CAPITOLUL I FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND INVESTIŢIILE FINANCIARE

1.1. Noţiuni privind investiţiile şi clasificarea acestora

Investitiile, avînd ca finalitate obţinerea profitului, este un stimul în generarea noilor
activităţi şi un element decisiv al creşterii economice, al promovarii factorilor intensivi,
calitativi şi de eficienţă. La nivele superioare de decizie investiţia este un criteriu de
fundamentare decizională, deselecţie a proiectelor în cadrul unui portofoliu. Volumul de
investiţii al unei întreprinderi poate să ofere informaţii şi despre forţa sa economică şi intenţiile
sale strategice.
Noţiunea de investiţie ( investissement – franceză, investment – engleză; inversion –
spaniolă; investion – germană) este sinonimă, din punt devedere lingvistic cu alocare, plasare,
dotare şi prin extinsie ajungem la eforturi făcute acum în speranţa unor recompense viitoare.
În literatura de specialitate se întîlneşte o diversitate de opinii prvind conceptul investiţiilor.
Definirea investiţiilor se fac prin formulări mai mult sau mai putin cuprinzătoare. Conceptul de
investitie implică sensuri şi abordari variate. Dupa cum subliniază unii specialişti, prin investitie
se intelege: „o acţiune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse în speranţa ca în viitor se vor
încasa sume mai mari de bani sau se vor obţine alte beneficii”[Staicu F., Dimitriu M, Parvu D. –
Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Albatros, Bucureşti 1994, – 363 p., p.6] sau „orice
utilizare a unui activ în calitate de capital în scopul realizării de eficienţa economică şi deci de
profit”[ Vasilescu I., Luban F. Investiţiile în sistemul afacerilor, Editura EfiCon Press, Bucure ti
2003, –1018 p. p.134 ].
În sens larg, noţiunea de investiţie cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocărilor de
fonduri de la care se anticipează că se vor obţine venituri viitoare. Într-o astfel de abordare,
investiţia reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-o acţiune, într-un proiect sau operaţie pentru
a crea un spor de avuţie atît la nivelul individului, al firmei cît şi al societăţii în general
[Buhociu F., Negoescu Gh.. – Investitiile in economia de tranzitie, Editura Evrica, Braila 1998, -
185 p., p.12, 77, p.8].
Sub aspect financiar, investiţiile reprezintă cheltuieli de resurse care vor genera venituri
şi/sau economii pe o perioada îndelungata şi care, în consecinţă, vor permite astfel recuperarea
cheltuielilor iniţiale [Cistelican L. – Economia, eficienta şi finantarea investitiilor, Editura
Economica, Bucureşti 2002, – 536 p., p.14].
Din punct de vedere contabil, care este cel mai restrictiv, investiţia reprezintă toate bunurile
mobile şi imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create în întreprindere destinate a
rîmăne constant sub aceeaşi formă. Rigoarea contabilă a impus două condiţii de încadrare a
cheltuielilor în categoria investiţii: proprietatea şi decalajul între achiziţie şi consumul bunurilor
achiziţionate. Astfel, pentru ca o cheltuială cu achiziţionarea sau producerea unui bun sau
serviciu să fie considerată investiţie, trebuie ca acestea să intre, din punct de vedere juridic, în
proprietatea agentului economic, iar consumul lor să se facă pe o periodă mai lungă de timp, care
depăşeşte un exerciţiu financiar. Astfel, din perspectiva juridică şi contabilă, orice cheltuială care
nu are incidenţă patrimonială directă nu este considerată investiţie, chiar dacă aceasta sporeşte în
timp potenţialul şi performanţele întreprinderii.
Investiţia reprezintă un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării
situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobînzilor, dividendelor, altor venituri),
majorarea capitalului propriu şi cîştigarea altor profituri (paragraful 8 din S.N.C 25
„Contabilitatea investiţiilor”).
Astfel, punct de vedere financiar şi contabil investiţia reprezintă:
– achiziţia unui activ necesar derulării activităţii unei firme;
– alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ care va genera fluxuri
viitoare de venituri şi cheltuieli;
– schimbarea unei sume prezente şi certe contra speranţei de încasare viitoare a unor
venituri probabile;
– plasamentul care are în vedere desfăşurarea, în perioada de gestiune, a activităţii
economice a firmei;
– angajarea unor disponibilităţi în cumpărarea unor active.
Concept de primă importanţă al teoriei economice cu profunde rezonanţe în practică,
investiţia trebuie privită ca un consum de resurse de natură diversă sauca o cheltuială dacă avem
în vedere exprimarea acestora în unităţi valorice.
Deosebirea esenţială între cele două categorii de cheltuieli este dată de trăsăturile specifice
ale investiţiilor şi anume:
– durată, orice proiect de investiţie are ciclu de viaţă propriu
– eficienţă – conform căreia, agentul economic acceptă schimbarea unor disponibilităţi
prezente de resurse, în schimbul unei serii deefecte/încasări viitoare, care în sumă totală
absolută să fie superioare cheltuielilor iniţiale;
– riscul, care decurge din evoluţia parametrilor proiectului.
O viziune structurală logică, de mare actualitate şi care ţine cont de destinaţia concretă a
investiţiilor împarte investiţiile financiare în: investiţii de portofoliu şi investiţii directe.
– Investiţii de portofoliu sunt cheltuieli privind achiziţia de către o persoană fizică sau
juridică (investitor) rezidentă sau nerezidentă de valori mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni) pe
pieţele decapital organizate şi reglementate cu scopul dea obţine cîştiguri din dividende sau
dobînzi aferente acestora. Cîştigurile respective sunt rezultatul activităţii unor terţi implicaţi în
administrarea emitentului sau diferenţe favorabile de preţ de vînzare. Din cele de mai sus
deducem caracterul speculativ al acestui tit deinvestiţie. Conform opiniei specialiştilor în
literatura de specialitate, deplasarea capitalurilor dintr-o ţară în alta depinde în principal de
diferenţa de dobîndă.
– Investiţii directe sunt cheltuieli pe care un întreprinzător le face în vederea:
• participării la constituirea sau extinderea unei societăţi comerciale, indiferent de forma
sa juridică de constituire;
• dobîndirii deacţiuni sau părţi sociale, altfel decît la investiţiile de portofoliu;
• înfiinţării sau extinderii unor sucursale prin aport în natură sau aport financiar în
monedă naţională sau devize sau participarea la creşterea activelor unei firme prin orice mod
legal de finanţare.
Indiferent cum este abordat conceptul de investiţie se desprind cîteva trăsături comune:
– orice investiţie presupune transpunerea în cheltuieli a unor disponibilităţi băneşti;
