Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea de Contabilitate

PORTOFOLIU
privind efectuarea
Lucrului Individual
La disciplina: Macroeconomie

A elaborat: Fanu Mihaela

Grupa: CON-192
Forma studii: Invatamant f/zi
Evaluator: dr.,conf.univer. Aurelia Tomşa

Chișinău 2020
 Cuprins

Tema 1 OBIECTUL, SCOPUL ŞI METODELE MACROECONOMIEI………………………………………………..4

Tema 2. INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ ŞI FLUCTUAŢIILE CICLICE…………………………………6
Tema 3. EVALUAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII LA NIVEL MACROECONOMIC....................................8

Tema 4. PIAŢA MUNCII ŞI DEZECHILIBRELE EI ........................................................................................11

Tema 5. INFLAŢIA ŞI ASIGURAREA STABILITĂŢII PREŢURILOR ………………………………………………..15
Tema 6. MODELUL AD-AS. ECHILIBRUL MACROECONOMIC GENERAL……………………………………20
Tema7. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ. CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE ŞI DATORIA DE STAT ...........24
Tema 8. PIAŢA MONETARĂ ŞI MECANISMELE PIEŢEI MONETARE…………………………………………31
Tema 9. MODELUL IS-LM. ECHILIBRUL SIMULTAN PE PIAŢA BUNURILOR ŞI PIAŢA MONETA................35
Tema 10. ECONOMIA DESCHISĂ. BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE ............................................................39

Bibliografie..............................................................................................................44

2
Tema 1. OBIECTUL. SCOPUL ȘI METODELE
MACROECONOMIEI
 MACROECONOMIA CA DOMENIU AL ŞTIINŢEI ECONOMICE
o Macroeconomia este acea parte a teoriei economice care studiază funcţionarea
economiei naţionale în ansamblu.Obiectul de studiu al macroeconomiei îl constituie
legităţile funcţionării economiei ca sistem integral, comportamentul agregatelor ei,
mecanismul interacţiunii subiecţilor prin sistemul conexiunii pieţelor.

 OBIECTIVELE MACROECONOMIEI DE BAZA

Problemele esenţiale ale economiei naţionale şi teoriile macroeconomice ce le reflectă sunt :
o ciclicitatea dezvoltării economice
o ocuparea şi şomajul
o circulaţia monetar-creditară
o inflaţia
o bugetul de stat şi gestiunea lui
o creşterea economică
o starea balanţei de plăţi
o cursul de schimb valutar.
 PRINCIPALELE SARCINI DIN DOMENIUL MACROECONOMIEI
o relevarea legităţilor de dezvoltare a sistemului economic şi a dependenţelor sale
funcţionale
o elaborarea principiilor, strategiilor alternative şi instrumentelor politicii economice,
orientate spre realizarea scopurilor stabilite
o argumentarea formelor eficiente de interacţiune ale economiilor naţionale
o elaborarea prognozelor dezvoltării economice
 METODELE ANALIZEI MACROECONOMICE- Din metodele universale de cercetare,
în macroeconomie, se utilizează pe larg:
o metoda abstracţiei ştiinţifice
o principiul: „ceteris paribus”, „pe termen scurt şi pe termen lung”
o îmbinarea inducţiei şi deducţiei
o metoda analogiei
o combinarea analizei pozitive şi normative.
o METODELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII MACROECONOMICE SUNT:
modelarea macroeconomică:
o metoda anticipativă;
o metoda agregării macroeconomice.

3
 Lucru individual:
 Analiza unui articol (comunicat, raport, informatie
oficiala,etc )
Informatie Oficiala din Modificari ale Legislatiei
RM( 23/04/2020)“Parlamentul a votat proiectul de
modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2020”
 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de modificare a
Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Proiectul de modificare a
bugetului de stat pe anul 2020 prevede revizuirea majoră a bugetului,
în condițiile de stare de urgență, instituită în rezultatul răspândirii
COVID-19 la începutul lunii martie 2020. Concomitent cu revizuirea
programelor existente de cheltuieli, se propun un șir de programe noi
întru susținerea sectorului ocrotirii sănătății cu impact imediat dar și
pe termen mai lung. De asemenea sunt prevăzute programe de
cheltuieli care sunt menite să atenueze impactul negativ al
pandemiei COVID-19 asupra agenților economici și asupra
populației.
 Comparativ cu bugetul aprobat pentru anul 2020, se estimează o
reducere a veniturilor bugetului de stat cu 6,338 miliarde lei sau
14,3% și vor constitui 37,798 miliarde lei, în special din contul
diminuării impozitelor și taxelor precum și intrărilor din granturi.
Totodată, încasările din alte venituri se majorează cu 157,6 milioane
lei, sau cu circa 8,8% din contul includerii a 50% din profitul net al
Băncii Naționale a Moldovei, obținut în anul 2019, precum și unor
surse noi de venituri pentru Fondul de susținere socială a populației.
 Cheltuielile bugetului de stat se propun spre majorare cu 2,221
miliarde lei sau cu circa 1,6% față de aprobat, și vor constitui 53,773
miliarde lei. Propunerile de modificare a cheltuielilor bugetului de stat
includ atât majorări, cât și diminuări de alocații, în rezultatul revizuirii
acestora, cu scopul identificării resurselor disponibile pentru
combaterea pandemiei COVID-19. Având în vedere prioritățile de
cheltuieli în această perioadă, cele mai semnificative creșteri se
propun a fi la grupele: ocrotirea sănătății (cu 1,1 miliarde lei),
protecția socială (1,127 miliarde lei) și servicii de stat cu destinație
generală (1,084 miliarde lei).
 Modificările operate la partea de venituri, cheltuieli și sursele de
finanțare a bugetului de stat s-au soldat cu majorarea deficitului
aprobat a bugetului de stat cu 8,559 miliarde lei, în sumă nominală
constituind 15,975 miliarde lei sau 7,52% în PIB. Proiectul bugetului

4
 propune modificarea structurii surselor de finanțare a deficitului, ca
urmare a revizuirii intrărilor de împrumuturi externe, în special celor
de urgență, destinate atenuării impactului pandemiei provocate de
COVID-19. Astfel, principalele modificări la sursele de finanțare a
deficitului bugetului de stat se referă la volumele intrărilor de
împrumuturi externe și volumul emisiunii VMS pe piața primară
pentru finanțarea deficitului, care se propune spre majorare cu 2
miliarde lei.
 STRATEGIA DE FINANŢARE A SOLDULUI (DEFICITULUI) BUGETULUI DE STAT
Ipotezele macroeconomice ale Programului pentru perioada 2019-2022 sunt
prezentate in table:
Tabel: Prognoza indicatorilor macroeconomici care au stat la baza elaborarii legii bugetului de
stat pentru 2020

Sursa: Ministerul Finantelor a Republicii Moldova

https://mf.gov.md/sites/default/files/2020-2022%20Ro.pdf
 Observare: Luând în considerare prognoza indicatorilor macroeconomici, soldul
(deficitul) bugetului de stat raportat la PIB va înregistra o tendinţă de diminuare în
perioada 2020-2022 şi va constitui în medie 2,5%, situându-se în intervalul (-3,3% )
– (-1,9%) din PIB. Ţinând cont de estimările soldului (deficitului) bugetului de stat
pentru perioada 2020- 2022, precum şi de spaţiul fiscal existent al Republicii
Moldova, necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite,
în cea mai mare parte, prin finanţarea netă din surse externe şi interne, aceasta
constituind unul dintre principalii factori care contribuie la majorarea soldului
datoriei de stat în valori nominale.

5
 TEMA 2. INSTABILITATEA MACROECONOMICA ȘI
FLUCTUAȚIILE CICLICE
 Fluctuatiile ciclice sunt determinate de factori interni, de factori ce țin de funcționarea
activității economice, de interdependențele dintre părțile sale componente. Fluctuațiile
ciclice sunt fluctuații agregate, reproducîndu-se cu o anumită regularitate, deși nu se
reproduc la aceleași dimensiuni.
 Ciclicitatea - forma de mișcare, de existență a economiei în care fazele de creștere
alternează cu cele de regresare si depresiune.
 Ciclul economic - perioada de timp, de la începutul unei crize economice pînă la
începutul altei crize economice. Este perioada de timp care separă două crize
economice. Adică reprezintă o fluctuație a nivelului activității economice agregate,
măsurat de regulă prin PNB căreia îi corespunde un model de succesiune a etapelor de
expansiune(lărgire, creștere) si de recensiune(restrîngere) a activității economice.

