Sunteți pe pagina 1din 11

Piata muncii in Republica Moldova 3.1Particularitatile pietei muncii Piata muncii in Republica Moldova este in formare .

Au loc dezechilibre care se manifesta prin cresterea somajului, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca prin descresterea productivitatii muncii si in consecinta reducerea salariilor reale. O mare parte a populatiei apte de munca nu e prezenta pe piata muncii. Cele mai recente date indica ca rata somajului in Moldova (raportul intre numarul somerilor si populatia activa) a constituit in primul trimestru al anului 2004 7, 9 la suta. Potrivit datelor Biroului International al Muncii, numarul somerilor in Moldova a constituit peste 117 mii persoane. La populatia economica activa a RM se refera 1 mil. 474 mii persoane. Printre someri 9,6 la suta constituie barbati, 6,4 la suta femei. Se mentine un decalaj considerabil intre rata somajului in orasele republicii (12,2 la suta) si localitatea rurala (4,5 la suta) Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, la 1 aprilie 2004 numarul somerilor inregistrati oficial a constituit circa 29 mii persoane, fiecare al saselea a fost concediat in urma reducerii personalului scriptic. Doar fiecare al 19-a somer inregistrat in Moldova primeste indemnizatie de somer, a carei valoare medie constituie 393 lei (33,3 dolari). Pentru un loc vacant anuntat de intreprinderile in Moldova pretind in medie 6 someri. Problemele principale cu care se confrunta actualmente piata fortei de munca sunt: 1. Lipsa unei analize profunde a proceselor pe piata muncii, care ar sta la baza elaborarii politicilor de formare profesionala si ocupare a fortei de munca. 2. Numarul mic de locuri de munca libere in economia nationala. 3. Salariile mici disponibile si cerintele mari inaintate de catre agentii economici pentru ocuparea locurilor de munca. 4. Nivelul de calificare al persoanelor aflate in somaj nu corespunde cererii pe piata fortei de munca. 5. Posibilitatile reduse de angajare in campul muncii pentru femei, tineret, absolventi ai institutiilor de invatamant. 6. Sporirea numarului persoanelor ocupate in sectorul neformal si exploatarea fortei de munca de catre agentii economici. Fiind angajate neoficial, persoanele mai ales cele tinere, lucreaza o luna sau doua, dupa care sunt concediate fara a fi remunerate. Odata cu crearea de la 01.01.2002 a Inspectiei Muncii, care deja si-a inceput activitatea, acest fenomen negativ va disparea. 7. Rolul scazut al patronatului si sindicatelor in realizarea politicilor pe piata fortei de munca. 8. Tendinta de reducere a fortei de munca. Scaderea numarului populatiei economic active si a populatiei ocupate in economie este un fenomen relativ normal in conditiile substituirii unui sistem economic cu altul. Populatia economic activa s-a redus in anul 2001 cu 54 mii persoane fata de anul 1997, iar populatia ocupata in economia nationala - cu 147 mii persoane.

