INTRODUCERE

În acest studiu de caz, îmi doresc să vorbesc și să ating note importante referitor la
subiectul propus: veniturile nefiscale.
Tratarea teoretică a veniturilor nefiscale are o importanță deosebită în cadrul acestui
studiu de caz, ocupând un loc aparte.
De asemenea se va realiza și o reprezentare grafică a volumului în termeni reali și în
termeni nominali a veniturilor nefiscale din perioada 2015-2021.
Prin urmare, acest studiu de caz se bazează pe o atentă calculare și interpretare a
indicatorilor, cuprinzând și o prezentare cât mai amănunțită a rezultatelor finale obținute.

1. TRATAREA TEORETICĂ A VENITURILOR NEFISCALE

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
contribuţii ale acţionarilor.
Criteriile de clasificare: regularitatea mobilizărilor la bugetul public; conţinutul
economic; provenienţa; veriga bugetară la care se mobilizează.
1. În funcţie de regularitatea mobilizării lor la bugetul public, veniturile bugetare pot
fi: ordinare sau extraordinare.
2. Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile bugetare sunt structurate
în: venituri curente, venituri din capital, sume defalcate şi transferuri.
Veniturile curente sunt cele care deţin ponderea covârşitoare în formarea bugetului
public şi au un caracter repetitiv de la un an bugetar la altul.
În funcţie de natura lor veniturile curente se împart în venituri fiscale şi nefiscale.
3. În funcţie de provenienţa lor, avem: venituri bugetare interne și venituri bugetare
externe.
4. În funcţie de veriga bugetară la care se încasează, vom avea: venituri ale bugetului
central, venituri ale
bugetelor locale și veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.
 Venituri nefiscale – reprezintă resursele bănești care provin din alte surse decât
impozitarea, cum ar fi: redevențe, viramente din profitul companiilor de stat, amenzi, tarife
etc.
Execuţia bugetară pe 2018 indică un avans de 17,2% al veniturilor şi de 16,8% al
cheltuielilor, însă slăbiciunea construcţiei bugetare este relevată de faptul că veniturile fiscale
au crescut cu doar 1,6%, în vreme ce „veniturile nefiscale“ (care includ şi dividendele pe
care statul le cere de la companiile sale sau alte venituri extraordinare) au avansat cu 24%.
„Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali. În termeni reali ele au scăzut,
pentru că inflaţia medie anuală a fost de peste 3%. Dacă raportăm acestă situaţie la deflatorul
PIB, atunci căderea este şi mai mare“, comentează economistul Laurian Lungu.
Faptul că veniturile fiscale nu cresc la un nivel apropiat de ambițiile guvernului
obligă Ministerul Finanţelor să scoată bani din piatră seacă. Veniturile nefiscale (între care
dividendele cerute de stat companiilor în care este acţionar) au crescut anul trecut cu 24%,
până la 27 mld. lei. În aceeași vreme, bugetul a fost alimentat din impozitul pe profit din
întreaga economie cu doar 15,6 mld. lei. Practic, veniturile nefiscale au însemnat 9% din
veniturile bugetului general consolidat, în vreme ce doar 48% din veniturile aceluiași buget
au însemnat venituri fiscale.
Veniturile nefiscale sunt estimate la 2,4% din PIB în anul 2021, în principal, ca
urmare a colectării dividendelor de la societățile naționale, companiile naționale şi societățile
cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi a vărsămintelor de la regiile autonome din
majorarea procentului de repartizare a dividendelor/vărsămintelor. Pe termen mediu se
estimează o ușoară oscilație a ponderii în PIB a veniturilor nefiscale între valorile de 2,3-
2,4%.