Tabel: Ciclul economic

 Fazele Ciclului Economic:

o Faza de criză economică- în care are loc stagnarea sau un regres, respectiv o contracție
puternică a activității economice.
o Faza de depresiune- se caracterizează prin stagnarea producției sau o creștere
neînsemnată a acesteia, continuînd să se manifeste fenomene negative, cum ar fi:
creșterea somajului, salarii mici, eficiență scăzută etc.
o Faza de înviorare(creștere economică sau boom economic)- întreprinzătorii investesc
masiv penru a-și revigora producția, ca urmare a reducerii prețurilor la principalii factori
de productie, crește cererea de materii prime, materiale, capital fix și cererea de bunuri si
servicii, cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice.
o Faza de avînt sau expansiune economica-este faza de creștere economica maxima,
caracterizată printr-o creștere generalizată a vînzărilor si prețurilor, abundența de credite
si creștere a veniturilor, faza în care are loc o puternica dezvoltare economico- socială a
țării.
 Factorii care cauzează fluctuațiile economice.
1.Comportamentul individual în actul de consum 6.Factorul demografic

6
2.Comportamentul în actul investițional 7.Mecanismul de funcționare a
economiei 8.Factorii naturali
3.Inovația
4.Comerțul exterior
5.Moneda

Lucru individual:
 Crizele economice in economia mondiala.
Analiza Crizei economice mondiale provocata de
Coronavirus sau COVID-19.
 Criza coronavirus s-a umflat la dimensiunile unei crize economice mondiale aceast fapt
a fost comunicat de catre directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI),
Kristalina Georgieva, care a declarat:
"Profunzimea recesiunii și viteza recuperării economice depind de cât de repede virusul va
putea fi ținut sub control și de cât de puternice și coordonate vor fi acțiunile noastre în politica
monetară și fiscală."
Georgieva a ținut un discurs în cadrul  summitului virtual al liderilor G20.
Subliniind importanța acordării sprijinului economiilor în curs de dezvoltare pentru a depăși
criza și a restabili creșterea, Georgieva a accentuat că țările cu venituri scăzute au intrat în criză
cu mari datorii și a făcut un apel la cooperare pentru a face fața acestor provocări.
- Potrivit estimărilor, economia mondială va intra în recesiune în acest an (2020) și urmează să
se redreseze în 2021.
- In acest context am examinat statistica economica a statelor ce s-au expus pericolulul si am
estimat importantele consecintele provocate de noul COVID-19

Cele mai afectate domenii si consecintele acestuia:

o Turismul, Transportul Domeniul ospitalității și al restaurantelor sunt sectoare lovite dur de

criza provocată de noul coronavirus,din cauza inchiderii granițelor și restricțiile de călătorie
s-au redus mobilitatea persoanelor, pe toate căile – aerian, terestru sau cu feroviar – și prin
urmare, efectele negative pentru aceste domenii s-au făcut imediat resimțite.
o Comertul este la fel de afectat si acesta poarta niste efecte importante in economia
multor state, pe care le simt indeosebi antreprenorii.Aceste efecte sunt simtite de
oprirea productiei si comertului:-scăderea vânzărilor,-suspendarea temporară a
activităţii,-disponibilizări,-restrângerea activității,-întârzieri la plata furnizorilor,- închiderea
unor firme

7
 - Toate aceste consecinte si criza in general afecteaza Republica
Moldova,fiind observabila aceasta schimbare in indicele PIB-ului in
perioda virusului:

Sursa: IMF,GET calculations

 Observare : Faptul ca scaderea efectiva a PIB va fi efectiva prin reducerea mai
abrupta(cu circa 17%)a importurilor ,care va compensa partial efectul negativ.
Totodata,exporturile ar urma sa scada cu 8% in 2020 din cauza scaderii puternice a PIB
principalelor parteneri comerciali.O scadere si mai importanta, de 16% ,se va atesta la
investitii , pe fondul increderii reduse a investitorilor , retragerii de capital si scaderii
remitentelor.

8
  Potrivit economistilor germani din German Economic Team(GET) Republica Moldova a
intrat in criza provocata de pamdemia COVID-19 cu o economie deja slabila,fapt
demonstrat si de evolutia negativa din a doua jumatate a anului 2019.Potrivit acestora
socul intern va duce la cererii si a productiei cu aprox. 11,2 mlrd.lei in trimestrul II 2020
si cu circa 20,8 mlrd lei in tot anul 2020
 Estimarile lor arata ca daca interior FMI prognozase o crestere a PIB-ului de 3,8% pentru
2020,corona criza va avea ca efect o reducere generala a PIB-ului real cu 6,3% in 2020.
Astfel,pierderile de pe urma pandemiei sunt estimate la circa 10,1% din PIB.

TEMA 3. EVALUAREA REZULTATELOL ACTIVITĂȚII

LA NIVEL MACROECONOMIC
 Rezultatele macroeconomice sunt iesirile din activitatile agentilor economici agregati,
pe care piata le valideaza, societatea recunoscand utilitatea acestora de a satisface nevoile
sociale.
Tarile cu economie de piata moderna pun la baza masurarii rezultatelor macroeconomice teoria
remunerarii factorilor de productie, in functie de care s-a elaborat Sistemul Conturilor Nationale
(S.C.N.). Rezultatele activitatii la nivelul economiei se reflecta cifric (valoric si cantitativ) prin
indicatori sintetici (agregati, macroeconomici).
În evaluarea rezultatelor agentii economici, indicatorul de baza il constituie produsul intern
brut (Gross Domestic Product).

9
  Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea brută a producției finale de bunuri și
servicii produse în cursul unei perioade de timp de agenții economici ce-și desfășoară
activitatea pe teritoriul țării. Prin agregarea valorii adaugate brute a veniturilor si
serviciilor exprimate in preturile pietei se ajunge la produsul intern brut.
 Calcularea PIB-ului:
o Prin metoda productiei: PIB=VAB+IP-SP
o Prin metoda utilizarii productiei : PIB=Y=C+Ib+G+Nx
o Prin metoda distributiei:PIB=Y=IF+A+Tx^i-Sb-SVFS
 Indicatorii macroeconomici de rezultate
1) produsul global brut (PGB);
2) produsul intern brut (P.I.B.);
3) produsul intern net (PIN); PIN = PIB − A
4) produsul national brut (PNB); PNB = PIB − PE + VE.
5) produsul national net (PNN) PNN = PNB - A
6) venitul national (VN) VN = PNBpp − A − Ii + Sv sau VN = PNBcf − Amortizarea
 Indicatorii macroeconomici sunt utilizaţi, în general, pentru determinarea dinamicii
economice. Creşterea economică este relevată de creşterea indicatorilor macroeconomici.
Întrucât aceşti indicatori sunt exprimaţi monetar (valoric), iar creşterea lor se poate datora
atât creşterii preţurilor de la o perioadă la alta (inflaţie) cât şi creşterii fizice a activităţii
economice, indicatorii macroeconomici se exprimă în preţuri constante (sau comparabile)
care reprezintă preţurile anului şi se numesc indicatori reali (PIB real, PNB real etc.).
Deflatorul PIB (D) şi exprimă indicele mediu al preţurilor pe întreaga economie, în perioada
analizată, astfel:
D = PIB nominal / PIB real
de unde rezultă
PIB real = PIB nominal / D.
După calcularea PIB real, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluţiei) indicatorului
respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (IPIB):
IPIB = PIBreal1 / PIBreal0.

Lucrul individual:

 Analiza indicatorilor macroeconomici pentru

economia Republicii Moldova.Indicele preturilor de
consum(IPC)
Tabel: Indicii preturilor, pe sectoare ale economiei, anul precedent=100 pe
Indici si Ani

10
   2018 2019

Indicele preturilor de consum (IPC) 103,05 104,84

Marfuri alimentare 105,39 107,61

Marfuri nealimentare 102,67 104,19

Servicii 99,78 101,47

Sursa: Biroul National de Statistica
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__05%20PRE__PRE010__serii%20anuale/PRE010100.px/table/tableViewLayout1/?
rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

Sursa: Biroul National de Statistica https://statistica.gov.md/newsview.php?

l=ro&idc=168&id=6562
 Observare: Fiind IPC un indicator economic, ce măsoară evoluția de ansamblu a
prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într-o

11
 anumită perioadă ,fată de perioada anterioară ,el are destinaţia de a măsura schimbările în
dinamică a nivelului general al preţurilor la produsele şi serviciile procurate pentru
consum de către gospodăriile populaţiei din ţară. IPC este un indice lunar şi se calculează
numai pentru elemente care intră în consumul direct al populaţiei, fiind excluse:
consumul de bunuri şi servicii din producţia proprie a gospodăriei casnice, cheltuielile
sub forma de investiţii şi acumulare, dobânzile plătite pentru credite, rate de asigurare,
amenzi, impozite etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii muncii pentru producţia
(agricolă etc.) gospodăriilor individuale.
 In tabelul de mai sus,observam indicii preturilor de consum,pe sectoare ale
economiei,dupa anul precedent care i se atribuie 100 %,respectiv pe indici si pe ani
aranjat.Pentru anul 2019,indicele pretului de consum s-au marit cu 1,79 %, creşterea
preţurilor medii de consum , a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele
alimentare cu 2,22 la sută, la mărfurile nealimentare cu 1,52la sută și la serviciile
prestate populației cu 1,69 la sută.

TEMA 4. PIAȚA MUNCII ȘI DEZECHILIBRELE EI

 Piaţa naţională a factorului muncă este de o importanţă deosebită, întrucât munca este
factorul de producţie determinat. De nivelul cererii şi ofertei de muncă, precum şi de
structura acestora depinde în mare măsură calitatea procesului productiv şi nivelul
rezultatelor acestuia.

Factorii care influenţează evoluţia şi dezvoltarea pieţei muncii în general se grupează în două
categorii, după cum este vorba de piaţa internă şi piaţa internaţională a forţei de muncă.

Astfel, piaţa internă a forţei de muncă este condiţionată, în principal, de următorii factori:

*evoluţia produsului intern brut, respectiv a producţiei industriale, agricole şi a serviciilor;

*evoluţia tranzacţiilor comerciale, a circulaţiei monetare şi a creditului;
*restructurarea economiei naţionale şi a fiecărei ramuri în parte şi apariţia unor noi domenii de
activitate sub impulsul progresului tehnico-ştiinţific;
*variaţia productivităţii muncii la nivel de ramură sau sector, dar şi la nivel individual ş.a.
Piaţa internaţională a forţei de muncă evoluează sub influenţa următorilor factori:
*gradul de dezvoltare economică a statelor şi implicit condiţiile de salarizare şi de trai diferite;
*amploarea investiţiilor din fiecare ţară;
*migraţia internaţională a capitalului financiar;
*politica economică adoptată în diferite ţări, primitoare de forţă de muncă superior calificată
(importul de inteligenţă) etc.