9. Utilizarea insuficienta a potentialului uman in perioada actuala este conditionata de scaderea cererii de forta de munca de calificare inalta, motivata de schimbari structurale in economie, de nivelul scazut al salariilor, lipsa locurilor de munca s.a. Actualmente nu se poate estima numarul persoanelor aflate peste hotare in scopul muncii la ora actuala , datorita caracterului clandestin al multora aflati peste hotare la ora actuala. Studiile existente la ora actuala ne ofera o informatie foarte diferentiata si controversata. Oficial 340,000. Neoficial 500,000- 600,000. Cifra de 1 milion este eronata. Principalele cauze a plecarii lor sint :lipsa de oportunitati de angajre la munci bine remunerate, somajul, anumite sectoare desi ofera posturi de munca, cetatenii nu le accepta din cauza salariilor mici, or prestind aceleasi munci peste hotare, acestia pot obtine venituri mult mai mari. Conform studiului realizat de catre Alinata Microfinantare realizat prin suportul Fundatiei SOROS si a OIM pe un esantion de circa 10.000 migranti aproape o treime din migranti nu aveau inainte de plecare o ocupatie stabila aducatoare de venituri. Altii 32 erau angajati in sectorul bugetar in calitate de medici, invatatori, functionari ai institutiilor publice , jumatate avind studii superioare. Aproape un sfert din totalul migrantilor erau angajati nebugetari. 26 % din migranti au avut resurse personale pentru acoperirea costurilor legate de emigrare. Altii 26% au imprumutat bani de la camatari sau din alte surse , platind dobinzile corespunzatoare. Cea mai mare parte din cei care au avut in Moldova locuri de munca in sectorul bugetar (preponderent in sistemul educational, medicina sau administratie publica) peste hotare, indeplinesc munci necalificate, cum ar fi menajul casnic si ingrijirea sociala (50,7%), sau la constructii si reparatii (20,1%). Ei isi gasesc locuri de munca preponderent in Europa de Vest, cca 63,7% din ei aflandu-se in acele tari. In acelasi timp, doar 12,9% dintre persoanele ce cauta castig in CSI au studii superioare si doar 21,6% au avut acasa loc de munca in educatie, medicina sau administratie publica. Din cele constatate , putem afirma ca nu cei mai saraci pleaca la munci peste hotare, probabil lumea decide sa plece de frica de deveni saraci, decat de saracie, macar din simplul motiv ca plecare peste hotare la ora actuala inseamna sume enorme de bani platite intermediarilor pentru obtinerea de vize sau pentru facilitarea intrarii in tara de destinatie in conditii ilegale. In cele mai multe cazuri decizia de a pleca peste hotare este legata de un eveniment care trebuie sa se produca in familie si care necesita cheltuieli suplimentare financiare de care majoritatea persoanelor nu sunt pregatite: studiile copiilor, nuntile, reparatiile la case, conditii de trai pentru tinerele familii etc. Faptul ca cetatenii au unele necesitati financiare pana la plecare sunt confirmate si de felul in care cheltuiesc banii. Vezi te rog raspunsul vis-a vis de remitente. Intr-un viitor nu foarte apropiat este forte posibil in mare parte datorita faptului ca nu sunt elaborate politici de motivare pentru cetatenii plecati sa revina si sa investeasca in economia nationala. Toate studiile dovedesc urmatorul lucru, ca daca pe parcursul a trei ani migrantul nu revine acasa, sansele acestuia de a reveni si a se integra scad simtitor. Ori cea ce remarcam mai recent, este ca foarte multe familii tinere plecate citiva ani in urma, dupa legalizare , isi iau si membrii familiilor. Inca un fapt ce trebuie luat in considerare este si sporul negativ al populatiei, care va duce la descresterea numerica a fortei de munca care va intra pe piata fortei de munca.
2

Cu astfel de fenomene s-au confruntat si multe tari europene , spre care se indreapta forta de munca din Moldova, cum ar fin Italia, Grecia, Spania, Portugalia. Din statistica oficiala, prezentata de catre Departamentul Migratiune, aflam despre 6678 persoane angajate legal peste hotarele Moldovei in anii 1993-2003, majoritatea fiind angajata in Israel (de la 11 in 1993 pana la 1.165 persoane pentru anul 2003) . Datele prezentate in urma cercetarilor sociologice efectuate de Departamentul Statistica si Sociologie, pentru anul 2002, arata ca peste hotare muncesc, legal si ilegal, nu mai mult de 234,000 cetateni ai Moldovei. Aceasta cifra cuprinde 11.4 % din populatia activa a Moldovei, barbatii constituind 68.3%, iar lucratorii rurali 69,9% . Datele obtinute de la Departamentul Trupelor de Graniceri privind trecerea frontierei de stat demonstreaza o tendinta stabila pe tot parcursul anului 2003 (cu exceptia a doua luni-mai si decembrie), de prevalare a iesirilor (1848461) din tara a cetatenilor Republicii Moldova fata de intrarea (1753955) lor. Astfel, soldul este negativ: din tara au iesit cu 94506 persoane mai mult decat au intrat. Din numarul total al persoanelor la iesire din tara 837589 (sau 45,31%) sunt femei, pe cand la intrare in tara au fost inregistrate doar 773886 (sau 44,12%), evidentiindu-se clar tendinta de neintoarcere a femeilor plecate. Nu ne pronuntam pentru o alta dimensiune a migratiei fortei de munca: de la exod si contracarare sa trecem usor usor spre reglementare si gestionare. Migratia este un fenomen secular si in foarte multe situatii este chiar benefic pentru anumite societati, fapt pe care l-am explicat foarte detaliat in cadrul altor raspunsuri. Ceea ce trebuie promovat este gestionarea corecta a procesului migratiei fortei de munca, adica cei care doresc sa plece sa o poate face pe cai legale. Este cea mai provocatoare intrebare la ora actuala pentru gestiunea corecta a migratiei fortei de munca: trebuie sau nu trebuie sa stopam emigrarea cetatenilor? Ca sa raspundem la acesta intrebare va trebui sa luam in calcul factorii obiectivi economici si sociali din regiune, despre care am vorbit foarte detaliat mai sunt , in alte intrebari, precum ar fi: globalizarea, imbatrinirea Europei, deficitul de forta de munca din tarile Europene, existenta sectoarelor neformale pe pietele muncii de peste hotare precum si factorii interni care vor stimula in continuare migartia: dreptul constitutional al cetatenilor la libera deplasare si la alegerea locului de munca si de trai precum si a ocupatiei profesionale, presiunea cererii si ofertei, lipsa unor politici de pronosticare a tendintelor pietei muncii in Moldova, surplusul continuu al unor categorii de specialisti, politici salariale inadecvate, imperfectiunea politicilor locative, dat fiind ca probleme locativa este unul din cele mai importante imbolduri pentru care tinerele familii pleaca peste hotare Aceste si multe altele trebuie sa ne duca la gandul ca migratia nu poate fi stopata, dar cea ce trebuie facut si imediat, este instituirea mecanisleor institutionale si legislative de reglementare a proceselor migrationiste. In foarte multe state care se confrunta cu exodul masiv al cetatenilor, statul este cel care intervine pentru a-si proteja cetatenii, in vederea plasarii legale la munca peste hotare. Astfel masurile intreprinse de catre stat sunt multiple, dar deocamdata ineficiente. Piata muncii nationala este buna in proces de formare si nu asigura garantii suficiente, politicile salariale sunt unele care nu mai corespund de multi ani incoace noilor necesitati economice, si multe alte probleme despre care am vorbit mai
3