2. TABELUL CU VALORILE VENITURILOR NEFISCALE, AȘA CUM

REZULTĂ DIN LEGEA DE APROBARE ANEXA1, VALORILE PIB
ȘI VALORILE IPC CE CORESPUND PERIOADEI ANALIZATE

EXPLICAŢII 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Venituri nefiscale (Vnf) 6,07 6,71 7,42 8,00 13,66 12,5 13,64
PIB (md. lei) 711,1 762,3 858,3 907,9 1.053,9 1.040,8 1.116,8
Indicele preţului de consum ( %) 99,41 98,45 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
3. CALCULUL INDICATORILOR DE VOLUM, DE STRUCTURĂ ȘI AI
DINAMICII PENTRU VENITURILE NEFISCALE REPARTIZATE

I. Indicatorii de nivel:
a) Volumul (mărimea) veniturilor nefiscale totale anuale exprimate în monedă
naţională:
În expresie nominală: Vnf = ∑ ❑Vnfni
Anul 2015: 6,07 md. lei;
Anul 2016: 6,71 md. lei;
Anul 2017: 7,42 md. lei;
Anul 2018: 8,00 md. lei;
Anul 2019: 13,66 md. lei;
Anul 2020: 12,5 md. lei;
Anul 2021: 13,64 md. lei.
❑
∑ ❑Vnfni
În expresie reală: Vnf= ❑
×100
IP
6,07
Anul 2015: ∗100=6,10 md. lei;
99,41

6,71
Anul 2016: ∗100=6,81 md.lei;
98,45

7,42
Anul 2017: ∗100 =7,32 md.lei;
101,34
8
Anul 2018: ∗100=7,64 md. lei;
104,63
13,66
Anul 2019: ∗100=13,15 md. lei;
103,83

12,50
Anul 2020: ∗100=12,17 md. lei;
102,63

13,64
Anul 2021: ∗100=13,32 md. lei.
102,40
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A VOLUMULUI ÎN TERMENI REALI
ȘI ÎN TERMENI NOMINALI A VENITURILOR NEFISCALE ÎN
PERIOADA ANALIZATĂ

16
14
12
10
8 Valoare nominală
Valoare reală
6
4
2
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

INTERPRETARE: În expresie nominală, veniturile nefiscale au înregistrat cel mai mare

nivel în anul 2019 (13,66 md. lei), iar în expresie reală cea mai mare înregistrare se poate
observa în anul curent (13,32 md. lei).

b) Ponderea veniturilor nefiscale publice în PIB se calculează după formula :

VnfT
VnfT PIB =¿ ×100
PIB
6,07
Anul 2015: ∗100=0,85 % ;
711,1

6,71
Anul 2016: ∗100=0,88 % ;
762,3

7,42
Anul 2017: ∗100=0,86 %;
858,3

8
Anul 2018: ∗100=0,88 %;
907,9

13,66
Anul 2019: ∗100=1,29 % ;
1053,9

12,5
Anul 2020: ∗100=1,20 % ;
1040,8
 13,64
Anul 2021: ∗100=¿ 1,22%
1116,8

INTERPRETARE: Ponderea veniturilor nefiscale publice din PIB este un indicator care
calculează partea din PIB, care, prin intermediul serviciilor publice,este destinată satisfacerii
nevoilor colective. Ponderea cea mai mare din PIB, a avut-o veniturile nefiscale din anul
2019 (1,29%), pe când cea mai mică pondere s-a înregistrat în anul 2015 (0,85%).

c) Veniturile nefiscale medii pe locuitor exprimate în lei, dolari SUA sau euro se
VnfT
calculează după formula: VnfT m /loc=¿ ¿
Populația țării
6,07
Anul 2015: =0,31 md. lei;
19,41

6,71
Anul 2016: =0,34 md.lei;
19,41

7,42
Anul 2017: =0,38 md. lei;
19,41

8
Anul 2018: =0,41 md. lei;
19,41

13,66
Anul 2019: =0,70 md. lei;
19,41

12,50
Anul 2020: =0,64 md. lei;
19,41

13,64
Anul 2021: =0,70 md. lei.
19,41

INTERPRETARE: Veniturile nefiscale medii pe locuitor exprimate în lei, dolari SUA

sau euro reprezintă volumul veniturilor nefiscale ce revin unui locuitor şi anume volumul de
servicii publice de care beneficiază în medie, fiecare locuitor. În urma analizei, se poate
observa, că unui cetățean român i-au revenit 0,31 md. lei în anul 2015, ajungând în anul 2019
si 2021 la 0,70 md. lei, pe când în anul 2020 se observă o mică scădere.