– orice investiţie înseamna efort, sub mai multe aspecte (material, financiar, uman), dar în
urma carora se sconteaza efecte diverse, multiplicatoare, cel mai des sub forma unui spor de
profit, a carui realizare ramane incertă;
– orice investiţie implică renunţarea temporara, dar certă a unor resurse curente al căror
cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare.
Investiţiile financiare reflectă optiuni ale firmei de a efectua plasamente baneşti pe termen
lung sau scut în economia altor agenţi economici. Investiţia financiară constituie orice plasament
de capital efectuat de un investitor, persoană fizică sau juridică în titluri de valoare şi instrumente
financiare (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat, etc.) emise de societati şi banci comerciale sau de
catre stat şi tranzactionate la bursele organizate în concordanţă cu jocul cererii şi ofertei.
Operaţiile de atragere a capitalului temporar disponibil dau expresie şi conţinut activităţii
financiare desfăşurate de un agent economic.
Investiţiile financiare pot fi structurate astfel:
a) investiţii cu venit fix în certificate de depozit, conturi deeconomii, titluri de valoare ale
tezaurului sau emise deagenţi guvernamentali, obligaţiuni, warant-uri (opţiuni de cumpărare –
CALL pe termen lung);
b) investiţii în titluri de valoare derivate tranzacţionate pe piaţa secundară (contracte e tip
„options”, contracte de tip „futures”);
c) investiţii în titluri străine devaloare;
d) investiţii pe piaţa valutară;
e) investiţii pe piaţa monetară prin fonduri mutuale.
 Sursele de finanţare a investiţiilor efectuate de întreprinderi pot fi:
– disponibilităţi din anii precedenţi şi dobînzile pentru disponibilităţi
– sumele din vînzarea imobilizărilor şi din valorificarea celor casate;
– sumele reprezentînd amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale;
– sumele repartizate din profit şi cele reprezentînd reducerea de impozit pentru profitul
reinvestit;
– sumele împrumutate de la bănci pentru investiţii;
– sumele obţinute prin emisiuneaşi vînzarea deacţiuni şi obligaţiuni;
– mobilizarea resurselor interne şi alte surse.
La contabilizarea şi reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare acestea se clasifică
după următoarele criterii:
a) pe feluri ( după conţinutul economic);
b) pe direcţii de investire;
c) pe termene de deţinere.
În funcţie de conţinutul economic investiţiile se grupează în:
a) cote de participaţie;
b) titluri de valoare;
c) proprietate investiţională;
d) alte investiţii financiare.
Cota de participaţie reprezintă cota patrimeniului agentului economic, care aparţine
participantului. Ea se stabileşte în baza contractului de constituire a întreprinderii şi statutului
acesteia.
Titlurile de valoare sunt documente băneşti care certifică dreptul patrimenial al
proprietarului sau dreptul împrumutătorului faţă de emitentul acestora. În componenţa titlurilor
de valoare se disting: titluri de valoare materializate şi dematerializate, titluri de valoare
recuperabile şi nerecuperabile. Titlurile de valoare materializate reprezintă blanchetele
documentelor (acţiunile, obligaţiunile). Titlurile de valoare dematerializate sînt prezentate sub
formă de înregistrări pe conturi. Titlurile de valoarerecuperabile reprezintă dreptul deaobţine
valori nominale a acestora şi a dobînzilor aferente, fără dreptul de proprietate (obligaţiuni,
cambii, etc.) Titlurile de valoare nerecuperabile reprezintă dreptul de proprietate şi de obţinere a
unei cote de profit net al întreprinderii (acţiuni).
Tilurile de valoare cuprind:
a) Acţiunile – titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi care
confirmă dreptul deţinătorilor săi de a participa la conducerea societăţii pe acţiuni, de a primi
dividende şi o parte din patrimoniul societăţii la lichidarea acesteia. Acţiunile emise pot oferi
diferite privilegii deţinătorilor: privilegiul de vot, privilegiul de divident, privilegiul de dividend
cumulativ, privilegiul de participaţie, de concesiune, de răscumpărare.
b) Obligaţiunile – titluri de valoare care acordă deţinătorilor dreptul de a primi în termenul
stabilit valoarea nominală a acestora şi a venitului sub formă de dobîndă aferentă obligaţiunilor.
c) Titlurile de creanţe de stat – titluri de valoare care confirmă depunerea de către titularii
acestora a mijloacelor la buget şi care certifică dertul deţinătorilor de a primi în termenul
prevăzut o numită dobîndă şi valoarea nominală a titlului de valoare. În această categorie de
titluri de valoare se includ bonurile de trezorerie.
d) Certificatele bancare – titluri de valoare care confirmă depunerea mijloacelor în bancă
de către titularii acestora şi dreptul de a primi, la expirarea termenului fixat, suma depozitului şi
un anumit comision.
e) alte titluri de valoare – fac parte, obligaţiunile municipale, cu exepţia cambiilor primite,
care se reflectăîn componenţa creanţelor pe termen lung şi scurt.
Proprietatea investiţională reprezintă o investiţie pe termen lung în active nemateriale,
terenuri, clădiri care nu utilizează şi nu se exploateză la întreprinderea investitoare.
În componenţa altor investiţii financiare intră:
a) împrumuturile acordate – mijloace acordate de către întreprinderea investitoare altor
persoane juridice şi fizice pe un termen stabilit pentru o anumităplată (sau fără aceasta);
b) depozitele – depuneri în bănci sau în alte instituţii financiare pe un termen stabilit sau
nelimitat pentru un anumit comision;
c) alte investiţii – investiţii care nu au fost enumerate mai sus, de exemplu: creanţele,
certificatele de locuinţă etc.
După direcţiile de investire investiţiile se subdivizează în:
a) investiţii în părţi nelegate;
b) investiţii în părţi legate.
Părţile nelegate se consideră acele întreprinderi, cota investitorului în capitalul statutar al
cărora este pînă la 20%.
Părţile legate sunt întreprinderile asociate, fiice şi sub control mixt, cota investitorului în
capitalul statutar al acestor întreprinderi constituind peste 20%.
În contabilitate şi în rapoartele financiare, în funcţie de termenul presupus dedeţinere se
reflectă următoarele grupuri de investiţie:
a) investiţii pe termen lung;
b) investiţii pe termen scurt.
 Investiţiile pe termen lung sunt acele investiţii, pe care întreprinderea are intenţia să le
deţină mai mult de un an.
Investiţiile pe termen scurt cuprind investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le
deţină, să le vîndă sau să le achite în curs de un an.
Clasificarea investiţiilor după criteriile menţionate este prezentată în schema 1.
Schema 1
Clasificarea investiţiilor
Criterii de clasificare Grupe de clasificare

