Alegerile ca fenomen politic

Valeriu Sainsus, dr. conf univ.

Subiectele lectiei:
• Alegerile: semnificația și funcțiile
• Actorii electorali
• Alegerile în R Moldova
Considerente generale:
• Procesul electoral a apărut odată cu politicul, în antichitate și evul mediu era într/o stare inferioară altor
componente ale politicului. Ascensiunea începe în perioada democratizării societății în deosebi a perioadei
democrției reprezentative.
• Alegerile sunt una dintre condițiile existenței și funcționalității regimului politic democratic.
• Alegerile sunt una dintre condițiile existenței și funcționalității regimului politic democratic.
• Alegerile reprezintă o modalitate de selectare și desemnare a actorilor ce concurează pentru obținerea
funcțiilor publice politice. Alegerile sunt unica modalitate de influențare a puterii de către cetățeni.
• Alegerile sunt o emergență a libertății, pentru democrație alegerile reprezintă o metodă de guvernare și o
modalitate de constituire a instituțiilor puterii.
Semnificatiile alegerilor
• Pentru popor alegerile sunt uncul mijloc eficient de a influența guvernarea și de a fi auzit.

• Pentru cetățean alegerile trebuie să justifice întrun anumit mod comportamentul său și așteptările, prin
alegeri cetățeanul ajunge la concluya că acceptă regimul sau va găsi argumente pentru soliție.

• Pentru formațiuni și liderii politici alegerile întruchipează momente cruciale ale evoluției lor pe arena
politică. Alegerile sunt unica posibilitate de a accede la putere, dar și cele care pot scoate de la din circitul
politic.
Funcțiile alegerilor în regimurile
democratice
• Alegerile asigură funcționalitate democratică prin periodicitatea și regularitatea
alegerilor, ceia ce presupune că alegerile sunt dsfășurate la anumite intervale stricte
ficxate de timp.

• Alegerile în regimurile totalitare sunt utilizate pentru a demonstra legitimitatea puterii,

pentru a demonstra susținerea populară a regimului, ritual pentru a promova valorile
totalitare.

• Pentru regimurile autoritare alegerile sunt o farsă, de cele mai de se ori sunt o victorie
a opoziției și o pierdere a puterii partidului și a persoanei dictatoriale.

• 
Funcțiile alegerilor în regimurile
democratice
1. Exprimarea voinței poporului, racordarea sistemului politic la necesitățile și interesele societății civile.
2. Controlul instituțiilor puterii / prin acceptarea și refuzul prelungirii mandatului guvernării. În primul mandat este mai mult o acordare a încrederii,
în cel de/al doile este o penalizare.
3. Constituirea instituțiilor puterii – se constituie principalele instituții ale statului și puterii politice. Exigențele democratice sunt elemente ale
instituțiilor.
4. Legitimitatea sistemului politic – alegerile sunt mijloc de legitimare prin libertatea cetățenilor de a desemna reprezentanți. Scăderea ratei de
participare indică scăderea legitimității sistemului politic existent.
5. Transferarea conflictelor în albia instituțională de soluționare. Alegerile permit legal soluționarea civilizată și corectă a conflictelor dentrntre
grupările sociale. Acestea se manifestă dublu alegătorii sunt arbitru, unde conflictele sunt judecate de alegători și ca reprezentanță a instituțiilor
politice.
6. Formarea vonței politice unice – alegerile stabilesc scopurile și prioritățile dezvoltării acceptabile ale majorității cetățenilor. Alegerile depistează
majoritatea fie unipartidistă sau pluripartidistă.
7. Recrutarea elitei politice – prin algeri se selectează din totalul de candidați electorali persoanele care vor ocupa funcții publice. Calea spre fncțiile
publice exclusiv trece prin alegeri.
8. Renovrea sistemului politic – alegerile presupun concurență. Concurența a programelor, a candidaților, credibilitatea promisiunilor,
Metodologia alegerilor
• Partipativitatea electorală – depinde de conștiința politică, de cultura politică, de tradiții, de
experiența politică, și publicitatea electorală, informare

• Dreptul de vot – drept deținut de majoritatea cetățenilor

• Vot direct – alegătorii desemnează instituția eligibilă fără intermediari

• Vot indirect -

• Vot secret și liber exprimat – votul este confidențial și este exprimat fără presiuni

• Vot personalizat – alegătorul este atașat de persoana politică, sau echipa politică, lider

• Vot partidist – alegătorul este atașat de doctrina, idei, emblematica partidului

Metodologia alegerilor
• Alegeri democratie și alegeri nedemocratice este greu de exprimat pentru că delimtarea este foarte dificilă de a aprecia cu precizie pragul
democratizării.