II. Indicatorii de structură se calculează după formula : GVnf =¿¿ =

Vnf curente
× 100
VPT
 6,07
Anul 2015: ∗100= 5,65%;
107,41

6,71
Anul 2016: ∗100=¿ 6,38%;
105,03

7,42
Anul 2017: ∗100=6,33 %;
117,04

8,00
Anul 2018: ∗100=5,65 % ;
141,39

13,66
Anul 2019: ∗100=8,30 % ;
164,49

12,50
Anul 2020: ∗100 = 7,45%;
167,70

13,64
Anul 2021: ∗100 = 7,85%.
173,70

INTERPRETARE: Indicatorii de structură exprimă modul de alocare a veniturilor

nefiscale în funcţie de importanţa nevoilor sociale. Se poate observa o egalitate între anii
2015 si 2018 și o creștere semnificativă în anul 2019.

III. Indicatori ai dinamicii (evoluției) veniturilor nefiscale : reflectă evoluţia

veniturilor nefiscale într-o perioadă de timp de la anul de bază (0) la anul 1 (ultimul an al
perioadei analizate). Se calculează următorii indicatori:
a) Modificarea absolută
În preţuri nominale (curente) care se calculează conform formulei:
∆ VnfTn=VnfT 1−VnfT 0
Anul 2016:∆ VnfTn=VnfT 2016−VnfT 2015 =6,71-6,07=0,64 md lei;

Anul 2017:∆ VnfTn=VnfT 2017−VnfT 2016 ¿ =7,42-6,71=0,71 md lei;

¿

Anul 2018:∆ VnfTn=VnfT 2018−VnfT 2017 =8-7,42=0,58 md lei;

Anul 2019: ∆ VnfTn=VnfT 2019−VnfT 2018=13,66-8=5,66 md lei;
Anul 2020:∆ VnfTn=VnfT 2020−VnfT 2019 = 12,50-13,66 = -1,16 md lei;
Anul 2021:∆ VnfTn=VnfT 2021−VnfT 2020 = 13,64-12,50 = 1,14 md lei.
VnfT 1 VnfT 0
În preţuri reale (constante): ∆ VnfT r = × 100− ×10
IP 1 IP0
 VnfT 2016 VnfT 2015 6,71 6,07
Anul 2016:∆ VnfT r = ×100− ×100= ×100− × 100=0,71
IP 2016 IP 2015 98,45 99,41
md.lei ;

VnfT 2017 VnfT 2016 7,42 6,71

Anul 2017: ∆ VnfT r = ×100− ×100= ×100− ×100=0,51 md .
IP 2017 IP 2016 101,34 98,45
lei;

Anul 2018:
VnfT 2018 VnfT 2017 8 7,42
∆ VnfT r = ×100− ×100= × 100− × 100=0,32 md . lei ;
IP 2018 IP 2017 104,63 101,34

VnfT 2019 VnfT 2018 13,66 8

Anul 2019: ∆ VnfT r = ×100− × 100= × 100− ×100=5,51
IP 2019 IP 2018 103,83 104,63
md.lei;

VnfT 2020 VnfT 2019 12,5 13,66

Anul 2020: ∆ VnfT r = ×100− × 100= × 100− ×100=0,98
IP 2020 IP 2019 102,63 103,83
md. lei;

VnfT 2021 VnfT 2020 13,64 12,5

Anul 2021: ∆ VnfT r = ×100− × 100= ×100− ×100=1,15
IP 2021 IP 2020 102,40 102,63
md.lei.