Feluri de investiţie

Cote de participaţie

Titluri de valoare

Proprietate investiţională

Alte investiţii financiare

În funcţie de direcţiile de investiţii

Investiţii n părţi nelegate

Investiţii n părţi legate

În funcţie de termenul de deţinere

Investiţii pe termen lung

Investiţii pe termen scurt

1.2. Modul general de reflectare a investiţiilor în conturile contabile

Pentru evidenţa investiţiilor pe termen lung în Planul de conturi sunt prevăzute următoarele
conturi:
– 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;
– 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”;
– 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”.
Contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor
întreprinderi, organizaţii.
Contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” este un cont de activ. În debitul
acestui cont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul părţilor nelegate, precum şi
valoarea investiţiilor procurate de la părţile nelegate, iar în credit – valoarea investiţiilor pe
termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vîmzare. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate la finele perioadei de gestiune şi
se reflectă în capitolul 1 „Active pe termen lung” din Bilanţul contabil.
În planul de conturi pentru contul 131 sînt prevăzute următoarele subconturi:
1311 „Cote de participaţie şi acţiunile;
1312 „Obligaţiunile”
1313 „Împrumuturi acordate”;
1314 „Alte investiţii pe termen lung”
Contul 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung ale întreprinderii în
întreprinderi asociate, fiice, mixte şi alte părţi legate.
Contul 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” este un cont deactiv. În debitul acestui
cont se reflectă valoarea de intrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate, inclusiv
cheltuielile privind procurarea titlurilor devaloare, precum şi calcularea suplimetară a diferenţei
pînă la valoarea nominală a titlurilor de valoare, plasarea mijloacelor în capitalul părţilor legate,
iar în credit – valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite şi decontarea diferenţei caredepăşeşte
valoarea nominală a titlurilor de valoare de datorii pe termen lung. Soldul conturlui 132 este
debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate la finele perioadei de
gestiune şi se reflectă în capitolul 1 „Active pe termen lung” din Bilanţul contabil.
În Planul de conturi pentru contul 132 sînt prevăzute următoarele subconturi:
1321 „Investiţii pe termen lung în întreprinderi – fiice”;
1322 „Investiţii pe termen lung în întreprinderi asociate”;
1323 „Investiţii pe termen lung în alte părţi legate”.
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung atît în părţi nelegate cît şi a investiţiilor pe
termen lung atît în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi, sau pe
întreprinderi în capitalul cărora au fost investite mijloace, pe termene de stingere.
 Contul 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” este destinat generalizării
informaţiei privind modificările (majorările diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung
rezultate din reevaluarea acestora sau la transmiterea acestora în grupa investiţiilor curente.
Contul 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” este un cont de contrat
rectificativ (de regularizare).În debitul acestui cont se reflectă sumele ecartului de reevaluare
(majorării) a valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea sumelor reducerii a acestora la iesărea
lor, iar în credit – sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de
reevaluare la ieşire. Soldul acestui cont este debitor – în cazul cînd sumele sumele ecartului de
reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi şi creditor
– în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de
reevaluare la finele perioadei de gestiune. În bilanţ soldul debitor se reflectă prin cifre obişnuite
(pozitive), cel creditor – prin cifre negative.
La contul 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” pot fi deschise
următoarele subconturi:
– 1331 „ Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung”;
– 1332 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung”.
Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri de
investiţie, pe clase şi pe emitenţi.
Pentru evidenţa investiţiilor pe termen scurt în Planul de conturi sunt prevăzute următoarele
conturi:
– 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”;
– 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”;
– 233 „ Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”.
Contul 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen scurt ale întreprinderilor în păţi
nelegate.
Contul 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” este un cont de activ. În debitul
acestui cont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen scurt procurate, precum şi calcularea
diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor devaloarerecuperabile, iar în credit – valoarea de
bilanţ a investiţiilor pe termen scurt ieşite şi casarea diferenţei caredepăşeşte valoare nominală a
titlurilor de valoare recuperabile. Soldul acestui cont estedebitor şi reprezintă valoarea
investiţiilor pe termen scurt în părţi nelegate la finele perioadei de gestiune.
La contul 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” pot fi deschise următoarele
subconturi:
– 2311 „Obligaţiuni şi alte titluri de valoare;
 – 2312 „ Depozite”;
– 2313 „Titluri de valoare cu lichiditate înaltă”;
– 2314 „Împrumuturi acordate”;
– 2315 „Alte investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”.
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen scurt în părţi nelegate se ţine pe tipuri şi clase de
investiţii, pe emitenţi sau întreprinderi în capitalul cărora sînt investite mijloacele, pe termen de
stingere etc.
Contul 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen scurt ale întreprinderilor în păţi
legate.
Contul 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate” este un cont de activ. În debitul
acestui cont se reflectă valoarea de intrare a investiţiilor pe termen scurt în părţi legate procurate,
precum şi calcularea suplimetară a diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor decreanţe pe
termen scurt, iar în credit – valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt ieşite şi casarea
diferenţei ce depăşeşte valoarea nominală a titlurilor devaloare recuperabile pe termen scurt.
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen scurt în părţi legate
la finele perioadei de gestiune.
În Planul de conturi pentru contul 232 sînt prevăzute următoarele subconturi:
2321 „Investiţii pe termen scurt în întreprinderi – fiice”;
2322 „Investiţii pe termen scurt în întreprinderi asociate”;
2323 „Investiţii pe termen scurt în alte părţi legate”.
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen scurt în părţi nelegate şi a investiţiilor pe termen
scurt în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau întreprinderi în capitalul
cărora sînt investite mijloacele, pe termen de achitare a acestora etc.
Contul 233 „ Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt” este destinat generalizării
informaţiei privind diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt în urma reevaluării acestora
(sau trecerea lor în grupa investiţiilor pe termen lung).
Contul 233 „ Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt” este un cont deregularizare,
de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează sumele de diminuare a valorii în investiţiile pe
termen scurt în cazul reevaluării acestora, iar în debit – casarea sumelor de diminuare a
investiţiilor pe termen scurt în cazul ieşirii şi raportarea sumelor depăşiteavalorii reevaluate în
estimarea anterioară. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma de diminuare a valorii
investiţiilor pe termen scurla la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în activele bilanţului
contabil cu semnul minus.
 Evidenţa analitică a sumelor de diminuare a valorii investiţiilor pe termen scurt se ţine pe
feluri de investiţii, pe clase şi emitenţi.

