1 GrileEconomie

MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27
Macroeconomie 2018_2019
TRUE/FALSE
1. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea adaugata bruta plus amortizarea capitalului fix. -
F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de
obicei un an.
A
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
4. Produsul National Net este denumit si Venit National atunci cand este evaluat la preturile factorilor.
5. In calculul indicatorilor macroeconomici atributul “national” are in vedere apartenenta statala a

agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
6. Consumul de capital fix (CCF) este inclus în Produsul National Net (PNN):
7. Atributele Net si Brut puse alaturii de unul din indicatorii macroeconomici exprima, in primul caz
faptul ca la cuantumul (valoarea) indicatorului se adauga amortizarea iar in cel de-al doilea caz se
scade.
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la intreg la parte.
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) nu sunt incluse in preturile pietei.
10. Consumul intermediar este inclus in Produsul Intern Brut.
11. Investitia neta este inclusa în Produsul Intern Brut.

A
12. PIB poate fi egal cu PNB. - A
13. Daca PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea. - F
14. PNN (produsul national net) nu este in nici un caz egal cu VN (venitul national). - F
15. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale cumparatorilor. - A
16. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi curente a valorii bunurilor si serviciilor
produse intr-o perioada data. = A
17. Produsul Intern Brut real exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente. - F
18. Din punct de vedere teoretic, PIB si PNB in termeni reali nu pot fi niciodata mai mari decat in
termeni nominali. - F
19. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura calitativa a
progresului tehnic. - F
20. Cresterea economica implica un echilibru permanent intre cerere si oferta. - F
21. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum. - F
22. Cresterea economica zero reflecta situatia în care rezultatele economice raman constante. -
F
23. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o
tendinta de scadere, mentinandu-se sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai. - A
24. Tipul extensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB. - A
25. Tipul intensiv de crestere este specific tarilor avansate economic. - ?
26. Echilibrul economic este doar un concept teoretic. Practic el este suma egalizarii dezechilibrelor
pozitive si negative inregistrate intr-o perioada de timp. - F
27. Dezvoltarea economica durabila reprezinta forma de dezvoltare economica in cadrul careia se
urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe
cele ale generatiilor viitoare. - A
28. Dezvoltarea ecologica sau ecodezvoltarea reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic. - A
29. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice. - A
30. Indicatorul Dezvoltarii Umane are trei componente de baza: longevitatea, cunostintele si
satndardul de viata. - A
31. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul, dobanda si
renta. - F
32. Este corecta relatia: V = C - E . - F
33. Rata consumului ia intotdeauna valori pozitive si subunitare. - ?
34. Este corecta relatia: c + e = 1 . - A
35. Este corecta relatia: c’ + e’ = 1 . - A
36. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori supraunitare. - ?
37. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient supraunitar. - A
38. Multiplicatorul investitiilor este determinat numai de sporul investitiilor. - A
39. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului nu are nici un rol in cresterea
economica. - ?
40. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute. - F
41. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic. - F
42. Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri. - A
43. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri decenale. - F
44. Ciclul Kitchin este o formã particulara a ciclului Hanau. - F
45. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:
unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare
46. Perioada ciclului economic se poate mãsura fie între douã puncte de contractie, fie între douã
puncte de relansare. - A
47. Economia de piata regleaza singura ciclurile economice, fara nici o interventie a institutiilor
statului. - F
48. Pe termen scurt, progresul tehnic este generator de somaj. - A
49. Ieftinirea creditului duce la cresterea somajului. - ?
50. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive. - A
51. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit. - F
52. Politicile active de diminuare a somajului constau in măsuri care să contribuie la
(re)integrarea somerilor în diferite activităti si prevenirea somajului în rândul celor
ocupati. - A
53. Orice crestere a pretului inseamna inflatie. - F
54. Inflatia este starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta. - F
55. Inflatia se masoara in forma absoluta ca masa monetara. - ?
56. Indicele Preturilor de Consum (IPC) are intotdeauna aceeasi valoare ca Indicele General al
Preturilor (IGP). - F
57. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al cererii
de bunuri. - ?
58. Combaterea inflatiei se impune a se realiza prin interzicerea emisiunii de moneda suplimentara. - F
59. Scopul indexarii este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin compensarea cresterii
preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor. - ?
60. Unul dintre rolurile statului in economie este de a elabora programe macroeconomice sau planuri
de dezvoltare. - F
61. Veniturile bugetare au doua resurse principale: fiscale si nefiscale. - A
62. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit direct. - F
63. Impozitul pe dividende este un impozit indirect. - F
64. În conceptia clasica politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa rezultatele obtinute si
nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat. - ?
65. In conditii de boom economic se aplica politica anticriza de relansare (GO). - ?
66. Serviciul datoriei inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente. - ?
67. Veniturile bugetare din impozite nu depind de performantele economice. - ?
68. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor. - ?
69. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale. - F
70. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
71. Impozitarea progresiva a veniturilor conduce la scaderea inclinatiei spre consum ca urmare a
realizarii unei repartitii mai echitabila a veniturilor.
72. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
73. Serviciul datoriei publice consta in rambursarea imprumutului.

74. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta standardul de viata a celor mai saraci..
75. Planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea eficienta a economiei de
piata.
76. Inegalitatea veniturilor nu are nimic comun cu meritele si echitatea sociala.
77. Discriminarea de catre patroni constituie o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor.
78. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
79. Puterea de cumparare a monedei este data de cantitatea de bunuri si servicii care poate fi
cumparata cu o unitate monetara.
80. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri. - A
81. Unul dintre obiectivele interventiei statului in economie il constituie diminuarea somajului si
inflatiei.
82. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane exista o diferenta semnificativa. - A
83. Filiala straina este o firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni,
ceea ce ii permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii.
84. Inclinatiile marginale spre export si import nu influenteaza cresterea economica. - F
MULTIPLE CHOICE
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara
activitatea in interiorul tarii respective;
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in
propria tara sau in alte tari;
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale;
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale.
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:
a. consumul intermediar;
b. amortizarea;
c. investitia bruta;
d. investitia neta.
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN;
b. PNB este egal cu PIB;
c. PNB este mai mic decat PIB;
d. PNN este mai mare decat PIN;
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:
a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:
a. rata inflatiei;
b. PIB nominal;
c. indicele preturilor;
d. produsul national brut.
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:
a. in preturi constante;
b. in preturi curente;
c. in preturi comparabile;
d. la PPC ( Paritatea Puterii de Cumparare ).
7. Pentru economia unei tari, formarea brută a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
8. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30%
din PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
9. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete
vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
10. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
11. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:
a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
12. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a somajului;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic;
d. inregistraza o rata redusa a inflatiei.
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane;
b. mediu dezvoltata;
c. slab dezvoltata;
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz.
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:
a. cresterea venitului si cresterea consumului;
b. cresterea consumului si cresterea economiilor;
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor;
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor.
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:
a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade;
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului;
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului;
d. ramane constant.
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de portofoliu.
22. Punctul de relansare este punctul in care:
a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic;
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica;
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica;
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii.
23. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:
a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:
a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
25. In faza de expansiune se inregistreaza :
a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
26. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor;
b. scumpirea creditului;
c. cresterea masei monetare;
d. reducerea impozitelor.
27. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:
a. avantajeaza pe creditori;
b. avantajeaza pe debitori;
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii;
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii.
28. Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul de someri si populatia totala;
c. numarul de someri si populatia activa;
d. numarul de someri si populatia ocupata.
29. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
31. Situatia de full employment (ocupare deplina) semnifica:
a. o utilizare 100% a intregii populatii
b. o utilizare 100% a intregii populatii active
Sau?
c. o utilizare a fortei de munca acompaniata de un somaj moderat
d. ocuparea fortei de munca dincolo de rata naturala a somajului
32. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:
a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
33. Printre politicile active nu se numara:
a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
34. Indemnizatia de somaj este o forma a :
a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
35. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a :
a. inflatiei prin structuri;
b. inflatiei importate;
c. ?inflatiei prin costuri;
d. inflatiei prin moneda.
36. Curba Phillips evidentiaza:
a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului;
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului;
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii;
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii.
37. Inflatia are ca efect:
a. stimularea inclinatiei spre consum;
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu;
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung;
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt.
38. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:
a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
39. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:
a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
40. In 2004 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 111,9%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 11,9%;
b. rata inflatiei a fost de 11,9%;
c. rata somajului a fost de 11,9%;
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 111,9%.
41.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9
(%)
Sursa: Raport de Monitorizare Romania 2005, CE, p. 93
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in Romania a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
42. Daca preturile cresc cu 1200%:
a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
43. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor;
b. planificarea imperativa;
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat;
d. functionarea eficienta a ansamblului economic;
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentu asigurarile sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale;
d. incasarile din impozite si taxe;
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice;
b. scaderea cheltuielilor publice;
c. cresterea impozitelor;
d. sporirea fondurilor economisite;
46. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:
a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
47. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
c. serviciul datoriei publice;
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
48. Datoria publica nu semnifica:
a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala;
b. recurgerea statului la imprumuturi interne;
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva;
d. indatorarea interna a statului;
49. Datoria publica poate constitui o alternativă mai buna in politica financiară atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
50. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici.
51. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare;
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
52. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:
a. indicativa;
b. informala;
c. imperativa;
d. incitativa.
53. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:
a. are o determinare subiectiva;
b. este un element perturbator al activitatii econommice,
c. este interzisa de organismele financiare internationale;
d. are o determinare obiectiva.
54. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:
a. gradul de instruire;
b. averea mostenita;
c. varsta;
d. norocul;
55. Protectia sociala:
a. se asigura numai de catre stat;
b. se adreseaza intregii populatii;
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati;
d. este specifica numai perioadei de tranzitie.
56. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:
a. salariului mediu;
b. ratei inflatiei;
c. cursului de schimb valutar;
d. coeficientului puterii de cumparare;
57. Economiile tertializate sunt:
a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii;
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi;
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale;
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara.
58. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:
a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control;
b. plasamente “greenfield”;
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp;
d. plasamente de capital pe termen lung.
59. Aproximati numarul actual al statelor nationale:
a. circa 100;
b. circa 400;
c. circa 175;
d. circa 200.
60. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:
a. suprafata tarii si marimea populatiei;
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora;
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii;
d.?? nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale.
61. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul
productiei si desfacerii pe piata unui produs;
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara;
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele
mai scazute fata de cele ale altor producatori;
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica.
62. Avantajul relativ este :
a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata;
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara;
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor;
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor.
63. Decalajul tehnologic exprima:
a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari;
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate;
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate;
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie.
64. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica;
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de
cumparare, nivelul de instruire al populatiei;
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de
varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii;
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in
bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori.
COMPLETION
PGB=PIB+CI=>PIB=PGB-CI=4mld-1mld=3mld
PIN=PIB-A=> PIN=3mld-1,250milioane = 1,750 milioane
1. In situatia in care PGB este 400000000 u.m. consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 25% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati
de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 300000000 u.m. si deflatorul acestuia este
egal cu 5. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
3. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 126%, iar deflatorul PIB este 120%.
Sa se calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice.
Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara
separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
4. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8, determinati multiplicatorul investitiilor. (Nu folositi
5. Daca economiile cresc de la 420 la 460 u.m., iar venitul creste de la 700 la 800 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
6. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
7. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )
8. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit iîn T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri
este 800 u.m. Dacă în T0, consumul reprezintă 60% din venit, câte u.m. sunt economiile în
T0? (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
9. Populatia apta de munca este de 8 milioane persoane: rata somajului este 20%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
10. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
11. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 7 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 3 milioane sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
12. Populatia ocupata a unei tari este de 950000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de 5%.
Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
13. Stiind ca rata dobanzii nominale este 14%, iar rata inflatiei este 9%, calculati rata dobanzii
reale(in procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
14. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 16 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 2. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
15. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 20% iar preturile scad cu 20% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
16. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 25%, fata de t0, cand erau de 80 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi
Microeconomie 2018-2019
TRUE/FALSE
1. Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea resurselor. - A
2. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi complementare. - A
3. Curba care ilustreaza problema raritatii si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi produse cu
un volum dat de resurse poarta denumirea de curba productiei. - F
4. Diminuarea risipei inlatura caracterul limitat al resurselor. - F
5. Economia Politica este o stiinta economica functionala. - F
6. Costul de oportunitate reprezinta costul unei alternative la care se renunta in favoarea alteia. - A
7. Bunurile economice au un caracter nelimitat. - F
8. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei nationale. - F
9. Serviciile sunt incluse in sectorul secundar al activitatii economice. - F
10. Banii indeplinesc functia de mijloc de schimb atunci cand marfurile se achita in momentul livrarii
lor. - A
11. Majoritatea tranzactiilor bilaterale de piata sunt formate din doua fluxuri economice: un flux real,
si un flux monetar. - A
12. Fluxurile de bunuri de consum de la firme la menaje constituie un exemplu de flux economic real.
-A
13. Fluxurilor de munca de la populatie la intreprinderi le corespund din directie opusa fluxurile
monetare de plati reprezentand salariile pentru munca depusa. - A
14. Daca cererea este inelastica, scaderea pretului determina cresterea venitului total al firmei. - F
15. Daca cererea este elastica, cresterea pretului duce la scaderea venitului total al firmei. - A
16. Oferta este o functie crescatoare fata de pret. - A
17. Cresterea costurilor de productie va determina cresterea ofertei pentru ca preturile pe piata
vor creste si ele. - F
18. Elasticitatea ofertei in raport de pret reprezinta sensibilitatea ofertei la modificarile pretului
bunului. - A
19. Paradoxul ofertei poate fi exemplificat prin produsele perisabile. - A
20. La punctul de optim al consumatorului raportul preturilor este egal cu raportul invers al utilitatilor
marginale. - F
21. Firmele produc numai bunuri materiale. - F
22. Resursele economice sunt factori de productie. - A
23. Pamantul este un factor de productie originar. - A
24. Pamantul este factor de productie neregenerabil - F
25. Zapada artificiala de pe o partie de ski nu constituie factor de produtie. - F
26. Procesul consumarii capitalului fix se manifestã prin fenomenul uzurii. - A
27. Banii devin capital tehnic dacă sunt depuşi in conturile bancare. - F
28. Capitalul circulant include masinile si utilajele. - F
29. Productia totala este maxima pentru acea cantitate din factorul de productie variabil care
corespunde egalitatii dintre productivitatea marginala si productivitatea medie. - A
30. Atunci cand curba productivitatii medii se afla deasupra curbei productivitatii marginale, productia
totala scade. - F
31. Productivitatea medie este minima atunci cand este egala cu productivitatea marginala. - F
32. Productivitatea medie a capitalului se determina cu formula de calcul:
unde: W - productivitatea medie a capitalului

Q- productia
K - capitalul
33. Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil. - A
34. Marimea costului este diferita de la un produs la altul, in functie de specificul fiecaruia si de
consumul de factori pe care il solicita. - A
35. Costul fix reprezinta cheltuiala care se face chiar daca nu se produce nimic. - A
36. CMT = CMF + CMV

A
37.
unde: CMV = cost mediu variabil

CF = cost fix
Q = productia
F
38.
unde:
CMV = cost mediu variabil
CV = cost variabil
Q = productia
A
39.
Unde: Cmg = cost marginal

CV = cost variabil
Q = productia
A
40. CT = CTM x Q
unde:
CT = cost total
CTM = cost total mediu
Q = productia
A
41. CT = CVM x Q
unde:
CT = cost total
CVM = cost variabil mediu
Q = productia
F
42. In conditiile in care pretul ramane constant, profitul marginal este maxim cand costul marginal este
minim. - A
43. Profitul obtinut este maxim cand costul marginal este egal cu productivitatea marginala. - F?
44. Concurenta realizeaza o selectie a producatorilor, eliminandu-i pe cei ineficienti. - A
45. Existenta concurentei este motivul pentru care agentii economici cauta sa fie cat mai eficienti si
competitivi pe piata. - A
46. Diversitatea produselor este o trasatura a pietei cu concurenta perfecta. - F
47. Comportamentul unei firme oligopoliste este unul strategic, fiecare competitor fiind nevoit sa tina
seama de deciziile celorlalti. - A
48. Firmele care actioneaza pe o piata de oligopol nu pot influenta nici pretul si nici cantitatea
vanduta deoarece au putere economica foarte redusa. - F
49. Piata autoturismelor este o piata de oligopol. - A
50. Cererea de munca este egala cu nevoia de munca existenta in economie. - F
51. Nivelul salariului si cererea de munca se afla in raport invers proportional. - A
52. Piata muncii este o piata omogena. - F
53. Piata muncii este o piata derivata. - A

54. Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber este o relatie inversa. - A
55. Oferta de munca se exprima prin numarul locurilor de munca. - F
56. Oferta de munca totala este influentata de marimea salariului. - A
57. Marimea ofertei de munca nu este conditionata de marimea, dinamica si structura

populatiei. - F
58. Mobilitatea perfecta este o trasatura a ofertei de munca. - F
59. Populatia totala a unei tari se identifica cu oferta de munca. - F
60. Cresterea profitului unitar se afla in relatie direct proportionala cu pretul unitar. - A
61. Mecanismul formarii rentei economice se fundamenteaza pe legea randamentelor neproportionale.

-A
62. Renta de monopol este un venit excedentar obtinut de intreprinzatorii care dispun si folosesc
factori de productie cu insusiri exceptionale, rari si nesubstituibili. - A
63. Pretul pamantului este intotdeauna independent de rata dobanzii bancare. - F
64. Cu cat renta platita proprietarului este mai mare, cu atat pretul pamantului pretins de acesta este
mai mic. - F
65. O crestere a ratei dobanzii va duce la scaderea pretului terenurilor. - A
66. Bancile comerciale contribuie la crearea masei monetara. - A
67. Daca Banca Centrala tipareste mai multi bani, atunci valoarea banilor creste. - F
68. Atunci cand Banca Centrala creste cota rezervelor obligatorii, masa monetara creste fata
de o perioada anterioara. - F
69. Intreprinderile de stat pot sa emita bonuri de tezaur. - F
70. Obligatiunea este un titlu de valoare rambursabil la scadenta. – F?
71. Un plasament financiar oportun asigura un randament superior ratei dobanzii de pe piata. –
A?
72. Cand pe piata valutara creste cererea de dolari, cursul monedei nationale creste. - A
73. Operatiunile la termen pe piata valutara sunt speculative. - A
74. Casele de schimb valutar efectueaza operatiuni la vedere si la termen. - F
75. O tara oarecare poate sa fie, concomitent, si debitor si creditor. - A
76. Perioada cuprinsa intre momentul primirii creditului si inceperea restituirii lui se numeste perioada
de gratie. - A
77. Bunurile private pure au doua trasaturi caracteristice: nonrivalitatea si nonexcluziunea. - F
78. Externalitatile negative deriva din activitatea altor agenti economici decat cei care le suporta
costurile directe. - A
MULTIPLE CHOICE
1. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate:

a. nevoi primare, sociale, secundare;
b. nevoi fiziologice, sociale, rationale;
c. nevoi fiziologice, sociale, secundare;
d. nevoi primare, sociale, complexe.
2. In raport cu evolutia nevoilor umane, resursele sporesc si se diversifica:
a. mai lent; c. in acelasi timp;
b. mai repede; d. fara nici o legatura.
3. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi
produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:
a. curba productiei;
b. curba costului de productie;
c. curba posibilitatilor de productie;
d. curba venitului.
4. Care este caracteristica dominanta a bunurilor economice?
a. sunt dobandite din natura si trebuie consumate in cantitati indicate;
b. sunt nelimitate in raport cu nevoile;
c. productia lor depaseste – de regula– nevoile anticipate;
d. raritatea, respectiv insuficienta lor in raport cu nevoile.
5. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:
a. N < R;
b. N > R;
c. N = R;
d. nu se poate stabili o asemenea relatie.
6. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ:
a. sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente;
b. sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa
se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente;
c. sa consume doar bunuri pe care le ofera natura;
d. sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.
7. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o activitate, daca realizeaza bunul:
a. cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;
b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;
c. cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;
d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.
8. Avantajul economic comparativ (relativ) are in vedere:
a. gradul de specializare a productiei; c. tipul de tehnologie folosit in procesul de
productie;
b. costul de oportunitate al alegerii de d. numai bunurile materiale.
specializare economica;
9. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece:
a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;
b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
10. Analiza comportamentului economic al entitatilor individuale se realizeaza la nivel:
a. mezoeconomic; c. microeconomic;
b. mondoeconomic; d. macroeconomic.
11. La baza diviziunii muncii se afla:
a. dorinta oamenilor de a-si satisface mai c. teoria economica clasica;
bine trebuintele;
b. un act politic; d. libertatea alegerii.
12. Economia politica este o stiinta economica:
a. fundamentala;
b. de ramura;
c. functionala;
d. de granita.
13. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze:
a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;
b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;
c. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
d. John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.
14. De regula, pretul bunurilor economice, in conditii de libertate economica, se formeaza:
a. prin negociere; c. prin decizii guvernamentale;
b. prin calcule matematice; d. prin licitatie.
15. Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita acordata protectiei
mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si
infaptuirii unor programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic pentru:
a. SUA;
b. Italia;
c. Germania si tarile nordice;
d. Japonia.
16. Este marfa:
a. un bun destinat autoconsumului; c. un serviciu destinat pietei;
b. un bun liber; d. orice bun economic.
17. Modelul economiei de piata “directionata de consum” se caracterizeaza prin:
a. acordarea unui rol major pietelor si a unui c. preponderenta invatamantului public;
rol minim statului;
b. existenta unui sistem public de asigurari d. nivel al veniturilor stabilit in functie de
sociale bine dezvoltat; pregatire si vechime.
18. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in functie de pret:
a. elastica;
b. inelastica;
c. unitara;
d. perfect elastica.
19. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport de venit poate avea valoarea:
a. 1 la o cerere elastica;
b. 2 la o cerere inelastica;
c. 0,5 la o cerere elastica;
d. 0,5 la o cerere inelastica.
20. Cand oferta creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
c. pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;
d. pretul scadede echilibru , cantitatea de echilibru creste.
21. Cand oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
d. pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.
22. Cand cererea scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
d. pretul scade de echilibru, cantitatea de echilibru creste.
23. Cand cererea creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
d. pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.
24. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului X a scazut, in mod normal:
a. va scadea cererea pentru substituent;
b. va scadea cererea pentru bunul X;
c. va creste oferta pentru substituent;
d. va creste oferta pentru bunul X.
25. In situatia in care pretul unui bun economic, avand elasticitate unitara, creste cu 9%, cantitatea
ceruta din acel bun:
a. creste cu 9%; c. creste cu 91%;
b. scade cu 9%; d. scade cu 91%.
26. Presupunand ca pretul bunului x scade cu 7%, iar veniturile incasate se reduc cu 7%, in acest caz
cererea este:
a. elastica; c. cu elasticitate unitara;

b. inelastica; d. perfect inelastica.
27. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200 u.m. iar oferta creste de la 100
bucati la 130 bucati, oferta este:
a. elastica;
b. inelastica;
c. cu elasticitate unitara;
d. perfect elastica.
28. Coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este cel mai ridicat la categoria:
a. medicamente; c. bunuri pentru care exista substituenti;
b. bunuri alimentare de prima necesitate; d. bunuri ai caror inlocuitori nu se gasesc pe
piata.
29. Cand pretul unei marfi este la un moment dat de 100 u.m. si ajunge la 230 u.m., inseamna ca
pretul:
a. a crescut cu 230%;
b. a crescut la 130%;
c. a crescut cu 130%;
d. a crescut de 1,3 ori.
30. Brazii sunt mai scumpi in decembrie decat in cursul anului deoarece:
a. oferta de brazi este mai mica; c. cererea de brazi este mai redusa;
b. cererea de brazi este mai mare; d. veniturile populatiei sunt mai mari.
31. Daca utilitatea marginala a ultimei unitati din bunul X este de doua ori mai mare fata de cea a
ultimei unitati din bunul Y, atunci un consumator rational isi asigura starea de echilibru doar daca:
a. pretul unitar a lui X este dublu fata de c. pretul lui X reprezinta jumatate din pretul
pretul unitar a lui Y; lui Y;
b. preturile unitare ale lui X si Y sunt egale; d. oricare din raspunsurile de mai sus poate
fi corect.
32. Suma algebrica a utilitatilor individuale este egala cu:
a. utilitatea totala; c. cererea totala;
b. utilitatea marginala; d. cererea marginala.
33. Legea lui Gossen se refera la:
a. descresterea utilitatii totale ca urmare a c. cresterea utilitatii totale ca urmare a
consumului unui bun economic; consumului unui bun economic;
b. descresterea utilitatii marginale ca urmare d. cresterea utilitatii marginale ca urmare a
a consumului succesiv de unitati dintr-un consumului succesiv de unitati dintr-un
bun economic; bun economic.
34. In punctul de saturatie (satietate):
a. utilitatea totala este maxima;
b. utilitatea marginala este maxima;
c. utilitatea totala este nula;
d. utilitatea totala este minima.
35. Pe masura ce un individ decide sa consume tot mai mult dint-un bun sau serviciu:
a. utilitatea marginala creste; c. utilitatea totala creste;
b. utilitatea totala se mentine constanta; d. pretul de vanzare creste.
36. In general, pe masura ce se cumpara o cantitate tot mai mare dintr-un bun sau serviciu:
a. utilitatea marginala creste si utilitatea c. utilitatea marginala si cea totala cresc;
totala scade;
b. utilitatea marginala descreste si utilitatea d. utilitatea marginala si cea totala scad.
totala creste;
37. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:
a. indivizii obtin maximum posibil de la c. indivizii aleg combinatia de consum care
societate; le poate permite obtinerea satisfactiei
maxime, in raport cu constrangerea
bugetara;
b. indivizii consuma cantitatea maxima de d. utilitatea totala nu este influentata de
bunuri si servicii pe care si le pot permite, venitul total disponibil al consumatorului.
in raport cu constrangerea bugetara;
38. Daca prin consumarea celei de-a 4 unitati din acelasi bun economic utilitatea totala creste de la 20
la 26, utilitatea marginala a acestei unitati este:
a. 24 unitati de utilitate;
b. 5 unitati de utilitate;
c. 6 unitati de utilitate;
d. 23 unitati de utilitate.
39. Ecuatia dreptei bugetului este:
a. B = Xpx + Ypy;
b. B = Xpy+Ypx;
c. Y = px/pyX +B/py;
d. B = Xpx-Ypy.
40. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii in consum care, la
nivelul bugetului de care dispune si al preturilor existente, ii asigura:
a. o cheltuiala minima;
b. minimum de satisfactie (utlitate);
c. maximum de satisfactie (utilitate);
d. mentinerea constanta a utilitatii.
41. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta:
a. factor de productie limitat; c. factor de productie originar;
b. factor de productie neregenerabil; d. factor de productie primar.
42. Capitalul - factor de productie se refera la:
a. creditele contractate la banci;
b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;
c. investitiile unei firme;
d. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.
43. In capitalul fix al unei firme industriale nu intra:
a. cladirile sectiilor de productie; c. magaziile si depozitele;
b. masinile si utilajele; d. materiale si semifabricate.
44. Consumul de capital fix se include in costul de productie:
a. sub forma uzurii fizice a acestuia;
b. sub forma uzurii fizice si morale a acestuia;
c. proportional cu productia obtinuta;
d. prin amortizare.
45. Expresia monetara a uzurii capitalului fix este exprimata de:
a. cifra de afaceri; c. uzura fizica;
b. amortizare; d. uzura morala.
46. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:
a. costul total;
b. cheltuiala cu capitalul circulant;
c. amortizarea;
d. cifra de afaceri.
47. Obiectivul principal al producatorului este:
a. obtinerea de castiguri legale;
b. inregistrarea de profit mediu;
c. maximizarea profitului;
d. minimizarea pierderilor.
48. O activitate economica eficienta inseamna:
a. a satisface nevoi mai putine cu resurse mai ieftine;
b. a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le produce;
c. a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine;
d. a spori permanent cantitatea resurselor atrase si utilizate.
49. Cand productivitatea medie a muncii este egala cu cea marginala, atunci productivitatea medie
este:
a. minima; c. descrescatoare;
b. maxima; d. crescatoare.
50. Atunci când costul variabil total ramane constant iar cantitatea produsa creste, costul variabil
mediu:
a. creste;
b. se reduce;
c. este egal cu zero;
d. creste, apoi scade pânã la zero.
51. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:
a. materii prime;
b. materiale;
c. combustibil;
d. salariile personalului administrativ.
52. Costul marginal se determina prin raportul:

a. ΔCT/Q;
b. ΔCT/ΔQ;
c. ΔCF/ΔQ;
d. ΔCV/Q.
53. Costul mediu scade atunci cand:
a. salariul creste iar productia scade;
b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;
c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;
d. uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali este mai accentuata.
54. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 250 de bucati iar costul
fix global (CF) este de 10 000 u.m.:
a. 100 u.m.;
b. 40 u.m.;
c. 10 u. m.;
d. 110 u.m..
55. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinutã (Q) este de 150 de bucati iar
costul variabil global (CV) este de 6000 u.m.:
a. 100 u.m.;
b. 1000 u.m.;
c. 40 u. m.;
d. 110 u.m..
56. Rolul concurentei este:
a. satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor
producatorului;
b. asigurarea cooperarii intre producatori;
c. cresterea preturilor factorilor de productie;
d. favorizarea vanzatorilor.
57. Pretul are rolul de:
a. stimulare a economisirii;
b. informare;
c. diminuare a risipei;
d. indicator al nivelului de trai.
58. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca
a. pe piata exista un numar egal de vanzatori si cumparatori;
b. deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii si ofertei exercita un efect semnificativ asupra
cererii, ofertei si pretului;
c. pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;
d. se deruleaza un volum redus de tranzactii de vanzare si cumparare.
59. Ce tip de piata se caracterizeazã prin atomicitatea cererii si ofertei, prin lipsa de omogenitate a
produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii?
a. piata cu concurenta monopolistica;
b. oligopolul;
c. oligopsonul;
d. monopolul.
60. In situatia monopsonului:
a. putem vorbi de atomicitatea cererii;
b. exista un singur producator;
c. exista un singur cumparator;
d. preturile sunt stabilite de catre stat.
61. Carui tip de piata ii este caracteristica vanzarea de produse diferentiate de catre un numar mare de
producatori:
a. pietei cu concurenta imperfecta in general;
b. pietei cu concurenta neloiala;
c. pietei cu concurenta monopolistica;
d. oligopolului.
62. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este considerata:
a. plata prin salariu;
b. aparitia de noi intreprinderi;
c. existenta concurentei;
d. existenta ofertei de munca.
63. In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:
a. in relatie intreg - parte;
b. mai mica;
c. mai mare;
d. egala.
64. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul capital va genera, pe termen scurt:
a. o reducere a cererii de munca;
b. o crestere a cererii de munca;
c. o reducere a ofertei de munca;
d. nu are nici o influenta.
65. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara faptul ca:
a. este eterogena si segmentata;
b. reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii
economico-sociale;
c. este mai putin reglementata decat celelalte piete;
d. piata muncii este piata derivata.
66. Daca salariul nominal scade si salariul real creste inseamna ca preturile de consum:
a. au scazut mai putin decât a scazut salariului nominal;
b. au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal;
c. au crescut mai putin decât a crescut salariul real;
d. au crescut mai mult decat a crescut salariul real.
67. Salariul se deosebeste de profit deoarece:
a. este supus impozitarii; c. este o forma de venit;
b. are o baza contractuala; d. este intotdeauna mai mare.
68. La o rata nominala a dobanzii de 15% si o rata anticipata a inflatiei de 10%, rata reala a dobanzii
este
a. 25%; c. 5%;
b. 10%; d. 15%.
69. Profitul reprezinta:
a. excedentul costurilor totale fata de incasari;
b. venitul factorului munca;
c. venitul posesorului factorului natural;
d. motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.
70. Profitul anual si viteza de rotatie a capitalului (exprimata prin numarul de rotatii) sunt in relatie:
a. invers proportionala;
b. directa;
c. negativa;
d. de la parte la intreg.
71. Dupa scaderea impozitului pe profit si a celorlalte taxe din profitul brut, ramane:
a. masa profitului;
b. rata profitului;
c. profitul normal;
d. profitul net.
72. Masa profitului se afla în relatie invers proportionala cu:
a. nivelul costului unitar;
b. nivelul pretului unitar;
c. volumul produselor şi serviciilor vandute;
d. viteza de rotatie a capitalului folosit.
73. Renta este un venit pentru:
a. intreprinzator; c. proprietarul funciar;
b. salariat; d. bancher.
74. Se afla in raport invers proportional:
a. masa monetara si nivelul preturilor;
b. salariul nominal si salariul real;
c. rata dobanzii si oferta de moneda;
d. rata dobanzii si cererea de credite.
75. Intre agentii economici A si B se incheie un contract de vanzare-cumparare a 100 de
titluri la un curs de 1000 RON / titlu. Daca la scadenta cursul creste cu 10 % , care din
cei doi câstiga si ce suma ?
a. cumparatorul, 10.000 RON;
b. vanzatorul, 10.000 RON;
c. cumparatorul, 100.000 RON;
d. vanzatorul, 100.000 RON.
76. Actionarii sunt:
a. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;
b. creditori ai societatii care a emis actiunile;
c. agenti de schimb care actioneaza in numele clientilor;
d. brokeri specialisti.
77. In principiu, este mai riscanta:
a. emisiunea de obligatiuni;
b. emisiunea de actiuni;
c. riscurile sunt egale in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni;
d. nu exista riscuri in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni.
78. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga:
a. vanzatorul actiunilor;
b. cumparatorul actiunilor;
c. firma care a emis actiunile;
d. atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor.
79. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni:
a. la termen;
b. la vedere;
c. Swap;
d. Hedging.
80. Stiind ca pentru producerea unui bun economic numărul de ore de muncă este 100, iar
productivitatea muncii este de 5 unitati pe ora din bunul respectiv, atunci cantitatea
produsa:
a. este de 20 de unitati de bun economic
b. este de 500 de unitati de bun economic
c. este de 4000 de unitati de bun economic
d. nu poate fi calculata doar pe baza acestor date
81. Intre factorii care influenteaza cererea pentru un bun pe piata, mentionam:
a. modificarea preturilor altor bunuri (aflate in legătură cu cel vizat)
b. modificarea veniturilor producatorilor
c. modificarea costurilor de productie şi de distributie
d. elasticitatea ofertei
82. Care dintre urmatoarele bunuri pot fi marfuri:

a. bunurile libere, dacă sunt destinate schimbului
b. bunurile economice apte să satisfacă o nevoie şi care fac obiectul schimbului, prin
vânzare-cumpărare
c. bunurile economice destinate consumului personal
d. toate bunurile care servesc satisfacerii trebuintelor umane
NUMERIC RESPONSE
1. Un consumator cu un buget disponibil de 2 mii RON poate cumpara 4 bunuri X sau 12 bunuri Y.
În cazul in care se decide sa cumpere bunul X, determinati cate bunuri Y reprezinta costul de
oportunitate al unei unitati din bunul X.
2. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care pretul unui bun
scade cu 40%, iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 20%.
3. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care pretul unui bun
creste de la 200 la 300 u.m. iar cantitatea ceruta din acel bun scade de la 500 la 400 buc.
4. Stiind ca functia cererii in raport de pret este: C(px) = 60 - px, iar functia ofertei in raport de pret
este O(px) = 20 + px, sa se calculeze cantitatea de echilibru.
5. Cate u.m. (unitati monetare) este costul fix, daca costul total la nivelul productiei “zero” este 90
u.m.?
6. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 60 RON/bucata, costul fix global este de 900
RON si costul variabil mediu este 30 RON. Care este nivelul productiei la pragul de rentabilitate?
7. Dependenta cererii si ofertei pentru bunul “A” in raport cu pretul unitar al acestuia (PA) se exprima
prin functiile: C(PA) = 60 - 3PA si O(PA) = 10 +2PA. Sa se determine pretul de echilibru pentru acest
bun.
8. Un teren genereaza o renta anuala in valoare de 100 u.m. (unitati monetare), iar nivelul ratei
dobanzii bancare este de 20%. Cate u.m. reprezinta pretul acestui teren?
9. O banca acorda un credit de 3000 RON cu o rata a dobanzii de 12% pe termen de 3 luni.Ce valoare
are dobanda incasata de banca?
10. Cuponul unei obligatiuni este de 500 RON, iar rata anuala a dobanzii este 25%. Determinati cat
reprezinta cursul obligatiunii.
11. Cantitatea ceruta si pretul pentru bunul X evolueaza astfel:

Saptamana Cantitate ceruta (buc.) Pret unitar (u.m.)
T0 80 10
T1 100 8
Determinati coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret.
12. Referitor la activitatea unei intreprinderi se dau urmatoarele date:

Productie (buc.) 0 6 10
Cost Total (u.m.) 100 700 1200
In cazul productiei de 10 buc., determinati costul variabil mediu.
13. Fie datele din tabelul urmator:

(unde Qx = cantitatea consmata din bunul X, Utx = utilitatea totala si Umx = utilitatea marginala)
Qx 1 2
Utx 40 ?
Umx 40 20
Cu ce valoare a Utx completati tabelul?
14. Costurile fixe ale unei firme sunt CF=200 RON., iar cele variabile medii sunt CVM=40 RON.
Stiind ca firma vinde o unitate de produs cu pretul de 50 RON care este nivelul productiei de la
pragul de rentabilitate?
15. Daca profitul creste cu 40% iar costurile scad cu 30%, cu cate procente creste rata profitului
raportata la cost?
16. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori
ale pretului acestuia. Cat este pretul de echilibru?
Pret unitar (RON) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
5 30 21
6 28 22
7 26 24
8 25 25
9 23 28
10 21 31
ale pretului acestuia. Cat este cantitatea de echilibru?
5 30 21
6 28 22
7 26 24
8 25 25
9 23 28
10 21 31
ale pretului acestuia. Calculati deficitul de oferta la nivelul pretului de 11 RON.
10 25 16
11 23 18
12 22 21
13 20 20
14 18 23
15 17 26
ale pretului acestuia. Calculati excedentul de oferta la nivelul pretului de 14 RON.
10 25 16
11 23 18
12 22 21
13 20 20
14 18 23
15 17 26
20. O firma are 200 de salariati si realizeaza 4000 de produse. Cati salariati ar fi nevoie sa mai
angajeze firma pentru a-si tripla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu
50%?
21. Valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie, dupa 4 ani de utilizare, este de 20
u.m. Care a fost valoarea initiala a produsului in situatia in care a mai ramas doar un an de plata
pentru amortizare.
22. Determinati cantitatea de produse care asigura realizarea unui profit anual de 30 milioane u.m., in
cazul in care firma inregistreaza un cost fix global de 200 milioane u.m., un cost variabil mediu de
150000 u.m./produs, si vinde produsele la un pret unitar de 250000 u.m.
23. In luna mai, productia inregistrata de o firma este de 3000 bucati. Fata de luna aprilie, numarul
salariatilor a crescut cu 20, devenind 70, iar productia s-a dublat. Calculati productivitatea
marginala a muncii.
24. In perioada t0-t1, pretul si cererea pentru un anumit bun au inregistrat urmatoarea
evolutie:
Indicatori T0 T1
Pretul pe bucata (u.m.) 1000 2000
Cererea (buc) 30 10
Sa se determine cate u.m. reprezinta variatia absoluta a cheltuielilor
cumparatorilor.
25. Dacă salariul nominal nu s-a modificat iar preţurile au crescut cu 300%, sa se determine cu
cate procente se modifica salariul real.

1 GrileEconomie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 GrileEconomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MACROECONOMIE

la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)

au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte

si somajul a mai fost

5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?

13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

2. Produsul Intern Brut constituie:

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

7. Venitul Naţional Brut constituie:

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

12. Venitul personal include:

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

14. VPD include:

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

18. PIB real se va calcula ca:

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

27. Care din indicatori este prociclic?

28. Care din indicatori este contraciclic?

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

32. Şomajul este rezultatul:

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

46. Stagflaţia este situaţia:

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

57. Component al cererii agregate nu sunt:

58. Curba cererii agregate exprimă:

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

73. Consumul autonom este cel care:

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

78. Investiţiile globale brute sunt:

79. Investiţiile nete includ:

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

83. O creştere a impozitelor presupune: