUlui, ob'llgatc,rie frentru continuttrl acestui buget qi pentru evidenta
bugi:tar6,de stat.
Contabil?i
Conform Clasificatiei Bugetare, cheltuielile publice sunt grupate
h functie de:
e clasificai;iafunclionalia cheltuielilorbugetare;
*
o

clar;ificai;iaorganizalionali a cheltuielilorbugetare;
clar;ifical;ia
economicea cheltuielilor bugetare.

-E3-

utilizaliinanaliza
de inrCicatori
5.3. Sistemul
publice
cheltuielilor
in cadrul analizei cheltuielilor publice, se poate utilliza urmatorull
sistemde indicatori, care Pot fi divizali dupS:
4 nivel;
6 stmcture;
*
dinamica cheltuielilor publice.
Indicatorii care exprimi niuelul cheltuielilor publice sunt:
* volumul anual al cheltuielilor publice;
*
s

ponderea chelluielilor publice in PIB;

cheltuielilepublice medii pe un locuitor.
Volumul snual al cheltuielilor publice teprezinti nr.irimealor valorici exprimati in unitil:i monetare nafionaie.A.cestindicator poate fi
nominal qireal
Volumul anual noninal al cheltuielilot publice se determini pornind de la prelurile din perioada respectivi. De reguli, rlatele din bugeteleproiectateqi efecti'l'esunt exprimatein mirimi nominale,
Volumul anual reail.al ckeltuielilot publice se determini pornlind
dc la prclurile constante,:orectateIa indicele prelurilor, comparabiieirri

Q ,mI
==t G
l//

rrrrt.le: (]-r in'dici volurnul cheltuielilor publice medii pe un locuitor;

(l - r'r:lumul anual a.lch,eltuielilor publice;
IJI - rlurnirul locuitorilor.
t ) r.leos'ebitiimportanlI in analizacheltuielilor publice o prezinta
{ .1ruclur@lar.
l)in punct de vedere cartitati'1.,structura cheltuielilor publice rel,r''rnlri greuitateaspecifici (pondere) a fiecirei categorii de cheltuieli
lrr tol,rlullor. l[cesl-indicepoatefi calculatprinformula:
r-

S-,= 5 xLoo%o
G,

rrrrde: S61re:lLrezintigreutateaspecifici a categorieide cheltuieli

in totalul cheltuieiilor publice;
Gl - cheltuielilepubli,:,ede categoriai;
Gf - cheltuielilepublice totale;
I - calregoriade cheltuie,liconcrete.

lreriorrclcdiferite.
l'ondout cheltuielilor publice ln PIB se determitti prin raporl l th c l tu i e l i l o rp u b l i cel aP l Bdi narLul respecti rgi
t . r r r ' .vr r r lun rrrl rri ,rn tr.rl

Slrr"rcturilche,ltrnielilor
putrlice pe diferite categorii se delimiteazi
Irr , ,rtlrul crit,edilorde clasi{icareale acestora,folosite in fiecarelari sau

,.r' r'!\tl t rti l ,t ir t "r ' :

irr,,l,rt
isticileinterrrafionale"

I'
')'

(;
"

x100%;

l' , , r 1, rr I r ; i I r , I r ( l( ' r ( ' , r. lr t ' llr r r e l i l , r r p u b l i c ei n P I B ;

t . , ' , , lr nr r r , , r r r r . r l, r l, lr . ' llr r r t ' liltl r p r - r [ r l i c e ;
\

l'cntru aprer:iereaevolu{iei cheltuielilor publice in timp, de la o

la indicotorii de dinamicrt, caresunt:
I'r I rr),r(lila alta,se rr.peleaz[
.r) cre,gtererrnominaliabsolrtt6;
reali absoluti;
1)) cre,gtererl
c)

l, llt

' , ' l t r lt l t ' l ( ) 'Z '.L i e s l l i o n a r e aa 2 / 5

ii, ,,r,,, 1i, r , , . l t r r , lt , r l, t , 11, , t r ' t, r, lv
.li:t l'!ll :* ir r t i r r ' , , r r l1, r l lt , ' , , r lr ' , l, r r rn(
' ' v ( ) i l ( 'c t t l t t o n t i c e g i s o c i a l e a l e :
ur ' , r , r ' . r lt t r lt ' t tl . t . t r 't , r t t t r n t i c i .
1.,;,iirli,i:i1 , , , 111, , 1' , , , , ll
r,tt',lii
puhlhe
I ttFrtfftFlJt.'
l( ttn lotttilrtt' sr: tlctcrmini prin raport:r = .,il,r.rtlli , llr - r l , r l , 1, ,llr r t , lr l, , t 1' r t l' 11 , , 'l t. tt t l t t t i r t l l d c l o c u i , t o r i :
l{ .l

crergterert
norninali relativi;

reai6relativi"
r'l) crergtererl
()reqterea
nominal.d.absolutd a cheltuielilor publice rezulta din
t.
| |,nrpirrArea1orexyrrimatiin preluri curentegi se determini prin relalia:

D n G , o= G : * G :
-8i5-

unde: D"Gr76exprimi cre$tereanominah absoluti a cheltuielilor

publice in perioada analizati (t) faga de pr:rioada de re.
fering (0);
G"1 gi G"6 - cheltuielile publice nominale re:spectivin perioada I gi 0.
compararea cheltuiLelilorpublice exprimate in pretrrri curente nu
reflecti obiectiv situafia, deoarece procesul economic poarti caracter
ciclic ai lui fi sunt caractedstice oscila$ile prefurilor, fluctualiile cursrrlui
valutar, gi chiar fenomen,: negative, cum ar fi criza,infla!:ia etc., ce mo_
difici moneda ca unitate de m{suri a valorii gi, in consrecinfa,deformeazi tabelul economic.
Pentru corectarea in{luenlelor determinate de modificarea preturilor, este necesari expri:,narealor in preluri constante pentru perioadele analizate.
b. crestercareald ohsolutd a cheltuielilor publice,cirre rezultr din
compararea lor in prelurji constante, poate fi determinati, conform fbrmulei:

D'Grro: Gr- G'o

unde: D'Gruo indici creqterea reali absoluti. a cheltuielilor publice in perioada I fagnde perioada0;
G'1 gi G"6- cheltuieli publice reale respecti.vin perioada
1q i 0 .
Dac5, in perioada an,alizata,cheltuielile nu sunt exprirnatein pre$uri
constante,atunci preprile curente se transformi in preturiJeperioadei de
bazS,qtajutorul indicelui de cregtereagtre{urilor, prin relafia:

Gi=Gi:Iu,,o
unde: G! reprezinti cheltuielile publice reale in perioada 1,;
Q", - cheltuielile publice nominale in perioacla l;
IprTo- indicele de modificare a pre{urilor irr perioada cu_
renti fafe de perioada debaz6.
Elucidarea tendintelor reale in evolulia cheltuielilor publice este
posibili numai in operarea cu m6rimj. reale.

-86-

3' Cregterea nominald relqtivd a cheltuielilor publice se deterpdn relalia:

t - --Gi*roouo
G:rro
d

exprimi indicele creqterii nominale a cheltuielilor

,[G,,
f'ublicei

lli-

cheltuielilepublicenominalein perioada1;

1;'- cheltuielilepublice nominale in perioada0.

Analiza jindicatorului - cre$tereanominali relativl a cheltuielilor
permite reliefarea mai pronunfati a cregterii nominale absolute
publice.
il) Cregterea reald relotivd a cheltuielilor ytublice se determini

I";,"=*,
funde:

,["l,.

trdt.U tndicele cregterii reale a cheltuielilorpublice;

(l'- cheltuielilepublicerealein perioada1;

*
13' cheltuielilepublicerealein'perioada0.
Analiza complexi a cheltuielilor publice include compararea cre$relative a' cheltuielilor publice gi cregterii relative a PIB-ului. Raacegti doi indici, s-a clpitat un indicator, care este intitulat
cheltuielilor publice ( e6):

1.,,n
e-=:S A l !P
-G
""* ""
r"rrn

AG Ar

= -' -

'Y

Elasticitatea cheltuielilor publice arati reacfia cheltuielilor publice

fgterea PIB. Daci elasticitatea cheltuielilor publice )l ("*",*,"u,o,
>I), perr;isti tendinfa de utilizare, intr-o mS.suri mai mare, a PIB
ff nanf area cheltuielilor publice.

-87 -

5.4.Tendinlein evoluliacheltuielilorpublicel
Mirimea gi structura cheltuiellilor publice diferl de Ia o lari la alta
gi de la o perioadi la alta. Acegti parametri ai cheltui,eiilor publice se gisescintr-o continui evolufie.
in perioada liberei concurent:e,cind necesitatea intervenliei statului era negati, mirimea gi structu.racheltuielilor pu.hlice erau determinate de principalele preocupiri ale statului - importa.nte activitili miltitare, intrelinerea organelor administrativ-polifienegrti etc. PAnI la sfArgitul secolului aIXIX-lea, cheltuielilor publice in f6ril,eeuropene, tareori,
au depigit 10% din venitul nafional. Statul permanerLtevc,luain rolul de
prestator de servicii generale ca securitatea,justilia, apirarea.
in epoca contemporani, s-au modificat caracteris{:icilecheltuielilor publice:
I
cheltuielile publice, de I'r o perioadd la alta, cresc atAt ca rexr

presie valorici, bineasci, cAt 9i ca mirime reali, absoluti;

structura cheltuielilor publice, in prezenl, este determinati
de rolul important care ii revine statului irLviala ecorromicii 9i

sociali.
statul a dein aceastl epoci, in toate lirlle economic dez.roltat:e,
venit, lntr-adevir, un agent econorn.icesenlial' in leg;iturd cu cre$terea
reali a cheltuielilor publice, trebuie menfionat faptul ci aceasta este
catrzattrde un gir defactori, printre care:
popula}iei
a) factorii demografici, care sremanifesti prin {:rregterea
sociocategorii
vArste
pe
acesteia
gi modificarea structurii
9i

militaLregi apari$a unui nou fenomen - distrugereagi lichidarea

importantelor cantitili de arme nucleare,chimice, biologice etc.
e) factorii istorici, care aclioneazi prin transmiterea de la o perioadi la alta a nevoilor sporite de cheltuieli gi de suportare a
pover:ii celor fbcute ln anii anteriori prin imprumuturi publice
intenre gi externe;
f) factorii politici, care se refer5.la cregtrereaconsiderabild.a sarcinilor statului contemporan datoriti transformirii conceptiei
politice cu privire la rolul gi funcliile autoritililor
cond:ifiile actuale.

Cregterea reald a cheltuielilor publice sebazeazd"pe cregtereaPIB

pe sporirea perfii lui care se distribuie citr:e autoritllile publice. in
cheltuielile publice sunt privite ca instrument important de
re a frroceseloreconomicegi socialedin societate,atit in sensul
unora, cAt gi cu scopul frAnirii altora.
Cheltuielilor publice, de rAnd cu investifiile private, contribuie la
cererii de bunuri gi servicii. Ele se concretizeazl in achizilii de
beneficieri de servicii. Ca urmare, cresc venifurile ftrmelor pi
jelor, ca:re,la rAndul lor, creeazd.o noui cerere sporiti. Aceasta
un gir de efecteeconomice:
I
creqtereavolumuluiinvestifiilor;
r
utilizarea mai deplind a forlei de mrrnci datoriti creirii a noi
r

profesionale;
b) factorii economici, ce lin rJeobligaliile economice ale statului
intreline infrade a finanla acliunile economice costisito:r:re,
structura de producfie, de a sprijini ramurile ne:rentabile,de' a
etc.
evita perturblrile ecor-romice
c) lactortt nclall, care se n:anifesti prin lirgireaL finan!5'rii 6e
ciltre stat a acfiunilor social-culturale,9i, irL prirnul rdn-( asisten$nqi nsigurlrile sociale,invilimAntul, sinltatea etc'
d) tactorll mtllt*r, ce lin de cercetiri 9i produ'::ere* noilor genuri
cle arme gi tehnict militariL, persistenla pericolului de conflir:te

-ti8-

publice in

locuri de munci.l
cregtereavolumului real de producl;ie ce inseamni obqinerea
cregteriieconomice (sporireaPIB) ;

cregtereatreptati a veniturilor in societate etc.

Cregtereacheltuielilor publice produ ce gi efectesociale:
r
dindnuareagomajului;
o dez:voltareagi imbunitilirea serviciilor publice sociale gi culturale:
t
o

promovarea unei proteclii sociale sigure,;

redistribuirea echitabili a veniturilor intre grupe de indivizi,
colectiviti$ teritorii etc.

-89-

Autorit'file pubrice din difr:'ite tir!

condu,cand'-se rre rec,.rmandirile gtiinlifice referitoare la cheltuierire
pubrice, utikzeazi,
!trwxurile financiare publice pentru stimularea
econorniei gii sorulionar:ea
problemelor sociale.
FormulAnd argumente in fa,roarea mdririi
ctLeltuielilor publice,
trebuie
subliniat ci e necesari urn:L{rireastricti gi
atenti a cregterii ror
pentru a asigura stabiritatea monel:ari.
cregterea rapidi a chertuieriror
publice poate duce Ia fenomene i'flafioniste.
Autoritilire publice trebuie si analizezeminulios fiecare gen de
chertuieli gi si opteze prioritar
Dentru aceleacare, prin efectereror, igi vor
demonstra efi.ien1af iar pooductivitatea cheltuieliror pubrice trebuie
si asigure rearizarea unnr
obiectivepreciseeconomicegi sociale.

intrebdride verificare
l.
2'

Cum pot fi definite cheltuielile publice?

Descrie{i principarere categori.i de chertuieli
pubrice .lin punct c{e
vedere al con(inutului economj.c.

3.

Ce reprezinti
publice?

4.

Prin ce se delimiteazi cheltuiehle publice

de cele,bugetare?
Descriefiprincipalele tipuri de clasificiri are
chertuiJLrorp'brice?
Ce criterii stau Ia baza clasificaliei ONU?
cum se calculeazi indicatorii drenivel gi
de struc:turi ai chertuieliror
publice?

:
6.
7'

cheltuielile ca parte comporLenti a finanlelor

8'

cum se calculeaziindicatorii de dinamici

ai chertuierilorpublice?
9' Descrieti factorii care influenteazi cregterea
.h"rtuieriro. j'brice.
10' Care sunt efectele economicerproduse
de cregterea.i"rtrr"lilo.
publice?
11' care sunt efecteresociale pr'duse
de cregtert:acheltuierilor publice?
IZ. Caresunt consecinfelecregterilcheltuielilorpublice?

-t0-

Teste
h cu-pott"nLfa cheltuielilor

publice se includ urmitoarele

!0ltlponente:
l) cheltrrielile instituliilor de stat;
b) cheltuielile intreprinderilor private;
) cheltuielile efectuate dinbugetul de stat;
d)
f)

cheltuielih efectuatedinbugetele locale;

cheltuielileefectuatedinbugetul asigurlrilorsociale de stat;

f)

cheltrrielile efectuate din firndurile asiguririlor obligatorii de

asistenli rnedicali;

cheltrrielile cu caracter puhlic efectuate de organizaliile internaliornale.

Indicayl uariantelecorecte
Cheltuielile b ugetare includ urmitoarele componente:
r) cheltuielile intreprinderilor publice 9i ale instituliilor de stat;
b)
c)
d)
c)
f)
g)

cheltuielile intreprinderilor private;

cheltrrielile efectuate dinbugetul de stat;
cheltuielile efectuate din bugetele locale;
cheltuielileefectuatedinbugetul asiguririlorsociale de stat;
cheltuielile efectuate din ftrndurile asiguririlor obligatorii de
asistenfi medical!
cheltrriehle cu caracter public efectuate de organizaliile financiare internationale.

lndicafi variantelecorecte
Nivelul chelfirielilor publice se exprimi

prin intermediul

mitorilorr indiiicatori:
a) volumul anual nominal al cheltuielilor publice;
b)
c)
d)
e)

volumul anual real al cheltuielilor publice;

cre$terearrominah a cheltui.elilor publice;
ponrlerea ,:heltuielilor publice in PIB;
cheltuielile publice medii pe I locuitor;
cretterea real6 a cheltuielilor publice.

0
corecte
Indicafi vawiantele

- 9'L -

ur-

4'

Dinamica
cheltuielilor publice se erryrimi prin urrnitorii
tltotit
a.) volumul

indi-

anual nominal al cheltuielilorpublice;

9 volumul anual real al cheltuielilor publice;
ci cre$terea
nominali a cheltuielilor publice;
q/
Pondute" cheltuielilor publice in PIB;
9 cheltuielilepublice medii pe locuitor.;
v cre$tereareal6 a ,cheltuielilor publice.
.
tndi
cqtivari antelecorecte
5' Cltrift.""""
admini.strativi a cheltuielilor publice are la bazi
\ltitoarele
criterii:
in tit"!io".l;
,41
D.) actiunile
social-culturale;
t) a.tirrrril"
gi obiectivele econornice;
ql
momentul gi modul efectuirii;
eJ administrativ-teritorial;
r)
functional.
lndic
ati v,a.riantelecor ecte
6. C,heltuielile
publice, cure[te includ:
.h"lt"i"tilepentru constructia spitalelor;
11
.h.lt"i"tile pentm plata salariilor gi premiilor;
li
.h.tt"i"tle pentru prestare de servicii gi intrefine::e;
l/,
.h"ltrri"lile pentru procurarea localurilor pentru qcoli,
l/ .
tndicq
ti uari antelecor.ecte
F7
t1u*n"""""
econornici a cheltuielilor, publice delimiteazi rurcategorii
de cheltuieli:
T"o*.1"
ch.lt"i"ule de capital;
,"/.,
.h.tt"i"Ule pentru acliunisocial-culturale;
l{
cheltuielile pentru acliuni gi obiective economicel
:(
*1
cheltuielilecurerrte;
.h"lt,ri"tile posit,ile.
i) .
tn4icqt
i vari antelecor,ecle
8. Cu"u
dirrr"o urmltorii factori nu influenfeazi cregterea cheltuielilor
pubhce,

-92-

f)
b)

polil:ici gi rnilitari;
social.ipi tiiemografici;

etnici qi rc,.ligiogi.
lndica|i uari afl t:elecor ecte
Cheltuielite publice pentru ac1fiunisocial-culturale au ca scop:
t) lmbunitSfirea condigiilor de viali ale populaliei gi calitllii vielii

e)

b)

fiec5,ruiinrlivid;
lmbunititlirea condigiilor de lucru ale salarialilor la intreprinderile de stat;

c)

asanareasiinitiliifunclionarilorpublici.

variantelecor.ecte
Cheltuielile ril,ecapital se caracterizeazi prin faptul ci:
in bunuri de folosinli indelungati;
f) se ma.teria.lizeazS
) asigu:rnfuncfionarea gi intrelinerea instituliilor publice;
in schLimbrrllor, nu se ob$ne o contraprestalie.
lndicayi vari antelecor ecte

Ituielile flrrente se caracte,rizeazi prin faptul c6:

se materia.lizeaziin bunuri de folosin!5 indelungatl;
asiguri funclionarea gi intrelinerea instituliilor publice;
trebuie reinnoite permanent;
in schiimL,ullor, Ru se ob$ne o contraprestafie.
i uatriantelecorecte
RMoldova., clasificafia bugetari include urmitoarele
de clasificare a cheltuielilor bugetare:

funclionall6;
b)

administra.tivi;
organizalionali;

economicii;
t) financiari.
'Indicayivaryiantelecorecte
Cheltuielile p'entru acfiunile s ocial-culturale includ:
t) cheltrrielilepentruinvilimdnt;
b)

cheltuielile pentru ocrotirea sinltilii;

-91\-

crite-

c)
d)

cheltuielile pentru culturi, art[, sport gi acliuni pentru tineret;

cheltuielile pentru asistenli social6;

e)

cheltuielile pentr:u serviciile de stat cu destinalie p;enerali;

0 cheltuielile pentru apirare nafionali.

Indi cafi uariantele corecte

Problemerezolvate
Problema 1.
in baza datelor prezentate, s[ se determine indicatorii c:e exprimi mvelul gi dinamica absolut[ (anul de baz[ 2005) a cheltuielilor pentru
mentinereaordinii
ordinii publice,

datelor prezentate, si se {etermine indicatorii ce e4primi ni;i dinamica cheltuielilor (anul de bazi 2005) pentru acliuni socialinRMoldova:

gi securitatea statului:

2005

toa6

tubM

2008

Cheltuielile pentru menJinerea ordinii

publice, apirarea gi securitatea statului
(mln.lei)

)trumirulde locuitori(mln. loc)

PIB (rnln. lei)

1206,0 1373,3 1463,5

3'6
3,58
3,58
3,57
367s5 44069 5:i430 628'IO
921,5

cheltuielilor se exprimi prin indicatorii: cheltuielile medii pe un

gi ponderea cheltuielilor in PIB.

Rezolvare
Nivelul cheltuielilor perrtru menlinerea ordinii publicr:, apirarea gi
securitatea statului se exprim[ prin indicatorii: cheltuieli pentru
mentinerea ordinii publice, apirarea gi securitatea statultLi medii pe un
locuitor gi ponderea cheltuielilor pentru menlinerea ordinii publice,
apirarea gi securitateastatului in PIB.
Cp/lloc = Cp/Nloc

e(c,)cptrm=SLxroovo
PIB

Dinamica absolutl a cheltuielilor pentru mentinerea or:dinii publice,

apirareaiirccurrtateaT:|;ffi
i.t;;;:r;;::"rmura:
-94 -

Cp/Iloc= Cp/Nloc

P(Grpp/PIB=9!_xroovo
PIB

absrrluti a cheltuielilor se determini prin formula:

LC P"11g=CP"l- CP"O

Bi bl i oEr afi e:

Problemepentru rezolvarr:r
Problema l.

I lr'1.11.i1-1'.
Parlamentului Republicii Moldova privind clasificatia
i',rr'r'I .rli lr]r.969-.tIIdin 24.A7.96MO 7Z-73 / 704 din 07.t t. t996.
rJ.t. nrr:todologice privind elaborarea de citre autoriti.lile
,,l"rrnistratieipublice localea proiectelorde buget pe anul 2005 gi
, .trrr:rlilepe anii 2006-2007/ /Ministerul Finan(elor.
r .l,.l.lnL. Gestiuneafinantelor
publice,Ch\;iniu, ASEM, 2007.
I rlr;'( i11.,
Finanlepublice.Iaqi,Junimea,20OZ,
cap.5, pag. 104-lTg.
\ f.rrrrrlc
T, Finantepublice/T.Manole.,Chiqriniu:AAp, 1998.- 348p.
\l.rrrrrlc-I',.Finantelepublicelocale:teorie aplicalii/ T. Manole. Si
r l,rlirrirur
Editura Car-tier,200O.-264p.

in baza datelor prezentate,si se iletermine indicatorii ce exprrimi nr

velul gi dinamica (anul de bazn2005) cheltuielilor pentrr-rir:r,vl![mAnt:
Indicatorii

Ixecutat

(nominali)

lheltuieli pentm irrvi!5mAnt (mln. lei)

Nu mirul de loc uit or i ( m ln. loc )
PIB (mln.lei)

2005
2AO,6 2NUO7 2001$
2697,0 3606,1 3944,2 4925,,1
3 ,38
JrJ
3,1;B
3,5'7
JOl5J
4406,) 534r30 6284t,1

Problema 2.
in baza datelor prezentate,si se determine indicatodi ,:r:exfrrim.;inivelui ,tr
dinamica(anul de bazi 2005) cheltuielilorpentruocrot|reasinitirtiii:

r\f.rlt'i Gh. Finanlegenerale/ Gh. Matei, l. Tomili. - Craiova:ReUniversitilii din Craiova, 1992.- 132p.
l,' , 'r',r',rfia
,\f rrltcanrrT . BugetSi trezoreriepublicd / 1'. Moqteanu. - Bucureqti:
| ,lrtrrraTribuna Economici, 2OO2.- 457p.
i\f rs11r'ave
k A. pubtricFinance in Theory and practice / R. A

lndicatorii (nominali)

.:,oo'6_
Cheltuieli pentru o crotirea sinatalii
(mln.lei)

1572,4 2111,8

Numirul de locuitori (mlrr. loc)

PIB (mln.lei)
rl

Problema 3.
in baza datelor din tabel, determinati si analizati indi,:,atorii buLsetari:
'
__t

_!t _

Indicatorii
Cheltuieli totale ale Bugetului PublLcNational
ll

Cheltuielile Bugetului de stat (fara t:'ansferuri

totale), mln. lei

5627,r

CheltuielileFondului de Asiguriri Crbligatoriide

AsistentaMedicali,

rrr.rt ic, 201J2.

- 4Op.
lilrrrtulatA. Cheltuielile
publicepentru actiuni social-cultural,
/ O.
lilratulat. -- Chiginlu: Institutul Na{ional de Economie gi Inforrrr:rti ci(IV E I), ZACI .* 70 p.

tl

sl .rrtulat t). cheltuielilepublicepentru obie':tivesi acliuni economice

f
( ). Str:atulat.- Chiginiu: INEI, 2002. - 43 p.

I,

Stlirtrrlat 'C. Cheltuielilepublicepentru secr,Lritatea

sociald/ O. Stralulrrt.* Chiginiu: INEI, 2002. - i06 p.

Cheltuielile Bugetului Asiguririlor lSocialede Stat,

mln. lei

/\ I rrsgrave,F.B. Musgrave.-NewYork: Mc(lraw-Hill, 1989.

l',rrcto V. Manual of PoliticalEconomy/ V. Pareto. - New york:
I' r' l l y,19?' 1.
ritlar lu Fhmntepublice.Instrumentesi m<:canismefinanciqre
de inter"t'r
t,ttt[i(guuernamentald
/ A Secrieru.- Chiqiniu: Epigrat,20O4.,423 p.
'itr.rtrrla.tti). Cheltuielilepentru serviciilepublicegeneraleSi apdraref
( ). Stratul,at.-- Chiginiiu: Institutul National de Economie gi Infor-

Viicirel L Politici JiscaleSi bugetaretn llomhnia 1990-2000 / I.

Vricirii:I.-- Bucureqti:Expert, 2001.

Nr. l)opuletieimln.

-tt6-

-97 -

CapitolulVl.
IARE
FINA,NC
RS;ELOR
UL RESU
SISTEM
PUBiil-ICE
resursefinanciareprrrblice,volumul
ll Cuuinte-cheie:resursefinancia.re,
r:ucaracteroblill resurselo.financiare,resurseleile trezorerie,prelev'irile
gutotio'
li

f inan,ciare
6.1. Conlinutuleconomical resurselor
p u b l i ce
Resursele sunt elemente ale boglfiei unei na!:iuni, care pot fi diizate inresurse: materiale, umane, informalionale qi financiare. Un rol
deosebit de important revine restLrselorfinanciare, Ansrarnblul resurselor financiare ale firii poate fi pre:zentatastfel:

Volumul resu,rselorfinanciare ale societilii depinde,in principiu,

I factori:

l) mlrimeaprodusuluiinternbrut (nm);
2) posibilitateaprocuririi urnorresursefinanciareexterne(imprumuturi, ajutoare,dona.liietc.).
Resurselefina,nciareale societi.lii sau naliunii inglobeazi resursele

publice.-LarAndullor, resruselefinanciarepubliceinclud:
r
e
r
e

resurselt:financiare ale administrafiei de stat centralet

resrnrseleadministraliei de stat locale;
resrurseleintreprinderiiprrblice;
resurseleasiguririlor socirle de stat.

Fiecirei,componente ii corespunde o anumiti structuri:

l, Resurselendministra{iei de stqt centrsle cuprind:
a) impoziitele gi taxele;
b) venLiturilenefiscale;
c) imprumuturile;
d) alte resursecu caracter oL,ligatoriu.
'2, Resurselendministraliei de statlocale includ.:
a) defalcirjLledin veniturile regularizate centrale;
b) impoziltele gi taxele locale;
c) venLiturilenefiscalecu carircterlocal;

RF. ale autoriti$lor gi institugilor publice

RF. ale
intreprinderilor
publicegi private

RF. ale
organizatiilor
firi scop lucrativ

Resurselefin anciar e reprezint I totalitatea mijlo,acelor b lne gti necesare realizirii anumitor obiective economice, sociale sau de alti naturi. Cea mai puternici influenll asuPra nivelului rer;ursr:lorfinancia.re
ale societilii o delin factorii:
r
volumul gi structuraproducliei;
r
nivelul prefurilor;
.

raportul dintre formarea bruti de capital Ei consum.

-ttg-

d)
e)
f)

transfemrile primite de la administratia de stat;

imprurnuturile;
alterresurse.
Resursele iintreprin derilor p'uSliss denotd :

a) resiursel:proprii;
b) resurseleprimite de la bu15et;
c) resr.rrsel:
procuratepe piala capitaluluide imprumut.
Resw'sele nsigurdrilor sociiale de stat provin din cotizaliile
asiguririle socialegi din alocagiilede la bugetul de stat.
Nivelul resurselor financiare publice depinde, in primul rAnd, de
cheltuielilor publice, precurn gi de condiliile conjuncturale:
l. in perioa,jlelede erpansiune economici, randamentul impozitelor creritefiri a fi necesar[ sporirea cotelor de impunere sau

-9:' -

introducerea unr:r noi impozite, la un venit mai rnare 9i venitul

fiscal va fi mai mare.
2. in perioadele inflalioniste, veniturile fiscale cresc, in motl
automat.
3. Sporirea resurselor financiare publice se atinge in cazul clnd
Guvernul duce o politici economici de redu':ere a consu'
mului, prin mlsu,ri de majorare a impozitelor'
4. imprumuturile publice interne (emisia 9i vinde'rea obligaliu
nilor de stat c5.tre populafie) in vederea dirrLinuirii masei
binegti existente la populafie. Acesta este un instrument al
politicii moneta.r-creditare, dar efectul ei consti in cregterea
resurselor financiare publice firi emisie de mone'Ji.
Factorii care deterrnini cregtereafinangelor publice:
+ Factorii econonxici,care determini creqtereaPIJ39i pe aceasta
*

r
t

bazi sporirea veniturilor impozabile'

Factorii monetari (dobinda, creditul, masa m,)netari), care
iqi transmit inlluenla lor prin pre!. Accentuarea fenomenelor
inflaiioniste sau cre$terea prelurilor determini, in anurrritc
condigii, cregterea salariilor gi a profiturilor qi implicit
sporirea resursrelordin impozitele directe.
Factorii sociali.implici redistribuirea resurselor in scopul
satisfacerii nev'oilor de educalie, sinfitate 9i seclrritate sociali'
Factorii demografici prezinti sporirea numirului contribuabililor.

Factorii politici Si militari, care Pot genera in lan! cregterea

producliei gi a veniturilor, cregterea contribufiilor la asiguririle sociale gi a fiscaliti,tii, influenlAnd nivelul resurselor finBnciare.
Factortidc naturdfinanciard, care generalizeaziiinfluenla ce'
lerlrlgt fsctori exprimati prin modificarea mirimii cheltu"

lclllorPubltce,

publice
resurselor
financiare
Clasificareil
Resurselefina.nciarepot fi clasi:ficatedupi mbi-multe criterii:
I. Din punct ile vedere al conlinutului econorhic, principalele cade resursefinanciare publice r;unt:
l, Prelevdrille cu caracter otligatoriu. Cea mai mare parte a
resurselor financiare public,e o constituie veniturile cu caracter
fiscal. Aceirsti parte de venituri a resurselor financiare comporti un cara,c:ter
limitat gi, dupi volum, de cele mai multe ori, este
insuficienti.
2, Resutsele de trezorerie, care constau din imprumuturi pe termen scurt (pAnn la un an), contracte de stat prin emisiunea
unor bonuri de tezaur. ResrLrselede trezorerie au caracter tempora.r gi ra;mbursabif deoarece retragereadin circulalie a bonurilor de te:r,aurechivaleazi crr restituirea sumelor imprumutate
de stat de l.atezaurul public pe termen scurt.
3. Resursele provenite din tmprumuturi reprezintd datoria
publici pe termen mediu (ile 2-5 ani) 9i lung (peste Sani). in
prezent, irnprumuturile publice au devenit un mijloc frecvent
de pr'ccurare a resurselor firLanciare.
4. Finanlare.a prin emisiune monetarfi fdrd acoperire este posibih, dar,':inacelagitimp, se r;oldeazicu efectene$ative.Pe de o
parte, survin efecte inflafioniste ce duc la sporirea resurselor
finan,:iare: cresc incasirile clin impozite pe venit, precum gi din
impozite indirecte, in specialcele &n valoareaadiugati (T.VA).
Pe de altl parte, inflafia detr:rmini diminuarea relativS a obligaliunilor de plati ale statului,,indeosebi in ceea ce privegte datoria puLblici,in situafia in care rata dobinzii la imprumuturile de
stat este rnai mici decAt rLivelul cregterii anuale a prelurilor
erprirnate in procente.
II. Dupi strur:turi, sistemul resurselor ftnanciare publice diferl de
o pri la alta. insii, avAndin vedere,principalele trisaturi caracteristice
r financia-re publice, in ffuile avansate qi in cele in curs de
acr:steapot fi grupate in funcfle de doui criterii gi anume:

-100-

-101-

cur cate se incaseazi la buge,tul public nir

" dupd regularitatea
publice pot fi structurate in:
lionaf resursele Jinanciare
(curente),
la care statul apeleaz5..,
in rrrgrl
a) Resursele ordirrare
considerate
normale gi care l;e incaseazrill
obiqnuit, in concligii
buget cu o anrrmiti regularitate. in aceasti categorie, se inclrLrclr
veniturile ffscale; contribuliile Pentru asigurS.r.ilesociale cic
stat; veniturile nrlfiscale'
V enituril efi scaIe swnt v e nituri &n :
impozite directe apusepe venitul persoanelor ffzice gi ju
ridice, Precum 9i Pe avere;
din imPozltet Pe consumi
din taxe van:Lale;
din taxe de timbru gi de inregistrare'
Veniturile nefiscalecr,rprind prelevirile la buget cu titlu de dividend,
redevenle, chirii, arenzi etc., de la intreprinderile gi proprietilile de stat,
veniturile de la instituliile publice gi diverse alte venituri'
b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul re(:urge in sifualii
excep$onale,cAnd,practic, resurselecurente nu acoperS.cheltuielile.
in grupa resurselor r:xtraordinare, se includ:
emisiunea cle bani de hdrtie peste necesit.ilile reale ale
-

circulaliei biinegti;
imprumuturile de stat interne gi externe;
ajutoarele gi alte transferuri primite din striirrS.tate;

sumele rezultate din lichidarea participaliilor de capital in

striinitate;
peste granili a bunurilor statului etc.
valorificarea
r elln punct de ve:dere al prouenien{ei lor, resursrelefinanciare
puhllce 3e pot gruPa in resurseinterne gi resursee:lterne.
Intorne cuprind: impozitele; taxele; veniturile de la
B$uru{r
de rtetl rlonaliile interne; emisiunea de bani de hArtie; impe piafa interni'
FREG=E& ntrae6te
g1gne irnbraci, ln principal, forma inrprumuturilor
hfnh
ntrtctate la guvernele altor !iri, la institulii financiar* gt ffiru
p&6fl!e

-r0 2 -

internalionale, la binci private sau la algi deginitori de capitaluri

La ar:estea,se adaugi diferite transJ,eruriexterne primite sub
ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor
int,:rna$onale.
tn Republica Moldova, in conformitate cu,rlegea privind sistemul
gi procesul bugetar" gi ,,Legea bugr:tului {e stat", resursele
put,lice sunt formate din ansamblul veniturilor administraliei
centrale, ale administraliei de stat locale, veniturile instituliilor
ce gi acti'iriti$lor autofinanfate, veniturile bugetului asiguririlor sode stat gi ale fondului pentru plata ajutorului de gomaj.
Confornr ClasiJicalieiBugetare, resursele financiare publice sunt
rate in:
1.
2.

Venituri curentel
Venituri din operaliuni cu capital;
3. Transferuri.
Resursele bugetelor locale au aproximativ aceeagi structurd, cu
irea c5, pe ldngi veniturile curente gi c,eledin capitaf intervin gi
rile oblinute de la bugetul de stat gi bugetele de alt nivel. ConLegii Republicii Moldova privind sistemrrl bugetar, gi procesul buveniturile bugetelor locale includ:
a) impozitele gi taxele locale prevlzute in legea privind impozitele gi taxele locale;
b) del'alcirile din impozitele gi taxele generale de stat determinate prin legea bugetari anuali;
c) trarsferurile de la Bugetul unitlli,i administrativ-teritoriale
ierirrhic superioare, stabilite conforrn legislaliei;
d) incasirile din vAnzareade bunuri patrimoniale ale unitililor
adrninistrativ-teritoriale;
alte incasiri previzute de legislagie.
Transferurile se efectueazi pentru plata salariilor gi contribuliilor
bugetul asig;uririlor sociale de stat, pentru resursele energetice - stindatoriilor gi plnlile curente.
Resursele instituliilor publice gi din actfiritl$le autofinanlate sunt
e)

numai din venituri curente. Ele sunLtgrupate pe domenii de

-103-

activitate: invifimAnt, slnitate, culturi gi artE asistenla sociali, sport,

gospodirie comunali gi locuinle, cercetare gtiinfifir:i, agdculturS, alte
domenii de activitate.
Resurselor Bugehrlui AsiguririJlor Sociale de Stat le incumbi venituri
curente gi alocalii de la bugetul de s;tatgi se impart in fonduri: fondul de
pensii 9i indemnizafii; fondul de proteclie a familiilor cu copii; fondul de
qomaii fondul de asiguraresociali a sanariagilor;fondul clerezewi.

intrebiri de verificare
1.
Z.

Ce reprezinti resurselefinanciare?
Definili resursele financiare pu'blice.
3. Ce reprezinti resursele financiare publice ca parte r:omp,cnenti a
finanfelor publice?
4. Ce includ resursele financiare publice?
5. Care sunt factorii ce influenleazi cregterearesurselor financiare publice?
6. Numili criteriile de clasificare a resurselor financiare publice.
7. Numili gi descrieli succint principalele categorii de resurse financiare publice din punct de vedere al conlinutului ecor:Lomic.
8. Ce reprezinti resursele ordinare?
9. Ce reprezinti resursele extraor,Cinare?
10. Descrieli clasificarea resurselor financiare publi,ce conform Clasificaliei Bugetare.
11. Ce reprezinti resurseleinterne?
12. Ce reprezinti resursele externe?

Teste
1.

Resursele ffnanciare publice, comparativ cf,rrresursele financ:irrre ale societitii:

a) au o sferi mai largi de cuprindere;
b) au o sferi mai restrinsi de cuprindere;
c) estevorb5.de una gi aceeaglcategorie.

-ra4-

In di cali vnri anta cor ectd

Rccursell administraliei de stat central,e cuprind:
r) resurseleproprii ale intreprinderilor publice gi private;
b) venit'urile fiscale gi nefiscale;
C) impmmuturile gi alte surse cu caracter obligatoriu,;
d) impozitele gi taxele locale.
Indicali vdrianta corectd
Dupi re1;ularitatea cu care se incaseazi la buget, resursele ffnanciare se impart in:
r)
b)
c)
d)
c)

resurseordinare qi resurse extraordineLre;

resurseordinare gi resurse curentel
resurse extraordinare qi resurseincidentale;
venituri fiscale gi venituri neffscale;
venituriftscale gi resursecurente.

Indicagivnrianta corectd
Din punr;t de vedere al provenienfei
publice se pot grupa
a) resurse ordinare gi extraordinare;

lor, resursele ffnanciare

resurseinterne gi externe;
resurse edraordinare qi externe.
Indicayi uarianta corectd
b)
c)

Resursell financiare publice nu includ r:esursele:

a) administraliei de stat centrale;
b)
c)

admi:nistrafiei de stat locale;

populafiei;

d)

intreprinderilorpublice;

e)

asiguririlorsociale de stat.

lndicali vcrriantacorectd
Principal.a categorie de resurse ffnanciare publice o constituie:
a) venitrurile intreprinderilor de stat;
b)

impnrmuturileexterne;

c)
d)

impozitele gi taxele;
impmmuturileinterne;

-105-

e)

7.

anucontribuliile benevole ale agentilor econorrtici la' forrnare

mitor fonduri.

Indicali uarianta corectd

Care dintre urmitorii factori nu determini

e)

I.

creqterea resur$e-

lor financiare Publice:

a) factorii monetari;
b) factoriidemografici;
c) factorii politici 9i militari;
d)

Biblior;rafie

Z,

cialenr' 489-xrv din 08.07.199'9

/ / Monitoruroficiatot"nfuuttrii

factorii sociali.;
creqterea
toate categoriile de factor:i menlionafi infl*renfeazi
resurselor financiare Publice'

3'
4,

Indic a{i varianta cotectd

S.Caredinurm{toarelemodalitilideconstitu.irearesurselor]Hnanciare publice au ca efect irneefiat apari{ia iuLfla}iei:
a) prelevirile fiscale;
b) imprumuturile Pe termen scurt;
c)

g,

imprumuturile Pe termen lnediu;

d) imprumuturilePetermenlung;
e) finanlarea prin emisiune rnLonetarifirl acoperire'
ln dicafi uarianta corectd
Resursele ordinare cuPrind:
a)

Legr:aRepublicii Moldova privind sistemul

bugetar gi procesul bu_
getar ff. i947 din 24.05.96 / / lVlonitorul Oficiat
al Republicii Mol_
dova. - lg'97,.^ Nr. 19-20. _ 27 rnartie.
Legea Re;pubhcii Moldova privind sistemul
public de asiguriri so-

veniturile fiscale;

veniturilenefiscale;
c) cmisiuneade bani de hArtir:;
d) lmpruntuturile de stat pe tr:rmen lung;
) lmprtttttuturilcdc trezorerjie'
frtdJccflvtrldnto corectd

b)

Moldova. - 20("10.- Nr. t_4. _ 6 ianuarie.

Brezeanu p', tFinanlerepublice gifiscalitatea

tntre tearie si practicd. BucuregtirRonrinia de MAine, 199g._2ZO p.

Bistriceanu Gh., Adochilei M., Negrea 8., Finanlele
agenfilor eco_
nomici,EclituraDidacticl gi pedrrgogicER A.,
Bucuregti 1995, pag.

314- 343.

Filip Gh., Finan[e publice. Iagi, nim ea,2OO2,

cap.6, pag. 104_lZ9.
Ju
Matei Gh. Finon[e generale/ Gh. Matei, I. Tomifi. _
Cr"ior", R"_
prografia Uni.r,ersitltii din Craiova, L992. _
I3Z p.
7, MogteanuLT. .!3:uget
,i trezoreriepubticd / T . Mogteanu. _ Bucuregti:
Editura Triburra Economici, Z}:JZ._ 457 p.
t, Moqrteanu T. I,inanle publice / "I,.Moqteanu gi colectiv. _
Bucureqti:
Editura Triburna Economica, 20A2. _ 409 p,
l.
6.

Musgrave R_pypublic Finance in Theory

and practice /
RA. Musgrave, p.B. Musgrave.J\Iewyork: McGrarr.Hill,
19g9. _
10. VicSrel I., Finttn{epublicerBacuteqti,2OOL,cap.
5, pag. 147_175.
II. vicirel r' polr.ticifiscare si bugletaretn Romdnia
igg0-2000 / r.
Vic5rel. - Bucuregti: E{p"rt, 2001. _
9.

10, lmndr mtrrordlnrrepror'lndln:

9lextcrrtc;
lryrumuturlledertctIntcrrrte

lrycrtelePeoniumr

prlrttltedlttrtrlinitate;
ii*eenh fl Ctetranrferurl
EL* dr Enbrs;l deInregtrtrare'

cetra

= 106-

- r a7-

Vll.
Capitolul
- NOTIUNIGENERALE
IMPOZITE:
impozite directe'' impozite indiCuvinte-cheie: impozit, sistem fiscal,
impoz:itului, rePercu,"1,d", b^u de calcul al impozitului, suportatorul
impunere' inlesniri ffscale' im,io*u fi.."le, perioada ffscali, unitate de
organ fiscaf organe cu
punere echitiila, cote progresive comPuse,
fiscali'
atributie de administrare fiscali, legislalie

5ifuncliileimpozitelor
7.1. Conlinutulecotromic
multe definilii ale impoin literatura de specialitate, intAlnim mai
des utilizate'
dintre care le putem prezenta pe cele mai
zitului,
fta:ncez"a'drept o
impozitul este deffLnit in hteratura economici
publicr:' care nu di
pr"l"rr"rJ obhgatorie in profitul administraliilor
futnizate'in mod gratuit'
dreptul unei contrapartide directe, ci la servicii
de colectivitate.
constituie o prein concepgiarDor 'coDorrigti romini' impozitul
levareobligatoriegiftrlcontrapartid5efectuatldeadm'inistraliilepu.
- funclia financiari a tror'
blice in vederea suslinerii cheltuielilor publice
- fun4ia politici'
gi in vederea regularizirii activitilii economice
obligalrorie qi cu tiLtlu
Impozitul reprezinrli o contribulie bineascl
statului de citre persoanele ffnerambursabil, datorati, conform legii'
sau pentnr avereape cazice gi juridice Pentru veniturile pe care le obgn
cuantum'ul 9i termenul
in
re o posedi. Plata impozitului se efectueazi
precis stabilit Prin lege.
(art' 6 (t))' imConform Codului lliscal al Republicii Moldova
nu
care
line de efectuapozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit'
'r""orroractiunideterminateqiconcretedec[treorganulimputernicit
a acestuia pentru sau in
sau de cltre persoana cu funclii de rispundere
plati'
raport su contribuabilul care a achitat aceasti
'
materiah' econocategorie
o
timp,
acelaqi
in
Impozitul reprezintri,

Din punct cle vedere materil,al,impozitul reprezinti o sumi

concreti de trani, pe care contribuahilii o preleveazi in favoarea statului
In anumite per:ioa<JL,e
de timp, conform unei proceduri stabilite.
ca o categorit:economicd,impozitul reprezinti o relaqie bineascd,
rpAruti in cadrul migcirii, intr-o, singurl direclie, a valorii de la
contribuabili spre stat, in mirime gi termene prestabilite.
Din punct de yedere juridic, impozitul reprezinti o obligalie
publicn a fiecirui contribuabil de a transmite statului o parte din
veniturile sau avereasa.
Din notiunik: menfionate, decurg gi principalele trisituri ale impozitelor:
Legalitotea impozitelor, Aceasta presupune ci instituirea de impozite se face in baza autoizirii conferite prin lege. Niciun impozit al
rtatului nu se poate stabili gi percepe, decat daci existi legea respectivi
Cuprivire la impozit.
obligativitatee hnpozitelor. r\ceasta inseamnd.c6 plata nu este
benevoli, ci are ca'acter obligatoriu pentru toate persoanele care obtin
venituri sau delin bunuri din categoria celor supuse impozitirii, conform legilor in vigoare.
Nerestituiren itnpozitelor. prevede ci prerevirile de impozite la
fondurile pulblice de resurse {inanciare se fac cu titlu definitiv qi netambursabil. Adic5, transferurile de impozite fi.cute in aceste fonduri
|unt utilizate nurnai la finantarea unor obiective necesare tuturor
tnembrilor sc,cietil;ii gi nu unor inter,eseindividuale sau de grup.
Nonechivalenrla impozitetor. F,oatefi inleleasa, pe de o parte, ca o
platn in schimbul cireia contribuabilii nu beneficiazi de contraservicii
lmediate qi directe din partea stattrlui, pe de alti parte, ca o diferenta
lntre cuantumul lrnpozitelor plrtite gi valoarea serwiciilor primite in
rchimb in viit.or.
Tara constit*ie plata efectuati de persoanele ffzice gi juridice
Pentru serviciile pr:estate acestora dLeinstituliile publice care primesc,
tntocmesc sau.elib,ereazi diferite acte, presteazi servicii gi rezolvi alte
lntereseIegitirne.

mici qi iuridic[.

-108-

-109-

T'axeleintrunesc o serie de atribute specificeimpoilitelor, qi anume: obligativitatea, nerarnbursabilitatea, dreptul de urmiirire in caz de
neplati.
Dupi natura lor, taxelepot fi:
*
taxe judecitoregti, incasatede instantelejurisclicgic,nale
pen*
G
*

tru actiunileintroduse sprejudecare;

taxe de notariiat, pentru eliberarea, certificar,ea.,legalizareeL
sau autentificareade acte,copii etc.
taxe de consularerpentru eliberarea de certificrrte <neorigine,
acordareade vizeg.a.
taxe de adminjstrafie,pentru eliberiri de permise,autorizatii,

legitimalii de citre organeleadministrafieide s tat.

Taxele se pot incasir in numerar sau prin aplicarea rJetimbre. Ele
pot fi stabilite in sume fixe sau ad-valorem, atunci cincl acliunile sau
faptele supusetaxirii surLtevaluatein bani. Dupi obiectul operatiunii,
carese efectueazigi urmeazi a fi taxati, taxelepot fi:
taxe de timbru;
$ taxe de inregistrare.
Conform Codului liscal al Republicii Moldova (arr. 6 (2)), tttxa
este o plati obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
TrS.siturile specifice ale taxelor sunt:
* Plata neechivalentd pentru servicii sau lucriri efectuate de:
organe sau institulii careprimesc, intocmesc sar,relibereazi di_
ferite acte,pres;teazaservicii gi rezotrvdalte intere,selegitime ale
persoanelor fiz:icesau juridice. Plata serviciilor sau lucririlor
este neechivalenti, deoarece, conform &spozitiitror legale,
aceastapoate fi mai mare sau mai mici, comparativ cu valoareaprestaliilor eGctuate de organelesau institutiile de stat.
'+ Subiectulpldt.itor estedeterminat precis din momentul
cdLnd
acestasoliciti efectuareaunei activititl din partea unei institutii de stat.
*
Tsxele reprezintd o contributie de acoperire a cheltuielilor
necesareseryir:iilorsolicitate de diferite persoa.nein mod di_

Astfel, iritre cuantumul serviciilor sau activitifile prestate de citre

'.l,rl, rru existi un raport de echivalenti, fiind independente de costul,
l ' r( ( ul salnvaloareaserviciuluiprestat,caracteristicpentru care taxelese
,1,',rscbesc
furrdamental de prelurile mirfurilor sau tarifele serviciilor
,'rt'cutate de agentii economici.Preturile qi tarifele oglindesctoate cheltrrr'..lilede,producfie qi circulatie,in timp ce taxelenu au decAto valoare
',rrrrbolici.
lntrr; im1:rozite
gi taxe,existi unele deosebiridistincte:
"

in r:azulimpozitului, statul nu este obligat si prestezeun echivalr:nt direct gi imediat, pe cAnd,pentru taxe, se presteazi de

ci.tre stat un ser.,riciudirect gi,pe cAt posibil imediat.

Cuantumul impozitului se determina in functie de natura qi
volumul venitului impozabil, in tirnp ce mirimea taxei de-

':'

pinde de felul gi costul serviciuluiprestat"

La impozite, termenele de plati se stabilesc,in prealabil, in
tirrLpce termenele de plati ale taxelor se fixeazi, de regula,in

mcmentul soliciterii sau dupi prestareaserviciilor.

Functiile impozitelor
In literal,urade specialitate,sunt definite cinci functii de bazi ale
impozitelor:
1) fisc:ali;
2)
3)

de stimulare;
de redistribuire;

4)

de reglare;

5) de control.
Funcfia fiscali a irnpozitelor se manifesti prin contributia permanenti qi sir;tematici a impozitelor la formrlrea resurselorfinanciare
ale statului.
Contributia la Jormarea Jondurilor generale de dezuoltare6 sociel'a[iiconstil:uieo obligalie a tuturor persoanelor fizice sau juridice,
care obtin'irenituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utiIizate de stat pentru finantarea de obiective pi acliuni cu caracter gener:al,care follosescintregii colectivitili, precum: finantarea institu-

rect gi imediat.

- 110-

- 1i1"

tiilor publice, constituirea rezervelor de stat,

alte acfi*ni pi obier:rli.ii,.
cu caractereconomic gi social.
Din definitia impozitelor, rez*'ti cd acestearepr:ezinti.
pre,levi*r,i.rr
caracterobligatoriu qi forfat. Anume, stabilitatea
int:;rsirjlor esrtefhcr.
rul principal, care atribuie impozitt:,ror rorul primor.riiar
i' stfil,ctura ,rt:
niturilor bugetare gi permite, prin inte'nediul
lor, satirilacereane,:r:
sititilor publice. Anume, functia fiscari a impozitrel,rr
c.,ntrib'ie ra re
distribuireavenitului national in folosul piturilor
sociale"
Termenul ,,fiscus"provine di. lati.i gi reprer;inta
t.re;z.i:eriasta_
tului' Functia fiscali, timp indelurrgat, era o
funcpr: suficienti prntrrl
reflectarea continutului qi desti'atiei impoziturui..
ii* stateli si;:rb
dezvoltate qi in cele cu regim totaritar de conduce'r::,
fu*r:tia liscari gi,
pAnd in prezenttprevaleazi asupra celorlalte
funcJii in acesteconcl:itii,
povara fiscalaridicati gi utilizareafi.s;calitiliinurrrai
in inteleselestatr.rlui
duc la aparitiafenomenului de evazirLine
fiscale.contribuabirii nu nun:Lar
ci nu iqi indeplinesc pe deplin ohligafiile fiscale,
dar r:autiLdi.,rerrsc
modalitiqi legalegi iiegalede a se eschivaclela
plata ii:rrpoz;itelor:..
Prin fu'clia fiscali a impozitel.r, se tinde re,
acuneutrarea
ve*rturiior bugetare, care, ulterior, sunt recristribuLlte,
i' r:eaineLirnare p,ar1ie,
in sfera neproductivi, cum ar fi inviLlimAntul,
sa'atat.ea,rpi:ii'lfaL,
cultur:a
g'a' Utilizarea eficienti a resurselor:bugetare
in aces,[edornenii stinruleazr progresul social, dar rezultatr:reacestei
stim'liari sr-rnt.resilntrte
peste o perioadi mai indelungati de tinap. in
acesl c()rrtelc,a apa,,ut
necesitateautilizirii impozitelor ceLun instrrLrnent
cl,: stirmu,tr*:e
a'ar:[i_
vititii economice,iar efecterestimuratorii si.
fie resin:Ltite
i'tr-o perioa,:ili
mai scurti de timp.
Astfel, se delimiteazi functiaLoJestimlrXarea inrpozlitr:lor,ca
o frunclie separati. Fu'ctia de stimulare a impozitel.r
se marnifestiatit p''
favorizarea,cat qi prin pedepsirea r:ontribuabiriiror.
r-Itilizareair:Lfisr-:alitate a inlesnirilor qi sancliunilor rfiscalepresupuner
i' arrabereca.zLl:rn)
efectul de stimulare, deoarecefiecare misuri
se aprlici r:a. reaLc!-ie
la
stareaunei anurnite sfere a activiti!.ii economice,
ca.renecer;iti am.est.ecul st;rtului.Pri' intermediur functicli de stimurare,
irirrpoz,ittir
devine r:L'
instrurrent viabil al politicii social,ea statului.

-112-

I rrrrr !i.r rlc redistribuire

i

a impozitelor

comporti

un caracter

. r,,

, I', rrc$te de la funclii1e de bazi ale:statului. Aceasti funclie

i=: ,,, , ltrrrrr':;Lr[(l redistribuire a unei pirli a produsului intern brut.
i,:,' lrrrr 1r.rtl,rtir, se accentueaz.i rolul impozitului ca un instrurnent
.,,rr ilrr.rt irr lclatiile de distribuire gi redistribuire a resurselor finan, , '. 1 , ', 1 , 1 t , , '.
It',lt,ltibuirea unor venituri primare sau deriuate reprezinti opera,,,, ,' , ,l, l'rcluare a unor resurse in vederea repartizirii lor pentru sa,, ti, r rr'.r lnror trebuinle acceptate in folostLl altora, decAt posesorii
,,irr rlr .rr r,'sulselor.Astfel, impozitele sunt redistribuite, cu prioritate, in
! ' , l , r r r '1 , r 'o l l u ctr veca
, r r su n t fi n a n !a l .ed i n k'u g e t ( o cr o ti r e a si n i ti l i i ,
,l , , | ,r| ( .r t, r'tlirrii prrblice, invitimAnt,

cultura, sport q.a.)

l;urrctia d.e reglare a impozitelor

a apirut din necesitatea regle-

,rr, rrl.rrri tlc citre stat a unor procese econo.mice gi sociale. Functiile
,'

"r,lnri(c aL: statului se,complica in condiliile dezvolterii relaliilor de

r.r
|, t.r l;i I i frr:ral.Lziriiactivitilii agenlilor econom ici.
Ilcddrea tmc,r fenomene ecanomice sau sociale actioneazi, in mod
, l r l ' r r ( , i r r c a z u l u n i ta ti l o r e co n o m i ce sa u a p 'i r so a n e l o r fi zi ce . L a u n i t,r(rlr' r'et)rloffrice, prin impozite gi taxe, se influenteazi prelurile mirfu,rl,'r'si tarifelor executirilor

de lucriri

gi ser-vi,ciipublice, rentabilitatea,

, li, rr'n!a econornico-financiari etc. La persoanele fizice, prin impozite gi

r.r\(', sc stiimuleazi utilizarea cAt mai productivl

a terenurilor agricole gr

.r ,ritor- burLtrLri,
Ile cdre le au in patrimoniul personal, se limiteazi consu,rrrl uuorpro<luse diunitoare sinitilii etc.
'lin
prc,cr:s'ul de rreglementa.re fiscala, statul efectueazi o analizi
rrrrrltilaterali eractivitifii

economice, dar, pentru a obtine un efect ma-

rinr, este nevoie de a efectua un control asup)ra corectitudinii funcliorrilii mecanisrrrului fiscal.
nmpozitr:le, ca gi finanlele, indeplinesc frrnctia de control,

care

rcllectS. corecriitudin,ea der.ulirii, din punct de vedere cantitativ gi calil.rtiv, a pr:ocer;ului de distribulie, permite de a veri6.ca daci incasirile
lis<.alersunt cc,iectate la timp, corect .;i compl:t

gi, in consecinfi, poate

i.lcterrnina nec:esitateagi direcliile efectuirii re{'ormei fiscale.

" 113-

7.2.Claslficarea
impozitelongi taxelor
Impozitele, instituite in majoritatea stateror
rumii, sunt caracterizate prin eterogenitatea lor, determinati
de deos,ebirile care privesc
atat trisiturile de formi, cit gi de fond (con!inut). pr:ntru
a obs"i,* n ai
uqor efectele diferitelor categorii dr: impozite
pe pla' eco'omic, social,
politic, este nevoie de a grupa impozitele inbazaunor
critr3rii qtiinfifice.
* Dupi principalele trdsdturi
de fond Si de f,trmq impozitele se
impart tn impozite:
a) directe;
b) indirecte.
Aceasta este cea mai importanti grupare a inrpozit,elor,
atAt din
punct de vedere teoretic,cAtgipractic.
r Dupa obiectulimpunerii,
de,osebim:
a) impozite pe venif car,eafecteazi veniturile
persoanelor fi_
zice sau iuridice;
b) impozite pe avere, care afecteazi bunurile
rnobiliare sau
imobiliare ale contribuabilului;
c) impozite pe consum, <:areafecteazi cheltuieliie
de consum
(TV{ accizele).
Daci impozitele pe venit gi
fre overe izeazd e,xistentalor, atunci
imp ozitele pe consum vi ze azi to cm ai cheltuirea
lor.
o Dupd scoltulurmdrit Ia
insrtuirea ror im?tozittz-re
se.gru|teazdtn:
a) impozite cu caracter fiscal;
b) impozite cu caracterde ordine.
Impozitele cu caracter fiscal sunt instituite in
vederea rearizirii de
venituri pentru acoperirea cheltuielilor staflrlui ('rnpozite
pe verrit,
TVA). Impozitele de ordine sunt introduse,
in pr:imul rAni pentru
Iimitarea unei actiuni sau in vede'ea atingerii
unui. scop, care nu are
caracter fiscal (accize la biuturi alcoolice,
etc.).
ligiri
+ Dupdfrecuenta cu carese
tn,:aseazdIa buget,impozitelepotfi:
a) permanente, cdnd se irrcaseaziperioai. (i"
,,*grll5,
"rrrr"l);
b) incidentale, cAnd se inLstituiegi se incaseazi
o sinp;uri dati
(de regula, in situalf excepfionale).

-114-

o Dupd institiufiacareIe administreazd:

1) in statele de tip federal, deos,ebim:
a) impoz,ite federale;
b) irnpoz;iteale statelor rnembre ale federafiei;
c) impoz,ite locale.
2) in statele de tip unita4 distirLgem:
a)

impoz;ite gestionate de administralia centrali de stat;

b) impoz,ite gestionate de administratiile locale.

'' Aceste clasificlri tehnice sunt cel mai des utilizate in practica ffscah, dar, in litteralrrra de specialitate, se mai tntAlnesc Ai alte clasificiri
rlc impozitel,or, in {uncfie de criteriil,e care stau labaza acestora.
Caracteristig:a impozitelor directe
Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane
f,zice sau juridice, in funclie de veniturile gi averea acestora gi pe baza
cotelor de irnpozitt prevazute de l:ge. Ele se incaseazi direct de la
ontribuabil la arurrnite terrnene. Caracteristic acestor impozite este
frptul ce persoana r;areplitegte impozitul este qi persoana care efectiv il
fuport6. in funclie de criteriile care stau labaza agezirii lor, impozitele
dlrecte se pot lgrupain impozite realte qi impozite personale.
Impaziteliereale se caracterizea:zn
prin faptul ci se stabilesc in legltura cu anumite obiecte materiale, ficAndu-se abstractie de la situalia
pcrsonal[ a subiectului impunerii. in,:azul impozitelor directe reale, nu se
h ln considerareprodusul net oblinut de contribuabil, ci numai produsul
brut sau cel rn.ediu,ceea ce ii dezavantajeaz|pe cei care reahzeazlvenit
tuperior celui mediu. Aceste impoz:ite prezinti gi alte neajunsuri, cum
|unt: existenl:a.unor largi posibilitllj de evaziune fiscali, lipsa de informafie exrcti lin staL,ilireaimpozitelor gi prin faptul curn se agazi - impodtul nu poate:r;uprinde decAto parte din materia impozabih. in categoria
lmpozitelor de tip rr:af cele mai cuno,scutede practica internalionali sunt
lcelea care au ca obiect al impunerii pnmAntuf clidirile, activititile economice neagri:ole gi migcareacapitalrrluibinesc.
Impozitelepersonalelin cont, in primul rAnd de situalia personali
r plititorului, motiv pentru care se mai numesc ai impozite subiectiue.

-115-

Impozitele personale inrituri inconvenientere menlio'ate

in cazur
impozitelor reale' Ele au permis instituirea minimumuru:i
neimpozabil,
adici scutirea de impozit a materiei impozabire realizate
pa* h ,r'
anumit nivel considerat ca suffcient pentru asigurarea
un'r condipi decente de viali. Impozitel.e personale sunt intAlnite
sub lbrma impozv
telor pe venit qi pe avere.
Impozitelepe uenit setmpart in doudgrupe:
1) impozihrl pe veniturile persoanellrfizice;
2) impozitul pe veniturile persoanelor juridice.
Impozitelepe avereseimpart, la rdndul lor,,tn:
1) impozite pe avereapropriu-zisi
a)

2)

impozite asupra averii (se platesc din ven.itul produs

de
avere);
b) impozite din substanta averii.
impozite pe cir:culaliaaverii
a)
b)

impozite pe succesiuni;
impozite pe dona$i.

3)

impozite asupr:acreqterii averii

a) impozite pe plusul de valoare imobiliarl;
b) impozitul pe sporul de avere dobAnditl in rdzboi.
Caracteristica impozitelor indirecte
Impozitele indirectre sunt acere impozite care se
stabiresc asu'ra
vanzirii bunurilor sau a prestarii unor servicii. Ele nu se
stabilesc diiecr
gi normativ asupra contribuabililor.
Plititorii impozitel.r indirecte sunt tofi acei care
consumi bunuri
din categoria celor impus,e,indiferent de veniturile,
averea,profesia sau
situafia personali a acestora.Impozitele indirecte sunt
previzute in cote
proporlionale asupra valorii mrrfurilor vandute qi a
serviciilor prestate
ori in sume fixe pe unitate de md.suri. Acest tip de impozite
nr,
o
"^rigori
repartifie echilibrati a sarcinilor fiscale. Indif,erent
de m;irimea .,r"rrito_
rilor ob$nute de consumatori, cota de aplicare a impoziteror
este unici"
insi, raportat la intregul .irenit de ."r" dirp,n" curnpiritorul,
impozitul
indirect capiti un caractejrregresiv.Astfer.,cu cat o persoani.
ben ifr.iaz;

-116-

de venitruri mai rrrici, cu atAt suporti mai greu sarcina fiscali a impozltelor indirecte. A.cesteimpozite afecteazi puterea de cumpirare a conlumatorilor gi, deci, contribuie la sclderea nivelului de trai al populagiei.
Din categoria impozitelor indirect,er fac parte: taxele de consumalie,
de timbru Sitnregistrare.
monopolthle-fiscale,taxelevamale,taucele
Ta:rele de consumatie sunt impozite cuprinse in preEul de vAnzare al
mlrfurilor produse qiirealizate in interj.oml girii. Ele se intAlnesc sub diverse
pe tdnzdri.
forme, ta:xede:rcnsuinaliepe produs (sp,eciale)
Sitaxegenerale
Tarele dle consumafie pe prorilus (accizele) se agazi asupraunor
produse care se consumi in cantitifi mari qi care nu pot fi inlocuite cu altele. Astfbl, accizeleau un randament fiscal ridicat. Ele se calculeazi in sume fixe pe unitate sau in cote proc,:ntuale asuPraprelului de vAnzare.
Grupurile de mirfiri supuseaccizelc,rgi cotele lor diferd de la o lari la alta
gi de la o perioadl fiscali la alta.Adexiea,accizelesunt utilizate in vederea
realizirii unor,obiective sociale:limiteLreaconsumului de alcool gi tutun.
Taxele g;eneralepe vAnziri se intdlnesc sub forma impozitului pe
cifra de afaceri.in p':racticainternaliorral5 se cunosc trei forme de agezarea
impozihrlui pe ci-fr'a'de afacei: Jorma impozitului cumulatiu,forma impogi forma impa:ritului unic cuplatd fracfionald.
zitului unic (monofr:v.zic)
C6:ndirnpozitul pe cifra de afaceri se aqazi sub forma impozitului
cumulati.v, nriiLrfuri.lesunt impuse irr toate fazele prin care trec, pdni
ajr"rngla cumpiritor, ob;inAnd in aqa fel, ,,impozitul in piramidi" sau
,,irnpozitul in cascadi". Datoriti acestui mod de aqezare,care duce la
perceperea irnpozitului de la impozit, unele liri au renunlat la aceasti
form5, cu toate ca asiguraun randament fiscal inalt. Mirimea absoluta a
impozitului depindle de lungimea circuitului economic prin care trece
m.arfa,impunAndu -sela fiecare fazl.
in cazul cAn,dimpozitul pe cifra de afaceri se agazi sub forma
impozitului monolrrzic, el se incasea:zio singuri dat6, indiferent de lungirnea circuituLlui ,gconomic. Daci irnpozitul se incaseazi la momentul
vii:ezirii mir{ii de r:itre producitor primului cumpiritor, atunci avem
tili:a pe prodtrclie, iar daci se incarseazlla stadiul comerlului, atunci
avr:m tax"aasuprarriinzirii sau impozit pe circulalie.

-LT7-

Forma *O*]:l-"],"nic_cu
plata frac,tionali este denu.mit
taxa asup
ra valorii adiugate (TVA)' TVA
sepoate calculaprin doui rnetode:
1) prin aplicarea c'otei asupra
varorii adiugate, ca,rcurati ca
tri
ferenta dintre prelul de vAnzare
de 'cumpirare, l,r
fiecare stadiu pe care il parcurge
;"L:**t
2) prin apricarea cc,tei asupra pregurui
de vanzare din stadiul res
pectiv, obgndndu-se, astfer, taxa
corectata, din care r" a.au."
taxa deductibili, calculati prin
aplicarea cotei la
nr"r", U.
vdryzare din stadiul anterior (pregul
de cumpirar" air, .,udru,
respectiv).
Monopolurile fiscale sunt instituite
asur,r2nr^rfrl-+:^: ^: _-^,

lnstituririi unui impozit, deoarece din ele rezultd in sarcina cui

tr:drespectiv, cuantumul acestuia, modul de agezaregi perc[ile de urmirire in caz de neplatS, sancfiunile pentru incilcarea

legale.
Blementele impozitului sunt urmitoarele :
l. Obiectul impozitului, reprezinti elementul concret care sti la
alezlrii ;rcestuia gi poate fi diferit in fu:rclie de provenienla im-

i, scopul urmirit, naturaplatitorului,.futfel, ca obiect al impoI

t

anumitorproduse.
EIe,
i' sfera
de""*r;;t"ffin;:fffjiffiil:

Monopolurile fiscaledep,linese instituile

dr

ducpei,.atei comerf*rui
curidicata
it"ffi:rt"i:il:".t
"r'f*
ffscale parliale

l-

se instituie ffe numai asupra producfiei

gi comerfului c'
ridicata, ffe numai asupracomerlului
cu aminuntul.
Monopolul fiscal.reprezinti dreptul
pe care gi-l rezervi statul de
a
produce sau/$i de a vinde anumite
i""*i
de consum lialcool, zahiE
tufun l.a.). Monopolul dle stat
nu este un impozit speclal,
dar o modalitate de percepere a imLpozihrlui
indirect (pe cheltuieli).
Dintre statele in care monopoluril"
fir."I" aduc contribu{ii rm_
portante, mentionim Italia (asupra
tutunului, chibriturilcr, pi"tr.lo,
d*

(asupra
a.lcootutui
si a biuturiloralcc,otice),
Spania
i::,1.?lffff:1rua
\asupratutunului Eipetrolului).

7.3.Elementele
tehrnice
afeimpozitului
Impozitele gi taxele se caracterize
az, ff.ecarein parte prin anumite
trisituri determinate de rnodul
de agezare,provenien{i, p,:rcepere,
rolutr
lor etc. in acelagi timp, i:nsd,sunt
anumitJelr

tuturorimpozitelor
carerrebuie
s6seregisear:lr"J::J;;t#;fi:t:

l,

*;

rui tip de impozit, fira de care acesta

nul-arputea ageza,rJeteminE
urmiri gi reahza. Aceste elemente
trebuie si-ffe bine precizate
in mo_

poate aparea:
1 Venital, care poate fi profitul (benefi':iul) agenlilor economici
qi verLiturilepersoanelorfizice;
. Averea (bunurile), care este reprezentati de clediri, terenuri

,
.
,
r,
!
Jr
l,
i.
,

mijloace de transport;
Chelt.uielile(consumul), care constituie produsul serviciul prestat sau lucrarea executatl, bunul imp,crtat in cazul impozitelor
indirecte;

Actele Si faptele realizate de organel: statului pentru care se

d"toreazi taxe de timbru gi inregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea gi dezbaterea succesiunilor, solulionarea litigilor

de citre organele

de ju,lecati.
'

2.Baza de calcul (materia impozabili) reprezinti elementul pe

aue se fundarnenteazi evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul
?oate se fie aceeagica gi obiectul impozabil sau si difere de acesta.Astfrl, atunci cArLdobiectul impozitului il constituie valoarea, venitul sau
preful acesta e:stein acelagitimp gi bazi de calcul, ca de exemplu, in toatc cazurile impozitului pe venit. CAnd e vorba de bunuri ca obiect al
lmpozitului, arLunciavem doui cazuri:
a) in cazul impozitului funciar, cAnd suprafafa de teren este exprirnati in m.p. sau ha este gi element de calcul;
b) in ca:lul impozitului pe imobil obiectrrl impunerii este clidirea,
iar calculul se face in functie de valoarea acesteia.

-r18-

-rr9-

Situafie aseminitoare este in cazur taxeror pe

succesiuni, cand
obiectul taxirii il constituie dezbatereasuccesiunii
gi actele intocmite cu
acestprilej, in timp cebazade calcul este valoarea
acesteia.
3. Subiectul impozitului (contribuabil, plititor)
este persoana
fizici sau juridici definitoare sau rearizatoare
a obiectului impozabitr gi
care potrivit legii este obligat la plata acestuia.
4. Suportatorul (destinatan.ll) impozitului oste
lpersoana care
suporti in ultima instanfd impozitur (ciruia i
se ad.,eseali). f)eoarece
adesea se fac confundiri intre subiiect qi suportator
ar impozitului t.ebuie de ficut o distincfie intre ere, De cele mai
m'JLte .ri subiectur 9i
suportatorul sunt una qi aceeagipersoani fizici
sau irrridicS. insS in anumite cazuri suportatorur impozihrrr-rieste o arti
p"r,,oaoi decdt subiec_
tul. in cazul impozitelor directe acestedoui elemente
sun.trep'ezentate
de una gi aceeaqipersoani. Spre exe,mpru,in cazur
impoziteror pe sararii,
contribuabil este persoana frzicd,gi ea efectiv
suporti. ,..*rtl sarcini
fiscali' In cazul impozitelor indirecte (rvo
accize) aceste elemente
apar ca persoane diferite. Accizur are ca subiect
pe age'{ii economici
care produc qircalizeazSproduse gi mirfuri supuse
acestui impozit, insi
suportatorul este consumatorul care efectiv achiti
ar:estrnrporit in mo_
mentul procuririi produsurui sau mirfii respective:.
Deci, impozit,ele
indirecte plitite de unere persoarLe sunt transpuse
in sarcina alror
persoane,Astfel se ajunge la fenomenul re2tercusiunii
impozitelor.
5. Sursa impozitului arati rJin ce anume se plit,:qte
impozitul
.
(venit ori, excepfional,averea).Vem.tul ca
sursi de pla.tapoat" *pii"" ,,rb
mai multe forme: salariu, profit, di'r.idend etc. Averea
po*t.
s.rb
"per""
formi de capital (in cazul acfiuniror emise) sau
sub fo.,oe dl" bunuri (mobile sau imobile)' in cazul impozihrrui pe venit
surs;rimp.ziturui intotdeauna coincide cu obiecr'l impu'eriif pe cand
la innpJziterepe avere
sursa nu coincide cu obiecful impu'erii, deoarece
ir*pozi.ful se pritegte
- -'
din venitul obfinut in urma e4proatirii (utiliznrii)
aveni'respect*..'
6' unitatea de impunere reprezinti unitatea in
car.ese expri'ri
obiectul sau materia impozabirq a,Jici reul (u.m.)
i.n cazur ve'itririr,r.;
m'p' sau ha Ia impozitul funciar; c'pacitatea cilindria:d
Ia mijl.acere rJe
transport etc.

-t20-

7. Cota impozitului

(cuantumul unitar, unitatea de evaluare)

reprezintd impozitul aferent unei unitili de impunere. Impozitul poate

ft stabilit intr-o coti fixi sau in cote procentual,e.
; Cota fixi esteo sumi absoluti, invariabili pe unitatea de misuri
+ Cota procentuali este un procent de impozit asuprabazei de
calcul.Cota procentuali poate fi:
;rroportionali
p,rogresivi
regresivi
8. Asietcr (modul de agezare)impozitului reprezinti ansamblul misurilor privind identificarea subiectelor gi obiect,elor impozihrlui, evaluarea
obiectului impozabif determinarea impozihrlui dhtorat statului.
9. Termenul de plati indici data la care sau pdni la care impozitul trebuie ar:hitat faln de stat. El apare ca:
o intr:rval de timp in care sumele trebuie virsate la buget
*
dati fixi la care obligaliunile trebuie achitate
lO. Perioada ffscali este perioada de tirnp pe parcursul cireia se
cal,culeaziobligalia fiscali. Pentru diferite impozite perioada fiscali este
diferitS, de exrmplu la TVA perioada fiscali es;teo luna, la impozitul pe
bunurile imotriliare pentru persoanele juridice - un trimestru, la impozitul pe venit - un an.
l l Inlesnirile fiscale reprezintS.un alt eliementprevizut de actele
normative fiscale (financiare) gi se referi la re,;luceri,scutiri, bonificalii,
amAniri qi egaloniri alepligii la buget.
o Scutirile se aplici in vederea favorizirii anumitor activiti.ti care
folos,lsc forga de munci cu randame.nt scizut. Ele pot avea gi
un caracter social ca in cazul scutirii <lela impozit a unor categorii sociale de populafie.
+ ReducerilevizeazS.atdt scopuri sociale cit gi economice, cum
este c:azulreducerii bazei impozabile la impozitul pe venit reinvestit in anumite scopuri previzute de lege.
c BoniJica{iilese acordi pentru a stimula anumili plititori de impozite gi taxe si-gi achite obligatiile inLaintede expirarea terme-

-Lzt-

nelor previzute de lege, dle regulq pAni la primul termen cle

plati. Ca bonificatiile si fi,: eficiente ele trelbuie extinse pe mai
multe categorii de contribuabili, mirindu-se gi grad'l lor ,:le
cointeresare, pentru ai de,termina pe plititori si-gi a.chite cu
anticipalie obligaliile fafi ,le buget, ce este averntajospentru
stat in conditiile de inflalie.
t Amdndrile
si esalondrile au.in vedere decalirrreatermenelor rle
plati gi respectiv, fragmentarea sumei de ,plati in mai multe
trange ce urmeazi si fie virsate la buget.
12. sancfiunile sunt un elemLentpe care legea ffscali il cuprinile,
avand scopul de a intiri, odati in plus, caracterul obligatc,riu al achit,irii
impozitelor qi taxelor, precizandu-s,etotodati penalizrrile aplicate pliititorilor ce se abat de la aceastaindatorire legali. cele rrLaifrecvent intdlnite
sancliuni in caz de neplati la termen sau sustragerec[ela i.rnpuneresunt
majoririle de intarziere (penalitllile) gi amenzile fiscalepentru incilci.rile
care nu constifuie infracfiuni, potrirrit prevederilor le,giipe,nale.se po:rte
infelege ci, in domeniul impozitelo! poate si intervinir gi riLspundereapenali pentru contribuabilii persoane fizice ori salariatisi persoanejuridice,
in cazurile in care incilcarea normel,or privind impozitele qi taxr:leintrrunesc elemente constituente ale weuneia dintre infract;iunil,eprevizute de
Codul Penal sau alte legi emise in ac,estscop.

2. Certitudinea: realizareaun.ei asiete fiscale obiective, care si

elimi::re arjbitrajul in stabilirea impozitului gi care si fie viabili.
Impozitul trebuie s[ fie stabilit in termen concret, cuantumul gi
modul de percepere a impozitului trebuie si fie cunoscut de
cltre contribuabil.
3. ComoditeLtea:stabilirea unor reguli simple din punct de vedere
al infelegerii pentru contri'buabil, deci de a favoriza acceptabilitatea sc,cial6a sistemului fiscal.
4. Eficacitatea: finanlarea chLr:ltuielilorpublice cu cel mai mic
cost, adici cheltuielile de intrelinere a aparatului fiscal trebuie
sI fie cu rnult mai mici decAtincasirile din impozite.
Fiind r,espectate aceste principii clasice, se putea vorbi despre
constituirea unui sistem fiscal eficient. Pe parcursul anilor, principiile
impunerii au fost adaptate la perioadele economice corespunzitoare,
dar nu gi-au pierdrrt actualitatea. tr/"ajoritatea principiilor moderne de
intpunere surrt funclamentate pe pri:nLcipiileclasice.
Principii moderne de impunere
1. Princiipiul irnpunerii

echitabile presupune egalitate in materie

Se
cunoagte
egalitate
fiscali.
in fala irrLpozitelorqi egalitateprin impozit.
. Egalitatea infala impozitelot:presupune ca impunerea si se faci
in acelagirnod pentru toate persoanele fizice sau juridice, indiferentt de llocul unde dorniciliaz[ sau igi au sediul, deci si nu
existe deosebiri de tratament fiscal de la o zoni la alta a Re-

7.4.Principiilei m pozit; rii

publicii. Totodati, impuner:ea si se faci in acelagimod pentru

Impunerea reprezinti un conrplex de misuri gi operatii, efectuate

inbaza legii, care au drept scop stalbilireaimpozihrluLiice rewine in sarci-

toate activit5lile economice, indiferent de forma de proprietate

sau :Formajuridicl in care sunt organizate gi funclioneazi. In

na unui contribuabil.
Principii clasice ale impuneirii

ultinne ins;tanla, egalitatea in fagaimpozitului presupune neu-

In anul 1776, Adam Smith, i:n cartea sa,,Avu!ia nafiunilor,,, propunea patru principii, care ar trebui urmate la stabilirea irnLpozitelor:
1. Justetea:egalitateain fala impozitului, adicl fiecare tr:ebuiesi
contribuie la formarea verLiturilor bugetului de stat cu o pa.rte
din veniturile sau avereasa.

- t2,2-

tralil;atealui. Se folosegtela impozitarea veniturilor persoanelor

juridice, it'VA, taxe vamale, accizeg.a.
+ Epalilatcs.-prinimpozit presupune diferengiereasarcinii fiscale,
de la o persoani la alta, in funclie de: mirimea absolutl a
rnater:ieiirnpozabile, natura gi provenienla veniturilor gi altele.
Deci, egalitatea prin impozit presupune un tratament diferit al

- r 23-

celor neavuli falii de cei avuli, al celor cisitorili g;icu copii

{.agi
de celibatari. Se forosegte ra impozitarea veniturilor
persoanelor fizice.
Pentru obfnerea u.nei reale egalitng ffscale este .necesar
ca, la
stabilirea impozitului, si se
lini seamanu numai de mirirnea absoluti a
veniturilor realizate de o persoann, ci gi de elementere
r:are caracterizeazi sifualia individualdr precum gi sarcinire sociare
are acesteia,care
influenleazi capacitateadteplati.
2. Principiul politicii financiare. De acest principiu
line stabi_
litatea gi elasticitateaimpr:zitului.
un impozit estecons;ideratstabircind,rrusemodifici, a&ci
nu cregte
in raport cu sporireaprodurgtieigi nu scadein fazerede crizb,
cand se reduce
materia impozabil'. in realitate, de reguli, incasirile din
impozite nu pre,
zinti stabilitate, datoriti a,:fiunii oscilante a legilor
."r" f". ."
".orro*t",
evolufa sinuoasi (nestatornici) a produqiei gi desfaceril)r
sa imprime
aceeagidinamici gi venituftri na$onaf ca gi incasirilor din impozite.
Un impozit este considerat elastic, atunci, cAnd este r:apabil
de a se
adapta nevoilor bugetare.,si poati fi majorat sau dimin'at
cAnd cheltuielile bugetare cresc sar se reduc. o arti problemi
ce line de poritica
financiarS consti in aleger:eatipului qi numdrului impozitelor,
prii irr*"rmediul cirora stahrl urmeazi si-gi procure veniturile sale
fiscale.Teoretic,
stahrl poate folosi, in acest scop, un singur impozit sau
o rnurtitudine de
impozite. $tiinfa financiari consideri c6 practica unui
si.ngur impozit,
astlz4 ar fi irealizabili gi i'eficientr, deoareceimpozitul
respecfiv, siabilit
in funclie de puterea economici a plititorului, ar putea
genera nemulgu_
mirile, ar accentuatendintele erazioniste gi de transferare
a sarcinii fisc,rle,
iar erorile de impunere ar ,Jezavantajafie statul, fie plititorul.
3. Principiul politicii economice
Prin introducerea unui impozit, se urmiregte nu nunrai
procurarea
veniturilor necesareacoperirii cheltuielilor publice, dar qi
rrtililarea acestuia ca instrument de impursionare a dezvoltirii unor
rarrruri sau subramuri economice. Prin miirimea impozitului, statul influerr[eazi
dezl.oltarea sau restrangereaactivitilii unor ramuri economice
sau a unor acti-

vit61i economi.ce,r;limuleazi sporirea producliei sau a consumului anunitor mirdrri, extinde saulimiteazi rela(iile comerciale cu alte state.
incurajar:ea clezvoltirii unei ::amuri sau subramuri economice
poate fi efectuatl p:rin mlsuri de ordiLnfiscaf cum sunt:
.
stabilire,l unor taxe vamale ridicate la impor!
e reducerea sau scutirea mlrfurilor autohtone de plata impozitelor irrditecte;
+ aco,rdar:a facilitililor fiscale intreprinzitorilor care igi plaseazi ca.pitaluriletn ramu:rile sau subramurile strategice q.a.
in.rreder,aacrlgterii consumului unei anumite marff, statul recurge
la micqorarea imlpozitelor indirectr:, percepute la vdnzarea acesteia.
Daci se urmS.regtereducerea consumului, atunci se majoreazi cotele
impozitelor i:ndirecte aplicate la comercializareaproduselor respective.
Extinderea relaliilor comerciale cu striinitatea poate ff stimulati
prin misuri lir;cale, constind in restituirea parliali sau totali a impozitelor indirecte afe.rente mirfurilor gi serviciilor exportate. Limitarea
accesului mir:fi.rrilor striine se poatr: realna prin practicarea unor taxe
vamale cu caracter proteclionist la importul anumitor mirfuri.
4. llrinrclipiil, sociatr-politice"
Pri.npolitica fiLscali,se urmiregl:e un anumit scop social. Se aplici o
impuner,e diferenliati a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale
ln funclie de intereselepartidului de guvernimAnt. Cu ajutorul unor misuri ffscale,acesta,caut5.si abat[ ate:n.liamaselor largi ale populagiei de la
anumite chestiuni politice aflate la or,linea zilei: si-gi pistreze influenla in
influenfe negative, pe care le-ar
rAndurile unor catr:gorii sociale, sI e..,rite
consumului unor produse dlunitoare sinitilii - biputea aveacrerpterea
uturi alcoolice,tutriLn,si favorizezenatalitateaetc.

a impozitelor
7,5.Metodede impunere
$iclepercepere
in practica irrpunerii, se utilizeazi metode gi tehnici diverse, care
diferi in funclie de felul impozitului; de statutul juridic al plititorului qi
der instnrmentele fblosite, ceea ce lace ca impunerea s[ imbrace mai
multe fo:rme..

-r2 4 -

*125-

in situatiile tn careIo bazd std momentuleualudriimaterieiimpozabile, impunereapo atefi de doud tipuri:

r
provizorie, care se efectueazi in timpul anului;
r
definitivi, care se efectueazi la finele anului.
Spre exemplu, impo,zitul pe venit se stabilegteprovizoriu in timpul
anului (trimestrial sau lunar) gi se definitiveazi prin recal,cular.epebaza
rezultatelor anuale.
in funcfie de modul :ln care se tnsumeazdelementelede calcul, impunereapoatefi:
+ parfialn, impunerea veniturilor separat pe fiecare sursi de
r

oblinere a lor de citre un contribuabil;

globala, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de
oblnere a lor de citre o singuri persoani.

in funclie de modul cum diferite ytersoanestdpdnescol,iectul impozabil d*tingem impunere:

+ individuali;
r colectivi.
in dependenldde modul tn care seface eualuarea obiectului impozabil, secunoasteimpunerea:
.
directi;
r

indirecti (sau forfetari).

Dupd metodelede apl.icarea cotelor,impunereasepoate efectuatn cote:

"
+

fixei
procenfuale.