Piaţa muncii funcţionează după principiile de bază ale pieţei - cererea, oferta, preţul,
concurenţa etc., dar toate acestea se manifestă în funcţie de marfa - forţă de muncă, care prin

12
trăsăturile sale, fiziologice, psihologice, sociale şi morale, imprimă anumite particularităţi pieţei
muncii, precum:
 Piaţa contemporană a muncii este una contractuală şi participativă, în care negocierea
şi contractul de muncă au un rol important în determinarea cererii şi ofertei de muncă.
De asemenea, raportul dintre cererea şi oferta de muncă se manifestă în mod specific pe
această piaţă, permanent oferta fiind mai mare decât cererea, ceea ce determină
existenţa şomajului.

Piaţa munci este o piaţa derivată , în sensul că cererea de muncă se formează în strânsă legătură
cu cererea de bunuri şi servicii. Daca cererea de bunuri şi servicii este mare, nivelul producţiei
trebuie să se adapteze în consecinţă, iar cererea de forţă de muncă va fi şi ea la un nivel ridicat.
 Mărimea ofertei de muncă este diferită în timp şi spaţiu datorită influenţei unui ansamblu
de factori, între care cei mai semnificativi sunt:

o dimensiunea salariului;
o raportul dintre utilitatea şi dezutilitatea muncii;
o necesitatea de a continua să existe salariatul şi familia sa;
o sistemul de educaţie şi formare profesională;
o conţinutul şi durata muncii;
o securitatea ocupării.

Efectul de venit este raţionamentul potrivit căruia o persoană înlocuieşte timpul de muncă cu
timp liber, atunci când salariul atinge un nivel care permite posesorului muncii să aibă condiţii de
viaţă apropiate de aspiraţiile sale. Efectul de venit presupune că persoana respectivă se bucură de
o putere de cumpărare mai mare, datorită unor venituri mai mari, ceea ce îi dă posibilitatea să
cumpere mai multe bunuri, inclusiv timp liber.

Efectul de substituţie este raţionamentul potrivit căruia o persoană salariată înlocuieşte o parte
mai mare sau mai mică din timpul său liber cu timp de muncă suplimentar care are ca efect un
venit mai mare. Pe măsură ce salariul orar creşte, anumite persoane caută să lucreze mai multe
ore, aşa că fiecare oră liberă presupune un sacrificiu mai mare. Efectul de substituire stimulează
o persoană să lucreze un timp mai mare; iar efectul de venit o stimulează să lucreze mai puţin.
Mărimea relativă a acestor două efecte determină forma curbei ofertei individuale de muncă.
Indivizii hotărăsc atât asupra cantităţii de muncă pe care o oferă, cât şi asupra calităţii acesteia

Oferta de muncă , în genere, are caracter relativ rigid, exprimând o piaţă a muncii cu
concurenţă totdeauna imperfectă. Acest caracter se explică prin două categorii de factori:
economici, teritoriali şi demografici, profesionali, ocupaţionali.

o Oferta de muncă are un dinamism specific, reflectând totodată corelarea strânsă între
nevoia socială de a cunoaşte şi a se dezvolta omul sub aspect profesional-cultural şi
nevoia economică de a valorifica pregătirea şi de a obţine un venit, ambele aspecte
interesând atât pe lucrător, cât şi pe patron. Astfel, deciziile privind oferta de muncă sunt
luate în familie pe baza analizei veniturilor acesteia şi a interesului de majorare a lor.

13
ȘOMAJUL
Șomajul reprezintă excedentul ofertei faţă de cererea de muncă. În această optică, şomajul este
un fenomen specific pieţei muncii şi este de natură exclusiv economică. Dacă însă ne punem
problema originii ofertei şi cererii de muncă, va trebui să recunoaştem că nu o vom regăsi numai
în economie.
Oferta de muncă este influenţată de economie, dar nu şi determinată de aceasta. Condiţia
demografică ni se pare aici cea mai importantă. În extremis, omul nu poate trăi fără activitate
economică, fără să producă, dar oferta de muncă poate fi mult mai mare sau mai mică în raport
de cererea de muncă pe care o generează producţia.

Şomajul devine, rezultanta combinării schimbărilor ce intervin în dinamica productivităţii,

populaţiei active şi creşterii economice (PIB) care, la rândul lor, au alte determinări concrete.

Explicaţia are în vedere că:

o încetinirea creşterii PIB sub un anumit nivel sau scăderea acestuia, în condiţiile în care
ceilalţi doi factori rămân constanţi, generează şomaj sau, daca există deja, îl extinde;
o dacă la o evoluţie a PIB cum este cea presupusă la punctul anterior productivitatea
creşte, şomajul se amplifică mai mult, iar dacă populaţia activă se va mări, şomajul va
creşte şi mai mult;
o dacă PIB evoluează în acelaşi fel, iar productivitatea şi populaţia activă luate împreună
scad mai mult decât PIB, nu se va forma şomaj, iar dacă acesta există, s-ar putea chiar
resorbi într-o anumită măsură;
o şomajul poate să apară sau să crească şi când PIB creşte, dacă populaţia activă şi
productivitatea luate împreună cresc mai mult, sau evoluează una crescând şi alta
scăzând de aşa natură încât creşterea realizată o depăşeşte pe cea a PIB.
 Tipuri de somaj:
o Şomajul voluntar determinat de refuzul de a se angaja al celor ce estimează că salariul şi
condiţiile de muncă nu recompensează în mod corespunzător eforturile pe care ei le
consimt atunci când lucrează. Această formă de şomaj există numai pentru cei care
doresc un salariu superior celui ce se formează pe piaţă ca expresie a raportului cerere-
ofertă de muncă.
o Şomajul ciclic este excedentul ofertei de muncă a cărei geneză ciclică este determinată
de conjunctura economică şi caracterul sezonier al diferitelor activităţi. Această denumire
se aplică pentru:
o *şomajul conjunctural cauzat de alternanţa perioadelor de prosperitate şi depresiune care
caracterizează lumea industrializată;
o *şomajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activităţi precum construcţiile şi
agricultura.
o Şomajul structural este determinat de tendinţele de restructurare economică, geografică,
zonală, socială etc. care au loc în diferite ţări, mai ales sub incidenţa crizei energetice,
revoluţiei tehnico-ştiinţifice, închiderea firmelor nerentabile, perimarea unor produse şi, o
dată cu acestea, a unor meserii, datorită modificării gustului şi opţiunilor consumatorilor.
În această categorie se include şi şomajul din ţările sărace cu creştere demografică, dar
lipsite atât de capital, cât şi de competenţele necesare exploatării resurselor umane.
o Şomajul tehnologic este determinat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele
noi, precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţilor economice ducând la

14
 restrângerea locurilor de muncă. Procesul generator pentru această formă de şomaj constă
în substituirea muncii cu capitalul.
o Şomajul tehnic - stare de inactivitate forţată impusă de discontinuităţile care survin în
procesele tehnice de producţie: greve, defecţiuni ale unor maşini şi utilaje, întreruperea
energiei etc.
o Şomajul fricţional sau tranzitoriu - starea de inactivitate momentană (termen scurt)
care corespunde unei situaţii sau faze intermediare ce se scurge între încetarea activităţii
în cadrul unui loc de muncă şi încadrarea la un nou loc de muncă. Are dimensiuni
apreciabile în economiile marilor ţări.

 Efectele şomajului

Fenomenul şomajului generează o serie de costuri atât personale, familiale, cât şi sociale.

*inutilizarea şi irosirea unei părţi din resursele de muncă ale unei ţări, aspect cu atât mai negativ
cu cât societatea suportă cheltuieli însemnate cu educaţia şi pregătirea forţei de muncă
neocupate, cheltuieli care rămân încă nerecuperate;
*conduce la reducerea veniturilor populaţiei şi la creşterea tensiunilor sociale, constituind un
factor de scădere a standardului de viaţă şi de înrăutăţire a calităţii vieţii;
*contribuie la creşterea costurilor sociale pe care o economie trebuie să le suporte sub forma
ajutoarelor de şomaj.

Politicile pentru reducerea şomajului pot fi de asemenea pasive şi active. Politicile pasive
acţionează pentru reducerea efectelor şomajului. Politicile active concentrează eforturile
instituţiilor publice pentru eliminarea sau diminuarea cauzelor şomajului.

Lucrul Individual:
 Analiza indicatorilor pieţei muncii în R.Moldova

 In trimestrul IV 2018 populația economic activă a Republicii Moldova

(populația ocupată plus șomerii) a constituit 1197,8 mii persoane, fiind în ușoară
descreștere (-1,0%) față de trimestrul IV 2017 (1210,2 mii).
 Populaţia ocupată a constituit 1163,6 mii persoane, fiind practic la nivelul
trimestrului IV 2017 (1169,9 mii). Ca și în cazul populației economic active, nu
au fost înregistrate disparități pe sexe (50,3% bărbați și 49,7% femei), iar
ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a
persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv 55,4% mediul rural și 44,6%
mediul urban).
Tabel: Evolutia trimestriala a ratelor de activitate si ocupare

15
 Sursa: Biroul National de statistică
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6287&idc=168

 Observare: Rata de activitate a populaţiei de 15 ani și peste (proporția populației

active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit
40,2% (în 2017, respectiv, 40,6%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul
populației masculine – 43,1%, în comparație cu cea feminină – 37,5%. Ratele respective
pe medii au înregistrat următoarele valori: 41,2% în mediul urban și 39,4% în mediul
rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 28,6%, iar în
categoria 15-642 ani – 44,6%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform
legislației naționale (16-58 ani pentru femei şi 16-62 ani și 8 luni pentru bărbați) a fost de
46,8%.

 Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în

vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost
de 39,0% (în 2017, respectiv, 39,2 %). Rata de ocupare a bărbaților (41,5%) a fost mai
înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,8 %). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest
indicator a avut valoarea 39,5% în mediul urban și 38,6% în mediul rural. Rata de
ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 pentru femei/62 ani și 8 luni pentru
bărbați) a fost de 45,3%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 43,2%, iar în categoria de
vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,1%.