jos, caracterizand piata muncii in Moldova. Pe de lata parte nici eforturile Departamentului Migratiune nu sunt unele sesizabile deocamdata, desi se depun eforturi pentru a incheia acorduri privind migratia fortei de munca, se monitorizeaza agentiile private de angajare in cimpul muncii, ofertele de plecare legala peste hotare la munci deocamdata sunt foarte modeste. Legalizarea cetatenilor Moldoveni depinde de doi factori: 1.Dialogul dintre statul de origine si cel de destinatie. Statul trimitator de migranti trebuie sa fie apt de a-si proteja proprii cetateni, mentinind un dialog continuu cu omologii de peste hotare. Acest lucru se poate face prin semnarea acordurilor bilaterale, intruniri inter-ministeriale, promovarea imaginii cetatenilor moldoveni prin intermediul consulatelor, crearea in cadrul consulatelor RM a functiei de atasat de munca care s-ar ocupa de problemele migrationale. Republica Moldova a semnat urmatoarele tratate: Conventia intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova si ai Federatiei Ruse, incadrati in munca in afara hotarelor statelor lor (Hotararea Guvernului Republicii Moldova din 12 octombrie 1993 nr. 635); Conventia intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova si Ucrainei, incadrati in munca in afara hotarelor statelor lor (Hotararea Guvernului Republicii Moldova din 14 ianuarie 1994 nr. 26); Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Belarus cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova, incadrati in munca pe teritoriul Republicii Belarus, si a cetatenilor Republicii Belarus, incadrati in munca pe teritoriul Republicii Moldova (Hotararea Guvernului Republicii Moldova din 9 iunie 1994 nr. 402). In anul 2004 a intrat n vigoare Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Italiene in domeniul muncii si Protocolul Executiv anexat. Au inceput negocierile cu alte state unde sunt la ora actuala multi cetateni moldoveni Grecia, Portugalia, Cehia si un sir de alte state ale UE. 1. Legislatia statului de destinatie. Aici deja statul de origine nu are nici o influenta. Cadrul legal al diferitor state prevad conditiile de legalizare a cetatenilor straini cu un statut nereglementat (perioada de sedere neintrerupta, amnistia acestora, dovada anumitor acte etc.). Procedura legalizarii resedintei difera de la o tara la alta si depinde de iscusinta migrantului de a castiga increderea sau de a beneficia de tutelajul unor cetateni binevoitori din tara respectiva. Situatia cea mai avantajoasa este atunci cand migrantul izbuteste sa obtina legalitatea deplina inainte de pasi pe teritoriul tariitinta. Probabilitatea unei atare situatii este direct legata de politicile migrationale si acordurile bilaterale intre cele doua tari de origine si de destinatie. Lipsa masurilor interguvernamentale, in acest sens, sau inertia lor alimenteaza amplificarea fenomenului numit migratie ilegala de munca. Intr-o asemenea conjunctura se dezlantuie o adevarata industrie subterana a serviciilor adresate potentialilor migranti, avand numeroase consecinte negative atat in plan economic, cat si social.
4

