ANALIZA SISTEMULUI BUGETAR DIN

BELGIA

STUDENTI: SPANACHE DINA-ESTERA

GIURGIA ALEXANDRA-LARISA
ANUL 3
GRUPA 4
 Bugetul de stat
Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor.
Îl putem aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt
prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă legislativa, cheltuielile şi
resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus aprobarii
Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a
modului de utilizare a acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an.
Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special
legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al
PIB şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de
capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi constituie
baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau
naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu
obiectivele de politică economică socială şi financiară ale fiecărei
perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se
mobilizează resursele băneşti iar pe de lată parte ca relaţii de repartizare a
acestor resurse.
 Principii bugetare

Bugetul este un tablou comparativ al veniturilor şi cheltuielilor publice aferente

perioadei la care se referă. El oferă posibilitatea analizării veniturilor pe surse de
provenienţă şi a cheltuielilor pe destinaţii.
Principiile clasice bugetare sunt:
• unitatea
• universalitatea
• anualitatea
• specializarea bugetară
 Principii bugetare
Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte:
• prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă
• la perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează
cheltuielile înscrise în autorizaţia dată guvernului de către parlament
Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 luni. Anul bugetar
poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic.
 Principii bugetare
Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile
publice trebuie să fie înscrise în buget în sumele lor totale, fară omisiuni şi
fără compensări reciproce.
Excepţii de la principiul universalităţii:
• resursele provenind din donaţii
• fondurile de sprijin ale particularilor
• reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea către buget a
sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provozoriu.
 Principii bugetare
Unitatea bugetară presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului, în
sumele lor globale într-un singur document. Unitatea bugetului este asigurată prin intermediul
sistemului conturilor naţionale.
Excepţii de principiul unităţii bugetului:
• conturile speciale de trezorerie sunt încasări ce nu reprezintă un venit propriu zis pentru
buget şi plăţi ce nu au caracter definitiv
• bugete extraordinare se înscriu cheltuieli excepţionale ocazionate de crize economice,
calamităţi etc
• bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridică, etc
Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigurării echilibrului, cu
bugetul asigurărilor sociale de stat şi cu bugetele locale (bugete autonome).
 Principii bugetare
Specializarea bugetară
Specializarea bugetară reprezintă principiul potrivit căruia veniturile
trebuie să fie scrise în buget şi aprobate în parlament pe surse de
provenienţă, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.
Gruparea veniturilor şi cheltuielilor într-o anumită ordine şi pe baza unor
criterii determinată portă denumirea de clasificaţie bugerară.
 Moneda Unica Europeana: EURO

Incepand cu 1 ianuarie 2002,bancnotele si monedele EURO s-au pus in

circulatie in 12 state membre ale Uniunii Europene.Noua moneda fiduciara va
cuprinde 7 bancnote si 8 monede.
Euro (EUR, sau €) este moneda unică a Uniunii Europene (UE).
A fost introdusă pe 1 ianuarie 1999, la miezul nopţii, succedând vechea unitate
monetară europeană ECU (European Currency Unit). Monedele naţionale ale
ţărilor participante au încetat să existe legal, devenind simple subdiviziuni ale
monedei europene.
In prezent zona EURO este formata din urmatoarele state: Belgia, Germania,
Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si
Finlanda.
 INFORMATII DESPRE STATUL FEDERAL
BELGIA
Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o ţară în Europa de Vest.
Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte
majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale
importante. Regatul Belgiei, o monarhie constituţională parlamentară, a fost
un stat unit încă de la crearea sa din 1830. Belgia ocupă un teritoriu de
30.528 km² şi are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori.
Numele „Belgia” este derivat din numele provinciei romane „Gallia
Belgica”, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către
belgi, un amestec de popoare celtice şi germanice.
 Guvernul federal
Guvernul federal este format din miniștri și secretari de stat ce reprezintă partidele
politice ce formează coaliția de guvernământ. În mod formal miniștrii sunt numiți de
Rege, iar numărul acestora este limitat la 15, numărul miniștrilor neerlandofoni și
francofoni fiind egal conform Constituției. Miniștrii nu sunt membri ai parlamentului, dar
aceștia trebuie să răspundă pentru acțiunile lor în fața
Belgia fiind un stat federal, puterea executivă este distribuită între guvernul federal și
guvernele regionale și comunitare. Guvernul federal păstrează autoritatea asupra
chestiunilor comune: justiția, apărarea, poliția federală, energia nucleară, politica
monetară, datoria publică, securitatea socială și controlează o parte importantă a
finanțelor publice, sistemului de sănătate și a politicii internaționaleParlamentului.
 CICLUL BUGETAR

Procesul bugetar reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de autoritatea statală competentă cu
privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia,
executarea sa, încheierea şi controlul execuţiei bugetare. Operaţiunile enumerate se desfăşoară în Begia conform
calendarului urmator: 
Februarie - Martie: Ministrul bugetului, precum şi ministrul finanţelor trimit colegilor lor instrucţiunile şi
limitele stabilite pentru întocmirea propunerilor de buget pentru anul fiscal următor. Instrucţiunile trebuie să fie
deja aprobate de către Consiliul de Miniştri.
 
Martie: Pe baza acestor instrucţiuni, toate ministerele, trebuie să întocmească, cu ajutorul funcţionarilor lor, o
estimare a bugetului pentru departamentul lor, pe baza unor politici neschimbate. Cerinţele necesare pentru orice
noi iniţiative trebuie să figureze separat în bugetul estimativ. Propunerile sunt trimise pentru aprobare
inspectorilor de finanţe acreditaţi ai departamentului.
 
Aprilie: Estimările bugetare sunt apoi revizuite în întalnirile următoare (de fiecare departament care beneficiază
de fondurile publice şi departamentul de buget).
 CICLUL BUGETAR
• Iunie: Atunci când toate estimările bugetare ale departamentelor au fost revizuite, ministrul bugetului
prezintă un raport cu privire la rezultat Consiliului de Miniştri la sfârşitul lunii iunie. Ministrul Finanţelor
face acelaşi lucru în ceea ce priveşte căile şi mijloacele bugetare folosite.
•  
• Iunie – Iulie: Începutul lunii Iulie marchează startul unei noi serii de întâlniri din partea Comitetului
Miniştrilor, prezidate de primul ministru.
•  
• Începutul lui August: Odată ce propunerile de buget au fost revizuite de Comitetul Miniştrilor, sunt înaintate
Consiliului de Miniştri pentru aprobare.
•  
• Sfârşitul lui Septembrie: Propunerea este înaintată Parlamentului.
•  
• Sfârşitul lui Noiembrie: Votul şi hotărârea Parlamentului. 
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA

După o scădere majoră de 29.5% din PIB în perioada 1999-2007, datoria publică a crescut puternic în ultimii ani (de la
84.2% în 2007 la 97% în 2009), punând astfel capăt unui declin neîntrerupt din 1993. Această creştere nu rezultă în principal
din politica bugetară, în sens strict, ci mai degrabă din intervenţiile în sectorul financiar, în valoare de 6.3% din PIB, care au
fost indispensabile pentru a stabiliza sistemul financiar. Garanţiile acordate sectorului financiar nu au, pe de altă parte, nici
un impact asupra datoriei publice consolidate, deoarece acestea sunt considerate în conturile naţionale ca datorii contingente
şi sunt luate în afara bilanţului. Aceste garanţii, ajungand la un total de 92.4 miliarde de euro, sau 27.4% din PIB, constituie
un risc teoretic maxim. Două treimi din aceste garanţii se aplică datoriilor interbancare sau "piaţa en gros" datorii ale
instituţiilor de credit (61 miliarde EUR) şi aproape o treime pentru viitoare pierderi legate de credite structurate (31.4
miliarde EUR). În conformitate cu reglementările europene, garanţiile sunt acordate instituţiilor belgiene în schimbul unei
plăţi în conformitate cu condiţiile de piaţă. În ceea ce priveşte anul 2009, totalul veniturilor prognozate să vină au fost în
buget de 666.1 milioane de euro. Impactul asupra dobânzilor de capital al acestor intervenţii este estimat la puţin peste 500
de milioane de euro. În sens strict, intervenţiile, prin urmare, au avut un impact pozitiv asupra bugetului de până acum.
Ţinând seama de scenariile adoptate, trebuia să continue să crească în 2010 şi 2011, condusă de dobânzi mai ridicate pe o
parte, şi dinamica inerentă a soldului primar pe de altă parte. De fapt, nivelul anticipat de acesta din urmă nu a permis
ponderii datoriei să fie stabilizată înainte de 2011. Cu toate acestea, stabilizarea şi, mai precis reducerea, datoriei publice va
fi evidentă, începând cu 2012, când ponderea datoriei trebuie să se apropie din nou de limita de 100%.
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA

Bugetul general al Belgiei este format din urmatoarele:

• VENITURI
• CHELTUIELI
• SOLD NET AL BUGETULUI
• OPERATIUNI DE TREZORERIE
• SOLD NET FINANCIAR
Bugetul a fost aprobat de către guvernul belgian la 24 martie 2011, fiind prezentat Parlamentului la jumătatea
lunii aprilie a anului curent. Guvernul a stabilit o țintă a deficitului bugetar de 3.6% din produsul intern brut.
Această țintă:
 
Presupune un deficit cu 0.5% mai mic decât cel din anul anterior;
Trebuie să permită stabilizarea datoriei publice;
Este mai mică decât ținta stabilită de Consiliul de Finanțe.
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA

În întocmirea bugetului general se are în vedere faptul că

Belgia este organizată în două entități:
Entitatea I, care cuprinde administrația centrală și protecția
socială;
Entitatea II, compusă din 3 regiuni și comunitățile aferente.
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA

La nivel central, Guvernul a decis să își coordoneze măsurile cu cerințele europene, punând accentul
pe de o parte pe controlul cheltuielilor, iar pe de altă parte pe optimizarea colectării veniturilor publice
și sporirea controlului în ceea ce privește fraudele la nivelul securității sociale și evaziunea fiscală.
Aceste măsuri aduc o plus-valoare de 0.6% din PIB.

Pentru o mai bună colectare a impozitelor și taxelor, Guvernul a luat două decizii cheie:
• creșterea nivelului secretului bancar;
• încheierea de acorduri amiabile, care, dacă nu sunt respectate, duc la adoptarea măsurilor juridice;
Statul încasează venituri și din sectorul financiar, ca urmare a creșterii dividendelor, datorate creșterii
profitabilității, și datorită creșterii volumului de depozite. Guvernul a adoptat măsuri și în ceea ce
privește creșterea competitivității economiei belgiene, sprijinirea nevoilor populației, creșterea
flexibilității pieței muncii și oferirea de noi oportunități șomerilor.
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA
Tabel nr. 1: Principalele venituri şi cheltuieli din bugetul central

Impozite directe Servicii publice generale;

• Impozitul pe venitul personal Apărare;
– aplicat pe totalul Siguranţă şi ordine publică;
veniturilor realizate de Protecţia mediului;
persoane; Sănătate;
• Impozitul corporaţiilor – Cultură şi religie;
aplicat la totalul veniturilor Educaţie;
companiilor rezidente (33%).
Protecţie socială, etc.

Impozite indirecte
• TVA;
• Taxe de moştenire;
• Taxe de mediu;
• Txe de înregistrare;
• Accize.
 SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA

•
 

•Impozitul pe venit
•În calitate de contribuabili, persoanele din Belgia au dreptul la scutirea impozitării unei părţi din venituri, în valoare de 6430 €/an.
Există şi câteva excepţii:
•Dacă venitul impozabil nu depăşeşte 23900 €/an, se va deduce valoarea de 6690 €.
•Dacă persoana respectivă are un copil în întreţinere, va beneficia de o majorare a acestei sume cu 1370 €.
•Dacă are 2 copii în întreţinere, majorarea se va face cu 3520 €.
• 
•TVA-ul
•Cota standard de 21%;
•Cote reduse:
•6% pentru bunurile de primă necesitate şi pentru prestările de servicii cu caracter social (transportul persoanelor, servicii agricole,
etc.);
•12% pentru bunurile şi serviciile care sunt considerate importante din punct de vedere economic (cărbune, abonamente TV, etc.).
 BUGETUL PROTECȚIEI SOCIALE

• Principalul principiu care stă la baza protecției sociale este solidaritatea.

Aceasta trebuie să creeze o legătură între angajați și șomeri, tineri și
bătrâni, familii cu venituri și familii fără venituri, etc.
• În cadrul sistemului protecției sociale, se disting două subsisteme: sectorul
clasic al protecției sociale și asistența socială.
SECTORUL CLASIC AL PROTECTIEI
SOCIALE
ASISTENTA SOCIALA
• Pensii clasice și pensii de urmaș;
• Șomaj; • Venituri pentru integrarea socială;
• Asigurări pentru accidente de muncă; • Venituri garantate pentru bătrâni;
• Asigurări pentru boli profesionale; • Beneficii familiale garantate;
• Beneficii familiale; • Beneficii pentru persoanele cu
• Asigurări obligatorii de sănătate;
• Concedii anuale.
dezabilități.
 BUGETUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE TERITORIALE

