TESTE DE VERIFICARE - ECONOMIE - GRILA

TEST 1
1. In conditiile economiei de piata dezvoltate, care dintre
afirmatiile de mai jos sunt corecte? a) concurenta este pura
si perfecta; b) se urmareste deteriorarea mecanismului
pietei; c) se stimuleaza concurenta; d) exista concurenta
imperfecta;
2. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a) oferta
are tendinta sa duca la somaj si sa schimbe venitul national
in aceeasi directie ; b) cererea are tendinta sa influienteze
venitul national si nivelul preturilor si sa le schimbe in
directii diferite; c) cand piata a ajuns la echilibru, oferta
avand un cost avantajos, afecteaza numai nivelul pretului si
niciodata venitul national si somajul;
3. Daca pretul pietei este mai mare decat pretul de
echilibru, piata bunului respectiv se va caracteriza prin: a)
echilibrul cererii cu oferta; b) deficit de cerere; c) deficit de
oferta; d) deficit de oferta si exces de cerere;
4. Daca venitul marginal este egal cu costul marginal,
atunci venitul total poate fi: a) pozitiv; b) egal cu zero; c)
negativ; d) egal cu pretul unitar;
5. Care dintre enunturile de mai jos caracterizeaza
fluiditatea cererii si ofertei? a) cumparatorii si vanzatorii isi
fixeaza preturile in deplina libertate; b) modificarea cererii /
ofertei individuale nu are consecinte apreciabile, asupra
dimensiunilor cererii, respectiv ofertei globale; c) numarul
mic de vanzatori si cumparatori; d) obiectul specific pietei
respective il constituie titlurile de valoare; v6x1xf
6. Care dintre urmatoarele aspecte arata faptul ca o firma
opereaza in conditiile unei concurente perfecte? a) curba
cererii firmei este perfect elastica; b) costul marginal este
egal cu venitul marginal; c) venitul mediu este egal cu
costul variabil mediu; d) costul variabil mediu este egal cu
venitul mediu;
7. In care din situatiile de mai jos acumularea capitalului
tehnic este un factor de crestere intensiva? a) cand se
bazeaza pe promovarea progresului tehnic; b) cand creste
coeficientul capitalului; c) cand are loc o dezvoltare
economica;
8. Care din situatiile de mai jos se afla la baza deosebirilor
esentiale dintre crestere si dezvoltare? a) finalitatea; b)
schimbarile structurale; c) aspectele cantitative;
9. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei
politici economice deoarece: a) influenteaza gradul de
ocupare si nivelul veniturilor; b) resursele sunt limitate; c)
asigura sporirea masei monetare;
10. Potentialul factorilor extensivi de sustinere a cresterii
economice este: a) nelimitat ca dimensiune si ca durata de
actiune; b) limitat ca dimensiune si ca durata de actiune; c)
determinat prin decizii de politica economica referitoare la
dimensiune si durata de actiune;
11. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod
direct de: a) cresterea P.N.B. in termeni reali; b) cresterea
P.I.B. in termeni nominali; c) cresterea P.G.B.;
12. Care dintre variantele de mai jos, referitoare la raportul
dintre unii indicatori macroeconomici, sunt corecte? a)
Produsul global brut este mai mare decat produsul intern
brut, deoarece primul cuprinde si consumul intermediar. b)
Produsul national brut este egal cu produsul intern brut
atunci cand soldul relatiilor economice internationale (M)
este egal cu zero. c) Produsul national net este mai mic
decat produsul intern net in situatia in care se inregistreaza
un sold negativ al relatiilor economice internationale. d)
Produsul intern net este egal cu produsul national net,
atunci cand M este egal cu zero.
13. P.N.B. al unei tari a insumat in T0 10000 u.m. in
termeni nominali si a cu 20% in T1 , in timp ce nivelul
preturilor a crescut cu 10%. Sa se determine P.N.B. in
termeni reali, in anul T1.
14. In conditiile in care sistemul economic se afla in
perioada de trecere de la absorbtie la presiune are loc: a)
scaderea intentiei de vanzare; b) diminuarea ritmului
cresterii economice; c) scaderea intentiilor de cumparare;
d) aparitia unor rezerve de resurse si de capacitati de
productie, ca premise ale accelerarii cresterii economice;
15. In conditiile in care sistemul economic se afla in
perioada de trecere de la presiune la absorbtie are loc: a)
scaderea brusca a intentiei de vanzare; b) utilizarea
capacitatii de productie neutilizate anterior; c) sporirea
productiei are loc numai prin cresterea volumului
capitalului fix; d) sporirea productiei are loc prin cresterea
productivitatii;
16. Recesiunea reprezinta: a) o stare a economiei in care
creste venitul national; b) o perioada de afaceri economice
prospere; c) o incetinire si o dare inapoi nedorite ale
ritmurilor de crestere a rezultatelor economice totale; d) o
perioada in care sporesc sansele de ocupare a populatiei
apte de munca;
17. Perioada de boom, in economie inseamna: a)
accentuarea incertitudinii si dezechilibrului in economie; b)
o perioada in care sansele de ocupare a fortei de munca
scad; c) o stare a economiei in cadrul ciclului economic; d)
diminuarea ritmului cresterii eonomice;
18. Ce masuri urmeaza sa ia guvernul, in conditiile unui
boom economic prelungit; a) emisiunea suplimentara de
moneda; b) restrictii suplimentare la acordarea de credite;
c) reducerea fiscalitatii; d) reducerea ratei dobamzii;
19. Solutia de fond pentru ca o economie sa depasasca faza
de recesiune este: a) cresterea cererii pe orice cai, pentru a
impulsiona marirea ofertei prin utilizarea la un nivel
superior a factorilor de productie existenti; b) rationalizarea
consumului pentru a diminua cererea, care sa duca la
eliminarea din campul actiunii economice a
intreprinzatorilor mai putin eficienti; c) imbunatatirea
calitativa si ameliorarea eficientei factorilor de productie
prin investitii noi si de modernizare;
20. Din perspectiva politicilor bazate pe oferta, in conditii
de recesiune, se recomanda: a) cresterea interventiei
statului prin utilizarea eficienta a politicii cheltuielilor
publice; b) reducerea reglementarilor privind exercitarea
liberei initiative; c) accentuarea reglementarilor privind
exercitarea liberei initiative, pentru a preveni accentuarea
unor dezechilibre generate de actiunile agentilor economici
bazate pe interesul personal;
TEST 2
1. Venitul national din T1 este de 400 miliarde lei, fiind cu
20% mai mic decat cel din T0. Rata economiilor in T1 este
1/5, ceea ce inseamna ca: a) rata consumului din T0 a fost
de peste 1,25 ori mai mica decat cea din T1; b) consumul s-
a redus cu 20%; c) rata consumului din T0 a fost mai mare
de 80%; d)rata consumului din T0 a fost mai mica de 80%;
2. Depasirea venitului de catre consum: a) este consecinta
cresterii continue a economiilor; b) face ca rata consumului
sa fie subunitara; c) poate fi consecinta reducerii venitului
pe o perioada indelungata; d) poate avea loc doar in cazul
bancilor puternice si al unor societati de asigurare;
3. Comparand evolutiile venitului, consumului si
investitiilor se poate aprecia-corespunzator legii
psihologice fundamentale a lui Keynes -; ca daca: a) venitul
sporeste, cel mai rapid creste volumul …………, ceea ce
va determina…………ponderii consumului in totalul
venitului; b) venitul scade, cel mai rapid se reduce
volumul…………, ceea ce va determina…………ponderii
consumului in cadrul venitului; c) venitul se modifica, nu
se poate preciza sensul evolutiei ponderii componentelor
sale;
4. In legatura cu marimea si utilizarea venitului national, in
trei ani succesivi (T1,T2,T3), se cunosc urmatoarele date:
- venitul national in T1 (V) este de 400 miliarde u.m.;
- rata consumului in T1 este 0,75;
- venitul national in T2 este cu 50% mai mare;
- V3 = 1200 mld. u.m.;
Determinati inclinatia marginala spre consum si inclinatia
marginala spre economii, in intervalele T1-T2 si T2-T3,
stiind ca rata consumului este de 0,7 in t2 si 0,6 in T3.
5. La o crestere a venitului, in mod normal: a) consumul va
creste direct proportional cu venitul; b) economiile vor
creste direct proportional cu venitul; c) consumul va creste
intr-o proportie mai mica, iar economiile intr-o proportie
mai mare in raport cu venitul.
6. Cum trebuie interpretata afirmatia ca cererea si oferta de
munca au caracter derivat?
7. De ce, pe termen scurt, cererea si oferta de munca sunt
constante?
8. Mobilitatea fortei de munca inseamna: a) schimbarea
locului de munca; b) cresterea ofertei de munca; c)
petrecerea concediilor de odihna in alta localitate decat cea
de resedinta; d) scaderea ofertei de munca;
9. Intr-o economie salariile cresc, in medie, cu 20%, in
conditiile in care productivitatea muncii creste cu 8%. Ce
se intampla cu puterea de cumparare a banilor? a) scade cu
10%; b) creste cu 12%; c) creste cu 20%;
10. Cererea de munca nu este omogena pentru ca: a) ea este
in functie de oferta de munca; b) are o anumita structura pe
profesiuni si meserii; c) in formarea ofertei de munca
intervin si aspiratiile si idealurile unei generatii;
11. Intr-o economie, salariul mediu este de 500.000 u.m. Se
estimeaza ca preturile vor creste cu 25%. Cum ar trebui sa
se modifice salariul nominal pentru ca salariul real sa nu se
modifice? a) sa creasca cu 100.000 u.m.; b) sa creasca cu
125.000 u.m.; c) sa creasca cu 150.000 u.m.;
12. Egalizarea salariilor: a) este conforma cu principiile
economiei de piata; b) este antieconomica; c) se justifica
pentru ca toti salariatii trebuie sa faca fata unor cheltuieli
mari.
13. Cum se modifica puterea de cumparare a banilor, daca
salariul nominal creste cu 20%, iar productivitatea muncii
creste cu 22%? a) scade cu 2%; b) creste cu 2%; c) creste
cu 1,66%;
14. Pe baza disponibilitatilor banesti ce se pastreaza la
banca, aceasta acorda credite unor agenti economici, dupa
cum urmeaza- 2.000.000 unitati monetare, pe o durata de
un an;- 1.000.000 unitati monetare, pe o durata de 2 ani;
500.000 unitati monetare pe o durata de trei ani. Rata
anuala a dobanzii incasate de banca este de 20%, iar rata
dobanzii pe care aceasta o plateste depunatorilor este de
10%. Cheltuielile anuale ale bancii pentru administratie si
functionare sunt de 50.000 unitati monetare. Sa se
calculeze:-dobanda incasata de catre banca; dobanda platita
de catre banca; castigul net (profitul) obtinut de catre
banca.
15. Rezervele de numerar ale bancilor comerciale au fost,
la sfarsitul anului 1998, de 2796 de miliarde lei numerar in
casieriile bancilor si 1932 de miliarde lei disponibil al
bancilor comerciale la Banca Centrala. Masa monetara in
sens restrans (agregatul monetar M1) a fost la aceeasi data,
de 9428 de miliarde lei, din care 4756 de miliarde lei
numerar in circulatie. Rata rezervelor obligatorii a fost de
40%. Sa se determine expansiunea masei monetare ce poate
fi sustinuta de rezerva de numerar.
16. Un agent economic depune la o banca o suma de
200.000 u.m. cu o rata a dobanzii de 20%. Care va fi suma
agentului economic existenta in banca dupa 5 ani? Calculati
aceasta suma atat in regim de dobanda simpla cat si de
dobanda compusa.
17. Se presupune ca un credit de 500.000 u.m. este
rambursabil in transe egale in decurs de 10 ani, rata
dobanzii fiind de 10%. Sa se calculeze pentru fiecare din
cei 10 ani creditul rambursat, masa dobanzii si serviciul
datoriei.
18. Alegeti raspunsul corect: a) valoarea neta actualizata a
unui proiect de investitii este cu atat mai mare, cu cat rata
dobanzii este mai ridicata; b) valoarea neta actualizata a
unui proiect de investitii este cu atat mai mare cu cat durata
de viata a proiectului este mai lunga; c) valoarea neta
actualizata a unui proiect de investitii este cu atat mai mica
cu cat rata dobanzii este mai ridicata.
19. La o rata a dobanzii existenta pe piata, cererea de
capital financiar poate sa creasca daca: a) proiectele de
investitii raman rentabil la un cost mai ridicat; b) incasarile
din proiectele de investitii scad; c) numarul proiectelor de
investitii rentabile creste;
20. Sa se calculeze castigul potential al detinatorului unei
obligatiuni de 1000 u.m. (cu termen infinit), stiindu-se ca:
- rata actuala a dobanzii (d’0) este de 10%;
- rata anticipata a dobanzii (d’1) este de 8%;
21. Determinati randamentul unei obligatiuni cu valoarea
nominala de 10.000 u.m. stiind ca pretul de piata al acesteia
este 9187 u.m. cuponul este 1000 u.m., iar termenul de
scadenta al obligatiunii este de 2 ani.
TEST 3
1. Costul somajului se concretizeaza in: a) venitul pierdut,
in perioada in care cei in cauza nu au loc de munca; b)
costul bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii
trebuintelor lor de trai? c) valoarea bunurilor pe care le-ar fi
putut produce in perioada in care someaza? d) fluctuatiile
activitatii economice? e) Costul psihologic la cei aflati in
somaj prelungit?
2. Gradul de ocupare a populatiei apte de munca este de
90%, iar numarul de someri, la un moment dat, este
1.200.000 de persoane. Sa se determine: totalul populatiei
apte de munca si totalul populatiei ocupate.
3. Intr-o tara, in T0, populatia apta de munca era de 60 de
milioane de persoane, din care 96% reprezenta populatia
ocupata. In T1 , populatia apta de munca sporeste cu 5%; in
conditiile restructurarii, populatia ocupata creste, ajungand
la 58 de milioane de persoane. Sa se determine numarul de
someri si rata somajului in perioadele T0 si T1 si sa se
desprinda concluzia corespunzatoare.
4. Somajul este total atunci cand: a) toti cei apti de munca
sunt someri; b) toate ramurile de activitate sunt afectate de
somaj; c) o persoana isi pierde locul de munca si isi
inceteaza activitatea;
5. Nu are legatura cu somajul faptul ca: a) pe piata
bunurilor si serviciilor exista absorbtie; b) in economie nu
exista resurse suficiente de capital in comparatie cu forta de
munca disponibila; c) salariul este venitul posesorului fortei
de munca.