Astfel, migrantii sunt nevoiti sa suporte cea mai mare parte a riscurilor si costurilor inerente ilegalitatii, profitorii, in acest caz, fiind in exclusivitate firmele si structurile fantome interne si off-shore. Italia este tara in care ponderea celor ce muncesc legal este cea mai mare. In tarile CSI procentul celor ce muncesc la negru este de cca 70 la suta. Acest fenomen poate fi explicat prin gradul inalt de birocratizare al formalitatilor de obtinere a vizei de resedinta si a contractului legal de munca, precum si gradul inalt de coruptie al organelor de ordine publica, care utilizeaza pe larg practica amenzilor mici si frecvente, ce nu descurajeaza muncitorii migranti. De aici, se desprinde concluzia ca migrantii obtin cu dificultate statutul legal, dar lipsa acestuia nu-i impiedica sa-si continue activitatea n pace.De a influenta un stat sau altul pentru legalizarea cetatenior nostri este foate dificil, dat find ca majoritatea tarilor europene se confrunta de probleme de somaj, pe de alta parte procesul de legalizare prin amnestiere ar insemna recunosterea fptului ca exista pieti de munca duble . Un rol primordial in aceste procese de negociere revine misiunilor diplomatice ale Moldovei. 3.2 Modalitati de relansare a pietei muncii prin reducerea migrarii si a traficului de fiinte umane Pentru a stopa fenomenul migratiei ilegale Guvernul ar trebui prin promovarea si adoptarea unei Politici Ocupationale Externe sa: Reduca costurile emigrarii prin minimizarea abuzurilor la etapa de recrutare Stopeaza migratia ilegala si creeaza un proces migrational mai ordonat Sporeste si diversifica tarile de angajare Utilizeaza migratia ca o modalitate de a dobandi noi calificari si know-how Imbunatateste conditiile de angajare a cetatenilor ce lucreaza peste hotare 2. Prin crearea conditiilor reale de angajare in campul munci peste hotare liberalizind domeniul si oferind agentiilor de angajare un rol mult mai activ , dat totodata exercitind o functie de supraveghere si control ale acestora foarte puternice. De ce este important sa avem in vedere mai multe optiuni politice? Pentru ca atunci cand conditiile pietei sunt lasate fara supraveghere, se pot produce prejudicii sociale de proportii pentru cei care nu au aptitudinile necesare de a folosi aceste conditii drept avantaj, asa cum este cazul Moldovei. Astfel, daca nu s-au facut interventiile necesare la timp, migratia fortei de munca este o mare problema pentru noi si nu un avantaj. Pe de alta parte, o abordare politica autocratica si monopolista se poate dovedi a fi prea restrictiva si sa influenteze comportamentul persoanelor si, astfel, sa-i oblige pe multi potentiali migranti sa gaseasca lacunele legale si sa fie tentati de propunerile existente facute de catre intermediari rau intentionti pentru a urma rapid mijloacele ilegale de migrare In vederea elaborarii unei politici migrationale care ar promova crearea cailor legale de migrare, guvernele ar trebui sa-si asume o multitudine de functii si sarcini. Indeplinirea acestor functii ar putea fi criticata de catre unii, deoarece necesita costuri bugetare prea mari. Experienta a demonstrat ca, de fapt, aceste costuri sunt mult mai mici decat resursele umane si financiare implicate in procesele migratorii care au loc la intamplare, anarhic si in conditii nereglementate. Vom specifica doar unele din Functiile guvernamentale la reglementarea fluxurile migrationale
5