1.3. Contabilizarea investiţiilor financiare

Contabilizarea investiţiilor financiare presupune pe lîngă reflectarea operaţiunilor
economice prin formule contabile cît şi existenţa unui temei pentru înregistrarea acestor
operaţiuni.
La intrarea investiţiilor pe termen lung şi investiţiilor pe termen scurt pot fi
contabilizate următoarele operaţiuni economice:
1. Reflectarea valorii titlurilor devaloare (convenită cu fondatorii) primite de la fondatori ca
aport în capitalul statutar la crearea întreprinderii.
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 313 „Capital nevărsat”

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi:

– Actul de constituire al întreprinderii;
– Procesul – verbal de evaluare a aporturilor nebăneşti;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.

Înregistrarea menţionată este precedată de următoarea formulă contabilă:

Dt 313 „Capital nevărsat”, subcontul 3131 „Capital nevărsat privind cotele neachitate de
fondatori”
Ct 311 „Capital statutar”.

2. Reflectarea valorii titlurilor devaloare primite de la fondatori pentru stingerea datoriilor

privind acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 313 „Capital nevărsat”

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente:
– Procesul – verbal de primire – predare a titlurilor de valoare;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.

Înregistrarea menţionată este precedată de următoarea formulă contabilă:

 Dt 313 „Capital nevărsat”, subcontul 3132 „Capital nevărsat privind acoperirea
pierderilor anilor precedenţi”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită al anilor precedenţi”.

3. Reflectarea sumei majorării (ajustării) valorii titlurilor devaloare intrate în anii precedenţi.
Formula contabilă se întocmeşte la corectarea erorilor depistate după aprobarea rapoartelor
financiare anuale. Erorile depistate pînă la aprobarea rapoartelor financiare anuale se corectează
prin întocmirea formulelor contabile destornare sau suplimentare în aceeaşi corespondeţă a
conturilor ca şi la intrarea titlurilor devaloare.
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”.

În acest caz temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi :
– Documente ce confirmă intrarea titlurilor devaloare în anii precedenţi;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.

4. Reflectarea valorii de cumpărarea a titlurilor de valoare procurate în cazul achitării

nemijlocite a acestora cu mijloace băneşti:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 241 „Casa” ( în cazul achitării din casierie ) sau
Ct 242 „Cont curent în valută naţională” ( în cazul achitării din conturile curente în
valută naţională) sau
Ct 243 „Cont curent în valută străină” ( în cazul achitării din conturile curente în valută
străină) sau
Ct 244 „Conturi speciale la bănci” ( în cazul achitării din conturile speciale la bănci).

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Procesul – verbal de primire – predare a titlurilor de valoare;
– Dispoziţie de plată;
– Registrul de casă;
– Ordine de plată;
– Extrase din cont;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.

5. Reflectarea valorii de cumpărare a titlurilor de valoare procurate cu achitarea ulterioară:

– de la întreprinderi şi persoane terţe:
 Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Ct 539 „ Alte datorii pe termen scurt”.

– de la întreprinderi asociate, fiice şi de la alte părţi legate:

Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate.

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Procesul – verbal de primire – predare a titlurilor de valoare;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.

6. Reflectarea valorii titlurilor de valoare (convenită cu fondatorii) primite de la fondatori ca

aport în capitalul statutar la operarea modificărilor în acte de contituire ale întreprinderii:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 537 „ Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Decizia adunării fondatorilor privind modificarea capitalului statutar;
– Procesul – verbal de evaluare a aporturilor nebăneşti;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.
Pentru această operaţiune formula contabilă se întocmeşte în cazul primirii titlurilor de
valoare pînă la înregistrarea unor asemenea modoficări în actele de contituire. După înregistrarea
unor asemenea modificări datoriile fată de fondatori se decontează la majorarea capitalului
statutar al întreprinderii prin formula contabilă: Dt 537 Ct 311.
7. Reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de titluri de valoare pe termen lung constatate la
inventariere:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”.

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Procesul – verbal al comisiei deinventariere;
– Balanţa de verificare;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132.
8. Reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de titluri de valoare pe termen lung constatate la
inventariere:
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”.

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Procesul – verbal al comisiei deinventariere;
– Balanţa de verificare;
– Registrele de evidenţă la conturile 231, 232.
9. Reflectarea valorii venale a titlurilor devaloare primite cu titlu gratuit de la alte întreprinderi şi
persoane:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.

Drept bază pentru înregistrarea acestor operaţiuni economice pot servi următoarele
documente primare şi registre contabile:
– Contractul de donaţie;
– Procesul – verbal de primire – predare a titlurilor de valoare;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.
10. Reflectarea consumurilor aferente procurării invetiţiilor:
– sumele cheltuite prin titularii de avas:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” sau
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

– serviciile întreprinderilor şi persoanelor terţe:

Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.
– serviciile întreprinderilor asociate:
 Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate.
– impozite şi taxe nerecuperabile:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul.
– serviciile altor creditori:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 539 „ Alte datorii pe termen scurt”.

Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare şi registre contabile:
– Deconturi de avas;
– Facturi deexpediţie;
– Proces – verbal de prestare a serviciilor;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132, 231, 232.
11. Trecerea în cont a avensurilor acordate anterior pentru achitarea datoriilor aferente
operaţiunilor de procurare a titlurilor de valoare:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate sau
Dt 539 „ Alte datorii pe termen scurt”
Ct 224 „Avansuri pe termen scurta cordate”.

Drept temei pentru înregistrarea în contabilitate a acestei operaţiuni economice poate servi
nota de contabilitate.
12. Achitarea datoriilor aferente operaţiuniloe de procurare a titlurilor devaloare prin titularul de
avans:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate sau
Dt 539 „ Alte datorii pe termen scurt”
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” sau
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.
 Temei pentru înregistrarea acestei operaţiuni economice pot servi următoarele documente
primare: deconturi de avas şi documete de plată justificative
13. Achitarea datoriei aferente operaţiunilor de procurare a titlurilor de valoare cu mijloace
băneşti:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate sau
Dt 539 „ Alte datorii pe termen scurt”
Ct 241 „Casa” ( în cazul achitării din casierie ) sau
Ct 242 „Cont curent în valută naţională” ( în cazul achitării din conturile curente în
valută naţională) sau
Ct 243 „Cont curent în valută străină” ( în cazul achitării din conturile curente în valută
străină) sau
Ct 244 „Conturi speciale la bănci” ( în cazul achitării din conturile speciale la bănci).