Impunerea in cote fixe

Cota fixi a impozitului reprezinti o sumi concreti rJeunit5li rnonetare aferenti unei uniti.li de misuri a impozitului.
Impunerea in cote lixe se folosegte mai frecvent cAn.dbaza de calcul o formeazi un anumit bun, o fapti sau un act: suprafafa de terer4
capacitateacilindrici a autoturismului, oblinerea unei autr:rizafii.
De exemplu, in cazuLlimpozitului funciar, se folosegt,epe m2 sau pe
ha. in acest caz, caracterul de cotl fixi este determinat de raportul acesteia fali de unitatea de mlsuri a bazei de calcul. Ea poate fi diferenliati

- t26-

tn luncfie de alte criterii, cum ar fi modul de arnplasare a terenurilor, zona de fertiJitate g.a.
Impunerea in cote fixe nu tine seama de."enitul contribuabilului gi
nici de situalieLpersonal5 a acestuia.
Exemoht:
Doi contribuabili au in posesie terenuri agricole, respectiv 5ha gi
l5ha. Cota stabiliti estede 75 lei ha.
Impozitul de plati este:
o pentru primul contribuabil3T5 lei (5 ha "75Iei/ha);
*
perrtru al doilea contribuabil I 125 lei ( f S ha *7 Slei/ha).
Imp unerea in cotep r o centu ale
Sistemul de impunere in cote procentuale se utilizeazi mai des in
cazurile cAnd baza de calcul este valoarea sau v'eniturile sub orice formi.
Se intAlnesc ul:mitoarele tipuri de impunere procentuali:
e proporfionali;
+ progresivi;
+ regresivi.
Imp uner ea in cote p r op ortj on ale
Confornr acestei metode, se aplici aceeagicoti de impozit, indiferrent de mirimea obiectului impozabil, pistrAndu-se, in permanenfi,
in aceeaqiproporlie intre,impozit qi volumul .renitului (valoare averii).
Cu toate avarLtajelefaqe de impunerea in cote fixe, impunerea proporlionali are gi unele neajunsuri, deoarece nu re,specti echitatea in materie fiscali (nu se ia in consideralie faptul ci puterea contributivi a diferitelor categorii sociale este diferiti in functie de mirimea absoluti a
veniturilor qi rnirimea absoluti a averii pe care o posedi).
Exemolu:
Veniturile realizatede doi subiectide impc,zitsunt de 1000 lei qi respectiu 5000 lei. Presupunemcd cota impozitului stabilitd de legeesteegald
cu l5o/o.Impo:ritulde plati este:
nr, perrtru primul contribuabil 1000*15% = 150lei;
.r perrtru al doilea contribuabil 5000*-t5%=750Iei.
Dupi cum se vede, fiecare din cei doi conLtribuabiliparticipi la constituirea fondurilor statului proporfional cu mirirneaveniturilor obqinute.

-127-

In prezent, impunerea proportionali

se folose:g,teat6t in cazurile
.
impozitelor directe (impozitul
pe'r,enit pentru pers.anere juridice),
cat
gi in cazurile impozitelor indirecte
(TVA taxe vamalr:, accize
etc.).
Impunerea in cote progresiutt consti
in faptul. ci, ,odati .r,
terea obiectului impozabil, cregte
qi cota impozitului, astfel, incAt ".uU_
impro_
zitul cregtemai repede decAtobiecrul
tmpozabil.,_F;;;;;;;;.;;;r"
gresivecunoagl-edoui variante:
1) impunerea in cote progr,esivesimple
(globali);
2) impunerea in cote progresive.o_porJqp.
trarrqe).
Imptunerea in cote progresive sim7ilese
caracterizeazf, prin fap_
tul ci impozitul are cdteva cote, ,ra".
s. stabilesc i' aurp**nll.oge a"
mirimea venitului, insi se aplici
o singuri cot5 rile impozit asuprft,a
intregii materii impozabile,
apargindn J unui contriburabil.
c ota rJe
impozit va fi cu atdt mai mare,
cn cAt venitul sau averea respectivi
vafimaimare.

Imp unerea inbaza.ot:loltIgg"sive

simpft:

re stabllegte o anumiti coti de impunere. Prin insumarea impoparfial calculate pentru fiecare trangi 1inparte, se obfine impototal de p,lati ce revine in sarcina unui con.tribuabil.
lnbaza cotelor

comPuse

$i daci ne referim la exemplul precedent,insi utilizim aceasti metodI de impunere, atunci avem ci persoanacare are un venit de 2100 lei plitcgteun impozit de 147 lei (2100 " 7o/o),iar persoanace ob$ne un venit de
2101 lei va pliri un impozit de l47,l8lei (2L00*i'o/o+ (ztot-ztoo)* ttolol
Prin urrrrare,in cazul impunerii respective, numai 1 leuva fi impozltat cu coti nrai tnare gi nu intreaga sumi. Metoda dati de impunere se
utilizeazi pentru impozitarea venifurilor persoanelor fizice.
Impanetea regresiud (degresiud)cunoa$te mai multe tratiri qtiintiftce. Unii economigti consideri ci acest tip de impunere este o consecinli a impunerii indirecte gi consti in faphrl ci suma impozitului achitatfi pentru cc'nsumul de aceeagivaloare raportati la veniturile diferite

Conform

datelor din tabelul de mai sus. o ne.rcn,ni

-^_^ ^Lr.
venit
de2100
tei,vaptitistatului
,r,.,
,*pori-J"lfr"fiifrlfi"ff]I:
o

alti persoani, care are venit de

2tOt lei, va ac'ita
impozit rJe
378,18 lei (2107 * lgo/o).Din_exemplele
'n
e4puse,sunt vizib,ile
neajunsu_
rile pe care le are aceasti modaritate
de imjunere, deoarr:ce dezavantajeazi contribuabirii care rearueazi
rrenituri'"r. .aror.nivere se situeazd
ra
limita imediat superioari cerei
pdni Ia care actioneiLzi o anur'it,.
cot..
Prin urmare, cea de-a do.r. persor.ri,
care dispune rle un venit ce de_
pagegtenumai cu o singuri unitate:
monetari venittrl obrinut creprirna
persoani, datoreazi staturui un
imJrozitcu 23r,1g lei mai murt,,
Aceaste
metodi nu se folosegtein prezent
in practica fiscali.
Impunerea tn cote progresiuecoml)use(pe
tran;,e) a1e ca trisitura
divizarea materiei impozabile in
rnai mult. ,r"rrg' iar pentru
fiec;*e

-728-

ale contribuabililor capiti un caracter regresiv. Adici, cei care obqin

venituri mai rnari achiti un impozit mai mic, iar cei ce obJin venituri
mai mici achiti un impozit mai mare. Exemplu:
Doi con[ribuabili au venituri de 500 lei gi 2000 lei, respectiv. Ambii au consum.at,in aceeagiperioadi de timpr aceleiaqiproduse alimentare in sumi de 250 lei. TVA in prepl produselor constituie 50 lei.
R.aportul dintr:e impozit gi venit este:
o pentruprimul contribuabil 10% = (50lei/500lei)* tOO%;
r
pertru al doilea contribu abl,2,5 o/o= l:,5}lei/2000 lei)* 100%.
Din calculele efectuate mai sus, rezulti cii ponderea impozitului in
verrihrl contribuabilului cu venituri mai mici este mai mare, respectiv suma
rimasi la disptzi$a acestuia,dupi achitareaimpozitului estemai mici.
Alti opirnie faln de impunerea regresivi consti in faptul ci la un
nivel al venitu:rilor (averilor) mai mari se aplici o scari descrescitoare

- r 29-

de cote de impunere. Asemenea p,r'ocedeudi impozitul

:regresirl care
inseamni un procent mai mic pe uin venit rnai mare
gi un procent nlai
mare pe un venit mai mic.
Exemolu:
Pdni la 10000Iei
u r r a I u u u u p a n a ta JUUUUle t

10

De Ia 30000pdnaIa f 00000lei
Dela 100000pAni ia 500000lei

r5
12

Impunerea regresivi in cazul impozitelor directe (pe

venit sau pe
avere), se practici, dacd se urmiregte incuralarea inr,.estifiilor
din profit.
Din acest punct de vedere, are pentru agentul ...rro-i'
o furr.ti" ,U_
namizatoare
Metode depercepere a impgzitelor
Finalizareaimpozitirii este su.ccedatide operafiunea
de colectare
.
(percepere) a impozitelor. Stabilirea gi incasarea
im;:rozitr:rorconstituie
conlinutul fiscalitilii' prin fiscaritate se constati, con.comiltent,
obligalia
fiscali pentru contribuabili gi crean!:affscali a staturui
asupra acestui"a.
obliga{iaJkcald consti.in indeLtorireade a pliti in contur
bugeturui
prblic nafional (bugetului de stat, bugetelor
locale) impo:zitele rto.'",
alte venituri obligatorii) reglementaLte
prin lege.
reprezinti dreptul statului de a incasa.prin organrrle
^ -Crean[aJiscald
fiscale
impozite in contul bugetului de ra contribuabiri potivit
prJvederilor legale.
in conditiile existenlei unui :rparat fiscal, perce,perea
irnpozitelor
se realizeaziprin urmitoarele metode:
1) incasarea impozitelor de organele fiscale
direct derla con_
tribuabili, care cunoagte,la rAndul siu, douivariantr::
a) cAnd reprezentatul aparatului fiscal se deplaseazi
la contri_
buabil pentru a incasa impozitul, .az in car,espunem
ci imp,o_
zitul este cherabil;
b) cAnd contribuabilul se deplaseazi benevol la.orga.nul
fiscal pen_
tru a achita impozitul, ca:zin care spunerrr ci i.mpozitul
este
portabil.

2) meto,ila calculirii gi transferirii directe a sumelor datorate la

fiecare termen. de plat5. Aceasti metodi se utilizeazi de agenlii economlci, care, de sine stltitor, calculeazit9i vireazi la buget impozitele, purtAttdintreagarisptrndere pentru exacljtateaacestoroperaliuni;
3) stopaiul na surs6, care prel'ede ci calcularea,retinerea 9i tranAferul impozitelor ril se efectueze de o ter![ persoanl (contabilul). in
vstiturile persoanelor fizice' cind
egamod, se Percepe impozitui de p'11
upitilile economice sau patronii, cerreplStesc salarii, au obligafia re!inerii gi v[rsirii. imp,czitului respectiv in condi$ile previzute de lege;
4) aplicarea timbrelor fiscale. Se utilizeazl in cazul taxelor datorate statrrlui pentru acliunile in justilie, eliberl4 autentificlri, legaliziri
de acteetc.
calculirii qi transferirii directe gi a stopajului la
in cazurile mLe:todei
sursi orp;anelede r:ontrol frscal se inrplici post-factum, efectudnd verifici-rricu privire la de:terminareagi virsarea exactl a impozitelor respective'
Iar in cazul apliciLrii timbrelor fiscale perceperea se face antefactum,
tnainte ca prestaliil: respectivesI ffe efectuate de organele in drept, care
poarti intreaga rispundere Pentru apJicareaexactl a legii fiscale.

Moldova
7.6.Sistenrulfiscalal Repubrlicii
Sistemul fiscal reprezinti o strategie unici in sistemul financiar al
RJMgi include urmiitoarele elernente:
*
sistemtrl de impozite;
r
legr'lslali:rfiscali;
t
aParatu'lfiscal.
Toate acesteverigi sunt strAnsrlegate intre ele, deoarece, inbaza
leg;islafieifiscale, a.,:tiveaziaparatul fiscal, avAnd ca scop utilizarea impozitenor ca surse de venit ale stahrlui. Eficienla sistemului fiscal dep;rrd" d" situalia reali a fiecirui elennental lui. in sistemul de impozite,
trebuie si se respecteunele principii, cum sunt:
ech,itateir;
sirnLplitateaprocedeelor gi metodelor de determinare a tuturor elementelorde imPunere.;

- 13'0-131-

claritatea oblig;afiilor gi drepturilor contribuabillilor.

Sistemul de impune,re trebuie si. asigure stabilitatea impozitelor gr
a taxelor, sr propuni un nivel optimal al fiscalitrgii, care nu ar stopa

3) ta:mperntru amenajareateritoriului;
4) ta:ra pen,tru dreptul de a organiza licitalii locale gi loterii pe

activitatea economici gi nu ar agrava situalia materiali. a populatiei. Legislafia fiscali este chemati si stabileasci normele juridice de instituire
a impozitelor qi sancliunilor pentru nerespectarea disciplinei ffscale.
Aparatul fiscal trebuie sii dirijeze activitatea de instruire a contribua-

<\

bililor in materie de imp'zit, sd coordoneze a$ezareagi

;rercepereacorecti a impozitelor.
conform codului Fiscal, sistemul
Jiscal aI Republkii Moldoua reprezintd totalitatea impoz:itelorsi taxelor, a principiilor,
formelor si metodelor de stabilire, modificare si anulare acestora,prevdzute de res,a
pectivul cod,precum si totalitatea mdsurilor ceasigurdachitarea lor.
Sistemul de impozite al RM
Sistemul de impunere reprezinti totalitatea impozitelor, taxelor ql
altor plifi, concepute in conformitate cu legislafia fiscali in vigoare" Impozitele gi taxele, percepr*te in conformitate cu codul Firscalgi cu alte
acte ale legislaFei fiscale, reprezinti unele dintre sursele
bu'eniturilor
getului public nafional.
in conformitate cu codul Fiscal, impozitele instihrite in RM se
clasificI dupi 2 criterii:
dupi trisiturile de fond gi form6: directe gi indirecte;
dupi instituflilr: ce le administreazi: generale de stat qi locale.
Sistemul impozitelor gi taxelor generale de stat inclurJe:
1) impozihrlpevenit;
Z)
3)
4)

taxa pe valoare:aadiugati;
accizele;
impozihrl privrt;
taxa vamali;

5)
6) taxele rutiere.
Sistemul impozitelor qi taxelor locale include:
l) impozitul pe bunurile imobiliare;
2)

taxele pentru resurselenaturale;

-132-

teritoriul unitifii administlrativ-teritoriale;

taxr de plasare a publicitilii (reclamei);
6) taxir de eLplicarea simbolicii locale;
z) ta;rirpentru unitilile comerciale gi/sau de prestiri servicii de
deservir,esociali;
taxa de piali;

8)
9) taxr perntru cazarei
10) taxaballnear[;
1l ) taxa pentru prestarea seniciilor de transport auto de cilitori
pe rrutelt:municipale, orlg,enegtiqi sitegti (comunale);
12) taxrrpentru parcare;
13) ta-xade la trrosesoriide cAini;
14) taxa pentru amenajarea localitegilor din zona de frontieri
care dis;punde birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei va.rnale.
Impozitul pelrenit gi taxeleper,;eputein fondul rutier (in partea ce
|ine de taxa p{:ntru folosirea drumu::ilor, perceputi de la posesorii mijloacelor de transport inmatriculate in RM) reprezinti surse de reglementare a vernituri-lorsistemului bueetar, iar impozitul pe bunurile imobiliare reprezinti sursa de reglemerttare a veniturilor bugetelor uniti!ilo r adrninistrativl:eritoriale.
Pentru unitatea teritoriali autonomi cu stafut iuridic special, sursele de reglernentau'ea veniturilor sistemului bugetar sunt, de asemenea,
taxa pe valoarea ad;iugati (in partea ce line de taxa pe valoarea adiugatl
la mirfurile prodr:Lseqi serviciile prestate de agenlii economici din
unitatea autonomri.) gi accizele la mirfurile (producfia) supuse accizelor, fabricate pe t'eritoriul unitilii date.
Impozitele gi t.axelegeneralede stat 9i locale se stabilesc,se modifici
sause anuleazi exchrsivprinmodificareaqi completareaCodului Fiscal.
Impozitele locale, lista gi plafuanele taxelor locale se aprobi de
ciLtreParlament. C)oteleimpozitelor gi taxelor locale stabilite prin Codul
Fiscal se numresccote tnaxime ale inrpozitelor 9i taxelor locale'

- r 33-

Autoritilile administrafiei publice rocareau

dreptur Ia modifica.ea,
in limitele competenlei l rr, a coteror, a modurui
gi termenelor de achitare a impoziteror gi taxeror rocare gi la aplicarea
faciritiliror suplimentare, care se adopti pe parcursul anului
fiscaf concomil:ent cu modi
ffcirile corespunzitoare ;rle bugeteror rocare.
cotere im'ozitelor gi taxelor locale modificate <Ie citre autoritilire
administrajiei publice se
numesc cote concrete ar,eimpq2itelor gi taxeror
rocale. c,ctele concrete
ale impozitelor gi taxelor J.ocalenu trebuie si
depageascic'tere maxime.
Din categoria impozitelor gi taxelor generale
de stat:fac parte im_
pozitele gi taxele care adruccere mai semniffcative
incasiri ra buget. in
acest context, se remarciLrolul impozitelor
indirecte (Tr/Ay
h_
xele vamale), care constituie, in anur 2009,
^rr;",
circa 49,4o/odintotarur veniturilor fiscale.
Evolulia incasirilor din impozitele gi taxere
generarLede stat este
prezentati in tabelul 7.5.1.
Tabelul7..S.1
Dinamica incasirilorr din impozitele qi taxele
generale de stat
pentru anii 2005 -20ll,Vo
2005
Venituriglobale,inclusiv
Venituri fiscale,din care
. impozite indirecte:

- TVA
- Accize
- Taxe vamale
r impozite directe

106, 20w, 20081

?Q0e 2010 20rl

.
ll
no0 "*.*tat
lo0 100 100
80r9 82rS 80,5 83,
44,6 4514 tl4r3 47,4
3 1,E 34,7 34,0 37,6
8rl
6'O 6,2
5'9
4'7
4'7
4'O
3'9
36,3 37,7 36,2 35,5

t:s':m4f

r00

ro0

85,3
49,4

88,3

100
89,i

s2.2

s3,7

39,1

4).

5,9

43,7
5'(

6,2
4'2
3S,g

4.0

3,9

36,1

36,5

0r8

0,7

- impozihrl pe venit
din activitatea de
intreprinzitor

- impozihrlpevenit
de la persoanele
fizice

5r5

6,0

6'2

l'9

0'9

6'0

6'3

6,0

515

5r8

Sursa:CCTM2009-20Jj

-r3 4 -

6,0

Informat;ia prezentati in tabel relevi ci veniturile bugetului public

nrlional, in Rtlpublica Moldova, sunt constituite, in cea mai mare parte,
dln veniturile fiscale. in cadrul veniturilor fiscale, ponderea cea mai
nare revine impozitelor indirecte, in special,taxei pe valoarea adaugati'
Taxa pe valoarea adiugati (TVA) reprezinti sursa principali de
Completare a .ireniturilor bugehrlui, care aduce crrca40o/odin totalul venlturilor fiscale.
Taxa pe valoarea adiugati (f.V.A') a fost instituita, in RM, la
OLOl.lg92, inlocuind imp ozitul pe circulalia mirfu rilor.
TVA estr:un impozit indirect, general de stat, care reprezinti o formi
de colectare h buget a unei par,ti a valorii m,irfurilor livrate, serviciilor
prestate care sunt supuse impozitdrii pe teritoriul RM, precum 9i a unei
plr,ti dinvaloar:eamarfurilor, serviciilorimpozabileimportate in RM.
Confornr prevederilor titlului III al Codului Fiscal, plititori

ai

TVAsunt:
1) persoanelefiziceSijuridice, care sunt inregistrate sau trebuie si
fie inregistrate ca plititori de TVA;
Z) persoaneleJizice gi juridice, care improrti mird.rri, cu exceplia
persoanelor fizice carc importi mirfuri de uz sau consum
personal, valoarea cirora nu depiEegte limitele stabilite de
bu1;etul de stat pe anul fiscal respectiv;
3) persoaneleJizice gi juridice, care importi servicii considerate
livriri impozabile efectuate de persoanelemenlionate'
Obiectele impozabile constituie:
1) livrrarea, de citre subieclii impozabili, a mirfurilor gi serviciilor, care constituie rezultatul activitilii de intreprinzitor
inllM;
importul mirfurilor gi serviciilor in RM, cu exceplia mlrfur.ilor de uz sau consuln personal importate de persoane fizice, a cfurorvaloare nu depigeqte limita stabiliti in legea bugetului pe anul resPectiv.
Cotele !['VAsunt stabilite de Codul Fiscal:
+ Cota standard in mirime de 2Uo/odin valoarea impozabili a
2)

mirfurilor gi serviciilor importate gi a liwirilor efectuate pe teritoriul RM;

-135-

* Cotaredusi in mirime
de g%:
- la piine gi produsele de panificafie,ra rapte
qriprodusellelact'te
liwate pe teritoriul RNI;
- Ia importul gi/sau liware,r pe teritoriul
firii a zaherdui din
sfecli de zahir;
- la medicamente, atdt la ce.leindicate
in Nornenclatoml de stat
de medicamente, cat gi la cele autorizate d.,e
Ministerul sinitifii qi Protecliei Sociare,irnportate gi/sau liwate
pe lteritoriul
RM, precum gi medicame:ntelepreparate in
fannacii, confo:rm
prescripfiilor medicale, cu conlinut de ingredienrte
(substar:ge
medicarnentoase) autorizate.
- De la 1.01.08,se introduce cota de g%
pentru unele rni.rfuri
importate gi,/sauliwate pe teritoriul Republicii
gi anume: vati,
tifon gi alte articole simirare pentru vinzart:a
cu am'nuntur in
scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice
sau veterinarel
preparate chimice pentru utiliziri fotogra.fice;
dezinfectanli,
ambalafi pentru vAnzarea,cu aminuntul; artiicole
de uz casnLic,
cum ar fi gervefelele,hirtia igienici, felele cle
masi, lenjeria de
pat, g.a.i lentilele pentru c,r:helarigi alte
m,*furi specificate in
articolul g6 al Codului Fiscal.
t Cota redusi ln mirime
de So/ola gazele naturale gi gaz,ele
lichefiate, atAt la cele importate, cAt griIa cele liwate
p e teritoriul RM.
r Cota zero se aplici.la:
- mirfurile gi serviciile penrtru e4port gi
toate tiprqli!" de transporturi internationale de mirfuri qi pasag;enr
precum gi ser_
viciile operatorului aerop(,nt, de comercializare
a biletelor, ,J"
deservire a aeronavelor g.a.;
- energia electrici destinati populaliei liwati,
de citre intreprin_
derile producitoare, retele,lor de distribufie,
precum gi energia
electrici liwati populatiei de citre relelele
de distributle;
energia termici gi apa ca.ldi destinate populafiei,
liwate rle
citre intreprinderile pro dtr cito are retelelor rle
distribu,tie, pre _
cum gi energia termici gi apa caldi destinate
populafiei, liwate

-136-

de citre intreprinderile producltoare 9i relelele de distribuqie,

intreprinderile de termoficare locale, cazangeriile, staliile ter-

mice gi staliile-gruP;
importul gi/sau liwarea pe teritoriul Republicii a mirfurilor 9i
servi<:iilordestinate folosinlei oficiale a misiunilor diplomatice
gi a altor misiuni asimilate lor in RIV[, Precum 9i a uzului sau
consrimului personal al membrilor personalului diplomatic ai
admi:nistrativ-tehnic al acestor misiuni 9i al membrilor familiei
care locuiesc impreuni cu ei, pe bazi rle reciprocitate, in modul
stabilit de Guvern;
mirfirrile (serviciile) liwate in zona economici liberi din afara
terito'riului vamal al Republicii Moldova, liwate din zona
econrlmici liberi in afara teritoriului vamal al RM, liwate in
interiorul zonei economice libere, precum 9i cele livrate intre
rezid,:ntii diferitelor zone economice libere ale RM. Mirfurile
liwate din zona economici liberi pe restul teritoriului vamal al
RM se impun cu TVA conform legisla.lieifiscale;
alte hwiri specificate de articolul 104 al Codului Fiscal.

Obligali,r fiscali privind TVA se calculeair'ilunar'

in cadrulimpozitelor directe, impozitul pe venit reprezinti o sursd
importanti de venituri ale bugetului'
Impozitul pe venit este o parte componenti a sistemului
impozitelor gi taxelor generale de stat, totodatiS.,constituind o sursi de
reglementare rrveniturilor sistemului bugetar.
Subiecfi. ai impunerii sunt persoanele jtrridice qi fizice care ob$n,
pe parcursul anului fiscal, venit din orice surse aflate in Republica Moldova, precum qi persoanele juridice care obEin venit din orice surse
aflate in afara RM gi persoanele fizice care oblin venit investi$onal 9i
{in;rnciar din surse aflate in afara Republicii Moldova.
Obiect al impunerii este venitul brut otrlinut de citre persoanele
juridice sau fiz:icedin toate sursele aflate in Republica Moldova, precum
gi venitul oblinut de persoanele juridice din orice surse aflate in afara
RM qi venitul investilional gi financiar ob$nut de persoanele fizice din

- r 37-

surse aflate in afara Republicii Moldova, cu exceptia dedu,:erilor gi scutirilor la care au dreptul acestepers<tane.
Cotele de impozitare (pentru anul 2O09) sunt stabilite:
a) pentru persoanele fizice, ca exceplia gospodiriile
lirinegti (rle
fermier) gi intreprinderile jndividuale:
- in mirime de 7 o/odin venitul anual imp,ozabitr,ce nu depi_
geqtesuma de 25 200 lei;
- in mirime de 18 % djin venitul anual impozabil, ce depi_
geqtesuma de25 2}Olei;
b) pentru gospodiriile lirinegti (de fermier') gi intreprinderile
individuale - in mirime de 0% din venitul anual imp ozabi,,
c) pentru persoanele juridice -- in mirime de 0tl6di'venitul an*al
impozabil;

12) alte achjLtiri in folosul angajatului, cu exceptia celor specificate ca rLeimpozabile.

de capital;
13) cre,gterine
14) venLituril.edin darea in arendi;
15) cAgtigurilede la acliuni de publicitate, cu exceplia celor care
nu dep5liescl0% din suma scutirii personaleanuale;
de la jocurile de noroc;
15) cAqtigurdle
17) alte verrituri specificate in articolul 18 al Codului Fiscal.
Drr:pt surse dlevenit neimpozabile sunt considerate:
1)

despigubirile primite, conform legislafiei, in urma unui accide,nt de muncl sau in urma unei boli profesionale, de salariafi ori rle mogtenitorii lor legali;

Z)

br:u'seleelevilor, studenlilor qi persoanelor aflate la inv5lamint pc,stuniversitar sau la invi!5.mAnt postuniversitar spe-

d) pentru notarii privafi - in rnLi.rimede l8o/od i' verritul lunar irnpozabil.

in condiliile stabilirii cotei ,,zera" pentru imp,ozitarreaveniturilor

ci:rlizat Ia instituliile de i:nv5fimAnt de stat gi particulare, in

corrformitate cu legislalia cu privire la invSlimAnt, stabilite
de acest,3institulii de invi'fimAnt, precum qi bursele acordate
de:r:5.treorganizaliile fila:n.tropice,cu exceplia retribuliei pen-

persoanelor care practici activitabe de intreprinziil:.or, o importanfa

deosebiti se acordi impozitului pelrenit pentru perso,anele
fizice.

tm activitatea didactici s'ru de cercetare, indemnizaliile unice acordlatetinerilor spe,cialigtiangajali la lucru, conform re-

in categoria veniturilor impozabile obginute de ,;itre, persoanerefizice, se includ:

1)
salariile;
Z)

paftiztrrii, in localitilile rurale;

perusiilealimentare gi inde:mnizatiile pentru copii;
indemnizaliile de conceclierestabilite conform legislaliei;

3)

sporurile la salariu;
primele (inclusiv cu ocaziajubileelor, sirL,rlitoriloretc.);

3)
4)

4)

recompensele.;

5)

5)
6)

indemnizafiile;
ajutoarelemateriale;

patrimoniul primit de c[tre persoanele fizice, cet5leni ai RepubliciiLMoldova, cu tithr de donalie sau de moqtenire;

6)

venLiturilepersoanelor fizice obtinute din activitatea in baza

patentei de intreprinzitor';

7)

onorariile;

8)

comisioanele;

9)

dotaliile de stat, primele gi premiile care nu sunt specifica.te

ca neimpozabile;

sunaelepe care le primesc,donatorii de sAngede la institufiile

medicalede stat;
S) alte venituri specificate la articolul 20 al Codului Fiscal.
Scutirilierde lrr impozitul pe venit pentru persoanele ffzice
7)

l0)

indemnizafiile pentru incapacitatetempo,xaride muncl p,dmite din bugetul asiguririlor sociale de steLt;
11) facilitn,tile acordate de ci.tre patron;

-r3 8 -

Scutirea reprr:zinti suma care, la calculareavenitului impozabif se

scadedin venitul brut al contribuabilului (persoa n5,fizic6').

-139-

con-form articorelor:33-35 are codurui Fiscaf persoanere

fizice au
dreptul la urmltoarele scutiri (pentru anul 2009):
o scutire personarli - de aceast'
scutire poate beneffcia fiecare
contribuabil (persoani fizici rezidentl). Suma
scutirii personale constituie 7200 lei pe an.
+ Scutire personarli maiori, care
constituie 12 000 lei pe an gi
se acordi persoanei care:
- s-a imbolnivit gi a suferit de boala actinici
provocati de consecinfele avariei ,;leIa C,A.E. de la CernobAl;
_ este invalid qi s_a stabilit cd
invaliditatea sa a;re in legit,'ri
cauzald,cu avaria de Ia CAE. de Ia CernobAl:
- este pirintele sau solia (sopl) unui participant
cazut sau dat
dispirut in ac{jiunile de Iuptd pentru apdrarea
integritilii
teritoriale gi independenlei Republicii Moldova,
pr".rri qi in
acliunile de luptii din Republica Afganistan;
-

este invalid ca urmare a participirii la acliunile

de Iupti pentru
apirarea integritifii teritoriale gi independenl;ei
Republicii
Moldova, preculn gi in acfiunile de luptn din
nepublica afganistan;
este invalid d"erazboi, invarid din copiririe, invalid
de gradul I gi
II sau pensionar.victimi a represiunilor politice;
olt"rio, ,""_
btlitau.

o Scutire pentru sot (solie), cireia

i se mai spune matrimo_
niali, in cuantural de 7200 lei pe an. Aceasta
este o scutire
suplimentari, la care are dreptul lucritorul aflat
in relalii de
cisitorie, cu con,diliaci so$a (sogul) nu beneficlazi
de scutire
personali.
* Scutire pentru persoane intrefinute,
care constituie suma de
1680 lei pe an pentru ffecare persoani intretinuti.
in scopul
acordirii scutirii menfionate, persoani intrelinuti.
se consideri
persoana care corespunde tuturor cerinfelor urmritoare:
- Este un ascendent sau descendent ar lucritorur'i
sau ar sotiei
(sofului) lui (pnrinfii sau copiii, inclusivinfietorii
gi infialii);

-140-

Locu:iegteimpreuni cu lu,;ritorul sau nu locuiegte cu acesta,

dar igi face studiile la seclia cu frecvenli la zi a unei institulii de
invSliimAnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
Este intretinut[ de lucritor;
suma de720o lei pe an.
Are un venritce nu depage$trl

o Scutirejl:ntru
invalid din coPilirie,
pe{soana-intretinuti
care consti.tuiesuma deT2lJ}lei pe an.
Scutirilr: pot 1i utilizate pe parr:ursul anului fiscal doar la locul de
da,r in cazul cAnd lucritorul nu are loc de munci de
m.unci de baz:.la,
bazh, el poate utiliza scutirile la finele anului fiscaf prin prezentarea de-

claraliei pe venit.
Conform Co,dului Fiscaf dreptul de a prezenta Declaralia pe venit
o au toli contribua.bilii, dar sunt obligate numai urmitoarele categorii
de ceti{eni:
l) persoanel"e:fizice rezidente (cetifenii Republicii Moldova, cetilenii striiini, apatrnii, inclusiv membrii societililor 9i acgionarii.j[ondlurilor de investiJii), care au obligalii privind achitarea
imporzihrhri;
2,) persoaneir:fizice rezidente (.ceti,teni ai Republicii Moldova, cetileniii striiini, apatrizli, inclusiv membrii societililor gi acfionarii fonclurilor de investilii), care nu au obligafia de a achita
irnporzitul pe venit, dar care,pe parcursul anului fiscal:
a) obginLvenit impozabil din surse altele decAt salariul, care
depl,y':ptesuma scutirii personale de720O lei pe an;
b) o'bfin venit impozabil sub formi de salariu, care depiqegte
suma ,Ce25200 lei pe an, cu excepliapersoanelor fizice care
au ob,;inut un astGl de venit la un singur loc de munci;
c) oblin venituri impozalbile atAt sub formi de salariu, cAt 9i
din orice alte surse,a cSror sumi totali deplgeqte 2520Olei
d)

p'e arx;
intenlioneazi si-gi schimbe domiciliul permanent din Republic,a Moldova in alti !ar6. in acest caz, contribuabilul
prezinti Declaralia pe intreaga perioadi a anului de gestiun.ecAt a fost rezident;

-l4r-

e) administreazisuccesiuneaproprietaruluidecedat.
Declaratia persoaneifizice cu privirela
impoziful pe vr:nit se prezinti
pAni la data de 3l martie a anului urmltor,
dupi anul fiscal drt gestiune.
Legislafia ffscali a Btr{.
in RNt, legislalia ffscali este reprezentatA
prin:
l. Codul Fiscal, care contine 9 titluri:
Titlul l. ,,Dispozifii generare",in
vigoarede ra 01.01.r99g;
Titlul 2. ,,Impozitul pe venit", in
vigoare de la 01.0L199g;
Titlul 3. ,,Taxa pe l.aloarea adiuga[",
irr rrlgo", e din 01.07.199g;
Titlul 4. ,,Accizele",in vigoare d"
l" Ot.Of .ZOOf.;
Titlul 5.,,Administrarea fiscali",
in vigoare dela 0I.07.2002;
Titlul 6. ,,Impozitul pe bunurile
im-obiliare", in oigoare de Ia
01.01.2001;
Titlul 7. ,,Taxelelocale",in vigoare
de Ia 01.01.2005;
Titlul 8. ,,Taxere p,entru ,errrrsere
naturare-, in ,,rigoare de Ia
01.01.2006;
Titlul 9.,,Taxele ru.tiere",in vigoare
de Ia 01.01.200Z.
2' Arte acte legislative adoptate
in conformitate,cu cod*I Fiscal,
cum ar fi:
- CodulVamal;
- Legea cu privir:e la tarifirl vamal;
Legea Bugetului pentru anul corespu
nzdtorj
- Legire cu privire la punerea rn aplicare
a titluriror c odului Fisca!
- Instrucliuni elirborate inbazatitlurilor
Codului Fiscali
- Regulamente;
- scrisori metoirorogice ale Inspectoraturui
Fiscar principar de
Staq
- Decrete ale pregedintelui RM;
- HotirAri ale Guvernului gi altele.
Actele normative adoptate de citre
Gu_ren1 Ministerul Finan_
{elor, Serviciul Fiscal de Sitat inbazagi pentru executarea(lodului
Fiscal
nu trebuie si contravinii prevederilo,
loi ,"., ,A d.pe$;;;l;;_
acestuia.

-142-

ln cazul in care prevederile Codului Fiscal diferi de prevederile

tltor acte legislative privind impozitarea gi acordarea inlesnirilor fiscale,
te aplici prevederile codului.
In cazul apariliei unor divergenfe intre actele normative adoptate
dc citre Guverq Ministerul Finanlelor, Seryiciul Fiscal de Stat gi Codul
Fiscal,se aplice dispozigiile codului.
Impozitarea se efectueazi inbaza actelor legislalieifiscalepublicate
ln mod oficial, care sunt in vigoare la termenuLlstabilit pentru achitarea
impozitelor qi taxelor (Monltorul Oficial al ReprrbliciiMoldova).
Interpretarea (erElicarea) prevederilor actelor legisla,tieifiscale se
efectueazi de citre organul care le-a adoptat, daci actul respectiv nu
prevede altce'r.a.Orice interryretare (explicare) a legislaliei fiscale se publici in mod oficial.
Daci un. acord internalional sau o convenlie internafionali privind evitarea ilublei impuneri, la care RepubllicaMoldova este parte gi
care este ratilicat in modul stabilit, stipuleazi alte reguli gi prevederi
decAt cele fixrte in Codul Fiscal sau in alte acte ale legislaliei fiscale,
adoptate confbrm Codului Fiscal, se aplici regulile gi prevederile acordului internafr.onalsau ale convenliei internalionale.
Aparatul ffscal al RM
Administrarea fiscali reprezinti activitatea organelor de stat imputer.nicite gi rer;ponsabile de asigurarea colectlrii depline gi la termen a
impozitelor gi taxelor, a penalitagilor qi amenitilor in bugetele de toate
niveiurile gi irr fondurile extrabugetare, precum gi de efectuarea acfiunilor de cercr:tare penali in caz de existen!5 a unor circumstante ce
atestd comiterea infracliunilor fiscale.
in RM, existS.urmitoarele organe cu atribu$i de administrare fiscali:
1. Serviciulfiscal;
Z.

Centrul pentru Combaterea Crinrelor Economice qi Corup[iei;

3.

Serviciulvamal;

4.

Serviciile de colectare a impozitelor gi taxelor locale din cadrtLlprimiriilor.

- r 43-

ii

Serviciul Fiscar de stat este un sistem centrariz.ttde

organe fisca-re,
activitatea
funclionariror fiscari, care de{in func$;i
Fi
in .adrui acesror
prgane,este orientati
spre executirrea
atributiiro, .t,r ra-"tlr*r"",,,
rali, conform legislafiei fiscale.
sarcina de bazi a organului fiscalconsti
in executar.e,a
controlurui
tsupra respectirii legislaliei fiscale, asupra
carcuri.rriicorecte,, vdrsi.rrii
ilepline gi la timp la buget a sumelor obligagiilor
fiscale.
aparatului fiscal este determinati ck:
Constitugia Rlr,4,
,^^., tT1",t"tea
regile
RM, hotirArile parlamentulu.i, decretele
prezidenti.ale, h.otiririle
t*vernamentale, deciziile organelo:rde autoadministrare
rocali in Ii_
hitele drepturilor atribuite lor.
structura organizatorici a aparafuruifiscal
ar R-rl.[o constituie:
*
Inspectoratul Fiscal pri.r:ipal de Stat
de'e lAngi Ministerul
Finanlelor;
*
InspectorateleFiscale dr: Stat Teritoriale
ale crrapelor,raio,a_
nelor, care sunt subord.nate IFpS gi sunr:
finanlate dir, .o,otul mijloacelor bugetulul de stat.
fnspectoratul Fiscal principrrl de Stat
indeplineqte urmitoarele
fr,
\ncfii:
1.

2'

3.
4.

Efectueazi supraveghereaactivit'di insl;,ectoratetrc,r

fisr:alLe
de stat teritoriare in vedr:reaexercitirii cor:rtrorurui
fiscar,a.sigura creareagi firnctionareaunui sistem
rn_{rornnationatr
unic
privind contribuabilii gi r:bligaliile fiscale;
controleazi activitatea inspectoratelor
firsrcale
crestirt teritrcriale, examineazi scrisorile, cererile gi re
clamafi:Llereferito are
la acfiunile acestora,ia rnisuri in vedereaL
eficientiz;irii activitilii lor;
Emite ordine, instructiu'i gi alte actein ve:rlerea
executir.iile_
gislafieifiscale;
O r ganizeazi p op ularizarea legislaliei fi scaft:,
ris;r uncie la scri _
sori, reclamalii gi la alte petitii ale contrilruabililor
in modul
stabilit:
Efectueazi controale fi scale;

-r44-

6.
7.
8.

Or'ganizeazdqi efectueazi, dupl ca:z,executarea siliti a obligatiilor fiscale;

Exarnineazicontestalii qi emite decizii pe marginealor;
Exercita controlul asupra respectlrii legislaliei fiscale in activitatea organelor vamale 9i serviciilor de colectare a impozitt:lor gi taxelor locale gi prezinti autoriti$lor competente
prcrpuneri vizind tragerea la rispundere a funclionarilor

g.

acestor autoritl$ care au incilcat legislalia fiscald;

Colaboreazi cu autoritilile din alte,state in baza acordurilor
(convenliilor) internalionale, la care Republica Moldova
este parte gi activeazi in cadrul or5;anizaliilor internalionale

de specialitate al ciror membru este.;

10. Prezinta informalii qi rapoarte asiupra obligaliilor fiscale,
inclusiv asupra restanlelor, in confirrmitate cu instrucliunile
Mi nisterului Finanfelor;
de stat teritoriale;
11. Delegi atribu{ii inspectoratelorfi.sc,rle
ce lin de repatrierea
incalcirile
curmi
12. Pre:vine,depisteazi 9i
mijloacelor b[negti, a marfurilor 9i serviciilor provenite din
tratrzacliileeconomiceexterne;
13. Exerciti alte atribulii previzute de l'egislalie.
Inspectoratul fiscal de stat teritorial indeplineqte urmitoarele
furrc{ii:
a)
b)
c)

d)
e)
f)

intreprinde misuri pentru asigurareastingerii obliga$ilor fiscale;

pop,tlarizeazii legislalia fiscali gi examineazi scrisorile, cererile gi reclamaliile contribuabililor;
asil5uri evidenla integrali gi conformi a contribuabililor 9i a
obligaliilor fiscale, cu exceplia celor administrate de alte orgarlei
efectueazl controalefi scale;
efectueazi executareasiliti a obligat;iilor fiscale;
asil5uri gratuit contribuabilii cu forrnulare tipizate de diri de
seami fiscale,elaboratein conformitate cu instnrcliunile respective;

-r45-

g)

elibereazi, contra plati, subiectilor imprurerii formulare

rJe
facturi fiscale, timbre (rnirci) d,e acciz modul
stabilit cle
Inspectoratul Fiscal principal de Staq 'r

h)

sigileazi maginile de car;i gi de contror a.Iecc,ntribuabilir'r,

tine evidenla lor, efectueazi controale privind
uttrjzarea/
neutilizarea lor de contribuabili la decontiirile in
numerarl
i) examineazi contestafii, cereri prealabile
gi emite decizii
asupra lor;
exerciti
alte atribulii previzute de legislag-e.
,)
Inspectoratul Fiscal principal de stat igi exerciti
ahributiile pe intreg teritoriul Repubricii Mordova, iar Inspectoratur
fiscar de stai teritorial poate si-gi exercite atribufiile in afara teritoriului
staLbilit'umai cu
autorizarea conducerii InspectoraturluiFiscal principal
de Stat.
Organele fiscale qi persoanelecu funcfii de rispunder,e
ale acestora
sunt obligate si pi.streze secretul comercial gi
secrehrr clatelor privind
conuibuabilul, si indeplineasci cererarteobrigafii
previzute clelegislaEie.

Intrebdride,verificare
1) Numili trisiturile specifice impozitului.
Care sunt trisiturile specificetaxelor?
3) Dehmita,ti deosebirile dintre inrpozite qi taxe.

l1) Care sunt metodele de perceperea impozitclorl

12) Care estemecitnismulde perceperea impozitclor'pr'lrt,,rlrrpnftll
surs["?
de calculareqi perceperea intpoeilchrt lrett
13) Care este rner::anisrnul
tru agenlii ecotromici?
14) Care sunt elenrenteleconstituerrteale sistemului fi.scalal Rcptrhlitlt
Moldova?
1.5)Ce impozite gi taxe formeazi sistemul impozitelor gi taxelor gcnc
rale de stat?
16) Ce impozite stLntsursede reglementarea veniturilor bugeteloruniti!il,rr adlrninistrativ-teritoriale?'
17) Ce reprezinti c:otamaximi a irrqrozitelor gi taxelor?
18) Care sunt veniturile impozabile gi neimpozabile ale persoanelor fizice?
19) Nunnigi scutirile de la impozitul pe venit, de care pot beneficia persoanelefirdce.
20) Carc organ poate stabili cote concrete ale impozitelor gi taxelor?
2L) Carc sunt organele constituente ale Serviciului Fiscal de Stat?
22) Ce organe ctr atribulii de adrninistrare fiscali sunt in Republica
Moldova'?

2)

4)

Care sunt modalitigile de influ:enfare a procese.Lor

er:onomice D'n
intermediul impozitelor?

5)
6)

Prin ce se caracterizeazi firnclia sociali a impozir:ului?

cum se manifesti functia fiscari a impoziteror in
s:taterein tranzitie?
Care sunt instrumentelede realizarea functiei d*.Un
uiur.;;;,
zitelor?

7)

Teste
l.

a)

Irnpozitul privat;

b) TVA

S)

Care sunt maximele sauprincipiile fundamentaltl

ale impunerii?
9). Ce criterii presupune principiul modern al impu:nerii
echitabile?
10) Care sunt avantajele metodei cleimpunere
in cc,teprogresive conn_
puse fafi de metoda de impune,rein cote progresive
sjirnple?

Din imp,oziteJe gi taxele menliiionate mai ios, alegefi impozitele

qi taxele genelale de stat:

2.

c)

Impozitul pe bunurile imobiliare;

d)

Taxele rutiere;

e) Taxele pentru resurselenahrrale.

In d icati variant:elecor ecte
Din funcgiile de mai ios, aleg;efi-le pe cele care se atribuie la
IFPS:

-146-

-t47 -

a) Asigur' evidenla integrali

a contribuabirilor
b)

gi a oblga,Lilor fiscale;
Sigileazi maginile de casi gi
de control ale contribuabililor,
line
evidenfa lor;

c)

t:t::

instrucliuni gi alte acte

in vederea.executirii le::O*e,
gislatiei fiscale;
d) Prezinti informafii gi rapoartg
inclusiv asupra restantelor, ini
cu instructiunile Mimsterului
Finanfelor;
llfo,Tt",,"
^\) Deleaga
e
atributii inspectoratelorfiscale
teritoriale.
In di cali uari antelecor,ecte
3'

in funcfie de modun in care

se insumeazi erementele de
calcul,
impunereapoate ff:
a) par,tiali - globalii;
b) provizorie - defi.nitivi.;
c)
d)

4.

Indicafi varianta corectd

Impunerea in cote lixe se folosegte
in cazul cAnd traza de cal,cun
o formeazi:
a)

5.

parliali - deffnitivi;
provizorie - glot,xl;.

b)

venitul sau valoarea sub orice

formi;
un burl o fapti sauun acti

c)

averea.

taxele vamale;

c)

impozihrl pe bunurile imobiliare:

taxelerutiere;
taxelepentru resurselenaturale.

d)
e)

Din deftnifiile exlnrse mai

ios, atregefi definitia
Ia rrperioada ff scali',:

- 748-

,t

c) rnetoda de irnpunerein cote propor,tionale;

d) rneto,iladr: impunere in cote progresive compuse'
ln di,:ayiuarianla cor ectd
8, Din defindfiillt: expuse mai ios., alegefi definifia care se atribuie
la rrstopaiiulla sursi":
la sursl reprezinth metoda de perceperea impozitelor
a) StopaLjul
prin interrnediul clreia improzitul este calculat, relinut 9i tran-

c)

ca:rese atr.ibrnie

sfera'tla brrrgetde citre salariat;

la sursl reprezinti metoda de perceperea impozitelor
StopaLjrrl
prin interruediul cireia improzitul este calculat, relinut qi transfera'tla btLgetde cltre o persoan[ ter!6;
Stopa,julla sursi reprezintAmetoda de perceperea impoz;itelor
prin interrnediul cireia improzitul este calculat, relinut qi tran-

sfera,tla buLgetde catre o firrni specializati'

a
a corect
Indica{iuawian't
Cota nnaxinrii a impozitelor gi tlaxelorlocale reprezinti:
de administraqiapublici localS;
a) cota srtabil.lte'I
b) cota stabiilitl de citre Ministerul Finanlelor printr-o scrisoare
c)

Indicafi variantele cor,ecte

6.

nele fiscalleau dreptul si efectuezecontroale fiscale'

lndicati't"aviantacorectd
Pen.tru irurpozitareavenitnrrilor persoanelor iuridice se utilizeazi:
a) nreto'dade irnpunerein cote fxe;
b) rnetoila de impunere in cotc progresive simpler

b)

Indicali varianta corectd.

Din impozitele qi taxele mentionate
mai ios, alegeti irnpozitele
gi taxele locale:
a) impozitulprivaq
b)

,r) peri,oadatfiscalireprezintaperioadapAni la care obligatiile fiscale t:rebuieachitate la buget;

b) Perioada fiscali prezuml perioada pe parcursul cireia se calcule azi ohrligaliafiscah;
c) Perioada liscah constituie perioada Pe Parcursul cireia orga-

exPlicativS;
de citre IFPS;
cota srtabill.Ltl
de citre CodullFiscal.
cota srtabil.:Ltl

d)
Indi,:a[ir,'arianla corectd
de rnai ios au atribulii de administrare fiscali:
ll). care din or:garrrele
a) Centrul p.r:ntruCombaterea'Crimelor Economice 9i a Corupliei;

- r 49-

b)

ll.

Curtea de conturi;
Ministerul Economiei gi Comerlului;
Posturile fiscale;

c)
d)
e) Organele fiscale.
In di cafi uari antelecor,ecte
Din funcliile de m:ri ios, alegefi-le pe cele pe cajre le indepli_
negte IFS teritorial:
Emite ordine, ir:strucfiuni gi alte acte in vederea executdrii
legislafiei ffscale;
b) Efectueazi controale ffscale;
c) Exerciti controlul asupra respectirii legislaliei fiscale de citre
organele vamale;
d) Asigurn evidenfa integrali gi conformr a contribuabililor qi er
obligafiilor fiscale;
e) Elibereazi, cont'a plati, subiec{ilor impunerii formulare de fac_
turi fiscale gi timlbre de acciz.
a)

Indicafi variantele cor,ecte

12. subiectul qi suportartorul impozitelor
cazal:
a) impozitelordirer:te;
b)
c)

sunt diferitr: persoane in

impozitelorpe a.rerei
impozitelorindirecte;
impozituluipevr:nit.

d)
In dicafi uari anta cor ectd
13. Obiectul impozitului qi baza de calcul sunt diferite, in cazul:
a) impozituluipevenit;
b) impozihrlui funciar;
c) impozihrluipebunurileimobiliare.
lndicali uarianta corectd
14. rmpunerea in cote procentuale poate imbrica urmitoarere for:nne:
a) progresivi;
b) proporlionali;
c) direcfionati;
d) regresiv5.;

-150-

e) indirr:ct6.
In dicali ttari antelecorecte
15, Cota impo2ilsllrl rePrezinti:
a) impozitul aferent unei unitili de impuinere;
b) impozihrl ce revine in sarcina unui contribuabil;
c) impozitul spre platl la bugetul de stat'
In dicali variant a corectd
16. inlesnirille fiscale apar sub forma:
a) scutirilor;
b) boni{icaEiilor;
c) dedu,cerilor;
d) egalonirilor.
In di ca{i vrtriantelecorecte
17, Egalitatea in fafa impozitului presuPunie:
a) si nu existe diferenliere de tratament fiscal;
b)
c)

diferengiereasarcinilor ffscale ale contribuabililor in funclie de

situal:iafamiliali;
diferenlierea sarcinilor fiscale ale contribuabililor ln dependenli de teritoriu.

Indicali unrianta corectd

f S, Obligafia fiscali rePrezinti:
a) datoria contribuabilului de a pliti impozite statului;
b) dreptul statului de a incasa impozitele.;
c) dreptul statului de a institui impozitel'e'
Indicafi uttrianta corectd
19" Boniffca!:iile ffscale se acordi cu scopul:
a) de a s'timula o ramuri a activitilii ecorromicel
b) de a s;timula anumi$ plititori de impozite gi taxe si achite obligaliile fiscale inainte de e4pirareaterrrrenelor de plati;
c) pentru a ajuta intreprinderile care folosesc forla de munci cu
randeLmentscizut'
Indicafi uctrianta cor ectd
20,, Impuner,ea in cote progresive compuse se foloseqte in cazul:
a) impozitului pe venitul persoanelor iuridice;

-151-

b)
c)
d)

impozituluipebunurileimobiliare;
impozitului pe venitul persoanelor fizice;
impozihrluifunciar.

Indi cali var i anta corectd

Problemer
rezolvate
Problema I
cetSleanul Furtuni Anatol, pe par:cursul anului fisr:ar 20a9,
a. oblinut
urmitoarele venituri:
l)

salariula locul de munci de bazi, in sumi de s 7300 lei, impozitul

refinut la sursa de plati constituind sz66,L7 Lei,prirnere
te asigurare medicar' 0bligatorie -- 2005,5 rei, contribulire individuale
de asiguriri sociale de stat obligatorii _ 343g lei;

Z)

salariu prin cumul in sumi de 6g00 lei, impoz,itul refinut

la sursa
de plati constituind 430,79 lei, primele de asigurare
medicaii
obrigatorie - 239 lei, contribuliile individuale rJeasigurlri
sociare
de stat obligatorii - 408lei;
calculali obligafia fiscali a cetileanului Furtuni l\nat.l penrtru
anul
2OO9,dacl el beneffciazi de scutire personali.
Rezolvare
Venitul total = 57300 + 6800 = 64100lei
venitul impozabil = venitul totar - scutirire - primere de
'sigurare
medicalS obligatorie - contribufiil'e individuale de rrsigurrri ,o.iil"
,J"
=
64100 - zzo0 (sc'tire personali) .--200s,s _
stat obligatoil
343ti *
238- 408= 508 1 0 ,5 l e i
Impozitul calculat = 2S2OOx i,%/100o/o+ (SO;gtO,S_ 25200)
x
I8o/o/ 101o/o= 1764 + 4609,89 = 6373,89 lei
Impozitul spre plati = Impozitul calculat _ trmpozihrl refinut la sursa
de
platipeparcursul anului fiscal= 6373,89- sz66,r7- 43i},7g=,676,94rei
Rispuns: cetileanul Furtuni Anatol este obligat si prezinte Decrarafia
pe venit la Inspectoratul fiscal de stat teritorial gi si achit,: impozitul
pe
venit in sumi de 676,941eipdni la jll martie 2010.

Problema 2
Cetileanul Neculce Radu, pe parcursul anului fiscal 2009, a obfinut
urmitoarele venituri:
1) venit din deservireatehnicii de calcul irr sum5.de 7000 lei, impozitul re!:inut la sursa de plati constituie 3'50lei (ZOOOx 5o/o);
Z) venit din acordareaserviciilor de consultanli in sumi de 6000 lei,
x S"l,).
impozitul retinut la sursade plati constituie 300lei (0OOO
Calculali obligalia fiscali a cetileanului Necul,:e pentru anul 2009, daci
el beneficiazi de scutire personali.
Rezoluare
venitultotal = 7000 + 6000 = 13000 lei
Venitul impozabil = Venitul total - scutirile - primele de asigurare
medicali obligatorie - contribuliile individuale de asiguriri sociale de
stat obligatori:i = 13000 - 7Z0O= 5800 lei
Impozitul calculat = 5800x7o/o/lo0o/o= 406lei
Impozitul spre plati = Impozitul calculat - 1lmpozitul relinut la sursa
de plati pe parcursul anului ffscal = 4O6- 350 -- 300 = -244lei
Contribuabilul Neculce Radu are o supraplatS.a impozitului pe venit de
244 lei. in baza unei cereri, el poate trece in cont aceasti sumi pentru
anul 2010 sau poate cere restituirea din buget.
Rrtspuns: Cetileanul Neculce Radu este obligat si prezinte Declaralia
pe venit la Ins pectoratul fiscal de stat teritorial pini la 31 martie 2008.
Problema 3
Cetileanul Cr:oitoru Nicolae, pe parcursul anului fiscal 2OO9,aoblinut
urmitoarele venituri:
1)

salariu la locul de munci debazd in surni de2O43Olei, impozitul

refinut la sursa de plati constituind 5:i5,04 lei, primele de asigurare rnedicali obligatorie - 715,05 lei, contribuliile individuale

de asiguriri sociale de stat obligatorii - )225,8[ei;

2") a acordat servicii de reparafie a unei carrtine de 22000 lei, impox Solo);
zitul ref inut la sursa de plati constituind I100 lei (ZZOOO

-152-153-

3)

venit sub formi de royalty,

in sumi de 15500 lei, impozitul
relinut la sursade plati consrituind
775 lei ( 1SSOO:r SX).
calculas obligasa fucali a cetiteanuft,ri
croitoru Nicolae pe'tru arrulz*(J9,
daci el beneffciazi descutire
personalii gipentru doua persoaneintre$.nute,
Rezoluare
venitul total = 20430+ 22000+
I 5500 = 57g30 lei
Venitul impozabil = Venitul
tota.l - scutirile _ prfmele de asigurare
medicali obligatorie - contribufiir,e
individuale de asiguriri sociare de
stat obligatorii = 57930 7200 (scutire personali; _'rOso"z (scutire
pentru doui persoaneintre$nute) __
715,0; _ Lzzl,g ,= 4S4.29,LSlei
Impozitul
calculat = 252O0 x 7o/ofIooo/o .+
(+5429,15
25200)xl8o/o/I}}oto = 1764
+ 364I,25= 5405,25Iei
rmpozitul spre plati = Impozitur
carculat - Impozitur retinut la sursa
de plati pe parcursulanului
fiscal = 5405,25 _ 5S5 04_ ll00 _ 775 =
2975,21(ei
Rdspuns: Cetileanul Croitoru
Nicolae este obligat si prezinte Decla_
P.e,venit la Inspectoratul ffscal de stat terjtorial gi si achite
1a!ia
impozitul pe venit in sumi de
zg1s,2rlei pani la 3r r'artie 2010.

Problema 2
obginut urmiCetifeanul A:inte ton, pe parcursul anului fiscal 2009, a
toarele venitud:
serviciilor de pazi in suml de 62}Olea impozitul
1) venit dirr aco,t:darea
;
refinut la sursa de platl constitu ind 3 I 0 lei (6ZOO* Soto)
lei,
2) venit din acordarea serviciilor de consultanli in sumi de 8300
impozitul refinut la sursade plati constituind 415 lei (8300 x 5%)'
anul 2009'
Calculali obligalia fiscali a cetifearLului Axinte Ion pentru
daci el beneficiazi ile scutire personirli
Problema 3
a ob$nut
Cetileanul Croitoru Nicolae pe parcursul anului fiscal 2OO9
urmitoarele venituri:
t) salariu la lo,::ul de munci de b'azi in suml de 6423Olei' impozitul
asirelinut la sursa de plat[ consttituind 6092,66 lei, primele de
indivigurare rnedicali obligatorie '- 2248,05 lei, contribuliile
lei;
duale d,-'asiguririsocialede stat obligatorii 3853,8
la sursa
2) salariu prin curnul in suml de 11000 lei, impozitul relinut
medicali
asigurare
de plati corrstituind 696,85 lei, primele de

Probleme
pentrurezolva
re
Problema I
Cetifeanul Ciobanu Alexandru
pe parcursul anului fiscal 11009a obtinut
'
urmitoarele venituri:
'
1) venit din acordareaserviciir.:r
de instalare a tehnicii de calcur in
sumi de 10000 lei, impozitul
relinut
la sursa cleplati
constituind
'
r
500tei (10000x57o);
2) venit din acordareaserviciirorr
de consultanti in sun:r5de 7200 nei,
impozitul refnutla sursade
plati constituind 3,li0lei (ZZOa xSW);
3) venit sub formi de royalty, i,.o^;
J" isoo lei, im.poztul retinut
"
Iasursadeplati constituind
?.2Slej(tSOOx
lS%).
,
Calculali obligafia ftscali a
cetife,anului Ciobanu .Alexandru, pentru
anul 2009, daci. el beneficiazi
de sc,utirepersonali.

-r54-

3)

obligatorie-385lei,contribr,r$ileindividualedeasigurlrisociale
de stat obligatorii - 66}lei;
venit sub formi de royalty, in suml de 6000 lei, impozitul relinut

tS"Z)'
la sursade platl constituind 900lei (OOOO
"
Nicolae, pentru anul
Croitoru
Calculali obligalia fiscah a cetileanului
20O9, dacdel beneficiaz[ de scutire p'ersonal6'

Bibliografie:
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova' Legea Republicii Moldova
Nr.1163-lilI ciin24.04.97// M-onitorulOficial al RepubliciiMolal
dova nr' 62/5.L2 din 18'09'97,republicatin Monitorul Oficial
edi$especiali'
RepubliciiMoldovadin 08.02.2007,

- 155'

2. Codul vamal.LegeaRepublicii Moldova Nr.ll49_XfV

din 20.07.
zooo / / Monitorul oficial al Repubtcii Moldova nr.
160 din
23.12.2000.
3. Legea RM cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economicegi Corupfiei, nr.ilO4-XV din 6.06.2002/ XIO
al I|'M
nr.97-94&n 27.07.Z0OZ.
4. BalabarlE. Fiscalitatea
agenfiloreconomici/E. Balaban._ Chiginiu,
2008.
5. Cobzari,L. Administrareafiscald: cursuniversitar L,
Cobzai, O"
/
Kuzmina,T. Moraru.- Chiqiniu:"ed,
ASEM 2007._.479p.
Manole T. ,,Principiili,e
de impozitareSipoliticafiscald", Eclnomie gi
sociologie,nr.3,2002,.
7. Manole T. ,,Principiileimpuneriisi probremere
presiuniii
fiscaretn .RepublicaMoldoua", Administrarea
public6, nr.l,2OOZ.

Capito,llulVlll.

IITICRONUI
PRIVATE
ASIGURARI
ECONOMIC
SISTEMULUI
asiguriitor,contractant,beneficiar,evaluare,
ll Cuuinte-cheie:asigur-are,
d"uni, plime de asigurare,fbnduri b5negti,fond de asigurare,mu[i ,isc,
autoasigu*tre,reasigurare.
!l t ralitate,coasigu.rare,

si abordiri
aspecte
de asigurare:
8.1.Conceptul
Din analiza i$toriei asiguririlor, se pot detagao serie de condi;ii
prealabile, de ordin subiectiv sau obiectiv, care au contribuit la dez'
volt"r"" actirritilii de asigurare. De-a lungul timpului, omenirea a fost
preocupatS cle dep'istareacelor mai reuqite forme de proteclie impotriva fenomerLelotsau evenimentelor ce ameninfa proprietatea, viafa
gi securitatea.Acer;te eforturi erau generate de nevoia de proteclie a
societ5lii imp,rtrirra calamitalilor naturii, impotriva consecinlelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existen!5 in condigiile pierderii
sau limitirii r:apacitilii de munci i:n,urma bolilor sau bitrAnelii. in ultilnele decenll, au apirut gi alte cat(3goriide riscuri extrem de variate,
datoriti perfeclionirii continue a pr:ogresului tehnico-gtiinfific, creirii
de aglomeririi urtrane, cregterii numirului de mijloace de transport
etc. Situaliile care genereazl pagutre,in actMtatea de zi cu zi, pot fi
m.ulte, ia.r consecln.lelese concretizttaz|in diverse pagube sau pierderi
Cu toate acestea,oamenii doresc si se bufinanciare senanifii<:ative.
cure de proprietat,ta lor, si conduci magini, sl zboare cu avionul, si
nirrigheze,s5-giexercitemeseria,s5-9idesfigoareactivitatealor zilnici,
fir[ a se teme la o,ricepas de posibile riscuri, ce le-ar putea afecta seAmploarea riscurilor, de toate categoriile, care afecteazi un
curitateaL.
numlr din ce in ce mai mare de perrsoaneftzice 9i juridice, a impus necesitateacreareautror sistemede cedare a riscurilor la nivel nalional 9i
international.

-156-

-TS7 -

Cele mai utilizate forme de cedare a riscului sunt:

a. Autoasigurarea;
b. Asigurarea;

a - asigurati
A - asigurdtor;

A
1.1.1.1.8

c. Co-asigurarea;
d. Reasigurarea;
e. Retrocesiunea (retrocedarea).
Autoasigurarea, denumiti. asigurareindividuala reprezinti o fbrmi de constituire descentralizatl a fondurilor de rezervi., de citre unii
dintre agenfii economici, potrivit cireia asiguratul gi asiguritorur
sunt
una gi aceeagipersoani.
Aceasti modalitate clecedare a riscului se folosegtede citre unitd$le
agricole pentru constituirea unor fonduri de rezerva, de seminge,de
furaje, alimente, materii pri:me. Drept exemplu poate servi autoasigurarea,
care se practici in Marea Britanie de citre ciile Ferate Nationale.
Asigurarea, este o activitate speciffci domeniului prestiriror de
servicii. in acest domeniu de activitate, se vinde o marfh, care
nu se
vede, nu se palpeazi. Se vinde o promisiune:
av:a
un
accident
,,Dacdvei
de munci, te voi despig'bi in funclie de gradul de invaliLditatece va
fi
stabilit!", ,,Dac6. ili loveqlti automobilul, te voi despigubi cu contra_
valoarea reparaliilor" etc.
Se observi ci orice informalie incepe cu conjuncfia
,,daci,,. Acest
,,dacd" joaci un rol cruci;rl in asiguriri, pentru cr el certifici caracterul
aleatoriu, viitor gi nesigul al apariliei evenimentului. in asiguriri,
se lu_
creazl' cu nesiguranla asupra aparifiei evenimentului. in clipa cand
acest
,,dac6" dispare, evenimentul iese de sub incidenta asiguririi gi intri sub
,,ocrotirea" Codului Penal.
Asigurarea este un raport juridic ce se realizeazi intre o persoani
fizici sau juridici in calitate de asigurat gi o persoani jurirlici in calitate
de asigur[tor, prin care, in baza pllgii unei sume de bani numiti
primi
de asigurare, asiguratul obflne protectia asiguritorului gi este jespa_
gubit in cazul aparifiei elenimentului asigurat cu o sumi de bani
egarr
cu paguba sau cel mult egali cu suma asigurati. Operalirrnea d"
"rigo_
rare poate fi reprezentati astfel:

-r58-

C. A. 9i L. - contractul
gi legea de asigurare;
Pa - primi de asigurare.;
Ia. - indemnizafia de asigurare.

Frgura 8. I. I. Asigurar,ea
Particularitatea de bazi a relaliilor de asigurare consti in faptul cI
paguba produLsi se suporti de toli membrii care au participat la formarea fondului de asigurare,care se numesc asigurafi. Analiza ffgurii de
mai jos ne di posibilitatea sI infelegem mecanismul asiguririi.
Asiguatul 1

AsigumtulN-1

Asiguratul 2
Pflma

de asigurare

\oe

asisurare

de asigurare

Asiguatul N

Prima \
Prima
/
de asisurare,/
de asigurare
\
Indemnizalia de asigurare

Fondul de asigurare

Fig.ura 8.I.2. Mecanismul rela,tiilor de asigurare

Mijloace:le binegti din fondul de asigurrare,acumulate in baza
primelor de asigurare de la primul asigurat pAni la asiguratul N sunt
utilizate pentru compensarea pagubelor produse de riscurile asigurate
numai la asigtrralii, la care s-au inregistrat pagube la producerea riscului
asigurat (in cazul nostru asiguratul N-1). Deci, activitatea de asigurare
se bazeazS.pe principiul mutualitilii, specific asiguririlor, numirul
asigura$lor la care s-a produs riscul asigurat este mult mai mic decit
numirul total de asigurali care au participat la formarea fondului de
asigurare. De aici rezulti gi deffnifia asiguLririlor - asigurarea reprezinti constituirea, pe principiul mutualitililL, de citre un asiguritor, a
unui fond de asigurare,prin contribulia unui rLumir de asigurali, expugi
la producerea anumitor riscuri gi indemnizarea celor care suferi un
prejudiciu in urma producerii riscurilor asigurarte.

- r 59-

co-asigurarea, reprezinti o nrodaritate

de cedar,ea iiscurui potrirrit
cireia, datoriti valorii mari a bunurilor asigurate,
riscul este subscris de rnar
muls asiguritori' Acegtia, preiau o r:oti
de risc, pe care o suportd independent' Participareala decontareadauneror
se faceinpr:oporpa in carea fc,st
preluat qi riscul. Figura de mai jos ne relevi
operaFuneade co-;rsigurare.

Reasiguraful trece asupra altuia acea parte din fiecare risc care,
n aparilia fenomenului, ii poate perturba echilibrul financiar. Astfel,
flrdguratul igi poate pistra o anumiti flexibilitate in subscrierea'riscutllor, fapt care ii permite si ofere clienlilor sii servicii mai bune.
Retrocesiunea (retrocedarea) constitu:ie o divizare gi mai mare a
dlcului, potririt ciruia reasiguritorul poate gi el si cedeze o parte din
ircul pe care qi la asumat prin reasigurare.Reasiguritorul se numegte
lrltrocedent, iar societatea care preia riscul s,enumegte retrocesionar.
poate fi reprezentati astfel:
RctrocesiuneL
rr
C.R'- contrrct
de retrGsiune

<!-+

Pr' - priml
de retrocesime
R' - retrosiontr

{___+
Figura g. I.3. Co-asigurarea

Reasigurarea constituie un mijloc de

egalizare, de divizare, a
rispunderilor intre mai mulfi asiguritori,
dispersa,trpe arii geografice
cat mai intinse, de menfinere a unui
echiribru intre prirnele incasate gi
despigubirile datorate fiecirui asiguritor
in parte.
Aceasti modalitate de cedare a riscului
prezinti un dublu avantaj.
Pe de o parte, asiguratul este pus la.
adipost ie eventualele surprize, iar
pe de alti parte, asiguritorul, cedAndp"rt"
di'risc, F,,ox1s
mult mai ugor
si faci fari obligafiilor din contractul
de asigura.e. operatiunea cre
reasigurarepoate fi reprezentati astfbl:
Pa

c.A.
<F-----+

Desp.

{____}
O p:ute
din desp[gubire

R - reasigurdrtor;
C.R.- contractde reasig;
Pr - pl'irni dereasigurare.

F igara 8. I.5. RetrocesiuLnea

Retroced,nreasa.oretrocesiuneareprezinti ,,o noui reasigurare incheiati de un reasiguritor, prin care acesta trcansmiteo parte din rispunderea preluati prin contractul de reasigurare unei alte institu,tii sau
eocieti$ de asiguriri.
Prin aceasti modalitate de dispersare a :riscului, se realizeazi o gi
mai buni acoperire a evenimentelor ce se lpot intAmpla, permifind
ffecirui participant si relini numai acea parte din riscuri pentru care
acoperireaestecert5.
Retroiedentuf este o parte care, in schirnbul unei prime, se reasi$rra, la rindul siu, la o alti societate de asiguriri mai puternicS.
Retrocesionarulconstituie ,raceaparte ca:reintervine in contractul
de retrocedarrl gi care, in schimbul primelor irrcasate,preia o parte din
riscuri gi din sumele asigurate". Cu cit numirul asiguritorilor, reasiguritorilor, rertrocesionarilor este mai mare, gansapli$i la timp gi la
valoareareali a daunelor, ce pot si apari, cregte.

Figura 8. I.4. JReasigurarea

-160-

-t6t-

Complexitatea activititii de asigurare, ca un clom,eniu de inter_

ferenfi a elementelor de drept, economie qi finante, impun anumite
tipuri de abordS.ri.
Abordarea iurifici
este frecventi 9i justificatq intrucAt asi,
gurarea, pentru a fi operanti, trebu.ie si imbrace forma ju:ridici. O ase_
menea formi. i-o conferi rrcontrachrl', care constituie
,rlegeapi.r!ilor",
precum gi ,,legea propriu-zisi". Contractul de asiS;urar,egi Legea cu
privire la activitatea de asigurare, irn calitate de izvoare c1edrepfuri gi
obligalii in materie de asiguriri, se completea zd.reciproc.
Din definilia contractului de asigurare, se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia:
{
contracful personal, dec,arecerchiar daci obiectul asigurii*ii
poate fi o proprietate, un bun sau un inteles, prin contracful
de asigurare,se asiguri persoani/persoanele, gi nu proprie_
tateai
contractul cu caracterconsensuafdeoarecese formeazi
rrs,o_
lo consensu", este valabil incheiat prin sinqplul acord de
voinli al par,tilor, firi si trtenevoie de weo formi speciala cle

:
a

manifestare a voinlei pilfilor;

contractul cu caracter siLnalagmatic(bilateral), intnrcAt plr_
lile contractante igi asumi obligalii re,:iipro,cegi interdependente (reciprocitate:r operAnd numai im ca:zulin care asiguratul qi-a respectat integral obligaliile a.sumatefaqi de a.si_
guritor.;
contractul cu caracter unic pentru tntreag;asa dr:rrati;
contractul cu executare succesivi, egalonare in timp a pliigii
primei de asigurare;
contractul cu caracter oneros rezidi in faptul ci fiecare parte
are in vedere obtinerea unui anumit ava.rntaj,o contrapres_
tatie in schimbul aceleiape care o face, ori se a,bligi si o faLci
in favoareaceleilalte plrt;i;
contractul cu caracter eLleatoriu,deoarece efectele sale de_
pind de un rrevenimentl'iitor qi incert', carepot duce la ob$_
nerea de cAgtigsau pierdere pentru oricarr: dintre pir:!i;

-162-

contractul de adeziune, ceeace presuPune redactarea,imprimarea giLclauzele stabilite de c[tre o parte - asiguritor - 9i
doar act:eptareaca atare de citre cealalti Parte - asiguratul,

neE;ociedleneavind in vr:dere forma contractului, ci numai

conginutul unor clauze (prima, acoperirea, modalitatea de
plati 9i a.ltele);
.
contractul de buni-credlin!{ ceea ce PresuPune ca executarea acestuiasl se faca cu buna-credinli de citre p[r!i'
Abordar:ea economici a asiguririi pune accentul pe modul de
eveacoperire a pagubelor datorate producerii anumitor fenomene sau
ale
asigurlrii:
r:aracteristice
nimente, de unde r',:zulti trlsiturile
o exiritentirasiguririi este inidisolubil legati de necesitateaconstituirii rrnui fond de resurse bineqti, destinat acoperirii pagubelor:provocate de anumite fenomene'
Acest fond irn,braci, in mod necesar,forma bineascl; se fotmeazl'
ln mod descentralizat, Pe seama sumelor de bani, Pe care le achiti
ar
persoanele fizice gi iuridice interesatr:in inliturarea pagubelor pe care
urma sl le suporte, daci s-ar produce anumite fenomene nedorite;
.
asi$rrar,3a presupune existenla unei ,,comunitili de risc",
oferind astfel avantaiul ci membrii comunit[fii, afectali de
producerea riscului asigrrrat, primesc de la fondul de asigurare, r:u titlu de indemnizalie de asigurare,sume care pot
del,Igi tl.e cateva ori cuar:Ltumulcontribuiiei acestora la fondul respectiv (acest lucm fiind posibil datoriti principiului
mutualitalii pe care sebazeazS'asigurarea,in primul rind),
irnpirlinrdu-se paguba provocati de producerea riscului asi.

gurat la iloli membrii comunitlfii;

asigurar,eaexprimi relafii de distribuire 9i redistribuire a valoriiaddugatebruterrela!:iiceaparinprocesulconstituiriigi
utilizirii fondului de asigprare in vederea desfiguririi neintreruPte a activitilii economice, pistririi integritilii bunuriproteiirii Persoanelor fizice, impotriva anumilor asiguLrate,
tor evenimente ce le-ar putea afectaviala ori integritatea cor-

-t63-

porali, precum $i onorarea obligaliilor de rispundere cirril5

ce le revin persoanelor fizice gi juridice fa!6 de terli.
Asigurarea ca o rarnuri prestatoare de servicii: asigurareaapare
ca un mijloc de a pune J.aadipost persoanele asigurate, de pericolele
care le ameninta, de a le oGri securitate in cazurile convenite.
Asigurarea ca intenuerliarlfiuao.crar intre persoane ffzice gi juridice,
ce plitesc prime de asigurare gi, respectiv, persoane fizice gj.juridice ce au
nevoie de resurse financiLaresuplimentare. Priviti prin aceaste prisrnii
asigurareaapare ca un actirrfinanciar intr-o economie de incertifudini.

8.2.Funcliilegiprin,cipiile
a asiguririlor
de clasificare
Ca gi celelalte componente ale sistemului financiar, asiguririle indeplinesc anumite funclii:
r
fun4ia de relrartifie - compensareafinanciari a pierderilor
cauzate de producerea unui anumit risc asigurat este prima gi
cea mai importanti funclie a asiguririi manife:stAndu-sesub
forma fondului de asigurare la dispozilia societ5lilor de asigurare pe searrraprimelor de asigurareplitite de asigurali,gi in
procesul de dirijare a fondului de asigurare cirtre destina{iile
sale legale (constituirea rezervelor, acoperirea rrnor cheltuieli,
ftnantarea uno,r mlsuri de prevenire). Astfel, asigurarea are
rolul de a contdbui la refacereabunurilor avarial:esau distruse,
la repararea unor prejudicii de care asiguralii rispund conform leg[ gi la acordareaunor sume in cazul pr:oducerii unor
r

evenimente privind viala qi integritatea persoane,lorl

funcfia de co,ntrol - urmlregte modul cum se constituie
fondul de asigurare pebaza primelor de asigrrare incasate,
modul cum se incaseazi alte venituri ale societililor de asigurare, modul in care se efectueazi plata (indemnizafiile de
asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor sau cheltuielile
generale gi administrative etc.), corecta determinare a sumelor cuvenitr: asigurafilor, gestiunea fondului de asigurare,

-164-

a obligaliilor financiare ale

indeplinirea integrali 9i la termen
asigurlt'rrului'
,:--^^ .^^..
func'til' cum ar fi^ prevenirea PaguAsigurerile indeplinesc ai alte
comercosturilor statului' promovarea
belor, econonfsirell, reducerea
naqionalepermit vAnzareade asigupft, i*rtbrf -- acolo unde legislaliile
strlini etc'
Jau cumpirarea de la asiguritorii
liri orro, uti"rrfi &n alte state
in legituri nu numai cu actiNoliunea de asigurare se foloseqte
de asiguriri
de asigurlri qi a organizaliiior
vitatea societililor''somerciale
sociale"'
mutuale, dar 9i cu.asiguririle
de societllile coca
sociale,
9i asiguririle miilocite
Asigurlrile
relalii economice'' de dismutuale'
merciale 9i de organizalile
"*P'itl
asiguacl'iugate brute' insi fondurile
tribuire qi redistriL'uire a valorii
fondecAt
fluxuri d" fo"""'" 9i distribuire
rlrilor sociale disprrn de alte
a
la dispozilia societl$lor comerciale 9i
durile de asigurare,'constituite
organizaliilor mutuale de asiguriri'
socir:tilile.comerciale 9i de organizaliile
La asigurS'ril-*i;ittitl'ae
befondurilor sunt' de regull' 9i
mutuale, participanlii la constituirea
sociale'
de asigurare' La asigurlrile
neficiari ai indem'niza{iilor
'parti-- agenlii economici' instituliile pucipanlii la constituirea fondurilor
in
direcli ai resurselor distribuite'
blice gi statul - su:nt nonbeneficiari
fade
lor
pensionarii 9i membrii
timp ce nonparticipanfii - salarialii'
nemisurl oarecare' sunt beneficiarii
milie, sau participrnfii, intr-o
ai fon'durilor respective'
miilocili
----'r:-j!^!^^ l^ ^oicrrrerein asrgrupeazlactivitatea de asigurare
4a''/ ainit'lz'oe
t.g"^n'
suPrag"""tuli"' instituind
gurSri de via!6 9i asiguriri
T::ttttj:
afelelte acestor categom'
stabilirea t["'"lo' de asigurl:ri
;;;;"trispundere civili pot. fi claAsiguririle de bunuri' Persoaoe 9i
(radintrre care mengionim: domeniul
siflcate clupl rnar multe criterii'
riscurile
pridicl de realizare a asigurlrii'
mura) la care '*ft'e, forma
felul ra'"
a" cuprindere in profrl teritorial'
cuprinse tr,
",'igo'u*, 'f"'"
intre asigurlitor qi asigurat'
porrorifot
"",t 't*bil"tc cate se referd'
pot fi grup'ate asdel:
Dupi datneniulla
"'igointil"
civili'
de persoane9i asiguriri de raspundere
asigurlri de bunuri, asiguriri

-165-

lii

/rl
II
li
i

ll

rl

obiectul asiguririror de bunuri rezidi

in diferite vrLlori mate.r.rr,
apartinandpersoanelorfiz:icesaujuridice,
carepot fi supus,:actiunii urr,r
fenomene naturale sau a,ccidenteror.
Asiguririle de i.r.rori cuprinrtr ,
gami variati de r'alori mai.eriale,cum sunt:
mijroacerede prod,cll [",,. ,,,
circulante, culturile agric.le qi rodul viilor,
animalere cromestic",a,rtou,
hiculele, navelemaritime qi fluviale, aeronavele,
cradirile gi arte construcrrr
bunurile casniceqi alte categorii de bunuri
aparJinAndpopulafiei.
Asiguririle de persoane au ca obiect
persoanafiz,:a insine, clt
incheindu-sepentru diminuarea consecin{elor
negative <:auzatede e.r
lamitali naturare,accidente,boli etc.
,"o p"rrt* prata sunrel0r asigurar,.
in legituri cu producerearunor evenimente
i'leala persoanelor(de<-cs,
pierdereacapacitilii de rr,unci etc.).

=,,,,rrrrr.rri.ttLtcde anumite riscuri,astfelinclit fiecaredelinitor al bu.',,!rrrrr'sl't.'c[i'u'

ar putea aseade suportatpagube,mai devremesau mai
Deci,pentru ca agenliiecono, i, , r,r,l.rIrroducerea
riscurilorrespective.
.:!,., ..ril populatia sa poati primi despigubirile necesare acoperirii
de calamitilile naturalesaiuaccidenteunor bunurl
i,,t.,rl','ltrr-p',r<iduse
i., rrtr' rrrr'orta^te (clSdirigi alte mijloacefixe, animale,culturi agricole
acestoraprin efectullegii'
, r, )',t' irrstituieasigurarea
legii, raporturile dintre asigurat qi asiefectul
ln .rsiguririle prin
inijil,rt()r, r.lrepturilegi obligaliile lor sunt stabi.liteprin lege. Aceasta
ia fiinli in virtutea legii firi a se cere acordul de
,. rrrn,r c;i asiguretrea
, ,,,rr[.r.rl celor caredelin bunurile respectivesa.ual persoanelorfizice ori
risi,rr,lr(('ce inl,rl sub incidenla legii' Spre exe:mplu,asigurareade
in toate
l,'r,',lcrcciviliLauto se practicl sub formi obligatorieaProaPe

Prin asigurdrilede raspunderecivilq

asrgurdtorulirpiasLrmi olbri
galia de a pliti despiguLirea pentru prejudiciur
adus de asiguratun.r
terte per-soane'Este vorba de prejudiciul
ce poate fi cauzatpli'pro,J,,
cereauno' accidenteconcretizatein vitSmarea
corporali sau decesor.
in avarierea sau distrugerea unor bunuri
sau in alte pagube pentru cart,
asiguratulrispunde confcrrmlegii.
Dupd obiectul de
stabirit prin contra:ctwrde a.sigut"cvc,
,actiuitate
societifle comerciaredi'
domeniul ariguririlor pot prac:ticaortnao,
rele categorii de asiguriri: asigurrri de viage,
asiguriri de persoane,artelt,
decAt ceie de viafi; asiguriri de autovehicule;
asigurari rnaritime gi tlt,
transporti asiguriri de a'riafie; asiguriri
de incendiu gi alte pagube,1,,
bunuri; asiguriri de rispunder" .lUle,
asigu'iri de credite ,gig""r.o,qri,,
asiguriri de pierderi financiaredin riscuri
asigurateqrasig'riri agricole.
Dupdforma juridic:rt de realizare, asiguririle
de bwruri, p"".roorr.,
gi rispundere civili se, p;rupeazi
in asiguriri prin efectul leiil (obll
gatorii) gi asiguriri facultative ( contractu"ale
).
Asiguririle prin efe.:tullegii izvorisc din
i^teresur e<:onomicqi social al intregii colectivitifiL pentru apirarea
avuliei naliona.re,mentinerea
continuititii procesului de produclie
qi prote;area vir:timeror ur10raccidente' cu alte cuvin,te, asigu.rarea
prin efectur regii se introduce
atunci cAnd bunurile untri mare ,r..mi,
d" persoane firi*," ,nu juridice

t.rr,l ,'tl i trF,urc,pa.

Asigurarile facultative iau nagterepe baza contractului de asigu,rr,'irrcheiat intre asiguritor 9i asigurat.Asiguratorul este obligat si
facultativi propusl de asig;urat,daci aceastacores. { ('l)tc asigur:area
prevederilor din actele normative in .rigoare.Pentru ca asigu1,,r,r,1,,
propus5,estenect:sarca Persoanafizici sau
,,rl,rrrrls[ x66erpte
asigurarea
in scristoate datelene1,,,r,li.:i ce soliciti incheiereaacesteiasl declar:e
, r.s,rrcpentru identificareabunului respectiv,irrrprejuririle esenlialepriestenecesarca Persoanacare
i rrrrlnaturaqi sferarisculul.De asemenea,
..,,lit.iti incheierea asigurlrii si fie de acord cu plata primelor de
,r,;igrrrareqi si respecte toate obligaliile ce-i revin pe perioada valal, rIi rirtii contractului tle asigurare.Pentru poterrtialii asigurafi,incheierea
.rsiqrrririi fac*ltative depinde de voinla lor, ,:i fiind singurii care pot
,lct iclein legit:uri cu contractareaasiguririi.
I)upd rit;cul cuytrins in asigurare, asigurSrilepot fi clasificate in:
exploziei,miqci', as\4uriri impotriva incendiului, trir;netului,
rilc,r seismiceetc. Bunurile asiguratecontra acestorfenome-

renfiale, inundaliilor, pribugirii satr alunecirii de teren etc'

-166-

- 167-

i
: Ii:i11 ?ifliaHFtrlt$ll!

ne sunt: cledirile, construcliile, utilaiele 9i instalatiile,mijloacel,ede transport, mobilierul qi obie'ctelede uz casnicetc';

asiguriri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor to-

srq sNq!'M

impotriva acestor riscuri sunt asigurate, <treobicei, culturile

agricole gi rodul viilor;
r
. e

asiguriri pentru boli, epizootii qi accidente care se practici in

asiguriri contra avariilor gi altor riscuri specifice (risturnird
tamponS"ri,cideri, derapriri etc.), la care riunt supusremijlo,acele de transport gi incirciturile
stalionirii gi al mersului;

aflate pe aceritea,in timpul

asiguriri impotriva unor evenimente ce :rpar in viafa oam.enilor, ca: deces,boli, acc:identeetc. care port duce la pierderea
temporari sau definitivi a capacitisi de rrrunci.;

asigurlri pentru cazurile de rispundere civili care se referir la

prejudicii cauzateterfel'cr persoane prin ;Lcciclentede auilovehicule, prin exercitare:runei anumite acrtivitili etc.