Definirea unei politici migrationale. Este necesar sa existe o singura politica migrationala care s -ar reflecta in legislatie. Este necesar sa se imbine principiile si prioritatile politicii de dezvoltare a pietii muncii, inclusiv politicile privind migratia fortei de munca, cu prioritatile politicii structurale si investitionale Introducerea unui mecanism de coordonare pentru facilitarea dialogului dintre institutiile statale care ar aborda aceeasi politica migrationala Elaborarea regulilor si reglementarilor si asigurarea respectarii acestora prin stabilirea standardelor si crearea unui cadru legislativ Promovarea conventiilor si a acordurilor cu autoritatile tarii de destinatie si negocierea prevederilor pe cit de favorabile posibil pentru muncitorii nationali. Negocierea, semnarea si implementarea acordurilor de munca bilaterale care va contine cote egale atat pentru barbati cit si pentru femei. Marketingul pietei straine. Investigarea cererii de pe piata de munca straina, precum si promovarea lucratorilor migranti in tara de origine Crearea unei imagini reputabile a lucratorilor nationali printre angajatorii si guvernul tarii de destinatie. Lansarea si gestionarea campaniilor informationale publice directionate pentru potentialii migranti Organizarea masurilor de sprijin, ajutorare si sustinere a migrantilor in cazuri de urgenta, in tarile de destinatie, functie ce urmeaza a fi incredintata unei retele de atasati de munca angajati in consulatele din tara de destinatie.Acest fapt este deosebit de actual pentru tarile in care sunt inregistrati cei mai multi cetateni moldoveni cum ar fi Italia, Rusia, Spania, Portugalia. In majoritatea tarilor atasatii de munca au o multitudine de functii : solutioneaza conflictele prin mediere sau conciliere, examineaza plangerile depuse in cazurile nerespectarii clauzelor contractuale, semnalizeaza practicile ilicite si criminale, audiaza migrantii care infrunta diferite probleme si incearca sa le solutioneze, incurajeaza crearea organizatiilor si a asociatiilor de migranti, intreprinde masuri urgente si organizeaza repatrierea Monitorizarea si supravegherea intermediarilor privati care se ocupa de recrutarea fortei de munca (nu doar agentiile private dar si agentiile deghizate, indivizi, grupuri de traficanti si contrabandisti) . Monitorizarea recutorilor privati in vederea asigurarii respectarii de catre acestia a legislatiei Returnarea talentelor si a migrantilor calificati. Migrantii intorsi poseda noi aptitudini pe care le-au obtinut peste hotare, in cazul in care au avut un loc de munca decent. Trebuie sa se decida prin ce cai ceilalti cetateni pot beneficia de aceste capacitati ale persoanelor intoarse Organizarea si implementarea de programe de reintegrare pentru migrantii intorsi. Migratia nu stimuleaza la subiectii sai initiativa privata. Mijloacele financiare receptionate in perioada ianuarie-septembrie 2003 de catre familiile cercetate in cadrul studiului realizat de catre Alianta Microfinantare cu suportul financiar al Fundatiei Soros si contributia Organizatiei Internationale a Muncii au demonstrat ca remitentele sau banii cistigati peste hotare au fost repartizate dupa urmatorul model: rambursarea datoriilor 8,3% din fondul total; cheltuieli casnice (alimentatie, imbracaminte, consum curent etc) 21,7%;cheltuieli speciale (achitare studii, cura de tratament, procurare mobilier, animale de casa, reparatii capitale, constructii adaugatoare) 20%, inclusiv 4,2% pentru finantarea migratiei altor membri ai familiei si acordare de ajutor sau imprumuturi rudelor, prietenilor etc investitii pasive (procurare / construire
6