Pentru această operaţiune economice drept temei pentru înregistrarea ei în contabilitate pot
servi următoarele documente primare:
– Dispoziţii de plată;
– Registrul de casă;
– Ordine de plată;
– Extrase din cont;
– Nota de contabilitate.

La acordarea împrumuturilor pe termen lung şi pe termen scurt se refelectă următoarele

operaţiuni economice:
1. Reflectarea sumelor împrumuturilor acordate altor întreprinderi şi persoane cu mijloace
băneşti:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 241 „Casa” ( în cazul acordării din casierie ) sau
Ct 242 „Cont curent în valută naţională” ( în cazul acordării din conturile curente în
valută naţională) sau
Ct 243 „Cont curent în valută străină” ( în cazul acordării din conturile curente în valută
străină) sau
Ct 244 „Conturi speciale la bănci” ( în cazul acordării din conturile speciale la bănci).

Temei pentru înregistrarea împrumuturilor acordate altor întreprinderi şi persoane cu

mijloace băneşti pot servi următoarele documente primare şi registre contabile:
– Procesul – verbal de primire – predare a titlurilor de valoare;
– Dispoziţie de plată;
– Registrul de casă;
– Ordine de plată;
– Extrase din cont;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132,231,232.
Formula contabilă pentru această operaţiune se întocmeşte, de asemenea, la deschiderea
conturilor de depozit în bănci.
2. Reflectarea împrumuturilor acordate altor întreprinderi şi persoane în natură sub formă de:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 211 „Materiale” ( în cazul acordării sub formă de materile ) sau
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” ( în cazul acordării sub formă de
OMVSD ) sau
Ct 216 „Prucţie gata” ( în cazul acordării sub formă de producţie gata ) sau
Ct 217 „Mărfuri” ( în cazul acordării sub formă de mărfuri).
Temei pentru înregistrarea acestor operaţiuni pot servi următoarele documente primare şi
registre contabile:
– Contracte de împrumut;
– Facturi de expediţie;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132,231,232.

La acordarea împrumuturilor trebuie de avut în vedere că potrivit atr. 867 alin. (1) din
Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutator) se obligă să dea în proprietatea
celeilate (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar acesta se obligă să restituie banii în
aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-
au fost date.
În cazul în care condiţiile menţionate nu se respectă (de exemplu, la expirarea termenului
împrumuturilor se restituie alte active sau se recuperează valoarea activelor primite cu mijloace
băneşti), acordarea împrumuturilor în natură se consideră vînzarea obişnută a activelor cu
recunoaşterea veniturilor, cheltuielilor şi calcularea TVA.

Transferarea activelor nemateriale şi materiale pe termen lung în componenţa

proprietăţii invetiţionale se contabilizează în felul următor:
– Trasferarea (la valoarea de bilanţ) în componenţa proprietăţii invetiţionale:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
Ct 111 „Active nemateriale” ( în cazul transferării din contul activelor nemateriale ) sau
Ct 122 „Terenuri” ( în cazul transferării terenurilor) sau
Ct 123 „Mijloace fixe” ( în cazul transferării mijloacelor fixe.
 Temei pentru înregistrarea transferarării activelor nemateriale şi materiale pe termen lung
în componenţa proprietăţii invetiţionale pot servi următoarele documente primare şi registre
contabile:
– Ordinul (dipoziţia) conducătorului întreprinderii privind transferarea în
componenţa proprietăţii investiţionale a activelor pe termen lung;
– Procesul – verbal de primire – predare a activelornemateriale, terenurilor şi
mijloacelor fixe;
– Nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131, 132.

Transferarea activelor nemateriale, terenurilor şi mijloacelor fixe în componenţa

proprietăţii investiţionale se efectuează în cazul în care întreprinderea nu utilizează în activitatea
sa activele sus – menţionate. Dacă pînă la transferarea proprietăţii investiţionale activele
nematerile şi mijloacele fixe s-au aflat în folosinţă (exploatare), concomitent se decontează
amortizarea (uzura) acumulată a acestora prin următoarea formulă contabilă: decit unul din
conturile 113, 124, credit unul din conturile – 111, 123.

Refectarea diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor de intrare a investiţiilor se

contabilizează în felul următor:
1. Reflectarea diferenţelor de curs favorabile aferente:
– operaţiunilor de procurare a titlurilor de valoare:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate sau
Dt 539 „ Alte datorii pe termen scurt”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.
– împrumuturilor acordate şi conturilor de depozit:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.

2. Reflectarea diferenţelor de curs nefavorabile:

– operaţiunilor de procurare a titlurilor de valoare:
Dt 722 „Cheltuieli din activităţi financiare”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” sau
Ct 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Ct 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
– împrumuturilor acordate şi conturilor de depozit:
Dt 722 „Cheltuieli din activităţi financiare”
 Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Ct 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate sau
Ct 539 „ Alte datorii pe termen scurt”
Temei pentru înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor de intrare a
investiţiilor pot servi nota de contabilitate şi Registrele de evidenţă la conturile 131,
132,231,232.

Diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea nominală a titlurilor devaloare de datorii

se refelectă prin următorele operaţiuni economice:
1. Calcularea suplimetară a diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a titlurilor de
valoare de datorii pe termen lung aferente perioadei de gestiune curente (lună, trimestru).
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”.

2. Calcularea suplimetară a diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a titlurilor de
valoare de datorii pe termen scurt aferente perioadei de gestiune curente (lună, trimestru).
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

Ct 612 „Alte venituri operaţionale”.