TEMA 5. INFLAȚIA ȘI ASIGURAREA STABILITĂȚII

PREȚURILOR
Fenomenul denumit inflaţie constituie o problemă complexă de analiză macroeconomică şi una
dintre cele mai importante forme ale dezechilibrului economico-social. Acea forma contemporana
a inflaţiei reprezinta inflaţia banilor de hârtie neconvertibili în aur.
 Inflaţia contemporană constă în deprecierea banilor de hârtie şi a banilor de credit, care
se exprimă prin creşterea generalizată a preţurilor şi prin lipsa de încredere a agenţilor

16
 economici în moneda existentă; ea este expresia unui dezechilibru dintre banii depreciaţi
şi nevoile circulaţiei bunurilor economice. Realităţile inflaţioniste diferenţiate pe ţări şi
etape au făcut posibilă apariţia unor numeroase şi controversate puncte de vedere cu
privire la natura însăşi a formei contemporane de inflaţie.

 Caracteristicile esenţiale ale inflaţiei sunt:

*este un proces de depreciere a banilor atât pe plan naţional, cât şi în raport cu alte monede;
*este un proces de creştere durabilă şi generalizată a preţurilor şi tarifelor;
*este expresia unui dezechilibru monetar şi material, manifestat atât pe piaţa monetară cât şi pe
piaţa bunurilor economice;
*este influenţată de numeroase aspecte psihologice (de ex. de teama instabilităţii economice şi
folosind mecanismul creditului, populaţia aduce în "prezent" o cerere viitoare de consum)
 Inflaţia prin cerere
Acest tip de inflaţie apare ca urmare a creşterii cererii agregate, într-o anumită perioadă, într-un
ritm mai mare decât oferta agregată. Altfel spus, excesului de cerere solvabilă îi corespunde o
ofertă rigidă, care nu se poate adapta la exigenţele cererii. La o asemenea evoluţie a cererii,
firmele producătoare vor avea două tipuri de reacţii: preponderent de creştere a producţiei sau
preponderent de creştere a preţurilor.
Dacă în economie există capacităţi de producţie subutilizate şi şomajul este la un nivel relativ
ridicat, atunci creşterea cererii agregate poate antrena în mod direct o sporire a producţiei
(ofertei agregate), într-un ritm mai mare faţă de creşterea nivelului general al preţurilor, adică
suntem în situaţia unei oferte elestice care poate asigura echilibrul pe piaţa bunurilor.

 Politici antiinflaţioniste
Datorită consecinţelor negative asupra organismului economic şi social, inflaţia constituie un
obiectiv major al politicilor macroeconomice din toate ţările cu economie de piaţă. De asemenea,
politicile antiinflaţioniste actuale trebuie astfel elaborate încât să combată eficient inflaţia şi, în
acelaşi timp, să permită creşterea economică şi limitarea şomajului.În mod firesc, politicile de
combatere a inflaţiei sunt corelate cu cele două forme cauzale ale acestui fenomen - inflaţia prin
cerere şi inflaţia prin costuri. În consecinţă, ele vizează, fie controlul cererii agregate, în sensul
reducerii ei, fie controlul ofertei agregate, în sensul sporirii ei.

 Controlul cererii agregate se poate realiza prin 2 tipuri de politici economice:

*politici bugetar-fiscale
*politici monetare.

Între măsurile de sprijinire a ofertei agregate dintr-o economie se pot enumera, ca principale,
următoarele:

*ieftinirea creditelor, prin scăderea ratei medii a dobânzii pe piaţa monetară, şi acordarea
acestora, cu prioritate, în scopuri productive şi acelor agenţi economici care prezintă planuri de
afaceri viabile. Consecinţele acestei măsuri vor fi, atât o creştere a volumului investiţiilor în
economie, cât şi o punere la timp în funcţiune a obiectivelor de investiţii;
*acordarea unor facilităţi fiscale, care pot însemna: scutiri sau reduceri de impozite în primii ani
de activitate; reduceri de impozite pentru profiturile reinvestite; scutiri temporare de la plata

17
impozitului pe profit pentru investiţiile de capital străin; aplicarea sistemului de amortizare
accelerată a capitalului fix; reducerea taxelor vamale la unele materii prime provenite din import
şi înglobate în produsele destinate pieţei interne; reducerea taxelor vamale la unele produse finite
provenite din import ş.a. -
*reducerea costurilor de producţie, deziderat care poate fi realizat prin eforturile şi implicarea
directă a agenţilor economici. Aceştia trebuie să ia în considerare, atât achiziţionarea de factori
de producţie la preţurile cele mai mici de pe piaţă (fără a fi însă afectată calitatea acestora), cât şi
creşterea randamentului acestor factori (creşterea productivităţii muncii, creşterea eficienţei
capitalului fix, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, creşterea vitezei
de rotaţie a capitalului circulant etc.).
Toate acestea conduc la o reducere a costurilor pe unitatea de produs. De asemenea, în această
direcţie trebuie să se manifeste şi rolul statului, atât pentru descurajarea monopolurilor şi
oligopolurilor, cât şi pentru întărirea şi respectarea concurenţei loiale şi sancţionarea celei
neloiale.

Lucru Individual:
1. Istoria inflaţiilor in ţarile Europei (la alegere).

2. Analiza proceselor inflaţioniste in economia RM

 Inflatia in tarile din Uniunea Europeana:

Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea

deciziilor sale de politică monetară.
! Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost în septembrie 2019 de 0,8%, în scădere
faţă de 1% în august, şi de 1,2% în Uniunea Europeană, în scădere faţă de 1,4% luna
precedentă. România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale
inflaţiei din UE.

18
  Conform acestor cifre, inflaţia din zona euro este tot mai departe de
obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a
preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.
! Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută
în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), iar cele mai scăzute în Cipru
(minus 0,5%), Portugalia (minus 0,3%), Grecia, Spania şi Italia (toate cu 0,2%).
Comparativ cu luna precedentă, inflaţia anuală a scăzut în 20 de state membre, a
rămas stabilă în cinci şi a urcat în două ţări membre. Datele pentru Marea Britanie nu
sunt disponibile.

Infografic:Ratele anuale ale inflatiei.Decembrie 2018

Sursa: Eurostat
https://ec.europa.eu/eurostat/search?
p_auth=zDFnFen8&p_p_id=estatsearchportlet_WAR_estatsearchportlet&p_p_lifecyc
le=1&p_p_state=maximized&p_p_mode=view&_estatsearchportlet_WAR_estatsearc
hportlet_theme=empty&_estatsearchportlet_WAR_estatsearchportlet_action=search
&_estatsearchportlet_WAR_estatsearchportlet_collection=empty&text=inflation
 Observatie: In infographic,se arată că rata anuală a inflației în zona euro a
fost de 1,6% în decembrie 2018, în scădere față de 1,9% în noiembrie. În anul
precedent, rata a fost de 1,4%.
 De asemenea, inflația anuală la nivelul Uniunii Europene a fost de 1,7% în
decembrie 2018, în scădere față de 2,0% în noiembrie. Cu un an mai devreme,
rata a înregistrat același procent de 1,7% ca la finele anului trecut. 
 Cifrele publicate de Oficiul statistic al UE au mai arătat că cele mai scăzute
rate anuale au fost înregistrate în Grecia și Portugalia (ambele cu 0,6%) și
Danemarca (0,7%), iar cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în
Estonia (3,3%), România (3,0%) și Ungaria (2,8%).

 Analiza proceselor inflaţioniste in economia RM

19
 Rata anuală a inflației s-a majorat până la 2.8% în luna martie și până la 3.2% în aprilie

2019. Este concluzia raportului asupra inflației, realizat de Banca Națională a Moldovei

(BNM). Potrivit BNM, trendul ascendent al ratei anuale a inflației a fost cauzat, în cea

mai mare parte, de prețurile la produsele alimentare și inflația de bază. Astfel, prețurile la

produsele alimentare în trimestrul 1 al anului curent au contribuit la creșterea inflației cu 1.4%,

inflația de bază cu 1.4%, prețurile la combustibili cu 0.3% și prețurile reglementate au temperat

majorările sus-menționate printr-o contribuție negativă de 0.5%.

 Majorarea ratei anuale a inflației a fost cauzată de evoluția prețurilor la produsele

alimentare, care au înregistrat 3.8% în luna martie 2019 și 4.5% în aprilie 2019. Recolta
bună din anul precedent în Republica Moldova și în regiune a cauzat reducerea prețurilor
la produse alimentare în vara-toamna anului 2018. Odată cu înviorarea piețelor de export
și diminuarea stocurilor în 2019, trendul prețurilor la produse alimentare s-a inversat atât
pe plan intern, cât și extern, porivit BNM.

 Infografic: Inflatia IPC si Inflatia de baza(%,ritmuri anuale)

20
 Sursa: Banca National RM

https://agora.md/stiri/57181/rata-anuala-a-inflatiei-s-a-majorat-pana-la-3-2-in-aprilie--ce-
arata-raportul-bnm-video

 Observare: Dinamica ascendentă a indicelui prețurilor de consum, cauzată de prețurile

la produse alimentare și inflația de bază, a fost temperată, în principal, de reducerea
prețurilor reglementate. După o evoluție ascendentă pronunțată în anul 2017, rata anuală
a prețurilor reglementate a scăzut în 2018, continuată și în perioada ianuarie-aprilie 2019.

 Prognoza inflatiei in 2020:

Produsul intern brut (PIB) în anul 2020 va constitui 227,9 mld. lei. Se așteaptă o inflație
medie anuală de 5,7%, comparativ cu 4,9% în 2019.