6. O persoana angajata cu program atipic si program partial
de munca: a) este considerata somer; b) primeste un salariu
mai mic; c) nu beneficiaza de drepturi in munca;
7. Daca masa monetara creste cu 20%, in conditiile in care
ceilalti factori, cu exceptia pretului, nu se modifica,
inseamna ca puterea de cumparare a banilor s-a redus: a) cu
circa 17%; b) de 1,25 ori; c) de 0,2 ori;
8. In conditiile in care masa monetara creste de 2,3 ori, ca
urmare, exclusiv, a preturilor, inseamna ca rata inflatiei a
fost: a) 23% b) 130% c) 30%
9. Rata inflatiei se reduce de la 300% in perioada de baza
(T0), la 200% in T1 si la 20% in T2. Presupunand ca toate
bunurile sunt omogene si ca nivelul pretului unui bun
etalon era, in T0, de 40.000 lei, rezulta ca la sfarsitul
perioadei T2 pretul va fi: a) 144.000 u.m.; b) 120.000 u.m.;
c) 96.000 u.m.;
10. La atenuarea inflatiei pot contribui: a) cresterea
salariilor nominale; b) cresterea ofertei de bunuri de
consum personal; c) cresterea somajului; d) sporirea
deficitului bugetului de stat;
11. Inflatia puternica si necontrolata de guvern afecteaza
mai mult pe: a) bancherii-debitori; b) intreprinzatorii cu
rate medii de profit; c) detinatorii de valori mobiliare cu
dobanzi fixe; d) persoanele care au achitat credite de
consum contractate anterior acestei inflatii;
12. Cresterea veniturilor populatiei si a preturilor de
consum cu acelasi procent are ca efect: a) cresterea puterii
de cumparare a banilor; b) aparitia sau intensificarea
procesului inflationist; c) scaderea nivelului de trai; d)
modificarea raportului dintre veniturile reale si cele
nominale, in favoarea celor din urma;
13. La care cauze ale inflatiei se refera urmatoarele
afirmatii: a) singura cauza de baza a inflatiei o reprezinta
cheltuielile mai mari decat incasarile efectuate de puterea
executiva; b) nivelul salariilor fiind, de regula, negociat in
cateva din ramurile industriale de baza, acesta va duce
curand la accelerarea inflatiei; c) cand perioada de boom se
prelungeste, presiunea inflationista se manifesta in intreaga
economie;
14. Se presupune ca o familie a depus la inceputul anului
2.000 u.m. la o banca comerciala cu o rata a dobanzii de
10%. Daca in anul respectiv nivelul inflatiei a atins 25%,
care a fost puterea de cumparare a celor 2.000 u.m. aflate in
depozit la sfarsitul acelui an ?
15. In legatura cu marimea si utilizarea venitului national,
in trei ani succesivi (T1,T2,T3), se cunosc urmatoarele
date:
- venitul national in T1 (V1) este de 400 miliarde u.m.;
- rata consumului in T1 este 0,75;
- venitul national in T2 este cu 50% mai mare;
- V3 = 1200 mld. u.m.;
Determinati inclinatia marginala spre consum si inclinatia
marginala spre economii, in intervalele T1-T2, si T2-T3,
stiind ca rata consumului este de 0,7 in T2 si 0,6 in T3.
16. Daca in T0 1$ = 2.000 lei si, deci, 1 leu = 0,0005$, iar
in perioada T0-T1 preturile cresc in SUA cu 50%, iar in
Romania sporesc cu 20%, inseamna ca noul curs al, leului-
determinat numai de evolutia preturilor -;va fi: a)
aproximativ 0,00094; b) aproximativ 0,00063; c) 0,0075;
17. In conditiile economiei de piata contemporane, piata
valutara se caracterizeaza prin: a) deplasarea mai evidenta a
valutelor intre tari datorita liberalizarii tot mai accentuate a
comertului exterior; b) diminuarea ponderii creditului
extern in totalul fluxurilor internationale de capital; c)
intarirea rolului dolarului, concomitent cu scaderea rolului
yenului pe piata valutara internationala; d) reducerea
ponderii valutelor tarilor vest-europene pe piata valutara;
18. Strategia privind mecanismul convertibilitatii
internationale a monedei presupune: a) eliminarea
restrictiilor in utilizarea monedei nationale de catre
rezidentii si nerezidentii unei tari; b) diminuarea resurselor
valutare ale tarii respective; c) liberalizarea limitata a
preturilor pe piata nationala; d) asigurarea unui curs de
schimb fluctuant;
19. Operatiunile pe piata valutara: a) se efectueaza in
numar mare si intr-o gama variata,in cea mai mare parte de
catre banci; b) sunt in totalitate operatiuni speculative; c) se
realizeaza pe baza cursului valutar stabilit prin decizia
Bancii Centrale; d) reflecta actiuni de creditare reciproca
intre parteneri;
20. Cursul valutar se formeaza pe pietele valutare: a) in
functie de raportul dintre cererea si oferta de monede
nationale care se schimba; b) pornind de la corelatia dintre
datoriile si creantele externe ale tarii care participa la
tranzactii; c) sub influienta unui sistem de factori interni
financiari-bancari; d) in functie de dorintele speculative ale
participantilor la aceasta piata;
21. O societate comerciala schimba in dolari suma de 1.800
milioane lei, imprumutate de la banca cu o rata a dobanzii
de 15%, pe termen de 2 ani, cursul de schimb fiind 1 dolar
= 10.000 lei. Ea importa marfa din Belgia pe care o vinde
in Suedia, obtinand 800.000 dolari, repetand aceasta
operatiune de 4 ori. Sa se determine profitul total incasat in
dolari de societatea respectiva dupa rambursarea creditului.
22. In momentul T0, cursul de schimb al dolarului este 1
dolar = 2 marci; in momentul T1, creste cererea pentru
moneda americana cu 10%; la momentul T2, creste oferta
de dolari cu 20%. Sa se determine care va fi cursul de
schimb la momentul T1 si T2 si sa se arate ce influiente au
aceste miscari asupra rezervelor valutare americane.
23. Care dintre efectele mentionate mai jos, pot fi asteptate
de la o politica fiscala orientata spre cresterea impozitelor?
a) scaderea cheltuielilor publice; b) descurajarea agentilor
economici; c) incurajarea firmelor mici si mijlocii; d)
diminuarea consumului personal al agentilor economici;
24. Se cunosc urmatoarele date:
- in T1 , totalul impozitelor a crescut cu 20%, fata de T0,
cand erau de 200 miliarde u.m.;
- veniturile totale erau in T1 de 810 miliarde u.m., adica de
1,5 ori mai mari fata de perioada anterioara.
Sa se calculeze rata marginala de impunere fiscala.
25. Datoria publica constituie o alternativa mai buna in
politica financiara deoarece: a) duce la reduceri fiscale si la
comprimarea cheltuielilor publice; b) gradul de indatorare
nu duce la distorsiuni in functionarea economiei; c) scuteste
economia de impozitare excesiva, care ar duce la pierderea
motivatiei de a munci mai bine;
26. Veniturile bugetare fiscale in T1 detin 60% din totalul
veniturilor bugetare. In T1 veniturile bugetare totale erau
de 2.000 miliarde de u.m. , cu 20% mai putin decat in T0;
veniturile bugetare nefiscale erau in T1 cu 10% mai mari
fata de nivelul lor anterior, din T0. Sa se calculeze: a)
volumul veniturilor bugetare totale in T0; b) volumul
veniturilor fiscale in T0 si T1; c) volumul veniturilor
bugetare nefiscale in T0 si T1; d) cresterea veniturilor
bugetare fiscale;
27. Deficitul bugetar genereaza inflatie atunci cand: a)
cresterea cheltuielilor guvernamentale atrage dupa sine
descresterea cheltuielilor particulare; b) se mentine o rata a
dobanzii ridicata, care franeaza relansarea; c) are loc
emisiunea suplimentara de moneda, fara acoperire in oferta
de bunuri si servicii;
28. Datoria publica a unei tari era in T1 de 60 miliarde de
dolari, cu 25% mai mica decat in T0; ea reprezenta in T1
echivalentul sporului PNB al carui volum total era de 1.000
miliarde dolari, in aceeasi perioada (in T1). Sa se calculeze
gradul de indatorare a tarii respective in T0 si T1.