SEMINAR 5 aprilie 2023

Sa recapitulam formulele:
∆ C c= C
c’ = ;
∆Y d Yd
∆ S s= S
s’ = ;
∆Y d Yd

∆K
a= => ∆K=a∆Y=I
∆Y
Sn
S0 =
( 1+i )n

Ex: sa pp ca vom obtine 5000 Eur peste 2 ani si i=1%. Valoarea prezenta: S0=5000/(1+1%)2

∆Y d 1
k= = =1/s ' intr-o economie simpla, fara sector public, sau doar cu taxe autonome
∆I 1−c '
Cag = C + I + G = Ca + c’Yd + I + G = Y
Yd = Y – T + TR = Y - Tn
T = Ta + tY
∆T
t= rata marginala a fiscalitati
∆Y
ΔT=t*ΔY
∆Y 1
k= =
∆ I [1−c ' ( 1−t ) ] multiplicatorul investitiilor
∆Y 1
mG = = multiplicatorul cheltuielilor publice
∆ G [ 1−c ( 1−t ) ]
'

∆Y −c '
MF = =
∆ T a [ 1−c ' ( 1−t ) ]

MF= multiplicatorul fiscal, care arată cu cât se modifică venitul naţional ca urmare a variaţiei
taxelor autonome.
MF = -c’MG = -c’Mi
∆Y c'
MTR = =
∆ T R [ 1−c ' ( 1−t ) ]

MTR = multiplicatorul transferurilor, care arată cu cât se modifică venitul naţional ca urmare a
variaţiei transferurilor.
MTR = c’Mi = c’MG = -MF

1. Considerăm că o firmă realizează o investiţie de 400 u.m. (deci, cele 400 de u.m. ar fi
costul total al investițiie). Firma estimează venituri viitoare de 230 u.m. în primul an şi
 270 u.m. în al doilea an. Dacă rata dobânzii este 30%, precizaţi dacă investiţia respectivă
se va efectua.

2. Presupunem că avem două țări vecine, România și Ungaria. În ambele țări investițiile se
modifică cu aceeași valoare (∆Iromania = ∆Iungaria). Dacă în România înclinația marginală de
consum este 0,9, iar în Ungaria aceasta este 0,6, în ce țară considerați că venitul se va
modifica mai mult?
3. În anul 2016 consumul crește cu 25% față de anul precedent, iar venitul cu 40%. Dacă
rata consumului (inclinația medie spre consum) a fost 70% determinați înclinația
marginală spre economii.

4. Într-o perioadă de timp Vd a fost de 200 iar consumul a reprezentat 4/5 din venit; în
cursul perioadei următoare unui consum de 180 i-a corespuns un venit de 250.
Determinați s'.

5. Fie funcția consumului C = 300 + c’*Yd. Venitul național (Y) este 2000 lei, taxele sunt
200 lei iar consumul personal este 1200 lei. Determinați:
a. Venitul disponibil
b. Rata consumului (inclinația medie spre consum)
c. Multiplicatorul investițiilor.
6. Presupunem că avem o economie mixtă și închisă (export net 0), caracterizată de
următoarele informații: Consumul autonom (Ca)=1000, înclinația marginală spre consum
(c')=0,7, Taxele autonome (Ta)=70, rata taxării (t)=0,1, transferurile realizate de guvern
(TR)=30, cheltuielile guvernamentale (G)=20, iar investiții sunt 100. Se cer:
a) Funcțiile consumului (C(Yd)) și taxării (T(Y)).
b) Nivelul producției/venitului național (Y) de echilibru
c) Nivelul venitului național de echilibru (Y1) dacă taxele autonome cresc cu 30 u.m.
d) Nivelul venitului național de echilibru (Y2) dacă cheltuielile guvernamentale (G) cresc cu
100 u.m. Considerăm Y de bază valoarea obținută la punctul b).
e) Care considerați că sunt motivele pentru care multiplicatorii cheltuielilor guvernamentale
și investițiilor sunt importanti privind efectele asupra venitului național/producției?

7. Fie următoarea funcţie a consumului: C=100+0,95Y, în care Y este venitul disponibil.

Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,95 b) 0,05 c) nu se poate determina.
8. Conform teoriei keynesiene, factorul determinant al consumului este: a) averea b) venitul
curent c) venitul permanent.
9. Când rata dobânzii creşte, investiţiile: a) cresc b) scad c) nu se modifică;
10. Paradoxul economisirii arată că: a) dacă economiile cresc, venitul creşte b) dacă creşte
consumul, venitul scade c) dacă economiile cresc, venitul scade.

11. Valoarea totală a bunurilor create într-o ţară este de 100 mld. u.m. (în preţul factorilor),
din care 20 mld. u.m. sunt folosite sub formă de capital circulant pentru producţia altor
 bunuri în respectivul an. Capitalul fix folosit în economie este de 80 mld. u.m., durata
medie de funcţionare fiind de 8 ani. Agenţii economici străini au produs în această
economie bunuri finale de 9 mld. u.m., iar agenţii economici naţionali au produs în alte
ţări bunuri evaluate la 7 mld. u.m.. Rezultă că PIB şi PNN au reprezentat (în mld. u.m.):
a) 80; 60 b) 60; 58; c) 80; 68.

CERERE AGREGATĂ, OFERTĂ AGREGATĂ, DECALAJE DE PRODUCȚIE

1. Majorarea cheltuielilor publice în perioada de decalaj de producție recesionist determină,

pe termen scurt: a) scăderea producţiei reale; b) creşterea ratei şomajului; c) creşterea
deficitului bugetar; d) creşterea soldului bugetar; e) a şi b.

2. Reducerea transferurilor sociale în perioada de decalaj de producție inflaționist

determină, pe termen scurt: a) creșterea producţiei reale; b) scăderea ratei şomajului; c)
scăderea deficitului bugetar; d) creșterea ratei inflației; e) a şi b.

3. Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt spre stânga poate avea loc atunci când
(ceteris paribus): a) creşte oferta monetară; b) scade costul factorilor de producţie; c)
crește nivelul mediu al preţurilor din economie; d) cresc cheltuielile guvernamentale; e)
creşte prețul materiei prime folosite de către producătorii interni.

4. Deplasarea curbei cererii agregate spre stânga poate fi cauzată de: a) reducerea nivelului
mediu al preţurilor; b) reducerea fiscalităţii; c) scăderea importurilor; d) reducerea
investiţiilor economice private; e) creşterea exporturilor.

5. Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta poate fi cauzată de: a) reducerea
impozitului pe veniturile salariale; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea
importurilor; d) scăderea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.

6. Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt spre dreapta poate avea loc atunci
când (ceteris paribus): a) scade oferta monetară; b) crește costul factorilor de producţie;
c) scade nivelul mediu al preţurilor din economie; d) scade nivelul fiscalității suportate de
către producătorii interni; e) scad cheltuielile guvernamentale.

7. Dacă economie se află într-un decalaj recesionist, atunci: a) PIB efectiv > PIB potenţial;
b) resursele în economie sunt suprautilizate; c) şomajul ciclic creşte; d) PIB efectiv = PIB
potenţial; e) rata efectivă a şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului
(NAIRU).

8. Care din măsurile următoare de politică fiscală se recomandă pentru eliminarea

decalajului de producție recesionist? a) majorarea impozitului pe profitul reinvestit; b)
creşterea masei monetare; c) majorarea impozitului pe salarii; d) majorarea ratei
dobânzii; e) sporirea cheltuielilor publice.
9. Dacă o economie se află într-un decalaj inflaţionist, atunci: a) PIB efectiv < PIB
potenţial; b) resursele în economie sunt subutilizate; c) şomajul ciclic creşte; d) PIB
efectiv = PIB potenţial; e) rata efectivă a şomajului este mai mică decât rata naturală a
şomajului (NAIRU).

10. Decizia guvernului de majorare a deficitului bugetului de stat prin creşterea cheltuielilor
publice (ceteris paribus) reprezintă o măsură de politică: a) fiscală restrictivă; b) monetară
restrictivă; c) monetară expansionistă; d) fiscală expansionistă; e) a şi b.

11. Decizia guvernului de reducere a deficitului bugetului de stat prin scăderea cheltuielilor
publice (ceteris paribus) reprezintă o măsură de politică: a) fiscală restrictivă; b) monetară
restrictivă; c) monetară expansionistă; d) fiscală expansionistă; e) a şi b.

12. Care din măsurile următoare de politică fiscală se recomandă pentru eliminarea
decalajului de producție inflaționist? a) reducera impozitului pe venitul lucrătorilor; b)
creşterea masei monetare; c) majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii; d) majorarea
ratei dobânzii; e) reducerea cheltuielilor guvernamentale.

13. O creştere a preţului petrolului pe piaţa mondială determină, în economia unei ţări
importatoare (caeteris paribus): a) creşterea cererii agregate şi creşterea venitului naţional
(Y) de echilibru; b) creşterea ofertei agregate pe termen scurt şi creşterea Y de echilibru;
c) scăderea cererii agregate şi scăderea Y de echilibru; d) scăderea ofertei agregate pe
termen scurt şi scăderea Y de echilibru; e) scăderea ofertei aggregate pe termen scurt şi
creşterea Y de echilibru.

14. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen

scurt, iar Guvernul decide să majoreze transferurile sociale. În acest caz, față de situația
inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y scade, Rata șomajului
crește și Rata inflației scade; b) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c)
Y Crește, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; d) Y, Rata șomajului și Rata
inflației scad; e) Y, Rata șomajului și Rata inflației cresc.

15. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen

scurt, iar cheltuielile de consum ale gospodăriilor scad. În acest caz, față de situația
inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și Rata
inflației scad; b) Y, Rata șomajului și Rata inflației cresc; c) Y scade, Rata șomajului
crește și Rata inflației scade; d) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c)
Y Crește, Rata șomajului scade și Rata inflației crește.

16. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen

scurt, iar taxele și impozitele suportate de către firme cresc. În acest caz, față de situația
inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și Rata
 inflației scad; b) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației crește; c) Y, Rata
șomajului și Rata inflației cresc; d) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește;
c) Y Crește, Rata șomajului scade și Rata inflației crește.

17. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen

scurt, iar costurile medii de producție suportate de către firme scad. În acest caz, față de
situația inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și
Rata inflației cresc; b) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c) Y Crește,
Rata șomajului scade și Rata inflației crește d) Y crește, Rata șomajului scade și Rata
inflației scad; e) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației crește.

18. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen

scurt, iar creditele acordate populației și firmelor cresc. În acest caz, față de situația
inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y Crește, Rata șomajului
scade și Rata inflației crește; b) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației scade; c)
Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; d) Y, Rata șomajului și Rata
inflației scad; e) Y, Rata șomajului și Rata inflației cresc.