TEMA 6.MODELUL AD-AS. ECHILIBRUL

MACROECONOMIC GENERAL

Echilibrul macroeconomic- starea spre care tind structurile economiei ,fluxurile si piata in
ansamblul ei,caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei ,in diferitele lor
segmente,aaterile dintre ele find nesemnificative pentru a se produce dezechilibre in functionarea
economiei nationale.
 O importanţă deosebită o are şi cunoaşterea modului de funcţionare a economiei
naţionale ca un tot întreg. In analiza macroeconomica o importanta deosebita se acorda studierii
echilibrului macroeconomic general,care exprima starea de concordanta relativa dintre cererea
agregata (AD) si oferta agregata(AS) ,in cadrul sistemului de piete,la nivelul economiei
nationale.Acest model AD-AS este aplicat pentru analizarea fluctuatiilor in volumul de productie
si a preturilor,la fel si a consecintelor acestor fluctuatii.

Concluzii:
1.Modelul AD-AS este folosit pentru a explica fluctuatiile activitatii economice si a determina
nivelul de echilibru atat al produsului,cat si al pretului.

21
2.Modificarile in volumul de productie a bunuriloe si serviciilor si nivelul preturilor echilibreaza
volumul cererii agregate si a ofertei agregate.
3.Curba AS indica volumul de productie cu care firmele se prezinta pe piata pentru fiecare nivel
al pretului.
4.Curba keynesista a AS tinde spre a fi orizontala.implicand faptul ca firmele pot oferi orice
cantitate de bunuri si servicii care se cer pe piata la nivelul existennt al pretului.
5.Oricare eveniment economic ,social sau politic care are ca efect modificarea
consumului,investitiilor,achizitiilor guvernamentale si a exportului net,va duce la modificarea
cererii agregate.

Lucru individual:
 Analiza structurii consumului in economia
R.Moldova
 Analiza structurii PIB-ului pentru economia
R.Moldova

1) Consumul in RM(2018)
Tabelul : Cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice pe trimestre în anul 2018

  Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4

Cheltuieli de consum totale (medii lunare pe
2.332,4 2.387,6 2.438,5 2.473,7
o persoană, lei)
inclusiv în % pentru:
Produse alimentare 43,8 44,8 43,4 43,3
Băuturi alcoolice, tutun 1,5 1,6 1,7 1,5
Îmbrăcăminte, încălţăminte 10,5 10,4 11,0 10,9
Întreţinerea locuinţei 17,8 18,1 18,8 18,1
Dotarea locuinţei 3,4 3,9 4,0 3,9
Îngrijire medicală şi sănătate 6,1 5,4 4,2 4,8
Transport 3,8 3,8 3,9 4,7
Comunicaţii 4,6 4,4 4,7 4,7
Agrement 1,5 1,4 1,7 1,2
Învăţământ 0,5 0,4 0,4 0,6
Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 1,9 1,6 1,9 2,1
Diverse 4,4 4,2 4,3 4,3
Cheltuieli de consum băneşti, medii lunare 2.116,3 2.179,3 2.242,0 2.269,2

22
 pe o persoană, lei
 
Cheltuieli de consum în natură, medii
216,0 208,3 196,5 204,4
lunare pe o persoană, lei

Sursa: Biroul National de Statisca.Anuarul statistic 2019.Finante.Cheltuieli

https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&id=2193&idc=263

 Observare: Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au

constituit în medie pe o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu
7,0% În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit
în medie cu 3,9% mai mult comparativ cu anul 2017.
 Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar
– 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din
cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%.
Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii
(4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%).
 Cheltuielile populaţiei de asemenea au crescut pe parcursul anului, astfel încât, cel mai
puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2332,4 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV –
2473,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe
fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (43,3%), şi
cea mai mare – în trimestrul II (44,8%)

 Observare: În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei,

predomină cheltuielile de consum băneşti – 91,4%, celor în natură le revine
23
 respectiv 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din
total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor alimentare
primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul
gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%), dat fiind
acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute în
mare parte din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara
gospodăriei .

2)PIB-ul pentru RM(2018)

Tabel: Elementele de cheltuieli ale produsului intern brut pe Indicatori, Ani
si Preturi

2015 2016 2017 2018

Preturi Preturi Preturi Preturi
  curente curente curente curente
Produsul intern brut 145 753 642 160 814 564 178 880 890 192 508 553
Consumul final total 148 588 211 162 481 929 180 065 293 192 458 589
...al gospodariilor populatiei 125 381 120 136 396 994 150 755 514 160 489 628
...al administratiei publice 21 141 358 23 918 817 26 892 287 29 244 149
...al institutiilor fara scop lucrativ in serviciul
gospodariilor populatiei 2 065 733 2 166 118 2 417 492 2 724 812
Formarea bruta de capital 34 390 585 35 350 424 40 744 684 49 310 622
... Formarea bruta de capital fix 35 407 562 35 714 916 39 868 390 46 817 866
... Variatia stocurilor -1 016 977 -364 491 876 294 2 492 757
Exportul net de bunuri si servicii -37 225 153 -37 017 790 -41 929 087 -49 260 658
... Export de bunuri si servicii 46 488 782 51 957 763 55 629 742 58 019 585
....Import de bunuri si servicii 83 713 935 88 975 553 97 558 829 107 280 243

Sursa: Biroul National de statistică

https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__13%20CNT__SCN2008__CNT010__Utilizari/CNT011500.px/table/tableView
Layout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802%22%20class=%22link_Șo

 Observare : Analizând contribuția Consumului final total,formarii brute de

capital si explortul net,de bunuri si servicii,la formarea PIB-ului, se observa o crestere pe
toate categoriile de utilizare.

24
  Produsul intern brut (PIB) a însumat 192 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, în creștere
- în termeni reali - cu 4,0% faţă de anul 2017 semidefinitiv.

 Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea s-a datorat, în principal:

 Consumului final al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o pondere de 84,3% la

formarea PIB și o majorare a volumului cu 3,8%;
 Formării brute de capital fix (+3,1%), cu o contribuție mai redusă la formarea PIB
(24,3%), dar care a înregistrat o majorare semnificativă a volumului său,  cu
14,0%.

 Contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-3,4%), consecință a

aportului mai semnificativ a volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea
PIB (56,3%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (30,4%) și a creșterii
mai accentuate a volumului importurilor de bunuri și servicii cu 8,9% corelată cu
o creștere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri și servicii cu 4,8%

TEMA 7. POLITCA BUGETAR-FISCALA.

CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE SI DATORIA DE
STAT
 Politica fiscală – se referă la cheltuielile bugetare și impozitare. Politica fiscală este
alcătuită din 3 categorii:
o Politici referitoare la achiziționarea de bunuri și servicii de către administrația
o guvernamentală
o Politici referitoare la impozitele percepute
o Politici referitoare la transferurile cu caracter social

*Politica fiscală – reprezintă utilizarea cheltuielilor bugetare și a impozitelor în vederea

influențării economiei naționale.

Principalele instrumente ale politicii bugetar fiscale:

*Cheltuelile guvernamentale
*Plăți transferabile
*Taxele

 Cheltuelile guvernamentale includ:

*Plățile de salariu catre sectorul bugetar; Achizițiile de produse necesare sectorului de apărare;
*Achizițiile de produse destinate infrastructurii economiei naționale;
*Alte achiziții de bunuri și servicii.Principalul instrument al politicii bugetar-fiscale, cheltuielile
guvernamentale, se poate împărţi în două mari categorii: cumpărări guvernamentale de bunuri si
servicii şi plăţi transferabile. Prima categorie,cumpărările de bunuri și servicii, include achiziţiile

25
de produse destinate refacerii șoselelor naţionale, plăţile de salarii către sectorul bugetar,
achiziţia de produse intermediare și finale necesare sectorului de apărare. A doua categorie de
cheltuieli - transferurile de venit pentru care guvernul nu primește nimic în schimb, transferuri
denumite plăţi transferabile. Astfel, familiile cu venituri mici primesc ajutoare sociale,elevii și
studenţii primesc burse de stat, veteranii de război primesc pensii ș.a.
Cumpărările de bunuri și servicii efectuate de guvern pot afecta direct cererea agregată pe piaţa
Bunurilor și serviciilor. Orice achiziţie guvernamentală de bunuri se adaugă cererii de bunuri si
servicii, deci cererea agregată la nivelul întregii economii se amplifică

 Politica bugetara in domeniul cheltuielilor statului

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al carui continut il reprezinta exprimarea in forma
baneasca a relatiilor economico-sociale aparute intre stat (pe de o parte) si persoane fizice si
juridice (pe de alta parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului si in scopul
exercitarii functiilor si atributiilor acestuia.

Bugetul de stat cuprinde achiziţiile guvernamentale, transferurile bugetare şi impozitele şi

taxele. Modificarea oricărei aceste componente a bugetului are efecte asupra cererii agregate. În
general, nu se face o distincţie clară între achiziţii guvernamentale şi transferuri bugetare. De
fapt, achiziţiile guvernamentale de bunuri şi servicii şi transferurile bugetare apar împreună sub
numele de cheltuieli guvernamentale. Evoluţia veniturilor bugetare ale României în ultimii ani
arată o tendinţă de reducere a acestora. Veniturile bugetului general consolidat au scăzut de la
41,9%din PIB în anul 1991 la 30,7% din PIB în anul 1997. Explicaţia acestei scăderi constă în
caracterul incomplet al ajustării sistemelor de impunere şi de administrare a impozitelor în
condiţiile dificile ale transformării economice.

Lucru individual:
 Analizaţi structura bugetului de Stat a
R.Moldova2020.
 Analizați dinamica deficitului bugetar si sursele de
finantare in economia R.Moldova(5 ani)
 Analizaţi gradul de indatorare in RM (5 ani)

1.Bugetul de Stat a RM 2020:

Tabel: Veniturile bugetului de sat(mii.lei)

26
Sursa: Biroul National de Statistica
file:///C:/Users/37378/Desktop/Raport%20privind%20executarea%20bugetelor%20componente%20ale
%20bugetului%20public%20na%C8%9Bional%20la%2031.03.2020.pdf
 Observare: In primele 3 luni ale anului 2020, veniturile totale ale bugetului de stat
au constituit 9 325,9 mil. lei, inclusiv:  veniturile generale și colectate – 9 269,4 mil. lei,
 veniturile proiectelor finanțate din surse externe – 56,5 mil. lei.
 Executarea bugetului de stat, la finele lunii martie a anului 2020 s-a încheiat cu deficit în
sumă de 926,0 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat la
situația din 31 martie 2020 au constituit 3 193,7 mil. lei, dintre care 1 168,9 mil. lei – la
proiecte finanțate din surse externe.