Formulele contabile pentru aceste operaţiuni se întocmesc în cazul în care valoarea de
intrare a titlurilor de valoare de datorii procurate este mai mică decît valoarea lor nominală.
3. Decontarea diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a titlurilor de valoare de
datorii pe termen lung aferente perioadei de gestiune curente (lună, trimestru).
Dt 721 „Cheltuieli din activitatea de investiţie”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
4. Decontarea diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a titlurilor de valoare de
datorii pe termen scurt aferente perioadei de gestiune curente (lună, trimestru).
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Ct 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Formulele contabile pentru aceste operaţiuni se întocmesc în cazul în care valoarea de
intrare a titlurilor de valoare de datorii procurate este mai mare decît valoarea lor nominală.
Drept temei pentru contabilizarea diferenţeilor între valoarea de intrare şi valoarea
nominală a titlurilor devaloare de datorii pot servi nota de contabilitate şi Registrele de evidenţă
la conturile 131, 132,231,232.
 1.4. Acte normative de bază privind contabilitatea şi impozitarea investiţiilor
La contabilizarea şi impozitarea investiţiilor financiare, în afară deactele normative
cucaractergeneral, este necesar a se conduce de:
– Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199 – XIV din18.11.1998;
– S.N.C. 3 „Conponenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
– S.N.C 18 „Venitul”, aprobat prin ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova
nr. 174 din 25.12.1997;
– S.N.C. 24 „Publicitatea informaţiei privind părţile legate”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
– S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”, aprobat prin ordinul Ministerului Finaţelor al
Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
– S.N.C 27 „Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile fiice”, aprobat prin ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova nr. 16
din 29.01.1999;
– S.N.C 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
– Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”, aprobate
prin ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
– Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C 27 „Rapoartele financiare consolidate şi
contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”, aprobate prin ordinul Ministerului
Finaţelor al Republicii Moldova nr. 59 din 04.06.2001;
– Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C 28 „Contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile asociate”, aprobate prin ordinul Ministerului Finaţelor al Republicii Moldova
nr. 16 din 29.01.1999;

CAPITOLUL II CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR PE TERMEN LUNG LA S.R.L.

„XXX”
2.1. Evaluarea şi contabilitatea intrării şi ieşirii investiţiilor pe termen lung
Intrarea investiţiilor pe termen lung la întreprindere are loc în urma:
 – procurării titlurilor de valoare contra plată sau prin alt mod (primirea ca aport la
capitalul statutar; reflectarea plusurilor constatate la inventariere; intrarea cu titlu
gratuit etc)
– transferării activelor nemateriale şi materiale pe termen lung în componenţa
proprietăţii investiţionale
Titlurile de valoare intrate se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu suma
mijloacelor băneşti plătită sau valoarea venală a altei forme de compensare, oferită la procurarea
investiţiilor.
Valoarea de intrare se compune din valoarea de procurare şi cheltuielile aferente procurării
(comisioanele de broker şi bancare, taxe, impozite prevăzute de legislaţia în vigoare şi
altecheltuieli pentru achiziţionarea lor). Valoarea de intrare a investiţiilor determinată la
procurarea lor în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul B.N.M. în vigoare la
data intrării (înregistrării în bilanţ).
În conformitatea cu paragraful 12 din S.N.C. 25, valoarea de intrare a investiţiilor este
egală cu:
– suma mijloacelor băneşti achitate sau echivalentelor acestora – pentru investiile
achiziţionare contra mijloace băneşti sau echivalentul acestora;
– valoarea venală a titlurilor de valoare emise – pentru investiţiile achiziţionate integral sau
praţial în contul emisiunii de către investitor a acţiunilor sau altor titluri de valoarea;
– valoarea venală a activului predat pe calea schimbului – pentru investiţiile achiziţionate
pe calea schimbului sau schimbului parţial;
– valoarea venală a activului primit pe calea schimbului – pentru investiţiile primite în
schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esenţial de valoarea venală a
investiţiilor primite.
Astfel, evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora:
– contra mijloace băneşti;
– în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sale sau a altor titluri de valoare;
– pe calea schimbului cu alte active.
Să examinăm, cum sunt evaluate investiţiile în aceste cazuri şi cum se vor înregistra
operaţiile în conturi:
1. În cazul cînd investiţia se procură contra mijloace băneşti, este suficient de a calcula
suma mijloacelor băneşti plătite sau care urmează a fi plătită pentru investiţie şi a
cheltuielilor aferente acetora.

Exemplul 1
 Întreprinderea a procurat 1 000 obligaţiuni cu preţul unitar de 60 lei. Cheltuielile de
consulting constituie 576 lei, iar plata brokerului 1 824 lei. Valoarea de intrare a obligaţiunilor
constituie 62 400 lei (60 000 + 576 + 1 824).
Aceste sume vor fi înregistrate în contabilitate în felul următor:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 62 400 lei
Ct 241 „Casa”,
Ct 242 „Cont de decontare” sau
Ct 243 „Cont valutar” 62 400 lei.

Aceste conturi se creditează în cazul cînd plata pentru titlurile de valoare sau alte investiţii
şi pentru servicii coincide cu momentul primirii acestora. În caz contrar, decontarile se
efectuează cu ajutorul contului 539 „Alte datorii pe termen scurt”, dacă plata va avea loc după
primirea investiţiilor şi serviciilor, sau al contului 229 „Alte creanţe pe termen scurt”, dacă plata
a fost anticipată.

2. În cazul cînd investiţiile se procură parţial sau integral în contul emiterii de către
investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare, valoarea de intrare a investiţiilor se
determină, luînd ca bază valoarea venală a titlurilor de valoarea emise şi cheltuielile de
procurare.
Valoarea venală poate să coincidă sau nu cu valoarea activelor schimbate. Ea poate fi
determinată în baza valorii de piaţă a titlurilor de valoare, dacă acestea nu au circulaţie pe piaţă,
sau a titlurilor de valoare similare. Daca în acest caz nu este posibilă determinarea valorii venale,
ea se evaluează de săecialiştii estimatori independeţi sau de instituţiile care dispun de certificate
de calificare.
Valoarea venală evaluată în afara preţului de piaţă trebuie să fie aprobată de către Consiliul
de directori (conducerea) al întreprinderii investitoare.

Exemplul 2.
O societate pe acţiuni a emis 1 000 acţiuni cu valoarea nominală de 96 lei pentru a
procura obligaţiuni în valoare de 84 000 lei. Valoarea venală a acţiunilor este de 102 000 lei.
Serviciile de consulting constituie 2 400 lei. Valoarea de intrare a obligaţiunilor procurate –
104 400 lei ( 102 000 + 2 400) va fi reflectată în contabilitate astfel:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 104 400 lei
 Ct 313 „Capital nevărsat” 102 000 lei
Ct 242 „Cont de decontare” 2 400 lei
Totodată se reflectă valoarea nominală a acţiunilor şi a diferenţei la vînzarea acestora:
Dt 313 „Capital nevărsat” 102 000 lei
Ct 311 „Capital statutar” 96 000 lei
Ct 312 „Capital suplimentar” 6 000 lei.