locuinta, procurare autoturism etc), inclusiv sociale (cheltuieli matrimoniale) 22%;economii 20,7%, inclusiv depozite bancare - 11,4%; investitii in afaceri 6,5 % din volumul total de remitente. Au investit 13,7% din familiile migrantilor, in mediu cate 1045 USD la sate si 1770 USD in mediul urban. In conditiile reducerii critice a investitiilor straine directe, fluxurile de remitente au devenit sursa cea mai importanta de mijloace financiare. Bunastarea in familiile migrantilor a accentuat saracia la celelalte familii. Remitentele maresc consumul si stimuleaza importurile; In aceste conditii trebuie sa se decida asupra celor mai optime metode prin care emigrantii ar putea sa-si foloseasca castigurile si incurajarea crearii de mici intreprinderi. Stimulate initiativele private si preluarea modele de investire ale migrantilor din alte tari precum este Mexic. Raportul Bancii Mondiale cu privire la Dezvolatare pentru anul 2003 releva ca daca remitentele ar fi investite, ar contibui la cresterea economica, care, in cazul Mexicului, sunt tipice formulei 2 la 1, ceea ce semnifica ca 1 dolar investit din remitente in activitatea economica locala, de fapt semnifica 2 dolari, celalat dolar fiind investit de catre autoritati. Recomandarile privind utilizarea eficienta a remitentelor sunt centrate pe diminuarea costurilor de transfer formal, incurajarea economisirii si investitiilor printre recipientii remitentelor; organizarea unor asociatii ce ar gestiona colectiv remitentele, lansarea unor servicii financiare care ar directiona remitentele spre proiecte de dezvoltare. Mijlocul cel mai eficient de a directiona o parte importanta a remitentelor in investitii productive este crearea unui climat economic transparent, stimulant si favorabil. Tot odata utilizarea productiva a remitentelor trebuie contextualizata, in cadrul unei oportunitat valabile pentru investitii. Ceea ce inseamna ca este rational sa investeasca resursele lor numai atunci cand sunt create conditii pentru investitii productive si viabile si cand exista politici de canalizare a banilor spre investitii Pentru contracararea fenomenului traficului de fiinte umane Guvernul a inreprind urmatoarele actiuni Deoarece TFU a devenit un pericol iminent pentru securitatea nationala a Moldovei, dar si comunitatii internationale, in ultimii ani agentiile de stat si ONG locale au fost nevoite sa gaseasca un sir de raspunsuri la acest fenomen care se mai afla inca in continua dezvoltare. 1. Una din activitatile luate in acest sens in regiune a fost crearea unui grup specializat de actiune pentru solutionarea problemei traficului de femei. Grupul de actiune este parte componenta a Pactului de Stabilitate, in care si Moldova este membru, si care are ca scop intarirea cooperarii regionale de combatere a traficului de fiinte umane din Sud Estul Europei dintre diferiti participanti. 2.Ca raspuns la obligatiile asumate in cadrul Pactului de Stabilitate, Guvernul RM a aprobat, in octombrie 2001, crearea Comitetului National pentru Combaterea Traficului de Persoane la nivel de vice-ministri, coordonator al Comitetului fiind ales Vice Prim Ministrul. Grupul include persoanele de conducere ale ministerelor si departamentelor (la nivel prim - ministerial).Comitetul National pentru Combaterea Traficului de Fiinte Umane si cele 3 subgrupe ale sale include urmatoarele agentii: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul de Stat Migratiune, Procuratura Generala, Departamentul Control Vamal, Departamentul de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei, Deparatamentul Vamal, Departamentul Tehnologii Informationale, Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul
7

Sanatatii, Agentia Nationala pentru Turism, Departamentul Tineret si Sport, Serviciul de Informatie si Securitate, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Cancelaria de Stat, Curtea Suprema de Justitie, Camera de Licentiere, Uniunea Juristilor din Molodva, Departamentul Statistica si Sociologie. Reprezentantele organizatiilor straine si anumite ONG selectate au calitatea de observatori si nu participa activ la lucrarile Comitetului. 3. La initiativa agentiilor internationale, ONG si cateva institutii guvernamentale, au fost create in teritoriu Comisii locale de combatere a TFU din care fac parte membrii ai autoritatilor locale, ai directiilor de invatamant, asistenta sociala si familie, politie obligati sa intreprinda actiuni in teritoriu si e sa lucreze impreuna in diferite aspecte ale problemei TFU. Comisiile teritoriale locale sunt ascultate saptamanal la sedintele Comitetului National despre situatia din raza lor de activitate, masurile intreprinse si problemele cu care se confrunta. 4.In noiembrie 2001 Comitetul a adoptat Planul National de Actiune de combatere a traficului de fiinte umane. Da r, trebuie sa mentionez, ca Planul National este foarte general si prevede mai curand un cadru pentru activitati ulterioare decat un plan detaliat de actiuni. Nu se propune nici o data limita pentru implementarea unor sarcini specifice si nu stabileste responsabilitati pentru implementarea de catre anumite institutii aparte, nu este prevazut nici un buget sau careva fonduri alocate pentru implementarea activitatilor propuse. 5. In domeniul constientizarii, prevenirii (cauzelor economice si sociale ale traficului), asistarea victimelor si reintoarcerea si integrarea victimelor, Planul National enumera un sir de responsabilitati care ar trebui initiate si implementate de agentiile guvernamentale , dar toate aceste activitati sunt inca dirijate de catre ONG si organizatii internationale cu o initiativa foarte limitata din partea unor ministere. Un numar de organizatii internationale participa in calitate de parteneri la implementarea Planului National de Actiuni pentru Combaterea Traficului de Fiinte Umane: UNICEF, PNUD, OIM, Ambasada SUA in Moldova, Consiliul Europei, Uniunea Europeana, precum si ONG-uri din Moldova ce activeaza in domeniul combaterii TFU. 6. Pentru a imbunatati lucrul organelor de stat a fost creata o Directie specializata de Combatere a TFU, in cadrul Departamentului General de Combatere a Crimei Organizate a Ministerului Afacerilor Interne . Directia a creat filiale pe teritoriul intregii tari. 7. In cadrul Procuraturii a fost numita o persoana speciala care este responsabila de problemele TFU. 8. Moldova a semnat Conventia ONU privind combaterea crimei organizate, adoptata in cadrul Adunarii Generale din 15.11.2000 si Protocolului aditional de la Palermo Cu privire la prevenire, suprimare si pedepsirea traficului de persoane, in special femei si copii. La 18 aprilie 2002 si la 14 aprilie 2003 Parlamentul a adoptat noul Cod Penal si de Procedura Penala (ambele in vigoare de la 12 iunie 2003). In noul Cod penal traficul de copii este prevazut ca o infractiune separata art. 206, fata de traficul de persoane mature art. 165. 9.Cu toate eforturile depuse, traficul de fiinte umane mai este o amenintare a securitatii nationale si regionale.
8