INTERPRETARE: Modificarea absolută: exprimă evoluţia veniturilor nefiscale de la

perioada 0 la perioada 1 în mărime absolută. În urma analizei acestor calcule, se poate
observa faptul că au fost foarte instabile, înregistrându-se inclusiv valori negative în anul
2020 (-1,16 md lei).

b) Modificarea relativă se calculează după formula:

VnfT 1
-în preţuri nominale: VnfT n= ×100−100
VnfT 0

VnfT 2016 6,71

Anul 2016: : ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=10,54 %
VnfT 2015 6,07

VnfT 2017 7,42

Anul 2017: ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=10,58 %
VnfT 2016 6,71

VnfT 2018 8
Anul 2018: ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=7,81%
VnfT 2017 7,42
 VnfT 2019 13,66
Anul 2019: ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=70,75 %
VnfT 2018 8

VnfT 2020 12,50

Anul 2020: ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=−8,49%
VnfT 2019 13,66

VnfT 2021 13,64

Anul 2021: ∆ VnfT n= × 100−100= ×100−100=9,12%
VnfT 2020 12,50

VnfT 1
IP 1
-în preţuri constante (reale): ∆ VnfT r = ×100−100
VnfT 0
IP 0

VnfT 2016 6,71

IP 2016 98,45
Anul 2016:∆ VnfT r = ×100−100= ×100−100=11,47 %
VnfT 2015 6,07
IP 2015 99,41
VnfT 2017 7,42
IP 2017 101,34
Anul 2017: ∆ VnfT r = ×100−100= ×100−100=7,3%
VnfT 2016 6,71
IP 2016 98,45

VnfT 2018 8
IP 2018 104,63
Anul 2018: ∆ VnfT r = ×100−100= ×100−100=4,1%
VnfT 2017 7,42
IP 2017 101,34

VnfT 2019 13,66

IP 2019 103,83
Anul 2019: ∆ VnfT r = ×100−100= × 100−100=72,3%
VnfT 2018 8
IP 2018 104,63

VnfT 2020 12,5

IP 2020 102,63
Anul 2020: ∆ VnfT r = ×100−100= × 100−100=−7,6%
VnfT 2019 13,66
IP 2019 103,83

VnfT 2021 13,64

IP 2021 102,40
Anul 2021: ∆ VnfT r = ×100−100= × 100−100=9,9%
VnfT 2020 12,50
IP 2020 102,63
INTERPRETARE: Modificarea relativă exprimă creşterea veniturilor nefiscale în
procente. În urma calculelor efectuate se observă faptul că valoarea maximă atât în expresie
nominlă cât și în expresie reală a fost înregistrată în anul 2019/2018, valorile minime
inregistrându-se în anul 2020.

c) Indicatorul privind corespondenţa dintre modificarea veniturilor nefiscale totale

şi modificarea PIB:
VnfT 1
VnfT 0
se calculează conform formulei: K=
PIB1
PIB0

VnfT 2016 6,71

VnfT 2015 6,07
Anul 2016: K= = =1,02 >1
PIB2016 762,3
PIB2015 711,1
VnfT 2017 7,42
VnfT 2016 6,71
Anul 2017: K= = =0,98<1
PIB2017 858,3
PIB2016 762,3
VnfT 2018 8
VnfT 2017 7,42
Anul 2018: K= = =1,01>1
PIB2018 907,9
PIB2017 858,3
VnfT 2017 13,66
VnfT 2016 8
Anul 2019: K= = =1,46 >1
PIB2017 1053,9
PIB2016 907,9

VnfT 2020 12,50

VnfT 2019 13,66
Anul 2020: K= = =0,92 <1
PIB2020 1040,8
PIB2019 1053,9

VnfT 2021 13,64

VnfT 2020 12,50
Anul 2021: : K= = =1,01>1
PIB2021 1116,8
PIB2020 1040,8
INTERPRETARE: În urma analizei efectuate a indicatorului privind corespondenţa dintre
modificarea veniturilor nefiscale totale şi modificarea PIB, putem observa că valorile
obținute în anii 2017/2016 și 2020/2019 sunt situate sub valoarea de 1.

