Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea de Contabilitate

Raport
Disciplina: Macroeconomia
Tema : Cererea agregata.
Determinantii cererii agregate.
( RM 2014-2019)

A elaborat: Fanu Mihaela

Grupa: CON-192
Forma de studii: Invatamant f/zi

Chișinău 2020
 Cuprins

Introduceri.................................................................................................................................3

Cererea agregata.Componentele AD.........................................................................................4

Curba cererii
agregate................................................................................................................7

Efectele cererii
agregate.............................................................................................................8

Factorii determinanti.Modificarile AD ...................................................................................10

Prognoza cererii agregate in Inflatie .......................................................................................11

Concluzii.................................................................................................................................12

Anexe.Bibliografie..................................................................................................................13

2
 Scopul lucrării :

 Analiza Cererii agregate in economia Republicii Moldova;

 Definirea termenului de Cerere Agregata;

 Determinarea componentelor cererii agregate;

 Stabilirea Curbei cererii agregate AD;

 Examinarea efectelor ce influenteaza traiectoria curbei AD;

 Analizarea Efectelor cererii agregate;

 Studierea factorilor determinanti ai cererii agregate ;

Actualitatea temei

! Cererea agregata ,fiind unul dintre conceptele de baza cu care opereaza macroeconomia,este
un component important al echilibrului macroeconomic general.Acesta are la baza alocarea si
folosirea rationala a resurselor,functionarea normala a potentialului de productie si de circulatie,a
tuturor componentelor mecanismului economic.

 O importanţă deosebită o are şi cunoaşterea modului de funcţionare a economiei naţionale ca un tot

întreg. In analiza macroeconomica o importanta deosebita se acorda studierii echilibrului macroeconomic
general,care exprima starea de concordanta relativa dintre cererea agregata (AD) si oferta agregata(AS) ,in
cadrul sistemului de piete,la nivelul economiei nationale.Acest model AD-AS este aplicat pentru analizarea
fluctuatiilor in volumul de productie si a preturilor,la fel si a consecintelor acestor fluctuatii.

 Astfel, intelegem ca cererea agregata are o importanta nemijlocita in stabilitatea economica.Nivelul

preturilor la produsele finite ,fiind stabilit pe baza egalitatii dintre AD-AS,determina nivelul de echilibru al
preturilor (PE ).Produsul national real,determinand volumul real al productiei nationale de
echilibru(YE),poate fi stabilit pe baza egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata.

 Din punct de vedere a teoriei economice , Cererea Agregata poate juca rolul unui factor ce poate
cauza Inflatia(Inflatia prin Cerere). Asadar, este actual de stiut ca cresterea Cererii agregate stimuleaza
cresterea Inflatiei.Creşterea cererii agregate este explicată de unii specialişti prin creşterea veniturilor băneşti
ale populaţiei,ca exeplu prin majorarea cheltuielilor bugetare,cresterea salariilor,pensiilor.

I. Cererea agregata si componentele cererii agregate:

3
 1) Cerere agregată (aggregate demand,AD) – totalitatea cheltuielilor efectuate de catre agentii
economici agregati, în economia unei ţări, pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii create in
decursul unei perioade de timp.
Este o relatie complexa (cu natura de functie) intre nivelul general al preturilor si cantitatea de
bunuri,servicii si ninvestitii cerute la nivelul unei economii.

2) Componentele cererii agregate:

1.Cheltuieli de consum ale menajelor - Totalitatea cheltuielilor de consum ale sectorului privat
(C) (menaje), pentru achiziţionarea de bunuri de consum
current,alimentare si nealimentare,pentru bunuri de
folosinta indelungata,pentru servicii comunale si
Tabel 1 culturale,etc.

2.Cheltuieli de investitii ale firmelor - Reprezinta cheltuielile firmelor sub formă de

(I) investiţii pentru formarea brută de capital tehnic, şi nu
includ achiziţia titlurilor de valoare şi investiţiile în
capital uman. (investitii in masini si
echipament;investitii in constructii;investitii in stocuri)
Tabel 2
3.Cheltuilile statului privind achizitionarea -Includ cheltuielile statului pentru procurarea bunurilor
de bunuri si servicii si serviciilor necesare pentru intretinerea aparatului
administrativ,a armatei si politiei,securitatea
(G) nationala,evenimente politice,etc.Ele nu trebuie
confundate cu cheltuielile guvernamentale, care mai
Tabel 3 cuprind şi transferurile de plăţi către alte sectoare.
4.Cheltuieli privind exportul net -Reflecta diferenta dintre cheltuielile din strainatate
(Nx) pentru procurarea bunurilor nationale si cheltuilile
interne pentru nunurile straine(diferenta dintre export si
import).
Tabel 4 Formula: Nx = EX – IMP.