Diagrama: Structura veniturilor Bugetului de Stat, conform clasificației economice

27
Sursa: Biroul National de Statistica

 Observare:La o analiza a diagramei structurii veniturilor Bugetului de Stat,conform

clasificatiei economice din 2020 in raport cu 2019,observam o crestere a Impozitelor si
Taxelor cu 431,4 mln lei.In acelasi raport s-au diminuat cu 18,7mln lei veniturile din
Granduri primite si la fel s-au micsora Transferurile cu 0,2mlnlei.
 Cheltuielile și activele nefinanciare ale bugetului de stat au constituit 10 251,9 mil. lei.
Comparativ cu perioada similară a anului 2019, acestea sunt mai mari cu 827,6 mil. lei
(8,8 la sută).

Diagrama: Structura cheltuielilor Bugetului de Stat, conform clasificației economice

28
Sursa: Ministerul Finantelor
http://mf.gov.md/ro/raport-componente/toate-componentele
 Observare: Cheltuielile și activele nefinanciare ale bugetului de stat au constituit 10
251,9 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2019, acestea sunt mai mari cu
827,6 mil. lei (8,8 la sută).

2.Analiza dinamicii deficitului bugetar si sursele de finantare in

economia R.Moldova(5 ani)
 Dinamica deficitului bugetar pe ani:

 Potrivit Ministerul Finanțelor, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor se
bazează pe mai mulți indicatori macroeconomici, precum: creșterea Produsului Intern
Brut cu circa 3,8%, rata medie a inflației – 5,7%, ritmurile de creștere a exporturilor –
9,4%, ritmurile de creștere a importurilor – 7,1%, salariul mediu lunar – 7.953 lei, în
creștere cu 8,7%, precum și creșterea fondului de remunerare a muncii cu 8,5%.

Grafic: Dinamica Dificitului bugetar in mln lei

29
Sursa: Finisterul Finantelor RM
 Observare: Deficitul bugetar pe anul 2019,constituia 6,145mln lei.Deficitul,in mare
partye este consecinta actiunilor fostei guvernari si reflecta dezechilibrele in sfera
bugetara.
 In primele 5 luni ale anului 2019 veniturile totale ale Bugetului public national au
constituit 23,97 miliarde de lei, fiind în creștere cu 7,1% (1,58 miliadre de lei) , față de
aceeași perioadă a anului trecut arată date ale Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă
activele nefinaciare au asumat 25,88 miliarde de lei cu 20,6% (4,42 miliarde de lei)mai
mult comparativ cu primele 5 luni ale anului 2018. Observăm ca din anul 2018 a avut loc
o creștere considerabilă a deficitului bugetar .Deficitul bugetar pe anul 2019,constituia
6,145mln lei.Deficitul,in mare partye este consecinta actiunilor fostei guvernari si reflecta
dezechilibrele in sfera bugetara.

 Pentru comparație în primele cinci luni ale anului 2018 la bugetul public național se
atesta un excedent bugetar de circa 922 milioane lei.

 Deficitul bugetar în creștere are o explicație simplă: în cinci luni cheltuielile au crescut de
trei ori mai rapid decât veniturile. Astfel cheltuielile pentru prestații sociale s-au majorat
cu aproape 1,45 miliarde lei, iar cele de personal cu 1,2 miliarde lei.
 Şi în acest an o mare parte din acest deficit urmează să fie finanțat din surse externe, dar
și interne. Deficitul bugetar pe anul 2019,constituia 6,145mln lei.Deficitul,in mare partye
este consecinta actiunilor fostei guvernari si reflecta dezechilibrele in sfera bugetara.

30
  In primele 5 luni ale anului 2019 veniturile totale ale Bugetului public national au
constituit 23,97 miliarde de lei, fiind în creștere cu 7,1% (1,58 miliadre de lei) , față de
aceeași perioadă a anului trecut arată date ale Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă
activele nefinaciare au asumat 25,88 miliarde de lei cu 20,6% (4,42 miliarde de lei)mai
mult comparativ cu primele 5 luni ale anului 2018. Observăm ca din anul 2018 a avut loc
o creștere considerabilă a deficitului bugetar .Deficitul bugetar pe anul 2019,constituia
6,145mln lei.Deficitul,in mare partye este consecinta actiunilor fostei guvernari si reflecta
dezechilibrele in sfera bugetara.

3. Analiza Gradului de indatorare a R. Moldova

 Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2018, ponderea datoriei sectorului
public în PIB, la situația din 31 decembrie 2018, a constituit 30,5%, înregistrînd o
diminuare cu 2,2 % comparativ cu situaţia de la finele anului 2017 şi cu 6,4 %
comparativ cu finele anului 2016.
Tabel: Evoluţia datoriei sectorului public, pe componente, 31.12.2016 - 31.12.2018 (mil. lei)

Sursa: Ministerul Finantelor.Raport 2018

http://mf.gov.md/sites/default/files/Raport%202018_0.pdf?fbclid=IwAR3PBiIjBlS4tTnXdb6g-
59CRRbqshb-23FkutlI1nWCbtkPKDJZFADjsxo
 Observare: La situația din 31 decembrie 2017, soldul datoriei sectorului public s-a
diminuat cu 851,4 mil. lei sau cu 1,4 % comparativ cu sfârșitul anului 2016 și a constituit
58 451,7 mil. lei.
 Diminuarea soldului datoriei sectorului public la situația de la finele anului 2018 în
comparație cu sfîrșitul anului 2017 este condiționată în special de diminuarea soldului
datoriei BNM cu 785,8 mil. lei. De asemenea, s-a diminuat și soldul datoriei directe a
întreprinderilor din sectorul public cu 77,8 mil. lei și datoriei directe a UAT cu 58,9 mil.
lei. Totodată, soldul datoriei de stat s-a majorat cu 352,2 mil. lei, continuând să
înregistreze ponderea majoră în totalul datoriei sectorului public (89,9%).
Tabel: Evolutia soldului datoriei sectorului public, pe surse, 31.12.16 - 31.12.18 (mil. lei)

31
Sursa: Ministerul Finatelor. RAPORT privind situaţia în domeniul datoriei sectorului
public,2018
http://mf.gov.md/sites/default/files/Raport%202018_0.pdf?fbclid=IwAR3PBiIjBlS4tTnXdb6g-
59CRRbqshb-23FkutlI1nWCbtkPKDJZFADjsxo
 La situația din 31 decembrie 2017, datoria externă a sectorului public a constituit 1 998,8
mil. dolari SUA (echivalentul a 34 179,2 mil. lei), sau 58,5% din soldul datoriei
sectorului public, iar datoria internă a sectorului public a constituit 24 272,5 mil. lei
(41,5%). Pe parcursul anului 2017 datoria sectorului public s-a diminuat fiind influențată
în special de datoria externă a sectorului public, care a înregistrat o evoluție descendentă
de 3,8 la sută.
 La situația din 31 decembrie 2018, în structura datoriei directe a întreprinderilor din
sectorul public, se evidențiază ponderea majoră a datoriei în monedă națională – 77,9%,
majorîndu-se cu 15,2 p.p. față de finele anului precedent și cu 12,3 p.p. față de finele
anului 2016, iar 94,4% din datoria directă a întreprinderilor din sectorul public o
reprezintă datoria purtătoare de rată flotantă a dobînzii, cu 0,7 p.p. mai puțin decît la
finele anului precednt și cu 5,2 p.p. mai puțin comparativ cu finele anului 2016. Totodată,
45,9% din totalul datoriei directe a întreprinderilor din sectorul public urmează să ajungă
la scadență în decurs de un an.

32
 TEMA 8. PIATA MONETARA SI MECANISMELE
PIETEI MONETARE
 Formarea şi mişcarea masei monetare sunt în strânsă legătură cu cererea şi oferta de
monedă, ca elemente componente ale conţinutului pieţei monetare. Cererea de
monedă reprezintă acea cantitate de monedă pe care toate categoriile de persoane fizice
şi juridice o solicită într-o anumită perioadă de timp, având ca motivaţie utilităţile
acesteia, date de funcţiile pe care le îndeplineşte într-o economie. Instrumentele utilizate
în influenţarea economiei sunt:
*instrumentele şi tehnicile de intervenţie indirectă,
*instrumentele şi tehnicile de intervenţie directă sau reglementările bancare.
Tehnicile intervenţiei indirecte sunt utilizate pentru controlul indirect asupra ofertei de monedă
limitând, pentru intermediarii monetari, accesul la lichiditatea băncii centrale.
Tehnicile de intervenţie globală şi indirectă se sprijină pe un triplu fundament:

*dependenţa sistemului bancar faţă de banca centrală,

*corelaţia existentă între volumul de credit şi nivelul activităţii economice,
*caracterul elastic al cererii de credit faţă de nivelul dobânzii.
Dintre instrumentele care aparţin acestui grup menţionăm: taxa scontului şi politica de open
market. De asemenea, sistemul rezervelor minime obligatorii se afirmă printre principalele
instrumente folosite pentru a impune astfel o utilizare predeterminată a activelor bancare.