3. În cazul cînd investiţiile se procură pe calea schimbului cu alt activ, valoarea de intrare
este egală cu valoarea venală a activului cedat şi cheltuielile de procurare:

Exemplul 3.
Întreprinderea a predat unei firme un strung cu valoarea venală de 18 000 lei pentru 1000
acţiuni cu preţul 21,60 lei. Valoarea de intrare a obiectului este de 28 800 lei, uzura –12 000 lei.
Cheltuielile de procurare a acţiunilor constituie 360 lei.
Valoarea de intrare a acţiunilor este de 18 360 lei (18 000 + 360).
În contabilitatea investitorului se întocmesc următoarele formule contabile:

a) valoarea şi uzura obiectului predat:

Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 16 800 lei
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” 12 000 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 28 800 lei

b) valoarea titlurilor de valoare primite:

Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 18 360 lei
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 18 000 lei
Ct 241 „Casa” sau
Ct 242 „Cont de decontare” 360 lei
c) constatarea venitului:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 18 000 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 18 000 lei.
 Referitor la operaţiunile de schimb al activelor contra investiţii trebuie de luat în
consideraţie că în cazul cînd valoarea acestora doferă esenţial, valuarea de intrare a investiţiile se
determină, pornind de la valoarea venală a activului primit (adică a titlurilor de valoarea).
Pot fi cazuri cînd investiţiile se procură cu dobînzile neplătite. Acestea se referă mai mult la
obligaţiuni. Conform S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor” suma dobînzilor se include în
valoarea de intrare a obligaţiunilor.

Exemplul 4
Întreprinderea a procurat obligaţiuni în valoare de 48 000 lei, la care a fost calculată
dobînda în sumă de 6 000 lei. Valoarea de intrare a obligaţiunilor este de 54 000 lei.
Corespondenţa conturilor privind valoarea de intrare este:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 54 000 lei
Ct 241 „Casa”,
Ct 242 „Cont de decontare” sau
Ct 243 „Cont valutar” 54 000 lei.
Suma dobînzilor aferente perioadei de pînă la procurarea obligaţiunilor la calculul
dobînzilor pe termenul respectiv se scade din valoarea obligaţiunilor.
Să presupunem că suma dobînzilor totale constituie 10 800 lei, din care 6 000 revin
perioadei de pînă la procurarea obligaţiunilor:
În contabilitate se fac următoarele înregistrări:
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
subcontul 2282 „Creanţe pe termen scurt privind dobînzile şi redevenţele
calculate 10 800 lei
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 6 000 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 4 800 lei.
Aşadar, efectuînd această operaţie, valoarea de intrare a obligaţiunilor s-a corectat şi a
devenit reală.

2.2. Reevaluarea şi contabilitatea modificării valorii investiţiilor financiare pe termen lung

Investiţiile pe termen lung la întreprindere se reflectă în bilanţ în baza uneia din
următoarele metode de evaluare:
– la valoarea de intrare;
– la valoarea reevaluată;
 – la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piţă (numai
pentru titlurile corporative de piaţă)
În conformitate cu prevederile S.N.C 25 „Contabilitatea investiţiilor” metoda valorii de
intrare este considerată ca metodă de bază. Esenţa ei constă în aceea ca valoarea de intrare
rămîne neschimbată pe parcursul perioadei de deţinere a investiţiei.
Valoarea de intrare a titulurilor de valoare de datorii poate să nu corespundă cu valoarea
nominală (de răscumpărare) a acestora. În acest caz suma respectivă a diferenţei privind titlurile
de valoare (cu excepţia acţiunilor) se amortizează astfel încît, la momentul răscumpărării titlului
de valoare, valoarea de procurare (de intrare) a acestuia să corespundă cu valorea nominală (de
răscumpărare).
Calcularea suplimetară (decontarea) diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea
nominală a obligaţiunilor se efectuează prin metoda liniară (în cote egale) pe măsura calculării
dobînzii (venitului) aferente. În cazul cînd obligaţiunile au fost procurate cu dobînzile neachitate,
aceste dobînzi nu se iau în consideraţie la calculele de aducere a valorii de intrare a obligaţiunii
pînă la valoare nominală.
Diferenţa de preţ a investiţiilor poate fi cu „plus” (în cazul cînd valoarea de intrare este mai
mare decît cea nominală) şi cu „minus” (în cazul cînd valoarea de intrare este mai mică decît cea
nominală).
În contabilitate amortizarea diferenţei dintre valoarea de intrare şi valoarea nominală a
obligaţiunilor se reflectă în felul următor:

Exemplul 5. Diferenţa cu „minus”

Întreprinderea a procurat 1 000 obligaţiuni cu preţul de 36 lei, valoarea nominală a
cărora este de 43 200 lei.
Diferenţa constituie 7 200 lei (36 000 – 43 200). Termenul de deţinere a obligaţiunilor este
de 10 ani. Amortizarea anuală constituie 720 lei (7 200 : 10).
Această sumă va fi înregistrată prin formula contabilă:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 7 200 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 7 200 lei.

Exemplul 6. Diferenţa cu „plus”

Întreprinderea a procurat 1000 obligaţiuni cu preţul de 52,80 lei, valoarea nominală a
cărora este de 48 000 lei. Diferenţa constituie 4 800 lei (52 800 – 48 000). Termenul de deţinere
a obligaţiunilor este de 8 ani. Amortizarea anuală constituie 600 lei (4 800 : 8).
 Această sumă va fi înregistrată prin formula contabilă:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 600 lei
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 600 lei.

În metoda de evaluare a investiţiilor la valoarea de intrare există o excepţie. Dacă cursul

investiţiei scade permanent sau dacă valoarea de intrare a activelor întreprinderii investite scade
brusc, valoare investiţiilor se diminuează şi se recunoaşte ca cheltuială. Dacă ulterior valoarea
investiţiei va creşte, suma diferenţei se trece la venit, dar numai în marimea valorii de intrare.

Exemplul 7.
Valoarea de intrare a obligaţiunilor la 1 iulie 2007 este 54 000 lei (1 000 x 54). La 30
iunie 2008 preţul unitar de piaţă al acestor titluri de valoare a scăzut pînă la 32,40 lei. La 31
decembrie 2008 preţul de piaţă al obligaţiunilor a crescut din nou şi constituie 50,40 lei.
În contabilitate se fac următoarele înregistrări:

La 30 iunie 2008 valoarea de piaţă este de 32 400 lei, suma scăderii valorii – 21 600 lei
(21 600 – 54 000).
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 21 600 lei
Ct 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” 21 600 lei.
La 31 decembrie 2008 valoarea de piaţă constituie 50 400 lei, suma creşterii valorii
investiţiei – 18 000 lei (42 000 – 32 400).
Dt 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” 18 000 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 18 000 lei.