d) Elasticitatea veniturilor nefiscale totale faţă de PIB: se calculează cu ajutorul

VnfT 1−VnfT 0
PIB1−PIB 0
formulei: EVnfT =
VnfT 0
PIB 0
VnfT 2016 −VnfT 2015 6,71−6,07
PIB2016 −PIB2015 762,3−711,1
Anul 2016: EVnfT = = =1,56>1;
VnfT 2015 6,07
PIB 2015 711,1

VnfT 2017 −VnfT 2016 7,42−6,71

PIB2017 −PIB2016 858,3−762,3
Anul 2017: EVnfT = = =0,87<1;
VnfT 2016 6,71
PIB2016 762,3 ,
VnfT 2018 −VnfT 2017 8−7,42
PIB2018 −PIB2017 907,9−858,63
Anul 2018: EVnfT = = =1,37>1;
VnfT 2017 7,42
PIB 2017 858,3
VnfT 2019 −VnfT 2018 13,66−8
PIB2019 −PIB2018 1053,9−907,9
Anul 2019: EVnfT = = =4,75>1;
VnfT 2018 8
PIB 2018 907,9
VnfT 2020 −VnfT 2019 12,5−13,66
PIB2020 −PIB2019 1040,8−1053,9
Anul 2020: EVnfT = = =7,33>1;
VnfT 2019 13,66
PIB 2019 1053,9

VnfT 2021 −VnfT 2020 13,64−12,5

PIB2021 −PIB2020 1116,8−1040,8
Anul 2021: EVnfT = = =1,2>1.
VnfT 2020 12,5
PIB 2020 1040,8

INTERPRETARE: Acest coeficient exprimă modificarea procentuală a veniturilor

nefiscale la modificarea cu 1% a PIB. În urma analizei efectuate se poate oberva valori
diferite de la an la an, valoarea cea mai mare înregistrându-se în anul 2020/2019, pe când în
anul 2017/2016 se observă o mică scădere.
 CONCLUZII

În urma informațiilor și a datelor colectate, cât și a calculelor efectuate în acest studiu

de caz, s-a efectuat o evaluare a veniturilor nefiscale între anii 2015-2021.
Cu ajutorul reprezentării grafice a indicatorilor de volum, observăm faptul că mărimea
veniturilor nefiscale anuale, atât în expresie nominală cât și în expresie reală, au aproximativ
aceleași rezultate, înregistrându-se cel mai mare nivel în expresie nominală pe parcursul
anului 2019 (13,66 md. lei), iar în expresie reală cea mai mare înregistrare se poate observa în
anul curent (13,32 md. lei).
Așadar, se observă o continuă creștere a veniturilor nefiscale în toată perioada
analizată, ajungând la un nivel dublu în anul 2020 (12,5 md. lei) față de primul an analizat
2015v(6,07 md. lei).
Pentru anul 2021, veniturile nefiscale au fost estimate la 2,4% din PIB, în principal, ca
urmare a colectării dividentelor de la societățile naționale, companiile naționale și societățile
cu capital integral sau majoritar de stat, precum și a vărsămintelor de la regiile autonome din
majorarea procentului de repartizare a dividentelor/vărsămintelor. Pe termen mediu s-a
estimat o ușoară oscilație a ponderii în PIB a veniturilor nefiscale între valorile de 2,3-2,4%.
Conform Execuției Bugetului General Consolidat din 28 februarie 2021, veniturile
nefiscale au înregistrat 4,51 md.lei în perioada ianuarie-februarie 2021, în creștere cu 20,6%,
această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin(1), lit.d din OUG
nr.115/2011.
În concluzie putem afirma că veniturile nefiscale reprezintă un aport considerabil
pentru bugetul de stat.