Pentru a imbunatati situatia, actiunile care necesita a fi luate trebuie sa includa cinci nivele, la nivel local si regional: Cadrul institutional Cadrul legal Servicii sociale specializate pentru potentialele victime ale TFU, precum si pentru victimele actuale Instruirea personalului specializat Cooperare international

1. Masurile trebuie sa fie de ordin economic: de a elimina factorii care genereaza TFU. In primul rand, sunt necesare de a fi promovate cat mai urgent politici si masuri statale care ar ridica nivelului de trai al populatiei, ar diminua saracia, in deosebi, a populatiei din zonele rurale, ar stabili politici in domeniul migratiei, ar oferi locuri de munca in tara. Asemenea masuri trebuie intreprinse atat la nivel local, cat si international. 2. Traficul trebuie considerat ca parte a migratiei, proces prin care victimele cad in mainile intermediarilor care le exploateaza. Traficul poate fi combatut prin inlaturarea acestor intermediari, prin crearea de mijloace legale optime si eficiente de angajare peste hotare.Cea mai importanta cale de a preveni traficul de fiinte umane pe care ar trebui s-o utilizeze guvernul este crearea de politici pentru ca fluxurilor migrationale sa se miste legale si in conditii legitime, facilitarea plecarii prin cai legale a migrantilor va asista guvernul sa identifice, separe si sa combata mai eficient practicile deviante. 3. Traficul de fiinte umane este una din cele mai grave forme de violare a drepturilor omului, fapta incriminata atat de legislatia internationala cat si cea nationala. Una din caile de reducere a traficului este sporirea ratei condamnarilor. Pentru a spori rata condamnarilor, trebuie intreprinse urmatoarele masuri: pregatirea profesionalistilor din cadrul politiei, procuraturii, instantelor judecatoresti de a aplica corect legislatia referitoare la TFU, diminuarea conexiunilor dinte TFU si coruptie, renuntarea in tarile de destinatie la practicile de deportare ale victimelor, acordarea asistentei victimei si monitorizarea ei permanenta, dezvoltarea programelor durabile de asitenta a victimei, crearea unui fond de recuperare a prejudiciilor morale si materiale victimelor din partea statului din urma confiscarilor de la traficanti a averii 4.Trebuie intarit cadrul legislativ national. Punctul slab al legislatiei Republicii Moldova este neprotejarea victimelor si a martorilor ii face pe acestia sa le fie frica sa depuna marturii. Persoanele care participa la depistarea, prevenirea, curmarea, cercetarea si descoperirea crimelor, la examinarea judiciara a dosarelor penale pot beneficia de un program de protectie de stat in conditiile Legii din 28.01.98 privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal. Lipsa unor mecanisme procedurale concrete de aplicare a prezentei legi, si in mod special, insuficienta mijloacelor financiare alocate in acest caz nu a dat mari posibilitati politiei pentru a recurge la astfel de masuri in cazurile investigatiilor infractiunii de trafic de copii. 5. Trafciul este o crima transfrontaliera si cooperarea cooperarea internationala in vederea incriminarii TFU devine una prioritara. TFU este foarte complicat de investigat datorita caracterului trans-frontalier. RM nu
9