Dupd sfera de cuprindere in. profil teritoria,l, asiguririle pot fi

grupate in asiguriri interne gi asigur.iri externe.
Asigurdrilor internele este car:rcteristic faptul cii, in general, pirfile
contractante domicfiazi in aceeagi!ari, bunurile, peirsoanelegi rispunderea civili, care fac obiectul lor, se afli pe teritor:irrl aceleiaEi
,tii', iar
riscurile asiguratese pot produce pe acelaqiteritoriu.
Asigurdrilor externele este cararcteristicfaptul cir apar'in legituri. .:u
persoane, rispundere civili sau bunuri, care ies in afara limitelor teritoriale ale firii in care se incheie contractul de asigrr:rare.in cazul acestor asigurS.ri,una din pn4ile contra.ctante ori benefir:iarul asiguririi d,cmiciliazi in alti lari sau obiectul asigurdrii ori risr:ul asigurat se aifli,
respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte tiri.
Dupd felul raporturilor ce s:esf,agilssc intye asigurdtor Si asigurat, asiguririle pot fi grupate in asiguriri directe gi asiguriri indirecte
sau reasiguriri.
Specific asiguri.rilor directe l.e este faptul ci raporturile de as;igurare se stabilesc,in mod nemijlocit, intre asiguraEi(diferite persoame
fizice sau juridice) gi asiguritor, fie prin intermediul contractului de arsigurare, fie in baza legii. Spre deosebire de asiguririJle diirecte, reasigu-

-168-

doui sofarea apareca.un raport ce se stabileqte de fiecare dati intre

(cedent)'
una are calitatea de reasigurat
cietili ie asigr.rrare,Jirrar"
""."
are labazi contractul de reasiReasigurarea
iar cealaltl de reasiguritor.
o
gurare, prin irLtermediul ciruia reasiguratul cedeazi unui reasiguritor
parte din risp underile Pe care 9i le-a asumat prin contractul de asigurare
incasate' i:n acest fel, reasiguritorul
ii o part. din primele de asigurare
(reasiguritori:i) igi asumi rispunderea de a participa la acoperirea paasigubelor care rie pot produce bunurilor cuprinse in contrachrl de
gurare in limitele menlionate in contractul de reasigurare'

g.3. Elemerntele
tehnicealeasigurirrilor
5iprincipiile
a desPigubirii
de determinare
Con$nutrrlcomplexgiformeleincareseperfecteazlasiguririlesunt
fOartevariate, Cu toate acestea,ele prezinti anumite eletnentecomune:
Subiectailasigurdrii - asigurarea implici o serie de pirli sau subiecte, persoane fizice sau juridice, intre care se nasc raporturi iuridice
pe temeiuri lel5alesau contractuale. Acegti subiecli sunt:
asigurdtorul - este persoana juridicl (societatea de asiguriri)
care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurali, i9i asumi
responsabilitatea: de a acoperi pagubele buntLrilor asigurate provocate
de anumite caLiamitlli naturale sau accidente, de a pllti suma asigurata
sau
la producerea unui anumit eveniment in viala persoanei respective
in
rispunde,
asiguratul
de a plati despigubiri pentru prejudiciul de care
baza legii, fali de alte Persoane;
asiguratul - Poate fi:
$ pel'soana fizici sau juridici care, in schimbul primei de asi-

gurare, plitite asiguratorului, igi asiguri bunurile impotriva

anrtmitor calamiti$ naturale sau acr:idente,sau
asiguri impotriva unor evenimente
Persoana fizici care se
care pot si apari in viala sa,Precunr 9i persoana fizici sau juridici care se asigur[ pentru preiudiciul pe care il poate produr:eunor terle Persoane'

-169-

I
I
tl

tl

lllll
l ii

rll ;
ill
L

l
l

tt

Contractantul asigafirii _ prtrsoanafizici saujurid:ica

c;Lrepoate
incheia asigurarea,firi a ob,tineprin aceasta
calitar:ead. arig.r.Jt ('n.,
exemplu: un agent economic poate si inchere
asigurar:ea
penLtrusala_
rialii sii - transportali la qi de la locul de munci).
Beneficiarul asigurrtrii este persoanacare
are ri[rep61]s:i incaseze
suma asiguratl sau despagubirea,ft,r:6si fie neapirat
part,: in contrar:tul
de asigurare.
Obiectul asigurdrii _ poate fi reprezentatde:
bunuri - asiguririle de bunuli implici plata
unor clesplgubiri de
catre asiguritor in favoareaasigur:atului,in cazul
in ,::are,,J"tolrita.,r,,r,
calamititi, accidente,se produc pag'be, prejudicii
bu.,,rr,.i]c,o
asigurate;;
persaane- acesteapot constit:r-ri
obiect in asigrlrareprin faptul ai
asiguritorul garanteazi persoa'ei E.'zice- ca asigurat
- sau unei te'te
persoane - ca beneficiar in asigur'r'e - plata
sumei asig-rrate,la ivir*a
evenimentului in functie de cares,a perfectatasigurarr:a;
rdspundereacivild - asiguratorur preia asupra
sa obtrigatiirecre
despigubire pe care asiguratulle-ar:putea aveafaEi ,J"
o r,:4ilrr:rsoa.ni
fizici saujuridici, cireia asiguratull-a produs un
prejurdiciu.
Riscul - notiunea de risc ester:sentiariqi car:acteristici
i'a'sambJul
elementelorgeneraleale asigurarilor.Riscurare
sernniricaLtl.i
rnurtipre:pericol sau primejdie posibrli sau everrimentincer!
posibii gi viitorycare ar
putea afectabunurile, capacitateade r:nunci, sinatatea,
via!a etc.
Riscurile pot fi provocate de firrferenaturii, aceril"ea
p'tan*J acti,ona
cu caracteraccidentar(fort' majorri, incencliu
etc.) riau.i, .r.n"t., o..manent (ex.t uzura). Riscurile pot 11provocate,
tle irsernenea,
l"-f.4_
umane, ca urlnare a unor intereserindivid*ale deose:lrite,
a i'fluente]lr,rr
economice etc' fuscurire rnai pot fL provocate de
iinrperfi:ctiunireconnpoftamentului urnan.
Riscul asigurabil este fenontenrul, evenime'tul
sau
gn:p de
''
fenomenesau evenirnentecare,odal-liprocrus,datoritir
e{bcteror,,iu,ot,.tiga pe asiguritor si pliteasci asiguratului despigubirea
siausunxa.asiglrra.lrdL.
Notiunea de risc asigurabilare,de regull, mai
nr ulte sensuri:
*
risc asigurabirfolosit in r;ensulde probabiiitate
rie rrr.rlucere
a evenimentului.Cu cAt acestevenimentare
o orui rr,urefi._r:c_

- Li'a-

,.

venL[6ctl atAtmai mare esrepericolul de producere a pagubei

qi cu at:i.';mai necesaraap,rreasigurareal
urr alt s;t:nsconsti in posibilitatea de distrugere parliala sau
totaid a bunurilor d'e unele fenomene imprevizibile (grin-

.l.Ji
seisrrtetc.'I.
ni, incer.tdiu,
in cazul asigr:,ririlorde persoane,riscul asigurabileste elernentul
rrr'previzut,clarpor;i.bilde reanizat,care,odati produs, conduce la pier,lr lca totan[ saupa.rliah a capacitiliiLde munci a asiguratului'
FenornerLrul(lare a fost deia produs se nume;te caz asigurntsau
:itrislru.
'''

rnai poate {i cunoscut 9i sub aspectde mlrime'

risc:ulas:Lgurat
,c1i.nnensiL.:ne
a rispunderitrasumatede asiguratorprin inche-

iereaurl,:i asiguriri.
toate fenomenelecare produc panuLpot fi cuLprinse:
in ,asigt-Ll'are,
careindeplinesccumulativ urmitoarele condilii:
grrbe,ci numil.iace.lea
e prc,ducereaf'enornenelor:,
pentru care se incheie asigurarea,
si lie p'l,sibili, cu o anunriti regularitatein producere qi un
teritoriali cAt mai mare, pcntru cl, altfel, nu
grartrcle,:i.ispersie
se Poa{{l rrranifesta inter:esul pentru asigurarea lui, nu se
pclatecc,nstrtuinici mutualitateanecesari formirii unui fond
.
.,

"

,deasjigurarede dimensiuni corespunzltoare;

fenofire,nultrebuie sl aibi, in toate cazurile,caracterintAm;rliitor;
inrr:gist.rareafenomenultLi si se poat6 realiza in evidenla
stal,isticii. Existenla un'lr date referitoare la producerea
risc:uluipe o perioadi cAt mai indelungatapermite stabilirea'
cu rirng;rarJde precizie sPorit, a rispunderii asiguritorului 9i,
irlplicili, a Prirnei de asigurare;
producerea fenomenuh:i sa nu depindi cle voinla asigu-

rattllui s;aua beneficiar-ul'uiasigurarii'

un bun poatr:fi asiguratimpotriva unuia sau a mai multor riscuri.
Evanwst'ea.ht. 'vedereaasigrrfr;rii reprezinti operalia prin care se
bunrLrrilor;in vr:derea cuprinderii lor in asigurare'
statrileqtevalcrarea.

- l7r -

Aceasti valoare este necesarsi ffe stabiriti in deplini concordanli cu

valoarea reali a bunului respectiv,deoareceorice exagerare,intr-un sens
sau in altd poate aveacoinsecinlenegativepentru asigurat.Astfel, sup,ra_
evaluarea duce la sli.birea preocupirii asigurafiror pentru prevenirea
pagubelor, iar subevaluareanu permite
,in cazde paguba, acordareaunei
despigubiri cu care asiguratulsi-gi poati acoperiintreagapi.erdere.
Valoarea de asigurarepoate fi mai micl sau cel mult egali cu va_
loarea bunului respectiv, inregistrati in evidenla contabil.i sau stabiliti
la preful de vAnzare-curLpirare practicat pentru acel bun pe piafi, in
momentul incheierii asiguririi.
Valoarea in asigurareeste un erementpe care ir intdlnim numai in
asiguririle de bunuri.
suma asiguratd' estedefinite ca parteadin valoarea ;lsiguririi p,entru care asiguritorul igi *sumi rispunderea, in cazul pr'ducerii fernomenului pentru care s-a incheiat asigurarea.suma asigurati este limita
maximi a rispunderii asiguritorului gi ea nu poate depngivaloarea real6
a bunului asigurat.
Importanla sumei asigurate(Sa):
. este limita maxirni pentru indemnizarea
de asigrLrare(Ia), res_
pectivpentru despigubire (D) la asigurlrile conlra daunelor,:
Ia < = S a $ i D < = Sa
r este baza de calcul al primei de
asigurare(pa):
Pa=%oC*Sa
in care %oCreprezinti cota primei de asigurare.
Pritna de asigurare - suma de bani pe care o plitegte asiguratorun
pentru ca acesta si constituie fondul de asigurare necesar pli$i in_
demnizatiilor in cazul producerii riscului asigurat.
Societatea de asigurare are obligalia si. mai constituie gi alte
rezerye sau fonduri previzute prin dispozi$ile legale-.
Valoarea primei de asigurare se stabilegte inmulginC suma asigu_
rati cu cota-primi, stabiliti la 100 u.m. sumi asigurati (san 1000 u.m.).
Durata asigurdrii - perioada de timp cat existi raportul de asigurare
intre asigurat gi asiguritor, a$acum au fost stabirit prin co'trachrl de asi-

-172-

gurare. Durata asiguririi este specificSasiguririlor facultatve: la asiguririle

de bunu4 contractele de asiguriri dureazi intre cAteva luni 9i un an; la
asiguririle de via![ durata este mai r:xtinsa (5-30 ani). Durata asiguririi
exerciti o influenll tleosebiti asupra mirimii primei de asigurare'
Paguha sau alauna- reprezinti pierderea, exprimatl valoric, suferiti de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen impotriva
ciruia s-a incheiat asigurarea.Aceasta nu poate fi decat mai mica sau cel
mult egalecu valoarea bunului asigur:at.Astfel, paguba poate fi:
4 tufulA - cazincare bunul a fost distrus in intregime;
c partiald - caz incare pierderea este mai mici decAt valoarea
bunului asigurat'
Desytdgu:birea'de asigutale - slJma de bani pe care asiguratorul
este oblieat si o pliiteasci, cu scopuLlde a compensapagubaprodusi de
riscul asigurat, Des.pigubirea nu poate deplgi suma asigurati 9i este mai
rnici sau egali cu valoarea pagrrl'elor, in funclie de principiul de
r5.spundereal asigurltorului, care a fr:st aplicat la acoperireapagubei'
in practica cuLrenti,se utilizeailI trei principii valabile la acordarea
despdgubirii:
+ prrncipiuJl rispunderii proporfionale - despigubirea este staproporlie f{i de pagubn in care se afli suma
biliti in aLc:eeagi
asigurati firg; de valoarea bunului asigurat. in cazul in care suma
asigruati ,e,steegali cu valoalea reali a bunului asigurat, despigubirea,estesi eaegall cu paguL'asuferiti de bunul respectiv'
D = lP*Sa/Vr
unde: D exprimi desplgubir'ea; P - paguba; Sa - suma asigurati;
\rr - r.aloareareah a brunului in momentul producerii riscului asigurat.
o principitrl. primului risc -- Despigubirea acoperi paguba flrl
a deprigi rnlrimea sumei asigurate. Valoarea sumei asigurate
este consl,jlerati ca reprezentAnd maximum de pagubl previzibili pentru bunul respectiv. La acest principiu, raportul dintre suLmaa.sigurataqi valoarea bunului nu mai influenfeaz^ nivelul despigubirii, aceastaclepinzAndnumai de valoarea pagubei gi a surneiasigurate.
-

L/J-

;lr
il

Principiul primului risc este mai avantajospentru asigurat

decril
principiul rispunderii proporlionale, pentru ci pagubele
,.rrrt .o-p",,
sate,intr-o misuri mai rnare, dar qi nivelul primelor
de asigurareest..
mai mare.
* principiul risprunderii
limitate (clauza cu franctrizi) * sr
caracterizeaz.iprin faptul c6 despigubirea se e,cordi,
nurna
daci paguba dep,igstl. o anumiti valoareprestabilitl. Astfell,
t,
parte din pagubii va cidea in rispunderea asiguratului,
nurnitr,
poate fi :
fr anchizd.Aceasta
- atinsi sau simpli - asiguritorul acoperi
in intregime pa,
guba,pAni l;l nivelul sumei asig'rate, daci ilc:easta
esternar
mare decAt fuanchiza;
- deductibili sau absoluti - aceastase sca<le,in
t.ate ca.
zurile,din p;rguba,indiferent de volumul pag;ubei.Asiguri
torul asiguri numai partea din pagubi care depige,gtl
Franchiza.
Indiferent de tipul de franchizi nu se acordi rJesgrigs[i1.,
4.n.1
,
valoareapagubeiseincadr eazd.inlimitele franchizei.

B'4.cadrullegalde <lesfdgurare
a activit;liide asiqr.rrare
Asigurariledelin un rol fundame'tar in structura ec.norniei
nar;io.
nale, in promovarea spiritului antreprenorial, foa'te
impor.tant pentruL
cregtereaeconomici a tuturor tdrilor.
Se intainegteo mare varietate a atitudinilor guvernr)lor
in functre:
de propriile obiective economice pe termen scurt sau
perter:{nenrung.
Astfel, in unele !iri, a fost creat un cadru adecvat gi
au fost adoptate
masuri pentru mobilizarr:a resurselor nafionale gi chiar
interna.tionale
pentru dezvoltareaunui sector puternic de asiguriri
gi .easigur6r! iar
structura piefei este gAnditi gi stimulati in aga fef
inc:At si confbre
atractie qi putere, in timp ce in altele, rigiditatea structurilor
existente gr
a reglementdrilorin vigoa.recu un puternic caracter
prote<:fionistau rlus
la efecte contrare, cum ar fi o dezvoltare lenti a secton-rlui
asiguririlor:.

-r74-

conform art'1
Activitatea cle asiguraredesemneazi,in principal'
.l r;'l ,t' 6caN r' 407 di n 21 "12'06:
de contracte
oferirea,intermedierea,negociereaqi incheierea
'
de asigurare9i reasigurare,
, incasareade prime,
'
lichidarea de daune,
de regres9i de recuperarr:'
', activitateaL
+ investrrea sau fructificarea fondurilor proprii 9i atrase prin
activitateadesfaPurat['
asigurlrilor qi reasiCadrul iuridic privind activitatea in domeniul
asiguritori' asigudintre
gruirrilor, dez.,rc,ltarea
9i consolidarearelaliilor
Republicii Moldova'
r,rIr ;i ter]e porsoane este format din Constitulia
la asiguriri' alte
r',,.lul CiviL al Republicil Moldova, Legea ctt privire
emise
supraveghere
de
normative ale Autoritalii
,rttc legislativ,-,
".t"1"
in domeniu la
urlru executareaprezentei legi, acordurile internalionale
t ,uc Republicrl lMoldova esteparte'
qi al unor reglementiri
Asigr.rrlrile fac obiectul unei supravegheri
,;tricte,in cele mai multe !lri, in specialPentru proteclia asiguralilor 9i
acestor servicii in Prrrcesuldezvoltirii econoIrcrttru creftelrearolului
s'tatului'
rrrice,gi nu atAtpentru extindereaintervenliei
qi orice eqec al
importanti
de
extrem
este
Repr-ltaliaunei piele
piall' De aceea' regle,'nl,i ,o.i"t[!i cle asigurare afecteazi intreagrr
asigurare,controlul 9i suprarnentareastric:tl a actrvitllii societalilor de
stricte de constituire qi
vcgherea acesitora,impunerea unor condilii
normall a pielei'
sr'rnt,rbsolut esenlialepentru o evolutie
tur-r,clionare
,rvd,ndefe,ctebenefice asupraintregii economrr'
pentru proteclia
Activitatea de supraveghereapareca o n'ecesitate
ea fiind
reasiguririlor'
a asiguririlor 9i
rrsiguralilorgi a pieqei^naqioirale
a competiliei tot mai
,',",i.r"re g; datoCtl dezvoltlrii rapide a sectonrlui'
rnari gi a internationa'lizirii companiilor de asig'urare'
prin tendinle eviDatoritl r.iiminuirii transparentei sectorului
fuzionirile multor
,]ente manifestate in ultimii ani prin achiziqionirile 9i
binci sau societili de investilii' pror:ornpaniicleasigurare-reasigurare,
."rol ,J" supraveghereeste tot mai dificil'

-175-

Mmlu

Arrtorifatea de Supravegherea Asigurlrilor din li"epublica Mol

,l,rr,,rt's(c instituita, la pulin timpr'Cupi abolirea dlet:i.tre lJnir,rneaSitr
statului in d,:merriulasiguriril,or,prrinFl.otirAre,r
vrt'lit.r ,r
'rtonopolului
( ,rrvet'trttlrtinr.296 din 12.06.1991fiind creat Servir;iulrl'e l$tatpenl.t:rt
SrrIrr':rvcghereaAsigurlrilor pe lAngriMinisterul Fin an!elorr.
la asigurii,ri
Ulterior, Legeanr. 1508-XII din 15.06.1993ctr priviLr:e
FlfotirAr:r:'r
1i I{cgularnentul,structura gi personalulscriptic aprcibatpr:itrL
( iuvcrrrului nr.77 din 08.02.1995stabilescprincipiile qi atrihuliile de
lsi.ripr[:rilor.
lr.rzi rle Serwiciuluide Stat PentruS,upraveglrerea
in ur-a aprobirii, de ci.tre Irarlament,LrlRepubliciri l4ol'd'r:v;a,a
nestatalede
l.cgii nr. 329 - XIV din 25.03.1991)
cu privire la forLrluriler
Asig;,rrlrilllr tlevine ][npcnsii, Serviciul de Stat pentru Supravegherea
Asigurarilor' ;;i Fc,nduLrirlor
spcctoratul de Stat pentru Supra'regherea
Ncstatalede Fensii.
in economi;rtrlr:proclus;e
i.r cor.lare cu schimbirile fundamerrtale
publicii Moldova, piala financiari nr:bancarl,in anul.20$7, a.hLregistrat
ca urrrlare a
irnportante modificiri in plan institutional si reguX.ator,
('CblPlF)
inLtemeiul
constituirii Comisiei Nalionale a Pietei Financiare
Lcgii nr.129-X\4 din 07.06.2007.,Pentrumodificalea gi cotnpletarea
l.cgii nr.192-XIV din IZ.ll.I99}pr:ivind Comisia tdalionala a Valc'rilt:r
Mobiliare".
Institulia nou-creati gi-a inc';:putactivritateadrin Oti 09.2.007,devcninrj succesoarea Comisiei Nalic,rralea Valorilor ]t,rlobiliare(rSIrIVi[zl),
Asigurririloi:qi llc,nduLrillor
I nspectoratuluide Stat pentru Supravegherea
de stat a activitilii asoNcstatale de Pensii gi Serviciului si-rpravegherii
c ir.rtiilorde economii gi imprumut alecetitenilor de loelAnrgiiMiinisterul
lrin:rnfelor,care s-aureorganizatprin absorblie cu ir:Ltregpatrinnoniullla
(lNPF. Regiementareade stat trebuiesaimpiedice ,3)iiriten!a
cor-rpalrir'.lor
lictive gi speculative, care pot pro\oca daune a.ctMl:;'r!iirl,e asigr'rrare9i
capitaLtrului
:rsigurafilor,de asemenea,trebuie srilcontrolezeparl-icirpa.rea
.,tliiirrin activitateade asigurarepe teritoriul RepubliciiMolc[ova..
l{eglementareade stat,prin Cl{PF, a asiguririlorrcu1:r:rincle:
I ) activitateaasiguritorilorgi leasiguriforl.lr,r:(vi.nzitc'rijrser"'i-

de asigurare;
activitateaintermediarilor
(const'matorii serviciilorde asigurare)'
3) activitateaasigura$lor
dezvoltate'eficientaeste
ob'J*"i qi la nivelul lirilor
DupI cum
'-"
o'gu""lor insircinate cu supravegherea
,rrult rnai sporiti, dacl, in ufu'"
domeniu ar
oplratori impticali in acest
rrrtlustrieiasigurlrilor, 9i ceilalli
afari de organul de supra,,rrrsiderade clatorialor sl conlu"tz"'in
este efecde stat pe piaLlade asigurare
vegherea asiglrririlor, controlul
Fiscal
atordate de c'itre Inspectoratul
Irrrrt in lirnitele t"*n*t"1Jor
(care
impozitelor), Banca centrala
(c:rre efectue*ru .orra.otoi pllgii
orgade asigurarein valuti strlini)'
t otrtroleazi d':sfigurareaactMtllii
Oricum
antimonopoliste qi altele'
"creieruL"
rrul de control al politicii
fiecare
in
larl cu suPraveabilitati
institulia
irr continuare,
r'.rn:rAne,
asiasiguririlor' in definitiv' stabilitatea
qi
{l'rerea regl:rnent"t"" fi"1"i
ci
implicali' qi
strict doar asupracelor direct
gurltorilor nu se r:isfrlnje
7)

economiinalionale'
,Lsu.praintregij
^
- .--! 4.^-+^-^,lo
faliment' in
de feliment
declarat in stare
Asiguralii respectil'rLrluiasiguritor
evenip'"loditii ca.u<rlrlarea producerii
sit*atia i. ca'e inregistreaza
aside
indemnizati' irt schimbul primei
rnentelor asigurate,"ot tt"b"i
polilei a
companiei de asigurare,delinitorul
gurare achitata anterior
evemmenpatrirnoniului s;iu impotriva
primit confirlnarea proteiirii
o oblinl treiespigubirea caretrebuie si
l.elornepreviz'ute'Ca *to'ut"'
fon'f de
iar acel cineva nu ll'oate fi-de.cat.un
bui.esuportatii e cineva'
nedorite' Lucrurile se
pentru acest:
garantareanterrlorconstituit
:lt""ttt
fala de
cu pricina nu gi-a achitat obligaliile
cornplici, daci asigurirtorul
sl
statul
ca
nevoie
asiguralilor'De aceea'este
;rcestfond cleprotejare a
fond in mirimea necesari'
r:ontrolezeformarea acestui
t'"

DelinitoriiPJ;;;;
aspecteprivirrd"d;;;t;;'

trebuie:uft"
asigurare
1:t:::11i,'-1"
aclionariicompanieidate'
aJ
"";*,'nf1'.
de capitaluri temporar

facebani"' delinitorii
Frin prisma dorinqei,de a
de.asiguriri sperAndintr-o remulibere se pot orienta 'r" 'o*p""iile
prin
celei oferite de sistemul bancar'
nerare superir:rara,i"t"*'tpf"'
cdilepe
Dar aici tr'ebuiemenlionate
i.nt,ermediuld':pozitelor t""J'itoi'"'
unul
realizarea
achizilia de acliuni Pentru
r;arepoate *t*g" i"-'"'titorul:

ciilor de asigurare);

-r77 - lj"6 -

Frd lniHFnmr

Itortofoliu echilibrat, pentru degirrerea controlului asupra destinulur

nsigurltorului, pentru realizareaunor speculalii pe termenLscurt etc.
'l'oate acesteaar trebui s[ con;tituie semnale clare pentrrr asigurafi.
Ca un caz aparte, extinderea firi sroportlogic a unui. asiguritor, practlcareaunor tarife minime pentru sp,orireacifrei de alhceri, dar flrl ac,cperire, avAnd in vedere riscurile asumate, ar trebui sii pund in g;ardSasiguratul. Este posibil ca, in orice mc,ment, ac,tionarulrnulgumit de rentabilitatea realizati in acestecondilii de insecuritate financiar'i si piriseasci
xcorabia"prin vinzarea pachetului rle acfiun! lisind in vc,ia sorlii desfigurareaulterioari a evenimentelor: faliment, insolvabilitalte,plan de redresareftnanciari. Deci, dupi cum se observa, pe p.ia!5 .frnanciari, p,ct
existamulte pericole pentru asigura.$,de aceea,este nevoie de existen'fa
unui organ specializatcare si proteje:zeintereseleasigtrr:afil<ln'
Scopurile activitifli de suprav,:gheresunt:
.
proteiarea asigurafilor, prin urmirirea sol'uabilitilii, a calit:ilii
gi competenlei managementului, a investi$ilor societdlilor
.

de asigurare;
asigurareacondigiilorpentru stabilitatea fi:uanciari, sigurarlfa
gi soliditatea companiilor de asigurare gi a fondurilor de
pensii;

t
o
.
o
.
.
r
.
.

supravegherea gi impur:Lereaunei conduite pentru companiile de asigurare,care si. actioneze in interesul clienfilor;
stabilirea criteriilor privimd capacitatea f.nanciarl 9i lichiditatea companiilor de asilprare 9i reasigura:r'e;
monitorizarea gi coordo:n.areasistemului de asiguriri qi rearsiguriri;
evaluareagi limitarea risr:ului pentru clienlfii
creqtereaincrederii popullaliei in asiguriri;
protejarea sistemului de asiguriri de a nu:;,: solda cu egeci
protejarea qi supravegh,ereainvestiliilor gi, innplicit, a activelor clienlilor;
asigurareafunclionirii stabile gi sigure a pielei asiguririlor;
asigurarearespectirii, dr: citre subieclii pielei asiguririlor; a
cerin!elor legisla$ei;

-r78-

de citre amgarantarea indeplinirii ob'ligaliilor contractuale

bele Pirrfi;

compapielei interne a asiguririlor de activitatea

pro,tejar:'ea
niilor striine'
dezvolta in afaraunor
Nicio plali a ersigurlrilor nu se poate forma 9i
conrJi,tiide stabilitate financiari a sociereglementni foarte clare, a unor
rle supraveghere9i control stricte qi
tltilor de asigrrrare,a unor metode
le irsumi acesteafali de clienli'
ftr*", dut" de obligaliile Pe care 9i
*

intrebiri de verificare
de asigurare'
1. Explicaqi Irecesitateaactivit[lii
riscurilor?
a
cedare
i2, Care sunt fonnLeiede
3. in ce constl principiul mutua[te'fii?
4. Care sunt funcliile asigurtuilor?
al asigurlrilor?
5. in ce constl ftlnclia de control
Ce se inlelege Prin reasigurare?
din punct de vedere juridic'
7, Analizali conceptul d" "'igot"'*
asigurlrile sociale 9i asigurlrile private?
8. Care este deos'ebireadintre
de servicii?
g, Prin ce se relevl asigurareaca ramuri prestatoare
asiguririlor?
10. in ce rez\dlsubiectul qi obiectul
si fie asigurabil?
11.. Care sunt concligiileca un risc
L2, Cereprezinti prima de asigurarr:?
:
o stabileqte?
13. C" reprezint[ {'ranchizaqi cine
despigubirii?
al
14. Care sunt prinr:ipiile de calcul
asigurlrile?
15. Dup[ care critt:rii pot fi clasificate
indirecte?
15. Ce reprezintl asiguririle
activitatea de asigurare in R
17. Carc-este organul ce supravegheaz6
6.

Moldova?
c'cntractului de asigurare'
18. Nurnili caractr:relejuridice ale
al contractului de asigurare'
il. Expli""qi caracl-erulde adeziune
asiguratului pini la producerea
20. Enumererli dr'epturile 9i obligaliile
riscului.

- r 79-

Teste
l.

Asigurarea, cea mai eficientd formd a prevederii, are la bazfi principiul:

a)

subrogafiei;

b)

interesului asigurrabil;

c)

rispunderiilimitate;

d)

mutualitetii.

lndicali varianta corectd

Asigardrile tnde2ilinescurtndtoarele func{ii de bazd:
a) de distribuire;
b)

de repartifie;

c)

de acumulare;

g.

6.

b)
c)

3. Func(ia de repartilie:, fiind una dintre principalelefrmc{ii a asigu-

rrtrilor:

b)

c)

se manifesta, in primul rind in procesul de formare a fondului

de asigurare, la ,ilispozifia organizafiei de asigurare, pe seama
primei de asigurare, suportate de persoanele ftz,ice gi juridice
cuprinse in asigurare;
ca funclie principal[ a asiguririlor, urmiregte modul in care se
incaseazi primeLe de asigurare gi alte venituri alle organizaSei
de asigurare,cufln se efectueazi pligile cu titlul de,indemnizafie
de asigurare, chr:ltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile
administrative gi gospodiregti;
rezidi in faptul ci asigurarea este apreciati ca ffind una din

pArghiile sistemului financiar. incasarea primelor de asigurare

are loc pe parcuLrsulexerciliului financiar gi scadenla la inceputul anului de referinli.
ln di cali var iant a cor et:td

4.

Surseledeformare a.fonilului de asigurare propriu-zis sunt:

a) impozitele gi taxele;
b)

gi a clespigubirilor de asigurare membrilor comunitlfii de risc.

lndi,:alit'arianta corectd
Pott'irtit Legii 4O7 cu privire |a octiuitatea asigurdrilor, asiguin:
rdritresunt grui'J7flte
a) asigu:ririgenerale;

d) de control.
Indi ca{i var i antelecor,ecte

a)

c) venitrrrile individuale.
7iqYtta cor ectd
Indicati, 61
Caractentl economic al activitdlii de asigurare se manifestd prin:
a) efectrrareadecontarilor cu agenlii economici;
b) acordarea ajutoarelor logistiLcepersoanelor sinistrate;
c) incasarea primelor de asigurare gi acordarea sumelor asigurate

primele de asigurare;

-r80-

asigrlririsr:ciale;
asiguriri de r[spundere civilil;

d) asigurlri de viafl.
ln di,:a[i uari anl elecor ecte
Care swnl cele:;treiprincipii Jolo'site la acordarea despdgubirii?
a) princ:ipiulrispunderiilimita.te,
b) principiuJl mutualiti$i,
c) principiul Primului risc;
principiun rispunderiiproporlionale.
Variante de rds1ouns:
d)

a+b-Fc;
a+b-rd;
a+c+d.
lndicali vari a nrta cor ectd

a)
b)
c)
8.

Carre dintre il.nnfrtoarere ttfrsd:turi nu este specificd ilomeniului

asigurrtrilor:
a) acoperi in intregime pagubr:leproduse de riscuri;
b) ramuri Prestatoare de servit:ii;
c) se bazeazfipe principiul mutuahtilii;
d) calitatea cl,eintermediar financiar.

lndicati uarianla cotectd

9. Din pun'ct de vedere iuridic - pentru a fi operanti, asigurarea
trebuie sii capete o formi iurirlici, fapt ce rezulti dintr-un con-

- .181-

tract ca ,
*".,1 pirfilor 9i din legea propriu_zisi
,emisi de pu_
terea legislativn.
Astfel, .orrtr.itol
de asigurarc, gi legea
organizare a asigu*irilor
ro#""
de
constirui. i"r;-"-.";-i.
u,

b)

,r-;o:;r;'i::";"::"'deasiguriri'lua""a""t'".r.tli*'-"'
:l
b)
c)

asiguriri ::r';:::;:
asigurlri de bunuri:
asiguririinterne;

referd' asigurdrite se
ctasifi'cd in:

dJ asiguriri depersoane;
e) asiguriri directe;
0 asiguriri de rispundere civili.
Alegeli varianta corect
d:
a) a+c+d+f,
b) b+d+f;
c) a+b+c+dr
d) b+d+e.
Indicali varianta corectd
I7. Care.suntprincipalele
elementetehnice ole
asigurdrii?
a) franciza:
b) suma asigurati;
,-, interesul asiguralc;
d)

despagubirea;

e)

paguba;

0 prima de asigurare.
Variante de rdspuns:
a) b+d+e+f;
b) b+d+a+f;
c) a+b+c+d+e+f;
d) a+c+d+e+f

c)

tnregistrarea fenomenului si se poati. realiza in evidenta statisticri. Existenla unor date referitoare la producerea riscului, pe
o perioadi cit mai indelungata, permite stabilirea, cu un grad
de pr:ecizie sporit, a ri.spunderii asilpritorului gi, implicit, a
primei de asigurare;
reprezinti pierderea, exprimati valoric, suferita de un bun asi-

gurat, ca urmare a producerii unui fer:Lomenimpotriva ciruia s_

a incheiat asigurarea.
lndica{i uarianta corectd
13, Dupdfehil raporturilor ce se stabilesc intre asigurdtor Si asigurat
asigurdrile pot fi:
a) asiguriri interne.;
b)

asiguriri directe;
asiguriri e;<ternel
asiguririindirecte;
asiguririadiacente.
lndica[i uarianta corectd
c)
d)
e)

14,, Franciza r;impli sau atinsi - se scade,tn toate cazunle,din paguba,

indiferent de volumul pagubei. Asiguritc,rul asiguri numai partea
din pagut,i care depiqegte franciza, (adeudratsaufals)
lndicali varianta corectd
75. Fenomen,ulcare afost, deja, produs se na:me;te risc asigurat (adevdrat saufals)
ln dicali uari anta corectd
16. care dinltre urmdtoarele aspectejuridice, ayrarlin contracturui de
asigarare?
a)

Indicali uqrianta corectd

12. Eualuareartnveder

a);;,;;;;";::::;;#':::::';:{,Ili",,ro",",.bunuriror,in
vedereacuprinderiiio.irr"rigo."rq,

b)
c)
d)
e)

principiul despigubirii;
caracterulsinalagmatic;
de bu.ni-credinqi;
caracterul de adeziune;
rdspundereaproportionali;

f)

caracterul oneros.
Varianta corectdeste:

-782-183-

a)
b)
c)
d)

a+d+e+t
b+d+f,
b+c+d+e;
c+d+b+f.

Problemet"tslYall

Indic afi varianta corectd

17. Care sunt conili{iile devaliditote ale unui contract de asigurare?
a) pnr[ile si aibi capacitate dt: a contractal
b)
c)

cauzacontractului si fie itri,:ita;

si aibi un obiect determinrnt sau determineihil;

d)

persoanele care incheie contractul sunt puse:sub interdicqie;

e) consimtimdntul pirlilor este dat prin eroar:.
Alegeli r dspunsulcorect:
a) b+d+e;
b)

a+b+d;

c)

a+c+e;

d)

a+c.

Evaluareabunurilor asiguratului - 350 000 lei;

Suma de asigurarea acestorbunuri - 200 000 lei;
Paguba in urnta cazului de asigurare- 100 000 lei'
surnadespdgubirii:
Sd secalculeze
a)
b)

dupiprincipiulrispunderiiproporlionale;
dupi PrinciPiul Primului risc'

Rezoluare:
in aceeaqi
1. Desplgubirea de asigurarefa91de pagubi se stabileqte
valoarea
de
fagi
proport;ie in care se afli suma de asig-urare

2,

bunulujL asigurat.
*
Sa*p= 200 000 100 000 / 350 000 = 57142'86 lei
mlrimea
Desp[gubirea este egali cu paguba, dar nu poate depigi
sumei cleasigurare'
sa",o= r00 000 lei

Indicafi uarianta corectd

1 8 . Cantractul de asigarare este:
a) actul juridic prin care asiguratul se obligi s,t pliteascd asiguritorului prima de asigurare, iar acesta se obligi si pliteasca, la
producerea riscului asigurat, asiguratului sarr unui ter:t (beneficiarului asiguririi) suma asigurati ori despigubirea, in .[ib)

c)

mitele gi in termenele conr.enite.

actul juridic prin care pifl;ile previn un prc,ces ce poertesi irnceapi, termini un proces inceput sau rezo'lvi rJificuntiEilece
apar in procesul executirii unei hotirAri judr:r:itoregti.
actul juridic prin care douii sau mai multe persoane (asociali,
participanfi) se obligi reciproc si urmSrea.r;ciin. comun scopuri economice ori alte scopuri, firi a cc,rrstit'uio persoani
juridici, implrlind intre eL: foloasele gi pierderile.

lndica[i uarianta corectd

-184-

Probleme
Pentrurezolvare
Problema I
- Z24OO
Costul obiechrlui asigurat constituie 2s6}0lei', suma asigurati
l ei ,daunacauLzatiasigur at uluidedet er m inar eaobiect ului- 3820I ei.
de asigurare
Este necesar s[ fie efectuati determinarea clespigubirii
dupl sistemul ProPorlional.
Problema 2
o sumi de 85'0 rnii
Utilajele au fost asiguratedupi sistemulproporlional la
si fie determinati
Lei.Costul efe,:tiv este de 9O0 mii lei' Este necesarca
miilei'
valoareadaunei,daci despigubireade asigurareestede 25'3
Problema 3
este de 9690 lei, suDauna cauzatii asiguratului de pierderea obiectului
din costul efecma asiguratl - 12,0 mii lei, ceea ce constituie r50la suti
despigubirea
tiv al obiectului asigurat' Este necesar si fie cleterminati
de asiguraredupa sistemulproporlional'

-185-

Problema4

6.

costul obiectului - 25'0 mii lei, suma asigurati gi d.aunaconstituie

crcrespunzitor 60 zile gi 40 la suti dirL costur efectiv al .biectului
asigu';rt.
se cere si fie determinati despilSubirea de asigurare ,:rupi
sisienrul
proporlional.

7,

Problema 5
obiectul este evoluat in sumi de rgi,2mii lei gi este asigur,atin
proporfie
de 80 la suti din costul efectiv. Este necesarsi fie ,Jetermi,rui;
i.*p;gubirea de asigurare dupi sistemul proporfional, rJaci dauna
asiguratului este de 6,2 milei.
Problema 6
obiectul este asigurat dupi sistemuLr
primurui risc la o sun:ri de 6500 Ler,
costul efectiv este de 8900 lei, d;runa suportata der citre
asigurat in
legituri cu deteriorarea obiectului ,estede - 2630 lei. Este necesar
si fie
stabilit cuantumul despigubirii de a.sigurare.

Bibliografie:
CadrulLegal
l. constitufia Republicii Moldor.., adoptati la 29 iulie
199,1.MonLitorul Oficial al RM nr.l, august 1994,pag.S_31.
2. Legea RM dinZ6 decembrie 20tJ6
,,Cuprivire la aLsiguLrIri,,.
3. Hotirirea Parlamentului RM din 15 iunie r\)g3
,,cu privire la
punerea in aplicare a Legii ,rCu privire la asig;rrriri.,,',,Monitorul
Oficial al RM, nr.l2, decembric: 1993, art.377,p:1g.140.
4. HotirArea Guvernului Republicii Mordova nr.9,s6 dinzg.r2.r994

5'

,rCu privire la asigurarea prin efectul legii de r:ispundere civitrii a

definitorilor de autovehicule gi a transportului electric
urban,,.
Monitorul Oficial al RM nr.l, ianuarie 1995, art.26,pag.2g4.
condi$ile asiguririlor prin efectul legii de r;,spu,r,Jere
civili a
definitorilor de autovehicure Ei a transportur*i erectric
urban /
Anexa Nr.' la Hotirarea Guvernului RM nr.956 din 2g^D.n994
/
Monitorul Oficial al RM nr.1, i;rnuarie 1995, art..Z6,pag"ZgS_295.

-186-

prime anitraleale asigur[rilor prin efectul legii de rispundere civilI a

delinitorilor cle autovehicule qri a transportului electric urban /
Ane:ra nr.2 la ll{otSrArea Guverr:nuluiRM nr.956 dir'28-L2.I994 /
Monitorul Oficial al RM nr'l, iarruarie 1995, aft.26'pag.295-297.
Hot5rAreaGuuernului RM nr.7lzdin 8.02.1996,,Cuprivire la apro-

barea Regularnentului despre Serviciul de Stat pentru Supravegherea asigurllilor".

IIIanu ale, arti col e.,m on ogr afii
1. Alexa C., CiurerlV. - Asigurdri qi reasigurdritn comerfulinternafional,
2,
3.

Editura ALL, ll;ucuregti,1992.

Bistriceanu Ghr.D. - Sistemulasigurdrilor tn Romknia, Editura Econornicl, Bucuregti, 2002.
Cisteli,canL., Cistelican k - Asiigurdri comerciale,Editura ,rD. Can-

temir", T55.Mureg, 1997'

4. Ciurel V. - Asigurd.riSi reaslgurdri,aborddri teoreticeSipractici inter2000.
nafion ale,Bucr:Lregti,
S. Dobrin N[., T'iLnisescuP. - Tettria Si practica asigurdrilor, Editura
2002.
Economici, BuLcuregti,
ln mecanismuldefunclionare a ecoAsigurdrile
k
I.,
Stanu;u
6. Enicov
7.

nomieinafionale/ / Economica,nr.4,2000, pag.i35-143.

Fotescu si., lu.gulschi a - Nole de curs la asigurari Ei reasigurdriChiginiuL,Editura ASEM, 2006, pag.98.

FotescuS. - kni{ieretnasigurdri.
Fotescu S. - Eficienfa asigurdrilor tn Republica Moldoua, monografi.e,CLriginiiu,Editura ASEM 2001, pag.98'
10. Fotescu S. - Problemeleracorddriiasigurdrilorla standardeleinternasimp ozionului gtiinlifi c internalional,,Probleme
{ionale / / T en:,ele
regionale in contextul procesuluLide globalizare".,Chiginiu, Editura

8.
g,

ASEM, 2(t02, ptag.1\6-149.

11. Galiceanr:t I. - Asigurdri interne Si internafionale, EdTttta ,,Un\versitari"', Cruiova, L999.
12. Puracaru L $.t.,- Asigurdri de ptersoaneSi de bunuri-aplica[ii, cazuri,
soluf ii, E J[tura Economici, Buctrregti, 199 8.

-t87-

13' sArbu Y' - Piara asipyrdriror perJecrionarea

rera{iiror economict:itr
si
RepublicaMoldova.
14. $tefan C, Enache S. - Asigurdri gi reasigurdri
tn aJacerileeconomict:,
Editura Independenfa Economici, Brniia,
f 999.
15. Vicirel f., Bercea F. - Asigurdri reasigurdri,
editia a II-a, Editurir
Si
Marketer, Bucuregti, lggg, lggg.
16' verejanu o. - statist:icaactuariari
in asigurarigenerare:Autoreferat
al tezei de doctor in ptiinle economice _
Chiginiu: Editura ASEM,
2001,23 de pagini.

lX.
Capitolul
DEINVESTITII
POLTTICA
Cuuinte.-cheie: investilii, investil;ii directe, investilii financiare, proces
investifional, proiect de investifii,' studiu de oportunitate, studiu de fezabilitate, surse de finanlare a investiliilor, efort investilional, efect al investifiilor, e{ic:ienlaeconomicl a investifiilor, fluxuri de numerar, actualizare, indicakrri ai eficienlei economice a investiliilor, risc investitional,
diminuarea rir;curilor investilion.ale.

investiliilor
9.1.Conceptul5i clasificarea
Inv.estifiile ra:prezinti o parte componenti a activitilii agenlilor
cconomici care, in decursul activitiL!:ilorlor, alocl o parte importanti a
proftturilor obtinute pentru modernj.zareagi/sau extinderea afacerii.
cu o activitate care are ca scoP
Ne referim lrainvestilii in 1eg5.tur5.
unor profituri viitoare.
oblinerii
veder:ea
bani
in
de
folosirea unei sumt:
resursele (ffreprezint5
ln ,"rr. econotmic, investifiile, la mo'dulgeneral,
nanciare, material::,,tehnice, tehnologice, comerciale etc.) cheltuite intro Xlerioadade timpr cu scopul obfl.nerii unor efecte (financiare, economice, socia-leetc.) agteptateintr-o perioadi viitoare, care si fie superioare costului investiliei.
in mod restrdns,investiliile reprezinti totalitatea cheltuielilor prin
cffese creeaz6,se achizilioneazi no,i fonduri fixe, productive qi neproductive, se inlocui,r:scmijloacele fixe uzate, se dezvoltl, se modernizeazi
gi se reu.tileazi bu:nurile materiale rlxistente. O asemenea definilie se
regiseqte in diicgiorrareleexplicative, in diverse lucriri gi monografii de
spr:cialitate, itr care investiliile de capital sunt tratate ca un suport
material al cregterii economice gi al d.ezvoltlrii sociale a unei nafiuni.
ElementeledeJinitoriiale conceptuluide investifii swt:
+ sutrieclltrl investifiei, reprezentat de cel care investeqte;
I
otriectul investifiei, reprr:zentat de activele reale sau financiare realizate in urma activitllii investilionale;

-r88-

-r89^

con(inutul material al efortului investifional, (:are

consideraL
investilia ca o structuri individualizatd. d,eresuirse
diferite ca
naturi gi volurn ce sunt angrenate in realizarea.onorproiecte;r
r
eficienta, prir:rcipiu conform ci.ruia intreprinz,itorur
accepta
schimbarea un,or disponibiritrli prezente de rer;urse
pentru .
serie de efecte viitoare, care, in sumi totali, si fie superioare
cheltuielilor inifiale;
r
factorul timp - element definitoriu al caracterrurui
dinamic
al procesului investifional, care relevi faptul cii orice
proiect
se deruleazi in timp;
+
riscul, care apare ca componenta proeminenl:i a
conceptu_
lui de investifii, deoarece investiliire presupun mobiriziri
de
capitar semnificativ gi impricS aspectele fireqti are
incertitudinii gi risculuj.
in orice situalie, se poate affrma ci esen{a investifiei derivi din
ideea ci investitorul renunli la o sumr anumiti de bani
,,astdzi"pentru
unele profituri viitoare sruperioare, agteptate ,,maine" c' urmilarele
condigii: (r) ca investifia si fie integral recuperati; (2) profitul,generar
de crtre investilie si compenseze investitorul pentru renuntarea temporari de a folosi mijloacele'investite pe parcursul unui anurnit interval de
timp; gi (3) riscul, ce apere in urma incertitudinii obginerii rezultatuluri
final scontat, trebuie luar in considerare pe parcursul analizei oportunitdlii de investire. AceaLsti definilie se reflecti asupra tuturor cate_
goriilor de investilii, reali:zatede citre persoanele ffzice sarrjuridice, cele
alocate pentru procurarea de acliuni gi obligaliuni sau irnr:bile qi teh'ologii noi.
Avand in vedere ci investiliire se pot efectua sub forma activelor
tangibile gi a celor financiare, pot fi distinse dou6 mari c;rtegorii de rnvestifii, gi anume:
r
investifii de capital (reale), care reprezinti al,ocarea
miiloa_
celor bineqti pentru procurarea de active fixe. Caracteristica
debazd a acestora este implicarea nemijlociti lin procesul
de
producfie, penLtruconstituirea activelor r"nl" (".ii"ifionarea

de bunuri, utilaje, intreprinderi - procurate in scopul sporirii

stocurilor de producfie). Aceste investifii sunt atAt pentru
obiectivele noi, cit qi pentru modernizarea celor existente;
o

de portofoliu (financiar,:), care reprezinti procurarea de valori mobiliare sau a altor active cu scopul de a
ob1ineprofituri sub formi de dobArnzi(dividende), gi se reaim'estitii

lize:azi prin cumpirarea titlurilor ile valoare, opere de arti,

creareaunor depozite bancare etc.
in afara celor doui categorii de bazi, reale gi financiare, menlionate mai sus, tipologia investiliilor se poate prezenta dupi mai multe
criterii de clasificare. Acest fapt este necesar in scopul planificdrii gi
analizei invesl.itionale, deoarece permite efectuarea unor rationamente
importante ca.repot avea un impact informatiional evident asupra deciziei de investitii.
Deci, investifiile seclasifici conform unor criterii, dupi. cum urmeazi:
f. in co:nformitate cu obiectul investilfiei sau dupi caracterul
lnvestifiei, sunt:
r' i.nvestilii reale - care se reflect5, in mod direct, in creSteri
cle capital fix;
I' investilii financiare - achizilii de obligatiuni, actiuni;
+

i.nvestifii nemateriale sau intelectuale - alocate pentru cercetare-dezvoltare, trainingul personalului, procurarea de

know-how, licenle de utilizare a t,:hnologiilor noi etc.

2. Dupi perioada investitiei, sunt:
e' i.nvestilii pe termen scurt, care sunt investiliile de pAni la I
an gi au un caracter speculativ;
o investilii pe termen mediu, care s,untinvestitiile de pAni la
5' ani;
i:nvestitiile pe termen lung - investitii pe termen mai mare
cle 5 ani.
3. Dupi rnodul de participare, investili:ile se divizeazS.in:
t
i,nuestiliidirecte- mod de alocare a mijloacelor, care acordi
+

lnvestitorului dreptul de proprietate asupra hartiei de va-

-790-19t-

loare sau a imobilului. Scopul acestora este conducerea,

administrarea directi * obiecturui in care s-a investit; poatc
fi efectuatl prin procurarea activelor reale sau, in unele
cazui, prin procurarea unui pachet de actiuni al ur.ei
societifi, care ar perrrrite gestionarear*,ali eLacesteia(10_
r

3lo/o dinvolumul tuturor acfiunilor simp,leemise).

inuestifii indirecte (de portofoliu) - plasarea resurser,rr
financiare in scopul cuLmpiririi unor hartii d,evaroare sau a
altor active, cu scopu.l de a ob,tine prcrfifuri viitoare sr.rb
formi de dobinzi sau dividende, precurn qi in urma creq_
terii prelului de piafi al hdrtiilor de valoare, neavAnd ca
scop administrarea dir ecti a obiecfului :investi,tiei.

4. Din punchrl de vedere al sco,pului investi$ilor; sepot distinge:

o inuestitiiproductive,care se clasifici in:
- investifii de inlocuire, care presupurl in prrealabl, deza_
fectarea muloacelor ftxe existente dator:iti. uzurii fizice srau
morale;
- investilii de er<pansiurae
care impurl dlupi caz, e:rtinderr,
dezvoltarea unor sectii existente,creare.ar
de obiective noi;
- investilii de inovare gi rnodernizare, carr3,
se referi la acliuni
investilionale de prornovare a progresului tehnologic, rJe

cregterea tehnicitilii proceselorecononnice,automatizare

qi informatizare etc.
investi[ii strategice,care insr]amni promovarr:a un..r prrciecte ce
anticipeazi prevenirea risc'lui tehnologic, ecronornicqi financiar
prin actiuni de investitii. Acesteaimplici atat invesfi,tiinnateriale,
cdt gi nemateriale (de cercetaregi dezvoltare).

inuestitii obligatorii, care sunt ficute cu sc,:rpul de a respecta

anumite reglementi.ri legisilativesau angajarrrenteluate fali rle
alfi agenli economici.
5. Dupi destinalia cheltuielilor sau rorul firnLctional pe care iI
ioaci in cadrul proiectului, deoselbim:
:
inuesti{ii directe sau de bazq care sunt acere consumru.ri
investifionale legate Iuncfionar gi teritoriar de obiecti.,.ur

-r92-

stabilit gi materializate in construclii de bazi, seclii de

prroductie spalii de depozitare etc. Ele concureazi nemijlocit la realizarea scopurilor proi,3ctului ce se implementeaza.
t'

i;nuesti{ii colaterale, ce cuprind ,:heltuieli de resurse necesare pentru constnrclii gi dotiiri anexe ce creeazi funclionarea in condilii normale a obiectivului (relele de
utilitifi, drumuri de acces,stalii <leePurare 9i de asigurare
cu apa,energie etc.),
inuestitii conexetcare sunt cheltu.ieli ficute in ramuri sau
clomenii conexe (in amonte sau in aval) celui in care se imp,lementeazi proiectul. Sunt consecinla fenomenului de
antrenare gi dezvoltare propriu investifiilor, fiind generate
cle nevoia de a asigura cu materii prime, energie, relele 9i
cii de comunicafie proiectul inilial, Precum $i condiliile de

clesfacerea produc$ei finite'

6. Dupi modul sau sursa de finanfare, srepot distinge:
e' i;nuesti{iipublice, ffind finangate din bugetul de stat (al
administraliei centrale) sau din bugetele locale, au ca scoP
infrromovarea serviciilor publice in domenii, cum sunt:
frastructura, invSlimAntul, sinitatea, cultura 9i artele, apio

rare, administrafie;
i'nuesti{iiprivate, realizate de age.nfii economici cu capital
prrivat, care rispund intereselor economice ale acestora 9i
sunt finanlate din fondurile proprii, constituite sau comprlementar din imprumuturi bancrre;
investitii realizate cu capital strdin, cate pot fi integrate in
oricare din structurile anterioare gi se pot tedjna in cAteva
rnoduri: (1) prin participarea investitorului striin cu o cotiprartede capital in vederea constituirii societilii ori la finanlarea unor proiecte; (2) prin acordarea unor imprumuturi
cle citre institulii financiar-bancarestriine investitorilor autohtoni; (E) cu investilii de portofoliu qi (4) ca investilii
finanfate din fonduri externe nerarnbursabile'

- r 93-

9.2.Procesu
I investilional
Activitatea de investilii se desfiiqoari ca proces econornic qi p:resu.
pune realizarea unui set de activitifi care se coreleazd.si se intercondiqioneazi in raport cu scopul acesteia,concretizat i, reatriz"rea qt
punerea in functiune a unor obiecti.yeeconomice.
Astfel, realizareainvestitiilor presupune parcurl4rereaunui cornpl:x
de operafiuni, care incep cu adoptarea deciziei de inv.estifii gi finanlarea
acesteia,gi finalizeazi cu punerea in e4ploatare a obiectivului gi urnrarirea atingerii parametrilor proiectafi. Aceste operafinni, care au ca scop
mobilizarea resurselor materiale, firranciare, de munci, pi:ecum gi timp,
in ansamblu, formeazi confinutul procesului investifional.
Procesul investitional are vale:nfeIa nivelele macroeconornic
ai la
microeconomic. La nivel macro, pr.ocesulinvestifio'al curprinde intreaga activitate investifionali a statului gi a agentilor econo,mici. La nivel
micro, procesul investilional reprezinti totalitatea acliunilor gi resurselor implicate ln realizareaeficienti a proiectului investifional.
in derularea procesului investilional, se implici n:rotivat difbrite
entitifi, care sunt numite gi subiec$ ;aiinvestitiei. Subir:ct al investiliei este
persoanacare investegtegi, in majoritatea cazurilor, be,neficiazi de aceasfi
investitie' in cazul investitiilor reale,Laaceasti.categorie, se,referi. investitorii proiectantii, antreprenorii, furr:Lizorii,bincile connerci;rle,autoriti!:iie
publice gi al,tii. in cazul investitiilor financiare, se implici: investitorii,
intermediarii, beneficiarii plasamentelor financiare gi arte e'titrti.
Obiectul al procesului investifional il constituje proiectul investitional. Atdt in conceplia Bincii Mondiale, cAt gi a Uteraturii de speci.alitate, proiectul de investilii este considerat gi se impune ca o lucrare cie
ansamblu,care include toate soluliile posibile de consunnal resurselor
materiale gi financiare, pentru fundamentarea decizliilor optirne in investirea capitalului, cu nigte rezultal:eprevizibile supr:rioar.epe plan economic gi financiar.
Astfel, proiectul de investifi:i reprezintr un ansamblu coerent de
acfiuni cu caracter investifional, care urmiregte alor;area rsrganizatade
resurse materiale, financiare, umane gi informalionale iln scopul realizirii unui obiectiv cu efect.economicEi/sausocial.

-r94-

Ciclul de realizare a unui proi,ect de investilii cuprinde,

in meto_
ia Organizafiei Naliunilor Unite pentru Dezvoltare
Industriali
l. Faza preinvestilionald, care constituie faza de
conceplie gi
pregdtire a investifiei, cuprinsi intre identificarea
ideii de pro_
iect de investitii gi pAni la adoptarea deciziei finale
de ,."lir"r"
a proiechn,lui gi deschidere rr finantirii. in aceasti etap5,
au loc
identificar.ea oporrunitifii investiliei, elaborarea
studiului de
prefe:zabilitate,apoi a studitLruide fezabiritate gi,
urterior, ruarea
deciziei rle investire. in compara{ie cu celelalte
etape ale
proi,ectului de investitig etapa de pregitire necesiti
cel mai mic
efort inves;titional gi are ceir mai mici durati de
timp, dar, in
acelaqitimp, are cea mai mare influenli asupra celorlalte
etape;
2. Fnza investi{ionald, carees,tecuprinsi intre adoptar""
d".ili"i
finale de rr:alizare a proiectuLluide investitii gi inceputul
de viafi
economicii. in aceasti etapii, are loc proiectarea, construirea
9i
punerea in func{iune a obi,ectivului de investili j.. Faza
investi_
tionirJh cu1:rinde un ansamblu de activitili, printre care se pot
ment:iona: elaborareaproierctului tehnologic; incheierea
con_
tracterlor,inchirierea sau p'rf,curarea terenurilor; executarea
lu_
cririlor de construclie-mon.taj gi darea in e4ploatare
a obiecti_
vului. in r:tapa investifiei, apar mari obligalii financiare,
iar
schimbirile din proiect pot aveagrave consecinte financiare;
3, Faza ope.ralionald (postinvestilionald), este perioada
cu_
prinsi intr:e momentul punerii in funcliune a obiectivului gi
rnomentul llchldarii lui. in aceasti etapa,proiectul
moni_
"st"
toriz,art,acilici se stabilegte daci pe parcursul implementirii
proiectului investitional s-a ajuns Ia rezultatele preconizate,
in
caz cantral, proiecful poate fi suspendat.
in elaborarea unui proiect investifional, un rol deosebit
ii revine
fazei preinvestifio'ale prin faptul ci aceasti prima etapr
de rucru
direcfioneaziLintre;rga activitate ulterioara, pnnn L dareu i'exproatare
a
obiectimlui respecfrr. Activitilile ce au loc in aceasti etapi
decisivi pot

-r95-

l
l
ri
L]

;ti

ll

cuprinde unul sau mai multe studii, in funclie de tipul gi complexitate..

proiectului de investitii analizat,careau menirea s6 fu:ndarnenteze
nece
sitatea,oportunitatea qi e,:onomicitateafiecirui obiectiv cleinriestitie,s.:i
stabileascamodalitatile de infiptuire a lucrl'ilor qi si ,Jeteirmi'e va.
loareaacestora.
Prin studiile de opo,rtunitate, se identifici posibilitar;ilerle a invr:st'
qi au ca scop evaluareage'nerali a situaliei, concomitent cu eviden{ierea,
unor cafacteristici, avantaje,trSsituri dominante ale ramr.rriieconomrce,
zonei geografice,domeniului de activitate etc. prin ele, se .urmiresc arra.
gerea viitorilor investitori, actionari, antreprenori etc., pr:e;urrr gi forn.rri.
larea de,,idei" de proiect cu scopul de a suscitareactii din partea celor
interesati.in generaf stud:Lilede oportunitate sunt schematice,,cuestirriari
globale 9i necesitS.un nive,Lredus al cheltuielilor.
cu ajuto''l studiului de prefezabilitate, se asigura selec$apreliminari gi definirea proiectului. Elaborareaunui studiu de .[ez;abilitate
ne"
cesiti cheltuieli mari; ca urmare, ideea de proiect tre-buiedez;voltatiintr-urr
studiu mai detaliat, dar firi a angajafonduri importante. studiul de prefezabilitate cuprinde o serie de date absolut necesarepentru caracterizare;r
proiectului de investitii: anrplasamentufprezentareasecton-rluisau obiectrvului de activitatein carese va incadra evolutia cererii gi ofbrtei de produse:
de acest tip, date referitoare la capacitateade producgie,rrlateriile pr:irnc,
fo4a de munca, tehnologia gi echipamentul, precurn gi est-imareaval,o'r
investitiei gi date de eficien{I economici.
Principalul obiectiv al studiului de fezralnilitate co^sti. in creareai
posibilitifii, pentru investitor, de a-qiforma o idee mai ccr,ncretiasuprar
obiectir,'uluice urmeazi a {i realizat.studiul de fezabilltate detaliaziL
prezentareainfonnatiilor din studiul de prefezabilitate gi sti la baza
adoptirii decizieide inverstilii,prin fundarnentareacostulr.riin.i,,estitie,i
sl
planului de finanlare, ptognozatea venitur:ilor qi cheltuielilo' de
exploatare,evaluarearentabilitaqiiscontategi a principalelor riscuri. Un
studiu de fezabilitate trebuie si ajunga la concruzii definitive priuindl
toate rezultatele de bazi ale proiectului, dupr luaLreain co^siderare er
mai multor varianteposit,ile.

-196-

cflefinan$area inv(]sti!iilor
9..3i.
Surs(e
Od;rti lr.lati decizia de invest.ire,din necesitate,apare prohlema
lrosibiiitl,tiir:r:de trnanlare a investiliilor pe care ie are agentul ecorrornic. ll]irlantarr:;rLinvestifiilo:r cr:nstituie o etapa semnificativA in
irnirestilional,in cadrulnclreia, urtnare a clecizieide investitii,
1,r,rce,sul
se inglobeazi irr bugetul investiliei gi pot fi utilizate
fi.oarLciar,:,
rc.s;ursele,
reatriziriiprroiectului.
pcrutrupl;tp i:mved,:rera
a investiliilor se f,ormeazipe piala financiara,
cle
finlrrtarea
Surse'le
liirr,d clominate de regulinegi mec;ilrismeleacesteia.Pentru intreprindcuii n:ani categorii de s,:rsede finanlare a investitiilor sale:
c|:'re,exJrsl-,1
interne gi e.rteI:ne(;lt;rase;;iimprumutate).
Iiinawtur"rzg.inllenrd se bazealr.lpe sursele proprii, generate in
cconrlmic investitor, qi anume: o parte din profitul
cconomli.aeig,:.nftiluri
rezer''/eforrnate in urma repartizirii profitului
a
fi
inre,stit,
nc:tclestinat
surne clin valorifi,::trearezultatelor casirii miiloacelor fixe, surne din
un,orimobiliz,Si etc.
qi ce:siuncrr
vilrirzarea
La criginjile oricirei investilii, se afli, totdeauna, acumuhri antedirect sau allt:altor investitori dispuqi si-qi angari,)are ale investillc,r'ului
jez,,eec.onomii[e,in dlLferiteforme, in realizareaproiectului respectiv.Iniirnltrelprinlt;sLtoruliui
verstiL{ia
9i a p:rr{:enerilor sii este cea mai importantiL qii naai utilizatri sursi de finanlare. Mirimea acesteadepindc de
economiile proprietarului, naid,eiide aflLr:erer
rii efi.r.:ienqa
originalit[a{-ea
ce
persc,naler
sale
butmrilor
tu.r:aqi viLl.,c,are:i
Pot fi ipotecate,capacitatea
pr:opri,ede irnprurin,ut.ln practica ilri;ernalionali,investilia propr:ie, in
nre,Jiirli rnari, constitute'.L3 din totalul finanlirii.
c,.:,rnlpa.raiile
caredejaactiveazi,investiliilepot fi finantate din:
La inltrepdndlt'riie
Prrlfrttul net --profitul carerirn'Anela dispoziliaintreprinderii dupa
ac]litarea irnpr:rzitu]ujLpe vr:nit. Prolitul net se fonneazl din diferenta
obqinute asuPracheltuielilor suportate in activititile
pozitivti ;:L'u'ernLiir-LdlLr
de antreprenoriat. Pentru investilii, de obicei, se repartizeazS.numai o
el pclate fi distribuit gi pentru alte destidirr profiihrl net, deo,a;rerce
pa.:r1le
prirnele pentru salariali etc.
aclionat:ilcr1
r,[i'rid,:ndetre
precum
na.,bii,
care sunt constiLttlitt:din profitul Pe careintreprinderea
Elre:aarnrelle
in scopuLlautofinanlr,iriiactivitllii. Rezervelese creeazi
ii r:apiLalizea:l:i,

-t97-

din profitul rimas la dispozilia intreprinderii, adici din profitul net dupi
plata dividendelor citre acfionari. Rezervele sunt de mai nrulte feluri:
+ rezerve previzute de legislalie;
.

rezerye previzute de statut;

alte rezerve,

Cesiunea activelor constituie o sursi de finanfare internl, ocazionala, care survine mai ales atunci cAnd intreprinderea i.gi reinnoiegte
activele fixe prin vinzarea sau casareacelor vechi. Evaluarea acestei resurse poate avea loc inairrte sau dupi impozitare. Fluxul .ualoric din cesiunea activelor se supune impozitlrii.
incasirile

din vAnzarea utilaielor scoase din funcfiune - unele

elemente de active fixe sunt vindute inainte de incheierea duratei lor de
func{ionare sau la sfhrgitul acesteia,ca materiale vechi. SuLmeleincasate
alimenteazd fondul de dezvoltare, din care se ffnanleazd.investifiile. Este
important ca de aceste sume si se lini seama la aprecier,:a necesarului
de capital pentru achizilia noului utilaj. Pentru aceasta ele se scad din

- im;:rumuturi de la alte persoane fizice sau juridice;

- imprumuturi obligatare reflectate in emisiunea de obliga!iuni;
- surse specifice de finanfare: leasingul, capitalul de risc (venture), factoringul, forfaitairingul etc.
- finanlari de la bugete locale sau de stat, contractate in condilj i de rambursabilitate;
- sutrvenfii pentru investi,tii, acordate de la buget, in cazuri
spe:cialepentru anumite structuri de investilii gi pentru anumite. categorii de investitori;
- imprumuturi externe contractate clirect sau cu garanlii guvernamentale.
Mecanismul finantirii investifiilor implici acliuni corelate privind: determi'area necesarului de finanfare; stabilirea structurii optime
de finangare;evaluareacostului surselor de fineLnlarepe termen mediu gi

prelul de achizifie al noului utilaj.

lung. Prin cormbinarea surselor de finanfare, apare o structuri de finanlare a proiectelor de investilii, pebaza cSreia se formeazd un cost

Finanlarea externd constituie o alternativi pentru investitori,

atunci cAnd capacitatea de autofinanlare este sub nivelul bugetului de

mediu al capitalului. Cea mai buni structuri de finantare a investiliilor

este aceeacare asigurS.minimizarea costului mediu al capitalului.

investilii. Are drept scop' constituirea prin completare a bugetului de

finanfare impus de proiectul de investilii adoptat. Aceasta este asigurati
de binci, institulii de investitii, organisme ale sectorului public, precurrx
gi ale celui privat.
Sistemul resurselor de ffnan{are externi estemai larg;gi include:
. surse atfase:
- aportul in numerar al aclionarilorr ca urmare rr emisiunii de
noi actiuni sar.rprin emisiunile de acliuni prin mobilizarea
tezewelorl
- aportul in natrLrrial acfionarilor din qari sau ritriini la cregterea patrimoniului societilii in active fi*" $t, deci, la creqterea capitalulrri social;
c surse imprumulbate:

9.4. Eficierrla
economicia investiliilor
gi indicatorii
de
evaluiere
a acesteia
EficienleL economici reprezintd principiul de bazi al teoriei gi
practicii luirii deciziei privind alocarea investitiilor qi reflectq in modul
cel mai cuprirrzitor, calitatea actiunii de a investi, deci a procesului investifional, de a produce efecte economice po:zitive,utile. Tocmai acest
fapt permite 'ca eftcienfa economici a investifiilor si capete expresia
simbolici a raporhrlui efect-efort sau efort-efect, pe care le implici
activitatea de i.nvestifii.
Deci, eficienla se calculeazi ca raportul dintre mirimea efectelor gi
a eforturilor sau raportul invers. Cele doui relalii pot fi exprimate astfel:

- creditebancare:

-198-

- r 99-

E
^)e
b) e'

-> maxtm
-+ minim

unde,
e gi e'- reprezinti eficienfa.economici;
E - efectele (rezultatele) oLrfinute.;
e - eforturile depuse(resur:sele
consumate).

turi gi civiliz;rtie, gradul de valorificare a potenfialului uman intr-o

tnumiti zond afirii etc. Efectele investiliilor s'unt destul de complexe 9i
nu pot fi cuantiffcate erihaustiv.
in practica internalionali, evaluarea r:ficienlei investiliilor se
baz,eazl.pe conceplia valorii in timp a banil,rr 9i se axeazi pe urmitoarele principii:
1. EvaluLareautilizirii capitalului investit se efectueazi prin compararea fluxului de mijloace binegti, care se formeazi in procesul realizirii proiectului investilionaLl,gi investilia inifiali.

in situatia (a), se impune obti.nereaunui efect rnaxirn la un minim

de efort. in acest caz, raportul trrebuie si fie supr:aunitar, pentru. a
reflecta o activitate rentabili. in cel de al doilea , r,.(b), se urmireqre
ob$nerea efectului propus cu eforturi cat mai mici, iar raportul trebuLie
si fie mai mic decAt1, dar la un nivel cAtmai inalt.
in contextul celor expuse rnai sus, eficientla investitiilor se
determini prin analiza raporfului care se stabilegte,intre cantitatea gi
structura efortului gi nivelul rezultaLteloreconomice ob(inute in unna
desfhguririi procesului investitional.

2. Atet capitalul investit, cAt qi fluxurile de mijloace bineqti sunt

actaalizatepentru anul curent sau Pentru anul de calcul, conform unei rate de actualizarc deterrrLinate in conformitate cu
specificul proiectului.
Metodele de evaluare a eficienlei investi$ilor 9i indicatorii respectivi, ce serr/escdrept criterii de alegerea pr'oiectelor, sunt prezentate
ln figura 9.4.1.
Metr>dede evaluarea eficien(eieconomicea investiliilor

Referirile din literafura de specialitate, cu pr::ivire .[a c.nlinutul

efortului gi efectului investifional, st:abilescci efortul econornic exprirrri
totalitatea cheltuielilor materiale, financiare qi manclperele necesare ca
proiectul investilional si demareze, iar efectele investilionale reprezinti
rezultatele obtinute ln urma realizirii proiecfului invr:stitiornal.
in categoria eforturilor, se includ eforturi invrestitionaXe directe,
colaterale gi conexe, precum gi eforturi suplimentare de invesllifii, care
cuprind cheltuielile privind pregitirea personalului, suprarreghereatehnici a lucrdrilor, pentru probe telLnologice, amenajarea terenului e{c.
Efectele investifiilor sunt destul de complexe gi au o contribut;ie
deosebiti la eficienta generali a im'estitiilor. Acestea.pot fi clasificate in
efecte economice: valoarea gi cor;tul producfiei, profitul anLualetc.,
precum gi efecte sociale, ecologice, politice etc., care sunt generate de
implicaliile pe plan social ale procesului investiliorLal. Acestea priversc
condipile de trai gi de munci, gradul de poluare, gnadul de confort, cul-

d
N
6

o
d

s
I
R

a
i3
o

o
o
o
q
E

g
E

C!

!:q

a
F

iiFigura9t.4.I. Metode gi indicatori de e.'raluarea eficientei

economice a investi(iillor

-200 -

-201 -

Astfel, evaluarea eficientei economice a irur;:stitiilor se poate

efectuasub doui aspecte:prin utili:zareametodelor
f;eneralemai simple
(abordarea statici) qi a metodelor moderne prin ca.resr:
line cont r:le
modificarea in timp a valorii fluxuu:ilor de mijloace, bdnegti, de implicarea riscurilor investitionale gi a intereselor diferililor p,articipanti la
proiect (abordareadinamicn).
Indicatorii de evaluare a eficientei economice a in'estiliilorr prezentali in figura de mai sus, sunt cel mai frecvent utilizali in practica
analizeiproiectelor gi se regdsescin literatura de specialita.te
ocr:identali
qi autohtonir precum qi in metodologiile de evaluare a proiectelor cle
investilii ale Bincii Mondiale, BERD, ONUDI.
in continuare, ne vom referi la indicatorii menfionali, insistA'd
asupracapacitilii lor cognitive, relatiile de calcul gi dornLeniilede utilizare.
Rentabilitatea investiliilor (r) asiguri comparabilitatea intre pr.fi tul total obginut in urma realizd.rii obiectivului economic nou gi efortul
investilional. Acest indicator se detr:rmini pebazavalorii:medii anuale a
avantajului economic al proiectului raportati" la eforturile inve.stitionale:

F,

r = --x

100

unde,
Pr,exprimi valoarea medie anuali a avantajuiui economic;
It - efortul investitional.
Indicatorul rata de rentabfitatr: a investitiilor este frer:vent ufilizal la
fundamentarea proiectelor. Acesta caracteizeazd,inte:nsitatea avantajului
economic obSnut la 1 leu investit. cu cat este mai mare valoarea aceslui
indicator, cu atit mai mare esteatractivitateaproiechrlui investilional.
Rnndamentuleconomical inuestitiilor(RE) reprezirrti excedentur
total de profit ce se obtine la un proiect, dupi recu;,erarea inv,estiliilor,
ce revin la o unitate de efort de irrvestilii gi se calculeazi dupr urmitoarearelatie:

R E =''

-242-

I,

-,

unde,
P1indici profitul total din realizareaproiectului;
It - eforLuLlinvestifional'
in concliliile cerinfelor econo,tniei de piala randamentul economic atAt in formi statici, cit gi dinarnici, reprezinti un instrument util
cu mare capacital:e de informare pentru evaluarea proiectelor de
inrresti{ii. CinLd R.ll > 0, proiectele sunt eficiente gi acceptabile, ele
avAndcapacitatead.ea genera profit iin excesfali de volumul investiliilor
de recuperat, Folc,sit in calitate de criteriu, varianta cea mai eficienti
este cea r:aresr: carercterizeaziprin ra.ndamenteconomic maxim'
Termenul de recuperarea investifiilor stabileqte intervalul de timp
de la lansarea proiiectului investilionral pAni in momentul cAnd profftul
net din realizarea ,proiectului recuPereazi definitiv investiliile iniliale'
Cu cat mai micd er;teperioada de recuperare a proiectului, cu atit mai
repede investitorul igi recupereazi dlepunerile inifiale gi, deci, proiectul
poate fi consiclerat Crept unul deose,bitde atractiv.
Acr:st indicator permite investiLtoruluisi cunoasci, inca din etapa
pregitirii deciziei, in cAt timp este posibil si se restituie costurile de
inrrestilii ([) ,Jin contul avantajelor economice anuale (constante sau
medii) pe cairele va obgine dupi realizareaproiectului. Teoretic, dar 9i
practic, durata de recuperare a inrestiliilor se calculeaz|in abordare
statici gi dinamicl a proceselor econ"omice.in abordare statica,termentrl de recuperare a investigiilor (T) r;edetermini conform formulei:

r= L

Pn

Datoriti faptrrlui ci durata de recuperare reprezint[ factor de risc

pentru un proiect,' cunoagterea timpului cAt de rapid se vor recupera
investiliitre,prezintiLun interes real pr:ntru agenlii economici'
Pentru analiza proiectelor investilionaler pot fi utilizali urmitorii
a investi{iilor,bazate
indicatori dinamici 'le evaluarea eficien{eieconomice
pe actuatrizareafluxurilor de miiloace binegti.
netd (Net PresentValue - engl.) apare in caliValoarea actu:",zlizatd
tate de indicator al efectului economic integral al proiectului, deoarece

-203 -

permite de a stabili diferen{a dintre volumul total al inca,sirilor birr(.!ri

obfinute pe intreaga perioadi de realizare a proiectului
,.ricosturilc to
tale, in cazul in care toate valorile sunt acfualizate:

=.L,o.,,
vA-ty'
-fr.-a-:
(t
+ r)'

fr

Ntualizare (r) pentru calculul valorii acbualizatea fluxurilor de

7l de inver;titii ale proiectului, face ca suma valorii actualizate a
de numer:ar si fie egall cu suma valorii acfualizate a costurilor
neti si fie nul5.:
rl,ecive,.loareaactualizatdL

'S cr, =$

*t1Q * ,)o

''e (t *Rrn)' fu (t+RIR)/'

sau

yAN-$
= L t,.

cF,

Ende, RlRindlicd rata interni de rentabilitate a proiectului,

r ,

,h= 1,2....D
l r-l
h = r\t+ r)
unde: CFl,exprimi fluxurile de numerar anuale;
I - valoarea investiliei;
I;, * valoarea trangelor anuale de investifii;
r - rata de actualizare;
h - anulde referinli;
D - durata dLerealizare a investifiei.
valoarea acfuali neti caracterizeazd,aportul de avarrtaj econornic
al unui proiect de investilii gi poate avea valori pozitive, negative
sau
nule' valoarea pozitivi a vAN denoti oportunitatea luirii deciziei
cu
privire la finanlarea gi realizarea proiechrlui, iar compa*ind variantele
alternative de investifii, cea convenabili este consideralii varianta
cu
mirimea maximi a fluxului actualizat net.
Indiceleprofitabilitayii (profitabfity Index - engl.) este stabilit
drept
un indicator relativ gi ca;racterizeazi raportul dintre valoarea actuali
a
fluxurilor de numerar gi vrloarea capitalului investit confor:m relaliilor:
D1

Fcr x - '

H =E-',', J t !, )o
T

sauPI =Y4! +l
I

Acest indicator exprimi rentabilitatea relativi a in'restiliei, adiciL

surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu inver;tit. Daci
este
supraunitar, proiectul de investifii este fezabil.
Rata internd ds rentabilitafe (Internal Rate of Return _ engl.)
semnifici acearati a dobanzii compuse,care atunci cdnd,sefolosegte:ca

-204 -

niveltrl RII\ se ajunge atun,cicindVAN

(r) = 0, deci

Dt

RI R= ) l C F"r x . , L * - I = o , d e c i R I R = r
(l+r)"
i-=,
Din punct dr: vedere economi.c,aceastasemnifici faptul ci progenereazi u:n cash flow egal cu capitalul investit gi pe durata de
economjici asiguri o rentabitritate a capitalului, existent la incefie,;irui :rn.
Pentru deterrninarea cu exactitate a ratei interne de rentabilitate,
inteqpolare,se aplici urmitoarea relalie de calcul:

t(r*o"
,R/ll= t',,,r,
/'1*--ff'9l----r-.
ax- r^,,
'min

valr(+)-vant(-)

unde,

,tmax , rmin surrt doui rate-criteriu, care indici

valori

actualizate contrare (pozitivi gi negativi).

in cond4iile :conomiei de piafi, RIR are semnificalia gi funclia de
lundarmental pentru acceptnrea sau respingerea proiectelor de
Termenwlde r'ecuperareactualizst al investigiilor indici intervalul de
'tlmp, in care suma ,:umulati a avantajelor economice obfinute este egali
cu, valoarea irLvesti$iiloralocate pentru realizareaproiectului. Calculul
lnclicatorului se efecfueazi prin actuializareafluxurilor de numerar prevdz:uteconfonn proiectului, care se deduc din suma iniliali a investiliei.
In acestscop, siepor:negtede la egalita.teadintre valoareaactuali a fluxrlui
costurilor de investilii gi a fluxului avantaieloreconomice'

-205 -

cF,,

--

I
.Llt

\h

.q
\
/tl'

' l' _
\ ft

h = t\1 -rr)
h -r\1 + r)
unde, T reprezinti termenul de recuperare actualizat a inv.
stifiilor.
Tt

sau

1=f66y___.

" (r+rf

Prioritate se acordii proiectelor cu perioade de r<:cuperaremr

scurte, deoarece,in acerit caz, veniturile, costurile gi ara.ntajeleer:o
nomice viitoare nu vor fi afectate de incertitudine qi tisc in aceeraqr
misuri ca qi proiectele cu durate mari de rccuperare.
Indicatorii evaluirii eficientei economice a proier:telor ap;rr ir.,
rolul unor criterii necesare,ln baza cirora participanlii Ia proie,ct pcr
aprecia atractivitateaeco:nomic6a proiectelor in scopul hrarli deciziilor
qi formulirii op(iunilor.

9.5.Riscurile
in activitateade investilii
Orice investilie rep;rezint5,intr-o mlsurfr mai rnare sau mai mrLc.r,
un angajamentcu viitoru1 care este necunoscut,in sensul dacainvestilirr
va implini obiectiveleprr:conizatesau daci alte evenimente care nu ar,i
fost previzionate si se intAmple gi s6 aibi repercusiutri ir-;rrportantc
asupra rezultatului invesrtitiei.Astfef estimarea eficien,teiproiLectr-ilu
investilional nu poate fi ficuti cu certitudine gi, din acestmotiv, clecjLzi.r
de investitii implici gi factorul risc, caretrebuie analizat,climensionat9;
integrat in procesulinvesltitional.
Indiferent de obiectul sau natura sa, investirea ln,seamni intot
deaunaasumareaunor riscuri in sperantaobtinerii unui ciqtig viitor suficient pentnr a compensa riscurile anticipate. in general, nivelul riscului
investilional qi a profitului eventualse afli in raport de prc,portionalitatc'
directl: cu cit estemai rrrarenivelul riscului asurnat,cu aiAt potentialu"l
cAqtiguluisaupierderii crefte.

-206-

R.isculinvestilional reprezinti un eveniment sau o condilie incerti

se produce, are un eiectnegativsau pozitiv asupra
',llc, in cazul in care
adici existeprobabilitatea ca rezultatul investiinvestiliei,
l,,uirntetrilor
t,rt'isi deviezt: de la cel agteptat' Esenla riscrrlui este dati de incapa, rtirteainvestitorului de a prevedea cu exactitaterezultateleviitoare ce
v,'r li obiiriutc .le pe urma investiIieilicute'
Spre deosebire de risc, incertitudinea er;tedescrisi ca situalia in
,,rlc decidentr.rlnu p,cate identifica toa.te evenimentele posibile a se
l,roduce gi, ctLat6.tmai pulir5 de a putea esti:maprobabilitatea produ, t.r'ii nor. Incr:rtitudinea provine, in cele mai multe din cazuri, din
.rl,sentasau irLsuficienlainformatiei, din calitateaprecari a acesteia'Se
Iorte spune c'i riscul derivi din incertitudine.
tn teoria econorrricl moderni, categoria,Jerisc aparein calitate de
,,rndicator"al incertitudinii, deoareceadoptareadeciziei cu privire la invt.stilie ir:Lcorrdi$i de inr:ertitudine este nemijlocit corelat[ cu necesit,rtr:aanalizeit;i cuantificirii riscului.
Riscurile:cu care se confrunti o firmi, care investeqte,sunt clasilir:irte,in func{ie de perspectiva din care slrnt abordate, in macroriscuri gi nricrro,riscuri.Macro-riscurllesunt rezultatul evolutiei, intr-un
,rrrrrrnitsens, a conditiilor de mediu de afaceri in care este localizatl
rrrvestitia.ir,r categoria macro-riscurilor, intriL totalitatea riscurilor de
rlcdiu, crrlffIa.rfi: riscul cle !ara, riscul de transfer, riscul suverary riscul
l,trlitir:, riscul de piali etc. Micro-riscurilesurLt determinate de factori
,,ntlogeni,specificisectorului de activitate,firmei 9i proiectului Propnuris qi/sau de i:nsuficientacorelare intre particularitilile activitilii 9i
lirniteleirrrpu:;ede cadrul generalal qirrii-gazdi.in categoriarnicro-ris,..ur.ilorirrtrir rnajoritatea riscurilor de firma qria riscurilor de proiect:
riscul de impLantare,riscul valutar, riscul de dobAndn, riscul de pre!,
r'iscuriiecomerciale,riscunle legatede personal,riscurilejuridice etc'
Din perspectiva cauzei aparifiei, firmele se confrrrnti, in princi( nediver si;r.rl ,cu doua ti puri m ajor e de r iscur i: r iscur isist em alice
(diversificabile). Riscul sistematic deticabile) qi riscuri nesistematice
l,irrclede factorii cconornicigenerali(ca inflaqia,modificarealegislafiei,

-207 -

schimbarea cotelor de impozitare gi.taxelor vamale snu riscurile politrce,

ecologice,sociale etc.), care deterrnini conjunctura economici a
firii,
in timp ce riscul nesistematic este d.eterminat de acej:facto:ri de risc ca:re
depind, in mod nemijlocit, de condigiile interne alt: firmei (accesul tra
materia primi., succesul campaniilo.rde publicitate etc.).
Luind in considerare nivelull la care se pot rnranifesta, riscu'ile
unei investiFi pot fi urmitoarele: riscul proiectului, r:iscul,sectorului de
activitate, riscul pielei locale, riscul de !ari, riscul piel ei globale.
Dat fiind faptul ci este o parte:inseparabili a procesului de investi_
!ie, riscul nu poate fi ignorat, de aceea, sunt necer;*re decizii care ar
asiguragestionareaeficienti a riscu:nilorinvestitionaft:,,
GestionareasaumanagementuLl
riscului reprezirrLtiun.proces connplex, care cuprinde o serie de activitifi menite sd dirnjnueze riscul, ca:re
ar putea apirea odati cu inifiativa intreprinzitorului ;;i im plici activitl
!i,

enalizei sensibilitilii rezultatelor, metoda punctului critic, metoda scenariilor, metc,da de simulare Monte Carlo, metoda speranlei matematice a fluxurilor de numerar, metoda arborelui decizional etc.
in sistenrul metodelor de dirijare a riscurilor investifionale, un
rol important revine metodelor de influenlare a riscului, aferent investifiei, cu scopul minimizirii consecinfelor negative.
in dependenli de rezultatele obfinute la etapele de identificare gi
analizS.a riscr:Lluiinvestilionaf pot fi adoptate urmitoarele strategii de
dirijare a riscului:
*
evitarea riscului, prin refuzul de a' realiza operafiuni financiare, riscul cirora este foarte inalt sau renunlarea la unele
o

riti,: a riscului gi diminuarea pierderilor din investi$ile efectuate

prin compersare, adici acliuni de as{prare, autoasigurare,prognoiiare etc. I-a acest tip de strategie, se referi gi diversificarea

grupate in trei etape:

1) identiffcareariscurilor,
2) analiza qi evaluarea riscurilor,
dirijarea riscurilor, adici elaborarea gi arloptaLreaunor strategii de diminuare a riscurilor investitional:.
Identificarea riscurilor constituie un proces de r:elevaresistematici
a surselor de risc, clasificarea risc;urilor, deterrninarea factorilor care

3)

conditioneazi manifestarea acestora gi evaluareaprealabili a influen{ei

diferililor factori asupra realizirii pnoiectului investilional. Astfel, anr.rmite riscuri, odati identificate, pot fi limitate sau inliiturate, numai daca
misurile de protecfie sunt bine fun<lamentate.
in senslarg prin analiza riscuLlui se poate intelege orice metodi -cantitativi gi/sau calitativi - de evahare a gradului de risc qi de erstimarea
impactului riscului printr-o mai buni cunoa$tere a'erzultatelor posibile
carear putea fi generatede realizareaproiectului investitionLal.

riscului investigional,limitarea, constihrirea rezervelor etc.l

a$lmarea riscului semnifici infrurntarea sifuatiei de risc cu
asumareaintregii responsabiliti$ pentru consecinlele ce pot
si apari;

distribuirea riscului, adici reparti:larearesponsabilitilii faEi

de risc intre participanlii proiectului investilional. Indiferent
de situalie, partenerilor li se transrnite acea Parte a riscului
pentru care acegtiaau posibilitili nnai mari de minimizare a

urrnirilor negative.
Acliunil: strategice indreptate spre gestionarea riscurilor investilionale trebuit: si constituie un mijloc de realizare eficienti a proiectului
investifional.

in scopul analizei gi evaluirii gradului de risc' sunt utilizate m.etode care aplici aparatul matemati,: din domeniul teoriei probabilitiqii,
analizei statistice etc. Cele mai utilizate metode perLtru a.nalizariscului

1.

sunt: metoda abaterii standard gi a coeficientului de variatie, metoda

2.

-248 -

idei de investire costisitoare etc.;

redlucerea riscului presupune reducereaprobabiliti$ de apa-

re
intrebdri de verifica
Definili irrvestilia sub aspect de categorie economici.
Numili qi erplicafi care sunt elementele de:bazi ale investifiei.

-209 -

3.

Explicali esenta fazei preinvestitionale, invesl:itionaleqi

postrr
vesti$onale a procesului investl.lional.
4. Argumentafi importanla studiului de fezabiritate in
crerurarr:.r
proiectului investilional.
5. Numili gi caracterizali surseleinterne de finantarea i'vestifiilor.
6. Erplica$ cum aparestructura de finantare a proiectelor
de inrvestitii.
7. Explicali sensul indicatorului,,valoarea actualizati neti', (vAN')
.r
unei investitii.
8. caracterizafi semnificafia indiicatoruiui
de rentabr,rrata irrternLdL
litate" in selectareaunui proiect de investitii.
9. Definifi notiunea de risc investiilional.
10. Numi{i condigile acceptirii unu.iproiect de invesrtitii.

Teste
l.