 În baza acestor elemente cererea agregată poate fi calculată ca suma dintre ele.
Formula : AD = C + G + I + Nx
 Unele componente ale cererii agregate,de exemplu cheltuielile de consum,sunt relativ stabile,se
modifica mai lent.Alte componente, precum cheltuielile de investitii,sunt mai dinamice,si
modificarea lor determina fluctuatile activitatii economice.

Cererea agregata in:

-Modelul economiei simple: AD = C + I ,unde nu exista interventia statului in economie si nu exista
legatura cu strainatatea;
-Modelul economiei inchise: AD = C + I + G , nu exista legatura cu strainatatea;
-Modelul economiei deschise:AD = C +I + G + Nx

2.2) Date privind componentele cererii agregate in economia RM:

4
  Cheltuieli de consum:

Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pe Unitatea de masura, Medii,

Destinatia cheltuielilor si Ani

Cheltuieli de consum - total

  2014 2015 2016 2017 2018

Lei, medii lunare pe o persoana          

Total pe tara 1 782,3 2 035,3 2 106,3 2 217,0 2 389,1

Urban 2 126,0 2 491,1 2 604,0 2 710,5 2 920,5

Rural 1 535,0 1 707,9 1 748,1 1 872,1 2 019,2

Tabel 1 Sursa: Biroul National de statistica MD

https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica
%20sociala04%20NIV04%20NIVrevNIV020/NIV020200rcl.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-bb1f-
9b565f99b3b9

 Comparativ cu indicile anului 2014,in 2018 s-a inregistrat o crestere a cheltuielilor de consum
medii lunare pe o persoana, crescand cu 599,8(lei).Aceasta marire ale cheltuielilor de
consum,poate duce la scaderea economiilor,iar ca modificare ,curba cererii agregate se
deplaseaza in dreapta.

 Cheltuieli de investitii ale firmelor:

Investitii in active imobilizate pe tipuri pe Imobilizari, Unitatea de masura si Ani

Milioane lei (in preturi curente)

  2017 2018
..constructii ingineresti 3 608,0 4 977,4
..masini, utilaje, instalatii de transmisie 7 521,6 8 284,0
Tabel 2 Sursa: Biroul National de statistica MD
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__17%20ICF__IAI010__serii%20anuale/IAI010100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-
bb1f-9b565f99b3b9

 Concluzionand,in decursul unui an,din 2017 pana in 2018,s-a inregistrat o crestere a investitiilor
in active imobilizate anume pe 2 tipuri de imobilizari:constructii ingineresti ; masini, utilaje,
instalatii de transmisie.Comparativ cu anul 2017,in 2018 s-au marit investitiile cu
1369,4(mil.lei)pentru constructiile ingineresti,la fel si investitiile pentru masini,utilaje,instalatii
de transmisie au inregistrat o crestere cu 762,4(mil.lei).Aceste investitii s-au facut pentru a
continua si a creste productia intreprinderilor,la fel cu scopul de a primi beneficii economice.

5
  Cheltuielile statului privind achizitionarea de bunuri si servicii:

Valoarea lucrarilor de constructii realizate in antrepriza pe Forme de

proprietate si Ani(mil.lei)

  2014 2015 2016 2017 2018

Forme de proprietate - total 8 707,4 8 212,8 8 200,0 9 100,1 11 356,4

Publica 204,4 130,3 126,4 160,8 111,8

Tabel 3 Sursa: Biroul National de statistica MD
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__18%20CON__CON010/CON010200.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-bb1f-
9b565f99b3b9

 Daca comparam datele din anul 2014 si 2018 observam o crestere cu 2649(mil.lei)a valorii
lucrarilor de constructii in total pe toate formele de proprietate.Insa pe forma de proprietate
publica s-a inregistrat o micsorare a investitiilor comparativ cu 2014,in 2018 s-a diminuat
valoarea lucrarilor de constructii cu 92,6(mil.lei).Aceste investitii s-au alocat pentru constructia
de noi locuinte.

 Cheltuieli privind exportul net:

Comertul exterior pe Grupe de tari, Ani si Indicatori(mil.dolari SUA)

  Export Import Balanta comerciala

Total      

2014 2 339 529,60 5 316 958,90 -2 977 429,30

2015 1 966 837,20 3 986 820,30 -2 019 983,10

2016 2 044 610,76 4 020 356,96 -1 975 746,20

2017 2 424 972,03 4 831 335,29 -2 406 363,26

2018 2 706 173,30 5 760 057,05 -3 053 883,75

Tabel 4 Sursa: Biroul National de statistica MD
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__21%20EXT__EXT010__serii%20anuale/EXT010100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-
bb1f-9b565f99b3b9

 Analizand datele statistice din 2014-2018 observam o crestere a exporturilor si a importurilor.

Atragem atentia la balanta comerciala unde este inregistrat exportul net(Nx= Ex-Imp) si realizam
ca indicile sunt negative ,rezulta ca importurile sunt mai mari decat exporturile.Pentru anul 2018
exportul net s-a micsorat comparativ cu anul 2014,respectiv se inregistreaza o influenta
considerabila a comertului exterior asupra cererii agregate. Scaderea exportului net in rezultatul
modificarii factorilor determinanti deplaseaza curba AD spre stanga.

II. Curba cererii agregate :

6
1) Curba cererii agregate AD – reflecta totalitatea combinatiilor dintre cantitatile de bunuri si
servicii ce pot fi achizitionate la anumite niveluri ale preturilor. Ea reflecta combinatiile dintre
nivelul pretului si venitului la care piata bunurilor, serviciilor si de capital se afla, in mod simultan, in
echilibru.

2) Reprezentarea grafica a curbei AD:

Grafic cererea agregata se reprezinta sub forma unei curbe cu panta negativa,care reflecta
interdependenta negativa dintre nivelul achizitionat al PIB real (Y) si nivelul preturilor (P)

Figura 1. Curba AD

3) Abordari:
Deplasarea pe curba AD reflecta modificarea cererii agregate in dependenta de dinamica nivelului
general al preturilor.Aceasta dependenta poate fi explicata prin intermediul ecuatiei:

 Teoria cantitativa a banilor: M * v = P * Y ,

M - cantitatea de bani in circulatie;
V - viteza de circulatie a banilor;
P - nivelul general al preturilor in economie;
Y –Nivelul real al productiei,pentru care se formeaza cererea.

Respectiv : Y = M * v sau P=
M *v
P Y

 Panta negativa a curbei AD se explica prin faptul ca cresterea nivelului preturilor P determina
reducerea stocurilor teale de bani M/P.Ca rezultat se reduce cantitatea de bunuri si servicii pentru
care este prezentata cererea (in conditiile cand masa monetara M si viteza de circulatie a banilor v
sunt fize).

III. Efectele cererii agregate:

7
  Relatia inversa dintre marimea cererii agregate si nivelul preturilor poate fi explicata si prin
urmatoarele efecte:
1) Efectul ratei dobînzii:
Creşterea nivelului general al preţurilor afectează şi volumul investiţiilor. Astfel, dacă investiţiile au la
bază împrumuturile bancare, atunci creşterea preţului duce la creşterea ratei dobînzii, de unde reiese
că creditul devine mai scump, iar odată cu scumpirea creditului scad investiţiile făcute şi scade şi
cererea agregată.

↑P=¿↑ D b a n i=¿ ↑r=¿↓ I=¿ ↓Y

2) Efectul bogatiilor:
Poate fi numit si Efectul puterii de cumpărare, dacă nivelul general al preţurilor creşte, valoarea reală
a banilor scade, ceea ce reduce puterea de cumpărare, fapt pentru care vom putea cumpăra mai
puţine bunuri şi servicii. Si invers,cu scaderea preturilor,puterea de cumparare si pretul real al
valorilor materiale va creste si,in rezultat se vor mari cheltuililor.

↑P=¿   ↓ Pu t er ea  d e  c u m p ar a r e  a  a c t i v elo r  f in a nci a re=¿ ↓C o n su mu l=¿ ↓Y

3) Efectul importului:
Volumul importului si exportului depind ,in afara de toate,de raportul preturilor la bunurile de pe
piata interna si cea externa.Dacă pe piaţa internă vor creşte preţurile la bunurile autohtone şi ele vor
fi mai scumpe decît cele străine, atunci ca efect va avea loc creşterea consumului din import, ceea ce
va duce la scăderea exporturilor, iar odată cu ele se va reduce cererea agregată. Cu cît dependenţa
de comerţul internaţional a RM va fi mai mare, cu atît creşterea nivelului general al preţului pe piaţa
internă va avea un efect mai mare asupra reducerii nivelului cererii agregate

↑P=↓ E x p o rt ,↑ I m p o r t=↓N x=↓Y

IV. Modificarea Cererii agregate. Factorii determinanti:

1) Determinantii cererii agregate:

 Crerea agregata este determinata de alti factori,in afara de preturi,care sunt factorii non-pret ai cererii
agregate(care pot fi preluati din teoria cantitativsa a banilor).Modificarea factorilor non-pret ai cererii
agregate determina modificarea cererii agregate(Anexa 1, pag 14) si provoaca deplasarea curbei
AD.Cresterea AD se reprezinta grafic prin deplasarea de la AD1 la AD2. Aceasta arata ca pentru
acelasi nivel al pretului,volumul solicitat de bunuri si servicii creste.Reducerea AD se reprezinta
grafic prin deplasarea de la AD1 catre AD3 si ne arata ca agentii economici vor cumpara un volum
de productie mai mic(indiferent de preturi).
Anexa 1 : Modificarii cererii agregate.Reprezentarea grafica

! Toate aceste schimbari au loc in cazul in care se modifica unul sau mai multi factori,indiferent de

8
 schimbarea pretului.

2) Factori de influenta:
1. Modificari in cheltuilile de consum sunt determinate de:

 Bunastarea consumatorului;

 Asteptarile consumatorilor;

 Datoriile consumatoruluir;

 Impozitele achitate de consumator.

1. Modificarile in Cheltuielile de investitii sunt determinate de:

 Rata dobanzii;

 Beneficiile asteptate de la investitii;

 Impozitile platite de intreprinderi;

 Progresul tehnologic;
 Surplus de fonduri fixe si cresterea de stocuri.
1. Modificarile in achizitiile guvernamentale sunt determinate de:

 Adoptarea programelor de stat,schimbarile politice;

1. Modificarile in cheltuielile privind exportul net sunt determinate de:
Modificari in conditiile comertului exterior si Factorii ce influenteaza exportul net:

 Veniturile Nationale ale tarilor de peste hotare;

 Cursul valutar.
1. Conform teoriei cantitative a banilor se cunosc 2 factori non-pret a AD:
 Oferta de moneda(M) si viteza de rotatie a banilor(v ).
! Deseori influenta unor factori non-pret nu este sigura si pentru aprecierea efectului final este
necesara o analiza suplimentara.Astfel,majorarea achizitiilor guvernamentale va duce nemijlocit la
valoarea ,statul retrage o anumita parte din resurse de pe piata monetara ,ceea ce va determina
cresterea ratei dobanzii.Aceasta ,la randul sau,constrange activitatea investitionala in sectorul
privat,reduce consumul de bunuri de o valoare inalta,deci ca rezultat reduce alte componente a cererii
agregate. In general,dobanzele mai reduse stimuleaza investitiile si connsumul in defavoarea
economisirii,in timp ce bobanzile mai ridicate stimuleaza economisirea,inhiband pe termen scurt
consumul si investitiile.Astfel este influentata si cererea agregata din economie.
! Dinamica cererii agregate poate fi influențată prin intermediul instrumentelor de politică
monetară pe care o banca centrala o promovează(Anexa 2 , pag 14), in functie de etapele in care se
afla ciclul economic, prin intermediul ratei dobanzii de politica monetara si a cursului de schimb.
Totuși, deşi banca centrală poate controla ratele dobânzilor pe termen scurt, economia reală este
influenţată cu precădere de ratele dobânzilor pe termen mediu şi lung practicate de băncile
comerciale pentru depozitele atrase sau pentru creditele acordate clienţilor acestora. 
Anexa 2 : Instrumente de politica monetara

9
 V. Modificarea cererii agregate dupa factorii determinanti:

1) Modificari in cheltuielile de consum => Conditia de Politica fiscală (impozite, taxe):

Executarea bugetului public national

Mil. lei Structura, %

2017 2018 2017 2018

53 57 100, 100,
Venituri 377,6 995,9 0 0
Impozite şi taxe 34 475,8 37 660,0 64,6 64,9
impozite pe venit 7 722,8 9 338,7 14,5 16,1
impozite pe proprietate 546,2 563,8 1,0 1,0
impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii 24 615,7 26 091,7 46,1 45,0
din care:

taxa pe valoarea adăugată 16 870,1 18 615,6 31,6 32,1

accize 5 950,0 5683,3 11,1 9,8
taxe pentru servicii specifice 423,1 446,4 0,8 0,8
taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru practicarea unor genuri de activitate
455,1 374,6 0,9 0,6
alte taxe pentru mărfuri şi servicii 917,4 971,8 1,7 1,7
taxa asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe 1 591,1 1 665,8 3,0 2,9

(Tabel6) Sursa: Biroul National de statistică,din Anuarul statistic 2019.Finante.22.1

 Observare: Au avut loc modificari in cheltuielile de consum determinate de impozitele si taxele

fixate.Comparand anul 2018 ,cu 2017 observam ca impozitele si taxele pentru anul 2018 s-au
marit cu 0,3 %.Marirea ratei impozitelor pe venit duce la miscorarea venitului net si la
miscorarea cheltuielolor de consum la preturile date.Prin urmare,aceasta majorare a impozitelor
duce la deplasarea curbei AD spre stanga.

1) Modificare in cheltuieli de investitii:

Investitii in active imobilizate pe Surse de finantare si Ani

Milioane lei (in preturi curente) 2014 2015 2016

Finantate din mijloacele proprii ale 11 685,4 12 564,6 12 834,5

intreprinderilor

(Tabel 7) Sursa: Biroul National de statistică.Statistica economica.Investitii. RM

https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__17%20ICF__IAI010__serii%20anuale/IAI010500.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-
42e1a2a9a774

10
Investitii in active imobilizate pe Surse de finantare si Ani
Milioane lei (in preturi curente)
  2017 2018 2019

Finantate din mijloacele 13 768,7 14 510,0 16 478,4

proprii ale intreprinderilor

(Tabel 8) Sursa: Biroul National de statistică.Statistica economica.Investitii.

https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica
%20economica__17%20ICF__IAI010__serii%20infraanuale/IAI015200.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-
934b-42e1a2a9a774%22%20class=%22link_mail

 Observare:Urmarind tabelele selectate(Tabel7;Tabel8),observam o modificare in cheltuielile de

investitii acestea majoranduse din 2014 pana in 2018,determinate de beneficiile asteptate de la
investitii,adica firmele au investit surse de bani in active active imibilizate pentru a primi pe viitor
benificii economice. O prognoza optimista referitor la profitabilitate mareste cererea pentru investitii si
deplaseaza curba cererii spre dreapta si invers.Printre aceste investitii pot fi si cele determinate de
progresul tehnologic.

VI. Prognoza Cererii agregate asupra inflatiei pentru anul 2020

Inflatia pentru 2014 . Evolutia inflatiei pentru anul 2019 :

1) Inflatia in 2019:

Prima jumatate a anului 2019 a fost marcata de începutul unei traiectorii ascendente pentru inflatia de
baza, pe fundalul unor efecte ale politicii bugetar-fiscale pentru anul curent. Totodata, presiuni inflationiste
au fost determinate de deprecierea monedei nationale, de presiuni din partea cererii agregate, ca urmare a
sporirii venitului disponibil al gospodariilor casnice. Conform estimarilor actuale, presiunile din partea
cererii agregate asupra subcomponentelor inflatiei de baza vor continua si în perioada urmatoare. Acestea
însa vor fi atenuate partial de tendinta de apreciere a monedei nationale observata la începutul trimestrului
III 2019. Conditiile secetoase consemnate pe parcursul lunii mai, dar si în unele luni din vara anului 2018,
au afectat recolta de legume proaspete si cartofi. Astfel, similar perioadelor precedente, pe parcursul
trimestrului II 2019, preturile la legume au continuat sa exercite un impact semnificativ. În acelasi timp, în
cazul preturilor la cartofi, contributia din partea acestora a crescut considerabil în perioada de referinta. De
mentionat ca, pe parcursul trimestrului II 2019 au continuat presiunile inflationiste din partea bunurilor
procesate. Cresterea preturilor pentru aceste categorii de produse a fost determinata de majorarea costurilor
de producere, dar si drept urmare a unei cereri agregate pozitive. De mentionat ca, asupra majorarii
preturilor interne la carne si preparate din carne au influentat pozitiv si cresterea cotatiilor internationale la
aceste produse.

11
https://www.bnm.md/ro/content/raportul-asupra-inflatiei-nr3-august-2019

2) Prognoza Inflatiei pentru anul 2020 :

Cererea agregata, desi în diminuare, va fi proinflationista pe parcursul primelor doua trimestre

consecutive si dezinflationista începând cu trimestrul II al anului viitor. Conditiile monetare reale vor
manifesta un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioada de prognoza. Prognoza actuală a
inflației este relativ similară cu cea anterioară, însă descrește mai semnificativ spre finele orizontului de
prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent până
în trimestrul III 2020 și descendent pentru ultimele două trimestre ale perioadei comparabile3. Prognoza
actuală a prețurilor reglementate este inferioară până în prima jumătate a anului viitor și superioară pentru
restul perioadei de prognoză. Ritmul anual al inflaţiei în luna februarie 2020 a constituit 6,41 la sută.

https://www.bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0

Concluzii:

1) Cererea agregata reflecta totalitatea cheltuielilor agentilor economici agregati pentru achizitionarea
de bunuri si servicii create in economie in decursul unei perioade de timp;

2) Componentele cererii agregate sunt: cheltuielile de consum ale menajelor;cheltuieli de investitii ale
firmelor,cheltuielile statului privind achizitionarea de bunuri si servicii ;cheltuielile pentru exportul
net.

3) Considerand insa ca nivelul general al preturilor ramane relativ constant pe o anumita perioada de
timp,atunci cererea agregata variaza in raport cu actiunea unor factorincare poarta denumirea de
conditiiile cererii agregate,sau factorii determinanti,precum:1. Modificari in cheltuilile de
consum(Bunastarea consumatorului;Asteptarile consumatorilor;Datoriile consumatoruluir;Impozitele
achitate de consumator);2.Modificarile in Cheltuielile de investitii(Rata dobanzii;Beneficiile
asteptate de la investitii;Impozitile platite de intreprinderi;Progresul tehnologic;Surplus de fonduri
fixe si crestereea de stocuri);3.Modificarile in cheltuielile guvernamentale(Adoptarea programelor de
stat,schimbarile politice); 4.Modificarile in cheltuielile privind exportul net (Modificari in conditiile
comertului exterior;Veniturile Nationale ale tarilor de peste hotare;Cursul valutar.)

4) O crestere generalizata a preturilor in economie va avea ca rezultat contractia cererii agregate prin
reducerea tuturor componentelor acesteia.Invers,scaderea nivelului general al preturilor va genera o
extindere a cererii agregate.

12
 5) Grafic Cererea agregata se reprezinta sub forma unei curbe cu panta negativa,care
reflecta,dependenta negativa dintre nivelul achizitionat al PIB real (Y) si nivelul general al
preturilor(P).Acesta dependenta poate fi explicata prin intermediul ecuatiei teoriei cantitative a
banilor sau prin efectele cererii agregate:Efectul ratei dabanzii;Efectul bogatiilor;Efectul importului.

6) Deoarece curba cererii agregate depinde de masa monetară şi viteza de circulaţie a banilor în
societate, rezultă că odată cu creşterea preţului rezervele reale de monedă se reduc, ceea ce determină
reducerea bunurilor şi serviciilor cerute în societate. Astfel, variaţia generală a preţurilor are ca
rezultat fie contracţia fie extinderea curbei cererii agregate.

7) Echilibrul macroeconomic constituie modelul interactiunii dintre Cererea agregata si Oferta

agregata.Nivelul preturilor la produsele finite ,care se stabileste in baza egalitatii intrecerea si oferta
agregata ,determina nivelul de echilibru al preturilor (PE).

Anexe:
Anexa 1 Grafic modificarea cererii agregate:

P-nivelul preturilor ; Y- volumul de productie, AD’,AD,AD”-curbele AD

Anexa 2 :

Instrumentele de politică monetară:

Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziţie conform

reglementărilor în vigoare sunt: operaţiunile de piaţă monetară, operaţiunile pe piaţa valutară, facilităţile
permanente și rezervele obligatorii.
Accesati link: https://bnm.md/ro/content/instrumentele-de-politica-monetara

13
 Bibliografie

 Manual: Teoria economica vol.2 „Macroeconomie” ; Editia : Chisinau 2013

 Boroul National de Statistica a R.Moldovei: https://statistica.gov.md/ro

 Banca Nationala a Moldovei (BNM) : https://bnm.md/ro

14