1 Grile ETinAF

TESTE DE AUTOEVALUARE/ANTRENAMENT PENTRU PREGATIREA
EVP1 ( CURSURILE 1-7)

DISCIPLINA: Etica in afaceri
TRUE/FALSE
1. Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de conduita, in baza
unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale, inducand obligativitatea
respectarii lor.
a. A
b.
2. De obicei, sunt elucidate in literatura de specialitate urmatoarele functii ale eticii: functia
cognitiva, functia normativa, functia persuasiva si functia educativa.
a. A i.
3. Functia normativa este functia principala a eticii, in sensul ca celelalte functii nu se pot
realiza adecvat decat cu conditia realizarii ei.
a. F i.
4. Bunul simt nu este o sinteza de aspiratii ce implica in sine o intreaga filosofie de viata, caci
nu imbina dimensiunea cunoasterii cu cea etica, necerand si nepromovand un cumul de
virtuti morale, precum intelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea etc.
a. F
b.
5. Morala este totalitatea convingerilor, atitudinilor, viziunilor, deprinderilor, emotiilor

reflectate in principii si norme menite sa regularizeze comportamentul individului in parte
si a relatiilor sociale, in dependenta de asa categorii ca binele, raul, justitia si datoria.
a. ?
b.
6. Datoria omului este de a urma calea virtutii, de a nu face bine altor oameni in dependenta de
posibilitatile sale, de a permite ca in sine sa existe vicii, sa nu se opuna raului.
a. A?
7. O norma este o regula de comportament, avand o valabilitate supraindividuala, explicit

enuntata la nivelul constiintei colective ca standard de conduita, deliberat acceptat si
respectat de catre indivizi.
a. A
b.
8. Cel mai adesea, exemplele de norme morale la care se gandesc majoritatea oamenilor sunt
de genul: "Sa nu minti!", "Sa nu furi!", "Ajuta-ti aproapele!", "Respecta-ti parintii!",
"Creste-ti copiii asa cum se cuvine!", "Respecta-ti intotdeauna promisiunile!" Intr-
adevar, pare foarte simplu sa enuntam o multime de reguli morale.
a. A
b.
9. Ca reguli de actiune, normele urmaresc sa instituie o anumita omogenitate si

imprevizibilitate a comportamentelor individuale, determinandu-i pe oameni sa isi
guverneze inconstient si oarecum siliti propria viata in acord cu anumite standarde sociale,
ce au probat de-a lungul unei indelungate istorii ca sunt capabile sa garanteze coerenta si
stabilitatea relatiilor sociale.
a. F
10. Stereotipizarea reprezinta procesul de cognitie sociala prin care trasaturile definitorii ale
unui anumit grup sunt identificate si esentializate, urmand a fi folosite la explicarea
comportamentului si pozitiei sociale a acestuia.
a. A
11. Conceptiile subiectiviste spun ca valoare inseamna preferinta individuala, iar criteriul de
baza al preferintei este placerea.
a. A
12. Conceptia materialista adopta o perspectiva radical opusa celei subiectiviste si afirma ca
valorile au total de-a face cu subiectul si nu sunt intrinseci lucrurilor, precum proprietatile
lor fizico-chimice. Obiectele sau persoanele au o anumita valoare utilitara, vitala, estetica
sau morala, tot asa cum au volum, masa, densitate, culoare etc.
a. F
13. In timp ce materialismul presupune o deplina echivalenta intre diferitele preferinte ale
indivizilor, acceptand ca fiecare persoana are propriul sau sistem de valori, subiectivismul
imparte oamenii in doua: cei care recunosc si pretuiesc valorile adevarate si cei care cred
in false valori.
a. F
14. Relativismul este ideea ca opiniile sunt relative in functie de diferentele de perceptie si de
gândire; nu este un adevar obiectiv universal potrivit relativismului; mai degraba fiecare
punct de vedere isi are propriul adevar.
a. A
15. Valorile morale se refera intotdeauna la efectele sau consecintele actelor noastre asupra
celorlalti sau asupra propriei noastre persoane.
a. A
16. Teoriile etice privesc atat natura judecatilor noastre etice, cat si criteriile concrete de evaluare
morala, reprezentand un raspuns la intrebarea ”cand este o actiune morala sau imorala?”
a. A
17. Etica teleologica sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii,
indiferent de consecintele ei, iar etica deontologica sustine ca valoarea unei actiuni este
data de scopul ei final.
a. F
18. Etica virtutii pune accent pe urmarirea unui scop final absolut: virtutea.
a. F
19. Vointa buna este motorul moralitatii, ea este buna in sine, fara nici o raportare la folosul ei
pentru anumite inclinatii.
a. A
20. Virtutea sau excelenta reprezinta un mod specific de a fi al unei fiinte sau al unui obiect
prin care se actualizeaza maxim si in cel mai bun mod posibil natura proprie acelui lucru
sau fiinte.
a. A
21. Egoismul este o atitudine, o viziune despre lume, centrata pe ideea ca omul trebuie sa
caute in primul rand propria fericire si satisfacerea propriilor interese.
a. A
22. O dilema neoclasica este o alegere intre doua sau mai multe alternative, in care rezultatele
sunt la fel de nedorite sau la fel de favorabile.
a. F
23. O dilema clasic-etica apare atunci cand o persoana este obligata sa decida intre doua
optiuni din punct de vedere moral, dar ele pot intra in conflict cu limitele stabilite de o
afacere, de o agentie guvernamentala sau de legea in sine.
a. F
24. O dilema morala este o situatie complexa ce implica de obicei un conflict mental intre
doua imperative morale, dintre care individul va trebui sa aleaga unul in detrimentul
celuilalt.
a. A
25. La nivelul de baza, teoria jocurilor studiaza felul in care oamenii, companiile sau natiunile
(agenti sau jucatori) determina strategii in diverse situatii atunci cand sunt confruntati cu
strategiile competitive ale altor jucatori; teoria jocurilor se bazeaza pe ideea ca jucatorii iau
numai decizii rationale.
a. A
26. Principiile etice se refera la conduita curenta, la obiceiurile si atitudinile oamenilor cu
privire la conceptele generale de bine si rau, de adevar si minciuna, de
echitate si discriminare, libertate si constrangere etc.
a. A
27. Principiul dreptatii afirmative afirma ca aceia care au contributii mai mari merita mai mult
decat ceilalti.
a. F
28. Afacerea reprezinta orice activitate practicata de catre persoanele fizice si juridice care au
drept scop obtinerea de venit.
a. A
29. Autoarea Elaine Sternberg, in mult comentata si criticata ei lucrare Just Business. Business
Ethics in Action, spune ca managerii nu sunt responsabili decat fata de actionari, singura
lor obligatie morala fiind aceea de a realiza un profit maxim pe cai legale, fireste.
a. A
30. Afacerile sunt precum jocul de sah. Trebuie gandite in devans.

a. F
31. Afacerile exista pentru a satisface nevoile sociale.

a. A
32. Daca scopul economic al unei firme este acela de a obtine un profit cat mai mare, functia
social-economica a afacerii consta in satisfacerea in cat mai bune conditii a necesitatilor de
consum ale populatiei.
a. F
33. Corporatia este un sistem de organizare comerciala, fiind o persoana juridica, careia statul
ii confera autoritatea legala de a actiona ca un tot, ce poate incheia contracte si poate avea
bunuri in proprietate.
a. A
34. Cele 3 modalitati pentru consolidarea valorilor companiei constau in: angajamentul,
transparenta si loialitatea angajatilor, acestea fiind aspecte vitale in setarea valorilor
fundamentale.
a. F
35. Responsabilitatea sociala este considerata ca fiind obligatia ferma a unei firme, dincolo
de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective pe
termen lung care sunt in folosul societatii.
a. A
MULTIPLE CHOICE
1. Dimensiunea etica a unei afaceri poate viza tendintele oricarei firme si a angajatilor sai,
de a respecta cu strictete legile, actele normative referitoare la:
1. calitatea produsului;
2. siguranta muncii;
3. practici corecte de recrutare a personalului;
4. practici corecte de marketing;
5. practici corecte de vanzari;
6. modul in care se utilizeaza informatia confidentiala;
7. implicarea in problemele comunitatii in care opereaza firma;
8. atitudinea fata de mita;
9. atitudinea fata de comisioane ilegale acordate in scopul obtinerii unor facilitati.
a. 1+3+5+7+8+9 d. 1+2+4+5+6+8+9
b. 2+4+6+8+9 e. Nici una
c. 1+2+3+4+5+7+8+9 f. Toate
2. Etica afacerilor include fenomenele de diferit ordin:
1. estimarea etica atat a politicii interne a organizatiei, cat si a celei externe;

2. valorile morale ale membrilor organizatiei;
3. climatul moral din colectiv;
4. normele etichetei in afaceri (norme externe ritualizate de comportament).
a. 1+2+3 d. 1+2+3+4
b. 2+3+4 e. Nici una
c. 1+3+4
3. Domeniile la care se refera responsabilitatile etice ale firmei si aspectele implicate sunt
urmatoarele:
1. clientii (calitatea produselor si serviciilor; informatii asupra continutului produselor;

pretul; responsabilitati si servicii dupa vanzare; rezolvarea reclamatiilor);
2. salariatii (tratarea echitabila in probleme de angajare, promovare, concediere, salarii,
premii, sanctiuni);
3. proprietarii (profituri, riscuri, promovarea intereselor acestora; informarea lor
corecta privind situatia existenta);
4. furnizorii (conditiile de achitare, schimb de informatii, calitatea produselor);
5. concurentii (metode de competitie, stima reciproca);
6. comunitatea (protejarea mediului, sprijin banesc si material pentru servicii de
sanatate, educatie, invatamant, cultura);
7. cultura corporatista.
a. 1+3+4+5+7 e. 1+2+3+4+5+6
b. 1+2+4+5+7 f. Toate
c. 1+3+4+5+6 g. Nici una
d. 1+2+3+4+5
4. Toate normele etice pot fi ierarhizate in trei nivele:
1. Nivelul mondial (hipernorme).

2. Nivel macro (la nivel de ramura sau economie nationala).
3. Nivel micro (la nivel de intreprindere concreta si clientii sai)
4. Nivel general (la orice nivel)
a. 1+4 c. 1+2+3
b. 2+3 d. 2+3+4
5. Gandirea umana a decantat cel putin trei categorii fundamentale, care caracterizeaza
umanitatea in incercarea ei de a-si asigura perenitatea:
1. Adevarul –categorie suprema a cunoasterii

2. Frumosul – categorie suprema estetica
3. Dorul – categorie suprema omeneasca
4. Binele – categorie suprema morala
a. 1+3+4 c. 2+3+4
b. 1+2+3 d. Nici una
e. 1+2+4
6. Lester R. Brown atrage atentia, in lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului dintre
civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza corelat aspecte ca:
1. tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana
2.consumarea resurselor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare
3.deteriorarea fizica si poluarea unor factori vitali de mediu: apa, aer, sol
4.consumul de nitrati si nitriti din sol, aer, apa
5.reducerea numarului de specii de animale si plante pe cale de disparitie
a. 1+4+5 c. 1+2+3
b. 2+3+5 d. 2+3+4
7. Emitatorul reprezinta un individ, un grup sau o institutie care:
1. poseda o informatie mai bine structurata decat receptorul;

2. presupune o stare de spirit (motivatie);
3. poseda o avere mai mare decat emitentul ;
4. presupune un scop explicit (alaturat mesajului) ;
5. presupune un scop implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut
receptorului).
a. 1+2+4+5 c. 2+3+4+5
b. 1+2+3+5 d. Nici una
8. Sanctiunile pot fi:
1. premiale - recompenseaza aplicarea normei,

2. punitive - pedepsesc incalcarea normei,
3. generaliste – sanctioneaza incalcarea normei.
a. 1+2+3 c. 2+3
b. 1+2 d. Nici una
9. Exista patru trasaturi ale normei morale stabilite de H. Hart:
1. Importanta,
2. Imunitatea la modificarea deliberata,
3. Caracterul intentionat al normelor morale,
4. Pragmatismul mimetic,
5. Formele presiunii morale.
a. 1+2+4+5 c. 2+3+4+5
10. Exista mai multe tipuri de excluziune morala:
1. paternalismul,
2. fraternismul,
3. culpabilizarea,
4. dezumanizarea.
a. 1+2+4 c. 1+3+4
11. O fapta trebuie judecata dupa trei lucruri:
1.situatia
2. fapta in sine
3. intentia
4. gandul negativ
a. 1+2+3 c. Toate
12. Functiile constiintei sunt:
1. de orientare
2. de integrare superioara
3. de generalizare
4. de motivare
5. de control
a. 1+2+3+4 d. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5 e. Toate
c. 1+2+4+5 f. Nici una
13. Tipurile de constiinta sunt urmatoarele:
1. morala
2. sociala
3. profesionala
4. de clasa
5. rationala
6. supra-rationala
a. 1+2+3+4+6 d. 1+2+3+4+5
b. 1+3+4+5+6 e. Toate
c. 2+3+4+5+6 f. Nici una
14. Constiinta are o structurare tridimensionala:
1. operationala,
2. logica,
3. generala,
4. axiologica,
5. formala.
a. 1+2+3 c. 2+3+4
b. 1+2+4 d. 1+3+4
15. La intrebarea ”De ce trebuie sa ne comportam moral?”, motivele sunt desfasurate pe sase
trepte:
1. sa respectam regulile ca sa evitam pedeapsa,
2. sa ne comportam asa ca sa obtinem o recompensa,
3. sa evitam dezaprobarea altora,
4. sa evitam sentimentul de vina,
5. sa obtinem respectul celor ce apara interesele grupului,
6. sa evitam autoblamarea,
7. sa obtinem un venit mai mare,
8. sa ne largim cercul de prieteni.
a. 1+2+3+4+6+7 d. 1+2+3+4+5+7+8
b. 1+3+4+5+6+8 e. Toate
c. 1+2+3+4+5+6 f. Nici una
16. Virtutile sunt de doua feluri:
1. virtuti intelectuale,
2. virtuti multimodale,
3. virtuti sociale,
4. virtuti semietice.
a. 1+2 d. 3+4
b. 1+3 e. 2+3
c. 1+4 f. 2+4
17. O persoana virtuoasa trebuie sa fie capabila:
1. sa detecteze situatiile in care trebuie sa actioneze intr-un anumit fel,

2. sa aiba atitudinea potrivita,
3. sa aiba emotiile potrivite,
4. sa actioneze pentru motivele potrivite.
a. 1+2+4 d. 2+3+4
c. 1+2+3 f. Toate
18. Crane si Matten sintetizeaza obiectiile principale fata de eticile "traditionale", astfel:
1. Acestea sunt prea abstracte.

2. Teoriile traditionale sunt si reductioniste.
3. O obiectie curenta incrimineaza caracterul elitist al teoriilor etice de cabinet.
4. Eticile traditionale sunt prea impersonale.
5. Sunt deosebit de stanjenitoare pentru publicul tinta.
6. Teoriile etice sunt excesiv de idealizante si formaliste.
a. 1+2+4+5+6 d. 2+3+4+5+6
b. 1+3+4+5+6 e. Nici una
c. 1+2+3+4+6 f. Toate
ANS: C PTS: 1
19. Naess formuleaza un set de principii care ar putea constitui baza oricarei filosofii
ecologiste:
1. Bunastarea si dezvoltarea vietii umane si non-umane pe Pamant au prioritate in ele

insele (sinonim: au valoare intrinseca).
2. Bogatia si diversitatea formelor de viata contribuie la realizarea acestor valori si sunt
si valori in sine.
3. Oamenii nu au dreptul de a diminua aceasta bogatie si diversitate decat pentru a-si
satisface nevoile lor vitale.
4. Dezvoltarea vietii si a culturii umane este compatibila cu o populatie care este
substantial mai mica.
5. Interferenta umana actuala cu lumea non-umana este excesiva si situatia se
inrautateste rapid.
6. Politicile trebuie modificate.
7. Schimbarea ideologica cea mai importanta va fi aceea a aprecierii calitatii vietii (a
trai in situatii de o valoare inerenta) mai degraba decat a aderarii la un standard de
viata din ce in ce mai ridicat.
8. Cei care subscriu la principiile de mai sus au o obligatie de a implementa, in mod
direct sau indirect, schimbarile necesare.
9. Lumea globalizata nu mai accepta princiile moralitatii si ale bunului simt.
a. 1+2+4+5+6+7+8 e. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+3+4+5+6+8+9 f. Toate
c. 1+2+3+4+6+7+9 g. Nici una
d. 2+3+4+5+6+7+8+9
20. Teoriile care au la baza un anumit set de datorii, si nu consecintele actiunilor, se numesc:
1. teorii non-consecintioniste sau deontologiste

2. teorii dianoetice
3. teorii hedoniste
4. teorii etice standard
a. 1 c. 4
b. 3 d. 2
21. Se numeste o dilema:

1. rationament care propune doua solutii, dintre care trebuie aleasa una, desi ambele
duc la aceeasi concluzie;
2. incurcatura in care se afla cineva cand este obligat sa aleaga intre doua solutii cu
perspective aproximativ egale;
3. dificultate ce trebuie rezolvata pentru obtinerea unui rezultat.
a. 1+2 d. Toate
b. 1+3 e. Nici una
c. 2+3
22. Tipurile de dileme comune includ:
1. dilema clasica,
2. dilema etica,
3. dilema morala,
4. dilema retorica.
a. 1+2+3 d. Toate
c. 2+3+4
23. Principalele caracteristici ale unui joc sunt:
1. Un numar finit de jucatori.