Belgia e divizată în 3 regiuni: Regiunea valoniană și Comunitatea franceză, Regiunea flamandă și

Regiunea capitalei Bruxelles. Regiunile au organe legislative și executive proprii – parlamente și
guverne regionale.
A) Regiunea Walloon și Comunitatea franceză
Principalele măsuri luate în ceea ce privește bugetul acestei regiuni sunt recurente pe intervalul
2009-2015:
În anul 2009, s-a acționat în vederea reducerii cheltuielilor generate de operațiunile ministerelor cu
15%, precum și la diminuarea numărului ministerelor;
• Stoparea indemnizațiilor plătite Parlamentelor;
• Reducerea cu 3% a cheltuielilor civile;
• Reducerea cu 30% a bugetului de comunicații valonian.
 BUGETUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE TERITORIALE
B) Regiunea Flemish
• Protejarea unor finanţe publice sănătoase a fost şi este  una din provocările majore cu
care se confruntă actualul guvern flamand. Reducerea cheltuielilor în ceea ce
priveşte sectorul public al acestei regiuni cât şi menţinerea balanţei echilibrate a
bugetului începând din 2011 a fost şi este una din cele mai mari provocari cu care se
confruntă guvernul flamand.
• Odată cu apariţia crizei economico-financiare guvernul flamand a decis să facă un
efort de consolidare a sistemului financiar cu peste 2 miliarde € pe perioada 2009-
2011. În acest scenariu deficitul bugetar avea sa fie 1 miliard € în 2009 iar în 2010
avea sa ajungă la 500 milioane €. Pentru a evita creşterea deficitului şi în anul 2011,
guvernul a adoptat o masură de siguranţă care presupune limitarea cheltuielilor
publice la 8/12. Această măsură a fost relaxată, la începutul lunii septembrie  şi
octombrie 2009, apoi desfiinţată la sfârşitul lunii octombrie.
 BUGETUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE TERITORIALE
C) Regiunea capitalei Bruxelles
Bugetul pentru 2010 a fost întocmit pe baza unui deficit ţintă de 312.509.000 €.  Dintr-un unghi
socio-economice, Regiunea capitalei Bruxelles se confruntă cu următoarele provocări prioritare:
• ea trebuie să răspundă la explozia demografică;
• rata ridicată a şomajului, în special în caz de nivel scăzut de calificare, şi sărăcirea a rezidenţilor
săi. 
Cu toate acestea, obiectivul stabilit în elaborarea bugetului pe 2011 a fost aceeaşi ca în 2010. 
Guvernul s-a angajat să îşi limiteze în continuare acest deficit având în vedere finanţarea corectă a
regiunii. Resursele Regiunii trebuie să fie suficiente nu doar pentru a fi în măsură să ofere
locuitorilor săi o politică legitimă, dar, de asemenea, pentru a finanţa serviciile oferite pentru a
întregi populaţia belgienă şi europenă. 
Întreprinderile şi lucrătorii independenţi sunt supuşi  la anumite taxe, care variază în funcţie
de anumiţi parametri, cum ar fi activităţi, venituri şi forma juridică. 
 CONCLUZIE

Criza economică şi financiară a provocat o deteriorare gravă a finanţelor publice. 23 din 27 de

membri Uniunii Europene sunt supuse unei proceduri de deficit excesiv, iar Belgia a fost
printre acest grup de ţări din 2 decembrie 2009.
Deşi Belgia este o ţară bogată, cheltuielile publice au depăşit cu mult veniturile pentru mulţi
ani, şi impozitele nu au fost urmărite cu sârguinţă. Obiectivul stabilit în elaborarea bugetului pe
2011 a fost aceeaşi ca în 2010.  Guvernul s-a angajat să îşi limiteze în continuare deficitul
bugetar având în vedere finanţarea corectă a ţării.
Belgia ar trebui să elaboreze o strategie pentru a asigura o cale credibilă faţă de sustenabilitatea
fiscală. Un pas în această direcţie a fost făcut în Programul de Stabilitate, care prevedea o cale,
începând din 2010, înapoi spre un buget echilibrat în 2015
Belgia şi-a votat bugetul pe 2012, buget care respectă înţelegerile dintre Belgia şi Uniunea
Europeană. Belgia urmăreşte să îşi reducă deficitul ţării cu 2,8 % din PIB în 2012, pentru a
ajunge la 0% în 2015.
VA MULTUMIM!