Introducere

Activitatea economică a întreprinderii se finalizează în efecte utile concretizate într-o serie de

bunuri şi servicii apte să satisfacă nevoia socială după parcurgerea fazei schimbului prin
monedă.Sub aspect valoric efectul util al activităţii agentului economic este egal cu diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile băneşti dintr-o anumită perioadă.
Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în
procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a
datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu cu excepţia sporurilor de la contribuţiile
proprietăţii întreprinderii.
Rezultatele financiare sunt dimensionate în funcţie de volumul cheltuielilor de producţie şi
volumul veniturilor încasate. Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri şi alte
venituri se compun din venituri brute ce rezultă din vînzarea şi încasarea producţiei şi veniturile
realizate din alte activităţi.
Venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează a fi primită scăzîndu-se
rabaturile comerciale admise de întreprindere.
Valoarea venală (de piaţă) este suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsă o datorie
între părţile independente interesate care au acceptat tranzacţia.
Venitul se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obţinut
indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. în
cazul apariţiei diverselor incertitudini constatarea venitului se admite cu respectarea
următoarelor criterii:
 existenţa unei certitudini ferme ce va arăta că avantajele economice care fac obiectul
tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere;
 existenţa unei posibilităţi reale de a determina cu exactitate suma venitului.
Veniturile la rîndul său sunt compuse din:
 venituri din activitatea operaţionale, adică din vînzări de producţie finite, mărfuri,
servicii prestate, lucrări executate şi alte activităţi, precum şi din producţia aflată în stoc,
din subvenţii de exploatare şi orice alte venituri;
 venituri financiare , adică venituri din participaţii, titluri de plasament, acţiuni, diferenţe
de curs valutar, dobînzi, creanţe imobilizate, etc.
 venituri excepţionale - din operaţiuni de gestiune (din despăgubiri şi penalităţi), din
operaţiuni de capital (din cedarea activelor subvenţii pentru investiţii), şi altele.

3
1.Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări
Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări are menirea de a
examinadimensiunea lor absolută şi relativă în comparaţie cu:

• realizările anilor precedenţi;

•obiectivele stabilite în Planul de afaceri.

Examinarea veniturilor din vânzări în dinamică permite evaluarea volumului

activităţiioperaţionale şi studierea modificărilor survenite în acest volum în ultimii ani. Această
direcţie deanaliză se efectuează exclusiv în baza datelor !aportului de profit şi pierdere şi nu
necesităatragerea altor surse informaţionale.

Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor dinvânzări
se determină abaterea absolută a acestora faţă de perioada precedentă şi Planul desfacerii ritmul
creşterii, sporul creşterii, procentul îndeplinirii planului şi procentul abaterii de la plan.

Abaterea absolută a VV
Ritmul creşterii a VV
Sporul creşterii a VV
Procentul îndeplinirii planului a VV
Procentul abaterii de la plan a VV

În procesul analizei volumul vânzărilor entitătii poate fi comparat, de asemenea, cu

realizările întreprinderilor similar, concurente sau cu nivelul mediu pe grupă de entităti
(ramură, holding etc.).

Structura venitului din vânzări:

VV=VPV+VVM+VPS+VCC+VAA
unde,
VV – venitul din vânzări;
VPV – volumul producției vândute sau venitul din vânzarea produselor finite;
VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;
VPS – venitul din prestrea serviciilor;
VCC – venit din contractile de construcție;
VAA – venit din alte feluri de activități care constituie penru entitate activitatea operațională (de
bază)

4
La prima etapă a analizei se axaminează structura și dinamica modificării acestui indicator
rezultativ.

La etapa a doua a analizei este necesar săse examineze factorii care au influențat aceste
modificări:
a) modificarea soldului producției în stocuri la începutul perioadei de gestiune;
b) modificarea volumului producției fabricate;
c) modificarea soldului producției la stocuri la finele perioadei de gestiune;
d) modificarea prețurilor la produsele vândute;
Calculul și aprecierea tuturor factorilor menționați mai sus efectuează prin metoda balanțieră.

2. Aprecierea evolutiei entitatii analizate pe piata de desfacere

Pentru a aprecia evaluarea poziției concurențiale a entității pe piața se utilizează următorii
indicatorii:
1. cota-parte pe piața de desfacere absolută (Pîa) – reprezintă segmentul entității analizate
(în %) din cererea totală satisfăcută de aceasta pe piața de desfacere analizată;
2. cota-parte pe piața de desfacere relativă (Plr) – relevă poziția (de lider sau
nesemnificativă) a entității analizate pe piața de desfacere a produselor fabricate;
3. cota-parte pe piața de desfacere specific (servită) (Pis) – reflectă, în linii generale,
ponderea producției vândute prin deservirea special a cumpărătorilor (consumatorilor) în
magazinele de firmă sau centrele comerciale specializate.

𝑑𝑜
Pîa = ∑ 𝑑𝑡 x 100 (%),

unde: do - producția vândută de entitatea analizată pe piața de desfacere prospectată;

∑ 𝑑𝑡 - volumul vânzărilor totale efectuate pe sectorul dat.

𝑑𝑜
Plr = 𝑑𝜀 x 100 (%),

unde: 𝑑𝜀 – volumul producției vândute a celui mai important concurrent.

𝑑𝑜
Pis = ∑ 𝑑𝜔 x 100 (%),

unde: ∑ 𝑑𝜔 - volumul vânzărilor al segmentului de piață “servită”.

5
 Aprecierea îndeplinirii programului de producție pe sortimente
Feluri de Cantitatea Preț Volumul producției % de Obținut în
produse unitar, fabricate,mii lei îndeplinire limita
Pro- Reali- mii lei Pro- Reali- a sortimentu
gram zat gramat zat programului lui
at programat,
mii lei
A 1 2 3 4=1*3 5=2*3 6 7
1. Costume 800 10700 1200 6900 12840 133,75 9600
bărbați,unități
2. Pantaloni 7800 7124 250 1950 1781 91,33 1781
bărbați,unități
3.Paltoane 600 670 900 540 603 111,67 540
bărbați,unități
4. Alte X X X 6338 9798 154,59 6338
produse,mii lei
Total X X X 18428 25022 135,78 18259

În baz datelor din acest table se calculează coeficientul mediu pe sortimente, apoi, în condițiile
în care acest indicator relative este subunitae, se determină suma producției pierdute de pe urma
nerespectării sortimentului programat (ca diferența dintre numărătorul și numitorul din formula
de calcul).
𝑉𝑃𝐹 lim 18259
Ks = *100=18428*100 = 99,08%
𝑉𝑃𝐹 pr

ΔVPF = 18259-18428 = -169,0 mii lei

Concluzie:
Din tabelul de mai sus rezultă că la entitatea analizată programul de producție pe sortimente a
fost îndeplinit în proporție de de 99,08 %, ceea ce a condus la reducerea VPF cu 169,0 mii lei.
Suma producției pierdute poate fi considerată ca rezerva internă de majorare a VPF pe viitor.

6
 Aprecierea îndeplinirii programului de producție pe structură
Feluri de
produse

A
1. Costume
bărbați,unități
2. Pantaloni
bărbați,unități
3.Paltoane
bărbați,unități
4. Alte
produse,mii lei
Total