• Alegeri directe – (prin vot direct) instituția eligibilă este desemnată nemijlocit de alegător

• Alegeri indirecte – alegătorii desemnează instituția eligibilă prin instituția intermediară

• Alegeri în trepte – aegerile au loc în două etape.

• Alegeri ordinare – alegeri ce au loc prin exprimarea mandatuluiinstituției eligibile.

• Alegeri anticipate – alegeri efectuate inainte de expirarea mandatului instituției eligibile

• Alegeri parțiale – se aleg doar o parte a instituției eligibile.

• Alegeri echitabile – responsabilitate și transpatență maximă

• Alegeri libere – toți se bucură de dreptul fundamental de intrunire, asociere, fără intimidare, violență, fără presiuni obstacole
administrative

• Alegeri corecte cu stricta urmare a cadrului legal naționale și internaționale.

Metodologia alegerilor
• Pragul electoral - se propune reducerea pragului de la 6 la 4 la sută, de la 9 la 7 la sută pentru blocuri din
două partide, iar pentru blocurile din trei şi mai multe de la 11% până la 9 %.

• În calitate de actori electorali sunt alegătorii, concurenții electorali, societatea civilă și autoritatea electorală
1. Absenteiștii – sunt tehnici (incapacitatea și imposibilitatea) sau psihologici, neincredere în schmbare, apatici sau lipsa de
interes politic. 
• Decizia de vot – este rațională din considerente de raționamente, emotivă, inconștientă

• Concurenții electorali –

• Comportamentul concurenților – modul cum își realizează marfa politică, cum racolează alegătorii, tratează problemele,
soluțiile, instrumentele sociologice folosite, cum sunt tratați oponenții politici (atacă persoana sau ideile politice), dialoul
politic, oferta electorală, grupul țintă spre care se orientează, comportamentul anterior al concurenților, modul de activitate cu
masele, munca în teritoriu, agitația din ușă în ușă.
Logistica electorala
• Mesajul electoral – trebuie să reflecte idea principală, să reflecte valorile, mesajul trebuie să fie diferit de
concu renții electorali, cu argumente de vot.

• Mass media TV – cea mai aficientă, Radio Presa scrisă, Internetul

• Societatea civilă – are scopul de a urmări desfășurarea unor alegeri corecte, scopul este atins prin

- educarea electoratului, pentru creșterea participativității, deyvoltarea unui alegător conștient, ațional, vot
corect
- și prin observarea alegerilor – executarea conform procedurii. Rolul rvine ONG, organizații internaționale,
observatori a concurenților electorali. Observarea totală și parțială. Observatori sunt interni și externi

• 

• 
Alegerile din R Moldova
1. La nivel național este elgibil Parlamentul, Președintele RM
• La nivel regional este primarii, consilii locale și consilii raionale municipale
• Toate cu excepția Președintelui se aleg prin vot direct
• Președintele se alege din 5 iunie 2000 prin vot în trepte
• Primele alegeri democratice 1994, 1998, 2001, 2005, 2009
• Alegerile parlamentare 1994 2001 au fost alegeri anticipate
• Alegeri prezidențiale primele un singur candidat M Snegur, 1996 în turul I 9
candidați, turul II – 2 candidați (Lucinskii) 2001 Voronin 2016 Dodon, 2020
Alegerile in R Moldova
• Numărul mare de concurenți electorali dar puțni trec pragul electoral
• În istoria RM nici odată nu a trecut pragul electoral candidații independenți
• 1998 cel mai mulți andidați independenți
• 1998 cei mai mulți concurenți electorali 60
• 1994 13 formațiuni dar doar 4 primesc mandate
• 1998 15 formațiuni dar 4 trec pragul electoral
• 2001 17 formațiuni dar trec 3
• 2005 11 trec 3
• Alegerile locale sunt identice cu cele parlamentare
Alegerile in R Moldova
• Activismul electoral
• 1990 rata participării 83,43%
• 2001 67,53
• 2005 64,84
• La alegerile locale participarea este de 60%
•  
• Nivelul culturii electorale este fie prin participare fie prin votarea necalitativă fie prin protest
• 1994 – 4,98 % buletine nevalabile
• 2001 – 2,54 %
• 20051,16 %
•  
• Alegeri nevalabile doar local au fost în istoria RM
•  
• Absetnteismul – este cauză a migrației