are incheiate acorduri de asistenta juridica cu foarte multe state de destinatie, acest lucru constituind un impediment major pentru efectuarea investigatiilor necesare. Este necesar de a fi semnate astfel de acorduri intre state, or acestea vor facilita accesul la probe. Este necesar schimbul de informatie dintre state, acorduri bilaterale incheiate intre organele de politie, investigatii comune intre organele de ancheta din tarile de origine si cele de destinatie. Colaborarea internationala in materie de acordare de protectie victimelor a devenit o problema importanta, TFU considerandu-se ca avand un caracter trans-frontalier. Prevenirea eficienta a acestei infractiunii este imposibila fara cooperarea victimei, dar persoanele traficate vor colabora cu organele de drept numai in cazul care li se va oferi cazare si siguranta ca nu vor fi deportate din tara. 6. Trebuiesc dezvoltate programele de reabilitare a victimelor. 7. Elaborarea serviciilor sociale specializate care trebuie sa includa doua aspecte: prevenirea si reabilitarea a) serviciile de prevenire trebuie sa fie oferite pe doua cai: formal, prin introducerea in curricumul scolar a unui pachet vast de cunostinte despre sanatate si viata; si formal, implicarea in aceste activitati a ONG-lor care se ocupa de distribuirea informatiei privind TFU b) serviciile de reabilitare. Victimele necesita forme speciale de asistenta care pot fi oferite de echipe multidisciplinare de specialisti. 10% dintre femeile care se intorc in Moldova dupa ce au fost traficate nu au abilitati sociale necesare, nu mai au relatii cu familia. Aproape toate femeile nu au nici o aptitudine profesionala sau vreo instruire. Majoritatea vin din mediul rural. Aproape toate au probleme psihologice si mentale. Nu au educatie si nici mijloace de supravietuire, sunt foarte tinere, traumatizate si nu sunt in stare sa ia nici o decizie. 10 % sunt bolnave mental. 8.Intarirea capacitatilor protectioniste de a aplica legislatia si a adresa traficul in modul cuvenit. Necesitatea de a dezvolta un plan comun de instruire pentru toti participantii la actiunile anti-trafic, prin abordarea multidisciplinara a problemei.

Concluzii In Republica Moldova exista un puternic dezechilibru intre cerere si oferta, piata muncii neputind fi tratata separat de mediul economic general, fiind in fapt la randul sau un instrument functional pentru economia de piata. Este o piata cu oferta scazuta si nu foarte diversificata si respectiv cu o cerere mare, concentrata si ea pe citeva segmente. Din cauza decalajului evident intre cerere si oferta(decalaj de altfel vizibil si in situatia statistica ), presiunea care apasa asupra celor implicati in sistem este foarte mare, mecanismul sanatos al concurentei inceteaza sa mai functioneze. In fapt, pe piata apar doar anumite posturi, altele fiind tranzactionate in afara pietei, adica pe o piata neagra paralela. Acest fapt creaza pe termen mediu si lung puternice frustrari si dezechilibre, pentru ca se transmite implicit mesajul ca nu valoarea conteaza, ci accesul preferential la informatii si oportunitati de munca. Deoarece se tranzactioneaza liber in principal posturi mai putin dezirabile, oamenii de valoare invata ca nu este loc pentru ei .Piata muncii se caractearizeaza in principal prin natura produsului vindut, care este munca, o combinatie rara intre timp dedicat activitatii, vointa, inteligenta, educatie si experienta, calitati personale, imaginatie si curaj, sacrificii si neimpliniri, efort si oboseala.
10

Piata muncii depinde foarte mult de mediul economic prin genererea de locuri de munca, regmenentari legale, fiscalitate. Daca acestea sunt mai greu de imbunatatit in timp, macar mentalitatea angajatorilor ar putea suferi transformari pozitive, prin apelul la profesionistii in resurse umane, la agentii specializate si la cursuri de perfectionare. Destul de putini angajatori inteleg exact schimbarea de paradigma pe care o presupune tranzactia de competente, dar nici sistemul oficial nu-i ajuta. Pentru a tranzactiona competente, pe scurt abilitati si capacitati, ar trebui construit un sistem de certificare a acestora, sistem cu ciclu foarte scurt. Exista mari deosebiri intre ocupatie, functie, meserie si profesie. Calificarile tehnice, profesionale, formate de sistemul de invatamint nu mai sunt suficiente. Se cere in plus, practic si pentru pozitii nondecizionale: comunicarea, colaborarea, lucrul in echipa, initiativa, creativitatea, asumarea responsabilitatilor, intelegerea interactiunilor complexe, a sistemelor relationale, utilizarea in activitatea cotidiana in special a calculatorului.

11