Metoda reevaluării periodice a investiţiilor poate fi utilizată de întreprindere pentru a lua

în consideraţie variaţia schibării cursului lor (diminuare sau creştere) la piaţa titlurilor de valoare.
Reevaluarea investiţiilor pe termen lung se efectuează în cazul în care valoarea de bilanţ a
acestora diferă esenţial de valoarea venală (justă).
Întreprinderea determină de sine stătător frecvenţa şi modul de efectuare a reevaluării
investiţiilor pe termen lung. În urma efectuării reevaluării se stabileşte valoarea reevaluată a
investiţiilor pe termen lung care se determină la valoarea venală .
Diferenţa din reevaluare (reducerea sau ecartul de reevaluare) investiţiilor pe termen lung
se trece la diminuarea sau majorarea capitalului propriu cu ajutorul contului 341 „Diferenţe din
reevaluarea activelor pe termen lung”.
 La ieşirea investiţiilor pe termen lung diferenţa de reevaluare se decontează respectiv la
cheltuielile sau veniturile activităţii investite.
Temei pentru înregistrarea reevaluării investiţiilor pe termen scurt întreprinderea utilizează
următoarelele documente:
– proces-verbal dereevaluare a investiţiilor pe termen lung;
– notade contabilitate;
– Registrele de evidenţă la conturile 131.

Exemplul 8.
Întreprinderea a procurat la 30 iunie 2007 1 500 acţiuni cu preţul de 36 lei. La 31
decembrie 2007 preţul lor a scăzut pînă la 31,20 lei, iar la 30 septembrie 2008 s-a ridicat pînă
la 39,60 lei.
În contabilitate se fac următoarele înregistrări:
La 31 decembrie 2007 diferenţa negativă este de 7 200 lei [1500x(31,20 – 39,60)].
Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” 7 200 lei
Ct 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” 7 200 lei
La 30 septembrie 2008 diferenţa pozitivă este de 12 600 lei [1500x(39,60 – 31,20)].
Dt 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” 12 600 lei
Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. 12 600 lei.

Metoda reflectării investiţiilor în una din două valori – valoarea de intrare şi valoarea de
piaţă prevăd compararea valorilor, însă pentru evaluare se alege cea mai mică valoare,
respectîndu-se principiul prudenţei. Dacă preţul se modifică, acestea nu se consideră ca
reevaluare a investiţiilor, ci metodă de reflectare a lor la data întocmirii bilanţului contabil. Chiar
dacă această metodă se utilizează numai la evaluarea titlurilor de valoare corporative, trebuie de
avut în vedere că toate modificările valorii acestor investiţii se fac în ansamblu pe portofoliu,
adică se iau în consideraţie toate titlurile de valoare corporative, de care dispune întreprinderea.

Exemplul 9.
La 31 decembrie 2008 întreprinderea investitoare dispune de titluri de valoare corporative
cu valoarea totală de intrare de 55 200 lei. Valoarea de piaţă a acestor investiţii (în ansamblu
pe portofoliu) constituie 50 400 lei.
Deci pentru a înregistra în bilanţ aceste investiţii pe termen lung se ia valoarea mai mică
(de piaţă) în sumă de 50 400 lei.
 Diferenţa pozitivă sau negativă a valorii investiţiilor se contabilizează ca şi în cazul
metodei de reevaluare.
În bilanţ rezultatele modificării preţului (valorii) investiţiilor vor fi reflectate în felul
următor:

2.3. Contabilitatea investiţiilor în întreprinderi asociate

CAPITOLUL III PATICULARITĂŢILE EVALUĂRII ŞI EVIDENŢEI INVESTIŢIILOR

PE TERMEN SCURT LA S.R.L. „XXX”
3.1. Metode de evaluare a investiţiilor pe termen scurt

3.2. Majorarea investiţiilor pe termen scurt prin diminuarea investiţiilor pe termen

lung (Transferarea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt)
Transferarea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt, la întreprindere, se
efectuează în cazul cînd în cursul anului curent se prevede ieşirea acestora. Investiţiile pe termen
lung transferate în investiţii pe termen scurt sînt evaluate la valoarea cea mai mică dintre
valoarea de intrare şi valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen lung.
Dacă investiţia pe termen lung a fost reevaluată pînă la transferarea în investiţii pe termen
scurt şi suma ecartului dereevaluare a fost raportată la majorarea capitalului prpriu, în cazul
transferării valoarea de bilanţ a investiţiei şi capitalul propriu se micşorează cu această sumă.
La reflectarea transferului investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt
întreprinderea întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau
Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”.
La reflectarea decontării sumei reducerii de reevaluare a investiţiilor pe termen lung
reevaluate anterior la transferarea acestora în investiţii pe termen scurt întreprinderea întocmeşte
următoarea formulă contabilă:
Dt 133 „ Modificarea valorii investiţiei pe termen lung”
Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.
La decontarea sumei ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung reevaluate
anterior la transferarea acestora în investiţii pe termen scurt întreprinderea întocmeşte următoarea
formulă contabilă:
Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
 Ct 133 „ Modificarea valorii investiţiei pe termen lung”.
În cazul transferarării investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt sumele
reducerii sau ecartului dereevaluare a acestora nu trebuie sa fie decontate la cheltuielile sau
veniturile de investiţii, întrucît, în acest caz, are loc ieşirea acestor investiţii, ci doartransferarea
lor dintr-o categorie în alta.
La decontarea diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea de bilanţ a investiţiilor pe
termen lung transferate în categoria investiţiilor pe termen scurt întreprinderea întocmeşte
următoarea formulă contabilă:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” .
Formula contabilă se întocmeşte în cazul în care valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen
lung este mai mică decît valoarea de intrare a acestora.
Pentru înregistrarea transferului investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt
întreprinderea întocmeşte următoarele documente primare şi registre de evidenţă:
– proces – verbal de transferare a investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt;
– nota de contabilitate;
– Registrele de evidenţă pentru conturilie 131, 132,231,232.

3.3. Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt şi transferarea lor în investiţii pe

termen lung
Transferarea investiţiilor pe termen scurt în investiţii pe termen lung se efectuează în
cazurile în care întreprinderea intenţionează să deţină aceste investiţii mai mult de un an.
Fiecare investiţie pe termen scurt distinct transferată în categoria investiţiilor pe termen
lung este evaluată la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă.
Suma diminuării valorii de intrarea investiţiilor pe termen scurt se înregistrează ca alte
cheltuieli operaţionale. Ulterior sumele majorării valorii reevaluate a investiţiilor pe termen scurt
se reflectă ca alte venituri operaţionale în limitele valorii de intrare a acestora.