RECAPITULARE

1. Populaţia totală este de 22 milioane persoane. Populaţia în afara vârstei de muncă este de 10
milioane persoane. Populaţia inactivă este 2 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 9
milioane persoane, atunci numărul şomerilor şi rata şomajului sunt: a) 1 milion şi 10%; b) 1 milion şi
11,11%; c) 3 milioane şi 10%; d) 3 milioane şi 11,11%; e) 1 milion şi 8.33%.

2. În momentul To, volumul economiilor este de 200 mld. u.m. iar înclinația medie spre consum este de
0,75. În momentul T1, volumul economiilor este de 300 mld u.m., iar înclinația medie spre consum
este de 0,7. În această perioadă de timp, înclinaţia marginală spre consum este: a) 0,5; b) 0,25; c)
0,3; d) 0,66; e) 1.

3. Salariul real crește cu 20%, în condițiile creșterii prețurilor bunurilor de consum cu 20%. În aceste
condiții salariul nominal ar trebui: a) să rămână constant; b) să crească cu 20%; c) să fie indexat cu
rata inflației; d) să crească cu 40%; e) să crească cu 44%.

4. Viteza de circulaţie a monedei este constantă. Dacă produsul intern brut creşte cu 5%, iar masa
monetară, cu 20,75%, atunci rata inflaţiei este: a)15%; b)15,75%; c)20,75%; d)25,75%; e)26,79%.

5. Procesul de încetinire a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor se numeşte: a)

deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.
6. Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile? a) ratele înalte de economisire; b)
creşterea profiturilor; c) ratele înalte ale dobânzii; d) impozitarea redusă a profitului; e) creşterea
economică.
7. În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte gradul de ocupare
a forţei de muncă; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d) oportunităţile de afaceri se reduc; e)
scad investiţiile.
8. Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condiţii: a) inflaţia se
reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de dezinflaţie; d) rata
şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata şomajului este mai mică decât rata
naturală a şomajului.
9. Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul deficitului bugetar; d) emisiune
monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.
10. În cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei, promovată de Banca Naţională a României, atunci când
inflaţia curentă este peste nivelul ţintă, se va promova: a) o politică monetară expansionistă; b) o
politică fiscală expansionistă; c) reducerea ratei dobânzii; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea
ratei dobânzii.
11. Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) majorarea impozitelor; b)
creşterea cheltuielilor bugetare; c) mărirea deficitului bugetar; d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii
12. Pentru a absorbi un decalaj recesionist, politica de stabilizare trebuie să urmărească: a)
scăderea ofertei de bani; b) creşterea ofertei de bani; c) scăderea cheltuielilor guvernamentale; d)
creşterea impozitelor şi taxelor; e) scăderea transferurilor sociale.
13. Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate pe termen scurt într-un punct
situat la stânga faţă de oferta agregată pe termen lung, atunci: a) PIB realizat este mai mic
 decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c) există tendinţa de creştere a
nivelului mediu al preţurilor; d) PIB potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e)
în acea economie avem decalaj inflaţionist.
14. Cererea de monedă în funcţie de mobilul tranzacţional şi al prudenţei este L 1 = 10 + 0,5Y, iar cea în
funcţie de mobilul speculaţiei, L 2 = 50 − 125 i. Ştiind că oferta de monedă este de 100 u.m,
determinaţi rata dobânzii pentru un venit de echilibru de 100 u.m. a) 5%; b) 3%; c) 8%; d) 12%; e)
10%.

15. Dacă rata inflaţiei este 25%, atunci puterea de cumpărare a unui leu: a)creşte cu 25%; b)scade cu
25%; c)rămâne constantă; d)creşte cu 20%; e)scade cu 20%.
16. Într-un an rata dobânzii la depozitele bancare este de 10%, iar rata inflaţiei este 12%, în aceste
condiţii titularii de depozite bancare: a) obţin dobânzi real negative; b) obţin dobânzi real pozitive; c)
se vor orienta către piaţa acţiunilor; d) păstrează banii în conturi la vedere; e) se vor orienta către
piaţa obligaţiunilor.
17. Dacă indicele masei monetare este 125%, viteza de rotație a banilor se dublează iar volumul
bunurilor și serviciilor crește cu 25%, puterea de cumpărare a banilor: a) se reduce la jumătate
b)crește cu 20%; c)scade cu 25%; d) se majorează cu 10%; e) rămâne constantă.
18. Funcția consumului într-o economie este dată de ecuația C=150+c`VD, unde VD=venitul disponibil.
Venitul național este de 1000, Taxele=100, iar consumul privat (C)=600. Multiplicatorul investițiilor și
funcția economisirii sunt: a) 2; S=-150+0,7VD; b) 2; S=-150+0,5VD; c) 1,5; S=-150+0,7VD; d) 4; S=-
150+0,5VD; e) 2; S=-150+0,2VD
19. În perioada T0 – T1, venitul disponibil crește cu 25%, la 700 miliarde lei. În T1, rata consumului este
0,5, iar înclinația marginală spre consum în perioada T0 – T1 este 0,8. Economisirea în T1 este: a)
400; b)300; c)350; d)450; e)200.
20. Într-o economie se produc doar două bunuri, x și y. În 2016, prețurile bunurilor și catitățile produse
au fost Px=3 lei, Py=4 lei, Qx=50 unități; Qy=100 unități. În 2017, prețurile bunurilor și cantitățile
produse au fost Px=5 lei, Py=4 lei; Qx=100 unități, Qy=80 unități. Deflatorul PIB în 2017 (considerând
ca an de bază anul 2016) este: a)0,8; b) 1,2; c)1,32; d)0,75; e)1.

21. În perioada T0 – T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulaţie a banilor
creşte de 2 ori. Volumul bunurilor economice creşte cu 100% iar ponderea bunurilor destinate
autoconsumului este 25%. În aceste condiţii, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c)
creşte cu 100%; d) creşte cu 25%;e) rămâne neschimbată.

22. Pe piaţa monetară, la o rată anuală a dobânzii de 15% există un exces de cerere de fonduri de
împrumut în timp ce la o rată anuală a dobânzii de 25% apare un exces de ofertă de fonduri de
împrumut. Rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară este: a) mai mică de 15%; b) între 15% şi
25%; c) mai mare de 25%; d) întotdeauna egală cu rata inflaţiei; e) zero.

23. În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai rapid faţă de oferta de fonduri de
împrumut, rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară: a) creşte; b) scade; c) rămâne constantă; d)
este zero; e) este întotdeauna egală cu rata inflaţiei.
24. Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de împrumut sunt C m=10-20d’ şi Om=530d’, unde d’
reprezintă rata dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea fondurilor de împrumut (în mii mld.
lei) sunt: a) 15% şi respectiv 8; b) 15% şi respectiv 10; c) 10% şi respectiv 8; d) 10% şi respectiv 10; e)
25% şi respectiv 10.
25. Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a) mărimea şi dinamica veniturilor; b)
expansiunea depozitelor de cont; c) scurgerea de bani din sistemul bancar; d) rata dobânzii; e) cursul
de schimb.
26. Masa monetară creşte cu 26%, iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de rotaţie a monedei este
constantă, atunci volumul fizic al tranzacţiilor: a) creşte cu 5%; b) scade cu 26%; c) creşte cu 26%; d)
nu se modifică; e) creşte cu 20%.

27. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b)
cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale
de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri şi servicii; e) rata dobânzii la
depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
28. Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a) publicul nebancar cumpără mai
multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creează mai mulţi bani; d)
formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.
29. Atunci când veniturile consumatorilor cresc în faza de expansiune, cererea de bani: a) creşte din
motivele tranzacţional şi precauţional; b) scade din motivul speculativ; c) creşte din motivul
speculativ; d) scade din motivul tranzacţional; e) scade din motivul precauţional.
30. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste? a) creşterea ratei
dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; b) creşterea cotei rezervei
obligatorii ale băncilor comerciale; c) creşterea cheltuielilor guvernamentale; d) cumpărarea de
titluri guvernamentale de către banca centrală; e) reducerea impozitării.
31. Cererea de bani este: a) direct legată de produsul intern brut şi rata dobânzii; b) direct legată de
produsul intern brut şi invers de rata dobânzii; c ) invers legată de produsul intern brut şi direct de
rata dobânzii; d) invers legată de produsul intern brut şi rata dobânzii; e) în scădere în faza de
expansiune a ciclului economic.
32. Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:a) creşterea ratei dobânzii;
b)creşterea cotei rezervelor obligatorii; c)scăderea ratei dobânzii;d) vânzarea de titluri de stat de
către banca centrală; e)vânzarea de valută de către banca centrală.
33. Nu reprezintă instrument de politică monetară: a)rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la
banca centrală; b)rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; c)cota
rezervelor minime obligatorii; d)operaţiunile băncii centrale pe “piaţa deschisă”; e)impozitele
indirecte.
34. Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a)producţia de bunuri şi servicii;
b)depozitele bancare; c)rata dobânzii; d)cursul de schimb; e)salariile nominale.
35. Dacă banca centrală cumpără titluri de stat, atunci: a)investiţiile sunt descurajate; b)au loc intrări de
capital din străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; c)au loc ieşiri de capital în străinătate, iar
cursul de schimb se apreciază; d)oferta de bani creşte, iar ratele dobânzii se reduc; e)oferta de bani
se reduce, iar ratele dobânzii cresc.
36. Economisirea este descurajată atunci când: a)rata dobânzii se reduce; b)rata dobânzii rămâne
constantă; c)rata dobânzii creşte; d)rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei; e)rata dobânzii
este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.
37. Dacă rata dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a unei unităţi monetare ce se obţine peste
doi ani este: a)0,826; b)0,910; c)1,008; d)1,101; e)1,211.
38. Dacă rata anuală a dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a sumei de 1 milion lei disponibilă
peste un an este: a)1.100.000 lei; b)999.999,9 lei; c)909.090,9 lei; d)10.000.000 lei; e)100.000 lei.