2. Un set de strategii.
3. Un set de rezultate posibile in functie de actiunile alese.
4. Un set de variabile bine deferentiate si definite.
5. Jucatorii au preferinte in ceea ce priveste rezultatele.
6. Rezultatele jocului pot fi reprezentate cu ajutorul unei matrice a rezultatelor.
7. Rezultatele jocului se vor afisa in mod obligatoriu online.
a. 1+2+3+4+6 d. Toate
b. 1+3+4+6+7 e. Nici una
c. 1+2+3+5+6
24. Jocurile pot fi clasificate in mai multe categorii. Astfel, dupa modul de adoptare a
deciziilor, distingem:
1. Jocuri cooperante
2. Jocuri necooperante,
3. Jocuri de baza,
4. Jocuri de strategie.
a. 1+2+3+4 d. 1+2
c. 1+2+3
25. Conceptul de Cei 7 „A” ai unei relatii cooperante pentru relatiile de munca include
urmatoarele componente:
1. asculta
2. accepta
3. agoniseala
4. afacere
5. apreciaza
6. aproba
7. agreeaza
8. admira
9. ajuta
a. 1+2+5+6+7+8+9 d. 3+4+5+6+7+8+9
b. 1+3+4+5+6+7+8 e. Nici una
c. 1+2+3+5+6+7+9
26. Unii autori considera ca etica se construieste pe baza urmatoarelor doua principii:
1. Principiul egalitatii in fata normelor;

2. Principiul claritatii si clarificarii conceptelor, pozitiilor;
3. Principiul volatilitatii;
4. Principiul mixului de principii.
a. 1+4 d. 3+4
b. 1+3 e. 2+3
c. 1+2
27. Principii universale ale eticii pot fi urmatoarele:
1. Onestitatea
2. Grija
3. Respectul
4. Corectitudinea
5. Responsabilitatea
6. Solicitudinea
7. Excelenta
8. Curajul
9. Integritatea
10. Leadership-ul
11. Candoarea
12. Dragostea
13. Valoarea
a. 1+4+5+8+9+10+11+12+13 d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
b. 1+3+4+5+6+8+9+10+12 e. Toate
c. 1+2+3+5+7+8+9+12+13 f. Nici una
28. Exemple de principii practice ale eticii in afaceri pot fi urmatoarele:
1. Respectarea confidentialitatii informatiilor

2. Sensibilitatea fata de conflictele de interese
3. Respect fata de regulile de drept
4. Constiinta profesionala, profesionalism
5. Loialitate si buna credinta
6. Simtul responsabilitatii
7. Redarea functiilor cerebrale ale unei persoane
8. Respectarea drepturilor, libertatilor celorlalti
9. Eradicarea bolilor
10. Respectarea fiintei umane
a. 1+4+5+7+8+9+10 e. 1+2+3+4+5+6+8+10
b. 1+3+4+5+6+8+9+10 f. Nici una
c. 1+2+3+5+7+8+9+10 g. Toate
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
29. Sistemele etice absolutiste promoveaza intotdeauna principii democratice, precum:
1. bine,
2. libertate,
3. echitate,
4. evlavie.
a. 1+2+4 d. 2+3+4
b. 1+3+4 e. Toate
c. 1+2+3 f. Nici una
30. In cadrul eticii afacerilor, corectitudinea trebuie sa fie reciproca:
1. intre patronat si angajati,

2. intre producatori si consumatori sau
3. intre creditori si debitori.
a. 1+2 d. Toate
b. 1+3 e. Nici una
c. 2+3
31. Caracteristicile unei corporatii constau in:
1. dreptul de a emite actiuni;

2. dreptul de a emite obligatiuni (bonds);
3. capacitatea de a transfera drepturile de proprietate sub forma actiunilor si obligatiunilor;
4. responsabilitatea limitata a actionarilor sai.
a. 1+3+4 d. Toate
c. 2+3+4
32. Separatia fata de proprietarii sai ii confera corporatiei trei avantaje majore, in comparatie
cu parteneriatul in afaceri, si anume:
1. Corporatia are o viata nelimitata;

2. Proprietatea poate fi divizata in parti de capital social;
3. Corporatia este prevazuta cu raspundere limitata.
a. 1+3 d. Nici una
b. 1+2 e. Toate
c. 2+3
33. Dezavantajele unei corporatii constau in:
1. Este aplicata taxarea dubla.

2. Lipsa confidentialitatii.
3. Implicarea puterii supreme.
4. Lipsa dividendelor
a. 1+3+4 d. Nici una
b. 1+2+4 e. Toate
c. 1+2+3
34. Principiile liderilor etici in afaceri sunt:

1. Tratarea tuturor angajatilor drept persoane unice, valoroase.
2. Sustinerea libertatii, cresterea si dezvoltarea fiecarui angajat.
3. Comunicarea cu angajatii, folosind numele cu respect.
4. Formarea si incurajarea unui regim echilibrat de munca si odihna.
5. Onorarea si respectarea familiilor angajatilor.
6. Protejarea vietii, sigurantei si sanatatii angajatilor.
7. Crearea un mediu de lucru fara hartuire sexuala.
8. Existenta unei corectitudini si echitati in problemele financiare.
9. Comunicarea deschisa cu subordonatii.
10. Cultivarea unei atitudini pozitive fata de celelalte persoane si realizarile acestora.
11. Obtinerea unor dobanzi moderate pentru depozitele bancare ale angajatilor.
a. 1+3+4+6+7+8+9+10 d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
b. 1+2+4+5+6+7+9+10 e. Toate
c. 1+2+3+5+7+8+9+11
35. Thomas Donaldson şi Lee Preston disting trei forme ale teoriei participative:
1. Teoria participativa normativa;

2. Teoria participativa descriptiva;
3. Teoria participativa formativa;
4. Teoria participativa instrumentala.
a. 1+3+4 d. 2+3+4
b. 1+2+4 e. Toate
c. 1+2+3
TESTE DE AUTOEVALUARE/ANTRENAMENT PENTRU PREGATIREA EVP1 (
CURSURILE 8-14)
TRUE/FALSE
1. Globalizarea a inlocuit Razboiul Rece ca arena de desfasurare a dezbaterilor privind

principiile de dezvoltare a societatii, natiunilor si organizatiilor internationale.
ADEVARAT
2. Globalizarea reprezinta procesul prin care distata geografica devine un factor tot mai putin
important in stabilirea si dezvoltarea relatiilor transfrontaliere de natura economica,
politica si socio-culturala.
ADEVARAT
3. Principiile de bază ale sustenabilitatii, din perspectiva ecologica, se refera la
managementul resurselor fizice astfel incat acestea să fie conservate pentru zilele anului
care urmeaza.
FALS
4. Sustenabilitatea se refera la mentinerea pe termen lung a capacitatii functionale a
sistemelor intrinseci ale societatii contemporane, avand in vedere considerente de orice
natura.
FALS
5. Societatea in care traim se afla la ora actuala intr-un amplu proces de tranzitie spre o noua
civilizatie ecuatoriala.
FALS
6. Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza
grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie
sa le respecte persoanele care decid.
ADEVARAT
7. Cel mai cunoscut cod de conduita este cel creat de British Institute of Management
denumit Code of Conduct (Codul de conduita) care prevede ca managerii: nu trebuie sa
aduca prejudicii reputatiei persoanelor sau afacerilor altora;trebuie sa declare imediat si
complect interesele personale care ar putea fi in conflict cu interesele firmei; trebuie sa
manifeste interes fata de sanatatea, securitatea celor pe care ii conduce si sa respecte
confidentialitatea informatiilor; trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor; nu
trebuie sa ofere sau sa accepte cadouri in scop de mituire; trebuie sa fie convinsi ca
informatiile comunicate public sunt adevarate.
ADEVARAT
8. Pieţele financiare globale sunt definite de Crane şi Matten ca fiind toate locurile
fizice sau virtuale (electronice) unde sunt tranzacţionate la scară locală titluri municipale în
sensul cel mai larg (capital, acţiuni, valută, asigurări etc.).
FALS
9. Legăturile dintre marile companii economice nu influenţează economia globală.
FALS
10.
In opinia lui Stephen Young, proprietarii si beneficiarii sunt aceia care isi risca
banii finantand afaceri pentru a satisface nevoile clientilor, aceia care pun in practica ideile
valoroase, materializandu-se in produse si servicii, si generand, astfel, bunastare.
FALS
11. Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza
grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie
sa le respecte persoanele care decid.
ADEVARAT
12. Consumatorul nu are capacitatea de a infuenta modul cum sunt redactate

elementele esentiale ale unui contract.
ADEVARAT
13. In prezent organizatiile sunt preocupate de satisfacerea cat mai deplina a cerintelor
exprimate si specificate, cu scopul ca produsele/serviciile lor sa se apropie cat mai mult de
asteptarile furnizorilor sau, daca se poate, chiar sa le satisfaca partial.
FALS
14. Piata abunda de oferte de produse si servicii de o calitate extraordinara, dar totusi,
nesigure pentru sanatatea si viata utilizatorilor.
FALS
15. Miscarea pentru consum etic a depasit limitele angajamentului individual al
furnizorilor fata de anumite crezuri morale si s-a transformat intr-un factor activ de
schimbare sociala si politica.
FALS
16. Consumerismul este o miscare organizata si institutionalizata a cetatenilor,
organismelor guvernamentale si neguvernamentale, al carei scop este cresterea drepturilor
si puterii cumparatorilor in raporturile lor cu vanzatorii.
ADEVARAT
17. Marketingul este invinuit de provocarea unor puternice mutatii culturale negative la
nivelul intregii societati.
ADEVARAT
18. Codul de etica al firmei este un ansamblu de principii si standarde etice formulate
oral, care descriu ce comportament etic asteapta firma de la angajatii ei, cum se rasplateste
un comportament etic si cum se pedepseste unul neetic.
FALS
19. In conceptia de marketing, obtinerea profitului este conditionata de modul inferior
in care sunt satisfacute cerintele furnizorilor si respectate interesele generale ale
comunitatii in care isi desfasoara activitatea respectivele companii.
FALS
20. Bonificatiile comerciale de intrare constau in plata unor taxe de catre firmele
consumatoare societatilor ce comercializeaza acele produse, cu o putere mai mare pe piata.
FALS
21. Numita de Anita Roddick „imputernicirea angajatilor” („empowerment of
employees”), aceasta atitudine fata de salariati porneste de la premisa ca oamenii sunt cei
care contribuie decisiv la performantele unei companii, nefiind numai o marfa printre
altele de luat in calcul in analiza de costuri si beneficii a unei afaceri.
ADEVARAT
22. Dreptul la munca, inscris in Declaratia Drepturilor Omului, dar si in Carta
Europeana a Drepturilor Omului, este considerat a fi unul dintre drepturile fundamentale
ale fiintelor, privite in general.
FALS
23. Un fenomen care ia amploare mai ales în randurile clasei manageriale este
„prezenteismul”: prelungirea excesiva a programului de lucru, in detrimentul recreerii si al
vietii de familie.
ADEVARAT
24. In contextul eticii afacerilor, prin whistle-blowing se intelege gestul unui actionar
de a da publicitatii comiterea unor infracţiuni de catre compania la care lucreaza,
infractiuni pe care managerii companiei ar dori sa le tina cat mai departe de opinia publica.
FALS
25. La locul de munca, angajatii sunt cuprinsi intr-o retea simpla de relatii, pe verticala .
FALS
26. Relativismul cultural din perspectiva filosofica reprezintã o egalitate între culturi.
ADEVARAT
27. Relativismul este acea atitudine intelectuala care declara ca nicio perceptie, reprezentare
sau descriere nu este unica si absoluta, ca exista o mica parte de sisteme referentiale care
pot prelua si caracteriza intr-un fel determinat cuplul sau prietenii.
FALS
28. Relativismul ne incurajeaza sa exploram ratiunile pe care se intemeiaza convingerile

morale din alte culturi si astfel ne provoaca sa reexaminam temeiurile propriilor noastre
convingeri si valori morale.
ADEVARAT
29. Relativismul sustine ca normele, valorile, ideile, au intotdeauna valabilitate in afara lor, si
niciodata pentru cineva anume.
FALS
30. Potrivit relativismului cultural, fiecare arie culturala poseda un sistem impropriu de valori
si norme, prin care isi defineste identitatea spirituala, convertita in plan practic prin
anumite atitudini specifice fata de un anume individ.
FALS
31. Relativismul cultural din perspectiva filosofica reprezintã o egalitate între culturi.
ADEVARAT
32. Relativismul este acea atitudine intelectuala care declara ca nicio percepctie, reprezentare
pot prelua si caracteriza intr-un fel determinant cuplul sau prietenii.
FALS
convingeri si valori morale.
ADEVARAT
34. Relativismul sustine ca normele, valorile, ideile au intotdeauna valabilitate in afara lor si
niciodata pentru cineva anume.
FALS
anumite atitudini specifice fata de un anume individ.
FALS
36. Angajatii trebuie sa gandeasca in mod etic pentru a lua cele mai bune decizii la nivel de
companie.
ADEVARAT
37. Etica in business este menita sa ofere persoanei o judecata corecta in raport cu partenerii,
cu statul si, nu in ultimul rand, cu beneficiarii activitatilor firmei, care pana la urma sunt
cei mai importanti, respectiv clientii.
ADEVARAT
38. Ca o influenta a “corectitudinii politice”, marile corporatii au inceput sa insiste pe

conceptul egalitatii de sanse intre barbati si femei, uneori chiar prin masuri de discriminare
negativa.
FALS
39. Un aspect mai putin cunoscut, dar extrem de interesant, este preocuparea multinationalelor
pentru propagarea si institutionalizarea unor practici de coruptie, atat in randul propriilor
angajati, cat si in privinta furnizorilor sau distribuitorilor lor.
FALS
40. Marea majoritate a firmelor autohtone nu vad nici o legãtura intre criteriile etice si planul
strategic, aproape toti fiind fixati pe etica culturala ca multipla paradigma de evaluare
morala.
FALS
MULTIPLE CHOICE
1. Paradoxului globalizarii, cum a fost numitã dubla tendinta a procesului de omogenizare la

varf si spre diferentiere etnosimbolica la baza, i s-au dat, conform lui Adam Smith, trei
tipuri de solutii. Acestea sunt:
1. solutia ,,centralista”
2.solutia „survivalista”
3.solutia „invenþionista”
4.solutia „perenialista”
5.solutia ,,globalista”
a. 1+3+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
2. GLOBARIZAREA..consta in transnationalizare, pana la supranationalizare, cu deosebire

in domeniul comertului, finantelor si tehnologiilor de varf.
1. Globalizarea
2. Centralizarea
3. Europenizarea
3. Privita in primul rand ca deteritorializare a activitatilor economice, globalizarea este

deosebit de relevanta in etica afacerilor, cel putin sub trei aspecte :
1.cele de ordin cultural,
2.cele de ordin legal,
3.cele de ordin imaterial,
4.cele de ordin militar,
5.cele legate de raspunderea corporatiilor care opereaza pe pietele internationale.
a. 1+2+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
4. Sustenabilitatea ECOLOGICA presupune abordarea unor probleme critice, precum

impactul industrializarii asupra biodiversitatii, utilizarea continua a resurselor
neregenerabile (hidrocarburi, minereuri) si productia unor substanþe poluante (emisii de
gaze generatoare ale efectului de sera) etc.
1. Nucleara
2. Vitala
3. Ecologica
4. Fizica
5. Frontala
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
5. Procesul si momentul istoric, in care se afla omenirea in domeniul economic este cel al
tranzitiei de la economia mondiala la economia GLOBALA INTEGRATA , dominand
acest inceput de secol.
1. americana
2. europeana
3. de piata corelata
4. dezvoltata planificat
5. globalã integratã
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
6. Etica manageriala trebuie sa identifice elementele fundamentale de comportamente si sa

gaseasca atitudinile corespunzatoare in patru categorii:
1. Societatea
2. Individul
3. Grupurile interesate
4. Problemele interne
5. Problemele personale
6. Mediul ambiant
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
7. Principalii factori care determina nivelul si acuratetea eticii manageriale sunt:

1. reglementarile legale,
2. normele si regulamentele comunitatii locale,
3. codurile etice sectoriale,
4. regulamentele firmei,
5. regulile de conduita,
6. confortul individului la locul de munca,
7. caracteristicile individuale,
8. starea firmei,
9. presiunea sociala
a. 1+2+3+5+6+8+9
b. 1+3+4+5+6+7+9
c. 1+2+3+4+7+8+9
d. 1+3+4+5+6+7+8
e. toate
f. nici una
8. Pentru asigurarea nivelului etic necesar functionarii firmei, se pot adopta diferite masuri:
1. prelucrarea codului etic,
2. organizarea de cursuri de teorie si practica a managementului european,
3. constituirea comitetelor de etica ce vor urmari respectarea normelor etice,
4. solutionarea problemelor si a conflictelor generate de nerespectarea
regulamentelor,
5. clasarea dosarelor in instanta.
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
9.
Managerii au datoria de a conduce compania in interesul actionarilor. Aceasta obligatie
generala se subimparte in mai multe obligatii specifice:
1. Obligatia de a actiona in beneficiul companiei
2. Obligatia de competenta si seriozitate
3. Obligatia de diligenta
4. Obligatia de a imparti bunurile
5. Obligatia de plata
a. 1+2+5
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
10. Dupa Crane si Matten, actionarii devin jucatori globali in patru modalitati diferite:
1.Actionarii pot sa se implice direct in economia altor state, cumparand actiuni ale unor
companii straine;
2.Actionarii pot fi implicati indirect in economia globala cumparand actiuni ale unei
companii din propria tara, care opereaza insa la scara globala, vanzandu-si produsele si
serviciile in toata lumea;
3.Implicarea indirecta a actionarilor in economia globala prin achizitia si detinerea de
actiuni ale unor corporatii multinationale, care au filiale, activitati si interese pe toate
continentele;
4. Implicarea directa a actionarilor in economia nationala prin achizitia si detinerea de
obligatiuni ale unor firme locale, care au filiale, activitati si interese pe toate pietele;
5.Actionarii pot deveni in mod direct jucatori globali pe pietele internationale de capital
plasandu-si banii in anumite fonduri de investitii, al caror obiect explicit de activitate este
valorificarea depunerilor pe pietele financiare globale.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
11. Principiile Caux Round Table recomanda urmatoarele responsabilitati fata de

clienti/consumatori:
1. Sa se asigure clientilor produse si servicii de cea mai buna calitate, care sa corespunda
nevoilor lor;
2. Sa se respecte programul orar al clientilor si al furnizorilor de bunuri si servicii;
3. Sa se trateze clientii in mod corect, din toate punctele de vedere ale tranzactiei,
asigurandu-le inclusiv servicii de intretinere si solutii pentru nemultumirile lor legate de
produsele achizitionate;
4. Sa se faca tot posibilul pentru ca, prin produsele si serviciile livrate, sa nu se pericliteze
si, eventual, sa se imbunatateasca sanatatea si siguranta clientilor, precum si calitatea
mediului inconjurator;
5. Prin produsele oferite si prin strategiile de marketing si de promovare ale acestora, sã fie
respectata demnitatea umana si cultura clientilor.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
12. Produsele/serviciile oferite consumatorilor trebuie:

1.sa fie de calitate,
2.sa fie sigure,
3.sa aiba instructiuni de folosire,
4. sa fie invincibile,
5. sa fie marcante.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una
13. Tinerii vazuti ca si consumatori au urmatoarele caracteristici :

1.sunt repede demotivati,
2. sunt mai usor de amagit,
3.sunt inclinati spre decizii irationale, bazate numai pe un entuziasm de moment, pe
emotii,
4.ei urmeaza adesea formule dictate de moda si imitatie,
5.sunt foarte critici si foarte rezervati
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una
14. Consumatorii cu venituri mici deja au probleme evidente din lipsa efectiva a banilor de
cheltuiala. Acestia insa se lupta si cu alte probleme, cum sunt :
1. lipsa de informatii si de educatie pentru consumatori eficienti intr-o socoetate
dominanta de o mentalitate birocratica ;
2. increderea mare in brandurile de calitate;
3. nu au capacitatea sa realizeze comparatii intre diverse magazine, furnizori sau
marci comerciale ;
4. nu stiu unde se afla marile spatii comerciale ;
5. nu stiu sa estimeze cresterea preturilor pe viitor ;
6. nu sunt capabili sa primeasca cu discernamant sfaturile provenite de la agentii
comerciali sau de la vanzatori ;
7.nu sunt capabili sa dea curs anunturilor din ziare referitoare la soldari, lichidari, sau
reduceri de pret
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+4+6+7
c. 1+2+3+5+7
d. 2+3+4+6+7
e. toate
f. nici una
15. Tintele principale vizate de organizatiile de aparare a drepturilor consumatorilor au fost

multã vreme:
1. calitatea si siguranta produselor,
2. pretul echitabil,
3. ambalajul neadecvat,
4. transportul absolut gratuit la destinatie pentru orice marfa, indiferent de distanta,
5. tehnicile de manipulare etica incorecta a publicului prin campanii publicitare lipsite
de onestitate si decenta.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una
21. Intr-o economie de piata, majoritatea firmelor evita practicile necinstite de marketing,
deoarece ale afecteaza activitatea lor pe termen lung. Cele mai multe firme doresc:
1. sa ofere produse de calitate,
2. sa vanda produsele la preturi adecvate calitatii,
3. sa distribuie produsele intr-un canal potrivit de distributie,
4. sa aiba o recunoastere interenationala a nivel inalt,
5. sa ofere o imagine diafana,
6.sa aiba o reclama corespunzatoare.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+6
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
22. Drepturile traditionale ale vanzatorilor sunt urmatoarele:

