Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE- SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CHELTUIELI DE CAPITAL

DIRECTOR/ COORDONATOR: STUDENT:

ANIȘOARA APETRI BRÂNZILĂ ANDREEA

Suceava 2021
1
CUPRINS

CAPITOLUL I – Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat- criterii și componente 3


1.2 Clasificarea cheltuielilor publice 3
1.3 Structura cheltuielilor publice 3
CAPITOLUL II – Prezentarea indicatorilor cheltuielilor de capital, PIB, Ipc și populația și evoluția
acestora 5
II. Analiza indicatorilor de nivel privind cheltuielilor de capitaL5
CAPITOLUL III- Analiza structurii cheltuielilor de capital 7
a) Greutatea specifică a cheltuielilor de capital 7
CAPITOLUL IV- Analiza în dinamica a cheltuielilor de capital 8
a) Modificarea sau creșterea absolută în expresie nominală 8
b) Modificarea sau creșterea absolută în expresie reală 9
c) Modificarea sau creșterea relativă în expresie nominală: 9
d) Modificarea sau creșterea relativă în expresie reală: 9
e) Elasticitatea 10
Bibliografie………………………………………………………………………………………….11

2
CAPITOLUL I – Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat- criterii și
componente
1.1 Introducere
Conceptul de cheltuială publică este folosit cu mai multe înțelesuri și anume: Juridic și
Economic.
În accepțiune juridică, reținem că reprezintă o plată pentru funcționarea instituțiilor
publice și în general săvârșirea activitățiilor cu caracter public, inclusiv a întreprinderilor cu
capital de stat.
În accepțiune economică, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele economice
de repartiție a PIB, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănești, pentru realizarea
de acțiuni considerate de interes public. Acesta exprimă o anumită categorie de procese și
relații economice care se manifestă între autoritățile publice, pe de o parte, și persoane fizice și
juridice, pe de altă parte, cu prilejul alocării pe destinații și utilizării resurselor financiare
administrate de către aceste autorități.
Prin intermediul cheltuielilor publice se realizează cea de-a doua fază a funcției de
repartiție a finanțelor publice, și anume, repartizarea resurselor financiare pe diverse destinații.
1.2 Clasificarea cheltuielilor publice
Cele mai importante criterii de clasificare a cheltuielilor publice sunt:
⦁ Clasificația economică;
⦁ Clasificația funcțională;
Clasificația economică- În cadrul ei se folosește două criterii de grupare:
1. Cheltuieli care se împart în:
- Cheltuieli curente (de funcționare)
- Cheltuieli de capital (cu caracter investițional)
2. Cheltuieli care se împart în:
- Cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative
- Cheltuieli de transfer (de redistribuire)

Clasificația funcțională folosește drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate


spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinații ale cheltuielilor legate de
efctuarea unor transferuri între diferite niveluri ale administrației publice, plata dobânzilor la datoria
publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autorității executive.

1.3 Structura cheltuielilor publice


În planul structurii cheltuielilor publice, bugetul de stat include la cheltuieli o structură pe trei
criterii.
3
Clasificația economică grupează cheltuielile în capitole, subcapitole, articole, ceea ce
permite definirea conturilor din contabilitatea publică în măsura să reflecte alocarea fondurilor
și execuția bugetară.
Structura cheltuielilor publice, conform acestei clasificații, se prezintă astfel:
1. Cheltuieli curente din care fac parte:
a) Cheltuieli de personal
b) Bunuri și servicii
c) Dobânzi
d) Subvenții
e) Fonduri de rezervă
f) Transferuri între unități ale administrației publice
g) Alte transferuri
h) Asistență socială
i) Alte cheltuieli
2. Cheltuieli de capital
3. Împrumuturi
4. Rambursări de credite

Clasificația administrativă are la bază crietriul instituțiilor prin care se efectuează


cheltuielile publice (ex. Ministere, instituții, județe, orașe, comune etc).

Acest criteriu administrativ este folosit deci la repartizarea cheltuielilor publice pe


ordonatorii de credite bugetare.

Clasificația financiară grupează resursele financiare (cheltuielile publice) în funcție de


momentul în care se efectuează în următoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli definitive

-cheltuieli temporare

-Cheltuieli virtuale sau posibile

4
CAPITOLUL II – Prezentarea indicatorilor cheltuielilor de capital, PIB, Ipc și
populația și evoluția acestora
Indicator 2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli 150.159.505 162.431.328 171.049.011 180.265.786 261.050.489
totale
Cheltuieli 8.731.148 4.545.378 9.717.110 11.088.887 7.892.558
de capital
PIB 858.300.000 907.900.000 1.053.900.000 1.040.800.000 1.116.800.00
Ip % 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
Nr. 16,64 mil 19,53 mil 19,41 mil 19,31 mil 19,13 mil
populației
Sursa: www.mfinanțe.ro

Calculul indicatorilor de analiză

II. Analiza indicatorilor de nivel privind cheltuielilor de capital

Graficul nr 1. Evoluția cheltuielilor de capital

5
Indicator 2017 2018 2019 2020 2021
Volumul
cheltuielilor
de capital în
8.731.148 4.545.378 9.717.110 11.088.887 7.892.558
expresie
nominală
Volumul
cheltuielilor 86.156,97 43.442,39 93.586,72 108.047,22 77.075,76
de capital în
expresie
reală
Ponderea
cheltuielilor 1,01% 0,5% 0,9% 1,06% 0,7%
În PIB

Cheltuielile
publice pe 7.645.595,97 8.317.016,28 8.812.416,84 9.335.359,19 13.646.131
locuitor

Volumul în expresie nominală: 𝐶𝑃𝑇𝑛 = ∑ 𝐶𝑃𝑇𝑛𝑖

𝐶𝑃𝑇𝑛
Volumul în expresie reală: 𝐶𝑃𝑇𝑟 = 𝐼𝑃

8.731.148
𝐶𝑃𝑇2017 = 101,34
= 86. 156, 97

𝐶𝑃𝑇
Ponderea cheltuielilor în PIB: %𝐶𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵 = 𝑃𝐼𝐵
* 100

6
8.731.148
%𝐶𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵 = 858.300.000
* 100 = 1, 01%
2017

𝐶𝑃𝑇
Cheltuielile publice pe locuitor: 𝐶𝑃𝑇𝑙𝑜𝑐 = 𝑁𝑟. 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖

150.159.505
𝐶𝑃𝑇𝑙𝑜𝑐 2017 = 19,64
= 7. 645. 595, 97

CAPITOLUL III- Analiza structurii cheltuielilor de capital


Indicator 2017 2018 2019 2020 2021
Ponderea
cheltuielilor 5,8% 2,7% 5,6% 6,1% 3%
de capital în
total cheltuieli

a) Greutatea specifică a cheltuielilor de capital


𝐶𝑃𝑖
𝑔(%) = 𝐶𝑃𝑇
* 100

7
8.731.148
𝑔(%)2017 = 150.159.505
* 100 =5,8%

Graficul nr 2. Greutatea specifică a cheltuielilor de capital

Înterpretarea rezultatelor: Ponderea cea mai mare în cheltuielile totale a cheltuielilor de capital se
înregistrează în anul 2020, având un procent de 6,10%, urmate de cele din anii: 2017 cu un procent
de 5,80%, 2019 cu un procent de 5,60%,2021 cu un procent de 3% și 2018 cu un procent de 2,70%.
Se observă că ponderea cheltuielilor de capital din cheltuielile totale variază de la an la an.

CAPITOLUL IV- Analiza în dinamica a cheltuielilor de capital

Indicatori 2018/2017 2019/2018 2020/2019 2021/2020


Modificarea
absolută a
cheltuielilor de -4.185.770 5.171.732 1.371.777 -3.196.329
capital în
expresie
nominală
Modificarea
absolută a
cheltuielilor de -42.714,58 50.144,33 14.460,50 -30.971,46
capitalîn expresie
reală
8
Modificarea
relativă în -47,94% 113,70% 14,11% -28,82%
expresie
nominală
Modificarea
relativă în -49,57% 115,42% 15,45% -28,66%
expresie reală

Elasticitatea
cheltuielilor în -8,30 7,07 -11,34 -7,80
raport cu PIB
Sursă proprie

a) Modificarea sau creșterea absolută în expresie nominală

∆𝐶𝑃𝑇𝑛 = 𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛 − 𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1

∆𝐶𝑃𝑇 𝑛2018 = 𝐶𝑃𝑇𝑛2018 − 𝐶𝑃𝑇𝑛2017 = 4. 545. 378 − 8. 731. 148 =− 4. 185. 770 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
2017

Înterpretarea rezultatelor: În anul 2018 se constată o scădere mare cu 4.185.770 mii lei, în anul
2019 se înregistrează o creștere de 5.171.732 mii lei, în 2020 se constată o scădere față de 2019 cu
1.371.777 mii lei iar în anul 2021 are loc o scădere cu 3.196.329 mii lei.

b) Modificarea sau creșterea absolută în expresie reală

𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
∆𝐶𝑃𝑇𝑟 − 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛 − 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1 − 𝐼𝑝𝑛
− 𝐼𝑝𝑛−1

𝐶𝑃𝑇𝑛2018 𝐶𝑃𝑇𝑛2017 4.545.378 8.731.148


∆𝐶𝑃𝑇 2018 = 𝐶𝑃𝑇𝑟2018 − 𝐶𝑃𝑇𝑟2017 = 𝐼𝑝2018
− 𝐼𝑝2017
= 104,63
− 101,34
= 43. 442, 39 − 86. 156, 9
𝑟 2017

Înterpretarea răspunsurilor: În perioada 2017-2021 săau înregistrat diferite modificări a


cheltuielilor de capital în raport cu indicele de preț după cum urmează: În anul 2018 o scădere fată
de anul 2017 cu 42.714,58 mii lei, în anul 2019 se înregistrează o creștere de 50.144,33 mii lei față

9
de 2018, în anul 2020 se constată o scădere de 14.460,50 mii lei față de anul 2019 iar în anul 2021
are loc o scădere cu 30.971,46 mii lei față de 2020.

c) Modificarea sau creșterea relativă în expresie nominală:


𝐶𝑃𝑇𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
∆𝐶𝑃𝑇𝑛(%) = 𝐶𝑃𝑇𝑛𝑛−1
* 100

𝐶𝑃𝑇2018−𝐶𝑃𝑇2017 4.545.378−8.731.148
∆𝐶𝑃𝑇 2018 (%) = 𝐶𝑃𝑇2017
* 100 = 8.731.148
* 100 =− 47, 94%
𝑛 2017

Înterpretarea rezultatelor: În anul 2018 cheltuielile de capital au scăzut față de anul precedent cu
47,94%, în anul 2019 se înregistrează o creștere de 113,70% față de anul 2018, în 2020 se constată
o scădere de 14,11% față de 2019 iar în anul 2021 are loc o scădere de 28,82% față de 2020.

d) Modificarea sau creșterea relativă în expresie reală:


𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1 𝐼𝑝𝑛
− 𝐼𝑝𝑛−1
*100
∆𝐶𝑃𝑇𝑟(%) = 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
* 100 = 𝐶𝑃𝑇𝑟𝑛−1
𝐼𝑝𝑛−1

4.545.378 8.731.148
𝐶𝑃𝑇𝑟2018−𝐶𝑃𝑇𝑟2017 104,63
− 101,34 −42.714,58
∆𝐶𝑃𝑇 2018 (%) =
𝐶𝑃𝑇𝑟2017
* 100 = 8.731.148 * 100 = 86.156,97
* 100 =− 49, 57%
𝑟 2017
101,34

Înterpretarea rezultatelor: În perioada 2017-2021 s-au înregistrat diferite modificări a cheltuielilor


de capital în raport cu indicele de preț după cum urmează: În anul 2018 o scădere de 49,57% față de
anul 2017, în anul 2019 o creștere de 115,42% față de 2018, în anul 2020 s-a înregistrat o scădere
de 15,45% față de anul 2019 iar în anul 2021 o scădere de 28,66% față de anul 2020.

e) Elasticitatea

𝐶𝑃𝑇𝑛−𝐶𝑃𝑇𝑛−1
𝐶𝑃𝑇𝑛−1
*100
𝑒 = 𝑃𝐼𝐵𝑛−𝑃𝐼𝐵𝑛−1
𝑃𝐼𝐵𝑛−1
*100

𝐶𝑃𝑇2018−𝐶𝑃𝑇2017
*100 4.545.378−8.731.148
𝐶𝑃𝑇2017 8.731.148
*100 −47,94
𝑒2018/2017 = 𝑃𝐼𝐵2018−𝑃𝐼𝐵2017 = 907.900.000−858.300.000 = 5,77
=− 8, 30
*100 858.300.000
*100
𝑃𝐼𝐵2017

10
Graficul nr 3. Elasticitatea cheltuielilor de capital în raport cu PIB

Înterpretarea rezultatelor: În anul 2018 se constată o valoare a coeficientului de elasticitate


subunitară de -8,3, ceea ce ne indică faptul că o parte mai mică din produsul intern brut este utilizată
pentru finanțarea cheltuielilor de capital, cheltuielile de capital fiind inelastice față de produsul
intern brut.

În 2019 se constată o valoare a coeficientului de elasticitate supraunitară de 7,07, ceea ce ne indică


faptul că o parte mai mare din produsul intern brut este utilizată pentru finanțarea cheltuielilor de
capital, cheltuielile de capital fiin elastice față de produsul intern brut.

În anul 2020 se constată o valoare a coeficientului de elasticitate subunitară de -11,34, ceea ce ne


arată faptul că o parte mai mică din produsul intern brut este utilizată pentru finanțarea cheltuielilor
de capiatl, cheltuielile de capital fiind inelastice față de produsul intern brut.

În anul 2021 se constată o valoare a coeficientului de elasticitate subunitară de -7,8, ceea ce ne


arată faptul că o parte mai mică din produsul intern brut este utilizată pentru finanțarea cheltuielilor
de capiatl, cheltuielile de capital fiind inelastice față de produsul intern brut.

Bibliografie
- Apetri. A.N., Finanțe publice, suport de curs, 2021
- Legile bugetului de stat 2017-2021 www.mfinanțe.ro
- Conturile de execuție a bugetului de stat, www.mfinanțe.ro
- www.insse.ro
- www.bnr.ro

11

S-ar putea să vă placă și