Investifiareprezinti:
a)
b)
c)

o amAtrarea consumului prelzentpentru unpr,ssupr_rsrprofit

viitorr;
principala parghie economici prin care se r:ealizeazidezvoltarea economici;
o activitate cu risc inalt;

d)

2.

venituri viitoare care vor compensa cheltuielile invesitifionare

ini[iale.
lndic ali uariantelecorecte
Dupi obiectivul care se urmiineqte realizarea proi,e6fslsl
inves_
tifiile se fivizeazi in:
a) investitii de capital, de porrtofoliu gi publice.;
b) investitiiproductive;
c) investilii individuale gi publice;
d)

3.

investitii strategice.

Indic ali uariantelecorecte

Ce investisi oferi investitorurui dreptul de confu,ol asrnpra
afacerii gi
posibilitateaparticipnrii active ramanagementul intreprindrerii:
a)

investiliiledirecte;

-21A-

b) invesrdliil,ede Portofoliu;
c) investLiliilestriine;
d) inveslliliilefinanciare.
Indicafi uariant a corectd
Descoperirea posibilitililor

investilionale

constituie una din

etapele:
a) fazei iLnvestilionale;
b) fazeipreinvestilionale;
c) fazeipostirnvestilionale;
d) fazeideexploatare.
Indicafi uarianla corectd
Faza inve,stifiionali cuprinde urmitoarele
a)
b)
c)

activitifi:

cercetlrigtiinfifice;
instn tirea r;ipregitirea personalului;
procurarett echipamentului 9i utilajelor;

d) certificareaProducfiei'
elecor ecte
616l
lndicali, 6v7i
Studiurt rle opxrrtunitate se referri la:
a) ident:Lficarea.posibilitllilor pentru investilii;
b) evaluarearnediului econornic, sociaf politic, cadrului legislativ
c)

pentru in'r,estiliei
efectu.are*analizei econom:iceqi financiare a proiectului de in-

d)

vesti!ie;
efectuareaanalizeiaspectelortehnice aleproiectului investiSonal.

In dicafi varianlelecor ecte

Studiurl ,il,efezrrbilitate are drept scop:
poa) studierea pielei forlei de mr:nci, concurenlei, identificarea
sibililor parteneri;
stabilirea programului de produclie 9i capacitifii de produclie;
c) determinarea domeniului de activitate in care seva investi;
al read) progrlozarea fluxurilor de numerar aitePtate ca rezultat
lizlrii proiL'ectuluiinvestiliorral'
Indi ca[i uawianl elecor ecte
jinvestifiei pot fi constituite din:
Sursele irrtente de finan{are a

b)

-zLL -

a)

9.

tezelei

b) capitalulactiona:r;
c) sume provenite <lin cesiuneaunor active;
d) alocaliidelabugetuldestat.
In di ca{i uariantelecor'.cte
Care din sursele de finanlare a investifiilor menfionate se referi la cele imprumutate?
a)
b)

NPy) = 60000)<
1rary1f
(1+;/

-gooroo=rg6ogu.m.
x .l
(t+o.z)"
YAIJ

P r:= ----

(wPY)'+1

c) emisiuneaobligaliunilor;
d) excedentul valorii de piall a acliunii fa![ de valoar:eanominali.
lndi cafi uariantele cor ecte
lO. Care din afirmafiiler de mai ios pot fi atribuite riscului investilional:
a) probabilitateasuccesuluisauegeculuiunui proiect i:rvestitional,;
b) riscul ce apare ceLrezultat al fluctualiei ratei de schimb a valttteri
nafionale;
c) riscul deprecierii portofoliului financiar;
d) riscul condigionatde incapacitateade plati a firmei.
In di cati uari antelecor'ecte

18608
----

t 1=1. 23

sau23o/ o

80000

.[t

creditulbancar;
emisiunea suplinrentard de acliuni;

+ 70000x

Riispuns: VlrlN a proiectului investil/onal este egald cu 18608 u.m. 9i PI

= .1,23.1\rnbiiindicatori semnifici ci proiectul poate fi acceptat,deoarece esteunul profitabil.
P:roblema 2
Un intreprinzS.toranalizeazi posibilit'ateade a cumpira un imobil la pre!
total de 110000u.nr..El estimeazi ci a.ceastiinvestilie ii va aduce un venit
annal de 2700 u.m.in anul t,3200 u.m. in anl'2,5700 u.m. in anul 3,6400
u.rn. in anul 4, 7.3Clrlu.m. in anul 5' La sftrgitul celui de al cincilea an, investitorul va prrtea.vindeacestimobill la preful de 10000 u.m. Se consideri
ciLacestproiect va fi finanlat dintr-urr credit bancar contractat la o ratl a
dobAnzii egali cu l5%. Este avantajoasi aceasti investilie? Determinali,
prin metoda IULR(IRR), daci ratele actualizirii sunt160/o9i 18%'

rezolvate
Probleme
Problema I
Se analizeazi un proiect de investilii in valoare de 80000 u.m., pentru
care se estimeazi ci va genera, in urmitorii 2 ani, fluxuri ,le numerar in
valoare de 60000 u.m. in primul an, iar in al doilea an - in valoare de
70000 u.m. Rentabilitatea medie a proiectelor similare este in mirime
de 2O%. Determinali Valoarea Actualizati Neti a investiliei (NnV) qi
Indicele de profitabilitate (PI).

Rezoluare:
Pr:ntru a rezol'uapr',rblema utilizim f,crmula:
RIR. = f-,n * ( f*o, - r^in ) x

vrurr -

g CF,
VA-ltI=L*r
) -----r, -I -t
7r+ r7'
-2t2 -

y /J V( +) - v AN ( - ) '

unde: VAN - valoa.reaactualizati net1 (NPV);

rratelede actualiza.realese.
r *i. gi r
-"*r 'f\7

Rezoluare:

vAN(+)

27A0

- '- -

3200
-

' L---L--F

5700

6400

'
'
(t+o,t6)o
(t+0,t6)t
t+0,16 (l+0,t6)'
10000
_f_ 7300
^n
: r____-_zwOOO=lZ9.l
(t'ro,t6)'
(r+0,16)'

-213 -

r7^^r _ 2700

'

3200

5700

6400

t + 0 ,1 8 (t+o ;a ), (t+o ,ts)r' ( t+ o,ts) n'

lgqoo__2oooo
*rl9'= _1081.6,
+*
(t +o,t8),' (t +o,ts)'

R IR = 16 % +(rcr" -M%)x

r29 .1
= 75.21%
129.r- (-10 8 1. 6 )

Rispuns: Rata interna de rentabilitate este egali cu l6,2ro/o.Acest nivei

depigegte costul capital'lui investit, RIR>rs%, fapt ce semnifici cir
proiechrl este unul avantajosqi poate fi acceptat.
Problema 3
se analizeazi un proiect irrvestilional cu coshrl inilial de 3s.000 u.m., care
se estimeazi cd va genera fl'xuri de numerar anuale in vakrare de 1g.000
u.m., 19.000 u.m., 21.000 u.m., gi ZZ.O0Ou.m. pentru urmitorii 4 ani.
costul capitalului investit este 20 %. Determinali varoar:eaactualizata
netr a proiectului gi termenul de recuperareactualizatal investitiei.
Rezoluare:
D' E

1 Z A N =I*_ r,

7_r(t+r)'
I
l_ *
vr {N = l gx . ]
,, +l9x
*11
(t+0.2:,o), (t+o.zo), --(r+ o z 9 ; r'
+2 2 +
-35 =lS +13,2
+Lz,z+to,6
- 3 5= 1 6 miiu . m.
(t+o.zo)o
Termenul de recuperare actualizat al investitiei se determini pornrind
T

delaegalitat""
r =iC4

(I+ r),
Et ' ' "Z+
T = 35 - 15 - 13,2= t5,8mii u.m. (investilia ce trebuie:recuperati in
anul urmitor)
6,8 / 12,2 - 2,56 anisau 2 ani 9i 193 zile

Risptuns:valoarea Actuali:zati Neti ajustati la risc esteegal cu 16 mii u.m.

Termenul de recuperare actualizat al investitei este 2156ani sau 2 ani qi
193 zile.

-2r4 -

Problemepentru rezolvare
Problema 1. Se analizeaztrun proiect investilional cu costul inilial de
1300 mii u.m, 9i cu durata de 5 ani. Situalia pe venituri gi cheltuieli se
inti in tat'el.
Durata de exliloatare
lnrlicatorii

Venituri ale perioadei (mii u.m.)

Cheltuieli ale pr:rioadei (mii u.m.)

: :l :::

.,

3,1

1000 1500 2000

700 1000 1200

'--4,,.,. ' 5 :
1500 1000
1000 800

Se cere:
a. Si se determine fluxurile de nurnerar inbaza datelor din tabel,
b. Si se es,timezeprofitabilitatea proiectului dupi indicatorul VAN,
daci ra1:aminimi a profitului ceruti de investitor este l0%,
c. Luali d.ecizia de acceptare sau respingere in baza valorii indicatoruhriVAN.
Froblema 2. lSeanalizeazi un proiect investifional in valoare de 50 mln
u.m. cu o dur;rtl de 3 ani, care se estimeazi cii va genera fluxuri de numerar cu urmiitorii parametri: 2O;25;30 (mln u.m.). fluxurile de numerar se inregistr:eazlla sfrrgihrl anului. Se consi,ileri ci acest proiect va fi
ftnanlat dintr-r-rncredit bancar contractat la o rata a dobAnzii egali cu 18
%. Deterrninali pdn metoda RIR daci acest proiect investi$onal poate fi
acceptatin cazul in care ratele de actualizare surit: 11=2to/o qrb=Z3o/u
lProblema 3. O intreprindere analizeazi pc,sibilitatea implementirii
unui proiect rle investilii in valoare de 60000 u.m. gi se estimeazi ci
acesta va genr:ra, in urmitorii 3 ani fluxuri i[e numerar in valoare de
30000 u.m. irr primul ar1 in aI doilea an - 35000 u.m., in al treilea 40000 u.m.. P.roiectul se va finanla &ntr-un credit bancar contractat la o
sau respingereaacestui
ratri a dobAnzii de l5o/o.Decidefi acceptareaL
proiect pe baza indicatorilor: valoarea actualizati neti a investifiei gi
indicele de profitabilitate (PI).
Prnblema 4. () societatecomercial5 are posibilitatea de a investi 500 000
lei pe o perioa.di de 5 ani cu condiEia rambursririi la sfirgitul fiecirui an

- 2r 5-

a cate 100 000 lei qi a recompenseisuplimentarein s*mi de s0 {J00leiila

sfhrgitul ultimului an. Decideti daci. va fi acceptati in'u,estitia,cunoscarrd
ci mai existi posibilitatea de a valorifica banii printr-un clepozit banc,ar
cu o rati anuali a dobAnzii de l8o/o.
Problema 5. Se analizeazi un proirect investi$onal cu costul ini{ial cIe
25.000 u. m., care se estimeazi.ci va genera fluxuri de nunlerar anuale in
valoare de 8.000 u.m., 9.000 u.m., 10.000 u.m., 15.000 u.m" gi 11.000
u.m. pentru urmitorii 5 ani. Cost'l capitalului invr:stit ,este20%. De_
terminali valoarea actuali zatd.net6 gritermenul de recuperare acrfualizata
investi_tiei.

X.
Capitolul
MONETAR
MONE[IA,CREDIT5l ECHILIt3RU
Cuttinte-cheie: Moneda, bani, funcliile banilor, sistem monetar, sistem
monetar internafional, sistem monetar eu:roPean,bimetalism, monometalisnr, sistem valutar, unitate monetari, etalon monetar, putere de
cumpirare, convertibilitate monetari, euro, credit, inscrisuri cambiale,
ipoteci, scadenfi, rambursare, dob5.ndi, r:rti, comision, redistribuire,
echilibnr monetar, infl afie.

Biblioqrafie:
1. Legea Republicii Moldova cu Privire la investi{iile in activitatea tle
intreprinzS.tor / / Monitorul Oficial al R Mol<l.ova nr. 64-d6 di'
23.04.2004

+.

Caraganciu, A- Bazele activita-ltiiinuestitionale /' A-C,.araganciu,0.

Domenti, S. Ciobu. - Chiginiu: Ed. ASEM, 2004. - 320 p.
Cistelecarl L. M. Economiq eJicienlaSi
/ L.
finantar.a investi,tiilor.
M. Cistelecan. - Bucuregti: Ed. Econom ici, 2001t.,
- 536 p.
Vasilescq I. Inuestilii. / I. \.asilescu, L RontAnu, C. Cicea. _
Bucuregti:Ed. Economici, 2000. - 4S0 p.
PArvu, D. Eficienla inuesti[iilor,/ D. PArvu. - Bucuregti: Ed. Lumima
Lex , 2003.- 291 p .

6. Xrrnry
7.

P., Cyxonrv A, Apcnxn LL Ocuoatr utr$ecmuLruoHn(ri

deametauocrwl.- Kranrausy:I4:tg.M3Ay 2008 * .\09 c.;
Krace,renaT.8., E opoemosa r.B. ItIueecmut4uouuaa il esme-,tb,ocrnb.
- Mocxsa: Krropyc, 2005.

10.1.M onr da
Sisi s tem ul!'nonetar
Conceptul detnoned-rt
Banii, ca rezultat al activiti,tii economice a omului, au apirut inci
din antichitat<1,cdnd omul schimba produsele pe care le crea pe produsele de care arreanevoie. Odati cu aparilia diviziunii sociale a muncii, a
aplrut necesitateacreirii unui instrument eficient de plati * astfel, apar
banii (la prim,:le etapersub formi de diferite obiecte, iar apoi sub forma
de disc plat ccnfeclionat din metale prefioase, care,datoriti compoziliei
chimice, erau rezistenli la fenomenele inconjuratoare fiind nealterabili
se caracte$ir ,ceeace era mai important, divizibili). Economia naturali
de
producere
afc,rtelor
de
dezvoltare
nivel
scizut
9i, de
rizeaztrpinlr-un
produce
se
aceea,tot ce s,:producea, de obicei, gi se consuma. Schimbul
numai la nivelul surplusurilor. Schimbul reprezinti migcarea mirfurilor
de la un producitor la altul in direclia opusi., ,:ontra altei mirfi' Munca
depusi pentruLproducerea unei mIrfi este egalabili cu munca depusi 9i
valoarea bunurilor diferi. De aici apare gi necesitateautilizirii valorii de
sch,imb. Valoarea de schimb - capacitatea de schimb a unei mirfi pe
altele, in anunrite proporfii, sau comPararea cantitativi a mirfurilor. ?n
procesul schi:mbului, marfa trebuie si aibi valoare de intrebuinlare
pentru cumpiLritor qi de schimb - pentru vAlrzitor. Aceasti particula-

-216-

-2L7 -

rltate a mS.rfurilor se prezinti. ca o unitate de con.trarii: unitate prin

faptul ci fiecare marfi trebuie si posede ambele valori, iar contrariul se
manifesti prin faptul cq pentru una gi aceeagipersoani, marfa dati nu
poate aveaambele valori.
Esenta banilor consti in faptul ci reprezinti o formi specifi.ci
de marfuri, cu formi naturah care indeplinesc fun.ctia de etalon
5;,eneral al valorii.
Categoria economici de ban s-a reflectat in nurneroase deffnilii gi
interpretiri pe md.suri ce banul a pitruns tot mai nurlt in viata economici. Categoria economici s-a rno,<lificatin timp. Iianul contemporaLn
este un rezultat al numeroaselor mutalii determinate de factori endogeni gi exogeni ai circulatiei binegti,
Din ansamblul de mirfuri, s-a.desprins o mar::[hcu atriLrute sp,ecifice, ce s-a finalizat cu gisirea echivalentului general alverlorilor.
Rolul banilor se rezumi la funcliile de intermefiar in. schimbul de
diversemirfuri in diferite etape ale dezvolti.rii societiifli.
ln calitate de categorie istori,:i gi economicS, banii sunt o marfi
deosebiti:
*

marfi intermediar;

marfh semn de valoare'.

Banii i-au preocupat pe diferili economigti, c,lrcetiitori, monetarigtr, fondatori ai diferitelor curente gi gcoli ce au corrtribr-ritla clefinirea,
fundamentarea,cl asificareaei.
Dupi aparifia banilor de hArti.e,nimeni nu mai poate dr:termina
hotarul dintre bani gi monedi.
Moneda - piesi de metal: Aur, Argint, Cupru etc., cra.re
se prezinti
sub formi de disc plat serveqteca mijloc de plati, de circulatie, de te9i
zaurizare.
Moneda - piesl de metal bituti de autoritatea suve,ranl,pentn.l a
servi in operaliunile comerciale.
Moneda are greutatea gi aliajul (titlul) stabilite de legea nnonetari
a larii emitente. Pe fali (avers) gi pe verso (revers), moneda are relief
(efigre) qi inscriplii (legende), iar p,emuchie, de obi,:ei, zirnli gi inscrip-

-218-

fii, toate acesteaeli:ctuate in scopuJlapararii integritilii materiale a monedei qi al evitirii deteriorS.riiprin tliLeresau roadere pe care falsificatorii
Ie efecturauin trec:ut pentru extrag,ereaunei pirli din conlinutul de
m,etalprefios al m.onedei.Valoarea:nominali a monedei nu mai indica
valoareapropde, e'aL
fiind superioarS'valorii proprii, lZt,p.Vl
Prirnele monr:de ar putea fi considerate cele din China (sec. XI
t.d,H.), iar din Europa, cele batute' in statul elen antic Lydia (sec. VI
l.d.H.). in trecut, banii erau confec{i.onafi sub diferite forme: inele, vArfuri de sSgeli sau liL:ngouri,ceea ce nr:cesiti verificarea continutului prin
cAnt[rire gi probarr:a titlului.
Un timp, monedele au fost ernise de preofi, i-sacerdofi apoi de
regi. in evul rnediu, ele au fost emise de regi, de cipeteniile Gudale gi de
orage.Prin crearea,statelor na!ional,:, dreptul de batere a monedelor a
revenit puteri:i centrale. Dupi Prinoul Rizboi Mondiaf baterea gi circulalia nlonedelor,le aur au incetat, acestearimAnAnd numai un instrument de tezaanzat:r:.
Monedele de argint au circulat gi mai tirziu, insi, din ce in ce mai
rar'.Au rimas pAnii in prezent in circulalie monede divizionare din metale ieftine.
Banii re,prezirrti un instrument social, o formi particulari, imediat
mobilizabili, a avudei sociale; o intruchipare transmisibili gi omnivalenti a puterii de ,lumpirare care conferi dreptul detinS,torului asupra
unei pirfi din;proclusul social al liriiL emitente.
Banul este un, bun economic, r:a oricare altul, care se deosebeqte,
punct
de vedere iuridic gi econornic, de toate celelalte mdrfuri.
din
Banii constitruLie
instrumental p;eneralal comerlului, prin intermediul ciruia rnirfurile se vAnd gi se curnpiri.
Timp de 26 de secole, adici pAni la inceputul Primului Rizboi
Mondial, omenirea a folosit monezi metalice, de aur qi argint. AvAnd in
vedere ci, in secolul XWL au apimt bancnotele gi ca, pAni la Primul
Riizboi Mondial, arcesteaau circulat impreuni cu monezile metalice, se
poate afirma cI tirnp de 3 secole(tt;OO-tlt+) a existato etapl de tranzifie, in care omenirea a folosit deopotrivS.monezi cu valoare proprie,

-2r9 -

de aur gi argint gi semne blnegti fhrl valoare proprie, bancnotele, care

reprezentau in circulalie aurul qi argintul, qi care, din acear;ti.cauz6,erau
deplin convertibile in aur gi argint.
Moneda este constituiti din ansamblul mijloacelor de plati direct
utilizabile pentru a efectua pligile pe pielele de bunuri gi servicii, adicir
ansamblul de active acceptatepretutinden! de cltre toli gi intotdeauna/
pentru a regla datoriile generateprin schimburile de mirfrrri.
Moneda apare ca un activ, ce poate fi definut, schimbat, imprumutat, conservat.
Pentru a fi acceptatil unanim (de citre tofi), valoarea monedei trebuie si se bazezepe increderea celora care o vor detine.
Formelemonedei
in evolufia lor, banii au cunoscut mai multe forme:
I
moneda metallici - confecfionati din metale pretioase irur
sau argint gi care erau recunoscute de toate p,opoarele prin
intermediul c6ntiririi sau semnului de valoare pe care il conlinea aversul nronedei;
o moneda de hirtie apare in urma falsificirilor (care se tineau
lanf) gi din caLuzainsuftcienlei metalului monetar, ea inLlo+

cuind treptat, totalmente moneda metalici;

tidurile de cre,lit (cecul cambia, biletul la ordin g.a.) apar ca
rezultat al dezvoltarii relaliilor creditare dintre partenerii de
afaceri"astfel sr:instituie noi instrumente de plata, care permit
dezvoltarea rela$ilor de productie, continuarea legiturilor
dintre parteneri inclusiv continuitatea proceselor economice;
monede scripturale sau de cont - cercetar:ilerle specialitate
leagi aparifia monedei scripturale de rea{ia biincilor care n-

au oblinut prir.ilegiul de a emite bilete de banciL.

o moneda electronici - astizi cea mai comodi qi eficienti formi, cel mai reprezentativ instrument fiind la momenf cardul electronic.
Caracteristicile banilor sunt:
r
portabilitate - banii pot ff ugor transportati, pot fi efectuate
diferite pligi in diferite localitagi;

-220 -

durabilitate - rezisti o penioadi indelungatl de timp;

divizibillLtate - pot fi impir,tili pentru a permite efectuarea
plSlilor;
o omogenitate - banii sun{:identici qi au aceeaqivaloare egall;
t
recunoiatltereugoari - PresuPuneaccePtareain tranzacfii;
r
acceptabilitate - sun! in SJenerafacceptali de citre toli particip,anfiila tranzaclii. lZe,;p.ZZ)
Func{iile monedei
Moneda indeplinegte mai multe funclii, dintre care le putem enur
*

mera pe cele mai semnificative:

L Funclia de mijloc de schimb -- separareamomentului de vAnzare
de cumpiir:areeste infhptuiti, in mare misura, prin intermediul
acestr:ifurLcfii' Banii sunt ar:ceptafi ca mijloc de schimb, pot fi
schirrrbag pe alte produse 9i servicii din economie' Daci avem
nevclie de bunul M, nu facem altceva decAt si mergem la supermarket pentru a gisi bunul M dorit qi, prin intermediul
diferitelor forme ale moneclei, putem ob;ine acel bun' Problema es,teugor rezolvati de moned5, deoarecene permite in timp
s[ alegem bunurile dorite 9i alegerea acelor care corespund
cerin{elorl deoarece moneila pistreazi capacitatea sa de plat6
in timp. Dar o probleml actuah consti in fenomenul inflafiei'
care rreo influenli asuPraputerii de cumplrare a monedei, de
aceea,tofi se striduiau si giseasci bunul comod pentru tezatrrizatea.puteriide cumprirare a monedei'
2. Funclia drzrezeruda valorii -- aqmulare, transferare a puterii de
cumPirare din prezent in vi:ltor, dup[ Kirilescu Costin - Putere
de cumpirare in agteptare,banii permit separareain timp intre
momentul incasirii qi mome:nhrl cheltuirii, intre doul schimburi
interrnedia.rebanii trebuie ri[ pistreze valoarea inilialisau mai
precisrsl Pistreze puterea de cumpirare, banii trebuie s5.reprezinte,utr mijloc rezonabil de tezaurrzare.Daci aceastanu se
intArnpli, rsuntc;utate alte rn'iiloace detezavizate'
expri3. Funclia dc.ntdsura a valorii s,auetalon aI valorii - permite
mareil valorii tuturor mirfrrrilor qi serviciilor 9L prin interme-

-22r -

diul banilor, putem m5sura efortul gi calitatea muncii noastre.

Valoarea nominah a banilor se pistreazi, vanazil numai pu_
terea de cumpirare, prelul unui bun fiind expresia valorii unui
bun. In economia monetari, sunt atAtea preluri cAte prodr.rse
sunt pe piafi. in consecinti, pe misurl ce cregte numirul produselor disponibile pe piala numirul preprilor cregte qi mai
mult, iar schimbul devine tot mai dificil. UniteLteamonetara
permite ugurarea comercializi.rii prin misurarea valorii diver_
selor bunuri qi servicii gi permiland compararea valorii bumurilor gi serviciilor'.
Abordarea funcliilor diferi de la un autor la altul, de aceea,vorn
evidenlia ca, alituri de cr:le menlionate mai sus, mai exir;ti alte funcfli
ale monedei: funclia de etalon al plIlilor aminate; func{ia.de unitate de:
cont; functii in spapu; furrcgiiin timp; etc.
Concepttulsktemului monetar na{ional
Organizarea monetari igi are inceputurile in antichitate, cAnd in
Lydia, s-au centralizat gi uLniformizatoperaliunile de bater,sa monedelor
din aur gi argint, stabilinLdu-seintre aceste doui metale un raport de
valoare de I la 13. Extinz;Andu-se,
ulterior, la popoarele .'ecine (perqii,
grecii gi romanii), s-a aju^s ca Imperiul Roman de Mijloc si dispuni de
autoritate legal investiti cu dreptul de batere a monedelor, respectanrJuse reglementirile precise privind emisiunea qi circulalia nronetari. Evolutia societililor a creat norrne gi institufli, care si reglenrenteze,organizeze gi supraveghezerela$ile monetare, creindu-se sisteme monetare
nalionale, diferenfiate dupi normele gi profilul instituliilor monetare.
lJn concept cuprinzitor al sistemului monetar se defineqte, ca un com_
plex de institulii gi modalitnEi,care permit reglementarea r:irculaliei rnonetare dintr-o !ari, prin :intermediul unui ansamblu de n,orme juridice
elaborate de autoritatea publica, cdt gi prin totalitatea insi!rumentelor gi
tehnicilor de plati exist,3nte intr-o economie, la un m.oment dat al
dezvoltarii.

1) unitatea monetari;
2\ etalonul monetar;
3) mo'dul de batere qi circulafie a monedelor, cu gi firi valoare
4)

int:inseci (integrali);
mo,dul de emisiune qi punere in circulalie a monedelor de
hirtie (bancnotelor) 9i a hirtiei-monedi.

5) metodele de reglementare a circulaliei binegti.

6) modele de determinare a vitezei de rotafie a banilor.
Aceste componente au alrrt o evolulie istorici: unele au dispirut,
altele, devenind incompatibile cerinlelor economiei qi societilii gi-au
modificat rad:ical confinutul, mutafii fundamentale inregistrindu-se in
relaliile dintre componente, in structura sisterrLuluimonetar nafional.
in prezent, aurul nu mai indeplinegte funclii monetare, majoritatea specialigtilor consideri ci procesul demorretizirii sale este ireversibil. Totodati, deprecierea necontrolati a sisternelor monetare, dezechilibrele gi fenornenele inflalioniste reclami, in conceplia altor specialiqti,
revenirea la et alonul-aur.
Moneda emisi gi pusi in circulaSe, in prezent, pe plan nalional qi
i.nternafional, are drept corespondent un etalon format prin contribufia
bunurilor qi serviciilor create in cadrul fiecirei economii, ftcAnd imposibilS, datoriti. diversitilii acestor bunuri gi servicii, redarea sub o formi
ftzici a valorii de intrebuinfare, care corespundle,Ia un moment dat, unitili.i monetare. Etalonul devine o abstrac$e,metodele practice de determinare a puterii de cumpirare a monedelor, gi pe aceasti bazi a cursurilor de schirn'b, au in vedere tocmai dimensi'unile multiple ale acestui
etalon gi urmiirirea lui prin intermediul indicilor de pre!. El constituie
baza sistemului monetar nalional, ale cirui cerracteristicigi mecanisme
se determini in dependenli de fluctuafiile din econorfie, fiind dependent de contribulia cantitativi, structurali gi calitativl a tuturor
mirfurilor gi serviciilor produse in economia rrafionali qi mondiali' Valoarea monedei, respectiv puterea de cumpirare, decurge din nivelul
prefului. in ar:est fel, puterea de cumpirare a unei unitdli monetare

Privite in evolufie, s'istemelemonetare nalionale au avut, in structura lor, urmitoarele componente reprezentative, gi anume:

reprezinti capacitatea acesteia de achiziliona bunuri 9i servicii, intr-o

-222-

-223 -

economie, intr-o tari dati la un rriomtt dat, sau ce cantitate de mirfuri gi servicii se poate achiziliona prin intermediul unLitilii date.
Teorefic, banul-mar6, etalon p utere de cumpirare- rezu]ta din relatia:

p. c.==
el/p
unde: P. c. = banul-marfa etalon sub forma valorii de intrebuintare ce se poate cumpiira cu o unitate monet;rri.;
Q,= bunurile produse intr-o economie r;iidestinate schi:mbului, exprimate in urlitili de misuri naturale.;
P = informalia de pre! enprimati prin preftrrile noonetare
ale produselor.
Prin etalon monetar, se intelege unitatea monetari lixat5. gi re<runoscuti de stat ce serveqteca misuriL a valorilor materjale ale societilii.
Totalitatea dispozi$ilor legale privitoare la etalonul monetar gi
circulafia monedei formeazi sistemul monetar.
Sistemul M onetar Int ernalion al ( SMI)
La conferinfa monetari de la Bretton-Woods (o rnici localitate
din statul New Hampshire), au participat 45 de state. Delegaliile participante au pus bazele acordului, in scopul eviti.rii conflictelor monetare
qi a relansirii comertului international. Era necesari siuprimareacontirolului asupra schimburilor qi mentinerea unor paritifji fixe, gisirea unui
etalon al valorii (au existat doui opinii - cea a lui Keyne,s,rPropuneri
pentru o Uniune de clearing internafional" gi cea a lui'lVhite ,,Proiect
preliminar de schill a unei propurreri pentru un fon,d internalional de
stabilizare a Naliunilor Unite qi ,{sociate"). (t) tnl.Darrdac,T.Barbu
,,Monedibinci gi politici monetare" p.1 16.
SMI este definit ca un ansamblu de reguli, inshrrmente, organisme gi
piele referitoare la crearea, valorificarea gi circulalia monedelor internape reguli care proviry in mod clirect,dirr practicile
lionale. SMI se bazeazd,
comercialeimpuse de citre state.Acestereguli trebuie s,iide6.neasci:
Un regim de schimb baz;atpe principii care asiguri convertibilitatea intre monede.
Aprovizionarea cu bani lichizi in cantitat,esuficienti, pentru
a face fali progresului cc'rnerfului interna!ional.

-224-

Un sistem de rezewl., care conferS'diferitelor nafiuni participante la schimb mijloacele de plati ce le permit surmontar,:a dezechilibrelor temporare irLtre cantiti!ile de devize

intr:ate gi ieqite din !ari'

Mecanisme de reajustare, in caz de dezechilibre ale balanlei
de plng curente, conservatepe term.enmediu sau lung.
Principiile Pe care s-a bazat SMI, al cirui organism era FMI, au
fost urmitoarr:lel:
+ Cooperareamonetariinternalionali;
n Crr:$tereaechilibrati a cornerfului i:nternafional;
+ Stabilirea cursului de schimb;
o Dezvoltarea economici a futuror membrilor.;
*

Mtrltilateralizareaplililorinternalictnale;

Convertibilitateamonetari.;

Lichiditatea.
SMI utilizeazi in prezent, un etalon nal;ional qi unul propriu, in
ambele cazrrri,el fiind rezultatul activitilii economice dintr-una sau mai
multe econonrii nafionale fiind internalionalizat in contextul unor factori economici gi monetari interni gi externi economiilor in cauz[.
DST este primul activ de rezewi, purtitor de dobindi creat prin
decizieintern;rfionali; existenla lui este legati de completarea activelor
de rezew|.exirstentegi este alocat de citre Fond mernbrilor participanli
la Departame;rtului DST. Unitatea valorici a unui DST este deftniti ca
echivalentul a 01888671 g aur fir1 ceea ce cor{:sPundevalorii paritare a
dolarului valal>ilela I iulie 1944. In anul 1974, s;-arenunlat la definirea in
aur, trecandu-se la o definire pe baza coqului valutar. DST-urile sunt
emise gi anulate de citre FML Acesta are autoritatea, conform statutului, si creeze lichiditeg prin alocarea de DST membrilor Fondului,
proporlional <:ucotele acestorain cadrul FMI'

r popaloan(coordonatcr)-Tranzaqiiinttrnafionale,EditrraReci{Bucuregti,L992'p.78.
voinea GheorrShe - Mecanisme si tehnici valutare siJina.nciareinternalionale, Editura
Sedcom Libris, Iagi,200l, P. 18.

-225 -

Funcfiile Drepturilor Speciale de Tragere.

fltilizarea Drepturitor Specia'leile Tragere

Conform stat utului, DST indeplinegte urmitoarele funcfii:
*
functia de etalon monetar interna{ional,prin DST putAndu-se
exprima paritilile gi cursurile valutare;
*
funclia 'le mijloc de rezervd, DST figurAnd intre rezervele
$rilor, eilituri de aur si .ralutele de rezervf,. Rolul DST, ca
mijloc de rezerva internalionali, r5mAne limitat, in mare parte, deoar:ecemoneda Flv{J[poate fi delinuti gi utilizati numai
la rrivel ,rficial in li.rile m,embre.Degi a fost creat si,DST-ul
*
*

pri.rat", piala sa a rimas limitatl,;

funclia tle instrument de c.redit,de procurare de monedi conver-tibill prin intermediul FMI gi in anumite condifli;
funclia c\emijloc depiafa' Iimitate la piala de dobAnzi 9i comisioaneclatorateFMI.

Conform statutului, DST indeplinegte urmi.toarele lunctii:

.
Etalon internafional - se pot exprima paritifile gi cursur:ile
valutare.
.

Mijloc de rezervi - rolul DST, ca mijloc de rez:ervi interrralionali, rimAne limitat, deoarece moneda FMI poate fi
delinuti gi utfizati la nir.el oficial in lirile mern.bre.

Instrumente credit - de procurare de m,rnedi convertibiLli

prin intermediul FMI gi tin anumite condilii.
Mijloc de plati - limitatri la plata de dobAnzi gi cornisioarrre

datorate FMI.
Suma de DST alocati fiecirui membru se determi.ni intr-un raport procentual fati de cota de pra6isit.re a lirii mernbre la Fond.
Alocarea se face gratuit, fare obhgalia efectuirii unei contraprestalii din
partea beneficiarului. Anulirile de DST se calculeazi ca pl:.cente asupra
alocirilor cumulative nete de DST ale fiecirui membru.

- 22,6-

Sistemwl'Moffietar Europ ean (:Smn)

SME este un sistem infiinlat in anul 1979 pentru colaborarea in
domeniul politicii tnonetare in cadml ComunitSlii Europene (Cf). infii.ngareaSMli a constituit cea de-a cloua incercare in vederea integririi
sistemului monetatl dupi ce prima'rincercare,Planul Werner, equasein
anul 1970. Clbiectivul SME era si r;reezein Europa o zoni monetari
stabili. Cele trei el.emente componente ale SME au fost ECU, mecani.smul de schimb gi intervenlier precum gi creditele. Ideea de bazd' a
acestui sisten era ca monedele implicate in acestsistem si se menlini in
raporturi reclrroce strinse. in cazul in care cursul de schimb al unei
monede igi ati.ngelimita superioari sau inferioara, bincile centrale participante trebuie sl intervini pe pialii Dezvoltarea incununati de succes
a SME a condus, la sfhrgitul anilor 80, la demararea unei noi inifiative in
direclia uniunii m,onetare,incheiati odati cu creareaUniunii Monetare
Europene,la ilata de I ianuarie 1999r(politici monetari). Sistemulmonetar european a tr,ecutPrin mai multe faze:
o inprima fazl,,afostconce,putimoneda,,ecu"l
i

s-a urmiirit apoi ca mecanismele de schimb si permiti dirijareafiecirei monede napionalecitre viitoarea rnonedi unici;

-227 -

instituirea unc'r mecanisme de credit, furnizdnrJ ajutor finan.

ciarpe termen scurt gi lung.
ECU a fost definit ca monedi comuni in I979,fiind imaginat pro
porfional cu nivelulpotenlialului economic al fiecirei 6C menibre.
Funclionarea sister.ului monetar europeans-abazal:pe o monedi
ECU qi pe definirea cursurilor-pivot ale monedelor, fall de ECU, pre_
cum gi pe un mecanism d,eintervenfii pe piala valutari..2
r
Denumirea m,onedei ECU provine de la denumirea engreza
European Cun"encyUnit gi evoci o monedi francezi vecht:
confeclionati din aur, care a circulat in Franfa, in secolul al
XIII-lea gi care era rezewati,numai marilor denrnitari.
Disciplina monetarii impusi. de sME a fo4at lirile infra{ioniste sigi modifice politica, fhri a se putea atribui acestui dispozitiv monetar
calitatea de promotor al unei politici antiinflalioniste (au existat
!iri, in
afara SME, care au reugit,si-gi diminueze coruiderabil inflaqia).
Euro a devenit realitate la I ianuarie 2002, inlocuinrr varianta rnai
veche a monedei unice gi a circulat in paralel cu moneda nationali tirnp
de 2luni, inlocuind-o apo,iin intregime.
Etapa I : I iulie 1990 -liarntarie 1994:
+ Liberalizarea cleplini a circula{iei capitalului: r;-a realizat
incepAnd cu I iulie 1990.
+ Realinierile de paritnli si fie pulin frecvente gi si
aib6 loc o
mai strdnsi coordonare a potticilor monetare,
EtapaaII-a: lianuarie L994- I ianuarie 1999:
Este un stadiu de tranzilie de la sistemul Moneta.r European la
Uniunea Monetari in care s-auprevizut urmitoarele:
r
Politicile monetare, degi continuau si. fie nalic,nale, urmau a
fi strAnscoordonate.
Renunlarea la realirrierea paritifilor. Deoarece, in urma crizei din
1992-93, s-a trecut la un sistem de cvasiflotare, realinierea.paritililor nu
mai era necesarS..in realitate, marjele fluctuare s-au m,enfinut foarte
aproape de vechile marje admise, care se incadrau in -+ f - ?,.25o/o,
z Nicolae Dardac, Teodora BeLrbu,Moned5
binci gi politici monetare, p_140

-228 -

Se impturea c:reareaunei institulii monetare centrale, care ulterior,

a devenit Ban,ca Centrali Europeanl. Aceasta institulie s-a creat sub
forma Instittrtului Monetar European, cu sediul la Frankfurt. Bincile
centrale continuau si funclioneze in regim de binci nafionale.
Eterpaa.trIl-cr: I ianuarie 7999 t'.celmaitirziu):
Raportul Delors prevede orientarea spre cursuri valutare fixate
irevocabil gi inlocuirea, in final, cu o singuri monedi. Consiliul European de traMa,rlrid din decembrie 1995, a hotirAt ca:
*
viitoareermoneda unici siLse numeascl EURO;

norninalizareaprimelor state, care urmau a participa la viitoarea uniuLnemenetari, si sr:faci, in prima Parte, a anului 1998;
totodatii, Banca Cenkali liuropeani sepune in funcfiune;
adrninisrtralia lirilor participante, bincile, institufiile financiare se pregltesc pentru trecerea la stadiul III; la I ianuarie
19!)9, irrcepe efectiv uniunea monetari prin fixarea irevocabili a paritililor,

cu fi.mclionarea Bincii Centrale Euro-

perre,care va emite EURO.

B anca Centralfi Eur opeand
Banca Centralii Europeani (a iniocuit Institutul Monetar Europr:an) este o irrstiturlieindependenti atAt fali de guvernele statelor participante la I-f EM r:Atgi fa![ de orgarnismelecomunitare, deciziile pe carei aceastale ia urrnirind exclusiv atingerea obiectivelor sale, aga cum
acesteaaLufost fornnulate prin statut, Capitalul social al Bincii Centrale
Europene este de 5,milioane Euro. r\cest capital s-a format prin contribulia bincilor cenlrale ale celor 12 l5.i membre, precum gi a cotelorpirfi subscrise:de c[tre bincile centrale ale unor liri nemembre. Calculul acestor conLtribulii s-a fhcut in funclie de PIB gi mirimea populaliei 9i
urmeazi a fi pl;tit in intregime.
Skterru,tlrnonetar al Reptublicii Molilova
Sistemul mon'etar contemporan al Republicii Moldova a apirut in
nr:iembrie 1993, ,odati cu Punererin circulalie a unit[fii monetare
na.lionale. Caclrul ii:nstitufional al acerstuisistem a aPirut in 1991, odati
cu aprobarea, de ciitre Parlament, a legilor,,Cu privire la Banca Nalio-

-229 -

nali de Stat a Republicii Moldova" gi ,,Cu privire la binci gi activitate,

bancari". in baza acestor.legi, in a doua jumitate a anuluil99l, a {,osl
creat un sistembancar din doui niveluri:
1) BancaNafionali a Republicii Moldova;
2) Bincile comerciale.
La sfArgitul anului 1995 - inceputul anului 1996, parla.mentuLla
aprobat doui legi noi, care au iniocuit legile bancare din 1991: ,,Leqe:,
cu privire la BancaNationali a Republicii Moldova" gi,,I_r:ge;r
cu pril.ir.
la instituliile financiare". Aceste legi reglementeazd,iintr-o misuri ma:L
mare, fati de iegile prec,3dente,organizareagi efectuarearotatici monetare. scara preturilor, in Republica Moldova, s-a stabixit stil[iiraic, nnij
loacelebinegti se emit in rotalie de BancaNalionali rn brlzaoperatii.lor
de credit ale acesteia.
Politica monetari, valutari gi creditara se elaboreazi de Banca,
Nationala, in comun acord cu Guvernul.
sistemul monetar al Republicii Moldova se afli in ilezv.ltare permanenti, in sensul elaborlrii qi aplicirii in practica a instruimentenormonetare existentein toate liirile dezvoltate (instrumerrtele de:supravegherc,
bancara,creareaatributelorpietei hartiilor de valoare,impk:me'tarea rnecanismului contabil conform principiilor intemalionale etc.).

la subieclii cconomict.
Circu.itulmonetarigi incepe funcqionalital.ea
llrrnii se r:onc<:ntreaziin portmoneele populat;iei,in caselepersoanelor
lrrridice,pe conturile instituliilor creditare,in trezoreria stafului. incepcrea circuitului monetar, implici aparitianecesitilii de bani la una din
prirti. CAnd survine c:erereade monedi apare necesitateaefectuirii
trrlnzactiiLorpentru circulalie gi a plililor pentru mirfuri gi serwicii.Volrrnrullor e:stedeterminat de P.I.B. Cu cAt estemai mare valoareamirfurilor qi serviciilc,r,cu atAtmai mulli bani sunt necesaripentru incheierea
;rfr.rcerilor.
Cer:ereade monedi este inaintati gi pentru acumulare,care
.rparesub dife,riteforrne: depuneri in instituliile creditare,hArtii de vaIolre gi rezerl'e oficiale cle stat. Circulalia monetari se efectueazi tn 2
i n nurn.er ar
5ipr in vir am ent r .
' uc' tl uri :
Circu.Iafiamonetard'in numerar - migcareabanilor in sfera circul.rqreiiindeplinind 2 functii: mijloc de plati gi rnijloc de circulalie.Banii
irr nurnerar se utilizeazi pentru circulalia mirfirrilor qi serwiciilor,pentru
rlcconti.rile nt:legatenemijlocit de circulalia rnirfurilor gi serviciilor, gi
;rnune: decorLt:iricu salarialii:pensii, premii, pensii alimentare;pentru
,-ontributii la rsiguririle sociale;pentru plata .hdrtiilor de valoare gi dolrinzilor la ele; pentru achitareaser-viciilorsocialeg.a.
Circulat,.amonetari in nunaerarinclude r:irculatiamaseimonetare
irr numerar, pr: o anumiti perioadi de timp intre populalie gi persoancle
jr-rrtdice,
intre persoanelefizice,intre populalir: gi organelestatale,intre

1 0 . 2M
. a s am o n e ta r;
Circuitul monetar Ei circula{ia monetard
Pentru deplina realizare a posibilitllilor inflluentr:ieconomice r
banilor asupradezvoltirii economiei de piali se cer indeplinite anurrritcr
condilii. cea mai imporl-anta dintre ele este miqcareabanilor in tara,
infaptuind functia de milioc de circulatie 9i de mijloc dt: plati. rO im.
portanla deosebita o are corelatia dintre masa marfari qi masa mone
tara. odati cu avansareadiviziunii socialea muncii qi forrnareapietelor
nationale gi mondiale in perioada capitalismului, circulafia monetar:r
deserwegtecircuitul gi cir<:ulatiacapitalului. c circulalie ff,onetara rational organizati, in numerar gi prin viramen! poate contrib ni la realiza.rei
procesului de circulatie a bunurilor qi serviciilor.

-230 -

st at alea.
pcrsoaneljcuri rl i ceq i t r r ganele
Circ,Lrlaliamonetari in numerar se efectut:azi cu ajutorul diferitelor
lirrme de rnorredi; bancnote, monedi metalici, alte titluri de credit, pre,-'urncamb,i,ile,cecurile, cardurile etc. Emisia de numerar este efectuati de
llairca Centrall. E,a emite numeraml in circulalie qi il remite, daci este
r.rzaLt,
precurngi-lschimbi pe bancnotede nou model qipe monede.
Circula!,iantonetardprin viramenf - circulalia valorii firi partir--ipareanume ranrlui: transferul de rnijloace in conturile instituliilor
,:r:editare,
ornpensareapl6lilor reciproce etc. Decontirile prin vira' li.Caraganciu, Gh. nliadi ,,Monedi gi credit" Chiqiniu, Editura ASEM, 2004
' li.Caraganciu, Gh. illiadi ,,Monedd 9i credit" Chiqinlu, Editura ASEM, 2004,pag.35

-231-

ment se efectueazi cu ajutorul cecurilor, cambiil.r, cardurilor gi altor titluri de credit.

circulatia monetari prin vira:ment cuprinde de:contiri intre intreprinderi, organizafii, institutii cu dilerite for:rnede proprietate; persoane
juridice gi diferite institulii creditare privind acorda.reagi rambursarea
creditului; persoane juridice gi populalie privind plata salariilor,-,veniturrilor pe heftiile de valoare.;persoa'e fizice gi
iuridice cu trezoreria statului privind plata impozitelor, colerctareaaltor taxe cu titl' obligatoriu,
precum pi pentru primirea mijloacelor bugetare.
MS.rimea circulaliei monetare depinde de vorumur mirlurilor in
!ari, nivelul prelurilor etc.
De circulalia prin virament cl:pinde viteza de rota,tie a activelor
circulante, reducerea numerarului din circulafie, rrLicgor.areachetrtuielilor generate de circula$e.
in func,tie de circuitul econorfc, se deosebesr:2 forme rJecirculalie prin virament:
pe operaliuni cu mirfuri;
p" obligaliuni financiare,
Primei forme i se atribuie dec,ontirile cu mirfu.rile gi serviciile, formei a doua - decontirile cu bugetul (impozitul pe vr:nit, T.V.A, fonclu_
rile extrabugetare, rambursarea creclitelor bancare, evide'f a dobanzilor
pentru credit, decontarile cu compaLniilede asigurare).
intre circulatia monetari in :rumerar gi circulalia monetari p:rin
virament existi legiturS. gi interdependenli; banii, in per:ma'enfi, tr:ec
dintr-o formi in alta, banii in numerar se transforrni in ba'i firi nnrmerar, atunci cAnd sunt depugi la banci gi invers.
"
*

Deci, circulatia numerarului ,gi circulafia firi .numerar c,onstituiie

circuitul monetar al gerq in care furrclioneazi o mo:nedi unici., cu ace_
eagidenumires.
Masa monetard: concept, stntcturd, conlinut
Masa monetari reprezinti u'indicator care r.e.prezintitoate instrumentele de plati ce existi la u' moment dat i.tr-o economie. I-a

" A.Caraganciu,Gh. Iliadi ,,Monedi gi credit,,,Chiginnu,Editura.ASEI\4,

2004,pag.36

-232 -

nivelul economiei, persoanele fizice gi juridice apaqtin atAt sectorului

bancar cit gi nebancar, de aceea,in acest inclicator sunt incluse toate
instrumentele de plati pe care le define popuLalia gi agenlii economici,
la un momenl: dat, in cadrul economiei. Misurarea masei monetare se
efectueazi prin diferite modalitili, dintre care una consti in calcularea
agregatelor monetare de citre Banca Centralii. Sunt stabilite unele criterii, dupi ca:rese efectueazi structurarea indicatorilor 9i agregatelor
monetare. Act:ste crTteri izeazi urmitoarele sfere:
o cirr:uitul Pe care il deservegtemasa rnonetarl;
+ determinarea stricti a componentelor agregatelormonetarel
*
gradul de lichiditate a componentelor agregatelormonetarel
o viteza de rotalie a diferitelor tipuri ile instrumente de plati;
r
facl-oriice influenfeazi asuPracomPonentelormaseimonetare'
Pentu a asiguraun circuit normal al mUloacelorbineqti, mirimea masei monetare, trebuie si corespundl skict necer;itifilor pielei de bunuri 9i
servicii. Daci masa r+onetari depigeqte necesiti$le economiei, apare un
fenomen caree,steurmirit cu aten$e de citre specialigtiieconomici - infla$a.
Legearol;aliei monetaredetermini, din punct de vedre teoretic, mirimea masei monetare necesari pentru asigurareadecurgerii normale a
rotatiei mone'l:are.
M-I2345-

t+2-3- 4

(z.r)

)
suneapreprilor tuturor mirdirrilor qi serviciilor existentepe pia!5;
surna pliqilor, care urmeazi si fie fhcute in perioada resPectivi, pentru mlrfurile realizate in perioada trecuti.;
surna pli$lor ce se anuleazl reciproc;
surna pligilort carevor ft efectuate in perioada viitoare, pentru mirfurile realizate in Prezen!
vitr:za medie de rotalie a unitisi monetare (numirul actelor
de vinzare-cumpirare deservite,in medie, de unitatea monetani in perioadaresPectivi);

M - masamonetari,6

6 A.Caraganciu, Gh. Iliadi,,Monedi

qi credit", Chiginiu, Editura ASEM, 2004, pag'37

-233 -

strucfura masei monetare este destul de com,prexi, dar

cu diferenfe de calcul pentru diferite ti.ri. I/Iasa monetari este compusi
din:
e moneda eGctivi;
r

moneda de con!

r
o

depunerile la termen gi in vederea economisirii;

alte active, cu grad mai nrare sau mai mic rle lichiditate.
Moneda efectiudreprezinti a,ctivul cer mai richid fiind
una din
componentele de bazi ale masei neonetare.Acest a.r;tiv,
in prezent, iqi
pierde din importanfi din simprur rnotiv ci atat persioane,re
fizice, cAt gi
persoanele juridice sunt adepli ai monedei electronice gi tot
mai pulini
poartd in portmoneul lor bani in numerar.
Moneda de cont - disponibiliriilile in conturire curente sau
ra vedere. De,tinitorii cardurilor se forc,sesc aceste d;.sponibilitili
de
reprezentand tot aceeagilichiditate ca qi'umerarul, firS riscuri
,opli-"rr-t"r"
la plati, in afari de deprecierea monedei nafionare, care
se-poate ri.sfrange gi asupra definitorilor dispc,nibfitiEilor in conturire
curente sau
la vedere.
Depozitelela termensi in vedereaeconomisiriice sunt constifuite
la
binci gi in caselede economii. Ele pot fi retrase dupii un
preaizla ban_
ci sau la asocialia de economii, i'si, gradul de licraiditate
ale acestor
componente ale masei monetare sunt de un nivel scizut.
Alte active - activele plasate in diferite titruri, emise qi
puse tn
circulatie pe piala financiar-monetari, reprezenl:ind
deficienEe la
momentul cand persoanele ar avea nevoie imed.iat de rrchiditnF
fiind
influenlali de diferiEi factori in procesul transfornrririi
titruriror sau
creantelor in instrumente imediat lichide.
Modificarea masei monetare r;eefectueazi in firnctie de
gradur ror
de lichiditate:
a) o gamd minimd de actiuece, in termen scurt, se pot schimba
in
lichiditili (bonuri de teza.ur,obrigaqiuni cr:,nvertibile in
orice
moment);
b) o gamd mediede active- i.rocuitori ai monr:dei, fhri
a tine seama de gradul de negociabilritatesau de posibiritatea de rearizare

a acestor ilctive, de faptul ci circuli numai in interiorul lirii

sau/qi in afara ei, de faptrul c6 vinzarea-cump[rarea lor influenf;eazl mirimea masei monetare.;
c) o gamalargd de qctive- toaki gama de instrumente financiare, care
lichiditatea gi nnasamonetari (obligaliuni, hirtii de
pot irrfluer:rLfa
valoarece pot negociategi comercializateugorla burs[).
Caractefistico generald a agrelgatelormasei monetare
in majoritatea lirilor cu econor:niede piala, in calitate de mecanism
de reglare a masei monetare sunt utilizate agregatele monetare. Agregatelemonetare rep,rezinti un set de iindicatori ce caracterizeazimirimea
gi structura masei rnonetare. Toate activele ce ffgureazi intr-un agregat
monetar au acelaginivel de lichiditarre.Indicatorii sau agregatelemonetare sunt stabilite in dependenli de urmitoarele criterii: eficacitateaagregatelor monetare, controlul gi existerrfaevidenlei statistice' in Republica
Ivtroldov4 se folosescurmltoarele patru agregatemonetare:
Ms - mijloacerle binegti in numerar (bancnotele, monetele gi
mijloaca,lebinegti in conturile de decontare);
Mr - include agregatul Ivtr qi depunerile la vedere in blncile
comerciale;
Mz - include agregatul M1 gi depunerile la termen in bincile
cornerciale;
M3 - include agregatul M2 gi antetitluri;
Ma reprezintl masa monetali in circulafie, la un moment dat,
inttio economie, ce trebuie sl corespundl cerinlelor piefei'
Nivelul rnaseimonetare poate li dedus din ecuafia schimburilor:

(2.2.)
(2.3.)'

MV=PT,
M = PT/ V
unde: lzl inrlici masa monetari;
P - ni'i'elul prefurilor;
fl - volumul tranzacliilor;
\r - viLtezade rotatie a banilor.

7 lrJicolae Dardac, Teodord Barbu, Monedd, bdnci gi politici monetare, p-25

-235 -234-

Varialia masei monetare poate apdrea,

numai dacd variazi prefu_
rile gi volumul tranzacgiilor.
Factorii ce determbtd masa monetard
Asupra masei monetare influenleazi
mai mulfl facto:ri:
l. Cantitatea masei monetare
se determini de autoritatea
mo_
netari a lirii (Banca centrali) gi este
in stransi corerare c'produclia
de
mirfuri gi servicii.
2, viteza de rotatie a banilor se determind:
a) p.N.B. sau V.N./ Masa monetard (
agregatulN[2 sauMs)
b) unde: p.N.B. _ produsul nagional
b*r, ;. *.';;;
uonal.
""
c) viteza de circulalie a banilor tn
circuitul pld[ilor = mdrimea
mijloacelepe conturile bancare/mdri*ro'*rl,di,
*'"rr, *rnetaretn circula{ie
"
Acest indicator reflecti legitura dintre
circulafia monetari gi pro_
cesul de dezvoltare econo,micl.
viteza de rotafie a masei monetare
este inve.. hr..h^+:^--r-

mirimea
mas
eimonetare
dincircurafie. #,.iH"rTffJl,1.::
lafie a masei monetare _ cregte masa " "l'J
monetarl. Sporirea masei

mone_
tare la aceeagicantitate de mirfuri gi sewicii
duc" la^d"rral.,rrr";;;;.
3. Mirimea multiplicatorului monetar,
care repreidnti un indi_
cator ar sSnit'fi monetare a bSnciror.
Multipricatorul monetar sau
an
creditului indici numai rnaximumul
de monedi ce poal:e fi creati
de
citre binci, suma reari fiind determinati
de situalia lichiditirii b5nci10r,
aceastadepinzand de preferinla pubricului
pentru numerar gi de poritica
Bincii Centrale. Formula de calcul este
urniitoar"a,

unde:
r e4primi
r."rl:tJk;J^;;i:

b _ prefennlapentru numerar.

Multipricatorur monetar sau ar crediteror

este un instrument anaIitic, care permite e4primareacantitativS
a crealiei monetare a bSncilor
---l
comerciale,
pradic,reprezentAnd
o creafiea monedeiscripturale.
-236 -

Masa m.oneta:I este calculati de banca centrali qi mirimea acesteia

depinde de de,ciziacelei din urmi de a Pune cantitatea necesari pentru
circulalia nortnali a economiei. DacAcantitatea acesteiaestepeste necesitllile economiei, Ba.ncaCentrali va r,etrageo parte din masamonetari in
circulalie astfellameliorAndgi controllnd nivelul inflaliei in economie.

rol 5ifunclii
10.3.Creditul- esentS,
Esen{a ared.i,l:ului
Creditul repre.zintdun imprumut in formi monetari sau in forml
de marfi acor,alatin condigii de rambursabilitate, scadenli gi, de reguli,
cu achitarea unei dobdnzi pentru folosirea capitalului. Creditul exprimi
relaliile economice, care apar, intre ,creditor gi debitor, in cadrul Procesului de redistribui::e temporari a mijloacelor temporar libere din societate. in cadml relaliei de creditare, prarticipi doul persoane: creditorul,
care acordl capitalul sub formi de imprumut, debitorul fiind persoana
care va folosi capita.luldat in diferite scopuri.
Pentru de{ini::eacreditului, este necesari prezentarea a trei opinii
care s-au conturat cu privire la acestconcept, respectiv:
.
creditulcaincredere;
.
creditul ca expresie a relaflilor de redistribuire;
.
creditul ca form[ a relaliilor de schimb.
Creditul ca irL,credere:este o concePf,ecare plaseaza,labaza relalii
lor de credit, ideea de incredere, de unde rezulti caracterul subiectiv al
acestora.Considerarea creditului ca incredere se fundamenteaz5pe defuriEile date a.cestuiconcePt.Termen,ul cre&t igi are originea in cuvintele
lattne creditum, de a,edae, care desem.neaziincrederea in ceva sau cineva'
in practic6, aceasti.lincredere se conct:ettzeazlin relaliile dintre creditor gi
dehitor, in sensul cii cel din urml trelbuiesi prezinte o anumiti bonitate,
astfef incAt si generezeincredere din partea creditonrlui'
Creditd ca r:-4presiea relafiilor: de redistribuire, reprezintl o aborcare
pornegte de la confinutul r:conomic speciffc al creditului, resdare
pectiv transfeml u:nei pdrli din produsul social de la unii din partici-

-237 -

panfii la circuitul econornic catre alti participanfi la acest circuit. Spre

deosebire de alte forme a.[erelafiilor de redistribuire a veniturilor, c4 de
exemplu, impozitele gi taxele, care comport[ caracter definitiv, creditul
este o formi particulara a acestor rela{ii, prin caracten[ temporar an
transferului din economie.
Creditul ca erpresi,e a relatiilor de schimb reprezinti ,,un acord
prin care anumite bunur! servicii sau o cantitate de monerfi sunt cedate
in schimbul unei promisiuni de plati viitoare"8.
intr-o societate dezrroltati, o mare influenfi o are sectorul bancar,
prin intermediul ciruia se efectueazi intermedierea financiari. pe de o
parte, resursele temporar libere sunt tezaunzate in cadrul depozitelor la
vedere sau la termen in trS.ncile comerciale, astfel, la rAndul lor, acestea
fiind redistribuite prin intermediul creditului la persoanele care au nevoie
de resursesuplimentare pentru desftgurareaprocesului de produqie sau
pentru procurarea diferitelor mirfuri gi servicii. in unele c..azun,creditun
reprezinti unica sursi pentru dezvoltarea companiei sau fi.rmei, sau modalitatea de a iegi din criza ffnanciari temporari. Existi un gir de elemente
carereprezinti esenqarelaliilor creditare, acesteaff.indurmitoarele:
a. Participantii la r'tportul de credit, mai sunt numili in literatrura
de specialitate, subiecli ai raportului de credit -.in Lista acestora, sunt inclusr: persoane fizice gi persoanelejuridice, inclusiv
statul, ca in figura 10.3.1.
Creditul poate fi contractat de

Persoane juridice:
- agenlii economici;
- institulii publice;
- bincile comerciale
gi centrale etc,

Figura 10.3.1. Participanliila

raportul de credit

8 Thomas Fitch, Dicfionar/ olBanking

Terms, NewVorlg 1993

-238 -

Cea mai. importantl pozilie o ocupe agen$i economici, in care

ecegtiaobgin rezultate pozitive financiare. Pe cle o parte, intreprinderile
Bunt cele care economisesc o parte insemnatii din resursele monetare,
rstfel fiind pistrate in conturile bincilor comerciale, iar acesteadin urmi avAnd posibilitatea si le foloseasci pentru acordarea de credite
tntreprinderilor gi populafiei, care se afli in deficit.
b. Promisiuneade rambursare -reprezinti angajamentul debitorului de a rambursa la scadenll valoare'acapitalului imprumutat,
plus ,:lobAndacare se formeazi pe pi.afa de capital qi pe piafa
monetarS. Datoriti unei coniuncturi nefavorabile, interne sau
extenne,debitorul poate intra in incap,acitatede plati sau poate
intAnlia plata sumelor ajunse la scadenfi. Din acest motiv, este
necesrarca, la nivelul creditorului, si se adopte misurile necesare pentru prevenirea gi eliminarea r:iscului de nerambursare,
printr-o analizl.tehnici temeinic5.a solicitantului de credit, din
mai rnulte puncte de vedere: poziln pe piafa interni gi in
cadruLlramurii, situa$a financiari, gradul de indatorare, forma
juridicd gi raportul cu ceilalgi participanli pe piafi. Acest element con&fioneazi garantareacreditului.
c. Gara;ntareacreditelor constituie o caracteristici legati de rambursabilitatea acestora. in func$e de natura elementelor care
constituie obiectul garanliei, se poate face distinclie intre garanlia real6 gi garanfia personall.
Labaza garanliei reale sti garantarea sau ,rgajarea"creditului cu
valori materiale, prin a ciror valorificare se pot obfine sumele necesare
achitirii credirrrlui.
O formi distincti de garantare reali o constituie ipoteca,actul prin
debitorul
acordi creditorului dreptul asupra unui imobil, firi decare
posedare.
Garanlia. personali reprezinti angajame,ntulluat de o terli persoani de a pliti suma ajunsi la scadenli, in caztulincapacitilii de plati a
debitorului.
Cea maji adecvati formi de garantare a creditelor o constifuie
garantarea financiari, fapt care este posibil prin asigurarea,in viitor, a

-239 -

unor fluxuri de venituri suficiente pentru acoperirea chelhrielilor leg:rte

de rambursarea creditului gi dobA*da aferenti, in ;rcest ,.op, ," p*,r_
cedeazl,la garantarea creditului c* elementele patirimoniale-ale debitorului (active fixe qi circulante). in practici, se uiirizeaz|,,r,rretoda
garan-

Pentru conturile curente ale clienfilor, se calculeazl atAt dobinda

debitoare, cet $i dobenda creditoare, ca pre! plitit de client, sau de banci, pentru utilizarea unei anumite sume.
DobAndrr simpli se calculeazi dupl form'ula:

tirii creditelor pe seama portofoliului de efecte corrLercial,e_degnute

de
agentul economic solicitant de credite.
d. scadenfa sau termenul de rambursare,stabirit in contract, este
diferit in functie de particulariti$le sectorul'i de activitate gi de
nivelul eficientei activititii beneficiarilor de credite. Astfel, existi o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore (in cazul
pielei interbancare) pAni la durate medii qi indelungate (20
sau 30 ani) in cazul impru.muturilor obligai::*e. i^tre scadenla
qi modul de rambursare a cr.editului, se poate stabili o corelafie,
astfel: cre&tele pe termerr scurt sunt ramb,ursabileirLtegral la
scadenfa,in timp ce creditele pe termen mi.ilociu gi lung impli_
ci rambursarea eqalonati.
e- Dobdnda reprezinti o caracteristici a credituluiLgi constituie,
dupi cum se desprinde din literatura de specialitate,prelul ca_
pitalului utilizat. cuantificarea dobinzii se realizeazi prin utilizarea ratei dobinzli, care se constituie inbrun instrument de
influenlare a cererii gi ofertei de credite.
un nivel redus al ratei dobanz;iiantreneazr o c:reresporiti de c'edite, ceeace determini efecte favorabile asupraproductie.i gi economiei,
dupi cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rati a dobinzii riclicat5, genereazi diminuarea cererii de credite. Luar,3a in considerarr: a
ratei inflafiei, comparativ cu rata dobanzii utilizati in contractul tle credit, conduce la constatareafaptului ci, in perioadele cu inflafie sporit4
creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectl de finangare.
in functie de acelaqi element, inflatia, in raporturile de credit, se utilizeazS,doui tipuri de dobAndi: fixn gi variabila,
Dobanda fixi este stabiliti in contractul de credit rpieste valab,ili
pe intreaga durati a creditului.
Dobanda variabili se modificii periodic in funcfie de presiunile inflafioniste gi de evolulia nivelului dobinzii pe piafi.

-24.0-

,_SixRdxn
100%xN
unde: Siiindici suma creditului inifial;
I[d - rata doblnzii;
rr - numirul de zile in perioada de acordare a creditului;
l,I - numirul de zile in anul dat.
calcul:fupi

Dobindrr compusi s"

fooTulat

-ra

D=i/S, /5,_1"

unde: Si.exprimi suma spre rambursare;

Si,- suma creditului ini$al acordat.
Rolul dobAnzii rezulti din funcliile pe carele indeplinegte.DobAnda
este unul din instrumentele principale ale politicii monetar-creditare al
statului. DobdLndaeste sursa principali de inrtrelinere a sistemului financiar-bancarr;din contul dobAnzii se finanleazi cheltuielile opera$onale
ale bincilor; se formeazi rezerveleprudenliale ale bincilor; seplitesc impozite in bugeiij sephtesc &vidende acfionarilor bincii.
Func{iile creditului Eiprincipiile lui
SintetizA.nd,trisiturile relafiilor de credit pun in evidenfi finanfarea agenlilor econornici pe seama &sponitrilitifilor latente ale econorniei qi emir;iunii monetare in condi$ile rambursabilitilii gi perceperii
de dobAndi. f'oate acestease pot exprima prin intermediul unor funclii
specifice.
Succint, funcliile creditului pot ff puse in evidenli astfel:
a) Func{ia de mobilizare, ameliorarecalitatiud a disponibilitdlilorbhneSti Si redistribuire. Formarea disponibilitllilor latente in activitatea
agenlilor ecorLomici,instituliilor, populaliei gi concentrarea lor la binci
sunt premisa principali pentru acordarea de cr:edite.Reflectareain conturile bancare a acestor disponibilitifi monetare gi luarea lor in seami la

-24t -

calculul creditelor de acordat nu constituie o redistribuire propriu-zirsi

de putere de cumpirare intre titularii de conturi. 'rfiturarii d.e disp,onibilitili nu-gi pierd drept*l de a dispune plagi pe seama depozitelor
pe
care le au constituite la binci. Are Jioc,de fapt, crearea de citre bancd
a
unei noi puteri de cumpirare, pe care delinitorii de monedi pasivi rru
au utilizat-o. se produce gi o ,rreagezare"a cererii r:a valo:ri rile intrebuinlare. Cererea titularilor de disf,odblliti$, care nu este, in condiEiile
date, decdt potenfiali, este inlocuiti cu cererea efectivi a beneficiaril.r
de credite, diferiti material de cea a.detinitoriror de clepozitemonetare,
deci cu implicatii asupra structurii rnateriale a producfiei.
Funcfia de redistribuire a cr,editului nu poate pu'e in evide'ta
dinamica masei monetare in circulafie, intrucat in e,ase regisegte qi
se
reflecti doar inlocuirea monedei pasive cu moneda activi, cantitatea
ri.mAnind aceeagi,aga cum, schimbdnd pozitia clepsidrei, cantitatea
de
nisip cuprinsi in ea rimine neschimbatl.
b) Funcyiaile emisiunea credihtlui
Indiciul funcliei de emisiune a creditului este crr:area de
mijloace de plati in economie, a un,eimase monetare suplimentare. 'oi
Daci fondurile agenfilor eco'omici, resursele Lruget'lui admin,istrafiei publice qi ale populaliei sunt, in fiecare momenLtin parte, limitate,
creditul bancar apare ca fiind singura resursi,,liberi'', a cfu:eirnirime
ar
putea lua valori in funclie de deciziile subiective ale birncilor.
Aceasti aparenli este insi falsi. Emisiunea m.rneta.ri nu poate fi
arbitrari ci trebuie corelati. cu re'liti$le economiei. At6t supracreclitarea, cit gi subcreditarea au efecte perturbatoare pe'tru econornie.
c) Funclia de reJlectareEi stimulare a eficienlei actir,,itd{iiagenlilor
economici
Eficienla economicS, cu care lucreazi intrepriLrrderile,se reflecti
sensibil in situalia lor ftnanciari, iar aceastadin urmi, in volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum gi in gradul rJe
asigurare a capacitifii de piafi Se poate considera cl acfioneazi o lege
obiectivi a raportului invers dintre eficienla in activitatea.economicd gi
necesarul de fonduri. sporirea eficienfei economice: reduce nivelul
re-

-2+2-

lativ al cheltuielilc,.rfali de venituri, dupi cum ea acfioneaz[ qi in direclia reducerii fe'rromenelor de sttlcare. Ca urmare, cu cAt eficienla
economici a unei activitifi date este mai ridicatS, celelalte condigii fiind
inrrariabile,cu atAt necesarulde fonduri este mai redus.
Prin funr:fiile pe care le indeplinegte, creditul genereazi o serie de
efecte favorabile, crtm ar fi:
.
concent:rareacapitalului;
.
sporirea puterii productive a intreprinderilorprin redistribuirea
c capitahillui;
*
o

red.ucereacheltuielilorpe cre le presupune circulalia monetari;

adaptart:a elastici a masei de bani in circulalie la necesarul
eco,nomiei. Pe lAngi aceste efecte favorabile, creditul Presu-

pune gi o serie de riscuri.

Principallul riisc este abuzul de credit. Fenomenul supracreditirii
economiei genereazi inevitabil Procese de deteriorare a puterii de
cumpirare a banilc'r, inflafie. Totodata, creditul poate favoriza operalii
economice ce atenl:eazila lichiditatea bancarl, in misura in care bincile
arxprea pulirre por;ibilitili de seleclie a clienfllor solicitatori de credite
sa.uacegtiasunt de :rea-credinqi.
Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sarrde o anurnitl stare econorrLici conjuncturalS.
Farmele crediitului
Diversitertealirrmelor sub care se manifesti creditul in economie a
impus utilizarea ntai multor criterii semnificative de clasificare, in
funclie de care se disting urmitoarel::
I Dupi naturra economici gi participanlii la relalia de creditare,
se rernarca.:
*

creditul comercial;
creditulbancar;
credit;ul de consum;
creditul obligatar;

creditulipotecar
DupS calitatea debitorului se delimiteazi:

-243 -

creditul acordat persoanelor fizice;

credihrlacoldatpersoanelorjuridice.
+ Dupi calitatea debitorului gi a creditorului se disting:
credihrl priva!
*
creditul public.
+ Dupi scopul acordirii creditului:
*
credite de producfie;
credite de circula{ie;
credite de consum.
+ Dup[ natura garanfiilor:
credite reale;
creditepersonale.
. Dupi intinderea drepturilor creditorului:
credite denunfabile;
creditenedenunlabile;
credite legate.
c Dupi modul de stingere a obligaliilor de plati:
credite amofiizabile;
crediteneamortizabile.
r Dupi termenul la care trebuie rambursat creditul:
credite pe termen scurt;
credite pe termen mijlociu;
credite pe termen lung.
Indiferent de criteriile de clasificare ttshzate, se pot desprinde cAteva caracteristici esentiaLleale creditului in economia contemporana.
Cele mai importante forme ale creditului sunt urmi.toarel::
Creditul comercial, care se caracterizeazi prin elementele de
mai jos:
r
reprezinti creditul pe care gi-l acordi agenfii economici la
vinzareamdrfii sub forma amAnirii pligilor;
c avantajul acestei forme de credit consti in ferptul ci intreprinzitorii igi pot desfaceproducSa flri si age,ptemomentul
in care cumpiritorii vor define bani. Se apreciaz"a,astfel, ca
se accelereazi circuitul capitalului real;

-244 -

Creditu.l comercial antreneazi emisiunea de titluri specifice acestd credit (carnbii, bilete de ordin), ca titluri de crean!4 care prezintl
lvrntaiul scontiriila blnci, in acestmod, creditul comercial devine credlt bancar, iar prin cedareaportofoliului de efecte comerciale de cltre o
benci comerciali, blncii centrale prin reescontare, se antreneazi un
illecanism de emis':iunede monedi cr:ntrali.
Creditullbancar
o Participrrnlii la creditul bancar sunt reprezentali, la modul
general, de un agent nebancar (producitorul sau agentul
eco,nomic), pe de o parte, gi banci, pe de alta.
Creditul bancar prezinti avantajul unei mai mari flexibilitl;i,
cornparativ cu cel comercial, intrucit sumele disponibile pot
fi orientrrte citre diferite forme de activitate economicS.
intrre cn:ditul comercial r1icel bancar existi o puternica le-

g6tur6,in sensul ci, uneori creditul comercial se poate transforrmain credit bancar, sau acestapoate constitui suport al
aco,rdirii unui credit com,ercial.
Activita.tea d,e,creditare se poate realiza prin folosirea mai multor
metode:
a)
b)
,

c)
d)

avansuri in cont curenlll

linia de credit simpli;
li.nia de credit confirmati;
linia de credit revolving;
credite cu destinalie spr:ciali.

e)
a) Avarusurile ln cont curentt
r
sunt cre,:litepentru acoperirea unor goluri de casi;
t
nu au destinalie prestabilit[ gi, din acest motiv, sunt denur
fi'

mite credite de trezorerie;

acestecl:edite nu sunt garantate prin anumite garanfii, ci prin

starea de bonitate a clientului.

b) Llnia d.eu'edit simpld:
r
reprezinti nivelul maxim al creditului care se poate acorda
umri client, intr-un cadru prestabilit.

-245 -

c) Linia de credit confirmatd:

*
semnifici $un.r ce poate fi acordatr sub formi
de credit gi c;rrr,
esteconsemnaliintr_un document scris,convenit
de banci
d) Linia de creditrevoluing:
r
este un mecanism de creditare ca

i municipale, pentru acoperirea necesitta$lorde fonduri destinate

ceaufostramrbursarecreditele""1."ir:""',::::i:'i;ir"Jllll.'

dite, {5ri intocmirea de noi documente.

e) Creditele cu dest{.na{iespeciald:
.
sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privlntl
materiile prime agricole, creditele pentru procluclia j"
.,r,,
serve,ori pent:ru stocareaunor materiale de
co'structii.
^
intrucat cre&tur ba,ncar constituie principala
arr"u i"
tare a credihrlui in cadrulrunei economii, este
-l^t.- cri
necesara cr-rnoaqterea
mensiunilor acestuiala nivelul intregului sistem.
Creditul de consurn
r
Reprezinti vi:rzarea cu plata in rate a unor
bunur.i de con.
sum personal, de folosin;i indelungati gi
de mare valoarc
(mobila, autoturisme, articole d. ui ."srrii).
+ intre creditur ,ie consum gi
creditul bancar ex.st'. stranse regituri, in sensul unor raporturi de determinare.
r
Pentru plata in rate, comercianfii recurg ra credite
bancare.
.
in condilii de insolvabilitate, cumpiritorul
este obligat sa
restituie bunurile, iar uneori, in funclie de
cla.uzele.oirtr".tuale, nu se maLipot recupera nici ratele achitate.
creditul obligatar reprezinti resursere mobilizate
de unititile
debitoare din economie, prin emisiunea de
obligafiuni lriri"ri J" .,,
loare cu scadenli mai mare de I an) gi plasarea
acestoril pe piala pri_
mari de capital.
in calitate de debitor, apar o diversitate de participanfi,
Statul emite
obligaliuni pe piala intemi sau intemafionah,r-,, .r- -"'"a_rr.**
teritoriale ale stahrlu! respectiv prim'riile oragelor
gi mu^icipiiror, emit
'

stancu Ion - Gestiunea financiarl a agenfiror

economici, Edifura Economici, Btrcu-

regti, 1994.

-246 -

unor obiective locale, societi$le comer,cialede mare dimensiune']

tn ."lit"t'" de creditori, deci de cumpiritori ai obligaliunilor' aParr
ii persoane fizice gi cei institufionali, acegtiadin urmi putind
in rrLodsemnificatirl evolulia pielei..Motivalia investitorilor in
citre astfel de plasamente este dati de nivelul dobinzii afeprecum gi de posibilitilile de tranzaclionare pe piafa secundari la
de valori, prin care se valorifici diferenfa favorabili de pre! dintre
curnpiririi gi cel al vAnzirii titlurilor.
Creditul ipotecar
Reprezinti un credit garantat cu proprieti$ imobiliare sub forma clidi(ln special,ln mediul urban) saude natura terenurilor (in mediul rural).
Cunoagte mai multe forme gi are o amploare deosebiti in lirile
"
o
.

credit ipotecar cu dobindi variabili;

credit ipotecar cu rambursare progresivi (cu reduceri ale
anuitililor, mai mari la inceputul perioadei de rambursare);
credit ipotecar inversat, purtitor de anuitili (caz in care
imprumutul aduce proprietarului u:nvenit regulat), prin care
'benefici
az6,de dreptul de
se 'ualorificI capitalul investit gi se

proprietate qi de uzufruct.
" Importanfa creditului ipotecar provine din faptul ci permite
nobilizarea ceLpitalurilordisponibile pe termen lung.
o Prin intermediul titlurilor de ipote'ci sunt finanlate aproximativ 60% din locuinfele familiilor (de pAnn la 4 persoane).
ExistX gi tiduri de ipoteci prin care sunt finanfate constmcfiile de apartamente gi imobile destinate afacerilor.
* in calitate de participanfi, pe aceasti piafi apar societi!ile de
esigur5.ri,binr:ile comerciale, bincile mutuale, ceea ce dovedegteun interes sporit al investifiilor, ca urmare a importanlei pe care o acordi autoritifile acestui tip de credite.l0

t0 Kirilescu Cosl:in - Moneda, mic6 enciclopedie, Editura

$tiinfifice gi Enciclopedicil
Bucuregti. t982'p.77.

-247 -

Riscul ile gedit

creditarea esteo activitatede b,aziintr-o banci. Aceastiapoate gene,r.'
profituri importante pentru banci, daci. este practicati corect, dar ca.rc
poate duce gi la pierderi. Prin urmLare,trebuie aborclati intr-o manieri'r
structurati gi logici. Activitatea de creditare implici un risc, prin insaSi
elementele de anticiparepe care se bazeazadecizia ,Je cr,editare,pentnu
banci fiind de maximi importanfi cunoagtereaacesfui risc, erraluarea
sa cit
mai aproapede realitategi acceptarealui in cunogtinld clecauzi.
Riscul de credit, intr-un contef,t general, apa::e suLbforma pier_
derilor determinate de nerespectart:acontrachrlui rre citre debrltorr^prin
renunlarea la motivafia psihologicii de incredere reciproci. Apare
1ub
forma deterioririi serviciuluidatoriei prin intirzierea plilii dobinzilor
sau
ratelor. Factorii perturbatori in conceplia debitorului pot fi divergi:
t
de naturi interni aparlinAnd organizirii crerlitorului, cum
ar fi: managementulfinanlatorului qi strategia eronati la nivelul finantatorului, corupfia ofilerilor de cred.ite la nivelul
relelei bancare,in cadnrl unitililor direct operative (sucursale, agenlii bancare) sau coruplia managemerrtului superior
la nivelul centraleibancare,
;
factorii perturbatori errlterni specifici acordrnlui de crer{it
ce determini nerespectareapromisiunil,rr liber consimlite
rezidi din politica acelei organizalii numiti Stat, care tinde sd
se interpuni in relafia lilberi a pirfilor, actiioniLndin sens in_
vers principiului,,mAinii invi zible" .
Riscul de creditare priveqte, snrbtoate aspectele,numai pe crecli_
tor, adici banca. De aceea,bincile trebuie si inceapi si puni in aplicare
sisteme de misuri in staresi le protejeze corespunziitor: intocmai ca tn
toate domeniile, acestemisuri treburiesi fie, in primul rirxf pre_venti.ve,
iar in cazul producerii riscului, si fie:curative.
Misurile de prevenire a riscului creditului au caracter foarte corn_
plex gi pot fi structurate in trei categ;orii:
t
misuri preventivel cons{:ituireade garanfii, estirnareaposibri_
litSlii recuperirii la scadenli a creditului, stabilirea ratei clo_
bAnzii care si acopererata inflafiei.

-2+8-

+
e

misuri operative: incheierea, in condilii avantajoasepentru

barrci, a contractului de creditare.
mi.suri curative: intreruperea contractului de credit. Toate
misurile de prevenfie a riscului asiguri gestionareacorecti a

poftofoliului de credite.
Odati or dezvoltarea gi diversificarea sir;temului bancar 9i a actiii fiecirei b[nci, problema riscului de creditare atinge dimensiuni
impunind. trecerea pe prim-plan a preocupirilor de gestionare (na) a sa, <,ao garanfie absolut necesari pentru a ne bucura de avanpe care ni le poate procura sistemul de credit.
In procesul de gestionare a riscului de crieditare,bincile se orienla a douii principii clasice qi anume:
o diviziunea riscurilor, urmiregte minimizarea riscului global
de creditare prin evitarea concentririi portofoliului de credit,: gi diversificarea plasamentelor de credite.
r
linritarea riscurilor, izeazl. aspectul cantitativ pe care il imbraci aplicarea practici a primului principiu.. Deci, limitele
priuind angajamentelebancare fafn de diferitele componente
ale portofoliului de credite au un caracter de norme.
Gestionarea riscului global de creditare impune exigenle sporite.
Acestea privesrc,in prirnul rAnd, cuantificarea,,exPunerii globale a bincii
la riscul de creditare, ceea ce implici analiza gi monitorizarea perrnanenti a unui sistem de indicatori care se pot grupa in trei categorii:
,d Indicatori de pondere sau de structuri: ponderea activelor
fisrcante in total active:
Active riscante

x100

(a.s.t;

Total Active
r

ponderea creditelor acordate in total active:

Total credite

x100

TotalActive
* valoareapierderilorin totalul crediteloracordate:

-249 -

(a.s.z)

Pierderi
Total credite

(:.s.a)

xl00

r valoareacreditelorperformantein total creclite:

Credite perform.ante
Total credite:

xl00

(3.s.4)

ponderea fondului de rezervi in capitalul pr,opriu.

B. Indicatori de dinarrici:
Dinamica fondului de rezen,r5.pentru acope::irea pierderilor la
portofoliul de credite;
Dinamica activelor totale gi a crefitelor totake.
C. Indicatori de corelare a a,ctivelof cu capitalul bancar:
+ profitul net raportat la pieral.eriledin portofolittl de credite:
l=

Profitul net

(s.s.s)

Pierderile la portofoliul de creditr:

+ raportul dintre
fondul de rez:ervdSipierderile tnregi:;tratela portofoliul de credite
I-

Fondul rle rezervi

Pierderi la portofoliul de credite

(3.s.6)

Etapele gestiunii riscului de credit:

I. Gestiunea riscului la etapra conlucririi

cu imprumtrtitorul.
Aceasti etapi a procesului gestiunii riscului de cre,Jit se referi la gestiunea relafiilor rrbanci-client", indreptate spre evaluarearjscurilor indlividuale in limita reglirilor strategice.Analiza creditari consti in analiza
solvabiliti$i imprumutitorilor indMduali gl in stru.,cturerrea
credite.lor
individuale cu scopul minimizirii at6.t a riscurilor d.escoperite,cAt gi a
pierderilor la fiecare din ele. Monitoringul de credit consti in controlul
solvabilitisi gi menlinerii asigurS.riiblncii in fapturl ci solvabilitatr:a
clientului rimine a ff acceptabili. Supraveghereacreditu:lui presupurne
restabilirea credibilitigii in cazul inriutifirii ei serioasesau in cazul pierderii integrale.

-250 -

II. Controhil qi gestiunea prorcesului de crefitare. Aceste etape

se refera la controhrl liniar al relaliilor de tip ,,bancl-client"' Astfel de relafii sunt legate de Luareadeciziilor, care, la rindul lor, atrag riscuri, 9i de
aceea, necesita control liniar. Analizir creditari, monitoringul creditar gi
lucrul cu creditele pr:oblematice - pirli componente ale acestui control. Refeaua accept[rii gi aprobirii creditului qi organele responsabile pentru
aceastatrebuie si fie unicl pentru toate deciziile creditare in banci. in
literatura de specialitate,acestproces se mai numeqte monitoring de credit.
III" GestiunLea controlului. in orice banci trebuie si existe un
mecanism independent de gestiune ir controlului, obiectul ciruia il constituie deciziile cr',e,ditaredin contrircte, componenla portofoliului de
credit gi procesul controlului luirii d,eciziilor.

monetar$iirrflalia
10.4.E,chililcrull
E chilib r wl Si d ezechilib rul m on etsr
Dac5, la nivel microeconomic, echilibrul poate fi redat, pentru un
subiect economic, ca o identitate a tranzacliilor (intriri-iegiri), la nivel
macroeconornic, echilibrul vizeazi e,galitateacererii 9i ofertei, pe tipuri
de piele saupe ansamblul sistemului economic.ti
Conceptului rle echilibru econrlmic i-a fost atagat6,in ultimele decenii, ideea dezech.ilibrului economic Permanent, idee conform cireia
economia se afla, in permanenfi, intr-o stare de dezechilibnr, in realitate, fiind doar o tendinli spre starea de echilibru, autoreglareaperfecti
a unei economii mr poate exista,atAt datoritl insuficienlei informaliilor,
cAt qi imposibllitagi de a ob$ne un echilibru perfect. Lupta pentru ob!inerea sau intriLreain echilibru este cclntinui.
Interdepend,engamultiplelor p.iefe face ca dezechilibrul unei piele
si. duci la aparilia tensiunilor pe alte piefe, dezechilibrAnd sistemul economic, in ansa.mbhr.Un factor determinat al dezechilibrelor economice
il reprezinti iner$.a.din reacliile agenfiilor economici, ce este generati
'de
interese, motiva!ii, tehnologii etc.
rI G. Man,olescu,Monr:da gi ipostazele ei". Eiucuregti 1997, p'20

- z 'L-

Echilibrul monetar,e un ansamblu de relatii gi variabile de caractcr

monetar sau starea de identitate intre masa monetari eiLstenti in ec.
nomie gi cerereade bani.
Relaliile dintre echilibrul (dezechiribrul) economic, ffnanciar
5r
monetar sunt relafii intre gen gi specie,conceptele de echilibru financia'
qi echilibru monetar sunl. niqte situalii particulare ale ecleilibrului
eco
nomic. se mai poate evidenlia ci procesele monetare pot tinde
sprc
echilibru nu numai prin irntermediur tranza{iilor reare,dar gi prin
inter
mediul tranzacfiilor financiare, efectere dezechilibrelor monetare
rcflectandu-se asupra campului financiar gi impreuni. cu de:zechilibrele
financiare afectAndeconomia in ansamblu.
Existenla echilibrului monetar nu ne ridici deloc existenla echi,
librului economic, acesta din urmi ffind influenfat de nurnerogi arg
factori. Aparilia unui dezectrilibru monetar poate reprezenta o rnodalitatc
de compensare a unui dq:echilibru economic financiar <resens opus.
ai
Conceptul de echilibru monetar a cipitat o semni{ic:atiemai largA,
in literatura de specialitate, dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial. Utilizat de Von Wieser, Aftalion de Keynes ca principalul promotor,
el a
fost dezvoltat de Patinkin, Tobirl Friedman.
Caracteristicile echilibrului monetar sunt:
r
echilibrul monetar constituie un proces
r

urPentru a asigrtraun echilibru nlonetar, e nevoie de satisfacerea

m.ltoarele condilii:
a) raportul ln care se afli sferernumeralului qi sferamonedei scripturale (pliqi-virament);
b) proporlia lin care se distribuie capitalul agenlilor economici in
proprriu gii imprumutat (str[in) (cu ajutoml bugetelor financiare ale agen!ilor economici gi al sistemelor de contracte economice intre acegtia);
citre Banca Centrali, fnAnd seac) emisilrnea monetari, vgehz.alr'ide
ma de cerirnfeleproceselor er:onomicegi de concordanlacaretreintre circuihrl valorilor reale 9i al celormonetare;
buie si exiLste
d) modul in r:are se formeazi qi se repartizeazi veniturile gi cheltuielil,e prri:nintermediul bugetului de stat gi bugetelorlocale;
e) corelaliile care se asiguri intre bugetul de stat 9i celelalte institufii Eriansambluri valorice din economie constituie o condiqie
p rimordial.i a realizirii echilibrului monetar.
Ma.i existi un gir de factori ce irrfluenleazi echilibnrl monetar:
+ modalitatea gi formele constituirii sistemelor de fonduri in
cad.ruler:onomiei nafionale;

obiectiri influenfat dc
proceselede pr:oductiegi de circulaSedin economia de pia!6;

viteza dt:contirilor;

echilibrul mo'etar are un caracter dinamic, rleterminat de

variafiile sferei reale;

vittezaderotalie a resursel.ormonetare 9i materiale;

formarr::asurselor de creditare gi distribuirea lor;
rambursarea creditelor b'ancareqi participarea la procesul de

dependenla pr:oceselormonetare de cere reale ffind rerativa,

gi procesele mrrnetare influengAndsfera reali;
r
echilibrul mo:netar se rearizeazr prin concordanta dintre
oferta gi cererea de bani, cAt gi prin concordanlele pe cele_
lalte piele din r:conomie.
Morreda este un factor exogen al instabfitd.fii economice. in consecinli numai reglarea masei monetare exerciti un efect global asupra
economiei, pentru a se asigura o cregtere anuali a circulaliei monetare,

fonnare a resurselor financiare nafionale'

Un elem.ent lundamental al asiguririi echilibrului monetar dinamic il constituie pallitica monetara arsuPraproceselor monetare izdnd,
in. mod nLemijlocit,realizareaunui anumit echilibru monetar, ajustarea9i
corectarea d,:zech.ilibrelor apirute, integrarea echilibrului monetar in

corespunzitor ratelor de cregtereeconomici.

decAt imperfer:t mirlcareapreturilor.

-252 -

echilibrul economir: de ansamblu.

Misura creqterii nivelului general al pregurilor se face cu aiutorul
in.clicilor,avdnd in rredereci orice in,:lice este conventional 9i nu reflecti

-253 -

Inflafia - cauze, efecterforme

Cu toate acestea,inflalia a fost gi a rimas un
fenometr predominant
negativ, un dezechilibru rnacroeconomic, indiferent
de intensitatea qi sen.
sul evolufiei; un dezechilibru monetar cu efecte
de antrenar:eir,
real5. Etimologic privind rucrurire, cuv,anhrl
".ororrr*
inflalie provine din latinescul
,,inflare", care are semnificatia de a se umfla in mod exagerat. Fenomenur
numit inflafe s-a definit, sub raportur continuturui
gi Jformei de manifestare,prin aceastrtrisdturi esenfiari.- de cregtere
enageratiLa prefuriror.

Inflalia gi
profitulbancar

sPoresc
*
scade rata dobinzii )
prefurilor ob!inuti
prin acliuni asupra profiturile intermediarilor financiarir Inflafia gi
irnpozitele

1'abelullO.4.I

Corelafia infla{iei cu variabilele macroeconornice

Argumerrte
Contraargurnente
Inflagagiforga
lui
fr
lCurba Phillips
I de munci
Cre$ter,ea
inflafiei
f
inso$ti
leste
de scidr:rea
gomajului

masei monetare

bancari

Creqterea

Impozitului-infla,tie

- constituie sinonimul din domeniul

monetar al seigneuriage-ului Ei preprin cregtereamasei zinti niveluri diferite in funcgie de
gradul de dezvoltare economici
monetare ca unnare
- in lnrile dezvoltate aceastl sursi de
a operaliunii de
veniturilor fiscale
poate fi oblinuti

obtiner': a veniturilor bugetare este

scizuti, comparativ cu tirile in curs

seigneuriage

- corelatia este varial,ild. ,,r-"i

dac5
se manifesti inflalia prin costuri
- in perioada '60-'80, nu s-a confir_
mat corelatia descre:scitoare dintre
inflafie gi gomaj, ci <l corelatie cres_
citoare (stagflalie)
- rata infla$ei1e majoreazi i., p"rrrr"-J
nenti, ca rumare a anticipirilor,,co_l
rective" ale agen$ilor economice
I
. relafla inflafie-gomajnu
se manifcstil

r Inflafia gi
exporturile

Gestionarea ratei de dobAndi pe tersistemului financiar men scurt antreneazi iniectiri gi retrageri de lichidite$i din economie, ceestedati de
ea ce concluce la stabilitatea preprilor
stabilitatea
Soliditatea

pe termen lung datorita existenfeirateil

natura.lea gomayului(Fredman)
I
llnflatia desaii
I
lresurse rmportante
pentru export gi
poate ff utilizati
pentru reducere
deftcitului balanfei
de plili externe

cre$tereamasei mon,:tare antreneazi

I
sciderea puterii de cumpirare a ,no_f
nedei gi depreciereamonedei natio-l
nale ) 2 preturile inteme ) in-f
fla$a efectivi este mai mare decAtceal
anticipati ) sporegtegradul de ocu_f
pare a forlei de munci gi cregtepro_l
du4ia ) sporesc resursele pent ul
e4port ) scade deficihrl balantei del
plig erteme
I

-254 -

de dezvoltare

Ed.Didacticd
Bdncigi Politicimanetate,
$iPedagoSursa:Dardactr[.,BarbuT, Monedd,
gicd,Buutregti,2005.
Inflalia esteun dezechilibru, caracterizatprintr-o cregteregenerali a
preprilor. Ea provine din excesulde cumpirare a masei de cumpiritori,
in raportul cu ':antitateade bunuri gi servicii puse la dispozilia lor.
in prezent, existi un sistem de indicatori prin care se urmiregte
evolulia fenornenului inflafionist din economia nalionali. Iati ciliva
dintre cei mai reprezentativi:
L lndicele ytrelului cu amdnuntal ll 1]
El se caklleazdpinselectarea unor elemente din totalul cheltuielilor
de familie, in firnc$e de importanla lor' Metodologia de calcul este ceaobignuiti pentru determinarea tuturor indicilor, util.izindu-se pentru bunurile
de consum, pe:ntru servici! precum 9i pentru taxelevalorii adiugate.
2. Indicele ptrelului cu riilicata llll
Acest indicator se determini pentru pr'odusele finite, precum 9i
pentru materiile utilizate de principalele ramuni ale industriei. $i acestui
indicator i s-a,uadus mai multe obieclii. Datorit[ numirului restrins de
produse luate in calcuf fenomenul nu este surPrins ca tendinli generali

-255-

la niverul economiei nationare:

pe'tru materiire pr'me., rrndicei,e
ia irr
calcul aceeagimirime de mai
mui" o.i, _,

rli
tii
li
lt

ritormateriei
prime,.
d'pi care
acest
r*;'J:'il:::jl

H,T:ffi
pretul produserorfinite obtinute.
T'rt ca
neajurLs,rr.**rl"Jr."r*
estegi determinareasa stricti
'n
pentru materi
prime gi bun'ri de capitali.
3. rndicereTtrodusuruina(ionar
brut
Acestase dete

intri
in,,..,.*""
p.JillilrLtr#";ff
fi:H"l:::"Jil:.;,ffi1
;

din cel de stat' Efectirl indicele

se cleterminaca napor:tul
ciintrevaloare,r
curenti a produsurui nationar
brut ;;i val0areasa dirLanurr
de bazi. _fvr.
rimile necesaredete.

d; unuri.,, n,",,,.,i1i1il::: fj::,::;:r,?,'c

f
glob
aI arrenomenuluiinflalionist,,6iird
*

ar:ea
can
ritiiliilizice

prelului,cu ridicata sau cu cel

"i""1;p1r:;H::'_t::
al preriului cu arninuntlrll.

'i'

tl;

lH:x:]

"
,'
''
,'
,,

cre$tereacantitllii de rnonedi;
trarasfer.rlbogSliei de la creditori la debitori;
scidereacalitifiivielii,
mirirea ,,armateide oameni firi lucru";

corrflictesalariale;
falimentul entitililor neeficienteetc.
Din punct de vederemacroeconomic,existi doua forme de manilr'sr,rra in{lafiei, in{lalia prin cerere - motivati prin existenla cererii
, \( csive la ni',relulieqirilor economiei nalionirle in condiliile angajirii
,l,'pline a forfr:i de munci, lucru care atragecregtereaprelurilor. Aceasta
r1rrisegte accperire, din punct de vedere monetarist, in existenlaunei
, ,rntitili mari de bani in economie, careva duce la o mirire a cererii de
l'rrnuri qi servj.ciidin economie; inflalia prin costuri * caractenzatiprin
l,rptul cl apare ca urmare a miririi costurilor pentru intrarile din ecorrornie(creqteredatorata pretenliilor salarialesau anumite situalii conla prefurile mlteriilor prime, energieietc.).Astfel, aparespilrrrrc{urale
r.rl,rpret-salariu (susfinuti de negocierile cu sindicatele) gi tendinSade
Ir'.r;nsfer
al acestorinfluente ale costurilor citre consumatorul final sau
p.rltenerul dirr aval. Situalia cdpitAnd caracter de generalizarela scara
rrrtiregiieconornii, consumatorul gi partenerii ,:lin aval/amonte accept6,

.:,i.::"il::lT::J:'::#ffi,::$:ilh*:"i:l:
0..".':,':::f

ficare se bazeazi pe un
anumit criteriu: forma de
rnani.estare,ritmul
evoluliei salg cauzelesau
continuit;rteainfla{iei in tir:rp.
Din punct de vedere al ritn.u,rlui
d"rfrr*.ur;;"'rou.+;
.^.r,r
aguri'ii. existS' astfel,
m ai
multe forme a" i.rn"El",
l.

Z.

Infla{ia rampanti-sau tA;:Atoare

(e'glezi: r:reepinp;inflatio;n)
este denumiti inflatia ca.racterizati
printr.o cregteremedie a
preturilor de 3_4%anual.
Inflafia deschisi (franceza:
inflati,

inflation)estedenumit:i
i"n"fi"r,":":J::::J::T;:rJi,,,;

evolueazi intre 5_10%anual.

3' Inflafia garopanti - in
care preturire c*sc ,cLr
peste lli96
anual.
in literatura de specialitate,
i:nfratia este cronsir:lera'i
un ]fle.ofirr,:rr
mondoeconomic' cu manifestiri
specificet" ,."r" fir:cirej.
econonlii
nationale concretizatein:
.
cre$tereacontinui qi autointretinuti
a preturilorl
e deficitul schimburilor
cu striinitatea;

rlc fapt, cregtereapreturil,or.

lPentrud.eterminareaindicelui generalal prefurilor, se folosescpatru variante d,,:cancul,in teoria economica: in,licele Laspeyres,indicele
| )lasche,indic etre Marshall-Edgeworthgi indicele Fisher.
Cdati calculat,indicele generalal preturilor (Igp) estefoarte uqor
:;iir;edetermin.erata inflaliei (Ri) prin relalia ( I ) :

N= (Igp- 1)*100

(1)

Spre exemplu,daci trgpar inregistravaloarea1.2,atunci N=20 o/o'

De la lgp se poate ob$ne puterea de cuLmpirarea banilor (Pcb)
,'Kf,rimatain 9oprin rclatia(2):

I
Pc b= * Loo
Igp

/ 'r \

Facem precizareaci acestindice generalal prelurilor se constituie

int;r-unindir:e al prelurilor de consum (IPC).

-256-257 -

Calculul indicelui general al prefurilor

de consi.um,in rnajoritafea
firilor, se face dupi formura Laspeyres,in caresunt
cuprinse influenle
considerate particulare fiecirei economii.
Modalitd{i de diminuare a infladiei
Din defini,tie,poritica antiinfla.fionisti
esteo politici de asigurarea
unei stabiriti-ti monetare rerative ,:re
menfrnerea p,refuriror in limite
rezonabile' pornegte de la premisa rsiguririi,
simultaLrr
gi a cregterii economice qi Iimitirii gomajului.
,_,,
.,nlti
rnilager:

in prezent, s-au conturat mai rnulte

mijloace de combatere a

l. Mecanismelemonetareantiinflalionisfe.
ActionAnelpe ,:ale rrr,o_
netard' autoritifile dispun de mai multe
posibirllili dr: a inteiveni in ec'nomie' pentru a combate inflafia. Dintre
acestea,
ami'tim: rata scontului,
rczervele obligatorii, vanzareatitluriror
de creanli pslitica de credit. u.ul
din cele mai cunoscute qi mai effcie'te mijroace
de combatere a inflatrei
din perioada interbelici a fost cregter:ea
ratei scontului.
a. Mecanismul antiinflalionist al ratei
scontului.Daci banca ctrn_
trali incearci si temperezecererea
de mor,edi din economie,
ea se poate forosi gi de efectur antiinflationist
aI ra.teiscontul*i.
b. CreSterearatei rezeruelorba:.ncare.Alituri
de rata scontului, pen_
tru temperarea inflafiei, se folosegte
gi mecanisrn.ulrezervelor
obligatorii. n..n?tlt: de aLcoperirg
prin rezerve obligatorii, a
mijloacelor de plati sub fbrmi de
monecl:i limiteazi, intr-o
anumitd misuri, posibiliti;ile de emisiune
carepot contribui la
stimularea cererii efective.
c. Operaliunile de open-market. Acliantle
de genul iacestapresupun vAnzarea titlurilor de creanfi,
pentru retragerea din cir_
culafie a unei cantitili de monedi,
Ju ,.op,.rl temperiirii exce_
sului de cerere.
d' Protec{iacontraspecurariei'Fentrua
evita specurafiile,atat baincare c6t qi bursiere, s_ainstituit un
slstem de reducere a cre_
ditelor acordate economie:l.
2. Politica fiscald. politica fisr:ali oferi
mai multe ,:di de actiunc
antiinflafionisti, dar, de fiecare da.ti, se
l;;;;";;;r,
"*e..gi"

-258-

acliugate. PrirLtre nrisurile {iscale an,tiinflafioniste se numiri: creqterea

taxelor gi impozitelor, reducerea cheltuielilor guvernamentale, economisirea forlatb qi altele.
3. Alte p'r'acticiantiinfla{ioni.sfe.Alituri de politica monetari gi fiscal.5,prar:tica economici a consacrat gi alte instrumente utile pentru atenuarea fenornenu,lrriinflafionist. Dintre acestea cele mai cunoscute qi
m.ai utilizate sunt: ajustarea producl;ier, ajustarea salariilor, controlul gi
rafionalizarea prefrrilor. Cu toate ci aceste mijloace nu pot constitui
elemente de bazi. in combaterea irrflafiei, ele sunt, totugi, de un real
folos in completarea efectului antii.nflafionist al politicii monetare qi
ffscale.in continuare, vom reprezenl:aconlinutul lor gi efectul antiinflafionist pr: care-lgerLereazi.
Defla{ia tmonetardse caracterizr>az\,pt'rn
diminuarea mijloacelor de
platl in circulafie, ileci, prin reducerr:acantitilii de monedi aflati la dispoziiia agenljilor er::onomici.
D eJlalia.financiard corespunde contractirii credihrlui disponibil
acordat prin sjistemulbancar. Principala manifestare a acestor doui forme de deflalie cons;ti in sciderea prr:turilor bunurilor gi serviciilor, precum gi a prelului ar:tivelor reale.
Dellafia realii este sinonimi cu reducerea activitilii

economice,

acesfafiind un alt termen utilizat pentru a desemna recesiunea care inin gerreral, deflalia monetar[ sau financiari. Prin termenul deoo1;e$te,
flalie sunt desemnirte toate scideril,e considerabile ale prelurilor, indiferent de cauzele lor, sau de efecte. Rata deflaliei poate fi definiti gi ca
rata anuald de scidere a nivelului ge,neralal prefurilor, fiind, in alq termeni o rati a inflafei negative. Pot fi diferenliate doui niveluri de deflalie: de;flaliadesclitisd
Sideflafia tdrdt:oare.
Politica valutittrd. Statele practici, deseori, politica unei monede
puternice sub presi.uneabincilor ce:ntrale,cu scopul de a reduce dezechilibrele externe de naturi inflafionisti. Aceasti politici a monedei puternice consth intr-o revalorizare a valorii externe a monedei gi este
obtinuta, {ie printr-o contractare a ,;antitifii de monedi, fie prin cregterearatelor rle dohAndi.

-259 -

indatorarea excesivd'credit'r este necesar

pentru dezvortareaactivit5tii economice, dar susciti rambursarea
capitarului gi a chertuielilor
financiare, care devine o povari pe mdsuri
ce indatorare;r devine excesivi' Recurgerea ra credite sustine cregterea
economic', intr-o primi
etapi, dar exerciti o influenfi deflafionisti..
Preferinra pentru richiditate. Atunci cand,
la niverur agengilor economici gi populaliei, se, manifesti o
puternici prefec'g-' pentru Iichiditate, aceastanu concruceIa sciderea
ratei de dobendiir'in misura in
care lipseqte increderea in viitor, iar perspectivele
brocheazi orice investifie. Economia stagneazi, iar deflafia
se manifesta.
in final, am elabora unereconcruziiIa compartimentul
monedd,credit
gi echilibrulmonetar.cu toate cd
au evoruatfo,ori-*utt,
formere
^onidri
astdzi, omenireaseforosestede ceremai auansateforme
are ornrrro. in prrzent, moneda tndeplineSteaceleasifuncliica
Ia primafara oporrgrri.iUrr,
de monedd, astdzi, cel mai important loc
il orupa ,rrditul,. in marea lor
majoritate, societa{ilenarionqretrdiesctn credit,
care,prin intermediurunor
instrumente destul de c-ontodenu numai
pentru agenlii ecctnomici)dar
St
pentru populalie, permit acestorasd de{ind
bunur sau srrvic,iul de'ron, o,
nevoieimediar fdrd a economki, dar dezavantajul
fiind reprezentatde diuersele
forme ale dobdnzii .pecare debitorur trebuiesd re achite
creditorurui.
Echilibrul monetar contemqtoranse mai
asimileazd cu dez:echilibrulmo_
netar care,tinde sd ajuySn la nivelul optim
pentru dezuohareaunei eco_
nomii' Tehnologiiremodernecareopor, dr"roitorea
sistemerc,r
bancarecontemporanenecesitdpermanentaperfecfionare
si cercetdriale metoderornoi,
modalitdgilor de platd noincare ar satisface
cerinyelepe pie!:eleatdt de ca_
pital, cdt Si monetare.

intrebiri de verificare
1.
2.

Care, in opinia voastr:i, este deffnifia monedei

contemporane?
Caracterizali funclia monedei: etalon
al valorii.
3. Caractenzatjfunctia monedei: mijloc
de circulafie, mijloc deplati.
4' caractenzap' funcfia monedei: mijroc
de tezaurizare sau rezervi a
valom.

-260 -

5. AstIzi, sunt intAlnite alte functii ale monedei, expuneti-vi opiniile

referitoare la fc,losireamonedei r;amijloc de tezaurizare.

6. Expr:imali-vi opinia asupra conceptului de monedi.

7. Expunefi-vi opinia asupra pro,cesului de influenli a formelor monedei de c5.trerf,menire.
8. De ce, astizi, rnijlocul cel mai a.ccesibilde efectuare a plI;ilor este
moneda.
9. Daci afi li un businessman de talie mondialn, din totalitatea activelor financiare, pe care le-afi alege,argumentafi.
10. Rolul monede:i in economia nalionali este vidit, aritali dezavantajele fol,osirii rnonedei.
11. Esenla circuitr:lui monetar.
ItL. Formele circuJlrliei monetare in RM.
13. Deffnigl circuitul monetar qi circulalia monetari.
t4. Definigi rnasarnonetari gi agregatelemonetare.
15. Relevali s'pecili.culfiecirui agregatmonetar.

ro. Globelizareaeste un proces internalional care influenleazi qi asupra

statului nostru, rolul monedei,, in acest proces, este considerabil.
Dac[ sunteli c]remat la disputa, lblosifi-vi cunogtintele de la funcfiile monedei pe,rrtrua susfine &scu!ia.
17. Cunoagte[i foarte bine formele monedei, credeli ci ele au evoluat
din cauza progresului sau iniliativei omului de a-gi ugura viafa, prezentali argumente.
18. Prin ce se reflecti legitura de duLratidintre formele monedei gi funcliile ei?
19. Care funclie a monedei ali considera-o apiruti inilial gi de ce?
20. Ali putea da o definigie specifici tuturor funcfiilor monedei?
21 . Enu.merati elernentelesistemulu.imonetar nafional.
22. Caracterizali sistemul monetar aLlRM.
23. Enumera!:i toal:eformele de mc'neda ce au circulat pe teritoriul lirii
noastre,
24. Ce reprezinti s.istemulmonetari'
25. Ce tipuri. de sisteme monetare cranoagteli?
26. Ce reprezinti puterea de cumpirare?

-26r -

27. Ce este cursul de schimb?

28. Convertibilitatea_definire gi forme.
29. Prezentafi diferenlele dintre ECU
9i EURO?
30. Prezentafi avantajeleintroducerii
monedei unice.
31. Care sunt dezavantajeleintroducerii
EURO?
32' Expunefi speciffcur ar:tivitilii sistemurui
monetar interrnationar.
opiniaproprie asupra SMI, SME,
SMN.
]J. !+ti-"!i-vi
34. Care esteviitorul SME SMI?
9i
35. Definig creditul.
36. Enumerafi formele cr:editului.
37. Faceli diferenliere intre creditul bancar
gi cel comercial.
38. Care sunt participan!:ii Ia raportul
de creditare?
39. Elphcafi o funcfie a creditului.
40. Deffnili dobAnda.
41. Enumerali funcliile credihrlui.
42. Faceli diferenfiere intre cre&tul
obligatar gi cel ipotecar:
t43. Ce garanlii se folosesc in raportul
de-credltare?
44. Deffnili creditul d".onro*.
45. Deffni,ti echllibrul monetar.
46' anarrzacomparativi a echilibrului
gi a dezechiribrului monetar.
47. Deffniliinfla(ia.
48. Enumerali cauzeleinflafiei.
49. Enumerali consecinlele inflatiei.
50. Enumerali factorii ce influenleazi
aparifia procesului inflafiei.
51. Enumerali formele irrflafiei.
52. Definili tensiunile inllalioniste
53. Care sunt cauzelegi consecinfele
inflaliei in RM?
54. Cum se mlsoarlinflarfia?
55' Numifi catevametode de contracarare
a inflafiei sau de ,iminuare a ei.

Teste
l.

Moneda este:
a) un instrument special, care indeplinegte
funcfia de echivalent
general;

-262-

apare,in urma inlelegerii &ntre oameni;

un instrument neimportant gi nu prezinte interes pentru dezvoltar:eaeconomiei;
d) un inrstrument tehnic de schimb.
Indica{i uoriantelecorecte
b)
c)

Trocul este:
a) schinrbul de bunuri pe alte bunuri creiatede alg indMzi;
b) schimbul de monedipe bunurile create de alg indlvizi;
c) intotdeauna particularizat qi nu are valoare universalil
d) permite atribuirea unei expresii unice ansamblului de rela$i ale
tutur'or bunurilor.
lndica{i vsriantele corecte

3. Forma dr:zvoltati a trocului presupuneii

a)
b)
c)

raportul dintre o marft qi alti marfi.;

raportul cuprinde un numlr mai mare de mirfuri echivalente
care joaci rolul de marfi-bani;
raportul in care o marfb se stabilizeazi ca echivalent pentru ce-

lelaltr: bunuri;
d) un raport accidental.
ln di cafi vttriqnt a cor ectd

4. Forma gr:nerali a trocului presupune:

a)
b)
c)
d)

5.

raportul dintre o marfr gi alti marfi;

raporhrl dintre bani qi o marfi;
raportul dintre un numir mai mare de mirfuri-echivalent care
joaci rolul de marfh-bani;
raportul in care o marfi se stabilegte r:a echivalent pentru celelalte bunuri.

ln di cali uoriant a corectd

Banul-mirrfi etalon reprezinti :
a) moneda de cont;
b) monr:da fiduciari;
c) moneda metalici din aur;
d) monerdade htrtie.
lndicati vgrianta corectd

-263 -

G.

a cunoscurr, in evolu,tia sa,

ma:i multe etape
f:l;*"l.teriali
a) marfi,marfb;
b) monedi metalici;
c)

marfl - monedi-marfh;
d) moned6-marfh.
In di cali uari ant ele cor ecte
Z. Banul_semn cuprinde urmitoarele
a) troculi
b) bani-marfh;
c) bani de hArrie;

forme de existenti:

d) posibilitatea de economisir:egi
pistrare.
Indicali variantele corecte
Funcfia monedei, ca intermecliar
aI schimbu.iror., este realizeita
prin doui operafiuni succesive:

a) puterea de cumpirare;
b) valoarea buno.ilor r" elprimi
prin preful lor;
c) vAnzirile unui bun contra ,rro.,"a"j
d) schimbul monedei obtinute.o.rr."
U,ro.
"trri
Indicali variantele corecte
1O. Frrterea de cumpirare a mon,edei
reprezinti:
a) raportul intre cantitatea de
bunurl^qlprelul bunurilor;
b) raportul dintre oreful ,rrri
proao, gi i"rrtit"r,*" de bunuri;
c) raportul dintre doui
*."";;;";
""iti!i
d) raportul dintre doui brrrr.rri.
Indicali uarianta corectd

-264 -

b) ECU;
c) DST;
d) Lira sterlini.
In di ca{i uuri antelecorecte

d) bani de cont.
Indicali uariantele corecte
8. Funcfia ca mijloc de plati
monedei presup'trne utilizarea
rrsra sa uruflc(tel
[ranilorpentru:
a) v|.nzareamirfurilor in creilit:
b) puterea de cumpirare-etarc,n
format din cor::rtrib*,tiarnSrfuriror
'
gi serviciilor;
c) achitareasalariilorr

9'

Funclia clebani universali o indeplinesc:

i) Dolarii americanii

Motivele de micgorare a funcfiei de rezervi a aurului bincii

centrale $unt:
a)

aurul a fost scos din circulafie;

b)

s-a arrulat schimbul bancnotei in auri

cantil:ateade aur depigea masa monetari in circulalie;

c)
d) aurul era mai ieftin decAtbanii.
In dica{i uari antele cor ecte
Circulafia monetari se realizeazi prin:
a)

num(lrari

b)

hArtii devaloare;

c)

transfer;

d) aur.
lndicali vari antelecorecte
Masa monetari reprezinti:
a)

disponibilitifile in valuti striini din conturile curente ale BIncii Centrale;

b)

rata clobAnziicreditelor oferite;

c)

ansarnblul mijloacelor de plati existe;ete,la un moment dat, in

d)

cadnLlunei economii;
ansarnblul instituliilor financiar-monr:tare de pe piafa de capitaluri.

lndic a{i uurianta corectd

t 5 " Selectati agregatele monetare, din care este formati masa monetari in RM:
a)
b)

M1 - depozite la vedere in lei;

Mz- depozite la termen in lei;

c)

M3 - depozite la termen qi instrumentele pielei monetare;

-265 -

d) Ma - titluri pe termen lung;

In dicali uari antele cor ecte
16. Circulafia monetari reprezinti:
a)

procesul de miqcare a barLilor in cadrul gi iin scopul

asigurinii
circulaliei bunurilor gi servi,ciilor;

b)

procesul de migcarea valu,teistriine in cadml gi in

scopul asi_
guririi circulaliei valutare;
procesul de migcare a banilinr gi mirfruiror in cadrml
$i in scopul
asiguririi circulaliei monetare gi marfare;

c)
d)

realizarea mirfurilor gi a serviciilor pe o perioadtiL

de timp de_
terminati. in conditii normale ale economiei.
Indica{i uarianta corectd
17. Legea circulafiei monetare presupune ci masa
moneta'i este:
a) invers proporSonali cu cantitatea mirfurilor gi
preful mirfirrilor gi direct proporlionalii cu viteza de circr:rlafief
.
b) direct propor,tionali cu produsur dintre cantiLtatea
mi.rfi.rrilor gr
preful mirfurilor gi invers propo4ionali c'r,iteza
de circulatie:
c) invers proporfionald cu pIB gi direct proportionali
.r r.lt"r" *1.
circulafie;
d) direct proporfionali cu pIlJ gi invers proporriona*i
cu viteza de
circulafie.
ln dicali vari antelecorecte
18. Care agregat monetar cataderiz,eazila general
masa.monetari:
a) multiplicatorulmonetar;
b) agregatulmonetarM3i
c)

agregatulmonetarMo;
multiplicatorulcreditor.

d)
In di cali uari anta cor ectd
19. Cererea de monedi in conc,eptia clasici pr:r$upune
utiliza'ea
formulei:

a) (p"r)/v;

d) v/(n.T).
lndicali uarianta cor ectd
Activitatea de creditare presultune:
a) atragerea gi acumularea mijloacelor libere;
b) reparfizarc,apeanumite vedgi economice;

tl.

c) atragereainvestiliilorstriinr:;
d) repartizareavenituIui de la persoane fizice sauPersoanejuridice.
lndicali t,avi arrtelecor ecte
Creditul ,cornercial este:
a) cel pe care intreprinzitorii gi-l acordi unul altuia;
b)
c)
d)

acordat de banci;
acord.atde banca centrali;
acord.atde persoane fizice.

lndica{i uarianl a corectd

22. Sunt cunosculle urmitoarele firrme ale bimetalismului:
a) sistennulde valuti echilibratE;
b) sisternul dlevalut[ secundarii;
c) sistennul<h valuti dubli;
d) sistennulde valutl paraleli.
ln dicali uariantelecorecte
23. Constitujirea sristemtdui binesc presupune determinarea:
a) unititliinr'onetare;
b) circulalieimonetarel
c) acord.iriir:reditului;
d) instrumentelor de plat6.
In di cali uarianl:a cor ectd
24. Activitatr:a d,ecredit reprezinti:
a) opera.liunilebincilor cornerciale;
iniliativei private;
b) sferaL
c) sfera ractivit5lii statului;
d) func!:ionareamecanismelor de concurenti.
lndicafi uarianl a cor ectd
25. Unitatea :tnonr:tari se caracterizeazi prin urmitoarele elemente:
a) cursul de r;chimb;

b) M*T=P*V;
c) M*v=p*T;
-266 *

-L 0 / -

b)
c)
d)

valoareaparitari;
drepturile specialede tragere;
convertibilitate.

Indicali uariantele corecte

26. Sistemul de credit actual are ca scop:
a) mobilizarea capa.citililorindustriale;
b)
c)

mobilizarea capitalurilor temporar libere;

administrareacapitalurilor;

d) transformarea capitalului in capital de imprumut.

In dicali variantele cor ecte
27. Patereade cumpirarre a monedei este
definiti de:
a) rezeryele minime obligatorii;
b) cantitatea de monedi existenti in economiel
c) cantitatea de rezeryevalutare &n
!ari;
4) cantitatea de bunuri gi servicii achizilionate prin unitate monetara.
Indicafi uarianta corectd
28. Creditul presupune aparilia relaliilor
de creditare intre:
a) persoanefizice;
b) persoanejuridice;
c) persoane de con,ilucere;
d) persoane de rispundere.
Indicafi uariantele cor ecte

Problemerezolvate
Problema I
Preful unui produs ,,X",in{ara B, este de
lg0 u.m. gi preful aceluiagr
produs, in lara ,,A', este
'de 60 u.m., in condiqiile ir, ."r" cursul valutar
este de I u. m. B = 0,2 u. m. A Indicele prelurilor
de consum este, in
lara B, 1168,iarin tanAl,S4.
I' si se determine peLritateaputerii de cumpirare
a cr:ror doui monede PpC;
z' Indicele paritilii puterii de cumpirare a
celor doua m'nede lppc.

-268 -

Rezolvare:
JPPCA/B=prelul produsului in lara A,/preful produsului in lara B*C v;
PPC B/A=prepl produsului in lara B*C v / prequlprodwului in lara,A;
XPPC=IprA/IprlEi,
unde: PPC - parita.teaputerii de cunopirare;
PPC A/B=6,t1l180*0,2=0.06
PPC B7A= L8O*0,2/ 60=0.6
IFPC=,11,54,/
168=0.91
Paritatea pute:rii delcumpirare a u.m. din qaraB, fali de lara,\ s-a redus
cu9o/o.
Problema 2
Slpresupunern ci unui angajat i-a c:rescutsalariuf in anul 2007,fafl,de
2OO6,cu 500 1ei ajr:ngAnd la 4500 Jlei,in timp rata inflaliei pentru anul
2C106,
miisurati priirnindicele prelurilor de consum, a fost de I4%o(IPC
estede IL4,}o/a).(irrre este,in acestecondigi, salariulreal?
Rezolvare:
Saiariul real se cal<rrleazdcuajutorul formulei:

sr = sin/(:rtPC/100),
unde: Sr eqrrimiL salariul real;
Sn - salariLulnominal:
IPC .- indliceleprelurilor de consum;
in consecinfa, Sr=',4500:1,I40=394','|,3lei gi deci, linAnd cont de rata
in$afiei, contrar aprarenlelor,salariu.lreal, in anril,2007, este mai mic,
decAtin anul 2006, cu peste 500 lei.
Problema 3. lDacii numerarul in circulalie este 3699,0 mln lei, iar depumln lei, depozitele persoanelor
nerile persoanelor .frzicesunt de 30,Cr0,0
juridice au sc[zut t:st270 mln lei. Determinafi agregatulM1.
Rezoluare:
Ml=3699 + 3000-270=642Ctnlnlei
mln lei.
Agregatul monetarMl este642!"t)

-269 -

Problema4
in anul 20O6,in lara,4o rata inflafiei
Rr a fost de ZSo/o,iarrata dobanzij
nominare Ra a fost de 20%. Determinafi
care a fost rata dobanzii reale
R'a qi dobanda reali D" la un imprumut
in valoare de I cr00000 unititi
monetare (".-.).

- | = t.2 / 1.25- 1 = -0.04 (rata negativi a dobinzii

reale)

*#

D" = V, xRl

= -40000 u.m. (pierderede valoare)

D" = V,xRl =0.2x1000000=200000

Sau:
T.|n

D, = Dntr$*-

(l + R ,7 ^ 1 1 0

= ( 0.2- 0.2s)
= -40000u.m.
/ (r + o.zs)xo.2

Problema S
Delinitorul unui capital de 150 000
u.m. il oferi cu inrprumut pe o
perioadS de 60 de zile. Rata anuali
a dobanzii ra acestimprirmut
de
8 %. Si se determine suma dobAnzii
"ri"
pe care o incaseazi in.rrestitorul.
Rezolvare:

rr='

Indicele:pariti$iputerii

de cumpirare a ce:lordou5.monede IPPC.

Problema 2. Si prezupunem ci unui angajat i-a crescut salariuf in anul

2010, fali de 20O9,cu 2500 lei ajungAndla 7500 lei, in timp ce rata inflagei
pentru anul 2009, misurati prin indicele preprilor de consum, a fost de
I l% (IPC estede Lll,Oo/o).Care estein acestecondilii salariulreal?

Rezolvare:
&

2.

S,xR,. xn

Problema 3. in anul 2OO6,in lara A, rata irLflaliei R, a fost de 25o/o,

lar rata dobAnzii nominale R.'aa fost d,e20%. Determinali care a fost
rata dobAnzii reale Ra gi dobAnda reali D, la un imprumut in valoare
de I 000 000 unitili monetare (".-.).
Problema 4. in anul 2O09,in fara A, rata inflaliei ft, a fost de loo/o,
iar rata dobArrzii nominale R"aa fost de I2o/o.Determinafi care a fost
rata dobinzii reale R6 gi dobinda reali D, la un imprumut in valoare
de 5 000000 unitili monetare (o.rn.).
Problema 5. Delinitorul unui capital de 300 000 u.m. il oferi cu imprumut pe o perioadi de 90 de zile. Rata anuali a dobdnzii la acest imPrumut este de I0 %. Si se determine suma dobinzii pe care o incaseazi
investitorul.

=1S0000x60zlexgo/o/36}zile><

100%xN

Bibliografie:

Xl0}o/o= 2000u.m.

1. LegeaRIV[,,Cuprivire la institufiile financ:iare"2L.O7.1995,Nr.550-

problemepentrurezolvare
Problema l. Prelul unui produs
,,X", inlara C, este de 300 u.m. gi pre_
lul aceluiagiprodus, in tar:aD, este de 100 u.m., in condigi:ile
in care cur_
sul valutar este de I u. m. B =
O5 u. m. A Indicele prefuriJ.orde consum
estein lara C = l,7,iarin
fara D = 1,4.
t. Si se determine paritatea puterii
de cumplrare a celor doue
monede ppC;

-270 -

xIII.
2,

Legea R,epublicii Moldova cu privire la Banca Nalionali a

Moldovei nr.548 XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.56-57din 12.10.1995;

3.

Anghelesr:u C., Blaga I., Avram I., Apostol Gh. EconomiepoliticA.

Bucuregti: Editura Econ ornicl,, 1997.

4.

Bulhac C., Valeico V., Petrusin P. Bdncijlegi relaliile economicede

piafd (puteaI.). Chigineu: Editura Golvo, 1994.

- z7 r-

5.

Bistriceanu Gh. Lexicon de

Jinan{e, bdnci, asi,qurdri,vol. III. _
Bucuregti: Editura Economici, 200 l.
6' centrul pentru Dezvortarea Rtrrali. Curs de cre,Jitare
pentru AEIC
(modulul I qi 2). - Chiginiu, Bizpro_Mold
ova,ZA02._ ttZ p.
7. Berea, Aurel, Stoica, Emilia, c,editul bancar
- c,cardc,nate
actualesi
perspective,Bucuregti: Editura Ii{pert,2O03._ p. 15.
8' Basno cezar. Moned6, credit, brinci. - BucureEti:
Editura nidactica
gi Pedagogice,Z}O3.
9'

Bran P. Rela{iiJinanciare monetareinternalionale.

si
Fiucuresti:Editura Economicl, 1996.

10. A.Caraganciu, Gh. lliadi

,,Mttnedd Si *edit,. ChiEiniu: Edit':ra
4SEM,2004.
ll' cerna s. sistemulmonetar p,oriticamonetard.,coord.
si
M. Isiescu.
Bucuregti: Editura Enciclopedici, 1996.
12. CosteV. Infla{ia.Iagi: Gaudeamus,1993.
13' Diianu D. Echilibrul economic moneda:
keynesism
si
si monetarisrn.
Bucuregti: Editura Humanitas, I 993.
14. Dardac N., Barbu T., Monedd,credit politici
ntonetare.Bucureg{:i:
Si
'Editura Didactici gi pedagogicii,2005.
15. Dardac N., Vigcu 7., Monedd gi credit. _ pentn*
uz:ul studentiior
anului IL - Bucuregti: Editural\.S.E., 2000.
16. Dedu, Vasile, Gestiune audit bancar,Bucure;iti:
Si
Editura Econ,o_
mici,2003, p. 89.
17. Basno C.,Dardac N., Managementbancar,BucrLregti:
Editura Eco_
nomici,2002.
18. Eugeniu Y. Circulalia bdneascd
Si creditul. B,ucur,eqti:Editura
Economici, 1995.
19' HurtupanJ. politica monetard;,i rorul ei in
procesurtrezuortdriietonomico-sociald/ / F inanle, credi t, contabilitate . lr)gg,\Tr.4, p.4.
20. Hoanli N., Bani Si bdnci, Bucureqti: Editura Economici,
200 l.
21. Ionescu L. Economia
Si rolul bdncilor. Bucureqti: Editura Eco_
nomici,1997.
22. Kiiilescu C., Dobrescu E. Moneda. Micd
encit:Iopedie.
Bucuregti:
Editura Enciclopedici, I 99g.

-272 -

23.Marin

C. Premise Ei prioritdli pentru reusita unui program antiinfla{ionist/ / Finanle, binci, asiguriri Nr.10, octombrie 2001.
24,Manolescu Gh. Moneda Si ipostazele ei. Bucuregti: Editura Economic[1997.

25.OprilesctLM., Spulbir

C., Hurtupan L, Un,gureanuP. Monedd SicreEditura

Universitaria, 1998.
dit. Cruiova:
26. Oboroc I,, Berdili-CArlanAna, Monedi gi credit (scheme, studii de

caz,teste)r.- Chiginiu: Ewica, 2006.

27,Turliuc V'., Cocrig V. g.", Monedd Si credil:,Bucuregti: Editura Economici,2005.
28. Turliuc V., Politici monetare.- Iaqi: Editura Polirom, 2002.

29.Voinea Gh., Mecanisme gi tehnici valtttare gi financiare internafionale,Iagi: Editura SedcomLibris, 2001, p. 18.
O. IA. (pea.), - 2-e
30.,A,exrrz. I(pe4ur. Basr<r.r:yve6nm / Iranyy:m:zrrr,rs4.- Mc,cxsa: Or,nrancrrraCtarncmara,2004. - 456c,
31.,A,enrna..Kpe4ur. Easxn: yue6nur A -fi BfroB / )Kyrcona E. O,
3e,reurora H, M,
FOHIITI,I-MHAy

Maxcral{osa A

M, - 2-e us5, - Mocrua:

2003. - 475c.

32. Or,urancrr.S,enexrroe o6parqenrae.Kpe4ur.

E. - 2-e nr4. - Mocxra:IOHVTI4-AAlIA,

-273 -

/ ftol pe4. Iloaara f.

ZOO4.-258c.

Capirolul
Xl.
SISTEMUIL
BANCAR
Cuvinte-cheie: banci, sistem bancar, Banci
centraii, operatiuni pasive,
opera{iuni active, operatiuni de intermediere,
opr:ratiuni bancare, cr.c
dit, depozit, instrumente de plati, capital
norma,i., to,"l, capital minirrr
necesar, suficienta capitalului ponderat ia
risc, lir:enti banca.ri, crerJit
bancar, depozite bancare etc.

11.1.Componentele,
structuragicaracteristicile
sistemului
bancar
Concephrl de,,banci', igi are inLcepuhrlin cele
mai vechi tirnpuri. pA
ni in prezent, nu se cunoagte cu erractitate
data gi lorul apari,tieiprimci
institulii bancare,urme ale existenfe:iunor
astferde i'stituii fiird i"r.nperite la babilonien! egipteni, ewei, greci gi
romani cu murt inaintea er:er
noastre. Cei mai buni bancheri s_audovedit
a fi preofii egipteni gi greci
care au transformat temprere de rugiciuni
in adevirate i"iLgi
b"rlrr.,
devenind primii ,rbancheri,,ai tim'ului,
care practir:au, pe scari largi,
schimbul de monedi, efectuaupligi, pistrau
capitaluri etc. Toto,lati, .lo_
cumentele istorice demonstreazi ca.primere
operaliuLrfbaLncareconstatr
in acordarea imprumufurilor qi acceptarea
depoziteror, care gi astiizi
reprezinti activiti$ debaz6, are orir:irei
binci. AsGf inci in codul ]ui
Hammurabi, care dateazi din secorularXWIIiea
i.chr., existauo serie r:re
prevederi ce reglementau depozihrl r;iimprumuhrl.
Termenul de ,,banc6" este de origine italiani.
im Erul Mediu, r:omerlul cu bani se inftptuia in oragereitariene
ra mese agezatein cerrt.ul
oragului, unde ,,bancherii'efectuau pliqi gi
decontiri intre clienli care se
d_eserveau
la un singur rrbancher,',,*-e.".,
qi schimbau bani. Cu toate
ci institufiile bancare efectuau div,erseactivitifi,
,plimabanci., in adeviraful sens al cuvintului, ar fi institutia
infiinlata 1inll7l, de dog,rle

-274 -

alXl-lea, sub numele de Banco deYenezzia,cu scopulprincipal

r face operaliuni de administrare a banului public pentru Cetate". in
XVII-XV1[, activitatea banc,ari se dezvolti in toate formaliunile
din Er.rropa.Astfel, in 1609, in Olanda, este infiinlati Banco di
lln 1619, in Gennania, rastecreati banca de depozit, iar in
L791, Co'ngrer;ulStatelor Unite autorizeaz[ creareagi funqtionarea
i binci din IiUA in acest tirnp, lirile romAnegti aflate sub sulranitate turceasc:isunt lipsite de dreptul de a bate monedi gi doar in
|839, cAnd strrrea bancherilor deverrisemai stabila, apare posibilitatea
Oryanizirii binLcilorgi pe teritoriul liirii RomAnegti.
finAnd cont rfe faptul ci sisternul bancar este de neconceput fhri
banci central,i, es1:eoportun si nLt:referim la conceptul gi istoricul
iliei acestr:ia.Primele blnci cerLtraleau apirut in a doua jumitate a
Gcolului XV[[, ca rezultat al dezvoltirii istorice a bincilor comerciale.
B[ncile centrale c:;rre se bucurau rJe increderea statului erau imputernicite si emiti bani, devenind astfel binci emitente. lJna dintre cele
tnai vechi binci cr>ntraleeste Ban,ca Suediei, Sveriges Riksbank, care
tctiveazfi din ]1668.in anul 1694, afi:st infiinlati Banca Angliei. Bincile
,centrale ale altor state au apirut mult mai tirziu: Banca Norvegiei - in
'1816, Banca Frranlei- in 800, Banca.Italiei - in 1893, BancaJaponieiln 1882,BancaSU-l\- in 1913.
in perioada constituirii bincilor centrale, s-au identificat mai
multe categorjiide b5.nci,in funclie ile provenienla capitalului. Astfel, in
.tnglia, banca de ernisiune a fost conLstituiti cu capital privat; in Suedia,
Finlanda, Austria, llulgaria, bincile r;-au constituit prin participarea capitalului de stat, in timp ce, in astfel de !6ri, cum sunt Rominia gi Belgia,
capitalul bincilor r4 rnixt. Examin6.nd activitatea bincilor centrale ale
diferitelor state, co'nstatim ci, in rrLareamajoritate, ele se afl5 in proprietatea statuLlui.r\cest fapt permite guvernului de a interveni, tntr-o
m.lsuri oatrecare,in politica monetari.
Pini in secontrlal XIXlea, sistemul bancar s-astructurat in trei domenii specifice.
*
Bincile de emisiune, care delineau monopolul- emiterii de
bancnollenationale:

-275 -

Bincile comerciale, care activau ca institutii

de intermedierc
financiari;
r
Institutii financiare specifice precum casele
de economii si
cooperativele rJecredit.
in evolulia sa, sistemul bancar parcurge faze
despec:ializareqi sec,
tonzarc.
specializarea bancari reprezinti orientarea
activit,ifii diferiteror:
binci doar spre anumite servici! operafiuni,
produse bancare.
sectorizarea poate fi deffnite ca un tip aparte
de speciarizarece constS in orientarea activitifii bancare spre anumite
domenii de activitate
economici (sectoare ale economiei nafionale).
Sistemul bancar a apirut ca o necesitate
a societifii, prin inter_
mediul Iui este rearizat', acumurareamijloaceror
binegti gi distriburea
acestora sub diferite forme, sistemur bancar
executand funclia de inter_
mediar intre agenlii economici.
Un sistem bancar stabil, effcient qi viabil,
care ar asigura mobili_
zarea dispgnibilitiglor m'netare are economiei
nafionare, orientandu-re
spre deslhqurareaactivitiEilor financiare eficiente,
constituie o prernisl
importanti pentru dezvcrltareaeconomici.
sistemul ba'car .rt" ,rrrrrl
dintre cei mai importanli pironi ai economiei
unei !iri, re'rezentand veriga de legituri dintre r;rmurile economiei,
a caror acti.ritate influen!eaz6 situalia economici, sociali qi politici a unui stat. Irnportanfa
sta_
bilirilii sistemului bancar este mult mai vizibili
in condiliile instabilitilii
ffnanciare, iar imperfecli'nile sistemului financiar,
vurner,rbiritateab[ncilor la schimb'rile medi*rui economic crizere
bancare
constituie facai
torii principali ce trezesc un interes major fali
de studierea gi rearizarea
in practici a stabilitifii bancare.
Sistemul bancar al unei
liri cuprinde:
+ cadrul institu[ional _
format din Banca Centrali (cu rol de
coordonare gi supraveghere), blnci comerciale
gi alte insti_
tufii financiare;
r
cadrul juridic _ format din ansamblul reglem.entirilor
care
guverneazi activitatea;

-276 -

Sistemutrbancar este organizat pe baza unor axe de referinge,precum Banca Centrali, care realizeazl politica monetarl, valutara gi de
credit a statulu! gi un numlr de blnci comerciale, binci de afaceri, inItitulii de credit specializate: uniuni de credit, case de economii, organizalii de imprumut, binci ipotecare etc.
Sistemtrl balrcar este un ansamblu coerent de institulii bancare,
ce funclioneazi intr-o !ar6, rispunzlLnd necesitililor unei etape de dezvoltare social-econ,rmic6. in anul 19'91,conform legislafiei, in Republica Moldova, arfost format un sistern bancar pe doul niveluri, in care
BNM indeplinegte funclia de Banca Centrali, dar nu este angajati in
activitatea bancari comerciali. Aceste legi includ elemente orientate
spre intirirea rolului Bincii Na$onale in elaborarea 5i implementarea
politicii monetare gi valutare gi spre o activitate siguri 9i durabili a sistemului financiar.
Sistemele bancare din $rile dezvoltate se caracterizeazi printr-o
serie de trlsiitur! ,]intre care relin atenfia urmitoarele: diversitatea,
concentrarea, bart carizarea activitifii, accelerarea operaliunilor de
restructurare, derschidereapentru relafiile cu striinitatea.
Dirr'ersitatea unui sistem ban,:ar rezidi in existenla unui numir
sporit de institulii bancare 9i de credit deffnite de legea bancari 9i ale
ciror caracteristiclipot ff diferite. intr-un sistem bancar, se regisesc atAt
institulii specializate intr-un anume tip de clienteli sau activitifi, cAt 9i
binci cu activitate universali. in funclie de dimensiunea bincilor, un
sistem banca.r poeLtecuprinde binci de mica &mensiune, precum 9i
binci de dim,ensiurLeinternalionali.
O rrarietirtede situalii se poate intAlni gi in funclie de natura furni
poate fi de naturi publicl sau prizo:rllor de cap:itaf i.n sensul ci acesteL
vatl, iar aclionarii pot fi rezidenfi sau.nerezidenli.
Un alt f:rctor de diferenfiere rr instituliilor bancare il reprezinti
coexistenla urLor o:ganisme cu Personalitate juri&cl foarte diverse: societili anonirne, sor:ietili de persoane, societifi cooperative.
Concenttrarea activitilii bancare reprezinti o caracteristici ce
pr:ate {l cuantiificatli prin ponderea clelinutl de principalele binci in to-

-277 -

talul sistemului bancar gi prin diminuarea

numSrului de binci in totalur
acestora. Gradul d,

(distribuireo".."o',,!,"ii;lln;j'ilffi
;'::il:":':t,,1,',',T:lii
bancare qi de credit. Studiile evidenfazd

ci un n'mir ,_d* d" ;;;":

controleazi' in mare partg piala bancarS.
intre gradur de concentra.e ir
activitilii bancare qi
instituliilor b"r*r"
," *"rrif"rte-u p,,
'un:rirul
ternici legitura, astfer,
p'e m'suri ce numSrul bancilor
se g!rn!'ru
dirninueeLze,
gradul de concentrare ba'cari. spore$te.
o arti caracteristiciia unui sistem
bancar gi a actiritdfii bancarc
dintr-o economie o constituie gradul
de bancarizare. Acesta fur,nizeazd'informalii rerevante cu privire
la niverul rje dezv.rtare ar sis;te_
mului bancar,putand fi caiculafi indicatori,
precum numS.rl c,econrurr
la vedere, numirul cardurilor bancare
gi rrrr_ar.rl ghigeelor:bancare.
operatiunire de restructurare bancar'
reprezintS 0 alti caracteristici a sistemeror banca,reactuare,
in cadrul acestora fiirrd i".ru.r"
fu
ziunile gi absorbfire, oper:atiunile transfrontariere
(cu striinir"i*),
p*
Iuirile pachetului de control de citre
bincire straing qi o.peratiunire
in
crucigatebinci-asiguriri.
Restructuririle l

'r
*

!iale.
Crizele succesive,care s-aumanifestatin ultimele doui decenii,au
r.videntiat ins''rficienlaprocedurilor de supravegheregi control asupra
,.xpuneriila rir;c a bincilor.
Sintetiz'ind problemele enuntate, se poate concluziona ci, in
:;istemelebanr:arecontemporane, se produc o serie de modificiri, dintre
,.;rremai semn.ificativesunt urmitoarele:
t
amplificarea forlei marilor binci, in contextul dezvoltirii
inegale a bincilor nalionale gi al sporirii internalionalizirii
activitilii acestoral
+ inkrcuirea specializirii bincilor cu universalizareaoperatiu,r
'r

de
aringere
"""",o,-lliffi ilH::::l', #"Tm""_ ::Til:

rilor suplimentare, ca urimare,a

organizarii productiei, amortizarea
p.
scari Iargi a investi{iilor in noile tehnologii
9i largir"" gu,,,"l d" pJ,rn*
oferite clienterei, pentru a rimane
competitive. u'a di' co'secintere
principale ale restructuririlor o r"prezint'
concentrarea rr;.;;;;:;;r"
melor bancare Ei reducert:a numirului
de institufii ba'care. Un alt e{ect
al restructuririlor este intensifi carea
concurentei.
Un fenomen de ditnensiuni mondiale
il constitui,l, in conter.turl
globalizarii financiare, criza sistemelor
bancare. La originea crizeror
bancare s-a aflat un factor ce poate
fi definit astfer: ada;rtarea cu
crificultate Ia globalizarea fi'anciar4
respectiv rnanifestarea unei serii
cle
fenomene in toate tirile, care au vizat
urmitoarele aspecte:
*
amploarea gi rapiditatea modificirilor
in materie de reg$e_
mentiri qi mecliu de activitate:

cri;la pielelor mobiliare;

carenlele in cxercitarea controlului gi supravegherii pruden-

nilor lor;
ilinrinuarea rolului statului in activitateabincilor, ceeace conclul:ela procesul de,,dezetatizare"gi liberalizarea bincilor;
mcdernizarea tehnicilor qi informaticii bancare, reakzatS,
prin introducerea in tehnica bancari a celor mai moderne
prc,dusebancare qi a celor mai perfcrrmanteechipamente;
accentuareaproceselor de restructrrare bancara,prin operatiuni de fuziuni gi absorblii;
aparitia unor grupuri financiare f,rin reunirea activitalilor
barrcaregi de asiguriri;
dinrinuarea participirii bincilor la operaliunile de intermediere financiarS.in favoareasocietiLtilorfinanciare gi de asigurari;
manifestarea crizelor in sistemele bancare aparlinAnd statelor dezvoitate, in contextul global.izirii financiare.

- r ol ,func l i i ,ol l er al i uni

11.2.Ean c aC entr al S
Analiza

;istemelor

bancare contemporane

evidenliazi

ci acestea

sunt strucfura{:e pe doui nivele, respectivbanca centrali qi bincile de rang

sccundar, denr.lmite gi binci

de sistem. ApariliaL tuturor bincilor

-279 -

**,

centrale

in secolerexvrl-xw''
s-abazatpe bincile cornerciar,e
existentegi c;irrrrr
Ii s-a incredintat, de citre go-r"..r}"
tirilor respectirze,roltir de
,
,,ha1clr,.,
al statului, cum a fost cazul Olandei
;;i al tirilor scandlina.v-e.
La incepufur formirii sistemului
bancar, 1u exisj:ao cLerir'itare
i, t r,.
operafiunilerearizatede bancire
corrrerciaregi cerecentrar*",rt.*r""fr
ua,,,,
efectuau atat operafii de mobirizare
a disporribilitifil0r biregti
,5i
cle
ar:,.,r
dare de credite, cdt qioperatii de
emisiune a bancnoteror.
Astfel, in Anglia, Banca Centrali s-a
i'fiintat in ranul1694, s*b ,
_
fi r
mi de societateprivati pe acfiuni;
in anul lgg0, se r:rganizea;zi
Barr,.,r
Franfei' iar, in 1g63,bincire natio'ale
din suA. nnstiiui:realnonoJ)()
lului asupra emisiunii, prin regrenrentSri
ale statrului,s-a rea*izat nr;rr
tarziu, pri'tr-o seriede legi, care
a{i marcat evorutia sist,ermel.r
m'u.
tare. pot fi precizatecAtevamome'te:
in anul 1g44, in Anglia, ..
,,",,,
leqtesistemul de emisiuni(prin
legr:alui Robert FeeI in lg4.g,
);
in Frarr
!a' se erimini dreptul de emisiune nronetari al
binciior cnelrartan:re'talr.,;
in 1913, in SUA, se creeazdSisternuX
Federal de R.u,,,,rue,..orrr,rr'*,
0,,,
l2 binci Gderale de rezerve.
Degi' in perioadaactuari, Bincire
centuaneertre:
tutur'or t;iriror; t.rr
excepfia ceror r2 binci federare
rre rezervi din srtJA, rsunt
binci ,..rr
capital de stat,de-alungurevorutiei
lor in timp, s-a' irlentiLficat
mai
rnrLr
te categorii de bi'ci, in functie
de;rrovenienta cap;itarurui.
Astfirl,i. _Arr
glia, banca de emisiunea fost cu
caf itaXpri_rut;in Sue:rJia,
JlinlarLda,Auq;
tria, Bulgaria,bincire s-auconstituit
prin participare;rcapritaiururi
de st;rr,
iar in !iri, precurn Rominia gi
Belgi,r, capitalul bincilcrr a fost
n:riht.
Obiectivul Bincilor Centrale a
evoluat de_alunrgu.l,U*J.,r.
fef in perioada etaronuruiaur,
obieclivd , rorrr*-urrat in
^s,
termenii c.rr
vertibilitifii metarice; ulterior,
prin erodarea rorurui aunutrui
ca etal,cn,;rl
valorii, obiecti.,'ulbincii ce'trare
a lbst reforrnulat in termeni
de statLi_
litate a prefuriror. Alituri de
acestea,obiectiveie interrnediare
alr prezentat o mare variabiritate,insi,
indiferent de modifir:iri]e
i,nfor*r'rir,."
obiectivelor,Bincire centrare
au acceptatideea cd stabilitatea
neonetarr
constituie o contribufie importarLti
la stabilitatea finarLciari.
$i, r.ic
asemenea,rolur ror a evoruato
dati cu dezvortareasii;temului
fi'anciar.

| )t' rcrnarcatci banca de emisiune,prin importanta activitilii sale

rr{l
tl ctcr r r inar enst ir ir m onet ar ela nivelr r icr o- gi m acr occonom ic,
t,' ,\
t'rn urllucntele pe care le poate exercita asultra celorlalte institulii fi', tnr t,u bancaregi asupra econorniei,in gener:al,deline o pozitie prio, it,rr.rir) crrdruloricirui sistembancar.
I Iuttc{iiltt b fi ncilor centr ale
lrrtr-o ec:ronomrle
de piali, bincile de errLisiuneindeplinesc urmit, i,rrt lc funcfii:
'
Furr.c{ia
de emisiune;
.' Furrctia de banci a statului, a administratiei gi
a serwiciilor
publice;
'
Functia de banci a bincilor;
+ Furrctiade centru valutar gi de gestionarea rezerveivalutar"'
Functia prudentiali qi de supraveghere;
"
Furrclii economice ocazionale;
"
Fwnc[iatle emisiune
Etapa hotirltoare in dezvoltareabincilor de emisiunea fost reglerrrt'ntareade r:6tre stat a sistemului de emisirLneqi mai ales instituirea
asupra emisiunii prin atribuire;r acestui privilegiu unor
'nonopolului
lr,rrrcigi, in final,unei sing,urebinci sau unor: binci incadrate intr-un
r,islcmfederal
in prezent banca centrali, deline dreptul exclusiv de a emite in,;crnnemonetrlre ca rnijloacelegalede plati, esrtesinguraln drept si stalrilr:ascirzaloareanominala, dimensiunilergreutatea,desenul,precum gi
,rltc caracterisrticiale bancnotelor qi monezilor. in virtutea aceluiagi
tlrcpt, banca r:entrali asiguri.tipirirea bancnotelor, baterea monezilor
rnctalicesi punerea lor in circulatie,precum qi retragereaqi distrugerea
irrserrnelor nronetare retrase. De asemenea,Banca Centrali poate
tlispune anulareasau retragereadin circulatie,a oriciror bancnote sau
rno,nedemetalice care au fost emise qi, in locul acestora,punerea in cir,-:r,rlatie
a altor tipuri de insemne monetare.
PentrruL
a preveni emiterea de monedi fbri acoperire,prin statut se
stal5ilegteobligalia ca tranqa de numerar aflati in circulalie, emisa de BC,

-280*

-28t-

t*

peste nivelul rezervelor internationale, si

fie acoperntar
inte,gralprin titruri
de stat definute inportoforiur de inv:stifii, prin
active r:ezurtatedin credite
acordate bincilor gi altor persoane juridice,
in condjdile legii, sau pnn
cecuri cambii qi alte titruri de credit scontate
sau definute in plrtrcforiu.
Func{iade bancda staturui,a adminktra[iei
pubric, si a ,eiririirur pubrice
Aceasti funclie reflecti sarcirrabnncii de
d."tirr" qi a ad*nistra
"
conturile stafului, ale ciror solduri lizureazi.
tn pasivrrl bilanfului.
Bincile de emisiune, prin unitilile de trezordrie,
sunt, in general,
,rcasierul"statului, in confurile lor, Ia nivel central, reflectii'du-sJ"*".r_
lia bugetului de stat. Totodati, statuilestepentru banca de emisiune
unul
dintre principalii beneficiari de credite. Titlurire
de cr:edit emise de cdtre
stat, in postura sa de debitor (bon'ri
de tezaur,titluri de renti, obliga$uni), ocupi un loc important prinh:e activelebincilor de ernisiuni.
in afara acestor dlferenlieri in gestionarea
depozitr:lor gi pliflor
publice, Banca centrali joaci un rol direct
sau indirect in finangareustahrlui sau administraliei pubrice' De :Lsernenea,
Bc fina,nfeaziistati, direct
sauindirect, prin achizifia de titluri publice
pe piata de.ropen_market,,.
Datoriti interventiilor de fin;rntare directi
sau indirecti, b'ncrile
centrale indeplinesc rolul esenliar de consilier
gi rearizator al emisiunilor
de titluri pentru contul stahrlui. Astfel, BC
organizeaz:,isi'dicate penh:u
achizifii de imprumuturi, administreazi
datoria pubricd gi plata
a
dobanzilor la titluri de stat, toate ar:esteatribufiuni
"iu"l;
atest,nd intr-o nrasuri considerabili, funclia de banci a statului.
Funclia de bancda bdncilor
Aceasta funclie reune$te trei activitifi,
strAns legate intre ele, pe
care le desflgoari banca centrali.
l. Fiecare banci de rang secundar are
un cont la banca centrali,
care nu poate fi debitor, gi pe baza ciruia
pot Ii realizate vi_
ramente gi compensiri interbancare.
2. Daci, in procesul compe'sirilor, anumilte
binci a' nevoie de
refinanfare, atunci bancaLcentrali poate, in
anumite condifli,
si furnizeze resurselenecesare,alimentinil
piagamoretare. b"
poate manifesta qi situafia in care BC poate
absorbi lichiditrlti
"-i
de pe piafi, daci se consideri ca acesteasurnt
in surplus.

-282 -

3.

BC treb'Lriesi utilizeze inlervenfiile pe piala monetari pentru

a rr:rentirremasa monetarS.gi rata dobAnzii in limitele fixate de
citre autoritateamonetari.

Politica monL,etarireprezinti ansamblul mijloacelor utilizate de

{tre autoritilile monetare din fiecare lari pentru atingerea obiectivelor
Itlonetare ffxate. in unele !iri, politica monetari este considerat4 in
cxclusivitate, un mijloc de menlinere a stabilitilii prelurilor qi de luptn
contra infla!1iei, iar in altele se apreciazi ci trebuie si acompanieze
politica bugetari irureglementarea cregterii economice.
Funclia a!.e
centruualutar Sigestionaral rezeruelorvalutare
Sub aceas;tidenumire estedesenonatno triplnfunc$e aBincii Centrale:
o Asigurarea, singuri sau la concurenli cu bincile de rang see

cundar, ,aschimbului de monedS.nalionali in devize;

Pistrareaqi gestionarearezervelorvalutare;

Surpravegherea
ratei de schimb a monedei nafionale.
Banca d.e'emisiune, ca centru valutar al prii, dobAndegteatribulii pe
linia aplicirii p,oliticii valutare a statului sub forma unor restriclii valutare
(a contingentilrii irnporturilor gi corrtrolul pl5;ilor in devize, a preluirii
unei p[r!i din incasiiri valutare din erqlort) sau aplicirii unor stimulente la
arport de genuLlprircnelorla export, al rsubvenfionirii elportului.
Functia f,rudeinfiald Si disciplinard
Prin furrcfia disciplinari este inleleasi exercitarea controlului
asupra bincilor qi :instituliilor de credit, in scopul asiguririi securitilii
depozitelor gi al prevenirii falimentelor bancare.
Cd:mpul de ap,licareal acesteiftrnclii esteurmitorul:
*
autorizrnrea exercitirii ar:tivitifii bancare, crearea gi transformarea blncilor;
o concentrarea gi divizarea:riscurilorbancare;
+ lictLiditatea gi solvabilitate:abancar5.,
Funcfiaeconomicd
Toate funcliile precedente ale blncii centrale presupun qi o implicar:eeconomir;i a ircesteia.Astfel, atunci cind se realizeaz[ emisiunea
cursul valutar sau rata de schimb, sau
monetari, sau se sr-rpravegheaztr

-283 -

atunci cAnd se intervine pe piala monetari,

pentru a inflrnenfa rata rlo
bdnzii, bincile centrale indeplinesc o
Ai funclie economici.
Op era{ianile B dn ci,lor Centrale
Individualizarea qi rnanifestarea efectivi
a funcliilor binciror centrale, descrise anterior, se face prin intermedrul
opera;i'nilor pe carr:
aceastale efectueaziExisti mai multe tipuri de operafiuni, dupi
cum urmeazi:
+ Operatiuni active
r

Operatiuni pasive
Operatiunile activre
Acestease concretiz;eaziin:
c Opera{iuni de creditare;
o Operaliuniintlerbancare;
o Opera{iuni de vfrnzare-cumqtdrare
de aur gi deuize.
Ponderea cea mai firare o delin operafiunile
de cred.itare, concre_
tizat6' in acordarea de c:redite, atat staturui
sub forma crediteror gu
vernamentale, cit qi celorlalte binci din sistemul
bancar, prin operaliuni
de rescontare gi refinantarre.
in relaEiile cu bincile comerciale, Banca
Centrali realizeazi operaliuni de rescontare, respectiv accepti
titlurile de credit pe care bincile le defin in portofoli'r lor gi c"r" provin
din vanzdrirr: de credit ale
mirfurilor.
Banca Centrali mai poate accepta credite
pe gai de ef,ecte co_
merciale, situafii in care titrurile de credit
rirnan in proprietatea bi'cii
comerciale, servind bincii de emisiune
doar ca garanlie dr: rambursare :r
imprumutului' un astfel de credit se practici
atunci can,i opera,tiunile
de rescontare nu sunt favorabire, datoriti
dobanzilor sau atunci cdnd
perioada de timp este miri mici decat in
cazur rescontului. Nivelul rnaxim care se poate acorda sub forma unui
astfer de credit r:eprezinti rnai
pulin de 100% din valoarr:aportofoliului
de titluri.
o alti formd de creditare pe care o practici
-BSncirecentrare este
creditul pe gai de efecte publice, ,r.r-i,
gi credit de iombardare.
Titlurile care constituie g;aranfiaunui astfel
de credit sunt obrigaliunire

-284 -

Eibonurile de tezatrr,cumpirate de citre bincile comerciale,cu ocazia

crnisiunilorlansatede citre stat,pentru acoperireadeficitelor bugetare.
Legislafira, care reglementeaztr activitatea Bincilor Centrale din
di{brite !iri, prrevedegi posibilitatea acestora de a acorda gi credite guve:rnarnentale,in;mod direct, in general, pebaza bonurilor de tezaur,
pe o perioadi mai rnici de I an.
Operafirunile de decontare, :inter-, qi intrabancare prezinti importanli dator:iti locului pe care il ileline Banca Centrall printre participranliila corrrpensareamultilaterali a plililor.
PrinroperafiuLnile de vAnzare cumpirare de aur gi valuti, Banca
Centrali iqi cclnsoXideazirezewa valutari gi influenleazi cursul valutar
al monedei nalionale faln de valutt:Ie principale, in funclie de obiectirrelepoliticii monrltare gi valutele pu:acticatein lara respectivi.
Op,eratirunil"',p asive
ExistSurmitoarele operaliuni clepasiv:
e Fur'ffist\za capitaluluipropriu;
e

Deloun&tlrile
sau sursele atrase;

Em:.isiun.eatmonetard.
CapitaluX propriu al Bincilor Centrale are o pondere redusi in
to'talul pasivr.rhli,cornparativcr.lnivehrl inregistrat la bincile cornerciale.in
propriu, se includ: fondul statutar;prevazutin Statutul
structura capitaluluLi
de func$onar,: al Bi1'ncilor Centrale,fondui de rezervi giprofitul bancar.
Sursele atrase ale Bincii Cenlrale constau in depozitele celorlalte
biinci, in depuneril.,rintreprinderilor cu capital de stat sau ale unor marl
intreprinderi Eiin l.)ontul'frezoreriei Statului (datoriti rolului de casier
al statului indleplir:'it de citre Ban,;a Centrali). Printre sursele atrase
gi do,bAnzileunor organisnre internafionale sau ale unor binci
fil4ureazEL
striine, precum gji irnprumuturile ,ie la benci striine qi cumpiriri de
DIiT de llaF1\4I.
Ernisitrn'ea rrronetari reprezitrti cea mai importanti operaliune
parsivi.a Binr:ilor Centrale. Prin aceasta,se are in vedere emisiunea de
m<lnedi script.uralS(bani de cont) rgia cantitllii de numerar, corespunziitoare strucliurii rnasei monetare.

-285-

BNM este responsabili pentru autorizarea,

supraveg;hereagi re$c
mentarea activitifii institufiilor financiare.
Banca Nalionari a trdordovei a fost
infiinlati in anur 1991. Atril:tr
fiile de baz6 aleBNM sunt:
*
stabirireagi promovareapoliucii monetare
gi valutarein st;rt;
+ emisiunea monedei
nafionale;
c activitatea de banchergi
agent fiscal al statului;

'

:ffi::il1;llJ,l1*Serea

3
+

si reglementarea
activitiliiinsti'

gestionareareilervelorvalutarealestatului:
intocmirea balanlei de pln;i a statului.
Din 1991 gi pani in prezent,au fost elaborate
gi implementate un qir:
de misuri eficientein vedereastabirizirii
mediului monetar gi creditor. cel
mai important pas, in ace;t sens,I_aconstituit
p'nerea in circulaFe,la 29
noiembrie 1993,a monedei nagionale_
leul moldovenesc_ r:upro;;;.r",
ulterioari a unei politici monetare gi de
credit antiinfla$onistr:.
in anul 1995, parlarnenh:I Republicii
Moldova a a,optat Legea cu
grivire la BancaNa{ionar' a Mordovei gi Legeainstitusilor
financiare"con.
foln rrimei leg! BNM este independ"rrte
i"r promovarea p'riticii monerare' fiind responsabili fale dleparlament.
c"" d"-n doua rege^
sus *".rgio""te
are drept scop creareaunui sectorfinanciar
puterruc ai comp,etitiv,neadmi.
tereariscului excesivinacestsistem,
protejareaintereselc,rdeponen;ilor.
obiectivul fundamentar ar Bincii
Nalionale consti io
9,
mentinerea stabilitelii pre:{urilor.
"rigo*.
Structura organizatoricd modul de
administrareale IINM
Si
Banca Nationari este formati din departamente,
dirr:clii, servicjirgi
alte subdiviziuni gi este condusi de
Consiliul de administratie.
Consiliul de administrafie este alcituit
din cinci *"orb",
a Guvernatorul ,Bincii
Nafionale _ preqedintele Consiliului;
*
primul-vicegu.rernator al Bincii Nalionale _
,.icepre$edinte,
al Consiliului;
c trei viceguvernatori
ai Bincii Nationale.
Guvernatorul BincjLi Nalionale este
numit de parlament, la pro_
punerea Preqedinterui parramenturui. primul-viceguver:nator'si
rri."-

-286-

guvcrnatorii fi5ncii Na$.onale sunt numili de .Parlament,la propunerea

( luvernatoruhri Bincii Nalionale. Membrii Consiliului de administralie
rrrrrt numili pr: termen de 7 ani, cu condilia ca, in misura posibiliti$lor
cxpirarea ternremrlui fieciruia sl fie repartizati uniform pe parcursul
pcrioadeide 7 ani.
Consiliul de administralie stabilegte modul de funclionare a Binuii Nalionale. in exercitareaatribufiilor sale,Consiliul de administralie
cxamineazi ra.poarteprivind situalia economici qi monetarl a statului.
In acestscop,vicepregedinteleConsiliului asiguri prezentareaperiodici
n rnpoartelor <lecitre departamente, direclii qi seclii'
Consiliul de administralie dispune de urrnitoarele imputerniciri:
a) stabilegte politica monetari in stat, inclusiv limitele ratelor
dobAnzii la instrumentele politicii monetare, condigiile de
acc,rdarea creditelor, tipul gi nivelul rezervelor pe care institub)
c)
d)
e)
f)
g)

h)

i)

liilt: financiare sunt obligate sl le !in5.la BancaNafionali;

stalbilegtepolitica valutari in stat, inclusiv modali6gle de detenminare a cursului de schimb al monedei nafionale;
adopti actele normative de aplicare generali ale Bincii Natior:lale.;
aprobi rapoartele gi recomandirile ce urmeazi a fi prezerLtatede BancaNaFonali
Par'lamentului qi Guvernului;
adopti decizti cu privire la participarea Bincii Nalionale la
org;anizaliileinterna!ionale;
stal5ilegtevaloarea nominali, desigrrul bancnotelor gi monedelor metalice, modul de punere in qi condiqiile de retragere
a lc,r din circulalie;
aprobi cu vohrl a cel pulin 2/3 din membrii Consiliului prezerLli la qedinql fiecare acordare de credit sau folosirea altor
instrumente financiare in favoarea unei binci sau institutii
financiare:
de<:ideasupra modului de eliberare a autorizafiilor, permisiunilor, aprobirilor, previzute de Legea instituliilor frnanciarenr.550-XIII din 21 iulie 1995;

-287 -

inainteazi propuneri vizAnd

majorarea capitaluluLi Bincii

Nationale;
k)

aprobi rapoartele anua.leqi

dirile de seama financiare ale
Bincii Nationale:
l) aprobi statutur Bincii fJalionale
gi deterrrmin'modarititire
de administrare gi funcfi,onare
a Bincii Na.fionarle;
m) determini structura Bincii
Nalionale etc.
$edinfele Consiliului de administrat

nator,
iar,
inlipsa
J;;*",; #'ilTl*"-*,:l:ffi

.i:ff:i

liului de administratie s" convoa.;.

de Guirernator r:el pr.rtin o data
pe
luni- $edinple pot fi convocate
qi Ia cerereain scris a 3 membri
ai
c.nsiliului' $edinfele consiliului
de aclministralie sunt secrete.
Hotirar.ile
consiliului se adopti cu majoritatea
simpli de votur:i ale rnembrilor
lui
prezenfi la Sedinf4 cu exceplia
caz'rilor previzute de prezenta
lege
sau
de statutur Bincii Nafionale.
Hoti.rarire consiriul'i de aclministratie
se
emit sub semnitura preqedintelui
gedinlei.

11.3.Bdncilecomerciale_ rol,
funcfii,operati{.Ini
,o:"o - institulie.financiari care
atragede la persoa,neleiizice sau
.
juridice
depozite sau echivarente are acestoia,
transf:,rabirepri' dif,erite
instrumente de plati, gi care
utiliz<:az|.acestemijroeLcetotal
sau parrial
pentru a acorda credite sau a face
inrrestitii pe propriun con{ gi risc"
Rolul bincilor, in cadrul *"i
poate li analizat,in prinlul
""o.ro*,
rand' prin utilizarea concepturui
de intermediere i'tn: agenlii debitori
gi
creditori din economie

nnanrare,a".or".t","u'a'#oT:1.1"J::'#*"ffi
l;ff*HTl:rlf;;
Pentru a evidenliarorul bincino.,

Jrr..r"."r"ra situareaacestorain
.
cadrul sistemului financiar,
ar ciror erement principar ir constituie.
plan financiar, existi, la nivelul
.rrr.,i
'e
douiL categorii de par:ti_
".orro_ii,
cipanli, ale ciror preocupiri
sunt complementare, rr:spectiv
cei care au
necesitili de finanlare gi care
dores. pio.rr".r"" d" .,,,rir.r.,
p"
a" o f n.
te' gi cei cu capacititi de finanlare -.ar"
r;,i
doresc prasareaeficienti a re-

surselor lor. Ilunclia sistemului financiar este de a asigura "interfata"

rlinLtreagenlii excedentari qi cei deficitari.
Pornind de la acest dublu ro1, gi de la calitatea lor de intermediar,
bincile indeplinesc3 funcfii importante:
I. Constituirea de resurseprin atragereadisponibilititilor tempor:aleale clienfilor.
2. Utilizarea,respectivplasareaacestorresurseprin acordiri de
credite.
3. Asigurarea mecanismului de functi,rnare a plitilor prin efectuarea de viramente $i plnli in numerar.
Procedura de creare a bdncii
Banca Nalionali este investiti cu dreptul exclusiv de a elibera autorizalii bincilor. suma minimi subscrisi qi depusi in capitalul bincii se
stabilegtein cuanturnde 100 de milioane de lei.
Pentru eliberarea autorizafiei de a desfiqura activititi financiare, se
depune la Banca Nalionall, in modul stabilit de ea, o cerere scrisi, la
carese anexeaza:
a) date despre calificarea gi experienta administratorilor viitoarei institutii financiare, activitatea lor profesionali din ultimii
l0 ani;
b) date despre capitalul viitoarei binci care se prevede si fie
plitit;
c) buriiness-planul viitoarei binci cuprinzAnd structura organizatoric5, tipurile de activiti.ti financiare preconizate, prod)

e)

nor;ticul rezultatelor ffnanciarepentru urmitorii 3 ani etc.;

infirrmatii privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comerciali. sau profesionali dln ultimli t0
ani gi cota de participare a fiecirei persoane care intentioneazi si delini l0% sau mai mult din actiunile cu drept de
vot ale bincii. in scopul aplicirii acestei prevederi asupra
persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se stabift:gte prin agregareacotelor lor;
ori,;e alte informalii previzute de regulamentele Bincii Natiorrale.

-2 8 8 -

-289 -

Cererea de ehl

unei
b6nci
srriine,"
:T:; ;:'#::i::ffi'il :hTi:,:;:,ilfft:::
gulamentele

Bancii Na{ionale.
in termen de 3 runi de la dataprirnirii
cereril B.n.a Nationa'i o ap.obi preliminar sau o respinge,
aducarndin scris la cunogtin{a soricitanfunr-ii
deciziasa.Refrrzuld" u
autoriz:aSetreloi" safie rrrounat.
Dupi aprobarea"tbJra
preriminard a cererii, Banca
stabirerSre
urmitoarele cerinle pentru
primirea autorizafiei:
^Iationari
a) depunerea capitaruruiirii[iar,
care nu trerruie rsiifie m' nrc
decAt capitalul minim rrecsorj
b) angajareade specialigtij
c) incheierea de contract cu o
firmi de audit.;
d) inchirierea sau cumpirar:r:ade
utilaj pentru efe,ctuareaoperaliunilor bancare gi de edi{icii bancare.
Daci, in decursulunui an, banca
nu indeplinegrtecerintele enunre_
rate' aprobareapreliminari
a cererii se anureazd.Dar:i cer:inlere
enumerate sunt satisficute, Banca
Nalio.ari eribereazd. autoriz;tfa
in
te'tr,;:n
de o luni.
Autorizafiile se acordi pentru un
termen nedel:,::rminat
gi sunt rre_
transferabile.
Banca Nafionali
line registrur binciror autoriirate, in care se i'r,
scriu denumirea, adresele sediurui
r:entrar gi ale filiar*loo. A.*rt.";r;;,,
va fi accesibilpermanent
publicului. Bincile al,
autorizalii au first
retral se
din registru prin inscrisur ,"rn"Jrl).o"
"*a.ra
pot desfigura, in limita autorizaiiei
ac.rdatr:, urrrritoar,el.
.. .Bincile
activititi:
a) acceptareade depozite (plrtibile
la vedere sau l;r termen etc.)
cu saufhri dobAndir
b) acordareade credite (de
consum gi ipotecare,factoring
cu siru
firi drept de regres, finantarea
iraizacliil.:,r comerciale, e1iberareagaranfiilor gi cautiunilor
etc.);
,
c/ imprumutarea de fonduri,
curnpirarea ori vdn:zanea,
in conl
propriu sau in contul clienflor (cu
excepfia subs,:rierii hArtiil,rr
de valoare),de:

-290 -

- instrumr:nLteale pielei finirnciare (cecuri, cambii gi certificate

de ,Ceporzit
etc.);
- fufirres rpiopfioane financiare privind titlurile de valoare gi
ratele dobAnzii;
- instrumr:nte privind rata <lobinzii;
- tith-rri dcrvaloare;
d) acordareatde servicii de dec,cntiri gi incasin;
e) emite'rea si administrarea instrumentelor de plati (cnrli de
credit sau Ceplati, cecuri de voiaj, cambii bancare etc.);
f) cump lrare:aqi vAnzareabanjilor (inclusiv a valutei str[ine);
g) leasirr,gfinanciarl
h) acord.areeL
de servicii aferente la credit;
i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu
excep'tiacx:lorde la lit. a) gi b);
j) operaliuni in valuti striinii, inclusiv contracte futures de vAnza;rea.rralutei striine;
k) acordarea de servicii fiducia,re (investirea gi gestionareafondurilor liduciare), pistrarea gi administrarea hArtiilor de valoare gi
altoriralor:i etc.;
l) acord.areeL
de servicii de gestionare a portofoliului de investilii
gi acordare:ade consultalii prMnd investiliile;
rn)subscriererlqi plasareatitluu:ilorde valoare gi acliunilor, operaliunlile cu actiuni;
n) orice alti a.ctivitatefinanciarl permisi de Banca Nalionali.
Banca Nalionali poate retrage autorizalia bincii in cazul in care:
autorizaliei estesolicitati de banci;
a) retragerea.
b) autorizalia a fost oblinut5 in baza unor informafii eronate,
oferite de r;olicitant sau refe:ritoarela el:
c) banca nu a inceput actlvitatreaintr-un termen de un an de la data elilberirrii autorizaliei sauLa fost incapabili timp de peste 6
luni si efectueze opera{iuni de atragere a depozitelor sau a altor fondur:i rambursabile;
d) a fost retra.si autorizalia altei binci, care deline o coti substan!ial6 in barrcarespectivi;

-29r -

e) a a'ut loc reorg'nizarea binciror sau

vinderea unei Dirti surr
stanliale din actir.elebancii:
f) delinntorul unei cote substangialein
banca a transferat sau :,
pierdut, in alt m,ed, aceasti coti fhra permisiune;r
scrisi a tsr'
cii Nalionale;
g) banca este lichicrati conform hotirarii luate
de proprietarii cr
sauinceteazdsi r:xisteca unitate juridici independenti;
h) activitilile finanr:iare ale bincii, iin primii
3 ani de ftrnctionrLrc,
se deosebesc cc'nsiderabir de cele preconizate
in cererea dr,
eliberare a autori.zafiei,iar in opinia Bincii
Natio'are o astferdc
deviere nu estejustiffcati de ,roil. .rr..r_stan(e
economice.

'11.4. Resursele
bdnciicomerciale_
clasificare 5i :;tructurd
capitalul bincii co*rerciale reprezinti totaritatea
sum,:lor capital'lui
statutar, capitalului suplim'entar,
rezervelor qi aprofit*rui nerepartizat.
capitalul statutar reprezinti varoarea aporturiror
pr Jprietarilor Ia,
patrirnoniu, depuse in c.ntur achitarii
acfiuniror. Mnrimea aportu.lror
este determinati de actele de constituire
in conforrnitate cu regea
despre BNM, aportul unui fondator
nu trebuie si depiqeasci 35% dinr
statutar. prin urmare, numirul fondatorilor
nu poate fi mai rnit:
:lnn't
oe
J persoane.
Ca fondatori ai bi:rcii nu pot figura organi
zatji cu balante nelichide. De asemene' ca fundatori
,r,, pJ, fi lucratorii puterii de stat gi er
nu pot participa la condur:ereabincii.

Ma.jorarreacallitalului statutar al bincii poate fi efectuatl in consecirrta rnainriril valc,rii nominale a actiunilor, emisiunii suplimentare, rezelelor gi capitaltLluisuplimentar. Despre majorarea capitalului statutar
se aduce la cunogllinli BNM gi se lndeplinesc documentele necesare.
I)ercizia priviLnd rnodificarea capitalului statutar se aproba de citre
Adu:rarea GerLeraliia Aclionarilor.
in timpuLlcorrtrolul'i formirii capitalului statutar al bancii, auditonrl trebuie sb verifice achitarea a 50o/odin suma capitalului la monentul inregis,trlrii, cota fieciflri participant gi plata in buget pentru primirea licente:i.
in ttimpul controlului surselor,Je formare a capitalului statutar, de
asernenea,se rrerifi,:i dacl capitalul nu a fost format din mijloace atrase
proprii ale fondatorilor.
sau din sursene,
capitatut suplimentarse formr:azi din suma diferenlei dintre preasemenea,in contul
Eulde vanzarregi va,ioareanominali a.acliunilor. De
ce4ritalului suplimentar, se inregistre:azI diferenlele de curs valutar aferente der:ontii:rilor ,:u fondatorii in valuti striinl. Auditorul controleazi
a cheltuielilor sumelor
lin.ereacorecti a e,ridenleisintetice, analitice 9i
de pe acestcor:tt.
Capitalul de rezervdse formeazi din venitul curat al bincii. El se
in primr:rlrind, la achitale:acu fondatorii, la acoperireapierfo,loseqte,
derilor gl in altresc,.)puriprevizute. ln timpul controlului se atrage atenrezenrelor conform statutului sau Adunirii
lie sporiti la consrrLrrnarea
Generalea AcfionariJlor.
cqoitaltrl protrniu al.hLncli cuprr:indevenitul net al anului 9i cel ne-

Ca aporturi in capitalul statutar pot fi

mijloace bineqti, dreptun
patrimoniale, hArtii de valoare phtite
gi mijloace fixe.
La statutului bencii la BNtrd, ei i se deschide
un cont provizoriu, in.
registra'ea unde are loc inregistrarea
aporturilor fondatoriror r*t" i*"1g,
tririle in conhrl capitaruluibinc'se
fai numai dupi inregistrareabincii.
Aporturile nebinegti depuse ra capitarur
statutar se evalueazi in
conformitate cu standardrereNa,tionale
d^econtabilitate i'functie de tipurile acfivelor.

repantizat.
Profitul inet teprezinti rezultal:ul financiar al anului dupi impozitare. in procesul. folosirii profitului, se reflecti relaliile financiare
di.ntre branci, bugr:t qi parteneri. Slarcinile principale ale controlului

-292 -

-293 -

folosirii profi hrlui r;rrnt:

o controhLl respectirii finan,lirii cheltuielilor din profit;
o 'verlficareacalculirii gi deLerminarii plnlilor in buget qi a profitului riimasin folosinla trincii.

Conform legislaliei, profitul se folosegtela:

+ efectuareaplililorinbuget;
+ formarea diferitelor fonduri, rezervei
+

alte scopuri relflectatein contractele fondatorilor.

Totugi, destinalia principali de utilizare a profitului net o constituie plata dividendelor proprietarilor.
Dupd reflectarea oJreratiunilor de utirizare a profitului, suma rimasa reprezintd profitul nerepartizat. in timpul controlului,
auditul verificr cum a fost format profitul nerepartizat sau pierderile neacoper:ite
gi daci utilizarea profitului a fost efectuati doar in baza
hotirarii ArJunirii Generale a Acfionarilor. Auditur atrage atenlie ra c:orespunderea
datelor evidenlei analitice gi sintetice cu bilantul contabii.
Din practica de au,Cit,cele mai des intAlnite incil,:iri in dmpun
controlului formirii gi uti.lizarii capitalului bincii sunt:
*
formarea incompleti a capitalului statutar;
majorarea
cap:italului a fost efectuati fhri inregistrarea in do,
'
cumentele respective;
*
capitalul statutar a fost format din contul creditelor primite;
t
formarea gi utilizarea incorectr a capitalului c[e rezervi
9i a.
profi tului nerepartizat.

11.5.Operaliunileplasive
ale bdnciicomerciatle
intre operaliunile pasive gi cele active ale bincilor cclmerciale,
existi o interdependenfi. puternici. structura gi caracterul pasivelor
determini, in mare misuri, posibilitigile bincii de a efed;ua operaliunr
active gi, in acelagi timp, schimbarea politicii bincii in ,Jo-"rri.rl
.,r"_
ditirii poate influenla esenlial caracterul resurselor. totuqi,
din punct
$i,
de vedere istoric, operaliunile pasive aveau un rol prioritar fali
de c,el"
active, deoarece pentru efectuarea operafiunilor active o condilie
obligatorie o reprezinti. suficienla resurselor financiare.
Deoarece resursele bancare se formeazi, in primul rind, in urina
operaliunilor pasive, este necesari efectuareaunei caracleriziri
a acestor operatiuni.

-294 -

Operalirinile pasive reprezinti operaliunile care provoaci modiprin formarea reficiLriprin pasivulbilanplui bancar $i se caract,srizeazi
Esenta
surselorbancirre atAt a celor proprii, cAt 9i a resurselor atrase.
depode
tipuri
ircestui tip de operaliuni consti in atragerea cliferitelor
qi
zite, primirea creditelor qi imprumuturilor de Ia alte blnci comerciale
fi.1" l" B"nca -\alionali, primirea imprumuturilor de la instituliile
proprii'
Precum
nanciare internafionale, emisiunea valorilor mobiliare
volumul
maioreazi
se
cirora
urma
in
$i realizarea irltor operaliuni
bin cii.
r:esurselor
Dupi sursa de provenienli a lor, resursele financiare ale bancilor
cornerciale se clasifici in doul categorii mari:
capitalpropriu (resurseproprii);
ca[]ital imprurnutat (resurse atrase)'
ca rol
Degi amAndoui componentele sunt diferite ca structuri 9i
intercoambele seryescla ftnanlarea proiectelor banca.re9i se afla intr-o
capineniune: existr:nla capitalului propriu garanteazi rambursabilitatea
existalrrlui imprurnutat. Mirimea capitalului prc)priu condigioneazi
tenla gi volumul capitalului atras.
Confornr Legii despre instituliile financiare, una dintre principafinanciare
l.eleconfilii de primire a licenlei de desfiqurare a activitilii
mic decat
mai
fie
este formarea capitalului aclionar, care nu trebuie si
capitalul nornLativ total minimal.
l)
2)

Capitaltilnornratiutotalincludesumacaqtitaluluidegradulincapitatdi qi a cagtitalului ile gradul doi, minus cotele ile participtarela

nulaltarbrtnciicarede|inautoriza{iaBLnciil\|a{ionaleaMo|douei,
Capitaltil de gradul intAi este componenta de bazd a capitalului
in circunormativ total, care inclucle suma dintre acliunile ordinare aflate
lalie, acliunile preferenliale cu dividende nefixate qi acliunile preferen'tiale
de
rru dividende fxate necumulative, emise cu temren nelimitat, sqplusul
reducerilor
a
capital gi profitul nedistribuit minus mirimea necompletati
pentru pierderi de la credite (fondul de risc) 9i leasingfinanciar'
a capiCapitahrl de gradul doi este componenta suplimentari
cumulatalului normaliv total qi include suma acliunilor preferenfiale

-295 -

tive gi parfial cumurative cu scaden.li nefixata,

surprr.rsuld,ecapital arrr
buit acliunilor preferentiale cumulative
qi partial clumulative, dat.ririr,
subordonate minus mirimea sumr3i
termenilor emrmerati mai sus r r.
depigesc mirimea capitalului de gra,Cul
intAi.
Suma minimi subscrisi.gi depusi in capitalul
binLciise stabilert:lc
de BNM in cuantum de 100 de milioane
de lei.
Premisele majoririi capitarultLiiniliate
de Ba'ca. NatiLonari a M.r
,
dovei au constat in ariniereaIa standardele
internationale qi richidar.,,r
unor binci slabecu un capitarinsufLr:ient,
care ar fi p*tut p'ne in peric.r
viabilitatea de ansamblu a sistemului
bancar.
Aceste reglementiri stricte ,jlerivi qi
din innp,ortaLnfarnajori ir
capitalului propriu gi a functiilorpe care
le indeplineqte:
a) capitalul propriu protejeaz| deponenfii.
i' cazul insotrvabili
ti{ii bincii;
b) absoarbe pierderile ne:rnticipate gi
asig;uri stahiritatea in
cazul situaliilor problematice,astfel,u
.rer"ri o perioacli dc
timp, pentru ca banca sa_qireorganizeze
a,::tivitatea;
c) capitalul propriu serveqtedrept-pdrghie,
Irrin inrlermediul ,::a_
reia autoritatea monetari regrementeaza
ar;tivilrateabancariiL.
Resursele atrase are bincii rr:prezinti
totaritalrea nrijroacer.r b,ineqti ce necesiti rambursare, utilizate
de citre tranc,:ipe:rtru rearizar:ea
operaliunilor sale active. cu alte cuvinte,
am putea spurre cr resurs]xe
atraseale bincii reprezinti disponirrirititi
in rei gi in r,,iLrut,,
aflatei. conturile curente sau in conturire de depozit
aie crientilor. a;tfer, toate drsponibilitifile clienfilor aflate in acer;te
conturi la binr:i :intri in categorra
depozitelor' Totodata, banca sepoate imprumuta
pe piata inte'bancar:,a,
de la Banca Centrali saupe piala de,capital,
,rb fo..,i de plasamentet'e
obligafiun! cambii bancare sau certificate
de depoz;it. ,si acestea sunt
resurseatrase,asemeneadepozitelc,r,
mobirizate de ciitre nranci pentrrLra
finanta plasamentele sale sub formi
de credite sau investitii i'val,o,ri
mobiliare, emisede ter$i.
Ponderea esentiari in totalul resurseror
bancal:eo cretinresursere
atrase, carevanaz| mult de ra o banci ra
arta. odati c:rLr
evoLufiarerafiil.r

-296-

de grirrqistructura resurselor atrases-a modificat considerabil, lucru detlrnrrinat de aparilia unor metode noi, netradi,tionale de acumulare a reIulsclor ntonetaretemporar libere de la persoanelefizice qi juridice'
in practica bancari internalionali, toate resurseleatrase,dupi surra r,lcprovenie'nfi a 1or,sunt grupate in doui cartegorii:
r) resursedepozitare;
,) resursenondepozit.
Cota principali a resurselor atrase o contitituie depozitele, care reatrase rle banci cu obligalia de a
Prczinti cuantumul major al resurselor
le rambursain anumite condilii de termen 5i platl.
Depozitul constituie o relalie economic5 de transmitere a mijloacelor clientuluriin folosinfa temporari a bincii.
in practicabancari, depozitelese clasifici dupi urmitoarele criterii:
I. Dupd tipul depozitdriipdnd la momenhilretrageriiresurselor:
a) deporzitela vedere - mijloace bineqti depuse in cont, firi a indica termenul de pistrare cu sau ftri dobAndi;
b) deporzitela termen - mijloace binegti depusepe un termen fixat gi cu o dobAndi fixati in contract:
t' clepozitepe termen scurt - pAnl la 1 an;
s ilepozite pe termen mediu - de la 1 la 5 ani;
a'

clepozitepe termen lung - mai m'llt de 5 ani'

Pentru trinci, cele mai atractibile depozite sunt cele la termery
deoareceii asigur?iblncii o lichiditate sporiti.
de categoriadeponenfilor:
lL in dependen[d
a) clepoziteale persoanelorfizice;
b) clepoziteale persoanelorjuridice;
c) clepoziteale altor binci.
lllin fur;cliede tipul ualutei:
a) clepozitein rnonedi nalionali;
b) clepozitein valuti strlini.
IV. Dupd tipul dobhnziistabilite:
* clepozite cu dobdndi fixi;
o

clePozitecu dobAndi variabili.

-297 -

V. Dup d tipul instrumentuluiJinanciar:

c cu liwet de economii;

neg;ociabilitatea - pot fi vAndute qi transformate oricAnd

pArrl la Catascadenlei (dreptul de proprietate poate fi transfel:at noului proprietar, a,cestafiind indreptifit si primeasci
intr:eaga sumi la sfArgitulperioadei care a fost convenitS intre

t
r

cu cardbancar;
certificat de depozit.
W. Dupd tipul contului deschis:
a)

cont la termenl

b)

contlavedere;

c)

cont de economii.
Particularitdlile operafiunilor de acceptarea depozitelor consr.l
lrl
faptul c5:
+ reprezinti capacitatea de exercitare
a bi*cii, a functiei s,rrr,
funclia de depozitare;
o formeazi gradul de incre:derea populaliei
in banci;
+ nu sunt garantatede ban.ci,ceeace
acordii dreptul de prccrrr
pfiune, adica, in caz de faliment al bincii, deponenlii
surrt
rambursaf, primii;
+ stau la baza formirii relafiei &ntre banci q;ri
client;
t
se consideri cele mai ief:ine resurse.
IJna dintre cele mai noi met.rce de formare a resurseror bi.ncii
.
constituie emisiunea certificatelor bancare de clepozirt _ valori
mobiliare care atesti. depunerea mijloeLcerorbineqti in banci qi dreptul
dc
finitorului certificatului de primir,:, la expirarea terrmenului stabilit, .r
sumei depunerii gi a dobAnzii afererrte.
Bincile emit cedificate de depozit nominative la purtitor,
in c,x;i
clusivitate, in moneda nafionari a llepubricii Mordova. certificatere
rlc
depozit pot fi emise cu valori nomi'are de Ia 1000 pinLi Ia r 00000
lei, ctr
termenele de circulatie de la 3 pdni la 12 luni. Se rpreconize
azd.cd,,,in
scurt timpr certificatele de depozit
fi
emise
in
volum de pani la l0zo
'ror
din volumul miiloacelor atraseale bincilor.
Certificatele de depozit prezinti gi unele avanrlajepentrur
cumpa_
ritori:
*
lichiditatea - pot fi transformate oricAncl in numerar,
dar
pierzind o parte din dobindi (ca penaliza.re);

-298 -

banci 9i depunltorul inilial).

Resursele nondepozit diferi de cele depozitare prin urmitoarele
rititi:
a) poarti caracter impersonal, nu se asociazi cu un client anurne, fiin<l procurate pe piall in condigii de concurenfi;
b) iniliativa atragerii acestor resurse aparline bincii.
R.esurselenorrdepozit sunt utilj,zate,in special, de bincile mari. De
aceste resurse sunt de valori mari, din care motiv sunt consioperaliuni r::'-r
ridicata (en-gros).
in funcqie de i:ermenul de scadr:nfi, resurseleatrase ale bincii sunt
doui tipuri:
a) la termen - sunt resursele la care este cunoscut[ data ramb)
Dupi
t
o

bursirii;
la vederr: - la care nu este cunoscuti data rambursirii.
costul atragerii resurselor, cunoagtem:
resurse plitibile, adici resursebonificate cu dobAndi;
rersurse neplitibile, pentru care banca nu achiti dobAndi

(contu:rilede decontare).
Rolul resurselor atrase in desfi$urarea activititii continue a bincii
estemare qi poate fi sintetizatin urmitoarele idei:
+ rersursellatrasefinanleaz;iiactivitatea bincii;
e stau laltaza exercitirii funcliei principale a bincii gi anume
atragereadepozitelor;
forrreazi imaginea blncii.
in cadml prorr;urlrii resurselor depozitare, banca este dependentl
de decizia depone:rtului gi nu poate conta pe suma Pe care gi-a prograrnat s-o at:rag[. in cazul necesitiifilor urgente de mijloace binegti,
banca poate apela la resurse procurate de la alte binci. Daci resursele
financiare se proctrri de la Banca Jltafionali, ele se vor numi credite
.'

centralizate,care att urmitoarele car::rcteristici:

-299 -

sunt instrumente indirecte ale politicii monel:ar_creditare

a
statului;

creditele centralizate influenteazi asupra

volumului mase:i
monetare in economiel
i
rata dobAnzii la aceste credite este cea
mai mici ratd dc
dob6ndi creditoaredin economie:
r
prin acordarea crediteror centralizate, BNM
t:xercit' verifi
careabincilor comerciale.
Sepractici mai mulrtetipuri de credite centralizate:
1. Credite de reffnanEarg care prezintd,urmitoarele
particularitifi
qi condi,tii:
f, termenul de primire
este de maximum 20 dezile;
e dobAnda se sta.bilegtein
mod unilateral de BNl4;
r
necesitl gaj, hiirtii de valoare de stat;
r
se elibereazi bincilor care indeplinesc condifli
de eligibiritate.
2. Creditur de licitalie. Se deosebegtede
creditur cle iefinanqare,
prin faptul ci se liciteazi dobdnda. Caracteristici:
.
termenul-9} dezile;
e condili de eliE;ibilitate;
r
dobAnda erprima costul real al banilorpe pia{i
3. Creditul structural _ presupune o linie J"
.r"dlt" pentru care
se stabilegteun plafon de sumi maximi gi
termen de scadenfi, in cadrutr
ciruia banca poate si se imprumute in limita
acestui plafon. DobAnda se
calculeazddoar la suma irnprumutati gi pentru
termenul utilizirii ei.
4. Creditul de lombard, care are urmitoarele partictrlaritifi:
+ termen maxim. de
S zile;
r
necesiti gaj, hlirtii de valoare de inalti calitate;
r
volumul credituh'i se stabilegtepentru fiecare'banci
separat,
in funclie de soldul debitor al acesteibinci.
5. Operafiunile REpO _ operatiuni de vinzare-curopirare
a hArtiilor de valoare in acelaqitimp, adici operaliunea
dE rArrr,"r" r;;;",,
de-valoare cu obligafia concomitenti de a
le rAscumpira in termenul
stabilit' Banca igi pierde dreptur de posesie
a hirtiiror de varoare. D'-

-300-

bAnda la acest imprumut se formeazd ca prel de vAnzare gi pre! de

cuLmpirare a actului" Prelul de cunopirare nu trebuie si fie mai mic
decAt cel de viinzare, iar prelul la cerrese riscumpiri hArtiile de valoare
va include gi dobAnda pentru termenul de delinere de cltre BNM a
respective. Teunenul maxim este de 30 de zile in
hArtiilor de l'aLloare:
funclie d.evalcuareahirtiilor de valoa:re.
6. Creditul special, care se acordi de BNM unei bSnci comerciale
aflate in situaliiafinirnciari complicati in cazul in care existi posibilitatea
de remediere a ei. ,[cest credit se acordl afunci cind banca comercial[
este in prag de falinrentare. Condigiile se stabilescin mod individual atAt
gi ca volum.
crscopr termen, cA.1:
Orice banci rie poate confrunl:a cu momente in care constati ci
dispune de urr difir:it de lichiditlli gi va ciuta, in primul rAnd, si se fina:ntezede la alte binci. imprumutrrrile de la alte blnci comerciale reprezinti surse stab;ilepentru b5nci, r,:lativ ieftine, dar accesulacestorala
astfel de fondrLri est:econdi[ionat de lbonitateablncii, iar, in unele cazuri,
gi <Ieprezentalea urlor garanfii. De asemenea,de resursefinanciare libere
dispun bincile care se afl6 la etapa de organizaresau dezvoltare,deoarece
au un dificit de clierrli gi un surplus de resursefinanciarenevalorificate.
Dupi rrxrtiva!:ie,deosebim doui tipuri de credite interbancare:
r creditele preluate pentru a,:operireanecesitililor temporare de
mijl:ace'binegti, care,de obicei, sunt pe termen scurt gi ultrascurt, inclusiv creditele overnight;
r' creditele preluate pentru formarea relaliilor de corespondenla,
care prezirtti anumite caracteristici:
- creditele sunt la termen.gi plitibile cu dobindi;
- sunt a.sigurate,de obicei, sau cu hd*ii de valoare de stat
(dacii sunt credite autc,htone) sau cu depozite formate in
creditoare;
b,anci:L
- p,entru eliberarea creditului interbancar, banca creditoare
va analiza atent situalia financiari a bincii debitoare, deoarce ar;easti operaliune implic[ risc.
Termerrcle dt: acordare a creditelor interbancare sunt cele mai diferite. in practica internalionali, ceJlemai rispAndite sunt creditele pe

- 3rl1-

termen de 1, 3 gi 6luni, termenur maxim fiind de

ra un an pani Ia catrva
in Republica Moldova, din cauza proceselor
inflalio'iste, cel rna'
practicat termen este de 3,_ 4luni.
Avantajul creditulu;i interbancar se e4primi prin
faptul ci aceste
mijloace nu sunt incluse in carcul prin utirizare
abazeide carcur al re,
zervelor obligatorii stabilite de BNM.

11.6.Operaliunileactiveale bdnciicomerciale
operafiunile active reprezinti, pentru bincile
cornerciare,onrerafiunile de utilizare a resurseror mobirizate
de citre i'stitutiile bancare sub forma atragerii cle depozite, a contractirii
de im1:rumuturi sau
din alte surse in vederea indeplinirii funcliilor specifice.
Dupi cum se cunoagtg o banci are un volum de
capitai redus,,in
raport cu totalul pasivelc,r sare,aga,incat prasamentele
efectuate vor fi
corelate cu resurselepe termen scurt, mediu qi
Iung atrase.
Pentru a inregistra profit, bincile trebuie si utilizeile
cat mai eli,
cient resursele atrase, astfef incat plasarea
lor si se efectueze la rare
active de dobAndi mai inalte decAtcele plitite.
La nivel agregat, eficienta este dati de o diferenli
pozitivi intre
,
plasamente gi resurse,respectiv intre dobanzire
incasate (ictive) qi c,ele,
plasate(pasive).
Putem concluziona ci unul dintre obiectivele
managementulu,i
bancar consti in menfinrlrea pe ansarnblu a
unui raport supraunitar
intre dobAnzile la utfiziri gi cele la resurseleconstituite.
Principalele operatir*ni active ale bincilor sunt:
o disponibilul aflat in casierie;
*
tt
a

+
a

conturile curente qi depoziteleprasatelaartebinci cornerciale;

conturile curente deschisela Banca Centrali;
titlurile de tre:zoreriegi alte titluri definute de t,ancA;
creditele de djversecategorii;
creanlele din Jeasing;
titlurile de participatie;

-342-

,e

imr:bilizirilecorporale;

*
,r

fondul de comer!;
imobilizirilenecorporale;
+
alte categorii de active.
Din analiza principalelor active bancare, remarcim aqezarealor in
ordinea descrr:scitoare a gradului de lichiditate.
futGl, nrrmerarul din casierie gi depozitr:le deschise la alte binci
sunt cele mai lichide. Putem afirma ci au un grad inalt de lichiditate.
Titlurift: delinute au un grad mediu de lichiditate, intrucdt valorificarealor pe pia!6 poate si presupuni un anunnittimp.
Creditelle, atAta weme cAt sunt restituitr: la timp (partea de principal + dobAnda aferenti), avind un serviciu al datoriei corespunzitor,
nu pot fi ramL,ursateinainte de scadenfi la cer,ereainstituliei bancare, ci
nurnai la iniliativa beneficiarilor lor.
Existd situalia in care bincile pot rrvinde" o parte din credite unor
institulii specializate. Aceasti vAnzare speciali reprezinti, de fapt, o
transformare a creditelor in obligafiuni, prin mecanismul securitizirii
sau titlurizirii activelor.
corporale au un grad sr:izut de lichiditate, inse
Imobilizirile
a activitilii bancare.
cxistenfa trorersteesenliali pentru buna desfhgu.rare
O perspectivi diferiti asupra activelor bancare o presupune clasificarealor in active valorificabile gi active nevaloriffcabile.
incadrarea intr-una dintre categorii are in vedere veniturile generat,ede deliner:eaactivelor respective.
Trebuie precizat ci, firi, existenla imobiilizirilor corporale (clidiri, terenuri, mijloace de transport, echipaneente IT etc.) gi necorporale (breve,te,licenle, mirci etc.), instituliile bancare nu gi-ar putea
desfigu.rain condi;ii normale activitatea, iar veniturile generate de credite.,defineri rle titluri gi altele nu ar mai putea fi realizate.Aparilia creditului este strAnslegati de cea a bincilor cornerciale. Mobilizarea disponibiliti,tilor monetare de pe piali qi plasarea lor eficienti citre solicitanlii de fonduri se realizeazS,prinintermediul creditirii.
Creditul este operafiunea prin care o parte, numiti creditor,
pu:ne la dispozifie resurse proprii sau imptumutate altei pirfi, nu-

-303-

miti debitor, in schimbul unui preg (dobdnda)

gi suLtrconstriLngerea respectirii unor condilii m:inimale.
Condiliile privesc elemente, cum sunt;
a) identificarea subiectilor *aporturui de
cre;ditarre:debriton'l
gi creditorul
Creditorii tradi,tionali sunt bincile, insi, in
a<:r:eagicategorie, se
mai inscriu gi persoanele fizice, gi corporatiile
care cuLmpi.ri obrigatrum,
precum gi autorit'file rocale sau r:entrale. Gama
cr:editorilo, Jste ,,ri_
versificati, iar in perioada actuali nu se
mai pot iclentifica ,,credir,orr
puri" sau ,rdebitori puri,'. Afirmal;ia se poate
ilusi:ra pnin urmitorul
exemplu: o banci comerciali acor,d.iimprumuturi;re
diverse termene
(este in pozilia de creditor) gi primr:qte irnprumuturi
pe te'rnen scurt r.l,e
la alte binci pe piafa interbancari (estein pozifia
de ,Jebitor).
Aqadar, incadrarea intr-una di'tre categorii
depinde rJemodur crin
care se efectueazi analiza. Cu toate acestea,
r"au.n'orcutfaptul ci r.rn
creditor trebuie si dispuna de un e:xcedent"rt"
monetar.pe care urmirergte
si il plasezein conditii avantajoase.
Raporturile juridice consfinflsc dreptul
credjtorului asupra de_
bitorului gi obligalia acestuiadin urrni a1e a"
primur, in legrturi cu smma imprumutati. gi cu prepl creditului"
b) promisiunea de rambursarre a sumei impr:unultate,
re$pec_
tiv de stingere a obliga,tiei asumate
Rambursarea creditului vizettzd.nu numai
principalul, ,ci gi clo_
banda aferenti acestuia. promisiurrea de rambursa,,*
..u''",i
.,tr"
"r,:"
debitor din momentul acceptirii ccurditiiror
din contractuLlde credit sua
semnarii acestuia.
suma imprumutati de citre t,anci este supusi
riscurui drznerawbursare.Acesta se poate manifesta ca urnare
a falim..ntului debitoruhri,
ca urmare a unor dificultiEi financi;Lr.etemporare
sau rilatcritr rerei voin_
!e a debitorului.
Pentru contracarareariscului de nerambursarei
banca solicitl go_
r an{ii b ene{iciarului creditului.
Garanliile sunt de doui tipuri:
* realer

{' personale,
Garanlii[e realeizeazibunuri materiale, mobile sau imobile, care
fi
1tol, executatede banci in ipoteza nerambursirii imprumutului.
Garantiile personale constau in angajamentulunui ter! de a pliti
Irr locul debitorului, daci acestanu igi poate indeplini obligaliile.
c) dobArrda
DobAnda este preful plntit de debitor bincii in schimbul capitalului imprumutat. Prelul creditului poate avea ca referinli o rati de dob{ndi fixi sau una variabili. Rata fixi rimAne nemodificati pe toatl
pcrioada tmprumutului, daci, in contractul de credit, nu se prevede altl'el.in aceasti rat5, banca include, pe lAngi dobdnda normali, anticiparca privind modificarea acesteiain viitor, o primi de risc ai marja bancari. Rata variabili este cea mai utilizati, intru,cAtii permite creditorului
t[ s;eprotejeze:,intr-o anumiti misur6, de riscul ratei dobAnzii.
d) termelnul de rambursare
Termenul de rambursare al creditului vadazi de la perioade foarte
scurte la peric,adeindelungate. Astfel, existi crreditepe 24 de ote (ouernight) acordatepe piala interbancari, dar gi imprumuturi pe termene de
pes;te30 de ani (imprumuturi ipotecare).
Confornr termenului creditului existi:
1) credite pe termen scurt - cele sub' 1 an;
2) credite pe termen mediu - celeintre I qi 5 ani;
3) credite pe termen lung - celepest,e5 ani.
Clasificareacreditelor sepoate efectuapomind de la criterii numeroase,
insii ne vom miirgini la ceadin punct de vedere al clebitomlul qi creditomlui:

3)

credit bancar - creditorul estebanca;

credit comercial - creditorul este furnizorul, iar debitorul
-.beneficiarul mirfii;
credit ipotecar - creditori pot fir banca, statul, societatea

4)

ipotecari;
credit de consum - creditor este'obanci sau o societatefi-

I)
z)

5)

rLanciar5.;
credit obligatar - creditor este cu:mpiritorul de obligaliuni
(investitorul), iar debitor emiten{ul de titluri cu venit fix.

-344-

-305-

11.7.Indicatoriide eficientiia bdnciicomer ciale

Analiza eficienlei presupune evaluarea perfornranferor actuale ale
bincii constituind primul pas necesar in planificareia pe termen scurt,
mediu gi lung gtiind ci viitorul, mai mult sau mai pl;rtin indepirtat, rlepinde de performanfa actuali a bincii.
calculul indicatorilor de eficienli. estenecesardinrumitoarele motive:
r
permite compararea in<licatorilor aferenli perioadei prece_
dente cu valorile obiectirr_planiftcatede ci..trernanagementul
bincii, precum gi stabilirea abaterilor;
ajuti managementul bi'cii si stabileasci obiectivele privind
'
dimensiunea compromisurilor intre risc ai profit la care ban_
ca poate fi rentabili;
+ compard.nd rezultatele oblinute cu rezuh:atele
analizei sirnLilare a unor binci de acelagirang ajuti la stabilirea punctelor
forte gi vulnerabile ale biincii.
Pentru evaluarea activitifii, i'clusiv a performantelor tri.ncii, este
utilizat un sistem de indicatori financiari grupali in:
e indicatori de profitabilitate,
r
indicatori de adecvarea,;apitalului,
r

indicatori de lichiditate,
indicatori de calitate a activelor.
in continuare, vom prezenta r;ei mai importanr;i ind.icator.idin fiecare gnrp de indicatori financiari, care caracterizeaztrgi ajuti la deterrninarea stabilitilii gi siguranfei bincil,rr comerciale.
e

sistemul de indicatori de prolitibilitate bancarri include, in principal, rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea activelor, marja neti
din dobAnzi, efectul de pirghie gi rata solvabilitifii patrimoniale.
1. Rentabilitateacapitaluluipropriu RoE (Return on Equity).Indicatorul aratiproprietarilor (acflonarilor) eficien;acu carenranaiementulle utilneaz| capitalul investit in banci. Indicatorul se determi:ni astfel:
ROE= Profit brut / Capiital*lOO%sau
ROE= Profit net / Capital*l}Oo/o,
in careROE misoari rata de recuperarea investi$eriacfi'narilor binrii.

-306-

Nivelul ratei rle recuperare a irrvestitiei aclionarilor bincii trebuie

comparat cu :rata rnedie a dobAnzillor gi a inflafiei aferente perioadei
supuse analizr:i. Sa.tisfacereaacliorr;rrilor impune ca rata rentabilitilii
capitalului propriu si fie mai mare decAt rata medie a dobinzii pe pia!5
pentru a face rnai atractive acliunile bincii gi a creqtecursul lor bursier.
intr-o er:ononie hiperinflafionisti, ca a Moldovei, satisfacerea
acfionarilor bilncii de c5tre echipa manageriali este greu de atins, daci
nu imposibili.
lVlaximizareaROE-ului este co:nsecinfautilizirii effciente a tuturor
resurselor bincii (proprii qi atrase) prin realizareaunor investilii de calitate. in lirile dezvoltate,mirimea tipici a acesteirate estede 0r5 - l%.
Blncile de di:mensiuni foarte mari inregistretzS,rate mai mici. in ceeace
privegte semnifi ca[ia potenliali:
*
un trencjlin scidere arati r:5banca este in diftcultate;
i

un trenal in creqtere cons,tituie expresia unor rezultate pozitive, dar poate fi gi expresiiaasumirii unui risc excesiv de citre ban'ci.
2. Rentalicilitat;ea
actiuelor ROA (Return on Assets).Indicatorul reflecti capacita.tearnanagementului blncii de a folosi eficient resursele
de care clispurreba.ncain scopul m:r:rimizirii profitului. Este cel mai relevant indicator, d,:1oarece
exprimi rezultatuf profitul net, in funclie de
m.odul specific al p,:rocesuluiinterme,dierii bancare de optirnizare a operaliunilor acti.ize,in conditiile unui volum dat al resurselor. In&catorul
se calculeaziastfell:
ROIA= lProfit net / Actle totale bancare * 100%
Mirimeer tipici a acestei ra.te, in lirile dezvoltate, este de
aproximativ L0 - lZ%. O rati a r:ntabilitilii financiare mai ridicatl
poate fi ,efectulunui capital mic, sau expresie a capacitilii crescute de a
obfine prin imprurnut resursesuplinrentare.
intre ROE gi )1OA existi urmitoarea relalie:
ROE = IIOA*Active / Cztpltalpropriu * 100%o= lnOe*
* l00o/o,
unde GI repre:zinti gradul de indatorare al bincii.

-307 -

CI)

Din aceasti relalie, se poate concluziona

ci o banci, chiar daca art
un ROA scSzut,ea poate obtine
un ROE mare prin folosirea maximS ;r
reswselor atrasegi folosireaminimi
a capitalului propriq c:ualte cuvi'tc,
cu cat gradul de indatorare este
mai mare, cu atat ROE este mai marc.
Deci, in timp ce effcienla reprezentati
de RoA scade,banr:atrebuie sa-i;,
asumeriscul de indatorare,in aqa
fel, incAt si satisfaci action.arii.
3' Marja netd din dob'hnzi.Acest
indicator exprimi eficienfa ur"iri
z.eni:d: cStre managementul bincii,
a resurselor imprun:Lutatesau cAq
tigul obqinut de banci di'investitiile
ficute pe seamaresurseroratrersc.
Formula de calcul al indicatorului
esteurmitoarea:
Mb = (DobAnzi incasate/Active
purtatoare de dob6.nda,_
DobAnzi bonificate/pasive purtitoare
de dobAndi) * I0A,,/o,.
Activele purtitoare rle dobandn reprezinti
activere biincii care adut
venit' La aceasti categorir:de
active,nrrse reGri numerarul din casieric,
mijloacele fixe, obiecteredr: inventar,
decontirire gi debitorii si arte active.
Valoarea indicatorului depinde de
urmitorii factori:
*
calitatea investiliilor fhcute de
banca, materializate in plasa.
mente sigure (incasareadobAnzilor
la timp) gi profitabile;
*
capacitateamanagemenhrlui de
a atrage resurs{}ieftine;
+ utilizarea maximi
a resurseror atrase in investitii care
aduc:
profit.
in general,marja nr:ti de dobanzi
variaza intre 3 _ l0%-Banr:ilc.
mai mici inregistreazi marje nete
de dobAnzi mai ridicate, in timp cr:
bincile mari - unele maj scizute,
din cauza costurilor rn.ari ale fondurilor' o marji scizuti estr:e4presia
unor cheltuieli mari cu dotranzile qi a
unei mari dependenfe de dobinzile
pe termen scurt gi pasive volatile, i*
timp ce valoarea ridicatii a
marjei indici succeserein rnanagemenLtur
activelor gi pasivelor, dar ar putea
fi gi e4presiaunui plasa.mentin activc:
foarte riscante. Valoarr
a marjei caractetizea:'zidifi cultn gile
bincii in obtinerea pro;li;:"*"
Efectulde pkrghie (Leverage) sau
multiplicatorul de capiral ex,
. :.
primi raportul dintre activele totaL
9i capitar. Efectul d" parghi" irrdi.a
in ce misuri utilizarea u.nor
resurse suplimentare gener:eazi profit
Ia

-308-

.lranci
nivel de
sau, altfel spus, cu cAt dobAnda plitita este mai mica
decAt dc'bAndrrincasati la plasareaaceloraqiresursepe piafi. Este un
inclicator de structr.rra,care se exprimi in unitili de misuri absolute gi
valori mai mari de 10.
are,in ge:neral,
Efectul de p6'rghiereflecti gradul in care utilizarea unor resursesuplirnentare servegtecregterii rentabihtSlii capitalului propriu. Acest indicator variazl irnverspropo(ional cu pondereacapitaluluiin totalul pasivelor bancare. Cu cAt ponderea capitalului este mai mare, cu atAt riscul
bancar gi efectul de pArghiesunt mai rnici, de asemenea,o pondere mici a
caLpitaluluiserLnificriun risc bancar qi un efect de pArghiemai mare.

Ep=AJ:/cp,
unde: Eip erqrrimi efectul de pArghie,
1rt - aLctive
totale,
capital
Cp
propriu.
S. Ilat a .s,tlvalilil it agiip atri mon i ai e ( kp )
Indicatorul esteopusul gradului de indatorare al bincii. Bincile care
opteazdpentm un risc al capitalului:mic Ai efechrl de levier al indatoririi
vaLfi mai mic qriprofitul ob;inut va fi mai mic, deci, cu cAt valoarea indicatorunuiRsp erstenlai mici, cu atAt'i,zLloarea
lui ROE va fi mai mare.
Inilicato.rul se determini astfell:
Rr;p = gnnilul propriu / Aciive + l00o/oSisttemulindir:atorilor de adecrrarea capitalului include, in principa.f coeficienLtulsuficienlei capitalului ponderat la risc, rata capitalului
scrcialqi rata capitailului debaz6"
1. CaeJicientul
nficienlei capitalu:luiponderatla risc exprimi raportul
di rrtre capitalul norrnativ total al bincii gi suma activelor ponderate la risc.
Vrloarea rnini.mi stabiliti de BNM r:ste de I2%. O valoare mai mare a
acestui.coefir:ient rletermini sufici,enla resurselor proprii delinute de
ba.nci pentru acoperireariscurilor aft:rente operaliunilor active, gi invers,
in cond{iile in, care banca nu deline,suficiente resursepropni dar are in
portofoliul sirL actjiirece implici riscuri considerabile,banca se va confiruntacu riscullde s,r1'r'abilitate,
ce va cauzafalimentul bancar.
Coefi.cientul rninim al suficienlei capitalului se calculeazi in felul
urrnltor:r

-349-

C s c = C N T f A pt* 700o/o,
unde: Csc reprezirrta coeficientul minim al suficientei capitalu.lui,
CNT - capibalulnormativ total al bincii,
Apr - suma ractivelorponderate la risc.
Regulamentul BNIVTcu privire la suficienta capitalului ponderat ra
risc prevede faptul ci orice banci, care nu dispune de capitalul mir:Lirrr
necesar sau distribuirea capitalului va conduce la micaorarea miri:mii
capitalului inferior mrrimii capitalului minim necesar qi/sau coeficientului minim al suficientei capitalului ponderat la risc, nu va efectua plata
dividendelor sau oricare a,ltedistribuiri de capital.
2. Rata capitalului socialse determind ca raportul di:ntre soldur capitalului social gi soldul c:rpitalului normativ total atrbincij. capitalul social este sursa principali a resurselor proprii ferl de care banca n'-gi
poate efectua activitatea operationali.
R ,c s = C s /C NT* 100o/o,
unde: Rcs indici rata capitalului social,
Cs - soldul capitalului social,
CNT - capital normativ total.
3. Rata capitalului d.ebazd exprimi raportul dintre soldul capiitalului de gradul I, care senregtedrept capital debaza, gi sol,Jul capitalurlui
normativ total. Micaorarea acestui indicator in dinamica reflecti o
majorare a capitalului secundar al bincii care se constitui,:r in principal,
din valoarea datoriilor subordonatoareale bincii gi valoarea ac[iunilor
preferenfiale cu dividend cumulativ gi parlial cumulativ.
I{cb = Cgr.I / CNT * looo/o,
unde: Rcb exprimii rata capitalului de bazE
Cg.I - capifalul de gradul I,
CNT - capitalul normativ total al bincii.

rriril
i
irll

III' Indicatorii de lichiditate reflecti posibilitatea bincii de a-gr

onora pliqile fali de clienti, ca urmare a devierii proportiei dintre a,ctivele pe termen scurt gi lung cu str-ucturapasivelor blncii.
Necesarul de lichid:itili al unei binci consti in oblilgalii imediate,
precum gi retrageri de del:uneri sau cereri legitime de imp,rumut, cirora

-310-

barrca trebuie sd le faclafa\d.,pentru a fi recunoscuti ca un intermediar

viabil. Necesarul de lichiditSli gi capacitateabiLncii de a veni in intAmpinarea unor asemeneanecesitili sunt greu de nrisurat, deoareceperceplia qi increderr:adepunitorilor (potenliali gi prezenli) gi piala monetari
sunt foarte greu de evaluat.
Bincile ,:alculeaz6,in mod obligatoriu, urmitorii indicatori de lichiditate:
1. Lichia:itateaglobald (absoluti), care reflecti posibilitatea elementelor de activ de a se transforma rapid in lichiditili pentru satisfacereanecesiti!ilor exigibile (curente) ale bdncii:
Lichiditate absoluti = Active lichide / Datorii curente ale bincii.
In scopul asigurarii unui grad suficient rJelichiditate, bancile comerciale men!:in un gir de active lichide:
*
disponibilite,ti in casierie;
o depozite in alte binci;
,, disponibilitn,ti din contul coresponilent deschisla BNM;
,,

hArtii de valoarede stat 9.a.[30; p.L'.L4-I271.

Datoriile curente sunt constituite din r,esurseaflate in conturile

curente ale pe:rsoaneTorfizrce pi juridice deschisela banci. Nivelul optirn al acestuiindicator variazi intre 2 qi2,5 purrcteprocentuale.
2. Lichiditate imediatd (de trezorerie), ,:are reflecti posibilitatea
elementelor de trezorerie de a face fafi datoriilor de termen scurt:
Lichiditate imediati = Elemente de trezorerie / Datorii pe
termen scurt" 100%.
La elemr:ntele de trezorerie, se referi nunoerarul din casierii, soldul
contului corespondent deschisla BNM qi plasamentelepe termen scurt,
iar in cadrul clatoriilor pe termen scurt intri rlisponibilititile la vedere
ale clientilor r;i imprumuturile pe termen sctrrt. Nivelul optim, dar gi
miirim, al indicatorului estede21o/o.
fV. Indir:atorii de calitate a activelor includ in principal, rata de
corelare a deprozitelor cu activele, rata activelor generatoare de dobAndi, rata calite;ii portofoliului de credite, rata creditelor nefavorabile gi
ponderea pierderilor din credite in total credite.

- 31r -

psn = (Cs + Cd + Cc) / Ct,' l0oo/o,

unde: ILcn indici rata creditelor nefavorabile,
(ls - credite substandard,
Cd - credite dubioase,
Cc - credite compromise.

1. Rata de corelarea depozitelorcu activeleva determina

;rroporfia
de utilizare a depozitelor in total aLctivegi se va determina ca raportul
dintre valoarea depozitelor persoernelor fizice gi jtrridice raportatd na
soldul activelor totale:
p.ds = (Dpf + Ltp)
/ 1|lt* t}Ao/o,
unde: Rdc indici rata de corelare a depozitelor cu a.ctivele,
Dpf - depozite ale persoanelor fizice,
Dpj - depozite ale persoanelor juridice,
At - active totale.
Daci banca va utiliza doar depozitele ca resu'se de investire,v.aloarea acestui indicator va fi maxim[.
2' Rata activelorgeneratoarecledobknda exprirni c.ta activelor in
urma cirora banca acumuleazi venituri aferente dobinzilor din total
active' in cazul cand bincile plaseaLzi
resursele,in principal, i' crecline,
rata acestui indicator va fi mai rna.re,iar in cazul c6rrd bincile pror.r3,
veaz6.o politici de efectuare a serviciilor bancare bailate pe connisioane,
rata indicatorului va fi minimi.
R A g d = Ag c l /A t* LO}o/o,
unde: Ragd exprimi rata activelor generatoarerde dobi.ndi,
Agd * active generatoarrede dobAndi,
At - active totale.
3. Rata calitdgiiportoJoliuluide crediteeste deterrninati de rap,rrtul creditelor acordateqi soldul rezr:rvelorpentru ac'perirea pierderilor
la credite (fondul de risc). cu cat estemai evidentdinr[utitirea sittratrei
portofoliului de credite, cu atat baLncaeste nevoiti s6-giformeze pn,ovizioane, intr-o valoare mai mare, respectiv si. suporte cJneltuielisuplimentare pentru acoperirea pierderilor la credite. Astf'el, majorarea cotei
acestui indicator redi inriutilirea calitilii portofoliulrri de credite.
R c p c = F R /C t* I00o/o,
unde: Rcpc reprezinti rata calititii portofoliulu.i de credite,
FR- fondul de risc,
Ct - total credite.
4. Rnta creditelornefauorabilest: e4primi ca raport.l cr.editerorcrasifrcate la categoriilesubstandard,dubios gi compromis gitotalul de credite.

-312-

S.Pondereapierderilor din credite tn total credite (Ppc).ln&catorul

exprim[ eficienla activitSlii de creditare a bincii. Se determini astfel:
Pcp - Pierderi din credite / Totalcredite *IOOo/o.
Din punr:t de vedere al eficienfei, acestindjcator trebuie si fie cit mai
rnic, deoarecepierderile sunt suportate in mod dilect de citre ac$onari Deci,
valoarealui RCIE esteafectati direct de calitateacreditelor acordatede banci.

intrebdride verificare
l.
2.

Definili c,rnceptulde sistembancar.

Enurrreraliprincipalele etapein evolulia istorici a sistemuluibancar.
3. Enumeral;icaracteristicilesistemuluibancarmodern.
+. ExplicaEiluncliile Bincii Centrale.
5. Enumeral;ioperaliunile pasiveale Bincii Clentrale.
6. Enumeral:i operatiunile active ale Bincii Centrale.
7. Numili atribuliile debazi ale BNM.
8. Definili crnceptul de bancl.
9. Explicati procedura de crearea bincii com.erciale.
10. Enumeralj cauzeleretragerii licentei bancare.
[ 1. Enumeral;i componentele capitalului bancar.
12. Numili funcfiile capitaluluibacar.
13. Enumera!:ioperaliunile pasivealebincii c,rmeciale.
14. Explicali r:sentaCapitalului Normativ Total gi structura acestuia.
[5" Enumerati operafiunile activealebincii comeciale.
I 6. Explicali ;recesitateacalculirii indicatorilor de eficienli bancar6.
17. Numili indicatorii de profitabilitate bancari.
18. Numili indicatorii de adecvarea capitalului bancar.
I.9. Numili indicatorii de lichiditate bancari.
20. Numili indicatorii de calitate a activelor bancare.

-313-

Teste
l.

Operaliunile
a)
b)
c)

active ale binciji sunt:

operaliunile de creditare;

operatiunile de plasament;
constituireadepozitelor;

formarea fondurilor proprii.

ln di cali uari antelecor ecte
2. Creditele se clasiffci in functie de risc:
a) credite standard;
b) credite compromise;
d)

c)

credite dubioase;

d) credite de consum.
In dica[i variantele corecte
3. Modalitifile de plati internalionale
a) cambia;
b)
c)
d)

sunt:

ordinul de plati;
incasso documentar;

compensalia.
Indicafi uariantele corecte
Conform reglementdrilor,

IINM stabilest,e coeficienttul su.licienfei capitalului ponderat Ia risc de:

a) 8;
b) 12;
c)

30,

d) bancisper:ializate.
ln dica{i r,,arianl elecor ecte
BNMpoa.te relrage autorizafia lbincii comerciale, in cazul in care:
a) a avnt loc luziunea b6ncii;
b) banca igi s,:himbi adresajuridic5;
c)

autorizaliei estesolicitati de citrebanci;

retrap;erea.

d) au fcrsitco:rniseacliuni ilegal,e.
lndic afi uarriant elecor ecte
X.a deterrninar:rea costului creditului, se iau in considera{ie urmitoarele:
a) capacitate,;reconomico-fina:nciari adebitorului;
pli,tii;
b) egalornarea
c)
d)

fixarea dobinzii;
stabilireac:omisioanelorbarrcare.
ln dicali uawiantelecorecte

10. Operafiunile parsiveale bincii sunt:

d) 1oo.
J.

a) credit deproduc$e;
b) credit denrungabil;
c) credit de consum;
d) credit de tr:rmen lung.
In di,:afi uariantelecorecte
bincile se clasifici in:
Dup{ specialiLrzare,
a) binci unirrersale;
b) binci aut,ohtone;
c) bhnci prirrate;

Indicali uariantele cor ecte

Funcfiile Bincii Centrale sunLt:
a) funclia de banci a bincilor;
b) funclia de centru al politicii monetare;
c) funclia de emisiune monetaril
d) funclia de producfie.
In di cali vari ant ele cor ecte

6. Dupi scopul acordirii creditrului:

-314-

a) opera.liunrilede creditare;
b) forrnareafondurilor proprii.;
c) constituireadepozitelor;
d) opera.liuni de refinanfare.
I ndicati v'eriantele cor ecte
ln. BNM po,ate oferi bincilor crlmerciale urmitoarele
credlite inrterb.ancare:
a)
b)

credife de lornbard;
asistenlifinanciari;

- 3r 5-

tipuri

de

c) credite overnight;
d) facilitate sub fonni. de acorduri REPO.
Indicali variantele corecte
f 2. Principiul I al lichidtititii bancare prevede
a) depozitul de economii al persoanelor frzice;
b) suma activelor b'incii cu termenur de rambursare mai

mult de 2r
ani si nu depi.geascisuma rezultatelor ei financiare;
.
c) suma activelor bincii cu termenur de rambursart: mai
pufin der
2 ani s5.nu depigeasci suma rezultatelor ei financiare;
d) suma activelor b,incii cu termenul de rambursare mai
mult de l
an si nu depigeasci suma rezultatelor ei financiare.
Indicati uariantele corecte
13. obiectivul primordlial al politicii monetare in
RIf{, stabilit de
citre BNM, este:
a)
b)
c)

rata scontului;
stabilitateaexterna;
stabilitateaprefurilor;

d) stabilitateamonedeinafionale.
In di cali uar i antele corecte
14' conform

regulamentului BNr4
comerciale trebuie si constituie:

fondul de rezerrvi aI binLci'

a)

nu mai pudn de 5% dinvaloarea capitalului social al bincii;

b) nu mai putin de IS% din valoarea ."plt"l.rlrri rocirl al
bancii;
c) nu mai pufin de 15% din valo"r"" ."pit"l.rlui nornativ
total;
d) nu mai pulin de l0% din valoareacapitalului minirn necesar.
Indicati variantele cor,ecte

Problemerezolvate
Problema I
Determinali capitalul normativ tot al inbazaurmitoarelor
date:
a) acliuni ordinare - 1i6000u.m.
b) actiuni preferentiale cu dividende nefixate 24000 u.m.

-316-

c)

acliuni preferenliale cumulative gi parlial cumulative cu scadenta

nefixati - 2000 u.m"
d) surplus de capital - 12000 u.nr.
e) surplurs'l de capital atribuit ar:tiunilor preferentiale cumulative gr
parfial cumulative - 1000 u.m.
l) profitul nedlistribuit qi rezerweleoblinute sau majorate ca rezultat
al distrilbuirli profitului - 500Clu.m.
g) mirimea nec;ompletataa fondul de risc - 4000 u.m.
Rczolusye
Capitalul normatia' total = capitalul tle gradul r + capitalul degradul II Cota deTtartici,ytare
ttaalte bdnci
Capitalul de gra<X:l I = a+b+d+f-g = 56OOO+24000+12000+5000_
4000=93,000tr.m.
Capitalul de grraduil
II = c+e = 2000-11000=3000 u.m.
Capitalul norrnatiry.total= 93000 + 3000 = 96000 u.m.
P:roblenla 2
Determinati s'{icienla capitalului cu active ponderate ra risc, daci:
a) capitalul de gradul I - 50000 uL.m.
b)
c)
d)

capitaluLl
de gradul II - 25000 u.m.
cota de participarela a-ltebinci - 15000 u.m.

e)

activeponderate la riscul 20% - 15000 u.m.

activepondr:ratela riscul 50% - 35000 u.m.

active ponderate la riscul IO09/o- 1000000 u.m.

Rezolvaye
capitalul nornrativ total = capitalul cle gradul I + capitalul de gradul II Cota departicipare la altebinci = 50000 + 25000 * 15000 = 60000 u.m.
srlrna activelorpon(leratela risc = 150,00+35000+1000000=1050000
u.m.
c'leficientul sufir:jentei capitaluluri cu active ponderate la risc =
(CINT/Active ponderate la risc)*100= (OOoOO7tOSO000)*100=
S,7t%
Rfispunsr
Deoarece coerficientulsuficienlei capitalului cu active ponderate la risc
este egal cu ,S,7Iot'o,
contravine legislaliei atet internafionale, cAt gi na-

- 3r 7 -

fionale, care specifici mirimea acestui coeficient cu resper:tivminim 8%

giminim l2%.
Problema 3
La data de 15 ianuarie2D}4, d-na Stratan a deschis un depozitbancar Ia
banca comerciali & in sumi de 15.000 lei. Termenul de:pozitului e,ste:
de 6 luni, rata dobdnzii bonificati de banci este de l(i% anual. Determinati suma dobAnzii ce va fi incasati de c[tre deponer,t la finalizarea

Rerolvare:
Tipul creditului

r45000
2r400

2
5

2900

30

r3734

Dubios

45780
7800

4680

vOIflDfOffllS

r350

60
1Ocl

ndard
Substandard

TCITAL

1070

1350
23734

termenului de scadentl a depozitului.

Banca comeraal6 ,,N' acordi un credit de 500.000 lei pe o perioadi de 5

luni (fSO zile), cu o ratii anuali a dobdnzii de l8%. Si se determine
dobinda pe care o va inca.sabanca.

Problema 6
1) RO,A..;
Caiculafi:
2,) marla relativi din dobdnzi (MJ3)
in bazaurmltoarelor date:
. Profitul net dupi impozitare
r Venituii aferente dobAnzilor
+ Cheltuieli aferente dobinzilor
* Total ar;tive
r Active
Irroductive (profitabile)
* Pasivepentru care se achiti dobAnda
+ Capital propriu

Rezoluare

Rezoluare

Rezoltare
depxrdxt
L

1S.000leixt6%xIS1zile
--* -' --= l 200l ei
360x100
360zilexl}0%
Concluzie: La finalizarea termenului de scaden!6,va ridjica o dobArrdi,
in sumi de 1200lei.
D -H

-=

Problema4

K oxrdxt 500.000leix | 8%xT80zile

I..,_
:
=
= 4-5000Iei
-'
360"100
360zilexl00ok
Rispuns:
in condif,ile stipulate, banca va incasa o dobAndi in mirime de 45000 lei.

t) Roe=

Profit-net *100
RoA= 7g/3oros=otz6o/o
Total

active

Venit aferent- dobAnzii ^^

-I\{ B -_"100_
Activegoductive
Cheltuieli aferente doblnzii

Problema 5
Si se stabileascf,suficienfa mirimii provizioanelor pe.ntru pierderi,
daci se cunoaqte c[ activele standard - i45000 u.m., supravegheate
- 2l4OO u.m., substanclard - 45780 u.m., dubioase - 7800 u.m.,
compromise - 1350 u.m. Provizioanele pentru pierderi constituite
reprezinti 56000 u.m.

-318-

79 mln.lei.
3156mln.lei
1993mln.lei
30105mln.lei
23100mln.lei
21500mln.lei
2050mln.lei

* 100
Pasivepe,ntrucareseplaliteqdobinda
-9,260/o=
MB = 3 156/23 I 00*I 00-I 993/ 2 I 5OO+
I0O= L3,66o/o
4,4o/o
Problema 7
Calculafi: t) nOE;
2,) marlaneti din dobinzi (NIM)

- 3r 9-

ln baza urmitoarelor date:

. Profitul net dupi impozitare
o Venituri aferente dobAnzilor
o Cheltuieli aferente dobAnzilor
r Tota] active
r Active productive (profitabile)
r Pasivepentru care se achiti clobAnda
I Capital propriu

b)

j'9 mln.lei

c)

3i156mln.lei
I993 mln.lei
ii0lOji mln.lei
i:3100mln.lei
,,1500mln.lei
2i050:mln.lei

d)

Rezolvare

t) ROE=
2) NIlt=

Profit

net

" 100 ROE=79/ZO5A= J,85o/o

Capital_propriu

Venit aferen dobAn*'Cheltuleli aferen. dobdn

_-__
Active__productive

" 100

NIM = 3156-1993/23100*100,=
5,03%

e)
f)

capitalul de gradul II - 35000 u.m.

cota de participare la alte binci - 18000 u.m.
active ponderate la riscul20% - 35000 u.m.
active ponderate la riscul50% - 82000 u.m.
active p'onderatela riscul l0oo/o- 142000 u.m.

Prnblema 3
La banca comerciali X, a fost deschis un depozit in sumi de 37.000 lei'
Termenul depozitului este de 8luni, rata dobinzii bonificati de banci
este de 23o/o rnaal. Determinali suma dobAnzii ce o va ridici la finalizareatermenului de scadenli a depozitului'
Problema4
Banca comerciali rrA" acordi un credit de 620'000 lei, pe o perioadl de
4luni, cu o rati anuali a dobAnzii de26%' Si ,sedetermine dobinda pe
care o va incasrabanca.

pentrurezolvare
Probleme
Problema I
Determinali capitalul normativ total in baza urmitoarelor date:
a) acliuni ordinare - 160000 u.rn.
b)
c)

actiuni preferenliale cu dividende nefixate 32000 u.nn.

acliuni preferenliale cumulafive gi parfial cumulati re cu scadenfd
nefixati - 10000 u.m.

d)
e)

surplus de capital - 33000 u.rn.

surplusul de capital atribuit acliunilor prefere:rtiale cumulative gi
parlial cumulative - 9000 u.rn.

profitul nedistribuit qi rezervele obqinute sau rnajorate ca rezultat

al distribuiriiprofitului - 19000 u.m.
mirimea necompletati a fon,Culde risc - 14000 u.m.

g)

Problema 2
Determinali suficienfa capitalului c,uactive ponderat,ela risc, daci:
a) capitalul de gradul I - l0000rJ u.m.

-32,0-

Froblema 5
Si se stabileasci suficienla mirimii provizioanelor pentru pierderi, daci
se cunoa$te ci activele standard sunt 180000 u.m', suPravegheate 64100 u.m., sribstandard - 34700 u.m., dubioase - 11800 u'm., compromise - 3050 ,u.m. Provizioanele pentru pierderi constituite reprezinti
86000 u.m.
Problema 6
Calculali: l) RO&
2) maria relativl din dobinzi (MB)
in bazaurmltoarelor date:
. Profitul net dupi impozitare
o Venituri aferente dobinzilor
* Cheltuieli aferente dobAnzilor
r Total ar:tive
r Active Productive (profitabile)

- 32r -

56 mln.lei
4100mln.lei
2190mln.lei
30500mln.lei
ZI2O0mln.lei

o Pasivepentru care se achiti clobAnda

+ Capital propriu
Problema 7
Calculafi:
1) ROE,
2) marlaneti din dobdnzi (NIM)
in bazaurmitoarelor date:
r Profitul net dupi impozitare
o Venituri aferente dobAnzilor
. Cheltuieli aferente dobAnzilor
+ Total active
+ Active productive (profitabile)
r Pasivepentru care se achiti itobAnda
r Capital propriu

t13500mlrllei
4f000mln.lei

Regulame,ntulcu privire la autorizarea bincilor m.23/09-Ol din 15

august 1996.

,4.

Regulame,nt crr privire la desclriderea filialelor de citre binci nr.

37/09-01 din 15/1r / 1996

, ilnanualermanogratfii
1. Olte,anu r\lexandru - Management bancar, Editura Dareco Bucu-

l'0 mln.lei
3ill00:mln.lei
21350
mln.lei
3i3200mln.lei
2',2800
mln.lei
2'.7500
mln.lei
4f500mln.lei

Problema 8
Banca comerciali rrB" acordi un credit de 700.000 l,li pe o perioadi
de
11 luni, incasdndo dobdndi de 134600Iei. Si se deriermirrerata
anuali
a dobdnzii practicati de ci.tre banci.
Problema 9
in condigiile unei rate anuale a dc,binzii stabilite la nivelul
de 24,s\ro,
determinafi suma ce a fost acordati in credit pentr:u o perioadi
de 6
luni.,daci dobdndaincasati constihrie 110.000lei.
Problema I0
Banca comerciali rrA" acordi un cr{3ditde 500.000 k:i, pe o perioadi
rJe
6 ani gi 6 luni, cu o rati anuali a dobanzii de 2696.si se determirr"
dobinda compusi aferenti creditului acordat.

Bibliografie:
Acte legislative
1. Legeacuprivire la institufiile financiare,Ne550-xllr de la 2t iulie
r9g5
2. Legea cu privire la Banca Nalionari a Moldovei, Ns
54g-xIII de ra
2l iulie l99S

-32,2-

3.

reqti, 200ii.
2.

Olteanu ,Nexandru, Olteanu lrlorin-Manuef Badea Leonardo Managem'entb ancar. Caracteristici.Strategii. Studii de caz., Edltara
Dareco, Bucurr:gti, 2003.

3.

Olteanu Alexandru, Ridoi

(Olteanu)

M5.dilina-Antoaneta

Polit:ici gi strat:egii nafionale Si comunitare tn domeniul financiarbancar,Eclitura Dareco Bucureglti,2005.

4,
5.

credit bdnci,EdrbsraExPontq Bucuregti,2005.

Bratu Alina, M:n'neda,
Alexandnu Aur:eliaq Berea PauLl,Bdncile. Modernizarea sktemului
bancartEditura Expert, Bucureqli, 2003.

6.

Basno Cl., Dar:dac N. Floricel. C. Monedq credil banci. Editura

Didacticl qi Pedagogica.Bucuregti, 1994.

7.

Basno Ce:zar,FrloricelConstantiry Dardac Nicolae - Moneda, credit,

banci,Edltara Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 2001.

8.

Hoanla Nl. Bdnci, bancheri,tehnlciSi operalii bancarein economiade

9,

piafd. Edltura llconomici. Bucurregti,1993.

Dr[gulin lon, Bichi Cristian - Sistemul bancar: dinamica reformet,
sldbiciuniqiprovocdri,Ed. Mimeo, Bucuregti,2002.

10. Mcl{uaghton

D. Banking lnstitution in Development markets.

Washington, l')94.
Barbu Teodora, Monedd, bdnci gipolitici monetare,
11. Dardac .Nlicol.eie,
Editura Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 2005.
12. Dumitres,cu Sterian - Economie mondiald, Ed. Microinformatica,
Cluj-Nap,cca,1999.
13. Stoica M. Man agementulbancar. Bucuregti, 1999.
14. Stinoiu \r. - ,Sktemuleuropeande banci centrale.C.S. Nalionala
SRL,Iagi,2002.

-323-

15. Dedu Vasile - Gestiunebancari, Editura Didactici qi pedagogici,

Bucuregti 1999.

Xll.
Capitolul
PIATADECAPITAL

16. Turliuc Vasile, Boariu Angela, Cocriq Vasile. Monedd Si credit,

Editura Economici, J3ucuregti,2005.

17,Eaurcoecrcoe
deto. Y,te6nux 64s.nytos./ llo4 pe4. B..Ko,recnuroea,
A Kporu,rreqxori.- 44.: Ounancrr u crarvcrlrKa, L998.

18. Eaurcoec,coe
de'to.Yse6uuK 4rrx ny:or./lloA peA. O.r\aepyuuHa. -

Cuuinte-cheie,' acliuni ordinare, acfiuni privilegiate, Bursa de Valori,

indici clin pr:irna generalie, indici. din generalia a doua, piala de capital,
pia!a fin:rnciali, piala primara, piata secundara'

M. : (Dulrancrrn crarr.rcruKa,2002.

r9.Eaurcoecrcoe
de'to.Yse1lawx4aa nyson./floA

peA. Ol\anpyrurEna. M. : Oranancrr mcr arncrvxa, 2002.

zo.Eaurcoecrcoe
detto.Vqe6moenoco6ue 4u nyoon./floA peA, I Ee.roruaeono{, A Kp oruueqnori. - C anrr-flerep 6yryr: IInr ep, Z0OZ.
21. Eaurcoecrcoe
deto./ fIoa, pe4arrtrlrefif.H. Ee,romasoBrJ{,AfI. Kpot'rreeqxoir./ Mocrna <<Ilurep>>2003.

la pialade capital
funcliile5ipanticipanlii
. Structura,,
12.'tr
in orice economie, indiferent ,le tipul ei gi problernele cu care se
confrunti, existi urr anumit volum de capitaluri disponibile care necesiti un plasament j.n vederea valorilicirii lor. in principaf modalitigile
de valorifi care a ca.pitalurilor disponibil e izeazd:
r Plasament,ele
pe piala finan.ciari:
- plasamente monetarel
* plasan:Lente
Pe Piafa de caPital.
+ Plasament,:lein aur, imobil, obiecte de arti sau valuti'
Piafa financiari reprezinti urL ansamblu de relalii 9i mecanisme,
prin intermediul cirora capitalurile disponibile 9i &spersate din economie srrnt prussla dispozilia unitifilor solicitatoare de fonduri sau, cu
alte cuvinte, rerprez:intIo piali organizati a transferurilor de capital de la
cei cu surplus de capital la cei care resimt nevoia de capital'
Confor:m abc,rderii anglo-saxone,in funclie de termenul pentru
care mobilizea.zl capitalurile, piala firranciarSeste structurata in:
r

pia!5 monetaril
piaii de capital.
Piafa nnoneltari constituie locul unde se interfereazi oferta de
capitaluri disponibile pe termen scurt gi foarte scurt, de la maximum un
an de zile la24 de ore sau mai pulin, cu cererea pentru astfel de capir

taluri. Interme&aml principal pe piafa monetari este banca comerciali,

iar instn:rmentele specifice ale acesteiasunt depozitele, cecurile, biletele
de ordin, certificate,lede depozit, cannbiileetc.

-324 -

-325 -

Piafa de capital reprezintf, componenta pietei financiare care asrguri intAlnirea ofertei de capitaluri cu cererea pentru capitaluri pe termen mediu gi lung. Mob,ilizarea capitalurilor, pe aceasti piala, se frce
uzitind de titluri de valoare (valori mobiliare) specifice: acliuni, obligafiuni, obligaliuni de statpe termen mediu gi lung etc.
Multitudinea tipuriJor de titluri financiare tranzactionate pe piala
de capital, organizarea .r'ariati a acestor piele gi diversitatea mecanismelor de emitere gi cr:mercializarea produselor specificeau dus la
structurarea pielei dupi nnaimulte criterii:
o Dupi
obiectul tranzactiei (sau dupi natura titluluri
tranzaclionat):
-

Piafa acFunilor este piala in care se tranzactioneazl. acl:iunile societitilor pe acliuni.

Piala obliga.fiunilor - locul de tranzacliorrare a instrumentelor de datorie de orice fel (obligaliuni,, bonuri de te-

xatl in prealabil.
* Dupii modul de organizare apiefei:
ltiata orsanizati (Bursa) - piati cu rezuli de tranzaclionarefixate.
I)iata ,,la shiseu" (Over-the-Cour.rter)- oiatd localizati la
t,irourile brokerilor, dealerilor gi emiten{ilor de valori
rnobiliare.
intrucXt tranzacfiile au loc in mai multe locuri, este o piali prin telefon, fax, telqr sau computer.
Fiala de capital,practic, esteformati din doui segmente:
o segrnentul principal sau piafa primari;
,i seg nentulsecundarsaupiafasecundari.
Fiata primari

servegte la o primi plasare a valorilor mobiliare

zaur etc.).
Piala contra'ctelor la termen ferm (Futuresr) - piala utilizati pentru.tranzactionarea,,contractla terrnen".

talurilor disponibile pe termen mediu qi lung.

Piafa opliunilor (Options) - piala in care se tranzactioneazi valori mobiliare pentru liware ulterioari con-

terfi, iar pretul se formeazi prin suprapunerea ofertelor qi

cererii pentru o anumitl valoare mobiliarl.
Piala de nei{ocieri - piafa in care cumpiritorii, pe de o
parte, gi vAnzitorii, pe de alti parte, negociaili intre ei prlglul gi volumul valorilor mobiliare, direct sau prin intermediul unui broker/dealer.
o Dupimomentulfinaliziriitranzacfiilor:
-

!ia!a la termen - finalizarea tranz;acfiei,adici liwarea titlurilor gi efectuarea pldlii se realizeazS.

la o dati viitoare, fi-

emise, in scopul formirii gi majoririi capitalultri social sau atragerii capi-

dilionat6.
+ Dupi modul de formare a prelurilor titlurilor financiarer
Piala de licitalie - tranzaclionareaeste condusi de o parte

Piafa la vedei:e(piafa cash) - valorile mobfiare tranzac,tionate

sunt liwate irnediat contra plat6 in numerar.

-326-

Piata se.cundari reprezinta locul tranz.acfionirii (cumpirlrii

vAnzirii) valor:ilor mobiliare emise qi plasateperpiata primari.

gi

Tranzacl:ionarea
pe piala secundari areloc prin intermediul:
,p Bu:rseide valori (engl. Stock exchange);
*

Pielei interdealer,numiti gi pialn de negocieri (OfC - over

the counter- la ghigeu).

Bursa de valori consti intr-o piafi organizafi, localizata, cu reguli

fixe de tranza';tionare, unde se intalnesc cerelea qi oferta pentru valori
mc,biliare, iar 'fin incidenla acestorarezulti prelurile de tranzacfie.
Piafa inrterdealer (OTC) este o piali lipsiti de localie, flexibile la
valorile mobiliare care se tranzactioneazi in cadrul ei, iar negocierile se
realizeazl,dirr:ct intre vAnzitor gi cumpirito:r prin intermediul tehnicilor de telecomunicafie.
Oferta rle capital constituie apanajul ;investitorilor, care pot fi
persoane fizice sau juridice delinStoare de ccLpitaldisponibil provenit
din venituri gi dupn safisfacereanevoilor de consum.

-327 -

Cererea de capital provine rle la emitentii de val.ori rnobiliare entiti{i care au nevoie de resursefirLanciare.Cererea p,oatefi:
* Structurald: pentru finaLntareade inves,iilii
1:rroductive r;ne
bunuri gi servicii; de creare de noi societiLfi; de dezvoltarr: a
celor existente; de achizilionare a bunurilo:r gi serviciilor;
*
Conjuncturald: p entrt ner:esitafitranzitori i, precunr limitariile
la plafonul de credit; deficitele bugetare gi ale balantelor.
in sistemul unei economii, piefei de capital ii r:evin un gir de fur:rcfii, care,dupd criteriul importantei, pot fi grupate in:
o functiiprincipale:
- Atragerea economiilorpopula{iei - emisiunea .yalorilor mobiliare,
de citre entitilile interesate de resurse fina.ncia.re,acordi" populafiei posibilitatea invesi:irii economiilon prepiala de capital.

Decizia populafiei de a invr:sti denota rezultaftrl cornparirii rentabilitnlii acesteiinvestilii cu alte investilii financia.re,cum ar .fi:
depunerile la termen in conturi bancare, cur:rrpirareaile valuti,
cumpirarea unui imobil etc. Piala de capitai, prin institultii specializate, oferi posibilitatea comparlrii, inf,crmind investitorii
desprerezultatele financiar,: ale emitentilor de vak:ri rnobi.liar:egi
-

evolufia prefurilor acestora,

Participareapersoanelorjuridice Si fizice la capii.talulsocial aI
societdtilorpe acliuni - pial;il de capital pernrite itrvestireacapritalurilor disponibile in actiunile societitilor preactiuniriar acestea.,la rAndul lor, acordi posibilitatieade a pa,rticipala luarea de

Fqcilitarea intdlnirii cererii gi oJerteide capital., dupi cum am

arltat gi mai sus, piala de capital oferd posit,,Llitateade intAlnire
a nevoii de fonduri (pentru formarea, m;rjorarea capitalului
social,contractareade imprumuturi) gi fondhrriledispc'nibile.
Reorientarea
gi restructurar(.a
sectoqrelor
economieinafionalee:ste
o functie care,practic, se rr:alizeazi prin urrn.dtoareleoperaliu ni
specificepielei de capital:

- 32,8-

tenlilor profitabili, astfel, alimentiindu-i cu fonduri;

subevaluarea intreprinderilor noi, ale cdror titluri sunt
cumpirate ln detrimentul altora, alimentindu-le cu foncluri qi aduc6ndu-lela valoarea reall prin creqtereapreIurilor titlurilor;
frcilitarea cumpiririi unei societiLlicomerciale, de citre aIti societate comerciali, care plstreazi obiectul de acti-

ritate sauil modifici.

Barometru 6l economiilornalionale Si economieimondiale este
const:cinfa analizei evoluliei prelurilor titlurilor financiare.
Fre$1, rezultat al cotirii, reflecti situafia economico-frnanciari
a emitentului. Indicele pielei de capital (indicele bursier) in

evolulie ofera informafie privind emitenlii de titluri financiare

pentru o economie nalionali saumon.diali.
* frrnc];ii auxiliare:
- Facilitarea inuesti[iilor - transformarea fondurilor delinute de
perscane fizice qijuridice in titluri finrrnciare emise de societifi
-

prodr-rctive,care pot realiza programul investilional.

- aceast5funclie se rearisculuiinuestiliilorJinanciate
Redu,:erea
tranzacliilor cu titluri
qi
efectuar:ea
reglementarea
lizeaz.trprin
derivate. Aceste tranzaclii permit m,cdificarea pozifiei, astfel,
incAt cumplrarea sau vAnzareaunei valori mobiliare primare,
care poate provoca o pierdere invest.itorului, si fie dublati de
cumplrarea sau venzareaunei derivat,epe acelagititlu S.nanciar.

decizii la Adunarea Generali a Acfionarilorgi irr Consiliul ,:le

Administrare.
-

i.nformarea publicului investitor, referitor la rezultatele firLanciareale emitenlilor qi la pretlurile titlurilor financiare,
prermite investitorilor si renunle la titlurile financiare ale
emitenlilor neprofitabili qi si inrresteasci in cele ale emi-

Abfir,tereade cdstigurila capitalul investitdin evolu[iaprelurilor

titlurilor financiare este o funclie care se manifesti pe diferite
perioade de timp gi are ca scop obginerea de cAqtiguri cAt mai
mari, de obicei, fiind consecinfa tranzircliilor speculative.

Fe piala de capital, pot fi regisite trei categorii de participanfi:

,r' emitenlii;

-329 -

e
+

participanliiprofesioniqti;
investitorii.
Emitenfii sunt persoanele jrLlddi.* care ben,:,ficiazi cle dreptul
legal de emitere a valorilor mobiliare pentru ob$nerea re,s'rselor fina,nciare. in economia de piafi, statul qi alte organe griL
org;anisme adrnLinistrative pot emite titluri de valoare cu caracter de irrvesti{ii.
Piala de capital presupune interrnedierea operatiurrilor pe pirrta
primari gi, in mod obligatoriu, pe piala secundari. lin continuare, voirll
enumera participanfii profesionisti gi vom descriersuccint ar:tivital,ea
pe care o desfiqoari ei pe piala de capital.
Banca de investifii reprezi.rri persoana jurirxici care intermediazi emiterea gi prima plasare a
mobiliare aie ernitentul*i,
'alorilor
prin intermediul refelei proprii de sub-agenfi gi clien{i investitor:i.
societitile de valori mobiliarre sunt societitile de i'termediere a
tranzac,tiilor cu valori mobiliare. pe piala primara., acesteapot suplini
bincile de investifii, iar pe pia{a secundari indeprine:s;cd'ui operagiuni
importante:
+ executi kanzacfli cu valori mobiliare in numt:re, ,conhrl
pe
qi n-is,cul
clienhrlui gi,in acestcaz,arrr:mde-afacecu o ijirmi broker;
e efectueazi operaliuni de comer! cu val.d
rnobiliare actr,cnAnd ca contraparte in tranzacfii * vdn:ziitorcAnd clientul
cumpira gi cumplritor ,:Andclientul vincte_ gi, in acestcaz,
avem de-a face cu o firmii dealer.
Firma broker este remunerati cu un comision c:oLlculat
asupra rullajului de tranzactii efectuate, iar venifurile firmei dealer riunt reprezerntate de diferenla de pre! (spread).
societifile de administrare arinvestifiilor sunt cr,eatecu scopul
de a asigura gestionarea profesionala a portofoliilor ,:levalori mohilia,,",
in care se plaseazi disponibilititile binegti, ale investitorilor individu:ali
sau concentrateprin intermediul fondurilor de investitii.

verlori mobiliare. ,l\-cestesocietili ariiguri rapiditatea, exactitatea gi sigriranla tranza.cliilcr in condiliitre costurilor sc[zute.
Societilile de registru sunt companii independente care atesti
or:iginalitatea valoriior mobiliare emise de o societate gi line evidenla
inregistrAnd o:ricenriqcarea acestora,intr-un registru special.
Investitrorii sunt persoane fizice sau juridice, care investesc banii
pr:in procurarea valorilor mobiliare, cu scopul oblinerii profiturilor din
dobAnziqi dirridendlesauproprietifi.
Investito,rii se clasificd in doui rnari categorii:
* Invesltitorii individuali, su.ntpersoane fizice sau juridice, care
efectrreazi tranzac[ii de dimensiuni modeste pe piala titlurilor
finanr:iare.
Acr:gtiapot fi:
Invesltitori pasivi pe llermen lung care cumpara gi pistueazl hArtii de valoare, cu scopul de a-gi asiguracAgtigulde
capital pe termen lung rlin dividende gi dobAnzi;
Imvestitori activi, care:urmiresc obfnerea profitului din
tranzaclii cu valori moh,iliarepe termen scurt.
* Investitorii institufionali sunt companiile sau institu$ile care efectueazil trarrzacli de importanli majori pe piap de tithui de valoare.
Aceqhiapotfi: bbnci, companij de investilii, companii de asigurare.

pieleidr:capital
1"?..2.
Irrstrumentele
Instrumentek: pielei financiare reprezinti titluri negociabile de
proprietate saurde creanfi, tranzacfionabile,care conferi delinltorilor
lor anurLite dreptrmi: dreptul asupra unei plrfi din capitalul emitentului,
dreptul de a obgine o parte din veniturile viitoare ale emitentului, drep-

Societitile de depozitare sunt create cu scopr:l de,pozitlrii valcrilor mobiliare atAt in formi materiani, cAt gi in conturu.
societitile de decontare qi compensare snrnt socieri.ti specializate in efectuareacompensirii r[ decontirii tra:nz:ac{iilorrealizate cu

tul de a participa la procesul de conducere sau alte d-repturi.

De pe pozitia. investitorului, vrrlorile mobiliare sunt active, iar de
pe pozilia em,itentului ele sunt elemente de pasiv.
Dintre o:iteriile folosite la gruparea valorilor mobiliare, cel mai utiliza! in liite:rahrraclespeciahtate,este modalitatea de creare a valorilor
mLobiliarre.conf,orrncireia existi:

- 33i0-

- 3.31

Valori mobiliare primare - emise de unitilile economice qi

publice pentru. constituirea sau majorarea capitalului social este cazul acfiunilor sau atragerea capitalului imprumutat prin
obligafiuni;

Valori mobiliare derivate - emise de bursele de valori sub

forma contractelor standardizatefutures gi opliuni (options);
Valori mobifiiare sintetice - rezultate din combinarea di-

obligalftuniftr sunt titluri financiare negociabile, care conferi delinltorului calitate'a.de creditor.
Obligafi,unih pot fi emise de srocietilile pe acfiuni, de stat de trezoreria statului gi de organismele administrativ-teritoriale care gestioneazi activitS.fiin teritoriu.
Obligaliunih pot fi clasificated'upi mai multe criterii:
1. Din puncl: de vedere al formei ln care sunt emise, intllnim:

feritelor valori mobiliare primare sau derivate, ,fintre care ceri

mai crrnoscugisunt indicii bursieri.
in continuare, vom descrie pe scurt fiecare din tipurile valorilor
rnobiliare.

+ obligafiun:i materializate (ernise in formi materiali);

* obligaliunLidematerializate'
2. Din punct de vedere al inscrierii numelui definitorului

Acliunile sunt valori mobiliare emise de companie,fie cu scopul

constituirii capitalului social, fie cu scopul majoririi lui.

Din punct de vedere juridic, acfiunile sunt considrlrate titluri de

proprietate, deoarece de{initorul lor este proprietarul rrnei p5r}i din
activele totale ale companiei, parte egali valoric cu participarea sa la
capitalul social.
Tipurile de acfiuni emise qi negociate pe piala de capital constituie rezultatul grupirii lin funclie de criteriile:
l. Modul de identiftcare:
r Acliuni nominartive - au inscrise numele proprietarului, firnd
emise:
- in formi materializatd - pe suport de hArtie, srau
-

in formi dematerializati - sub formi de inregistriri in cont.

la purtitor - acliunea este proprietal;ea celui ce o
deline gi circuli numai in formi materializati.
2. Drepturile pe care le genereaztr:
. Ac,tiuni ordinare - atribuie de$nitorului drepttrl la obtinerea
r

Acfiuni

anualS a dividendului, adici a unei pir,ti proporlionale din profihrl

realizat de societate pe anul eryirat gi repartizat ac,tionarilor;

titlu.l respectiv, existi (similar cu cazul acgiunilor):

obligaliuninominative;
+ obligatiunilapurtltor.
3. Dupir morlul in care se calculeazi dobAnda, care urmeazi si
ffe pliititS. r;reditorilor (de$initorilor de obliga$uni), sunt:
I obligaliun,i cu dobandl fixl - dobanda rlmdne neschimbat5 pe
toata durata existenlei obligafiunii;
obligalrunj cu dobAndi inrlexat[ - indexarea este previzuti in
prosp,ectuJ.de emisiune 9i, la anumite perioade, se indexeazi
atit valoareaimprumutulur, cAt 9i dobAnda aferenti;
+ obligadun,i cu cupon zero - dobAnda se formeazl din diferenga
de pr:e! hL cumplrare (subparitate) 9i valoarea nominali a
+

obligaliunii, la care se ramburseaz[ la scadenli'

4. Dupr{ morlul de ralnbursare a imprumutului obligatar, putem intdlrrri:
r obligaliuni ,,clasice"- imprumuhrl se ramburseazi la scadenli
la valoarea nominald a obli.ga[iunilor, iar dobAnda se pliteqte
periodic;
*

o Acliuni

prefere,nfiale - dau dreptul la un di.rddend fix, indiferent de mlrimea profitului realizat de societate in anul
respectiv.

-332 -

pe

obligatiunLi amortizate prin anuitlli constante - in fiecare an,

emitentull achiti o rati co:nstanti care include atat dobanda
aferenti perioadei, cAt 9i o parte din suma imprumutatl;
obligaliurui rambursate prin tragere la sorli - acest mod de rambursare este previzut in prospectul de emisiune al obligaliunii,

-333 -

in fiecare ary societatea emitenta va

rambursa cu anticipatie ur.r
anumit numir dle obligafiuni, care
fac parte din aceelgi enri
siune prin tragerea Ia sorfi;
*

obligaliuni rambursate integrar la

scadenti - pentru aceste obli
galiuni, atAtsuma imprumutati, cAt
qi dobAnd" r" pldt"r. rrumaLi
lr
scadenli.

5. Din punct de r.edere al duratei

de viafi a obligafiunilor,,
identificim:
* obligafiuni pe termen
mediu sau lung _ emise pe,perioade
mal
mari de I an, de reguln, pe 3_ 15 ani;
* obligafiuni pe termen
scurt _ emise pe o perioada mai
mici dc,
un ani
+ obrigaliuni cu durati
de viali variabiri - confer:i emitentului
sau definitorului obligaliunilor
dreptul s6 modifice clurata im,
prumutului.
Futures este un corrtract standardizat,
intre doi parl:eneri, un van.
zitor gi un cump'rStor, cirfe presupune
activitatea de a,i,rde, respectiv,
de a cump'ra un anumit activ (dwize,
obligaliuni, arte titluri financiar.
sau mirfuri), la un pre! stabilit in
momentil incheierii tranzacqieigi
cu
executareaobligatorie Ia <ldata viitoare
numiti scadenfi.
opfiunea (optionsr) este un contract
care da dreptul * dar mr gi
oh-ligafia - cumpirdtomrui contracturui
si cumpere sau si vandi ac'vul-suport, la un pre! stabirit dinainte,
la o dat' viitoare p'edeterrninata,
contra unei sume de bani (primn),
platite in momentul incheierii con.
tractului.
t. in func1ie de activul ftnanciar
suport asupra r:iruia se realizeazlcontractele cu optiuni,
distingem:
+ Opliuni asupra
titlurilor cu venituri variabile (ac!iuni);
r Opliuni asupra titlurilor
cu venituri fixe (obligatiurri), d",r,,
mite gi opfiuni a.supraratei dobinzii;
+ Opliuni asupravalutelor,
numite gi opfiuni valutare;
+ Opfiuni asuprairndicilor
bursieri;
'r Opliuni asupra contractelor futures pe acfiuni;

-334-

Oplirrni asupra contractelor futures pr: indici bursieri;

) in fu:ncfie de momentul executirii, existS:

Opliuni de tip american * la care contractul poate fi executat
de citre cumpiritori in orice zi in intervalul de pAni la sca-

j
{

den!ir;
$ Op,tirrni de tip european - contractul poate fi executat doar in
ziua s,caden!ei.
opfiunii, constatim:
3" ln funcfie de dreptul cumpiritorului
& Opliuni rrcall" sau de cumpirare, care conferi cumpSritorului
dreptul ca, intr-o perioadi determinati, si cumpere de la vAnzitorul opliunii activul-suport la un p.re!prestabilit. Vinzitorul
opliunii ,,call" igi asuma obligalia de a vinde activul-suport la
solicitarea cumpiritorului;
*

Opliunile lput" sau de vinzare reprezinti un contract care di

dreptul complrdtorului opliunii ca, in,tr-o anumiti perioadi, si
vAndii actilrrl-suport, iar vinzitorul unui ,put" lgi asumi
obligalia de a curnpira activul de la cumpiritorul opliunii la
preful prestabilit.

elemental pielelor
12.3.
Bursade valori- principalul
de capital
Fiala se,cundari este cea pe care investitorii qi intreprinzitorii
cumpiri qi vAnd valorile mobiliare emise si puse in circulalie pe piala
primarS. Datoriti existenlei acestei piele, inrestitorii care-gi plaseaza
capitalurile pe piala primara pot iegi de pe piall inainte de scadenla
titluriior cumpirate prin vAnzarea1or. Astfel, piala secundari asiguri o
excelenti mobilitate gi lichiditate a capitaluril,or, extrem de bine venite
pentru buna fLlnclionare a oricirei economii. JPepiala secundari, intervin bursele dt: valori prin intermediul cirora, gi alituri de piala OTC
(sau piafa interdealeri, piala la ghigeu sau bursa electronic5, cum mai
este cunoscutri), se realizeazitranzaclTile cu va'lori mobiliare. Cele doul
institutii sunt cu atit mai eficiente cu cit ele concentreazi cAt mai mult

-335-

din intentiile de cumpirare sau de ririnzarede valori rnobilia.e gi re'gt:.,,

si echilibreze cererea cu oferta. piata secundari.,p;iin rnocl.ulcle {h ,
ctionare, tranzactiile realizate qi p.sibilitilile de li.'Lctiricarea capir.r
lurilor aici reprezinti obiectul priircipal al studiultLi norrl.ru"i.n co'ri
nuare, o vom numi genericpiata bursierdsaubursa in senr;.[arg.
in opi'ia noastri, bursa este <:eamai importan,:riinstitutie aLpier,.r
de capital, specifici economiei de piati, concentr:andcererrea
gi o{erta,1,.
valori mobiliare negociate,in mod deschisgi riber, pornirrd ile la resrrlr
cunoscute.Prin tehnici specifice,aici se realizeaziv|yrzdti-curnpf,r,irirl,,
valori mobiliare traditionale (ac!iu'i, obligatiuni, v*lute, bonurri de tr-.
zaur), cAtqi moderne (opfiuni sau contractefutures),.
Burseleau ap5rut ca urmare a uncrr'ecesitafi d:.r:tater
,Jerelatiile rllt
schirnb, care joacd un rol central in eco.omia de piata. De'voltar:,r
acestora,insi, pani la stadiul actual a reprezentartun procilriirst.ric fndc
lungat qi evolutiv.
Majoritatea cercetirilor qtiintifice, in acestdorneniur,ii crediteair,r
pe romani ca fiind cei care au inventtat sisternul bursier. Iis;tfei, originiL,{,:
burselor s-ar afla in Roma antica, undc anumite rer;glenrenthri
privirrrl
functionarea acestoraerau cuprinsein Dreptul public.
Bursele au apirut ca o necesitatestrinp;erat4urrnare a riezrr.rtir:ii
relatiilor de schimb qi implicit a economiei in a'samblu, llaiti r;litev;rdi,
considerentelecaresubliniazi.necesitateaacesteiirrstitu{ii:
Reunirea, in acelaqi spatiu, arschimburilor ccnaenciale
schimburi comerciale au existat din cele rnai rre,;hitir:npuri, acr:sl:r:a
fiind o condigieesenfialaa dezvolriiriier:onornice.[,e r,asura cre;fcr-ii
extensivegi intensive a schimburilc. comerciale,era t.t rnai necesar,".a
acesteasi fie localizatein acelagispal:iudln motive les*e de in{eles.
Asigurarea unui caracter publ;g $i regJsrnentat+:enlrUj95li$1Jlrc!,jt_n
tranzactiilor
Pentru a *u se clesfigurahaotic gi pentru a as;i5;t,rra
transpare*tiLqi
egalitatein tratan.rcntulpartilor im.plicatein tranzac,iiirs-rrimpus asip;,u.
rareau'ui cadru organizatgi a unui sristernde reglem,:,'tiri. Institufia ,ra
re asiguri acesteconditii estebursa,

- 33;6*

l! onsacrareaba.nila!de hArtie $i a titlurilc,r (hirtiilor) de valoare

Este vorba clebanii firi valoare intrinsecl, dar indeplinind toate
, t.lclantefirnclii bineqti. De asemenea,folosire,t,pe o scari tot mai larga,
,r hirtiilor de vaioare(fie ci era vorba de titluri ale datoriei publice, fie
,.r era vorba rle hArtii de valoare emise de societilile comerciale,mai
,,lcs de societitile pe acliuni - gi inlelegem prin acesteaacliuni oblir..r!iuni)cond,.rcela necesitateaapariliei unei piete unde acesteaputeau
li uqorpreschiinbatein bani qi aceastaesteburria.
Dezyelt,tro=aePqraliunilorla termen
Ferfeclionareagi eficientizareaschimburiilorcomercialeau condus
tr.c,ptatla realizareatranzacliilor in care prezer.rfamirfurilor nu mai era
rrecesar6(ele puteau circula acurn in afara pielei tranzacliei). in plus,
:rpar tranzactiile cu bunuri viitoare qi operaliunile la termen de tip
lirturesgi cele cu opfiuni. in literatura de specialitate,se rcgisescdiferite
, larsificlrialetrurselor:
1. Dupd sfera Si importanta tranzactiilor, bursele au importanfi
locallr,na(ional5sauirtternalionali;
2. Din ltunct de vedereal Jormei de constituire,se disting bursele
pr:ivale,infiintate qi organizatesub formi de societiti pe ac!iuni, asociatii comerciale sau camere de comer! qi bursele de
stat,irrfiinlate sub egidi guvernamentali. in cele n-raimultc cazuri, bursele surrt constituite ca socir:tifi pe acliuni' Mernbrji
trul:sei sunt, de reguli, principalele binci qi institulii financiare,
rnarile companii comerciale care, sub diferite forme, efectueazi
tranzaclii sau sunt interesatede operaliunile de bursi'
burselepot fi: generale,unde se
3. inJuncfie de sferarlecuytrindere,
qi
variati de produse bursiere 9i
largi
tranzactioneazi o gaml
specializate.Din categoria burselor qpecializate,fac parte bursele clevalori, in ,cadrulcirora se tranzacfioneazi un anumit tip
clevalori mobiliare.
Odati cil aparifiacontractelor fuburesnegociatein cadrul burselor
rJemirfuIi gi avind labaz,l diverse active, pr'actica internalionali grut:eazi acesteilistitulii sub clenumireade burse .,,futures".

- 3 3 7-

Activitatea burseror, indifererrt daci. sunt publice

sauLprivate, cri:rt,
supusi reglementirii autoritilii piefei, care
este o inr;titug:iepublicd spc
cializati chemati si supraveghezeactivitatea
desfigurati.
Principalele obiective ale acestui organism
sunt:
r
stabilirea gi urmirirea modului in care suet
ap.licatenormele
privind informarea publicului investitor i:r vederea
asiguriirii
transparenfei;
+ asigurarea protectiei investitoriror
impotriva operatiuni.t.r
frauduloase ce pot fi desfiqurate de inter.mediari
Si/sau in.l
potriva folosirii ilegale a informaliilor de:,.tinute
d" irrt"r_"
diari:
r
reglementarea activitifii bursiere, in concriliile
in care bursa,
ca organism cu putere <ileautoreglementarg iqi
poate stabili
propriile obiective gi modul de atingere a acestora.
Organizareagi funclionarea burselor, drepturile
gi obliga$ile mern_
brilor, modul de desfigurare a activitifii bursiere,
moriul d,- slorugiorr".*.
tiugulol sunt stabilite prin statuhrl lrursei. pornind
de la cadrul iegislativ
general creat de autoritatea piefei gr.de la statutul
bursei, se stabir-escr"gulamentele gi regulile de funclionare alepietei bursiere.
Prin regulamentele bursiere se stabilescurmitoarele
elemente:
r
modul de rearizare a tranzacliilor, de exr:cutare
a ordine.lor
bursiere, prioritatea de execufie, modul
de confi.rrnare a
execufiei acestora, comisioanele de execrr$e,
liimitele in care
pot varia comisioanele de bursi;
*
modul de desfhgurare ,a activitilii bursiere (administrare.
contabilitate, fluxuri de numerar)
r
limitele de variafie a preturilor in cadrul gedintelor
de c,c_
tafie, pasul de cotare;
e activitatea gi codul de
conduiti ale agenfilor de bursii;
programul
de
lucru,
m'dur
de cotare qi orere in care este
'
deschis ringul bursei.
4. Din punct de vedereal acce.suluila calitatea
de nrcmbru al u'nei
burse,sedisting:

-338 -

burse inchise, care presul)un un numir fix de membri, locul

delinut de fiecare dintre aceqtiaputAnd fi vAndut, inchiriat
sau cedat prin mogtenire. Prelul cu care locul unui membru
estr: vAndut sau chiria pJntitn depind de evolulia activiti$i
bursiere in zona respectlvi: de exemplu, in octombrie 2001,
un loc lf,rNYSE s-a vAndut cu 2,2 nirrlioaneUSD. A deline
umrl din cele 1366 de Iocuri ale NYSE ii di posesorului
d.reptul de a tranzacfiona. acfiuni, obligaliuni gi de a vota la
intrunirrile bursei. Cel mai mare pre! plitit pentru un loc in
cad.rulbursei a fost de f65 milioane USD, la 23 august 1999:

Memhrii bursei se clasificd tn:

5 melnbrii plini careau cumpirat sau mogtenit rrlocul";
membrii. cu chirie sunt cei care au inchiriat locul qi care, in
funcfie ,Je regulamentele' bursiere, pot dispune de aceleagi
drepturi ca gi membrii p.lini sau drepturile lor sunt limitate
prin regulamentele bursiere;
rnembriipar[iali, carcpot participa la incheierea de tranzacfii,
ca oriceu:edintre celelalte doui categorii, dar nu pot indeplini
anumite functii,
Pentru a-gipriistra,,locul"in asociaSaburser,fiecaremembru trebuie
si pliteasci o cotizaLfediferenfiat[ in fnnclie de categoriain carese afli.
o 'burse de:schise- acestea sunt irstituSi care nu presupun un
nurnirLtmitat de membri :membrii plitind o taxi de admitere qi
o cotiza'l;ieanuali. La acest tip de burse, diferenlierea se face
intre membrii fondatori gi rnembrii cooptafi asfel:
mernbrii fondatori sunt cei care au realizat inceperea
actiL'uitifiibursiere gi ar putea dispune de mai multe voturiLirL asocialiabursei;
mernbrii cooptafi, respectiv cei care au fost atragi ulterior in asociafie gi ca.repot fi membrii afiliali care nu au
dreryt de vot in Adu:narea generali gi plltesc o taxl de
adrrritere qi o cotizafi,eanuali mai mici sau membrii asocia!;icare nu pot negocia direct in ringul bursei, ci numai
prinr i:nterrnediul umr:Lmembru plin sau al unuia afiliat'

-3i9 -

Indiferent de particularitifile pe carele presupunekrgislatianarr.

nal5.in domeniu, membrii unei burse de valori trebuie si respectecat,rv.
reguli generale:
* Persoanafizici qi/sau juridica, interesati de calilatea de menr
bru al unei burse, trebuie si primeascd o autorizafir:, in acesl
sens,din partea institutiei ca_re
reprezinti autoritateapiefei;
o

"

Cei care dorescsa devini mernbrii ai bursei trebuie sa dispu

ni de un capital minim mentionat in regleme:ttiri qi si fac..
dovada unei garanfii materiale qi morale ceru.:ede calitatc,.
de membru al bursei;
Se contribuie la fondurile bursei in cuantumul stabilit gi si I
achite cotizalia anualb;

SA respecte obligafiile care le revirl stabilite prin legi gi rc

gulamente,mai alesin ceeace priveqteincheiereagi efectu,i
rea tranzactiilor in ringul bursei.
conducerea bursei esteasigurati de un co.siliu de adrninistrafic,
in competenta ciruia intri qi admitereade noi membri al;ituri de merrr
brii fondatori.
conducerea activitilii zilnice revine Administrafiei bursei, care are irr
frunte un director qi o serie de comitete consultative.r)intre aceste4 cclt,
mai importante sunt Co:mitetul tehnic, care se ocupi or funclionarer,
operafiunilor de bursi, gi t3omitetul pentru stabfirea pretur:ilor'(cotaliile)
bursei. Din consiliul de ltdminlstratie pot face parte
numai membnr
'u
bursei, ci gi specialiqtiin domeniu, carenu au calitateade mernbm.
Nucleul bursei este constituit de ,,Casade clearing".pri' acea't;1,
se garanteazi neconditionat ci orice tranzaclie efectuati de membnr
bursei va fi onorati intccmai gi la timp. Toate tranzacliile ficute tlc,
membrii bursei in timpul zilei sunt confirmate la sfarqitulgedintelon
;r
sunt trimise membrilor icasei.de clearing, care le mai
inca .
'erifici
dati. La sfarqitulzilei, casa de clearingdevine parrener garant pentr.L
$r
toate operatiunile efectuatela bursd, adici togi cei care au'Andut pe
ring au drept cumpiritor casa de clearing qi toti cei car()au cumpi.ral
pe ring au drept vAnzitor aceeagiCasi de clearing.

-340-

a garanta exeCapacitatearreconclitionati a.rlasei is clearingde

( utareapuorrLllta,, tr"nza"liilor bursiere, .r1pdacl unul sau mai mulli
pe lichiditatea meT,lrn.partenerii rde'alirceri rlau falirn,e:nt
, seb4eazl
alemecanismuluide
hr:jlorsdi gi, in plus, pe o serie de prevederisryrese
sunt
t'[,::ctuarea tuanzar;tiilor.De reguld, memfrii Casei de clearing
cu
prestigiu
de
brlnci de renrune,r;ocietiti cieasigura.re,
firmecomerciale
al bursei'
tr bonitate fina.nciar:il."ri;. irr' .ul du fuli*"nt al unui membru
forlele
unindu-qi
rnt:r,rrbriiCasei cXerlearing se constituie inconsorliu'
pcntru a acopr:rigi rninimiza pierderile.
d:1":t
FiecarernerrLl:,ru
al bursei este obligatsidepun[ o re"'erv[
(difeincheiate
irr contu[ Car;t:ir]e clearingpentru soldul operaliunilor
de vAnzare
rcrr,fadintre valoar:eacontractelor ile cumlirare qi a celor
De asefaliment'
incheiate). .A.cesterezervepot fi fc,losite iicaz de
percepute
rnenea, .,renituiriler:ealizatede Casa de clearing,din taxele
la formarea
depuse
pentru serrriciile;rr:estateqi fonclurite de garanlier
['rursei,pot fi foloslitepentru depagireasituJiilor diflcile'
nu poate sa-qi
in carc unul dintre rnenrbrii gzseieleclearing
in ,:azr-rl
succcsivmar
se
iau
()rrore/.c.lblilia{iiJer'czultatcdin tranz.acqiilg
inchciatc'
delinute de
rnrrlte rnisurri.,astfel: rnai intAi s,eliclrideazr loatecontractele
recurge la
se
rnemb:nil resplctili clacabanii rezultali nu sunt sxficienli'
nu estesufrcientE se apererzelvannennbrurlui
fuliurentar;daci rniciaceasta
daci nici in acestmod
leazl la c,ontribu{ianrrembruluila fondul de garanfie,;
de garanlie'
r.lc,fir;itul
ru-ra ]i:]sta(r{)perit,sefoloseqt,:restul fondului
se percePeun
|ursei'
Pentru c,rice tranzaclie efectua.tdin cadrul
de{unc!ioco,mision,rnhrime:i acestuiafiind stabiliti plin reCamentul
fiind obligate sa
na.realLb,ursei"Flr:rnelecle brokeri, n.*-b* ale brrrsei,
pretind' la
efectuate'
tle,punfilonLdr-rrir*: rezervi in contr.rl operatirrnilor
depuneri iniliale de
rArrdullor, rJlinpart':,aclienlitror,ahturi de csnlisioaner
clienli' se incheie
rezerv;r,lP,entrlrfaci.iitareadecontirilor dintre brokeri 9i
se va pllti comiaraLnjamentesr:riseprin care se stabilegte cind 9i fllm
sirlnul rezervagi rn.odalitateade decontare finali'
de constituire' la
riiecare bursii funclioneazi conform statutului
bursei defi
care au ildLr:rat.
,r..,rnditiorr"t toli membrii bursei' Statutul

- 34r -

ne$te cu exactitate obiectul de comercializare,unitatea de misuri irr

tranzaclii, modalitatea gi termenele de cotare, lichidarea openatiuniior,
obligaliile financiare pentru participan!i, modul de arbitrare in caz clt.
litigiu, conditiile standar:d ale contractului de vAnzare."cumparare
qr
toate celelalte reguli economice sau administrative.
Obiectul de activitate al bursei de valori este constituit din titlur,
financiare.Statutul bursei definegtemoneda in care se str;rbitreste
pretuL
qi se incheie tranzactiile, de reguli, moneda lirrii pe teritoriul cireia st,
gisegte bursa. in scopul simplificirii activitilii tranzactionale,la toatc
bursele sunt elaborate contracte-tip de vAnzare-cumpir;Lre,contini:n(l
clauze standardprivind actiml qi condiliile de livrare. Prin acestecon
tracte-tip, toate elementeleactivititii bursiere sunt uniformizate gi blnc,
precizate. Singurele elenrente pe care trebuie si le indjce brokertdu.i
unui participant la activitrrteabursei sunt: cantitateape care doregtesa rr
cumpere sau si o vAnd6,termenuf limita de pret. Bursa asiguri cel rnal
scurt gi eficient circuit inlre economiile sau surplusul tenrporar de ca,pi.
tal al celor care doresc si investeascipe termen mediu s:rulung (fie cr,
este vorba de firme, fonduri, bdnci, companii de asigurare sau de sirnpL,
persoane particulare) qi nevoile de finantare ale intreprinzitoriLr:r saur
ale societililor comercialie.Bursa devine astfel un concrlrent puternrc
pentru bi"nci, reprezentAndo aiternativi serioasi la cre,litul bancar, etrc,
cele mai multe ori mult mai scump qi dificil de ob{nut.
Din cele relatate mai sus, se desprinde clar rolul principal al prie.
bursiere
qi anume a<:elade finanlare a economiei (in spe15,a agen
lelor
tiior economici) prin molbilizareacapitalurilorpe termen mediu gl lunu.
De asemenea,un alt rol important al bursei consti in faptul ci aceast:,
inlesnegte circulalia capitalurilor, titlurile financiare putar,d fi Lrgortran.
sformate in lichiditlli sau schimbate in alte titluri, prin vinzarea rqaur
revAnzarealorpe aceastnpiafi.
Cea mai importanta funcfie a bursei prezumd ci in cadrul ei st,
efectueazi tranzactiile cu hArtiile de valoare, emisc Ai pla.sateinilial pc
piafa primarl de capital. Dupi ce titlurile au fost emisr: gi plasate l:i
investitori, acesteapot fi tranzactionateliber la bursi daioriti caracte
rului lor negociabil.

-342 -

O aiti ftinctiune importanti a burselor este aceeaci asiguri lichrrJitrili pentru econornie. Existind posibilitatea tranzactionirii libere a
hAltiilor cle v;rloare, cele anterior cumpirate pot fi vAndute qi, astfel,
r:qor tranr;forrnatein bani, garantAndastfel investitorului ci igi poate
r:ecuperafbndurile binegti plasate,bineinlelesIa valoareape care o au la
rJatarespectivhpe piafi. De asemenea,bursa 'estelocul 9i instrumentul
r-lnorreorganiziri gi restructuriri sectorialeimportante' Pe piala bursieri, are loc o redistribuire a finanlarilor in cailrul economiei: fondurile
linanciare sunt orientate spre domeniile mai :rentabilesau de perspec[iv[, deoareceun investitc)rpoate foarte ugor si vindi aici titlurile, pe
care nu le mai consicleri un plasamentfoarte bun gi, si investeasciintrun sector,pe c:areJconsideri mai atractiv.
Alt aspe,:tinteresant este cel al achizigiilorde companii qi a fuziunilor pe piala bursieri, care sunt tot mai frccvente. Bursa faciliteazi
acesteoperafiuni qi principalul instrurnent,prin care se realizeazi,sunt
Ofi:rtele Publice de Cumpirare (,,tendcr offer"). Oferta Publici de
rJumpirare er;te operafiunea derulatl printr-o societate de intermerJiere,prirr care un invesfitor anunla ci este clispussi cumpere parlial
(un anume procent) sau toate acliunile de pe piali ale unei societili
cornercialein care este interesat,la un pret ferm qi intr-o perioadi bine
delimitati. Astfel, au loc rtrajoritatea preluiril,crr transfer-urilor qi fuz.iurril'orpe pia!a llursieri.
l,a hursi., se stabilegteqi se afiqeaziin pr:rmanenli prelul dc vAr-r
zare-cumpirar:eal valorilor mobiliare cotate. I)iala bursiera oferi inforrnalii sistematiceprivind cursul titlurilor financiare cotate $i, astfel,implicit informafii despre societitiie listate gi chiar despre economia respectivi in ansramblu.in acestsens,un indicator important este capitalizatreabursieri a unei fi.nne listate, care arati valoarea de piali a companiei respective:se calculeazi prin inmulgireil numirului total de ac!ir.rniale firmei respective cr,rcursul de piali al acestora' Pentru a evalua
dinaensiunileunelipiele bursiere, se Poate ca.lculaqi capitalizareabur,,igrl-;16,ta1i,
aclundndtoate valorile de bursi (capitalizirile bursiere) ale
societililor [istatepe pia!a respectivi.

-343-

*Ml,pr

in fine, bursa reflecti deosebit de exact situatia rrLeanrsamblua ,u:rr:i

economii,precum si tendintele gi pr:rspectiveleaceste:ia.
Dcos;etritcler-11,r15,in acestscop, este studiereai'd:icilor bursieri, cak:ulatica o meclie a

ari@il&lu

rrrai este necr:sar5prezenla efectivd a agentilor in sala de negocicrrlUneleburse c:ontinui si pistreze gi ringul bursier (cu fascinatiasa ca-

evolutiilor gi a volumului tranzactiilc'rpentru un e$ant ronrerprezentativr:trr:

actiuni saupentru totalitatea acestora,la fiecarebursi lln pal.t,e.

racteristicl), ,Jar folosesc Ai tranzacliile electronice (vezi New York,

litc,ck Exchanl;e sau bursa de valori de la Tokyo - Tokyo Stock Exchani{e)r sau fillize,a2l. numai tranzacliile electronice (bntsa de valori de la
Lo.ndra-- Inte,rnationalStock Exchange (ISE)). Esenfial,rimAne, insi,

12.4.Arganizarea
gifunclicnareaburserilor
dr:'uafclnt

fhptul ci toate iraformaliile de piali referitorrre la prelurile qi operal:iu:nilesunt centralizateintr-un singur loc - salade negocieri.
Eurselepot fi organiz.ateqi administrate dr: citre stat sau ca societili

DupI cum, deja, am vizut maLiinainte, dupi ce titLuL'ile{in:Lnciar,:

au fost emisepe piata primari de capital,acesteapot l-itranzar:lionatep,l
pietele bursiere.
Pietele bursiere sunt organizrrtesub cele douii forrrLeprincipaie;
sub formi de burse de valori (fi. bourse,engl. stock-J:ixchange),
numite
gi piefe sau burse oficiale sau sub formi de prelqiru:rfdea!14' saLucl,l ,egocieri (engl. over-the-counter rrLarkets,prescurta.toTC), r:iumite qi
piete,,la ghigeu"sau burse electronice(mai recent).
se cere semnalatci, pe lang[ cele doui formt:
,rlepier"er
|,rin,1ipane
bursiere,mai exisi qi pietele bursiere de rang secunctr
(in llranta, n,q,n_ruo
mitele ,,secondmarche" sau in M;rrea Britanie * ,,[-]nlistedsecurriti,,:s
Markets"), careinclud condilil foarte lej,erede admLitere
r;Lccrt4 sar-r/g;i
o
terli pia!5 (in Franta, ,,Hors cote"), care nu este rlel,ocrerq.trerrrenratii
gr
pe care se tranzactioneazi, de regula, actiunile cuL;:entabilit;rtefoart.
mare, dar careimplici gi riscuri pe rnisuri.
Bursa de valori este o institui:iecu personalitafejuddicr, unde sc
i'talneqte oferta de capital (invesi:itorii) cu cererea cle capirral(i'trc,
prinderile) gi care dispune de un spatiubine delirnitart,unde, cu ajuLc,r.ul
intermediarilor autorizati gi al unor mecanisrnesi pr,rced(:)e
specifice,s,r
rcalizeazinegocierilegi tranzac{iilecu valorile mobilia,readmiseneic.ti.
Ceea ce definegte,in mod spr:cial,bursa de va.lori r:ste existenta
unui loc determinat, a unui spatiu b,inedelimitat de'egocieri, u:ncleatr
loc, in exclusivitate,tranzactii cu r,alori rnobiliare. 'f'ranzaLctiile
riree]r:ecuti la bursi cie catre agentii de bursi gi, tradifionat, se rJesf[gurau,in
ringul bursier.Astizi, datoriti rnijlc,acelorelectronic'.,qi inlori,naticii,nr,r

-344-

pri'rrate.Bursele de stat sunt institulii publice in-flintategi administrate de

:;tat.Asemene;rburse functioneazi in Ilranta, Belgia sau RomAnia.Bursele
pri'uatesunt in.fiintateprin asociereaunor pers(lanefizice gi/sau juridice.
llursa trebuie s[ elaboreze un Statut gi un Regulament, care trebuie si
respecte prev*:derile legale in vigoare privind piala bursieri gi valorile
rna,biliaredin lara respectivi. Bursele pot fi organizate sub fonna unor
r;ocieti(i I,c ac.fiunidar ele pot imbrica $i alte fc,rme,de exemplu societSli
non-profit. Astfel, primele doui burse din lume, NYSE qi Tokyo Stock
tlxr:hange,sunt organizate ca gi corporalii non profit (not for profit
r:orporation).rJ bursi pnvati, in sensulclasic,elsteceadin Germania.
Pe piala bursieri, re,gisimtrei mari categoriide participanli. Pe de
r.rparte, sunt cei a{lafi in ciutare de resursefinanciare,iar pe de alta parte, cei doritori cleplasamente.Insa,pentru ca cele doui catcgorii si p<-ral-i aveaaccesl:)epiata bursieri qi si efectuezetranzactlilepe care le doresc, ei trebuie si apeleze1a serviciile unor intermediari. De reguli,
:rcerqti
intr:rmediari sunt firme, aga-numitelesocietlti de bursl sau,cum
rnai sunt cunoscute, sub numele de fir:rne cle brokeraj (sau case de
lrrokeraj). in llomAnia, acestea se numesc Societili de Servicii de
lnrresti{iiFinanciare(SSIF). in aceasti categorie,a societl!ilor de bursi
pot ir-rtradoar societili financiare sau, de Ia tari la !ar5, qi binci. Spre
'-'xe,rnplu,in SIUA"Japonia sau Rominia, nulnai societilile financiare
sunt autorizale si efectuezeoperaliuni de tranzactionarepe piala se,,'undarid,ecapital,delimitdndu-seaici complet activititile specificepielci bursiere de celebancare.Nu tot agastaulur:rurilein Germania,unde
bincile pot actirrape piata trursierS.

-345-

Societitile de bursi indeplinesc doui. operafiuni inrpontante.F,Lr:

pot executatranzactii cu valori mobriliarein nu:rnele,pe r:ontul qi.riscul
clientului qi, in acest caz, avem de-a face cu o fir'ri-broncer:.lpe de alta

l'iitoarele t:volutii ale valorilor mobiliare. Segmentul cle,,b;rcl<

p,r:evadh
oilice" are uil rol, r:arenu este nici r:l de neglijat - in ciuda faptului ci
lucreazh,,inspate".- anume de a sustinelogistic tranzacliiie.

parte, o societatede bursi poate efectuaoperaliuni ,j[ecomert cu titlu,ri

actionand ca gi contraparte in tranruactii - vanzi.tor, ,::inri,clientulcunnpara gi cumpiritor cind el vinde - gi in acestcaz ar/emr,le-i"rlhce cu .
firmi-dealer. in primul caz, firma-broker este remunerar:ecu u' con:Lision calculatasuprarulajului de trarLzacfiiefectuate,iar, in al doilea c;r.ur,

in sl6rgit,peurtruca bursa si fturclionezecorect qi,,regulilejocului"

si fie r:espectafe,pr:ste tot in lume, au fost create organisme de supravergherea pie'{elor burrsiere,total inciependentede cei implicali intr-un fel

veniturile firmei dealer sunt reprezr:ntatede diferenl:;;L

de pref ('sprea,:tr).
Cel mai adesea,insi, societitile dr: bursi indeplineric ;rmA'dou6 ope
ratiunile, aclionind atat ca interrru:diar (broker), ::it qi-' calitate r:le
comerciant de vaiori mobiliare (clealer),beneficiinrl, astfel, clelainb,:le

sau altul. Drept e;remplu poate serwi Security Exchange Commision

(S.gC), care suprai\relgheazistrict principalele burse americane, printre
IrtrY,SE,
llrneriic:anExchangeqi Chicago Board Option Exchange.
caLr:e:
valorile mobiliale ale cAt mai
Pentm a! atlage la tranzacfiorra.re
nu satisfaccriteriilc pentnr a fi comultor firrne gi mai alesale celor ca.rr3
tate la bur:sek:tradiqionale,in rnulte !iri, au fost create pielele intcrdt:aleris,ruO-l'C (,.)verthe CounterrMarkets).

forme de venit. in acestcaz,avem d.-a face c-o firrrLa-broker/c{ealer.

societitile de bursd desfi.goar efectiv tranzacl,iilepririLaLgernti
r"lc
bursi (operatori de bursi). Acegtia pot fi profesi,onriqti
inc{epe'c1.enrr,
dar, de reguli, sunt angajatiai socie:titilorde bursi. i n aceasti r:ateg.rrc

,Acestepiele, care au cunoscut o dezvoltaredeosebitdin SUA sau

Japonia, conr;tituic,o structurl tehnlci informatizat4 bazati pe un sisbursi informatizati - cum
tem electronir: de tranzactiona.r,:..Ar.ceasti

a agentilor de bursa,se includ atat i.termediarii de Lr.rrsh(br,*k.erii),r:at

qi comerciantii de titluri (dealerssa.'traders). subli.iem, insi, din
nou,
cd, de obicei, un trader efectueazi qi activitateade inter:mec{ier:e,
astli:l,

n-laiesle numitS.pi;!a OTC esteo;riafa nelocalizata,caracterizatiprin

lipsa unui s;pal;iufiir;icunde sb se intlllneasci cei care vAnd/cumpiri valori nrobiliare;tregil,:urile
dintre traderi gi dintre acegtiagi clienlii lor sunt

incit gisim aceasti denumire ca fiind cea rnai pclti:iviti prentn-rcel cc

efectueazitranzacflilecu valori moloiliar:e.
futfel, intr-o societatede burr;r, regisirn urrlritoare;r strur:turi: ,i:r:i
care efectueazi efectiv tranzactii]e executand orcliLneledre .ya'zare,/
cumpirare atat ale clientilor, cat gi 1incontul societltii, apoi analiqtii financiari qi, in fine, personalul tehnic (ceea ce nunrim penso'allr_rl
di'
,,back-office").Traderii efectueazatranzactii urmi.rind in per manen t;1
aAsk'd" qi,,Bid-ul" afigatpe monitoarele lor pentrtr a e:fi:r:tuacele n-al
profitabile tranzaclii bazandu-sepe inforrnatii, inh:itie gi
i:re slirturjll,r
analigtilor. Rolul acestora din urrni este de a stu.dia intrr:princllel.ril,:,
cotate.si de a ciuta pe toate canaleleinforrnatii qi rjlea jincr:rr.:a
si. ela
boreze modele probabile de evolulie pentru valo'i,le m'bihare ca'e ii
intereseazi pe clienti sau firma. succint,
irLr
linand cont de ar':ruLmite
formatii gi date mai precise saumai putin (zvonuri), anali,gr:ii.
incearci s.i

- 3+6.-

cu aLjutorr.Ll
unei relele de r:omputereinterconectate.Traderii
re,;rJJzate
cursul titlurilor qi altele de pe
obtin in{orirnradileprivind oferta.T'cererea,
,clmptrterelorqi negoci:lz,idirect prin intermediul acestora
rn<lrritoare.le
satrprin tele{b,n.A,stf'el,prin intermeiliul terminalelor de tranzactionare
cririectatein r:egirncle accesdirect, tr:aderiitransmit cotalii de oferti/
cerrerepr:ntnr titltLri, acesteafiincl rlisponibile tuturor participanlilor la
aceastriprial;i,odatii cu introducerealor in sistem.
Acr:steple{e rnterdealeri,dupa cum aratl qi numele, sunt createde
- care actioneazlaca dealeri - aflatein concuren{i.
finia.nci;rre
scrr:ietiifl1e
tranzacliilor esternai pufin fermi qi cuprinzatoaregi
Ali regl,errrentarea
eLeste:f:icuti' de asocialiilesocieti!:ilorfinanciare (dealeri) implicate pe
acr:astaIriai:i.
cursul valorilor mobiliare sunt
Pe acestepi,r:!e,cei care stab,iilesc
forrnatr:r:iide,piatil (,,marketmakerii"). Aceqtiaintroduc in sistem cota-

-347 -

I
lii ferme de cumpirare, respectiv vanzare, independente ale unora
crr
ale altor' ceea ce conduce la o multitudine
de positriritili, clar qi la t,
concurentd accentuatd.r)esigur, cursurile
pot varia de lr un deare't,.
altuf spre deosebire crebursere tradi,tionare,
unde cursur titruriJor e,stL,
stabilit de agenfii de schirnb prin confruntare.
in ceea ce priveqte,oi,rl pl*g"lor OTC,
pe.tru u'ele conrp;rri
acesteareprezinti. doar c, etap6 intermediarr
pentru acct:sulla burser.
de valori oficiale.cu toate aceste4importanta
pieteror o'rc nu treburt.
redusi doar la rolul de ,,trambulini" pentru
bursere de valori. Fie{er.
OTC-coteazi, de reguli, un numir mult
mai mare de crmpanii decit
bursele de valori clasice,sunt foarte
,,prietenoase,,atAt pe'tm compa
niile care listeaza,cAt gr pentru investitori, gi,
pentru mlrlte companii
acesteareprezinti segme'tur pietei bursiere
careri se potr-iverst".u'r,r",
bine. Astfel, o serie de companii decid sa ramAni
p" *.r,." pieqe,deoa
rece apreciazi serviciile oferite, precum gi
c.misioanele r;i costurile d.
cotare sensibil mai scazutedecit la bursele
de valori. Ca prir cipatrde
zavantaj al pielelor OTC, trebuie si admitern
c6, din .",.rr, ,"gi*.ro',
tirilor mai permisive, unele din acestepiefe
OTC au putut dteatrul
unor tranzaclii bursiere frauduloase.cu toate
acestea,in uxtimii a'r,
pie(ele orc gi-au cagtigatun roc aproapela
fel de important (ciaci
chiar mai important in an.umitesituafli) ca gi
'Lr
bursererJevrlori clasicer
irr
ceea ce priveEte tranzacl.iirebursiere.Acest
lucru ne inJreptitegte s;r
considerim bursele de r,.aloriqi piefele
OTC ca principaleie .o*1r.,
nente alepietei bursieregi si le tratim cu egali
importanti,.
Cea mai importantii pia{[ de acestgen este
NASD,{e (Nationar
Association of Securitier;Dealers Automatic
er,rtation), care a f.orr
creatd, in 1971, in suA. IrIASDAecota, la inceputur
lui r99s, un nurn;'
impresionant de societ'fi:4902, dintre care g5
din cele 100 de firnre
americanecu cregtereacrla rrroiputernici.
capitalizarea i:ursieri era r,
acea dati de aproximatit 790 miliarde usD.
NASDACloferi
g;rar'
ridicat de lichiditate qi competitivitate,precum
'u
gi o largi deschiclerr:
q
accesibilitatepentru societitile tinere gi in
cregtere.
Introducerea la bursi a valorilor mobiliare
ale unui emitent rc
prezinti un moment deosebit pentru acesta
gi o astfel de operatiunr

pl:esupunepar:curli;)rea
mai multor paqi gi indeplinirea cAtorvaconditir.
Iiristi o serie c1erri:guliqi.regulamente ale pielei bursiere, cirora emitentul trebuie sl li se supunS.De obi,;ei,valorile mobiliare sunt emisepe
piaf;aprinrraniigi apoi transferatela bursa (exceplie fac actiunile emise
pt,:ntru rnajorarear:apitalului social ale firmelor deia listate). Desigur,
avind in vedere cele doui forme principale ale pietei bursiere: bursele
dr:rvalori gi pie,tele{JTC, transfer-uri.le
de valori mobiliare pot avealoc Ai
dr::pe pia'taO!['C Jrr:bursi respectAr-rrf
bineinfeles,regulile gi condiliile.
Etapele 'caretreb.uieparcurse $i condiliile ce trebuie indeplinite
sunt mai stricte gi mai exigentepentlu listareala bursele de valori tradiponale gi mrailej,:re in caztrlpielcJlorbursiere de tip OTC gi, de aceea,
le .irom analizaseprarat.
ln cazul burr;r:lorde valori, procedura qi condiliile de admitere la
cc,ti dif'er[,de [a tar:eila {ari, gi c}riar1ncazul aceleagiburse,in func}ie de
c;rtegoriala cale s,l soliciti listarea,insh spunem noi nu esenliaf aga
incAt credem i:5pul.em creionasintel,ic,carear fi acestea:
- Firmu:le c;rrr: dores,: si fie listate la bursi. trebuie, in primul
rind, s[ intc,cmeasciun dclsarde admitere qi sd plSteasclniqte
tarce penl-ru exarninareadocumentelor, ;;i dacl sunt aclmise,
pentru list:r:rea
inilialI gi,ulterior, o taxi de menfinere la cota;
- Titluritre rr:rrese doresc a [jLlistate trebuie si fie liber transfcrabile,;
- Srlcietateacare soliclt5.Iisrtareatrebuie si puni la dispozifi;r
pielei, i;n vr:dereatranzactionirii, un anumit procent din totalul
titlu:rilor chiar de [a inceput;
- Flrrrrarespe,ctiva
si existecl':cel putin cAqivaani (de reguJa,3-5
-

ani);
Srccietatea
s[ fi inregistrat1nultimii ani profituri;
S[ e;rjsteun numdr minim specificatde titluri emise;

.Activele firmei sau, dvp6.citz,capitalul social sa fie peste o anunniti sumriminirni cerutS.
Sublinirrn, din nou, ci, in furLclie de fiecare bursi in parte, pot
qi condilii suplimentare,sau unele din cele enue:';istar'i ante'p,161;6'11ttri
m.enatentai surspot si nu se regiseasrc:h..

-348^

- 3'+9-

le

chiar gi dupi admiterea Ia coti, firma

respectivi trebuie si lcs
pecte anumite condifii pentru a
fi menlinuti Cea mai irnportanti r,t,
rinfi este aceeade a furniza bursei
orice informalii r"f"rito^ar" Ir r.r.,,,,
tate, care ar putea infruenla serios cursur
acfiuniror gi, de asemenea,clc ,,
fumiza,periodic, atAt bursei, cAt gi acfionarilor,
,"pourte privind sit'a(i.r
sa economico-financiari.
in ceea ce privegte admiterea valorilor
mobiliare pe piala O1,(,
aici condiqiile sunt foarte permisive
in raport cu bursa cficiari. Exi"^trl,
evenfual, condifioniri regate de o
cantitate mirLims de titlrrr.r
care trebuie puse in vanzare publicd"nomitu
sau regate de vechirnea firmei (st
funclioneze de minimum cdliva ani).
Existi o serie de avantaje pentru care
ffrmele deci<l si listeze pt,
piafa bursierd:
Mobilizarea de capital _ a$a cum
am mai aritat, firma va a,vcn
accesla resurselefinanciare la un cost
mai redus;
Notorietatea - pubricitarca implicita pe
care o asigur' piala bursierii irr
cercurile de afaceriEiin ranrur pubricurui,
i'1ara, gi adeseagi in striinitate,
Consolidarea ffnanciari _ separarea
grupului de investitori pe ter
men lung de cei minoritari sau de investitJi
de conjunctrri;
Cointeresarea angaja{ilor _ asocierea
salarialilor La dezvoltarea
afacerii prin distribuirea ile acfiuni acestora.
intre evenfualele dezavantaje,am putea
menfiona riscul pierderii
controlului societifii, aceirstaputAnd
fi, in anumite situafii, obiectul unci
oferte publice de cumpirare din exterior.

12.5.lndiciibursieri- indicatoride apreciere

a
eficienlei
Burseide Valori
Pentrua apreciaacfivitateaunei piefe
bursiere,avernnevoiede o
seriede indicator! pe caresi-i analizim qi
se_iloum in .o",rid"r"r*, irriicatori caresi ofereinvestitoruluiposibiritatea
de a aveaaccesra o infb,
malie concentratS,
concis;i,caresi. ofereo imaginecat mai
crari asupra
modului in careva evoluapia{a.

-350*

in acest sens,una dintre cele mai concentrate informalii despre o

bursieri este reprezentati de indicele aso,ciatsau ata$atrespectivei
sau - cum este cazul, uneori - de mai :mulg indici care caracteizeazl piafa. Dar, de regula, lumea financiari ataqeazi fiecirei piele
bursiere un indice specific, chiar daca,pentru aceasta,se calculeazi qi se
raporteazi mai mul$ indici.
Indicii reprezinti o categorie distincti a indicatorilor statistici,
care au cdpitat o largi aplicabilitate in toate domeniile de activitifi economice gi soc.iale,datoriti faptului ci reflecti, cu multi eryresivitate gi
tn mod analitic, schimbirile care au loc, rolul ,5iinfluenfa divergilor factori in varialia fenomenelor cercetate.
Desigur, daci nu ar exista indicii bursieri, investitorii ar putea apela la alqiindicatori, ca, de exemplu:
rLumirul de titluri listate la bursi;
'
*
rLumirul de societis pentru care se inregistreazi efectiv
tranzaclii sau tipurile de contra.cte pentru care se inre.

g,rstreazltranzac!ii;
laloarea tranzac$ilor efectuate la bursi, atAt pentru fiecare
societate, cit gi pentru toate societilile listate;

{'

capitalizareabursieri;

prrelul acliunilorsau al contractelor;

r,arialiaprefurilor.

Pentr-uca informalia oferiti. de aceqti inclicatori si aibi valoare, ei

trebuie urmirili zilnic Ai corelafi, ceea ce este destul de dificil. Pentru a
elimina neajunsul generat de reprezentativit,atea mai slabi. a acestor
indicatori au fost creafi indicii bursieri.
IJn indice bursier poate fi definit ca fiind o misuri a dinamicii valorjice a unei piefe bursiere, in ansamblul ei, sau a unui anumit sector industrial ori de servicii. in unele cazuri se pot cal,arla indici regionali -baza
de includere a firmelor in componenla indicelui fiind agezarealor geografici (aceasti silua$e se intilnegte adeseain cazul indicilor interna$onali).
Totodati, un indice bursier este un instrument sintetic de misuri
a miqcirilor unei piele bursiere sau a migcirilor unui sector industrial

-351-

sau de servicii, instrument care reflecti, in primur

rincr,, evolu,tia currsurilor titlurilor de valoare aparfinind firmelor cotatr:
gi alesepentru a fi
luate in calcul.
Urmirind evolufia nivelului unui indice bursier, se
poate evidenlia
tendinfa de ansamblu a unei piefr: bursiere sau
a r;ect.rului urmi.nt,
adici sensul migcirii generarea cursnrrilortitluriror
de valo,are,in general
a acfiunilor, de pe respectivapiafi sau din cadrul sectorului
anahJ t.
Unii specialiqti consideri ci u.n indice bursier mai e.xprimi
gi pre_
ferinla medie a delinitoriror de capital din punchrr
d,: vedere
sumelor de care dispun in activitatea economicd. considerrm "t "rrgqtioii
.:
I,r"r"ri
cru este adevirat mai ales afunci ca'd estevorba desp,re
indicii cle sector.
Deci, un indice bursier caracterizeazi,sintetic, migcarea
cursurilor actirLrnilor de pe o piali bursieri sau din cadrul unui sector
al acesteipi,ete.
Ei s-au niscut din nevoia investitorilor qi a analiqtiror
ie a put*a
caracteriza rapid qi in ansamblu, o piali bursieri sau
un sector (o iart,:)
al acesteia,piali care ar fi trebuit s,i fie caracterizatii
de: .,r"lo"r"i trn,ozaclilor; volumul acliunilor tranzactionate; numirur
de tranzacfii. I'
plus, forma relativi de e4primare a indicelui
permlte cunparalii de_a
lungul timpului, comparafii ce nu p,ot fi influentate
de inflaf e.
Indicii bursieri, care caracteriizeazl opiafa, pot si includi,
in cornponenla lor, fie un numir reprezen.tativde titruri
enrise drefirme conLs;iderate ca fiind ,rreprezentative,,pr:ntru piala in
catzd,, fie si includi
aproximativ toate titlurile emise de firmere cotate, ra
un rn'merrt dat, r'e
respectiva piafi.
Avand in vedere rolur pe care il joaci indicii bursieri
in anarizaev,olutiei unei piete, s-auincercat o serie de crasificir!
dupii cum urmeazi:
a) Din pun"t de uedere ar titr!.uriror care intrd in crrn\ronenta
tindicelui bursier, deosebim:
o infici bursieri pe acliurni
- sunt indici care au in comD,onenla lor acliuni ale firmelor care caracterir,eazitunre.to,
i,u'
o piafi bursieri pentru *cfuni in ansamt,rlur"ei.Acegti
indici
sunt cel mai desintdlni$ l;i cel mai frecvent r.rtilizati;
indici
bursieri pe oblig;atiuni _ sunt inclici care au in corn'
ponenla lor obligaliuni gi care caractenzeaziipiala
pentr-u

-352-

aceste titluri, in ansamblu, sau caracterizeazdun sector al

acestei piele, mai ales in funclie dr: scadenfa obligaliunilor.
Inclicii bursieri pe obligaliuni sunt rnai pulin cunosculi gi mai
pu!:in utilizali, in primul rAnd pentru cl piafa obligaliunilor
est,emai pulin,,populari" in rAndul publicului investitor, iar,
in al doilea rAnd, din cauza dificutti!ilor care apar in constnrcfia acestui tip de indici.
b) Din punct de uedere al piefei la care se referd, putem d.istinge
(trebuie men{ionat cd aceastfr clasificare se referd qproape exclusiu la
lnitricii bursiet'i pe acliuni):
r
inclici nafionali - indici care caracterizeazdo piafi bursieri
considerati reprezentativi pentru o Eari (ex BET pentru
Bu.rsade Valori Bucuregti - Rominia, DAX pentru Bursa de
Valori de la Frankfurt /Maurn - Gerrnania, BIIX pentru Bursa
+

de Valori de la Budapesta- UngariaLetc.);

indlici nafionali de sector - care caracteizeazi un anumit
sector de pe piafa bursieri a unei !:dri (de exemplu, poate fi
corstruit un indice al industriei farrnaceutice care cuprinde
acfiunile firmelor din respectiva industrie cotate pe o piafl
nalionali sau pe mai multe piefe, c.hiardaca unele dintre ele
nu sunt reprezentative). Acegti indici meritd si fie construifi
atunci cAnd respectivul sector induLstrial sau de servicii este
bine reprezentat pe piali sau pielele bursiere din lara respectivii. Daci numirul de firme cotate este mic, nereprezentativ,
cal:ulul indicglui respectiv nu are niciun fel de relevanfi;

inclici regionali - sunt indici care incearci si caracterizeze

ansramblul pielelor bursiere dintr-o anumiti regiune geografici (de ex., Australia, America LatinS, Asia de Sud-Est,
Eurropa Centrali etc.). in general, indicii regionali nu se calculeazi pentru regiuni geografice dintr-o !ari;
indici regionali de sector - care caracterizeazd.evolulia unui
anumit sector industrial sau de ser:vicii dintr-o anumiti regiune geografici de mare intindere (de ex, indice al sectorului extractiv din America Latini.);

'353 -

indici internationali (lgloloali) _ sunt jrrrdiciconstruiti

1.r,.
baza indicilor nationalj qi permit cararier.izarea
evolutri,.
r
pietelor bursiere,in ansarnblullor;
* indici internationali dt:
sector _ indici *e se 1;o^sti:u:Lesc
1,,..
baza indicilor nationari de sector qi ca'e urmr,,resc
craractc
rizarea respectil.ului seci,orindustrial saLu,je ,s,erwicijL
FrFrl;.rrr
international (de exemplu,urni'dice ai se:ctor'.lur
r,.rristicr,..
plan international).
c) nin punct de uedere al numrirwtruide na.fi,uni.
crw.e,
in:tyd. iirt
componenta in dicelui, deosebim :
indici de generatia I (sau indici din prirn:a
lgemerartie)
aceqtiasu't i'dici de tipr-lrDowJones IncrustrialAl.e.age,
rl
cirui model a fost reariz,atra Londra in ltig4" caic-r,rrtrl
Ior rr
fost foarte popular pin[ l;rinceputul ani]lor.'d0.
odati cu diversificarcasectoarelorindustnaregi
de r;ern.icii
care iirl
inceput si fie cotatela burselede valori, tot naaimulti
spcciarigtisi anarii;ti
au consideratindicii de generatiairftai ca fiinrn,hm,itati",
t.in6*il cont rtr,:,
info.nalia oferita, acegtiaconcentra:nriu-seasupra.
unn,Li
eqantio' crefirnr,..,
cele mai bune de pe piata respectivi, rtr;Lr
cu profil d,: no*iuitr*" a.proal)r
exclusiv industrial. un alt ,,minus" aI acestor inrlicii
r:onst;i rr.,
',,rrdoi 'n.
calcul - ei fii'd adeseasimple medii aritmetice
arepretr.rdrora.ctiuniror
care intri in componenta lor. ceri mai cunoscuti
i.c[i,:i clirrLoc*,.s;t"r
categorie- caresunt in continuarecalculatigi raportati
si;nt: 1l),or,s./s11;15
IndustrialAverage,Nikkei 225 qi Firancial ,I-itnes
30.
indici de generatia a.[I_a (sau indici rilin :a
'
dlouargenr:_
ratie) - a ciror dezvoltarea inceput in ;Lrrutranilorr,60,
cei
care i-au construit avAndin vedere faptur ci. ei tr,etrruie
r;h.ilic
mai relevanti, din punct ,ie'edere axinfc,r'matiei
ofi:rife, dr:cdt cei din generafiaa'tr:rioa*i. putem sp*ne r:ii aceqtri
ind',:i
se caracteriz.eaziprintr-o mai mare fleillbilitilrte
in rnodit[i_
carea componenlei egantionuhuide acliuini conslderate
r.r_
prezentative.;un egantiorLrrrult m,ailarg_tinnunair
rnai mar,.
de companii luate in ca.[cul,qi o mai b,rni r.eprez;entare
a
'

tutr.rror sectoarelor ecorLomice,in funclie de impontanla

'80 qi '90, a
acestorapentru economiLa
firii respective.in anii
existat tr:nLdinlade a con.srtrui
indici care iau in calcul un num,inrneLr:e
sau foarte mar,ede acliuni (de exemplu, 1. 000 sau
2. t)00 de acliuni) cu sc,:pul de a caracteriza,in ansamblu,
piatabuLrsierisupusi ana.lizei.
PrinLtrer:ei rnai cunosculi incljci de generalia a doua se numira
StandaLril
&; Poor's 500, Topix, FTI;E-100.
ln prezeLrt,pr: pietele bursier,ecu tradilie, care numiri cel pulin
11,0de aLnicl,r:exi:rtenti, se calculea'zigi raporteazi atAt indici din gent,rratiaintiLi,crAtqi din generaliaa doua, deoareceprimii, fiind de mult
tilnp cal:r-rrlafi,e:ristr:5'
o obignuin{i a urmiririi lor, iar indicii din a doua
gcneraliiesunt rnai :ompleli qi sunt preferafi de manageriiprofesioniqti,
ci;Lbaza <,leconrparrrliea performanfelor lor ln administrareade portofo'lii C.etitluri de valoare.
expriml evolu.!ia cursurilor valorilor mob iliare ce
kuli_cj.:r_-bruslilrj
sunt cup,rinsein s;tmcturain,Jicelui cu reprezentativitatepentru piaga
brlrsierl rcspectiv;i,dAnd o imaginr: asupra evolutiei pietei bursiere, la
un mornent cla.t.
,r:alr:liriLi gi publicirii acestorindici bursieri au apirut doua
irr evciluLlia
gi auuLrne:Urdre,-elq2rima generalie - a ciror reprezentam;1ri c;1tcgo-115
tir,ritateera rnai putin elor:ventdpr: piallabursier4 ca urrnare a Llnor metode
firi si fie adaptatela conditiile
dc,calorl baza.tenur:rraLi
pe nnedlip,rn,Jenate,
qi .[actorii de irr,flr.re,nt:i,
cAt gi prin ni'velul sciz-ut al valorilor mobiliare cuprirnsein str-ucfuralor, ca urrnare a r:voluliei pielei bursiere, a necesitilii
in prirnul rrind gi, ca urrnare a necesitllii qi oporunei analizeapr,ofurrdate,
rLlnor
r:fectudrii
tuirr,itdtii
tranzactii bursiere pe anumite piele reglementate,
in aI doil,eariLrrd,ar-'eLpir"utgi iudcii"rlin q dqusgqqelallC denumili qi instr:uLmente
sint,lt'ice,utfizate in tranzac$ilebursiere,astfelci au apirut man
sor:ietdtifineLrrciare
rau institu{ii rilect:rcet[ri ale pielelor bursiere, care au
elaborat riildici cu :nivelrnare de reprezentativitatece sunt utilizali de soin tranzacliile pe anumite piele reglementate,
cir:tifile r;le inlle:rmLe:diere
al acestortranzactii.
ar':i:n,cl
ca o,hie,ct
:Lndi.,:ii
bursieri ca sLlDrld.

-355-

La elaborareaindic,ilor bursieri qi, in special,a indir:ilo:rcare ar,r

lizeazS,qi reprezinti pietele de capitaf se stabilesc anumite eiap-e:
tura indicelui respeetrv:
- in primul rd.nd,sunt selectateacele valori rnobiliare c;r,,
contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;
- sunt selectal:eacelevalori mobiliare care aLlo largi rlsp;i.

I
I

tr:isiltur:aildAncimii - presupune existenfaunui numir mare

,rrdirre, atAt de vAnza;i:e,
cit gi de cumpirare, cu preluri
cne,
pe,str:gi sub cotalia de eclhilibru,Ia un moment clat;

"

lfu$truci; - este miriurea ordinelor date de investitor, atAt ca

qi catritate,prin care se exprimi cerereaqi oferta.
volurry ,r:Al-- este influ.t:rrfa ce o exerciti modificirile in
-cplnsis;t,:rnla

.'

cr:rsurrilk:vabrilon sau tililurilor datorate unor dezechilibre

tenrrporu
re in flruml de orclineqi careatragreaclii adverse.

dire in rAndnl investitorilor - de asernenea,se aleg nurn,r

din valorile rnobiliare,caresunt admisea fi c'tate in burs,r,
mai sunt sel.ectatetitlurile financiare pe do.menii de a,,--r,
vitate - pentru a cregte gradul de reprezentattivitatecr--o

Ilentru ca acr:stedezecXrilibretemporare si nu fie influenlate de

(zvonuri), pe lAngi jocul qi reglareaautomati a piefar:tori pe1'tu1+)at,orri
pie{ei prin interap;,re necesari,g:i auLtoreglementarea
!ei de caLpil,al,
rrentiaor:ganp,luic,: suprarregheazfprialasau a cclui care conduce piala
bur:sierr"{,
respectivii,constAnclin misuri de limitare a varialiei maxime a

nomici a inclicelui respectiv;

o modul de ponderare a acelorvalori rnobiliare
ce intr;i in strr.r,
tura indicelui respectiv. se pot folosi mai multr: sisteme,r'cs

L
l

'"

cursului lintr-o anurliti gerJinli de li,:ita!ri,pistrarea unui anumit pas in

conrlilii r:arenu vin si stri<;eechilibrul jocului liber al cererii gi
neg;r:,cieri,
ofbrtei, ci si lirnitrlze ,sisi influer,rfe:leacestjoc, pentru a preintAmpina

pectiv o ponde'lre egal6,o ponderare in functierde gradul tl,

capitalizare a bursei sau o ponderare in functie
de e,vtr
''mai
lu{ia cursurilor,a.plicAndu-se
un coeficient de cor,:c.tiei
+ alegereadatei dr: referinfi - care are in vedere
;i norrnele c,
reglementeaz.d.
p,ia1ade capital respectivi. Datl ,:|: referint.
reprezinti, de obicei, perioadade bazh.

asrpecte
negatr"iire,
crul at:fiLcrachulbursier.
de
C ute gor ii ndici
IUeliciigdtisl,lr:i- cal:ulafi prirr metode statistico matematice:
ind,igsj-ellasLllgar- eslieun incl:Lccagregat,unde rimAne constanti
cantitateadin perioadade baziigrifiur;tueazicotaliile:

Includerea unei valori mobiliare in strucfura unui inrjice trurrsierp,r1.

supune ca aceastaeste rePrezentativi pentru piata bursierii prin volurnrri
tranzactiilor, lichiditatea acestor valori, gi subliniazi corLsa.crarea
enrl

'Ia^ x P
I" =i #
'

tentului ca o firmi solida, iar titlul reprezinti o valoaresiguri.

Indicele vine si aratr:evolulia cursurilor in functie de jocul cererli qr
ofertei ce se manifesti pe piata bursieri respectivi, ia.ratunc:icand oferterlt,
de cumpirare depigesc ofbftele de vanzare,spunem ci pial:aare un trc't i
crescitor qi, invers, cand ofertele de vanzarele clepdgesc
pe r:eleclecumpir
rare, rezulti acel curs de er:hilibru care se apropie de evolulia preturilor pr
pietele bursiere respective,unde tranzacliile se incheie cu transfer.

,l-90xPo

aastu
u:dl;c.l_ef
Y. . wP
"'-1x100
I o ==4i1n
'
l_, {, Po
lndrEelet-:Lshcrl

cursul de echilibru, rezultat la un mornent dat, este r:aracterizatcrt,

anumite trisituri ce se ririfrang gi asupraindicllor bursieri calcr-llati:

Inclicii cal,:ula!igi aplicafi de anumite societiti de cercetaresaupublir:atii srLude anunritebu;rse:

-356-

- 3:57-

l*

Indicele Bursei de Valori Bucuresti _

este calculal:pentru a t.r
prima evolufia pielei
de capital, care functioneazi l.l'ror. p.,r,,
denumirea de BET (B,r.har"st Exchange
TracJing),exprirni prirnelc Irr
titluri cotate in bursa de varori gi."i
aveau o anurnil:i
l.ronderc rr
capitalizareabursei,fiind gi cele
mai richide tiiruri ce erau l:ranzractior,r
|,
in bursa. Data de ref,erinii utilizati
in cadrul
lrrii.;;;;
,,
qeptembrier9g7.,publicat in
"..rt,ri
2g septembrie,iar valoareacrestat a fost
tr,
1000 de puncte;
Indicele BET_G_sarr-rndteclelqmpaz$ _
publicat penrru prirrrr.
oari Ia 17 apr-ilie199g, are ca dat6
de ref"rinle _16_ep4LSJgg&iar v.,
loarea lui de start a fost de 1000
de puncte. Are o strucLuri mult rrr.r,
larg6, fiind cuprinse toate valorile
mobiliare

bursn
atatru.ategorra
r,catsilacategoria

,,

medie ponderati cu gradul de capitalizare"f-:':ff-JT?,iili,lT;

al bursei, i,, .* pri*g'*
fr.,.
continui RASDAQ indic ele pietei
bursiere RASDAeTq o_j,i*rrL
CAnd vorbim de_gradulde capitalizare/
acestareprezinti vaioart.,
de piafi a numirului de titluri emise
gi inmulgte cu cot;rtiazilei resper
tive (cotatia curenti - ra momentrrr
t, ,uo cotatia ciin pe;r.ioada
,e refi.
rinti - la momentul ts).
AtAt in cadrul Rursr:i de Valori, cAt gi
in cadrul RASDAe, indici
compozit sunt calculafi c'r medie ponderati
a evorutiei .urrorilo-. i' p.
rioada curent' in funcfie ,Jeperioada
debazi,Srreprezintii un coefir:ierrr
care si dea o valoare rt:ari in
functie de influenta an'mitor fact.r.
asuprapietei bursiere (coeficientul
intre 0 si I ).
Indicii publicati de ralori mobiliare
au in strucfura trorev'lutia ar.rLr
mitor compartimente, caft)se ocupi
de acestetranzar:tii,menite si caractc
izeze piala de capital, fie a bursei de valori,
fie a pietei RASD\Q
Indicele Bucharest Investment
GrouB^* ia in ccrnsideraretoat.
cotaliile financiare pubricate ra Bursa
de vlori (nrc - JlsE - r"a.-r
evidenliazi trendul pielei bursiere
pentru eve'tualii investitori. Nu estr.
un indice aprobat oficial.
rresti (VA[i

^-358-

krdisgle-lae]etaliide Valori Mobiliare Gr:lsor - calculatgi publicrt

pcntru prirna oard la 2Q_Unl9.-1995
gi are ca valoare de start 20 de pun
, tc: cuprinde raumaititlurile cotate la B\lB, de,iacategorial
Tndiciptrblicati de institulii internationalespecializate:
I Eurselede mirfuri:
lqdiqelq A{UDI - calculat in SUA - reprezinti o medie aritmetici
porrderati a cotaliilor zilnice de la bursele de mirfuri din SUA pentru
l-5 marfuri, c,elemai tranzacfionate.Are ca dati de referinli 3l de, crnbrie 1931 gi er;tepublcat in ziarul ,,FinancialTimes".
lndieele lleulg1q - calculat ca o medie arj.tmetici ponderati, are in
,itmcturi I7 p,r:oduse
tranzactionatela bursele londoneze de mIrfuri gi
,rreca clati de referin!5 18 septembrie1931 gi r: furnizat zilnic de,,AgenI,iaReuters".
llndicele Dowa-Jpneg - este publicat de bursa de la NYSE gi a fost
rcalizatqi calcLrlatde CharlesDown gi EdwardJones,publicat in 1884 qi
rrvcain structlrri 1l titluri financiare cotate la NYSE, structuri ce s-a
rnS.ritla 20 de titiuri in 19J.6,urmAnd ca, in 1928, si aibi 30 de titluri in
stmctura lui. Acestea privesc titlurile Down-Jones pentru activitatea
indlustriali. in .1931,acestacuprindea 30 de titluri gi este publicat in
zia.rul,,World Trade Journal".
E xi sta3cat e@:
!4!jgs_al transportului, care cuprindea atunci, cAnd a fost
prulLlicaLt
prirna oari, in 1896 - 20 de titluri;
al
serviciilor publice, care cuprindea atunci cAnd a
'
lndice
ap:Lnutprinra dati.,in tr896 - 15 titlrrri; a apirut gi ca un indice compozlt ce cuprindea 65 de titluri in 1896 (calculat ca
sur ni a acest ort it lur i) ;
ce cuprindea 30 de titluri la aparilie.
dlecjndustdAl
'
ln JaporLia,se r:alculeaziqi se publica indicele Topix la Bursa de
"

Vajlori din Tollqyo erprima o valoare agregatii rezultata din media dinl-renumdnrl d,:.,raloricotate qi cotalia rezultatala un moment dat, avAnd
ca r:lati de referinli 4 ian. 1986.
Fe lArrgi indicii la nivel de bursi sunt calculali gi indicatori care erpri
rli lichiditatea,volatilitateasaurandamentul untri anumit titlu financiar.

-359 -

lntrebaride verificare
L) Definili piala financiari gi componentele ei.
Z) Numili gi explicali func$ile pier:eide capital.
3) Cum se formeazi cerereagi oferta pe piala de capital?
4)

care sunt principalele tipuri de ernitenfi gi inver;titori pe piala.v.alorilor mobiliare?

Numili particularitilile activitiilii participanfil'r pr.ofesioniqti pe

piala de capital.
6) Expunefi conceptul qi tipologia valorilor mobiliare primare.
7) Esenla gi tipologia valorilor mobiliare derivate.
8) Care sunt condigiile necesarear:tivititii Bursei de Val<lr:i?
9) Numifi gi caracterizali tipurile de burse.
10) Care sunt funcfiile unei Burse cleValori?

b)

Compania de asigurare;
Bancrr.
Indica{i variantelecorecte
c)
d)

3.

Acliunile sunt:
a)
b)

5)

valor:i mobiliare cu termen de circula!:ielimitat;

titlur:i primar e carevizeazi atragereacapitalului de imprumut;

titlur1 care dau dreptul de a incasa dlvidend;

d) valor.i mobiliare care atesti delinerea unei pdrli din capitalul
unei societi!.
Indica[i vuriantelecorecte
Dupi forma de identificare, acliunile se clasifici in:
c)

4.

11) Care esterolul Bursei de Valori pe piala de capitrrl?

12) Cfuor cerinle trebuie si corespundi un rnembru al bu.rsei?
13) DefiniEt gi clasificali indicii burs;ieri.
14) care sunt criteriile de selectare a eqantionului <Iefi*ne incluse in
structura indicelui bursier?

Firmirbroker;

5.

15) care sunt deosebirile dintre indicii din prima

gi cei din
;genenaLtie
generatiaa doua?

a)

acfiuni nominative;

b)
c)

acliuni fhri valoare nominalS;

acfiu:rigratuite;

d) acfiunilapurtitor.
ln di ca{i vcviantelecor ecte
Obligafirrnile reprezinti titluri ffnanciare:
a)

cuvenitvariabil;

b)

cu venit fix;

de participare la capitalul emitentului;

d) emist: pe o durati nedeterminati.
In dicali uari antelecorecte
c)

Teste
f.

in funcfie de durata de viafii a titlurilor ffna.rnciare, distingerm

urmitoarele componente ale pietei ffnanciarr:l
a)

piala monetari;

b)

piala primari.;

c)

piala de capital;
d) piala secundari.
In dica[i uariantelecorecte
2.

societifile

de bursi care executi tranzacfii cu valo,ri rnobiliane

in numele, pe contul qi riscul clientului sunt:
a) Firma dealer;

-360-

6.

Bursa desemneazil:
a) o institulie a eqonomiei centralizate.;
b) un cadru organizat de realizare a tranz'acliilor;
c) un sis;temcaracterizatprin exactitate q'icorectifudine;
d)

un sistem caregaranteazi incheierea qi t:xecutareacontractelorl

e)

un sistem ce presupune transparenlI.

Care din afirmafiile de mai sus nu este adeviirati?

7. P i afaOTCest eopiaf i:
a) publicl;
b)

bugetari;

- 36r -

c)

8.

9.

extrabugetari;

d) denegocieri
e) ,,laghigeu".
lndicali uari antelecorecte
Indicii bursieri din generatia a II-a:
a) cuprind valori mobiliare a:iciror emitenfi aparfi:n aceluiagicl,rr
meniu de activitate;
b) se referi la valori mobiliare din domenii diferite, inclrrsiv ba'
car, asiguriri, transporturi, telecomunicatii e1lc.;
c) au un grad de relevanli mai ridicat;
d) poarti denumirea de indici compozifi;
e) cuprind in structura lor un numi.r mai mare <jlefir.me.
In dicali uarianta corectd.
Indicii bursieri fin generafi. a doua fac parte din clasiffca'*:a

indicilor in functie de:

a) modul de calcul;
b) valorile mobiliare in rapor{:cu care se construiegt,eindi,cele;
c) intervalul de timp la care srrnt calculali;
d) tipulpielei de capitalpe carese calculeazi;
e) institutia carecalculeaziinclicele.
In dicali uari a nt a cor ectd.
10. rndicii care sunt construiti pe baza inficilor rnafionLaligi pernrLit
caracterizarea evolutiei pietelor bursiere, in ansiambftrl lori sunt:
a) indiciregionali;
b) internationali de sector;
c) internalionali (globalt);
d) nationali de sector.
lndic ati uarianta corectd.

Problemer
rezolvate
Problema l.
O societatecomerciali a emis 10.000 de acfiuni, va].oareanominali =,
100.000u.m., profitul pe acliune = 2,0.000u.m., dividendrrl.pe aLcliune.,

-362-

5.000 u.m., F,reltLlde piali = 40.000 u.m. Calculafi valoarea coeficientului FEllRezoluare:
pEIt = gt"t.

40'000

= 2 , unde: pER - coeficientul de multi

F'PA 20.000

plicare a capitalizirii;
PPA - profitul pe o acfiune.
Problema 2.
Acliunile unei societili coteazil pe pia!5 cu 100 u.m. Societatea are in
circulalie 90.000 cil: actiuni qi distribuie dividende in proporlie de 40o/a
din profitul net obrlinut. Fiecirui acfionar ii revine un flux financiar real
(nln * dividerndulpe o acliune) de 2Ou.m./acliune. Calculali valoarea
coeficientului multiplicator al capitalizarii.
Rezolvare:
PEll = {'ttt ,,*rra*' ppA - profitul pe acliune.
PPA,
r-\
Dp,\
20
"" x100%=50u. m . ,
d = " ><I 0ll%=PPA = ""'xlO }o/ o=
PN
d
40%
unde:
D exprim6 dividendele totale; cl -rata de distribulie a dividendelor;
PN - prolitul rret total; DPA - dividendul pe acfiune.

too
PER = -::-===2
50
Problema3.
O societatepe acliuni deline, in prezent,20.000 de acliuni cu capitalizareburrsierS.
de 10.000.000u..m.Anul urm[tor, societateareao emisiunede 2.000de aclirrninoi, carese atribuiegratuitveIizeazd,
chilor aclionari.$tiind ci profitul total a crescutcu3O%fali de anul
debazl, cAndPPh a fost de 100 u.m., calculafiPER in ambelemomente.

-363-

Rezolvare:

CBo
Curso= llJ-3
No

10.000.000
500u.m., unde Curso
Curso=-=
20.000

reprezinti cursul acliurrii in anul debazd; CBo - capitalj.zareabursieri

in anul debaz6.;No - num[rul de acliuni in anul de baziL.

PE R =cu rs=P E R o =5 o o =5
PPA

100

CBo = CB I = 10.000.000 u.m.

Problema5.
comercial[,careareun capitalsocial(CS) de 1.000.000.000
O societate
u.rn.,valoareanominali a acliunii (\rN) estede 100.000u.m.,a realizat
u.m.,dividendulpe acliune=
un profit nettotal ,Je(f'N) = 200.000.000
5.000 u.m., prelutrde piali = 40.000 u.m. Calculali valoareacoeficientuluimultiplica.toral capitalizlrii (PER).
Rezoluare:

(deoarece acliunile se atribuie:

PER=CUTS
PPA

gratuit)
10.000.000
. cBr
= -= 4 5 4 ,54
unde:
V .nt' ,
= Lur s l = -= L l 1 1 s l
22.OOO
Nl
Cursl indic[ cursul acfiunii in anul urmitor; CBI -' capitalizarea
bursieri in anul urmitor; Nl - numirul de acliuni in circulalie dupa
noua emisiune;

PNo = PPAoxNo = 100x20.000= 2.000.000u.m.,

: 2.600'000u.m.
+
PNl = PNox 1,3= 1,.1x2.000.000
2.600.000
I l8,l8u.m.
+ PPAI =::::::j:.=
22.000
cursl
+ PER1-454'54 =3,846
PER1118,18
PPA1
Problema4.
Obligaliunea cu o valoar'enominali de 10.000 u.m., scaienla l0 ani qr
8% dobAnda anual5,se va vinde pe pia!1 la un pre! de 8.560 u.m. Este
eficienti achizilionarea ei, daci rata medie bancari pe piald este9o/o?
Rezoluare:
Daci va cumpira obligafiunea, peste 10 ani va incasa:

10.000x10x 0,0s+(10.000- 8.560)= 9.440vm.

2) Daclrnuva cumplra obligafiunea,el poatesperanurrLaila:
in obliga
8.560x10X0,O9.=7.7o4a.m.,resPectivinvestir:ea
liune estemai rentabill.

-364-

PPA=PN
N

1.000.000.000
=

cs
I\T=
vN

100.000

10.000 actiuni

2oo'ooo'ooo
= 2o.ooou.m.= pER= 4o'ooo=2
= PPA-20.000

10.000

6.
unei societili coteazi pe piali cu 100 u.m. Societateaare in
90.000 ile acfiuni gi dist:ribuie dividende din profitul net
nut. Fieciirui aclionar ii revine un flux financiar real (DPA videndul pe acliune) de 20 u.m./ac!iune. Calculali rata de distribulie
dividendelor (d), dac[ valoarea coeficientului multiplicator al capi-

ii (PER) este2.

c [=

PN

x l oo+d=D PAx l oo
PPA

pER= iaa = ppA =lcots = 1oo= 50 u.m.

PER 2
]]PA
d=4x 1r ) 0 =40%
50
ma 7. Capitalul social (CS) al unei societifi pe acgiuni este de
u.m., fcrrmat din 10.000 de acliuni (N), cursul unei acliuni
de 2.000 rr.m., [a sfArqitulexercifiului, profitul net ob$nut (PN) este

-365-

de 2.600.000 u.m., dividendele totale (O) de 1.300.000'u.m.Calculali

rentabilitatea capitalului investit (nCt).
Rezolvare:

plasa::eabanilor in acliuni;
plasareabanilor in depozit bancar.

Rerolvare:
R C I=

D
PA
----X100

'rN
cs
lo'ooo'ooo
= l.ooou.m.
vN = -

D pA =9N

I\J
10.000
l'300'000
=130u.m. = RCI =1 3 0 x l0 0 : r3 %
10.000
1.000

Problema 8.
O obligafiune cu valoare,anominali de 10 000 u.m. a filst vinduti la
prelul de emisiune de 98% gi urmeazi a fi riscumparati la valoarea de
103%. SAse determine prima de emisiune qi costul rambur:sirii.
Rezoluarc:
Calculul primei de emisiune
Prima de emisiune (ne) se determini ca diferen(i. dintre valoarea
nominali (VN) gipreprl de emisiune (nE).
Pe=VN-PE=VN-0,98{y'N= 10 000-9800= 200
Cal culul costului rarnburrsirii
Costul rambursirii se determini ca diferenfa dintre valoarea reali de
rambursare (VR.) Sipretul de emisiune (PE).
Cr =VR-PE = 1,03"VN[-0,98VN = l0 300-9 800 = 500
Problema 9.
O persoani fizici detine un capital (CS) de 100.000 u.m. gi doreqtesri
devini aclionar al unei so'cietili care face o emisiune de acliuni caractc.
rizati prin valoare nominali (VN) 1100 u.m., prima de emisiune (Pc)
= 50 u.m, pentru o ac1liunenoui sunt necesare SDS (drepturi cle
subscriere), valoarea unui DS in bursi = 25 a.m., dividen,:lul pe aclirrne
(DPA) preconizat = 60 u.m., rata dobAnzii de pialn = l\o/o. Persoann
fizicI va alege:

-366-

R=

D
60
xl00:
XI00 ='.2I,8%, unde Pc indici
Pc
100+50+5x25

;rreful de cumpirare; R - randamentul plasarnentului.

Randamentul plasamentului in acfiuni este mai mare decAt rata dobAnzii de pe pia!5, deci, va alegeplasareabanilor in acliuni.
Problema 10.
trJn operator cumpirS, in luna august, la C.hicago Board of Option
Exchange (CBOE), 5 contracte futures pe indicele Down-Jones la
valoarea de 10.100 de puncte. La scadenla din decembrie, valoarea
indicelui este de f0.150 de puncte. Si se determine rezultahrl net (in
dolari) al operafiunilor efectuate de citre agent, daci se gtie ci
multiplicatoruLlpielei americane este de 500 USD
Rezolvare:

vTc = Nx rl cXMsua3 vTc = 5x I 0.I 00x 500: 2L250000usD

vTv = NxrlvX Msua3 VTv = 5x I 0.150x500= 25.375000USD
= 125.000USD,unde:
RN = VTv - W c = 25.375.000
- 25.250.000
VTc, VTv exprimi valoarea tranzacliei la cumpirare, respectiv la
l'Anzarel N - numirul contractelor; Cc, Cv - cursul la cumpirare,
respectivla vdnzare;Msua - multiplicatorul pielei americane;

Problemepentrurezc)lva
re
Problema 1.
Capitalul social (CS) al unei societi{i pe ac$urri este = 10.000.000u.m.,
format din (N) f0.000 de ac$uni, cursul unei ac{iuni = 1.500u.m., profihrl
rnet (PN) oblinut la sfhrgihrl exercigului = 2.000.000 u.m., dividendele
totale (D) = 1.000.000 u.m. Calculati valoaneanominalS (VN), rata

-367 ^

distribuirii dividendului (d), rentabilitatea capitaluluLiiirwestit (nCi)

9l

randamentuldividendului (r7 ), adtcii:(DPL xtOO,l ).

Curs
Problema 2.
Obligaliunea cu o valoare nominali. de 12.000 u.m., scadenla 14 ani gi
9% dobinda anuala,se va vinde pe piall la un pref cte 10.320tr.m. Este
eficienti achizifionarea ei, daci rata medie bancari p,::pial5 este l0%?
Problema 3.
O societate deline 30.000 de actiuni, valoarea nominali a acliunii estc
200 u. m., cursul acestor acliuni pe piali este de 500 u.mL.Calculali capitalizareabursieri (CB).
Problema4.
O obligaliune cu valoarea nominali de 12 000 u.m. a fost vdnduta h
prelul de emisiune de 98o/ogi urmetazi a fi riscumpiirati la valoarea dc
105%. Si se determine prima de em.isiunegi costul ramburrslrii.
Problema S.
O persoani fizici detine un capital de 160.000u.rn. rpidoregtesi devinii
aclionar al unei societifi care face o emisiune de acliuni caracterizatil
prin valoare nominali = 140 u. m., prima de emisiune = 60 u.m.r pentru
o actiune noui sunt necesare4DS, valoareaunui DS in brrrsi = 35 u.nr.,
dividendul pe acliune preconizat ,= 80 u.m.r rata dob6.nzii de piali =,
l2%. Persoana fizici va alege:
- plasarea banilor in acfiuni;
- plasareabanilor in depozit bancar.
Problema 6.
!
O societatepe acliuni de,tine,in prerent, 22.OOAde ac!:iunicu capitalizirr,e
bursierS.de 12.000.000 u.m. Anul rrrmi.tor. societaterarealizeazi o erni
siune de 4.000 de acfiuni noi, care se atribuie gratuit vechilor actionar,i,
$tiind ci profitul total a crescut cu )t5%ofali de anul clebazil, cAnd PPA a
fost de 120 u.m., calculati PERin ambele momente.

- 36'8-

Froblema 7.
IJn operator cumplri, in luna augrrst la CJricago Board of Option
Exchange (CIIOE), 15 contracte futures pe in.dicele Down-Jones la valoarea de 12.9A0 de puncte. La scadenfa &n rJecembrie,valoarea indicelui este de 12.950 de puncte. Si se determine rezultahrl net (in dolari)
al operaliunilor efectuate de citre agent, dacl se qtie ci multiplicatorul
pielei americaneestede 500 USD.

Bibliografie:
I.

Legeapr:windPiala Valorilor Mobiliare. Nr.l99-XIV din 18.11.

1998,Monitorul Oficial al Republicii Moldova. * Nr. 27-28 din
23.03"199'9.
2. Hotirirea ComisieiNalionale a Valorilor Mobiliare. Nr. l7/5 din
19 mai 21100cu privire la aprobareaRegplilor Bursei de Valori a
Moldovei// Monitorul Oficial.nr. 81-83/259din 13.07.1999.
G. Piele de cnpital gi bursede ualori. - Bucureqti:
3. AnghelacJhe,
EdituraAdevirul,1992.- P, 51-63.
4. Anghelaclhe,
G. Piala de capital.Caracteristici,
evolu{ii,tranzaclii.Bucuregti:EdituraEconomici,2004.- 4lZp.
economicd.
- Bucuregti:
5. Badea,D. Piala de capitalSirestructurarea.
EdituraEconomici,2001.- 288p.
6. Ciobanu, Gh. Burselede ualoriSitranzacliilela bursd.- Bucuregti:
EdituraEconomici,1997.-262p.
7. Ghilic-Micu, B. Bursade ualori.- Bucuregti:Editura Economici,
t997. -P.. t0-220.
8. Caraganciu,A, Darovanaia,A.,Minica,M., Iow, T. Piefede capital.
- Chiginiu:EdituraASEI\[,- 2005.-P.208-237.
9, Dardac,Irl.,Basng C. Burseledevalori:dimensiuni
socialSirezonanle
econo
mice.- Bucuregti: EdituraEconomrcii,l997. - P.199-2O4.
I0. Darovanaiq A. BazeleJuncliondriipie{elorde capital.- Chiginiu:
EdituraASEM,- 2005.- P.310- 338.
11. Ghitic-Micu, B. Bursade valori. - Bucuregti:E&tura Economici,
1.997.
-P, rO-220.
-369-

12. Popa, I. Bursa.- Buctuegti: Editura Adwirul, vol. l:, 1993. - P" 3-290"
13. Stoica, Y. Pie[e de capital Si botrsede valori. - BucuI:egti: Editu.ra
Economicl, 2001. - P. 243-249t.
14. Livingston, M. Money and Capital Markets. - US,A.r New Yor:k
Institute of Finance, 1993. - PI''225-258.
15. Madura, J. Financial Markets and Institutiaru. - usA: Florida Adantic
University, West Publishing Cornpany, l99S . - PP.655.676 .
16. flepwtrcra.n, FI., Aoot K. thoudoeafipbtHox'Mot|aeot' - Kra-

mr.ruoy:
[s.n.]zoot.- C.5-320.

Capitollul
Xlll.

rFt
r\tANTELE
iN'rREPRt
NDERt
I
Cuainte-cheie.. intreprindere, firrante, relalii financiare, capital, struc_
tura firr:rnciara, levier financiar, leasing autofinanfare, mijloace fixe,
active curent(:, fond de rulmen.t, rezultate financiare, pro{it, eficienti,
rentabilitate, lichiditate, solvabilitate.

'lii.'1.Obiectivele
financiare
ialeintreprinderii
Firranfelle inLtreprinderii, ca parte integranti a finanlelor publice,
cuprind un ansamblu de relalii economice care imbraci forma bineasca
gi care apar in leg;iLturi cu formarea, gi repartizarea fondurilor binegti.
Rela$iile financiare, recunoscute gi ca relafii de transferuri monetare, au
un sens dublrr gi cuprind:
Renafiilerde ,credit, care suryirLintre intreprindere (debitor) gi instiitufiile finan,;iare specializate(creditori) qi se manifesti prin transferul
de mijloace birneqti ci.tre intreprinrl,ere, venite si completeze fondurile
existente, gi prin returnarea, dupi un interval de timp determinat, a sumei iniliale plus plata dobAnzii.
RetrafiilLerde asiguriri' care
produc intre intreprindere (asi'e
gprat) qi sociLetateade asigurare (asigur6tor) qi se manifesti prin plata
pdmelo' de asigurare a bunurilor sa.ua unor riscuri de citre intreprindere societdfijl de asigurare gi achitarea despigubirilor, in cazul producerii riscului, de ,;511sacesteaintrelprinderii.
ltelatiile de transfer. Se manilesti prin transferareaunei pirti din
creat la intreprindere statului qi directionarea unor sume de
i citre intrepri:ndere de la stat, s'b forma subvenfiilor, pentru sus{i_
activitdfii luo:ative a acesteia.

Relafiitrecu satrariafii,acfion.rii, concretizatein plata salariilor,

; ;re de o parte, gi contribufia celor din urmi la formarea caului intreprinderii, pe de alt6 parte.

-370-

- 37r -

il
iii

iil

ll

ll
,l
il

Il
i

o econornie nation'ri esteviabil,, dacareuqegte

si stirnuire;zc
t r, ,
rea gi dezvoltarea unor rafaceriprofitabire. Frin
punereu i" aiu1.',,r,,,
consumatorilor a produselor gi serwiciilor solicitate,
d* .al,itutl, ., t
preluri competitive, intreprinderea rdspundeobiectir,rrlui
ei sociai,i., ,,
funcfie de mirimea gi irnportanta ei in societate,
ea c'ntrilbuic ;, l
rnenfinerea stabilitelii qi clezvoltarii economiei nafionale.
in ceeu ce pr1veqte obiectir,ul financi

autorilor
dindomeniul
finantelor
r" r.,"dJr:;;t;ff#llr:?:r:f
'f

li

,l

i
l

,l
I
Ii
ii

i' i',','

sustin ci motivatia desfigurrrii activititii oricir:ui

agenLecrnomir ,
reprezinti maximizarea profitului. Aceqtia sunt
sristtinetorii teor-,,
clasice,care considerl ca intreprinderea trebuie,
in asemeneamocl, s,r
;
organizeze afacerea,incAt profitul obflnut si fie
maxiural.
A doua categorie de economigti suslin teorijle
mana,l3eriale
gi ctlrrr
portamentale despre intreprindere, prin care se
afi'rnd cii obiectrvtr
major al intreprinderii este maximizareavalorii.
rJepia{.i or,i *r*i,,,i
zarea averii investitorilo.r de capital. Autorii lucririi
,,r'inante ma..r
geriale", PautrHalpern,.J. Fred Weston, Eugene
F. Briglrarn, sustin t.
deciziile financiare oprime sunt absorut vitale pentru
;,.r,;"fJ;,l
i'
succesul firmei. Eie nu strnt luate de dragul ,1"
lrr" ,Jecizii, .,, _", ,"
"
grabi, in urma consideririi unor obiective.,,vom
pleca illefeu a" r, i.t"
ea ca principalul obiectiv al echipei manageriale
este acr:laal maxi,..,.,i
z6rii averii investitorilor de capital',r2,sus{in autor:li.
Obiectivele financiare ale intreprinderii pot
fi unrrririte atAt pt
termen scurt, cAt qi pe tenmeniung.
pe termen scurt, otriectir,rrl
financiar trebuie si co*ste i'iicriidi
tatea, asigurarea echiribnrlui financiar pe terrnen
scurt, r:eea ce presu.
pune asigurareapermane,nti, cel pufin, a unei egalitSti
ir:Ltreincalari qL
plafi' Gestiunea permant:ntd a capitarului, afrat sub
diverse ror-J, .r.
stoc sau de active in cursrde transfo'nare a formelo,
fu.,.1ir.r"t",
marea riscuril0r, la care este supus' activitatea intreprincJer:ii,
"uti
estirnarel
permanenti a evolutiei pielei 5i acomodareaintreprinder:ii
la schimba
rz paul Halpern,J, Fred
Westoo, Eugene F. Brigham. Finanle

-372-

manager.tale,
pag. g

rrlr-'de rnediu co;rrdllc,pe terrnen lung, la cre$tereaprofitului intreqircorespunzitor,Ia rnaximizarea

I ' rin<lerii,la sporir,eaaverii actionaril,or:
r,rJtrritii c' pi, r 'rai aL) st eia.
De aic[, reztrJtS.
trei .biective financiare ale intreprinderii: lichirlritateia,nrnaxirniz;rrea
profitulnri, nr:rximizarea valorii de piati a int r eprirndlerii"
concep,errearpi irrrplemenrareaobiectivelor financiare are intreparcungereamaLirnultor etape,precum:
1rindr:rii llresn.rpruro
7. Stab,il!.iirea:.
pozi{iei intreprhrderii i' cadrul mediului in care iqi
desf,irirlariia.ctivitatea,iderrflficarea oportunititilor care pot fi
fluci:iLficat:e:.
Aceasti etapii cuprinde un studi' cu privire la:
icl;enfificarea:
costurilorde ac,\izitionarea utilajulu,i,de
formare a
perso,alu,hti,de intretin.ere
s6Lteuitdrea efectelornegativeasuprd
mediutlu.ii't tcon.iurdtor. o datil cu stabilireactrreltu
ielilor necesare
pi:ntru realizareaobiectivel'r; st'diul financiarr.a trebui si evrdenti,::zelli avantajde pe ,carele va atrage aplicareamlsurii:
cre$l;orearrroducliei,a prorJuctiviti{ii muncii, rerlucereacostu_
ril,or,iimbrinititirea calitilii produselor, imbunltitirea trezore_
riei q;i,ln genLeral,
a gradului de viabilitate al intreprinderii.
2,. .Pyer;i:z:nre:w
obiecllivetor ce privesc principalele scopuri aLleintreprrinderii:econorn.ice,
tehnice,socialeSi organizatorice,
care se
reflecti in rnod direct, asupravolumului vAnzirilor; profitului,
rentalbihtr:itii
gi poziliei pe p,ia!i.
3, nete*wint.r.t:.r'ea
mrdrifinii Ei structurii resurselar llecesare reaIizirii obir:ctivelor.Pentru a.se putea lua o cleciz:iecu prirrire h
ctportunite,teafinantirii miisurilor previ.zute,trebuie si se tii.ra
seanlade graduilde indatorare al intreprinderii, de situa{iatre_
tzoreriei,<iiegradul de risc pe care il prezinti adoptareagi apli_
careamisrlrilor cleterminatr:de realizareaobiectirzelorpropuse.
in baza arcest'retape,se stabilegtepolitica intreprinclerii,care cuprin<Ieelemen,tere,:fo:ritoare
la:
.' dc,flnireaobiectivelorpe termen scurt gi pe terrnen
lung;
" preclz,ar:aactiunilor qi precizareatimpului necesarinelepli_
riiri:ifi er::ireiacttiuni;

* 3',73
-

t
:

adoptareadeciziilor de finanlaregi creareaunei structuri ri

nanciareoptime;
determinarearezultatelorfinanciare,apreciereagraduruidc
eficien!5 a patrimoniului (rentabilitlfii), estimareacapaci
t6!ii de platfu
distribuireapr,ofitului.

13.2.Surselede fin;rn{area intreprinderii criteriilerje

5i
formarea structuriifinanciareoptime
Finanlarea intrepri'derii izeazl constituirea resursr:lor fi nancra
r.c
pentru iniserea gi derula'ea activiti{ii. Finanlarea se poatr: face din
strrse proprii gi surse atrase.
A Sursele proprii clefinanfare se formeazi din:
*
contribu{iile prspv;stqriror. o intreprindere ru poate fi i'.
daci nu dispune, ini(iaf de un capital
pr.,
.fiinEata,
prietarii trebuie si angajezeun minimum de contribulie,
-irri-.
carc
constituie capiitalul social. Fiecare asociat, in s,;himbul apor_
tului siu, primegte un numir de acliuni care le conferi dr"p
t

tul de proprietar asupra patrimoniului intreprirrderii;

propria activitate pe care o desfhgoari intreprinderea, re,
prezentAnd partea din profitul obginut din actiyitatea economico-financiar.i., care rimAne dupl achitarea impozitului
pcr
venit gi dupi. lemunerarea aclionarilor _ profitul net destinat finanfirii activitafii, reprezentAnd principala sursi dcr
autofinanfare;

d.ezinuesti{ii, sub formi de incasi.ri binegti r:e rezulti din

vanzarea activ:lor ca urmare a incetirii activitiitii unei sectii,
neutilizirii unor tehnologii etc.
ilin rezerue constituite in limita niveluluiJegal;

t
subven(ii d.ela:stat.
Dezvoltarea gi expansiunea economici a intreprinde:rii antreneaza
resurse financiare substantiale. Acestea se pot obflne prin majorarea

capitalului pr(lpriu in cazul in care angajareir capitalului suplimentar

promite o cregtere a rentabilitilii intreprinderrii. in plus, ,rcreqtereacapitalului social rnarcheazi viabilitatea intrep,rinderii avAnd un efect
pozitiv asupra partenerilor de afaceri, a ciror incredere in activitatea
agentului economic sporegte"r3.
Majorarea de capital se poate realiza prin urm[toarele metode:
1) aporturi noi in numerar;
2) aporturi in naturi;
3) incolporarearezervelor;
4) corwertirea datoriilor in acfiuni;
5) fuziune, absorbqie.
Majordt'ile ile capital prin aporturi noi in numerar se pot rciliza
prin doui tehnici financiare:
a) Aporturi in numerqr de la vechii acfionari! caz in care se proced.eazila o majorare a valorii nominale a ac$unilor deja existente. Aceasti solufe estegreu de aplicat, deoarecenu toS ac,tiob)

narii consimt si-gi aduci contribu$a la majorarea de capital;

Em.itereade noi ac[iunl,la care pot rrubscrieatAt vechii aclionari, cAt gi alfii noi. Aceasti solulie este mai des practicati,
impunAnd fixarea prelului de emisie. Preful de emisie, la care
se'v6nd noile acfiuni, trebuie si fie mai mare decAt valoarea
lor nominali qi mai mic decAt valoarea bursieri a vechilor
acliuni pentru a asigura vAnzarea acliunilor noi. Diferenla
dintre prelul de emisie gi valoarea :nominali se numegte primd de emisie,care trebuie si acopere cheltuielile ocazionate
de emisiunea gi vinderea acliunilor noi, dar si asigure gi o

marji de cregterea capitalului propriu.

Sporirearcapitalului prin aporturi in noturd are ca efect sporirea
numSrului de acliuni ce are ca substanli un activ real qi nu monetarl
mirimea capitalului propriu se va majora, in a.cestctz, crrvaloarea mijIocului fix, estimati la valoarea de piafi, iar proprietarul activului va
obgine dreptu.l de subscriere a acliunilor.
r3 Mihaela Onofi'ei, Finanfele intreprinderii, Ed. Economici, Bucuregti, 2O04,prg.ll7

-374-375-

ll
i

sytorirea capitalului social pnin lncarpararea re,zeruelornu conl I

buie la forrnareaunor resursefina.r.ciaresuplimental.,::,
ci ilr:rarrnor.iiir,.,
m[rimea capitaluluisocial,diminuand, totodati, reze,rrele.
]t-c,nilulcle,,
zervi se acumuleaziprin defalciri arrualedin pro,fitulnet al intreprinrdlr,
r,

nantare direct;i, intruc6Ltaduceintreprinderii noi lichiditili. Aportul in na[ur5.,precr.lmqlimajorareace rezulti din fuziunc sau absorbfe sunt opei:atiuni inc[irecte de finanfare. Nici convertirea datoriilor nu reprezinti o
operaliune &recti de finantare. Aceasti metodi de creqterea capitalului
propriu are c.r efect moc'lificareastructurii fin;rnciare a intreprinderii gi

pani cand marimea fondului devine egali c' valoaLr*asrtab,ilitirJeler:;,,

latia in vigoare. cdnd rezerveleating nivelul starrilit, aLteIoc inco,r1,r:r;r1.,
lor in capitalul social. Aceasti operaliune poate {i r,earizatiprin r:[,. r

frarrsforrnareaunei datorii in capital neexigibil, dar nu crearea de noi

liclLiditnfi. Majorarea capitalului propriu poatt: avea loc qi ca urmare a
beneficierii i.ntreprinderii de anumite inlesniri fiscale,precum: faciliti$ la
impozitul {lre venit, destinate incurajarii agenlilor economici pentrlr
efectuareainve:stifiilor, crelrii noilor locuri de muncd, dezvoltarii intre

metode: 1) cregtereavalorii nominale a actiunilor e:iisrtrentr:

q;i2) cregtcrr,,
numirului de actiuni, care se distribu:iegratuit a.ctiorrar::ilor
ercisten[i.
Conuertirea datariilor in actiuni consti in ernirlirirneagi disl r.r
buirea de actiuni creditorilor intreprrinrJerii(fur:niz;or:i,
brinci); /.,:eart r
operatiune are loc doar cu acordul creditorilor inrtr.t:pri'rleriigi actr,,r
narilor actuali,intrucat ultimii trebuie sr renunte la e[rephrllor clesr.r,
scrierc la noile acliuni cmise. cr.rpterea numi.rh:.i actiuni[rrr porrrr.
afecta pozitia intreprinderii pe piata de capital, in r;lirec:{iarrirnin'i ,,
valorii bursiere a acesteia,deoareces;ereduceprofirr.rInet'pe a.ctiurre.

prinderilor rni,:i qi mijlocii, precLrmgi a celor din agriculturi etc.

F,crrnelede finantare prezetrtatemai sus determina capacitateade
autofinanfarea intreprinderii. Mirimea autofinantirii este detenninati
de divergi faclori, a ciror influenli poatc fi pus5.in eviden!5 in diferite
etapc ale {brm[l:ii sale.Aceste etapesunt reprc:rcntatcin pagrna378.
Autofinantarca apare, deci, ca un fontl de acumulare pe care
intreprinrierea il obtine d,in propria activitate qi este o consecinti a

cregtere* capitalului c6t u,naffe fi operetiurilt.or d*

fuziw"ne,,tttrt
sorbtie rezidi ln comasareacapitaluLluiperrtru folosjlea rnai elicienti r
aceshriagi pentru dezvoltarea,in continuare,a int.eprir:Lderii..
Din punct , 1.,
vedere tehnic, fuziunea rresteo combinatie care creeazi.o r:.nif:rteeeo'.,

r:ea.liziirii
difer:Ltelor
aspectealepoliticii sale.
B. Surrseatrase de finanlare a activititii intreprinderii cuprind:
'

mici. din doui saumai multe unititi i ndependente"la.

FuziurLilepot fi:
'r' orizontale, care presupuLnc.mbimarea
a douii i*rrcprin.k,rr
din acelagidomeniu de activitate,foste concurente;
;' vertieale, care au loc atrrnci cand
o intrelprinrJereachiziti,r
neazi un furnizor sauutilizator al produsel,orsale;
conglomerate, care preriiupur,comasarea.capita.lur'lllo,r'
'
a r]c.,,r,r
sau mai multe intrepri'r:leri neinrudite, c;urep:r.duc pro,cilr,;,,
diferite gi nu segdsescnici in r:elatiide c.rumpiiritor,/frwr.izot.;
r amalgamare,presupunecombinareauitimr:lord.uhv.riantr:,
Din analizafo'nelor de creqterea capitalul*i uru:i in1:r.eprirraJeri,
r t.
znltd cd numai majorareacapitaluluiin numerar este rr opera{,iu:ne
dc iir

sabil glpurtitor de dobAndi.

,' Crediitul comerc:ial, care estecreditul pe careqi-l acordi intremirfurilor sub forma amAnirii pliglil5.
prrinz,irtoriila vAnrzarea
lDeci,,creditul cornercialpoate fi acordat atit de ci"tre furnizor
cumpiritonrlui sub formi de materii prime gi materialepentru
perioaila de la liwarea marfur.ilor pAn[ la incasarea contraval,orLiL
1or, cAt qi de citre intreprindere furnizorului sub forrni
de a.rans,F,entru a-i crea posibilitefl financiare acestuia in
r,edereaexecutirii comenzilor.

'a Haipern P. Finante manageriale,pag. 85,1

Creditul bancar,, care este creditul acordat dc citrc bincile

comerciale intreprinderilor sub forinri baneasca,fiind rambur-

rs \r.Turliuc,V.CocrigAngelaBoanui;.a.,Finantegimonedi,Ed.Economic4200-5,pag.131.

* 376.-

-377 -

i
{*

2.

alte cheltuieli operationale

t- 1","-*-"",fu--".,.-:
I
+ venituri investi,!ionale

- cheltuieli investitionale
J.

* venifuri financiare

- pierderi exceptionale

6.
dividende

Crediihrl trr:asing carepresulrune opera$uneaprin care o irstitu$e

financiari specializatdcumpdu'i,la cerereaunei intreprinderi, bunuri
pentn; a le linchiria acesteia,in schimbul unor pli$ periodice.
+ irnprumuttul obligatar. IJnele intreprinder! societili pe a{uni,
pun in circulafie, pe langa acliuni, qi obliga$uni. Emitenlii de
obligaliunLisunt agenlii care doresc si-gi procure capital pentru a
finan!:a o ri.:nvestitiepe termrn lung. Ofertanlii de capitaluri sunt
agenlli ecc,nomici care doresc si-gi valorifice propriile capitaluri,
persoane fiizice. Obligagiunea este o crean!6 ce di posesonrlui ei
dreptul si primeasci anualun venit fix sub formi de dobAnda.
Sarcina rnanagerului financiar este de a asigura intreprinderea cu
resurse linanciare la timpul oportu.n gi in cuantumul necesar. Aceasta
presupune adoptalea deciziilor refi:ritoare la selectarea resurselor in
funcfie de cos;t,de natura trebuin!:elor (pentru finanlarea mijloacelor
fu<egi a stocurilor)., repartizarea resurselor pe destinatii (in investigii pe
te:rmenl,ungqi investilii in active curr:nte).
Adoptarea deciziei optime de finan{are trebuie sd se bazeze pte
doud reguli lfunda.tnentale: activele pe termen lung, care reprezintd
irnobiliziiri de:fondari financiarepenh,uo perioaddmai mare de un an, sd
fie finan{ate din cnpitaluri permanente; iar activele curente - din surse
tetnporare,carttcuprind:fondul de rutrmentSi datoriilepe termenscurt.
Capitalul permanent este format din resurse al ciror grad de
exigibilitate este rn(d mare de un an.
Capitalul per manent = Capitall propriu + Datorii pe termen lung
Fondul cle rulment reprezinti aceapartea din resursele financiare
permanente care ilepigesc nevoile de finanlare a mijloacelor fixe.
Particularitifil.e formSrii qi utilizirii capitalului prin indatorare impun intre4rindlerii a.numiterestriclii (:e au ca scop pdstrareaunui anumit
grad de independe,n![ financiard pentru a putea acoperi, pe baza reztl,tatelor oblinute, cos;tulcapitalului imprumutat, iar activitateasi rdmAni gi
in contjnuare eficientd. Astfel de restriclii se impun in legitur5. cu aparilia
unor riscuri .[a carc sunt e4pugi creditorii privind capacitatea de rambursare a imp:nrmutului. Bincile gi alte institugii financiare oblig6 intreprinderile si rr:specteanumili indicatori care reflecti capacitateamaxima

7.

-378-

-379-

de indatorare in condigii de siguranll financiari. in ace,stcontext, sc:

calculeazi doi indicatori selectivi specifici:
I. Gradul de indatorare globah (Gd)
Datorii totale

( r d = - \-

Total pasiv

Sa U

Datorii
totale
.
' -"
-" <
G-'
-?
- =
Capital propriu

Situalia, in care valorile indica.torilor ating limita maximl, indici

faptul ci intreprinderea are capacitateade indatorare epuizati qi nu mai
poate spera lir imprrumuturi suplime:ntare,intrucAt creditorii, imprumutAnd in continuare, se expun unui ris,; suplimentar.
Gradul cle indatorare mai mic decAt limitele stabilite indici posibilit5lile de irxlatorare a intreprinderii.
Capacitatea rnaximi de indatorare se calculeazi conform relaliei:
Capacitrrtea maximi de ind,atorare = 2 x Capital propriu, iar
caq:acitateade indatorare efectiva,la un anumit moment, este:
Capacitatea de indatorare e,fectivi = 2 X Capital propriu Datorii ttotaLe,,conrform bilanlulu ji contabil
2. GraduLlde indatorare la tennren (G*), misoarl capacitateade imprumut, pe tennen lung a intreprinderji. Se calculeaziprin doui formule:

Cr.dtte b"""-"

_ Datoriifr,etermenlung a 1
2
Capital permanent
","
]

sau.
Emisiuni
obliga{iuni

de la alte
organiza{ii

Emisiuni de acfiuni

,_ Datoriipetermen h r g
Utr-CapiLtalpropriu

<,

Indicato:ml sr:oatein evidenli proporliile dintre imprumuturile pe

termen lung qi forrrlurile avansatein circuihrl economic 9i relevi faptul
daci intreprinderea gi-a epuizat sau nu accesulla noi credite pe termen
lung. in plus, urmirind in timp nive.Lulratelor de structuri a capitalului
pr: o perioadi de rnai mulgi ani, se poate obgine imaginea modului in
care variazl comp,ozitia capitalului intreprinderii, se apreciazl gradul de
auLtonorniegi inde1rendenfdfinancia.ri.
Impactul inda.toririi asupraren.tabilitilii financiare a intreprinderii
esrtepus in eviderrlI prin prisma refectului de levier, care exprimi

Despdgubiri

Figura 13.2.7. Surse de finanfare a intreprinderii

-380-

sprorul rentabilitiil;ii capitalului ;rropriu Pe seama recurgerii la

imprumuturi gi se calculeazi conforrn formulei:
Datorii totale
,
R* =R- +( R". - <1)
' Capital
"
ProPriu
unde: F[n irulici rata rentabilil:ifii capitalului propriu;

-381"

R*. - rata rentabilitilii economicel

d - rata dobrinzii.
De aici reieseci efectul de levier se va produce doar in cazul in , .r,,
rata rentabiliti{ii econorrrice este superioari ratei dobAnzii.Efectul ,1,
indatorare este in relatie clirecti cu structura financiari a irrtreprinder,,
cu diferenla dintre rata rentabilitS.tii economice gi costul r:apitalului rr.
prumutat. Daci R* este rmai mare decAt rata dobAnzir,este preferal,il
apelareala credite pentnr finantare, deoareceeficienta capitaluluriprop r Ir
va cregte.in acelagitimp, cu cAt raportul dintre cele doudrr;ursede fin1,,
tare este mai dezechilibra'tinfavoarea ct'editului,cu atAt mai mari srrrl
perspectivele ei de profitabilitate, dar qi riscul asumal-de actionari cst,
mai mare, respectiv cregteriscul financiar al intreprinderii"

13.3.Finanlareamijiloacelor
fixe gi a activrelor.
curent:l
Caracteristica genetald a mijloacelorfixe
Funclia debazS,a intreprinderii, in cadrul economiei de piati, c,rrr
sti in producerea de bunuri gi ser-viciidestinatevAnzirii pentru a satrs
face nevoile consumatorilor sub aspectcantitativ, calitatir.gi ca nivel rr.
pre;. in vederearealizirii de bunuri qi serrricii,intreprinderea are nevorr,
de factori de productie: mijloace fixe, concretizate in r:rraqini,utilr,Ljr
instalatii, terenuriy active curente; rnaterii prime gi matcrrale,encrgil: ii
combustibil etc.,care,impreuni formeazi bazapatrimonirlar,sub aspccr
material, a intreprinderii q;ifactorul munci..
Mijloacele fixe reprezinti o parte componenti a activelornateriale,pu,
tcrmen lung aJ caror prc; unitar depigegtepi;rfonul stabilit de legislatie,
aflatein sferaproductiei, c,tmercializirii gi prestatiilor de senriciio perioacJl
mai mare de un an. structsra rnijloacelor fixe retflecti.compozitia acestrlm,
care, conform bilanlului c,rntabil, include: clidiri, constructii speciale,rna
gini, utilaje, instalatii de transmisie,mijloace de transpoft, pllantatiipere:nc,
animale de munci gi de productie, mijloace fixe arendatepe ter.rnenlung.
Mijloacele fixe participi in mai rnulte cicluri de exploatarerse cou
sumi treptat, transferAnclvaloarea lor asupra produselor gi serviciilor

sub fnrml de uzuri gi se recupereazacAnduzura cumulati devine egal6

cu valoarea de intrare a rnLijloculuifix
In prezernt,sunt considerate mijloace fixe bunurile care indeplinescdoui corrrJiliiL:
1) au o dtrrati de ser-viciumai mare de un an;
2) au o valoarede inventar de cel pulirr 3000 lei.
Din rnonaentulin care s-auprodus, dar mai alesin procesul folosirii,
rnijloacelefixe se uzeazl. Llzura poate fi de doui. feluri: ffzici 9i morali.
{Jzura.fiziic5,constituie trazamateriali a pierderii valorii mijlocului
fr-x,fiind deterrrrinati de intrebuinfare, de actittneaunor factori naturali.
Ca urrnare a u:zuriifizice,mijloacele fixe trebuie si fie supuseunui regim
de intrelineri r;ireparalii carenecesiti cheltuie.li,iar, in anumite condifii,
se scol-din folosinta gi se inlocuiesccu ,lltele.
acerstea
se
\JzuranroralS are lo,- atunci cAndmijloa,:elefi-xese demodeazS',
supci.nlechcsc din punct de vedere tehnologic, apar altele cu insu;iri
rioare.De acer:a,estenecesarca,la luareadecizieiprivind regimul de uzusi se lini seami qi de uzura morali, pentru a se
ri ;rplicat la in1:r,:pr:indere,
reduce,la marijrnumposibil, eventualelepierde:rice pot avealoc in leg6turl cu apariti.auzurii morale. O misuri dc proteclic impotriva uzurii
rrrorale este stabiliireaunei durate de serviciu a mijlocului fix mai mica
rJecAtdurata de viali tehnici, numiti durata de funcfionare utili.
lDunata chefuncfionare utili a unui ob'iect sau a unei grupe de
obiecte ofiftogeneeste determinata de intreprindcre, in n.rod ir.rclcpcr-rrJent,in mom,lntul punerii acestorain funcliune. Accasta esteperioada
pe parcur:sulcireia irrtreprinderea preveclefie r:tilizarea fiztci a acti'V-Llui
(acluceun ava.ntajeconornic), fi.eproducerea unei anumite cantitili de
produclie ori a unui volurn de servicii.
lDuratad,; funclionareutili sestabileqtein funclie de urmitorii factori:
'' ex{rerienfade lucru cu un asemeneaactivl
., starearea16a obiectului (nou sauutilizat);
,:' ne<:esitatea
de a.fi sau nu a fi supusreparaliei capitale (in caz
capitali durata de funcgionareutili va fi mai made repaLralie
re, dar trebuie si se lini cont de faptul ci reparaliareprezintS
c,cl:reltuiali,caretrebuie sd fie recuperati).;

-382-

-383-

tendinlele moderne in domeniul fabricirii pror:luselorh r urr

obiectul pus in functiune participi;

condiliileclimaterice;

r
r

condiliile de pistrare;
condiliile utilizirii activtrlui in procesul dr: produclie (corr.h
lii nocive, in reactii chimice etc.).
Durata de functionare utili a mijloacelor fixe uzureLbilela intrr.
prindere poate fi mai scurtd decAt dlurata frzicd.de serr,riciuL.
Durata fizit lr
de serviciu este perioada calculatS.pentru :uz:urafir.ici a actirnrlui, rrr
clusiv pentru perioada pini devine inutilizabil.
Din punct de vedere financiar,uzura reprezinti tm forxl - o sumi rlc
bani ce se detageazidin valoareamijlrcacelorfixe qi careprerrniteintretinerca
qi repara$aacestora,iar, in anumite condigi, inlocuirea r:u altrele.
Metode de calcul al uzurii rniiloacelor fixe
Dupi intrarea in funcliune a rnijloacelor fixe, u.rmare a e4ploatiirii
acestora,se creeazi necesitateaunor investi$i meniti: si irilocuiasci rrij
loacele care gi-au pierdut caiiti,tlle productive, uzertemoral. in acr.st
scop, se calculeazi fondul de uzur5.
Uzuri se calculeazi lunar sau rrnualprin una din cele patrtr metodc
recomandate.r6
1. Metoda liniari presupun:includerea unifcrrmi in costul viin.
zdrllor a unor sume fixe stabilite proporlional cu numiruJ de ani ai cluratei de funclionare utili a mijloacelor fixe.
Uzura anuali se calculeazi prin aplicarea normei de trzurii (X"), lrr
valoarea uzurabili a mijlocului fi" ('f,,)
'

Uzura=V*xNu,
\3Ao/o

unde: Nu =

numiumde ani de funcfunctie util5

Vu, =Y

16 S.N.C.l6

in ru. - Vpr. rimsi

,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

-384-

Suma uz;urii calculati prin metoda liniarl nu depinde de intensitatea utilizirii miilocului 6x.
2. Metoda in raport cu volumul de produse fabricate (proporlionaln)
IJztrra s,l calculeazl linAnd cont numaiL de volumul produselor
fabricate, kilornetrajul Parcurs 9.a',dupi urmit'orul procedeu:
1. Se calculeazirtzutace revine unei uniti$ de produc$e (Uzutaa)
ca raportul dintre valoarea uzurabilii (V*) qi capacitatea de
prodrrc$e a utilajului (Qr",t), lJzura'7n= V*/Q"."
2. lJztra,anuali se calculeazi ca produsul dintre norma de uzuri
(uzula pe unitate de produs) qi volumul producliei previzute a
5s falrrica anual (Qu""a): lJzura anuali = lJzurau/pXQE..a
lJzura anuali este determinatl de volumul efectiv de produse
fabricate sau servicii prestate in anul de gestiune qi va varia in raport cu
modificarea volumului de produclie, iar valoarea de bilan! se va micgora
sumi pani se va egalacu valoarea rimasi probabili.
introcmai cu a<:eeagi
3. Meto,ila degresivi cu rata descrescitoare
lJzuraanual6 se calculeazi aplicand asupra valorii uzurabile a mijlocului fix norma de uzuri degresivi calculati ca raportul dintre numia
rul de ani de funclionare rimagi pini la finele perioadei de exploatare
utinaiului $i su:maanilor de funclionare utili:
Numarul de ani rdrnagi

Nu=

sumaanilor de funcflonareutil6

4. Metoda soldului degresiv

Baza de calcut a] uzurii anuale este valoarea de bilan!, calculati ca
diferenla &ntre valoarea uzurabili gi uzura acurLulati. Uzura anuali se calculeazi aplicArd asupravalorii de bilan! a miilocuLluifix norma de uzurl'
Norma <leuzuri se determini ca produsrrl dintre norma liniari de
uzuri qi coeficientul (k) cuprins intre valoril,e 1 gi 2. Aceasta rimAne
neschimbatl pe intreaga perioada de funclionare utih a mijlocului fix'
Uzura in ultimul an = valoareade bilan! - valoarearimasi previzuti
Fondul rle uzuri astfel constituit permite acumularea sistematici
in
de resurse financiare necesareinlocuirii mijloacelor 6xe, menfinerii
stare de funclionare 9i elpansiunii lor.

-385-

rl

r'
Caracteristica

I
I

qi destinafia fondtrlui

de uzuLrii

asigurar:r:acapacitilii maxime de produclie a utilajului, ram'bursarea

datorlilor pe termen lung inainte de scaden!6, en-

Din punct de vedere financiar, fcrnclulde uzurii poate rfi cirr:r(t, I

zat sub trei aspecte:
'.

Ca proces, in sensul detagirii qi transrrLit,eriiunei piirtr l,

valoarea mijloacelor fixe asupra pro,dtrcfiei j

',

Drept consum de factor de productir:, ca.r'eurmea:iiri n.:;,. , ,

clude in costul vinzirilor.;

"

Ca fond sau resursi. financiari, care trebuie $i rer:uperezer,.rl, ,.,

rea mijloacelor fixe, si as;igLrefiraantare,airrlcrcuirii acr:slorr.

Fondul de uzuri poate fi defini't, in general, ca () expresie b;irr,.'.,,.,,
a uzurii. Aceasta nu inseamni insi. cli, ira orice moment al existent c r rrr ,
locului fix, uzura reali este egali d:u fondul de uzuri, e,ga.litatear',.,,,
zAndu-se doar la sfArgitul duratei de functionare utiLii stabiijt;i qi, r,,r.,.,
tual, cu luarea in considerare a valtrii reziduale. Egalitatr:a sar.riipr,,r ,l
egalitate depinde de mecanismul de caicul al fondului de rrzuni a.l . .r,,,,
caracter este determinat de categc,rijilegi norrneie ap. icafe" In'Jifercrt ,1,

tAnd, in acestfel, cheltuiellilepriiejuite de plata dobAnzilonetc.

Indlicatorii dleirpre,ciere a efic:ientei miiloacelor ffxe
Asigurarea eliciengeigi \ziabiliti,tiifinanciare a intreprinderii presLrpuneexistenta.unui po{:entialte}rniiccorespunzitor ca volurn, structuu:A,calitale,care s[ ofere lntreprindLeriiposibilitatearealizirii unei productiiicoflrpetLtive;rLtAt
pe piala intern6, cAtqi pe ceaexterni.
l,liveXulde eliicienli al mijlcLacel:rfrxe se gisegtein directi depende produclie a intreprinderii,
dr::nticu structura acestora,cu ca.pac:itatea
cu disponibitrilateaintreprinderii de reinnoire perrnanenti a utilajelor,
in ccrrespunde'rre
crr reallizirile inovatoare in plan tehnologic. LuAnd in
ce,lee:rpuse,,
pentru a e)q)rimaeficienla utilizirii mijlo,rcelor
cc,nsiderarr:
fi;':e,se pr{}p,Lrrt
tre;Lgrup,ede indicatorl:
',' ira,orlicatr-rri
destructuri.;

mecanismul uzurii aplicate, suma rrzuril anualer tretruie uiL acope r-r' rl,

''

precierea suferiti, f5.ri a subevalua mirirnca acesfeia. Efectelc sulr,.i,,

luirii uzurii reale sunt concretizaLt,ein: reducerea costur.ilor', r:rcgti('r1.1

"

profitului, distribuirea de dividende necuvenite,, ins,,rficie,rrf

a resr.us,.l,,,
financiare pentru reparatii capitale r;,:.uchiar gi pen{nl cele ,:urentr:, cr , ,
terea pierderilor in cazul uzurii morale, iar fondi:l de r"rzr,rr.i
colliiti.tuit rrrr
este suficient pentnr inlocuire.
Formarea unui foncl de uzur[ frrea mare, di:qi e';:Ltirpir,'r.c[er:iL:
csr,.,
in
cazul
uzurii
morale,
duce
la
cregterea
costudlor,
reilur-ere;,
liale
tr.,r.,
' '
tului, destabilizarea politicii de divirlen,C.
R.olul fondului de uzuri este,:
.
evidenlierea valorici a deprecierii mijloa,r:elcx fixr: si pr.lrrrrr

de folosin{aa mijloacelorfixe;
ind.icatorice caracterizleazS.l,yadul

randa:mentulmijloacelorlixe.
luralizaLsttrur:turiiirilfliloacelor fixe ofera posibiiitateade a orienta efortullinveslifir,rnalcitre acenecaLegoriide mijloace fixe care participii nemijior:it la fab Licareaproduselon.
O asr:meneasllmchrri este defii.nitEin literatura de spccialitate,drept
tehnololf ca a capitai,rh:i{L,cin acestcadru,sc calculcaz.i:
crlmpozifrLe
l. .R.ataiLmohitiziiril", -

actirr':Petermenlung 2
.
totaiactive
3

Indlicatorul nr,risoarigradul de irrvestirea capitalului in active pe ter

men h;ng. () p,rirder:ericlicati a activelorpe termen lung in totalul patrimo-

eliberarea resurselor de linantare p,entrll r,eirunoireamijlrru,. ,

in anumite pericrade,la dificultali de trezorerie.

niului poate cc,ndu,r:e,
fixe, se c,llculeazi ca raportul dintre mijloa2,.lRilta rnaiilr:ra,ceJlor

lor fixe. El apare, astfel, ca o sursi de autcrli:nrlnta.re;

ce:lefixr: ;;iL
toi:alactivepe termen lurLl;:

terea repartizS.rii acesteia pe costuri;

',

curnpfu':.rearJe stocuri dle materii prime gi materiaie pentru

obtinerea unor avantaje economir:e ca urrnare ;:rutili:ziril 1,.r,

dului de uzuri in alte sc,r;puripe perioada ,:upri nsi. initr,:rn r, ,
mentul constituirii gi cel al folosirli ;

- 38i,6
-

l\

,nf =

miiloace fixe
--

active p,t::l.ermen illng

- 3i37-

Mirimea acestuiindjLcatorestedeterminatS,in primul r:And,dc rr.rlrrr*

acdvitilii intreprinderii. in general,ins5,se considerS.ci un indicatr)t s(,lr t il
seinregistreazi in intreprirLderile cu o slabi dotare tehnici.
3. Compozifia mijloacelorfixe, calculati ca raport intre nrijhr,rre
fixe active gi mijloace fixe total
Kn6ctite

2. Coeffcienlul de utilitate
valoarea de inveilar - uzura acumulatd

K=,

valoareade inventar a mijloacelor fixe

3. Coefi,cientul de uzuri acunlulati

uzufa acumulatd

Krlrt

mijloace fixe active

miiloace fixe total

Cu cAt estemai mare ponderea mijloacelor fixe actir.ein totrl rrrii
loace fixe, cu atAt este nrai puternicl influenla exercitatii asupri unnr
indicatori de eficien!5 ai a.cestora.
Relalia dintre ponderea mijloacelor fixe active gi eficienla nri,jloa
celor fixe, in ansamblu,pe intreprindere, se calculeazi conform rel;rtirl r

t*=
-

Pur" XRrr"

1oo

'

unde: Er,,1,
reprezin'ti eficienla mijloacelor fixe;
P1ai- ponderea MF active;
RMr"- randa:mentulMF active.
Este oportuni, din punct de vedere al analizei stnrcturii mijlo,t
celor fixe, urmirirea stru.cturii acestora pe vArstq care evidentiazii rtl

Se stabrllegtepe total 9i pe catr:gorii de miiloace fixe. Un grad de

uzuri mai mare dli: 50% in&ci asupra necesitilii reparaliilor capitale,
reinnoirii ori r:nodr:rnizirii miiloacelor ffxe.
4. Coe{i,cientul de reinnoire arMF
valoareaMF inltratein perioada raportatd
K retnnoilre=
valoarealllF la sfArgitulperioadei
Procesui de leinnoire nu poal:e fi apreciat ca pozitiv, ftri a line
seama $i de eliectele asupra rezultatelor financiare ale intreprinderii. In
acestcontext, secalculeazi:
l. Randamentul miiloacelor fixe (n*.), exprimi eficienla mijloacelor ffxe gi se calculeazi prin intermediul indicatorului:

sauR*+=-!L*looo,

v*,

velul bazei tehnice a proclucfiei, dinamica procesului de inlocuire, relrr

noire gi l6rgire.

unde: Qin<lici valoarea prodhrclie fabricate

-- valoarea medie a:ruali a mijloacelor fixe
Vrr,rp

Inficatorii

ce caradet'tzeazn gradul de folosinli a mijrloacelor fixc

l. Gradul de utilizare a capacititilor de productie, care sc de

terminl ca raportul dintre produclia previzuti gi, respectir4,obtinutri qr

cea maximi posibili de fabricat, conform relaliei:
q ,n Q ,,
=::
Cp
se calcu.leaziun grad de uti]izareprogralnat: ^'
"
Q-.o*
Q.,,*

E,

un grad de utilizare efectiy: +Q.o*

Qo* - este caracteri.sticamUloacelor fixe (capacitatea maxima rle
produ4ie aMF)

-388-

valoareade inventar a mijloacelor fixe

2. Valoarea p,roductiei marfi ce revine la l0oO lei miiloace fixe

- Q *rooo
MF
3. Valoarea adiugati

ce revine la lO00 lei miiloace

fixe

= l'.ofi!!r,{* tooo
Mj

W
4. Venitruri cr) revin la 10O0 lei miitoace fixe =
MF
J' Rentatritriate,ami
iloacelcfixe ='

rezultahrloperaliond
mijloacelcrfl xe
valoareamedieanualSa

-389 -

Surse de finantare a rniiiloacelor fixe

Achizilionarea mijloacelor fr-xenecesiti surse de finantar:c r, ,
1.,t,
men lung. Acesteapot proveni din propria activitate -autofirrarit.r, , i
care se referi:
-t fondul de uzuri;

profitul net pentr-u dezvoltare;

cregteride capitalpropriu gi atragereade noi ar:tion,ari;

gi din finanliri externc:

j) credite bancarepe termen

lung;

creditul obligatar;
leasingul.
caracteristica activelor curente qi surse de fina'farl: a ar:estrrr'.r
Activele curente constituie o componenti esenfi;Lliia niLijloa,,1,,,
economice ale intreprinclerii ce au menirea si asigureftrnctionaiit.,r,
curenti a acesteiEconstituind obiectul asupracdrora se realizeraziur I rrr
nea de prelucraregi translbrmarespecifici unitatii econonLrice.
*

Reflectatein activuI bilan{ului intreprinderii, active:ne

cllrent(. ri
prind in structura lor: stocuri de mirfuri qi rrateriale, aflate jin dilr' ri,
faze aleprelucririi; creanl;epe termen scurt, carereprezinti datorir t rr,,,
client (persoane fizice sau juridice) fafi de intreprinderr:; in.rrestilii
1,,
termen scurt, care apar in urma plasirii excedcntuiuide trezorer:it';,1,..
ponibilitnli binegti aflate in casi saupe cont la banci.
Activele curente se caracterizeaziprin ltransfornnarc
a petrma'r'r||
a formelor functionale, pnn consumareacompleti a stocuh.rii'tr.,rr rr
alchimia productiei gi trirnsferul valorii integrale asupra pr.dusel,,, ..
serrriciilorin care au fost incorporate. intrucat act.ivelecurenr;esFlt.rr
sumi complet intr-un singur ciclu de exploatate, asiguLra.rea
neirrtr,
rupti a procesului de productie impune existe,ntala intr,eprindere i r
^
curilor de materii prime qi materiale, avand in vedere imposibilit.rr,.
aprovizionirii chiar in momentul necesarcu cantitatea r:Lecesara
(t1,,.,,
in cazuri foarte rare esteposibili alimentareaintreprinder.iicu stocrr.r,,
mirime strict necesari pe:ntruun singur ciclu de exploatar:e),ca ur.rr.r,
a dificultililor ce pot apirea in legitura cu aprovizionarea"

Din punct de vederefinanciar, stocuriler,zprezintdimobilizdri de re^

:;ur'se
parcurg intreJinanciar(i carenu pot fi recuperatedecdtdupd ce acestea
ugl ciclu rle exploataregi sunt valorificateytrin vd:nzarea
gi tncasarea
produselorsi seruiciilor.Pe durata afl5rii stocurilor sub formi de materii prime qi
materiale,capitalulinvestit rimane blocat firi posibilitateade a fi utilizat
in plasamenterentabjie.
lFacftorii obiectivi care deterrnini mirimea capitalurilor angajiat,ein cicltal ,operatjional(de exploatare) al intreprinderii suntl7:
. cal,aaitate,a
de productie rezultati din proiectul tehnic;
','

cafracitateaefectivi cerutd de piali;

consumul specific pe produs, ca o consecinti a progresului
tehnic, tehnologic qi de calificare .introdus in structura initial;r a intreprinrJerii;
'
evolutia preturilor.
lLacei m':*tionati, tre.buieacliugati qi alti factori, care,i'procesul de
'!

protluctie, act,roneaziasupra activelor curente, influentAnd consumul si

':are amplilici necesarulde finantare pentru reconstituirea lor, precum:
facLoriinaturali, care ataci insugiril,:fizice qi chimicc ale ma'i

ter:.i'lorprime sau aleproduselor deja fabricate;

prclgresultehnico-qtiintific,care cor-rtribuicla uzura nrorali. a

unor materiale sau a produselor care se fabrica din accsrc

nnate,riale.
Netail.e de finantnre pte termen scurt alie intreprinderii, care re,
]orezintd nevoi permanente,pot fi finantate atdt din surse interne, c6t
;;i alin swrseexferne,
Swrseleilnternese referi in primuL rAnd, la profitul net, care trebuje si fie, in proportii rationale, repartizatintre plata dividendelor qi
lbrrLdulde dezvoltareeconomici, divizat, la rirndul siu, in fondul de investitii in acti',refixe gi fondul de investitii in a.ctivecurente (stocuri de
rnaterii pdme intrate in procesul de productie). AvAnd in vedere, insi,
,:i stocurile se:consumi inLtegralintr-un singur ciclu de exploatare,asi-

r7 t'. Bran, Irinaniele

intreprinderii, Ed. Logos, Chiqiniu, 199-5,pag. l2g.

-390-391-

gurarea continuitilii procesului de produclie gi a ritr:nicitiLtii vA.nzdri[rr'

va necesita o innoire permanenti a stocurilor, cirora, din punct de ,rc.
dere financiar, le corespund surseltermanente de finanlare. Partea clirr
resursele financiare care asiguri linantarea perrnanentS" a activelr.rr'
curente se nume$te fond de rulment.
Din punct de vederecontabil, Jondul de rulment reprezintd excedttntul de capitalpennanentfa{d d.eimoloilizdrile in active:ipetermenlung,
Fond de rulment = Capital permanent - Actir'e pe termren lung;
sau
Fondul de rulment = Active curente - datorii pe t,eirmenscurt
Surseleexternepotfr;
r
de la binci, se acordi intreprinderilor pe o perioadi. de pAnir
la un ar1 in anumite condi,tii gi cu o anumiti dobdndii;
Tipurile de credite acordate pe termen scurt pot fi:
*
credite pentru cheltuieli privind aprovizic'nareil cu stocuri dc
materii prime qi materiaJe,energie, conntrustibil necesarefinalizirii produselor gi se:rviciilor cu desfacereasigurati;
I
credite peptru stocuri gi cheltuieli sezonie,re.Sr:acordS.int:rcprinderilor cu caractersr::zonier
de produc:rlie(labrica de con.
serve,uzina de prelucrare a strugurilor etc.);
.
creditul de scon! daci intreprinderea are eG,:tecomercialc
de vAndut;
.
creditul factoring. Factoringul implici procurarea facturilor
de plati (crean;elor) de citre o societatefinarrciari speciartr-

zati gi achitarea lor conttraunui comision. Creditul de factoring se acordi in baza cererii, insotiti ,jle un borderou al
facturilor in care se cuprinde informalia cuLpri.idre la numirul
gi data factur4 valoarea facturii gi scadl,entaacesteia, plititorul gi banca care-l desiervegte.
de la furnizori, sub fonmi de materii pri-rne gi materiale, pe
perioada de la livrarea miLrdurilorpAni la acldtareacontravalorii
lor, dar nu mai mare de u:nan. in lirile vest-europene,ilurata tle
acordarea creditului-fumizor diferi de la o intrepdndere la ailta,
in functie de sectorul de activitateal acestora.

- 39t2-

Viteza de rotafie gi folosirea effcienti aractivelor curente

Folosirerr eficienti a activelor curente pr)suPuneexistenla la intreprindere a unrri stoc optim de materii prime giimateriale, asigurarearitmir:itilii p roducf iei, optimizarea (minim izarca) duratei de transformare
a a,cesteiain nrijloace binegti, eventual superioare celor inilial avansatel
precum gi estimarea posibilitililor de plasare, pe termen scurt, a mijloacelor binel;ti temporar disponibile cu scopul ob$nerii unor venituri
din dobdnzi.
Ansamb.lul operaliunilor realizate de intreprindere in vederea
transformirii activelor curente din forma inilialn de capital binesc pini
la intoarcerea lor in aceeagistare se nume$te r,otalie.Estimatl in numir
de zl.e,rotaliei ii corespund trei tipuri de timp.
o Tir'npul de aprovizionare, indi-c5,nurnirul de zile necesar realizi.rii unei aprovizioniri (zile de c,cmandi, de transportare,
t

de stocare).;
Tirnpul de produc{ie, indicl numaml de zile necesar transformirii stocului de materii prime, intrat in fazele procesul'ui de producfie, in produse finite sau produclie neterminati destinati vAnzirii;

Tir,npul de comercializareJnecesar transformirii produselor

finite gi producfiei neterminate in mijloace binegti.
Cu cAt e.stemai mare numiruI de rotatii ale activelor curente, intrun diapazon cle timp (in corespundere cu durata ciclului de exploatare
nor:mati) gi cr.rcAt mai mare este diferenla dintre mijloacele financiare
avansate qi cele eventual incasate, cu atit mai mare va fi eficienla utilizilrii activelor curente.
Indicatorii de apreciere a eficienlei activelor curente sunt:
e
nurmirul de rotapi ale activelor curente (n) calculat ca raportul dintre venifurile dinvA.nziri gi,raloareaactivelor curente
n=

VolumulvAnzdrilor
Valoare a activ elo r c ur ente

Rezultatul obginut indici de cAteori actilele curente au parcurs un

ciclul intreg bani - marfi - bani.

-393 -

f)21 -- durata, in zile, a unei rotalii a activelor curente din

Durata unei rotafii a ar:tivelor curente (D,) calculati conform raportului:

perioa.dacurenti;
Dzg - durata, in zile, unei rotalii a activelor curente din

n, =-l!'iu" _ :"T1ti x36ozlte

Volumul vAnzdrilor
Cei doi indicatori, numirul cle rotalii ale actilrslor curente gi clurata unei rotafii, sunt invers propor!:ionali: cu cAt mai rnare este numirul
de rotafii, cu atAt mai scurti este clurata unei rotalii, cu atit naai ma:re
esteviteza de rotafie a activelor curente.
Creqtereavitezei de rotalie a ;rctivelor curente ('redtrcereain zile a
unei rotalii), in perioada curenti, irr raport cu peric,;Ldapnecedentl c,n
cu prevederile bugetare, are ca efect o eliberare de rr:s;ursebinegti, cregterea volumului incasirilor, care reprezinti o garanlie a asiguririi echilibrului financiar pe termen scurt ;ii posibilitili de investire pe termen
scurt a surplusului monetar.
Reducereavitezei de rotalie ;r activelor curenl:,e(cregtereduratei
in zile a unei rotalii) inseamni c5.iintreprinderea n-arreuglt si resper-te
corelatia de eficienli dintre efort gi efect * indicele a,:rlivelorcurente ('r:a
efort), fiind mai mare decAt indicele venituri din vAnziri (ca efecrt).
Efectele incetinirii vite2ei de rotatir: a activelor curerLtese concretizeazi
in micgorarea volumului incasi.rilor sub nivelul aqteptirilcll ca urmare a
imobilizirii (blocnrii) resurselor financiare in difer.ite faze ale ciclulur
operalional: stocuri de produclie n.eterminati., ca rezultat al lipsei urrui
anumit element din stoc; cregtereastocului de prod'use finite ilin cauza
reducerii cererii la acest tip de ltroduse, ca urfirare aLdependen{ei
vAnzirilor de o singuri piali, pe care au intrat concuren{iii sau a neconnpetitivitifii produselor; cregtereasoldului creantelor etc.
in consecinli, apare deficitul de trezorerie, iue lo,c periclitarea
echilibrului financiar, creqte riscul de insolvabilitate, se reduce rentalLilitatea intreprinderii.
Relalia de calcul al acestor doui categorii de efe',cteeste:

E =(Dz,- D r").

Rezultatrrl obtlinut cu semnul,,r:ninus" inseamnl eliberiri de active curente,iar cel cu semnulrrplus"inseam:n.6

imobfiziri de resursefinanciare.
Accelera::eavibezei de rotatie a activelor curente trebuie si constituie
un obiecfivpermarrr:nt al conducerii intreprinderii. in acest scop, o investigare sistematici a nezervelor menite sI contribuie la accelerareavitezei de
rotafie a acti'rrelor curente trebuie efectuati la nivelul celor trei stadii ale
ciclului de exploatar'e:aprovizionargproduqtie gi comercializare.
in faza aprovizionirii, obiectivul urmirit trebuie si fie:
o asigurar,raintegritifii stoc:uluide materii prime gi materiale;
r
apr,ovizionareacu stocuri la timpul oportun gi in cantiti! optime;
c

di'u,ersificarea
furnizorilor gi selectareaacestoraatit in funcFe de
cost, dar rnai alesin functie de calitatea m5.rfirrilor liwate etc.

in stadiul productiei, accelerareavitezei de rotalie a activelor curente presupulne:

r
utilizarea tehnologiilor moderne de fabricalie a produselor;
+ as.igurar,:acu forlI de muLnci in cantitate optirni gi de inalti
o

califican:;
instruirr::a personalului a.ntrenat in producerea de bunuri gi
seriricii noi;

asigurar,eareparaliilor cLu:enteale mijloacelor fixe in vederea

utilizlrjii acestorafiri intreruperi;

asi6prar:e:a
capacit[$lor de ;rroductje la nivelul maximal posibil;

o
+

automatizarea tuturor operaliunilor din procesul de produc!ie, mai ales a celor care nr3cesitiun volum mare de lucru;
intirirea disciplinei de rnuncl (eliminarea intArzierilor, a
pauzelor:frecvente in tirnLpulde lucru) etc.
misurile intreprinse in vederea acce-

in stadirnl comercializirii,

360

unde: VNr semnifici venihrl din vAnziri efectiv din perioada de

gestiune;

-394-

p erioa.daprecedenti sar.rplanificati.

lerSrii vitezei clerc,tafie a activelor curente urmiresc doua obiective:

1)

cregtere,irvolumuluivAnziirilor;

-395-

2) accelerarearitrnului de incasarea creantelor.

Cregtereavolumului vAnzirilor presupune:
r
producerea de bunuri gi servicii competitive;
r
.
+
r

diversificarea pielelor de desfacere;

corespundereertermenelor de producere cu c:ele de liwarc
stabilite, prin contract, cu partenerii de afaceri;
organizarea de expozifii in oragelemari din gari gi peste hotare;

comercializarea produselor in magazine specializate,pentrtr

a evita comisioanele:
+ controlul asupra pielei de desfacerein
vederea depistirii fal
sificatorilor de produse ale intreprinderii etc.
Accelerarea ritmului de incasare a produselor finite: vdndute presuPune:
r
studierea clienlilor, prin utilizarea metodelo'moderne dc
gestiune, pentr:u a evita creanlele dubioase;
r
acordarea rabeLturilorcomerciale pentru achitarea imediati a
plnEilor gi clie:nlilor permanenfi, cirora le revine un volrLrm
esenlial al vAnzirilor;
r
asigurarea unui eo.ntrol riguros asupra clienliloq eviden[a rJo,
r
r

cumentari a acestora;
urmirirea incasirii sumelor la scaden{i gi aplicarea de san"
cliuni in cazul nerespectirii condigiilor stabilite prin contract;
informarea or;rli sau scrisi a clientilor problematici des;pre
apropierea termenului de achitare a creantelor cu 5-10 zilc

inainte de scaclentaacestoral
aplicarea
celo. mai avantajoaseforme de deco'tare cu clien,
'
fii in funclie de conjuncturi etc.
Perfeclionarea continui a managementului intregii activitafi economico-ffnanciare a intreprinderii reprezinti premisa esr:nliali nu numai a accelerS.riivitezei de rota{ie a activelor curente, dar gi a asiguriru
unei eficienle inalte a intreprinderii in ansamblu.

gimodul
13.4.Rezultatul
financiar
alintreprinderii
de exprinnare
Aprecierr:a nin'elului de dezvolta.rea intreprinderii, a modului in care
sunt utihzate rr3sursiele
economice gi financiare,de care dispune intreprinderea,implic[, in rnod necesar,misurarea rezultatelor activiti!ilor desfrgurate.Aceste rezuh:atepot fi exprimate in formi fizicl gi,/sauvalorici.
a rezultatelor: activitilii financiare este legati de
Exprimia:reali:tzic6,
principalele particuLlarit[li gi caracte:risticispecifice ale diferitelor valori
de intrebuinqaLre,{iind efectuati in unitif, naturale, in unitifi naturalconvenlionale gi irr unitili de timp ile munci: tone, m3, m2, litri, numir
de unitlfi, ore, km, etc.
Printre avantajele gi funcliile indicatorilor ffzici de exprimare a
rezultatelor intreprinderii, enumerirn:
e forma simpl[ de e4primeLr:e,
care permite identi{icarea, lansarea gi miirirea comenzilor gi contractelor;
r
ofer[ pc,sibfitatea efectuiirii de corelalii cu alli indicatori ai
actlLvitil;:iieconomice (co:nsumuri de materii prime, materiale, enerpieetc.);
+

permit calculul randamentului folosirii factorilor de produclie (protluctivitatea munciir randamentul mijloacelor fixe);

permit elaborarea de indi,catori utili in comparalii internalional,e,reli:ritori la nivelul dezvoltirii economice, precum: consunnul cle energie electrici pe cap de locuitor, consumul de

carne pe cap locuitor etc.

Degi relevaml;i in caracteizarea performanlelor cantitative ale
activitilii intreprirrrderii, indicatorii fizici prezinti o deficienli majori
leg;ati de fapt'ul cii. nu suporti agregarea,neputAnd fi totaliza$ pentru
pr,rduse sau servicii diferite, exprimate in unitili de misuri diferite. De
aceea,in practici, se recurge la evalu.arearezultatelor in unitifi valorice.
Din cadrul indicatorilor de exprirnare a rezultatelor financiare ale
intreprinLderiifac parte :
l. 'Volurnul rrAnzdrilor - expr:imi valoarea producliei fizice realizate in,jlecursul unei perioade. Se crrlculeazi conform formulei:

-396-

-397 -

Volumul

vinzfirilor

= e X p" _ TVA

unde: Q" reprezinti volumul produc$ei vAndute, exprimat irr

unitifi fizice,
P" - preEul de vAnzareunitar,
TVA - taxa pe valoare adiugati.
Acest indicator perrnite si facem aprecieri cu privire la locul intreprinderii in sectorul siu de activitate, la pozifia sa pe piala, Ia aptitudinea acesteia de a lansa gi dezvolta diferite activitifi prc,fitabile. Cregterea indicatorului, in raprort cu media pe ramuri sau cu :nivelul concurenfilor, semnifici o pozilie forte a intreprinderii pe piafa produselor Er
serviciilor.
2. Profftut brut (ln), reprezinti rezultatul oblinut in urma vin.
zirii producfiei, prestirii serviciilor gi executirii lucririlor,, Se calculeazi
ca diferenla dintre veniturile din vAnzSri (W) 9i costul vAnzenlor (CV)
PB =W- CV
CregtereavAnztrilor, intr-un ritm superior cregterii costului, reprezintl principala condilie cleasigurarea effcienlei activitSlii de producttie.
3. Rezultatul activitilii operalionale (R.n)
R"p = PB + alte venituri operalionale - cheltuieli comercialecheltuieligeneraleSiadminktrative - alte cheltuielioperalionale
Depigirea cheltuielilor generate de activitatea de produc,tie gi comercializare a bunurilor gi serviciilor gi celor de gestiune, i:n ansamblu, a
intreprinderii de cdtre v:niturile incasate din activitatea operalionalii
semnifici obginerea de pnofit, care constituie principalul garant al unui

6. Rezultatul activitifii economico-ffnirnciare = R.nt R.i""+ R6,,

7. Rezultattrl excepfional se calculeazi ca diferenfa dintre venitrLrrileexcepfionale gi pierderile ce apar in .legituri cu aparifia unor
evenimente nefavorabile intreprinderii. Obfin erea profi tului este posibil[ in cazul irr care echipa manageriali a putut si protejeze intreprinderea fagi de e,ventualeleriscuri ce pot apirea.
8. Rezultatul perioadei de gestiune pd:ni la impozitare se obgine prin insumarea rezultatelor ce provin din cele patru activitili ale intreprinderii: operalionali, investifionalq finanr:iari. qi exceplionali.
Daci, in urma calculului, rezulti o mirime mai mare decit zero,
este vorba de profitul perioadei de gestiune pAni la impozitare; daci rezultatul este rLegativ,este vorba de pierdere. Profitul se supune impozltlrli, rezultdnd profitul ne! cel care rimirLe la dispozilia intreprinderii gi care reprezinti principala sursi de cregtere economici, dar gi
motivafia obir:ctivi a proprietarilor de a-l reirrvesti in organizarea producliei de noi bunuri gi servicii cu scopul de m:rximizare in timp.
Profitul net ob$nut de intreprindere se repartizeazl.iw
e corrstituirea fondului de remunerarr: a actionarilor:
o

corrstituirearezervelor;

inv-'sti$i pentru denzoltareaeconomici (fondul de investi$i) etc.

Optimizarea profitului constituie premisa realizi.rii obiectivului
strategic, de perspectiva, al oricirei intreprinderi, care constS.in cregterea valorii patrimoniale, cregtereacapacitS$i concurenliale, revenindu-i
gi rolul de sta.bilizator al intregii economii n;rlionale, asigurind stabi-

viitor prosper al intrepri'nderii.

4. Rezultatul activitifii investifonale (&*) se calculeazi ca diferenla dintre veniturile investi{ionale gi cheltuielile investi$onale. Rezultatul
pozitiv (profit) ori negati'r (pierderi) generat de activitatea investi,tonali

litatea sociali gi chiar politici din !ari.

permite si facem aprecieri asupra competenlei echipei ma.nagerialede a

estima gi plasa capitaluri pe termen lung de gestionareb acesllora.
financiare (&,) r. determina ca dife5. Rezultatul actiritilii

Analiza ftnanciari constituie un instrunrent managerial care contribuie la cunoagterea situaliei financiare a intreprinderii, a factorilor gi

renla dintre veniturile gl cheltuielile legate de modiftcar:ea capitalului

propriu gi celui imprumutat.

-398 -

13.5.Ana l i ;zfiananc i ar d
a i ntr epr i nder i i

cauzelor care au determinat-o, in congtientizarea trecutului qi prezentului, in vederea fundamentirii viitoarelor obiective strategice de
mentinere gi d.edezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurenfial.

-399 -

Prin intermediul analizei financiare, se stabiles;cpunctele for,tr. 1r

vulnerabile ale gestiunii financiare, ryAnd la bazi anunrritenorrne qi clitr.
rii, se di o explicare a cauzelor obfinerii unor rezultat,enesiatisfhcitoiln,fl
sepropun rnisuri de imbuniti.tire a llor.Analiza financiari cuprinde:
A, Analiza rentabilitd(ii. Rentabilitatea reprezinti cap,asi1611,p
intreprinderii de a realiza profit n,ecesarreprodur;.1liei,dezvroltirii ql
remuneririi capitalurilor intrepr.inderii.
Misura rentabilitilii este redati de un sistem <lerate de eficicrrlli,
caremisoari gradul in carese stlizeazd,diverseresursu-ale i.ntreprindcrir.
Sistemul de rate de rentabilitate include:
: Rata rentabilitd{ii v,hnzrtfilor (R")
Profit lbrut
Ru=

Venituridin vAnzdi

xl009b

Indicatorul indici profihrl care se ob,tine la unLleuLvinziri. Prirr

comparareaacestui indicator cu media pe ramurS, se poate aprecia in c,e
misuri intreprinderea a asigurat potenlialul pietei, prectrm gi eficienlu
aplicirii politicilor de piali 9i de prefuri. Cregterea rratei,inso{iti dc o
micgorare a volumului devinzAr.r,d,enoti faptul ci intreprinderea incclrci s5-qimentini un nivel satisfrcitor de profit promovend o politici rlc
preluri inalte.,in timp ce o rati a rentabilitilii scizute,,insotiti" de o crcptere puternicS.a vAnzirilor, confirmi faptul ci intreprjLndereapreferi rcducereapregului de vAnzarein scopuLlcuceririi unui nou segment de pia{i,
in concluzie, cazul in care cregterearatei rentabllitiqi vinzfuilo.r este insoliti de o cregtere a vAnzirilor relevi o situalie favc,nabilipentru tntrcprindere, fapt ce atestdo pozilie conr;urentiali,,forte";re piafi.
Principalele rezerve de cregtere a ratei rentabilitilii vAnzi.rilor vizeaz6.:sponrea vAnzS.rilor,cregtereaputerii de negoc:ierea ilntreprinderii
cu furnizorii gi obtinerea unor prr3turi de achizitie avantajoase, ameliorarea structurii vAnzirilor, in sensnrlcregterii ponderii celor cu o marji
comerciali individuali mai mare, accelerarea -.rotafiei stocurilor,
optimizarea costurilor, optimizarea prelurilor de vAn:zareetc"
t Rata rentabititd[ii actiu elor (r entabil itatea economicd)
Rentabilitatea economici exprimi gradul de valorilicare a capitalului total, a capitalului fix gi a capitalului circulant. trlentabilitatea acti-

-400-

reflecti ,cite unititi monetare au fost rcsor intreprinderii penobtinerea unei unitali convenlionale de p,rofit, indiferent de sursa
i acesl:or mijloace. Rentabilitatea activelor trebuie si fie suioari ratei inflaliei, pentru ca intreprinderea si-gi poati menline subanfa sa finarrciari. in termeni reali, rentabiliJatea activelor trebuie si
remunereze crlpitalurile investite la nivelul ratei minime de randament
ln economie $i al riscului economic ai fi.nanciar Pe care 9i l-au asumat
,f vrrizo riri" de capitaluri.
Rentabilitatea activelor este considerati ca unul din cei mai importanli indicatori ai competitivitifii. Aprecierile se fac prin compararea
rentabilitilii activelor intreprinderii cu nivelul mediu pe ramuri sau cu
cel al concurerrlilor.
Nivelul rentabilitltii economice se mis,cari prin intermediu] ratelor de rentabilitate, pornind de la un rezultat financiar (profit pini la
impozitare, profit din activitatea operaqionali, profit net) gi ansamblul
miiloacelor economice utilizate, precum:
1. Rentatbilitateaactivelor( R.)

Prolt pan4lu_i-pg!it-"
R r =f
fi

xt}Ozo

sauin ra'portcu Profihrlnet:

B- =
'

Profitnet

xlo}vo

Total active

in lirile cu economie dezvoltati, se crrnsiderS.satisficltoare o

rentabilitate t:conomici mai mare de 25%, ceea ce inseamni ci, in
maximum 4 ani, intreprinderea iqi poate reinnoi capitalurile angajate
prin profitul oblinul
in func!1.ede resursele consumate gi de veniturile incasate, rentabilitatea economici poate fi descompusi in mai multe rate, fiecare
exprimAnd o r.elalie dintre un rezultat gi capitalul investit pentru a-l ob!ine. in cadrul acestora,se calculeazi:
2. Rata rentabilitdyiifafi de resurseleconsumate(&",)
R"or,

Profit brut
x:.100vo
Costul vdnzdrllor
*40r-

Producerea de bunuri competitive reprezinti. prirrciparur fircL,rr

care determini evolulia pozitivi a acestui indicator gi situarea pc .
treapti superioari fala de concurenti.
De aceea, realizarea unei rentabilitili competritive din vanzar.r.,,r
producfiei, mirfurilor constituie o problemd manageriali firndamentr,li,
care determini caracterul activitilii intreprinderii pe viitor.
Rezervele interne de majorare a indicatorului pot fi: reducerr.'.r
costurilor fixe, reducerea pierderilor de materii pri-rne gi materiale irr
procesul de productie, accelerareardtezei
de rotafie a stocruriloretc.
3. Rentabilitatea mijlo acelorfive (A_)
pAndlg-llPgltare
R-r = - -Profit
xfiag,r.
Valoarea medie anuald.a MF

activillatea sa. Rentabilitatea financiarl reflecti scopul final aI

aclionarilor unei intreprinderi, eryrimat prin rata de remunerare
a investilir:i de capital fisutii de aceqtiain procurarea acliunilor
intreprinderii sau a reinvestirii totale sauparliale a profiturilor ce
conform formulei:
le revin pe dlept. Se calcule:r:z1

Rr=

Profit rret

xlOOVo
capitalpropriu

Este necesar r:a rata rentabilitSlii financiare si fie superioari ratei

dobAnzii pe piali, ceea ce conduce la creqterea cursului bursier al
acfiunilor, la atragereanoilor acliorrirri. O situalie optimi este cea cAnd
rentabilitatea finan.ciari a inregistrat o cre$tere performanti, fapt ce
atesti ci a fost resprectati corelalia cle effcienli dintre efortul necesar 9i
efectul econornic sicontat'

in condipi concurentialede piali, dotareateh'ici a intreprinder:ii

ocupi. un loc deosebit de importa't in producerea rrnor prrodusecompetitive. in aceasti situafie, rentabilitatea mijloacelor' fixe va produce nn
irnpact favorabil asupra rentabilitiEi! in ansambru, rrapt ce va permitc
reinnoirea mijloacelor economice ilrtr-un termen mat scurt.
4. Rentabilitatea activelorcurente(R )

a imqozitate
t"ntlllgl
R-r=ffi"#oc
x K)ova
o valoare ridicati a rentabiliLtitii indici o gestion;rre eficienti a
stocurilor gi crean!elor.
5. Rentabilitatea capitalului p,zrmanent(\o)

:ryryfgqla
R*=ffiffi

impozitare
x rgA2o

opliunea pentru un astfel de mod de calcul al ratelor cle rentabilitate este determinati de faptul ci intreg capitalul folosit ,ce intreprindere este investit in elemente de activ, care, inr:rro formi sau alta,
direct sau indirect, contribuie la oblinerea profitului.
* Rentabilitatea
financiard (\). Exprimi capacitateaintreprin_
derii de a reakzaprofit net prin capitalurile proprrii angajate in

-442-

B.'Lnali,za liehiilitd{ii Sisolvab ilitd{ii

Prin lichidittrte se inlelege ceLpacitateaintreprinderii de a transfcrrmaactivel,esal:, in ban! iar gradul de lichiditate catacteizeazi capacitatea de platl a intreprinderii.
MiLsura ln care intreprinderea poate face fafi datoriilor pe termien scurt erqrrinr.ii solvabilitatea a.cesteia,care se misoar5 prin intermediul ratelor de IiLchiditate:
+ Flata lichiditfrlii imeiliate (Ia), permite sl facem judecnli asupra
capacitilijL de rambursare insllantaneea debitorilor, linand cont de
disponibilitdgile existente' Se calculeazi conform formulei:
brne$ti
l, = =i*9Lce
' Datorii p,etermen scurt
o valoare pertinenta a raportului este dificil de stabilit. Excepfional ar fi clacl mijloacele blnegti ar fi sluficientepentru a alimenta integral
de
fluxurile monLetarede ieqire.Teoria economicl apteciazl ci o valoare
0,2-0,3 ar exprimer ralionalitatea unei intreprinderi bine administrate
din punct de ve,jere financiar. Viloarea scizutl a ratei lichiditilii
imediate nu constituie, insii o cnz6 <!esolvabilitate, daci intreprinderea
define stocuri, creante ce pot fi ugor transformate in mijloace bineqti in

-403-

concordanli cu termenel,l de plati a obligafiunilor. in schimb, o valoart.

ridicati a acestui indice poate avea gi efecte negative aslrpra activitilrr
intreprinderii, precum: {blosirea neeficienti a resurselc,r disponibilc,
micgorarea capacitifii de cumpirare a disponibilului in legituri cu
creqtereainflaliei etc.
c Rata lichiditd{ii relative(L), pune in evidenli capacitatea in

insreamni comipronriterea existenlei sale - fie c[ incearci si obgini amAnare la platl saLunoiimprumuturi pe:ntru a face fali acestorplifi.
Pentru a se e.rita aparilia acestor situafii nedorite, este necesar ca
s5.d:ispuni de un nivel optim de mijloace binegti, care si
intreprinLdere,a.
permiti evitarea blocajului in circuitul financiar, insolvabilitSlii gi, implicit, falimentului. Practica firilor cu economie de piall dezvoltati a

treprinderii de a-Ei achita datoriile devenite scarJentefir6 a Ii

obligati si-gi vinLdi stocurile.

demonstrat c5,existenla, la intreprin'dere, a mijloacelor binegti, in proporlie de L-1,:5%ilin totalul activului, este suficienta pentru asigurarea

L,=

rnijloace bdnegti+ creanee

Datorii pe termenscurt

Nivelul coeffcientului trebuie s5.ffe, de regulS, inferior lui 1, dal

aprecierea realisti impune gi o atenti analizlaa valorilor realizabile pt,
termen scurt, intrucAt la formarea lor contribuie, in mod sr.rbstanfial,po.
litica de credit comercial promovati de intreprindere, prtcum gi stareir
financiari a clienlilor sii.
t Rata lichiditd{ii curente(L ), relevi posibilitilile intreprindcri i
de a-gi transforrrLa,intr-un termen scurt, bunurile patrimonialc
curente in mijloeLcebinegti pentru a efectuaplllile exigibile.

L.=

Active curente
Datorii pe termenscurt

Indicatoml pune ln evidenfi importanla gi calitatea bunurilor dep

nute de intreprindere la car:eeapoate faceapelatunci cAndestenevoiti si-qi
achite, la scadenfi, datoriile contractate pe termen scurt. Nirelul trebuie si\
fie mai mare decAt l. Practi,camondial5 apreciazi-ci valoarea minimi a
acestuiindicator trebuie sii fie 1, iar valorile cuprinse intre 1.,2-1,8indici o
situalie financiari favorabill, care insufli incredere creditorilclr.
Existenla unui grad scizut al lichiditSlii este provocat de cregterea
ponderii activelor pe ternren lung in totalul plasanientelor financiare. ln
acestecondifii, se poate i.ntrevedeaci intreprinderea nu firce fali cererii
creditorilor sii de a-gi onora la termen obligagiile, decAt in situalia In

elbctuirii plsEilor irnediate.

De aceea,in rrpreciereacapacitilii de plati pe termen scurt a intreprinderii pr<late{i inclus qi indicatorul ce relevi gradul de asigurare a
intrepriniderii cu mijloace binegti, calculat conform relafiei:
K. . t .

Mijloace bdnegti
Total activ

in dinamici, mirimea acestui indicator relevi gradul de imbunit5fire a situafiei trezoreriei. Conconritent, cregtereavalorii coeffcientului poate si ateste nu numai un raport favorabil pentru echilibrul financiar al intreprinLderii, dar gi acumularea unor resurse binegti, fie insudicient utili2rate, fie chiar neprodtrctive. in schimb, nivelul redus al
gradului de as:igur'arecu disponibilitiifi binegti, reflecta o lntArziere a incasirilor, reducerea.capacitifii de pla.ti a intreprinderii.
C. lndicatotii valorii ile piafi caracteizeaza, in mod generalizator, performanlele unei intreprinrileri, intrucAt ele stabilesc legitura
dintre prelul acliunilor pe piali gi valoarea contabili ataqate acestor
ac(iuni. in acestscop, se calculeazd:
+ Coeficienttul d.ecaptitalizare bursierd (C/ B)

C/B =
.

Prelulactiunii
Profit pernfruo acfiune

Coeficiental Valoare ile pia{d/Valosrea contabild

Valoarea dr: pia{i _ Preful de piaiA pentru o acfinue

Valoarea contabild Valoar:econtabil[ pentru o actiune

care, fie ci procedeazi la lichidarea unor active imobiliz:ate - ceea c(,

-404-

*405-

RandamentuUac(iune=
Profit net/actiune =

Dividend pe aclinue
Valoarea bursierd a actiunii
Profit net

Num5rul de acfluni comllne

Urmirirea in dinarnicl a acestor indicatori permite fonnularca

unor concluzii asupra poz:ifieiintreprinderii pe piala de valori mobiliarc,
iar nivelul lor influenleaz| decizia acfonarilor de menlinere sau clc
retragere a acliunilor pentru a le investi in alte afaceri mai rentabilt.
(depunere la banci sau cumpirarea de obligaliuni), precum gi deciziilc
potenlialilor investitori, care cauti plasareacapitalului disponibil.
Rezultatele oferite de fiecare indicator, din cadrul sir;temului, con-

10. Care este necesitatea formarii stocurilor de materii prime gi materiale la intreprindere?
11. Care sunt surselede finanlare a activelor curente?
L2" E4plicali relevanta indicatorilor de exprirrrarefizici gi valorici a rezultatelor financiare ale intreprinderii.
13. Ce reprezinti rentabilitatea gi care sunt indicatorii de calcul al
acesteia?
14. Ce repre:linti lichiditatea gi solvabilitatea intreprinderii, care este
necesitate:acalculirii indicatorilor ce exprimi nivelul de lichiditate
qi solvabilitate?
15. Care sunt indicatorii ce caracterizeazi v.aloareade piali a intreprinderii?

tribuie la fundamentarea deciziilor gi elaborareaprograme,lor de dezl'oltare pe anumite perioade, ajuti la determinarea mirirrLii, sensului gi
intensitdlii diferitilor factori asupra performanlelor finanr:iare ale intrc.
prinderii, creind posibilitatea interpretlrii complexe a s,ituafiei financiare a intreprinderii, a identificirii qi valorificirii rezervelor interne.

Teste
t.

2.

Obiectivele ffnanciare ale intreprinderii sunt:

a) maxirnizareavalorii de piafi;
b) instruireapersonalului;
c) asigurareaintreprinderii cu factorii de produclie necesari.
lndicali varianta corectd
Relafiile ffnanciare ce se stabilesc intre, intreprindere gi mediu

3.

au ca scolp:
a) maxirnizareavalorii de piafi a intreprinderii;
b) form:rrea gi repartizareafondurilor birregti;
c) asigurarearitmicitiliiproducfiei.
In dicali uori anta cor ectd
se defineqte ca raporttrl
Structura ffnanciari a intreprinderii

intreb;ri de verificare
1.
Z.
3.
4.
5.

Explicali conlinutul relaliilor ffnanciare ce apar a,tAt in cadrul

intreprinderii, cAt gi i:ntre intreprindere gi mediul extern.
Care sunt obiectivele financiare ale intreprinderii?
Care sunt sursele de linanlare a intreprinderii?
Care sunt modalitilile de majorare a capitalului propriu?
Bglicali noliunea de,structurdfinanciard optimd, care sunt criteriilc
de formare a acesteia?

dintre:
a) capit;rlul propriu gi datorii;
b) activr:le curente gi datoriile curentel
c) activele pe termen lung gi datoriile pe termen lung.

6. Care sunt surselede finanlare a mijloacelor fixe?

7. E4plicali deosebirea dintre uzura fizici qi uzura mc,rali a mijloa"
celor fixe. Cum se reflecti asuprarezultatului"financiar?

8. E:cplicafi cazul folosirii metodelor accelerate de ctlcul al uzurii

mijloacelor fixe.
9. Explicali deosebirea dintre mijloacefixe gi actiuecurente.

4.

In dicali uari anta cor ectd

in coonp,rnenta surselor interne de ffnanfare a intreprinderii,
se include,:

-406-407-

a)
b)
c)

profitulnet;
sursele provenite din emisiuni de acliuni;
obligafiunile;

c)

curente.

Maiorarea capitalului proprirn se poate realiza p,rin;

a) emisiuni de obligaliuni
b)

emisiuni de acfiuni;
subvenfii;

destinaliei fondurilor,

In dicati uilrianta corectd

11. Exprimar:ea ffzici a rezultatelor
activele pe termen

lungtrebuie
a)

10. Profitul llrut este egal cu zero, cend:

a) venitrurile sunt egalecu cheltuielile;
b) venit'ul din vAnziri sunt egal cu costul vinzirilor;
c) incas.irile din vAnziri devin egale cu totalul cheltuielilor suportate de intreprindere ln perioada de gestiune.

c)
d) convertirea datoriilor in ac$uni.
Indicali varilnta corectd

6. Conform criteriului

si fte ffnantate din:

capitalul propriu gi datoriile pe termen lung;

datoriile pe termen scurt gi fondul de rulment;

c) fondul de rulment.
lndicali uarianta carectd

Uzura miiloacelor ffxe contribuie la:

a) recuperarea valorii mijloacelor fixe;
b) intensitatea utilizirii mijlo;rcelor fixe;
c)

stabilirea valorii de inventa.r a mijloacelor firi::;

d) finanlarea inlocuirii mijloacelor fixe.
lndicali varianta corectd
Efectul de lewier ffnanciar inclici:
a) capacitatea de autofinantat:e;
c)

ponderea datoriilor pe terrnLenlung in capitai,rlul

pr3rmanenti
ponderea datoriilor in total pasiv;

d)

cregtereaeficienleicapitaluluipropriu.

lndica{i uariantq corectd

9. Viteza de rotafie a activelor curente va fi mai ,rccelerati in cazurl

cAnd:
a) numirul de rotafii este mai marel
b) numirul de rotatii este mai.mic;

- 4Ct8-

activitidii

intreprinderii

este

relevantiL prin faptul ci;

a) asig-uriurmdrirea indeplinirii comenzilor fali de consumatori;
b) reprezinti baza de comparalie a intreprinderii;
c) permite aprecierea calltllii bunurilor gi serviciilor realizate de

b)

b)

de rotalie a activelor

Indica[i vnrianta corectd

d) leasingul.
Indicali varianta corectd
J.

numiirul de rotalii nu influenleaziiteza

intreprindere.
ln dica{i vurianta corectd
12. Lichiditatea intreprinderii reprezinte:
a) nivehrl mijloacelor binegti in casi gi irLcont;
b) capac:itateade transformare a activelor in mijloace binegti;
c)

capa<:itateade autofinanlare.

lndicali vfirianta corectd

13, Rata dist,ribuirii dividendelor se calcule,azi conform relafiei:
a) dividend pe o acliune/cursul ac{iunilor;
profitul net anual/numirul acliunilor emise;
volurnul total de dividende plitite anuLal/Profitulnet anual.
Indicali vurianta corectd
14. Solvabilitatea intreprinderii indici:
a) capa<:itateade obqinerea profitului.
b) capac:itateade achitare a obligaliunilor de plati;
b)
c)

capac:itateade transformare in mUloacebinegti a activelor.

In dica[i u(,ri6nta corectd
c)

15. Plata dividendelor citre acfionari,este ile naturi si:

a) micgorezeprofitul net al societilii.;
- 409-

b) micqorezecapacitateade autofinanlare;
c) are influenli neutri asupra capacititii de aul:ofinaLntare.
In di cali uari anta cor ectd
16. Profftul net al lntreprinderii,e$te egal cu:
a) profitul pini la impozitare minus cheltuielile pri rind tunpozitul
pe venit;
b)

profitul din activitatea economico-financiar[ m.inus cheltuieli

privind impozitul pe venit;
c) profitul brut minus cheltuielile privind impozifu| ps vsni1.
Indicali v ari anta corectd

Problemer
rezolvate
Problema l. Si se stabileasci capa.citateade indatorare qi posibilitilile
de indatorare a intreprinderii,,ARO", utilizend nornrele uzuale bancare
privind limitele de indatorare, daci' se cunoa$te urrrLltoarea stnrcturrl a
capitalului:
r
Capital propriu - f 500 000 leri
*

Datorii pe termen lung - 95Ct000lei

Datorii pe termen scurt - 300 000 lei
Analizali situalia daci intreprinderea areposibilitateasil prorrue un utilaj in
valoarede 2000000lei, SnAndcont de criteriul destina[l,::ifondurilor.
*

3 000 000 - 950 000 - 300000 = I 7ii0 000lei. Se observi ci nu se poate

lua intreaga sumi d,r:2000000 lei sub formi de credit. Valoarea creditului,
la care se poate spera,este in valoare de 1750000 lei. AvAnd in vedere ci
pe.ntru finanlarea utilajului sunt nec,esareresurse financiare cu caracter
permanent ve:rificim, daci intreaga sumi de 1750000 se incadreazb.in
da,torii pe terrnen lung linind seam.ade limitele de indatorare, pe termen lun15,a intreprinderii, aplicAnd formula:

cIT _

Rezulti ,ci.intreprri.ndereanu poate contracta un imprumut pe termen

lurrg nici chir in rrnirime de 1750000 lei pentru procurarea utilajului
dorit. Su,mamaximi a imprumutului pe termen lung la care se poate
= 550000).
( TSOOOOO
sprr:ra
estede S,500r001ei
- 9150000
Pentru finanlarea integralS a sumei cle2 mln lei, se poate recurge la majoriri de capitalpropriu sau/qi se poate solicita subvenlii de la stat.
Problema 2.
S5.se calculerz,e
inr:licatorii ce caractr:rtzeaz\,eficienla utilizirii activelor
cu:rente,efectul acr:elerS.riisau incetinirii vitezei de rotalie pornind de la
unnitoarele date:

1. Venituri dinrrAnzi;:
2. Valoarea totala a ar:tivelor

CIG=

Capitalpropriu
Rezulti ci datoriiletotalesepot ridicapdnila2xcapritalul propriu:
2 x 1500000,=3 000000lei
lC"d"t, intreprindereaARC poate primi un credit suplimentarla nivedul
diferentei dintre datoriile maxime adnLisibile gi datoriile t,otale,eristente:

CIT=

Datoriilatermen

Capitalpropriu

-410-

<l

curente

150000

75 378

flrrne curenti T1

1. Gradul de indatorare se calculeazi conform relalie:i:

<z

800000

Perioada de gestiune
precedenti Ts
630 360

Perioadade

Indicatori

Rezolvare:
Datorii totale

r750000
950000.+.
_ r.8
r500000

Rezohtare:
Calculino nurnS.rulde rotafii ale actil'elor curente:

W
Nr.derotatii(nr.)AC
a) To:630 360,/ 7s 378= 8,36o:ri
b) T:L: 4091190/ 97 580= 5,33c,ri

- 4ll-

Calculim durataunei rotafii:

360 zile
Durata uneirotatii
' 161=Nr. de rotalii
a) To : 360 zlle/ 8'36= 43 zlle
b) Tr : 360 zile/ 5,33==67,6 zlle
Efectulacceleririi(incetinirii) vitezeide rotafie:
W,
800000
x (43- 67.6) = -54666]2 Ir I
Ef . = --:!- x (dn - d,) = T
"
''
360
360z.ile
a activr'lul
s-airuegistrato incetinireavitezeidero1:a!ie
inperioadacurentS,
cccil ( {r d
de
precede:ntl,
2'4,6
zle
fala
perioada
cu
aproximativ
curente
financiare
in mirime de48 762lcr.
condusla o imobilizarede resurse

Active cure,nte-Stocuride mdrfuri qi materiale

=
intemlr:diard
^Z. Lichditatea
Datonipetermenscurt
27630-132,10
17690
Nivelul admisiLbilet;tede 0,7 -1,00
Active curente
=1.56
=4-9
3. LichiditateacurentaDatorii pe termen scurt 17690
Nivelul admisribiler;tede l,Z -2,0.
Co,ncluzie: intreprrinderea analizati are un nivel al lichidit5lii satisficitor, fapt confirmat de rata lichidir:ep intermediare qi rata lichiditilii
curente. intreprinclerea poate si intAmpine greutili la stingerea obliga{iunilor imediatc:.

Problema 3.
Bilanlul S.A,Lux" prezinti urmitoareasitualie:
Sumra

2. Active curente, total

27630

inclusiv:
- stocuri de marfuri gi materiale
- creanfepe termen scurt
- investifii pe termen scurt
- mijloace bineEti
- alte active curente
Total activ

-f

Pasiv
' +,pr"
u
63450 3. Capitalpropn

Activ
1.Active pe termenlung

lllr lel

sunrr
I Sunn

l-e-rro,n
| 6tl6tXl
--r-

JJTln,,,
I 47oo
-l- I,I

4. Datorii pe ter
"""
lung

t3zt0
12300
ter
t200 5. Datorii pe tennen
700
I

__f
91080 Total pasiv

rzo'xr

zz0

| 9l 0rt()

Sa se calculeze indicatorii lichiditelii gi si se aprecieze r:apacitateatls

plati a intreprinderii.
Rezoluare:

l.

Lichiditateaabsolutb(testacid)=

Investilii pe TS + Mijloace bdneqti

120+ 700
=-=u.IU/
17690
Nivelul admisibilestede t),2 -0,25.

-4r 2 -

Datorii pe brmen scurt

Problema4.
In baza informaliilrr privind efortul patrimonial gi efectele realizate de
intreprindere 1n perioada de gestiune, si se determine nivelul eficienlei
ec,rnomico-financi;rre exprimate prin indicatorii rentabilitilii (rentabilitatea vAnziril.or, ar:tivelor, economicl, financiari).
., Ln,ilicatorii
cninvAnziir:i
l. ry'eniturri
2. CostulvAnzirrilor
3. llrofitbrut

Suma (miilei)

98530
74ZOO
2

4. Profit clin activitatea operalionali

S.Profitul perioadei dr: gestiunepAni Ia impozitare

14530

6.Profitnet

7628
I 12350
82680

7. Valoarea meclie anuall a activelor

8. tJapitalpropriu
9. Datorii pe termenl.ung

9535

7980

Rezolvare:
1. Rentabilitatea vAnzirilor:
),[710
R v - 1''": x I 00Va= 24. 7%,

9:353r)

2. Rentabiiitatea activelor:

- 4r 3-

q5?s
ft3 = -_1"-I_ xl\\Va = g.5fto

lei

t12350

Indicatbrii

3. Rentabilitateaeconomici.:

Re=

L Venituri din.rdnziri
2. Valoarea actiyelor curente conform bilan
a) la inceputril perioadei
t'.) la sfirgitul perioade

9535

xlAj%o=L0.57o
82680+798t1

4. Rentabilitatea financiari:
,7AJA

Rt = _j:1x1009,, =9.2Vo
82860

Probleme
pentrurezolvare
Problema l.
s.A ,,utilajcom" a realizat o rati a rentabilitifii econornice de 7g o/,
utilizand, in acestscop, un capital total in mirime de 1 400 000 lei. Daca
datoriile societSfii, la sfargitul anului, se ridicau la g50 00rJlei, care esrc
rata indatoririi pentru a,cestsfdrgit de an? care sunt posibilitilile dc
creditare ale intreprinderii pentru ftnan{areaactMtilii viitoare?
cunoscand ci rata dobanz;iipentru creditul utilizat estede r6,so/o,sise ca],
culeze efectul de indatorar,: al societifii. Trage$ concluziile rt:spective.
Problema 2.
si se calculeze costul me,liu ponderat al capitalului (cMpc) inheprin
derii rrOrizont", cunoscAn.durmitoarea structuri a capitahrlui:
Ponderea in total capita! % Costul capi tal alui, o/o

1. Capitalpropriu
2. Datorii pe termenlung

80
20

Plan

Efectiv

40100

44380

6800
7500

5500
8600

Froblerna 4.
si se calculez,eindicatorii: Profitul brut, Rezultatul din activitatea operationali, Rezultatul &n activitatea economico-financiari, daci se cunoagteurmitoarea informalie:
cantitatea de producfie vd.nduti in perioada de gestiune este de 6000
buci,ti, prepl de vdnzate al unei unitili de produs - 156 lei/unit., costul
producliei fabricate - 95 lei/unit.
Indicatori

---

Venituri din iegirea activelor materiale pe termen lung

(Activitatea de investitii)
heltuielr comr:rciale
Venituri din di{erente de curs valutar
Cheltuieli generale $i administrative
Veruturi din diridende
Alte cheltuieli c,perationale
Alte venifuri operationale

lei

Suma

34600
27000
13000

55000
25000
9800
12000

16,0
18

care ar trebui si fie rentabilitatea capitalului angajat perrtru a justifica

utilizarea creditului gi pentru a atrage noi resurse financiare (datorii pe
termen lung gi/sau datorii pe termen scurt) ?
Problema 3.
si se calculeze indicatorii de eficienli a activelor curente, efecful acceleririi sau incetinirii vitezei de rotalie, avand in vedere urrnitoarele date
din bilant:

trroblema 5.
In bazainforroaliilor privind efortul patrimonialgi rezultateleob-tinute
de intreprindt:re,in perioadade gestiune,si se determinenivelul eficientei economico-financiare exprimati prin indicatoril rentabiliti-tii
(rentabilitatea vdnzirilor, activelor, economici, financiari). TrageS concluziile respeclive.
Indicatori
1. \/enituri din .rAnziri

3. Profitbrut

-414-

-4r5-

4. Profit din activitatea

Botnari NI. (coordonator) Finanlele tntreprinderii: sinteze,teste,pro'

bleme,Ed,ASEM, Chiginiu 2006;

5.Profitul perioadei de gestiune pAni la impozitare

7. Valoarea medie anuali a activelor

Bi bl i ogr afiseupl i m entar d:

1.
2.

Problema 6.
Bilanlul S.A rrAron" prezinti urmitoarea situatie:

3.
4.

L Active pe termen I
2. Active curente, total
inclusiv:

23+562(l

- stocuri de mirfuri qi
materiale
- creante pe termen scurt

r 117500
766 r20
450000
12000

- investilii pe termen scurt

Si se calculeze indicatorii

lichiditafii gi si se aprecieze ,:apacitatea de

5.

BrezeanuP.,Managementfinanciar,Vl-Il Bucuregti 2006;

Cobzari 1,., Tarun L, Baurciulu A, Politi,ti financiare ale tntreprinderii,Ed. 'fipografia Centrali ASE Moldova, Chiginnu, 2006;
Dragoti \/. (coordon ator), Managementfinanciar, Y I-II, Bucureqti,
2003;
Onofrei lV[.,Finan{eletntreprinderii,Ed.Ecorromici, Bucuregti,2004,
F{alpern Paul, Weston G. Fred, Brighman Eugen F'' Finan{e

7.

Ed. EconomicE Bucuregti' l9'98t

manageriale,
SanduGh., Finan[areatntrErinderii, Ed. Economicg Bucuregti,2002.;
Stancu Ion, Finan{e: piele financiare Si gestiuneaportofoliului, in-

8.

vestiliile reale gi finan{area lor, analiza Si gestiuneafinanciard a tntreprinderii, Bucureqti, 2002;

liriulnic<rva N. (coordonator), Analiza rapoartelor financiare, Ed.

9.

Tipografi,r CentralS,ASE Moldova, Chiginiu, 2004;

Standardul Nafional de Contabilitate. Act,enormative.

6.

plati a intreprinderii.

Biblioqrafie:
I.

Legea Republicii Moldova privind Insolvabilitatea, nr. 632-XV djln

l4.1L20Ol/ / Monitorul Oficial al Republicii MolrJova nr. t3it)140/ l082din 15.11.2001;
Legea Republicli Moldova cu privire la antre:prenoriat gi intreprinderi, nr. 845-XII din 03.01.7992;
HotirArea cu privire la modul de emisiune qi irLrcgistrarede stat a
valorilor mobiliare, w.76-5 din29.12. Lg97/ /Lfonijrorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 7 0-72 clin 02.07.t999 ;
Botnari N., Finanlele intreprinderii, Ed. Tipografia Centrali ASE
Moldova, Chiginiu, 2008.;

-416-

-4r7 -

RAspurusuru
m rusre-cRrlA
Testel;ril5

Noliuni conceptuale privind

finan!ele

1.

bd

2.

a,b,cd)

3.
4.

a,b

5'
6.

a,b,c

a,b,cd

lO. a,b,cd,e,f
11.d

a,c

/.

cta

8'

b,c

12. e
13. a

t.

z.

cte

Z.

Mecanismul qi sistemul financi'rr

b
b,d
crd
arcre

1.b
2.a
3. b,d
4. b,cd
5. b,d,e
6. a,c,e
7.c
8.b
9.c
10. b,4u
11. brc,erh
12. ad,f,g
13. tF
14. b,d
l.c
2.c
3.a

Politica financiarS.la nivel

macroeconomic

+.

Bugetul gi sistemul bugetar

-418-

5.

Sistemul cheltuielilor publice

3.
4.
5.
6.
7.

11.b,c
12.a,cd
13.a,b,cd
l. b
2. b,c
3. a
4. b
Sistemul resurselor financiare
pubnice

-4r9-

6. c
7. e
8. e
9. ap
10. ltc

14. fals
15. fals
16. b
17. d
18. a

1. a,bd
2. cd,e

+.b
5. 9e
6.b
8.b
9.d
10. a,d,e
11. b,d,e
12. c
13. c
14. a,bd
15. c
L6. a,bd
L7. a
18. a
19. b

Impozite-nofiuni gerrerale

Politica dreinvt:sttifii

5.
6.
7.
8.

b,c
a,b
b,d
a,cd

9,

atc

10. a,c

l. a, bd
2. 4tc
b
J.
4. d
a

1.d
2. b,d
3.b
4.b
5.c

b,d
.

lCl. Morredl,c,redit gl echilibrul

rnonetar

ard

Asiguriri private in cadrul

sistemului economic

8.a
. adevirat
10. b
11. a
12. a
13. b,d

-420-

crd

10. a,c
11. c,d
12. a
13. a,cd
14. a,b
15. a,c
16. c
17. a,b,c
18. a

- 4"Zr-

19. b,d
20. b
21. c
22. a,b
1. a
d

z .b

24. cd
25. a

3.a
4, a,1b
5. b,cd
6.a
7. a,d
8.d
9.a
10. b
ll. a
12. b
13. c
14. b
15. b
16. a

27. a,bd
z g .b d
29. d
arb

1.

arb

Z.

a,b,c

Finanlele intreprinderii

3. b,cd

4.b
5.

a,b,c
4tc

11. Sistemulbancar

ard

8. a,cd
9. cd
10. b,c,d
ll. a,cd
12. b
13. c
14. b
atc

b
crd
12.Pia!afinanciari

ard

b
a

de

-423-