Agregatul monetar reprezintă un ansamblu omogen de active, care pot fi utilizate în

calitate de mijloc de plată. Particularitatea agregatelor monetare este de a se include unele în
celelalte astfel că agregatul cel mai mic este inclus în agregatul de mărime imediat
superioară ş.a.m.d. până când agregatul cel mai mare le conţine pe toate celelalte. Prin
construirea agregatelor monetare, autorităţile monetare urmăresc nu doar simpla cunoaştere
a volumului mijloacelor de plată, ci ca acestea să le ofere informaţii care să permită
promovarea unei politici monetare adecvate, în vederea evitării sau corectării
dezechilibrelor monetare. Agregatele monetare diferă de la o ţară la alta, în funcţie de gradul de
dezvoltare a pieţei financiare, de locul pe care-l ocupă sistemul bancar în finanţarea economiei,
de structura instituţiilor emitente de active monetare, de definiţiile adoptate de autorităţile
monetare cu privire la conţinutul şi gruparea agregatelor monetare.

Cererea de bani reprezinta dorinţa populaţiei şi a companiilor de a deţine active care pot fi
uşor schimbate contra bunurilor şi serviciilor,natura lichidă a banilor este principalul aspect care
îi deosebeşte de alte tipuri de active.
Cererea de bani depinde în general de valoarea nominală a PIB şi de rata dobânzii. Principalele
componente ale cererii de bani sunt:
*cererea de bani pentru tranzacţii - derivată din intenţia publicului de a-şi achiziţiona cele
necesare
*cererea de bani ca activ financiar - reflectând în special preferinţa publicului de a face
economii sub această formă.

33
 Lucrul Individual
 Analizaţi politica monetară a RM pentru 2019.
 Dinamica masei monetare şi a instrumentelor
politicii monetare în RM2019
 Dinamica rezervelor obligatorii şi cauzele
modificărilor acestui indicator.
1.Analiza politicii monetare in RM pentru 2019

2.Dinamica mesei monetare si a instrumentelor poiliticii monetare in

RM in 2019:

Sursa:Banca Națională a Moldovei.

https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-decembrie-2019
 În luna decembrie 2019, baza monetară s-a majorat cu 541,3 milioane lei (1,2%) față de
luna precedentă și a constituit 46 851,0 milioane lei, fiind cu 7,6 la sută mai mare față de
decembrie 2018.

34
  Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 374,3 milioane lei sau cu 1,7 la
sută față de luna noiembrie 2019 și a constituit 22 953,2 milioane lei, cu 8,9 la sută mai
mult față de decembrie 2018.
 Masa monetară M13 s-a majorat cu 1 051,0 milioane lei sau cu 2,5 la sută față de luna
noiembrie  și  a constituit  42 629,7 milioane lei, cu 8,8 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
 Masa monetară M24 s-a majorat cu 1 779,3 milioane lei sau cu 2,9 la sută față de luna
noiembrie și a constituit 63 137,0 milioane lei, cu 8,2 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
 Masa monetară M35 s-a majorat cu 2046,2 milioane lei (2,3 la sută), fiind cu 8,1 la sută
superioară celei din luna decembrie 2018.

3.  Dinamica rezervelor obligatorii şi cauzele

modificărilor acestui indicator.

Cerințele de menținere a rezervelor obligatorii (RO) stabilite de BNM pentru 2019.

RO sunt disponibilități ale băncilor, în lei moldovenești și în valută,  păstrate în conturi la BNM.
RO reprezintă un instrument auxiliar al politicii monetare, având drept scop restrângerea
excesului de lichiditate și, respectiv, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale
dobânzilor. Rolul major al RO în valută este de a preveni creșterea excesivă a creditului în
valută.
Principalele caracteristici ale regimului RO stabilit de către BNM:
 În perioada de observare a mijloacelor atrase se determină soldul RO, care urmează a fi
menținut în perioada de aplicare a acestora.Ambele perioade durează câte 1 lună: perioada de
observare - de la data de 16 a lunii precedente până la data de 15 a lunii curente și, respectiv,
perioada de aplicare a RO începe la data de 16 a lunii curente și se sfârșește la data de 15 a lunii
următoare.
 Baza de calcul a RO se determină ca medie zilnică, pe perioada de observare, a soldurilor
conturilor din clasa II „Obligații” din bilanțurile băncilor (cu excepția mijloacelor proprii, a
pasivelor interbancare locale, inclusiv în raport cu BNM), separat în lei și în valută.
 Se aplică norme distincte ale RO, în funcție de scadența elementului de pasiv inclus în
baza de calcul. Respectiv, pentru elementele de pasiv cu scadența mai mică de 2 ani se aplică
norma rezervelor obligatorii stabilită de Comitetul executiv în cadrul ședințelor de politică
monetară. Pentru elementele de pasiv incluse în baza de calcul cu scadența mai mare de 2 ani,
care întrunesc anumite condiții contractuale, se aplică o normă a RO de 0%.
 RO în lei moldovenești se mențin în conturile Loro la BNM, fiind constituite ca sold
mediu al disponibilităților băncilor pe parcursul perioadei de aplicare.
 RO în valută se mențin doar în dolari SUA și în euro, care se transferă de către bănci, în
volumul necesar, pe conturile BNM deschise în străinătate, în decurs de 5 zile odată cu începutul
perioadei noi de aplicare a RO. Astfel, spre deosebire de RO în lei moldovenești, ale căror sold
poate să varieze pe parcursul perioadei de aplicare, soldul rezervelor obligatorii în valută nu se
modifică.

35
 BNM plătește băncilor o dobândă la cota din rezervele obligatorii ce depășește 5% din
pasivele în baza cărora acestea se constituie. RO în lei moldovenești și în valută se remunerează
la rate distincte, aplicând pentru rezervele în lei rata la depozitele overnight a BNM, iar pentru
rezervele obligatorii în valută - o rată de remunerare de 0.01%,din 07.05.2019. Anterior,
rezervele obligatorii în valută erau remunerate de BNM la rata medie ponderată la depozitele la
vedere cu dobândă atrase de sectorul bancar în valută.

Sursa: Banca Nationala RM.Raport cu privire la Rezervele obligatorii.

36
 TEMA 9.MODELUL IS-LM. ECHILIBRUL SIMULTAN
PE PIATA BUNURILOR SI PIATA MONETARA
1. Modelul IS-LM permite determinarea echilibrului simultan pe piata bunurilor si
serviciilor si piata monetara, analiza efectelor socurilor din economie asupra echilobrului
macroeconomic general, analiza efectelor politicilor economice asupra echilibrului
macroeconomic.
2. Premisele modelului :
1.Investitiile sunt o functie escrescatoare in raport cu rata dobanzii
2.Economiile sunt o functie crescatoare in raport cu venitul
3.Cererea de bani depinde de venit si de rata dobanzii
4.Oferta de bani este un factor exogen
5.Preturile sunt fixe pe termen scurt

Ecuatia curbei IS : Y= C + I + G +NX

Ecuatia curbei LM : L= M / P

3. Crucea lui Keynes. Cheltuielile planificate si cele reale :

Cheltuielile planificate : suma cheltuielilor destinate cumpararii de bunuri de catre sectorul
peivat(menaje si intreprinderi) si sectorul public (stat)
Cheltuielile efective : suma cheltuielilor planificate +/- investitia in stocuri
E= C+I+G (economie inchisa)
E=C+I+G+Nx
Curba IS reprezinta ansamblul cominatiilor dintre rata dobanzii (r) si venitului (Y) care asigura
echilibrul pe piata bunurilor si serviciilor.

4. Concluzii (Curba IS)

*Cand panta curbei IS este puternic inclinata o variatie a ratei dobanzii are u efect putin sensibil
asupra lui Y (politica monetara este ineficienta)
*Cand panat curbei IS este slab inclinata variatia ratei dobanzii are un efect important aupra lui
Y(politica monetar eficienta)
*Cu reducerea sensibilitatii investitiei la rata dobanzii (d) variatiile ratei dobanzii vor avea un
efect mic asupra venitului Y
*Efectul multiplicator al lui I asupra lui Y scade cu crestere incliniatiei marginale spre
economii(s’)
5. Piata monetara(Curba LM)
*Curba LM ("Curba cererii pentru mijloace lichide egale cu masa monetară") reprezintă toate
combinațiile posibile dintre venit și rata dobânzii care echilibrează piața banilor. Această piață se află
în stare de echilibru atunci când oferta de bani (cantitatea de mijloace bănești, sau masa monetară,
în circulație) este egală cu cererea de bani (cantitatea de bani, de care agenții economici au nevoie).

LM: Ms /P , reprezintă oferta de bani în expresie reală (de fapt, puterea de cumpărare a semnelor
monetare aflate în circulație), iar L(Y,r)-cererea de bani.

37
 Lucrul Individual
 Construirea curbei cererii agregate in baza
modelului IS-LM
-Curba IS reprezinta ansamblu combinatiilor dintre nivelui venitului(Y) si rata dobinzii (r) care
asigura echilibru pe piata bunurilor si serviciilor.
Interpretarea pantei curbei IS :
 Panta curbei IS este negativă (↑r Þ ↓Y)
 O pantă slab înclinată (lină) denotă că modificarea lui r are un efect important asupra lui
Y şi invers, o pantă puternic înclinată (abruptă) denotă că modificarea lui r are un efect
slab asupra lui Y
 Panta curbei IS este mai lină când:
– Înclinaţia marginală spre consum (c’) este mare sau înclinaţia marginală spre
economisire (s’) este mică
– Sensibilitatea investiţiilor la modificarea ratei dobânzii (d) este mare

B)
E Y=E

C+I1

C+I2

E1

E2

Y
Y2 Y1

r r
A) C)

r2

r1
I IS

I Y
I2 I1 Y2 Y1

Deplasările curbei IS :
– modificarea cheltuielilor bugetare
– modificarea impozitelor

38
 – anticipările privind situaţia macroeconomică
– modificarea venitului
– modificarea consumului
– modificarea exportului şi importului

r
IS1
IS
IS2

Y
Y2 Y Y1

-Curba LM reprezinta ansamblu combinatiilor dintre nivelul veniturilor si rata dobinzii care
asigura echilibru pe piata monetara.
r r
MS LM

r2 r2

r1 r1

L2
L1
M Y
M Y1 Y2
P

Interpretarea pantei curbei LM :

Panta curbei LM este pozitivă (↑ r Þ ↑ Y)
O pantă puternic abruptă denotă că modificarea lui Y are un efect important asupra lui r
şi invers, o pantă lină denotă că modificarea lui Y are un efect slab asupra lui r
 Curba LM are o pantă mai abruptă când:
– Sensibilitatea cererii de monedă la modificarea venitului (k) este mai mare
– Sensibilitatea cererii de monedă la modificarea ratei dobânzii (h) este mai mică.
Deplasările curbei LM
modificarea ofertei monetare (ca rezultat al folosirii instrumentelor politicii monetar-creditare
k
h – unghiul de înclinaţie a curbei LM în raport cu axa Y.

39
 r

LM2
LM

LM1

Y
Y2 Y Y1

TEMA 10. ECONOMIA DESCHISA. BALANTA DE

PLATI EXTERNE.
1. ECONOMIA DESCHISA SI BALANTA DE PLATI
 Economie deschisa este considerata o economie nationala in care nu exista restrictii in
efectuarea schimburilor cu strainatatea, in care marfurile si capitalul au posibilitatea sa
intre si sa iasa liber din tara. In acelasi timp, economia deschisa este si un concept
teoretic, care studiaza influenta factorului extern asupra economiilor nationale.

 Balanta de plati este un document statistic si contabil, care inregistreaza toate

tranzactiile economice ce au loc intre agentii economici rezidenti si strainatatea in
decursul unei perioade de timp.

2. Structura balantei de plati:

 Intrarile de valuta: exportul de bunuri si servicii; ajutoare banesti sau imprumuturi
acordate tarii respective de o tara straina; banii transferati in tara de persoanele ce
lucreaza p/e hotare; investitiile unor #ri straine pe teritoriul national; cumpararea de
actiuni sau de obligatiuni de catre ag ec straini pe piata fin nationala.

 Iesiri de valuta: plata importurilor; investitii ale ag ec rezidenti in strainatate;

transferurile de profituri ale ag ec si pers fizice in bancile straine; rambursarea
imprumuturilor si creditelor contractate cu bancile si guvernele tarilor strine scau cu
organizatii financiare internationale.

3. Balanta de plati este cumpusa din 3 conturi.

 Contul curent – inregistreaza intrarile si iesirile de bani din tara rezultate din exporturile
si importurile de bunuri si servicii, precum si din veniturile provenite din remunierarea
factorilor de productie, din balanta transferurilor curente. Operatiuni: export si import de
produse materiale; export si import de servicii; transferurile de venituri provenite din

40
 remunerarea muncii sau a capitalului; transferurile curente de asistenta publica sau
privata, materiala sau financiara.

 Contul de capital si financiar inregistreaza toate iesirile si intrarile de capital si alte

fluxuri financiare dintr-o tara in alta. Operatiuni: investitii directe ce intra in tara ale
firmelor straine si cele ale rezidentilor facute in strainatate; intrarile si iesirile de
investitii de portofoliu; creditele si imprumuturile internationale pe termen mediu si
lung; achizitionarea si vinzarea de active nemateriale.

Lucrul Individual
 Balanţa de plăţi pentru Republica Moldova 2019.
 Piata valutara a RM.
 Dinamica rezervelor valutare in RM.
a. Balanta de plati pentru Republica Moldova in
anul 2019

Sursa: Banca Nationala RM

https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-republicii-moldova-anul-2019-date-
provizorii

41
 Observare: In anul 2019, soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii
Moldova a înregistrat un deficit de 1 159,30 mil. USD (din care 213,45 mil. USD – în
trimestrul IV 2019), care s-a redus cu 4,3 la sută comparativ cu cel consemnat în anul
2018. Raportat la PIB, contul curent a constituit -9,7 la sută (față de -10,6 la sută în 2018)
(diagrama 4, tabelele 13 și 14 din Secțiunea statistică). Sursa deficitului contului curent a
fost comerțul exterior cu bunuri, celelalte componente înregistrând solduri excedentare.
Deficitul comerţului cu bunuri a constituit 3 312,77 mil. USD (din care 863,01 mil. USD
în trimestrul IV 2019), aprofundându-se cu 0,6 la sută, deoarece importurile au crescut
mai mult (+159,98 mil. USD) decât exporturile (+141,21 mil. USD), comparativ cu anul
2018.
 Excedentul veniturilor primare a crescut în anul 2019 cu 5,1 la sută față de anul 2018,
până la 576,31 mil. USD (din care 194,48 mil. USD – în trimestrul IV 2019).
Remunerarea salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți s-a
majorat cu 3,6 la sută, până la nivelul de 975,88 mil. USD. Concomitent, au sporit
substanțial plățile sub formă de dividende achitate investitorilor străini direcți (+29,4 la
sută față de anul 2018), ceea ce a influențat excedentul veniturilor primare în sensul
descreșterii.
 Soldul pozitiv al veniturilor secundare a constituit 1 224,33 mil. USD (din care 377,59
mil. USD – în trimestrul IV 2019), majorându-se cu 4,4 la sută comparativ cu anul 2018.
Transferurile personale primite din exterior de rezidenții moldoveni s-au majorat cu 4,2 la
sută și au constituit 933,86 mil. USD. După diminuarea înregistrată în prima jumătate a
anului 2019, în a doua jumătate a anului a crescut volumul asistenței tehnice și al
granturilor primite în cadrul cooperării internaționale, care a constituit, în total pentru
anul 2019 și pentru toate sectoarele instituționale, 188,72 mil. USD (+22,7 la sută față de
anul 2018). Totodată, constatăm o creștere continuă a transferurilor personale de la
rezidenți la nerezidenți (debit), care în anul 2019 au constituit 99,03 mil. USD (+17,5 la
sută comparativ cu 2018).
 Balanța comerțului exterior cu servicii, spre deosebire de balanța bunurilor, a avut o
dinamică negativă în a doua jumătate a anului 2019, deși a rămas excedentară. Declinul
înregistrat în balanța serviciilor a fost, în mare parte, legat de scăderea semnificativă a
exporturilor de servicii de transport  de mărfuri cu alte mijloace de transport și aerian. În
cazul transportului aerian, in anul 2019 a fost la nivel global cel mai prost din ultimii zece
ani pentru transportul aerian de mărfuri.
 Soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de
213,45 mil. USD, care s-a redus cu 43,2 la sută comparativ cu cel consemnat în trimestrul
IV 2018. Raportat la PIB, deficitul contul curent a constituit 6,8 la sută.

2.Piata valuatara:
 Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară (intervenţiile valutare) se
desfăşoară în strictă conformitate cu obiectivele politicii monetare şi valutare ale Băncii
Naţionale a Moldovei. Banca Naţională utilizează în calitate de instrumente ale
intervenţiilor valutare atît operaţiunile directe (cumpărări sau vînzări la vedere de valută
străină contra lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi operaţiunile de

42
 ajustare (swap-uri valutare), care sînt instrumente reversibile şi nu influenţează masa
monetară pe termen lung.Operaţiunile sînt reflectate la data încheierii tranzacţiei.
Echivalentul în dolari SUA este calculat utilizînd cursurile medii lunare ale leului
moldovenesc faţă de dolarul SUA şi valuta străină respectivă.
 Rezervele au crescut datorită banilor oferiți de către Fondul Monetar Internațional, în
sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM.
Astfel, în prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în
continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a Guvernului de
către sectorul bancar.
Tabel: Cererea si Oferta neta de valuta pe piata valutara

Sursa: Banca Nationala RM.Din Balanta de plati.

https://www.bnm.md/files/CI_2019_q4_new.pdf

3. Dinamica rezervelor valutare:

 Observare: Rezervele Valutare ale BNM au atins maxima istorică de 3,119 miliarde
USD. Este constatarea economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit celor
constatate, precedentul record a fost înregistrat în luna decembrie 2019, când activele
oficiale de rezervă au ajuns la 3,065 miliarde USD. Apoi a urmat o scădere de 180 de

43
 milioane USD și în aprilie 2020 rezervele BNM s-au redus până la 2,885 de miliarde
USD.
 Rezervele au crescut datorită banilor oferiți de către Fondul Monetar Internațional, în
sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM.
Astfel, în prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în
continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a Guvernului de
către sectorul bancar.
 BNM din decembrie 2019 a început procesul de relaxare a politicii monetare, iar în
aprilie 2020, în scopul diminuării efectelor negative ale COVID-19, a permis băncilor
comerciale să reeșaloneze creditele peroanelor fizice. Apoi a permis și celor juridice, fără
a înrăutăți calitatea portofoliului de credite. Suplimentar, BNM a interzis băncilor
comerciale să plătească dividende acționarilor, obligându-le să mențină tot profitul din
2019 pentru eventualele necesități din 2020.

https://www.bnm.md/ro/content/activele-oficiale-de-rezerva

44
 BIBLIOGRAFIE:
 Banca Nationala a Republicii Moldova: https://www.bnm.md/
 Biroul National de Statistica : https://statistica.gov.md/index.php?
l=ro
 Manual: Teoria economica vol.2 „Macroeconomie” ; Editia :
Chisinau 2013
 Mold Street: https://www.mold-street.com/?go=news&n=9971
 Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale “Viitorul” >
http://www.viitorul.org/ro/content/rezervele-valutare-ale-bnm-au-
atins-maxima-istoric%C4%83-de-3119-miliarde-usd
 Guvernul Republicii Moldova : https://gov.md/ro ,
https://date.gov.md/home/
 Ministerul Finantelor: http://mf.gov.md/ro

45