1. Dreptul de a lansa pe piata orice produs care se dovedeste a nu fi periculos pentru
sanatatea sau securitatea individului;
2. Dreptul de a nu vinde decat clientilor fideli si vechi ai companiei;
3. Dreptul de a practica orice pret, cu conditia sa nu existe discriminari intre
cumparatorii care fac parte din aceeasi categorie;
4. Dreptul de a folosi orice metode pentru a capta toata clientela de pe piata, la un
moment dat.
5. Dreptul de a folosi orice metode de vanzare, cu conditia ca acestea sa nu fie
inechitabile sau inselatoare;
6.Dreptul de a comunica orice despre produs si de a cheltui oricat pentru comunicare
si promovare;
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+6
d. 1+3+5+6
e. toate
f. nici una
23. Drepturile traditionale ale cumparatorilor sunt:

1. Dreptul de a nu cumpara un produs oferit spre vanzare;
2. Dreptul de a pretinde ca produsul cumparat sa functioneze;
3. Dreptul de a pretinde ca produsul cumparat sa aduca avantaje in conformitate cu
afirmatiile facute despre el in reclama;
4. Dreptul la replici la adresa concurentei;
5.Dreptul de a decide asupra produsului dat spre retur.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. toate
f. nici una
24. Asociatia Americana de Marketing (AMA) sustine ca operatorii de marketing trebuie:

1. sa-si asume responsabilitatea activitatii lor,
2. sa serveasca si sa satisfaca dorintele clientilor,
3. sa nu provoace efecte negative in mod constient,
4. sa isi promoveze cinstit produsele sau serviciile.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+4
e. toate
f. nici una
25. Consumul etic poate avea o mare varietate de manifestari:

1. preferinta pentru produsele, bauturile si tigaretele de lux;
2. boicotul produselor acelor firme care sunt acuzate pentru politicile lor ecologice,
sociale ori etice necorespunzatoare;
3. cumpararea de produse care nu sunt testate pe animale;
4. refuzul de a cumpara acele produse fabricate in tarile sarace, de catre muncitori
suprasolicitati fizic ºi prost platiti sau de catre copii;
5. preferinta pentru produse ecologice, reutilizabile sau reciclabile;
6.refuzul de a cumpara produse fabricate in tarile mai putin dezvoltate ale lumii;
a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5 +6
c. 1+2+3+6
d. 1+3+5+6
e. toate
f. nici una
26. La baza stabilirii salariilor echitabile stau, de regula, expectatiile fata de angajati şi
performanta lor in:
1. indeplinirea atributiilor de serviciu,
2. pregatirea profesionala,
3. gradul de risc al profesiei,
4. raspunderea fata de baza materiala,
5. indeplinirea sarcinilor postului,
6. grija fata de colegii de breasla.
a. 1+2+3+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 1+2+3+4+5
d. 2+3+4+5+6
e. toate
f. nici una
27. Drepturile angajatului sunt prevazute in:

1. Codul Muncii,
2. contractul colectiv de munca aplicabil (daca este cazul),
3. regulamentul intern al angajatorului,
4. CIF,
5. ROF,
6. alte acte normative speciale pentru anumite categorii de salariati.
a. 1+2+3+6
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
28. In conformitate cu prevederile Codului Muncii, salariatii au, in principal, urmatoarele

drepturi:
1. dreptul la salarizare pentru munca depusa
2. dreptul la repaus zilnic si saptamânal
3. dreptul la concediu de odihna anual
4. dreptul la egalitate de sanse si de tratament
5. dreptul la demnitate în munca
6. dreptul la securitate si sanatate în munca
7. dreptul la acces la formarea profesionala
8. dreptul la informare si consultare
9. dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a
mediului de munca
10. dreptul la protectie în caz de concediere
11. dreptul la negociere colectiva si individuala
12. dreptul de a participa la actiuni colective
13. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat
14. alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile
a. 1+2+3+6+9+11+13
b. 1+3+4+5+7+9+11+14
c. 1+2+3+4+6+8+12+14
d. 2+3+4+5+7+8+9+11+13
e. toate
f. nici una
29. Drepturile angajatului sunt mult mai bine promovate si aparate prin instrumentele statului
de drept si ale economiei de piata:
1. votul politic, in favoarea unor partide cu adevarat reprezentative;
2. presiunile unor sindicate libere;
3. virulenta canalelor mediatice independente;
4. corectitudinea aparatului de justitie independent fata de politicieni si magnatii
financiari;
5. sanctiunile economice pe care angajatii, in calitate de consumatori, pot sa le aplice
corporatiilor acuzate de nerespectarea drepturilor salariatilor;
6. concurenta dintre angajatori pentru a-i recruta si pastra pe cei mai competenti si
valorosi angajati
7. batalia pentru succes a furnizorilor.
a. 1+2+3+5+6+7
b. 1+3+4+5+6+7
c. 1+2+3+4+5+6
d. 2+3+4+5+6+7
e. 1+2+3+4+5+6
f. toate
30. Daca o companie elimina elementele de ambient ostil este de asteptat sa rezulte cel mai
mare bine pentru cât mai multi oameni:
1. actionarii (multumiti financiar)
2. consumatorii (satisfacuti de calitatea produselor si a serviciilor)
3. angajatii (care isi pastreaza demnitatea)
4. furnizorii (asteapta preturi marite)
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 2+3+4
e. nici una
f. toate
31. Relativismul poate sustine cu aceeasi forta:

1. lipsa de toleranta,
2. etici si politici autoritare,
3. etici si politici dictatoriale,
4. etici intolerante.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
f. nici una
32. Viziunea unei societati despre autoritate si conceptia sa morala se manifesta in maniera
indivizilor:
1. de a se comporta in afaceri,
2. de a negocia un contract,
3. de a reacþiona in situatii de criza sau
4. de a cultiva o relatie cu potentialii parteneri de afaceri.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
f. nici una
33. LIMBAJUL este un instrument esenţial de comunicare:
1. Limbajul
2. Monologul
3. Discursul
4. Training-ul
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. nici unul
34. Cultura influenteaza felul în care indivizii:

1. prelucreaza informatiile,
2. isi stabilesc prioritãtile,
3. se ocupa de propriul divertisment,
4. isi administreaza timpul,
5. interactioneaza cu ceilalti.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4
e. toate
f. nici una
35. Pastrarea stricta a codului etic al corporatiei, elaborat pe baza valorilor morale dominante
in tara de origine, are avantajul ca:
1. mentine reputatia firmei nepatata
2. nu stârneste obiectii, rezerve sau critici vehemente din partea consumatorilor si a
publicului „de acasa”
3. consolideaza prestigiul firmei pe plan international
4. starneste invidia concurentei
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
36. Din punct de vedere al afacerilor, o abordare etica poate oferi beneficii semnificative,
precum:
1. atragerea de noi clienti care impartasesc aceleasi valori,
2. atragerea partenerilor de afaceri sau a investitorilor ,
3. atragerea si mentinerea unor angajati dedicati si loiali
4 atragerea de noi concurenti neloiali.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
f. nici una
37. O abordare etica ar trebui:

1. sa porneasca de la cel mai inalt nivel al management-ului companiei,
2. sa fie directionata catre angajati,
3. sa fie sustinuta de partenerii de afaceri.
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una
38. În ultimii ani, în rândul multinationalelor se manifesta urmatoarele fenomene care fac
referire la responsabilitatea sociala corporatista, si anume:
1. a crescut nevoia unor proceduri standardizate de raportare socialã
2. existã o cerere în continuã crestere de informaþii privind relaþiile dintre companii
ºi angajati ºi comunitãþi.
3. existã o cerere tot mai mare de dezvãluiri privind practicile sociale ºi de mediu ale
companiilor.
4. actionarii, investitorii, angajatii, consumatorii, comunitãþile locale, ONG-urile
revendicã tot mai apãsat dreptul la transparenþã, accesul la informaþii.
5. companiile sunt obligate sã se dezgoleascã în faþa unui public care pânã acum a
asistat sedus la spectacolul marilor mãrci.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+5
e. toate
f. nici una
39. Birocratia eticii în afaceri a devenit tinta criticilor tendintei de standardizare a politicilor de
responsabilitate sociala corporatista. Dezavantajele pentru companii, in acest context, par a
fi urmatoarele:
1. auditarile vor fi mult prea scumpe pentru companii
2. pentru companiile mici, s-ar putea ca auditul social sa fie considerat un cost prea
mare, daca nu chiar ne-necesar
3. este greu de definit standarde de responsabilitate sociala comune pentru industrii
diferite
4. principiile generale sociale si de mediu sa fie dublate de nenumarate standarde si
instrumente de evaluare specifice fiecarei industrii
5. evaluarea programelor de investitii comunitare si impactul acestora asupra
grupurilor sociale vizate;
6. publicarea rezultatelor programelor.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4
e. toate
f. nici una
40. In intalnirile de business networking, comportamentul etic pozitiv presupune:

1. sa fii bine intentionat,
2. sa impartasesti valorile celorlalti membri,
3. sa pui in comun resurse,
4. ascunderea adevaratelor intentii,
5. adoptarea unei atitudini oportuniste,
6. sa existe beneficii pentru toate partile implicate.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+6
e. toate
f. nici una
Autoevaluare. Întrebări de verificare a cunoștințelor
1.Etica afacerilor defineşte un sistem de principii, valori, norme şi coduri de conduită, în baza unei filosofii a
firmei, care se impun ca imperative morale, inducând obligativitatea respectării lor. A
2. Bunul simţ nu este o sintezã de aspiraţii ce implicã în sine o întreagã filosofie de viaţă, caci nu îmbinã
dimensiunea cunoaşterii cu cea eticã, necerând şi nepromovând un cumul de virtuţi morale, precum
înţelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea, etc. A
3.Toate normele etice pot fi ierarhizate în trei nivele:
1. Nivelul mondial (hipernorme);

2. Nivel macro (la nivel de ramură sau economie naţională);
3. Nivel micro (la nivel de întreprindere concretă şi clienţii săi);
4. Nivel general (la orice nivel).
a. 1+4
b. 2+3
c. 1+2+3
d. 2+3+4
4. Domeniile la care se referă responsabilităţile etice ale firmei şi aspectele implicate sunt următoarele:
1.clienţii (calitatea produselor şi serviciilor; informaţii asupra conţinutului produselor; preţul; responsabilităţi
şi servicii după vânzare; rezolvarea reclamaţiilor);
2.salariaţii (tratarea echitabilă în probleme de angajare, promovare, concediere, salarii, premii, sancţiuni);
3.proprietarii (profituri, riscuri, promovarea intereselor acestora; informarea lor corectă privind situaţia
existentă);
4.furnizorii (condiţiile de achitare, schimb de informaţii, calitatea produselor);
5.concurenţii (metode de competiţie, stima reciprocă);
6.comunitatea (protejarea mediului, sprijin bănesc şi material pentru servicii de sănătate, educaţie,
învăţământ, cultură);
7.cultura corporatista.
a. 1+3+4+5+7
b. 1+2+4+5+7
c. 1+3+4+5+6
d. 1+2+3+4+5
e. 1+2+3+4+5+6
f. Toate
g. nici una
1. estimarea etică atât a politicii interne a organizaţiei, cât şi a celei externe;

2. valorile morale ale membrilor organizaţiei;
4. normele etichetei în afaceri (norme externe ritualizate de comportament).
1+2+3
a.
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4
e. nici una
6. Dimensiunea etică a unei afaceri poate viza tendinţele oricărei firme şi a angajaţilor săi, de a respecta cu
stricteţe legile, actele normative referitoare la:
2. siguranţa muncii;
5. practici corecte de vânzări;
6. modul în care se utilizează informaţia confidenţială;
7. implicarea în problemele comunităţii în care operează firma;
8. atitudinea faţă de mită;
9. atitudinea faţă de comisioane ilegale acordate în scopul obţinerii unor facilităţi
a. 1+3+5+7+8+9
b. 2+4+6+8+9
c. 1+2+3+4+5+7+8+9
d. 1+2+4+5+6+8+9
e. nici una
f. Toate
8. Gândirea umană a decantat cel puţin trei categorii fundamentale, care caracterizează umanitatea în
încercarea ei de a-şi asigura perenitatea:
1. Adevărul –categorie supremă a cunoaşterii;

2. Frumosul – categorie supremă estetică;
3. Dorul – categorie supremă omeneasca;
4. Binele – categorie supremă morală.
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. Nici una
9. Funcţia normativa este funcţia principală a eticii, în sensul că celelalte funcţii nu se pot realiza adecvat
decît cu condiţia realizării ei. F
10. Morala este totalitatea convingerilor, atitudinilor, viziunilor, deprinderilor, emoțiilor reflectate în
principii și norme menite să regularizeze comportamentul individului în parte și a relațiilor sociale, în
dependență de așa categorii ca binele, răul, justiția și datoria. A
11. O norma este o regula de comportament, avand o valabilitate supraindividuala, explicit enuntata
la nivelul constiintei colective ca standard de conduita, deliberat acceptat si respectat de catre
indivizi. A
12. Stereotipizarea reprezintă procesul de cogniţie socială prin care trăsăturile definitorii ale unui anumit
grup sunt identificate şi esenţializate, urmând a fi folosite la explicarea comportamentului şi poziţiei sociale a
acestuia. A
13. Există mai multe tipuri de excluziune morală:
1.paternalismul;
2.fraternismul;
3.culpabilizarea;
4.dezumanizarea.
a. 1+2+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. Nici una
14. Emiţătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituţie care :
1.posedă o informaţie mai bine structurată decît receptorul;

2.presupune o stare de spirit (motivaţie);
3.posedă o avere mai mare decat emitentul ;
4.presupune un scop explicit (alăturat mesajului) ;
5.presupune un scop implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului).
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+5
c. 2+3+4+5
d. Nici una
15. Principiile morale sunt acele norme de maximă generalitate care îşi propun să integreze şi să coordoneze
într-un sistem coerent diferitele reguli morale, oferind totodată un criteriu universal de decizie morală justă
într-o cât mai mare varietate de situaţii posibile. A
16. Conceptiile subiectiviste spun ca valoare inseamna preferinta individuala, iar criteriul de baza al
preferintei este placerea. A
17. Conceptia materialista adopta o perspectiva radical opusa celei subiectiviste si afirma ca valorile au
total de-a face cu subiectul si nu sunt intrinseci lucrurilor, precum proprietatile lor fizico-chimice. Obiectele
sau persoanele au o anumita valoare utilitara, vitala, estetica sau morala, tot asa cum au volum, masa,
densitate, culoare etc. A
18. In timp ce materialismul presupune o deplina echivalență intre diferitele preferinte ale indivizilor,
acceptand ca fiecare persoana are propriul sau sistem de valori, subiectivismul imparte oamenii in doua: cei
care recunosc si pretuiesc valorile adevarate si cei care cred in false valori. F
19. Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și de gândire; nu
este un adevăr obiectiv universal potrivit relativismului; mai degrabă fiecare punct de vedere își are propriul
adevăr. A
20. Valorile morale se refera intotdeauna la efectele sau consecintele actelor noastre asupra celorlalti
sau asupra propriei noastre persoane. A
21. O faptă trebuie judecată după trei lucruri:
1.situaţia
2.fapta în sine
3.intenţia
4.gandul negativ
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. Toate
d. Nici una
22. Funcțiile constiintei sunt:
1. de orientare;
2.de integrare superioară;
3.de generalizare;
4.de motivare;
5.de control.
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
Autoevaluare. Teste de antrenament
1. Etica managerială studiază modul în care deciziile în afaceri afectează grupurile sociale, definind
drepturile, îndatoririle şi regulile pe care trebuie să le respecte persoanele ce decid. A
2. Monitorizarea afacerilor în raport cu normele etice nu este obligatorie, pentru că managementul reprezintă
o disciplină socio-umană care, prin scopurile urmărite, se înscrie în sfera ştiinţelor economice. A
3. Cel mai cunoscut cod de conduită este cel creat de British Institute of Management, denumit Code of
Conduct (Codul de conduită), care prevede că managerii: A
- nu trebuie să aducă prejudicii reputaţiei persoanelor sau afacerilor altora;

- trebuie să declare imediat şi complet interesele personale care ar putea fi în conflict cu interesele firmei;
- trebuie să manifeste interes faţă de sănătatea, securitatea celor pe care îi conduc;
- trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor;
- nu trebuie să ofere sau să accepte cadouri în scop de mituire;
- trebuie să fie convinşi că informaţiile comunicate public sunt adevărate.
4. La nivel de companie pot să apară următoarele tipologii de probleme etice:
1. probleme interne;
2. probleme personale;
3. probleme externe;
4. probleme culturale.
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 3+4;
d. 1+3.
e. Toate.
5. Problemele interne apărute la nivel de companie generează atitudini manageriale care definesc:
1. natura relaţiilor dintre firmă şi angajaţi, inclusiv manageri;

2. termenii de realizare a contractelor;
3. obligaţiile managerilor şi ale celorlalţi angajaţi;
4. relaţiile dintre persoane, în cadrul unei organizaţii;
5. drepturile şi obligaţiile rezultate dintr-o structură ierarhică;
6. modul de manifestare a cinstei, corectitudinii şi onestităţii într-un proces colectiv.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 2+5+6;
d. 1+3+5;
e. 4+5+6.
6. Problemele personale apărute la nivel de companie generează atitudini manageriale care definesc:
1. termenii de realizare a contractelor;

2. drepturile şi obligaţiile rezultate dintr-o structură ierarhică;
3. modul de manifestare a cinstei, corectitudinii şi onestităţii într-un proces colectiv.
4. relaţiile dintre persoane, în cadrul unei organizaţii;
5. obligaţiile managerilor şi ale celorlalţi angajaţi;
6. natura relaţiilor dintre firmă şi angajaţi, inclusiv manageri;
a. 1+2+5;
b. 3+4+5;
1
c. 2+4+6;
d. 2+3+4;
e. 1+5+6.
6. starea firmei,
7. presiunea sociala.
a. 1+2+3+6+7
b. 3+4+5+6+7
c. 2+3+4+6+7
d. 1+4+5+6+7
e. toate
f. nici una
8. În managementul european, etica este creată şi susţinută de cultura organizaţională, de politica firmei şi
valorile individuale ale managerilor. A

4. solutionarea problemelor si a conflictelor generate de nerespectarea regulamentelor,
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
10. Managerii au datoria de a conduce compania in interesul actionarilor. Aceasta obligatie generala se
subimparte in mai multe obligatii specifice:
1. obligatia de a actiona in beneficiul companiei;

2. obligatia de competenta si seriozitate;
3. obligatia de diligenta;
4. obligatia de a imparti bunurile;
5. obligatia de plata.
a. 1+2+5
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
2
Autoevaluare. Teste de antrenament
1. Armonizarea valorilor managerilor cu cele ale angajaţilor , condiţie a unui management performant,
implică anumite cerinţe:
1. Preocupările managerilor trebuie să fie asimilate de către personalul de execuţie;

2. Conducerea resurselor umane – cel mai important element al conducerii strategice a firmei;
3. Angajaţii trebuie recompensaţi pentru activitatea lor;
4. Firmele trebuie să evalueze inovaţiile, să creeze un climat corespunzător formării şi dezvoltării lor.
a. 1+2;
b. 2+3;
c. 1+4;
d. 3+4;
e. toate;
f. niciuna.
2. Tipuri de obligaţii ale managerilor față de acționari sunt:

1. loialitate;
2. informare;
3. transparenţă;
4. confidenţialitate;
5. remunerare echitabilă.
a. 1+2+3+5;
b. 2+3+4+5;
c. 1+2+3+4;
d. Toate;
e. Niciuna.
3. Tipuri de obligaţii ale managerilor față de angajați sunt:
1. produse și servicii originale;

2. remunerare echitabilă;
3. dezvoltare profesională;
4. respectul vieţii personale;
5. respectul dreptului de petiţie;
a. 2+3+4+5;
b. 1+3+4+5;
c. 1+2+4+5;
d. Toate;
e. Niciuna.
4. Tipuri de obligaţii ale managerilor față de clienți sunt:
1. respectul vieții personale;

2. garantarea siguranței;
3. produse și servicii originale;
4. informare;
5. transparență;
a. 1+2+5;
b. 2+3+4;
1
c. 1+3+4;
d. Toate;
e. Niciuna.
5. Tipuri de obligaţii ale managerilor față de comunitate sunt:
1. transparență;
2. protejarea mediului;
3. contribuţie la soluţionarea problemelor sociale;
4. respectarea diversităţii culturale.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+3+4;
d. Toate;
e. Niciuna.
6. Legăturile dintre marile companii economice influenţează economia globală. A
7. Responsabilitatea socială este considerată ca fiind obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile
legale sau de cele impuse de restricţiile economice, de a urmări obiective pe termen lung care sunt în folosul
societăţii. A
8. Globalizarea reprezintă procesul prin care distanţa geografică devine un factor tot mai puţin important în
stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de natură economică, politică şi socio-culturală. A
9. După Crane şi Matten, acţionarii devin jucători globali în patru modalităţi diferite:
1. Acţionarii pot să se implice direct în economia altor state, cumpărând acţiuni ale unor companii străine;
2. Acţionarii pot fi implicaţi indirect în economia globală cumpărând acţiuni ale unei companii din propria
ţară, care operează însă la scară globală, vânzându-şi produsele şi serviciile în toată lumea;
3. Implicarea indirectă a acţionarilor în economia globală prin achiziţia şi deţinerea de acţiuni ale unor
corporaţii multinaţionale care au filiale, activităţi şi interese pe toate continentele;
4. Implicarea directă a acţionarilor în economia naţională prin achiziţia şi deţinerea de obligaţiuni ale unor
firme locale care au filiale, activităţi şi interese pe toate pieţele;
5. Acţionarii pot deveni în mod direct jucători globali pe pieţele internaţionale de capital plasându-şi banii în
anumite fonduri de investiţii, al căror obiect explicit de activitate este valorificarea depunerilor pe pieţele
financiare globale.
Variante de răspuns:
a) 1+2+4+5
b) 1+3+4+5
c) 1+2+3+5
d) 1+3+4
e) toate
f) niciuna
10. A Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza grupurile sociale,
domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie sa le respecte persoanele care decid.
2
Dezbatere întrebări de verificare a cunoștințelor
1. Datoria omului este de a urma calea virtuţii, de a nu face bine altor oameni în dependenţă de
posibilităţile sale, de a permite ca în sine să existe vicii, să nu se opună răului. F
2. Cel mai adesea, exemplele de norme morale la care se gândesc majoritatea oamenilor sunt de
genul: "Sa nu minti!", "Sa nu furi!", "Ajuta-ti aproapele!", "Respecta-ti parintii!", "Creste-ti copiii asa
cum se cuvine!", "Respecta-ti întotdeauna promisiunile!" Într-adevar, pare foarte simplu sa enuntam o
multime de reguli morale. A
3. Ca reguli de actiune, normele urmaresc sa instituie o anumita omogenitate si imprevizibilitate a

comportamentelor individuale, determinându-i pe oameni sa îsi guverneze inconstient si oarecum siliti
propria viata în acord cu anumite standarde sociale, ce au probat de-a lungul unei îndelungate istorii
ca sunt capabile sa garanteze coerenta si stabilitatea relatiilor sociale. F
1.premiale;
2.punitive;
3.generaliste.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
d. Nici una
5. Conştiinţa este forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realităţii obiective
prin intermediul senzaţiilor, percepţiilor şi gândirii, sub formă de reprezentări, noţiuni, judecăţi,
raţionamente. A
6. Tipurile de conștiință sunt urmatoarele:
1. morală;
2. socială;
3. profesională;
4. de clasă;
5. educațională
6. supra-ratională
a. 1+2+3+4+6
b. 1+3+4+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. 1+2+3+4+5
e. toate
f. nici una
7. Conștiința are o structurare tridimensională:
1.. operațională,
2.. logică,
3. generală,
4. axiologică,
5. formală .
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
8. Voinţa bună este motorul moralităţii, ea este bună în sine, fără nici o raportare la folosul ei pentru
anumite înclinaţii. A
9. Potrivit eticii feministe:
a. bărbaţii au un mod rigid şi imperfect de abordare a chestiunilor morale, fiind preocupaţi de

legitimitatea actelor şi deciziilor noastre, definită prin conformitatea cu anumite reguli ideale,
universale şi abstracte;
b. în fiecare situaţie se întâlnesc oameni diferiţi, fiecare având convingerile sale morale;
c. se dispensează de raţiune, pentru a ne spune că etica se bazează pe un „impuls moral” către ceilalţi,
de natură pur emoţională.
10. Etica drepturilor ne spune că „valoarea mea ca individ este independentă de utilitatea mea pentru
tine. Valoarea ta nu este dependentă de utilitatea ta pentru mine. A
Teste de antrenament.
Diferente culturale, valori morale.
1. Afacerile exista pentru a satisface nevoile sociale. A
2. Corporația este un sistem de organizare comercială, fiind o persoană juridică, căreia statul îi conferă
autoritatea legală de a acționa ca un tot, ce poate încheia contracte și poate avea bunuri în proprietate. A
3. Responsabilitatea socială este considerată ca fiind obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile
legale sau de cele impuse de restricţiile economice, de a urmări obiective pe termen lung care sunt în folosul
societăţii. A
1. dreptul de a emite acțiuni;

2. dreptul de a emite obligațiuni (bonds);
4. responsabilitatea limitată a acționarilor săi.
a. 1+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
5. Separația față de proprietarii săi îi conferă corporației trei avantaje majore, în comparație cu parteneriatul
în afaceri, si anume:
1. Corporația are o viață nelimitată;

2. Proprietatea poate fi divizată în părți de capital social;
3. Corporația este prevăzută cu răspundere limitată.
a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
d. Nici una
e. Toate
6. Principiile liderilor etici în afaceri sunt:
1. Tratarea tuturor angajaţilor drept persoane unice, valoroase;

2. Susţinerea libertatii, cresterea si dezvoltarea fiecărui angajat;
3. Comunicarea cu angajaţii, folosind numele cu respect;
4. Formarea si încurajarea unui regim echilibrat de muncă si odihnă;
5. Onorarea si respectarea familiilor angajaţilor;
6. Protejarea vietii, siguranţei si sănătatii angajaţilor;
7. Crearea un mediu de lucru fără hărţuire sexuală;
8. Existenta unei corectitudini si echitati în problemele financiare;
9. Comunicarea deschisa cu subordonaţii;
10. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de celelalte persoane si realizările acestora;
a. 1+3+4+6+7+8+9+10
b. 1+2+4+5+6+7+9+10
c. 1+2+3+5+7+8+9+11
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
e. Toate
1. Teoria participativă normativă;

2. Teoria participativă descriptivă;
3. Teoria participativă formativa;
4. Teoria participativă instrumentală.
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. Toate
8. Din punct de vedere legal, o companie are personalitate juridică, fiind considerată drept o entitate
independentă faţă de indivizii care lucrează în cadrul ei, care o conduc, care investesc în ea sau care primesc
din partea ei anumite produse şi servicii. A
9. Bunurile aflate în proprietatea unei companii nu sunt ale acţionarilor sau ale managerilor, ci aparţin în
exclusivitate organizaţiei. A
10. Globalizarea reprezintă procesul prin care distanţa geografică devine un factor tot mai puţin important în
stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de natură economică, politică şi socio-culturală. A
11. Principiile de bază ale sustenabilităţii, din perspectivă ecologică, se referă la managementul resurselor
fizice astfel încât acestea să fie conservate pentru zilele anului care urmeaza. A
12. Sustenabilitatea se referă la menţinerea pe termen lung a capacităţii funcţionale a sistemelor intrinseci ale
societăţii contemporane, având în vedere considerente de orice natura. F
13. Societatea în care trăim se află la ora actuală într-un amplu proces de tranziţie spre o nouă civilizaţie
ecuatoriala. F
14. Privita în primul rând ca deteritorializare a activităţilor economice, globalizarea este deosebit de
relevantă în etica afacerilor, cel puţin sub trei aspecte :
1.cele de ordin cultural;
2.cele de ordin legal;
3.cele de ordin imaterial;
4.cele de ordin militar;
5.cele legate de răspunderea corporaţiilor care operează pe pieţele internaţionale.
a. 1+2+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
15. Sustenabilitatea ecologica presupune abordarea unor probleme critice, precum impactul industrializării
asupra biodiversităţii, utilizarea continuă a resurselor neregenerabile (hidrocarburi, minereuri) şi producţia
unor substanţe poluante (emisii de gaze generatoare ale efectului de seră) etc.
1. Nucleară
2. Vitală
3. Ecologică
4. Fizică
5. Frontală
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
16. Procesul, şi momentul istoric, în care se află omenirea în domeniul economic este cel al tranziţiei de la
economia mondială la economia..globala integrata , dominand acest început de secol.
1. americana
2. europeana
5. globală integrată
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Diferente culturale, valori morale. Dezbatere-dialog
Valorile morale consacrate pe pieţele din ţara de reşedinţă a corporaţiilor pot fi puse în discuţie de îndată ce o
corporaţie pătrunde pe pieţele străine. Spre exemplu, atitudinile din Europa faţă de diversitatea rasială şi faţă de cele
două sexe sunt foarte diferite de cele din ţările Orientului Mijlociu. Totodată, în vreme ce europenii consideră munca
minorilor ca fiind cu totul imorală, unele ţări asiatice privesc această chestiune cu mult mai multă moderaţie.
Astfel de diferenţe nu apar numai la contactul dintre culturi şi civilizaţii profund diferite.
Ex: La începutul anilor 1990 şi imediat după 2000, firma britanică de îmbrăcăminte French Connection şi reţeaua
sa comercială au înregistrat un succes comercial cu totul remarcabil pe piaţa destul de pretenţioasă din Regatul Unit. Un
factor-cheie al succesului l-a constituit campania publicitară agresivă, în centrul căreia s-a situat acronimul de la French
Connection United Kingdom – fcuk.
Conotaţiile indecente ale sloganurilor publicitare conţinând acronimul în cauză s-au dovedit a fi extrem de
incitante pentru publicul-ţintă – tineri şi adolescenţi –, iar criticile severe pe care firma le-a suportat din partea
Advertising Standards Authority din Marea Britanie nu au făcut decât să propulseze în conştiinţa publicului imaginea
„obraznică” a firmei. În 2001, French Connection şi-a extins gama de produse în domeniul cosmeticelor şi al băuturilor
alcoolice; a trecut chiar la un alt nivel de mărime, intrând pe pieţele internaţionale.
Una dintre ţintele principale ale acestei firme a fost piaţa din SUA. Urmărind să consolideze un brand global,
French Connection a recurs la acelaşi gen de campanie publicitară care i-a adus succesul în Marea Britanie, dar s-a
confruntat cu multe probleme. Chiar şi în mari oraşe, mai „libertine”, precum New York, San Francisco sau Los
Angeles, campaniile fcuk au stârnit valuri de indignare: şoferii de taxi din New York au refuzat să îşi tapeteze maşinile
cu neruşinatul logo al firmei britanice. Deşi englezii şi americanii nu fac parte câtuşi de puţin din spaţii culturale
diferite, există totuşi diferenţe semnificative între ei, de care cei de la French Connection nu au ţinut seama.
Pe de o parte, americanii sunt foarte preocupaţi în ultima vreme de eliminarea violenţei, a nudităţii şi a
obscenităţii din spaţiul public, cultivând, cu un devotament „ridicol” în ochii europenilor, „limbajul politic corect”. Pe
de altă parte, spre deosebire de Marea Britanie, unde există o singură autoritate ce reglementează la nivel naţional
normele decenţei publicitare, în SUA autorităţile locale, foarte diferite sub aspectul toleranţei, joacă un rol extrem de
important în reglementarea şi cenzurarea materialelor de advertising.
• Question 1
5 out of 5 points
Principalii factori care determina nivelul si acuratetea eticii manageriale sunt:
8. starea firmei,
Selected Answer: 1+2+3+4+7+8+9
• Question 2
5 out of 5 points
Paradoxului globalizarii, cum a fost numitã dubla tendinta a procesului de omogenizare la varf si spre
diferentiere etnosimbolica la baza, i s-au dat, conform lui Adam Smith, trei tipuri de solutii.
Acestea sunt:
3.solutia „inventionista”
Selected Answer: 2+3+4
• Question 3
0 out of 5 points
Etica manageriala trebuie sa identifice elementele fundamentale de comportamente si sa gaseasca
atitudinile corespunzatoare in patru categorii:
1. Societatea
2. Individul
6. Mediul ambiant
Selected Answer: 1+2+3+4
• Question 4
5 out of 5 points
Thomas Donaldson şi Lee Preston disting trei forme ale teoriei participative:

• Question 5
5 out of 5 points
Principiile etice se refera la conduita curenta, la obiceiurile si atitudinile oamenilor cu privire
la conceptele generale de bine si
rau, de adevar si minciuna, de echitate si discriminare, libertate si constrangere etc.
Selected Answer: True
• Question 6
5 out of 5 points
Afacerile exista pentru a satisface nevoile sociale.
• Question 7
5 out of 5 points
Caracteristicile unei corporatii constau in:
Selected Answer: 1+2+3+4
• Question 8
5 out of 5 points
Responsabilitatea sociala este considerata ca fiind obligatia ferma a unei firme, dincolo
• Question 9
5 out of 5 points
Unii autori considera ca etica se construieste pe baza urmatoarelor doua principii:
4. Principiul mixului de principii
Selected Answer: 1+2
• Question 10
5 out of 5 points
In cadrul eticii afacerilor, corectitudinea trebuie sa fie reciproca:

• Question 11
5 out of 5 points
Daca scopul economic al unei firme este acela de a obtine un profit cat mai mare, functia
Selected Answer: False
• Question 12
5 out of 5 points
Principiile liderilor etici in afaceri sunt:

Selected Answer: 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
• Question 13
5 out of 5 points
Principiul dreptatii afirmative afirma ca aceia care au contributii mai mari merita mai mult
decat ceilalti.
• Question 14
5 out of 5 points
Principiile de bază ale sustenabilitatii, din perspectiva ecologica, se refera la managementul
resurselor fizice astfel incat acestea să fie conservate pentru zilele anului care urmeaza.
• Question 15
5 out of 5 points
Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza grupurile
sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie sa le respecte
persoanele care decid
• Question 16
5 out of 5 points
Sistemele etice absolutiste promoveaza intotdeauna principii democratice, precum:
1. binele,
2. libertatea,
3. echitatea,
4. evlavia.
• Question 17
5 out of 5 points
Cele 3 modalitati pentru consolidarea valorilor companiei constau in: angajamentul,
fundamentale.
• Question 18
5 out of 5 points
Autoarea Elaine Sternberg, in mult comentata si criticata ei lucrare Just Business. Business
Ethics in Action, spune ca managerii nu sunt responsabili decat fata de actionari,
singura lor obligatie morala fiind aceea de a realiza un profit maxim pe cai legale,
fireste
Teste de antrenament. Dileme morale-dezbatere, dialog
Adevărat/Fals
1. Etica drepturilor ne spune că „valoarea mea ca individ este independentă de utilitatea mea pentru
tine. Valoarea ta nu este dependentă de utilitatea ta pentru mine. A
2. Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și de gândire;
nu este un adevăr obiectiv universal potrivit relativismului; mai degrabă fiecare punct de vedere își are
propriul adevăr. A
3. Valorile morale se refera intotdeauna la efectele sau consecintele actelor noastre asupra celorlalti
sau asupra propriei noastre persoane. A
4. Etica teleologică sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii, indiferent
de consecintele ei, iar etica deontologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de scopul ei final. F
5. Virtutea sau excelența reprezintă un mod specific de a fi al unei ființe sau al unui obiect prin care se
actualizează maxim și în cel mai bun mod posibil natura proprie acelui lucru sau ființe. A
6. Egoismul este o atitudine, o viziune despre lume, centrată pe ideea că omul trebuie să caute în
primul rând propria fericire şi satisfacerea propriilor interese. A
Alegeți varianta/variantele corecte
7. Virtuțile sunt clasificate astfel:
1.virtuți intelectuale (dianoetice),

2.virtuți multimodale,
3.virtuți sociale (etice),
4.virtuți semietice.
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+4
d. 3+4
e. 2+3
f. 2+4
8. O persoană virtuoasă trebuie să fie capabilă:
1) să detecteze situațiile în care trebuie să acționeze într-un anumit fel,

2) să aibă atitudinea potrivită,
3) să aibă emoțiile potrivite,
4) să acționeze pentru motivele potrivite.
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. Nici una
f. Toate
9. Se numește o dilemă:
1. raționament care propune două soluții, dintre care trebuie aleasă una, deși ambele duc la
aceeași concluzie;
2. incurcătură în care se află cineva când este obligat să aleagă între două soluții cu perspective
aproximativ egale;
3. dificultate ce trebuie rezolvată pentru obținerea unui rezultat.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
e. nici una
1. dilema clasica,
2. dilema etică,
3. dilema morală,
4. dilema retorică.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. toate
e. nici una
Dileme morale –dezbatere, dialog
1. Dilema avionului. Un individ se află într-un avion care se prăbuşeşte. Atunci când luminile de
urgenţă se aprind, iar măştile cu oxigen coboară din plafon, persoana de lângă el intră în panică,
deoarece masca de oxigen corespunzătoare locului respectiv nu a coborât. Ce va face individul? Îi va
da masca sa, riscând astfel să rămână fără oxigen şi în scurt timp să moară sau o lasă în voia sorţii?
Dacă optează să împartă masca, să „facă cu rândul”, asta va duce foarte rapid la moartea amândurora.
Probabil că opţiunea s-ar simplifica dacă persoana respectivă ar fi o rudă apropiată, dar ce ar trebui să
facă individul respectiv dacă aceasta este o persoană străină? Sa-si puna masca apoi sa ajute persoana
de langa sa isi puna masca
2. Dilema lagărului. O persoană X se află închisă într-un lagăr. Un gardian sadic este pe cale să-i
spânzure fiul, care a încercat să evadeze cu puţin timp în urmă. Gardianul vrea ca acea persoană să fie
cea care va împinge scaunul de sub evadat. Dacă nu face acest lucru, atunci gardianul îi va omorî fiul,
plus încă doi deţinuţi. Ce va face persoana X în situaţia aceasta?
3. Dilema bărcii de salvare. Într-o barcă de salvare, care în mod normal era proiectată doar pentru
şapte persoane, se aflau 20 de oameni. Aceasta era singură barcă de salvare care rămăsese întreagă în
urma coliziunii unui vapor cu un aisberg. Având în vedere că se apropia o furtună, pentru ca cineva să
supravieţuiască, era necesar ca barca să devină mult mai uşoară. În aceste condiţii, căpitanul a hotărât
că singurul lucru care trebuie făcut este acela de a împinge în mod forţat unele persoane din barcă,
trimiţându-le practic la moarte. El s-a gândit că aceste persoane, dacă rămâneau în continuare în
barcă, ar fi murit cu siguranţă, deoarece barca era prea grea şi urma să se scufunde, murind astfel toate
persoanele din această barcă. Unii nu au fost de acord cu această decizie, argumentând că, dacă
rămâneau împreună şi mureau împreună, nimeni nu ar mai fi responsabil pentru moartea lor. În cele
din urmă, căpitanul a luat decizia ca indivizii cei mai puternici să rămână, iar ceilalţi să fie sacrificaţi,
deoarece era necesar să se vâslească fără încetare dacă voiau să scape cu viaţă. După vreo două zile de
vâslit într-un ritm alert, aceştia au fost descoperiţi şi salvaţi de către echipele de salvare. Căpitanul a
fost judecat, fiind responsabil pentru moartea persoanelor sacrificate. Dacă aţi fi făcut parte din juriul
care l-a judecat, ce decizie aţi fi luat?
TESTE DE AUTOEVALUARE/ANTRENAMENT PENTRU PREGATIREA
EVP1 ( CURSURILE 1-7)
TRUE/FALSE
A 1. Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de conduita, in baza
unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale, inducand obligativitatea
respectarii lor.
A 2. De obicei, sunt elucidate in literatura de specialitate urmatoarele functii ale eticii: functia
cognitiva, functia normativa, functia persuasiva si functia educativa.
F 3. Functia normativa este functia principala a eticii, in sensul ca celelalte functii nu se pot
realiza adecvat decat cu conditia realizarii ei.
F 4. Bunul simt nu este o sinteza de aspiratii ce implica in sine o intreaga filosofie de viata, caci
nu imbina dimensiunea cunoasterii cu cea etica, necerand si nepromovand un cumul de
virtuti morale, precum intelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea etc.
A 5. Morala este totalitatea convingerilor, atitudinilor, viziunilor, deprinderilor, emotiilor

reflectate in principii si norme menite sa regularizeze comportamentul individului in parte
si a relatiilor sociale, in dependenta de asa categorii ca binele, raul, justitia si datoria.
A 6. Datoria omului este de a urma calea virtutii, de a nu face bine altor oameni in dependenta
de posibilitatile sale, de a permite ca in sine sa existe vicii, sa nu se opuna raului.
A 7. O norma este o regula de comportament, avand o valabilitate supraindividuala, explicit

enuntata la nivelul constiintei colective ca standard de conduita, deliberat acceptat si
respectat de catre indivizi.
A 8. Cel mai adesea, exemplele de norme morale la care se gandesc majoritatea oamenilor sunt
de genul: "Sa nu minti!", "Sa nu furi!", "Ajuta-ti aproapele!", "Respecta-ti parintii!",
"Creste-ti copiii asa cum se cuvine!", "Respecta-ti intotdeauna promisiunile!" Intr-
adevar, pare foarte simplu sa enuntam o multime de reguli morale.
F 9. Ca reguli de actiune, normele urmaresc sa instituie o anumita omogenitate si

imprevizibilitate a comportamentelor individuale, determinandu-i pe oameni sa isi
guverneze inconstient si oarecum siliti propria viata in acord cu anumite standarde sociale,
ce au probat de-a lungul unei indelungate istorii ca sunt capabile sa garanteze coerenta si
stabilitatea relatiilor sociale.
A 10. Stereotipizarea reprezinta procesul de cognitie sociala prin care trasaturile definitorii ale
unui anumit grup sunt identificate si esentializate, urmand a fi folosite la explicarea
comportamentului si pozitiei sociale a acestuia.
A 11. Conceptiile subiectiviste spun ca valoare inseamna preferinta individuala, iar criteriul de
baza al preferintei este placerea.
F 12. Conceptia materialista adopta o perspectiva radical opusa celei subiectiviste si afirma ca
valorile au total de-a face cu subiectul si nu sunt intrinseci lucrurilor, precum proprietatile
lor fizico-chimice. Obiectele sau persoanele au o anumita valoare utilitara, vitala, estetica
sau morala, tot asa cum au volum, masa, densitate, culoare etc.
F 13. In timp ce materialismul presupune o deplina echivalenta intre diferitele preferinte ale
indivizilor, acceptand ca fiecare persoana are propriul sau sistem de valori, subiectivismul
imparte oamenii in doua: cei care recunosc si pretuiesc valorile adevarate si cei care cred in
false valori.
A 14. Relativismul este ideea ca opiniile sunt relative in functie de diferentele de perceptie si de
gândire; nu este un adevar obiectiv universal potrivit relativismului; mai degraba fiecare
punct de vedere isi are propriul adevar.
A 15. Valorile morale se refera intotdeauna la efectele sau consecintele actelor noastre asupra
celorlalti sau asupra propriei noastre persoane.
A 16. Teoriile etice privesc atat natura judecatilor noastre etice, cat si criteriile concrete de evaluare morala,
reprezentand un raspuns la intrebarea ”cand este o actiune morala sau imorala?”
F 17. Etica teleologica sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii,
indiferent de consecintele ei, iar etica deontologica sustine ca valoarea unei actiuni este data
de scopul ei final.
F 18. Etica virtutii pune accent pe urmarirea unui scop final absolut: virtutea.
A 19. Vointa buna este motorul moralitatii, ea este buna in sine, fara nici o raportare la folosul ei
pentru anumite inclinatii.
A 20. Virtutea sau excelenta reprezinta un mod specific de a fi al unei fiinte sau al unui obiect prin
care se actualizeaza maxim si in cel mai bun mod posibil natura proprie acelui lucru sau
fiinte.
A 21. Egoismul este o atitudine, o viziune despre lume, centrata pe ideea ca omul trebuie sa caute
in primul rand propria fericire si satisfacerea propriilor interese.
F 22. O dilema neoclasica este o alegere intre doua sau mai multe alternative, in care rezultatele
sunt la fel de nedorite sau la fel de favorabile.
A 23. O dilema clasic-etica apare atunci cand o persoana este obligata sa decida intre doua optiuni
din punct de vedere moral, dar ele pot intra in conflict cu limitele stabilite de o afacere, de
o agentie guvernamentala sau de legea in sine:
A 24. O dilema morala este o situatie complexa ce implica de obicei un conflict mental intre doua
imperative morale, dintre care individul va trebui sa aleaga unul in detrimentul celuilalt.
A 25. La nivelul de baza, teoria jocurilor studiaza felul in care oamenii, companiile sau natiunile
(agenti sau jucatori) determina strategii in diverse situatii atunci cand sunt confruntati cu
strategiile competitive ale altor jucatori; teoria jocurilor se bazeaza pe ideea ca jucatorii iau
numai decizii rationale.
A 26. Principiile etice se refera la conduita curenta, la obiceiurile si atitudinile oamenilor

cu privire la conceptele generale de bine si rau, de adevar si minciuna, de
echitate si discriminare, libertate si constrangere etc.
F 27. Principiul dreptatii afirmative afirma ca aceia care au contributii mai mari merita mai mult
decat ceilalti.
A 28. Afacerea reprezinta orice activitate practicata de catre persoanele fizice si juridice care au
drept scop obtinerea de venit.
F 29. Autoarea Elaine Sternberg, in mult comentata si criticata ei lucrare Just Business. Business
Ethics in Action, spune ca managerii nu sunt responsabili decat fata de actionari, singura
lor obligatie morala fiind aceea de a realiza un profit maxim pe cai legale, fireste.
F 30. Afacerile sunt precum jocul de sah. Trebuie gandite in devans.
A 31. Afacerile exista pentru a satisface nevoile sociale.
A 32. Daca scopul economic al unei firme este acela de a obtine un profit cat mai mare, functia
A 33. Corporatia este un sistem de organizare comerciala, fiind o persoana juridica, careia statul
ii confera autoritatea legala de a actiona ca un tot, ce poate incheia contracte si poate avea
bunuri in proprietate.
F 34. Cele 3 modalitati pentru consolidarea valorilor companiei constau in: angajamentul,
fundamentale.
A 35. Responsabilitatea sociala este considerata ca fiind obligatia ferma a unei firme, dincolo
MULTIPLE CHOICE
1. Dimensiunea etica a unei afaceri poate viza tendintele oricarei firme si a angajatilor sai, de
a respecta cu strictete legile, actele normative referitoare la:
2. siguranta muncii;
5. practici corecte de vanzari;
6. modul in care se utilizeaza informatia confidentiala;
7. implicarea in problemele comunitatii in care opereaza firma;
8. atitudinea fata de mita;
9. atitudinea fata de comisioane ilegale acordate in scopul obtinerii unor facilitati.
a. 1+3+5+7+8+9 d. 1+2+4+5+6+8+9
b. 2+4+6+8+9 e. Nici una
c. 1+2+3+4+5+7+8+9 f. Toate - CORECT
1. estimarea etica atat a politicii interne a organizatiei, cat si a celei externe;

2. valorile morale ale membrilor organizatiei;
4. normele etichetei in afaceri (norme externe ritualizate de comportament).
a. 1+2+3 d. 1+2+3+4
c. 1+3+4
3. Domeniile la care se refera responsabilitatile etice ale firmei si aspectele implicate sunt
urmatoarele:
1. clientii (calitatea produselor si serviciilor; informatii asupra continutului produselor;

pretul; responsabilitati si servicii dupa vanzare; rezolvarea reclamatiilor);
2. salariatii (tratarea echitabila in probleme de angajare, promovare, concediere, salarii,
premii, sanctiuni);
3. proprietarii (profituri, riscuri, promovarea intereselor acestora; informarea lor corecta
privind situatia existenta);
4. furnizorii (conditiile de achitare, schimb de informatii, calitatea produselor);
5. concurentii (metode de competitie, stima reciproca);
6. comunitatea (protejarea mediului, sprijin banesc si material pentru servicii de sanatate,
educatie, invatamant, cultura);
7. cultura corporatista.
a. 1+3+4+5+7 e. 1+2+3+4+5+6
b. 1+2+4+5+7 f. Toate
c. 1+3+4+5+6 g. Nici una
d. 1+2+3+4+5
4. Toate normele etice pot fi ierarhizate in trei nivele:
1. Nivelul mondial (hipernorme).

2. Nivel macro (la nivel de ramura sau economie nationala).
3. Nivel micro (la nivel de intreprindere concreta si clientii sai)
4. Nivel general (la orice nivel)
a. 1+4 c. 1+2+3
b. 2+3 d. 2+3+4
5. Gandirea umana a decantat cel putin trei categorii fundamentale, care caracterizeaza
umanitatea in incercarea ei de a-si asigura perenitatea:
1. Adevarul –categorie suprema a cunoasterii

2. Frumosul – categorie suprema estetica
3. Dorul – categorie suprema omeneasca
4. Binele – categorie suprema morala
a. 1+3+4 c. 2+3+4
6. Lester R. Brown atrage atentia, in lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului dintre
civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza corelat aspecte ca:
1. tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana
2.consumarea resurselor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare
3.deteriorarea fizica si poluarea unor factori vitali de mediu: apa, aer, sol
4.consumul de nitrati si nitriti din sol, aer, apa
5.reducerea numarului de specii de animale si plante pe cale de disparitie
a. 1+4+5 c. 1+2+3
b. 2+3+5 d. 2+3+4
7. Emitatorul reprezinta un individ, un grup sau o institutie care:
1. poseda o informatie mai bine structurata decat receptorul;

2. presupune o stare de spirit (motivatie);
3. poseda o avere mai mare decat emitentul ;
4. presupune un scop explicit (alaturat mesajului) ;
5. presupune un scop implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut
receptorului).
a. 1+2+4+5 c. 2+3+4+5
1. premiale - recompenseaza aplicarea normei,

2. punitive - pedepsesc incalcarea normei,
3. generaliste – sanctioneaza incalcarea normei.
a. 1+2+3 c. 2+3
b. 1+2 d. Nici una
9. Exista patru trasaturi ale normei morale stabilite de H. Hart:
1. Importanta,
2. Imunitatea la modificarea deliberata,
3. Caracterul intentionat al normelor morale,
4. Pragmatismul mimetic,
5. Formele presiunii morale.
a. 1+2+4+5 c. 2+3+4+5
10. Exista mai multe tipuri de excluziune morala:
1. paternalismul,
2. fraternismul,
3. culpabilizarea,
4. dezumanizarea.
a. 1+2+4 c. 1+3+4
11. O fapta trebuie judecata dupa trei lucruri:
1.situatia
2. fapta in sine
3. intentia
4. gandul negativ
a. 1+2+3 c. Toate
12. Functiile constiintei sunt:
1. de orientare
2. de integrare superioara
3. de generalizare
4. de motivare
5. de control
a. 1+2+3+4 d. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5 e. Toate
c. 1+2+4+5 f. Nici una
13. Tipurile de constiinta sunt urmatoarele:
1. morala
2. sociala
3. profesionala
4. de clasa
5. rationala
6. supra-rationala
a. 1+2+3+4+6 d. 1+2+3+4+5
b. 1+3+4+5+6 e. Toate
c. 2+3+4+5+6 f. Nici una

14.Constiinta are o structurare tridimensionala:
1. operationala,
2. logica,
3. generala,
4. axiologica,
5. formala.
a. 1+2+3 c. 2+3+4
b. 1+2+4 d. 1+3+4
15. La intrebarea ”De ce trebuie sa ne comportam moral?”, motivele sunt desfasurate pe sase
trepte:
1. sa respectam regulile ca sa evitam pedeapsa,

2. sa ne comportam asa ca sa obtinem o recompensa,
3. sa evitam dezaprobarea altora,
4. sa evitam sentimentul de vina,
5. sa obtinem respectul celor ce apara interesele grupului,
6. sa evitam autoblamarea,
7. sa obtinem un venit mai mare,
8. sa ne largim cercul de prieteni.
a. 1+2+3+4+6+7 d. 1+2+3+4+5+7+8
b. 1+3+4+5+6+8 e. Toate
c. 1+2+3+4+5+6 f. Nici una
16. Virtutile sunt de doua feluri:
1. virtuti intelectuale,
2. virtuti multimodale,
3. virtuti sociale,
4. virtuti semietice.
a. 1+2 d. 3+4
b. 1+3 e. 2+3
c. 1+4 f. 2+4
17. O persoana virtuoasa trebuie sa fie capabila:
1. sa detecteze situatiile in care trebuie sa actioneze intr-un anumit fel,

2. sa aiba atitudinea potrivita,
3. sa aiba emotiile potrivite,
4. sa actioneze pentru motivele potrivite.
a. 1+2+4 d. 2+3+4
c. 1+2+3 f. Toate
18. Crane si Matten sintetizeaza obiectiile principale fata de eticile "traditionale", astfel:
1. Acestea sunt prea abstracte.

2. Teoriile traditionale sunt si reductioniste.
3. O obiectie curenta incrimineaza caracterul elitist al teoriilor etice de cabinet.
4. Eticile traditionale sunt prea impersonale.
5. Sunt deosebit de stanjenitoare pentru publicul tinta.
6. Teoriile etice sunt excesiv de idealizante si formaliste.
a. 1+2+4+5+6 d. 2+3+4+5+6
b. 1+3+4+5+6 e. Nici una
c. 1+2+3+4+6 f. Toate
ANS: C PTS: 1
19. Naess formuleaza un set de principii care ar putea constitui baza oricarei filosofii ecologiste:
1. Bunastarea si dezvoltarea vietii umane si non-umane pe Pamant au prioritate in ele

insele (sinonim: au valoare intrinseca).
2. Bogatia si diversitatea formelor de viata contribuie la realizarea acestor valori si sunt
si valori in sine.
3. Oamenii nu au dreptul de a diminua aceasta bogatie si diversitate decat pentru a-si
satisface nevoile lor vitale.
4. Dezvoltarea vietii si a culturii umane este compatibila cu o populatie care este
substantial mai mica.
5. Interferenta umana actuala cu lumea non-umana este excesiva si situatia se
inrautateste rapid.
6. Politicile trebuie modificate.
7. Schimbarea ideologica cea mai importanta va fi aceea a aprecierii calitatii vietii (a trai
in situatii de o valoare inerenta) mai degraba decat a aderarii la un standard de viata din
ce in ce mai ridicat.
8. Cei care subscriu la principiile de mai sus au o obligatie de a implementa, in mod
direct sau indirect, schimbarile necesare.
9. Lumea globalizata nu mai accepta princiile moralitatii si ale bunului simt.
a. 1+2+4+5+6+7+8 e. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+3+4+5+6+8+9 f. Toate
c. 1+2+3+4+6+7+9 g. Nici una
d. 2+3+4+5+6+7+8+9
20. Teoriile care au la baza un anumit set de datorii, si nu consecintele actiunilor, se numesc:
1. teorii non-consecintioniste sau deontologiste

2. teorii dianoetice
3. teorii hedoniste
4. teorii etice standard
a. 1 c. 4
b. 3 d. 2
21. Se numeste o dilema:
1. rationament care propune doua solutii, dintre care trebuie aleasa una, desi ambele
duc la aceeasi concluzie;
2. incurcatura in care se afla cineva cand este obligat sa aleaga intre doua solutii cu
perspective aproximativ egale;
3. dificultate ce trebuie rezolvata pentru obtinerea unui rezultat.
a. 1+2 d. Toate
b. 1+3 e. Nici una
c. 2+3
1. dilema clasica,
2. dilema etica,
3. dilema morala,
4. dilema retorica.
a. 1+2+3 d. Toate
c. 2+3+4
23. Principalele caracteristici ale unui joc sunt:
1. Un numar finit de jucatori.

2. Un set de strategii.
3. Un set de rezultate posibile in functie de actiunile alese.
4. Un set de variabile bine deferentiate si definite.
5. Jucatorii au preferinte in ceea ce priveste rezultatele.
6. Rezultatele jocului pot fi reprezentate cu ajutorul unei matrice a rezultatelor.
7. Rezultatele jocului se vor afisa in mod obligatoriu online.
a. 1+2+3+4+6 d. Toate
b. 1+3+4+6+7 e. Nici una
c. 1+2+3+5+6
24. Jocurile pot fi clasificate in mai multe categorii. Astfel, dupa modul de adoptare a deciziilor,
distingem:
1. Jocuri cooperante
2. Jocuri necooperante,
3. Jocuri de baza,
4. Jocuri de strategie.
a. 1+2+3+4 d. 1+2
c. 1+2+3
25. Conceptul de Cei 7 „A” ai unei relatii cooperante pentru relatiile de munca include
urmatoarele componente:
1. asculta
2. accepta
3. agoniseala
4. afacere
5. apreciaza
6. aproba
7. agreeaza
8. admira
9. ajuta
a. 1+2+5+6+7+8+9 d. 3+4+5+6+7+8+9
b. 1+3+4+5+6+7+8 e. Nici una
c. 1+2+3+5+6+7+9
26. Unii autori considera ca etica se construieste pe baza urmatoarelor doua principii:

a. 1+4 d. 3+4
b. 1+3 e. 2+3
c. 1+2
27. Principii universale ale eticii pot fi urmatoarele:
1. Onestitatea
2. Grija
3. Respectul
4. Corectitudinea
5. Responsabilitatea
6. Solicitudinea
7. Excelenta
8. Curajul
9. Integritatea
10. Leadership-ul
11. Candoarea
12. Dragostea
13. Valoarea
a. 1+4+5+8+9+10+11+12+13 d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
b. 1+3+4+5+6+8+9+10+12 e. Toate
c. 1+2+3+5+7+8+9+12+13 f. Nici una
1. Respectarea confidentialitatii informatiilor

2. Sensibilitatea fata de conflictele de interese
3. Respect fata de regulile de drept
4. Constiinta profesionala, profesionalism
5. Loialitate si buna credinta
6. Simtul responsabilitatii
7. Redarea functiilor cerebrale ale unei persoane
8. Respectarea drepturilor, libertatilor celorlalti
9. Eradicarea bolilor
10. Respectarea fiintei umane
a. 1+4+5+7+8+9+10 e. 1+2+3+4+5+6+8+10
b. 1+3+4+5+6+8+9+10 f. Nici una
c. 1+2+3+5+7+8+9+10 g. Toate
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
29. Sistemele etice absolutiste promoveaza intotdeauna principii democratice, precum:

1. bine,
2. libertate,
3. echitate,
4. evlavie.
a. 1+2+4 d. 2+3+4
b. 1+3+4 e. Toate
c. 1+2+3 f. Nici una

a. 1+2 d. Toate
b. 1+3 e. Nici una
c. 2+3

a. 1+3+4 d. Toate
c. 2+3+4
32. Separatia fata de proprietarii sai ii confera corporatiei trei avantaje majore, in comparatie cu
parteneriatul in afaceri, si anume:
1. Corporatia are o viata nelimitata;

2. Proprietatea poate fi divizata in parti de capital social;
3. Corporatia este prevazuta cu raspundere limitata.
a. 1+3 d. Nici una
b. 1+2 e. Toate
c. 2+3
33. Dezavantajele unei corporatii constau in:
1. Este aplicata taxarea dubla.

2. Lipsa confidentialitatii.
3. Implicarea puterii supreme.
4. Lipsa dividendelor
a. 1+3+4 d. Nici una
b. 1+2+4 e. Toate
c. 1+2+3
34. Principiile liderilor etici in afaceri sunt:

a. 1+3+4+6+7+8+9+10 d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
b. 1+2+4+5+6+7+9+10 e. Toate
c. 1+2+3+5+7+8+9+11

a. 1+3+4 d. 2+3+4
b. 1+2+4 e. Toate
c. 1+2+3
TESTE DE AUTOEVALUARE/ANTRENAMENT PENTRU PREGATIREA EVP1 (
CURSURILE 8-14)
TRUE/FALSE
1. Globalizarea a inlocuit Razboiul Rece ca arena de desfasurare a dezbaterilor privind

principiile de dezvoltare a societatii, natiunilor si organizatiilor internationale. A
2. Globalizarea reprezinta procesul prin care distata geografica devine un factor tot mai putin
important in stabilirea si dezvoltarea relatiilor transfrontaliere de natura economica,
politica si socio-culturala. A
3. Principiile de bază ale sustenabilitatii, din perspectiva ecologica, se refera la managementul

resurselor fizice astfel incat acestea să fie conservate pentru zilele anului care urmeaza. A
4. Sustenabilitatea se refera la mentinerea pe termen lung a capacitatii functionale a

sistemelor intrinseci ale societatii contemporane, avand in vedere considerente de orice
natura. F
5. Societatea in care traim se afla la ora actuala intr-un amplu proces de tranzitie spre o noua
civilizatie ecuatoriala. F
6. Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza grupurile
sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie sa le
respecte persoanele care decid. A
7. Cel mai cunoscut cod de conduita este cel creat de British Institute of Management denumit
Code of Conduct (Codul de conduita) care prevede ca managerii: nu trebuie sa aduca
prejudicii reputatiei persoanelor sau afacerilor altora;trebuie sa declare imediat si complect
interesele personale care ar putea fi in conflict cu interesele firmei; trebuie sa manifeste
interes fata de sanatatea, securitatea celor pe care ii conduce si sa respecte confidentialitatea
informatiilor; trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor; nu trebuie sa ofere sau sa
accepte cadouri in scop de mituire; trebuie sa fie convinsi ca informatiile comunicate public
sunt adevarate. A
8. Pieţele financiare globale sunt definite de Crane şi Matten ca fiind toate locurile fizice sau
virtuale (electronice) unde sunt tranzacţionate la scară locală titluri municipale în sensul cel
mai larg (capital, acţiuni, valută, asigurări etc.). F
9. Legăturile dintre marile companii economice nu influenţează economia globală. A

10.In opinia lui Stephen Young, proprietarii si beneficiarii sunt aceia care isi risca banii finantand
afaceri pentru a satisface nevoile clientilor, aceia care pun in practica ideile valoroase,
materializandu-se in produse si servicii, si generand, astfel, bunastare. A
11.Etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza grupurile
sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce trebuie sa le
respecte persoanele care decid. A
12.Consumatorul nu are capacitatea de a infuenta modul cum sunt redactate elementele esentiale
ale unui contract. A
13.In prezent organizatiile sunt preocupate de satisfacerea cat mai deplina a cerintelor exprimate
si specificate, cu scopul ca produsele/serviciile lor sa se apropie cat mai mult de asteptarile
furnizorilor sau, daca se poate, chiar sa le satisfaca partial. F
14. Piata abunda de oferte de produse si servicii de o calitate extraordinara, dar totusi, nesigure
pentru sanatatea si viata utilizatorilor. F
15. Miscarea pentru consum etic a depasit limitele angajamentului individual al furnizorilor
fata de anumite crezuri morale si s-a transformat intr-un factor activ de schimbare sociala
si politica. F
16. Consumerismul este o miscare organizata si institutionalizata a cetatenilor, organismelor

guvernamentale si neguvernamentale, al carei scop este cresterea drepturilor si puterii
cumparatorilor in raporturile lor cu vanzatorii. A
17. Marketingul este invinuit de provocarea unor puternice mutatii culturale negative la
nivelul intregii societati. A
18. Codul de etica al firmei este un ansamblu de principii si standarde etice formulate oral,
care descriu ce comportament etic asteapta firma de la angajatii ei, cum se rasplateste un
comportament etic si cum se pedepseste unul neetic. A
19. In conceptia de marketing, obtinerea profitului este conditionata de modul inferior in care
sunt satisfacute cerintele furnizorilor si respectate interesele generale ale comunitatii in
care isi desfasoara activitatea respectivele companii. F
20.A Bonificatiile comerciale de intrare constau in plata unor taxe de catre firmele
consumatoare societatilor ce comercializeaza acele produse, cu o putere mai mare pe piata.
21. Numita de Anita Roddick „imputernicirea angajatilor” („empowerment of employees”),

aceasta atitudine fata de salariati porneste de la premisa ca oamenii sunt cei care contribuie
decisiv la performantele unei companii, nefiind numai o marfa printre altele de luat in
calcul in analiza de costuri si beneficii a unei afaceri. A
22. Dreptul la munca, inscris in Declaratia Drepturilor Omului, dar si in Carta Europeana a
Drepturilor Omului, este considerat a fi unul dintre drepturile fundamentale ale fiintelor,
privite in general. F
23. Un fenomen care ia amploare mai ales în randurile clasei manageriale este
„prezenteismul”: prelungirea excesiva a programului de lucru, in detrimentul recreerii si al
vietii de familie. A
24. In contextul eticii afacerilor, prin whistle-blowing se intelege gestul unui actionar de a da
publicitatii comiterea unor infracţiuni de catre compania la care lucreaza, infractiuni pe
care managerii companiei ar dori sa le tina cat mai departe de opinia publica. A
25. La locul de munca, angajatii sunt cuprinsi intr-o retea simpla de relatii, pe verticala . F
26. Relativismul cultural din perspectiva filosofica reprezintã o egalitate între culturi. A
27. Relativismul este acea atitudine intelectuala care declara ca nicio perceptie, reprezentare
pot prelua si caracteriza intr-un fel determinat cuplul sau prietenii. F

convingeri si valori morale. A
29. Relativismul sustine ca normele, valorile, ideile, au intotdeauna valabilitate in afara lor, si
niciodata pentru cineva anume. F
anumite atitudini specifice fata de un anume individ. F
31. Relativismul cultural din perspectiva filosofica reprezintã o egalitate între culturi. A
32. Relativismul este acea atitudine intelectuala care declara ca nicio percepctie, reprezentare
pot prelua si caracteriza intr-un fel determinant cuplul sau prietenii. F

convingeri si valori morale. A
34. Relativismul sustine ca normele, valorile, ideile au intotdeauna valabilitate in afara lor si
niciodata pentru cineva anume. F
anumite atitudini specifice fata de un anume individ. F
36. Angajatii trebuie sa gandeasca in mod etic pentru a lua cele mai bune decizii la nivel de
companie. F
37. Etica in business este menita sa ofere persoanei o judecata corecta in raport cu partenerii,
cu statul si, nu in ultimul rand, cu beneficiarii activitatilor firmei, care pana la urma sunt
cei mai importanti, respectiv clientii. A
38. Ca o influenta a “corectitudinii politice”, marile corporatii au inceput sa insiste pe

conceptul egalitatii de sanse intre barbati si femei, uneori chiar prin masuri de discriminare
negativa. F
39. Un aspect mai putin cunoscut, dar extrem de interesant, este preocuparea multinationalelor
pentru propagarea si institutionalizarea unor practici de coruptie, atat in randul propriilor
angajati, cat si in privinta furnizorilor sau distribuitorilor lor. F
40. Marea majoritate a firmelor autohtone nu vad nici o legãtura intre criteriile etice si planul
strategic, aproape toti fiind fixati pe etica culturala ca multipla paradigma de evaluare
morala. F
MULTIPLE CHOICE
1. Paradoxului globalizarii, cum a fost numitã dubla tendinta a procesului de omogenizare la

varf si spre diferentiere etnosimbolica la baza, i s-au dat, conform lui Adam Smith, trei
tipuri de solutii. Acestea sunt:
3.solutia „invenþionista”
a. 1+3+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
2. Globalizarea consta in transnationalizare, pana la supranationalizare, cu deosebire in
domeniul comertului, finantelor si tehnologiilor de varf.
1. Globalizarea
2. Centralizarea
3. Europenizarea
a. 1
b. 2
c. 3
3. Privita in primul rand ca deteritorializare a activitatilor economice, globalizarea este

deosebit de relevanta in etica afacerilor, cel putin sub trei aspecte :
1.cele de ordin cultural,
2.cele de ordin legal,
3.cele de ordin imaterial,
4.cele de ordin militar,
5.cele legate de raspunderea corporatiilor care opereaza pe pietele internationale.
a. 1+2+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. Toate
e. Nici una
4. Sustenabilitatea ecologica presupune abordarea unor probleme critice, precum impactul

industrializarii asupra biodiversitatii, utilizarea continua a resurselor neregenerabile
(hidrocarburi, minereuri) si productia unor substanþe poluante (emisii de gaze generatoare
ale efectului de sera) etc.
1. Nucleara
2. Vitala
3. Ecologica
4. Fizica
5. Frontala
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
5. Procesul si momentul istoric, in care se afla omenirea in domeniul economic este cel al
tranzitiei de la economia mondiala la economia globalã integratã , dominand acest inceput
de secol.
1. americana
2. europeana
5. globalã integratã
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
6. Etica manageriala trebuie sa identifice elementele fundamentale de comportamente si sa

gaseasca atitudinile corespunzatoare in patru categorii:
1. Societatea
2. Individul
6. Mediul ambiant
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una

8. starea firmei,
a. 1+2+3+5+6+8+9
b. 1+3+4+5+6+7+9
c. 1+2+3+4+7+8+9
d. 1+3+4+5+6+7+8
e. Toate
f. nici una
4. solutionarea problemelor si a conflictelor generate de nerespectarea
regulamentelor,
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
9. Managerii au datoria de a conduce compania in interesul actionarilor. Aceasta obligatie

generala se subimparte in mai multe obligatii specifice:
1. Obligatia de a actiona in beneficiul companiei
2. Obligatia de competenta si seriozitate
3. Obligatia de diligenta
4. Obligatia de a imparti bunurile
5. Obligatia de plata
a. 1+2+5
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
10. Dupa Crane si Matten, actionarii devin jucatori globali in patru modalitati diferite:
1.Actionarii pot sa se implice direct in economia altor state, cumparand actiuni ale unor
companii straine;
2.Actionarii pot fi implicati indirect in economia globala cumparand actiuni ale unei
companii din propria tara, care opereaza insa la scara globala, vanzandu-si produsele si
serviciile in toata lumea;
3.Implicarea indirecta a actionarilor in economia globala prin achizitia si detinerea de
actiuni ale unor corporatii multinationale, care au filiale, activitati si interese pe toate
continentele;
4. Implicarea directa a actionarilor in economia nationala prin achizitia si detinerea de

obligatiuni ale unor firme locale, care au filiale, activitati si interese pe toate pietele;
5.Actionarii pot deveni in mod direct jucatori globali pe pietele internationale de capital
plasandu-si banii in anumite fonduri de investitii, al caror obiect explicit de activitate este
valorificarea depunerilor pe pietele financiare globale.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una

1.Sa se asigure clientilor produse si servicii de cea mai buna calitate, care sa corespunda
nevoilor lor;
2.Sa se respecte programul orar al clientilor si al furnizorilor de bunuri si servicii;
3.Sa se trateze clientii in mod corect, din toate punctele de vedere ale tranzactiei,
asigurandu-le inclusiv servicii de intretinere si solutii pentru nemultumirile lor legate de
4.Sa se faca tot posibilul pentru ca, prin produsele si serviciile livrate, sa nu se pericliteze
si, eventual, sa se imbunatateasca sanatatea si siguranta clientilor, precum si calitatea
mediului inconjurator;
5.Prin produsele oferite si prin strategiile de marketing si de promovare ale acestora, sã fie
respectata demnitatea umana si cultura clientilor.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una

2.sa fie sigure,
5. sa fie marcante.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. Toate
f. nici una

1. sunt repede demotivati,
3. sunt inclinati spre decizii irationale, bazate numai pe un entuziasm de moment, pe
emotii,
4. ei urmeaza adesea formule dictate de moda si imitatie,
5. sunt foarte critici si foarte rezervati
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una
marci comerciale ;
7.nu sunt capabili sa dea curs anunturilor din ziare referitoare la soldari, lichidari, sau
reduceri de pret
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+4+6+7
c. 1+2+3+5+7
d. 2+3+4+6+7
e. toate
f. nici una

multã vreme:
1. calitatea si siguranta produselor,
2. pretul echitabil,
5.tehnicile de manipulare etica incorecta a publicului prin campanii publicitare lipsite
de onestitate si decenta.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una

1. Sa se asigure clientilor produse ºi servicii de cea mai buna calitate, care sa
corespunda nevoilor lor;
2. Sa se respecte programul orar al clientilor si al furnizorilor de bunuri si servicii;
3. Sa se trateze clientii in mod corect, din toate punctele de vedere ale tranzactiei,
asigurându-le inclusiv servicii de intretinere ºi solutii pentru nemultumirile lor legate de
4. Sa se faca tot posibilul pentru ca, prin produsele ºi serviciile livrate, sa nu se
pericliteze ºi, eventual, sa se imbunatateasca sanatatea ºi siguranta clientilor, precum ºi
calitatea mediului inconjurator;
5. Prin produsele oferite ºi prin strategiile de marketing ºi de promovare ale acestora,
sa fie respectata demnitatea umana ºi cultura clientilor.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una

2.sa fie sigure,
5. sa fie marcante.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una

1. sunt repede demotivati,
3. sunt inclinati spre decizii irationale, bazate numai pe un entuziasm de moment, pe
emotii,
4. ei urmeaza adesea formule dictate de moda si imitatie,
5. sunt foarte critici si foarte rezervati
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. toate
f. nici una
marci comerciale ;
7. nu sunt capabili sa dea curs anunturilor din ziare referitoare la soldari, lichidari,
sau reduceri de pret ,
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+4+6+7
c. 1+2+3+5+7
d. 2+3+4+6+7
e. toate
f. nici una
multa vreme:
1. calitatea ºi siguranta produselor,
2. pretul echitabil ,
5. tehnicile de manipulare etica incorecta a publicului prin campanii publicitare lipsite
de onestitate ºi decenta.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. Toate
f. nici una
21. Intr-o economie de piata, majoritatea firmelor evita practicile necinstite de marketing,
deoarece ale afecteaza activitatea lor pe termen lung. Cele mai multe firme doresc:
1. sa ofere produse de calitate,
2. sa vanda produsele la preturi adecvate calitatii,
3. sa distribuie produsele intr-un canal potrivit de distributie,
4. sa aiba o recunoastere interenationala a nivel inalt,
5. sa ofere o imagine diafana,
6.sa aiba o reclama corespunzatoare.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+6
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
22. Drepturile traditionale ale vanzatorilor sunt urmatoarele:

1. Dreptul de a lansa pe piata orice produs care se dovedeste a nu fi periculos pentru
sanatatea sau securitatea individului;
2. Dreptul de a nu vinde decat clientilor fideli si vechi ai companiei;
3. Dreptul de a practica orice pret, cu conditia sa nu existe discriminari intre
cumparatorii care fac parte din aceeasi categorie;
4. Dreptul de a folosi orice metode pentru a capta toata clientela de pe piata, la un
moment dat.
5. Dreptul de a folosi orice metode de vanzare, cu conditia ca acestea sa nu fie
inechitabile sau inselatoare;
6.Dreptul de a comunica orice despre produs si de a cheltui oricat pentru comunicare
si promovare;
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+6
d. 1+3+5+6
e. toate
f. nici una
23. Drepturile traditionale ale cumparatorilor sunt:

1. Dreptul de a nu cumpara un produs oferit spre vanzare;
2. Dreptul de a pretinde ca produsul cumparat sa functioneze;
3. Dreptul de a pretinde ca produsul cumparat sa aduca avantaje in conformitate cu
afirmatiile facute despre el in reclama;
4. Dreptul la replici la adresa concurentei;
5.Dreptul de a decide asupra produsului dat spre retur.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. Toate
f. nici una
24. Asociatia Americana de Marketing (AMA) sustine ca operatorii de marketing trebuie:

1. sa-si asume responsabilitatea activitatii lor,
2. sa serveasca si sa satisfaca dorintele clientilor,
3. sa nu provoace efecte negative in mod constient,
4. sa isi promoveze cinstit produsele sau serviciile.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+4
e. toate
f. nici una
25. Consumul etic poate avea o mare varietate de manifestari:

1. preferinta pentru produsele, bauturile si tigaretele de lux;
2. boicotul produselor acelor firme care sunt acuzate pentru politicile lor ecologice,
sociale ori etice necorespunzatoare;
3. cumpararea de produse care nu sunt testate pe animale;
4. refuzul de a cumpara acele produse fabricate in tarile sarace, de catre muncitori
suprasolicitati fizic ºi prost platiti sau de catre copii;
5. preferinta pentru produse ecologice, reutilizabile sau reciclabile;
6.refuzul de a cumpara produse fabricate in tarile mai putin dezvoltate ale lumii;
a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+6
d. 1+3+5+6
e. toate
f. nici una
26. La baza stabilirii salariilor echitabile stau, de regula, expectatiile fata de angajati şi
performanta lor in:
1. indeplinirea atributiilor de serviciu,
2. pregatirea profesionala,
3. gradul de risc al profesiei,
4. raspunderea fata de baza materiala,
5. indeplinirea sarcinilor postului,
6. grija fata de colegii de breasla.
a. 1+2+3+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 1+2+3+4+5
d. 2+3+4+5+6
e. toate
f. nici una
27.Drepturile angajatului sunt prevazute in:
1. Codul Muncii,
2. contractul colectiv de munca aplicabil (daca este cazul),
3. regulamentul intern al angajatorului,
4. CIF,
5. ROF,
6. alte acte normative speciale pentru anumite categorii de salariati.
a. 1+2+3+6
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
f. nici una
28. In conformitate cu prevederile Codului Muncii, salariatii au, in principal, urmatoarele

drepturi:
1. dreptul la salarizare pentru munca depusa
2. dreptul la repaus zilnic si saptamânal
3. dreptul la concediu de odihna anual
4. dreptul la egalitate de sanse si de tratament
5. dreptul la demnitate în munca
6. dreptul la securitate si sanatate în munca
7. dreptul la acces la formarea profesionala

8. dreptul la informare si consultare
9. dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a
mediului de munca
10. dreptul la protectie în caz de concediere

11. dreptul la negociere colectiva si individuala
12. dreptul de a participa la actiuni colective
13. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat
14. alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile
a. 1+2+3+6+9+11+13
b. 1+3+4+5+7+9+11+14
c. 1+2+3+4+6+8+12+14
d. 2+3+4+5+7+8+9+11+13
e. toate
f. nici una
29. Drepturile angajatului sunt mult mai bine promovate si aparate prin instrumentele statului
de drept si ale economiei de piata:
1. votul politic, in favoarea unor partide cu adevarat reprezentative;
2. presiunile unor sindicate libere;
3. virulenta canalelor mediatice independente;
4. corectitudinea aparatului de justitie independent fata de politicieni si magnatii
financiari;
5. sanctiunile economice pe care angajatii, in calitate de consumatori, pot sa le aplice
corporatiilor acuzate de nerespectarea drepturilor salariatilor;
6. concurenta dintre angajatori pentru a-i recruta si pastra pe cei mai competenti si
valorosi angajati
7. batalia pentru succes a furnizorilor.
a. 1+2+3+5+6+7
b. 1+3+4+5+6+7
c. 1+2+3+4+5+6
d. 2+3+4+5+6+7
e. 1+2+3+4+5+6
f. toate
30. Daca o companie elimina elementele de ambient ostil este de asteptat sa rezulte cel mai
mare bine pentru cât mai multi oameni:
1. actionarii (multumiti financiar)
2. consumatorii (satisfacuti de calitatea produselor si a serviciilor)
3. angajatii (care isi pastreaza demnitatea)
4. furnizorii (asteapta preturi marite)
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 2+3+4
e. nici una
f. toate
31. Relativismul poate sustine cu aceeasi forta:

1. lipsa de toleranta,
2. etici si politici autoritare,
3. etici si politici dictatoriale,
4. etici intolerante.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
f. nici una
32. Viziunea unei societati despre autoritate si conceptia sa morala se manifesta in maniera
indivizilor:
1. de a se comporta in afaceri,
2. de a negocia un contract,
3. de a reacþiona in situatii de criza sau
4. de a cultiva o relatie cu potentialii parteneri de afaceri.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. Toate
f. nici una
33. Limbajul este un instrument esenţial de comunicare:

1. Limbajul
2. Monologul
3. Discursul
4. Training-ul
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. nici unul
34. Cultura influenteaza felul în care indivizii:

1. prelucreaza informatiile,
2. isi stabilesc prioritãtile,
3. se ocupa de propriul divertisment,
4. isi administreaza timpul,
5. interactioneaza cu ceilalti.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4
e. Toate
f. nici una
35. Pastrarea stricta a codului etic al corporatiei, elaborat pe baza valorilor morale dominante
in tara de origine, are avantajul ca:
1. mentine reputatia firmei nepatata
2. nu stârneste obiectii, rezerve sau critici vehemente din partea consumatorilor si a
publicului „de acasa”
3. consolideaza prestigiul firmei pe plan international
4. starneste invidia concurentei
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. 1+3+4
e. toate
f. nici una
36. Din punct de vedere al afacerilor, o abordare etica poate oferi beneficii semnificative,
precum:
1. atragerea de noi clienti care impartasesc aceleasi valori,
2. atragerea partenerilor de afaceri sau a investitorilor ,
3. atragerea si mentinerea unor angajati dedicati si loiali
4 atragerea de noi concurenti neloiali.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
f. nici una
37. O abordare etica ar trebui:

1. sa porneasca de la cel mai inalt nivel al management-ului companiei,
2. sa fie directionata catre angajati,
3. sa fie sustinuta de partenerii de afaceri.
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una
38. În ultimii ani, în rândul multinaþionalelor se manifesta urmatoarele fenomene care fac
referire la responsabilitatea sociala corporatista, si anume:
1. a crescut nevoia unor proceduri standardizate de raportare socialã
2. existã o cerere în continuã creºtere de informaþii privind relaþiile dintre companii
ºi angajaþi ºi comunitãþi.
3. existã o cerere tot mai mare de dezvãluiri privind practicile sociale ºi de mediu ale
companiilor.
4. acþionarii, investitorii, angajaþii, consumatorii, comunitãþile locale, ONG-urile
revendicã tot mai apãsat dreptul la transparenþã, accesul la informaþii.
5. companiile sunt obligate sã se dezgoleascã în faþa unui public care pânã acum a
asistat sedus la spectacolul marilor mãrci.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+5
e. toate
f. nici una
39. Birocratia eticii în afaceri a devenit tinta criticilor tendintei de standardizare a politicilor de
responsabilitate sociala corporatista. Dezavantajele pentru companii, in acest context, par a
fi urmatoarele:
1. auditarile vor fi mult prea scumpe pentru companii
2. pentru companiile mici, s-ar putea ca auditul social sa fie considerat un cost prea
mare, daca nu chiar ne-necesar
3. este greu de definit standarde de responsabilitate sociala comune pentru industrii
diferite
4. principiile generale sociale si de mediu sa fie dublate de nenumarate standarde si
instrumente de evaluare specifice fiecarei industrii
5. evaluarea programelor de investitii comunitare si impactul acestora asupra
grupurilor sociale vizate;
6. publicarea rezultatelor programelor.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4
e. toate
f. nici una
40. In intalnirile de business networking, comportamentul etic pozitiv presupune:

1. sa fii bine intentionat,
2. sa impartasesti valorile celorlalti membri,
3. sa pui in comun resurse,
4. ascunderea adevaratelor intentii,
5. adoptarea unei atitudini oportuniste,
6. sa existe beneficii pentru toate partile implicate.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+6
e. toate
f. nici una
Autoevaluare. Dilemă morală, dezbatere
1. Principiile etice se referă la conduita curentă, la obiceiurile şi atitudinile oamenilor cu privire la conceptele
generale de bine şi rău, de adevăr şi minciună, de echitate şi discriminare, libertate şi constrângere, etc. A
2. Principiul dreptăţii afirmative afirmă că aceia care au contribuţii mai mari merită mai mult decât ceilalţi. F
3. Afacerea reprezintă orice activitate practicată de către persoanele fizice şi juridice care au drept scop
obţinerea de venit. A
4. Autoarea Elaine Sternberg, în mult comentata şi criticata ei lucrare Just Business. Business Ethics in
Action, spune ca managerii nu sunt responsabili decât faţă de acţionari, singura lor obligaţie morală fiind
aceea de a realiza un profit maxim pe căi legale, fireşte. A
5. Afacerile sunt precum jocul de sah. Trebuie gandite in devans. A
6. Un om de afaceri chibzuit, care îşi cunoaşte şi îşi serveşte bine, eficient, propriul interes, trebuie să ia în
calcul şi interesele celor de care depinde afacerea sa. A
7. Unii autori consideră că etica se construieşte pe baza următoarelor două principii:
1. Principiul egalităţii în faţa normelor;

2. Principiul clarităţii şi clarificării conceptelor, poziţiilor;
3. Principiul volatilității;
a. 1+4
b. 1+3
c. 1+2
d. 3+4
e. 2+3
1. Respectarea confidentialitatii informatiilor;

2. Sensibilitatea fata de conflictele de interese;
3. Respect fata de regulile de drept;
4. Constiinta profesionala, profesionalism;
5. Loialitate si buna credinta;
6. Simtul responsabilitatii;
7. Redarea functiilor cerebrale ale unei personae;
8. Respectarea drepturilor, libertatilor celorlalti;
9. Eradicarea bolilor;
10. Respectarea fiintei umane.
a. 1+4+5+7+8+9+10
b. 1+3+4+5+6+8+9+10
c. 1+2+3+5+7+8+9+10
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10
e. 1+2+3+4+5+6+8+10
f. Nici una
g. Toate
9. Sistemele etice absolute promoveaza intotdeauna principii democratice, precum:
1. bine;
2. libertate;
3. echitate;
4. evlavie.
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. Toate
f. Nici una
1. intre patronat si angajati;

2. intre producatori si consumatori;
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. Toate
e. Nici una
Dilemă morală, dezbatere
Dilema accidentului. Eşti medic pe o ambulanţă. Aceasta este prima care ajunge la locul unui accident. Pe
măsură ce te apropii tot mai mult, realizezi că maşina implicată în accident este a soţiei tale. Temându-te de
ce este mai rău, alergi într-un suflet până la maşină şi observi că soţia ta este prinsă în vehicul cu un bărbat.
Cu toate că abia era conştientă, aceasta, văzându-te, şopteşte cu vlagă stinsă: „Îmi pare rău...”. Deşi, pe
moment, nu realizezi, îţi dai seama apoi din privirile ei că bărbatul din maşină este de fapt amantul acesteia.
Văzând gravitatea situaţiei în care se află, reuşeşti să îţi revii din şocul provocat de accident şi de infidelitatea
soţiei şi încerci să-i ajuţi. Soţia ta are nevoie de îngrijiri medicale urgente, în lipsa cărora este foarte posibil
să nu supravieţuiască. Amantul ei sângerează abundent de la o rană la gât, având nevoie ca fluxul de sânge să
fie oprit imediat. Îţi ia doar câteva minute pentru a opri fluxul de sânge, dar, din păcate, soţia ta nu dispune
de aceste minute. Dacă, în schimb, alegi să îţi ajuţi soţia, bărbatul din maşină va sângera până când va muri.
Ce decizie iei? Pe cine alegi să salvezi?
___A_ 1. „Etica în afaceri” este un domeniu care urmăreşte să clarifice problemele de natură morală ce
se ridică în mod curent în activitatea agenţilor economici dintr-o societate capitalistă.
_A__ 2. Etica promovează anumite valori, precum cinstea, dreptatea, curajul, sinceritatea, mărinimia,
altruismul etc., încercând să facă respectate norme de genul: „Să nu minţi!”, „Să nu furi!”,
„Ajută-ţi aproapele!”, „Respectă-ţi părinţii!”, „Creşte-ţi copiii aşa cum se cuvine!”,
„Respectă-ţi întotdeauna promisiunile!” etc.
___A_ 3. În firescul limbii române, ansamblul regulilor de „bună purtare” se numeşte morală, iar
condiţia omului care aspiră să trăiască potrivit unor idealuri şi principii cât mai înalte se
numeşte moralitate.
___F_ 4. Etica sau filosofia morală nu este o interpretare teoretică a ethosului şi a fenomenelor morale.
___A_ 6. O dată cu expansiunea capitalului lor în afara Statelor Unite, marile corporaţii americane
exportă şi grija lor mereu sporită faţă de etica în afaceri, astfel încât firmele de pretutindeni
sunt din ce în ce mai mult evaluate după criteriul calităţii morale a strategiilor comerciale şi a
stilului managerial.
___A_ 7. Creşterea interesului faţă de etica în afaceri este determinată şi de schimbarea naturii înseşi a
afacerilor în contextul ultimelor decenii, în care a luat o amploare evidentă procesul de
globalizare, căruia îi vom acorda o atenţie specială în a doua secţiune a manualului.
___A 8. Creşterea importanţei acordate eticii în afaceri se explică şi prin modificările suferite de
strategiile şi structurile corporaţiilor.
___F 9. Insistenţa mediatică asupra evenimentelor scandaloase ce au loc atât de frecvent în mediul de
afaceri are un efect pozitiv asupra eticii în afaceri, sporindu-i importanţa şi capacitatea de a
stârni interesul.
__A__ 12. Riscurile morale pe care le implică dorinţa unora de a spori la maximum încărcătura navelor
şi de a scurta la minimum deplasarea lor la destinaţie nu sunt aceleaşi cu riscurile morale pe
care le implică producţia de carne sau de ouă cât mai ieftine.
__F__ 5. Mişcarea ethical investment, promovând „investiţiile morale”, nu sancţionează companiile a căror
conduită în afaceri ridică semne de întrebare, prin refuzul susţinătorilor ei de a investi în acţiunile
acestora, oricât de tentante ar fi dividentele pe care s-ar putea sconta.
__F__ 10. Prevalenţa aspectelor negative din viaţa economică în mass-media a făcut să scada interesul
publicului faţă de etica afacerilor.
__A__ 11. În unele situaţii, demascarea în mass-media a afacerilor scandaloase este benefică.
__A__ 12. Riscurile morale pe care le implică dorinţa unora de a spori la maximum încărcătura navelor şi de a
scurta la minimum deplasarea lor la destinaţie nu sunt aceleaşi cu riscurile morale pe care le implică
producţia de carne sau de ouă cât mai ieftine.
__A__ 13. Dacă vrem să ne facem o imagine de ansamblu asupra provocărilor de ordin moral cu care se
confruntă lumea afacerilor, e bine să nu ne fixăm atenţia exclusiv asupra unor practici dubioase din
lumea bancherilor şi agenţilor de bursă.
__A__ 14. Scandalurile care fac deliciul presei scot la rampă doar marile firme şi tranzacţiile de anvergură,
ceea ce creează multora impresia falsă că etica în afaceri se referă în primul rând, dacă nu chiar
exclusiv, la corporaţiile mamut, cu cifre de afaceri astronomice şi cu mii de angajaţi.
__A__ 15. Patronii unui restaurant înglodat în datorii şi cu o clientelă redusă de recesiune pot fi mai lesne
tentaţi să încarce notele de plată decât o mare reţea de fast food.
__F__ 16. Respectul faţă de lege nu este o datorie morală.
__A__ 17. Moralitatea unei naţiuni este coloana vertebrală a sistemului său juridic, iar dacă aceasta nu este
dreaptă şi rezistentă, atunci întregul corp al justiţiei va fi hâd şi slăbănog, strâmb şi pervers.
__A__ 18. În condiţiile în care corupţia, mita şi presiunea politică tind să vicieze competiţia corectă şi să
blocheze mecanismele „naturale” ale economiei de piaţă, a respecta sau a nesocoti legea poate să
devină o decizie morală critică, atâta timp cât tot mai multe firme se văd forţate să aleagă între
legalitate sau faliment.
__A__ 19. „Respectă-ţi cuvântul dat” este o regulă morală universală, care în afaceri se traduce prin „Onorează-
ţi contractele”.
__F__ 20. Reglementările legale nu sunt influenţate de factori extraeconomici: idealuri sociale, interese
politice sau credinţe religioase, care au consecinţe în sfera economiei.
__A__ 21. Anumite circumstanţe sociale sau politice forţează guvernul să favorizeze, prin reglementări legale,
anumite sectoare economice, forme de proprietate sau categorii socio-profesionale, iar acest gen
de discriminare legală violează regulile morale ale afacerilor.
__A__ 22. Mediul de afaceri are propriile sale reguli morale intrinseci, menite să garanteze o competiţie
corectă, în care toţi participanţii să urmărească maximum de profit ce se poate obţine prin eficienţă
şi nu prin furt, înşelătorie, fraudă şi alte mijloace necinstite.
__F__ 23. Legea nu vine în conflict cu moralitatea intrinsecă a lumii afacerilor, instituind condiţii egale pentru
agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea sub jurisdicţia unei administraţii ghidate, în cel
mai bun caz, de o anumită orientare ideologică cu idiosincrazii doctrinare, prea adesea de interese
politicianiste sau dea dreptul mafiote şi, în cel mai rău caz, de un oportunism năuc, lipsit de orice
viziune şi de orice proiect viabil de construcţie socială.
__A__ 24. In unele situaţii, legea nu face decât să întărească anumite reguli morale de conduită, stabilite
spontan în mediul de afaceri.
__A__ 25. Legislaţia economică, în mare parte procedurală, ne arată cum să acţionăm, dar nu ne spune
întotdeauna ce trebuie să facem.
__A__ 26. Legea se referă la mijloacele la care putem recurge, nu însă şi la scopurile, deciziile şi opţiunile
noastre.
__F__ 27. „Respectă legea” este neîndoielnic un principiu fundamental în economia de piaţă şi în orice societate
democratică, si poate rezolva toate problemele din viaţa economică şi poate fi cheia universală cu
care să putem soluţiona toate dilemele practice cu care se confruntă un agent economic.
__F__ 28. Etica în afaceri poate fi redusă la stricta legalitate.
__F__ 29. Etica în afaceri nu trebuie să demonstreze că moralitatea este o condiţie necesară a reuşitei în
economia de piaţă.
__A__ 30. Nimeni nu poate ajunge un business leader de succes nesocotind grav şi consecvent
criteriile de conduită etică; pe scurt, corectitudinea morală se asociază cu succesul în afaceri.
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Ştiinţe Economice
Departamentul de Ştiinţe Economice
Programul de studii Management, Anul II - IF
Examinare orală - Disciplina ETICA IN AFACERI
Sesiunea de iarna 2018 – sem I
BILETUL NR.1
I. Etica in afaceri: definire pe larg , conform mai multor autori (5puncte)

II. Legea nu vine în conflict cu moralitatea intrinsecă a lumii afacerilor, instituind condiţii egale pentru agenţii
economici care îşi desfăşoară activitatea sub jurisdicţia unei administraţii ghidate, în cel mai bun caz, de o
anumită orientare ideologică cu idiosincrazii doctrinare, prea adesea de interese politicianiste sau dea dreptul
mafiote şi, în cel mai rău caz, de un oportunism năuc, lipsit de orice viziune şi de orice proiect viabil de
construcţie socială.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F - vine în conflict; condiţii inegale) (1punct)
III.Normele morale se disting de „poruncile” religioase, de prescripţiile juridice şi de instrucţiuni prin câteva
trăsături distinctive:
1. se referă la actele noastre libere, cu consecinţe asupra celorlalţi sau / şi asupra propriei noastre persoane
2.forma cea mai caracteristică sunt expresiile normative categorice şi universalizabile care formulează anumite
obligaţii sau datorii de a săvârşi fapte de natură să potenţeze valoarea intrinsecă a umanităţii
3.normele morale se bazează pe autonomia voinţei, fiind impuse de către o autoritate imanentă subiectului –
conştiinţa morală
4.normele morale sunt însoţite de sancţiuni spirituale şi au drept funcţie socială promovarea unui maximum de
sociabilitate
Variante de raspuns:
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate
e. niciuna
Argumentati varianta corecta (ANS:D) (1punct)
IV. In etica discursului, ideea de bază este următoarea: în fiecare situaţie se întâlnesc oameni diferiţi, fiecare
având convingerile sale morale.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.(ANS:T) (1punct)
V.Binele poate fi realizat practic numai prin urmărirea în tot ceea ce facem a unor valori subordonate, precum:
1.cinstea,
2.curajul,
3.adevărul,
4.dreptatea,
5.generozitatea,
6.solidaritatea etc.
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 1+2+3
d. toate
e. niciuna
VI. Punctul din oficiu se acorda doar celor care au fost prezenti la cursuri, seminarii, evaluari pe parcurs sau care
au elaborat si transmis un referat pana in preziua examenului.(1punct)
Subiectul a fost elaborat în baza materialului predat la cursuri/seminarii.
Titular de disciplina,
Conf. univ. dr. Elena GURGU
Aprobat,
Director de Departament,
Prof.univ.dr. Luminita IONESCU
BILETUL NR.2
I. Morala si moralitate: definirea conceptelor (5puncte)

II. Obiceiurile se impun prin forţa convingerii, nu prin conformism mimetic, determinat de presiunea
colectivităţii, ce-şi apără identitatea spirituală, asupra individului.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F - nu prin forţa convingerii; ci prin conformism mimetic)
(1punct)
III. Trecând în revistă cercetările psihologice de dată recentă privind dezvoltarea morală, James Rest rezumă
principalele rezultate astfel:
1.Între 20 şi 30 de ani tinerii adulţi trec prin modificări dramatice şi spectaculoase ale strategiilor prin care caută
să soluţioneze problemele lor etice;
2. Aceste modificări sunt legate de anumite schimbări de percepţie socială şi de rolurile sociale pe care şi le
asumă indivizii;
3.Amploarea acestor modificări este asociată cu durata şi nivelul de şcolarizare;
4.Încercările educaţionale de a spori acuitatea sesizării problemelor morale şi maturitatea judecăţii etice au avut
rezultate măsurabile;
5.După cum rezultă din studiile efectuate, comportamentul unei persoane este influenţat de percepţia şi judecata
sa morală;
6.Abilitatea unei persoane de a soluţiona problemele etice se poate dezvolta de-a lungul vieţii
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+5+6
d. niciuna
Argumentati varianta corecta (ANS:B) (1punct)
IV. „Virtutea” specifică a unui om de afaceri (businessman) sau manager presupune competenţă, autoritate,
flexibilitate, tact, putere de decizie rapidă etc., dar, mai presus de toate, un bun businessman sau manager este
acela care, prin iniţiativele sale, realizează un profit cât mai important.
V. Ideile kantiene sunt definitiv rămase ca nişte achiziţii definitive în filosofia morală, si anume :
1. spaţiul existenţial şi fundamentul moralităţii este libertatea voinţei autonome
2. autonomia voinţei ne conduce pe calea moralităţii numai atunci când acţionăm nu în vederea unor interese şi
avantaje proprii, în detrimentul altora, ci călăuziţi de un principiu universal valabil
3. vointa guvernata de ratiunea universala se numeste ratiune pragmatic
4. recunoaşterea umanitatii din oricare individ, ca scop în sine sau ca valoare supremă
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. toate
d. 1+2+4
Aprobat,
BILETUL NR.3
I. Riscurile morale: definire (5puncte)

II. În concepţia kantiană, valoarea morală a actelor noastre nu depinde exclusiv de intenţia noastră de a respecta
anumite norme sau reguli, care definesc comportamentul etic.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F - depinde exclusiv) (1punct)
III. Primul element constitutiv al normelor, fără de care acestea nu ar putea fi inteligibile şi comunicabile, este :
1. expresia lor normative
2. valoarea morala
3. valoarea intrinseca
4. norma etica
a. 2
b. 1
c. 4
d. 3
IV. Nici o persoană raţională n-ar putea să accepte o regulă universală de acţiune, care să fie în conflict cu ceea
ce el însuşi recunoaşte ca fiind demn de respect, sau care să ceară tuturor să acţioneze în vederea a ceea ce
conştiinţa sa consideră a fi dăunător sau detestabil.
V. Expresiile normative se caracterizează prin două componente, mai mult sau mai puţin independente:
1) conţinutul normei
2) forma expresiilor normative
3) precizari importante normative
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. nici una
Argumentati varianta corecta (ANS:C) (1punct)
Aprobat,
BILETUL NR.4
I. Logica: definire (5puncte)

II. Perspectiva restrânsă sau internă şi punctuală asupra afacerilor nu priveşte lucrurile la scară redusă, ci din
interiorul întreprinderii capitaliste.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F - priveşte lucrurile; din interiorul) (1punct)
III. După caracterul lor, expresiile normative pot fi:
(1) obligaţii
(2) interdicţii sau prohibiţii
(3) oprelisti
(4) permisiuni
(5) avansuri
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+5
d. 1+2+4
IV. Exemplele de norme morale la care se gândesc majoritatea oamenilor sunt de genul: „Să nu minţi!”, „Să nu
furi!”, „Ajută-ţi aproapele!”, „Respectă-ţi părinţii!”, „Creşte-ţi copiii aşa cum se cuvine!”, „Respectă-ţi
întotdeauna promisiunile!”.
V. Autoritatea normativa poate fi :
1. denominate
2. persuasive
3. anonimă
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. toate
Aprobat,
BILETUL NR.5
I. Regulile morale universale: definire (5puncte)

II. Perspectiva lărgită sau externă şi globalizantă priveşte diferitele afaceri la scară microsocială, ca elemente ale
sistemului economic şi ale celui social.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F - la scară macrosocială) (1punct)
III. Structura normelor este urmatoarea:
1. autoritatea normativă
2. subiectul normei
3. domeniul de aplicaţie a normei
4. sancţiuni
6. inechitati
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4+6
d. 1+3+4+5
e. toate
Argumentati varianta corecta (ANS:A) (1punct)
IV. Binele – valoarea cardinală a domeniului etic – este o noţiune polimorfă, aproape imposibil de sintetizat care
are întotdeauna legătură cu maxima împlinire a condiţiei umane, atât în propria existenţă a fiecărui individ, cât şi
în ceilalţi, în măsura în care sunt afectaţi şi influenţaţi de actele şi deciziile noastre.
V. Primul element constitutiv al normelor, fără de care acestea nu ar putea fi inteligibile şi comunicabile, este :
2. valoarea morala
3. valoarea intrinseca
4. norma etica
a. 2
b. 1
c. 4
d. 3
Aprobat,

BILETUL NR.6
I. Autiritatea normativa - tipuri (5puncte)

II. Reglementările legale nu sunt influenţate de factori extraeconomici: idealuri sociale, interese politice sau
credinţe religioase, care au consecinţe în sfera economiei.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F – sunt influentate) (1punct)
III. Exista, in principal, numai urmatoarele stadii sau trepte fundamentale în dezvoltarea conştiinţei morale, si
anume:
1.heteronomia supunerii faţă de autoritate
2.heteronomia mimetică sau acomodantă
3.autonomia autorităţii interiorizate.
4.autonomia propriei conştiinţe
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. toate
IV. Spre deosebire de cetăţeni, care sunt egali în faţa legii, participanţii la o afacere nu sunt cu toţii egali sau
îndrituiţi să exercite un vot egal.
V. Binele poate fi realizat practic numai prin urmărirea în tot ceea ce facem a unor valori subordonate, precum:
1.cinstea,
2.curajul,
3.adevărul,
4.dreptatea,
5.generozitatea,
6.solidaritatea etc.
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 1+2+3
d. toate
e. niciuna
Aprobat,
BILETUL NR.7
I. Norma: definire (5puncte)

II. Valoarea acţiunilor pe pieţele bursiere nu ar fi un instrument destul de bun de măsurare a valorii deţinute de
către proprietari în cazul companiilor cotate la bursă.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F – ar fi un instrument) (1punct)
III. Normele morale pot fi definite prin câteva caracteristici, printre care cele mai importante sunt următoarele:
normele morale sunt autonome
 normele morale sunt universalizabile
enunţurile normative sub forma de imperativele categorice
4. normele morale sunt radicale
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. niciuna
d. 1+2+3
IV. Într-o abordare raţională, interesul propriu este mai bine servit de o atitudine cooperantă faţă de ceilalţi decât
de un comportament consecvent agresiv.
V. Ideile kantiene sunt definitiv rămase ca nişte achiziţii definitive în filosofia morală, si anume :
1. spaţiul existenţial şi fundamentul moralităţii este libertatea voinţei autonome
2. autonomia voinţei ne conduce pe calea moralităţii numai atunci când acţionăm nu în vederea unor interese şi
avantaje proprii, în detrimentul altora, ci călăuziţi de un principiu universal valabil
3. vointa guvernata de ratiunea universala se numeste ratiune pragmatica
4. recunoaşterea umanitatii din oricare individ, ca scop în sine sau ca valoare supremă
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. toate
d. 1+2+4
Aprobat,
BILETUL NR.8
I. Subiectul normei: definire (5puncte)

II. În concepţia kantiană, valoarea morală a actelor noastre nu depinde exclusiv de intenţia noastră de a respecta
anumite norme sau reguli, care definesc comportamentul etic.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F – depinde exclusiv) (1punct)
III. Legile morale trebuie să fie:
1. universale
2. necesare
3. cardinale
4. logice
a. 1+3
b. 2+4
c. 1+2
d. 3+4
Argumentati varianta corecta (ANS:C) (1punct)
IV. Teoriile idealist-obiective renunţă la această sfială şi la excesiva circumspecţie a filosofiei transcendentale,
bazându-se pe convingerea că fiinţa transcendentă este prima certitudine, de nezdruncinat şi la adăpost de orice
îndoială.
V. Structura normelor este urmatoarea:
1. autoritatea normativă
2. subiectul normei
3. domeniul de aplicaţie a normei
4. sancţiuni
5. expresia lor normativa
6. inechitati
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4+6
d. 1+3+4+5
e. toate
Argumentati varianta corecta (ANS:A) (1punct)
Aprobat,
BILETUL NR. 9
I. Principiile morale: definire (5puncte)

II. Voinţa guvernată de raţiunea universală se numeşte, în limbaj kantian, raţiune pragmatica.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F – raţiune practică) (1punct)
III. După caracterul lor, expresiile normative pot fi:
(1) obligaţii
(2) interdicţii sau prohibiţii
(3) oprelisti
(4) permisiuni
(5) avansuri
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+5
d. 1+2+4
IV. Competiţia nu este un scop în sine, ci un sistem de relaţii şi interacţiuni între indivizi sau grupuri, în cadrul
căruia toţi agenţii economici urmăresc cele mai bune rezultate pentru fiecare.
V. Trecând în revistă cercetările psihologice de dată recentă privind dezvoltarea morală, James Rest rezumă
principalele rezultate astfel:
1.Între 20 şi 30 de ani tinerii adulţi trec prin modificări dramatice şi spectaculoase ale strategiilor prin care caută
să soluţioneze problemele lor etice;
2. Aceste modificări sunt legate de anumite schimbări de percepţie socială şi de rolurile sociale pe care şi le
asumă indivizii;
3.Amploarea acestor modificări este asociată cu durata şi nivelul de şcolarizare;
4.Încercările educaţionale de a spori acuitatea sesizării problemelor morale şi maturitatea judecăţii etice au avut
rezultate măsurabile;
5.După cum rezultă din studiile efectuate, comportamentul unei persoane este influenţat de percepţia şi judecata
sa morală;
6.Abilitatea unei persoane de a soluţiona problemele etice se poate dezvolta de-a lungul vieţii
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+5+6
d. niciuna
Aprobat,
BILETUL NR. 10
I. Normele morale – caracteristici (5puncte)

II. Regulile morale nu se susţin cu argumente raţionale.
Afirmati daca raspunsul este Adevarat sau Fals.( ANS:F – se sustin) (1punct)
III. Normele morale se disting de „poruncile” religioase, de prescripţiile juridice şi de instrucţiuni prin câteva
trăsături distinctive:
1. se referă la actele noastre libere, cu consecinţe asupra celorlalţi sau / şi asupra propriei noastre persoane
2.forma cea mai caracteristică sunt expresiile normative categorice şi universalizabile care formulează anumite
obligaţii sau datorii de a săvârşi fapte de natură să potenţeze valoarea intrinsecă a umanităţii
3.normele morale se bazează pe autonomia voinţei, fiind impuse de către o autoritate imanentă subiectului –
conştiinţa morală
4.normele morale sunt însoţite de sancţiuni spirituale şi au drept funcţie socială promovarea unui maximum de
sociabilitate
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate
e. niciuna
IV. Autoritatea poruncilor religioase este exterioară individului sau heteronomă: „forţa” sau instanţa care solicită
un anumit comportament este voinţa divină, a cărei măreţie de neînţeles sfidează raţiunea umană, căreia nu i se
oferă nici o explicaţie, nici un argument.
V. Normele morale pot fi definite prin câteva caracteristici, printre care cele mai importante sunt următoarele:
1.normele morale sunt autonome
2.normele morale sunt universalizabile
3.enunţurile normative sub forma de imperativele categorice
4. normele morale sunt radicale
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. niciuna
d. 1+2+3
Aprobat,

1 Grile ETinAF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Grile ETinAF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE DE AUTOEVALUARE/ANTRENAMENT PENTRU PREGATIREA

EVP1 ( CURSURILE 1-7)

5. Morala este totalitatea convingerilor, atitudinilor, viziunilor, deprinderilor, emotiilor

7. O norma este o regula de comportament, avand o valabilitate supraindividuala, explicit

9. Ca reguli de actiune, normele urmaresc sa instituie o anumita omogenitate si

30. Afacerile sunt precum jocul de sah. Trebuie gandite in devans.

31. Afacerile exista pentru a satisface nevoile sociale.

b. 2+4+6+8+9 e. Nici una

2. Etica afacerilor include fenomenele de diferit ordin:

1. estimarea etica atat a politicii interne a organizatiei, cat si a celei externe;

b. 2+3+4 e. Nici una

1. clientii (calitatea produselor si serviciilor; informatii asupra continutului produselor;

4. Toate normele etice pot fi ierarhizate in trei nivele:

1. Nivelul mondial (hipernorme).

1. Adevarul –categorie suprema a cunoasterii

b. 1+2+3 d. Nici una

1. poseda o informatie mai bine structurata decat receptorul;

b. 1+2+3+5 d. Nici una

8. Sanctiunile pot fi:

1. premiale - recompenseaza aplicarea normei,

b. 1+2 d. Nici una

9. Exista patru trasaturi ale normei morale stabilite de H. Hart:

b. 1+2+3+5 d. Nici una

10. Exista mai multe tipuri de excluziune morala:

b. 1+2+3 d. Nici una

11. O fapta trebuie judecata dupa trei lucruri:

b. 1+2+4 d. Nici una

12. Functiile constiintei sunt:

c. 1+2+4+5 f. Nici una

13. Tipurile de constiinta sunt urmatoarele:

c. 2+3+4+5+6 f. Nici una

14. Constiinta are o structurare tridimensionala:

c. 1+2+3+4+5+6 f. Nici una

16. Virtutile sunt de doua feluri:

17. O persoana virtuoasa trebuie sa fie capabila:

1. sa detecteze situatiile in care trebuie sa actioneze intr-un anumit fel,

b. 1+3+4 e. Nici una

1. Acestea sunt prea abstracte.

b. 1+3+4+5+6 e. Nici una

1. Bunastarea si dezvoltarea vietii umane si non-umane pe Pamant au prioritate in ele

c. 1+2+3+4+6+7+9 g. Nici una

1. teorii non-consecintioniste sau deontologiste

21. Se numeste o dilema:

b. 1+3 e. Nici una

22. Tipurile de dileme comune includ:

b. 1+3+4 e. Nici una

23. Principalele caracteristici ale unui joc sunt:

1. Un numar finit de jucatori.

b. 1+3+4+6+7 e. Nici una

b. 1+3+4 e. Nici una

b. 1+3+4+5+6+7+8 e. Nici una

1. Principiul egalitatii in fata normelor;

27. Principii universale ale eticii pot fi urmatoarele:

c. 1+2+3+5+7+8+9+12+13 f. Nici una

28. Exemple de principii practice ale eticii in afaceri pot fi urmatoarele:

1. Respectarea confidentialitatii informatiilor

b. 1+3+4+5+6+8+9+10 f. Nici una

29. Sistemele etice absolutiste promoveaza intotdeauna principii democratice, precum:

c. 1+2+3 f. Nici una

30. In cadrul eticii afacerilor, corectitudinea trebuie sa fie reciproca:

1. intre patronat si angajati,

b. 1+3 e. Nici una

31. Caracteristicile unei corporatii constau in: